1888 08

te
- ; L
m".",K
ococoancoudOcare<exocnoxoo
B1S1- RICA
e
ORTIIODOXA ROMANA !!:
Revist Periodica Eclesiastica.
ANLL X11-10.a.
No. 8.
Tr=
NOEMVRIE.
-3t.iCUFESTI
c_.1,(;71a/ire
(2 ,.7
34. Ser. Princi,nate:e-Unie. 34.
I 8 8 8.
:TORI'-°.
-;(
IVW
to
. ,
( "/ I}1 ,,J.I.V;t'f,N7.7%,., ..; 71 0. 111711.
.
Li,
e.14
LAIL
; ; j,*
-
4
eg.sI accede,
,.11;; .1 i
rlY01,01,9,0
Yi
avroarIC4
kii Lig 1 Cq
EC1711,
;
g
;k;:t4i
r
1
: :
.
-4411-7,%
ti74
4
-,
.; :: ,
I
IF
tit
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
MATERIAL PENTRU ISTORIA CONTEMPORANA
BISERICESCA §I NATIONALA
Chiriac lerosehimonahul, Arhimandrit Romnicenu,
Egumen Sankt
Viata acesttn Arhimandrit Chiriac ROmnicenu este nu de
putin interes pentru not Romani', fiind-ca el traeste tocmai la
finele secolulm trecut si la inceputul acestut present, probabil
pana spre 1840. Dela el po ed un manuscript in care
descrie evenementele din timpul vietei sale, schimbarile
ce au avut loc in Ierarhia n6stra si in Guvernul Orel. Apol tot
ce an ver,lut el in Santul Munte al Atonulm, si descrie in-
fluinta si insemnatatea ce avea, Romani' in Orient si in
special in Santul Munte al Atonulm, la inceputul seculu-
nostru.
Chiriac Romnieenu este Roman de neam, si cultivat in
scolele Greeest si RomAnestt ale Tare' din timpul seu.
Spre a sti en siguranta cite -va date positive, de o cam
clan, asupra vietei sale, transcriu, aicea din manuscriptul sett
urmatarea pericopa in care singur vorbeste despre viata sa:
Iar noi am m rs la, sfauta manas ire a stantulm pre
cuviosulm Pavel, unde petreceara, mers fiind de aicea,
dupa ce nascusem, si crescasem la pamantul mien orasu
Ramnicul, din sud Valcea, si deprins la inviitatura earth
in orasul sfintei. episeoph; la casa parintdor miet ; apm
dat find la sfanta manastire Bistrita, unde sa afla sfin-
tele moaste ale marelm Grigorie Decapolitu, aduse dela
Tarigrad, cu multi cheltuiala de pre fericitul intru po-
illanastili
lui
Calzau.
Anis
www.dacoromanica.ro

530 MATERIAL PENTRU ISTORIA CONTEMPORANA
menire ctitor, Dunme lui marele boer, Biv vel Banul Barbul,
Cairnacamu Craiovei, inprenna, cu fratele sun biv vel Clucer
Radu si alth-rudenii, cum in istoria mAnastirei arata; unde in
vremea copilarii am petrecut 8 am, spre invatatura ear-
th, si a bunelor naravuri, in zilele tole de pre urma ale
fericitulin episcop Chir Fflaret, Mitropolitul Ungro-V1a-
hiei ;'dupa rfizmirita Turcului cu Nemtul, in zilele Dom-
nului Mavrogheni, supt igumenia Sfinti Sale arhimandri-
tulm Nectarie Ramnicianul, intaird chivernistoriu al mien,
si rudenie patriot. Jar dupa scoaterea igumenil, luand
supt epistasia pre cuviosiel sale metohul sfintel Mitropolii
Goranul, ce taste in dreptul orasulm RArnincul, dincolo de
marginea Oltului, am petrecut tree ant supt ascultarea
batranulm Arhimandiit; Iar deacia prin cererea ce am fa-
wn-, m'au dat la sfanta Mitropolie a Bucurestilor, spre
mai buns pedepsirea invataturil, in zilele Pre Sfintiei Sale
Mitropolit Dosidei, Toanitul. Jar Episcop al Ai gesului Pre
Sfintia Sa Chir I6sif; Iar la Minnie Parmtele Chir Nec-
tarie amoreul, carele facandu-se si Mitropolit, dupa ra-
belia, ce in qilele Sutului au fost, au raposat in Brasov,
tara nemtasca, in care rebelie, ce au fost in tote tlrile
turcesti, dincolo de Dunare, si in Tarigrad, in tara Ru-
n Anescli, si in Moldova, an patina pentru logo Besericei
nestre si inpreuna cu miliOne de .restint, persona Biseri-
eestf si politicetzti, si acest Pr6 Sfaut Patriarh G-rigorie,
cum acesta istorie arata. Jar dela sfAnta Mitropolie dupa
sadere de 5 am, si dupa taerea capulm lui Hagerli Voda,
ce scosese vacaritul cel strasnic poprit, am mers la sfanta
obstime Cernica unde sa afla inceptor' al aces sfinte a-
dunari de parinti din multe tan, ca la 200: adeca, Ru-
man]. din 17 judete ale acestii tar], greci, sarbi, ungu-
rem, Inca si din alte limbs ce s L boteza, turd!, ovret, dupa,
cum era si acel ferieit Neofit monahu, ce au fost haham
o reilor in Lesasca si Bucuresti, carele aducendu'l Dum-
nezeu en minunile sale, dupa cum pre altil, nmItimi nenu-
nirate, la adevarata credinta, s'au botezit si s'au calu-
www.dacoromanica.ro

BISERICESCA §I NATIONALA 531
garit acia, carele prin carte doveditdre au si dat tote ere-
surile si spurcatele ink.,ciiriciuni ale evreilor jidovi in ti-
par!, forte folositere nouo credinciosilor, spre a lui pome-
nire, carele si multirae de ovrei cu immaturile sale ad
adus la crediata, botezandu'i, la Cara acesta, si'n Moldova,
unde an si raposat, fiind prin stiri Domnesti la sfanta ma-
nastire Nemtul, unde iaste scaunul acelui iatru pre euviosi
parintelui Paisie Ieroschinionahul si Arhimandritul, incepa-
toriul aces sfinte obstimi, uncle cu poslustania sfintei manas-
tiri a sfAntului Pavel, of sfitagora, ajungAnd si en, si parati-
risind, putea sa fie adunare de parinti ca la 1,500 de top.,
la let 816. Mal era multi si din tot nemul Omen' venicf
supt cercarea fintulm si ingerescului chipului calugAriei ;
dar mai iirtos de nenaul rusilor, din care sa trOgea F,4i a-
cest mare ow, Parintele Paisie, staretul aces o b)stimi, ca-
rele nu putill f )los ati facet acestor douo 'tan Cu epimelia
talmacirii snIntelor tarsi, si en ale obiceurilor bunele nä-
ravurt ale tagmel crestinestii monahii, unde sir afla si in-
gropat to mijlocul marei Beserici, de unde izvorase si a-
cest envies Parinte staretul Cernicai, la carele si prin ca-
rele si en smeritul am primit sfiintul chip de monahie
in mantie, prin manile igumenului sau, Timatel Ieromo-
nahul Trastanicliu, adeca Sfistogn, prin aducerea supt chip
de pre cuviosut Dorotei, duhovnim ucenici a acestui Stares
incuviintat, cariT dup'a raposare'l au fast in loe Diadohi:
Arhi.nandriti Ieroschimonaln, si Stares,. In local celui intai
incepatoriu, Sfintiei Sale Parintelui Gheorghie, Arhimandri-
tul, Staretul Cernieai, Metohu sfintei Mitropolii, din cti-
torie veche, a Duunnehn Biv vel Dvornic Cernica, si al
sfintei monastiri Caldarusanii, ce Taste radicatti, din temelie
de raposatrd intru fericire Matei Voevod Basarab, si in-
chinata obstiraii supt ascultarea acestm cinstit batran Gheor-
glue, adevaratul ealogeros, de pre sfintia sa pururea po-
menitul intru fericire Parintele Filaret, Maropolitul Prin-
tipatului Bucuresth, al doilea ctitor acest'i monastiri, spre
vecinica sa pomenire, la care douo sfinte lacasuri mule
www.dacoromanica.ro

532 MATERIAL PENTRU ISTOTIA CONTEMPORANA
cinstite suflete s'ati folosit, s'aii snasit, au raposat, altil au
ajuns si la alte tari si locuri cu folosul sufletestilor nevo-
inte, ajuUitori la eke au putut ajunge, cum si la sfantul
Munte multi ati ajuns, carii fiind In alta, deosebita tara an
lost igumem la sfinte inparatesti mantistin, cum Sfincia Sa
cuviosul Chir Iachint Cernicanul, om slujit in casa Dom-
nesca a Sutului Voda, in Domnia dintai ; au fost igumen
doi am la sffinta manastire din Aton : Simo-Petra, la care
taste inchinata si manastirea din Bucuresti Mihai Voda,
Inca dupa ce au siMstrit la chiliile sflintului Iacov, in
sfitagora. Nu putin dupa ce au fost Ieromonah al Cer-
nicaii, unde mat pre urma lards vied de acolo, an fost pus
cu porunca pre sfintituliu Mitropolit Chir Dositei, eel din
sus pomenit, cu cererea santulin sobor al obstimei Cer-
carele in urma lams dorind de sfintele locuri ale
Sfiintului Ierusalim, au plecat in tara Turcia,ca inpreuna
cu Sfintia-tor Porintil intovarasia drumulm si fratestii in
Hs. dragosti, Gerontie Monahul, si G-rigorie Ierodiaconul
Bucurestenul, si Calinic Ieronionahu, Parintt cu metania
Neintem, cunoscuti, si mergand papa la Seres, oral mare,
trei zile cu departare de Sfantul Munte, s'au despiirtit Pa-
rintele Iachint, voind a trage la Sfantul Ierusalim, pentrn
Domnul, si deach nu am mai putut intelege de a sa viata
si unde; tar dintr'acei trei cucernici cinstiti print', Cali-
nic sa afla lara5 la manastirea Nemtul, G-herontie dupa in-
tercerea dela Santul Munte, ajungand la Filipea, jafuindu-i
talharii la drum, cade taleri 4000 an raposat acolo, unde mer-
grind Ierodiaconul G-rigorie, ucenicul sin, si tovarasul,
era dat de Staretul Paisie Nemtamil in ucenicie, Inca de
cand au scris Parintele Mitropolitul Dositei Staretului ca
sa trimita doi parinti procopsit la talmacirea sfintelor carts,
dupe elinie, aice la sfanta Mitropolie, in urma pleciirii la
igumenia sfintei maniistiri Vieresul din sud Arges, a pre
cuviosului Arhimandrit si talmacitoriul sfintelor carti din
elinie, al sfintei 11litropolii, Ramniceanul si Chivernitoriul
Tipografiei si adeveritorul cercaturilor sfintelor hirotonii,
nicai,
ce-r
www.dacoromanica.ro

BisERiotscA NATioNALA 533
din eparhia Mitropolii, si EKarhul, a multo trebuinci6se
si tainice trebuinte, ce era adus cu tote strumenturile
topografiei sfintei episcoph Miamian], pentru trebuinta
sfintei Mitropolii, de pre Sfintia Sa Parintele si folositoriul
Patrie,i Chiriu Chir Film et, si in zilele pre luminatului
Domn Alexandru Ipsilant, din asazarea unui engomion
ce i l'au trirnis acest Grigorie Arhimandritu, prin
ntele Mitropolitul, Chin Dositei, patronul sau, au voit
acel bun Donna harazi acea manastire, Vieresul, si a-
tunci au sosit acesti de mai sus parinti prin cheniare
Gerontie si Grigorie, monahii nemteni, fiind trebuinta a
fi asupra ingrijirei topografieT, si a talmacirii scripturilor.
Dintre care parinti, parintele Grigorie Ierodiaconul, dupa
intarcerea la Filipopoli de an desgropat oasele ferieitului
sau Stares si tovaras intru t6te bunele obiceiuri, Chir
G-herontie Alonahul, dupa datoria parintestii ora,ndueli,
intorcandu-se inapoi la Bucuresti, dupa naulta, vreme
sazand si 1a, manastirea Antimulu!, metohu Argesului,
dupa rebelia cue s'atl intamplat la let 820 ; ati fost adus
si asezat Mitropolit, dela manastirea Caldorosanii, de
pre luminatul nostru Domn, dupa Jarman inparatesc, Ro-
man, io Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, si Arhimandritu
Grigorie eel sus pomenit, asezat Episcop sfintei EpiscopiT
Argesul, (?) 6meni ca de ant 70; si ineuviintati parinti pa-
mAntem, dupa cum si la slanta Episcopie aft
asezat iaras pre un cinstit si invatat cu bone
rinte Gramaticul si Arhidiaconul Neofit, vechi scaunulul
Episcopiei, Episcop in locul Parintelui Proin Episcop Ga-
laction ; lards' la Episcopia Buzaului pre arhidiaconul Che-
sarie, din uceniciT raposatului intru fericire §i ajutatoriul
Patriei, Chir Iosif, Episcopul Argesului ; dintr'ale caruia
blagoslovit6re maim, in obstea Cernicai. fiind cu metania
dupa treT ani aT ispitirii calugarii mele, am primit darul
prin hirotonia Ierodiaconii, in biserica notio a sfantuluf
Lazar, la Chimitirion al Carl:tiara, in zioa Sfintilor Apostoli
Petru si Pavel, cand la let 1800, Ghenarie 17 ; in zioa
$t
Rumt1icul
masurl, pa-
Pani-
www.dacoromanica.ro

sfAntulur Antonie, intr'o sfanta Vinert, pornindu -ma la a-
cestil obste din Bucuresti, cum am zis, la dorirea sfantulut
chip, am fost trei am in sfanta ascultare, si la inplinirea
de 2 am si jumatate savArsindn-ma monah, inpreuna si
cu alp doi frap Ioanichie Bucurestenu Mardagiu, si altul
ce s'ati numit Cozrua, din flatele Constantin, numele din
sfantul botez, la orasul Ramnicul ; mi s'au pus mune Chiril
Monahul; iar dupa tree ant, Ierodiacon ; la It 1804; insa
in sfanta si mare Miercuri, April 2, sfantul pre cuviosul
Tit, dupa sfanta liturghie, fiind tot soboru la biserica, la
let 822, (2?) au fost calugaria, la care manastire an venit
si nascittoriul mien, si gasindu-nia acolo inpreuna cu alt
frate mat mic al mien, Ionita; si vazindu-ne, n'au bine voit
batrenul la plecarea nostril intiacest chip. Iar mai pre urma
si singur s'au plecat a ramane Cu totul, dupa ce santul le-
rarh Nicolae, hramul sfantulut Schit Cernica, au facut ico-
nomie cu ale sale sfinte mij16ce; si din Parthemie Monaltu,
ce sail numit in Rasoforie, s'an calugarit in tL'antie Pante-
leimon Monahu, unde dupa multele sale ostenelt in ascul-
tarile obstet, fiind epistat la inceputurile zidirit sfantulut
Lazar, si a sirulut chilillor despre apusul Bisericet, cum si
a arhondaricului celul mare despre podul baltit, si intr'alte
osteneli a slujirit fratilor, mat and si not pre ace vreme
stantulut lacas ajutort cu taleri 300. Asa Parintele nostril
Panteleimon au raposat acole, la let 813 ; clind frate-
le -mien Than, zabovind cu mine 9 luni, chemat de mine la
cercarea acestur ,fitnt chip, mai ajutand batranul la ne pla-
cerea cand nt-au gasit, au exit tams in Bucuresti. unde cAsa-
torindu-se are si cocont. dupa mdrtea altor eine' copit, dela
Bucuresti, tar eel de acum en mila lui Dumnezeti traesc.
Iar en la let 806, esind din chinovia aceia am mers la un
schit Iazerul din sud Valcea, la munte, pa apa Ramniculut,
ca dupa 10 ant, at esirii mele din patrie, si dupa, ducerea
din viata a match mele Maria, ce au fost fata Cliricului
Popii Ghinea din Minnie, care calugarindu-sa la sfanta ma-
nastire Cozia, s'ail numit Ghedeon Ieromonahu; tar la ba-
www.dacoromanica.ro

