1875 02

ANUL II. MICURESCL NOMBRE 1875 No. 2
BIS-RICA XA ROMA
JURNALU PERIODICU ECLESIASTICU
-44111EP51116-
-AM= 0 DATA. P MT:MT
CRESTINISINUL IN DACII
Prer belt cuventul
II Tim IV. 2
SI
CRESTINAREA ROMANILOR
(Urmare yogi No. VIII al fold)
Epocha, care ni prestg, pentra stadia, este timpul destrugereT im-
periului hunt, dominatiunea Gepiclilor in Panonia, si in fine stabilirea
si deAfasurarea Avarilor pre locurile, locuite cand-va de HunT, pi mar
ales pre laturile Minaret. Acesta, epochs include in sine intrega se-
culul al VI-le pi parte din al pi se estinde pane la aparitiu-
nea Bulgarilor la Dunarea, adica anal mautuirel 668. Aid In a-
costa epocha, ca $i pint acum, trebue sa stabilimg mai antait starea
politica a elementului ro mann de la Dunarea, dupo ce prealabilu vomit
arata care pop6re barbare s'au strecurata pre aceste locurl in decur-
sal epocei, ce ne ocupa. $i in fine mai 'nainte de ce voull espune
vista religiOsa a Romanilor, din mea' epochs, natal sa dama in
scurtil si positiunea geografica a locarilor, pre unde s'a mantinutti
elemental romand la Dunarea in timpul imvacjiunei Gepiclilor si al
Avarilor.
Mat MAIM, In epocha a doa a studiulul nostru nor. ansii
ca dupo retragerea Hunilor de la Dunarea gi ducerea for in impe-
riul de Occidenta, vista politica a Romanilor de la Dunarea limp°
a se manifesta, sub conducerea lul Vitalian, Regelui confederatiunq
Arm 11 (s
.
ORT-0
.
;
7
. J
i
F
- .
VII-le,
-*
vOcluttl,
1
-1v.:.-4441r41-----
,
www.dacoromanica.ro

82 CREST1N1SMUL IN DACI1
dungrene. Dar trebue sa ma! adaugima , ca adsta vi6ta a duratil
numa! cat a train Vitalian ; pi acestil Rege al Romano-barbarilor
de la Dunarea a pututil sa se manting In positiunea sa numal pent is
520, cand cade morn In Constantinupolti din manele partidulul po-
litica bizantina., cunoscutti cu numele de vanata , i dupre cum se
ma! afirma condusa de nepotul imperatorulut contimpurana al Bi-
zantulut-Justin, adica Justinian 'W. Ac6sta vii politica a Roma-
nilor pi-a avutti local "lama! In urinarea morel lu! Atila, petrecute
la 450 pl a debilitate! fiilor luT, mit n'at pututa ma! malt a Li-
nea In subordinatiune poporele din imperial atilana , to acum se
tntindea de la Marea Caspicg, ptua la Rhin pi de acole In josti pant
la Roma (2). Unul din flit luT Atila Irnac, dupt disputa cu fratele
sad de la imperil s'a retrast pre malul nordict al Mare! negre pi
s'a ape4ata Intro Mal Don , Marea nEigra i cea Caspica, In ore-ce
Dinghitic, al doile Eh al lu! Atila, se mantinu In central imperiu-
luT atilant Panonia, pi aid 9 §1 disputa vista politica cu Gotil ,
ramas! presto Dunarea i cu Gepi4if , venitl la Dunarea Inca de la
Inceputult jumatatel a doa a secululu! al VI-le (3), clad in fine A-
variT, kemat! fiind de G-ep41, punt capata viete1 politico a Hunilor
pang prin seculul al X-le, and apart In istorie %rap! cu numele de
Ungar!. i de eta parte, In Ore-ce Huni! cedka Panonia Gepipor,
eY snag necesitat!, ca el o fact acdsta Romanilor In stela, ce pri-
yeses cetatile de pre malul Dalian! ; cad acestia Inca din jumatatea
AntaTa a secululut devint posesori! Singidonulu! (4). Datelo,
de care dispunema, ne fact sa conkidemt, ea, dupe mortea lu! Vi-
talian, Romani!, nejucand unit rola politica mare pi nepunandu-se
In contacta, Mt In confliett en imperatori! Bizantiulul, ea pre tim-
(1) Bonillet, vorba Vitalien. In Constantinnpolii pe la tneepntnlii seenlulni al
VI-le din circa au elite dog fatra a66 partip politice, care pre timpul lui Justi-
nian au tneeputO a juca nne. roll politicd ; 866 esprimandu-ne mal precis, pre care
Justinian la 5201e-ail Introdusil in politics. Atit vinetir , cat act ala se
numtafi eels doe partide bizantiniene, disputad tntre dinsele afacerile socials.
Justinian Nana! a'a radieatii la thronul Imperinlui de Oriente en ajntorul partide!
vinete; gi la 532 partida verde a organizatit o revolu/inne, centand, ca ass-
sineze in palatl (Bonillet vorba Bleus).
(2) Bonillet vorba Huns.
(3) Ibidem.
(4) Mag. let. V. 210 -- 212.
VI-le
Qi verdil,
18.1
srlii
www.dacoromanica.ro

SI CrItSTINAREA. tIONIAML011. 83
pal luT 'Vita lian, eT all a avuta o viotg politicit maT restrInsg si ail
venitll In coutactil numaT cu barbaril de la Dunarea.
GepicliT, veniti pre la nordul Carpatilor de la riul Vistula , si In-
vingAnd preHuniT tut Dinghitic Intre nil 453 si 454, se stabilescil
In Panonia, ocupand maT apoT tote spacial dintre Dungrea si Tisa,
adicg Maramorusul de astg-sII. AcesIT barbarT nu-sT manifesteza
vi6ta for politicg prin alta, du cat cg, el, InvingAnd pre Haul, cadil
singurl Invinsi sub vigOrea armelor Longobar4ilor ; si la 567 Lon-
gobarliT klemand In ajutorll pre Avar 1, cariT acum ajunsese cu In-
cursiunile pong la gurile Dungra , esterminezg cu total pre Gap*
din Panonia, si Ii risipeseit astg-felt, cg de la acestd timpil dispare
din istorie kIar $i numele de Gepidll (i).
Vieta politicg a Romanilor de la Duratrea, In timpul de dare a
imperiului atilanil si de ocupatiune a Daciilor de eittrg Gap* $i
Longobar41, se manifestOzg din not , de si nu sub duel romanescT,
propria di T. Procopie in istoria, ce face imperatoruluT Justinian I,
ni spun, cg acesta a Intorsa WI atentiunea asupra locurilor de la
Dungrea si el a luatt tote mgsurile necesare, ca sa asigure Impe-
rial din partea barbarilor de la Nordic (2). Justinian, imperatorul
BizantiuluT, relativ la politica romans de la Dungrea, este si maT
esplicit, egad se esprimg: c Cum igitur in praesenti, Deo auctore,
ita nostra respublica aucta est, at utraque rips Danubii jam nostris
civitatibus frequentetur, et tam. Viminacium, quam Recidua et Li-
terata, quae trans Danubium sunt, nostrae iterum ditioni subiectae
sint , necessarium duximus , ipsam gloriosissimam Traefecturam ,
quae in Pannonia erat, in nostra felicissima patria collocare =
Acum fiind-cg In presentil, en ajutorul luT D-44, gat s'a mgritit
republics (Statul) nostra, ca amandog ripele Dunarel s'ail populatti
cu cetatile n6stre, $i atat Viminaciul, precum Ricidua , $i Let(d)-
erata, care smith preste Dungrea, fiind supuse gaveriamentuluT no-
stru, am creptg. necesard , ca prea gloriosa prefecturg , ce era In
Panonia, sa o aseguil In prea fericita nostra patriel(a). Cu modul
acesta numai ni putemil esplica, continuarea elementula romanii
(1) Mag. V. 209 216 Bonillet vorba Gepides.
(2) Procopius Cassarensis de mdificiis Dn. Justiniani, Interprete Claudio Maltreto
Aniciensi Lib. IV, cap VI. (Mag. Ist. II 110 113).
0) lust, Navel XI. Comp. navel. CXXXI (CXXX).Dosith, cart, VI cap XIX, 0 i
www.dacoromanica.ro

84 C1tESTIN1SMUL 1St DAelt
de la Dunarea; adica, ca, de'ndata ce veniau o serie de barbary,
.Romanic de la Dunarea infra in munti qi cetati pgng dup6 tre-
cerea for , fi desparend aceftia , ei farafi egaii qi se apuca4
de vidta, dupre cat li perrnite4 inzprejurarile.
Pre la finele secululul al VI -le gi specialminte pre la anul 582
la Dunarea se veal o no spec& de barbari , cunoscuta In istorie
cu numirea de Avari. Ac6sta mass de 6menI, fiind de acelagl ori-
gin° cu Hunit, el aved In vista for politica deprinderile acestora.
Neplacendu-li In nicl unit model vista stabill, el gedea pre cal gi
In corturl, formand Cu sine pre campurile, undo se ageclet, una fela
de cercurl concentrice, In care IT depositati averea, copiil gi femeile
gi care se numlait rings. Pantra aceste deprinderl nomadice ale lor,
Avari! Intro anil 590 gi 630, timpul celel mal splendide epoce din
vieta for politica, se vkla migcanduse .din loco In loch pre tota
termul nordicu al Dunaxel , gi ajungend cu Intinderea for de la
riul Doa pane la Luzacia. Avaril au primita cea antala Infraingere
sub muril Constantinupolulul , pre timpul imperatorulul bizantina
Heracliu la 626, cand WU sub stapanirea for pre Bolgarl, calif
se aratase la termul nordidi al Marel negro. Dupe acesta invingere
fatala pentru vieta, politica a Avarilor , el limp a fi Inpingi de la
Resarith de catre Cazarl, ce loculaa Intro riurile Wpm gi Bug ,
precum gi de WO BolgarI , calif Impinsese pane dinc6ce de
Prutul nostru. Despre Mla4a-n6pte Avaril &kith necesitatl a ceda
din terenul, ocupatii de dingil, Lechilor, Vendilor gi Cechilor, adica
Polonilor,, Silezilor, Brandeburgienilor gi Bohemilor de asta-cll.
Asti!- fell!, ca Avaril, constring despre Nordul gi Ostul Europe!, el
all fort nevoid, ca sa se lase spre Apusa , pone In Galia. Le aid
fuse aa fostil laragI respingl de catre bracal col vigurosli at Franci-
lor, gi nevoitl a merge pre urmele Hunilor pea In Panonia gi
klar Asia (1).
Acum Romanil de la Dunarea sa, nu credema, 01. stata In
total nemigeati gi n'ail profitatit pentru vista for politica de acesta
nestabilitate gi decadere a Avarilor. Et, ocupand locurile fortificate
de la natura Muntil gi cetatile, nol Il vedema, ca sub imperato-
rul Mauriciu (582-602) gi cu ajutorul armelor romanice din Bi-
(1) Bonillet verbs Avares.
if
all
www.dacoromanica.ro

SI CREST1NAREA ROMAN1LOR 85
zantiu, conduse de catrt generaliT Comentiol, Martin, Cast, Prise §i
Petru, Ill manifesteza vieta for politica on WA ocasiunea. Ada A-
varil risipindu-se prin Thracia , Romanil de pre acele locurT cu ar-
matele generalilor Comentiol, Martin §i Cast se prepare, de a'T ataca
din padurile muntelut Emus (1). De la 587-600 Prise §i cu Petru
1§T petrbcti vieta la Dunarea, Invingend pre A.vart §i Slav!, cu calif
erati unit' §i. Bolgarit ; Tar Romani! strati In posesiuuea cetatilor de
pre ambele later! ale' Duntret, intro care tgi a Singidonului, precum
to a Sirmiulut(2). In flue, la anal 601, generalul Comentiol, Intorcen-
du-se din resbelul en Per§iT , vine la Danarea ti-§T unesce armatele
sole on ale luT Prise la Singidon, de uncle se transportati pre rtpele
Dunare!, Invingend pre barbarl, tend la Viminaciu, tend la Nove.
In Nove WO li In pers6na generalulu! Comentiol se petrecu nut
faptil, care, dupre not, este f6rte caracteristict pentru Romani! de
pre aceste locurT , privitt fiind In dispositiunile for psichice pentru
elementele, eterogeue tor. Comentiol, respingend pre barbari de pre
ambele rip! ale Dunkrel , 1§T propuse, de a'T urmari i In Panonia ;
dar pentru realizarea anestut scopt el avea necesitate de ajutorul
Romanilor de la Dunarea, omit singuri puteatt sa-lit conduce §i
sa-T arate calea In Panonia §i In genera In Dacia traTana, pre undo
era valul Tralan. Locuitorit romant din ora§ul Nove nu se supuse
la acesta propunere a luT Comentiol , de cat dupe ea acesta ucisera
pre dot din notabilit for (3). Acestli faptt, dupre opiniunea astra,
confederatiunea ds la Dunarea de sub Vitalian, precum tli regatu-
rile romano-bulgare, despre care avemt a vorbi In decursul studiu-
hit nostru, prob6z1, a Romani" au flush tot-de-nna la o
vieta politick independents; ea el, nepntendn'§I realiza
acestli idealil din eansa Imperinhul bizantinft , care
aenm nn ma' avea o fisiognomie carat romance, pre-
cum §I a popOrelor barbare, inlet pre Bizantini, fore
fuse de a pntea lab' §i pre barbari, fiteendn-§Iinse in-
teresele en amandol.
(1) Theophyl. cap. X et sqq. (Meg. ist. V, 210).
(2) Historia Miscellanea lib. XVII, (Mag. ist. V, 210-212). Dosith.cart. V, cap.
II. § 5.
(3) Historia Blisoollanoa lib. XVII, (Mag. let. V, 213).
www.dacoromanica.ro

