1893 01

0,4 /-v:e
/7,1
4-')f-Z.-
w.
1 ,
BisER/
,
ORTHODOXA ROMANA
Revista Porioclica Eclesiastica.
ANUL AL XV11-lea, No. 1.
TABLA MAT ERIILOR.
P g .
I lstorieul pe Feud al ineenutului Seininarii-
lor iii Rornilnia ...... , . . 1
II 1)ocumente inedite . . , 8
Etica evointionistil ei etica ,
TV Santul Tustin Filo,,4ofill si Martir 66
Euciclica 1. P. S. Alitropolit Primat .
-1!:vangeliele Apoeiife 86
!.pif5tola P. S. Mitropolit Prim at, faesimil th
.i1 Copie de pc multuinirea preotilor Slat ina
atilt P. S. Eri:=,7cai,),,,de,..Arge.
IX Donatitini.- ()4
BUUURETI.
qgaVV4 cAetecevco,k
34. Sir. frincipatele- Ugite, 3 4 .
.
y,
maws
I 8 9 3.
bio-L
A ym. w4k e
1
i
I III ereg.ink. 43
. .
. ,1 82
,
< 9.I
'93
1
.
0- 0 14
1 ., 11'
l
1
. ....
. .
. . .
44.9.9iO4.1
/
F
.
. .
a
www.dacoromanica.ro

BISERCA fFrilnnOXA ROMANA
ISTORICIM PE SCIMT
AL
INCEPUTULUI SEMINARIILOR IN ROMANIA
ATAT IN MOLDOVA CAT §I IN TARA ROVANEASCA PROPRIU ZISA
SAU VECHEA VALACHIE
TOIL lumea stie mai mutt sari mai putin, ca Semina
riele sunt scOlele invetamentului religios, invecamentului
clerical, in care se prepara pentru misiunea for NiiloriL
candidate de preotie, viitorii membrii at clerultu, prin ur-
mare orT si tine intelege marea importanta a acestor scOle,
mat ales pentru societatea nOstra romana cresting orto-
doxa.
misiunea clerulul in societate find de a inveta pe po-
porul crestin, atat prin cuvent, cat si prin fapte morale
cup iOse, precum si a seversi S-tele lerurghii, prescrise
de cele septe sante Taine ale credintei crestine ortodoxe,
(clerul) neaparat trebue pregatit pentru acestea in stole
speciale, care sunt Seminariile, in care sa invel,e nu nu-
m I stiintele religiOse si cele Matte teologice, dar Inca tot
odata sa primeasca si educatiunea in scopul misiunel pen-
tru care este destinat a imbratisa, sa se formeze adica
ast-fel, pentru a fi dupe cuventul Mantuitorului din Santa
Evanghelie lumina lumel si sarea pamentulul spre a
face si a inveta.
Nu putini au fort barbap luminatl in clerul nostru ro-
man, si acestia au fost mai tot-d'a-una in clerul malt
in deosebitele grade ale lerarhiel bisericesti, ear in ge-
nere clerul nostru a fost lipsit de o cultura. mai ingrijila ;
el
si
www.dacoromanica.ro

2 IgTORICtii.. PE SCUIkT
singurul invetament religios era a ceti si a scrie roma-
neste, si tOta acesta invetatura se facea pe cartile biseri-
cestI : Orologiul, Psaltirea, Octoihul si cele l'alte carp ale
serviciulul bisericesc, inpreuna si cu catarile bisericesti.
Dar acesta invetatura se facea cu multa staruinta si cu
mul a bung credinta, intaia carte Dumnecleti si al doilea
catre asedamintelele si calre autoritatile canonice biseri-
cesti: acestea erati norma si priucipiul invetaturel de carte
romanesca pans, pe la inceputul secolului actual al XIX-lea.
In genere invetatura cartel romanesti se facea de ca-
Ira preoth, dascaliI bisericei (cantaretii si paraclisierii), la
care fiii poporului romanesc invetati in pridvorul biseri-
cilor si pe prispa de pe Tanga paretii easel acestor mo-
(testi invetatorl, incepend cu rugacinnile pe care e dator
sa le stie si sa le recit6sca lie care crestin si sera cul-
candu-se si dimineta sculandu-se, acestea eratt temelia
invetaturel de carte romanesca a fiilor poporului roman.
Invetatura de carte sistematica cu cunostinta de gra-
matica, de Ore-care geografie, istorie si alte stiinte nu se
riL cea de cat in limba greca de dascalil greci, in ale ca-
rora scot', atat particulare, cat si acelea care se numeau
scOle Domnesti, in Bucurestl si in Iasi, se invatit carte
in limba clasica dupe autoril clasicl al anticitatel, alat
profani, cat si dup.. ceI bisericesti, sfintil parinti al bise-
rice!. De aceea, aceI dintre clericii romani care se inal-
tati in grade Ierarchice bisericesti, erau cu o invetatura
serioasa si bine intemeiata ; car ace! earl intrati in cle-
rul terel pe la sate si orase, erati cucernici, cuviosI, mo-
desti, cu frica lul Dumneclea si adeverati apostoli al pa-
ce!, al Iubirei, aI ordinei si al respectulul calre autorita'
tile stabilite si civile si bisericesti, cum si calre fie-care
particular in deosebi; caci acesta este morala sfintei E-
vanghelil si acesta morala, fiii o invetail de la parintil Tor,
si cel tinerl de la cei mac batrani, ca o santa traditiune.
Sa maI invata asemenea carte romanesca si pe la mac
multe sate de pe la mosiile boerestI, pe la care unit din
boeril cel marl tineatt scOra pe socoteala for pentru fin
satenilor roman!, unde se invata si carte bisericesca si
cantari bisericesti; fiind-ca aces hoer! marl aveatil si .13i-
said' marete frumOse, pe care le intretineail cu tot cle-
rul trebuincios serviciulul bisericesc: preotI, diaconi, can-
tareti, psaltl si paracliserl.
www.dacoromanica.ro

AL INCEPUTIJLII SFMINARIII OR IN ROMANIA 3
Invetatura de carte romanesca si religiOsa, impreuna cu
cantarile bisericesti se facea Inca mai cu deosebire in tote
monaslirile terei, cam in tot timpul monastirile au fost consi-
derate ca niste stole reli,iose sau ca sa dic asa, ca niste cila-
dele ale religiunei, unde tot1 romanii gaseati ajutor si mangle-
re atilt sufletesca morila, cat si materiala.
§1colele sistema ice romanesti, religiOse si profane, cum
am dis, au inceput la not in tara romana si in Mol
Bova si in Muntenia, cu inceputul secolului actual al
si cea dintai scOla romanOsca bisericesca, cu
aii etatun sistcmatice regulate, este Seminarul Venia-
min de la Iasi, pe care fericilul Parinte Veniamin Cos-
tachi llfifropolil ill Moldo ei l'a int-lint-a in anul 1801
si l'a. asedat atunci in Monastirea Socola de langa
lasi, unde a existat pana in anul 1885 86, cu pro
f'eoris ti buinciosi pentru tOte stiincele care e predau
atunci, can profesoni atunci la inceput si Inca mull Limp
in urma, eau si locuinta si tOta indestularea acolo
in Monastirea Socola cum se dice- iomaneste obisnuit
isi aveau si casa si masa si tOte cele l'alte necesaril liana
pe la anul 1860. Dar dupa prefacerile nestatorniciel tim-
pilor si imprejurarilor, mai in Lima putut sa mai
slea tot acolo la Socola, ci eel mai multi locuiaii in oral,
in Iasi, si se intelege de aci ca mergerea la Socola pen
u lectii de o ora, doua sew trei, Intimpina multe greu-
tap Si chiai impedican cu lipsa de la lecti, iar pe de
alta parte, acum in urma, [Ole incaperile ne mai find
reparate de mull time, ajunsesera cu totul intr'o stare de-
graclata., deplorabila.
Alt -fel dar, dupa st u ea luciuiiloi de asta-di, GUN ernul
tete' in anul 18b3 86 a mutat acest Serninariu cliiar
in oral, in Iasi, unde pana acum stand in case particu-
lai e cu chifie, acum s'a pregatit un palat de IOU buna
cu imta, vechia casa, proprietale a families fostului Domnitor
Mihail Grigoriu Sturdza Voevod, de alaturi cu Mitropolia
de aci din Iasi, care palat s'a recladit din nou, cea mai
male parte din vechile incaperi, adaogandu -se si allele a-
cum din nou; asa ca de acum mainte Seminarul ti em-
amin 11 alatun cu biselica cea mare a ha Veniamin,
inceputa si acesta tot de. feficitul Parinle eniamin Cos
tachi, lIoldot ei in anul 1833 si terminata a-
cum in urma in anul 1887,
X1 -lea,
n'aa
Na
Mittopolitul
ism as
b
www.dacoromanica.ro

4 ISTOR1CUL PH KURT
In tara romanesca propriu disc, sau vechea Valachie,
Seminariile s'ati infiintat pe la kite Episcopiile cu nume-
rul de seminarist! prevedut si fixat in proportie cu trebuinte-
le fie care! EparchiT, dupa o clispositie votata de obsteasca A-
dunare la inceputul anulul 1834, in care vedem subscris
si pe fericitul p'arinte Grigorie, Mitropolit al tereT Roma-
nestl, ca presedinte al Obstestel Adunari, dup6 ce s'a in-
tors din exiliul din Basarabia, Inceput in anul
1836. Al Eparhiel Mitropoliei din Bucuresti, cu 40 semi-
naristl intern', cu hrana si imbracamintea de la Mitro-
polie, dupe mentionata lege votata de Obstesca Adunare
in 1834, s'a asedat atuncT in fosta mOnastire Antim, zi-
dila de nemuritorul Mitropolit Antim si in urma data pen-
tru Metoh al Sf. Episcopil de Arges. Acest Seminar s'a
deschis in Alemastirea Antim in qiva de 2 Februarie a-
nul 1836 cu profesorul Nicolae Balasescu, in fiinta de
fata a prea inaltatulul Domn stepanitor Alexandru Dimi-
trie Voevod, inconjurat de fah' boerimea terei si a
prea santitilor Episcopi Neat al ROmnicului, Kesarie al
Buzeului si Ilarion al Argesului, carmuitoril 1Iitropoliel;
cad Area santitul Mitropolit Grigorie incetase din viata
Inca din luna Iunie 1834.
Aci in Antim, a functionat pana in anul 1840, cand
a fost stremutat in MOnastirea Radu-Voda, tot in Bucu-
restI. Dar si de ace, pare ca un spirit reit persecutor al
Bisericel si al religiunel mistre crestine ortodoxe, dupe ce
fall purtat prin deosebite case particulare cu chirie, in
cele din urma slramutat in niste case cu chirie din
fata marel biserici a sf. Spiridon, unde egeteza, tau ca
sa qic asa, stagneaza si pana asta-dl. Iar incaperile
nastirei Radu-Voda le-au daramat, remaind pe deal numai
singura biserica si clopotnita, pe unde era pOrta rnemastirel.
Seminarul Eparhiel Episcopiei de Buzeil, cu 20 de
seminaristi interni cu hrana si imbracamintea, de la E-
piscopie, a fost instalat in acesta. Episcopie si inaugural in
qiva de 15 August 1836, chiar diva hramulul aces-
tel Episcopil, prin parintele Arhimandrit Efrosin Poteca,
Egumenul MOnastirei Motru, insarcinat de Prea sf. Epis-
cop Kesarie, care, ca carmuitor al Mitropoliei, n'a putut
sa paraseasca Bucurestii, ca sa vie insusi la Episcopie,
cand argat in yechile ca96 Doi-11110V din fata bise-
si s'at1
Ghica
Fail
MO-
l'aa
www.dacoromanica.ro

AL INCEPUTITLI1 S2MINARIlLOR IPI ROMANIA 5
rites in Episcopie, cu profesorul si directorul Gavriil Mun-
teanu. Cu acesta ocasiune Prea sfintitul Episcop Kesarie
a adresat o frurndsa epistola po etuitcire catre tinerii se-
minaristl, adunati ca sa incepa invel.aturile religiOse.
In urmatorul an, fericitul Parinte Kesarie Episcopal de
Buzeu a ridicat innadins un palat frumos pentru Semi-
nar In curtea d'intaia a Episcopiei, unde resida si rand
asta.-di.
Inima fericitului Parinte Kesarie crestea si salta de bu-
curie, cand vedea in fata sa, inaintea ochilor sel, palatul
Seminarului si pe flit preotilor romans si alti copil de ro-
man.' invetend aci carte biseric6sca, romanesca si exer-
citandu-se la cele bisericestl in Biserica Episcopiei, in trite
clilele inaintea ochilor set
Seminariul Eparhiei Episcopiei. de Arges cu 20 de se-
minaristl interns, cu hrana si imbracamintea de la Epis-
copie, s'a inflintat si inaugurat tot in acel an 1836, in E-
piscopia de Arges cu vechia si admirabila biserica, mo-
numental fericitulai Domn Neagoe Basarab, unde Prea
sfintitulul Episcop Ilarion a fost zidit inadins incaperi
pentru acest Seminar.
Seminarul Eparhiei Episcopiei de Reminic, cu 30 se-
minarists intern'', cu hrana si imbracamintea de la Epis-
copie, s'a deschis in 8 Noembrie 1837, in presenta a in-
suss Prea sfintitului Episcop de Mimic D. Neofit inteun
local pregatit inadins de catre Prea Sf. Sa, chiar in Epis-
copia din ROmnic, si s'a incepul cu profesorul si direc-
tor al Seminarului Protopopul Radu Tempe, care prin-
tr'un discuss de inaugurare lauda pe Domnitorul terel A-
lexandra Ghica Voevod, pe Prea Sfintitul Episcop D. Neo-
fit si da frumcise povete tinerilor seminarists despre da-
toriile for ca scolari, si despre misiunea for ca preoti in
so cietatea romana cresting ortodoxa.
Dupe evenimentele de la 18,18 acest Seminar a fost
stramutat in anal 1851 in Craiova, unde M. S. Domni-
torul Ceres romanesti Barbu I)imitrie Stirbes Voevod voia
ba asecle si Episcopia de la ROmnic, dar nestatornicia
timpilor cu imprejurarile politice de atuncl nu s -ail mai
permis sa 'si pue in lucrare ac6sta dorinta a sa.
Din Craiova mai in urma a fost permutat iarasi in
ROmnic in vechea Episcopie, a careia biserica si Semi-
www.dacoromanica.ro