BISER1-ESCA $I NATIONALA 535
tranete shirnnieinduse s'au numit G-rigorie Ierohimonahu,
dela earele si eu nevrednieu am primit molitvele shim-
nich, tot acolo, prin aducerea intru flu dultovnicese, si Sta-
red a euviosulm Save! Shimonahul si Staretul sfantului
Schit Stanisora, stint cagogheros, si venit in Cozia intea-
caria mosie la munte isi are schitul, unde au si raposat.
Si uceniet i-au ramasi npreuna cu schitu unde s'au ostenit,
vaxsand multe osteneh, ca fait gasit Schitul Stanisorit pustil,
unde si pre Sf. Episcopu I6sif invatase carte in vr6mea
copilarii sale, iar parinth nascatori it sant ingropati la
schitul Cozit, turnul, langa Olt, unde si la care ac4ste schi-
tun sate o jumtate an am petrecut si eu en Staretul Sava,
dupa ce am lost sizatori la schitul si manastioara Iazerul
un an, unde am sosit din Cernica, gasind acolo, un pa-
rinte batran sazatort de ani 50, dela care multe m'am fo-
losit sufleteste, ca si dela Staretul Savva, Stainisor6nu,
ce era out Becht ca de 70 de am, si umblat la Sfantul
Munte, 116intul, Poina-ma unde 'taste obste de Rusi,
mintinata. Iar acest smerit si cu bune obiciaiuri parinte
au foss de fat bojneag, carele si la sfanta nrmastire Tis-
mana sihastrise, in varful rnuntelm Schitul Cioclovina; si
la alte bogate locur, pustnicesti. far acel Staret Iazerean
Ian chemat Stefan Ieroshimonahul ; de felt din judetul
Gorju; tar acel schit Iazerul fiind Post manastire mare, zi-
dita de un Mircea, Vocla, si dupa vrenae surpanpu-sa de un
ungur mare, dupa istoria et, s'au zidit tnai mica de un
Antonie Shimonahul, Ioanit de felt, si casatorindu-sa ati
umblat cu negutatorie in Cara aceasta 64 de ani, si in urma Ca-
lugarindu-sa in sfanta Episcopie, dupa ant indestui, au dorit
a merge la Setagora. Iar Episcopul vrernit aceta, Ilarion
al Ramniculm, nevoind al lasa, i-au zis s5,-s alega loc unde-
va place, fiind si in Cara Rumanesca locurt sihastrestt, ca
si in Sfetagora, apot euviosul Antonie, cautand loc de li-
niste, i -au placut la Iazer; si gasindu'l pustin de tot, si
surpat, cu blagoslovenia Episcopului Ilarion, s'au pus tota,
sarmaioa Parintele Antonie la lucrul aces manastioare,
si la
www.dacoromanica.ro

nelasandus pentru sine nice un ban, 'Inca si pre Sfintia Sa
Episcopu mult au ajutat pana s'au ispravit, dupa cum sa
vede de cei ce au umblat acolo ; si strangand parinCi,
pus for canon de viata calugaresca, si puindu-le dupa vreme
igumen ticenict ; cu vestire Durnnezeeasca, dart-
du-se inlaturi eat a nu sa vedea manastirea, s'au sapat luis
pestere si Bisericuta en ciocanul in piatra trei am, dupa
videnia cea in fret randuri ce i sau aratat, si lacuind acolo
28 de ant, multe ispite de la vrajmasul au rabdat vftzute
si nevazute, intr'acea adanca pustie, care dupa ravna, si
datoriea calugariel, umbland, ostenind, am vazueo ; tar pre
urma, sapandu,F,4 singur grobnita la usa BisericuCii, si a chi_
lien, care si pat de piatia avea, dupa cum am vazut, cu
vestire mai nainte i s'au aratat, dupa stradania ce au avut
in viata pentru rnantuirea ,ufletului-sau, si al nemulm. cum
ca dupa 40 de zile nintarea de aict va sosi ; numam din sam-
bata in sAmbata gusta pOine tocmita, Cu mai r, si apa,
dupa al. 9 cias, si lacramile, si de Biserica nul,psa, si yin,
sau rachiti n'au bagat in gura sa la acea sihastrie de 28
ani, si au purtat verigi de hier inprejurul trupului sau
tar raposand, s'au asazat intracea grobnita facuta de en-
viosia sa, la usa Besericit, la prag, unde cautand si etm
smeritul am paratirisit si am vazut, pana la un loe al
scandurim desupra, si spuind acelut staret Stefan dorirea
mea, mi-au zis ca nu taste voia acelut cuvios a cauta ni-
menea la ansul, si sa nu sa intample alt ceva. Ca multi
vrend a vedeanu s'au putut, arataadu-se ores care aratare
cu infricosare; si s'au lasat, .i cum Ca el acolo calu-
garit, adeca raposatul intru fericire Ieroshimonahu Staretu
Stefan Duhovnicu Episcopulum Iosif Argesiu, si altor ipo-
chimene, Bind bun si cu euviosie batran, carele Para gasit
acolo de ani 50, unde all si raposat, carele's mai facuse
si alt schit Brach; tar acesta nu de alt s'atl istorisit fara
numam ca, si in Ora acesta pre la multe locurm sa afla mi-
nunati 6meni at lui Dumnezet, si multe minum sa grisesc,
dar nu de mulct stiute si paratirisite "
sat
s'ar'i
11-au
dintr'ai
;
www.dacoromanica.ro

BIS ERIC gSCA. SI NATIONVLA 537
Manuscriptul euprinde
1). Cuvent ingropatoriu, a tot-d4una aducetortil aminte
Patriarhulm Grigorie Constantinopolos. Tradus de sigur
din greceste.
2). Viata si evenementele din timpul sett
3). Istoricul pe scurf a mai multor monastirl si a fun-
datorilor for Domni si Boeri ai Tares.
4). Randuirea sa dupa Eterie ca Egumen la Calutu si
ce inbunatatin au facut acolo.
5). Relach despre Santul Munte al Atonulm etc. etc.
Fiind-co manuseriptul cuprinde material istoric-national,
voiu incepe a-1 publica intreg in jurnalul Santului Sinod,
11
Biserica Ortodoxa Romana", spre a fi cunoscute faptele si
datele ce le istoriseste de tdta suflarea romanesca.
Desi modul expunerei evenemintelor de catra Chiriac
Arhimandritul Romniceanul este cam greom, difuz pe a-
locurea, of 91 se mai int6,inesc §i repetin nu putine, eu tote
acestea lipjm in istorisire, scrierea sa este de mare insem-
natate, pentru ca a fost martur ocular a faptelor celor ce le
serie. Istorich nostri national' vor trage multe insemnari
din materialul ce ni l'a con,ervat acest scriitor Roman.
-e-vg°04-4.9
C. Erbicenti.
www.dacoromanica.ro

CRETINISMUL SI PROGRESUL.
(Urmare. Ve(li No. 7, anul al X11, pag. 465).
V.
Fiind-ca sta in fiinta crestinismului a implanta progresul
in tate ramurile vietel, a'l reclama si a-I garanta; istoria
ui dovedeste Oa la evidenta, ca in crestinistg, pretutin-
dene si in tot-deuna se constata progresul in fate privin-
tele. Sa ne gandim mat inteift la progresul intelectual.
1). Paganismul nu era progresist in privinta cunostintei
adeverului, ci din contra inapmat. Cu cat omenirea se in-
departa de origina sa, cu atat si cunostinta adeverulut se
intunec6, religiunea si constiinta religi6sa decaclit tot mai
mult si se perdu intr'un panteism quietistico-mistic, sail in-
tr'un politeism naturalistic. Filosofia, mat ales la greci,
cauta a schimba acesta inapoiere a spiritulm pagtinesc in-
tr'o propasire, si -91 puse tate puterile spre realtarea aces-
tut scop; dar resultatele castigate fur nu mat pe jumetate
si isolate, faro sa alba vre-o influinta asupra contempura-
nilor si urmasilor in ceta ce priveste cunostinta adeverulm,
se margini nu mat in scale, pe care filosofiii le aveau la et
a cask'. In loc de a indruma omenirea spre un progres inte-
leetual, filosofia catlu repede de la acea inaltime castigata
si se cufunda in scepticism sau materialism. Atunct veni
crestinismul si cu o lovitura opri miscarea inapotata a pa-
grtnismulut indrumandu-I puternic spre o miscare progre-
www.dacoromanica.ro

CRESTINISMUL PROGRESUL 539
sista. Crestinismul inunda spiritul omenesc cu o strelucite
imensa a adeverului; ceia ce spiritele cele mai marl ale pa-
ganismulm nu putura cu tote staruintele for a afla sail a
fi siguri de cele aflate, in crestinism era deschis si lamurit
inaintea ochiului omenirei. Acesta era deja un progres
imens, un progres, deck care nu se putea cugeta altul
mai mare. Insa miscarea progresista nu s'a terminat cu
ac6sta. Acesta tree( re dela paganism la crestinism fu mai
mult un punct de plecare a uneT rnican, care necontenit
merse progresand prin tote seculele si nu se va sfersi pant'
ce fiul omenesc va veni pre nova ceriulut spre a judeca viii
mor0. In secolul inteiti al crestinismulut s6 desvolta,
treptat, dar iresistibil, o stiintft crestin6sca, cu carea nu
se putea asemana nici decum cea pagan4sca. Inteleptil
ce' mai man 'sT pusera tote puterile si lucran necontenit
spre a se putea lupta en crestini-mul. Dar in zadar! Perdu
terenul din ce in ce mai mult si fit nevoi0. a cadea, cu
totul.
Din contra parintii si scriitorii bisericesti fiind ajutatT de
lumina santei scripture puse basele stiintei teologice, care
se desvolta tot mai Inuit si servesc de model tutu-
ror credineiosilor; cu cat se aprofundara mat mult -piritele
in deplinatatea adeverulm, infatisata de crestinism si de
mintea lutninata de acesta, en atat fura mai mare comdra
cu care se inavuta spiritul ce se aprofunda in ac6sta en-
nostinta, cu atat mai strelucite fura operile in care se puse
comOra cunostinteT. Si pentru ca s t, nu rernae necultivat
nici un domeniu al cunostintei omenesti, se indeletnicira,
spiritele mat ales in timpurile mai noun cu studiul natu-
re' si al legelor sale si este destul de bine cunoscut ce au
ficut silintele naturale in timpul din urrati, cum au fost de
incununate cu succese minunate silintele sale de a scdte la
lumina dilei legile cele ascunse ale nature', cafe descope-
riri folositore au facut, fiind reclamate de trebuintele si in-
lesnirea vietei private si sociale. Ast-fel s'a desvoltat pro-
gresul to tote ramurile cunostintei, Ca un fruct natural al
SI
astir -di
si
www.dacoromanica.ro

540 CRESTINISMUL SI PROGRFSITT,
exestinismului prin t6te vecurile, si a revs rsat bine-facerile
sale preste popdrele crestine. Nimene nu p6te nega acest
fapt, fara nTt mai data ar fi orb.
2). Tot aseminea i progre,ul moral a intrat in lume nu-
mai in crestinism si a luat Inceputul seu din legAnul creF,T-
tinisrnului. Paganismul era inapoiat si in privinta morala;
seriositatea morala a pop6relor era departe de a se susti-
nea in decurs de mai multe secule , din contra decaclu tot
mai molt .i in timpurile din urma ale paganismului deca-
denta moralii ajunse culmea desvoltarei sale. Era ast-fel, ca
si cum ar fi lipsit cu totul nasuinta morala din lume. Reli-
giunea nu punea nici o stavila viciului, care cu valurile
sale pustia totul; ci din contra lucra asa ca el sa sporesca,
indunmecleind insus,u viciul. Oamenii carii mai piistrati ore-
care seriositate morala se inchisera intr'o resignatiune ta-
cuta, neputend resista torentulut nemoral care sepa socie-
tatea din temelie. Atunci veni crestinismul si nu mai cu un
semn al sett dildu un impuls aventulin moral, (Puna nu se
mai veduse in lume, ceta ce nici nu-i trecea prin minte
pagtinismulm, parendu-i-se a fi o nebunie. acest avent
moral nu era trecetoriu, din contra era durabil, el se trans-
forma intr'o miscare progresista, care serba biruinta sa
asupra spiritulm lumese prin tote vdcurile si in contra vi-
ciulut care se mai furisasa Inca pe icl cole. Cetele mar-
tirilor si ale santilor pe care le prodm,e crestinismul, sau
mai bine, biserica ca conservatOre a crestinismultu, aunt
cele mat strelucite marturil ale acestut progres. Vedem mit
de marturii de acestea inflorind pe temelia bisericei in
t6te seculele, si precum ati lucrat ei punendu-si t6te pa-
terile morale spre santenia lor, de aseminea ati lucrat el
cu folos i pentru contempuranit lor, conducend si pre
altit pe calea morala atat prin esemplul lor propriti, cat
si prin fapte bane inlesnini calea mantuirel. Omul natu-
ral nu pricepe ce este a hit Dumneled. Lumea p6te
inchipui, cum se p6te ea un om sa pita ajunge la un asa
Inalt grad de perfectiune morala. De aceia i se pare o
5i
www.dacoromanica.ro

