1898 07

mm.m:...,.....
/y6
RIR E-tig--J KO ] M E. 1 °ffl INEll-3 HE M ''
I
BISERI A
--el
A v
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodich Eclesiastica.
A
0
.o,.-
7%-i.
r]
i
*
ral
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XXII-lea, No. 7.
0C2'01VIE,I _
.".
4.gkidiagAaM§AMAEEM&;i4
:
,
.-
.41,-
'
.
;cI
.0
=4R,
`''''
-
tt;kb
tl,...,
4'
.o TABELA MATERIILOR
:
0.4 ..
1-:.:
Q.+
_
clik.
,.-2.:1,.
,,,,
.24-
Ci /..
aq,:.
.S1,..
.4
''
kti-
co"'"
4:
T':
e:
Pag.
fo
1 Viata until imbunatatit calugar roman Irinarh
Roset 603i''
2 Unitatea Bisericel 633t
3 Conciliul de la. Florenta 645
;7+ 4 Causele ureT cre asupra arme-0 nilor si ale InteloUrfi k 1 .. acestora. 663
5 o
, ' ,Andrei $a,-nw,- 675
6 Ulfila V'. ta si doctrina sa . . ,., , . 685
7 Necrolo
SCC 7
. .
. . 711
I 8 Donatiu ,.
. ..... . . . . 713
k-,1
Ale,F.y
-A Dr: ,,,:pi R. ?iiil 1._
tj VEW,
'.!:
. .
0.,
aggSCI :.C: ':. l' '"!' VIWWW§f§ WIFFiggtk:
IA .
BUCURE$T1
V TIPOGRAFIA CAR,T1LOR BISERICESTI
...
,-
eNop- 3 18 9 88 9 8 .......44*..: ..,
A, ...0, t...i.
OrP En-3 MEW M. P- IMMM. =
v-
.
"uaccrinur 7
..... ".1 . .
.
i2
.
;-"
gg
m
=
www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BISERICA OTIT4D07A ROMANA No. 7
CUVIOSUL PUSNICUL IRINARH ROSET, DIN FOCSANT.
Alscut la 1771, adormit In Domnul la 1869, Decembrie 26, IntemeTetorul Mo-
nastirel Floral la qi a Monastirel Ortodoxe din muntele Tabor,
11?-40004,---
$.1
www.dacoromanica.ro

VIATA UNUUMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
IRINARH ROSET.
Au lost §i intrecut, cum ne spune Dosotheia Mitropoli-
tul Moldova in ProlOgele sale, sunt §i in present Si vor fi
§i in viitor 6meni cu viata sfinta, carit au atins acel grad
de curatenie §i trupesca. §i sufletesca din neamul nostru
Romanesc. Scrierea ce o publicam este o dovada vie. Dad,
neamul nostru nu numera in Martirologil, In Vietele Sfin-
tilor, multi barba(l sfinti, cuvio§t §i pusnici, causele sunt
multe §i deosebite. Mal intal aceste locuri au fost vectnic
bantmte de nor6de streine, barbare §i pagane. A§a s'aa
intamplat sub Geti, Gott §i Hunt, cand in trei persecutit
ce au pornit ace§tia asupra neamulul acestor locurl, in plin
secolul at patrulea, multe mit de creOnl aa fost martirisatt
§i in tarile nOstre §i in ora§ele din drepta Dunarel, ince-
pend de la Vidin §i pana in Marea Negra. Numerul mare
al martirilor de pe acele timpuri de grea restrite in aceste
tart, abea ni rail pastrat Martirologiile vechl 1). Avem cu
tote acestea §i cate-va vieti de ale martirilor localnici, ca
Nichita Romanul, 4is §i Romanul in car(ile nOstre bi-
serice§ti, Mercurie Martirul, Sava .Martirul, supranu-
mit Gotul, Sfintul Theotim din Tomi (Constants), Elefte-
1) Ve4 Biserica Ortodox& Roman& anal XXII. No. 4. pag. 385 390.
www.dacoromanica.ro

604 VIATA UNU1 IMBUNITATIT CALITGAR ROMAN
rie Martirul etc., etc. 1). De la aceste timpuri adica din
secolul al IV, pang. la al doilea descalicat al Romanilor in
vetrele lor strg.bune, at mai fost §i all sfinp §i martini,
cu tOta siguranta dar din lips& de istorici §i din nepu-.
tints de a strabate si a se a§eda pe aceste locurl Omen'
invetati §i luminap nu ne-ati remas nimic scris sat In-
semnat de cine-va. Ca vor fi fost §i din aceste vremuri vi-
trige §i aspre tare pentru neamul nostru, despre acesta nu
ne indoitn, pentru ca. numai barbarii §i paganii at st5 pa-
nit qesurile acestor locurl, ramanand stramo0lor no§tri re-
fagiu in nevol §i In necazuri numal muntii Carpal cu pe§-
terile, vaile §i crapaturile lor, ca loc de locuinte. CAP Ro-
mani din neamul nostru vor fi suferit martirul sat vor fi
avut o viag. sfinta, numal Dumnedet singur §tie, pentru ca
pe§terile, rapele, vaile, dealurile §i prapastifie, ra-urile 0 pa-
durile nu at glas ca sa ne spung J Abea dupe secolul al
IX putem dice ca ail mai putut Romanic, vechii cre§tini, a
mai resufla de gone §i bantuire din pricina legel lor cre§-
tine. Multe legende despre asemenea martirisari §i despre
Omeni cu viata glut& ni s'at pastrat in gura poporului din
Muntil Carpap. Am audit §i et asemenea amintiri ciuntite
§i mi s'ar'i aratat multe locurl grele de strabgtut, multe stand
gaunOse in care se poveste§te ca petrecut viola pus-
nicesca cutare sat cutare persona. Dovecli scrise Insg n'a-
vem §i nici putem avea, pentru cg.i salbaticil §i barbaril
paganl erat stepanii locului. De la descalicare incOce apoi
Intalnim larg.§1 barbati sfintiti §i sfinp pe aceste locurl, ca
Nicodim de la Tismana, ca Nifon Patriarhul, ca stinta Theo-
fana fiica Domnitorului Roman Ivancu Alexandru Basarab
mull altii etc. ace§tia si altii ne§tiup In Muntenia; Ian
in Moldova at fost §i mal mulp, dupe cum marturise0e
Dosotheit Mitropolitul: «Decl multi .find se fac la Ru§1,
§i pang asta-di se fac, ca am veclut pre Arhimandritul Ino-
kentie in Percesca de patru luni murit, §i parea ca-I din
acest ceas adormit, §i parea ca-1 scaldat, aqa era de carat,
-nimica acru sat gret ceva, ca niqte mO§te trupul lul. Ca
§i In vremea decmt multi sfintl sunt de petrec cu noi, care
numal Dnmnedet it §tie la inimg. lor. Darg tocmal si din
Ve0 Biserica Ortodoxii.' anal al XXII No. 4. pag. 310-385.
s'at
si
19
www.dacoromanica.ro

IRINARH BOSET 605
Romani multI sunt caril am si *tut viata si train! lor,
dar nu s'al't cautat, fare. numai Daniil de Voronet si Ra-
fail de Agapia, am serutat si sfintele-i mOste. Apucat-am
In Vele n6stre parinti nalti la bunatall si podvig i ple-
all la smerenie adanc. Parintele Chiriac din Biserican1 gol
§i ticalosit in munte 60 de ant, si Chiriac de TazIag, Epi-
fanie de Varonet, Partenie de Agapia. Dar Idon de Rtsca,
Arhiepiscopul cel stint si minunat, Inochentie de Pobrata
si Istatie. Ca Dumnecleu sfintia sa nici un neam de rodul
omenesc pe pamant nu lase. ne partnic de darul sfintiel
sale. Ce preste tot ail tins mila sa deschis tuturor usa
de spasanie ).
i acum in timpurile nOstre se gasese Intre Romani bar-
impodobiti cu vials curate. si sftnta, petrecend in talna
si fare. sgomot Wa viata in cainta, In post si in rugaclune,
cugetand cii si nOpte mat presus de cele trupestI si mate-
riale, retrasl in pesterl si munti si meditand numal asupra
lucrurilor Dumnecleesti. De felul acestora este si acest pusnic
calugar cuvios Roman de neam si a carui viata o publicam
.acum. Manuscriptul ce cuprinde viata cuviosului Irinarh
Roset este scrisa de catre un ucenic al sell. Arhimandritul
Nectarie Banul la Lavra si. Sava din Palestina. Manus-
criptul, scris cu litere cirilice, imitand slova imprimata, l'a
trimis Inalt Prea Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Iosif
Gheorghian, care a avut bunatatea a ni-1 incredinta spre
tiparire. Ucenicul lui Irinarh Roset, Nectarie Banul
ne spune ca s'a indeplinit o datorie fiasca scriind ce a ye-
cjut la parintele seti sufletesc, traind impreuna cleciml de
ant, si ce i s'a spus de catre alt! ucenici de mat 'nainte.
Tot ucenic acestul Irinarh este si batranul Nifon, fondato-
rul Monastirel Prodromul din st. Munte Atos. Imprimarea
textului am facut tntocmai dupe original, care-I scris tntr'o
limbs fOrte simple. si populard, ceea ce dovedeste ca n'a
adaugit, nici n'a inflorit nimic Nectarie; ci a spus lucru-
rile asa cum s'aii petrecut. Viata acesta a cuviosuluI Irinarh
are si interes istoric, cad ne spune cate-va fapte pe care
nu le puteam sti de alurea. Intre altele vorbeste de retra-
gerea sa In muntil Carpal], unde au pusnicit multi ant, a-
1) Ve41 Dosoteld MitropolituL Prol6gele, Luna Innie in 9 tile.
bell
Wail
www.dacoromanica.ro

606 VIATA UNUI IMBUNITITIT CILUG1R ROMAN
pol ca a inflintat Monastirea Horaita Si trecend in Pales-
tina laras1 a inceput a -rezidi Monastirea Ortodoxtt din mun-
tele Taborulul, care era ruinati i distrust de Turd la de 1263
sub Sultanul Bibar, cid Bochard vizitand locurile sfinte
pe la 1283, cum si muntele Tabor, spune n'a veclut de cat
ruine de vechl Bisericl crqtine sttrimate de Turd 1). Tot
in scrierea acesta la pagina 56 ni se istoriseste, dar fOrte
pe scurt, ce in adever cel ce a intreprins restaurarea Bise-
ricel Ortodoxe din muntele Tabor este acest pusnic Roman
Irinarh, scrindu-1 gresit numele Etpm.bcpao4Irinofil lath
acesta pericopt.: cDin timp in timp visitaa evlaviosil
natorl cercetatorl acest munte, pe de oparte admirind fru-
musetea lul, lar pe de alta intristtndu-se din inima pen-
tru ruins i darapAnarea loca§urilor. Numal ()data pe an
obicinula ortodoxil de prin prejur a se sui in el in qiva
sfintel §i slavitei schimbArI la fgt. a Domnulul i intru-
nindu-se pe cresta lul sevirsiati slinta liturgie pe ruinele
vechil Bisericl Grecesti, a aril altar se conserva.... De m-
rind un month Irinofil numit, din Lavra stintului Sava, stra-
mutandu-se in muntele Tabor petrecea In o pesters a lul
viatt ascetics, unde a stat 18 anl, dar dupe proverb cu o-
rindunica nu se face Prima-vara,. Atata amintire se face
numal lucrul se explica, pentru ca Grecil nu volfah O. re-
cunOscl unul Vlah onOrea de a fi retnfiintat acest Irinarh
acea Biserica din Tabor. In urmi incetend din viata Iri-
narh a fost terminate acea Monastire de catre Patriarhul
lerusalimulul Ciril al II. Daii la inceput §i portretul acestui
pusnic dupe un model trimis de Nectarie Malt Prea Santiet
Sale si care Ora data 1834, lucrat in crelon. C. E.
IatA §i Epistola lul Nectarie cu care trimite ma-
nuscriptul malt Prea SanOtulul Mitropolit Primat
care coprindend lucrurI de interes istoric o publicam:
.malt Preasfinfite fi prea milostive Staipane 0 a oilor Jur Chris-
tog Pastorale Parinte Mitropolite Iosife, cu merit° metanil pAnii
la fafa plimtruptului me Incliin 0 stout mainile si piciorele malt
Prea Sfinyilor Vostre.
§i in rog se nu ye ingreuiati de ;nine ptreinul i Aram' ci batra-
nul qi bolnavul, ca iatt indraznela sit seriii efitre halt Prea Sfintia Vos-
Ved.1 Tb 9cc66p, aspcypotcp4 Toiroipoupotii zed Easopocii coo
Elcatepiou 'Opoc bnb lap & Bsytotp.iv Itocov(Soo. pag. 41-55.
inchi-
si
al
gt
ilrot
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROM 607
%re, fiind-ca ptid de la anul 1866, de °find v'ati due de la Sf. Epig-
topie Hugiulul la Sf. Monastire Neamtul ca sa int6mpinat1 pe Maria
..Sa Carol, pi m'am intemplat de eram gi eii acolo pi m'am imbricat pi
-ad imprenni cu parintele Arhimandritul Timothed, reposatul starit pi
en' preotiI pi l'am intimpinat. atunol v'anl veq.ut pi v'am audit
ointind in biserica mare, mi se pare ca pi acum resnnit in nrechile
mele dulcele glas al malt Prea Sfintiei Vostre. Si de atunol am ince-
put a ve pomeni la sfintele Liturghit imprenni ou Patriarhil pi Arhie-
reil, pi nu void ineeta a 0 pomeni pini nu void inceta din vista.
0 cerere indraznese sa cerld de la malt Prea Sfintia 'Postal, ca sit
faced mill sa priori l acestl certicicii, care o am eerie eii prostul pi
peeltosul, a am socotit ca numai halt Prea Sfintiilor Vastre se cu-
-vine sa o inchin, Tar nu altula oul-va pi ve rog en multi smerenie ca
sa bine-void gi si pornneiti se. se dea in tipar, data veil judeca ea este
vrednicit de dat i sa se tiper6sca nn trup de ciirtig6re cite ye va lu-
mina Duhul Sfint pi sa le impertitl pre uncle veil bine-voi, gi se, fa-
-cett mila i cu mine sit-ml trimitett vre-o done eirtipore pentrn Orin-
tit romint cart ne aflim in lavra f. Savel, 4ece au numeral. qi sit mai
-faced mill gi en o sore a mea monahia Mersonie Banul cintireti, care
-vietuegte in ef. Monastire de fedora Giurgenil, aprope de oracul Ro-
man ca done sad trel elasurt, sit-1 trimeteti gi el vre-o done pentru ea
pentrn monahiile care vietnesc acolo, cl mi-at saris pi m'ad rugat ca
sa -1 trimit Istoria Sf. M. Thavorul spre mingierea el pi a maicelor
earl Vietnam acolo, ea sii, ptie yi ea in ce stare se afli acum Sf. Munte
'Tavorul, n'ai'l avut de cheltuiali ca ea vie sii, se inchine
.sfintelor locuri, ci ed Tara l n'am avut putere ca sit o ajut, ca on sit-
ricie no -am petrecut viats. Si fiind-ca pini acum nu o avem Barlett is-
toria nu. i-am trimis, Tar acum flind-ce, am scris'o cat am putut din
-parte, pi Taste imprennatii en viatit staritului nostrn, rog bunatatea halt
Sfintfilor Vbstre ca sa -1 trimiti done cirticele pentru dinsa pi pen-
tru starita for anume Xenia. Si de 0 va vesti Duhul Sfint trimite %l
pi la Monastirea Horaita una fiind-ca -1 ziditit de sfintia sa pirintele
aoesta citruTa 1 -ad saris viata. Si la schitul romdneso Prodromul
din Sf. Monastire a Athonului incit o cirticici, fiind-ca yi aoel schit
.de ucenicul sfintiel sale Ieromonahul Nifon Taste pretrial:Lt. Ind, mat rog
.bunitatea malt Preasfintfilor Wstre sa trimiti nna pirintelni Invena-
lie Ierom. Prodromitnl, fostul iconom la Mitocul Prodromulni la Iapi, of
acum Taste in chinoviat aid in Lavra Sf. Sava, pi el m' -ad lucre-
dintat pentrn malt Prea Sintia V6stri ci nu 0 ingrentati de aca In-
sere, si ind sit asa am lust indrIzneli de am saris tote
vg
Si
qi
flind-ca
Prea
bine-voitl. Si
Iri-
narb,
www.dacoromanica.ro

