Documentul discută despre viața și activitatea lui Neofit Scriban, un profesor și arhiereu al Bisericii Ortodoxe Române, evidențiind contextul politic și istoric al României la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, se subliniază contribuția sa la renașterea națională a românilor și impactul pe care l-a avut asupra educației religioase și culturii românești. Scriban este prezentat ca un lider cultural, educațional și religios, având un rol semnificativ în promovarea identității naționale românești.

1. r kt, ft,"
=
Sa. , "
flt10
.)....'
:i-
ORTHODOXA
A .. z.,
110MANA
Revist. Periodica Eciesiastica.
ANUL AL X11-lea.
No. 5.
-cm-
71-
e) AUGUST. ( kT'
:tbi
iL
I-:::-, 1)::,,,,; ',;'::'-, ,;,--g,7,4,:,-,-7.7,,
t
CURES T
eryfa
54. Sit'. Prim: iftertee- Unite, 34.
I 8 8 8.
i;
t ELA
SECTIA ISTORI)
ma. . coteic;:aroirlicerecos
!I ttiIr;
-----,,..-
sjk."10,
4.1 et fliNN
Is R
, =
7."
7
.
Wiege
it
?4;
. 4!
COCCO
sP,"&t O, '
9' 1 "7, -. rk711', %Na_Zil
_
41-
/-J-j11,/
_)%;:ei re.
eNN
61_1 C)
-4
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA.
ISTORIA CONTEMPORANA
Material pentru Istoria Nationala si Religiasa a Romanilor.
Viata i activitatea reposatutia profesor si Ar-
hiereu Neofet Scriban, Episcop de Edesa.
Inainte de a intra in espunerea proprie a sujetului met,
'mi vett ingadui, ye rog, a face o mica privire generals
asupra timpurilor anteriore acelora, in care au trait re-
posatul profesor si Arhiereti Prea Sfintitul Neo fit Scriban ;
cum si a cireumstantelor politice si religi6se, ce se 16ga
en acele timpuri.
Pe la finea seculului trecut si inceputul acestui present,
Noi Romania eram in o stare politica cu totul diferita de
cea de astiicli., cram atunci Inca sub regimul Fanariot,
traiam ca din mila altora, nu ne puteam afirma nici ca
natie, nici ca forth ; totul ne apish, cu toth cautad asi
apropria parts din teritorul nostru stramosese. rfarile Ro-
manilor, ea si sorta lor, erati depuse in maul streine nea-
mului romanese: prodominanta politica o contrabalansa Pe-
terburgul si Bisantul ; iar Fanarioth tinean echilibrul intre
aceste puteri, erau pentru not o necesitate a timpuluT, recla-
math, de imprejurari politice. Omenii nostri en inima si suflet
romanese se uita in sus si in jos si nu stia incotr'o s'a-
puce spre alt salva neamul lor. Sa incline spre Nord, li
era t6nitt, sa piece spre Bisant, nu se mat incredea mai
mult in politica oportunista si prea arbitrara a Turcilor!
www.dacoromanica.ro

3. 322 ISTORIA CONTIM POR ANA
Instructie nationala abea mai exista ; sc8lele mitt natio-
nale abea 'si salva numele; poporul de jos milnat de vije-
liile timpulut, din nenorociri in nenoroeiri, some lipit pa-
mentului lucra, din zori si pant in opus, farm sa p6ta a
se imprtrtasi din munca sa ; era apr6pe sclav ! Ce se mai
die despre comert, si industrie, nu mai die nimic, erau
in mina streinilor ! Daca vom adaugi Inca invaziunile ne-
numerate ale Rusilor in aceste tell, in jumetatea, de pre
urmil a seculultu trecut si in patrarul dinteiu a acestui pre-
sent ; data vom considera navalirile h6rdelor barbare, a
Turcilor, chip in stop de a ne apara contra Rusilor,
atunci portretul acestei epoce devine si mai complect, si
miseria nostril mat bine veduta si intelesa! S'apot sa nu
uitam un lucre RomAnilor ! Proverbul dice : Armanul pla-
te,te glaba, si care qicet6re se p6te aplica, pentru acele
timpuri de trista amintire, dar p6te indispensabile renas-
ceret nastre nationale, la not la Romani : Dadi vineau Ru-
sh, ca aparatort at drepturilor nostre, Romania plateau
f6rte stump acesta protectie, anume : prin nutrimentul
armatet, prin ocupatia terei, prin podhocji si caraturi in
tot timpul ocupatiei, prin suspendarea Guvernultu local,
prin, prin, prin. . . .