CRESTINISV1UL BSI PRUL4RESUI 541
nebunie aceia ce mintea luminata prin crestinism reeu-
n6ste cu eel mai -inalt punct, si fiind-ca reul tot-deuna
urnste binele, de aceia si lumea avu o urn, instinctive a-
supra santilor, insultat si persecutat. Lumen, spiritul
lumei nu p6te produce sal* , de aceia nisi nu voeste sa
stie de dkisii, fiind-ca se mta nu mai la slabaciunile sale
proprii si nu cauta nice de cum la puterea morala a cres-
tinismulm. De aceia pnganismul s'a mirat de puterea cea
mare morala a santilor si a martiri]or, dar in acelasi timp
i-a unit si persecutat paint la morte. Ast-fel se intempla
ea si asta al, necredinciosul spirit al lumei, de si vede bine,
sau mai bine stint ineredintati, ea se afla uncle caractere
de o moralitate inalta ca a santilor, totusi. on-ce 'Atm o
intalneste in tale o radiea, sere a arunca cu furie in con-
tra lor. Cu t6te acestea nemarginitul progres moral al ome-
pe care l'a realisat crestinismul, remane un fapt is-
tonic pe care nu-1 p6te denatura nice sofistica, nice ura, nice
minciuna.
3 . In fine, aruncand privirele ndstre asupra progresu-
lui social, ni se presint L si acesta faptic ca un fruct al cres-
tinismulm. Este cunoscut cite neajunsun a suferit in an-
ticitate societatea paganesca, si eate neajunsun stint in a-
cele ten, unde nu an petruns Inca invetaturiie si institu-
tiunele bine-facet6re ale crestinismulm, precum se p6te
vedea in uncle locun si asta4. Partea cea mai mare
a poporulul muncitor a caqut in sclavie, acea institutie
sociala ingrozitore, care nu mai recunostea in selavi pre
un om , deosebirea starilor care este inerenta societatk
omenesti, s'a schimbat in contra,t prin formarea caste-
lor, acea schimonosire a stark naturale a membrilor so-
cietatei, acea institutiune in care se observa nedreptatea si
impilarea starilor inferi6re de eatre cele mai superi6re, asa
ea acesta stare a poporulm de jos se continua gradat
pang ce ajunse sub numirea de parias, in starea cea mai
de jos, care nu se mai considera in rand en 6menh. Statul
insusi o positiune fata cu individul asa, ea acesta nu-
1-a
niret,
www.dacoromanica.ro

542 CRESTINISMUL $1 PROGRESUL
mat intru atata era socotit intru cat putea implini scopu-
rile statultu ; statul era total in t6te ; personalitatea liberii
a singuritilor nu insemna nimic, acestuea nu i se nerruitea
se alba vre un stop al sen propriu, era dat cu trup si su-
flet, en averea si sanatatea sa statulur si nu era considerat
alt-fel de cat ea un lucru in manele statulm, pe care'l
intrebuinta dupa placere pentru scopurile sale. Acesta re-
latiune s'a perpetuat cu asprime din secul in secul ; pa-
ganismul era si in acestri privintii inapoiat. intru cat se
sporea necontenit neajunsurile sociale. si cu tota stroluci-
rea esterna si vitejia resbomica in lituntru vi6ta pop6relor
era putreda. Dar indath ce crestinismul aparu in lume. se
schimba indata si ae4sta inapoiere in o miscare progre-
sista, sill face loc en t6te piedecile ee i se puneati in
eale. Cu cat se introducea mat mult crestinismul in viata
publica si sociala a pop6relor si-i imprima un semn non
papa acum necunoscut, cu atat si lanturile sclaviei se
zdrobira; poporul muncitor seiba radicarea din acea
stare decaduta a selav;ei, si se asecla la acel be care i se
cuvinea ea membru al organismulm social. Crestinismul
vindeca apoi societatea de acea b6la a eastelor care IA-
trunse Willa la 6se sl madtiva; a n ebilit se lupte mult
pana se desradecineze acest rest i dac L spiritul crestinis-
multi] n'ar fi petruns in societate, lesne s'ar fi putut in-
templa ca mast sa se intorea in acea stare dee'i4iita. Dar
crestinismul nu lasa sa cada stindardul acestui nemarginit
progres social, care costa in departarea eastelor si con-
duse la vietorie. De aseminea nil se mai putu sustinea
Die] puterea absoluta a statubil in contra singuritilor ma-
intea suflarer pline de viata a crestin snaului; acest idol
absolut trebui e cad in fats mare]. invateturr: Nu este
stcpanire fara Put mai dela Dumnecleu (Rom. 13, 1). Ores-
tinismul inveta ca autoritatea nu este alt ceva decat ser-
vit6rea mut Dumnecleu avend obligatiune a apara dreptul
social si pentru asigurarea timpurala a prosperarer 6me-
nilor , cu acesta s'a sfaramat acea pos.itiune ab oluta care
www.dacoromanica.ro

CTESTIN1SMUL PROGRESUL 543
era nenaturala% si s'a asadat in acea stare naturala, in care
Foote sa -sr desvolte activitatea sa salutara si bine-facet6re
pentru neamul omenese. Acesta este un progres, care mat
inainte abea se putea presimti, si in victor s'ar putea in-
templa ca statul sa doresca acea positiune absoluta si se
eaute a o revendica; biserica insa-i sta in tale, opreste
prin cuvintele scripturei: nu-ti este permis. Ast-fel cresti-
nismul a dat viata progresulul social in tote privintele,
i-a dat impels a merge inainte necontenit si l'a garantat
in contra tuturor incercarilor inamice care ar voi se schimbe
acest progres fn starea inapoiata de mai inainte. Si in
privinta actsta au valare cuvintele Mantuitorului: Foe am
venit sd arunc pre panzentsi ce voesc data acum s'a aprins?
(Luca 12, 49).
VI.
Cu acest9. Ansa nu s'a dis totul. Crestinismul nu numal
ca a indrunwat in principiu progresul in tote ramurile
faptic pretutindenea l'a introdus si a facut sa,-sr
urmeze cursul sea regulat. Crestinismul este tot-odatii sin-
gurul ferment care pune rn miseare omenirea pe calea
progresului. Fiind-ca progresul merge necontenit in urma
crestinismului, sa adapa nu mat din acest isvor. Spre
intarirea celor dise, n'avem decat sa ne aruncam privirile
asupra acelor popore care se afla afara de cercul luminos
si plin de viatt al crestinismulm. Sunt pop6rele care se
afla sub stepanitea Unde se gaseste la acestea
macar o urma de progres, asa precum se afla la pop6rele
crestine mule progresul a luat un avent asa de strelucit?
La inceput a agitat pop6rele orientale fanatismul religios,
spre a urma stindardului lrn Mohamet si a respandi so-
cotintele religiose ale acestuea la alte popdre prin foe si
prin sabie. Indata ce craterul acestui fanatism s'a aprins,
s'a hotarIt sr caderea acelor popOre care venisera sub
Domnia islamnlul. Salta, for fu o intunecime spirituala, o
E 1
vietet, si
islamului.
ei-1
www.dacoromanica.ro

544 CRE$T1NISMUL $1 PROGRESUL
slabire morala .si o stagnatiune socials'. Nu este nici o
putere, nici un impuls in aceste pop6re spre un avent
mai inalt, atat in privinta intelectuala, cat si in cea morala
si socialri. 0 singurii data incepu a se da seume de viata,
de o miscare literaia in eNul media la poporele arabe.
Dar filosofia araba era o planta importata, crescuta in
florariele curtilor ; nu era un product natural exit din spi-
ritul poporului ; de aceia s'a si paralisat si a incetat in-
data acea miscare si de atunci este o stagnatiune com-
plecta. Daca au aceste poi-Are ore -care elemente cultu-
rale, sunt imprumutate dela poparele crestine. Tot ase-
minea si in privinta morala. Cu tote acestea moralitatea
curata, nobilii, rationata, cum o admiram la Anti' nostri,
nu o cum:50,e Musulmanul. Schimonosirele mistice si clan-
turile estatice ale dervisilor sunt tot ce p6te se infatiseze
omului mai inalt. In privinta socialri nici nu pate fi vorba
de vre un progres caci despotismul a smuls din nidicina
on ce urma de progres.
0 privire si mai trista ne presinta acele pLp6re care se
afla inca sub jugul pagamsamlui. 0 tacere si neactiv;tate
complecta domneste in acele man imperil din centrul si
resaritul Asiei ; nimic nu ne dovideste o desvoltare mai
inaintati, ceia ce au apucat dela inceput aceia in si as-
ta-ch, continuandu-se ac6sta stagnatiune prin mai multe
secole. Numai niste resboie sanger6se ce se ivesc din
cand IA cand chiar intre compatriot' mai nelinisteste cafe
odata Domnia. In vee,urile trecute ajunsesera Chinezii la
6re-care grad de culturri; dar cat de restrinsa era e' n'au
putut se-si formeze o limba fonetica pentru literatura
de mai multe v6curi n'au facet nici un pas inainte ; stag-
natiunea pare a fi ne invinsa si nu voeste sa cedeze nici
decum nrtvalirei poporelor europene. Ac6sta s'ar putea
pune si pe socotela natures putrede si pline de letargie a a-
celm popor, caci alt-fel nu ne putem esplica ac6stii ince-
tare a on-ce nazuinta mai inalta in timp de mai multe
secole. Causa principals insri nu p6te fi alta decat lipsa
www.dacoromanica.ro

CRETINISMUL SI PROGRESUL 545
acelor principil bine facetare pe care crestinismul le-a a-
dus in lume si care nu stint cunoscute Inca de densii.
Voeste a se imbiirbata un popor spre un avent puternic,
si a'si da impuls spre un progres sauatos trebue sa intre
in aerul eel sanatos ce se pogara de sus prin principiile
cele pline de viata si prin puterea lui Dumne;let. Acesta
conditiune se afla numai in crestinism. De aceia numai
prin crestinism pate fi cu putint un adeverat progres in
t6te directiunele vietei omenesti si sociale.
Stand lucrul ast-feliii, nu trebue sa ne miram de feliu data
caderea dela crestinism de regula aduce en sine si o Im-
pedecare a progresulut, si in loc de a conduce omenirea
pe calea desvoltarei o da indarat. De trei v6euri se vede
spectaculul ; lumea crede ca s'ar putea afla mantuirea nea-
mului omenesc in caderea crestinisniului, a adev6rurilor
crestine si a spiritului crestinesc. Acesta racela religiasri
s'a sporit din secul in secul, si asta-de lojele si aderentii
lor, care dP,,icatre liberalism s'a botezat cu numele de
clasa invera lor, cred ca ajuns scopul dorinto lor.
Liberalismul proclama pe fats lepadarea de crestinism si
biserica si cu o energie ne mai pomenita in istorie cauta
a inlatura crestini,-;mul si biserica din t6te ramurile vietii
private si publice din so:51a si din societate. Si acesta in-
laturare a crestinismului se considers ca un progres,
'Inca un progres asa de mare cum nu s'a mai vOut in
lume. Cu o sumetie nespusa s6 faleste liberalismul modern
ca el a adus progresul in lume. Nici o defaimare, nice o
restalmacire a faptelor istorice, nice o interpretare fals a
invetaturilor crestine nu este pentru liberalism asa de rea
si tot odata asa de nebunesc si nerational lucru, in cat sa
nu se serv6sca de ele spre a supune crestinismul si bise-
rica lumel liberale celei neputinciase si slabe, spre
ersa asupra lor ura si despretul. Liberalismul, 4ic el, §i
progresul cunt sinonime; ca omenirea nu si-ar putea gasi
alta ntantuire deal- in parasirea invetaturilor si ideilor
crestine si in unirea cu invetaturile si spiritul liberalis-
Biserfca OrtodoxN RomanK. 2
ci
all
www.dacoromanica.ro

546 CRESTINISMUL PRUURESUL
mulw. cauta liberalismul a smulge din ruiina bise-
rico stegul progresului, indrepta contra ei armele
sale propril.
Dar sa vedem ce felin de progres a adus acesta departare
de crestinism! In vechime s'a caracterisat eulmea
spiritului grecesc prin marele sisteme ale 1ul Plato si
Aristotel. Idea lul don-urea cu deosebire in sistemul plato-
nic intipari acel caracter pe care-1 admiram si asta-di.
Slirbirea si decadenta eomplecta, a spiritulm grec s'a ca-
racterisat din contra prin sistemul naturali,tic al stoicis-
mulut si cu deosebire al epicureismului. Materialismul e-
picureic fu ultima fl6re ce ciescu pe mormentul spiritulut
grecese ; indata ce spiritul grec s'a unit cu materialismul
perdut t6ta puterea sa ; materialismul a Post semnul de
morte al spiritului grec; o reinviere a acestuia din acea
morte n'a mal putut avea loc. Inapolarea a ajuns pnta sa
extrema.
Si in timpul nou, ce fel de priveliste ne Msinta depar-
tarea de crestinism? Este tot acerb ce s'a crtsfasurat si in
anticitate. Din acea indepartare dela crestinism s'a nascut
mai intein Deismul, care scotea pre Durnnedeu din na-
tura si omenire, suqinend ca Dumnec-,leu fata eu natura
si istoria omenirei are numai un rol de privitor neactiv.
Dupa acem spiritul omenesc eel abtitut dela crestinism se
indepArta tot mai molt de acea Junta supremo neactiva
yi C.1411 cu o placere detnonica in abisul materialismultn.
In Germania filosofia voi sa-t schimbe fata acelm deism
sec, punend pre Duninedeu una en lumea si afirnia ca
Panteismul acesta este gradul eel mai malt de desvoltare
a cunostintei filosofice. Dar spiritul omenesc se deslipi ra-
pede de acest sistem tocit care d'adu nastere acestei di-
rectiunt si se uni isarai de materia prdspata si sanatosa.
In timpul mal nou prin Germania domneste materialismul
asupra celor ce nu mai voesc sa fie sub crestinism. Mate-
rialismul se predica asta,-;11 prin euvent si scrierl, pe fata
si pe ascuns cu acelasi indriisnela si acelasi cinism, cum
Ast-feliti
si a-s1
rei
inidt4-
si-s
p-a
www.dacoromanica.ro