608 VIATA UNLIT TMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
aceste de mat sus, nfid6jduind la Dumne4eti ffi la Ina lt Prea Sfintia.
Vostri. Vi; trimet halt Prea Sfintite chipul staritulul nostru. im-
preuna, en istoria cea istorisit de mine rominegte csi pre cea elinesoa
care o ait istorisit o all tiparit sfintil din Ierusa lim ca stt o oitiiii
gi sg. intelegetl. far eh rog pe milostivul Dumnecjefi din tot sufletul oar
sit via Inmultesci. snit vietit, dupiS multi ani bunt yi hamlet sit vd, fiat.
parte ou Sfintul I6n G-urti de our toti sfintil Patriarhi Arhie-
rel intru Imperittia lui DumnecleA. Amin.
Al halt Preasfintiilor V6stre smerit duhovniceso flit
Arhimandrital Nectarie Banal
din Lavra St. Sava, In 6 Iulie an. 1898.
FA mill prea milostive StApine
instiintezi de s'aii primit s'aa
pus in lucrare cererea sad nu.
La Preasfintitul Mitropolit D. D. Iosif. La Bucuresid, In Rominia.
Viara si petrecerea In lumea acesta vremelnica a
cuviosulul parintelui nostru Archimandritulut
Irinarh Roset, duhovnicescul mei"' parinte.
Ertati-me parintilor si top fratii mel in Christos hristianlr
cart veil ceti acest5, minunata viata si de folos celor ce
lubesc faptele bune ca la ti indrazn615, sa seria si sa po-
vestesc cele ce am audit din gura mai sus numitulul parinte_
i cele ce spus ucenicul lui cel mai intaiii de at toti
ucenicii, Arhimandritul Ermoghen. i cele ce i elz cel mat
de pre urma ucenic al lui, Arhimandritul Nectarie, am audit
si am v6clut cu ochil mel, vietuind inpreura si slujindu-1
25 de ani, care l'am si ingropat in sf. munteThavorul.
Mal intaill incep cele ce am audit din gura Sfintiel Sale.
Ca s'al't nAscut in orasul Focsanii, din parintl cu numele
Nicolae si Pelaghia, carl 'se trageati din neamul boerilor
Rosetesti. Si invetandu-se Dumnedeesca Scripture in limba
nOstra romans si putin eleneste, au ajuns in vaxsta de i.8-
ani. i voind pArintil lui sä-1 insOre, el de multa cetire care
cete la vietile Sfintilor, ail dorit sa se face monah. i ail
mat pre pgrintil sel ca dea voe s5, se duce la mo-
ei
gi
gi
Cu
gi
and si
sä-1
pi pi
mi-all
www.dacoromanica.ro

IRINARII ROUT 609
nastire. Iar el 1-au cps ca not voim sä te insuram ca ci
pre fratil ci surorile tale. Iar el Wend cate-va Mile, laraci
1-ati rugat ci a doua ci a trela Ora, ci nu Fall 'bat. Iar
dupe cate-va chile un megiacl bogat at facut un bal. sail
nunta ci all poftit pe parinlii lui cu top fiii ci filcele lor.
i mergend la casa aceea lungs. ci larga, unde sa facea jo-
curile, all recut de rand ci ceclend ci tinerul Joan, ca aca
si numea, all audit ci all veclut cantecele ci jocurile cele
decarte, ci i s'ati aprins focul care i l'atl aruncat Domnul
In inima sa ci ne mai putand rabda all ecit afara, lar pa-
rintil ci fratil Jut all socotit a pentru nevoea trupesca all
ecit, nectiind scoposul lui; lar el wind all gasit o slug, ce
.era mai Mean ci credincios in casa tatalui set ci l'ad
rugat ca OA dea lui haina sa cea mai pre &supra ci el
sä is pre ale sale, care le-ad desbracat ci le-ad dat slugil
sa le duca acasa, lar sluga n'ati Indraznit sa-1 intrebe unde
aT sa te duct, ci luand hainele le-ail dus acasa, lar el im-
bracand haina slugil sad Insemnat cu sf. cruce cerand a-
jutorul lui Dumneclett. i luand un tolag in mans., la trel
cesurl din nOpte all plecat la monastirea Nemtului, ci mer-
gend Wta nOptea,*cand acum mai era ca un cias 'Ana la
clink s'att simtit ostenit de cale, fiindu-T ci somn. i sail
abatut din drum ca de o aruncatura de plata intr'o pa-
durice ce s'atl intamplat acolo, ci rugandu-se s'ati culcat
sa se odihnesca putin. i cum all adormit indata I-ad statut
tnainte ingerul Domnului in chip de tiner frumos imbracat,
ci l'ati intrebat: unde te ducT Inane, Vrel sa te fad monah ?
Iar el 1-ail respuns: aca, dad a vrea Dumnecleti. Iar Inge-
rul 1-ati inchipuit sfintul munte Thavorul inaintea ochilor
sei ci I-ati cps: Vegi muntele acesta, dad. vrei sa te fad
monah aice sa te sui, da sa nu te abati nici in drepta nici
in stanga, ci drept In varful muntelui sa te sui. Iar tinerul
Joan veend muntele s'ail ultat ci Inapola sa Si i s'ati parut
ca are un cal cu sines ci-1 Linea de capastru ci all ciis catra
www.dacoromanica.ro

610 VIATA mini TMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
_ . .
Inger: WI muntele malt, cale de un cias si drum nu are
bun si nu va putea calul mei' s6, se sue. Iar ingerul 1-ad,
clis: Nu te teme, tragel de capastru a se sue si data nu,
stil drumul vino dupe mine sa te duc ed. i all apucat in-
gerul inainte si tinerul loan I-ad urmat trAgend calul si,
s'ad suit pre drumul ce este pre costa muntelui despre a-
meza-cli si ajungend in varf la marginea muntelul despre
amez5., ad trecut prin locul unde ad fost monastirea cea,
latinesa, care atuncl era jalnica vedere rIsipita si pustiiti
de Turd. De acolo mergend deacurmezisul muntelui un sfert
de cias si mal bine au ajuns la marginea muntelui despre-
mearn6pte, unde au fost monastirea nOstrA a drept credin-
closilor, care ad fost zidita de Imperatesa Elena, la 300>
de ani dupe Christos, care si aceea asemene jalnica vedere
era rasipitA si pustiita de Turd, de 500 de ani. *i nu nu-
mal monastirile, ci si zidul cetatii, $i tOte casele locuitorilor
din cetate le-ad rasipit pana la pament, si gropile cele sa-
pate inadins si tencuite pentru strangerea apei de pl6e, ca
izvor in munte nu este, le-ail umplut de pietre si cu pa-
ment. Ca fOrte s6. maniesa Turcii, find O. sapte ani s'ad
batut cu cetatanii si nu putea sä-i supue. i pusesi strait
inprejurul muntelui ca nimine sa nu pal O. le- dud. ceva
de mancare. Iar dupe sapte ani ispravind Wta cumbania
ce avea stransa si neavend ce mama si nevrand s'au in-
chinat. Atunci Turcil Wad suit si ad rasipit t6te si ad iz-
, gonit pre toti, puind si blestem ca nimene s6. nu Indraz-
nese& sa locuiasca in munte. Acum s6. ne intOrcem de unde
am %sat. Ingerul si ttnerul loan ad intrat in Biserica n6s-
tr6., care era plina de pietre si pAment, ca cinci cots sit
iarba si burueni marl si trei col:deel crescuse in biseridi,
numal zidul altarulul A vedea ca de o palm6. din rasipi-
tura. Iar zidul bisericil inprejur era rasipit pin. la fate.
pamentului. *i plimbandu-se prin biserica pre tl'asupra r5.-
sipituril i Wail plrut lui Joan c6. au veclut un paraut de
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROB= 611
-apa de izvor ca de o palms de adanc, curgend prin mijiocul
4isericil qi bucurat ca era insetat si plecandu-se sa
bea au velut apa rosie, si au Intrebat pre Inger pentru ce
este rosie apa acesta, Tar Ingerul dar to nu stil?
]ar Joan T -au respuns: Nu still Domnul men. Iar Ingerul
1-ati cis, ca este rosie flind-c6.1 amestecatl cu sangele lul
Christos. Iar tinerul Ioan cu mare porn{ s'ati plecat sa bea,
:si umpland an pumn de api bent si vrea sa maT bea
-sa se sature, dar nu s'au invrednicit ca desteptat din
-somn si veclut pre sine in padurice cea Fang drum,
unde se culcase, si ultandu-se Inprejur n'ati veclut nicl
munte, nicl Inger, nici cal, dar remas chipul muntelul
i cuvintele Ingerulul tiparite In mintea sa. i au talcuit ca
-sufletul Tut vorbea cu Ingerul, Tar calul era trupul lul cel
-neputinclos. Insemnandu-se cu sfinta cruce si rugandu-se
lul Dumnecled au plecat in calea sa, si ajungend la sf. mo-
-nastire Nemtul s'atl rugat staritulul sa-1 primesca si sa-1 fad,
4nonah. §1i primindu-1 staretul rail pus la slujbe, schimban-
-du-I dintru una Intru alta, cercandu-I de are rabdarl si as-
cultare si smerenie pans la trel anY. Iar parintiI Jul dupe
fugirea fiulu! for Ioan au trimis slugl cu scrisorl in tote
partile pans si la sfintul munte, rugandu-1 ca sa se IntOrca
-o.casa si tocmal dupe doT anI slujnicul acel batran, care
dat halna, gasit la manastirea Nemtulul, si vecien-
-du-1 purtand halne negre, s'atl intors la parintii lul si le-ad
spus: Stapanil meT am gAsit pre Domnul Loan flul vostru,
Aar acum ce o sa-i facet!, ca s'ati facut monah. Iar el s'ati
bucurat aflat si este sanAtos si s'all ales partea cea
buna. i au multamit lul Dumnecleil ca au bine voit sa
primesca jartva din ostenelele Tor. Iar dupe 1mplinirea acelor
trel anI, Staretul veclend pre fratele Joan ca cu strguinta
Implineste t6te poruncile, imbracat in chipul monahi-
cesc, si rat pus de ajutor al doile dupe Tipograful cel
mare. ostenindu-se pArintele Irinarh la tiparirea cartilor
s'ad
1-ag ois,
fail
s'ati
s'au
I-ad
i
Alan fail
ca fail
ran
www.dacoromanica.ro

612 VIATA man 1MBUNATATIT CALUGAR ROMAN
un an, au invetat mestesugul tipografiel desavarqit, qi ye-
dend Staritul vrednicia lul rail pus Tipograf mare. §i avea.
supt supunerea lug 30 de lueratort monahl si fra1l si slug!,
care lucra la tipArirea cartilor cliva si nOptea. i in oilele
acelea parintele Irinarh, marele tipograf ail vedut inteo.
nOpte In vis, ca paretele despre rasarit a easel tatalut sett
s'au rasipit pang. la pament, iar trel 01.0 si acoperementul
ail rAmas intregl. i desteptAndu-se din somn au talcuit.
visul cA taia-set in nOptea aceea ail murit. Jar dimineta
adunandu-se fratil la lucru le-ail spus visul, Tar el l-au dis:
Nu crede cinstite parinte, cA visurile nu slut adeverate. Iar
el at dis until scriitor, ea o hartie si scrie anul si luna
si cliva si vom vedea de ne va veni vre-o Instiintare, vom
crede, Tar de nu, nu. Iar tatal lul mat inainte de mOrte
cu cate-va dile, au chiemat pre fig si pre filce si le-ail im-
partit avutia tut fiqte-cAruia, pre cAt sA cuvinea cu dreptul,
ca sA nu se certe pre urma. §i au fAcut parte si cAluga-
rulul si au is fiilor set: Fiilor, fratele vostru calugarul nu
are nevoe de pravalie, ort vie, orI mOra, orI pament de sl-
manat, ci are nevoe de putine parale ca sa chieltuiasca si
sA, traiasca. Acum vol ascultati-me si pretuitl partea lul si
o cumparati vol si aducett la mine pretul el. Si ail pretuit
fir! WI partea calugarulul 200 de lire si le-ail adus la tatAl
lor. Jar el le-au pecetluit trite° cutie, scriind si scrisOre
Wit fiul sell, si chiemAnd pre slujnicul sea cel credinclos
hatranul, care am olis mat sus, 1 -au Oat amanetul si I-ail
Os: IatA flute eU dupe cate-va dile mor si data me vett
ingropa indata, sa, el amanetul cu scrisOrea sA le duct fiulul
met. §i ad facut sluga dupre porunca stapanulul sell. §i
cA,nd ail primit parintele Irinarh scrisOrea cu amanetul, au
cAutat In semnarea care insemnase scriitorul 14 si au In-
teles ca intr'acea nOpte cand all visat visul, au murit taal
set. §i ail credut ca de la Dumnedeil all fost vedenie a-
ceia. SI ail luat cele 200 de lire §i le-ail dat Staritului, c5,
www.dacoromanica.ro