6 MORI( t71 Pt SCIJRT
nariu find arse Inca din anul 1847, s'ati restaurat pe la
anii 1833 56 de catre fericitul Ririnte Episcop Calinic
Cernicanul.
In Moldova Seminariile de la Episcopiile de Roman
si de Husl au fost infiintate mat tarqiu din nou, pentru
intaiasl data tocmaI in anul 1851-52, sub domnia bu-
nulul Domnitor al MoldoveI Grigorie A. Ghica VoeN od,
hotarandu -se pentru Seminar& EparhieI de Roman elevi
70 internt, la Husl. 40 intern', dupe o legtuire pentru or-
ganisatia invetamintelor bisericesti, votata de Obstescul
Divan si intarita de Prea Domn, dupe cum in-
credinl eza comisia oranduita din sinul Divanulul pentru
cercetarea acestel legluirl, cu data din 21 Septembrie 1831.
Tot sub guvernul Domnitorulul Grigorie Alexandru Ghi-
ca s'a fost infiintat si in MOnastirea Neamtului un semi-
nar ; dar acolo, din causa multor intrigi si turburari din
nauntrul mOnastirei si dupa din afara, n'a putut sa pro-
spereze si peste putin timp a incetat, s'a destiintat; cad in-
trigile politice si ideile ratacite dupe afara din tcra, a im-
pir-r, pe unil dintre prefacutii si falsil calugari palm acolo
in cat pe la finale anulul 1862 au slat foc chiar M-tirei,
Dar bunul Dumnedeil a bine-voit cu acesta mare si
renumita lavra Monahicesca, ca a adus in capul admi-
nistratiei acestei mOnastiri ca Staret pe un vechiu si bun
calugar iconom administrator, Arhimandritul Timoteiu lo-
nescu, originar din Basarabia, care 's1 -a pus tOta silinta si
a restaurat MOnastirea din nou, cum a fost si mai na-
inte, asa precum se afla si pana in qiva de aAa-di.
Cu ardeiea MC-lac-lire" de atunct a ais si o insemuala
biblioleca de cart' si manuscrise vechI, alat romfmesti cat
si In alte limbi streine, o paguba care nu se mai poate
pune la loc.
Unul dintre acet misel caluoar" rataciti. 'si-a luat e es-
plata de la Dumnedeti, caci a murit chinuit de o bOla
neobictnuita inti'un hotel in orasul Berlad, prin care rapt
se adevereaza Inca °data mai mult pros erbul popular
romanesc; ca orl ce fapta is" are si resplata, on bum'. oil
i ea: Dumnedea se lumineze insa pe tot' Romftnii bum
crestim sa nu faca de cat numai fapte bune si de folds
to turor.
Incheinct acesta scm la descriere despre inceputul Se-
Inalptul
sr
www.dacoromanica.ro

AL iNCEPUTIJIXT SEMINARIILOR IN ROMANIA 7
minariilor in Romania, sub-semnatul crede ca este bine
si de folos moral pentru cititorT a anexa aid la sfirsit,
atat Epistola fericitulul Pairinte Kesarie Episcop de Buzeii
care tineri1 seminarists, despre care am mentionat in a-
ceasta descriere, la deschiderea Seminarului eparchiel E-
piscopid de Buzeti din anul 1836, cat si scurta cuven-
tare qis6, de sub-semnatul in diva de 20 Mal, anul 1891,
cu ocasiunea punerel pietrel fundamentale la noul edifi-
ciu al Seininarului Veniamin, al Mitropolie Moldovei, ce
se construeste acum din nal', langal Mitropolie in East
.IN-''' I '*---i
www.dacoromanica.ro

DOCOMENTE INEDITE
privitore la
ISTORIA NATIONAL& POLITICA SI BISERCESCA a ROMANIOR
(Urmare, Vedi Biseriea Ortodoxii, anal al XVI-lea, Nr. 12).
Petitia poporuluT Roman Ortodox din Trasilva-
nia impreuna en clerul sett, pin care reclama de
la Imperatul Austria, conform vechelor privilegi" si
traditieT, de a li se da PAstori sufletesti, de legea si
nationalitatea lor. Si ea se arata ea eT, Romani', slut in
mare majoritate in Transilvania si ca dar dupe tata
dreptatea eT trebue sa alba Episcop din neamul lor
Romanesc. SA stie, ca in decursul timpurilor n'art
fost nun0 EpiscopT in Transilvania dintre Roman',
lucru ce nueste Mei drept si nicT in comtormitate
cu vechele traditiT ale Transilvaniel ortodoxe.Tran-
silvania este tail, a Romanilor, de In RomaniT
de acolo s'at pogorit si Radii Negru k,;i. Bogdan
Dragon. Daca li s'ar da Episcopi de alta lim-
ba si nationalitate, printeacesta s'ar tirade a se
desnationalisa acea Provincie s'ar nedreptati si a-
supri cluar RomaniT in religiunea lor, s'ar neglija
cultura limbeT prin scale si Biserici, si in fine s'ar
lovi in tot ce at" mg stump a limba, legea si na-
tionalitatea. Declara ea vor fi credincTosT tro-
nuluT imperAtesc, dar se raga a nu li se qtirbi
www.dacoromanica.ro

nor. tNEDITE PRIVI1 &PI LA 1ST. NAT. POL. SI BIS. A ROMAN. 9
vecbile drepturY §i prerogative seculare. Caphtfind
ackth petitie, cu data din 1814, o public ca un do-
cument privitor la Istoria Bisericeasch si nafonalit
a Romani lor din Transilvania.
In Altate ImAirate Domnule Domnti
Mutt Indurate prd milostive!
XXII) Nemul §i preotime roman6sea din Eparhia Ara-
dului de 14gie greceasca ne unite, cu ce mai aplecata §i cre-
dinci6sa supunere ingienunchind a se ruga indrezneqte, ca
pre Sfintita Maestate Nostra dupa m6rt6 cestul de acum
Episcop Pavel Avacumovici, for Episcop de nom roman,
cu sangele tai cu inima roman dupa milostiva sa indurare
a le da bine se voiasca.
In tote lilele privegte, kii cu nemuritore, gi negraita sim-
tire a inimti multemitare uimindu-se vede portare de grije
qi inaltele orandueli a pr6 Sfintel Maiestatii V6stre, care
ca un adeverat parinte catra fericirea nor6delor Augusti-
cescului schiptru supuse le IntocmestT, precum si qc6lele
prepatande din Aradul vechiti, care pentru desceptar6 qi
luminare nemulni romanesc din parintesca mill a Males-
tatel V6stre cu indurare acum a se redica to -al milostivit,
nemul romanesc kii clerul plini de mang6iare atata cu mai
mare mangaere le all primit, intru cat in mai mare nedejde
zereza de a goni negura, care la ce mai mare parte a
preotimm qi a n6mului a§a le cuprinsese minOle, cat nu
put6 still eundsca datorintele sale catra Dumnegeti, nici
c4trA Imperatul sen, nici catra patrie, nici catra eel de
apr6pe,al seunici catra sine insist.
Inca nedejd6 ac6sta, care acum numai ce ati inflorit,
se pota aduce rodurile sale, §i cat de curand sa'l ajungem
seceriqul, ca pre Sfintiel Maiestatei V6stre sa aduca cre-
dincio§i sup*, patriei (terii) cetAtenl vrednici, qi bone
madulart nemului omenesc. De lipse taste o pnstor6sca
capetenie de nemul sett, care sa parte de grije, §i se pri-
veghiaze la luminare nemului: Ca nu incredendu-1, §i re-
manand largli in grija acelorall, calif pana acum la atata
nume'r de om or impedecat ili or intarziat, satl nu cum-va
mijlociri protivnicl prin aceste intrebuinOndu-se din tote
www.dacoromanica.ro

10 DOCUMENTS NM TE PR1VITORE LA
pArtile in pasul set. oprindu-o se slabescA, si se p6tA, apoi
veni la rodurile cele copte.
Niel odini6r5, de la pre Sfintita Maiestatea Vostra, nicI
repausatil inainte ce ail fost imp5ratii, ail putut ace in-
durare pofti, care nemul romanesc carele cu limba, cu
na§tere, en obicialurile, si cu portul de cele-1 alte supuse
nemurl a terii f6rte se deschilineste, la asemene treptA a
culturii, si a invetAturilor cu aceala WI aduca.
Ne spun tabulele legilor, pline shit si istoriile de mAr-
turii, cum el insasi muma, tara ungurescA, nemul acesta
romfinesc de un vecu sine, ba Inca mat vechi, ca pre un
at al 'Ail necautAnd la deschilinire limb! si a legal rail
tinut si l'au crescut.
Cu dreptul acum de ice potem intreba : De ce dard pre
Mpg& Mate griji n'au urinal nici o nedejde ? De ce in t6t5,
Monarhia AustriciascA eel maT cu(m)pliti fac5tori de reil
sint Romanil? De ce nemul acesta la turburari din la-
untru mat tot-de una caste gata? De ce la Roma'ni veeini
nu-s1 pot unu de altu pAstra luerurile sale? Rar Taste se
fie Romanul lucrAtor, rar asisderea si norocos ?
Augusticescule Imperat, si Apostolicescule Oral ! De ne-
indrAznela, ca pricinile cele adev5rate a tuturor reutatilor
acestora, de care omenire se infioreze precum acest nem
cu cugetul 861 afiA intru milostivul san a PresfiNitei Ma-
iestatel V6stre, ca a unui pre indurat pArinte a tuturor
supusilor set cu fiesta eredintA a le turna.
DepArtatA s5 fie t6t5, uriciune $i tog, pizma nemului si
a clerulul RomAnese catra nemul Serbesc, find tot de o
lege cu sine §i asemene dreptate a .t6 ii avend, ci tot de am
trebui se tacem ce e drept, pricina ,mai sus puselor ur-
mArT role nu Taste tocma nemul Serbe c ; ci cu adev6rat
privelegiile aceil Wirt! a nemului acestula cu milostivire
dAruite, care sus in:10i Alia Reposatului Imperat Leopold I
cu Patriarhul si Mitropolitul for Arsenie Cernovici pe la
anul 1690 in partite cele supuse sfintel Corone a Orel
Ungure§ti sub aceala Augustieesel ingAduinta au venit,
ca prin biruit6rele Tesaro-erdestt arme, cu ajutoriul lul
Dumnegeil mai curand in tinuturile, si lacasurile ce le-ail
avut mac denainte de iznou sa, se duck si vrajmasii de
acolo s5, se izgonescA.
Au doarA ne inselam, sail mai va,rtos fiind c5, tote, pre-
velegiile, care ar impedeca dreptul altuia, r5mAn fail de
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. PO IT. SI I3ISERICgcCA A ROMANILOft 11
nici o putere. Tote relele mai sus pomenite Cu inalte for
ingaduinte sail. cuprinderilor datelor privelegil, qi tesaro-
cree§tilor desupra venitelor Resolutil, ci cu totul clerului
celui mare Serbesc be scriem, carele cu viclena maestrie
sub forma privelegiilor facend intrebuintare, ca ne simtit
se inlale li se prinda in latul sett pre roman at cautat §i
at lucrat. Care roman dimpreuna cu clerul sell. pentru
prostia si neoiinta sa, fiind ca de o lege sent, n'aii price-
put inqeleciune Serbilor, si de abie Omit in ditia de asta di
s'au desteptat din somnul cel pagubitori. Drept aceta mai
maril clerului Serbese vedend bonatate romanilor ce prasta
si facend intrebuintare pe din re dinteensa au lucrat fara
rusine pentru ruman ce au vrut el, ca n'au fort nimene
pans acuma care A le ste in protiva, si sel impedece de
a eauta cu scadere altuia qi's radical% precum au lucrat
mat maril clerului serbese cu ron3anii.
Inascuta dreptate a Maiestatel V6stre cel pre sfinte dintru
aceste intal incepetori, care cu aplecate genunche nemul,
§i clerul Rominesc de lege greceasca ne units pre inaltel
priviil le pone, dreptel judecata a aduce bine se voiasca.
Romilnil cu locuinta in partile Ungarii cele din colo de
Tisa, r;,i in tot Ardelul, care de demult 0, chlama Dachia
mai nainte de a loa Ungurii stapanirea in partile aceste,
cu multi ant skit mat vechiti.
Niel nu taste vre o indo1a15, cum ea, romanii, cari §i
asta-di limbs sa se nomesc romani, doara nu s'ar trage
inceputul sett de la Coloniile Romanilor in Dachia pose,
a &trio, in dilele alergarii nemurilor ceil Universale cu ve-
nire atale nemuri barbare, precum nomele qi stapanirea s'au
pierdut, asa si stiinta si portul prin jalnica turburare ca
acesta all dezradacinat. in mai putin natia romanesca intru
fiiinta sa nu all incetat. Ca rema§itile colonilor vechilor
Romani, cari de alte nemuri atunee se chemail Vlahi, tar
acum Valahi, venind Unguril cu virtute sa 1 au tras catre
sine k4i cum pre alte nemuri, can 14(a)ii. aflat aice, asa si
pre Romani lasandu-i in lacasurile for in sotietate li sorte
sa cu sine 1-all primit.
Cum ca lege ce crestinesca mai nainte de a ajunge a-
lergare ce universals a nemurilor catra sfarsitul v6cului al
IV-le in partile de raeza-nOpte a imperatio Romanilor,
precum §i tocma in cetatile cele de scaun in,Roma qi la
Tarigrad, radacina sa in Dachia a fi infipt nici o indo-
www.dacoromanica.ro

12 DoCUMvNTP, INFDITE PRIV. LA
la16, nu este. Pentru ca cu privigherile marelui bonstantin
Imp6ratul, fli a urmatorilor lul gonit fiind intunereeul pa-
ganatatel pretutindenea norodele in cat tins Imp6ratia Ro-
manilor cu stralucirea invOtaturel lui Christos se luminase.
Cunoscead Romani! de mal nainte adeverul cel a-
ducetor de fericire nicl cum prin tirenescile munci ale
Varvarilor la ratacirea paganatatel nu s'ad retras. Apoi
de kli pans as tinut imperatia varvaricesca nimica dup6
legea grecesca de fata, nu se sluje nicl pote 86, fie, dara,
tot nimene nu se p6te tagadui cum ca ace14 ce or pazit el
intru aciaste de oblte ticaloqil, prin private slujbe cre§ti-
nelti ce to faciad romanil §i alto nor6de supuse pe ascu(n)s ;
nu ar fi domolit obiciaiurile barbarilor, §i n'or fi dat pri-
cina, gi ocazie de ad trecut li el in lege creqtinSsca. Care
din istoril qi mormenturi se p6te marturisi.
Intrebe-se intre sine ispititoril ispititorilor vechiti de acesta
cat le place? Adeca, orl mal nainte s'ar aplecat ungurii
Bisericil Apusulul sad latinesel, orl Bisericil Rasaritului
sail grecesci? Cand aceasta putin, se atinge de scopul nos-
tru despre supuo, fait numai aclasta alatura destul a fi
aicS socotim : cum ca mal nainte de Sfantul Stefan intaiul
al Ungurilor craill, slujba legit crestinescl e6 privata de
care mal sus s'atl clis, in partile terii Unguresti tale din
colo de Tisa li in Ardel era dupe obiciaiul Besericii R6-
saritulul avend Qi Episcopi, care in tale duhovniceqd erail
supu§1 in*tructiel (indreptarii) Patriarhilor de la Terigrad,
precum aclasta numai cu o dovada de la impartirea Imp6-
ratil. Ronianilor intro flu marelul Constantin in Imperatia Re-
saritulul §i a Apusulul, sa p6te marturisi. De vreme ce
neincetata certare ma! pana la sfarlitul veculul al XIle
intro curtS Romii qi intre curtea Tarigradulul de stapa-
nine Duhovniciasca, csi cu totul Inca nerg6varOta ce se a-
tinge despre dogmele credintel intre Biserica LatinSsca §i
Greclasca, care intro bisericl ad pricinuit d oespartire d
despicare, ce'l ;lice (sizma). Aciasta dizunire in vecul al
XVI-le prin Soborul de la Trident cu totul sfarOndu-se
s'all impartit, ca curte de la Roma a alba Jurisdictie a-
deca, stapanirea presto provintiile Apusulul, lard, curte rf e-
rigradulu! preste provintiile Resaritulul a Imperatiel Ro-
manilor.
Dupe insa-O dizunir6 pentru Stepanire Duhovnicesca,
care mat vartos in curte Romel qi a Tarigraduluf all
www.dacoromanica.ro