CRESTINISMUL $I PROGRESUL 547
era ()data in Grecia pe timpul epicureilor, si cum era in
vecul trecut pe timpul lut Ludovie al XV. Cartea lui
Buchner tdria ,si materia" se lati tot cu aceiao indrasn6la
§i cinism ca si Systeme de la nature din seculul trecut.
acest materialism nu numai ca s'a introdus In stiinta si
scale, ci a petruns adanc in viata sociala; loja intr6ga cu
tata c4ta liberala si-au insusit studiul materialistic contem-
pland natura constiincios sati neconstiincios si cauta a-1
introduce in tate relatiunile vietei sociale. Este 6re acesta
un progres ? Indrasneste cine-va a sustinea ca caderea spi-
ritului in materie este un progres, si Inca un progres ne-
marginit ? Este Ore cu putinta ca sa fie o pretentiune mai
nebun6sca ca acesta? Se pate 6re un abus mat mare ca
acesta, ce s'a them de cuventul progres i cu t6te aces-
tea stint multi &nem, carii se ]asa a fi amagiti de acest
cuvent maret ce s'a rapit crestinismulut, si a vedea un
progres acolo unde in realitate nu se pate vedea nice chiar
o intarcere ' 1 paganism, ci mat bine o intarcere la acea
catastrofa, in care a catgut spiritul paganesc al grecilor,
find subjugat de epicureism Ce se mat vorbim de aeer
cant s'au silit prin studit lutinse sa, demonstreze ca omul
an fi numat o matrnuta dresata! Tata' progresul la care
;rt ajuns materialistic. Oare pate s't faca vre-un progres
acela care pune pe om in rand en animalele nerationale,
care nu voeste sa stie de Dumnecleu si de nemurirea su-
fletultu ? Duca-se la animale si faca-se ca densele ; nu
pot sa faca alt ceva mat bun in interesul progresulm for !
(Va. urma).
An. Glterasim T. Pite§tenn.
4.1
www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA CONTEMPORANA,
POLITICA SI BISERICESCA
A
ROMANILOR
Kd oixtax6; tkcyi=Conclica meu, de casd, de Nauni
Protosinghelul.
COPIE 1822 la Iu lie.
Prea cinstitilor, prea blagorodnicilor ¢i slavitilor
Ccamacang Valahid Dachid, carea haste de obfle
prea iubita Patrie a Romdnilor,
Datornica snit erita inchinhciune aduc.
17
Ce vom resplati Domnuluf pentru tote cafe an dat
noaa! El sa grija§:te de noi, ca un de olaNe Parinte iu-
bitor de flu; Tar not santem datori inaintek mii de ta-
lantT. i dupre Scriptura. de rabdam ped..dse, ca unor fii
sa arath noaoa Dumneqeu. Ca tine ]ante, zice, fiul a-
cela pre carele tatal sad nu-1 c4rta? iar de santem fan,
de ped4psa gresind nici fii adeviirati santem, cum martu-
riseste fericitul Apostol : Iata dar acum vedem ca s'au
inplinit euvantul Prorocului ce dice: Mergand mergea
plangea, si venind vor veni cu bucurie". Care cuvant
de obste adeca sa potriveste la to' mult patimmii §i prea
ticalo§itii patriot], lar mac vartus la prea cinstita slAvita"
persona Dumnea-vOstra, carit pentru dragostea prea
iubitei Patric n'ati bagat in sema Inc] insu§] primejdia
vietil, care fara de nici o indoire putea sa o simta sufle-
tul Dumnea-v6stra.
Mai intii dar de tote pentru tote, de obste santem
datorT cu lacrami laude de multumita catre
facetorul a tote Dumnezeu, carele cu. Pronia sa tiu
into arosit pe D.v. in streinatate dinpreuna cu D.v. an
calatorit pang In inparatesa cetatilor, unde au fost puru-
rea dea dr6pta D.v., Jarasi de acolo intorcandu-vii, ase-
menea, pal a cand ati agiuns la doritele lacasuri ale D.v.
In prea iubita Patrie.
al
Alma
si
si
si
si
sa inalttim
si
si
www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU ISTORIA CONTEMPORANA 549
AI doilea. asemenea de obste santem datori nenumarate
si dea pururea multumiri catre prea Inalta Porta,; cad de
dr4pta celui prea Ina lt miscAndu-sa inima prea puternicului
Inparat nu numa] spre buna primirea D.v. ci si en ochiu
milostiv a cauta spre tot raspunsul D.v. pentru mult ti
calosita Patrie, aii inplinit cererile malt ticalositilor patrioti.
i pentru ca mac desavarsit sa st6rga lacrama dela OM
fata au hirazit Patrie] si Doran dintru al sal patriot].
da. dupre Apostolul, ca nu taste stapitnire bra
nutria] dela Dunmegeti", datori santem nebiruitei inparath
:.upunere co credinta phna ]a sane, si tote bunele obi -
ceiurl cele din vechime ale prea iubitei Patric, de iznova
a le chema D.v. si bunele orrindueli intru tote a le intari,
si sfintele lacasur], dupre asezamituturile prea felicitilor cti-
ton a le inpodobi, ca si mAntuirea sufletului. de obste sa ne
in vrednicim a o dobandi. Iar anh D.v. fie dela Dumne-
zeu multi si en totul fericiti.
Al slavite] blagorodie] D.v.
nevrednic rugator catre Dumuezeu
§i gata slug
_Yawn Protosinghel, Didascal.
822 Iulie.
NOTA). 'Frei asemenea cu ac ste s'au serfs deosebi catre D-lut Banu Vaca-
reset', i D li i Scarlat Millache B v V l Spatar Ri D-lur l'ilipescu Vel
sand a i enit Dumnea for dela lnalta ?(Irta Caimacan i ai Mariei sale
prea inaltatultn nostiu Down loan Grigorie Ghica V, v. d., d n care cea catre
11-lut Banu Vacrescu s'au eltit in DiN an a n priin it bac§il cateva rubiele,
yi spre tinere de minte am insemuat aicc a.
Copie dupre cem ce am dat la Divan.
Catre cinstitul si slavitul Divan al Valahiei".
$tiind ca cea dinth trepta a intelepeinnei taste a en-
n6ste tine -va pe shiest, nice socot6la am a nla arata
cu vre o lauda de sinenn, afara de adevar, insuml ennos-
ciindu-nn nevrednicia. Nic] indraznela am a cere vre o
dregatorie, stiind ca acestea stint ale celor vrednici si is-
cu tot felul de in vatatun inpodobitl, §i en bun
ipolipsis adeverit]. Iar intru acest adevar poem a ma lauda,
cg, §i patriot odevarat skit si de Patrie iubitor, si de bi-
nele Patriel doritor si pentru folosul Patrie in tot chipul
silitor, dupre a mea putinta, si intru t6te si totd6una Pa-
trial credineios. si inparatie] bine supus, cum in fapta m'am
N
cusit], si
yStiind
(
MiI, i
Ai
www.dacoromanica.ro

550 POLITICA BISERIC ESCA A ROMANILOR
aratat in zilele apostatilor. Precum dar multi din patriots,
nici pentru vre o iscusinta a lor, nisi pentru alta vrednicie,
pretendarisesc si chiverniseh si manzupuri in pdmantul Pa-
triei, ci numai cu cuvant, on Ca sa trag din cei de bun
neam ai Patriei, on ca s'ati invrednicit a intra in bunul
neam al Patriei, asa si eu ca until ce m'am invrednicit a
creste din copilarie langa piciarele prea sfintitilor Arhierei
al Patriei, socotesc Ca ar fi cu dreptate sa ma inparta-
sese si eu de vre o chivernis61a, macar acum la batrane-
tele mele, mai vartos la metania mea, care taste episcopia
Romnicului si manastirea Hurezii. Si tine p6te sa ;boa
ceva inprotiva dreptatii ? intrAnd eu in sfanta Mitropolie
Inca din qilele pururea pomenitulni G-rigorie Mitropolitul,
de ciind sant mai mult de at 50 de am, si de prea sfintia
sa parintele Filaret Mitropolitul, Inca aflandu-sa Mireon in
sfinta Mitropolie, pana a nu sa face episcop Romnicultn, lu-
oat fiind de mic in casa prea sfintii sale, tar dupa ce s'ati fiicut
episcop Romnicultti, acolo prin indeninarea prea rfintitului
si de mana prea sfintii sale m'am tuns rasofor, si diacon m'am
hirotunisit, tar dupil cats -va vreme trimis fiind de prea
sfintia sa la manastirea Hurezii, prin cererea Igumenu-
lm Rafail Hurez&m, ca sa prescriu o condicd, acolo din
intAmplarea unei bole de matte, al doileal m'am tuns in
cinul mantiei de mana numitului Igumen, fiird de a nu-mi
schimba numele eel pus (le prea sfintitul staretul mien
Filaret, care name pana scum it port. Dinteacesta pricina
dar, Inca Omar fiind eu, oranduindu-ma prea sfintitul ea
rdmAin acolo la manastire Oral cdnd va porunci prea sfin-
tia sa, si dupa 4 am urmand razmirita cn nemtii, in zi-
lele Mdriei sale Nicolae Voda Mavroghene, atunci inpreuna
cu altii m'am instreinat dela Hurez in Cara nerntesca, unde
zabovindu-ma cu dasealia grec6sca sante ani, si la al optulea
an intorcandu-ma aicea n'arn giisit vin pe prea sfintitul
staretul mien. Pre urma dar am slujit si prea, sfintii sale
Parintelm Dositheiu si preasfintitului Parintelm Nectarie,
Inca episeop Roniniculut fiind, si prea sfintitului Parintelut
proin &tail Constandie, (prin ale canna punere de
mains ni'am invrednicit si darului preotiei si, protosinghel).
Deci sa ciidea cu adevarat ca nu en pre sine rni sa ma
arat stapaniriT ci de insusi prea sfintitii Ar
eiirora le-am slujit cu dreptate si cu credinta, sit
fin aratat. Insa fiind-ea din vreme in vreme, atata s'au
schimbat cele vechi bune obiceiuri ale Patriei, incat a sa
-a
politicestt,
bierei,
5l
www.dacoromanica.ro

vinde pe bani si tot feltil de cuviinta, si de lauda; si de
vrednieie, si de cinste, si de chivernisela, si de alegere
si de dreptate: asa intro acest chip si en inpreuna cu alts
fiT al patriei, am reams la spatele unor cumparaton ca acestia.
Acesta dar cu dreptate s'au si numit xx-razor,o-Et:=rele intre-
buintan. La acestea s'au inplinit si cuvantul inteleptului ce
slice : Tcovlpa; 701.P; Auv.st Evetat, 1) cad cu chipul cu-
viintii laud ansu-sa reit; i'a primit si de stapapire ca un lucre
bun; Jar izvorul siinceputul unora ca acestora s'ati plazmuit
mai int-an de Fanarioti, carif cu dreptate s'au numit far-
mazonT, dela intiia Downie a 1111 Moruz Voda, priimind in-
susi Maria sa si incepere de stricare a unor manastin, cum
Taste de obste stint. i cu tote ca atunci insusi Dumnezeu au
aratat serail de naprazna taind viata Banului Moruz, carele
luoase asupra sa acele ma,nristin, insa raul s'ar'i intuit si in-
scris prin cartl Domnesti. ApoT eu incetul acesta lepra la-
tindu sa au agiuns si la alte manastin, ca sa nu zic la tote
de obste, a sa da supt mana de arendasi feluri de bresle,
calugari streint, boerenasi, negutiton, bacad si arnauti.
Iar rodul acestor lucrurl an facut darapanarea mlnusti-
rilor si stricarea bunelor obiceiurt, ajungand insusi la, ma-
nastin marl Domnesti sa slujasea sflintului Oltar popi incal-
tati cu opinei, cum insumi am v:Idut en ochii. Iar din alte
met6se au ramas de tot fara de preoti si fora de sfintele
slujbe, incbizandu-le arendasii de tot, care lucrun sant va-
zute Oita acum. Asemenea si obiceiurile mosiilor s'au
stricat pe unde s'au intimplat acest fel de a,rendasi, carii
vindea s'au si Ono, actim vand pogronele de locuri en
pret hotarit, afara de obicinuitele dijme si de claca, on
rodind ceva acele pog6ne on nerodind, cu mare nedrep-
tate laeuitorilor; nimic bagand in soma acestea stpanii
mosiilor. Dar judecata Dumnezeu nisi acestea nu le-au
trecut, ajungfind fies-care sa-si curnpere cu barn si cin,tea si
alegerea, si chivernisela. si mai pe urma ramaind si cal-
cati de vrajmasi si a fugi negonindu-i niminea. cum zice
sfanta Scriptura. Aceste rele intrebuintan au silit si pre
multi calugari a-§T para manastirile postrigulm lor, si a
umbla din loc in loc cu primejdii sufietesti, ca niste of ce
n'au pastor, ramaind in locul for slujitonl sfantului Oltar
popi incaltati en opincT. Unele ca acestea m'au silit pe
mine a ma departs de pragurile Arhiereilor, si a mq. clii-
vernisi in lume en dascalia, nevoe avand a ajuta si casa
Ritorul re t sttiet
:01
Ili
www.dacoromanica.ro

552 POLITICA yS1 B1SERTCESCA A ROMANILOR
pitrintOsea, 40 de ant find. de cand au murk tatal mieu
Protopop Bucur of satul Corbit sud. 11Iuseel, si a ereste
nepoti saract de parinti. Ce folds Taste si la cei ce'st cum-
Ora slujbele de afara? darile for ne avAnd niet o cuviin-
ci6sa masura, bra numai a fi si silitl ca sa faca nedrep-
tati ca sa'si scata banii ce ati dat (care p6te
nice avut, ci 1 an luat cu dobanda) si O. le ramie si
for celTa spre ehivernisOla cash. Unele ca acestea sa pot
vedea si la zapcii plasitor, si la ciipitani, si la polcovnict,
si la vatasi, si la ispravniet, si la protopopi, carii strecorti
tintarul si Inghite camila. Pentru ac61a si Isus Sirah zice :
7,1176E17. ovrtO avow; JO; (.ET&TETXL, 81/3C. %-2trApEt4,
zo-ii!i.n.tx 1). i den imparatilor lumii acest fel de judeeata be
hotAraste Dumnezeil, cu mult mai virtos celor mai de jos sta-
panin. i tine va plange ticalosia Patriet nOstre ? tine sa
va milostivi asupra el? f.tra numal boiaril norodului, sta-
panit('rii piimentulut. Tata vreme bine priimita; Iata ziva
mantuirii. '4._0 6vow., Ov6votx p.Ovoy val.I.Y1),EiTrq, i-071 ELET14.6
177-v7?4 ZOwiz; PW/Avou 'art 10t; aya(00-E -c6v ozov, Tr6tv-r%
0")VEnEt 615 ayo:06v. 116,7x ;,17. pIcTiXE(.7. !J.Eptarligat xctO' &,xur rac,
7,510-7. 7:6At4 zotO
677 0 fiCTETOIE, 060) Ofi EILE60at VOU.0t4 009o;oEco5
zEcr97t, z i TOY ()Eav ooqiicOat. = Unirea, unirea numai sa nit
lipsesea, i inbirea in tot poporul Roman. Pentisi ca elor ce inbesc
pre Dumnecleu, tote 1 es it bine. 'rota imperatia care s' itnpere-
chiaz9, intre sine se pustiieste si tot orasul i eisa care se le-;bina in
sine nu va renrinea. Trebue dar a urma lui D-4,11, a se supune le-
gilor, a se opune ortodox si a se teme de D-clen Iar intr'alt chip
suntem periti.
reiniu al slavitei blagoro lie, D.v.s. nevrednic rugator catra
D-zeu gate. sluga.
Iscalit, _Nam Protosinghel Didascal
NO r1. Prin acestjalbt,Nalun desPriestarea de jelit a Rociet.ttef romaneRti pe
ti r pul Domnitorullu Palm Tot Moruz, cand totul se vindea pe barn. rot in e
fp face in resumat biografia sa.
Respunsul Divanului (la jalba sa).
No) Caimacanah tare]. romanesti.
La brin, venires Mari] sale prea intltatului nostru Domn,
to vei aritta cu jalba ac4sta, si vei avea si ajutorul nostru.
1822 Avgust. 7
Gherasim Episcop Buzeulla. Barbul Picarescu. Dimitrie Draga-
nescu. Constandin Wiltnu. Mihail Mann. Iordachi Golescu. Nestor.
Mihalescu. Filipescu.
1 I fifer itia Re mutt de la popor la 1 opor, din causa nedreptatel q a insul
t 1 r §i a hanilor.
si
i-au
I
&pill/of:Stat zai zal u.EpLo-T.Eia-ot Tri;;, o6
'7E./.0E6Oat,
.
Mihail
rapid,
stoic is
eivtd-
ei
www.dacoromanica.ro