111INAREE ROSET 613
nu era slobod calugarilor sit tie bans la sines, a atund
era ob§tie- adeverati si tote cele de nevol sa da de la ca.
marl tuturor. §i nu avea nevoe monastirea sa chieltuiasca
banii calugarilor, ca atunci era bogata fOrte. §i luand Sta-
ritul aurul de la parintele Irinarh, asa cu cutiuta care o
trimesesa tatal sea, au pecetluit'o scriind si numele d'asu-
pra §i o as pus la camara §pre pastrare. Iar parintele
Irinarh ail mai saclut la Tipografie pans s'ail implinit trel
ant, Si de multa cetire care citea la carp folositOre de su-
flet, at.. dorit sa se duca la pustie. §i sculandu-se intr'o
nOpte fara de stirea Staritulul §1 a parintilor ail fugit la
un munte cu padure mare, care este intre schitul Nechit si
intre targul Pietril, de tret ciasurI departe si de schit si de
targ. §i Mind copacl §'ail facut chilie §i locuia acolo si
lucra ciorapi de MIA. si II vindea la targ si 10 cumpara,cele
de nevoe si sa postea cinci clile in septamana mancand
odata In di paine si apa la apusul sOrelul. Iar Sambata si
Duminica manca bucate cu unt-de-lemn. §i all petrecut a§a
in pustie 12 ant. Iar in anil acia dascalul Grigorie stiutorul
de limbi, care au petrecut cu sfintia 9a in tipografie catt -va
ant, indreptand cartile ce sa da in tipar §i mat talcuind §i
altele din limbile elinesca, rusesca si latinesca ( ?). Dupe fugirea
parintelul la pustie, sail dus si el de la monastirea Nem-
tului, §i ad ajuns la Bucure§t1,_si tocmal atunct se Intam-
plase de =rise Mitropolitul Bucurestilor. §i cauta bucure§-
tenil un parinte vrednic ca sal faca Mitropolit, si v6clend
pre dascat ca este mat vrednic de cat alp, Vaa rugat ca sa
primesca sa le fie for pastor. Iar el vedend dragostea for
ad primit si -suindu-se pre scaunul cel pastoresc au inceput
a sa griji de oile lul Christos. §i gasind o tipografie stricata,
§'ail adus minte de parintele Irinarh si all scris catra Mi-
tropolitul Moldaviel rugandu-1 sa -1 trimita pre parintele Iri-
narh monahul, tipograful cel intald §i pre al doilea monahul
Isaia. §i primind Mitropolitul Moldaviel Costache Veniamin
www.dacoromanica.ro

614 viATA UNLIT imnubTATXTrr CALUGAR ROMAN
scrisorea MitropolituluLValahiel Chir Grigorie §i Inte legend
cele scrise, all trimis trey calarep cu scris6re catra Staritul
manastireT NemtuluT poftindu-1, ca sa trimi 5. la dinsul
la Iasi pre acel dol monahT tipografl Irinarh §i Isaia. §;
mergend trimi§il all dat scrisOrea, pre care cetind'o Staritul
dis cAtra trimi§l: Ce sa facem fiilor, ca Tipograful acel
mai iscusit in me§te§ug, parintele Irinarh, all fugit la pustie
de cat numal sa ve dalI o scrisOre dinsul §i sa ve
ducep la schitul Nechit, §i sa rugalT pre Igumenul sa ve
dea un om ca sa ve duca la el in pustie, §i faced tot
chipul ca sa-1 aducep aice §i veST lua §i pre tovara§ul luT
Isaia §i IT vett duce la Mitropolitul. i s'ati dus trimi§iI cu
scris6rea §i ajungend la chilia parintelul Irinarh inteo sera,
la apusul sOrelui, i -all dat scrisOrea §i pana sa o citesca
§'ati facut §i plan in ce chip sa scape de .din§il, a nu
vo6a s6.-§1 lasa lini§tea. §i dupe ce a6 cetit'o §'atl luat cu-
lionul din cap §i all ridicat mainele spre cer §i au dis, slava
lul Dumnedell, de multa vreme me supara gandul ca se
fug din pustia acesta, ca am urat'o §i nu §tiam unde sa
me duc. Iata ca acum deschis Dumnedeu drum im-
peratesc pre carele cu bucurie voiil merge. Iar trimi§ii au-
dind cuvintele lul sail bucurat socotind ca cu adeverat va
merge cu dinsit §i sculandu-se parintele le-ad pus masa
§i I-ail ospatat §i 1-all cinstit precum sa cadea §i a§-
ternut sa se odihnesca, Tar el §'ail luat o haTna grOsa care
putea sa-1 incaldesca §i all fugit departe de la chilie pre
cat putea, numal sa auda glasurile for §i ascuns Inteun
desi§ unde nu putea gasesca. Iar trimi§iT §adend de
vorba ca o jumatate de cias si vedend ca nu se maT in-
tOrce in casa pusnicul, a6 dis intre din§il, nu cum-va ne -all
in§alat monahul §i au fugit? i e§ind alai% all inceput a
striga, parinte, parinte, Tar parintele audea da nu respundea
§i vedend eT ca amagit, s'all Tutors in chilie §i s'au cul-
cat intristap, §i sculandu-se dimineta ail maT strigat Inpre-
all
catra
le-ail
s'ail
sal
s'aq
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSET 615
jurul chiliel prin padure, fara folos. §i vedend ca s'atl in-
§alat au incalecat §i au plecat Si trecend pe la schit au
spus Igumenului cele ce au patimit. §i intorcendu-se la
Staritul .1-831 spus tote cum s'ati ascuns parintele Irinarh-
Iar Staritul all cps: Acum dar ce sa facem fiilor, se. ve daft
scrisOre catra Preaosfintia Sa, §i luatl pe al doilea tipograf
§i 11 ducetl. §i ducandu-se la Mitropolitul Isaia monahul,
1-au dat scrisOre Mel Mitropolitul Grigorie §i trimis
la Bucure§t1, §i primindu-1 Preoslintitul cu dragoste,
pus O. indrepteze tipografia §i au inceput Isaia a se osteni
§i nu /Su-tea singur. Iar parintele Irinarh dupe ducerea tri-
mi§ilor s'atl tutors la chilie si petrecend cate-va Vile, I-au
Vis gandul nu cum-va sa trimita Mitropolitul alte slugl §i
viind faia de veste sa-1 primp. §i sa-1 duce §i nevrand, au
judecat sa fug la sfintul Munte. §i au inceput a vinde
din lacrurile ci avea §i altele au daruit la prieteni §i sa-
racl §i §'ati lasat haine num ii pentru drum §i cumparand
un cal 'ati pus halnele pre el si au incalecat §i au plecat
la sfintul Munte. §i trecend pe la Foconl au tras la casa
tatalul sell in care locuia atunci o sora a lul maritata §i
nu era barbatul el acasa, §i au Vis did sorasa: 'Minna
mea, fa bine prime0i-me in gazda sa me odihnesc cate-va
Vile, ca sint ostenit de cale §i me duc .1a sf. Munte. Iar ea
poftim cinstite parinte §i to odihne§t1 cat vet voi.
§i au petrecut la ea 8 Vile §i nu Fad cunoscut, nicl el nu
1-aq spus ca eft stilt fratele vostru. Tar dupe 8 Vile luan-
duil Viva buna §i mulamindu-1 pentru primire au plecat
la Sucureti cu gand sa gazduiasca la o casa in marginea
orapluI §i sail lege calul §i sä iasa in targuprul acel din
margine sa intrebe doar ar gasi tovar4 sa merga la sf.
Munte pe uscat prin Rumeli. Tar DumneVed cel ce icono-
mise§te &Ste spre mal bun folos, au pus gand in inima lul
Isaia ca EA lass la preumblare afara din oral in partea re-
saritului uncle, gazduea parintele Irinarh §i luandu-sI o slug
l'aa
1-al dis,
www.dacoromanica.ro

616 AIATA UNUI /MBUNATATIT CALUGAR ROMAN
au plecat and au ajuns in targu§orul acela, lata parin-
tele Irinarh 10 cauta tovara0. i cum Pau veclut §'au radicat
malnile spre cer §i ail lis, slava lul Dumnecleti, ca In cer
te cautam qi pre pament te-am gasit i Inchinandu-se unul
altuea sarutandu-se cu sarutare sfinta, Isaia Mr&
parintele Irinarh: Poftim cinstite parinte la cafeneaoa acesta
de aprope sa bem cate o cafea. apucand parintele Irinarh
Inainte i Isaia dupe el 7i sluga pe urma au stat Isaia pang.
s'ati departat parintele Irinarh putin §i Intors catra sluga
i lati clis In taTna: acum ca scantea sa alergi la Mitropo-
litul sa-I spui ca pe parintele Irinarh adus Dumnecleil
este la cutare cafenea sg, trimitl patru jendarn1 sä ti-1 a-
dud. i -ducendu-se sluga au spus Si pang, sa bea el cafea
iata jendanil au statut la u§a §i au lis: Poftim cinstite
parinte ca au audit Mitropolitul de venirea sfintiel tale si
dore§te ca sä te vacla. i auclind parintele Irinarh s'at1 In-
tristat dar n'au scapat. i ducendu-se la Mitropolitul
primit cu mare dragoste §i l'ati blagoslovit §i legat cu
numele lul Christos se. nu alba voe sa se duca nicl un
pas de picior, pana ce va indrepta tipografia, sfatuindu-1
nu ascunga talantul care I'au dat Domnul seu, ci sa-1 dea
la schimbatori Si sa-1 Inmultasca ca se la platy de la Chris-
tos. i vegiend parintele Irinarh ca s'ati Prins In cursa, s'aU
apucat de lucru dinpreuna cu Isaia tovar4u1 sea cu WO.
sirguinta §i ce le-au dat Dumnedeti, dar a venit la
0 tntristare mare ca In tot ora§ul nu gasea me§terl ca sa
le faca tipare pentru varsarea slovilor, pana ce mal pe
urma d'abea au gasit pre un arian, meter mai iscusit, care
s'au fagaduit sa le fad.. i apucandu-se me0erul de lucru
mult s'ati ostenit Si mal Vita averea cheltuit, dar au
facut tipare forte bune, precum dorea tipografil. i luand
parintele Irinarh tiparile au luat §i pre meter dus
la Domnitor, care era In vremea aceea §i I-au spus ca omul
acesta mull ostenit §i au cheltuit, dar ne-au facut ti-
au dis
Pau §i
sa
s'au
gi
gi
Wan
tail
Fat
etfinta
e'an
gi Fail
www.dacoromanica.ro

IR1NARFI ROSET 617
pare fOrte bune. Iar Domnitorul s'att bucurat, si I-au platit
tota cheltuiala si rat fAcut si boer. i au pus parintele
Irinarh la tipografie lucratorI monahi si fratl si slugl si /-ati
Inv6tat mestesugul desavarsit si au 1nceput a tipari carp din
destul dupre dorinta Mitropolitulul. Insa au trecut tret ant
pans au indreptat Mote. Atunci au rugat pre Mitropolitul ca
sA-1 blagoslovesca sa se dila la sf. Munte, Iar Mitropolitul
11 sfatuea sa ramae langa el, sa-1 faca arhimandrit si sa -1
ea o manastire afara din oras, tale de un cias, care avea
vent din mosiile sale o suta de mil de lei pe an, si si fie
el igumen pe viata, numal sA vie ate °data sA privesca
lucrul tipografiel si sa povatuiasca pe lucratorI, si sa ajute
i Preosfintiel Sale, cand va fi nevoe la divanurl si jude-
cAti. Iar parintele Irinarh s'au rugat sa-1 erte si sa-1 blagos-
lovesca sa se duck ca 1nvetat In pustie si numal !Ate
locui In oras si manastirl. i *lend Mitropolitul ca nu
pOte sa-1 piece blagoslovit si 1-au dat si de cheltdiala
fii ducandu-se la sf. Munte au saclut doi anI, si tocmal a-
tuncl in anil 1821, s'au batut Turdi cu moraitil si au span-
zurat Sultanul pe Grigorie Patriarhul Tarigradula i auclind
parintil In sf. Munte cA. vin Tura si acolo sa tae si sa
prade si sA rasipesca monastirile, 1nfricosat si ad In-
ceput a fugi care unde putea. voit si parintele Irinarh
sa se intOrca la patria sa Moldavia, dar putut sa tr6c5.
prin Rumeli de frica Turcilor, si au trecut in Italia si au
urmat dup6 sfintia sa vre-o doue sute de calugarl. i dad.
au scApat In Italia s'au Imprastiat fiesti carele unde au voit,
numal vre-o catl-va au remas cu sfintia sa si au mers din
Italia la Ungaria si la Viena si de acolo au trecut de cur-
mezisul muntil aces cu pa.duri marl, care sint intre Moldova
si Nemtia si ajungand in patria sa Moldavia 8.11 mers la
muntele Horaita unde este un scliitisor si o bisericuta mica
de lemn cu hramul Sf. Nicolae, la jumatatea muntelul des-
Biserica Ortodoxi Romani. 2.
s'ad
fail
s'au
i all
n'ad
www.dacoromanica.ro

618 MAYA UNLIT twouNITITa CALUGAR ROMAN
pre apus, in care locuesc catl-va pusnici. Si all rugat pre
igumenul sa-1. primesca sa erneze la din ii, ca era tOmna..
Si primindu-1 I-au dat o chiliuta §i Watt odihnit cate-va Vile.
Apol au dorit sa se duca la monastirea Nemtu lui spre In-
chinarea §i. cercetarea parintilor. i mergend la Staritul sa
Tea blagoslovenie, care acum altul era, ca cel ce II calugit-
rise. murisa. $i l'ati Intrebat Staritul cine §i de unde este
unde trae§te. Iar el 1-ail spus, ca eu slut de metanie
dintru acesta manastire, calugarit de reposatul starit §i me
numesc Irinarh §i am fost tipograf mare in tipografia a-
ceqtil monastirl trel ant, §i pe urma am fugit la pustie Si
am fost i la Bucure§ti i la sf. Munte, spus tote
cu deamaruntul. Iar Staritul ascultand povestirea au Vis:
Daca e§ti sfintia ta Irinarh Tipograful, al un amanet aid la
camarti, ca el numele sfintiel tale scris d'asupra pre
chivotel, i and §edel aid nu avel nevoe de cheltuiala, ca
ti sa da de la ob§tie cele de nevoe. Iar acum dad, umbli
prin strairiatate §i prin pustil nu al nevoe de cheltuiala?
Iar el au cis: Cu adeverat cinstite parinte, acum am nevoe,
daca mi s'ar da. Si sculandu-se Staritul s'au dus la camara
§i I-at adus chivotelul cu 200 de lire §i i Pal dat. Iar el
luandu-1 sa gatea sa se intOrca la chilia sa. Iar un frate
cu numele Joan, care era primit In monastire de un an
i imbracasa halne negre spre cercare, veVend pre parin-
tele Irinarh om inalt §i cu chip frumos §i cuvintaret
Intrebat: Cinstite parinte unde locue§ti? Iar parintele I-au
spus ca locue§te In muntele Horaita, la un schit pustnicesc,
ca §ase ciasuri de la Monastirea Nemtului spre apus. Iar
el s'aii rugat qicend: Primeqti-me §i pre mine cinstite pa-
rinte i me ea cu sfintia ta, sa-ti fill ucenis qi sa me fact
monah. Iar parintele Vis: Nu este bine sa to tau cu
mine acum fratioare, ca 'sa nu scarbim pre Staritul si pre
parintl sa Vica ca to -am smomit ed. Ci sa me duc eu singur
fratia ta sa mat staff vre-o 15 Vile §i dupe acelc Vile sa
ci
ci
veil
l =au
Fan
ai
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSET 619
fug' fara de §tirea Staritulul §i a parintilor §i apucti drumul
spre apus §i vel trece pre tang Monastirea Agapia §i Mo-
nastirea Varaticul §i vel ajunge la satul CracaOni §i sa rogi
pre Weni sail arate cararea prin padure §i tine cararea,
O. vel e0 drept la, schit §i te volt' primi §i vom vietui In-
preuna .qi te voiii face monah, numal sa aI rabdare 0 as-
cultare §i smerenie. i all facut ucenicul precum l'au po-
vatuit parintele si viind vietuea Impreuna. Iar la mijlocul
ernil Intr'o nOpte sal facut o furtuna mare 0 au suflat
vantul acoperemantul de pre chilia for Inteo grOpa despre
resarit §i au remas chilia numal cu podul. Iar el n'au exit
din chilie de frica sa nu'I sufle §i pre el. §i tncetand fur-
tuna dimineta au e0t §i sa plimba prin prejurul chiliel. i
air clis parintele catra ucenic: Fr ate Inane, frumos loc este
aicea §i lin4tit, bine este sa petrecem WA viata nOstra. far
ucenicul au cps: Cu adeverat cinstite parinte bun loc, dar
marl furtunl sa fac aid, vecll cum ne-au surpat acoperemin-
tul chiliel. Iar parintele Iati clis: Da daca ne vom pogora
in vale la p6lele muntelul, unde nu are putere furtuna §i
sa facem o biserica §i monastire n'ar fi mai bine ? Iar uce-
nicul au clis: Ba fOrte bine, da uncle al banl sa facl. far
parintele Iair clis: Ia vino dupe mine, i intrand amandoi
In chilie, -au mers la vatra unde ardea focul la gura sobel
.0 luand vatrarul air dat focul la o parte si at maturat ce-
nusa 0 au scos caramiclile pre care ardea focul 0 ail scos
Si Carina din gropuOra care el singur o ail sapat de treI
palme de adanca 0 air ascuns cele doue Bute de lire, care
le-au primit de la staritul din Monastirea Nemtului. Mal
Inainte de a veni ucenicul seti Joan, §i scotend ulcicuta cu
riffle le-au aratat uceniculul 0 lei clis: fats ca ne-au trimis
Dumnecleu bani ca O. facem monastire. "i aceea cu trite,
lepciune o au facut de air ascuns aurul la a§s loc ca nici
de ravenela pamentuluI sa se ruginesca, Ma de ferbinjala
foculuI sa se topesca, nici talhariI sal gasesca. i dad.
www.dacoromanica.ro