86 CRESTINISMUL IN DACI1
Elementul romba de la Dunarea , fie prin propriile putert ale
locuitorilor de pre aceste locuri, fie prin ajutorul armelor bizantine,
avea in posesiunea sa ambele laturt ale Dunaret, se intelege cA mat
ales In puncturile fortificate. In istoria mescelana, not amU vaguta,
Romanic in timpurile, ce ne ocupa, av6a sub potestatea for in susul
Dunaret Sirmiul pi Singidonul, tar in josa se intindea pans la o-
rapul Tomi (1), care dupre tat istoricit se pane pre malul sudica
al Maret negre (2). De alta parte , in respectul geografici1 not pa-
temil sa, profitama de desqriptiunile locurilor de la Diana, facuta
de Procopie, de Nuvelele let Justinian, care all o mare importanta
si in privinta geografica , pi in fine de descriptiunile geografice ,
fundate mat malt pre autort eclesiastici ale Patriarchilor de Ieru-
salema Dosithet i Chrysaut. Tot- o -dath trebue sa adaugima,
ca de la aceste timpurt bonnie de la Dunarea nu se mat numesca
de catro autorit contimporant Dacit, dar in local numirilor vekT in-
timpinama : Iliyria, Mysia, Thracia , Panonia , pta Avarilor , etc.
Apa Procopie, Wend descriptiunea geografica a ripilor Dunarei,
se esprima : 'Ex si Bcp.clicocEou irpoE6vzt a'xopthp.cacc spEcc irpbc
Iczpou iie6vt opi.6ocEvet etvo.t. Iltxvobc tie, xat Kooicooc %al
No6alMergand de la Viminaciu, pre malul Instrului, se aila trot
forterete, Picnul, Cupul Novele (3). Dupo aceste adauge : (No-
eciw 8i donoxpl) iv 'r etvzmipchc irneEpcp, ircipToc ix Ita.X0(.06 Et
IrveXvivoc sEciptet, '6volict Aczepcisot, gvicep of ,rciXott eivapco-
ICU Asaspcita, ixciXouv.. Ia faQa Novelor, , pre continentul (ma-
lul) opusii, se ails una turnll, parasite de mult , on numele de lite-
rate, pre care Omenit veld ila numtaa Liderata (4). * Meth No6Occ
cppoOpta, mcvsot6a.Ccizi-j, xcht Ep.Opwri ze , xcd, xcip41c , xczi Tu-
v6.zuc, xcd Zeprric, xai Aouxiirpchzov. zt Concicepocc illzeEpcp
(1) DositheT, cart. II, cap. V, § 10.
(2) Buillet, vorba Tomi.
(3) Ptolomer ni Charta Peuting.rianI ni spunti, ca Viminaciul era situatd
gura Melaver in Serbia. (Meg. ist. II, 114. III 104), Cele-lalte cetiiff. enumerate
Ong aid de dare Procopie, mill in josh de la Viminaciu ; adica intro gradele de
lapme 38° 54'-44° 40'. Adauge Nuvela XI
(4) Cetatea Lid(t)erata, precum Ricidua eras in Panonia, sell Banatul Timi-
anil al Romanilor, (Mag.. 1st. III, 103-108). Aid, dupro cum ni spune tot Prow-
imperatorul Juitiniaft a maT fortificatfi alte castele. In Dacia australi a In-
tIritU Sicibida (la CeleY., Daphne (zidia de Constantin m. la gura ArgeTuluT) De
asemine Ri Theodora, longa Severinul de ast1-0. Vey sti Nuvela XT.
'Ev
long/
piu,
xi)
pi
qi
5i
www.dacoromanica.ro

ST CREST1NAREA ROMAN1LOIL 87
Mac tie itoXX& ypotiptcc &.x19.ettekEcov xoci TCCICCE aiiv icacitow i-
ascliacto meta ai mcirotiMosc Wy 6timatca, TO PcolictEcov akox-
pectopoc gpyoy Tpcdcwob, %al IroXfxvcov icpsiiic irockcabv, Zeoec
Ovotict. = DuptS Nove (urmeza) castelele Cantabazate , Smorne ,
Campse , Tanate , Zerne §i Ducepratul (1). Pre ripa de dincolo a
edificata nu de mult din temelie si alto multe castele. NO eel ce
se numesce Capul bouluT, lucru al autocratuld Romanilor TraTan,
urmeza Indata vekiul yi mult vestitul (castela) cu numele Zane....
4, Too too ai Zecysc o5 'octet 6,7coOey cppoOpcoy ply icst :116vrec
3yop.cc. -----Iar de la acestt Zane nu mult departe este castelul ,, nu-
mita Punt! (2). Din aceste citate ale 1111 Procopie, relative la pose-
siunile elementulul romanti do pre ripele Dunatet, se vede , ea Ro-
maniT erail stapanT presto ambele rip! ale DunareT, se Intelege, ca,
In easurl posibile tii presto locurile limitrofe cu sus numitele ea-
stele.
Justinian In Nuvelele stile, care dupre nol suntil documentele tale
mar autentice, atat In respectul Turidica, cat Mar §i istoricil, ni con-
serve probele tole mar evidente despre stapanirea elementulul ro-
manli presto ambele rig ale DunareT , confirmand tot-odata tii tole
relatate de °We Procopie. Ma! antaiu Justinian se esprima mar es-
plicit , de cat Procopie clad Oice : . Cum igitur In praesenti, Deo
auctore, ita nostra respublica aucta est , ut utraque ripa Danubii
jam nostris civitatibus frequentetur, et tam Viminacium, quam Ri-
cidua et Literata, quae trans Danubium sunt, Rostra() iterum di-
tioni subiectae sint , necessarium,duximus , ipsam gloriosissimam
Praefecturam , quae in Pannonia erat, in nostra felicissima patria
collocare ; cum nihil quidem magni distet a Dacia mediterranea se-
eunda Pannonia = CacT In presentd , en ajutorul 10 D-clet , atata
s'a maritil republica (Statul) nostru, ca acum ambele rip ale .Du-
(1) Originea calor mar multe din aceste castele, conform opininneT D-InI A. T.
Laurian (Mag. jet. III, 115), 9i judecand dupre posiliunea for din drapta Dunker.
se rallies la legeonele romane, retrase din Dacia luT TraTan, In Dacia aureliana,
Aceste legeOne, ducandu-se in Dacia aurelianii, an transportatil eu sine Qi numirile
cetigilor, aplicandu-le asupra altora. Cat pcntru capul bovs, pre care charts pen-
tingeriang it numesee capul Burbali, era sitnatil in Timilara.
(2) Punlele, pre care Ptolomeii le traducecu numirea greci de , Zehila eraa in
Dacia traTana, pre locul ands ffi pen6 asta-dT se v6dU nnmele poduluT luT TraTan.
Procopie, opera eitatit lib. IR, cap. VI.
www.dacoromanica.ro

88 CREST1NISMUL IN DkCI1
Orel s4ntii populate cu cetatile n6stre, cli -precum Viminaciul, asa
$i E,icidua §i Literata, care smith dincolo de Dangrea, se afla large
snpuse admiaistratiunel nostre ; (de acea) am creluttt necesariu, ca
insue Prefectura cea prea gloribsg, care era In Panonia, s se a-
ge,le in prea fericita nostra patrie; de orece Panonia a doa cu
nimict Orece mutt nu este departe de Dacia mediteraneg WI. Cu-
prinderea acesta paril din nuvela luT Justinian esplica forte bins
textul Inl Procopie, relativtl la constructiunile luT Justinian, $i
ni aratk , ca cetatile, enumerate de Procopie, se afiatt pre rlpele
Dtmarel, si 0 elemental romanii pre timpul , and Gepiclit se a-
flail in Panonia, sttipania ambel3 rig ale Dunarei , gi in genere
locurile fortificate.
Tot Justinian si In acelasl unveil, vorbind despre instituirea Ar-
chiepiscopiel de Achrida, enumerg multe din eparchiile imperiulul
romantt de la Dungrea si pre care eparchiT le pune sub administra-
thmea eclesiastica a Archiepiscopulur de Achiidarlicend : «et cae
ter as provinciae sub eius sint auctoritate, id est, tam ipsa medi-
terranea Dacia, quam Dacia ripensis ; nee non Mysia secunda, Dar-
dauia , et Praevalitana proviucia, et secunda Macedonia, et pars
secundae etiam Pannoniae, que in Bacensi est civitate = $i cele lalte
proviticil sl fie sub auctoritateg la , adicg , atat Dacia Insge mO-
diteranel, cat si Dacia ripensg ; si nu numal Mysia a doa , Darda-
nia, provincia prevalitana, si Macedonia a doa, dar Inca si o parte
a Pannonia a doa , care In cetatea BacensA este (sell maT drept ,
In cares este cetatea Basiang) ) (2). In textul nuvelel o sutg
tra-lecl si una tot Justinian , vorbind despre episcopil, ce are
sa, chirotonislascA Archiepiscopul de Achrida, lice : t tut xecpcto-
vary vo iirtav,67cooc Tiny isttptaiv iialtEv4 pzevaEctc, %cc/ Au-
(1) Nuvel. XI (Mag. fist III 104) Una se indoIesed despre autenlicitatea aee-
stei Nuvele, pentru euventul, eii aolosti nuvelii nu se glisiesee tradasa gi In limbs.
greci. Dar not nu puteml si ne iudoimu despre conpnutul ei. and vedernd, eii
nuvela acesta este o mai departe desvoltare a textului lul Proeopie , relativit la
edificiile lul Justinian, ni euprinderea ci sate repeiltI gi de Nuvela CXXXI.
(.1) Nuvela XI (Mag. ist. III 103). Bine observd D. A. Tr. Laurian, ad textul
nuvelei in locul eitatd este eronatd. In loon de : quae in Bacensi est civitato,
trebue ad se citesell : in qua est Basiana civitas. Altmintrele nu este sense ni o
cetate en numele de Bacensa nu este in Panonia ; din contra Basiana era 0 cetate
departata. a la 18 Wham roaaana do la airmia, Iva liord-ootil.
www.dacoromanica.ro

St CRESTINAREA ROMANILOR 89
xEocc ttsattek5a,viac, Tpc6chaEotc , Accpkviac, MoaEac sijc avco
Y.a.1 MovovEac,. $i sa chirotonisTasca pre episcopil eparchiilor
Dacia ripens°, i Dacia mediteranel, DardanieT, Mysiel de
sus si at Pannonie (1). Wee, acum comparama textul acestor doe
nuvele ale lul Justinian, gasima , ca elementul romana dupre am-
bele nuvele era posesorul Daciilor atat ripened, cat qi mediterand
fi intre cele-lalte provinciZ and avea fi dincOce de Dundrea Pan-
nonia, pre carea largsT a dat'o sub potestatea ArchiepiscopuluT de
Achrida. Tot-o-data mat observama, ca In nuvela XI a se Vice :
et Praevalitana provincincia,= Tar In nuvela CXXXI Tpt6a,XXEccc ;
si not, fundandu -ne pre autorite4ile sciintifice, declaramtl In acesta
loci) textul grecti impreung cu Vlastariu (2) eronata , mantinend
versiunea texstulul latinti din nuvela XI. Asa Tribalil dupre Stra-
bon (3) sunta unto popora thracica, Tar dupre Ptolomg (4) Tribalia
Min In Mysia de josti ; noT pea acum am vocluta, ca atat Thracia,
cat kTar Mysia de just n'att fosttl date de catre Justinian sub ad-
ministraOunea Archiepiscopiel de Achrida.
Dupe ce am espusil vista politica a elementulul romanti de la
Dungrea , limitandu-ne In epocha de 14 caderea imperiultd atilanil
pane la venirea pre aceste locuri a Bulgarilor ; dupe de alts
parte, In epocha ce ne ocupg , adica .a patra a studiulul nostru ,
anvil veVuta posesiunile elementuld romanil de la Dunarea ; a-
cum putemil sa trecema si la evenimentele istoriel eclesiastice ,
uncle s'a, destaguratit vidta religiose, a Romanilor, si de uncle,
cum vedea, Incetul cu Incetul Incepe a se marca visul eel de aura
al elementalul romanti de la Dunarea, adica independenca lzci, in-
cepend mai antaiii fi pre nesimtite cu cea eclesiasticd.
Pre la finele jumatatet Minis, a secululul VI-le, adica Intro anil
540 $i 550, In Constantinupoltt s'a Inceputti lupta contra erorilor
luT Origeu , Evagrie Didym. In accista lupta Teti parte Imperato-
(1) Nuvel, CXXXI. Doaith. cart. V, cap. XIX, § 1.
(2) 11Xacitccp Ii;vvrip.x at. E', at ?. 10. Vlastariu, enumerand eparchiile archiepisco-
pia de Achrida, lass afari qi Pannonia.
Strab. Geograph lib. *11.
(4) Ptoloul. Geograph. lib. 111, cap, 10, Adange X?1,14v(loy ZilvTayiractov, pag 82,
Tribaliet,
CQ ,
si
L3)
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

90 CREST1N1SMUL 1N DAC1I
rul Justinian, Vigiliu, Archiepiscopul RomeT , Mina, Archiepisco-
pul Constantinupolulur, Theodor, episcopul Cesariei Capadocie!,
supra-numitt Ascida si al ii (1). Pentru sustinerea erorilor , Ori-
genisti1 si maT ales Theodor al Cesarie1 Capadociel face o espunere,
cunoscutg In istorie Cu numirea de . tale trei capitule ., prin care
se lase a se Intrevedea eresia Nestorianilor $i a Monophysitilor (2).
Condemnate find in synodul locale aceste erorT de cgtro Mina, Ar-
chiepiscopul de Constantinupolt , $i confirmatg find condemnarea
luT Mina prin decretti imperia10, Vigiliu esto kIemat0 In Constan-
tinupolO, ca sg se pronuncg, si el In privinta erorilor. Cu ocasiunea
cglgtorie1 de la Roma la Constantinupolu, Vigiliu trece prin epar-
chia Ilyriculul. Aid episcopil locului, preintimpinandu-10, 11
1.60,, ca, ducOndu-se In ConstansinupolO, sg nu condamne iii el cu-
prinderea . celor trel capitule *. Conduita lul Vigiliu, respectiv de
aces% afacere In Constantinupold, a fosta duple, tend aproband si
altg data condemnand cuprinderea capitulelor ; IAA and In fine
s6rta celor tre1 capitule si cuprinderea for a riSmasti sg se decide
la Synodul al cincilea ecumenict, ce s'a adunatg In Constantinu poltt
la 553. Episcopil Ilyriculul, vOclOnd, a Papa Vigiuliu, contra pro -
misiunel date, condemns In Constantinupol0 tale trel capitule, se
decide, a convoca Synods locale, la 550, In care synodft se stipu-
164 ca sg, se scrie epistole synodice ImperatoruluT, procum si luT
Benenatfi, (3) episcopul JustinianeT, prin care epistole A se sustin6
(1) Evagr. lib. IV, cap. XXVIII.
(2) Eresia NestorianismuluT a fostii urzitl de atse Theodor Mopsuetul pre is
428. Ea consta in a prescrie la Christos nn numaTAog nature, dar si kTar dog per-
sona, propaganda -se mar ales in Orient de cItre Nestorie. Eresia a fostil condom-
natit de &are Banta parinti la 421, 451 si 453. Iar monophysitiT rectinoseea in
Deus Christos name nature diving, si autorul :wester eresiT Be considers Entichie-
care a traitii prin seculul at V-le.
(3) Episcopil In Justinianea 1-a no! pentra antitTa data intalnimA in studinl nos-
tru. Si aasta pentru enventul, cg numirea do Justinianea 1-a anume in epoeha,
ce us ocupg, pentra prima-614 se vede in istorie. Dar cestiunea, cea mult eon-
trayersatli, ad in a sci, care este local, pre care Justinian ild numesce Justinianea
1-a, patria sa, sill! Achrida pi mar tarclifi Ts numirea de Oehrida? D6cK ne uTtgmfi
is istoriciT b'zantinT ci eel' modern!, vedemA, elf opt orase se presupunil de dinsii
a fi fostil patria luT Justinian; adici Tanrisiul, Vederiana. Sofia, Scopia, Prisdre-
nul, Pristine, Castendili de seta -dT si in fine Lichnida. Dada& de o cam-datii. pa
Procopie, pre G. Aeropolitul si alti chronicarT bizantini, eariiatesa cu precisiunea
cea mar mare, ca vekTa &LA; "do; este patria Ia! Justinian, nor eitImfi ale!
pre Nicefor Calistul (hist, eel. !ib. XVI, cap 37.liber XVII, cap. 28) care este fOrte
www.dacoromanica.ro