1ST. 14A7. POLIT. 13'SER10EASCA A ROMANILOR 1g
strabatut, ce se atinge de clerul eel mic, si de norodul
cre§tinesc nu au facut atata deschilinire cata astA 11 se
vede. Cu mult mai pe urma rfindul prelatilor a preotimei
eel inalte, numal ce se atinge de clerul eel mai mare al
Religiei latinescii de la Scaunul stepanirei Romil introdus,
far mai vfirtos din temeiurile legel crestinesti alegere E-
piscopilor prin comonitatele, apol dupe aceia de
la apeteniile lumesti, care in aciasta Apostoliciasca craime
pane, in qiila de asta c i se face, taste asezatA.
Adeverat Taste, cum ea locuitorilor Ore Unguresti de
lege Bisericel Resaritului, mai nainte de vreme acele, in care
nemului &these s'at. dat privilegil, s'au pus Episcopi
prin crai Aplicesti (?), ca aceste Episcopl asemene pri-
velegii alt avut cu clerul eel mat mare Catolicesc, legile
terei mArturisese fiind-ca precum arata articulul al IV-le
anul 1574 Rotenii si Romanii de aceia dat Episco-
pilor catolicesti zeciuial4, pentru ea aceiasi Episcopilor si
preotilor de lege sa o deal Si cum cä acTasta Romfinii
din districturile Bereteo, Bistrica si Lacsag. IncA, la ince-
putul vecului a YVIII-16 ass, or lucrat, articulul 85, 1723
ne arata, ca PT Episcopului de la Oradie n'ad vrut sa de
zeciuiala.
Deci ticaloselor timpurl, In care dupe bAtaia la Mohaci
cu Turcii mai doua sute de ant ce mai mare parte a terii
Ungurestf, adeca t6te pArtile cele din colo de Tisa. si
BAnatul sub jugul Turcilor ati jemut, sat de la trupul
Ungure§ti rumta find stapAnirii. Printilor Ardelului
au fost supuse nemul si clerul Romfinesc are de urA de
a scrie de ce nu or putut aye Episcopl de limba si nemul lor.
Si aceasta este urgia aceia de la care s'at tras mojicia,
neinvetAtura nemului si a clerului acestul, ca art fost
numai pe sinti insusi lesati, si ca niste pArasiV de la tot&
amestecare, cu fiii eel mai lutninati aT patriel, si de la
invetAturile cele inalte opriti find, d'ab6 nesce schintel a
caracterulul omenese, si a legei crestinesti, prin povestire
cu gura si prin intrebuintare cArtilor bisericesci, ba si de
aceste putine stilt or mai putut intre sine !Astra, cu care
de dobit6cele cele necuventat6re se deschilinesc.
°and clerul mat mare a Serbilor cu virtutea privilegiilor
de la repausati a pre Sfintitei MaiestAtel Vostre inainte
mergetori imperati s'att iutr'armat la anul 1690. Mai nainte
de co Turcii la Zoni a In comitatul Barchei cumplit find
inse-si
E}i
si
51
si
n'at
tern
www.dacoromanica.ro

14 DOCIIMENTE INEDITF PRIV. I A
batutl sub aripile PajeriT t6td tara Unguresca afara de
Banat si reghementul CIaichifdilor au trebuit se n'o lass,
nemulul, si clerulul Ronaknesc atuncea spre bucurie au
putut fi. Ca relighia c6 200 de anT ne bagata in sema
prin grija si oranduelile acestor mai marl trebula de noii
sa se intocmesca, cultivire, $i moralitate ca si din cenuse
sa se radice, asa cu cele din afara insigne (semne) a di-
rigatoriilor bisericesct de atate vecuri ne velute mare ne-
dejde facet). 1).
De vreme ce clerul eel mai mare al Sarbilor rugandu-
se in Comitiile (Diets) Craimel la anul 1792 tinute, sa i-sa
de dreptul de (a) aye votul (cuventul) si scaun in Diets,
apol intre cele-l-alte aceste s'ail adus : cum ca statornica
norocire a sotietMel ceatenesci se cuprinde in la olalta no-
rocire a tuturor soOlor, deci Wts acela improtiva a sta-
tornicel fericirl a patriei lucreze, caril milione de locuitorl
de lege aclasta, ce prin vre 6re cats -va numal ca neste
madulari ale sale darurile si facerile de bine a constitutio
(intocmire 'e'rii) ar pute primi aciasta de la indulcire fa-
cerilor de bine, ar vre sa-1 dezbata de cum-va pre acela,
earl ar pute fi partasI acestor facers de bine cu acela mar-
turie a dragostil si a pretuirei, cu care si pre toti cei-lalti
concetateni, si flu ai patriei dupe starea el imbratisaza.
Ala dara impotriva acestor ale sale temeluri, adeca im-
potriva statornicel fericirl a Patriel lucreza clerul eel mare
serbesc si inchiciend calea nemulul romanesc, carele cu
tret party este mat mare la numer de cat nemul serbesc, ca
nu OM nici la o trepta a vre -unel deregatoril a avea
ocasie de a strebate".
Tata Romanilor si Rutenilor de lege Bisericel Resaritulul
acelora, can locuesc in parOle teret unguresel de la amIaza-
n6pte catra resarit Augusta Moasa Maiestatei V6stre re-
pausata Manila Teresba prin unirea credintei si prin episcop
de nem si de sereinta for mult ajutor le au adus. De ar
fi fost, ea dintre acest insusi timp si preste bisericile epar-
hie Aradulul, a Timisoril $i a Versqului capeteniile legit
se fie fost de Ruman, a doaor6 pre milostiva v6s(tra), ce
se atinge de Rumanil acestor eparhil nu ar fi avut cu
mult mai fericite urniari? Cu dreptul nu ne indoim.
1) Nu tot ce streluceqte lute um. asa au lust satin §i siu4e§te
acuma clerul §i poporul a diettsuluI a At- dulut.
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POL. ySI i313nI TASCA A RovA Nitott 15
In tat& eparhia Aradului, care dupe declaratorlumul eel
in anul 1777, cu multa indurare dat cuprinde, in 14 pro-
topresbiteraturi, en 481 de locuri mame $i 126 filiall,
parohii atatea si biserici, tott numai rumanY skit si de tibia
se afla prin locurI, tali ar fi cu serbi amestecate.
Eparhia Timicoril din 10 protopresbiterate, in care
s'au aratat a fi 287 de loeurY mume si 37 filiale atate si
bisericl, doara numai unul a ehichindiel cu 17 parohii se
afla, in care slut numai serbi, Ian a Clanadului si a Beet-
chereculni cu 40 de parohii cu serbi amestecat pate axe,
ca cele-l-alte locuri sint tote romanesci.
Tara in Eparhiia Versetului din 6 protopresbiterate cu
239 de parohii si 29 filiali atate ci biserici un protopres-
biterat numal a Veretului de laste cu Serbi amestecat, in
cele-l-alte tate sint numai Romani de lege greclasca ne-unite.
Ap dara prin facuta la anul 1769 a locuitorilor con-
seriptie prin graful Banatulul Clari prezidentul Banatulul
chiar le spune, ca din 450 de mil a Banatulul, nici 80,000
de Serbl, inse de alta parte 300.000 de Rumani s'ail aflat,
cum de inalta luoare de sama la atata rainier de supuci
credinclosI nu 1e -ail daru(i)t capetenh Duhovnicesci de
nernul si se.mintila lor, cari chilma grija se parte de in-
dreptarea for ? Acesta nici ca se vede de alure a veni fara
numai ca socotesc mail ca pate fi acela asemanare si des-
chilinire a fi intre RumaniI si Serbii care laste intre Svabii
si alte nemurI de vita nemtesca, fiind aceste mai cultivite
si mai limpede, Ma aceta mai prosta dialecta ail.
Aciasta socotinta se adeverezl cu SerbiI carii s'au salas-
luit pre marginile de la Arad pe Wag& MuresI ci Tisa,
facendu-se militie in protiva Turcilor and tineu Banatul.
Asa fiind dinpreuna supt jugul Turcilor in tot Banatul
si in varmegiile Aradului Zerandulul si a Behorulul pang,
unde s'a11 Post intins potere Turculul, Serbil or invetat
limba locuitorilor vechi adica romanesca find cu Rumanii
amestecati ci de o lege.
Cum ea prin streduire mat marilor a clerulul serbese, Intu-
nerecul carele sub jugul Turcesc ail prins inimile nemului
si a clerulul romanese, Inca nu laste gonit nicl se va goni:
Aclasta numal de acolo se pate meta, ca clerul . acesta ser-
bese, cu norodul si clerul romanesc nici °data nu vorbesc
in limba si dialecta lui, adeca romaneste, aca nici temeiu-
rile a moraliaVel creltinelti sail a parintilor mantuitarelq
www.dacoromanica.ro

16 DOCUMENTE INFDTTE PRIV. I A
invetAturi a Religiei a turna nu stiu, nici canonicesti cer-
eetAri pre la biserici nu fac, cu a carora ocasii se cunosel
saderile cu cal.e se luptA credinclosii bisericile si sc6lele,
apol tuturor acestora se aducA vindecare sfintele slujbi
pentru intarire credinciosilor se le facii, si temeiurile mo-
ralitacei crestinesti si in altele craiesel indreptari si bune-
voine intru inimile for catra mai mare evlavie, precum
ar trebui, se le inrAdAcineze ca t6te, cum se cade in rand
0, vinA. i cum a aciasta de acolo Oa, asta-(li putem
inchela, fiind-cA si insesi sfintele slujbl in unele locuri nu
innascutA, Bruin romanesca, ci in ce serbesca ha tocma
muscalesel a se face poruncesc, care limbs muscalesa,
nici Serbul insusi nascut nu o intelege? Aciasta din lute-
resul sell clerul cel mai mare a o face sA vedA, ca nu
cum-va mergend la sfintele slujbe si asa din cArcile biseri-
cesti norodul ce incredit4at grijei for ce'I duhovnicesti prin
invetaturile legit si a moralitacii sa se maatuiasca, ci Inca
in mai mare intuneree §i urgie se villa.
In ce mod dar s'ar pute cere de la clerul eel mai mic
ea la acela trepta a inveytturii si a moralitatil se ajunga
care de la un pastor duhovnicesc se cere, crind el mai t6ta
via4a, sa o petrece in citirea cArcilor hisericesti in limba,
musalescA serisa, de vrea sii-si capete sail sA-st tinA parohia?
T6te lucrurile si trebile consistoriumulul in mai sus nu-
mitele eparhil in limba serbesca le porta; apol insusi epis-
copul cu cea mare parte a asesorilor nascuti Serb' nu
still rumaneste, si puOni asesori de Rumani, unde se afla
nu still serbeste. De unde sentinOle si hotarirife consisto-
riumului, nici asesorii romanesti, nici Rumanul cel cu pri-
cina nu le intelege, nici it intrebA nici 11 asculta se grA-
lasea vre-un cuvent pentru sine in judecata episeopesca.
IncA si insasi pre inalOtele orinduell imperatesti care
se poruncesc, ca preotil in limba ce naseutA sA le facA
6menilor cunoscute, in canceleriile episcopesti asa de reu
se fac romaneste, cat de multe on aid de cum nu se pot
intelege.
Care t6te dimpreunA luate ea si cu degetul arata cum
cA sub episcopi serbesci clerul si norodul romanesc, care
cu dreptul cetatenesc prin articulul 27, 179, s'au daruit
ce s'au dat si tuturor lheuitorilor de lege grecescA neunitA
din Ora unguresa si din partile el impreunate, si precum
clerul eel mare al Serbilor In pre provocata instaq a sa
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT, POL. *I BISERICEASCA A ROMANILOR. 17
sub a) A arAtat c6, milione fac, de nu shit la tret pail
de patru, dar doue part' de trel cu adeverat shit in vet
fiind la intuneric osinditt, nici cand nu vor pete ajunge
la ceia treptA a omeririt in care s'ar coveni a eta, nu ca
niste desredacinatt at terit fit, ci ca niste credinctoll a
Maiestatel Vostre trebniet supust dupe inaltele indemnurl
$i vointe a Matestate Vestre $i dupe insufletirea legilor
Orel, precum $i dupe insast a terit unguresci din Dieta
anulut 1790, inainte Augusticesculul crates° tron cu aple-
cata credintA adusa pofte sub b) $i despre actasta inga-
duinta milostiva craiasca resolutiel alts mijlocire mat bunt,
pentru actasta dupe vremile de acum nu se pete intrebuinta
fad, cat, ca dupe pilda Rumanilor neuniti din Ardel $i
acelor units din Cara unguresca $i Rumanilor din Cara un-
guresca de lege grecesca ne-unite sa li se de episcop de
nem Rumftn, sub a cAruta privighert institutul literaricesc
prin mila Maiestatei V6stre in Aradul vechiu intemeiate,
cum se cade find scutit se p6ta inflori si se Ia crescama(n)t
1:}i putere adueet6re de nadejde, Augusticesculul Tron era-
Iesc a Ore!, $i a 6menilor, spot clerul $i nemul rumanesc
esind odini6rA din intunericul nestiintel $i imbrAcat fiind
cu temeturile moralitatel crestinestt sa se invete, O. invete
§i se implinesca datorintele sale ca un bun crestin, cetAten
bun, $i a tronulut Maiestticei VOstre credinctos qi nedepar-
tat supus. Care de nu se va intrebuinta milostiva vindecare
de buns vreme clerul rumanesc dinpreunft cu invetatoril
scelelor (de la can in mat multe eparhil limba serbesca)
ca o inMatura de capetenie clerul mat mare cauta, ca de
nu va sti serbeE}te ca un Serb nascut dar tot curgat6re
conostinta, a limber serbesti se auda, care $i prin 'colt
mestecandu-o o predati ca intru asemene chip, insusi no-
rodul rumanesc in Serbt sa se schimbe $i Ea se transfor-
meze incAtro acum actasta a for silinta taste intinsl din
cuventul sus avut, eand s'ai'l tinut Sinodul nationalicese in
TimisOra la anul 1790 $i se intelege $i din representatia
(aratare) din Dieta crAimet la anul 1792, tinuta pentru
de a desradacina cantalaria Ilirictasca (cu milostivire si
stricatA) la MaTestate Vestra sub v) cu aplecAclune asa se
vede.
Pentru actasta pre pre sfintet Maiestate Vostra, clerul $i
nemul rumanesc cu pre aplecate genunche supunendu-se
tuft $i Tartt§1 se r6g6.: ca dupe mortea hit Pavel Avacu-
Biserica Ortodoxg Roming. 2
www.dacoromanica.ro