Mid ii vorba de Turct, calif pretextau cif yin in terile
Romanesti spre a ne apara autonomia ndstra, apoi sting
ce jaf faceati Ianicerit si ce pustiire lasail in urma for bas-
buzueit. Cine dar platea gldba la, urma urmet? Tot not
Romanii! De aicea proverbul romtmese: Cet dar nu daze
via Turcit nici Tdtarii ". In fine am tesit din necaz si
din durere amarii, s'am ajuns, in spre diva Reinvieret Na-
tionale. Dar ca si un alt Ladar, a patra 4i, ca din mor-
ment. Am 'Alit din corpul nostru forte stump invierea
nOstril, am perdut prin miselia turcesca si prin mache-
vialismul nemtese Bucovina, grqdina Moldovet, ni s'att
rapit arbitrar Basarabia, avuia Moldovet, ni s'au dus
mandrul Nistru en cetatile lui, ca un fel de plata sfor-
www.dacoromanica.ro

4. ISTORIA CONTIMPORANA 323
Bata! Am plata dar din carnea si sufletul nostru rein-
vierea /rostra !
Fie, asa au vrut D4,Teti,
Spre a scapa de chinul grew,
Sa platim pre la vecini,
Trup si, suflet din Romani !
SA, speram in Creator,
Ca Imo veni Salvator,
Cand on care-si va lua
Plata pentru fapta sa !
Mu]te am tras si am suferit ;
Jafuri, ciuntiri, n'am murit,
Caci e lege naturals,
Cine'nvie sa nu mom!
Acum iubitl cetitori, dupa ce avem oglinda trecutului in
miniature, putem siti intram mai cu multi usuratate in
espunerea vietei si aativitatei literare si politice a Prea
Sf. Neofet Scriban, fost profesor in Seminarul Socola.
Prea Sf. Neofet Scriban *si trage origina sa de fami-
lie din o vechP ramura roman6sca din Ardel, care, stand
un tirnp in Bucovina, unde aii r6mas si mernbrii din a-
c6sta, familie, in urma s'au asedat pentru tot-d6una in Bur-
dujem, un mic targusor, in distrietul Botosanii, langa, gra-
nita Iteani. Prea SL Sa s'au naseut la 1808 si air trait
/Ana la 1885. Pariatii set an fost Economul 16n Seri-
ban si sotia acestuia Pelaghia. Din Botez s'au numit Ne-
culai, eand iv serba si cliva sa onomastica. Copilaria sa Inca
prea vestea existenta, in el a until suflet nobil, bray, in-
treprindetor si curajos. Primele notiuni de carte roma-
nesca si grecesca, le-au capatat in scola locala din Bur-
dujern, unde era, de buna slims, o se6la, ca tote de pe tim-
pul acela, in care se inv6ta buchele, slovenirea, cetirea,
scrierea, invecarea pederost a dsloyului si psaltirei, alit-
metica, religia si cantarile biserieesti. Apoi fiind-ca acolo
www.dacoromanica.ro

5. 324 ISTORIA CONTIMPORANA
in Burdujeni era si orasel si era si o monastire gredsca,
din acele romrinesti i,lise inchinate, apoi in sc61a din lo-
calitate se inveta i greeeste. Tenerul nostru Necolai ter-
minand sc6la din localitate, cand era in etate de 19 ani
se duse, insetat de s,itiikta, si educat in scola si casa pa-
rint4sca in ideile religiose, la monastirea Gorovei. unde
se face frate on rasofor, birotesit de eatra Arhiwandritul
Macarie Jora, Egumenul dela Gorovei. Fiind-ca Nicolai
Scriban, de acum Neofit Scriban, era dotat dela natura
cu o voce sonorii, placuta, armoni6sa si abundenta, si fiind_
ca in scola din Burdujeni invetase cantarile biserieesti,
atat in romaneste cat si in greeeste, este numit psalt san