620 VIATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
velut ucenicul, lar le-ail pus In fundul gropil si au
tras farina la loc si all lipit caramilile bine, cu var si au
dat focul la loc. $i trecend cate-va Mile is uceniculul:
Frate loane, gateste-te sa mergem la Iasi la Mitropolitul sa
cerem blagoslovenie ca sä ne apucam de biserica, intal sa
o facem si pe urma vom face monastirea. $i gatindu-se
doua iii au plecat pe jos, ca era luna lul Fevruarie si In-
cepusa a sa topi zapada si nu putea sa se duca nicl cu
carula, nici cu sanie. $i ajungend la Iasi cu mare ostenela
au mers la Mitropolitul si tall primit cu dragoste, ca it stia
de copilandruy lar mat vartos de and era tipograf in Mo-
nastirea Nemtului. $i l'ati Intrebat pe unde al mat umblat
cuviOse Irinarhe si unde petreci acum? lar parintele
spus tote cu de amaruntul cele ce am cis mat sus, si cum
ca acum locueste la muntele Horaita. $i s'ail mirat Mitro-
politul de viata si barbgia lui, si au gandit sal hirotoni-
sesca Arhimandrit si sal tie pe langa el, ea avea nevoe de
asa om, fiind-ca era Inca si din neamul Rosetestilor cu
care se rudea si Mitropolitul. Dar nu spus ca stia ca nu
va vrea sa primesca, si au socotit ca cu mestesug sal doban-
&sea. $i a doua chi era Dumineca OAR Mitropolitul
sa savarsasca Sfinta Liturghie, si Dumineca de dimineta
mergend la biserica s'ati adunat si norod mult, si parintele
Irinarh au statut intr'o strand la mijlocul bisericil. $i Im-
bracandu-se Mitropolitul au inceput Sfinta Liturghie si c'and
au ajuns la vremea care sä face hirotonia, all cis Mitropo-
litul la dot diaconi, duceti-ve si aducelI pre monahul ace!
Inalt, care lade in strand in mijlocui bisericil. $i ducen-
du-se diaconil I-ati Poftim cinstite parinte, ca to chiming.
Mitropolitul. lar el all cis: Ce vrea Preofintitul de la mine,
om musafir fiind eu. lar Mitropolitul all strigat din usa al-
tarulul, trageti-1 incOce. $i auclind parintele glasul au mers
In altar si Vag hirotonisit diacon, si a doua 4i era un praz-
nic si Tar au slujit %cut iereti (preot) si Arhimandrit.
le-au
ail
I-au
si s'ad.
ois:
si
a.
I-ad
rad
www.dacoromanica.ro

IRINARII ROSET 621
Si dupe Sfintaliturghie rail poftit la masa, vi vaclend la masa
au clis Mitropolitul catra parintele: Cuviosa Irinarhe, vtil
pentru ce to -am hirotonisit, pentru ca sä petreci pe langa
mine vi sa-mi ajuti la batranetile mele vi 0.41 dail o ma-
nastire afara din orav, tale de un cias-, care are venit din
moviile el, o suta de mil de lei pe an vi sa fit cuviovia to
Igumen pe viata, numal sa vii la Divan sa ne ajutl la ju-
cleatl vi la alte neva Iar parintele Irinarh s'ail rugat cu
mare smerenie clic'end: MO rog larta-me Preosfintite Sta-
pane, ca m'am invetat la pustie vi nu mal pot locui in po-
litil vi in monaltirl, vi acum pentru acesta inadins am venit
ca se rog bunatatea Preaosfintiel Tale sa -ml dal voe O. fac
biserica vi monastire acolo in pustie, unde locuesc la mun-
tele Horaita. Iar Mitropolitul s'au intristat ca Fat scapat,
dar pentru multa dragoste care avea catra dansul 1-ati dat
blagoslovenie cu scrisOre vi pecete. Si au scris vi catra
Domnitor, care era in vremea aceea vi vietuia tot acolo in
oravul Iavl, poftindu-1 ca sa-1 dea vi Maria Sa voe vi putere
de a face monastire. Si Fail trimis pre el cu scris6re, Tar
Domnitorul Vail primit cu cinste vi vorbind cu el s'ati mi-
nunat de chipul lul cel frumos. Si s'ati folosit de viata vi
cuvintele lui cele duhovnicevtl Si de ravna ce are sä fac
monastire. Si 1-ati dat hrisov Domnesc scris cu slove de
aur, ca sa alba tOta voea sa faca monastire vi biserica. Si
intorcendu-se la Mitropolitul 1-ail dat vre-o vase cars !near-
cate cu fel de fel de mancarl Si de beuturl ca sa hranesca
pre lucratorl. Si intorcendu-se la muntele Horaita, au des-
carcat carale la protoiereul din satul Cracoani, ca era bogat
vi avea hambare vi beciurl, pentru a in pustie nu avea
unde sa le pue, vi nici era drum de card prin padure, ca
mal era done ciasuri pana in pustie, unde ad facut Monas
tirea, vi de acolo mal era jumatate de cias pana la schit
in deal, unde locuia la jumatatea muntelui. Si ducendu-se
la schit s'ail odihnit cate-va cjile pana ati lasat sac de branza.
www.dacoromanica.ro

-622 VIATA UNUI IMBUNATITIT CALUGAR ROMAN
lar adoua Ali lunI au dis uceniculul, frate Inane la epetra-
hilul si felonul si o carte si cadelnita cu Ulnae si scapi-
ratOre si o sacurice si vre-o call -va posmagi tntr'o traista,
-si sa mergem sa cautam loc pentru biserica. Si ail Inceput
a umbla prin padure suind delus6re si coborand vitlisOre
-si unde gasea un locusor drept asazatura si socotea ca ar
fi destul pentru manastire. Vine la un copaciu care era mal
mare In mijlocul asazaturil. Si cants un paraclis si alte
rugaclunI care socotea, rugand pre Dumneleti si pre prea
-curata Ma Ica Lul ra sa,-I descopere unde voeste el ca sa
se fad. monastirea, si dupe ce savirsa rugacIunea tamaia
-cu cadelnita copaciul Inprejur In chipul crucil, lila sacurea
si clopli c6ja de pre copaci facend chipul crucil, Si asa ail
facut In patru cinci locurl, umbland tOtil qiva prin padure
-si ne mancand nimic si era si zapada ca de o palms. Iar
cand apune sOrele ail sosit la un delusor si ail is Sta-
retul catra ucenic: Frate Inane, fa, un foc bun si ada apa
sa muem posmag si a mancam si sa dormim aice nOptea
acesta, si pana ati mancat ati si inoptat si ucenicul fiind
ostenit au adormit, lar Staritul au privigheat pana la mie-
zul noptil rugandu-se WI Dumnecled ca sa-I descopere ceea
ce dorea. Si stand el In piclOre cu fata spre resarit, de
naprasna ati veclut ca s'ati pogorat din cer o lumina ca o
-vapae de foc In chip de stalp, preste un brad, care era mal
mare in mijlocul loculul, unde maI pre urma ad facut mo-
nastire si vegend Staritul minunea s'ail temut nu cum-va
sa fie nalucire de la dracl, si I-ail clis gandul sa destepte
pre ucenic ca sa privesca si el si de va vedea si ucenicul
precum vedea sfintia sa, sa, cunOsca ca-I Dumnecleesca des-
coperirea, si nu nalucire dracesca. Si desteptandu-se uce-
nicul l-ati dis Staritul: Frate Mane, is ulla-te spre resarit,
si ullandu-se Fail Intrebat, ce vecli, Tar el l-au clis, vecl un
stalp de foc pogorat din cer preste bradul' acel mare, care
este mai la vale. Iar Staritul l-ail dis, ea degraba felonul
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSET 623
si epetrahilul cu cartea si cadelnita cu_ foc si tamfte si sl-
curea si sA mergem acolo, si era depArtare ca cincl minute
si mergend putin rtdicat lumina de la radacina copa-
clulul mal sus si maI mergend putin ridicat si maI sus
ajungend la rAdAcina copaclulul au vedut lumina pe
virful copaciului si de la virf pans la mt., Si imbracAnd
epetrahilul si felonul au cAntat paraclisul si alte rugaclunl
de multAmire, care l'ati luminat Dumnedeil, fAcend truce
pe copaclu. Si s'ati tutors iarasi la foc si s'ad culcat sA
se odihnescA putin, si dug. s'ati fAcut diva dus sl
vada locul cel arAtat de Dumnedett. Si l'ati vet ut lung si
larg, fOrte bun de monastire si pArail de apa de izvor, care
izvora din munte, ca jumatate de cias mai la deal si trecea
pe 15.ng6. Monastire. Si s'au bucurat si au multamit lui Dum-
nedeti pentru descoperire si buna vointa WI. Si s'ail dus
la un sat Intru care se afla mesterl iscusitI si s'at tocmit
crt el si adus si au scos banil de supt vatra foculul
si s'ati apucat de zidirea bisericil. Si au taiat bradul care
as fost imbracat cu lumina cea cerescA si au facut in locul
lui Sfinta Mash. Iar crestinil cari erati prin satele cele mal
apropiate de Monastire, ca doue si trel ciasuri, auclind ca
pArintele Irinarh face biserica, carl era mai rAvnitorI si
puternici la lucru venea si lucra WA de plata, iar carI nu
putea lucra daruea vacs si boI si °I in loc de lucru. Iar maI
vArtos mueri adunat p-ana la done sute si era unele
preotese si au rugat pre Staretul sA le blagoslovescA sa
lucreze §i ele la casa lui Dumnedeii si le-ail. pus Staritul
sa. sape temelia bisericil. au pus preste piece mueri ate
o preotesa maI mare sA le povatulasca, si au poruncit pa-
rintele calfet sa tae din oile si boil care le-ail &rail Dum-
nedeu, si barbatil tg.ea si muerile bucatarea si hranea pre-
lucratorl, si asa cu ajutorul lui Dumnedeu s'ati zidit bise-
rica si monastirea. Si ail inceput a rAvni si a veni la Mo-
nastirea cea de noil ziditA Hind -ca era in pustie si
s'au
si
s'au
s'au
linistitk
sail
$i
www.dacoromanica.ro

624 viATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
alt1 monahl de pe la alte monastirl, si altil din lume, pre
cart 11 trimitea Dumnecled sa se faca monahl. §i ii primi
Staritul cu bucurie si dupe cercarea si ispitirea cea cuviin-
dos& 11 facea monahl. i s'ad inmultit pans la 70, si era
dinteansil preutl 12, si diaconi patru, si patru cantaretl de
runte. Atuncl m'am dus si eu cel mal de pre urma de cat
top, si m'am rugat sa me primesca si primindu-me
luat ucenic Tanga sfintia sa, si dupe putina vreme
lugArit tot acolo in Monastirea sa Horaita. atunci era
parintele de 66 de ani al vietil sale, si bolnavit la
stomah si patimea de umflarea picidrilor si de racelA.
1-ati dis gandul sa se duca la Ierusalim sa, se Inchine si sa.
petreca ramasita vietil In Palestina, al locul mal calduros.
i sa inplinea atunci 25 de ani de and ail lacut mankstirea
si sa, Insarcinasa cu Igumenia. §i au scris la Mitropolitul
jalba jeluindu-se a ail inbatranit si bolnavit si numal
Vote sa Intampine turburArile Igumeniei, si l'au rugat ca
sa fact igumen pre ucenicul sett cel IntaI Ermoghen, pentru
a el vrea sa, se linistesca in chilia sa. §i au trimis pre
ucenic cu scrisdre si 1-au tnplinit Mitropolitul cererea, Insa
cu parere de red ca vedea pre ucenic ca. Inca era liner.
Dupe aceea trecend un an mead intrebat Staritul: Fiule, vet
merge cu mine la Ierusalim? Iar. di 1-am cps, void merge
cinstite parinte si IV void sluji din tOta puterea mea. §i asa
ne-am gatit si au poruncit parintele la un vezeteil sa pue
cel trei cal albl la caruta acea bunk care atunci de curA,nd
i-le daruise un negustor bogat, din Targul Pletril. §i ne-am
suit in curuta amandoi si cu vezeteul si ne-am dus la Iasi
la Mitropolitul ca sa cerem voe si blagoslovenie pentru Ie-
rusalim. Iar Mitropolitul and ail audit intristat si nu
vrea lasa. Iar parintele cu mare smerenie s'ad rugat
jaluindu-se ca pAtimeste de racela si vrea sa se dud. la
Palestina pentru a este locul mal calduros. §i de abea s'ad
milostivit dat voe si cetindu-ne rugacluni de erta-
m'ad
m'ad ca-
s'ad
Si
s'ad
s'ad
sal
si ne-au
Si
www.dacoromanica.ro