18 IJOCUMENTE 1NEDTTE PRIV. LA
movici a episcopului a dietezil Aradulul in locul lui episcop
de nem Ruman dupe mila sa sa li se de, si ca excelenOel
sale Mitropolitul CarloveOlul timpuria a-I porunci bine se
voIasca, ca nu dupe introdusul obiceitl. in Sinodul self cel
serbesc pentru eparhia runaanesca se alega episcop ; din-
preuna clerulul eparhialnic a ingadui IBA se milostivesca, ca
dupe norma orenduIala clerulul ne-unit din Ardel pentru
episcopatul eparhiel acesti% tree candidate de Ruman sa
se alega, si pre acesti% prin decasterii Malestatel V6stre
pentru milostiva anotare se-I propuna.
Acesta negraita a Malestatei V6stre mila si indurare
Chesaro-craIesca, pentru de a interne% si a radica fericire
si a urmatorilor ei, nu atat ace vremelnica de cat ce veci-
nica cu statornica credinta cu aplecate genunche rugate
nemul $i clerul rumanesc cu nemuritbre multamire si cu
purure vecuit6re credinta malt o va cinsti ; pre 'Aug&
care cu supusa aplecacIune remanem.
A Pre SfinteI MajestateI V6stre
umilie $i purure credinciosi supusi.
Tot clerul ne'mul rumanesc.
S'ati dat in luna luna lui Julie, anul 1814.
Acest document ne spune ca Porta a numit ime-
diat Domnitor in Valahia dup6 mdrtea Domnitoru-
luT ucu pe Alexandra Calimah, care a §i venit spre
Valahia pana la marginea Dunarel, dar care, din ca-,
usa imprejurarilor resvratitoare, n'a intrat in Cara.
De acolo Irish, de peste Dunarea, dupe intelegerile
ce avea cu Porta, taut a'§Y exercita drepturile sale
asupra Ord. Ast-fel se explicA cum Alexandra Ca-
limach a r6spandit acestA porunca cAtre top.' locui-
torii Ord, prin care-1 face responsabill data vor
participa la Eterie, i iarta pe cei ce se vor retrage
din ea, chiar data ar fi participat. Era dreptul vor-
bind in interesul ere ca Romani( sA, nu participe
la Eterie, pentru cA, se espuneati jafuluT qi barbariet
armatelor turceqtY, farh nicY un folos national, Mai
-:
si
si
si
www.dacoromanica.ro

IST. NAT' POL. $1 BISERICEASCA A ROMANILOR 19
tog ceI ce au fost adeptT a EterieT au fost streinY,
din Orient, adusT si cultivati anume de liga Eterista,
Inca de timpuriii. Forte putini Rom Alai curatT au sim-
patisat i participat In Eterie. Acest document ilia
dovedeste dibacia politiceT turcestY, de a masura nu-
maul resculacilor ori nemu4umitorilor si ast-fel a
astupa gura diplomatiei Europa, ca adica pop6rele
de sub Turcia ar fi forte barbar tratate.
lo Scetrlat Alexandru Calimah Voevod cu mils lui
Dumneclert Domn ere Valahiet.
XXIII) Preosfi4te $i de Dumnecjeti ales sfinte
polite al teret Ungro-Vlahiei, Chir Dionisie, lubitorilor de
Durnneclea Episeopi, cinstiti $i de bun neam at nostri pins-
tit! boeri at Domnes ului nostru Divan al Ungro-Vlahiel,
dregatort orl-cariT slujbasi vecI fi prin jude cu saver-
Ore de deosebita slujba si top eel ce locuitI in Domneasca
n6stra ara sanatate.
Fiind ca in protiva tuturor pravililor in protiva bu-
nelor tractaturi ce sint intre lnalta POrta Othomanieeasca,
si intre Imperacia Rosier, Alexandru Ipsilant trecend in
Sara Moldovel, au indraznit, cu indrazneala necuviinci6sa
nelegiuita sa publicarisasca cuvinte rasvratitore radicand
inprotiva stepanireI pe locuitorii ce se umbreaza supt aco-
peremantul prea puternicit noua hranitarei imperfi i1,
imprastiind defaimate euvinte de a elefteriei si numind pe
sine ocarmuitor neamului, pe langa altele au indraznit
prin scrisorile lui cele rezvratit6re, care aU semanat prin
loeuri, spre a sc6te pe supuktil locuitort din datoria for
riatrage pe multi catra el din acel nesocotip, fagaduind
ajutorul ostilor rusesti, lucrul necunoscut de obstie, numind
razvratitor improtivitor pe acel Ipsilant si pe ace! ce sint
cut el, cerend din partea Curter sale, de la Inalta Porta,
ca sa pue In lucrare cele mar tarI mijlOce obstenesti
chipurI spre a-I birui si a-I pedepsi dupe dreptate, atat pe
acestia, cat si pre ace! care vre-odiniOrki. impartasit
Nitro-
alts
f}i
si
si
91
si
si
si
si
sat
www.dacoromanica.ro

20 DOCUMNTE INEDITE PRIV. LA
din faptele acestea nelegiuite si nesocotite. Pentru acesta
si not dupe datoria obladuirei ce avem catre, Scaunul Orel
acestia, care ni s'ai'l insarcinat, scriem acesta a n6stre, Dom-
neasca Carte si facend cunoscut acestea tuturor celor ce
se afla, cu locuinta in Domneasca 'Astra tub, acesta, nu-
mim razvratitori si improtivitort tuturor celor mat marl
puteri a Europe, prietene pre puternicel n6stre Imperatif,
si nesupusi hranitorei n6stre stepaniri, pe acesta iturbura-
tori de nor6de §i pe partasil din urmarile tor, ca afar& din
urgia si mania Imperateasca in care cu dreptul at cut
vinovatii acestia, din pricina radicarif for iruprotiva sta-
panirei, dupe Patriarhieestl si Sabornicesti marl blestemurl
si lepadati de Biserica ce pr mit acolo, sint necurati,
nelegiuiti, dusmani neamului for si de Dumnecilett osindi [.
dar facem stiut si cunoscut de obste ca, cand din tagma
boereasca, sail on -care din Rita stare si dreapta, in fir6sca
for reutate Intru acesta resvratire (si?)se vor vedea inarmati,
sau impreuna lueratori pe supt cumpat cu razvratitoril
acestia, sail in vederi cu euventul si cu fapta, i supt alt
chip, unil ca acestia, fare, prelungire, se vor pedepsi far&
si cu tarie, pentru indaratnicia reutatea for si pen-
tru cuvent de istov se vor pierde, ca niste vrednici de
pierc,lare. Iar din potriva &and din prosta judecata indu-
plicandu-se s'au unit sufletele for si acum ya vor poeai cu
bun cuget si din anima curate alergand vor marturisi
pecatele tor, cerend ertare, unil ca aceia vor lua ertare, si
de Is obsteasca nostra Biserica si de la Domnia n6stre,,
precum s'att fagadnit si s'au fa cut cuncscut neamuluI nos-
tru de catra Inalta si prea puternica n6stre, Imporatie. Cite
nu numai ca nu s'att impartasit faptelor for acestor vinovate,
ci Inca, sit vor inarma si cu barbatie (si) se vor Improtivi a-
cestor razvratitori, aratand in fapta credinta si sadacatul
catra prea puternica si facet6rea de bine noue Imperatie,
unil ca aceia, dupe pliroforia ce ne vor da noua Boeril CRT-
macani pentru fles-care, se vor cinsti cu mariri si cinurY
si cu daruri pentru ravna ce ate aratat fles-care. Acestea
Asa
mile. si
salt
gi
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POLIT. $I BISERICtSCA A ROMANILOR 21
luandu-le intru ascultare to locuitorii Orel acea si raelele
fies-caria treapta, si luand bra indoialit acesta a nostrA
pliroforie si fagaduinta, precum si streinii ce ye aflati in
ara acdsta, supt ort-ce proteccie Europineasea sit fit,i in-
credintap, ca precum Imperatia Otomaniceasca va resplati
supusilor ei (pe) aces ce s'ail. unit cu vointa ei si mai vitrtos
an lucrat in protiva intru acesta pricina si intamplare,
yeti lua si voi de la Stepanii vostri si yeti fi cunoscutl si
deosebiti din altii. Si liti-ve deci on toOf ca sa v6 purtaV
precum mai sus ve povaWim, pociiindu-ve si alergfind cu
supunere top aeel, carif din indemnare diavoliceascit ati
iesit din drumul eel drept si ail gresit, pana eand este
vreme de pocainO, aratanduv6 cu °Birdie si fierbintala in
slujbele pre puterniciel Imperiktit Iar call Insa veg arata
credinta Writ prea puteinica Imperatie si fruit impartasire
eu voitoril de red si de obste pierdetori neamulut nostru,
fagaduese ea mail vet! caltiga lasare si iertare gresalelor,
altii veil lua resplatire vrednica osirdiel ce ati aratat pen-
tru folosul a-tot neamul.
Intelegeti ea desnadejduita fapta acesta si mut Dumnecleil
neplacuta, ca o deseversita pierqare a nevinovatului neam,
si mai ales politiceste 4icend, Wit lucrare si cu totul fare
socotinta, va aduce pierlarea cea des6ver§it pentru ace%
ce de la sine au i. facut o aseminea pornire, cum si pentru
eel ce s'ali insAlat din nestiintit si nejudecata, si in sfitrsit
pentru tot neamul nostru (pe care Dumne;leti fer4sca-1).
Aceste parintesti si erestinesti si cu cuget curat ye peva-
plim si v6 sfatuim Domneste, tnsa porunceac voue acelor
ce v'a0 insAlat sit ye luatl masurile, ca sä nu cat asupra
vostra, urgia Domneasea, si in sfarsit sa eitdeci supt drepta
ped4psa, nu numal aces insalaci ci si aces voitori de r611. far
lumina si nemarginita lui Dumne4eit mils fie asupra celor
cc:, sa vor pocai.
(L.S.)
(Documente diverse, Academia Romans M B. Vol. II.
anii 1624-182'2.)
1821 Mart.
www.dacoromanica.ro

22 DOCUMENTE INEDITE PRIV. LA
Anaforata boerilor Divanului Domnesc prin care
se recomanda, conform vechiului obiceiti, tree can-
didati de catra Divan Domnitorului dintre clericii
terei, din care Domnitorul avea dreptul de a numi
pe unul. Acest obiceit este imprumutat din o Nu-
vela a lui Comnen §i introdus in Tara RomanescA.
Declar ca nu cunosc un alt precedent in analele
Moldova nice ale ValahieT. Ceea ce este curios in a-
cesth anafora, este ca la alegerea §i desemnarea ce-
lor tree candidati n'at participat nice un Episcop
al Ungro-Valahiei. Aceasta in.samna eh' el top erati
afara de Ora in cuno§tinta ca vor fi inlocuiti. Lucru
ce s'a §i intamplat curand. Sa, mai constata ca intre
recomandati a fost Arhimandritul Grigorie, ear Diaco-
nul Grigorie a fost pus ca umplutura la numerul tree.
Cu tote acestea meritele literare, viata sfinta §i fa-
ma diaconului Grigorie a atras atentiunea Domni-
torului qi tocmai asupra lui a cgclut sortul. Nu
cunosc Yargqi precedente in Istoria Bisericeasca de
secule, chnd sh se fi preferat un Diacon simplu in-
naintea Arhimandritil or, Arhiereilor §i Episcopi-
lor pentru Mitropoliat. Acesta insamnA eh Domni-
torul Grigorie Ghica cugeta Rom6neqte, qi daca nu
s'a putut mai mult a avea pe Dionisie, a preferat pe
un Diacon Grigorie, om carturar moral §i hotarit.
Aqa lucre' in vechime Domnitorii no§tri, de ate
on era in putinta for de a decide. Numai a§a ne ex-
plicam cum un Diacon din Cociocul CaldAru§anilor
sá fie numit Mitropolit al Ungro-Valahiei. Meritul
a fost recompensat §i omul virtuos pus la locul
lui. Avt trebue sh facem, daca voim sh avem dmeni
de merit in locurile inalte Ierarhice.
(Copse).
Prea Inalrate Domne,
XXIV) Dupe luminat pitacul Mariel Tale, ce ni stall
trimis, cum ca al ve4ut Maria Ta aratarea li cerirea ce fa-
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POUT. §I BISERICHASCA A ROMANILOR 23
cem, prin anaforatla Mr& Inaltirnea Ta, ca sa ni se dea
voe a alege alt Mitropolit in locul Preasf. Sale parintelui
Mitropolit Chir Dionisie, de vreme ce la trei carti ce i s'au
trimis de Maria Ta a'si veni la turma n'au dat ascul-
tare, pricinnind ea ar fi patimind de piciore, si ea si alti
Arhierei lipsesc din Eparhiile lor, s'all 6meni randuiti de
cata, de trebile Eparhiei ; care pricinuiri ale Preasf. Sale le
am gasit ca sint cu totul desarte si far de nici un temeit.,
dup6 stiinta ce avem : nici se potriveste lipsirea sa cu lip-
sirea altor Eparhioti. Cad aceia de si lipsesc de la Eparhiile
lor, dar nu sint in Cara streina, ci tot in Cara Stepanirel
supt care se afla, de uncle at. duhovniceasca ingrijire pen-
tru norodul Eparhiei ; si ea chibzuind si Maria Ta in tot
chipul, n'ai putut gasi vre-un cuvent destoinic spre a mai
ad6sta venirea Preasf. Sale $'a to rezarna mai mult la pri-
cinuiri de prelungire, si ca osebit dupe Santa ce avem
not, cum si insusi Maria Ta, se dovedesc Ca sint asa. Dar
char si din scrisorile respunsurilor ale Preasf. Sale cc au
trimis Mariel Tale si s'ail veclut si de nol, aseminea se
dovedecte ; pentru ca dupe ce arata ca patima piciarelor
fl zaticneste de a esi, apoi face cerire a i se trimite bani
spre a se plati de streinii, unde este dator ; si cu acest
znijloe WO inlesneasca Ye§irea din Brasov ; tact aces cre-
ditori alts sigurantie (lice ca nu ail, de cat pers6na Preasf.
Sale, in cat se afla acolo, care vra sa 4ica ca insust Preasf.
Sa aneriseste pricina zatienirei, ca nu este din patima pi-
ci6relor, ci din netnparlijirea platii unde este dator. Insa
ci acesta judecandu-o ver tine far' de partinire o gaseste
acesta o invederata pricinuire si netemeinica, de o potriva ca
cele de mat sus clise, in vreme ce si insusi Maria Ta stiff,
cum si nol avem aseminea ctiinta, si tuturor este ctiut, ca,
multi (ca multi) din eel ce ail avut rivna sa %ea din Brasov,
find mai vartos cu mult de mai pr6sta stare si treapta de
cat a Preasf. Sale, n'at'i fort popriti de niminea pentru
datorii, ci at iesit flee -care, $i de aid dupe a sa putere
ingrijaste pentru plata datoriilor sale. Fiind dar tote acestea.
www.dacoromanica.ro