eantaret Ia acea Monastire. Acosta se probeza prin o in-
semnare pusa de insu-si mitna Prea Sf. Sale pe o carte
asa de cantarT si in care se subscrie : Neofet Cciataretztl,
la 1827. Nasent deci din o familie curat romanOsea, edu-
cat in casa parintesca, dupa cat acelora li prestan mij16e ele
cad nu erau avuti, .'apoT eel s6rac pre acele timpuri en
mare grew putea sa capete §tiinta. Neofit rasoforul sim-
tindu-se ca porta in peptul sail scnteia sacra a iubirei
de inv6tatura §i a con§tiintei de neamul sins ; dupa aceia
fiind martur ocular evenimentelor din Eteria grecesca,
a invadiunilor turce si ruse, sufletul sell intreprincletor,
de si tenet- Inca, dar plin de foe pentru a se desvolta gi
a conlucra si el la renasterea Romanilor, paraseste viata
linistitamonohala, s'alOrga, ca prin zbor, la Iasi, unde an-
(Iise ca se desehisese deja sae de inve atura romanOsea,
in Trei lerarhi, la 1833. Era deja de 25 de ani, era in o
positiune destul de buna la Gorovei, in raport cu vrista
si stiinta sa; dar el nu este multamit de sine, simte ne-
voe de cultura roman6sca, presimte ca Providentii Tali
preinsemnat un orizonte mai larg ; nu era destinat a re-
manea psalt la Gorovei; de aceia renunta la tot $i vine
numal en propriile sale mijl6ce in Iasi. Cerul '1 dotase
cu calitati rare: Era inalt de statnra, avea o presenta
impunaOre, o vorba, elm.* seduatOre, convingatdre si
www.dacoromanica.ro

6. 1STORIA CONTIMPORANA 325
imperi6sa, o frunte desehisrt si oeln forte viol si plim de
toe. Mersul sett era maret, tar vorba sa tot-d6una edifi-
ciit6re si prea cugetata. Serios si usor s'aprinde spre manie,
avea un temperament lioleric. Aceste calitati exteri6re erau
reflectul unui snfiet mare. Asa dar avem pe junele monah
Neofit venit in Iasi &Wand carte! Calitatile lui, de o cam-
data numat externe, procurat mijI6ce materiale de
care avea mare nevoe pentru present. El into a ca parole
si preot servitor la Biserica de la Sf. Trei Ierarhi din Iasi.
Ast-fel pela 1833 se subscrie : Parole-leromonahul Neofet
Scriban. Din ace'-t timp Ieromonalml Neofet se &Wit cu
total studiului Ali si napte, ascultand cursurile in Trei
Ierarhi, :3i in Academia Mihail6na deli profesoriT romam,
dintre cane unit erau adusi anume de peste Carpati. Ideile
de nationalism, romanism, cultura stremos6sca, carte ro-
man6sca se latise acum cu profusiune intre tote Romanic,
de catra profesorii romam de pe atunci. Un foc ardetor
copindea pe ore -ce roman de a se incaldi si el dela so-
rele bine-facetor st lut si neamului hu. Putea sufletul mare
al Plea Sf. Neofet Scriban sa resingneze in o viata
singuratica ? Niel °data! Pe (Ind la Biserica facea, pe
parohnl, la scold se mandrea a face pe elevul ; se dridu
cu atata zel la studio, in cat in scurt timp, probeza ca
deja capatase o dosa mare de curio tints. La anul 1836,
se presinta pentru intaia 6ra ca compunetor de predeci,
ea orator, in Catedrala MoldoveT. (Veda euvinte Biseri-
cesti, 1868. Bucuresti, pag. 5). De asemenea in anul u-
mator 1837 tine o serie de discursuri, tot in Mitropolia
Moldovei. (idem opal citat).