Alta catre prea inallatu nostru Domn.
TOY 7COOSUV.EV0Y.
77
Veniti, aflat-am pre eel dorit. Aflat-am folosul care
n'am nadajduit; aflat-am binele care n'am socotit ; aflat-am
tamaduire intro rana; aiiat-am bucuria intru lacrtinn , aflat-
am norocirea intru mit de primejdii; aflat-am slava
intru cea [Ana la, paanent inpilare a nostra; aflat-am
mutarea nastra, la cele do "ite prin cele inpotriva, ,si malt-
nite; a,flat am apa odihnii intru repejunea riurilor rao-
tatit spre
Acestea cu adevarat sant schimbarile dreptei cello
Prea malt. Acestea sant isprovi ale Dumnezeesth
pentru not putin credinciosil. Acestea sant rodurt ale ce-
resth milostivin catre not eel nernultamitort. Acestea sant
bane-vointe ale acelma la, care sant t6te cu putinta. A-
cestea sant insusite lucrari ale Facatorulut nostru Dum-
nezeu, carele din inceputul lumii au facut si face inprotiva,
cele inprotiva precum bine-voeste.
Acestea sant semne ale atot puterniciei ltu Dumnezeu
a face inprotiva cele inprotiva, din care nenumerate fiind
s.a zicem putine : Intelepciunea, zice, 'st-art zidit et.] cash",
care intre allele sa intelege si ac6 to vazut L lunge, a caria
zidire aU inceput dela cele inprotiva, facand adica mat in-
th'iu apm temeiul. zic, au facut
ceriul si pre urmi, pamentu1=-Tv x iTcofrigEy 6 0E6.; Tay
XV. Tip *1-0.
Langa acestea vedem stihia focului to Ore, din porunca
gut Dumnezeu cu inprotiva 1ucrare, ca teen' fire as/And
a s t sui in sus, inprotiva dela, inaltimea cerulut sa intOrce
in jos, ca s L incalzia,sca pa,mentul, (la care inprotivire de
cuvent nu incape, si eel ce voeste aprinza o facile si in-
torcendu o in jos va vedea firea foculut dupa cum s'au
zis . Vedem si stihia apes, ca fire avand a sa hisa in jos,
rata dupii porunca hn Dumnezeu cea din inceput, dela
marginea pamentulut zbara -a o pasare prin vazduli si
ca prin ciur inpartindu-sa in picatun adapa pamentul.
Asemenea vedem taria cerulut pre nimica intemeiata,
greutatea parnentulm pre art asezata.
Ca sa scuitam dar cuvantul, sa venial la pricina stre-
mosulm nostru Adam, eel intaiu zidit, dupa care far' de
zibava sit ajungem la patimile nOstre, care Dumnezeu in
Eitp-iix11.11..y ;CM:.
noi.
Mat Infiniti.,
si
proau,
favuli5ol si
www.dacoromanica.ro

554 POLITICA ST MSERICESCA A ROMANILOR
protiva prefacut ramas dupre cugetul vraj-
masilor nostri. Amagitu-s'ail de demult Adam, cum canta
sfanta biserica, si pohtind a sa face Dumnezeu, nu s'aii
facut; iar Dumnezeu s'au facia on), ea sa faca pre A-
dam Dumnezeu. Adam s'a amagit de instill Lucefarul eel
efizut din ceriti, cum talcueste sfantu _loan Damaschin, a-
propiindu-sa de Eva prin organul sarpelm si zicandu-i :
cá de vor manta din pomul eel poprit vor fi ea niste
Dumnezei. _tar Dumnezeu au schimbat minciuna sarpelui
in prorocie adevarata, Intorcand pre Adam la frumusetea
cea dintaiii li facandu-1 Duunnezeil dupre dar. Eyeo EITCOV,
ClEoi ELITE xat 6o-ot GE i'Aa6ov a?./cOv, ic3cox.E) aUTO-CC, iF,ouciav
tixva 0E05 Tevio-Oat 1). Sarpele acela ineepatorul rautatia prin
mandrie li prin rautate an lucrat awagirea si caderea
stremosului nostru Adam, iar Dumnezeu inprotiva prin
smerenia intruparii si prin bunatatea sa ail schimbat
raul intru bine.
Unele ca acestea au patimit li biserica lni Christos
dela Tiranii lurnii, de la organele incepatorului rautatil.
care patinn inprotiva. Dunanc zee le-au aratat mai puternice
decat Tiranii, ramaind ei biruiti si de sfinte Mine! si de
sfintT prune)" nevarstnici, neplechndu-se tiranilor, si in
loc de a se pierde crestinatatea, cu mult mai vArtos s'ati
intarit §i s'au inmultit si s'au latit. Ei.4 T:icav TOv yfr)
iii),0Ev o 01mo; a,:yrCov, Ei.; Tx 7:ipscra Tij;
Tx (5-0.aTa airwv, zl minunile lei Dumnedeil vazand lurnea.
Unele ca acestea au patimit si pravoslavnicii stremosii
nostri al Valaliiei si at Moldavia in vremile nenu
maratilor vrajmasi, caril despre tote partile., ca niste
ape fara stare, cauta sa inece Patriile Romanesti
in tocmai cum Vice Proorocul : De n'ar fi ca Dom-
nul eva intru not, cand s'au rtdicat omenii asupra
nostril, rata de vii ne ar fi inghitit pre not ". lata au trecut
sufletul nostru apa cea fara stare. Si din alte limbi, mai
vartos Maui] adesea bantnia PatriaRomanicesca, in care
vremi indatil proftaxea ajutorul eel de sus, radicand Dum-
nezeu viteji din neamul Romanilor, in cat unul singur in-
drasnea sa intre en sabia in patru sute si in eine' sute
de vrajmasi. Unii ca acestia au esit din .Calofiresti si din
Caplesti, din Bilzesti si din Floresti, osebit de altii, intre
earn si multi Domni au esit viteji, prin calif Dumnezeu
au pazit aceste doao Doninii a Valahiei si a Moldavia ea
Lu am qis, Durane ;et sunteti. Mitt 1-au uat pre i 1, le au dat lor putere
sa devie fit at lui D
9) in tot pameutul all esit vestea lor, si la margenile lumet cuvintele lor.
le-ail si n'ati
Fiat,
mnedeu.
an!
§:
www.dacoromanica.ro

pre dot stklpi ai pravoslaviet, cu t6t5, slobozenia care vad
ochii nostri in politiile si in bisericile si in tot tinutul a-
cestor Patric.
Unile Ca acestea am patimit si not dela apostatit
nebiruitei inparatii, carii in anul trecut navalit
asupra Patriet n6stre, eu aeest fel de pornire in tocmai
dupa cum (lice Proorocul: Omni Intro cinste fiind n'au
priceput, alatura-s'au en dobit6cele cele faro. de minte si
s'ati asemiinat lor". Primind el socotelile cele urate luT
Dumnezett, ale celor smintit) la minte turburt.torl al lumii,
si varsatori de sangele omenesc, marea si uscatul umplan-
du-le de singe nevinovat, si stricand linistea a tot locul
si tinutul, incat pagxons4 Eivat copoi 4i.cop 1O.no-g.v." 1) Niel
vre o proorocire scrisa aflandu-sa a face eT si cu altit
acelea de care s'au apucat ; nici puind in gaud judecata
luf Dumnezeti pentru nedreptatea nostra, nici socotind
mai nainte primejdia cea de obste in care an clizut tot
neamul lor, ci asa dobitoceste porninlu -sa dupre socote-
lile parts' ilor lor turburatort aT lume7, dupa ce au pustiit
pamentul Patriet ndstre si ati s1racit lumea, pre lama au
inceput sa carne si sa, strice si ascunziitorile Patriei, de
uncle ntpind settle de argint si de aur, ati rapit dinpreuna,
si gramezi de hrisave alte carts' de 9720)3i1, cum sa vede,
cu socotela a sa face et si mosnent in locul nostru. Ci
Dumnezeu an intors durerea la capullor, si nedreptatea lor
pre crestetul lor s'an coborht. in cat trecandu-ne Dumne
zeu prin foc si prin ap ti ne-an scapat pre not la repaos.
Iar isprAvile apostatilor s'au numarat dinpreuna en ispra-
vile cele dinpreuna ale stra,snicultu Napoleon, ca sa nu zic
en Inuit mai putin, si cu mare paguba de obste, caci cat
avand n'au vazut pilda aceluia, nici au simtit neintelega-
torea inima lor, eh batute de Dumnezeu sant socotelile cele
streine de adevar care s'aLi miscat si s'au pornit din lu-
crarea satanic, tar nu dupa vola lut Dumnezeu; cu depar-
tarea lui Dumnezeu s'au mustrat nebunia lor, si a acelor ce sa
tin de nebunia lor. Pentru aceut si inteleptul Evghenie au scris
in talcuirt, ca de multe ort nice tin vrajmas p6te sa fact
ornultu atata ran, cite ist face luisT el insust. Lucrul en a-
de,viirat de lacramt. Iar apostatilor are isvor
din locul acela, in care ail isvorat mat intuits si pricina
desghinarii bisericit lul Christos, adieu adaogirea la simvolul
credintii, care pricina cum scrie istoria, Roma cea veche
1) Faliudu 9e ert stint Inteleptt au nebunit.
,si
si
thiscalia
nit
www.dacoromanica.ro

556 POLITICA SI BISERICgSCA. A ROMA.NILOP.
mai intaiu, adeca la inceput nu o primia, tar pre urma att
primit -o, si huge acea pricing au urmat si alte pricini ne-
scrise in :-fanta Scripture, si in predaniile sfintilor Apos-
toll, si cum se pare acel lee va fi si al nasterit tut Anti-
Christ, de unde an esit mergatorit till inainte.
Tar not ce vorn rasplati Domnulut, pentru tote care au dat
noaoa, si care p6te sa fie cea mat mat e multumita a nostril catre
flicatorul nostril de bine Dumnezeu? de cat a iubi pre Dum-
nezeti cu tOta, inima ndstra si a nu utta facerile sale de
bine, silindu-ne a urma facatorulut nostru Dumnezeu prin
facers de bine. A ne smeri inaintea tut Dumnezeii cunt
clice Iisus birah: "Ogov u..i.-y14 ET, 1:070i.iTOY T CXTV.V05 6ECCUTO V 1),
stiind ca burtl neam al omulut rudenie are cu caramida.
A pazi sfanta credinta nevatantata, stiind ca acesta taste
temeiul crestinatatii. A da cele ce sant ale imparatulm, im-
paratultn, si eele ce sant ale lin Dumnezeu, lut Dumnezeu.
Cum si fericitul Apostol ne invata zichnd: ' 73,4
.6?Et)Laz.; T6:.) p6pov, TAV ?Opov, TAoc, TO -riXo:;, -r(7) TOv p65ov,
TOY p6Cov, TCJ Tip) -rsu..6, Tip TEV.TIV, ;tat !J-11;i'.1 69Eii ELY, TO dr:pc-
-175v iAAT,Aouc 2)s1 sa strigarn catre Dunmer, leu en OH inima: Ho-
'Au5p6vtov 170L,6ot. Iii'ipto.; 6 (:)F.6.; TOY EtYIE.ZCTTg.-COV XCX: U'irTIAOT7TOV
-glop) kUptov, KUpto Upty6pLov
rxrixx Boz;'6,3x xai iryEu.Ova '170Y14 MU/ kOpt.E.
ArATTE a.UTOV [LET). TWV izAcAuTcpoTtcov airrou &o36xui,
VES(V VELV. fiV 3).
1822 Sept
Tfr, L-Eo?pouprrou 6,..11167.1-roc
i"Xazto--co;.
Nam Protoshigkel Did.
1011. Cul entarea rcitt. de Naum la venirea Domnitorithu Grigorie Ghica.
C. Erbicenu.
9 Cu cat esti mai mare, cu atit mar mult to smereste pe
2) Dati tatuor ce datoriti, celnI cu dajdia, dajdia, eelui cu vama, vama, colui
cu fri:a, Erica, celni eu cinstea, cinstea, yi nimica nu datori, afara de a iubi
nail pe altii.
3 Multi am deie Domnul Dumuedett prea piosului si prea inalteului nostru
Domn, Domnul Domn Joan Grigorie Dimitrie Ghiea Voevod Ri ighemon a Obi
Valahia Dachiei. llumne, pazeste 1 pre el impeun cu prea stralueitil set
succeson In nea n 0 in neam. Amin.
T:iut
Tat, TO
ij J
Prp.-n-rpio.)
EiC;
XVI 76
0.$itii;'; ivFco.-, tvzi
.7[6;OtrE
ocuilivrtp, '1,,Av-ruv
i74 tormay.
7.
'11u
mine -ti.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI.
(Urmare. Vecli No. 7, anul al XII, pag. 504).
Ce se p6te conchide din aceste raporturi sati potrivirl
ale Evangeliel cu vechile religiuni si filosofia?
Din aceste raporturi nu se p6te conchide ca Evangelia
ar fi ca un estract din acele religiuni sau din diferite fi-
losofii, precum att pretins-o unit filosoft Ori tine pricepe
misiunea lui Iisus Christos, nu p6te sa esplice lucrul ast-
fel. Caer data, se smulge lul Iisus Christos aureola sa di-
vina, nu mat remane in El decal un om simplu, fare ins-
tructie si lipsit cu totul de on-ce cunostinta, atat de filo-
sofie, precum si de vechile religium. Retnane in acest casu
sa se esplice, cum a putut acest om sa compuna un ase-
minea sistem de invetritura, la inaltirnea caruia n'au putut
ajunge Mei cele mai man genii ale filosofiet?
Dar care a fost adev6ratul roe al lui Iisus Christos ?
Ceea ce trebtua sa distruga Iisus Christos era, in om
vitiul si gresela, in religiunile false superstitiile si cre-
dintile locale; in revelatia primitive ceea ce era numai
o figura sau preinchipuire ; eaci fireste figura pere cand
vine realitatea. Acest caracter al misiunei sale divine, l'a
aratat Mantuitoriul asa de Iiirnurit, incat este de mirare cum
atAta 6meni, pretinsi grave gi inteligenti, n'au tinut de el
nici o socot6la.
Asa dar care este caracterul deosebitor al crestinismulm?
www.dacoromanica.ro