24 DOCUMENTR INEDITE PRIV. LA
destoinice cuvinte dovedit6re nedorirei Preasf. Sale cu care
se arata catra a sa duhovniceasca turma, in vreme ce
dupe Sfanta Evanghelithca Scripture pastorul eel bun su-
fletul puns pentru oile sale, tar Preasf. Sa in protiva
departat, diaforisit cu totul de turma cuventato-
relor of ale pastoriel sale, far de nici o indoiala cjici Maria
Ta, ca nici bisericeasca povata, nici politice§tele cuvinte
nu Te mat indatoreaza ca sa privelti mai multa vreme la
sfanta Mitropolie a Orel, oNteasca n6stra, mums, petre-
and in veduvie, i norodul in lipsa de pastor fiind, lu-
crul cu totul inprotiva, duhovniceltelor politice§telor
datoril; de aceea se urmam not halea manzill a face
dupe orindueala alegere de alt Mitropolit Qi se aratam
Maria Tale prin anafora. Ne-am §i adunat cu totii aicea
la Domneasca Curte cu multa osirdie sirguindune cu
sfat deob§te am ales trel dintre parin0 Calugari, carii
dupe pliroforia ce am luat, socotiram ca slut destoinici a
se orindui unul dintr1n§ii pastor la treapta Mitropoliel,
fn locul parintelui pionisie, find caste trel impodobiti cu
darul intelepclunel, cu petrecere de viata cuviinci6s5, qi
cu vrednicie de acesta treapta : Adica, Arhimandritul Gli-
gorie, ce Pau avut reposatul Iosif, Episcopul Argeflului
Eclisiarh aici la Manastirea Anthimul, metohul Episcopiel
ci se afla acum la Episcospia Arge§ului, i Theoclit iero-
monahul (i Gligorie Ierodiacon), ci amendoi se afla la
Manastirea Caldaru§ani, dinteaceqt1 trel paring ce-I a-
ratam Tale, care dintr'Ansil se va socoti si de catra
Maria Ta. acela ni se va orandui Mitropolit. Si remane
cum Duhul Want va lumina pe Maria Ta cu alegerea
dinteace§ti trei parinV.
1823 Ghenar 4.
Constantin Cretulescu, Barbu Vticd? escu, Dumitrache Racovitet, Is-
trati CreNlescu, Constantin Betlaceanu, Mihalache Manu, Theodoruche
Vacdrescu, Constantin Filipescu, Constantin Dudescu, Necolae Go-
lescu, lordache Golescu, Grigorie Ralea, Loan 4tirbet, qtefan Bola,
Dumitrache Bibescu, Mihalache Ghzca, Nistor Logoftt, Costachi Rash,
Ionilet Facoianu, &aria Mihalescu, qtefan Betletceanu, loan Coco-
rdscu, Costache Bdlaceanu, Mather Cantacuzino, Alecu Crepaescu.
(Ace§tia sint eel iscaliti).
1
fi'l
lean s'au
$i $i
si
si
si
Marie!
www.dacoromanica.ro

IS TORIA NAT. POLITICA SI BIS. A ROMANILOR 25
Domnitotul Roman Grigorie Ghica face cunos-
cut MitropolituluT si terei din Constantinopol ca
este numit Domnitor tereT pe 4iva de 1 Iunie 1822.
Aceasta numire este o epoca gloriosa in Istoria
nostra aRomanilor.Pentru ca atat in Moldova cat si
in Romania, acolo cam de la Vasilie Lupu si aicea de
la Serban Cantacuzin n'ari maT fost domnitorT sta-
tornicT Rom anT. In Moldova putem escepta numai fa-
milia Calimach. Din cauza ca. Fanariocii de la un
timp se Mouse patrio0 grecT si all lucrat in scopul de
a ajunge cu timpul la emaniciparea GrecieT, pentru
acest cuvent, convinsa fiind Turcia ca prin liberta-
tea ce a dat Domnitorilor din Fanar s'a compromis
Interesele sale propriT, a hotarit dupe Zavera sail
Eteria din 1821, a nu maT numi DomnitorT in Prin-
cipate dintre Greci FanariotT, ci dintre indigenT.
Acia a fost numitT in Valahia Grigorie Ghica,
Tar in Moldova Sandu Sturcla. Grigorie Ghica
stand ca unii din EpiscopT ri i Mitropolitul tereT partici-
pase la Eterie a hotarit, orT i s'a impus de Porta, ca
sa schimbe Ierarchia, lucru ce s'a si intamplat. A-
ceste Epistole nu sunt de cat implinia de forma-
litaci. Dionisie Mitropolitul face alusie la aceste E-
pistole in reclamele lul si spune ca nu sunt de cat
simple pretexte, pentru ch.' lucrul era aranjat _Inca
din Constantinopol, adica premenirea IerarhieT.
Traducere de pe originalul Grecesc.
lo Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, cu mila 10 Dumnedeg
Doran ,Si Egemon a t6tcz Ungro-Vlahia.
XXV) Preasfintite Sfinte al Ungro-Vlahiei, prea lubito-
rilor de D-leAEpiscopI si prea oinstiti qi nobill boerl al dom-
nerftel n6stre Teri a Valahiel, call Inca In Brasov petrecend
ye aflatil, at nostri prea iubitt, fici sanatoftl In 4ile buns.
Pe Preasfincenia qi nobleta v6stre, dupe cuviincti o salutani
www.dacoromanica.ro

26 DOCUMENTrl tNEDITE PRIV. LA
o instiintam prin mesa present scris6re a nostrA dom-
neascA, ca fiind-cA dunmedelasa, Pronie, avend mils de
mult incercata i nenorocita n6stra Patrie, a Insuflat in
inima prea puternicului nostru Imperat (a earn% putere
se o veciniceasca Domnul Dumne4etl in seculi nesfarsiti
ne'nvinsA necombatutA) ca sA ne incredinteze Domnia
Valahiei, care este choler imperatesc, astA-41 la intai a
Inceputului de arum a lunei, ne-a declarat Doran. De a-
ceea nu lipsim a ve instiinta despre acesta, intru nimic
indoindu-ne ca indata ce yeti primi acesta inbuouratdre
veste, nu numai veil radica naainile rugandu-ve
mind celuI prea Inalt, sculfindu-ve i bucurandu-ve ye vett
ruga cu zel si cu caldurd pentru indelungarea vietei
a st6panirei qi puterel netnvinsa a prea puterniculul nostru
Imperat, ci Inca cu o veselie nedescrisA yeti grabi tutor-
cerea In lubita n6strA Patrie, spre eliberarea de acele ce
en totil am suferit, a nenorocirilor infricosate, ca mAdulari
a el, ocupandu-ne luptandu-ne la maslaharurile (aface-
rile) pamentului cu prea lini titul si nobilul nostru boer,
fost mare ban Barbu VacArescu, cu prea cinstitul i nobilul
boer aga Mihalcea Filipescu, care dupe done fret chile I1
trimitem la Bucurestl cu oranduitl din Bucu-
restl impreuna Caimacarni, dupe sfintita hotArire impera-
teasca si sfatuire, panA and Nol cu (ajutorul lui) D -c ell
eel sfant vom sosi sanatos la Domnescul nostru tron. A-
cestea i sintem al Preasf. V6stre nobletei, filu in Domnul
si prea bine-voitor.
1822 Tunic 1.
(Academia Romans, Vol. citat).
(lo Gr. Ghica V.V.)
Mitropolitul Dionisie primind serisorea Domni-
toruluT, care i-a fost comunicath de un boer al Orel
uI r6spunde cá va grabi int6rcerea sa in Patrie cat
mal curancl. Cu tote acestea nu'ff'. tine cuv8ntul, aqa
ca Domnitorul este nevoit a alege la 4 Ianuarie
1823 alt Mitropolit, dupa curt, dorea.
si
si mu4a-
si
si
si ce1-1-a1p
si
Qi
si
www.dacoromanica.ro

PT. NAT. POLITICA. &I BISERICtECA A ROMAN1LOR 27
Petrinteascel Blagoslovenie. Cu fra(asca dragoste ne
inehinam D- V6stre.
XXVI) Cu nespusa bucurie am primit scris6rea D-V6stre
de la 10 ale urmatorei, aseminea si talmacirea prea Inaltulul
Firman, prin care ni se vesteste buna-vointa a prea puter-
niculul nostru Imp6rat, (a earn% putere si slave sa o .ie
Domnul Dumneget in veci), a ail ales si orinduit Domn
si obladuitor Patriel n6stre din boeril pamenteni, pre Gri-
gorie Ghica Voevod, adeve'rat fiii. al Patriei si iubitor de
dreptate, de care tiara dat slave celul dintru InalOme pen-
tru milostivirea care att aratat asupra ticaloset Patriel n6s-
tre, si pentru bine'e ce se ast6pta din obladuirea unul acest
fel de ban si drept ocarmuitor. Iar cat pentru esirea ndstra
si Cu cel de asta-41 pornit lipscan am instiiacat pe D-V6strA,
a cu OM rivna sintern asupra gatirel si de luni incolo In-
cepem a purcede de aicf. *i A v6 gasim sanato§1.
1822 Ellie 13.
(Academia Romana, Voi. citat).
De sigur ca si scrisarea anteri6fa este tot a luY
Barbu Vacarescu. Prin acesta el aratA cä a sosit in
Bucuresti si ca sunt numitY CaimacamT, catT-va
dintre boieriT Orel, pane and va sosi Domnul in
Cara. InvatA pe Mitropolit si pe Episcopul de Buzell
cum si pre boeri de a grhbi intorcerea in Ora, spre
a se ocupa cu afacerile terei, care reclama presen-
-ta for in localitate. Era nevoe ca sa fie totY boeri( in
Cara spre a nu se face vre-o Coalitie intre eT con-
tra DomnitoruluT si a deveni ast-fel dificila positiu-
nea bit
XXVII) Cu fratasca plecaclune inchinandu-m6 sArut
cinstita prea blagoslovit6re dreapta a Preasfintiei Tale pa-
rinte Mitropolite al pre Rumanesti si al Preasf. Tale
parinte Arhiepiscop al Sfintet Episcopil Buzet.i, si (cu) multa
dragoste 136 Inchin D-v6stra, fraOlor boerl ai Patriel n6s-
www.dacoromanica.ro

tre, caril Ind, pans acum ye veti fi aflInd in coprinsul
Brasovului.
Primind cinstita si frAtasca scris6re de la 13 ale urma-
toreT, respunsul ce s'au primit al bunei-vestirI, dupe tal-
macirea prea Inaltulul finnan pentrn obladuirea Orel n6stre,
care s'ail incredintat Mariei Sale Grigorie Ghica Voevod,
si m'am bucurat pentru buna D-v6stra rivna a purcederei
de acolo $i a venirel aid. Vestesc si ell, cA, cu ajutorul lul
Dumnecleil erl la 21 am sosit aicl in Bucurest impreunA
si cu ce1-1-alit frail boerl Calmacami. De aceea sA bine-
voiti a veni ci D-v6stra sa imbettisam cu totii trebile Ord,
spre o buna oblAduire, dupre prea Inaltele imperAtestI po-
runci. Si dupe buna-vointA, $i porunca a Mariei Sale lui
Vodit, in destul fiindu-m) greutatea, care am luat in cursul
vremel/ de cand am venit, dupe cum cu incredintare p6te
fi cunoscutA si D-v6stra. Si astept buna-venire si sa ne
vedem sanatosi.
Sint al Preasf. for Vostre fill. sufletese si al
D-v6strA, ca un frate si slugA.
Barbu Vacarescu (autografA).
(Academia Romang, Vol. citat).
1822 Iulie 22.
AcestA epistola Domn6scA este a dota, i in
care someza pe Mitropolit §i pe boTerf de a se in-
t6rce in Cara. Se ingrija ca nu cum-va s'a, formeze
vre-o liga contra sa. Pentru aceea Domnitorul Ta
masurT rigur6se qi prov6ca pe Mitropolit sä vina
cat mai curand in tart. Tote pretextele aduse nu
se pot justifica. A poT i se spune indirect ca nu
pate remanea Cara fara Mitropolit. Cheltuelele stand
acolo se inmultesc pe comptul Ord i dar trebue
sit se intorca cat mal curand.
.lo Grigorie Dimitrie Ghica Voevod boj. mil. Gosp.
Zemli Vlahiscoi.
XXVIII) Preosfintia Ta parinte Mitropolite al Ungro-
Vlahiei, lubitorilor de Dumnecteti Episcopi ci D-v6strit
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. St Ii1SERICtSCA A ROMAN1LOR 29
cinstiV credinclosi boerilor Domniet mele, ce ve afla %I
In Brasov, fie-caria, evlavie aducem Preasf. V6stre si sa-
natate intru fericire Ire pohtim. primit si cea din urma
scris6re cc trimis vectut respunsul ce a0 fa-
cut Domniet mele de Impedicarile ce ye zaticnesc si a esi
si a veni in dorita Patria D-v6stra, care aceste provlime
nefiind temelnice si cu cuvent, pada avend pe cel ce inteo
o aseminea tanguire aflandu-se, au exit si au venit, nu le
putem judeca tntr'alt chip, de cat numal pricinuirl de
prelungiri, far de vre-un fobs sau ajutor intru inlesnirea
cheltuelilor ce pe tots c iva aveV, si intru desfacerea si
izbranirea datoriilor ce a11t facut, ci Inca adaugari de chel-
tueli si datorii; cad cu cat de malt ye yeVI zabovi cu pe-
trecerea acolea, cu atata mat vartos datoriile urmeaza a
se inmu4i si a se m6ri. Iar nu a se Basle& Drept acea
dar acdsta ratacire intru'nzadar, prin locum streine fiindu-
ye de vatamare cu cheltueli si datorit, nu mat prelungiVI
venirea cu provlime desarte ; de care si parinteste sfatu-
indu-Ye, ea pe niste patrioci, ve scriem si acum, sculati-ve
pane, este vreme bunk sa nu dea niscare-va plot si cala-
torindu-ve veni0 de ye odihniVi la casele D-v6stre, mul-
tamind lui Dunmeq.eu pentru asa multa 1ndurare si mi-
lostivire, ea, Imblanlendu-se intors mila sa cea bogata
harazitxdu-ne pace si liniste. Acestea si fiat D-v6stra sa-
natotli.
(Academia Romana, Vol. citat).
1822 Octomvrie 2.
(Originala).
Aeesta Epistoler este scrisa din partea Domnito-
ruluY, ultima, prin care-1 vesteete cá de nu va veni,
va fi inlocuit prin forta lucrurilor. Dac6 Mitropoli-
tul Dionisie ar fi veuit in Ora, probabil eä n'ar fi
fost distituit de cat mai tarcliti§ipentru alte pretexte.
Nu putea Domnitorul s6-1 inlocuiascA fiind present
in Ora, pentru ca s'ar fi facut mare zarvii. BoTeriX
preT, cara impreura cu el participara la nenoroci-
si
S'ail
ni-alt si s'ail
cad
www.dacoromanica.ro

rile ZavereT, intre care era si banul Grigorie Ghica,
care a fost in urmA, numit Domnitor, nu putea sá se
parte cu el intr'un mod asa brusc, de si i s'ar fi ce-
rut inlocuirea luT de cdtrti Parta. Gresala dar a lu/
Dionisie a fost, ca nu s'a Intors imediat in Ora,.
lo Grigorie Dimitrie Ghica Voevod boj. mil. i Gosp.
2emli Vlahiscoe.
XXIX) Preasf. Ta parinte Mitropolite al Ungro-Vlahiet
Chir Dionisie, cu fiasca evlavie.
Pe langa alte pricinuirl de prelungirl a cal6toriei in
Patrie, vedem Domnia mea ca Preasf. Ta, mal deobste
qicend cA, te afli bolnav natimind de pici6re, ci fiind-ca
acesta patima nu este vre-o b615, din cele iuti si premej-
dibse, ca sa nu pots a te caletori, ci din cele hronicestl,
care si nu pote a-ci educe vatamare, nefiind mai vartos
vre-o caletorie Indelungata ca sa-ti dea suparare, ci o tale
de tret Bile numal, si calelorindu-te in carets si dandu-ci
si Domnia mea ajutorul eel cuviinclos prin vatafif plaiului,
cu 6meni de paza, si tinut, socotim a-ti fi venirea cu OM
odihna. CAA ca o hroniceasca b6'6, pote sä surdisasa
multa, vreme, si prelungindu-se vindecarea urmeaza a se
prelungi si venirea. i fiind-ca acum se afla in tars Doran
si Iara si norodul far de Mitropolit nu pote fi, si acesta.
zabava si sidere a Preasf. Tale acolea in Brasov iti este (de)
mare vatamare, care si chiar Preasf. Ta judecand'o o poti
eun6ste suparat6re.
De aceea fiind-ca not 41 voim binele nu lipsim si im-
parte all aerie ca sa-0 grabesti venirea cu un teas real
inainte in Patrie, indemnand si sfatuind parinteste si pe
eel 1-alti parinV Episcopi, Arhierei si boerl a veni fies-care
p6 la locasurile si casele lor, odihnindu-se si proslavind
Inalt numele Domnului ca, s'aa intors mila sa spre nol,
harazindu-ne pace si liniste ; caci mai zabavind Preasf. Ta
www.dacoromanica.ro