Probabil ca la finea anului scolar 1837 Ieromonahul
Scriban terminase cursul tuturor invetaturilor din Trei
lerarht, dupa cum vom vedea. Dela acesta data, para-
sind Neofet, Inca Ieromonah, banca de student, '1 para-
seste in parte si pacea si linistea. De aicea, putena dice,
incepe activitatea sa multipla si spinosa si se continua
Vilna la 1872, adica timp de 35 de anT. Sa ne amintirn,
se
www.dacoromanica.ro

7. 326 ISTORIA CONTIMPORANA
cetitori, ca Prea Sf. Neofet Scriban era fratele eel mai
mare al Prea Sf. Filaret Scriban. Ace ,ta dualitate de
pers6ne trebue considerate ca o unitate in t6ta activita-
tea for politica si literara, religi6sa si nationala. Et erau
un suflet si o gandire, lucrau de acord in t6te iraprejurii-
rile grele si pline de vijelii prin care ail trecut. Until de
un temperament holeric, altul flegrnatic att stint in tota
viata for a se armunisa in idei, a 'st concede mutual si
a fi de acord in on -ce cestiune. De aceia or! -ce fapta
seversita de unul, in ea 'si are partea sa si cela-l-alt. A-
cesta'i un adever si pe care trebue a-I avea in privire
on -tine ar voi a cutaste sate a eritica viata acestor barbati
mar! pentru Biserica Romanilor, in special pentru Moldova si
Seminariul SQcola. In auul 1838 ambit frati, Prea Sf. Arbie-
rel Filaret si Neofet Scriban termina studiile Ion, cu
distinctiunea ca, Filaret a urmat cursul f6rte regulat in Sf.
Trei Ierarhi si in Academia Mibitil6na, fiind eel intent absol-
vent si profesor al ei ; pe tend Prea Sf. Neofet a studiat in
verstil, fiind Inca qi calugar, prin urmare in calitate maI
mult de auditor. In rola din Trei Ierarlu si in Acade-
mie s'al't perfectionat in stiintele literare si filosofice, cum
si in limbele: gr6ca, Latina si francesa. Dupe absolvirea cur -
sulu! la 1838, Prea Sf. Sa a fost imediat numit in pos -
tul de predicator al Sf. Mitropolii, si de catihizator. A-
cest post a ridicat inirnici, au escitat ura si invidia mul-
tora dintre timpului. Dela acest timp remas
mai multc, discursuri, ce preve,tea ca tenerul monah are
a deveni in oratorie succesor al lui Sofronie Barbosul, care
traia acum retras la o vie, din causa vervei sale orato-
rice, si a miscarei sociale ce produceati in ascultatori pre-
dicile sale fulgerat6re contra abusului timpului ! Tot din
acest an 1838 avem prima opera imprimata de tenerul
cleric, acum Singhelul Neofet Scriban, titlu pe care i'l ofe-
rise halt Prea Sf. Veniamin, in puterea meritelor sale si
a incurajarei eruditiunei in cler.