IRINA RH ROSRT 626
dune §i de drum ne-au blagoslovit. i am plecat vi trecend
pe la Foc§ani ne-am scos pavapOrte Si am mers la Braila
§i acolo am vindut caruta cu call in trei mil de lei, ca nu
avem all banl de cheltuYala, ca din monastirea sa ail ple-
cat numal cu un sfant in buzunar, n'au voit sa ea nimic,
ca era monastirea saraca, nu avea nici o movie cat de mica,
§i traea parintii de sinev fievte-cari din averea sa §i din
lucrul malnilor; numal o mOra. era care o ail facut Darin-
tele cu doue pietre d'asupra until izvor §1 fiind-ca, era izvor
de desuptul el nu ingheta apa, lama vi macina ne'ncetat
Si vinea 6menil de pretutindine ca sa macine 0 cavtiga pe
t6t5. larna 20 de chile de grab vi mal bine vi acela it im-
partea parintele, parintilor. i mal trimetea vi boeril milos-
tenii, cars cel mai mull era fii de duhovnicie al parinteluI,
vi o impartea §i pre aceea la parinp, acesta era mangaerea
Ior. i ava noi din Braila ne-am suit in corabie §i ne-am
dus la Ierusalim, vi am petrecut dot and in Ierusalim. Dupe
acel dol ant am dorit sa ne ducem la Galilea sa ne inchi-
nam Sfintelor locurl, care sint acolo ; Nazaretul, Satul Nain,
Muntele Thavorul, Canagalilei, locul uncle all blagoslovit
Domnul cele cind p0.inl in pustia, marea Tiveriadel, vi Satul
Safurie unde sail nascut Maica Domnului. Aceste tote sint
aprOpe unile de allele, numal ca done ciasurl departare. i
ne am 'tocmit un om cu trel magarl §i am plecat din Ie-
rusalim spre meza-nOpte, vi in doue dile am ajuns la ce-
tatea Samaria, unde este putul lul Iacov, afara din cetate
ca un clas vi ne-am inchinat §i am beut apa §i am Intrat
in cetate vi am dormit n6ptea aceea, a treaia di am mers
doue ciasurl §i am ajuns la Savastia, unde este temnita in
care au talat Trod capul MergetoriuluI inainte §i ne-am in-
chinat. De acolo am mers inainte la un sat §i am dormit
o n6pte. A patra di am mers patru ciasurl vi mal era done
pana la Nazaret §i ne-am ultat din drum spre resarit §i
am velut Muntele Thavorul de done clasurl departe din
www.dacoromanica.ro

`626 VIATA uNui IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
drum, si cum Fad vklut parintele au ciis catra mine: kW.
-fiule muntele care mi aratat Ingerul Domnulut in vis
si int-au qis ca sa me sal in varful lul, data voiu sä me fac
monah. Ca ett de atunci pana acum cate locuri am urn-
'Mat si ca i muntl am vedut tot m'am uttat ca sa ved de
-samana vre unul si n'am .aflat, tar acesta este cu adeverat
care l'am vedut. i aiungend In Nazaret am tocmit o casa
-cu chirie si au dis parintele: Se sedem un an, $i dupe un
'an au clis, Inca sa mat sedem si am sedut pana !mpli-
nit cinci ant si am invetat limba arapesca cat putem sa
vorbim orl ce voem. Atunci au dis parintele: Fiule, date
si tocmeste un om cu dot magart si lega calabalacul sal
incarcam sa ne ducem in Muntele Thavorulut, unde ml-ad
poruncit Domnul prin ingeral sea sa me sal, sa sedem a-
colo in pustie. Iar eu stiind ca In munte nimine nu locu-
-este, numai flare salbatice si talharil sa ascunde In Odin!
-si prin pesteri une -ori iiva si alte on nOptea, 1-am dis:
cinstite parinte, unde ducem not calabalacul in manile tal-
harilor sa'l ea si sa ne lasa golf. Iar el ail dis: Fiule, acest
calabalac e4 l'am daruit Muntelul Thavorulut si daca va
voi Christos sa.'1 pazasca, el pOte, tar de'l va lasa la
talharil, el ne va da altul in loc, bogat. i audind eu
acest cuvint am tacut si am Incarcat calabalacul ci ne-am
dus In Munte, si it ascundem prin pestirt si pre sub pietre,
unde socoteam loc ascuns, In fiste-care loc cate putin, ca
daca vor gasi intr'un loc $i le vor lua, sa nu gasesca in
cele-l-alte locuri, sa ne mat raina.e si noua, ca sa avem cu
ce sa ne imbracam sa ne invalim, i diva le ascundem,
Tar nOptea scotem ce avem nevoe de invalit si dimineta tar
le ascundeam, ca In pestera card cedeam lineam numal
piste rule carpite, ca daca vor antra talharil sa vada ca
nu avem ceva bun. i am *Jut un an in pestera, Tar al
doilea an am tocmit un zidar din Nazaret cu trel lucratorl
i l-am pus de ne-au dres o coliba dintre acele trel, care
§i
s'att
sa'l
cal
§i
fall
www.dacoromanica.ro

1RINARH ROSET 627
skit zidite langa bisericA, numal de trel coil nu sa lipesc
de zidul bisericil, ca cel ce aii fost zidit biserica au facut
vi trel colibe langa dansa dupe cuvintul tut Petra, care au
dis catri Domnul, sa facem trel colibe. §i era vi acele rA-
sipite nu de tot, numal pe jumatate vi dupe ce am dres
pre cea din mijloc ne-am mutat intransa din pevtera. §i
al treilea an am dres pre a doua coliba, vi al patrulea pre
a trela. Dupe aceea am curatM trel sterni scotand pietrile
Carina de care era pline vi am facut uluct ca A, vie apa
de pre camp in sterni ca.nd va ploa, apoi ne-am apucat
de curatat biserica, scotend earl din biserica pietrile i pa
mentul de care era plina 1e-am pus fievte-care deosebl.
Dupe aceea am tocmit patru chirigil cu vase mAgart marl
vi tart din Nazaret I-am adus in munte i umblam eu
eel ce scriii aceste cu danvit pre la zidurile cele rasipite
unde gaseam pietre bune cloplite gata le incarcam pe
magarl vi le duceam la biserica nOstra, pans am tmplinit
5000 de pietre. Dupe aceea am tocmit varart i ni-au facut
trel varnita de var, i apa sa, stransese in sterine. §i aceste
ce am scris le-am lucrat in 16 ant, cart I-am petrecut in-
preuna cu Staritul in insuvt muntele Thavorul, afara de cel
cinci ant, cart i -am petrecut In Nazaret, pentru ca lucram
cam pe furiv, putine dile __Iucram vi putine tncetam ca sa
nu intelega Turd' ca voim sa facem biserica. §i cheltulala
acestor pomenite lucrart era din milostenia ce ne da hris-
tianil cart locuesc in satele eparhiilor a Nazaretulul vi a Pto-
lemaidet Ca avea pre Staritul la mare evlavie, pentru ca
vadea la pustie. §i 11 daduse Dumnedeti dar ca, data citea
la vre-nn bolnav sa facea sanatos, vi cel ce nu navtea copil
vines la sfintia sa cu credinta i sa ruga sa le citesca ru-
gaclunt vi set blagoslovesca i O. se rOge lul Dumne4eu
pentru danvit ca sa le dea rod pantecelul. i le citea i i1
blagoslovea vi le dicea: Dupe credinta vOstra fiilor sa ye
dea Domnul cererea. §i incepea a face copil, dintre cart
§i
Si
§i §i
ysi
www.dacoromanica.ro

628 VIATA LIMA IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
este si Arhitectonul losif, care era Insurat de opt and si
tineri fiind Inca nu facea copil si audind si vedend pre
altil ca cu tugaclunile parinteiui all castigat ace! dar, ail
venit Inpreuna cu sotia sa la pArintele cu credinta nein-
-cloak si Tau rugat ca sa se r6ge lul Dumnedeti pentru
dansil, si s'au rugat si le-aii cetit si 1-ati blagoslovit. Si nu
s'ati Implinit Inca anus si au nascut un copil parte barba-
-tesca si l'au adus la parintele si s'ati rugat ca sal pri-
mesa sfintia sa din scaldatOrea Sf. Botez, ca sä traiasca
sa, nu mOra degraba. Si acesta a lul Dumneclen iconomie
ail fost ca sa se faca, calfa cumatru si ascultator parintelul,
ca, cand l'a chiema la zidirea bisericil sa fie gata. Si asa
dupre cum am dis pentru evlavia crestinilor catra parintele,
11 ruga preutii si batraniI satelor ca sa me trimita pre mine
ucenicul WI la vremea ariilor. Si ma duceam si umbla
preutul cu mine pre la aril si strangeam grail cat ne da
Dumnedeil prin maInile lor, si it duceam In Nazaret la o
casa din crestinl. Asa si la satele carl avea lived' de mas-
linl, and se cocea si le strangea me duceam si ne da
masline si unt-de-lemn si orl-ce le da mana. Si le duceam
la Nazaret si de acolo duceam cate putin la munte si tat-
lam si nol si hraneam si pre musafirl si pre lucratorl si
le dam si plata. Si asa vedend parintele ea am gatit cele
spre zidirea bisericil din parte, cat am putut. Si Intelegand
din darul Sfintulul Duh, care locuea intru el ca i sa apropie
sfarsitul vietil, sa grabea cu t6ta punerea ca sa Incepa la
zidirea Bisericil. Si avem atuncl cincl lucratorl carl lucrati
-orl ce le porunceam. Si ail is parintele catrk mine: Fiule,
Temal aice cu lucratoril si II povatueste, ca eu me duc la
lerusalim sa rog pre Patriarhul sa ne dea blagoslovenie sa
ne apucam de zidirea bisericil. Si ducandu-se ail cerut voe
si nu I-au dat, ci I-au dis di nu'I nevoe acum O. ne apucam
de zidire In Thavor cal pustiti, nu, sint nicl calugarI, nicl
crestinl locuitorl. Ell am altele de pus la tale, carI sint de
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROSRT 629
mare nevoe aice In oras, scOla si spitalul si tipografia si
turnul Sfintulul Mormint, este crapat si curge plOe pre Sf.
Mormint, si de cart sa me apuc mal tntal. §i s'ati tutors
b5.tranul scarbit spus cele ce Patriarhul.
Dupe aceea trecend cate-va Mile dus Patriarhul la Bi-
zantia pentru pricina mosiilor, car! atuncl la 1859 le-au
luat Domnul Cuza. §i auclind noI c6. dus Patriarhul la
Bizantia, mi-au is parintele: §641 fiule cu lucratoril
povb.tuWe, ca eti me duc la Ptolemaida si la Caifa sa rog
pre negutitorI ca sa-mI dea un ajutor de banl pentru zidi-
rea bisericil, ca voiu sa me apuc si far/ de voea Pafriar-
hulut Aceste doue politie Sint la malul Mara, clece ciasuri
departe de la Thavor, si slut negutitorI bogat! si Arapl si
Grecl si top ti §tiea si 11 eviavisa, precum am dis mat sus.
§i In Ptolemaida poftit un negutitor arap, cel mal bogat
de cat tot!, la casa sa si sera au poftit si pre totl neguti-
toril la casa sa facut cinste, Fratilor,
lata ca toil stip pre acest cuvios parinte Bade la pustie
pentru Domnul In Muntele Thavorului de 16 ant, si eu
creel ca Christos trimis si la Thavor si la noI ca
ajutam cu ban] sä zidesca biserica lui si monastitele cele
rasipite de 518 an!, si lata eu dau cinci lire, dap si dum-
neavOstra .cat ye va lumina Christos. §i all strans 5000 de
tel si tocmit un chirigia cu un cal si fail trimis la
Caifa cu scrisorl catra negutitoril de acolo strans si
de acolo 4000 de lel. Si all venit parintele la Nazaret la
Arhitectonul Iosif, cumatrul sell, si I-au dis: Acum fiule am
mare navoe de ajutorul Dumitale, ca sa ne apucam de zi-
direa Bisericil. Iar el all Dator t l slut cinstite parinte
ca sa-t1 slujesc or! ce Iml veI porunci. Si indata all ince-
put a tocmi lucratorl si mesteri marl si mid 50 cu nu-
merul luat la munte. §i ne-am pus nadejdea la
Dumnecleu si am Inceput a zidi Biserica. §i aveam pre un
monah Moldoven si un liner si femel din Nazaret batra.ne
I-au
sail
si Ii
si le-ati si le-au
fail
I-au
si 1-ati
qis:
dis
sail
l'ati
sal
i-ail
www.dacoromanica.ro

630 VIATA UNUI IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN
tocmitl cu luna, femeile facea bucate si framanta paine si
monahul o cocea. Si aveam o %pi si un magar cumparate
§i au 1ncalecat parintele pre %pa si at luat pre sluga cu
magarul si s'au dus la Nazaret si au gazduit la un crestin,
care 11 iubea si au trimis grau la mOra macinat si
au dat bans in mana gazdil sale si l'au trimis in ta,rg cu
sluga sa cumpere cele de trebuinta pentru mancarea si 'Al-
tura lucritorilor si ati incarcat magarul si Pad trimis cu
sluga, lar el ail remas a mai iconomisasca allele. Iar pre
mine m'a.0 lasat In munte iconom preste tote si ca sa scriA
dilele lucratorilor, care cate lucreza §i cats plata i sa face
sa-i dam. Si asa cand aveam nevoe de ceva trimeteam pre
slug cu magarul si ne aducea cele de trebuinte. Si trecend
20 de ciile bolnavit parintele si 11 auta gazda si pre
parintele la bola lul si iconomisea si cele trebuinciOsa la
Thavor si ne trimitea. Si au mai trecut Inca 20 de Mite Si
s'ad inaltat zidirea bisericil pang. la jumetate. Dar s'au is-
pravit si pietrile cele bune, cars le adunasem. Si s'au bol-
navit si mesteril si din lucratori 16, si dus to'l la ca-
sele sale, ca au fost o b61a rea in anul acela pretutindene
si ne-am lasat de zidire ca sa ispravea si banii, cart fi
stransesa parintele, putini ramasesa. Si m'am bolnavit si eu
si m'am dus la Nazaret la doftor luat sange si
dat curatenie, si cu mila lul Dumnedet In 30 de
chile m'am facut sanatos. Iar parintele au za.cut doue luni
In Nazaret, si cunoscend cu Duhul ca are sa se mute din
viata acesta, dupre cum am jis mai sus, au rugat pre cres-
tini ca duel in munte ca. dorea ca sa mOra. In munte,
dupre porunca Domnulul, care poruncit prin finger. Si
i-at adus crestinii un cal bland si au randuit pre patru
tined ca sa'l pue pe cal si sprijinesca si unul sa Una.
calul de capastru si asa fail adus la munte. Si II slujeam
cu sluga care 11 aveam tocmit. Si In acele doi
Turd, mai maril satului, call este cilia" langa pOlele mun-
$i l'ad
s'ad
s'ad
Si mi-ad
mi-ad
sa'l
i -all
chicleea ai
www.dacoromanica.ro