1ST. NAT. POL. $I 13(5ERICESCA A itt) vtionLoR 31
Tara ,F;si Domnia far de Mitropolit nu p6te eta. Iar anil
Preasf. Tale fie de la Dumnecleti mull, fericitt qi man-
tuitori.
1822 Octomvrie 2.
(Original)
(Academia Romans, Vol. citat).
Acesta este intAYa in§tiintare data de Domnitor,
din Silistra catra Mitropolit §i Episcopii §i boeriI
Ore, prin care-T invita a se reint6rce in Ora si a se
ocupa cu totiT impreunA de a alina durerile §i a in-
dulci suferintile poporulul ce le-aii indurat in tim-
pul Zavera Dar nicY Mitropolitul, nicl Episcopif tai
nici boeriY nu s'ati grabit a asculta de Domn, qi dar
au inceput a fi presupuqi de opozantT.
lo Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, gosp. Zemli Vlahiscoi.
XXX) Preasf. Ta parinte Mitropolite al Ungro-Vlahiel,
Chir Dionisie iubitorilor de D-44 Episcopi Chir Galac-
tion Rimnicu i Chir Ilarion Argeqiu D-v6stra cinstip kti
credincio0 boerilor Domniel mele, ce ye aflati la Brasov,
cu fratascg evlavie ne inchinfim Preasf. V6stre qi intreagg
§i fericitg sanatate pohtim D-v6strg. Iar cgtra acesta ye
in§tiintam cs cu mila luT Duranega. qi cu blagoslovenia
prea puterniculul nostru Imperat (a cam% marire §i putere
fie in vecT stepanit6re i biruit6re asupra tuturor vrajma-
§ilor), sosind qi nol aicea la Silistra, tti intrebare Wend
Domnia mea, de la cinstit credinclos boerul Domniel
mele biv. vel. Dvornic Const. Balaceanu, aid aflandu-se
pentru intocmirea breslilor prin judece dupe oranduiala,
de 41 e§it in Patrie Preasf. Vostri D-v6strg, dat
respuns cg din pricing ea, localurile casele D-v6strg co-
prinse fiind de mosafirh osta0, neave'nd unde trage, fnca
pang acum nu art eqit. Dec fiind-ca o tirile imperateqti,
Inca aflandu-ne nol aicea la Silistra, din porunca Imperg-
tease& este a se radica negre§it. Si fiind-cg achta. rang,
cinste impergteascg ca din pronia Dumnegeeasca ni s'aa
Qi
Ili niail
gi
si
si
si
www.dacoromanica.ro

32 DOCUMENTE INED1TE PRIV. LA
hotarit, nu este prosopicos numal pe chipul nostru, ci
pe chipul Preasf. V6stre D-v6stre. Fiind-ca aicea la
Silistra noi avem a mai petrece vre-o cate-va atat
pentru razmul Domniei, ce este a se face aicea, cat si
pentru alte osebite socotele i mamlahaturl ale cerei, pre-
cum $i pentru tntocmirea trebuinciosilor beslit ce stilt a
se orandui prin judece, dupe vechiul obiceiu, lar cei pen-
tin paza politiei este a se orandui la Viicaresti si la Co-
troceni. Sfintiile V6stre D-v6stra impreuna cu
mai midi boeri sculaci-ve cu toil, sa ye calatori a veni
Edna la casele D-v6stre, ca sa ye odihnici de acum Ina-
inte, fiind-ca mult all patimit, unde ca niste Iubitori de
Patrie sosind in Bucuresti unindu-ne cu totii sa im-
bra.cosAm trebile chibzuind mijlocele spre buna
petrecere odihna locuitorilor, sa-1 ocrotirc sa-i bucu-
ram cu felurl de mangaeri, spre a culla/0e in fapta ca
alb scapat din trecutele nevoi i necazuri, ce alb cercat din
pricina apostatilor. Si de acum inainte dobandindu-si fieste-
carele odihna, au a petrece fericit. Acesta sAnato§1
intru fericire.
(Original. Academia Romana, Vol. citat).
1822 Avgust 19.
Mitropolitul Dionisie este invitat a se asocia cu
un prieten al seq. din Transilvania la editarea Mi-
neilor, de care se simtea mare lipsh. Mitropolitul
lush it sfhtueste pe cunoscutul sed El nu cum-va
sa imprime Mineile dupe edifile gresite orY izvade
reu traduse de a le lui Molnar. Apot-1 face cunoscut
ca in Ungro-Valahia intreprins o asa 1m:rare,
corectarea Mineelor de chtra Episcopul Iosif al
Arge§uluT si alg daschli, dar ca trecend curand din
viath, lucrarea s'a intrerupt. Duph aceea IT spune
ca timpurile fiind YucT si lipsh ducend singur de
bank, sa fie bun a-1 phsui panh se va intorce in -carh
§i
§i
4ile,
§i cei-l-alt!
§i
qi §i
fiti
teret, si
si
s'an
www.dacoromanica.ro

ST. NAT POT . BISSRICEASCA A ROMANILOR 33
si se vor linisti lucrurile i atund vor incepe lucra-
rea. Dar n'a maT avut loc aeestA intreprindere.
XXXI) Fiasco. D-tale scris6re de la 23 ale urmatorului
Fevruar primind, a caria cuprindere intelegend, forte ne-am
bucurat de rivna D tale ce 0 spre podOba sflntelor IA -
capri in care sa severtlesc D-lee§tile slujbe pe limba ro-
maneasca, atat de indemnarea ce al facut cu punerea in
tipar (de) musichia cea noun alcatuita de prea Cuviosul nostril
Chir Macarie, cat §i de cugetare9.. ce at acu pentru tipa-
rirea lunovnicilor, Minee p6 limba romaneasca, dupe lipsa
ce este de acest fel de carp, la care ne chemap gi pe noT
intr'ajutor acesteT tovaralii. macar ca nu ne deslutlefilti
chipul cu care). De o cam-data in starea ca acea de ca-
pital nu ne aflam Tar ca pohta D-v6stra este, ca dupe
multa cheltuTala osteneala ce se pune la sever§irea ti-
parirel Mineilor, sa, se pue in tipar tale indreptate cu-
r4ite de tote gre§alile, ce fusese incepute de fericitul intru
pomenire losif Episcop Arge§ului. Asupra aria pricinl
chibzuind i noi, diem ea de a se pune In tipar tot dupe
izvodul reposatulul Molnar, In loc de a dobandi blagos-
lovenie de la B. Rasaritului, mai mult pecat se va adauga
celor pricinuitori, avend in sinetif acele tiparite forte multe
gre§eli, pricinuit6re de scandale la eel simPtorl. Avem
§tire ca reposatul Iosif Argel fAcuse incepere de indrep-
tare prin mijlocul de dascall procopsip cu izv6de vechi,
la care avem noi impartalire de intrebare. Dar prea
putina izbutire de indreptare se facuse. and i s'au intam-
plat pristavirea. La care scop, al indreptarel fiend noT
o madulare nu ni s'aq depertat din multe a merge lucrul
inainte spre severlire. Dar vremea nedandu-ne repuus, pre.
cum deoblte Taste §tiut, all remas de o cam-data bola. De
a o pune in lucrare acum mijloc nu Taste, cacl dascalul
acela Taste cu nilte obiceluri deosebite, nu insa rele, ci
prea tmbunatiqite, a1 aduce aid nici cum nu primelte,
ne afla no' acolo mijloc nu Taste; dar chtar de ar fi,
Bissrica Ortodoxit RomanS. 8
iti
14i
qi
$1
(Bi
;
gi
gi
gi
www.dacoromanica.ro

34 DOCUMENTE INEDITE PR1V. LA
intr'acesta resc615, nu late duhul linistit spre izbutirea unul
acest fel de prea delicat sufletesc lucru. Ci parerea nostra
lake Ca rivna D-vostra sa, nu se inapuOneze de la acest
fel de lucrue. Si linistindu-se vremea, precum nadajduim
la milostivul Dumne4ell nu dup6 mult, si wind in tarn sit
punem in lucrare cu mijloc cuviincios seversirea Iudrepta-
reT i apoi se va pune in tipar, ca si cheltuelele ostene-
lele sit nu fie spre caterisis. CM In vremea ce ne aflam
acum, stramtorati de cele de tote qilele cheltuell chiar ale
branei. Fiind-ca Inca de and am venit aice ni sint tote
veniturile din Ora, poticnite $i numai putem de acum Ina-
inte gasi la nimenl a ne imprumuta, precum panic acum.
Si avem socoteli In partea loculut acolea, a indrazni a
cere Cu Iraprumutare vre-o suma ma! maricica, Ca sa in-
Orem la unit' altiI cale oevall la eel ce imprumutat
$i se oprim si pentru not cat ora face socoteala, ca
ni va putea ajunge, pana ce vom esi in Patrie, de unde
nadajduim fara zabava, a-1 respunde inapoi. Spre deAve'rsit,
credem ca D-v6strA v6 yeti umili despre acesta stare a
Ungro-Vlahiei, in care se afla, acum Inca nimernic
yeti da crestinesc ajutor. De izn6da eereetand intregimea
sandt4ei parinteste v6 blagoslovesc, pururea fiind al D-tale
parinte sufletesc, catra Dumneceu ferbinte rugator si la
porunci ostrdnic.
(Copia autografa a Mitropolitului Dionisie. Acouernia Romano).
Cartea on Gratnata de Arhiereti data Episco-
puluT Grigorie al ArgesuluT, en data de la 10 Fe-
bruarie 1823, prin care se constata ca Episcopal
Ilarion al Argesulm a fost inlocuit imediat, dupe
Mitropolitul Dionisie Lupu. Causa a fost cá n'a ve-
nit imediat in card, n'a ascultat de Domnitor qi a
fost amestecat in Zavera.
ale,,
si
1i
ne-an
qS
www.dacoromanica.ro

BT. NAT. POLITICA SI BISERICEECA A ROMANI! OR 35
Grigorie cu mila lui Dumnecleit Arhiepiscop pi Mitropolit
a Oa Ungro-Vlahia.
X XXII) Intre tainile crestinesti cate cu invetatura s'au
dat de la Mantuitorul nostru Ems Christos si de la chiar
v646toril ucenici si Apostoli, intru intarirea neamului Cresti-
nese, preotia este mal mare de cat tote si far de asemanare ;
pentru cad grin preotie nu numal se s6versese cele-lalte
tame, ci si Omenif vietuesc pe parnent viata aseminea cu
ingeril, si cu darul care este daruit de la Dumneled a-
cestel preoP se fac zburatori catra ceriit. CacT acesta preotie
de aid cu chip tainic urmeaza preotiei eel cerestl. Deel
Hind -ca preotia este un lucru forte de trebuinta la acesta
inchipuitOre Biserica de aid de pe pament, a pravoslaviei,
pentru acesta smerenia nOstra de la cereasca Pronie in-
sareinandu-ne cu 'Astoria sufleteasca a scaunului Si. Mi-
tropolil Valahief, si avend netagaduita datorie a fi cu mare
privighere pretutindenea pans undo se intind hotarele
acestel Mitroplif, ca 0, nu fie nicl o Episcopie, care este
supusa acestel Mitropolii, lipsita de acest dar duhovnicesc
si de Dumne4eii daruit, am socotit sa nu lasam far de
cautare si Sf. Episcopie a Argesuluf, care din pricina vre-
mel au remas far de al el povatuitor de grija si pastor.
Si de aceea cu vola Prea luminatului Prea Inaltatului
nostru Dorian Grigorie Dimitrm Utica V oevea cu sfatul
cinstitilor Blagoroduici, D-lor Velitilor boeri, s'ad ales de
vredmc destoimc ca sa tie duhovnicescul toiag i sa
pastoreasca acesta Eparhie a Sf. Episcopil prea cuviosul
Arhimandrit Chir Grigorie, pe carele hirotonit not
Arhiere6. in Biserica sf. Mitropolil, avend slujitorl impreuna
si pe frail intru Christos Chir Galaction Episcop Riumi-
cului *i Chir Dionisie Pogomanis, si l'am facut adeverat
dupe lege ci dupe canOne Episcop Eparhiel. Asa dar fratia
sa iubitorul de Dumneq.ed Episcop al Argesului Chir Gri-
gorie urmeaza a merge la Episcopia care i dat de la
Dumnecleg, s6, p6rte grija de too, enoria care este supusa
s'ad
@i
at
si
ram ¢i
www.dacoromanica.ro

sub d8nsa, sa blagosloveasca i sa sfincasca preop creqtinI,
card sint Intiensa, sa-I invete tote Invetaturile dogmele
cele de Dumneclell lubite §i de suflet mfintuitore, §i nu nu-
mai cu Invecaturile prin grain, ci maI vartos cu pilda
vie uirei sale cei crectine§t1 prin fapte. SA sev8r§asca cele
ce i se cuvine unui Episcop, sa scaunul aihieresc
ca un adeverat Arhiereti al acestel EparhiL SA faca far
de nicI o luare, dupe can6nele apostoleW, sobornice§ti
parintestI pentru acesta pricina, gramatici, cetep ipodia,-
con!, sa hirotonisasca diacom sa I pue la treapta preo-
Pei, pre monahl §i pre calugarl aseminea, sa facA parinp
duhovnice§tI prin pop6rele fraPel sale, sa sfinOscA Biserici
§i tote cele-1 alte chte trebuesc ale Arhieriel sa le sever-
qascii. Sa stepAneascA Monastirile §i Bisericile aceste! E-
piscopil tote lucrurile mileatore nemipat6re ale Epis-
copiel, ca un adeverat Arhiered al aceste! Eparhil. Cucer-
nicil cleric! deobqte tOta ceata preqasca, D-lor cinsticii
boer!, qi tot neamul cre§tinesc BA dea numitulul Episcop
cuviincl6sa cinste, supunere §i ascultare la cele ce-I va
povapi spre cele de fobs suflete§te §i trupelte. Sa se po-
meneascA numele fratieI sale la tote biserice§itele sfinte
slujbe, precum poruncesc sobornice§tele sfinte can6ne, i In
scurt ca un pastor st% porte grip, de OM turma, ca de
ceea ce va Eat dea samA inaintea Arhipastorului Christos.
Drept area pentru a se cun6§te de top eparhiopl de ade-
verat ArhiereA §i Episcop al Sf. Episcopil, §i severii tote
cele mat sus 4ise §i a't;41 avea tOta cinstea arhiereasca de
la fieq-care, s'au dat mal sus numitulul Episcop Chir Gri-
gorie acesta carte, Intarita cu pecetea sfintei Mitropolil
iscalitura Nostra, dupe orandmala bisericeasca.
1823 Februar 19.
(Is. Mar.) Grigorie al Ungro-Vlahiet.
(Documente diverse M. B. Nr. 3 1779-1833. Academia Romans, .
qi
salt, in
$i
a
si
qi
qi
si
si
qi
qi
www.dacoromanica.ro