Opera sa porta titlul: Catihis sag inveretturt de cdpite-
iubitf
I
clericii ni -ati
'ti
www.dacoromanica.ro

8. ISTORIA CONTIMPORANA 327
nie a Biserica Resdritene 1838. Acestii, scriere, pe
ca este menitft a espune Catehumenilor invetatura Bise-
ricei Ortodox0, fata cu on-care alt rit crestin, cum si
Cu etnicii, ce ar voi sa vina la crestinism ; apoi pentru
nol, are un merit de o mare val6re, pentru ca scris
en litere latine lucru rar si pdte eel inteiu in acele tim-
pun ! Are curajul si sentimentul romanisnitilui bine insa_
dit in sufletul seii, oratorul si catihizatorul nostru, acela de
a lovi literile eirilice, cu care fara esceptiune se stria a-
tune! cartea roman6scii, si a arata oompatriotilor set ca
literile Romane sunt adeveratele caractere ale scrieret popo-
rului romtmesc de pretutindenea. Manuscriptul a fost tri-
mis spre censurare d-lui P. Campenu si acesta in raportul
seu catra, meritosul Veniamin, Mitropolitul Moldovel,
iata cum se exprirna :
17
Indreptand dupre putinta, Manuseriptele eu li-
tere Romane sat% Latine, lucrate de Cuviosia Sa Singhe-
lul Neofet Scriban, pentru a usura cararea celor ce de
alte credinti ar voi sa treca la a n6stra cea Ortodoxa,
cu supunere duhovnicesca le retrimit, alaturand cittre
densele si ortografia cuviinciosa, asijderea en litere Ro-
mane, compuse spre a inlesni calea crara stop povetui-
ton. ." Ast-fel se constata Ca sentimentul nationalitatet
romanismului era adanc insadit convingerile tenerului
Singhel Neofet Scriban. De si se putea multami un alt in-
divid cu cultura cc deja o capetase in taril cu atatea
greutati si cu atata ostenela si la o etate asa de inain-
tata, cu t6te acestea el recundste ea are inc nevoe de
intelectuale. Cine gustA din pomul cunostintei li-
terare, simte diliciositatea lul, nu se satura nici-odata.
Acesta prob6zii atat experienta seculars cat si faptul
concret al acestui flamand de nutrimentul spiritual de
carte. Prea Sf. Neofet nu se multumeste en situatia sa,
al6rga ca si o albino in timpul primaverei, peste campit
si delun, peste rape si ape spre a gasi din noti Horde
mirositOre ale culturei spirituale, pentru a 's.1 satisface ce-
ling
to
lu-
mint
DI-0
'i
www.dacoromanica.ro

9. 328 ISTORIA CON1 IMPORANA
rintele nobile, reclamate de sufletul sell mare. Alerga la
Bucuresti asociat de profesorul sett iubit Murgulspre a
se dea, din non stiintet, ce-'l captivase ; merge la Cole-
giul Sf. Sava.
In Bucuresti a stat 'Ana la 1839 Septemvrie, uncle
a ascultat pe profesorii tipultu ; dupre cum se constatii
din o epistola asa catre prea iubitul sett frateVasile
Popescu Scriban, care in acest an pqrasind profesoratul
din Academia Milibilena si acesta, pentru setea de cul-
tura,s'a dus in Chiew spre a stadia Teologia.
Cu acesta ocasie Prea Sf. 1Veofet improvizdza urmat6-
rele versurt la Sculern, purtand ca acrostit numele fra-
feint sett, child s'au despartit de scumpul si iubitul seu
frate! Acosta probezA ca et si it. pruncie si in bArbatie
erau un suflet, si o inima.
Eatii, acea poesie:
Vederind ca e roman, dintr'o spit,a prea curata,
Asta-qt s'a pornit la Tales s7 aduca o lumina,
Stea pe care din vechirne romanimea o suspina
Irok ce to -at nascut in Moldova cea cu mana
Lasa tote, to jertfeste, spre strein tinut ind6mnii.
Interesul ei acuma cere pe mai multi ca tine,
Este dar de a to slava sa-I siirvetti cum se cuvine.
Sa sporesti in ramul. care densa fart incredintat,
Cu marith, frunte arat'o la strein infatoF,lat.
Ruga pare eti fac, in asta, 41 amara,
Este scosii, dintr'un piept intristat si mat sa morii.
Bucura-te nu me plange ca nu stir cand vedea,
Asta este tot-dertna s6rta celor ce itibea!
Nu se viezi pentru sine, dar sa fii pentru lume,
Unde apoi sit nu tritesci, de cat pentru cer si nume.
Apoi inchete acest acrostih in urmat6rele versurt
Dulce iubite fraticire,
Rog voeste a m'asculta,
De-I primi a mea scrisore,
Iar to rog, nu me uita.
ti-o
m'el
www.dacoromanica.ro

10. ISTORIA CONTIMPORANA 329
(Acesta poesie comunicat-o fratelul seu la 1841
Februarie 13).