IRINARH ROM 631
telut, all scris la pap cel mat mare preste toil pacil, care
locuea in cetatea Viritul i stapanea Palestina Finichia
ci Siria ci spus minctuni multe, a un popa rus zidecte
biserica in muntele Thavorul ci monastire ci tot zidul ce-
%pi Imprejur are gAnd sal zidesca sa pue tunurl i sl
o Inchine Rusulul. Iar paca cAnd all cetit scrisOrea s'all
infricocat, indata all trimis pre un bimbacA cu tint' os-
tacT trecend pe la Ptolemaida, all trimis ci paca care era
acolo case turd ci mergend in Nazaret all mat ci de acolo
case ci all mat venit ci de prin sate patru cad s'ati facut
22 de calareti turd, cart s'ail suit In munte. §i avea Orin-
tele 50 de lile de cand sa suisa din Nazaret bolnay.
intrebat turcit: BatrAnule, ce este acesta zidire care
fact? Iar pArintele respuns: Bisericl este. Iar el
Intrebat: AI firman Imperatesc ? PArintele all dis, ba nu am.
El all cis: Apol cum indraznectl de zidectl In stapanirea
Sultanulul Para de firman imperatesc. Parintele au cps: Ell
still ca Sultanul all dat voe crectinilor celor de supt sta-
panirea lul ca data sA va afla vre-o biserica veche rasi-
pita ci vor vrea crectinit sA o zidescA, sa alba voe
de firman. Iar dacA vor vrea sa faca biserica noun unde
n'all fost nici odatA, pentru aceea BA cerl firman. Iar el all
dis: Not nu am audit acest cuvint pana acum, pre not
trimis paca si te Intrebam data at firman sa te
sA.m s. zidecti, tar de nu at sa te oprim. Iar parintele an
clis: Eft am zidit acesta putinl zidire care o vedetI pentru
cA. nu 'Wail oprit nimine panA acum, tar acum data este
porunca stapaniril me las de zidire, pans. void aduce firman
de la Imperatul. aca n'all mat dis nimic, de cat nu vrea
s. se dud. unit, cart era din satele cele ma' de aprOpe, sa
ducea ate o di doue ci tar vinea aducea orz pentru cat
ci ale ceva de mIncare, tar de la not mancat mat
tag. cumpania ce avem strAnsg. SA plimba in tette clilele
pe munte mesura In lung ci in larg. cadut 20
ci
I-au
Si
l'au
l'au
ci Tara
IA-
Si
ne-au
Si all
pi
pi
pi
le-at
ne-all
pi
pi'l
www.dacoromanica.ro

632 VIATA UNIII IMBUNATATIT CALUGAR ROMAN IRINARH ROSET
de ctile ca sa ne tngreueze si le dam baqi, lar nol nu
aveam ca sa, le mai dam §i lor. i vedend el ca nu'l nicl
un c4tig ati Incalecat Si s'au dus. Dupe aceea all mai trait
parintele 20 de Bile §i all murit In 26 de Mile Decembrie
anul 1859. i cand ait audit creOinii din Nazaret §i Cana-
galileil §i alte sate a au murit Staritul alerga cu mare
evlavie barbatl qi mueri pans la 60, ca A. sarute m6§tele
lul kii sa ea blagoslovenie. Iar eil am poftit pre Arhiereul
Nazaretulul §i ail venit cu dol preutl §i eram diacon §i
ne-am imbracat §i l'am prohodit §i il facusem racla de
scanduri §i cand Fait pus mqteril in racla, nu §tiu din gre-
pia orl inadins, ail lasat o pOla a rasii lul de spanzura
afara pre supt capacul radii care l'ati pironit, §i cand vrea
sal pue in monatnt au inceput a alerga creOinii §i rupea
din p6la aceea c'ate un petecel fiiqte-care, cat putea de bla-
goslovenie. i l'am ingropat In biserica Tanga parete des-
pre ameza-zi.
(Va urma).
"tilDN::>
6.'
C. E.
www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI.
Unitatea bisericel, ca i puterea de a face minuni, d'a
cunO§te §i patrunde misterele divine, ca §i revelatiunea §i
profetia, a fost de la inceput caracteristica fundamentall a
bisericel celei adeverate a lui Iisus Christos. Prin acestea ea
tot-d'auna s'a afirmat ca biserica Dumnecleulul celuI via,
§i s'a deosebit de tote adunarile ereticilor §i necredinclo-
§ilor, carl se deosebeaa de ea, prin lipsa unitatei de cre-
dinta si a darurilor Dumnegee§ti, mal sus amintite, carl
lucre' prin apostoll §i urm6torii lor.
TOte aceste semne ale bisericei celei adev6rate a Man-
tuitorulul nostru Iisus Christos, sunt descrise in scrierile
Noulul Testament Si in traditiunea bisericesca, coprinsa in
scrierile Sfintilor Parint1 aI primelor secole. Dar cum da-
rurile de mal sus erati menite pentru infiintarea §i consolida-
xea bisericel, la inceputul el, de aceea sunt caracteristh, spe-
cials mal numal a bisericel apostolice, in care ail fost, cad cu
timpul se raresc §i chiar dispar, unitatea este §i remane d'a
pururea considerata ca caracteristica particular, a bisericel
Biserica Ortodox& Romana. 3.
www.dacoromanica.ro

634 UNITATEA BISERICEI
celel adeverate. Crestinil de pretutindeni considers de bi-
serica adeverata a hit Christos, numal pe aceea in care se
marturisi a una si aceeasl credinta. De aceea si simbolul cre-
dintei, alcatuit pe basa invetaturel Domnulul si a apostolilor,
cere ca crestinul sä credo, si sa marturisesca, ca Biserica
cea adeverata este una, sfinta, catolica, adica de pre -
tutindenl sail universals, si apostolica 1); cad dupe cuvintul
apostolulul nu este de cat un Domn, o credinp, un
botez qi un Dumnecieu, Tata, al tuturor 2). Ded dar
pentru pastrarea unitatei, dupe cuvintele acestea, credin-
ciosil de pretutindeni, carl compunead biserica cea adeve-
rata a lui Christos trebulati sa albs aceeasl credintil, aceeasl
invetatura si aceleas1 taine, adica acelas cult. Cu alte cu-
vinte Unitatea trebuia sa se manifeste intru tOte. Viata for
crestinesca, cu credinta si faptele, trebuia sa fie aceeasl,
conducendu-se cu top dupe aceeasl norma, orl unde se vor
fi aflat el; cad din acestea se constata, ca el sunt fil si
membri al aceleest biserid, una, el/12M,, catolica, §i a,
postolica, caracteristica si semnele *lute ale unitatel bise-
ricel, ca biserica adeverata a Mantuitorulul.
Istoria apostolica si in special Faptele Apostolilor, carl
descriti cele privitOre la biserica lui lisus Christos de la
insasi inceputul si intemeerea el, nu ne del multe lamu-
riri si detalil asupra modului cum era organisata la inceput
acesta biserica, si acesta, pentru cs scopul autorulul acestel
scrierl nu era acesta. El nu se interesa a descri Jul Teofil
biserica, moravurile si organisarea ce o avea ea in aceste
timpurl, cad tOte acestea erail sub ochil set El vola sa-1
faca cunoscut cele deja intamplate. Cu tOte acestea din
comparatiunea chlar a putinelor date,ce autorul Faptelor
De ofera,cu diferite locurl din cele-l-alte scrierl a le Noului
1) Simb. Cred. art. 9.
2) Efes. cap. 4 v. 5.
www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICEI 635
Testament, In special din Epistole, cumistem, ca unitatea in
biserica apostolica era caracteristica fundamentals a bise-
ricei crestine si ca acesta unitate se manifesta prin unita-
tea de credince., de cult, discipline', vials §i mora-
vuri ale crestinilor, cart ere"' si trebuia a fi aceleasl pretu-
tindeni.
Crestinismul luand nastere si Incependu-se in Ierusalim,
Biserica acestei cetatl este considerate ca Biserica mums si
tip al bisericei celel adeverate a lul Iisus Christos. Ea sta
sub directa supraveghere a apostolilor si in special apostolil
Petru, lacob si loan, sunt considerati ca cele trel columne,
cari o sustineati, sprijineati si conduce* povatuind intru
trite pe credinciosl. Dupe exemplul acesteI bisericl, apostolil
Domnulul intemeeaza si organiseza pretutindenl bisericl cres-
tine si on unde Ore -cart credinclosi se abat de la invetatura
apostolica, predicate for si pe cart trebulati a o conserva, ca
un deposit stump si sacru 1), el sunt eliminatl din sinul bi-
sericei celel adeverate, care trebuia sa mentina si sa pas-
treze unitatea credincel.
Aceia carI se Ingrijeau pentru pazirea intacta a Inveta-
turel si a preceptelor, erati apostolil, si cel instituitI sail in-
sarcinall de el a conduce si pastori pe credindosi. Ast-fel
vedem pe Timotheit cu insarcinarea, atat de a pasta intact
depositur sacru al invetaturei, cat si de a povatui pre cre-
dincIosl, de a 'Astra buna ordine in biserica si de o admi-
nistra in tocmai, precum un bun parinte administreza casa
sa 2). Iar acesta la randul sea demnitatea si puterea sa de
conducere si administrare a bisericei o comunica urmato-
rilor si conlucratorilor set, prin punerea manilor si invocarea
harului Dumnecleesc, adica prin hirotonie 3). El facea preoli,
8) I Tim. VI, 20.
2) Ibid. II; 8-13; III; 5.
8) I Tim. IV, 14.
www.dacoromanica.ro

636 IINITATEA BISERICET
'i judeca §i cu totl trebuiail a se Ingriji de pastrarea in-
tacta a invetIturei, considerand'o ca depositul cel mai scump
§i sacru. Tit la randul sell face acela§1 lucru, §i cu totil,
apostoli §i urmetorI al lor, predicatorl §i intemeetorl a bi-
sericilor de pretutindeni, predica tuturor acela§ evangelfil al
Domnulul §i Mantuitorului nostru §i totl credinclo§il sunt
datorl, dad. voesc a fi urmetorI al lui Iisus §i adeverati
membri aI bisericel sele, sa creep. §i sa marturisesca aceea§I
credinta. Intru acesta istoria sinodulul apostolic este §i va
fi d'a pururea pentru toll proba cea mai evidenda, cat de
mult s'ail Interesat de la inceput apostolii despre unitatea
bisericel §i a invetaturei, ca tots credinclo§ii sa creda In
acela§I fel §i sa aiba In biserica acelea§i practice religiOse,
on unde se vor afla el, fie In lerusalim, Antiohia, Corint sari
Atena ect.
Din scrierile apostolilor vedem, ca el considerau ca unul
din mijlOcele cele mai eficace pentru pastrarea unita(el cre-
dintei §i a bisericel, Intrunirile credincio§ilor intre ei §i co-
municarea continua a bisericilor una cu alta. Ast-fel se ex-
plica numerOsele salutari, cu earl se incep §i se termina
epistolele apostolilor. Ele invedereza cat de desvoltat era
simtul de unire §i lubire sub Mote raporturile intre cre§tinil
diferitelor biserici din aceste timpuri. Cal6toriile §i visitele
apostolilor contribulail de asemenea spre a intari legaturile
de unitate §i credinta intre diferitele biserici, departate una
de alta, mai ales cg, prin ea se face cunoscut dragostea cea
fara margini a bisericilor una Mil alta §i a credincio§ilor
Intre din§ii.
Dar apostolii '§I dadeati tote silintele, nu numal de a marl
numerul credinciosilor, ci §i de a se conserva Intre din§il
unitatea de credinta, prin legatura dragostel Intre cre§tinl §i
Intre biserici. Ast-fel se explica cum ei impuneati tuturor
sa pastreze aceea§1 Inveplurl §i acelea§1 practice religiOse,
§i cum biserica Aritiochie §i altele veneail In ajutorul fra-
www.dacoromanica.ro

IINITATEA BISERICEI 637
tilor din Ierusalim i din alte pall. Iar ospitalitatea cre-
tinilor i dragostea lor, nu numal unul catre altul, dar §i
catre streinl, de la Inceput a fost de model In tOte timpu-
rile, in mijlocul on -caril societati se aflaii el.
T6te acestea facea, ca cre§tinul sa fie acela§I cu credinta
§i viata sa pretutindenl i diferitele bisericl sa, fie in tocmal
una, dupe modelul alteea, marturisindu-se §i credendu-se
pretutindenl, una §i aceea§I invetatura a Evangeliulul lui
Iisus Christos.
Un alt mijloc pentru conservarea unitatel a fost cultul.
Este de netagaduit, ca cel d'ant.al cre§tini fiind recrutatl
dintre Iudel, observe( Ore -cart riturl mosaice i exercitaii
cele relative la cult la o lalta cu Iudei, Ons la distrugerea
Ierusalimului, §i insu0 apostolil urmali ast-fel. El mergeali
impreuna cu credinclo§il la templu, nu numal pentru a le
predica i a '1 instrui, dar chiar pentru a lua parte la cult
la o lalta cu Judea 1). Unil chiar nu vole( a se deosebi,
in pastrarea §i indeplinirea cerintelor legel intru nimic de
Iudet Ast-fel, despre Iacob cel mic, fill al lui Alfeu se
spune ca el ar fi pazit cu sfintenie pana la sfar§itul vietei
sale Vote perceptele legel 2). Dar tOte acestea fiind necesi-
tate de starea lucrurilor de atuncI §i ca o condescendenta
pentru a dobandi pe ludel, incetul cu incetul dispar, §i de
odata cu distrugerea templulul din Ierusalim, cretinil incep
a nu mal avea nimic comun cu Iudeil.
Faptele Apostolilor insa ne spun ca chiar de la insa§I
infiintarea Bisericel, era Ere -care deosebire. D'aci aflam ca
chiar creOinii Bisericel din Ierusalim, daca mergeati la tern-
-
plu cu tendinte de a satisface Ore-cari cerinte ale legel, el
insa se deosebiei de Iudeil prin practicele for religiOse pro-
pril, diferite de ale acestora, §i nascute in insu§1 sinul bi-
1) Comp. Faptele Apost. XXI, 23;.I Corint. IX, 20.
2) Comp. Eusebin istoria bisericescit, cartea V, cap. 2, 22.
www.dacoromanica.ro