558 ISTORIA 131SERICE1
Din t6te punctele de vedere, stabilirea crestinismului
este un evenement capital in istoria lumei , nu se pate numi
insa o revolutiune, caci esentialul unei revolutiunt este de
a r'esturna ceea ce exista si a pune in loc ceva not". Cres-
tinisruul n'a avut acest caraeter ; el fu o enaflere, o repa-
ratiune; cam scopul 1ui Iisus Christos era sa se pastreze ce
este bun. sa se desvolte si sa se curate de tot amestecul reit ,
El n'a voit sa opuna religiunilor vechi o religiune noua,
ci sa convert6sca lumea catra, revelatiunea primitiva, ina-
vutita cu nou6 revelatium, corespuncletOre progreselor per-
petue ale intr( ger omeniri.
In ce stare era la Eblei revelatiunea primitiva in tim-
pul venire' Mantuitoriulm ?
De§i ostrata cu ma' mult ingrijire la poporul
decat la cele-lalte natiuni, totust revelatiunea primitiva era
desgurata in Iudea grin o multime de superstitium si de
sisteme. Sacrificile .§1 aveau loc ca totdeuna in Ierusalim ,
dar in tate pantile se radicase sinagoge, in care rugaciu-
nea si cetirea Scripture' erau adeseori intrerupte prim lupte
aprinse si pismar. Done secte principale se disputau in-
tre Fariseii tii Saduceii. Antal se pretindeau fideli
observatory ai religiuner si aparatori ar Ili' Israil contra
streinului. aveau de adversari politic' pe lrodiani, cari
simpatisau cu streinii si chiar acceptase jugul roman. Va-
mesh sau stringetorn de biruri erau faite uriti de Farisei,
ca unit ce personificau ma" molt dominatiunea roman;i.
Saduceii erau ca o secta de sofisti, cari 'sr mascau ero-
rile ion sub o esplicare favorita a textnrilor hiblice. Att
Sinedriul, precurn §i Preotul eel mare, n'aveau nice o au-
toritate. Adeverata religiune suferia §i din partea forma-
lismulm Fariseilor si din partea necredintei Saduceilor. Si
in timp ce, presus de t6te erorile, Plana speranta me-
sianica, acesta speranta insasi era desfiguratiti; ciici in loc
de a vedea in scripturT pre adeveratul Christos. ast-fel
precum 'L descrisesa profetil, sectantii s'au fort acatat de
cateva espresiuni simbolice care flata ambitiunea popo-
Iuderi,
de: Cei
Er
mar
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI 559
rului, si Mesia devenise in imaginatiunea mai a tuturor
un faimos cuceritoriti, care avea sa faca din
poporul Iudeu st6pAnitorh lumei.
Ce urmarY avu la Iudei acesta asteptare a until Mesia
cuceritoriu?
Acestit asteptare destepta in Iudea Christosi fat i, cari
se ineercara a rescula pre Israelitt in contra Romani lor.
Printre ei se citeza un dre-care Iuda Galileul, care a for-
mat partidul Zeloilor, sau al celor resculati contra domnirei
Cesarilor.
Imb mbati de ast-fel de ides false pentru imperatia imi-
versala si perpetua a lin Mesia, L-,raelith n'au putut
recundsca in persdna lui Iisus Christos; si acestit orbire a
for nu mai putin a lost predisa de vechii profeti. i anti
mai intr6ga natiunea for a reams in ratacire pans in dina
de asta-di. Et astepta Inca pre Mesia.
Daca lucrurile erau ast-fel, cum s'a putut planta cres-
tinismul intre Iudei mai ante'?
Se aflau printre Iudei si ininu drepte, spirite sincere si
luminate, care recunoscura pre Mesia eel promis, lepadara
vechea alianta, care nu mai avea cuvent de a fi, si in-
trara in cea norta sau in ImperaVea tut Damnecleu. Ioan
Botezatoriul contribuise puternic a prepara inimile drepte
pentru primireh trimisului lni Diunnedeu. Se pdte crede
ca intre Es-eniem s'a gasit Iisus Christos cea
mai mare parte din discipulii sei Acest! dmeni virtuosi,
contrail a on-ce disputii filosofica, si fara ambitie, se mum-
tamiau a practica virtutea , cea mai mare parte din ei ie-
tuiau in desertun, si prin rugaciune si pocainta se pre-
gatiau a primi pre trimisul Domnului. Erau dar la Israe-
lite si lemente bune pentru erestinism ; dar elementele
contrare erau si mai puternice si mai numer6se.
In ce stare se afla, la aceeasi epolia,, revelatiunea pri-
mitiva in restul lurnei?
In restul lumei, revelatiunea primitiva era asa de intu-
necata, hick abia se putea zari ceva adever sub grosul
Israelitilor,
s6.4
mai-cu-s6ma
s
www.dacoromanica.ro

560 ISTORIA BISERICE1
strat de erori, de rituri bizare i chiar immorale, grama-
dite de timpuri indelungate preste terina Donmulut. Tuve-
taturile despre tripla unitate divina si despre intrupare,
s'au fort modificat pane la, o nemarginita multiplicare de
zee §i de incarnatiuni succesive, a carora stop era consa-
crarea autorisarea a tot feliul de fara-de-legs ; fiintile
spirituale erati transformate in semi-dei si genii de tot fe-
lul. Preotii diverselor religiuni se serviat cu cele mai in-
fame si mai grosolane practice pentru a indobitoci popo-
rul, a nutri fanatismul, a intretinea superstitiea.
Pentru 6menii mai civilisati relig:unea disparea sub un
simbolism copilaresc si mai de multe on sceptic, pe care
aveati grija ascunda bine, spre a nu se arata contrari
cultului popular. 41 pusese, cu alte curvinte, masca fatarniciet.
Roma supunend siesi cea mai mare parte din lumea pe
atunci cunoscuta, se arata respectuosa pentru tote religiu-
nile ; ea reuni pre tote Duninedeii pliganatatei in Panteo-
nul seu. Acest amestec bizar dadu o lovitura mortala ido-
latries; eel putin in clasele luminate bateau jot de ea.
Filosofiii rideau de aceste ostile, care adu-
nate sub unul aeelasi acoperement, declarati, prin a-
asta chiar, neputinta tor. Poporul insusi se mo]ipsi de
despretul (leilor; dar necredinta nu nimici superstitiunea.
Caci, and credinta piiraseste sufletul omuiui, vine cea mai
absurda credulitate (credinta deserta) de-I is locul. Ast-fel
magia gacitoria avura la Roma eel mai multi arnatori,
ca nisi odata. At'ata de mutt se daduse lumea la aceste
nimicuri, in cat insusi Porfirie, unul dintre filosofii inimici
ai crestini,mului, declara ca divinitatea pa'rasisa lumea si
ca tota Datura era sub st6panirea demonilor. (Vedi Eu-
sebie al Cesariei, Cartea IV, cap. 22).
Din acest punct de vedere, filosoful anticrestin se unia
cu Iisiis Christos, care era anume venit sa distruga impe-
ratiea sataneT, i sa inangureze InverA,tiea lui Dumnedeu.
Si Inca, mai putin avea sa lupte Evangelia contra ero-
tai
sal
'st
'si divinitati
si
§i
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BICERICF1 561
rilor religi6qe, deal contra stares sociale creata sub aseini-
nea influinti.
In ce stare era morala si constiinta publicti Is pagani?
Mora la scapatase sub influenta cultului barbar si sen-
sual, 'Ana la ace] punct ineat multe fapte imrnorale se
priviau ca rituri religi6se. Niel o indoeala nu !Ate fi ca,
char in sinul acestel nopti adinci, constiinta umana nu-si
mai esercita drepturile sale si nu protesta nice un moment
contra inreutatiret generale $i contra p6cateler care in-
fruntau ratiunea en cea mai mare obraznicie.
Artele, literatura, !tutu!, nu s'au fost radicat mai sus
nice odata in societatea greco romana, ca la inceputul
crestinismillui; dar in acela9 timp spiritul public era ca
nice o data de cadut. Bogatul domnia asupra sclavulut i
avea asupra liii, ea asupra unm animal, dreptul de viata
si de mdrte. Ne drept $i crud in privinta seracultu, se
umilia pang la exces In presenta imperatulut, pre carel
proclama Durnnedeu. Viata in familia era la "ulmea nisi-
nei. Femeea nu era pentru barbat decat sclava celor mai
degradatdre patimt; copilul care ineom -oda pe desfrenati
era aruncas in strada ca on -ce necuratie, t6ta viata so-
cialii se resuma in singe si in coruptiune; infamia cir-
cula in tote vinele societatei; o pane ere§tina nisi ea p6te
descrie grozaviile! Cetiti pe Iuvenal, data voiti sa stip
mai multe.
Cum trebue sa privim marea intreprindere a regene-
ratoruluf lumei, fata cu asemine coruptiune universala?
Nu o putem privi decat ca o minutia, ca un act al tot-
paterniiet Itu Duru.edeu, acelai care crew lumen din
nimica. Cam acestel lumi, care se afla sub stepanirea sa-
tanef, vine Mantuitorul sa-1 vestesca, imp6ratia lui Dim-
neclen; acestel lumi salbateca si set6sa de singe, vine
sa-i vestesca blandeta, buntitatea si iubirea de pace; a-
cestei lumi desbinata in done caste inimice liberi $i
sclav!, vine el sa predice amorea de sclavi $i fratiea uni-
versala; acestei Mali plitintata in tote placerile bogii tiei $i a
Biserica Ortodoal RomAnl. 3.
www.dacoromanica.ro

562 1STORIA BISERICEY
luxului, a venit el sa propuna lepadarea de sine si po-
cainta; acestei lumi perduta in vich st immoralitate, vrea
El sa anunta, fidelitatea conjugala si incorporarea spirituala
a sotului curat si a sotieT caste ; acestei hunt indopata de
forme si practice superstitiose si degradatere, propune
El sa ve,tesca un cult adeverat si spiritual; acestei lumt
care se prosternea faro nice o credinta inaintea tuturor ido-
lilor, vine El sa anunte pre unicul Dumnedeu, Dumne-
cleul perfect, tipul infinitei perfectiuni la care trebue sa
aspire si sa se inalte omul. Nu pe acest Dumnedeu it cauta
lumea idolatra, pintre divinitatile terke de Roma la carul
seu de triumf, alaturea cu natiunile care li se inchina;
si cu tote acestea inaintea acestui Dumnedeu necunoscut
a trebuit sa se prosterna omenirea, luminata si condusa,
de niste simpli pescam Nu este acesta o minune mac
mare deck tete minunile?
Cum trebue sa esplicam faptul istoric al respandirei
crestinisnaulut in tout lumea?
Oatnem cari se pretind dotati cu mare intelepciune pre-
tind sa esplice acest fapt prin niste observatiuni si calcule
asa dise politice, si prin piste combinatiuni copilaresti;
not insil '11 primim privim asa precum ni-1 presinta is-
toria sincera si veridica, adeca ca tm act divin si o minune
a providentei. Acesta minune se perpetua si astacli si se
va perpetua panic la finitul veacurilor ; cam crestinismul
este destinat a respandi razele sale divine preste tete na-
tiunile; dar pretutindenea va avea sa lupte si contra sa-
tanel care lava sa dornnesca, ca alta data, totusi nn in-
ceteza esercita puterea sa in lume, si contra re.elor
plecart ale ()multi' cad.ut, eare tot-derma se vor revolta in
contra adeverului si a binelui.
Ce trebue sa credem despre acesta lupta perpetua a
adeverultu si binelui, contra minciunei si a reului?
Acosta' upth este un misteriu neesplicabil, dar este un
fapt viderat, care nu se 'Ate nega. Al nega cineva, ar
insemna a se condemna Ca nu intelege nimica, in istoria
'0
si-1
a-sr
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICF i 563
tome]; ar in.,emna eft n6ga, er6rea si reul, adev6rul, vir-
tutea si dreptul; ar tinde sa reducg, pre om la, rolul brute]
si a nu vcdea in t6te aceste contrarietati, care fac istoria
omenirei, decat niste intemplari deopotriva, legitime, decat
resultatul instinctelor ce nu se pot invinge si stepani. Ar
insemna in fine, a proclama 0ti unicul drept, din punctul
de vedere individual, ca §i din punctul de vedere social,
nu este dealt dreptul celtu mat tare.
Acest materialism practic, case scusa trite immoralitatile
si violentile, este eel mai de jos grad de decadere a spi-
ritului omenese ; dar din nenorocire, en cat este mat de
jos si mai ru-inos, cu atata are mai mare atractiune pen-
tru omul pre carele r6lele sale plecari it pun in opositie
cu virtutea. Un aseminea om ar voi sa, nu mai existe bi-
nele. Altil it iubesc cu o hibire platonica, fara sa,-1 prac-
tice. Jugul binelin este Area greu pentru sufletele for cele
lipsite de energie; el lupta dar contra crestinismulm, care
chiatna pre tot (maul, nu la o perfectiune teoretica, la un
progres vag si nedefinit, ci la practica statornica a vir-
tutei.
Sunt si de acela pare se admira si se adora in gandul
tor, silindu-se a se deosebi de poporul de jos, pentru care
clic et ea s'a dat crestinismul.
Al6turea cut aceste lupte care se nasc din inima si spi-
ritul omultd, aparu si luptele sociale, care 'si. an izvorul in
sistemele politice, nascute in imprejurAri cand elemental
reului predomina asupra bunului; in imprejurrin in care
s'au Incarnat viciile nature] omenesti, si pe care thnpul le-a
santit, ca sa 4icem asa. Crestinismul fireste se gaseste in
lupta si contra unor asemenea stn.' sociale. Istoria sa este
dar, in mareparte, istoria luptelor ce a avut a sustinea.
Cum se pate esplica trista stare in care se gasia lumea
inainte de venirea crestinismului?
Dumnecleu creand pre om, intre alte darurl spirituale si
corporate, 'i-a dat si libertatea, carea este seranul eel mai
mare al demnitiltei sale. Ac6sta libertate insa fiind lovita
www.dacoromanica.ro

564 TSTOR1A BTSERICEI
de m6rte, prin eilderea primarilor parinti al neamului orne-
nese, omul n'a mai putut-o intrebuinta spre bine, ci nu-
mai spre i en : si ast-fel reul a creseut si s'a respandit in
Iota. lumea, bleat pe la timpul venirel rescumperato-
ritil, lurnea devenise mai in total sclava demontilm.
Ei bine, ce a facet crestinismul si ce trebue sa mai
faca incr.] spre a elibera omenirea din sclavia pecatului?
Iisus Christos venind in lume, a depus in umanitate
principul regenerarei; cu alte cuvinte a rescumperat liT-
mea in princip, si a lasat Bisericei sale ingrijirea de a a-
plica, in parte yi fie-carui individ, acest princip al res-
cumperarei, prin propagarea credinei si prin antele mis-
tern. Acestil operatic se va continua pans, la finitul veacu-
rilor, pans cand intregul neat omenesc va fi introdu, in
Biserica Fiiului lei Dumnedeu.
Dar nu se putea face rescumperarea de o data si fara
acesta indelungata amanare?
Nu se putea face, eaca pentru ce. Crestinismul nu este
chemat sa rapesca, sau sa distruga bunurile date omului de
Dumnedeu la creatinne. El s'a presentat respectand in to-
tul libertatea ornului. Mantuitoriul, in tot cursul vietel
sale pamentesti n'a impus nimenui nimica, ci pururea s'a
adresat ]a vointa libera a omului : Voesa set to mantitesta
VreI set lit setnetos? Eaea terminii cu care s'a servit El.
Mantuirea nu se p6te impune ; ea sa cauta, sa cere si sa
primeste de fie-care on], cu tota libertatea. Fericitul Au-
gustin a qis : ca Dumnedeu a treat pre om fara de om ;
tar a-1 mantui nu p6te fora sa vrea si omul. Nu pate,
pentru ca s'ar contradiee, siluind libertatea omului
Ast-fel se esplica, starea pee:IA(58a in care se mai ga-
seste himea, in mare parte, si dupe venirea reseumpera-
toriulut ; alature cu influenta crestinismului.
Regenerarea, sail rescumperarea, nu este distrugerea
natures cadute, ci numal innoirea el sub directiunea cres-
tina. Daca omul, in loc de a urtna inspiratiunilor cres-
tine, sufere pre cele ale satanel, lupta atunci in contra
www.dacoromanica.ro