SI CRESTINAREA ROMANILOR 91
cuprinderea . celor trei capitule* (1).
Pentru scopul, ce urmarima, lasand de o cam-data s6rta celor
c trei capitule , ale origenistilor, not atragema atentiunea lectori-
lor asupra urmat6relor laturl din faptul espusa. Mal antaia , Papa
Vigiliu, plecand din Roma la Noemvrie 26 anul 545, Amalie prin
Ilyrica 'Ana la 25 Ianuarie anul 546 (2), ca:prin eparchia sa, §i
episcopii Ilyricului, adresandu-se la dinsul, ca la Archiepiscopul
propriu, II facu rugamintele, espuse mai sus. Aceste laturl din fap-
tul espusa lag, dupre opiniunea astra, a se Intrevedea, a Archie-
piscopul de Roma Inca ipi manifests drepturile stile administrative
asupra Ilyricului, precum §i asupra partilor celora-l-alte ale Da-
ciilor. i tot-o-data, precum episcopii Africa in synodul localt, de
la 552, escomunica pre papa Vigiliu pentru condemnarea celor
e trei capitule ,, tot acesta Ica §i cei din Ilyrica, Wand a se in-
trevedea, ca relatiuuile acestora, precum §i a episcopilor din Africa
Cu Archiepiscopul de Roma saga tresaltate de pre adevarata for
bass. i acesta a provenitti mai ales de acolo, a Justinian Inca de
pre la 535, 'nainte de venires papa Vigiliu prin Ilyrica, a in46-
strata pre Justinianea IAchrida, cu titlul de archiepiscopie auto-
cefala qi neatarnata de ilia unit throna apostolica (a).
De alts parte, math evenimeuta pre not ne impresionka, §i
prin aceea, ca episcopii Ilyricului, facOnd cunoscutt decisiunea sy-
nodului for din 550 Imperatorului Justinian, a se adreseza, cu e-
pistole synodice nu catre Archiepiscopal de Constautinupola, Mina,
ci catr6 Benenatt, archiepiscopul de J ustinianea,I-a, ca eel ce acum,
adica IAA la 550, devenise archiepiscopul propriu.
P6no pre la 550, qi anume sub imperatorul Justinian, Romanii
esplicit in aeeia, ce ne privesee : Oar° mai multa, de cat trebuea, &Ind Ju-
stinian AcrideT, patriei sele, a facut'o Arehiepiseopie li a radicat'o la rangul de
Bisericii autocefala, numind'o Justinianea 1-a ; precum a facutg li pre Biserica
insuleT Cipru Archiepiscopie, numind'o Justinianea I1-a, li darnind'o cu on6re, egala
Achridel si acesta pentru femcia lul Theodora, imperatesa. Iar Achrida este
oraid, a' ptu pre unix dela inaltii, aprOpe de lacul numitii Lichnida`. La acesta
ne mai antoriza §i o probi filologica, ca Lichnida se p6te transforma fn Achrida.
Adauge Nicef. Grigoras (hist eel. lib. II cap. 2).
(1) Dosith. cart. V, cap. XV, §. 2.
(2, Facund. cart I, cap. IV. Liberat. cap. XXIV. ( Dosith cart. V. cap. XV, § 1, 2)
(3) Dosith. cart. V. cap. XX. § 2.
www.dacoromanica.ro

92 CIIESTINISMUL IN DACIt
primesca o nona, impulsiune mat ales In vieta for roligiOsg. Justinian
imperatorul, fiind de origine romana §i nu slava , dupre cum pre-
tinde D. Golubinski (1), de pi ngscuta prin partite Macedoniel qi a
nume pre lOnga laeul Lichnida, pi nu dupre cum pretinde Procopie
In Taurisiul Dardania (2), cu radicarea Achridei la rangul de Ar-
chiepiscopie, neatarnata, de nici una scauna apostolic de Bisericg
autocefala, ei prin acesta, Oka, a push pi tole Antal base ale au-
tocefalier de astg-di a Bisericei romgnesd. Mal antaia Justinian In-
s* stipul6z1 pentru acesta : c Muftis et variis modis nostram pa-
triam angora cupientes, in qua, primo Deus praistetit nobis, ad hunt
mundum, quern ipso condidit, venire, et circa sacerdotalem censuram
earn volumus maximis incrementis ampliare , ut prime Justinianae
patriae uostrae pro tempore sacrosanctus Antistes, non solum Metro-
politanus, sed etiam Archiepiscopus fiat, et caeterae provinciae sub
eius siut auctoritate, id est, tam ipsa mediterranea Dacia, quam Dada
ripensis; nec non Mysia secunda, Dardania et Praevalitana provincia,
et secunda Macedonia, et pars secundae Panuoniaa, quaein Bacensi est
civitas. Cum enim in antiquis temporibus Firmi Praefectura fuerit con-
stituta, ibique omne fuerit Illyrici fastigium tam in civilibus, qnam in
episcopalibus causis, postea autem Attilanis temporibus eiusdem locis
devastatis Appennius Praefectus Praetorio de Firm itana civit'tte in
Thessalonicam profugus venerat, turn ipsam Praefecturam et sacerdo-
talis honor secutus est; et Thessalonicensis Episcopus, non sua auctori-
tate, Bed sub umbra Praefecturae meruit aliquam praerogativam..
Dorind, ca prin multe pi diverse moduri sa marima patria nOstra, in
carea D-clew a hotarita o data , ca sa, venima In acesta lume , pre
carea a creat'o el, am voila, ca pi In respectul sacerdotala sa o mama
cu tole mat mart prerogative, ast-fela, ca Prea-santitul episcopa al
prime! Justiniane, patriot 'Astro:, cold temporale (panAntesd), sa se
fac6 nu numaT Metropolita, dar klar Archiepiscopa, tole -l-alto
It) D. Golubinski to operat tutitalata Itpanift /Nepali IICTOpill 'bane-
aamani. gepEeft (pag. 311) pretinde, cu Justinian era de origine slavond. NoT
nu inlelegeniii pre ee fundAzii D. Golubinski ao6std aselinne a§e. istoried. Pre tim-
pul luT Justinian Skiachl, singurul tribd slavond din imperial de Orientil, ajunsese
en ineursiunile abb. in Alyea, Tar BulgariT tacit nu treeuserd Dundrea. Pre lane,
aeeste, noT seimd ca Inca pdnd pre la ineeputald seculului Vill-le nieT o vorlart
despre erestinerea slavilor, Tar Justinian este niseutd din pitrinIT erestinT,
(2) Procop. de edit, Gap. 1.
si
,
pi
www.dacoromanica.ro

CRESTINAREA ROMAN11.0ii 93
provincil sa, fie sub autoritatea lul, adick Dacia mediteranea , pre-
cum si Dacia ripensa ; si nu numai Mysia secunda, Dardania si pro-
vincia prevalitana (1) Si Macedonia secunda Inca si parte a Pan-
nonier secunde, care este in cetatea Bacensa (Me mar drept In care
este cetatea Bacensa) (s). Cad in timpurile vekr In Firmiu (Sir-
miu) (3) era organizata prefectura, si aid era Ma suprematia Ily-
riculu!, atat In causele civile , precum $i in cele episcopale ; dupe
care Inge, pre timpul lul Atila, acelOsr bond devastandu-se, Ape-
niu, prefectul de Pretoriu, fugind din cetatea F(S)irmiulur, a venite
In Thesalonic, nu cn autoritatea sa , ci la umbra prefecture! a ca-
scigatd 6re-care autoritate. Si mar departe : c Cum igitum in
praesenti, Deo auctoritare , ita nostra respublica meta est , ut u-
traque ripa Danubii jam nostris civitatibus frequentetur, et tam
Viminacium, quam Ricidua et Literata (4) quae trans Danubium
sent , nostrae iterum ditioni subiectae sint, necessarium duximus ,
ipsam gloriosissimam Praefecturam, quae in Pannonia erat, in no
stra felicissima patria collocare ; cum nihil quidem magni distet a
Dacia mediterranea secunda Pannonia. Dec!, cum In presentil
cu ajutorul lur Dike, atata s'a crescutti republica (Statul) nostra,
in cat ambele rip! ale Dunigrd s'an umplutd cu cetatile n6stre, §i atat
Viminaciul, cat Ricidua si Li(t)derata, care sunt preste Dunarea,
se afia rarest sub potestatea nostra, am creclute necessaria, ca cea
mar gloriosa prefectura, carea era in Panonia, sa se stramute In
patria nostra cea prea fericita ; fiind-ca on nimice 6re-ce (nu cu
mult) Panonia secunda este departata de Dacia inediteranea., Si
tot in nuvela XI ma! jos Justinian adauge : «Et ideo tua Beatitudo,
et o nines praefatae primae Justinianae sacro- saucti Antistites, Archie-
piscopi habeant praerogativam, et omnem licentiam, suam auctori-
tatem eis impertiri et eos ordinare, et in omnibus suprascriptis pro-
(1) In nuvela a CXXXI provincia prevalitanit se numesee Tribalia. Tot ast -felu
o numesce fi Procopie. TribaliT, dupre cum ni spune Strabon Ilib. VIII) era una
poporii thracieil, Tar dupre Ptolomea (lib 111 cap X) eT loculaa in Mysia de josh.
A cum, dupre cum observes Pres Ferieitul Chrysant, nicI Thracia, nisi Mysia de jos
nu s'aii data Achridei (Chrysant. lunctype pag. 87)
(2) Vecl.T nota de mar sus. Compara Nuvela CXXXI , ear. 10. nivel& CXXXI
: Panonia intr6ga 0 nu parte a PanonieT
(3) Vep nota de maT sus, Sirmiul este representata prin Firmiu, sign cii prin
er6re.
(4) §i aid observi nota de maT sus, uncle Literati' trebue A se eit6sea Liderata
St
si
si
dic 11.
>
www.dacoromanica.ro

04 CRESTINISMUL IN DAM
vinciis primam habere dignitatem, summum suer dotium, summum
fastigium , a tua sede creentur, et solum Archiepiscopum habeant ,
nulla communione ad eum Thessalonicensi Episcopo servanda ; sed
tu ipse et omnes primae Justinianae Antistites, sive eius indices et
disceptatores quidquid oriatur inter eos discrimen, ipsi hoc dirimant,
et finem eis imponant, et eos ordinent , et nec ad alium quen dam
eater, sed suum agnoscant Archiepiscopum omnes praedictae pro
vinciae et eius sentiat creationem , et vel per se , vel per suam
auctoritatem , vel per clericos mittendos habeat omnem pote-
statem , omnem que sacerdotalem censuram et creationis licen-
tiam. Sed et in Aquis , quae est provinciae Daciae ripensis ,
ordinari volumes a tua Sanctitate Episcopum , ut non in poste-
rum sub Meridiano Thraciae oppido Episcopo sit constituta,
sed Meridianus quidem maneat in Meridiano, nulla communione cum
Aquis servanda. Aquensis autem Episcopus habeat praefatam civi-
tatem , et omnia eius castella , et territoria , et Ecclesias , ut posit
Bonosiacorum scelus ex ea Civitate et terra repellere , et in ortho-
doxam fidem transformare. Tit igitur sciat Beatitudo tua nostri Nu-
minis dispositionem , ideo praesentem legem ad tuam venerabilem
sedem transmisimus , ut in perpetuum tale beneficium habeat pa-
triae nostrae Ecclesia in Dei omnipotentis gloriam et nostri Numi-
nis sempiternam recordationem. Quando autem tuae recordationis
sedis gubernatorem ab hac lute decedere contigerit , pro tempore
Archiepiscopum eius a venerabili suo concilio Metropolitanorum or-
dinari sancimus , quern admodum decet Archiepiscopum omnibus
honoratum Ecclesiis provehi , nulla penitus Thessalonicensi Epis-
copo , nec ad hoc communione servanda.. i pentru acosta Ferici-
rea ta, §i totT Prea sOntiVI EpiscopT al mentionate! Justiniane pri-
me sO, albl prerogativa de Archiepiscopd, tii WI iibertatea, de a
impune autoritatea for acelor (Episcopi) qi de aT santi pre eT, §i In
tote provinciile citate mat sus sO, fac6 ase avea de la scaunul tell,
demnitatea cea mat InaltO, , preutia cea, ma! supremA , i Ingrijirea
cea maT mare, §i A fiT tu singurd Archiepiscopul lor,, ne avend
nicT o comnnicatiune cu Episcopul de Thesalonicil; ci tu Insuti, §i
totT EpiscopiT JustinianeT prime, sell judeeltoril §i administratoril
eT 0, judece el insu§1 aceTa , ce s'ar nasce Intre dintAT, tii sa-t mar-
6inTascEl i s1-1 chirotonislasa 1 qi nit! 4 nierp la altul Ore-care I
www.dacoromanica.ro

Si CRESTINAREA ROMANILOR 79
dar tote provinciile preOise s recun6sc6 pre Archiepiscopul for
puterea luT s o sin*, Ma prin sine, sea prin autoritatea sa, s6tt
in fine prin clericT tramipl sa alba tOth puterea pi tOt censura sa-
cerdolala , (precum) pi libertatea de a lucra. Pre lOnga aceste
pi In Apele, (1) care este provincie a Dacid ripense, voima, ca epi-
scopul sa se santlasa de santia ta, ca In viitorll Episcopul (Apelor)
sa nu fie sub Meridian, orapa al Thracie!, ci al MeridianuluT 6re-cum
s ramano In Meridi6nti, ne avAnd nicl o comunicatiune on apele. Iar
Episccpul de Apele sa alba mar sus numita cetate, i bite castelele
eT, pamenturile Ude bisericile, ca s p6t6 stirpi din acea cetate
pi pamAntti eresia Bonosiacilor (2) pi sa-1 readuc6 la credinta or-
thodoxa. Bed, pentru ca sa cunoscl Fericirea to dispositiunea Nu-
melul(pers6nd) n6stre, de acela tramitema la venerabilul tett thronti
legea presents, Ca Biserica patriel nostre sa, alba acesta beneficia
In perpetuitate , spre gloria lul celul omnipotenta spre a-
mintirea cea de tot-d6-una a Numelu! nostru. Iar dud se va Intam-
pla, ca Guvernatorul scaunulul reverentiel t6le 60 se din acAsta,
lume, hotarlma, ca Archiepiscopul dupre timpa al meld (scaunt)
sit se chirotonisTasc6 de venerabilul sett csnciliu metropolitanil, pre-
cum se cuvine sa S6 produco anti ,Archiepiscopa, onorata de t6te
Bisericile, ne avend nic! Intra acesta vre o comunicatiune Cu Epi-
scopul ThesaloniculuT (3).
No! anvil reprodust Nuvela a unti-spre-4ecea In Intregul el pen-
tru mal multe cuvinte. Mal tnt itl prin ac6sta nuvela, se desfapura
Intrega vieta Romanilor de la Dunilrea, atat eclesiastica , cat klar
cea politics, apol c ac6sta nuvela, este kiar contestata de uniT
critic!, pentru cnv6ntul , ca ea nu se gasesce tradasa pi in limba
groca. Nol din contra o admitema ; fiind-ca cuprinsul eT se gasesce
confirmata pi de alte autoritat! istorice, pi kTar Yong de Justinian.
Apa In nuvela °XXXI , pre cares nol aid o reproducem dupre
tecstul great , i uncle Justinian determine prerogativele tuturor
(1) Apele erail in Dacia ripensii, nn departe de Negotinul de esti-di , din josul
puntei lui Tralan [Magist. III, 108).
(2) Autoral eresieT este Bonosin, epise pul de Studies, care nega virginitatea S-
teI Maria dap() nascerea 1nl Christos. El, en succesoriI set, ajunsese ping la adiee,
ca Christos este fill al Jul D-dell numal prin adoppune. Synodal din Capua a eon-
demnatil aciSsta eresie pre eresiarcht (Migne, Eneyel. The olog. Heresie T. L 525),
(3) Nuvela XL r,Mag. ist. III, 103-108).
tett
ii
pi
pi
si
pi
D-qed
pi
www.dacoromanica.ro