In intma epistola serf is in limba francesa si olografa,
de care posed vr'o 25 originale, da notitele urmatdre des-
pre mersul pe a tune., a scalelor nationale : Acesta insemnit ca,
fratii Scribani se interesau de apr6pe de mersal sc6lelor si
desvoltarea romanisrnului. Iata ce Vice: Mr. de Bojinka n'est
pas plus directeur, mais l'autre Souhopan ils se sont
blames autre eux devant la curatelle. . .. Mr Panaiteano
est pret pour partir Munchen, le grand Platon est parti
pour etre professeur a Bacau. Mr. Ionesco vous a
ecrit une lettre In o alta epistola, tot din acest an,
se constata ca Mitropolitul Veniamin ajuta pe studentul
seu Vasile Scriban §i en bani in Rusia, spre termina
cursul sett; oe maT constata ca Vasile Scriban n'avea barn
propriT, ci s'a dus nu mai pe comptul bursei Academies
de Chievv i pe care i-o pro3urase NIitropolitul Veniamin.
Iata ce se Vice in acesta epistola : Coconul G-heorghe
(Asachi). mr-au spas ca all vorbit en Mitropolitul ho-
tarit 4,a 40 galbenf pe an. Acum ati pornit pe Pa-
naitenu, pe D-nul M. Strat la Berlin pentru legs, i pe:doi
altii la Tinuturi".... (Tot in acesta epistola sunt t.crise
cu mama sa : ea, Hristofor Scriban (acum Prea Cuv. Sa
Arhimand. Teoctist Scriban) era elev la Sf. Trei Ierarchi
in Norma cea mare, la 1839 (Epistola in Romftneste).
Din o alta epistola, in limba francesh, se constata ur-
rnat6rele : Mr. Halitz s'est accorde a Mr. Loupousorou de
Balch d'être professeur a un de ses villages dans le dis-
tricte de Roman h sent piastra, par moil Tot in a-
cesta epistola se mai cites° urmatarele : je tacherai aus-
sit& que l'occasion se presente d'ecrir a Mr. Ionesco, ce
que vous me priez. Vous m'exortez que je recommence la
traduction des Dialogues des-morts, mais je vous demende
des excuses h present, puisque je m'occupe h aprandre
le francais Mr. Heliadi de Bucarest et son Im-
primerie sont refuses de continuer plus le privilege gulls
T-ati
§i ate
is
a-si
WO
www.dacoromanica.ro

11. 330 ]ill OR1A CONTEM PORANA
avaitent Dupa aceste la fine 'i dice aceste cuvinte:
Voyez que les plus grands hommes de rnerite sont perse-
cutes et pauvres, vous vous trouvez L l'etranger, tachez vous
done d'honorer votre patrie, votre famille et votre per-
sonne. . In o alta epistole datata din 29 Deeemvrie
1839, se citeste relatia urmatere, privitdre pe Seminariul
Socola.
Le Senainaire de Socola est decrete par le Prince qu'il
porte dorenavant le surnom de Veniamin, c'est a dire le
nom de Metropolitain.
In o alta epistola, dupa ce da relatii despre scrierile
si activitatea D-luf Hajdett din Basarabia, apoi adauga :
Mr. Maisonable partira d'ici dans une semaine A-
dica, ca Maisonable s'a dus din tare, dupa ce a profe-
sat indelung timp, la 1840 August 12. In o alta epistola,
gasim relatiile urmatdre asupra profesorilor timpului : Mr.
T. Stamati s'e,t marie hier, it a epouse la soeur de Mr.
Costinescou. Mr. Krassu est devenu professeur de la Ian-
gue Italiene a l'Academie, son salaire est de 6000 pia-
stre par an. Mr. NaIman est deja parti avec sa fille pour
Vienne. Mr. Souhopan se trouve dans un grand ambarnis....
Mr. G. Caliman va devenir procureur des Ecoles des
filles et Mr. Botezato inspecteur des ecoles des filles
Tot in acesta epistola se spune ca la 1840, incepuse
a se da burse din partea Statului pentru ajutoruri la
studio; asa: S'ati dat 12,000 lei pe an pentru flit lui E-
purenu, 6000 pentru Krassu, 3000 pentru o guvernanta
francesa si 400 ca recompensa. Prea Sf. Suhopan.