IST. NAT. P0 `,IT. BSI BISERICgSCA A ROMANILOR 37
Din ac6sta epistola se constata ca Mitropolitul
Grigorie a fost exilat on maY bland ciicend a fost
dus in Basarabia dupe porunca GrafuluT Pa lin, Mill
voia MitropolituluT. Cand era la granita Rusid a-
dresezh acesth epistolA Guvernatorulul BasarabieT,
cerendu-T ospitalitatea sa, pe care-1 cunoqtea de
maT inainte.
Chirie Conte !
XXXIII) Dupe o porunca a Exelentiei sale Graf. Palin,
deplin inputernicit president al Divanulul Principatului,
viii in Basarabia. Nu voiti putea a pune piclorul pr , ph-
mentul acestel Eparhil al MarimeI Sale, incredintata libt
purtarea de grijh a Exelentiel tale, fare, a me pune Li 110
subt proteetia ta. Ca un cap al unel Biserici, care se afla
push dupe t6te cuvintele sub acoperem8ntul eel deosebit
al Mhriel Sale. AO fi putut dice, ch am 6req-care dreptate
subt acesth protectie. Dar Chink Conte, nu cer acdsta cat
de putin ca un strein carele vine a cere pentru o 'vreme
lubirea de strein. Si la una §i la alta din aceste, dupe
pricina lubirel de 6meni a Exelentiei tale fire§te nu nal face de
cat Imi crelte credinta mea. De aceea Chirie Conte, bine-
voeste a da credemant la multamirea cu care ore-ce tot-
dea-una nu void §terge din pomenirea mea intru ferbinte
rughciuni, care le formaluesc pentru bung norocire a Exe-
lentiei tale tfi adancul respect cu care am cinstea de a fi.
Chink Conte,
al Exelentiei tale prea sups slugh,
Grigorie Arhiepiscop Mitrop. Valahiet.
Carantina de la Leova. la Fevruar. 1829.
(Academia Romana, manuscriptul citat),
www.dacoromanica.ro

38 DOCUMPNTE INEDITE PRIV. T A
Ac4sta epistolA este o cerere din partea Mitro-
politulul meritos Grigorie chtrA, Graful Palin de a-I
da un restimp de 15 Vile, Oa, la pornirea in exil.
Argument4zA acesta prelungire de pornire pe cu-
vintele, ca are afacerT bgne§tI de desfAcut, ca pen-
tru sustinerea sa in Basarabia sa-T acorde o modesty
surn6, cat crede ca -T va fi indestulAtore ranguluT
seb de Mitropolit, ca, in fine din venitul Mitropolid
s6, se plAteasch restul datorid Mitropolia pe care
declara eh a gAsit'o forte mare §i cá acum este mid
§i ca trebue stinsii °data acesta datorie.
(Traducere din Grece§te).
XXXIV) Am primit porunca pe care Exelentia ta mi-a bent
on6re de a'ml trimite, de la 24 Ianuarie, ci dup6 ce am
pus de mi-a tradus'o, am inteles precis sensul et. Nu
indrAznesc a infra nici in cea mai mica analisA a causelor
care au adus acesta porunca, pentru ca datoria mea sere
curat numal sA m6 supun. dacA pe langA acestea in-
drAznesc a ruga pe Exelentia ta, BA mi se dea un termin
de 15 Vile, acesta sit face numal ci numal pentru ca sA am
timp al pun in ordine deosebite socoteli ce s'au intamplat
sA am deschise in present. Intre acestea poftirea de pornire
sa o hotArasc eu, pentru ca. pot EA am nevoe pentru chel-
tuiala voiajului si petrecerea mea in Bararabia, lucru ce nu
este inaintea ochilor met de cat o urmare a bunAtatei cAtrA
mine, Ili ye rog sa primip pentru acesta multamirile mele.
Dar fiind-ca eti nu cunosc locul in care urmeaza sa trAese,
nu pot fac intrebuintare acestel chemAri, rog intelep-
eunea cea prea pAtruncret6re a Exelentiei tale ca sA ho-
tArasca acesta sums, cu cAth, modestie este permisA carac-
terului mein politic (Tcclitcup.x) modul de a trai in loc
strein. Dac pentru interesaleta ce datoresc pentru Mitro-
polie ni-ar fi permis, in presenta mea siatuatie, sa'ml dail
opiniunea despre veniturile et, a'll ruga pe Exelentia V6s
sA
si
mich,
www.dacoromanica.ro

!STOMA NAT. POL. SI B1SERICtSCA A RomItsikoR 39
trgi, si ordoneze, c dupe ce mi se va trimite cat va dispune
Excelen0 to pentru voiajul met, In timpul abseMei mele,
si dupe ce vor economisi cheltuelele trebuinci6se Mitro-
poliei, atunci ceea ce va prisosi sit se dea la plata datoriei
el, care se derivit tot din timpul predicesorilor mei, pentru
ea sá nu se ingreueze iarAfti inmult;ndu-se procentele A-
cest4 datorie s ridich, la o suma f6rte mare, Tar a am
nu este de cat de 125,330 lei. Si pentru acesta me rog
Exelentiel tale sA credi ca tot-deuna 0 tot locul vo't fi
cu datorita inchinaciune Inalta Vostra Exelenta.
(Fara data)
(Academia RomAna, manusc, citat).
Mitropolitul Grigorie qi in exil fiind, nu fo'a pa-
rasit ocupatiile luY literare, se indeletnicea cu tra-
duced. Ape a facut i Mitropolitul Veniamm and
a stat tot in Basarabia la ColincAutY in exil, s'a
ocupat cu traducerea SecululuT intra (c_ xcronasTrpic,)
a luY Eugeniu Vulgaris. Aqa sint omeniT mad, pre-
tuesc timpul maT mult de cat aurul. ET pricep ca
datoria for este inainte de on-ce alt, de a hrani cu
hranii sufleteasc'a pe pastoritiY lor. Mare a fost §i
meritos Veniamin, mare §i virtuos i ucenicul sett
Grigorie, De la aceqd DascalY ai BisericeY Romane
remas o literature forte valor6sA bisericesca,
cam cu atata sintem 'Ana asth-cist. Mitropolitul Gri-
gorie avea i suflet mare national ! S'a ingrijit in
pament de exil a cultiva sentimentul national intre
conationaliY seT Romani. Basarabia luata de RuqT
la 1812, incepuse a se rusifica, maT ales ca Biseri-
cile n'aveati chrtY in limba neamuluT i eT ruse§te
nu pricepeafi, fiind-ca era' RomAnT. Mitropolitul
Grigorie se pune in contact cu Arhiepiscopul din
Chiqinafi q1-1 face sa inteleaga ca RomaniT n'ati carts
§i prin urmare nu pot sa asculte sfintele serviciT.
Arhiepiscopul admite cerirea drepta qi cregtinesca
a MitropolituluT Grigorie, care indata scrie sa i se
si clitra
ne-ati.
www.dacoromanica.ro

40 bo LMENTE 1INTF D TE PRIV. LA
trimith o sums de volume, ce se ved mai jos qi le
imparte gratis pe la Bisericile din Basarabia. Asa.-
gli nu se mai permite a se introduce' cart! roma-
ne0i in Basarabia romans, locuith de Romani. lath
cum gttndea qi cum lucra Mitropolitul Grigorie
peutru cei de un stinge §i o limbh cu el. Fie-T Ca-
rina uOra ! Epistola este scrisa Mil Neofet al
Rimniculul.
Cu cea in Christos frafasca dragoste me' inchin frigid tale.
XXXV) Dupe ce cu multe negazuri si primejdii, din
pricina vremef si indelungarea dug, am ajuns aicea la Chi-
sinov, eu mils lui DumnedeA ne aflAm sAnetosi tog, afarA,
de Time, pe carele bolnavindu-se la Focsani l'am lAsat
acolo in sama Igun2enului de la Sf. loan, eu cheltuialA de
ajuns si cu scris6re catrA fratele Buzeit. Pentru eh dupe
trecerea de qapte qile ne -at lis doftorul, carele fl eAuta,
eft de si se va radica, nu putem al luam ca sA nu-1 int6rca
bola, tz.i de atuncea nu stim nimica de d6nsul, farA numal
cele ce ne-al instintat frittia ta. Apoi dupe ce am venit
aicea, and imi da vreme slAbAciunea ochiulul si neputinta
trupului, me zebovesc cu talcuirea sf. Theofilact la Epis-
toliile sf. Apostolf, ave"nd scopos, cu ajutorul hil D-deft,
prin rugficiunele sfintilor, sit tipAresc on talcuirea acesta
care am cis, on talcuirea fericitului Theodoret la Psaltire.
Ci of despre mine me voiA sili ea on una on alta, lar
implinirea remane la Domnul, fArA de al Orilla ajutor ni-
mene nu pote face nimiea. Tar dupe acestea, fiind-ca, dupre
cum dice Ore-unde inteleptul Aristotel : Fireste poftesc
Omenii de a sti orl-care stiintl, va dice eine-va, aft poll-
ticeasca sail bisericeascA, ci fiind-cA frafl de aicea pre
cea politiceascA o aft din gazeturile cele multe, lar de cea
bisericeascl stilt lipsitl, mai vertos eel ce nu inteleg limba
rusasca, m'am fegaduit Preasfinciel Sale pArintelui Arhie-
piscopului sa le dall in dar aceste de mai jos insemnate
calif spre folosul sufletesc. Rog dar pe fratia ta, ca sA
afEd §i frAtia ta parte la folosul acesta, el to siledti spre
www.dacoromanica.ro

JS FORIk NAT. POI ITICA *I BIS. A RO AANILoR 41
trimiterea lor, carea p6te fi intr'acest chip. Sa poftesti a-
dick ca pre un iscusit intr'acestea, pe D-lui Pitarul Ionita
(eArula 11 rog de la Dumnegeb. tdte cele de folos) ca sa
le aseze in niscare-va lildi de acele cu care se aducea
Urea dinlauntru, si gasind un ocazion wt le trimiti in
in Iasi la Igumenul de la Manastirea Golia, elm% i s'aii
Boris de aicea pentru d8nsele, ca primindu-le sit iconomi-
sascit trimiterea for peste hotar. tar chiria pentru densele
pAnA la Iasi sit va plati de frAtia ta, lar de la Iasi prInft
aicea o voill plAti et. Si care dintru acestea vor fi legate,
sit se trimitA legate, $i care vor fi deslegate sä se trimita
deslegate. Cele deslegate Irish sit poruncesti A se numere
ca sa nu 1as5, aicea lipsA si apot vor re'mfinea stricate. Cu-
vintele cele pentru preotie, de nu se vor fi legat, sa se
aseze impreuna cu spitele, precum stie Ionitrt cel ce era
la camara (pe carele stt-1 blagosloveasca Dumneleu cu
mile bune). Iartt pentru Paterice, de nu vor fi in Mitro-
polie, sa, scrip la, pitrintele Arhimandrit de la CaldArusani
si negresit va trimite, $i acestea sa vor gad si se vor tri-
mite tote cu ceva zAbavA printr'un ocazion. Iar ett to pof_
test ca indata dup6 primirea scrisOrel acestia A alb res-
punsul fratiei tale prin posts, instiintAtor de primirea
serisorei $i vestitor de intregimea sitn6tatel fratiel tale ;
pre carea milostivul Dumne4et sa o ptizasea intru multi
ani spre folosul deobste isi bucuria nostrA.
1829 Iulie 30.
Al fratiei tale intru Christos titbit frate,
Grigorie al Ungro- Vlahid
Notes. Asti pra purcederei mete din Bucuresti am fost primit
o seris6re de la parintele Arhiepiscopul de aicea pentru
o hirotonie a unul gramatic de la un om( ?) de la Cralova,
si am lasat acea scris6re la fratia ta ca sa o pub in lu-
crare. Acura Preosf. Sa pofteste sá tie ce urmare s'all
fAcut, qi deci frAtia ta impreuna cu cu cele-l-alte vet in-
stiinta $i de acesta, precum singur in seris6rea a'eea stria.
150 carp' ale Sfantului Vasile.
150 cArtt ale Sf. loan Chrisostom.
20 Paterice.
www.dacoromanica.ro

42 DOC. !NED. PRIV. LA 1ST. NAT. POL. F RV. A ROMANILOR
25 cArti cuvintele Sf. Grigorie qi ale SE loan pentru
preotie.
30 Exomologitare cu can6nele Sf Ion Pusnicul.
30 Pravoslavnica Marturisire, cele alcatuite de Petru
Moghilti.
30 Cuvinte pentru Pronie.
5 Pentru Armeni.
NB. D-lut Logofetul Neculae it poftesc din suflet de la
Dumneleil tote cele de mantuire.
(Academia Romans, mauusc. citat).
(Epistolu trimis6 catrg. Neofet al Rimuicului)-
Mitropolitul Veniamin da tot sprijinul set la tri-
miterea crirtilor romanestT in Basarabia, pe care
Episcopul de Rimnic le espeduise din BucurestY.
Se ajutat frhteste pentru ca ambiT cugetati ro-
maneste.
Cu fratasca in Christos dragoste 7/26 inehin Preosf. Tale.
XXXVI) Prin prea cuviosul Arhimandrit Dometie am pri-
mit adresurile Preosf Tale, pe care sall§luindu-1 aicea in Mi-
tropolie 1-am inlesnit mergerea pang, in carantina Sculenl.
Multa bucurie all siootit sufletul well de int6rcerea in dorita
Patrie a prea Tubitulul frate Chir Grigorie ; numal putin
m'am bucurat de curAtania dragostei ce eatra mine pazegti.
Multamesc de paretisis a parintelui Romanulul sal4luindu-1
intru ale n6stre cu tot& odihna, pe vremea cat a zabovit
acolea, de care singur aratat a sale mulc§,mirT. Acosta
de-apururea doresc a se pgzi intre nol. Multamesc gi de
Caravalit trimigT pre care-1 pretuesc pre cu adeverat din
sevasul lubiril tocmai de la aqa loc. Dea Domnul maY
in curand vreme sa efiqtigatT pe parintele Ungro-Vlahiel
sanetos, spre a putea deopotriva impArti bucuriile. Dupe
acestea et me rog fa nu fit uitat de la sfintele rugficiuni,
fiind al frAtiel Tale in Christos frate (li ostrdnic la porunci.
Veniamin Mitropolit Moldaviei).
(Academia Rom., manue. citat). 1831 Decembrie 20. hot.
(Cab-et Neofet al Rimniculut)
(Va. urma) C. E.
fli
mi-a1
www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLUTIONISTA SI ETICA CRESTINA,
(Urmare. Vedi Biserica Ortodox4, No. 0).
PARTEA
Cuprineul 0 Conseeintele Morale! lui Spencer.
Chipul cel 0.0, la cer pe care Nabuhodonosor l'a ye-
chit in via avea pial6re de hit. Iata, o ic6na fidela a con-
tructiei etice de tot falnice, asupra careia Spencer, filoso-
ful Dartvinismului, voeste 86, atraga privirile lumei. Osta
etica dupe cum am vezut e rtizamata pe temelia subreda
a pretinsului proces de adaptare, ce esista numal in fan-
tasia dascalului evolutionist. Am putea deci considera pro-
blewa nostra resolvita. Traga Spencer din adaptare ori-
ce consecinti pentru etica, ele n'au de cat va,16rea unor
inchipuiri fantastice mat mult saii mai putin reunite. Din
premise false se pot trage numal conclusii false.
Cu tote aceste sa intr5,m acum si in interiorul acestel
constructit Nose i sa trecem in revista t6te productiile
arhitectului nostru. Din aceasta cercetare vow trage un
tolos indoit. De oparte se va vedea mai bine, ca noul si-
stem nu e admisibil, iar de alta vow putea trage o con-
clusie asupra teoriel evolutiunei in genere. Ori-ce teurie fi-
losofica trebue a sustine proba sa in morala. Deci se
'Ate stabili in general principiul : Un sistem iovedit in-
capabil de a servi ca fundament ordinel morale este ne-
www.dacoromanica.ro