g6 bildSTINISMCIL IN tiACtt
scaunelor Archiepiscopale, tntre care al scaunuld archiepiscopalu
al Achridel, 6ca cum se esprima, despre intinderea jurisdictiuneT el:
Thy Ss 'AxpEaoc etvoci, ctoToc4c01/4ov, xcLE xecpcycovery sok iinc-
x6iropc tiCuv iirocpxcthy Acmi,c,tc PorsvcrEocc , xcd Acociac Meacsef;-
froict4, Tpc6u.XXiccc, AccpacevErg , Mociac lIcoovo-
vEmc = Iar (Episcopul) Achridel sa fie autocefala §i s chirotoni-
s1asc6 pre EpiscopiT eparchiilor Daciel ripense, DacieT mediterane,
Dardaniel, Mysiel de sus §i aT PanonieT (1) *. Dec& acum
stoma, ca s comparama Intinderea eparchieT Achrida din acesta nu-
vela cu aceTa, ce am vacluta In nuvela a XI, 6re nu semAnA ea in
totul ? Si trebue A maT adaugima, c kiar Macedonia, enumerate
In nuvela XI, se mengionk/ §i aid.
Pre lOnga, aces% atestare a nuvelel XI, de atra, Insue Justinian,
not sa ne 'Mama §i la Procopie, care cu t6te defectele, ce i se pre-
scrie de catr6 Gibon (2). are 11136 o mare important , and el ca
contimpurana epocei Il1l Justinian, relateza fapte, pre care le atesta §i
Ast-felt, vorbind Procopie despre patria luT Justinian $i cautand
a o determina a§a, cum sciea el, en cum se esprima despre Archie-
piscopia de Achrida : .n.tripotc 8s Tip irpcirtyp IOUCTtvccwip 'Ap-
xtem.cx67c4) atizoncoracp, gaGOZEY autcp grd '6/4 XStpOTOVECt4 TtbY
E7capxt6v Accd,c(c; MekcskStxviccc, Dada.,,; Putevo(citc, Tptkk-
).irg, Accpactviac, MocEcg ciwo.ripcg xcc( IImvvovEac = Si ono-
rand pre Justinianea prima cu archiepiscopa autocefala , Taa data
luT, ca sa alba, chirotoniile eperchiilor DacieT mediterane, a DacieT
ripense, a Tribaliel, a Dardaniel , a Mysiel superi6re §i a Pane-
l:lid (3) Cu moduI acesta, noT vedemii, c cuprinderea nuvelel a
XI este Mae adev6rata, cel putin in respectul Intinderel §i a Epar-
chiilor, ce intrau In domeniul Archiepiscopiel de Achrida. Acum
sa, observama cuprinderea acestel nuvele, §i din alte puncte de pri-
vire, carea cum vomli vedea, d o mare lumina §i asupra istoriel
bisericescl.
iVa urma). Isucm. Genadie Enacenn
....1
(1) Nuvela CXXXI cap 10. MA diferin:a intro teesturile ambelor nuvele std
numa in aces., ca :mei se Slice Tribalia in toed de Prevalia gi Panonia. in toed
de : ,parte a PanonieT a II".
(2) Gib. ist. T. VII. pag. 20i.
(3) Procop. de edit, lib. IV, cap. 1.
si
T'1/4 &vw cocci
Tribaliei,
i
altii.
tqi4
*
,
www.dacoromanica.ro

ONIUL CRESTIN IN DIFERITE ETATI ALE VIETEI SELE
Omul kii crqtinul nu sunt Intre sine dor inamicr ; din contra, o-
mul In cele mar bune ale sale principir §i scopurr conlucreza. crinti-
nulur,, precum qi creptinul sustine §i perfection6za In om tot ce
este build.
In aces% reciprocg lucrare trace MU, viata omulur de la nascerea
§i Ong la mOrtea sea.
DOM, In diferite etatr ale omulur acesia reciprocitate se 'mpline-
kice In diferite modurr : Intr'un mod se Implinepe In etatea copila-
riel, Intrialtul In aceea a juneter, Intr'alttul In cea vOrstinica 0 'ntral-
tul In etatea bgtranetel.
Omul crestin a necesar sa alba In vedere positiunea, conditiunea
0 pericolile fig-carer dintr'aceste etati, ca sa perfectioneze In sine
tot ce este omenesc , qi sa-0 Insupflca tot ce este bun §i comform
cu libertatea creOinului, sä respinga ce este rtia §i A priimOscg ce
este bun, §i, In special aceea ce este pentru acOsta etate, iar nu pen-
tru alta. Omul aflandu-se sub Nana priveghere lur Dumneletl, este
cu tote acestea arangiatorul sorter stile , lur se cuvine prin urmare
on6rea a so cgrmui pe sine.
El dispune §i cele bune §i cele rele nu numaT conform cu sOrta
sa proprie, Cl §i cu sOrta confratdlor silT, aqia precum §i tOta ome-
nirea stg nu numaT In stApauirea luT Dumneclet, ci §i. 'n a sea pro-
prie. Fax a nega 6menilor libertatea omenOscg, cre§tinismul, a-
ces% manifestatiune a lur de pe pament, Intrebuintoza cu tote a-
cestea tote mic116cele , ca viata §i a omulur §i a omenirer In genera
sa, mergg pre calea cea mar bung.
1. Etatea copileiriel.
Omul acum nu se nasce din nimic : el priimesce ecsistenta de la
parintil al. Crestianismul Insa se ocupa de om mar 'nainte d'a ec-
sista el pre parnOnt §i parintil cre§tinT, pentru fericireg proprie a
ASTIL II 7
www.dacoromanica.ro

98 OMUL CRESTIN IN DIFERITE
prunculul, II dal viata, apia dupt cum are% crestianismul. Dar nu
este tot una a se nasce cine-va In familie pi a se nasce In nefamilie.
Ecsperienta vice, cg. defectele pi perfectiunile parintilor, fisice pi
morale, se manifest In fii lor. D6ca viata In nefamilie este viata
ce o primesce Ultra WA de lege ea cat mai grav6 pentru fericirea
morals a prunculul va fi viata ce o priimesce In familie, unde ea se
priimesce de copil fart mustrare de consciinth a parintilor! Casg,to-
ria cretin este o institutiune bine-fgatOre nu numal pentru pg-
rinti, ci pi pentru copii lor. Acosta este prea adev6rat , este mare
norocire , ca kiar din nascere sa priimesca cine-va o natura bung ,
spirit bine plant pi id Dumnepti $i Omenilor ! Cat de upiorg va fi
In ast-fel de caz calea care Damneclet pi la bine ! Din contra, co
nenorocire este de a priimi Inca de la nascere o natura perversg.
Cu egg greutate se va infrAna ea! D6r copilul s'a nascut : In
lume sa ar6tat o fiintg, spirituals- corporals, an calitgli marl sag
mid. Crestianismul, In persona Bisericei, prin sfantul Botez IT &-
rune ertarea plcatelor , ce le-a priimit ca moscenire de la pg,-
rintil sd!, de la timpil primitivl al omeniril ... . (Facere, cap. 3), a-
semenea pi prin ungerea cu sfantul Mir introduce In spiritul lul prin-
cipiile vietel harice. Dap acOsta eel ngscut devine fiiul lul Dumne-
leg ceresc pi plmOntesc. &manta vietel creptine , aruncatg In se-
mangtura vietel omenescl , este necesar ca tot d'auna sit inflorOscg
In eel ngscut , In uniro cu legile nature! omenescl pi pre langg sta-
tornica pi via lucrare a gratiel lui Christos. Insg omul creptin unde
4I va afla pentru sine adapostal pre pgmAnt pentru grabnica des-
voltare a color ce s'atl pus In el? El este apa de slab , cu osebire
fisicepte !
Copilul 41 aflg, refugiul Maga pgrintii sof , sag langa nail s6I
sari adese-orl la societatea crestinilor. Asupra pgrintilor cade Cu o-
sebire datoria d'a educa pe copil; In acesta le maT ajuth pi altiT Ca-
rl! suet In Inrudire cu copil. 'Noa rudg este fOrte apr6pe de &ILIA :
Intr'Onsa cargo acelapi sange , care °urge pi Inteenpi. DOM el
este forte apr6pe de dkpit pi &IA, spiritul lul. Pers6na ace-
stuia sag a aceluT-1-alt om nu este o lepgdaturg, sag o fiintg fart
kip , ci o persOng, via an unite sag acelag calitgg. Acosta ase-
mlnare a personalitatilor, , se repeta In membriT familia pi al
'eaera/inef. Este o Inrudire intro suflete pi Intro trapurf. i a-
,
www.dacoromanica.ro

ETATI ALE V1ETEI SgLE 99
§ia §i natura fisica ii cea morale conving pe om a Ingriji de
aceea cu carif se rudeseti. < Cine nu se 'ngrije§te despre aT seT, dice
Apostolul, acela este maT mult ca un necredincios ,. (Tim. 5, 8) :
el a calcat legile natural, care se respects de tott 6meniT, or iii eine
ar fi eT. A nu esprima compatimire catre rude , §i a vorbi despre
dragoste acestea suet numal cavinte deOrte ! Dam to nu res-
pect1 tale maT viT simtarl omene#T , cum veT putea avea tale maT
'nalte sentimente crqtinescl? Iisus Christos a fost Fad ParinteluT
Ceres°, der simtul amOrei catre Maica Sa nu s'a stins Inteensul
nicT In Mama agonie de pe truce ! . . (Ioan 19 , 26 , 27). In tim-
purile primitive ale creOianismulul locul parhAilor 11 ocupaa nail
copilulul. Crqtianismul §i idolatrismul traiail aprOpe unul cu altul.
Membrul familiei idolatre , care dorea 0, priimasca cre§tinatatea
vrend nevrand se separa de rudele sale. Atund clue-va din societa-
tea cre§tinesca 11 lua sub Ingrijirea sa, it Inv6ta credinta cre§tina
§i'l boteza; dup'aceea cal botezat sail botezata ramanea sat maT
mult sal maT pucin tot sub Ingrijirea parintelui sail a mamel sale
spirituale. In timpul de fate na01 Implinesc numaT o formalitate a
lucsuluT iar nicl de cum fiinta acestuT lucru, pentru ca, copilul se
nasce In familia cre§tina , se educaza §i se instruesce In adevarurile
credinteT kTar de parintil seT. N'ar fi 6re bine, ca parintil la alege-
rea na0lor, la priimirea Indatorirel for sg, aiba In vedere acasta
pentru or-ca Intamplare qi pentru vekia Insemnatate a naliulul I
S6rta lor, a.parintilor §i a copiilor for este necunoscuta . . . Cu o-
sebire pentru pariniil devenitT batranT §i saracT este,un lucru de
mare Insemnatate alegerea na0lor. Ast-fel de parintT e necesar sa
se gandasca, sa gasesca nal pentru copii lor, , 6menT, care dupa pi-
etatea for sa se 'ngrijasca pentra eT, dud ar rtImB,nea °dant sail
sarac1.Na01 aunt datorT sa'§1 amintasca cu seriositate de datoria
for sa fie angeril pazitorf aT fiiilor for spirituall.:In fine copii
sunt objectul Ingrijirel pentru tate societatile cre0iue. Cel nascut
i botezat este fratele for §i dup6 omenire §i dup6 creOinatate.
< Vol totT una sunteti. , dice Apostolul (1 C6t. 10, 17. 12, 12 ,
13, 27, Gal. 3, 23). In fie -care societate a bre§tinilor aunt 6menT,
carii n'ail copiT, tii pot adopta pe copiiT strain!, ca i pe aT for pro-
prill aunt avutT, la masa ctirora, langa propriil for copiT maT este
be §i pentra copilul orfan; stint 6menT bunT ;3i pioql , earl! °red c
www.dacoromanica.ro

100 OMUL CRESTIN IN DIFERITS
pot avea ca un skimb de onOre, dOca ar Imbratipea pe copiir Wad
pi orfani; sunt 6menl caril scut carte , caril prin cunoscintela for
pot moralicepte sa sustie pe cel-ce sunt far, adgpost ; stint In fine
pgstoril Bisericil, a cgrora datorie este de a inspira In eel pastorig
ideea amOreT materne a Bisericil In fii seT (Isaia 49, 15). A lAsa
Insa, ingrijirea de copiii orfani pi slraci numal In Ingrijirea mem-
brilor mizericordiog al societItilor creptine, ar fi forte de ne ajuns :
el sunt multi In societatl, pi osten6la educatiunel nu este spa
de 461% In cat sg. p6t1 81 o is asupr41 or -tine ar fi ! In societ--
tile creptine se InfiintezI institute pentru acesta, unde fi, -care din
membril societAtel Ig depun obolul In folosul fratilor for mal mid,
pi unde aceptl fratI ma! mica , calif merits tota compltimirea for ,
afl, t6te necesariile pentru desvoltarea for corporall pi spiritualL
0! no! aflam In acesta una din ranele societatel nOstre copiil
depring la cerpetorie pi demoralisatI fan mil, qi de inemicil pi de
protectoril for ! . .
Sub acoperemantul pgrintesc, sail al bine-facaorilor, copilul
crests pi priimepce 6re-care educatiune. Din nenorocire grOoa cuno-
scintl a educatiunel este forte putin cunoscuta la nol : pi 'n so-
cietate pi 'n institutele de Invgtkturg, Intrebarea despre educatiune
se respinge, par'cg, §i societatea pi institutele nu preparg, Omen! pen-
tru vista familiara! DOr mar important de cat t6te institutele de
educatiea copilulu!, este acea privire asupra copilulu!, care trebue
sa o aibS institutori! creptin! pArintil pi cel-ce ia locul for :
aces% privire asupra copilulul nu este ca alto privirl, ci ca sor-
ginte a educatiune! omulu! creptin. Ac6stl privire ne va obtine
pi de la severitatea educatiunel pi de la negligenta el; ea ne va da
acea cumpItare In ostenelele educatiuuel , care mal adese-orl nu e
de neajuns In educatie. Inteadevtr far acesta privire, noI putem
don din tot sufletul nostril binele pentru copil , lns6 nu vom avea
scuze inaintea copilulul pentru or-ce abatere a lul de la regulile
educatiunel primite de nor nol 11 vom tiranisi la fia -care pas;
Par acesta privire nol putem iubi pe copil din Ma inima , der 11
vom pardons tale ma! mar! nebuni! In sensul acela, a copilul
nu este de cat o plpupg, cu vi6t1. S'atl dintr'alta parte , far aces%
privire asupra copilulul ca asupra omulul creptin, nol sat vom ne-
gligia or-ce educatie a lul -- ca fiinta , care n'ar merita A ne o-
www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SgLE 101
cupSmt cu seriositate de dInsa , sat cA. vom lntOrce atentiunea nu-
mai la singura educatiune ecsteriOre, care se atinge de regulile eti-
chetel, atunel cand lucrul cAl ma! greul -- desvoltarea spirituluI
copilulul va fi uitata de no!. Acosta Malta privire asupra copilulul nu
alunga masurile lute despre educatiune , conform cu etatea luI
masurile cols mAngiitore si IndemnatOre, ci va da parintilor sail
institutorilor prude*, d'a Intrebuinta aceste mec116ce ast-fel ca
nicl copilul sa nu se Injos6sca Inaintea institutorilor, nici institu-
toril Inaintea copiilor. Acosta va comnuica educatiunel acel ton de
crescere, in spiritul caruia copilul cu sinceritate va considera pe
Inv6tStorul set, iar tavatatorul, se va adresa catre copil cu 6re-care
religiositate . . . Dumneqet dice dire copil : < onoreza pe tata-toil
pi pe mama , cacl el 'tl-at dat vista pi fisica pi moral (A doa
lege 5, 16; Sirah. 7, 20, 30); d6ra tot El dice pi color -ce do-
ming, asupra copiilor prin desvoltarea for (fisicA, pi moralS) : < nu
despretuill pe copil, cad el swat membril Imparatiel lul Dumnetlet,
(Mat. 18, 3, 10). Cat de mult Injosesce pe copiil for parintil a-
ceea , cull de pi se ocupl pentru crescerea for cu tot zelul , d6rS
In educatie , el n'at In vedere nimic alt , de cat a'l deprinde ca
pe dobitocele de muncft In ocupatiile for familiars , sat c prin
stralucita educatie a copiilor sesT satisfaca ambitiunile for propril !
NevtitlAnd In copil alt nimica de cat germenile omulul creptin,
parintil sail InvotAtoril creptinl pSzesct urmatorele regull In edu-
catiune : el nu Imp educatiunea din timpul acela, cand copilul In-
cope sail mal mult sat mal putin a deosebi lucrurile ; ci kiar din
anil antee! copillril. Educatiunea la Inceput este o deprindere , iar
ma! pre urmg, instructiune. Copilul nu Intelege tote ate IT inspire
Inv6tatorul ; acesta Inso este atAt de necesar pentru copil cat
pi pentru fib, -care din no!. Mal ant8it Inv6tatorul IntOrce osebita
atentiune catre ace! copil , In calif el.observa ca Incepe sa lucesca
natura omen6sca cea stricat1. Aci Invetatorul Intrebuinteza tote
mi4lOcele convenabil! pentru Indreptarea copiilor. Cu osebire or-
goliul pi simtibilitatea aceste rane comune ale omenirel este
necesar sa nu se Incuibeze In copil. Manifestarea orgoliulu! copill-
resct capriciul pi IndSratnicirea este necesarill sa se nimic6sca
cu or-ce prep. BlAndetea pi supunerea fac cea mal frumosa pod6ba
a etatel copilarescl. La din contra , and simtibilitatea Incepe a se
www.dacoromanica.ro