1STORIA BISFR1CFT 565
bineluT care este cea mai curata espresiune a crestinis-
ruului. T6ta lupta contra crestinismulin este asa dar lupta
mincitThei contra adeverulin, lupta rettltu in contra bineltn.
Aceste principil contragicAtare trebue -a existe impreuna
pe pliment. Lupta a dura, cAt lumea. Asa dar istoria
viitore a crwinisniuluT va fi ca
torie de combater'.
(Va urma).
si istoria trecuta, 0 is-
Inuocent M. Vioestenn.
DOUE INSCRIPIII MONUMENTALE
CONTINAND DATE ISTORICE NATIONALE.
0 pt'atrd mormentalii.
La leatul 7000 zidindu-se de catra raposatul Vel
Vornic Niculai Balacenu si jupanesa sa Anca santa
Biserica Santul Gheorghie Vechitt, care duph", vreme
fiind Mitropolie a te'reT, si ca niste ctitorT ce crab s'ail
facut si ingropaciunea acolo dar maY pe urma%
mutandu-se Catedrala Mitropoliei unde acum se
afla, urmeza ca §i clironorniT, ca niste ctitorT aY Mitro-
polieY Teref, lc-ati mutat si ingropaciunea la Santa
Mitropolie, dovedindu-se acesta din piatra ce
gasit puss pe mormeatul dela leatul 7149, unde se
arata scrise acestea: Supt acestd piatra se odihnesc
6sele robuluY luT Dumnezed Japan Patrascu Vel
Sulger sin reposatu Barbul Postelnicul BAlticenu,
nepotul r6posatulut Vel Vornic Loloescu, pristavitu-
1i
pi
s'ait
www.dacoromanica.ro

566 DOUE INSCRIPTIT MONUMENTALE
s'a in zilele Domnulul Ion Antonie Voda. Tar la
leatul 7239 s'ati mai scris i alti reposati, adica
Draghicl Balacenu Vel Postelnic, sin Patra§cu
Balacenu, care acesta piatra din multa vreme fiind
sterse multe din slove, spre pornenirea mal sus
numitilor stranepotT al mei, am preInoit'o eu robul
lul Dumne 40.1 Constantin Balacenu Biv Vel Ban,
acum la leatul 7339, peste 1901de ani."
Inscriptia ce precede se gaseste sculptatd pe o
piatra mormentala de marmora, care este aseciata
in partea stanga cum intri in Biserica actuala lIi-
tropolitana, la capul treptelor de jos ce due la cafasul
uncle chnta corul. Insemnatatea eT resulta din chiar
continutul WI, cum vom vedea. Piatra actuala
contine inscriptia veche de pe alta piatra ce era
la St. Gheorghe Vechiu, si care s'a transcris literal
i s'a transportat de acolo in actuala Xlitropolie de
catra Constantin Balacenu Biv Vel Ban la 7339-
1831, Tar cea veche de la St. Gheorghe Vechit
era sci:isa la 7239-1731. ApoT ne mal spune ca
Biserica St. Gheorghe Vechiti este zidita la 7000-
1492 de catra Vel Vornicul Nedelcu Balacenu.
Pentru interesul datelor istolice ce contine, am dat-o
publicitateT spre pastrare.
0 erne.
Acestii Cruce Taste ridicata in slava DomnuluT,
Christos de Constandin Brancovenul B (asarab),
feciorul luminatulul Domn Ion Constandin Basarab
Voevod, in locul altel cruel ce era de lemn, care
era ridicata de Preda Biv Vel Vornic Brancovanul,
in pomenire pentru fiu seti Popa Post. parintele
maT sus pornenituluT Domn; ca inteacestas be au
perit in zilele iuT Constantin Voda, ce au stat Domn
www.dacoromanica.ro

CONTINAND DATE ISTORICE NATIONALE 567
in urma lui Mateiti Voda, child s'aii. ridicat Doroban-
tii asupra DomnuluT si a Boerilor tare]. la leat 7161,
ridicandu-se crucea de lemn s'ati ridicat alta de
piatra la Julie 20, leatul 7221".
Cum ne pogorim din dealul Mitropoliel in Ma
celor 4 obeliscuri, se vedea de trecetorT o truce de
piatra cu o inscriptie, dar care era grew de discifrat,
si pentru eh era in zid si pentru ca era parte din
ea ingropata in pament. Cu disfiintarea ziduluT,
remaniind crucea libera, desgropfindu-se si sapan-
du-se chiar basa el, am avut ocasiune bine-venita
de a o putea decopia. Faptul istorisit de acest mo-
nument creclendu-1 ca merita a fi conservat, caci
este vorba de o revolta aDorobantilor contra Dom-
nuluT si a Boerilor, laleatul 7161-1653. Crucea la
inceput a fost de lemn si tocmaT la leatul 7221 --
1713 s'a ridicat acesta de piatra in locul celel de
lemn. Spre conservare o dam publicitatel.
Tot odata am putea sa ne pronuntam ca. Aduna-
rea re'rei si pe timpul acela era tot pe dealul Mi-
tropoliei, sau mai clar in Mitropolia T6rei, pentru
ca asa se esplica dela sine pentru ce este situata
sub dealul MetropolieT.
C. E.
www.dacoromanica.ro

SERUTAREA PACEI
Serutarea pace in Noul Testament o intalnim sub nu-
mirea de serutare santa. Asa Apostolul Pavel ;lice : Sa-
rutati-ve unul pre altul en serutare santa. (Rom. 16, 16 ;
1 Corint. 16, 20 ; 2 Corint. 13, 12). Tot acesta saru-
tare se numeste si serutarea iubiret (1 Petru 5, 14) A-
cestea dar start indemnurile sante pe basa chrora servitorii
santitI ai Bisericei, intrebuinteza serutarea in timpul Li-
turghiet. Acosta serutare isi lua inceputul, cliiar din pri-
mii secolI aI Santel Bisericl crestine. Servitorii santiti nit
negliglea de a o indeplini in mod riguros. Nu era serviti
divin inaintea caruia sa nu se implinesca serutarea intre
frati. La Santa Liturghie, la serviciul misterului Botezu-
lull, la hirotonisirea unto preot, la Santa marturisire, ina-
intea Sante lor masle '). Serutarea pacei se facea pana si
inaintea inmormentarilor si pomenirilor celor adormiti. Se
vede ca din acesta caush serutarea pacei se mai numea de
popor F,;i serutarea santelor rugaciunI BisericestI. Tar cand,
acesta serutare se facea in timpul Sante' Euharistil, se
numea serutarea pacei, sail de impacare ").
. In unele locurl, acest obieeiu se pastreza pana asta-di.
Servitorii sant4t, ill serut mana, inainte de a incepe taina san-
telor masle.
1). Unit preoti nu mat intrebninteza, serutarea matielor, margi-
nindu-se a da mana in timpul Santei Euharistii !.. Fara sa tina
eompt ea serutarea pace', are o prea inalta semnificare : Im pa-
carea. dragostea, ce trebue sa existe intre fra4t ! Cam., de ce se
mai (lice St iubint vnul pre altul ca intr'un gand sZt marturisim ?
Cum ? Numai poporul ea fie intr'un gand. impacatf, etc. ! Nu
se pOte ore ca Omeni sa fi gregit i not unit altora ? liana o dam
tot -donna i cum sa marturisitn : Itibite-voiti etc. §i : Christ° s
2n nzijlocul nostru, dand numai mana ?....
si
t
www.dacoromanica.ro

SARUTARFA rXcFi 569
In Biserica de resarit, acesta serutare se fileea tot-deuna
inaintea santirei Sante lor Taine ; cand tot acesta serutare,
fn Biserica apasului se ficea in rums snntirei. Acest obi-
cein era fOrte respamlit irr poporal crestin. Dar, mm-cu-
deosebire, in seculia primitive ai Bisericet.
Asa, barbatii cand veneau la Biserica se serutan unit pre
Cel mai midi serutan mann, celor mai mart, nasilor,
parintilor etc. in semn de supunere, de respect, de imps-
care si de dragoste. Ceea ce practican si ferneile intre ele.
Dar acest obicein forte bun acasrt, intre membrii fa-
miliilor erestine, aducea mare neliniste in Biserica. Si de
aceea cu timpul s'a desfiintat, mat ales prin orate. Totusi
serutarea pacei sa filch si trebue sa se facet intre servitoril
santiti ai Bisericei. Si acesta atunci cand Diaconul dice :
Sa lubinz vnul pre altul."
Serntarea pacer, in Biserica apusaaiii, Jura pana prin
secolul al In Anglia acesta serutare, exista si
pang ac,li in popor. Apoi sent Santa entice si icOnti Man
tuitorulni, ceea ce se practica si pe la MI, in uncle lo-
curi. Serutand atilt la intrare ca si la esire Sante le icene 1).
Desi si acesta fu °pita, din causa ca, fie-care grribia care
mai de care sa serute mat intent, producend cu ace-4a tu-
mult acolo uncle trebue sa fie cea mai mare liniste; unde
trebue sa strun cu frica lni Dumneden ! .. Dar en tote
acestea serutarea Santelor icOne exista in multe locum. si
pau/S asra-di far serutarea peel', tot se mai tine in multe
locuri prin popor ; de si se practica in mare parte, dupa,
terminarea serviciului Divin 2).
Aci ar fi local ceva si despre serutarea, darului.
Adesea atOirn prin popor : Serra mana prtrinte, serut
darul. si rare -ore, serut sfinul.
Mai practic, acesta se intampin la darea preseure (ana-
fore)). Si este prea adeverat ca, prin acesta ei fac tot se-
rutarea, pneei, respecttind in acelasi timp si darul preotu-
I). Ba mai molt. In unele locum tin cu riga ositate §i facerea
metaniilor cru i§t in mijlocul Bisericet, spre setnn ca acela voe§te
sa se comunice ca Santele Tame Faand prin aceasta rugaciunt,
catre Dumnetiett §i catre omens (in tote partite), ca erte de
on ce gre§elt.
2). in alte locurt cel ca se comunica face tn,qattit rugaciunt
tuturor existentilor, rugand de ertare, qi respunclendu-i-se Dum-
nejeu sa to erte".
albs.
X Iff-le.
et lie
sa-1
s;
www.dacoromanica.ro

570 SARUTAREA PACIT
lui, caps tat prin succesiune de la insusi isvoritorul darulul,
de la insusi Miintuitorul Christos. El it dete Siintilor
Apostoh, acestia Stmti lor Arhierel si prin El Preotilor. De-
si acesta s'a oprit in multe locnri, tot din causa sail a
lipseI de timp, sail a tumultulul ce se pate intempla, cfind
poporul crestin e mult adunat.
Constanta 1837 August 10.
Sachelar qtetan ionescu.
---......,..:Ag....yoc.--
BOGATUL RECUNOSCATOR
Era intr'o cetate, un om ore -care ;
Imbuibat de tote, si chiar de parale.
Jar aci aprOpe, era s'un Simian ;
Ciirui im lipsea multe, n'avea nice un ban.
Intr'o 0 se duce, la acel bogat ;
Si-1 rugs, ferbinte, cu capu plecat.
AscultA-me DOnme ! si aT indurare ;
Ridicam suferinta, dam ce-va parale.
CA am si Eu nevasta, copilasi si casA ;
Traese in srilmtorare, multe me. apasA.
Bogatul ineretind din frunte, bisa ochil jos ;
II intorse dosul, r6spunsA en Ifos.
Dute de aicea, lass, -ms in pace ;
N'am banl asupra-mi, si nu am ce-ti face.
Si plecA sirmanul, pe drum tot oftand ;
Peste eritii-va vreme, Tar veni pliIngend.
www.dacoromanica.ro

BOGATUL RECUNOSCATOR 571
Nu me" lasa Winne ! ca am trebninth ;
Nu te uiti la mine. ch, suet in suferinth ?
Iti plititesc dobauda, nu cer aka ;
Ca sh perqi cu mine, sh degeba.
E iarnh, acum, nu pot sa muncesc ;
Dar vara, insh, tote le platesc.
Ch de si acuma, sint remas putin ;
Am speranth insh, ca la 1oc yin.
C'am muncit pogene, frumos le-am arat ,
Le-am asternut tote, cu grafi semanat.
Am si alth avere, nu's shrac de tot ;
acarete, s'ati dovedi pot.
Livezi, cu pruni shdite, gi plainn cn vii ;
In oral am cash, cum bine le .til.
N'am perdut Eu bani, in mod miselesc ;
Ci 'mprejm.hri grele, m'a facia acum, ca sh clieltus c.
Ch nu sint din crestere, in rat naritivit ;
SA, mime paraua, ea orl ce calic.
Ci timpuni de lipsh, m'a adus in stare ,
Ca de astil data, sa Lu am parade.
Dach daft navalh, si tot te silesc ;
Acosta o fac numai, ch ham imi lipsesc.
Nu-ti aduci aminte, ti-am chit ;
Actin cat-va vreme, chid cram bogat.
De t-ai ft-tent treburi al exit in lume ;
Ai terminat tote, si filcut nume.
Nu-ti intarce ocliii, te nith la, mine ;
Ce ? nu-ti aduci aminte, nn me eunostI bine ?
Ch traiam ()data, in Copilarie ;
0 !! aka de bine, cat Dumnecleti stie!
Am trait si in urmil, vreme delungata ;
Dar de cati-va am, te schimbasi d'odatiti.
Imi intorsesi dosul, iti uitasi de mine ;
Nu te mai gandisi, ch ti-am facut bine.
pranzit cu mine, de multe on la mash ;
'Ti-am dat ospitalitate, te-am primit in cash.
Te-am pus in trasura, mereu te-am plimbat ;
Si ti-am dat chiar bani, eitind al invecat.
CAM gandeana atm-leen,. sh fac Eu bine ;
Ca devenind mare, sh nu uiti de mine.
ti-I
mi-I dal
sa -m!
Mosit,
ea si Eu
ti-at
C"ai
si
www.dacoromanica.ro

572 BOGATUL RECUNOScATOR
Asa este in lunie, tutu pre altul ajutA ;
La vreme de nevoe, chiar sa si 'mprumuta.
Omenirea tota, tot asa sit tine,
Frteend unul altuia, tot ce este bine.
Ca asa ne dice, si asa scris este,
In chrtile sAnte, precum srt citeste.
Ca sit fad' bine, si celui ce -ti face rert,
Si sa nu intoref dosul, aprOpelui
Acesta se cere, mat ell osebire ;
De la eel perfectionat, in acea Santire.
Si din calif Domne ! Cred c. faced parte ;
citit finite, si inve-tat carte.
Ne simtitorul numai, si eel prost din fire,
Caruia nice D-(jen, nu-I stie de stire.
Tine acea avere, ce a apucat,
Fru% a impertilsi, si pe eel serac.
Asa dar se cade, sA fim recunescaton ;
Nu. nurnat odata, ci de multe
Catrit eel ce filcut bine, si ajutat ,
Cu a for pmere, de ne-am inratat.
Dar la tote astea, ved en intristare,
C'amintind trecutul, nu-mi dai ascultare.
Privesti in alt& parte, int eauti la mine,
Nu to drtil stiinta, nici nu ai rusine !
Nu-ti aduci aminte, de acel bogat.
Ce en haine scumpe, umbla imbracat ;
Si de un Lazrir, Simian si lipsit,
Ce sedea la porta-1, in. gunel trantit.
Cum se intorse vremea, si cum se intampla,
C. muri bogatul, si in Iad s. WO.
Itemase bogA ia, pustie de el,
Si plecA, de aicea, got ca un misel !
In local bogrttiei, si haina de me'tase,
Dete peste lips., 9i muncrt
Plangea tiertlosul si greil s. vaeta,
Nimeni insii, ajutor nu-i da.
Iatrt dar eastigul, si dobanda mare,
Ce gasi bogatul, farrt de 'ndurare.
Iti spusei multe, fAeui si moray, ;
Si nu respunzi riimic, staff in ametelit ?
t&i.
(Yap all
ori.
ne-aa ne -au
alesa.
www.dacoromanica.ro