44 ETICA EVOLUTIONISTA SI MICA CRES1INA
admisibil in sine. Deci data isbutim a dovedi, ca ipoteza
evolutiunel, stability de Darwin si Spencer, nu p6te infi-
inta o morals demna, vom ajunge necesariamente la con-
clusia neresturnabila : Asa dar ipoteza in sine, eel putin
in estinderea sa, la om, sty in contrazicere cu adav6rul.
I. Obiectul moralet.
Dup . socotinta generals etica se ocupa cu o parte a
conduitel omenesti, adica cu conduita morala. Deci sa
intr6ba mai intal : ce trebue a intelege sub conduita ?
Cetitorul va fi surprins a vedea, cat de bine stie
filosoful nostru sa joce rolul de Copernic in Etica. El in-
vata a sub conduita se intelege : combinatiunea intre
actiunea organelor sensibile si motoril... ce se manifest
in afara. Obiectul nostru deer va fi aici agregatul tuturor
coordinaiilor esterne cu escluderea tuturor combinatillor
interne. Tot ce se petrece in launtrul omului sunt numal
functiunt ale erierulul, plamanilor, muschilor etc. si prin
urmare nu int% in domeniul eticei ci al Fisiologia.1)
In urma acestel afirrnatiuni revoltatore si arbitrare,
Spencer n'are trebuinta a se ocupa in Basele eticet sale
cu procesele interne, sufietesti, in special cu actiunile voel,
ce Bunt simburile cel mai propriu al eticel. Despre a-
ceste procese interne in intrega carte nu este vorba, nice
de cum sail numal in treacat, si anume cat e necesar
spre a lamuri coordinatiile externe.
Pant acum s'a creclut in general, ca etica sc6te pro-
blema sa principals din interiorul oroulul; ca la judeca-
rea moralitatei se pune cumpana principalminte pe voia
omului, pe vrednicia sa din launtru, pe dispositia virtu-
oasa a lul ; ca inima este campul cel propriu, pe care
se 'ncing luptele binelul si reuluf si se hotareste val6rea
cea adevtrata si demnitatea morals a omului. Lumea a
') Les Bases. etc. p. 6. §i 7.
www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLVTIONISTA. ETICA CREMNA 45
fost de socotinta, ea chiar umul eel mai Berman $i mai in-
slrainat ar putea ajunge pe o trepta Ina ha de perfecti-
tine morals, numaI daea rola sa ntt este reprosabila, salt
daca, are inima curata. Sub un invelis strentos se p6te
ascunde o inalta nobleta morals. De alts parte oamenii
an fost in general convinsi, ea on eat de buns ar fi con-
duita esterna, on cat de eficaci ar fi combinatiile orga-
nelor sensibile si naotoril, omul p6te fi un morment v6-
ruit, plin de putrejune morale, cum dovedeste esemplul
fariseilor si a tuturor urmatorilor for in mAestria fa-
tarniciei.
Tote aceste at fost inexacte dupa filosoful nostru. Ge-
nul omenese a dibuit pe Intunekic una din cele mai
fundamentale idel morale, puns ce Spencer apare ea un
s6re si imprastie razele sale mangaioase, spre a lumina
potecile intunee6se a le pamantenilor. Dovec,11 fail 'ndo-
eala Spencer n'aduce nici de cum. Ar fi de sigur cute-
zator a cere arguments de la un barbat, care, inarmat
cu tota stiinta darwinista, pasesee catra termenul veacului
nostru.
De alt-fel eselu lerea tuturor proceselor sufletestl din
domeniul morale( are o consecinta, pe care Spencer In-
glis'', presupunem spre onoarea lul, ar respingeo hotari-
tor. Irma ea results necesariaminte din conceptia lui. Daca
procesele interne ale sufletului, gandurile, intPntiele, do-
rintele $i poftele ca functiunt nu sunt obiectul eticel ci
al fisiologiei atunci urmeza ea ele nu sunt nici bune
nici rele moralminte, ca dar adulterul sevar,sit in inima,
intentia de a tura, judecata cutezat6re, nerostita Inca, ,si
ultele de-asemenea nu sunt de osindit moralminte. Atunci
naturalminte ar fi rupte lanturele ce Impedica si strica gan-
durile si poftele n6stre. Dacil Christos zice : Nu ce intra
in gura spurea pre om, ci ce iese din guilt spurca pre
om, ea cele ce ies din gull ies chin inima, cum sunt On-
durile cele rele, uciderile, adulteriile etc. aeestea fireste
ar trebui rectificate dupo noua teorie. Porunca a zecea :
1
www.dacoromanica.ro

46 ETICA EVOLIJTIONISTA ETICA CRESTINA
)7
SI nu poftestl" ar fi atunci din fericire inlaturata
biata nostra fire s'ar putea mica mat liber azt de cat
in vechiul Testament.
Escluderea tuturor proceselor interne ale sufletulul din
domeniul morales, este ceva asa de necrezut, ca orl.cine
se intreaba fad, voe : Cum a putut ajunge Spencer la
aceasta asertiune ? Este ea poate numal o eroare even-
tuala a filosofului nostru ? Nu, nu este asa. Ea sta in
cea mat stransa legatura cu sistemul sett Ea este nu nu-
mat o consecinta a materialismulul set, ce stie numal
despre grupari i miscarl de atoms, ei un resultat nece-
sar al definitiet ce Spencer dd binelul si rMlut. Ce im-
porta gandurele, intentiile i dorintele interne, ascunse in
suflet, cand caracterul moral a unel fapte atarna de e-
fectul et pentru lungirea vietet s;.11 de adaptarea et la
conditiile sociale.
Intrebam acum pe orsi ce om nepreocupat : 0 mo-
rala ce, asa ziee id Inca de la inceput da astfel de rode,
poke avea pretentie ea este adevarata ?
Nu tota, conduita umana este obiectul morale' ci nu-
mai conduita liberd si reflectata. Pentru fapte nelibere
nereflectate omul nu p6te fi responsabil. Cum va esplica
Spencer acum din punctul self de vedere libertatea si res-
ponsabilitatea conduitet omenestt l El afirma, ea evolutiu-
nea luereaza dupa legs mecanice, invariabile. Ca omul,
ca product al parintilor si al doicel, al Ioeulut si al
timpulul, al aerulul si clime', al sunetulul si luminet, al
hranel imbracamintel, este supus la aceleasi legs me-
camee, ca de pilda pamantul, asa ea tine ar cunbste pre-
cis pe om eonditiile sale de trat, ar putea stabili o
formula matematica pentru conduita sa 1).
De sigur, ors -tine va astepta acum de la Spencer o es-
1) Les Bases etc. etc. P. 114.
§II
ei
ei
ei
1i
www.dacoromanica.ro

ETICA EVOLVTIONISTA SI ETICA CRESTINA 47
punere am6runtita §i temeinica despre voea libera §i data
omul p6te fi capabil de imputare fare libertate. Dar §i
aici ne vedem inlelati cu totul. Acatzt cestiune principald
nu e atinszt nici cu o vorba in etica lut.
De acela suntem nevoid a ne'ntarce la psihologia sa,
unde cautA a esplica origina inteligentel §i a voel i).
Negreqit acolo inchina trel pagini intregi discutiel des-
pre voea libera. Studiul acesta incepe cu urn:Max-ea ob-
ser vatie : Ar fi de prisos )si nepotrivit a intra aici mai pe
larg in cestiunea de mult contrariata despre libertate.
De prisos §i nepotrivit ! Acosta scuzA ar fl putut avea
loc, data Spencer promitea o discutie mai intinsA a ces-
tiunei in Etica. Dar ce insemneazA ea, &and in etica ces-
tiunea intregA este ignorata bini§or, lar in psihologie e
considerate, de prisos.
Dupe acesta introducere cam in zeflemea, urmeza o dis-
cutie de aceiaqi nature qi anume, 0, socotinta deob§te despre
voea libel% e basata pe o amAgire subiectiva ti obiectivA.
Amgirea subiectiva consists, in acceptiunea falgA, ca eul,
care este present in sentiment, ar fi ceva mai mult de
cat agregatul de simtiri Ili idel, ce exists, in momentul
dat. Insa pe ce bazA numeste el fallA acesta acceptiune,
eel de sigur drepta ? Respuns : Pentru cA substratul, ce
apartine eului dar e necunoscut, nu p6te fi nici-odatA
present. Dar, sa ne erte D. Spencer, acest substrat este
forte bine cunoscut Fili present. Tocmal sentimentul gene-
ral marturise§te, cit sub ell nu se'nteleg fenomene tree&
tore ci factorul durabil ,si causa fenomenilor. Ell aunt forte
con rill, ca substratul acestor fenomene nu este un X
necunoscut. ci ell insumi cu trup li suflet, care reman a-
celaq chlar daces fenomenile se schimbl, li care pot pro-
duce dupe voe multe fenomene de acestea, §i tot ala le
pot face sa disparA. Dace in momentul acesta ell cuget
') Principien der Psychologie. Detitsch von Dr. Vetter. Stuttgard
1882. Bd. I. S. 523.
www.dacoromanica.ro

48 ETICA EVOLUTIONISTA $1 FTICA CRESTINA
si scrip, sunt bine conscient cA, nu me identific cu gaa-
direa si scrierea, ci cl ele sunt actiuni pe care le pot
continua sat curma dupe plat, si pentru care deei port
respundere deplini. Tocmai acest sentiment clar si nein-
dolos, ee existA, in pieptul fie-carui om, si pe care nici o
teorie nu'l va sterge, putea face pe Spencer a lua aminte
di afirmatiile sale aunt inexacte. Omul este liber char
dac'ar fi nascut in obezi. Dar natural, din punctul de
vedere preconceput a lui Spencer, libertatea trebue nimi-
eitA cu on -ce pret. On -ce results, din puterile atomice
asculta nurriat de lee mecanice, asa dar n'are a face cu
libertatea.
Ast-fel este acestA, filosofie moderna. Ea sA faleste cu
fapte, aerie dill despre Base le eticet si neagA. char din
capul locului faptul eel mai neindoios, mai clar si mai
general al sentimentului !
Spre a ne convinge si may bine despre sus ;Lisa ama-
giro subiectiva, Spencer voeste a arata mai departe, ca eul
pote fi present in sentiment numai presupunend cA, coin-
cide cu starea momentana a sentimentului. Dace eul este
present in sentiment, atunci de ore-ce tot-de-una este
present, in ors ce moment am voi nu Foote fi de cat intregul
sentiment simplu sat compus, ce trece in momentul res-
ptetiv". AcdstA afirmare pate ar avea sens, data am per-
cepe numai fenomene si star' abstracte. Dar nu este asa.
Nos percepem sterile existente In nos, cum ele aunt presente
co ncret in nos, ca stars ale ndstre, asa dar ne percepem
tot-odatA si pe not in,sine, ca / atorit ,si ca usele stArilor ce
se schimbA. Dad, parerea lui Spencer ar fi justA, atunci sin-
gur el ar trebui sa se destepte eel putin in fie-care dimineta
cu alt eu, si n'ar avea drept a se considera asta-4i iden-
tie cu Spencer, care a debutat in literaturA la 1842 cu
o incercare despre sf era proprie de agiune a guverne t.
mentulut.
El pretinde ca acesta amAgire subiectivA se confirms
Ines si eu una obiectiv(1. Aqiunele altos' indivicji sunt lip-
www.dacoromanica.ro

ETIgA EVO_UfIONISTA §1 ETICA CRE§TINA 49
site de uniformitatea cu care luereaza de pada o marina
supusa a legs mecanice. De aceea ne inchipuim mat adesea
ca ele ar fi determinate de ceva independent, ce se numefte
voe 1). Dar acest' amagire vine numai de aeolo, ca corn-
binatia causelor ce lucreaza cu necesitate este incureata
la om, ea se schimba din moment in moment li omul ast-
fel pare a fi liber.
Am nedreptati pe Spencer and am tagadui ca este
indrasnec in afirmatiuni. Neat numai c acestit indrasnele,
nu ajunge la victoria in luptele intelectuale. Ea cu atat
mai pucin p6te ceva in MO faptelor celor mat generale li
mal ne'ndoelnice ale sentimentuluiun sentiment de care
nime nu se pote lepada.
Dad omul lucreaza Cu aceiali necesitate ca o locomo-
tiva, sat, spre a ne servi de compara0a uuul ucenic a
filosofului nostru, data omul nu este mat liber de cat fiuviul
ce se varsa ne'npedecat in mares : cum se face dar eft nu
osindim locomotiva cand sdrobeste un om, sat nu batem
riurele cand inundeaza oraple li campiile n6stre, si ineaca
6menii, cum a batut Xerxe odini6ra marea ? Pentru ce
judecatorii no§tri pretind a fi informap ma de precis de
a sever§it tine -va o nelegmire cu kitiinta li voin0 sat. be.?
Pentru ce admit el circumstance uqurat6re, data top omenii
luereza cu aceiali necesitate ? 2). Lecinscht sat. Ravachol
nu puteat fi 6re seuzati ca n'at lost stepani pe sine §i de
aceea at severgit aqa crime? Dupe noua morals, crituinalii
n'ar trebui pedepsiti ca Dive vinovati, ci dust la spitale
de aliena41 2). Bine a 4is Inc Platon : Niei un om nu se
supara, pe altul pentru gresell ce dupe socotinta sa at causa
for in natura Insa§1 sad in o intamplare. Nime nu va
cauta sa mustre, sat sa invete, sat sä indrepte cu pedepse pe
1) Principien der Psychologie, 5..524.
2) In acest caz t3i rolul social al pedepsei cum vor a'l esplica unit
jurisconsulti remane pentru noT ne'nceles. Veil.' Arhiva soc. seiinl.
§i liter. din Tao, An. 11I, No. 10-12 p. 643. LT 1892.
3) Comp. Arhiva 1. c. p. 638 sq. 640.
Bina.. Oortclzoit Rooduut, 4
www.dacoromanica.ro

1893 01

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 1893 01

Similar to 1893 01 (13)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1893 01