102 OMUL CRESTIN IN DIFER1TE
desvolta, intr'Onsul, invotatorul trebue sa-t refuze multe din dorintele
aceluT copil, cu osebire acele dorinte la care el staruesce mat mult
spre a'T desvolta ruOnea. Ne'ntrerupta multumire a tuturor dorin-
telor copiluluT fara osebire este o mare slabiciune din partea, inv6-
tatorilor, si a lasa sa se ascunria patimile 4n inima InT, este a'l face
un arbore roll produc6tor. A negligea modestia copiilor va sa clica
a prepara loo pasiunilor corporale mat 'nainte d'a se manifesta ele.
'Inv6tatorul este dator cu cuventul i. cu fapta sa fuga de 'We
necanoscintele in presenta copiilor. Perderea modestiel, duce la ne-
ru§inarea sufletulu!. In fine, inv6tatorul, este dator mai adese-orl
sa adnca vorba despre Dumnecleil, despre A tot-puternicia LuT, cat
§i despre iubirea LuT pentru omenire. El este obligat sa-T duel ma!
adese-orT la biserica. In genera pietatea nict deOum nu trebue sa
se negligeze la educatiunea copiilor : din contr'a , cu cat copilul o
va simti mail mult, cu atat mat mult se 'Ate tine -va basa pe buna
desvoltare a copilulul in viitor.
D6r6, Ore nu conlucreza copilul la ceea-ce i se comunica lnl prin
educatiune? In copil se afla, mina consciinta. Va Oka, nicT ca
este necesitate, ca parintil sati inv6tatorif sa canto intr'en§il conlu-
crarea consciintel. Copiif pricep pre inv6tatoril for dupe instinct
prin mi§carT naturale i fara fntregul consimtimOnt al spiritu-
lal si al viola for copilarescl, d6r6, aceste dispozitil naturale ale co-
piilor sent atat de importante in cat ele pot influenta continual la
desvoltarea intregel vied omenescT. In copil se manifest6za amOrea
de sciinta. El nu scie nimic , dcir voesce sa scie tot. El r6spunde la
cuvintele altora cu deplina incredere. Aci este inceputul sciintel gi
al credinteT, care trebue sa conduca vieta oroului! Oopilul ma-
nifesta dorinta de comunitate, consimtimentul, atasamOntul catre
al se! §i catre streini. Tota nedreptatirea se uita lesne de copil.
Pentru aceea bine-facerile se primesc de dOnsiT cu bratele deskise.
Aci este inceputul iubirel cea maT buna impulsiune a vietel ome-
nese!! Copilul este tot d'auna In activitate. Vieta ca si o sor-
ginte lucreza intr'Onsul. Dem el nu se da la fapte sglobil, apoT tot
gaudesce despre ce-va rynd. Neactivitatea este omoratore pentru
copil. Aci inceputul este ocupatia fisica morals, care este
necesara, omuluT cretin pentru desvoltarea color-ce i s'a dat de
natura si gratia luT Dumnecleil! S'a§a cuvintele luT Iisus Christos
oi
ei
¢i
www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE V1ETE1 SALE 103
relative la copil sunt Intelese de noT in tots cuprinderea for : c dOca
nu vets fi ca prunciT, nu veil putea intra intru impOratia cerurilor
(Mat. 18, 3.
2. Etatea junefef.
Copilul e§sind din etatea copilaresca paposce in etatea junetel. In
data ce junele om- cretin vine In etatea junetel, pe data severitatea
educatiunel slabesca, ast-fel, ca trecOnd din viata , care depanda de
educatiunea in micllocul vieteT libere, junele nu simte o mare dife-
renta, Intro una i alta . Educatiunea esista pentru Omenil nedesvol-
tati fisicesce moralicesce , prin urmare etatea sail mai mare
sat mai mica, fisica morall face nenecesara mustrarea seven a
educe tiunel.
Cu tote acestea junele, la papirea, in lume n'are dreptul s, en-
gete, ca el este deja o person, nesupusa la pericole pi perfecta ; in
positiunea moralo-religiOsa aceluT maT bun dintre tinerl nu pOte fi
perfecta fara pericole grave. Apea , junele p6te avea multe en-
noscinte i credo In domnirea dreptulul pre pamAnt , dOra el multe
Inca nu scie , el este debil on osebire in cunoscintele vietel esperi-
mentate ; el manifesta tole mai arcla6re aplecarT de iubire spre
bine, dOra se Indupleca , adese -orl se Inpela, curand se domolesce ;
el nu urasce nicl lenevia. Tote aceste limperfectiunl en timpul dis-
par : vieata este cea mai eminenta scOla a omului ! DOM. in etatea
junelul mal sunt pi alto pericole marl pentru vieata junelul ; ale
pot sa cletine educatiunea moralore-ligiOsa , ce a priimit. E peri-
colosa, Ins, acea circumstanta , ca din timpul acesta, lamea ocu-
patiunile el vor avea pretenitunT asupra junelul : va sa clica cre-
dinta pi pietatea in spiritul junelul trebue sa dea be altor cunos-
ante pi altor simtiminte noT. DOI% kiar in natura junelul se ascund
germenil color mai marl role : prisonl puterilor fisice pi morale es-
pun pe june in increderea de sine la orgoliA , ba kiar la impoli-
tete ; voluptatea Il face al se simta din ce in ce mai cu putere ,
pe langa scandalisarile lumel vine In stare a se supune viciulul. Prin
ajutorul Increderel In sine ce se arata, pi al voluptatel Ii yin fanta-
sifle tale mal Indrasnete infocate :;"ele nasc tale mal intinse sco-
purl, pi-T desenOza tole mai scandalose tablourT. Ce pericole se pre-
si
si
pi
pi
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

104 OMIII. CRESTIN IN CIFERITE
slat/ junelul : dou6 din cele Ma puternice viciurr spiritual pi
corporal ameninta viata lui ! El trebue sa, intrebuinteze tote mil-
16cele posibile contra lor,, d6ea voesce sg, pAstreze principiile vie-
tel moralo-religiOst.
lust ce Intreprinde junele contra increderil de sine , ce se name
inteensul? El privesce imprejural MI la Omen! pi vede, a mii
dintr'Onpil, precum pi el insucti all vietuit, alt cugetat pi 'pi-at finit
existenta for . . . ne PaGnd nimic. Vi6ta lucrezg, in modul ce se
cuvine el asupra tuturor. Der f6rte puoinT es inving5,torl din lupta
ce at avut cu vista, Insa cate forte pi oath, rabdare I -all costat acesta!
Ave-vel to Ore o June aceste angagiamente pentru a lupta cu vista,
sail al numal aprinderea sangelui celu! june ? Deca Dumne4et to -a
dotat en Ore care talents sufietesci pi al inima , apol nu uita pi a-
ceea, a cal mal capabil! din Omen! n'at voit st, recuu6sa In sine,
puternica voe, pentru aceea
,Ca la timp de nenorocire
Pentru sine se path, lupta
i contra a oil-co isbire,
Pasul inapol de a nu '1 de'
ili de aceia all pi ctclut supt greutatea luptel cu vista . . . Nu, c st,
n'at tacredere in sinetl june fantastic ) ! Dora mal este pentru june
pi alt mi4loc cel ma! perfect Ca sg, inece in sine semetia sat
spiritul increderif de sire) : acest miclloc sate credinta In Iisus Chri-
stos. Dem junele va avea In vedere imaginea FiiuluT lul Dummedet,
care a luat asupra sea modelul de smerenie pi pre lang5, tote per-
fectiunile sAle infinite , care a cercat in WI vista sea , Ode cele
mal grele ale injosirei Out kiar pi rupinOsa mOrte de pe cruce : a-
poi cu ce A se mai mludr6seI pgatosul debil , simplu pi muritorl
N'ar fi 6re mal bine de cat or -ce, ca junele sail piece capul Ina-
intea celul rtstignit pe cruce pi sA cent apiirarea pi misericordia
Lul? i spiritul junelui este atat de viii pi Intreprinytor , In cat
miraculosul esemplu al MantuitoruluT , p6te fi forte profund intipt-
rit in inima Id,
Derg ce Inireprinde junele contra simturilor voluptAtel ce'l ame-
nintt,7 Mal 'nainte de tote el se silesca a pg,stra pi a forta in sine
simtimAntul care d'a dreptul se opune voluptAtel : inocenta nu
numal esteribre ci pi interiOre. Cu scopul acesta juncle cretin ma!
www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SftE 105
'nainte de t6te se silesce sa, pastreze In sine, ca lucrul cel maT pre-
ios, aces sfintenie a inimeT , a inocentel pi a consciintel , cu care
el a °pit din copilarie , pi care mai cu osebire s'a nascut din sincera
qi profunda lui pietate catre Dumne4ed pi Domnul Iisus Christos.
Cat de mult se turbura sufietul junelui la prima Intilnire cu placerea
trupesca, ! Cat de via este durerea ce simte In inima sea nepatata
din partea inocentel pi a consciintel sole ! Junele trebue sa, pastreze
fragezimea pi sfintenia inimeT pi a sufletuluT stt. Ea este cel
maT solid sprijin in lupta cu voluptatea. Mal incolo, junele creptin,
ca om capabil a cugeta despre objecte , este dator sail esplice in-
semnatatea acesteT rupinarT. El trebue sa scie, de t Atre ce sa se ru-
pineze omul la prima Intilnire cu voluptatea : el este kipul luT
Dumuqlet, fratele lul Iisus Christos , casa sfantului Spirit , va A
clieg, §i cu spiritul, pi cu corpul, el este proprietate a DomnuluT, iar
nu a viciilor. El trebue sa se respecte pi pe sine pi pe altil, iar nu
sa, 1 corupa (1 Cor. 4, 18-20 ; 3, 16, 17). In imp6ratia luT Dum-
nelet nu sunt robl aT placeref trupeseT (Cor. 6, 9). Numal singura
nunta este cinstita inaintea lui Dumne4et (Evr. 13, 4). D6ca ju-
nele pi juna simt atractia unul catre anal nu intr'alt kip , de
cat cu cugetarea aceea onesta , ca legatura for de iubire reciproca,
sub paza ProvedinteT, sa le inlesnesca posibilul ca sa petreca
calea vietel pi a Mei omenescT pi a celeT creptinesci mai bine ;
atunci vor fi departe de el acele cugete neoneste , ce se use In
6meni prin privirT dobitocescl la viOta pi la om. In fine junele cre-
tin este dator Sall aduca aminte de num6rul cel mare de sfinti fe-
ciorelnici, mail at impodobit in t6te timpurile Biserica luT Christos,
cu osebire al sfintelor feciOre, care at suferit pi at rabdat pi m6r-
tea pentru paza inocentel lor, ei cu osebire pe sfanta Feei6ra Maria.
Nitre acestea , junele, intOrce atentiunea sa pi asupra acelor resul-
tate teribile care pot sa om6re spiritul pi corpul, pi care sunt ne-
despartite de coruptia. Un parinte , vrAnd sa paz6sca pe fiiul set
de contagiunea coruptinneT '1-a due in spital, uncle Meat multi de
acepti nenorocitT , earl! sufereat cumplit de ac6sta teribila, contagi-
une pi ac6sta atat de mare efect a facut asupra juneluT in cat
a hotaxit de a nu maT cundsce femee in tot% vi6ta lul.
Dera junele se silesce nu numal sa pastreze in spiritul set sim-
tul inocentel, ci sa pi departeze de la sine acele pericole, care ame-
www.dacoromanica.ro