BCGATUL RECUNOSCATOR
Care lie resplata, et to -am ajutat,
S i. me lays acuma, in lipsa desperat ?
Te vo1 spune in lurne, ce fel de om e01 !
Ce earacter ai, si cat pretuqti !
Remitind ca'n arms, dupri, cum ere,l
Sd judece numal, unul Dumnedeu !
mai liisat aicea, strilartorat sa mor,
Bogat impetrit ! §i nereettnosator !
1857 /annarie 12
PrPotid Gheorghe JI. Fopescu (1.«:enti
Com Isvortt Anestilor P1 sa Oeolu, hid tul M.?1,tedinti
CRONICA BISERICESCA.
Patriarhatul de Antiohia.
573
Antiohia. un mare oral al Syriei, unnl din cele mai renumite
ora§e in lam forte bine eunoscut, ca oraq istoric, a fost capitala
marelui imperia al Seleucizilor, acuin nu este de cat un mic
orm2.1. Aeest ora§ este fandat de Seleuc Nicanor la anul 301
inainte de Christ. Populatiunea acestui oral atingea cifra de 700,000
locuitori. St. Apostol Petra a infiintat aci scann episcopal in
ultimul an al stapilnirei lui Tiberiu, imperator roman. Antiohia
este patria St. Ion Chrisostoin, a lui Ammian Marcellin etc. Aci
s'au tinut mai multe con, ilia (simide) 1). De la caderea Syriei
sub Alexmdru cel mare, regele Wieedomei, pAna la eticurirea ei
de Romani la anal 65 inainte de Christ, au fost in Syria 19 regi mai
inseninati din dinastia greca a Seleucizilor, iutre anii 312-65
inainte de Christ, i anume : Seleuc Nicanor, Antioh I Soter, An-
tioh II Theos, Seleuc II Callinic, ,elenc III Ceraunus, Antioh
III eel mare, Seleuc IV Filopator, Antioh IV Epifan, Antioh
Eupator, Dimitrie I Soter, (Alexandra Bala), Dimitrie II Nicanor,
Antioh Vii Sidet, Seleuc V, Antioh III Gryp, Antioh IX de
Cyzic, Antioh X Piosul (Tigran , Antioh XI Asiaticul 2).
Bescherelle. Dietionaii e national de h langue francaise", Paris, 185o,
tom. 1, 2 edition, 1 ag. 190.
2) C. Alexandre. Dietionaire gr e-francai.", Paris, 1864, 11 edition, pag,
1630.
CA
V
I). M.
En,
,
www.dacoromanica.ro

574 CRONICA BISERICESCA
Syria, a care, capitala Inuit timp a fost Antiohia, este o 'era
situata la patine apusene ale Asiei, pe malurile mare] Medite-
rane, marginindu-se la nord cu. Asia mica, la apus cu Eufratul yi
cu marele deyert, la sud cu Arabia, yi la resarit cu marea Medite-
rana 1). Acum de capitala a Syriei serveyte orayul Damasc, fundat
de Abraam sau Uz, un strenepot al lut Noe. A lost sub dominatiu-
rtea Assyrienilor, Peryilor, Grecilor, Romani lor yi a
imperatorilor de Orient. Arabi' 1-au cucerit la 633 dupa Christ,
cruciath 1-art luat la 1148, sub Turci a cadut in seculul al XVI. 2).
Acura tota Syria este sub dominaitiunea turca. Antiohia se
numeyte de de'nyii Antakieh, fiind distrusa la 1822 de cutremur.
In Damasc an reyedinta tote autoritatile centrale turce din Syria,
acest oral fiind forte insemnat, avend o populatiune de 150,000
locuitori 3 .
Christianismul s'a intro'i'ts in Antiohia de St. Apostol Petru,
carele a yi fost primul episcop aci. In Antiolda, urmayit lut Christ
prima ora s'au numit cre§tint 4). St. apostol Barnaba gi Paul an
desfayurat o activitute extraordinara pentru propagarea sublimer
invetaturi a lut Christ in Antiohia, yi de aci au plecat, pentru a
respandi chreytinismul la Cypru, Pisidia, Licaonia yi in alte part'.
St. Apostol Paul (inainte Saul, originar din orayul Tars, Cilicia),
cel mai invetat scriitor u,l Noulut Testament, a lost adus la christi-
anism In Damasc, capitala Syriel.
Episeopii celor trei capitale ale imperiulut roman : Roma, A-
lexandria, Antiohia, fura considerate, ea primil episcop' al Bi-
sericel, cu o jurisdietiune in ore-care reion raza determinat. Li
se adause episcopii de lerusalim yi Constantinopol, si episcopit aces-
tor oraye, In numer de cinci, prirnira titlul de patriarhT
Patriarhul de Antiohia a fost celebru in istoria bisericesca : bi-
serica de Antiohia este de iustitutiune apostolica, este anteiul scaun
al St. Petru 6).
Urmayul St. apostol Petru pe scaunul bisericei de Antiohia a
fost St. Ignatiu de Antohia (purtatorul de Damnetleu"), imediatul
invetacel al apostolilor 7).
El, St. Ignatiu Purtatcrul de Dumnedeu", este cunoscut prin mar
1). 11. Bescherelle. Dictionaire national de la lingua franraise", Paris, 1855,
torn. 2, 2 edition, pag. 1416.
8). 2ILBescherelle. Dictionaire national de la langue francaiseu, Paris, 1835.
tom. 1, 2 edition, pag. 8,9.
8 . Almanach de Gotha", 1887, pag 1027. Dia seculul at VII dupil Christ,
And Syria, acest tarn atilt de puternica odiniOra yi renumiti i t istoria antic ,
a fost cucerita de Arabi, etusiasmati de doctrina profetului for Mahomet, mai
tote orasele renutnite ale .!') rid au decadut, au del enit niste sate sgrace, unele
chiar au deNenit niste misfit, un e se plimbil fiarele salbatice, acesta o descriu
cu compatimire mai multi invetati europeni, mai ales anglezi ¢i fr.ncezi. In
Niniva fi Babilon, fOstele celebre capitale ale imperilor Assyria Ai Babiloniei,
acum umbla leil, tigrit, spaima locuitorilor actuali arabi I Cum s'au Implinit
profetiile lui
41Fapt. sf apostoll", cap, 11, ye s, 26.
losif G oryian, Mitropolit Primat al Roruaniel. Expunerea doctrine bi-
sericer crestine ortodoxe"de VV. Guette, Bucuresti, e .ilia 2, 188i, pag. 299.
2i. Constantin Erbicenu. Reista Theologica.", lassi, 1'284, No. 20, pag, 155.
J. D r Nerset Mariana Pravoslavia Romani", Ccruauti, 1866, pag 17.
Israelitilor,
5).
Isaia...,
www.dacoromanica.ro

CRONICA 575
matte seriert de valore, prin activitatea sa pentru Biserica, este
serbat de biserica ortodoxa la 20 Decembre st. v. 1).
Biserica de Antiohia cuprinde tOta Syria aetuala, de ea depin-
deau bisericile din Georgia, Armenia, Persia, India. Representantii
acestei biseriet facut renumiti pentru tot-deuna pentru Bise-
rica §i stiinta prin inaltele for virtuti §i scrieri de felurit coati-
nut, au contribuit mult la ridicar-a nivelului intelectual, moral
si material nu numai al pastoritilor din patriarhatul d'Antiohia
ci si din alte part', si aeesta se aminteqte cu recunostinta si stima
de tot' aces, can se ocupa de sOrta bisericet cre§tine, in felurite
timpuri si locum.
St. George, episcop de Antiohia, St. Meletin, Eustathiu, arhiepis-
copii de Antohia, St. Efrem patriarh de Antiohia, stint cunoscuti
prin faptele for marl pentru Biserica, si memoria for se serbeza
de biserica ortodoxa la 19 April, 12 Februar, 21 Februar, S
'unit'. 2)
St. Efrem &jrnl, St. lsac Syrul, St. Ion Damascen, cars
manitestat marile for Espy, precum si stiinta, in cuprinsul patri-
arhatului de Antiohia, sunt forte bine cunoscuti intregel biserica
crestine, compunend mai multe tropare, condace, antifone, stihire,
iar ultimul si prin compunerea prima dogmatice creftine si acelor
mai frumose cantari biserieesti. Acestt, itnpreuna cu. altil. din
patriarhatil de Antiohia, au contribuit mult la ridicarea cAntarei
bisericesti, la desvoltarea spiritnlui ascetic la laboriosa cartura-
rie bisericesca in timpul lor, si operile for pima acum sunt in
uzul Bisericei 8), si memoria for biserica ortodoxa o serbeza la
28 Januar, 12 April si 4 Decembre.4)
Biserica Armena, dupa sinodul al IV e-umenic, din Chalcedona,
din anul 451 dupa Christ, s'a despartit de biserica ortodoxa, si
d'atunci nu mai este sub jurisclictia patriarhulut de Antiohia.
Mai multe eparhii, can apartinea rand -va patriarhatului de An-
tioliia in Persia, India si chiar Syria, au ePvenit, din nestatorni-
cia timpului, ne-ortodoxe si char necretine, ast-feliu ca in timpul
de fata numeral ortodoc§ilor in patriarhatul de Antiohia este forte
1). A, C56opuirb. Pyc Rid Konen Aairb", Petersburg, 1887- pag 48. St. ignatiu, c t
invetat at. pariute al Bisericei, este trecut ir. tote si,ternele de Teologie dog-
matica si istoria biseric6sca, compuse de autoril greci, latini, francezi, italieni,
germanY, anglezi. Din autorii rug' au tractat despre sf. parinti Filaret Homilev-
selty renumit teolog i)i istoric decedat 1866, ca arhiepiscop de Cornigov.. Pa-
trologia lul a fost t adusa in romanelte, cu modifieri, de P. S. Gennadiu Enttednu
actual invetat episcop d - Romnic.
3 A. Cynopoirb PyccRiii Kaaeoppl,", V etersburg, 1887, pag, 6, 8, 16, 2
George Erbicenu. Biser.ca Ortodoxa Romana", Bucuvetiff, 1883, No. 1,
par. 84-47; No. 3, pag. 138-148.
4). A. Cyooprorb, Pyccniti RaaenAapa,", Petersburg, 1837, pag. 4, 22, 46. Bi-
serica ortodoxa de orient serbezi. memoria a unui mare numer de sang, earl
's1-au petrecut vista for parnentesca "n Syria si in genere in limitele vechi
ale renumitului cand-va patriarhat de Antiohia. AceI sang erau de origina atilt
syrieni, cat si greci, char ¢i arabi. D n Syria era originar Neentan, carele a
fost vindecat de be ril de clitrg St. profet Eliseal, atilt de renumit invatricel al
St. profet Ric Thesvitenul. Neeman Syrianul se mentioneza in rugaciunili-
pentru santirea bisericilor. Biserica ortodoxa cerbeza memoria St. profet Eliseu
la 14 Iuniu s. v., iRr a St. marelui profet Ilie la '20 luliu st. v. St. Ilie si Eli-
seu au fost de origina ebrei, nu syrieLI.
BISERICESCA
',1 -au
sad
www.dacoromanica.ro

576 CRONICA BISERIaSCA
restrius. In schimb insa numerul eretit.ilor si schismaticilor este
destul de mare in fostele linaite ale patriarhatului de Aittiohia,
de odiniora, dupa cum vom vedea indata.
In Orient au isbucnit succesiv, si in curand au dispai ut, nume-
rOse eresii si schisme, can de can mai complicate si mat curiose,
can mergeau papa a nega chiar existenta lui Iisus Christos.
Din tote eresiile neligiOse-crestine in orient mai inseinnate sunt
done nestoriand ,Si monofisita. Aceste stint, paint la un punet, elite
una din acta, si merita mai multa atentiune, din. causa ea ele
au mai mu/0 urmap, actualmente. Nestorienii an nu patriarh, re-
sident in muntit din Curdistan. Demnitatea lui este ereditara in-
teo familie. N'a mai reinas Millie din insennurta desvoltare, ce
aresta biserica (nestoriana) avusese ocliniona in India, Tataria,
China. lenusalim, sand representantii ei au fost regulat conditiunea
nestorianilor in ehipul eel mai liberal. Nestorienii din Malabar India
au treent la, Monotisitisin. Pe langa acesti ne,torieni s'a format
o hisenea, unita, numita Chaldeana. Sucesiunea, ierarhica in acesta
biserica, este destul de confusa 1).
Biserica monofisita euprinde, afara de Armen 2 , Copp §i Abi-
siment 3), pe lacobip,. Acestt se numesc ast-feliu Ile in numele unuia
din episcopii zelosi de monofisitism. In an 1874 patriarhul ior
s'a this la Londra, pentru a ti recunoscut oficial. ca sef al Jacobi-
tilor din India 4.
laeobitii sunt o secta religiosa din Orient. Ei 1§, an inceputul
in anul 541 (dupa Christ) i rin episcopul de atunci din Edesa-litcob
Ei stint respanditt prin diferite pat-ti ale Asiel si mai ales
in Syria si Armenia. Doctrine for doginatiea este monofisita. si
ei recunose numai o singua fire (natura in Christ, pre cea divina6.
11.1aroni01 sustin, ea conpul natinnet for n'a fo4 nict odata
monotelit. Au fost si maroniti monoteliti. Cei din Cipru s'au unit
cu Roma la an. 1445, dupa conciliul de Florenta. 6)
Marontii forineza o seeta crestina, caret pus inceputul mo-
naliul Maron, carele a trait in se .ulul al VI dupa Christ.
Maronitii traese in muntele Liban. Acest sant munte, pre ne
aminteste multe evenimente biblice scumpe, tot-deuna a servit
pentru crestini de asil adever t si de local de adapost pentru
crestim, in timpul perseeutiunilor, indreptate contra for de felu-
riti inamici, mat ales musulmani, si de aceea istoria acestut munte
ne presenta un mare interes.
Muntele Liban nice odat1 n'a refuzat asilul seu nice altor co-
munitati si secte, can erau persecutate pentru credinta. De aceia
in Liban se vede acea amesteeatura de felurite confesiuni, earea
mat nu se pote observe in alte locum. La Liban vedem tote
1). Constantin Erbicenu. ,,Revista Teo ogiea", Ta4, 1884, No. 18, pag. 138,
/39,
2) Biseriea Ortodolii Romina", BueureqtY. 1 887,No. 7 pag 661 64.
3]Bi4eriea ortodoxil Romans ", Bueurer}ti, 1887, No. 7, pag. 670-612.
4 Constantin Erbicenu.Revista Teologiea Ia§c, 1881, No. 18, pag 138,
5 j. lerodiacon Genac/ru Endeenufaetual episeop dA Remnie)."Bis erica Ortodoxit
Roma a-" BuenrestI 1875, No. 6 pag. 473.
6). Constantin Erbieenu.RevistL Teolo lea" Ia11, 1884, No, 18, pag, 139,
Zanzal.
t-a
www.dacoromanica.ro

1888 08

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (17)

Similar to 1888 08

Similar to 1888 08 (18)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1888 08