638 UNJTATEA BISERICE1
sericel lul Iisus Christos. Dar chiar mergend a se inching
la templu, el nu volau a se amesteca cu IudeiY. edeati cu
totil, deosebiti la o parte, in pridvorul lul Solomon 0 se
adunati prin case particulare anume, unde celebrau sfinta
Euharistie in cantarl de imne §i psalm!, fiind cu totiI unity
intr'un cuget prin curgenia inimel
Despre aceste intruniri ale cre§tiniTor, pentru a celebra
sfinta Euharistie, adica frangerea painilor; cu alte cuvinte,
pentru a'§i exercita cultul for cre§tin, se face mentiune in
multe locurl din Faptele Apostolilor §i scrierile Noulul Tes-
tamevt. Ceea ce insemnO existenta unul cult propriti al cre§-
tinilor in epoca Apostolilor 2).
Din tOte aceste locurl vedem ca frangerea palnilor §i ce-
lebrarea Euharistiel in timpurile Apostolilor, adica in Bise-
rica primara, era centrul cultulul dumnejeesc al cre§tinilor
0 41 avea ritualul seu determinat, neavend nimic comun
Cu practicele religiOse ale Iudeilor, sau cu cerintele LegeY;
acela§ insa pretutindeni si comun tuturor cre§tinilor din tOte
bisericele.
Acordul §i armonia cea maT perfecta, ca sa nu clic iden-
titatea, care exists intre diferitele liturgil vechi ale bisericilor
Palestine!, Alexandriel, Antiohiel, Siriel, Etropel, Armeniel §i
chiar Roma, sunt proba cea may evidenta despre unitatea
cultuluT bisericel cre§tine de la inceput, ca prin acest5. uni-
tate §i uniformitate, sti se OM 'Astra unitatea credintei §i
a Bisericel. Ele au suferit de sigur, in decursul timpulul,
Ore-care modificari, omisiunT §i maT cu sema adaose; dar
partea care este comun5. §i aceea0 in tOte, presupune ve-
chimea §i origina for apostolicl.
Apostolif tineati cu sfintenie la cuvintele Domnulul §i in
1) Comp. Faptele Apost. II, 46; III, 11; V, 12 etc.
2) Comp. Fapt. Apost. XXVII, 35; Luca XXIV, 35; I Corint X,
16 etc.
www.dacoromanica.ro

tot timpul §i cu WA ocasiunea sfatulati pre credinclo0 ca
§i el sá tin& de asemenea, sa le respecte §i sa le considere
ca depositul cel mai sacru ce au de pazit §i de pastrat in
acest5. lume 1).
Sflntul Apostol Paul, in prima sa episto16. catre Corintenl
recomandl credinclo§ilor acelaq respect, prudentl i venera-
tiune fats de celebrarea misterului Euharistiei, §i le or-
don, a nu avea nimic comun cu practicele religibse ale pa.-
ganilor 2). In epistola sa cb.tre Ebrel vorbe§te despre alta-
rul cretinilor, §i cu privire la el §i la cultul ce se sevir§la
pre el, le spune a el trebue sa se socotesca mult mai fe-
riciti de cat Iudeii, cu t6te altarele for de sacrificil i cu
templul for maret; ad 0 prin celebrarea Euharistiei, se
apropie de Ierusalimul cel ceresc. Le vorbe§te §i despre
preotia etern5. §i vecinic lucrAtOre a lui lisus Christos 8),
prin care se comunica credinclo§ilor sfintenia, harul WI §i
lertarea pecatelor 4); preotia care va fiinta tot-d'auna §i se
va continua in vec in Biserica Sa, prin harul seu ce a lucrat
prin Apostoll i urmatoril lor, prohirisiti prin punerea mal-
nilor, adica prin hirotonie.
Intariti in acesta credint6. despre conlucrarea vecinic5. prin
sacerdotiti a harulul lul Dumnecleti, in Biserica, crqtinil
1) Comp. I Corint XI, 24.
2) Comp. I Corint. X, 16.
8) In preotia eterna a Miintuitorului, pe care Apostolul o descrie in
epistola sa dare Ebrel, vede tipul preotiei lul Melchisedek qi implini-
rea profetiilor Vechiulul Aseqlmint (comp. ps. 109 etc).
8) Comp. Epistola care Ebrel XIII, 10; XII, 25; VII, 24, 25; IX,
24; epistola cittre Romani VIII, 34. In epistola dare Ebrel Apostolul
respunde si la nedomirirea acelor earl nu puteaii intelege necesitatea
ca nol pururea sa repettm celebrarea misterulul Euharistiei, intru prein-
chipuirea 9i aducerea aminte despre marele mister al sacrificiulul adus
de El pe truce pentru mantuirea nOstra. El le (lice, a nol facend a-
cOsta, urniiim cuvintelor Domnului carele la cina cea de tail* lufind
painea, multumind, a feint si a dat apostolilor sti ylicend: Acesta este
trupul met carele se art pentru vol; aceasta sa faced intru pomenirea
mea (Luca XXII, 19 etc).
www.dacoromanica.ro

640 UNITATEA B1SERICEi
tot-d'auna, in imprejurarile grele ale vietei, i on de cate
orl voiail a intreprinde ceva, faceati mai intaiti rugacluni §i
implorau harul, mila i indurarea dumnecleesca asupra lor,
ca intaresca §i sa le ajute. TOte acestea le faceati dupe
exemplul Apostolilor.
Ast-fel, in Faptele Apostolilor citim ca atunci cand Apos-
tolii au voit a trimite pe Apostolul Paul impreunl cu Bar-
naba sa predice in Antiohia §i in alte parti, mai intaiii
Intrunit cu totii, i dupe ce au postit, aiz slujit 1), rugan-
du-se lul Dumnecleil ca sa intariasca cu puterea sa pre cel
trimi§i Si sa le ajute.
Tot ast-fel au facut §i crqtinil primelor secole §i ast-fel
urmeza pana in liva de asta-qi adeveratil urmatori al lui
lisus Christos. Cre§tinii au intrunirile comune, pentru a exer-
cita cele relative la cult, a aduce multumiri lui Dumnecleu,
§i '1 ruga pentru iertarea pecatelor. TOte acestea le-au facut,
on unde s'ad aflat 0, dupe aceea§1 norma §i prescriptiuni
ordonate de de apostoli; §i unitatea §i conformitatea cultului
a lost in tote timpurile §i este pana, in liva de asta-cli unul
din semnele veclute ale Bisericel celei adeverate a lul Chris-
tos, care atesta unitatel Bisericel Sale.
Cantul a fost introdus forte de timpuriti la celebrarea
celor privitOre la cult. La Inceput cre§tinii se serviaii de
Psalmi si de alte imne ale Vechiulul Testament in uz ser-
viciul liturgic al Templului.
Dar se constata cu tOta certitudinea, ca chiar din tim-
1) Comp. Fapt. Apostolilor XIII, 2-3. Locul acesta este unul din cele
mai insemnate pentru istoria cultulni cretin. In textul original se dice:
AsvcoopToonwy 6i cOT6V (Tii)10 aroardiscov)=Slajind, adica oficiAnd el
(Apostolic) servicial divin. Terminal intrebuintat aci AsvroupiewAst-
toopTsIa ca traductiune a Ebreesculni `l 37 yi este destul de
clar, cad dupg insemnarea sa literara yi istorica, atat in Vechiul
Noul Testament cat yi la Sf. Parinti, este in deosebi consacrat a
arata exercitarea celor telativ la cult, aducerea de sacrificil (comp. E-
pist. catre Rom. XV, 16 etc.).
sal
s'ad
rilizy
cd
www.dacoromanica.ro

UNITATEA BISERICET 641
purile Apostolilor, pe langa cantarea psalmilor si altor imne,
comune Iud-ilor, crestinii, in adunarile lor, cAnd se celebra
Sftnta Euharistie si cele relative la cult, cantati si imne
propril crestine. Pliniu tntr'un raport al s6u catre impe-
ratul Traian, spune mareluf monarch ca crestinii, in adu-
narile lor, pe care le aveati dimineta, inainte de resaritul
sOrelu!, cantail un imn lu! Christos, pre a mArindu'l ca pre
un Dumnedeti 1). Ace las lucru it constata si epistola I dire
Timoteil 2). Mal Inuit cigar; din continutul acestef epistole
se vede cti, in Biserica Efeselui erail cunoscute si Ore-cari
rugaciunl si practice religiose 8).
Faptul O. tOte bisericile secolului Apostolic erati inte-
meete de insusl Apostolil Domnului, ei a trebuit sA le pres-
crie si regula privitOre pe cult. §i acestA regulA nu putea
fi de cal aceeasT in t6te bisericele lui Iisus Christos; cad
tOte urmand si marturisind aceeasi credintg, trebula sa albA
aceleasi oranduell bisericestf pentru celebrarea misteriilor
si a cultulul, cu anume forme stiute si determinate si a
se efectua in anume timpurl prescrise.
Din epistola raport a lui Pliniu catre Traian se arata cu
claritate dimineta, inainte de a se lumina de alitia si a re-
sari sOrele, ca timpul cand crestinii se intruneafi spre a
aduce cult adeveratuluf Duknnedeu; Tar in scrierile barbatilor
Apostolici se vorbeste despre Vim% durninicel, ca despre
diva care a inlocuit qiva Sambetei, ordonatA de Dumneda.
in Vechiul Testament a fi de repaos, consacratA cultulul
Domnulul 4). AcestA di se mentionez6 cu aceeasl insemnare
si InsemnAtate si in scrierile Noulul Testament 2). §i cu
drept cuvint, cad Barnaba conlucrAtor al apostolilor in e-
1) Comp. Plink ep. I, X, No. 97 ffi Tert, Apo log. cap. II.
2) I Epist. catre Tim. III, 16.
2) I catre Timot. II, 1; IV,. 5, etc.
4) Epist. st. Barnaba, cap. 15.
5) Apocalips I, 10.
www.dacoromanica.ro

pistola sa relativ de diva Duminicel (-111,4a xupLad) sail
diva Domnulul (iiv.gpec Kuptou) esplica §i causa pentru ce a-
cesta di a opta numitk a Inlocuit diva a septea; cad ea
este diva, dice el, Intru care a inviat Domnul, si de la in-
vierea sa Incepe pentru lume o noun viata 1).
Consacrarea timpului diminerel In fie-care di §i a.
Duminicel In deosebi, ca timpuri de inchinare pentru
cultul lul Dumnedeti, din Insasi epoca Apostolilor, nu putea
fi fara anume prescriptiuni pentru exercitarea celor relative
la acest cult. Lucrurile trebulail a fi hotarite, ca crestinil A.
stie ce trebuiatt sa faca; si ele ail fost hotarite de Insusl A-
postoll, in tote bisericile intemelate de el pe baza predicel
Evangeliulul si a mantuirei adusa prin lisus Christos. Iar
norma hotarita de el privitOre pe cult, era aceeasl In tOte
bisericile, cad precum cu totiI predicat aceeasI credintl,
pentru unitatea bisericel, nu puteati predica si recomenda
credindosilor de cat aceleasi uzante si practice religiOse,
acela§ cult, cad unul si acelas era Dumnedeul cel predi-
cat de el, si top trebuiau a i se Inchina in acelas fel, dupe
cuvintul Domnulul cu duhul si cu adeverul 2).
Dad. dar Apostolil Insusl ail oranduit timpurile de In-
chinare si modul InchinareI to Biserica lui lisus Christos,
cu alte cuvinte tot ce privea pe cult, pentru ca ast-fel sä
se pastreze unitatea credintel si a Bisericd, crestinil cu
tota, orl unde se aflail el, trebuiati sa respecte asedamin-
tele apostolilor, mai ales ca stiail si ere' convinsl a de
la pastrarea si respectarea acestora si a credintei, intacta
si in puritatea el, depindea unitatea Bisericel.
In fine unitatea Bisericel se manifesta prin disciplina,
viata si inoravurile crestinilor.
Pacea, supunerea si ascultarea, dar mai presus de tOte
1) Barnaba locul citat.
2) Comp. Joan IV, 23.
www.dacoromanica.ro

ordinea §i buna orinduIala, erau d'a pururea virtutile exem-
plare ale urmatorilor lui Iisus Christos. Top in tot locul
In tot timpul emu datorl sä respecte a§eclamintele Bisericel,
sa pazesca Si sa pastreze cu . sfintenie credinta intacta si
in tOta puritatea sa. Top cel ce se abateati de la aasta
regula comuna, care caracteriza pe crestinl, erau excomu-
nicati sau scosi din num6rul credincio§ilor. Ast-fel pentru
a se 'Astra unitatea Bisericei, ea excludea din sinul sea pre
top aces membri, cart se abateail i voiau ca prin nazu-
intele, vederile sau convingerile for particulare sat' prin
viata §i moravurile for sa violeze credinta, legile, app.-
mintele sau practicele religiOse stabilite i impuse de Bi-
serica. Dar tot-d'auna pretutindenl si In t6te timpurile,
excomunicarea era considerate ca un mijloc extrem. Ea se
executa numal contra acelor membri, earl se constata a nu
volati mai mult a fi membrl paclnici i credinclo0 al bi-
sericel si deveneair prin atitudinea for Indaratnica periculo§I
pentru biserica. §i bunul el mers. Pentru acesta excomu-
nicarea era tot-da-una precedata de observatiunile Si sfa-
turile parinte01 ale episcopulul si ale preotilor. Dup6 ele
urmati mustrarile i amenintarile §i cand intrebuintarea
tuturor acestor mijlOce devenea zadarnica, atuncl cel ce
nu asculta, era considerat de credincio4 dupe cuvintul
Domnulul, ca un pagan §i vames 1), §i nimeni nu mai avea
nicl o legatura bisericesca §i de fratietate cu el.
Biserica dar, pentru a'§1 mentine unitatea, lupta din res-
puterl contra Introducerel on -carui element nou sau strein
§i deci daunator §i periculos credinfel, moralel sau cultulul.
tqa in cat disciplina, care se cerea de la top cel ce corn-
punea biserica, a fost considerate de la inceput ca mani-
festatiunea naturala §i indispensabila a vietel celei adeverate
a crqtinilor, dupe vointa Domnului. Mal mult chiar, ea era
1) Comp. Math. XVIII, 17.
si
www.dacoromanica.ro

644 UN1TATEA BISERICEI
singura care il pastra pe to'l ca formand un corp unit de
credincIo§I, o biserica cu adeverat una si sfinta, on cat
de respandita ar fi ea pe fata pam'entulut
'Me aceste mesurl de conservare, si insa§i ac6sta ati-
tudine a Bisericel d'a elimina din sinul el pe mernbril cel
rel §i periculoO, era conforma cu cuvintele Domnulul. El
ordona, ca. Biserica sa sa seta din sinul el pre cel ce gre-
Oau si nu volad a se indrepta 1;) far Apostolil dupe exem-
plul Domnulul, forte adesea in scrierile si predicile for or-
dOna cu dinadinsul credinclo§ilor d'a se pazi i d'a nu avea
nicl o unire si legatura cu cei ce propagat eresurl.
Un exempla de modul cum trebuiad a se purta credincloil
catre cel ce voiati a le altera credinta §i a le schimba
viata §i moravurile, ne arata Sfintul Evangelist Ioan in A
doua sa epistola: Acolo, apostolul spune ca cu uuii ca a-
acestia, credincio§il nu trebula sa alba nicl un amestec. Nu
numai ca nu trebula a'l primi prin casele lor, dar nicl ma-
car a le da buna cliva 2). Tit prime§te cam acelea§1 ordine de
la Apostolul Paul, and 11 intreba cum trebue O. se p6rte fata
de eretici §i de cei ce grepsc 2). i acelasi lucru it ordOna
Apostolul §i cre§tinilor, car' compuneau Biserica Salonicului.
Dar Apostolil nu se multumiall numal de a da aceste
sfaturi cre§tinilor, ci el insu§i, atunci cand era nevoe exco-
municatl §i eliminati pe cei 1.61 §i periculo§1 din sinul Bise-
ricel. Ast-fel vedem ca, a facut Paul In Biserica Corintulul.
Apostolil dar se purtati cu totil tot ast-fel in asemenea
imprejurari, a§a in cat dad. Biserica §i dupe aceea a uzat
d'aceea0 mesura, ea nu facea alt de cat sa urmeze o prac-
tick consfintita de insu§1 Apostoll prin exemplele date de
el, ca in6surl preservative pentru pastrarea unita.tei bisericil.
Cu totil erati convin0 ca unitatea directiunel pastorale,
1) Comp. Math. locul citat.
2) Comp. II Epistolft a sf. Than Dvangelistul, vers. 10.
www.dacoromanica.ro