106 OMUL CREST1N IN DIFERITE
ninta integritatea acestul simt. A ci mal 'nainte de tote junele tre-
bue sa se convinga neaparat despre pericolele, nu imaginare, ci care
In realitate esista pentru dansul, pi despre aceea Inca, ca el nicl-
o-data nu trebue sd, se bizu6sca In puterile sole, ci ca, numal fu-
gaud se p6te mantui. ma de pericole de acestea, ad perit, caril ne
Pciind puterea scandalurilor s'ail Incredintat in sine. Mal Incolo, ju-
nele trebue neaparat sa se departeze de tote pericolele pentru pa-
strarea inocentel sole. Aceste pericole esista nu numal in esteriorul
junelui, ci pi In interiorul lul. Pre langa pericolele ce'pi prepara
singur junele pentru conservarea 1110C6IIta sele', is parte viciul
betiel, p'al lacomiel. Junele trebue sa se infraneze de lacomia In
mancarea pi intrebuintarea bduturilor aprinytore de sange pi kiar
de apternutul mole etc. T6te acestea, se 'ntelege sunt separate de
voluptate, dell or pi cum prepara in modal cel mai esential pornirI
spre voluptate . . . . Deosebit de ac6sta, junele este dator sa se ce-
parteze de propriul set viciti d'a nu se stramuta cu sufletul din
lumea mall In aceea a fantasiilor. Nenorocire mare, Yea junele
este deprins de a Inlocui realitatea vtguta prin imaginare fanta-
stica! Ea repede Incepe a desemna tablouri scandalose pi imaginatia
junelui PO va familiarisa cu ele pi aoivea pi'n sown. E mal bine
pentru june sa fuga din lumea pericolOsa a fantasiilor pi A Imbra-
tipeze ocupatiile clilnice, sa intro in societatea amicilor onesti, sa,
se ocupe an lectura cartilor folosit6re ! In numdrul pericolelor contra
pastrarii inocentel este pi paza de 6meni vigiopl , grubiani pi impil
Din causa deselor intIlnirl en el, junele pots perde, din deprindere,
modestia sa ; se deprav6za, credinta se 'mpucin6za. Junele este
dator sa'pl imaginare t6ta, monstruositatea for morale, pi sa fuga
de el nu numal fail compatimire , ci pi cu dispretit. In numtrul
acestora intra pi pershele celui -alt sex supuse desfranarei In public
sari In secret, Inca pi acelea care Inclina spre desfranare. De cake
ast-fel de person° junele este dator sa fuga ca pi de foc. El trebue
sa, fit, tare convins intr'aceea, ca satisfacerea necesitatei sensuale a-
fara, de cununie este o fara de-lege pi'n naintea 6menilor pi a lul
Dumne4et. Nu puQin conlucr6za la acesta pi lectura cartilor scan-
dalOse, care sad mal malt sad mal puQin, direct sail indirect se a-
tinge de placerea voluptater. Deca prin lectura nnor ast-fel de
scrieri, cu once stop ar fi ele scrise, se nasc In sufletul junelui
www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SgLE 107
idol fili dorinte scandal6se, atund el este dator Indata sa lase ac6-
sta ocupatie. El trebue seg fats ca regula, ca tots lectura, care
turbura consciinta, este o trims pentru densul (de of ac6sta pen-
tru altul of kiar pentru autor n'ar fi o trims). D6ca scandalul nnel
ast-fel de lecturf este mare, apol junele, trebue sal impraotieze prin
acea gandire, a personele onorabile ar putea sa aucla lectura luT,
sail a parintil ar putea sal pue de a repeta aces% lectura facuta,
In presenta lor. Ruoinarea de of nu se teme a eoi de sub acopere-
mantul secretuluT neobservat de altil, dar totuol In facia luminel
n'are curagiul al stea. Cate scrierl scandal6se se citescu fara nici
un fel de temere of ruoine pentru acea, ca acosta se face fara
Ott asistentl ! . . . Dora cea ma! importanta regula pentru a fi In-
ving6tor contra voluptateT este ac6sta : sugruma kiar de la nascerea
for cugetarile scandal6se ale sufletulu! tet Pucinul ad nu este
pucin. D6ca junele nu va, sugruma In sine aceste prime cugetarT
nelusemnatore of pornirT ale viciulul , apol va maT putea el Ere sa
resiste contra for atuncT , cand ele vor supune sufletul luT of vor
deveni ca o a doua natural Anevoe ! Un pretest de putina impor-
tanta, inspirat de scandal : ca putand a ne permite In ce este pucin,
nu ne va deprinde d'a ne permite In ce este mult !
Etatea junetei 10 are of slabiciunile 861e ; dolt tof are oi virtu-
tile 861e. Intr'Onsa n'a Incoltit Inca somAnta cea rea; sufletul june-
luT nu s'a str6batut Inca de necuratia vietel; tOta fiinta luT Inca este
frageta, curata, admirabila. Vig6rea credinteT , sinceritatea iubireT,
plinitatea sperante1, claritatea of veselia suiletuluT, absenta indarat-
nicieT In idea of dorinte, simplitatea of curatia inimel, modestia in
maniere etc, tote acestea sunt insuoibile etatel junetel of compun
singura proprietate naturals, a fia-carul june bine educat. Junele
este capabil de a face binelc, nu numaT din disposiuuile naturale ale
sufletuluT 860, ci of dupit alegerea consciint.1 sole libere : una sus-
tine pe ce1-1alta of ambele fac etatea junetel cea mg norocita din-
tre etatT, atat pentru viata in genere, cat oi pentru vi6ta moralo-
religiOsa. Apostolul Loan a scris catre junk creotini, ca « eT aunt
tart oi cuvantul lu! D-dea petrece Intebnoil , of ca eT ati biruit pre
eel vicRin.. (Ioan 2, 14).
www.dacoromanica.ro

108 OMDL CRESTIN IN DIFERITE
3. Etatea bdrbatesett.
Dupe trecerea omulul din etatea junetel In etatea barbatesca ,
cea mat principals idee a lul este idea despre casatorie. PucinI se
decid sa petr6ca, vi6ta necasatoritl, mat pncinl Inca se decid dupe
lnaltele Impulsiunl creqtinescl, sa, petr6c1 vieta cea fecioreluica : d6ra,
ac6sta, vi6ta este grea pi junele nu se hotarsce WI a se cerca
pre sine pi WI, a cumpani bine ac6sta vi6ta! . . . t eel ce p6te In-
capea, Incapa ; , (Mat. 19, 12) Insa cea mal mare parte a omenirel,
alege d'a dreptul, vi6ta familiars. Mar In natura omulul aunt aceste
inspirarI c ca nu este bine omulul sa, fia, singur pre pa,m0at . (Cart.
Faceril 2, 18), pi junele pe langa tota plinitatea propriel s61e des-
voltari pi spirituale pi corporals cauta definitiva sa plinitate
Intealta, persona. El cauta acel suflet cu care ar putea sa imparts
lumea, interiora a ideilor, a simturilor pi a Intreprinderilor : el cauta
acel suflet en care ar putea ma! bine sa'pl organizeze vista sa ec-
steriOra , el cauta acel suflet, eu care uninduse ar putea A se eter-
niseze pe sine in posteritatea sa. . . . Val d6ca omul nu simte nicl
dispozifie de feciorie pentru inaltele scopurl ale vietel, nicl Indem-
nare de a petrece vi6ta sa in legatura conjugate : dem el nu va fi
sclavul viciilor,, apol va fi sclavul saa modelul simtimentelor deca-
clute. i pe tine 6re alege junele creptin de consorta a vietel sale I
Fia-care are propria sa idee de acOsta alegere ; Ma aces% idea, ca
qi insupl junele, se compune din don part! : din ecsterior fisica pi
interior spiritual. Nu e numat frumusetea, care determine pe june
In alegere : pentru ca, el nu este un amator numal de desfatarT, care
cauta numat satisfacerea seasualitatel , el Intorce atentiunea sa
pi la atractiunea inimel pi a el pi a sa prorie. Nu e numal averea,
care decide pe june In alegerea sa : pentru aide pi ar deli srg aran-
gieze bine casa sa, dora el pretuesce in alegere qi capacitatea, pi o-
nestitatea, care form6za, capitalul ce nu se p6te skimba prin eeste-
rior. Nu sunt numal onorurile, care determine alegerea MI : pen-
tru A de qi ele nu sunt lucrurt de pqina importanti, dOra cu ele
adesea se unesca coraptiunea pi orgoliul, care impiedica curata le-
gatura a sufletelor. DOca junele cretin ar-fi determinat idealul ce
'id 'la-a ales de catre aceste singure numal trasurl eesteriOre, el a-
tuna n'ar-fi. Inteles Inaltele necesitatl ale vietel omenescI pi cre§ti-
www.dacoromanica.ro

ETATL ALE VIETE1 SELF 109
nescl, pi '10-ar-fi costat f6rte mult acasta negligentg upiuritate de
mints. Cu tote acestea se Into lege de sine, ca cu acostg nu se lull-
tur6z1 de tot atentiunea atm partea ecsteriorulul cola alese, ci se
mgrginesce prin altele interi6re merite ale el. Pate ca sp. es. fru-
musetea corporals pi Inflorita sanOtate nu pot apartine junel ere-
ptine sa servo de reflectare a sufletulur el cel frumos sanOtos I
Cat de pretios este pentru un sot, dem ac6sta se p6te justifica prin-
tr'o maT de apr6pe cercetare ! Patriarchul Iacov apartinea cu tots
Ainta sa numal Rachilel (Facere 29 30). Este lucru natural, ca
pre Tanga tote cele- l -atte, junele se Intorcg atentiunea sa pi la ac6sta.
In fine junele creptin VT -a aflit fiinta apea de mult preci6s1 ini-
mel sale pi ambit inaintea altaruluT all cerut bine-cuvOntarea lul
D-44 de a trgi vista Impreung. De aci lnainte fie -care din el IpT
dart averea pi personala for vista interiors i ecsteri6r1 pentru vista
alter pers6ne pi din aceste viett particulare se formeza pots o vista
deplina : « ambele pers6ne , lice cuvOntul lul devin un sin-
gur corp, ast-fel cs ilia femeea nu'pl mar stgpanesce corpul sort ci
barbatul, nisi barbatul nu'ol mar stapanesce corpul soil ci femeea
(Facere 2, 24).. Care d6rg sunt acele particularitatT ce fi-care din
eT Introduc,In acesta vista a for comuna1 Aceste particularitatT
sunt parte spirituale, parte fiisice. Bgrbatul contribuesce prin forta
capacitatilor sale (spirituale of fisice) devine capul familieT ; fe-
meea contribue cu calitatile iubirel Bele devine inima vietel fami-
lia sole. Den. aces% deosebire de calitatT Intre bgrbat femee
nu trebue sa nascg sclavia femea vis-avi de bgrbatul care este cg-
petenie : este adevOrat a femeea trebue sa se piece barbatului , ca
cap al Intregel familiel (Cor. 7, 4. Efes. 5, 31). Dora i barbatul
apara cu tote puterile sole pe femeea sea acest vas slab d6rg
f6rte preoios pentru a Astra In el acele simtimente de inima nece-
sarig in vista familiars (Petr. 3, 7 ; Efes. 5, 25). Din diferitele
merite ale barbatuluT pi ale femeel nu se plinesce vista barbatuluI
prin perderea femea, ci se plinesce vista amandorora : atat barba-
tul, cat femeea pre cat se sustin , pre atat §i marginesca
ecsistenta pi actiunile for unul altuia, pentru ca Inteac6sta pi stg
fericirea for comuna. AmOndol traescll unul pentru altul i unul prin
altul : c nici bgrbatul fare, femee , nicl femeea fan, barbat slice
efantul apostolul, precum femeea este din barbat, ast-fel pi bar-
si
si
D-gel,
§i
&3i
§i
gi
pi
191
www.dacoromanica.ro

110 ONIUL CRESTIN IN DIFERITE
batul este din femee * (1 Cor. 11, 11. 12). Rblatiunile barbatulul
tsi ale femel sunt receptiunile unel fortl printealta forts, ca cea
mal necesara plinitate a unuia prin cell alt. Apostolul Pavel esplica
fOrte frumos raporturile dintre barbat cu muerea, ele sunt ca acele
raporturl ce este Intro Iisus Christos i Biserica ; c muerl, dice el,
plecati-v6 barbatilor vostril ca Domnulul Iisus Christos, pentru ca
barbatul este cap muerel , precum Christos este cap Bisericil.
Barbatilor, iubiti-v6 muerile v6stre ca §i Christos Biserica, cad pre
Sine s'a dat pentru dean, ca sa o fad pre ea sfanta §i fara prihana.
Barbatil sunt datorl kg* iubesca muerile lor, ca i trupurile Ion.
Cel ce iubesce pre muerea sa pre sine se iubesce (Wes 5,22-28).
c Muerilor, plecati-v6 barbatilor vo§tril , dice tot In acelasT sons
Apost. Petru : d6ra, vol barbatilor, adresati-v6 catre muerile v6stre
cu bursa pricepore, ca catre un vas slab , si onoratile ca pre Impre-
unti mo§tenit6rele vietel harice. (1 Petr. 3, 1. 7). Dem Insa
raporturile Intro Iisus Christos cu Biserica Bunt modelul rapor-
turilor Intro barbat §i femee, apol primele base ale ecsistentel Bise-
ricel sub conducerea i conservarea Capulul El, Domnul nostru Ii-
sus Christos, nu pot merge In asemanare cu primele base ale ecsi-
stentel barbatului muerel : Iisus Christos este persona divina, iar
biserica consta din Omen!; atund c.nd barbatul i femea sunt per-
she egale Intro dOnsele. Iisus Christos Bisericamodel pentru
What §i femee In reciprocitatea raporturilor lor, anume de-
votamentvl §i iubirea lor unuia catre altul, iar nu In singure bazele
ecsistentel lor. Va ss pica a face comparatiea ce este Intre Iisus
Christos Si Biserica dintr'o parte §i Intro barbat §i femee dintr'alta
In tote puncturile ecsistentel lor , ar fi fost contrarill crestina-
tate!, care recun6sce gi pe femee ca fiinta personalti care face mem-
bri al imparatiel lul D4ett ambe genurile i pe cel masculin i pe
cel feminin , cununia legitima §i gad, de cununie (1 Petr. 3,
1, 7). WI diferenta spirituals intro barbat §i femee sta cu osebire
In desvoltarea unor talente la barbat i 'ntr'altor talente la femee.
Asemenea maT este osebire Intre barbat femee In modul privirel
lor la diferitele object() ale via/el, den ac6sta osebire de privire a
lucrurilor se contopesce In vleta lor comuna, ca plinitate a fericire;
el. Ast-fel barbatul cumpluesce Imprejurarile vietel cu mintea sa,
prin atractiune, femeea se atinge de ele cu inima sa :
Si
si
si
§i
si
>
pi
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

ETATI ALE VIETEI SELE 111
barbatul observ6 numal delicatul simt al femeel sole. Barbatul on-
prinde tote in marl proportiunT, femeea IntOrce atentiunea sa la
multe particularitatl frum6se : pi barbatul cu iubire isl opresce
privirea sa la minutiOsele observarl ale femee! sOle. Barb atul In
privirile sole esie indiferent , sever, serios, femeea privesce la tote
cu curiositate, cu bland* cu indulgenta : pi barbatul se arota
cumpatat In pretentiile sOle. i cele-l-alte. Deosebire este Intro
barbat Si femee in activitatea bur familial% $i casnica pentru folo-
sul comun : barbatul agoniseste cele necesaril pentru familie, fe-
meea pistreza cele agonisite ; barbatul parasesce familia pentru a-
facerile sole uecesarl afara din familie, femeea staruesce In familie
pi ajuta cu manile pi cu inima sa la lucrurile ce sunt necesaril In
familie ; asupra barbatulul sunt cele mal grele ocupatil ce se 'ntre-
rup din cand In cand, asupra fern eel indatorirl mal upi6re, dEira
care nicl o data nu se 'ntrerup. (V.341 descrierea datoriilor unel
femel laboriOse In frum6sele pilde ale inteleptului Solomon cap. 31,
vers. 10-32). In fine mai este deosebire Intro barbat pi femee
kiar In natura for fisick , ca, din reciproca for iubire provine acel
mare eveniment al vietel conjugale si omenesci imultirea mem-
brilor familiel pi a omenirel ! . . .
Avantagele vietel familiar° In etatea barbatiel sunt nediscuta-
bile : dEira ea are pi imperfectiunile stile morale. Mai nainte de tote
aceste imperfectiuul se form6za kiar In viota familiars. Casatoritil
nand ne vrand perd acea via rusine insusibile juuelul pi copilulul ,
se abat la multumirl simtuale 'Ate necumpatate, racesca In iu-
birea pi catre al 661 pi catre streinl. Dorind pre cat se va putea mai
bine WO reguleze enteresele lor familiare , casatoritii se domina
de viciosul simttt al iubirel de avers salt de rasipire $i ast-fel se
materialisoza on sufletul lor. Tintirile cele curate, moralo religiOse
raman la adoua mama; la primul loc stall acum necesitatile lumescl.
In nereusirile si nenorocirile vietel se nasc invidia $i ura contra
6menilor, cartirea contra MT D-bet's si kiar nemultumirea de sins.
Mal In colo, pi barbatul pi femeea in etatea junetel, mal nainte d'a
intra el In viota conjugala, , Inecail pi ascundeati In sine personalele
for imperfectiunl pi culpe parte sub Inriurirea virtutilor for na-
turabe pi kiar a educatiunel lor ; parte din temerea d'a nusi capata
o rea opiniune despre sine, de la persOnele sexulul celul-l-alt, care
www.dacoromanica.ro

112 OMUL CRESTIN IN DIFEBITE
ar fi putut sa le cera mans pentru vista conjugala. Ma pi junele
pi juna all ajuns anil majoritatel sal simtit liberl de sine in
vista familiars : este natural ca aplicarile for de mar nainte ti-
mide nearatate, scum se mp.,nifesteza din ce In ce maT pe faga
la barbat Si Ia femee, imperfectiunile barbatului se domes° cu im-
perfectiunile femeer ; deosebirea de caractere forteza neunirea In-
tro casatoriti pi se arata pe seen conjugala tablourile cele mai
triste pi maT spaimantatOre ale discordieT for familiare. VaT, Intr'un
asemenea infern conjugal cat! Omeni all perit pi per Inca! In
fine kiar i bazele vietel moralo-religi6se perd pregiul for In etatea
barbatiei nu din alt-ceva , ci din causa melancoliel pi a indife-
renter ce sunt on total insupite acestel etati.
Dupa, trecerea din etatea barbatiei in etatea batrauetel, omul sim-
to cletenarea neincrederea in mai multe sate se sting de credinta
tine mai scie unde p6te ajunge limitele acestel neincrederT Ia bar-
bat Caratele Inaltele isbucnirT de iubire catre D-lett apr6-
pole slabesca In Intelnirea cu nosuferitul adeva. FrumOsele sperante
dispar far' a aptepta realisarea. Numal ostenela nu se departeza de
om : d6ra acesta osten6la pentru agonisirea celor pamentesci '1
pogOra pre om la trepta sclaviei natureT.
§i ce miclloce Intrebuinteza omul creptin pentru contractarea a
pericolelor, care ameninta vista moraloreligiosa, In etatea barba-
tier? Aceste micllOce se ascund kiar In el insupl : barbatul nu-
mal este june sail copil; el poseda minte, natura ca sa pOta judeca
despre tote cum trebue, pi vointa tare d'a se abtine de la multe. El
este domnul s6l, 'posedand Intelegerea pi libertatea. Mai incolo ,
el se gasesce de a pururea In contact on altif : el invata de la altir
multe cu ecsperieuta, caril petrecil aceeapi vista on pi el, d6ra in di-
ferite pezitii pi on diferite capacitati. Liber de acesta, vista, care
singura de sine Indrepteza pre om mai malt pi mar bine de cat
conformatiunile propril, pi de cat t6te observarile pi instructi-
unile celor particular! : o vista, Invata a sta contra vointel, pi face
In noT cu noT acena, ce nici c'am putut gandi vre-o-data Dora
cel maT mare conductor al omuluT In vista sa este Biserica luf Chri-
stos dinpreunk cu tote sfintele el institutiuni. Ea singura numal
este neskimbata In ajutorul set, or pi cum ar-fi vista omuluT.
Area sail almintrelea. Insa In etatea barbatiel omul capata multe
$i
?... $i Si
IsT
tote
pi pi
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETEI SgLE 113
Insuqiri importante de desvoltare moralo-religiOse. Dem In acesta
etate sail agonisit aceea sail eei-l-alta, convingctiune , apo! omul 80
tine tare de ea , Fiti o sustue din tOte puterile sale. D6ca omul 10
purse ore -care regula de Wit in viata, apol el o urtn6za §i nu se
depart6za de d6nsa. D6ca el consimte la ceva, apol el a incereat a-
cOsta inteun mod Ore care simtibil. In genere earaeterul etatel bar-
batesel este viata hi preeisa : el nu se lass a se conduce in la-
ma iltisiunilor, ci crede in ceea-ce este positiv.
Varsta Wrangel.
. For veni anif eel grey pi dilele , in care veT dice : n'am lie! o
multumire de ele (Ms. 12, 1) dice despre acesta un batran antic
observator al vietel, pi apol descrie inteun mod v6clut infirmitatile
corporale ale vietei batrAneseT. Dora sunt Insa pi imperfeetiunl mo-
ralo-spirituale ale vietel aeestia. In v6rsta batranetel, fortile pi focul
natural al yield, sail mai multe sari ma! putin, parasesea pre om.
D'acea bunele calitati, care WA la timpul acesta at inviat pi ail sus-
tinut natura omului, in etatea batranetel sail mai mult sail mal putin
parasesca pre om. Atunci de es. il parasesee curagiul sufletulu!, &Jul de
mai 'nainte pentru implinirea datoriilor sale, zelul despre binele aprO-
peluT, etc local acestora 11 ocupa indiferenta §i neactivitatea. Dora ace-
sta este Inca pucin : Ore-care aplicari rele, care p6na, in timpul acesta
prin puterea tare a nature! all fost delaturate, acum cu perderea ace-
stor puter!, ele lacreza intr'Onsul fara impedecare. Apa de es. sunt
betia, impresiunea, iubirea de destatarI, deprinderea la mancare kti
bautura, F;11 alts vkiarl, in care mai adesea cab omul in etatea ba-
tranetel. De o-data cu slabirea puterilor fiisiee $ti morale ale batra-
nuluT, ocupa inteensul locul lor, , tote aoele imperfectiunT imorale ,
care compun naturalele resultate ale infirmitatel In!, pi care pan'aci
nu eraa epite la ivOla. Aceste resultate stint : invidia despre tote
tintirile blirbatesei , frica de present ci ne'nerederea in viitor etc.
In etatea batranetel se mai arata nu numal imperfeetiunile nodes-
partite de positiunea etatel batanetelor, ci c1 altele multe ; sp. es :
omul la batranete forte mult stamen° in deprinderile sale etc ; pen-
tru aceea pi este forte indaratnic ; el se ecspune Nei, pentru aceea
este suparacios; este itteapabil d'a se folosi de placerile vietei ,
pentru aceea este fOrte dispus de-almpedeca buctiria altora. Mire
A.NTIL IC 5
www.dacoromanica.ro

114 OMUL CREST1N IN D1FERITE
acestea, .batranul a trait vista indelungata pre pament ; de aceea
el area de mult se atapOza de vista, atat de mult se deprinde cu
densa pi cu tOte cele pamentesd, in cat in fine el devine nedespar-
tit de boa ; pentru aceea ideea despre mode este cu total nesufe-
rita pentru densul, pentru a '1 desparte de acesta lume. Decd ba-
tranul nu este In stare A se feresca de bunatatile lull!, apot cel
pugin el se tine tare de cel-ce a agonisit. El ganiesce ca tot d'a-
una va continua tot aceeapt reguld a lucrurilor, care a fost °tin tim-
pul lu!. C'un cuvent, el nu voesce nict a se mipee cat de putin m scar,
din acesta pozitiune , in care '1ff-a aflat batranetea sa. Cu kipul a-
cesta, batranul, in nenumeratele imprejurar! este amenintat de pe-
ricolul pecatuluT, care ma!'nainte nu esista pentru densul , pi omul
nu arare -or! la Blanc! batranete cade in astfel de viciuri, car! OA
aci erati neapropiabile de densul , pi adese-ort viata, omuluf se ter-
mina en triumful reulat asupra binelu!.
Cu tOte acestea batranul nu se cuvine sa fil ast-fel in vieta, sa
moralo-religi6s1 . . . . Despre acesta anunga pre om singura natura,
care'l aduce catre finele vietel pamantescf pi la laceputul alteia, ce
se 'ncepe dincolo de.mormant , aniline el este dator In timpul
acesta sa posedeze acea maturitate spirituals, care '1 -ar prepara pen-
tru intrarea lut intealta, vista morals, perfecta. 4, Tu to pogort In
mormant ca graul cel copt, strans la vremea sa -, se dice despre
eel drept In cuventul lut D-clef. am 5, 26). Catre acesta, maturi-
tate a spiritulut prepara, pe batran mat multe din . viota lut, pi fi-
slog pi moralit. Area , puterile nature! lur din ce in ce se imputi-
nOza spre Mean*. Pan'aci el se ocupa, fara ca sa, sin*, ostenOla :
sai . mat tarclid sail mat de timpurid , el trebuea 0, termine lucrul
sell. Acum lime ocupatia pentru dOnsul devine impoverat6re, el puns
pe 0,10 sa fad aceea ce trebuea sa fad el, iar pentru sine pastrOza,
acel profit in builetul En , pe care el '1 -a agonisit in vista, adeca
credinta, iubirea, devotamentul, prudenta etc. Mal in cold in etatea
batranetel vioiciunea simturilor corporals se tempesce, tot corpul
luf, mat malt, sail mat pugin, devine mort pentru impresiunile na-
ture! interiOre; vrOnd nevrend se rape legatura ce o are ea lumea.
Copil ltil all format deosebite famili!, amicit janetel all trecut din
vieta, pi all devenit terana, singura cons6rta lut dupe cum se .ice
este c'un picior in mormant. Dora decd lumea simtibila, dispare
www.dacoromanica.ro

ETATI ALE VIETEI SELF 115
pentru omul batran, apoT gi el singur trebue sl se lepede de la-
me nu numal cu corpul, ci pi on sufletul set. In fine singnre Ini,
prejurgrile vietel adesea dispun pe Wain sa se lepede do ace,stg
lume. Si nu este bgtranul Ere, care mai malt de cat orT-tine altul,
perdea averea sa , la care el a -'ntrebuintat tote puterile sole pi'n
care opera la vreme de bgtranete 7 Nu este el Ore uitat pi parlsit de
acea posteritate , care a trait pi sa educat Tanga, densul pi printe-
ensul $ Nu este el Ore, care se alit. In despregul pi batjocora tuturor,
care sufert, insultele pi if are A manance kTar o bucata de pane etc.
01 grea este pentru bgtran viota din lumea acosta I
Derg, sa ne IntOrcem acum la dispositiile spirituluT batranuluT.
Etatea junetel pi a bgrbatiel este timpul diferitelor presupotlitiunl
ale activitatel, pi ecspunerel luT la tote. Ca total din .contra se In-
templa In etatea batranetel. In timpul acesta tote sunt trecute pi
batranul se 'ntOrce de uncle a plecat. Sciinta dup6 mat multe ecspe-
riente, se 'ntorce la simplitatea credinteT. Spiritul batranuluT care,
In tot cursul yield a sburat In cote pi'n colo, ca pi porumbita luT
Noe, ca pi acelea ne afland boa de repaos, ostenita s'a 'ntors iargpl la
corabie (Facere 8, 8 -11), adect, la endihta, pi sub acoperemantul
el, se 16pada de sine, pi tgcut, of smerit , se lass in voea Jul D-dell
ect. Ecsperienta IndelangateT vietT, 1.1 dice : tote sunt depertgciunl!
Tot apea pi inirfia, care mat nainte era ocupata de mil de interese,
In etatea bAtranetel se 'ntOrce la curata §i libera de tote pornirile
iubire. CAM Evangelista' Ioan, 1mplinise 90 de anT, el name una
pciea : 4 fiilor, iabiti-v6 uniT pre altIr. In fine pi sperantele Omen-
tepcl, care atat de adese-orT all trgdat pe Mita In cursul vieteT
sole, acum 11 parasescil cu desgvarpire : el le str6muta tote spe-
rantele sole Intealta lame , dincolo de mormant 1 Cu kipul acesta
bgtranul de pi cu corpul pi cu sufletul se alit. Inca Inteacostg lame,
dorg el depends deja de alta, lame maT malt, de cat de acOsta.
YAM nevrend, idea despre eternitate, 11 predomina cu total. Intr'
adevtr, el adesea se uitg la vieta trecuta, pi on recunoscinta pi iu-
bire se opresce la acele darurl pi gratiarl, pe care le-a primit de la
Dilet, In timpul indelungatel vietl; on Intristare pi Were de red
se opresce la acele plicate pi culpe, pe care le-a Mout In diferi-
tele circumstance ale vietel sole : deft, kTar acestea 11 dispune a'pl
IntOrce privirile sole la prea-bunul D-let. Privind la mormant i el
www.dacoromanica.ro

116 OMUL CRESTIN IN DIFERITE
nu p6te d'a nu se cutremura ; d6rI speranta triumiliza, si el, ca si
Apostolul, se umple de sincera dorinta de a trece din lumea acesta,
Intealta lame (Filip. 1, 23). Pentra aceea batranul crestin este un
rugator cald si devotat luaintea lul D-slea. Batrana Anna ne'ncetat
petrec-a In bisericg, uncle clioa Si noptea servea luT D-dell (Luc.
2, 37). De si batranul se lOpada de lumea acesta, apol el nu se 16-
Oda si de iubirea cresting, de fratil ce 'Ulan In lume. Din contra,
el este bucuros a Imparti cu dilasil acele tesaure morale, pe care
le-a agonisit prig Indelungarea .timpulul In lume, si anume pru-
denta, ecsperienta etc., $i neenteresata luT dispunere catre toll 11
face adevorat si sinter povOtuitor si conducator al celor-ce II Incon-
giera. Multe din tale -ce poseda altif el n'are, (lea el are o privire
clara asupra lumil, si acesta privire 11 face un Simion In lume
(Luc.. 2, 25-35). Si acela, care nu numal el singer face, ci si
pre altilInveta sa fad bine, acela mare se va kiema Intru imparI-
Va cerurilor (Mat. 5, 19), In care este gata sa trOca.
DOM, cum p6te batranul dintr'o parte sa se ferOscl de nenum6-
ratele pericole imorale, care ameninta etatea luT, si pe d'alta 81
ajanga acest stop Inn, care i se propune ? F6rte multi din tali ail
ajuns la adaucl batranete n'ail cunugst nicT acele pericole morale,
care ameninta etatea batraneteT , nicT acele perfectiunT, la care II
klamg etatea acesta,. Cea mal mare parte se ocupa ntimal de aceea,
cum ar putea 8V§T prelungesca maT mult ramosita acestor 1i1e si sa
traesca maT bine. Datoria fie -carul bgtran maT tinteitil de t6te este
sa alba o privire dr6pt1 si clam; nu numal la aceea ce /Ate sa se
IntOmple on ceI bltranT, ci $i la aceea ce se cuvine sa alba In etatea
batraneteT. El nu trebue sa uite ca c pre cat se stria, omul cel ec-
aterior, pre atat se cuvine sg, se re'noosca cel interior. , (2 Xor.
4, 16). Mal Incolo , silinduse sa fuga de pericolele ce'T ameninta
pentru a ajunge la cuvenita perfectiune, multi dintre bittranl, In a-
plecarea pi6sel for dorinte, cred, cg, in aceste de pre urma momente
ale vieteT, pot face aceea, ce a fost, $i se p6te, si trebuea 81 se fad
In etatile trecute a junetel Si barbatiel. Dora batranul nu este In
stare d'a Incepe din noel , el mite sa termine nu maT edificiul dupit
planul co 'la a inceput de maT nainte. Pentru aceea el trebue sa se
silOsca sit desvolte in sine ce sa pus bun In etatile precedintl ale
vietel, far'a adaoga ceva deosebit, ca sa nu r6mtte si fare una si fare
www.dacoromanica.ro