unitatea disciplinel §i a cultului, garantati unitatea inveta-
turei si intacta el pastrare. Caci el nu puteati §i nu tre-
bulail sa alba de cat un singur Evangeliii §i cu totil sa se
edifice moralminte pe acelea§i promisiunl ale Vechlului A-
§eciamint, implinite In persOna lui Iisus Christos.
In timpul cat Apostolil erall in viata §i and Biserica lui
Iisus Christos se conducea sub directa for supraveghere,
cuvintul for for era normativ intru tOte pentru a se 'Astra
unitatea credintel §i a Bisericei. El eraa cel cars se ingrijail
a se pastra acesta unitate, eliminand §i ordonand a se eli-
mina de pretutindeni membril cei abatutT §i periculo§1. Unit
ca ace§tia erail cu desavir§ire inlaturatl, on care ar fi fost
positiunea for sociala §i ors -ce servicil ar fi adus Bisericil.
Apostolul Paul in epistola catre Galatenl, spune cre§tinilor
ce compuneaa acea BisericA, ca cel ce le-ar altera credit*,
§i le-ar predica alt Evangeliii, de ar fi chiar Inger din
cer, sa, fie anathema, adica sa nu creda lui §i sa nu
alba nici o amestecare sau legatura cu el 1).
Chiar in timpurile Apostolilor, acolo unde el nu puteau
Insu§1 personal lua tOte garantiile pentru pastrarea credinteI
§i a unitatel Biserice§tI, cu acesta erati Insarcinatl cel ale§1
de el, a be tine locul, instituitl §i consacratl prin punerea
mainilOr, adica prin hirotonie. Aci ere' episcopii, earl tre-
buIail sa ingrijesca, ca depositul sacru al mantuirel lucre-
dintat for de Apostoli A nu se schimbe sau plerde El au
continuat mac departe opera Apostolilor §i pastrarea §i res-
pan( Urea traditiunel primith prin via grant §i prin scris de
la Apostoll, era preocuparea for de capetenie, silindu-se cu
cuvintul §i cu fapta ca ea sa doband6sca cat mac multi a-
derentl, si top sa o creda §i sa o marturisesca in acela§
fel, ca ast-fel Biserica lui Iisus Christos sa fie una, slinta
§i aceea§1 on unde se vor afla credinclo§il ce ar compune-o,
1) Comp. Galat. 1, 8 0 urmat.
www.dacoromanica.ro

cad unul este evangeliul Domnulul §i una a fost predica
Apostolilor.
Acesta este unitatea Bisericel §i ast-fel s'a pastrat, in de-
cursul timpulul de la intemeerea Bisericel cre§tine §i p-ana as-
ta-o. Fie ca s'afi ivit multe *i marl desbinari In rindurile
credinclosilor, depositul sacru al credintel s'a pastrat tot-
dauna in Biserica cea adeverata, aceea pe care sfintif pa-
rintl au desemnat'o cu numele de una, sfInta, resp&ndita
pretutindeni, adica catolica sau universal& §i apos-
tolica, ca fiind intemelat5. prin predica §i ostenelele Apos-
tolilor, §i pastrand intact6. §i neschimbatA acestA predica, cu
tot ce el all oranduit in Biserica. Iar acesta Biserica se deo-
sebqte de t6te acele Biserici, call pOrta numele de Bisericl
crWine prin semnele caracteristice ce ne aratA, unitatea
lnvetaturel de credintA, cult, discipline, organisatia
bisericesa, viaca qi moravurile credinclogilor, pe
cart le a pastrat de la Sfintil Apostoli §i urmAtorif lor, ast-
fel in at ele sent conforme cu ceea ce el all predicat §i
all oranduit In Biserica.
D.
www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLORENTA
"..,..........,..
(i Tecg Biserica Ortodoxii, Roman5. No. 4 an. XXII).
Starea Bisericil occidentale si a, celei orientale
dupe unirea de la Florenta.
Am aratat in numerul trecut al revistei starea Bisericil
occidentale dupe conciliul de la Florenta, sa trecem acum
la Biserica orientala.
In qiva de 6 Julie 1439, decretul de unire Intre am-
bele Biserici, a fost citit cu mare pompti in catedrala
din Florenta, §i de asta data nu mal remanea alt-ceva de
facut ppntru Greci, de cat sa se Inapoeze in patria for §i
sa caute a aplica de fapt aceea ce subscrisesera. i Papa
dorea ca Grecil sa piece cat mal curind, cacl on -ce intar-
(here era in desavantagiul casel papale, care luase obliga-
tiunea a-I intretine, atata vreme cat el vor sta aid. Papa
se incerca din notl sa decida pe Imperator ca so. fats a-
legerea nouluI Patriarh, ins& nu a reu§it, cad acesta con-
duc8ndu-se de sfaturile Protosincelului Grigorie, confesorul
sell §i care avea influenta fOrte mare asupra lul, pretext&
ca cea mal mare parte din prelall au plecat deja, §i deci
acesta alegere era imposibil de facut. Nu mal putin refusa
Imperatorul §i alts cerere a Papil, adica de a da pe Marcu
de Efes in judecata unul juriu, pentru ca nu voise sa is-
www.dacoromanica.ro

648 CONCILIUL DE LA FLORENTA
cal6sca decretul de unire. Dorinta exprimata de prelatil orien-
tall si de imperator ca Papa sa theme inapoi pe episcopil
latini din Creta, Corcira si alte orase unde erail Mitropo-
liti greci n'a fost satisfacuta.
La 23 August Imperatorul parasi Florenta si la 6 Sep-
tembrie sosi in Venetia, unde se intalni cu episcopil cars
plecasera inaintea sa. Aid Grecii celebrara liturgia in bise-
rica Sf. Marcu, si de asta data cantara simbolul ark' adao-
sul Filioque, si nici nu pomenira pe Papa la serviciul di-
vin 1). Acesta arata intru cat-va care erati sentimentele ma-
joritatil prelatilor fata de unire. In Venetia ail stat Grecii
pana la 19 Octombrie si aid Imperatorul primi o epistola
din partea lul Eugen IV, in care se vede a el punea cel
mai mare temel pe unirea efectuata, caci fagaduia ca va
face totul si chiar mal mult de cat ii sta prin puterile sale.
Papa fagaduia ca va inarma o flota proprie si le o va tri-
mete in ajutor, ca va indemna pe Imperatorul german de
a face o expeclitie contra Turcilor si ca clack' acesta va in-
tarclia, va trimite la Constantinopol pe langa cel 300 de
Omeni inarmatl si dou6 corabil de resboiii; pentru acest
stop el facu un imprumut de 12.000 galbeni la casa de
band. a Mediceilor din Venetia, ca sa alba cu ce sä in-
tretie pe soldatil trimesi 2).
1) Pichler Geschichte der Kirchlichen Trenung I, 397.
2) Quod per totem mensem Martii prime secuturum versus Constan-
tinopolim mittemus decem galeas armatas, que pro hac re spatio unius
anui, vel si utilius videretur viginti inter galeas et naves quae spatio
sex mensium in locis illarum partium nbi magis opportunum videbitur
permanebunt. Et nt non solum mars, sed etiam Turchi opprimi possint,
te in aliquo ad iuvabimus pecuniari subsidio, nt tua potentia et nostra
subventions eo facilius contra ipsus Turcas terrestrem possis illo tem-
pore exercitum duoere. Dabimus etiam operam nobis possibilem, nt pro
feliciori humus rei executione ipse rex Romanorum huic expeditioni per-
sonaliter intersit. Quod si forte ex aliqua causa in proximo mense Martii
ipsa maritima atque terrestris expeditio contra infideles fieri non posset,
nihilominus tempore opportuno et rebus exigentibns ea omnia, quemad-
modum praedictum est, nos exequemur. Et si forte ex aliqua causa te-
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 649
Acesta epistold. a facut o bunt impresie asupra Grecilor
§i el acum se Inapt:gal plinT de sperante ca au putut sa
vie in ajutorul nenorocitel for patril.
Grecil au prelungit :;ederea for in Venetia pang, pe la juma-
tatea lui Octombre §i de aid luard drumul spre Constantino-
pole, unde sosird. la 1 Februarie 1440. Top episcopil ple-
caserd impreund cu Imperatorul §i chlar Visarion, cam%
Papa II fligaduise 600 bucati de our de va remane In Ita-
lia i pe jumalate de va pleca in patria sa, veni i el Im-
preund cu dtniT. Din nume'rul for lipsea numal Dionisie
de Sardes, Patriarchul Iosif, cart murisera In timpul con-
ciliuluI, Grigorie de Capadocia, care murise pe drum la Eu-
beea §i Isidor, care plecase spre Rusia.
Atat poporul cat i clericil din Constantinopole erail peste
masura de an:161V i de escitati de unirea de la Florenta.
El nu puteau sä cunOsca ca majoritatea prelatilor care vo-
tasera pentru unire, una Pacuserd i alta gandisera, §i ca
de §i voeati mantuirea patriel lor, cu bite acestea in tä-
trestris exercitus fieri non poset, nihilominus imminente necessitate, et
re hoc requirente, praedictas galeas armari, et ad partes Constantino-
polis mitti faciemus. Solvemus etiam 300 Balistariis pro tuitione Civi-
tatis Constantinupolis adie quo applicaveris Constantinopolim usque qui)
fiat praedictit navalis expeditio, mensuatimque ordinabimus pro uno anno
petunias apud Constantinopolim, ut pro stipendio ipsis Balistariis debito
valeat satisfieri. Item si dicta galearum expeditio dieto mense Mardi
non fieret, ex tune usque quo fiat, ordinabimus, ut duae galeae arma-
tae apud dictam Urbem Constantinopolim pro ipsius tuitione necessaria
a mense Apriliis usque ad mensem Septembris permaneant. Quod si facta
executione praedictae generalis expeditionis contingat, quod absit, res
prospere non succedere, et necessitas pro tuitione ipsius Constantinopo-
litanae Urbis immineat, salvi faciemus praedictis tercentum Balistariis
at duabus galeis, ut prime dictum est Hanc autem nostram promissio-
nem et si interim nos ad se Deus vocaverit in omnibus praedictis (oar-
dinalium) capitulis robur et firmitatem habere et ipsam S. Rom. Eccle-
siam ad eorum executionem, que commune totius Christianitatis bonum
concernunt, obligatarn esse volumes Cum ad praesens necesarium
habeamus transmitere ad civit. C. P. anam 12 millia ducatorum auri
de Venetiis pro solutione ibidem fienda certis balistariis Codex Barb.
pg. 427, 433. Fromm an Kritische Beitrage pg. 189.
Biserica Ortodoxl Roman& 4.
www.dacoromanica.ro

650 CONC. DE LA FLORENTA
cere luasera hotarirea ca nici o inovatiune sa nu fie in-
trodusa in credinta stramoseascl, sail in ceremoniile lor 1),
si proba cea mai palpabila fusese serviciul divin celebrat
in Venetia. Taria de caracter a lul Marcu Eugenicu era re-
cunoscuta de toil si cu tote ca opiniunile lul nu au fost
adoptate, el aveat cea mai mare stima de dinsul, si In
inima lor aveau acelealsi convingerl. Mandria nationala a
facut atat pe Imperator cat si pe prelati ca sa se opuna
pretentiunilor PapiI de a pedepsi pe puternicul aparator al
credintel ortodoxe, precum si de a alege pe noul Patriarh;
el tineau ca alegerea sa fie facuta in catedrala lor, In bi-
serica sf. Sofie din Constantinopole, conform obicelurilor
stramosesci.
Cuvintele cu care ail fost intampinati prelatil de fratil
lor, au fost urmatOrele: «AtY triumfat asupra Latinilor? La
care Marcu Eugenicu respunse: «Am devenit acimil si am
tradat credinta nOstra 2)3.. Monachil din Constantinopole erau
mai cu deosebire aceia cari contribuisera la formarea opi-
niunel publice, combatend unirea prin Vote millOcele de
care dispuneau, si acum apr6pe nimeni nu era In Capitals
care sä la apararea celor ce votasera pentru unire. Aces-
tia erail numiti de popor azimiili, latinb, tradatori, eretici si
el erail prea slabb ca sa pOta opune o resistenta ener-
gica, cacl dupe cum am aratat mat sus unirea nu era pro-
dusul convingerilor lor, ci al presiunilor si al lipselor de
tot felul; de aceea majoritatea prelatilor asteptati numal
ocasiunea ca sa retracteze ceea ce facusera si sa intre la-
rasI in vederile Bisericil si ale compatriotilor lor.
Slabiciunea Imperatorulut si a prelatilor, partisanl al uni-
rib, se vede si de acolo, c5. nu ail avut curajul ca sa pro-
mulge decretul de unire de la Florenta, nicl sa procedeze
1) Gibbon. Geschichte des rilanschen Weltreisches XII pg. 77.
2) Pichler. Geschichte der Kirchlichen Trennung I pg. 397.
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 651
la alegerea noului Patriarch. Partisanit uniril nicl nu mat
cuteclau sa vine. in bisericile for si se. celebreze servicIul
divin, si dace. 10 mat Indeplineati acesta fndatorire, o fa-
ceau numal in urma ordinelor Imperatorulul, bisericile 1nsa
remaneau Ole 1), cad credinclosil se fereati sa primesca
bine-cuvintare de la dinsil.
Pane. in Aprilie locul de Patriarh at Constantinopolulul
nu s'a ocupat de nimenI. Imperatorul, amarit de pierderea
sotiei sale si de nemultumirile clerului contra uniril, ama-
nase din chi In cli acesta alegere si acesta amanare de si
1-a causat lul personal cele mai marl neajunsurl, insa a
fost in servicIul ortodoxismulut. Partida nemultumitilor, In
cap cu Marcu de Efes, devenise din ce in ce mat nume-
rOsa, si Marcu desvolta cu acesta ocasiune o activitate ut-
mitOre si prin graiti si prin scris. Se scia mat dinainte ca
la alegerea de Patriarch se va indeplini vointa Imperatoru-
lul si a acesta alegere va fi numai de forma. Prelatii cel
mat cu influents ca Marcu de Efes si Antoniu de Eradeea
nici n'ati voit cel putin se. figureze pe lista candidatilor,
de si au fost rugatI pentru acesta, ba ce e si mat mult
Marcu n'a primit nici chiar sa la parte la alegere,
In urma staruintelor Imperatorulul a fost ales Mitropoli-
tul de Cizic, Mitrofan si alegerea sa s'a facut numai dupe
ce el a declarat ca recunOsce unirea cu Biserica occiden-
tall si ce, va lucra din tote puterile sale ca acesta se. a-
junga ,un fapt 1mplinit. Investitura noului Patriarch Mitro-
fan II s'a facut in diva de 4 Malii 1440 si spre semn de
protestare nicl unul dintre prelatil numiti ortodoxi nu voira
ss la parte la serbare. Papa a fost representat prin dele-
gatul sea episcopul Christofor de Corone, numit §i Gara-
toni, un personagiu fOrte insemnat prin activitatea ce o des-
voltase la Florenta, si de aceea fOrte urat de poporul si
1) Frommann. Kritische Beitage pg. 194.
www.dacoromanica.ro

1898 07

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1898 07

Similar to 1898 07 (11)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1898 07