ETAT1 ALE VIETE1 SALE 117
alta. Intru Imp6ra4ia lit Dumneclett nu va fi uitat nimic din tale ce
sag facut. La oparte orgoliul, Tar smerenia sa Op, la locul cal mat
principal! Batranul trebue sa alba deplina speranta In D-4130. Slab
cu corpul §ti cu sufletul, el trebue sa se Incredintecle cu totul lot
D-clet. El trebue sa c6ra, iubosca, i sa spere. El trebue sa cr6g1
ca un copil. Singura numal Biserica, IT vine lute ajutor §i prin mi-
sterile marturisirel §i al Imparta0rel , IT inlesnesce Impacarea cu
D-44, §i nutrimental nemuriret , tar In misterul maslulut it halt,-
Oesce ultima spalare mangOer3, §i impreuna cu acestea, it da pa-
tent §i tarie d'a se lupta §i a suporta suferintele Si lupta cu mOrtea..
Stand la limilele a clod lunar, pttmOntescl §i cerescl, batranul mu-
rind 41 Inalta mintea §i inima In lumea spiritolor fericite, suite -
tul lut, gala d'a intra in ac6sta lume §i se bucura tremuril. . . .
D6ra lumea pamht6sca pe care o parasesce 1 §i ea In cate-
va momenta se va presanta tOta In naintea consciintel mutindulut,
ca manuscrisul lut Iezechil . . (Iezech. 2, 9, 10) §i p6te ca nu
mat un singur poet va vorbi despre viata sa, ca despre eronica anal-
rata viett :
Viata no. este vesela, viata singuratica,
Viata Mouth, viata ca *tea tomnatica
Viata far'adapostire, viata rabdatore,
Amara, este ea, si ca pasarea cea sburatore,
Saran mea viata ast-fel ea sa dus,
ySi ca scantea foculul indata sa §i stins.
Dara co? adormi to o s6rta a mea mull crunta!
Cu tarie, ah ma strange scandura bruta,
Pamentul egrasios, grad, el ma apasa;
Numal un singur om din lume a disparut .
Absenta lot pentru nimeni durer6sa,
Inima pentru densul, pe nimenT n'a durat.
DOM, la ce ne-ar mat putea servi aceste simpatit pentru viata tre-
cuta, ce nu se mat p6te intOrcel
Insa Were ! . . . Intrebarea despre viata acum sa finim,
Numal avem trebuinta de lacramt i cantece anal sa scrim !
Preot. Sp. Bitdeseu
sa
nu'T
gi
ei
gi
...
ei
www.dacoromanica.ro

CUNTtlIT
LA pIUA SFANTULU NICOLAE, FACATORITL
DE MINUNI
Indreptittor credintei si kip blandetelor,
invet5tor infrantirei, te-a ar6tat pre tine
turmei tole, adeVerul lucrurilor. Tropar.
Frafilor!
Iatg pentru ce, sfanta Bisericg laudg cu osebire pe
marele Archiereti Nicolae al Miralikiei pentru inal-
tele lui virtutt : credintg , bland* si infranare In-
sult adeverul lucrurilor, s'a ;Lis in cantarea biseri-
cescg, adecg insult lucrul a aretat pre sfantul Nicolae in-
dreptgtor credintei, kipul blandetel, si invetator infra-
narei. Si kiar pentru mgrirea acestor inalte virtuy ale
Sfintitorulut ne-a kemat astg-cti sfanta Bisericg. Dar ce
pote fi mgrirea nOstrg pentru acela, care este mgrit de
insult Domnul ? Acosta mgrire nu este trebuinciosa pen-
tru sfantul, ci pentru not, ca, marindu'l pre densul, dupe
cuventul Apostolului, sd ne invP,Gam credinta lui (Evr.
13, 7) §i viola lui cea prea sfAnta. sa ne invetam dar,,
fratilor, de la Sfantul ce prgsnuim asta-;ii acele virtutt
prin care el '§1-a agonisit starea cea cerescg.
Nu in desert sfanta Bisericg numesce pe Sfantul Nico-
lae indreptettor credinfei. El inteadever, ne dg un prea-
frumos dreptariii al credintei. Vecul , in care a trait el,
a lost plin de eresuri. Dar sfantulul Nicolae plgcea
a se areta mai inlelept de cdt trebuea. Fiind urmAtor
al Apostolilor, dupe kemarea pAstoriet, el a fost urmator
simplitktel for dupe credinta. El cugeta in unire cu-
1
nu'i
;i
www.dacoromanica.ro

PREDICT 119
getarea sfintilor pgrintl at Bisericil din trecutele vecurt,
§i inv6ta ast-fel , precum inv6tase §i et. Dar simplitatea
sfantuluf nu ajungea pend la rgcela credinte1 §i nedeo-
sebirea in pgrerl. N'a fost altul mat simplu ca sfantul
Nicolae , dar n'a fost iarg§1 altul mat zelos ca densul. El.
a rgbdat multe pentru numele lui Christos : Tad luat
tOtg averea , '1-ati inkis in tem. , '1 ameninta cu mor-
Ci credinta lut cea luminatg §1 tare, lumina kiar in
temnitg , unde el intgrea printeensa pre marturisitorit
numelul lul Christos ; tot acesta credintg a lul la sinodul
eel din Nicea a ru§inat pe mincinosul Arie hulitorul de
Dumnecleii, care tgggduia dumnecleirea lut Iisus Christos.
Fratilorl fdrd credingt nu putem pldcea lui Dumne-
cleft (Evr. 3, 17). Sunt zadarnice §i de§erte t6te desav6r§i-
rile astre inaiiitea lui Dumnecled, data nu vom avea in
not credinta. Prin credintd, dice Apostolul , se sal slue-
see insup", Christos in inima (Efes. 3, 17), §i eel credincios
p6te slice : de acum nu viez eu, ci viazet intru Christos
(Gal. 2, 20). Dar nisce ast-fel de rode ale credintet ajung
la maturitate in om atunct, sand credinta lul este simplg
§i cu mare zel. Nu in de§ert sa ciis : u a in inimile cele
simple locuesce insu§1 Dumneclet. n Si inteadev6r , cat
de lesne se comunicg adev6rurile evangelice acelor 6-
meni sari cu o nereutate copilgrescg se apropie de Dorn-
nul I Acestia, se p6te Oice, sunt fait inp6rgtiet lui Dumne-
s:lea , cart( pre langg tatg simplitatea for adese-ori sunt
mat luminatt de cat inteleptit veculut acestuia. Aceia ce
pentru eel din urmg este piatra scandalulul §i a impie-
dicgrit , pentru de'n§it este calea, adearul si viata.
Pentru ce a§ia? pentru cg et cred, §i cred in simplitate.
Et nu iscodesc ca inteleptit veculut de ce, pentru ce §i cum
§e pOte a crede ast-fel? Pentru d6n§i1 este destul aceea ,
cg et cred in numele lul Iisus Christos. Pentru aceea Pg-
rintele ceresc vorbescs cu den§i1 in pers6na lul Iisus
Chrislos , (Mat. 11, 25) ca cu nisce copil at set, descope-
tea7.
www.dacoromanica.ro

120 PRE D1C1
rindule for atata, pre cat el pot sa incapg. Dintr'alta
parte desIver§irea iubiret nOstre cgtre D cleti cere ca
sa pgstrgm curatia credintet lul Chrisos. Si asea relativ
la credintg , sa ne conducem de esemplu sfantulut Nico-
lae,sg ne sitim , ca ea sa fig §i la not tot asea de sim-
pig §i piing de zel.
Nu in ct2§ert Biseric a mat numesce pre sfantul Nicolae §i
kip bld/ndelelor. Bland* sfantulut Nicolae dupg ide-
verirea istoriel, intorcea la 'calea adevei ulut pre multi p6-
cato§1, inceta turburgrile pop6relor §i se desemna ktar pe
faca luast-fel, cg o singurg privire asupra sfantulul cote-
nea intr'altil desfrdnarile, u§ura scarbele §i atrggea la sine
kiar §i pre eel. necredinciosi. Meritele blandeteI lut sau
prea-ingltat prin unirea el cu smerenia. Este usior a se
tine tine -va pre-sinelnlimitele cumpataret cuvenite, cand
se aflg retras §i:Ttecunoscut de lume; este u§ior a ne im-
protivi mandriet. daca .ea n'are not nict un fel de nu-
triment. Dar data Mama nOstrg de§tepta mirarea lumil,
dacg virtutile n6stre. sunt marl apol c'ate silinte se cere
ca sa ne lupfgrn cu amggyea .Mandriel Call bgrbate
tgrie de spirit se cere, ca sa pgstrgm smerenia in micllo-
cul stgrel, in care se vedea pre sine sfantul Nicolae fgca-
torul de minunt Virtutea §i minunile ce'l inaltau mat
pre sus de OM mgrirea pamentescg irpuneati mat pre
sus de toll puternicil pamentului; dar cand domnit §i
pop6rele stall inainte'l bine-cuventandul, Miranduse de
luptele lut cele religi6se, el ca cand n'ar fi sciut nimic;.L
despre sfintenia sa, se socotea pre sine ca pre un om ordi-
nar. Smerenia facut sa lase misia de Archieret, unin-
duse mat bine sa se supue, de cat sa comande ; tot sme-
renia '1-a flcut sg'§1 ascunclg facerile sale de. bine, ast-fel
ca cel-ce primiati aceste facers de bine de la densul, a-
dese-orl nu cunosceail §i nu sciail pe acela, care le fgcuse.
Fratilor Ce frum6sa societate s'ar face din not daca
in midlocul nostru s'ar inflinta blandetea cre§tinescg
in
'1-a
I hi
I
1
www.dacoromanica.ro

PREDIC1 121
Inteensa n'ar mat fl niclurg, nici certurt, nici strimpto-
1111 §i siluiri, din contra intr'ensa ar ecsista pacea §i u-
nirea. Blandetea este plffeutg la toy. Domnilor le place
sg vada blandetea in supu§it lor, supu§ilor asemenea le
place sa atba domnt blandt. Si Dumnedeil iubesce cu o-
sebire Are eel blanch : spre tine voiu &luta , dice insu§t
El prim ororocul, data nu spre cel bldnd si smerit cu
nima §4-C a r e tremuret de cuvintele Mele? (Is. 66, 2) Va
sg clicg, tote banatatile nastre , cat de mare ar fi ele, nu
vor ft bagatevin soma, sa dic asea, de binevoitOrea privire
a tut DumnedeU, de nu va fi unite cu blandelea. Insust
Domnul increoirilezg despre dulata rOdelor acestor done
virtutt : inve'tative, dice El, de to Mine cc i sent blend §i
smerit eu inima, si veli afla odihna sufletelor vostre
(Mat. II, 26). Nu trgim not Ore, fratilor, aict pentru aceea,
ca sa capatam be in cer ? Acolo Ins nu va fi aria, pre-
cum este aict ; acolo locurile cele inalte nu se agonisesc
prin lingu§ire Si viclenie ; acolo eel ce este smerit , acela
va fi mat aprOpe de scaunul mariret. Acolo §i Prea-sfanta
FeciOrg litar pentru smerenia sa s'a invrednicit de eterua
§eder'e in app piere 'de D utnne0.eti Fiiul Seti. Slt ne sme-
rim, dar fratilor, st not , sub mina cea puternicd a
lui Dumnqleti, (1 Petr. 5, 6), si sa fim blandl, asemenea
sfantulut NTicolae.
Nu Ili desert sfanta Bisericg, numesce pe sfantul Nico-
lae §i inveldt& infrdnarei. Sfantul Nicolae a, fost eel- at
bun invOtatorspractic al infrpgret in tOte etatile vielet
sale. El era bun postitor kiar din pruncia sa : el a supt
numat din lata drepta a mumet sale, iar mercurea-§i vi-
nerea manta acesta hrang copilgrescg nnmal 6 data in
c,li, sera. El a fost iubitor a1 intelepciunet inca din copilg-
ria sa : intriensul nu s'a v6dut nici-un 'fel de caracter
copilgresc, ci obiceiurl de bgthat desgv6rsit. El a fost cu
desaver§ire strein de placers simtuale ; pentru a unica
lut plgcere era fapta bung. El nu s'a ocupat de agonisirt
a-
www.dacoromanica.ro

122 PRED1CI
pgmentesci ; fiind cg inc din tineretea sa a impartit
averea pre la sgract
Fratilor Infranarea este atat de mult apreciatg de sf.
Apostol, a farg'densa, dupe cnvintele lut, nict cre§tinul
numal este crestin, find cg clice : carii sunt ai lui Chri-
stos, trupul retstignit dinpreunet cu patimile si p o f-
tele lor. (Gal. 5. 24) Numat acela se p6te numi cretin ade-
verat, care imitezg pre lisus Christos. Pentru ce sa uitgm,
a lisus Christos, in timpul vietel sale cet de pre pgment,
a pgstrat cea mat mare infranare ? Pri tare altele, El a po-
stit patru clecrde ;life §i patru- clect de nopy. Pentru ce a fl-
cut el acesta, dacg nu pentru aceea, ca sa facg si pre urmg-
torit set sa pretuiacsg infranarea? Ca un AtOte sciutor, El
se 'ntelege a sciut tot folosul infrangret. Not trebue sg
ducem o vietg duhovnicescg, santa ; dar, find slabs,
din natura nOstrg, not avem vrajma§t puternicii vicleni,
neimpgcay : contra n6strg Se inarmezg lumea cu tote
amggirile el; trupul cu plgcerile sae ;diavolul c u
reutatea §i cu viclenia sa. Uncle sa ggsim ajutor contra
acestora , prin care sa putem .opri tote ngpgdirile for ?
Prin infranare, fratilor; u fiind-ca, ea D, dupe clisa unuf
sfant pgrinte (Efrem Sirianul), u serve§ce de pgzitor cre-
dincios al sufletulul §i nepericulos convietuitor al tru-
pulul, respinge ispitele, intgresce in credintg D. Dar in-
franarea , vor ne radicg orl-ce multumire? Ea va
face vieta nostrg tristg §i pling de urit. Asa e ea va
dica de la not multe multumirl, insg ca ce fel de mul-
tumirt? Multumirt de acelea, care, ne ruinezg §i sgneta-
tea §i puterile, care nu numal a ne ruinezg, sine stricg,
ci ne §i injoseste §i 'naintea no:5sta §i a altora. De aceea,
cu ce bucurie curatg umple inima n6strg curglita de in-
frinare? Fericili sunt, dupe cuventul Domnulul, cei cu-
ray cu inima., cat aceia, vor vedea pre Dumnegeit (Mat.
5, 8). Acum si intelepciunea lumescg a cunscut impor-
tanta infrangret, inse nu intrega infranare, ci numal
tots
I
1 ra-
;lice,
www.dacoromanica.ro

1875 02

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to 1875 02

Similar to 1875 02 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1875 02