In o alta Epistola din 9 Aprilie 1840. Se constata
Vasile Scriban era gray bolnav lovise asa clisa belt
Nostalgia. Asupra acestel bele corporale sufletesti din
acel timp, rata cum it incurajaza Singhelul Neofet Seri-
ban " D-nul Murget/ printr'o serisore a-sa ti se in-
china cu sanatate. . D-nul Bojinca thrall ao intrat di-
rector la, Seminar si Ion Teodorescul profesor de limba
Latina. Frate ! fii cu curaj, nu umbla copilareste, patria ni
ca
si
www.dacoromanica.ro

12. ISTORIA CONTEMPORANA 331
este tot pamentul, D-ta esti biirbat, cugetit barbateF,ite,
pilze§te'p sanatatea ; not ne vedem tot- d4una morali-
ceste? de ce dar vrei mai molt? P6te spre a to apropia
la multamirea sentimentului brutal ? Dar apoi stif ca a-
cesta ne cam degradeza! Sa firn barbati, sa ne vedem
tot-cleuna en snfletul ; pentru mine unul acesteaf6rte
multdmesc: ce folos ca am fi impreunt si apoT tot' im-
preuna n'am putea face, aceiat ce numai umbra destul
face astil-4i hate ! cautilti de trebl add aminte
de nedreptfitile si infioi arils ce se luerka pe acest pit-
ment si atunci nu-i dori sa-1 mai vecli. Nu clic pmentul,
ci pe populatia ac6strt impilata si nenorocita mai de t6te
natiile vecine Dupa ace% arata ea multi dintre pa-
triots se ved kstindu-0 tars; far acesta o fac pentru ne-
norocirile si nevoia ce o indura.
Din 0 epistolic tot in limba francesa se constata, ea
Vasile Scriban se ocupa la Kiew cu culegerea documen-
telor nationale de prin bibliotecele Rusiei si in special
ell acele relative la Istoria Bisericei Romanilor. In acest
scop rdga pe fratele iubit al sell de a-i trimete cartile
romanesti, privit6re la acest scop. Prin o alta epistola tot
in frantuzeste '1 anunta ca Mitropolitul Veniamin imprima
Istoria Bisericesca a lui Meletie si efi, a declarat ea I
volum, si al IV. va cuprinde l'Histore de l'Eglise Dace.
Prin urmare pune in vedere a culege documente.
(A cesta, lucrare, Culegeri de documente, se afla astaqt
in posesia mea si care contine o sums, de copii de do-
comente, extrase din Arhivele Rusesti).
Rana la 1841, Februariu 23. Prea St. Neofet Scriban
a avut anii set de tinerete, de pace si de liniste, pana
acum cunostea numai ce suferea altit, dar dela acest
timp incep suferintele de tot felul si lupta sa contra for
pawl la 1873. Omul in vista socials are lupte, pe care
vrend nevrend trebue sa le sustie ; omul de convingert
prov6eii lupte si le sustine (liar Cu costul vietei sale;
omul virtuos, drept §i devotat misiunei sale es'e si numai
sill
'I
www.dacoromanica.ro

13. 332 ISTORIA CONTEMPORANA
pentru aceste calitati invidiat, calomniat si la tot pistil
bun discreditat. Sa las ]ibertate condeiultu viguros a Sin-
ghelului Neofet Scriban sa-si espuna singer suferintele
sale ! lata cunt se descriti nenorocirile ce-1 cad preste cap,
in epistola sa din 1841, Februarie 13, adresata frateluf
seti Vasife Popescu : Astach am primit epistola D-tale, int-
preuna Cu una catte Asachi si alta catre bietul nenoro-
citul d-nul .211urytt. De si 3n dilele trecute ti-am mat scris,
totusi nu lip esc de alt mat scrie Eit stint afiandu-me
in gradul eel mai deseversit al nenorociret, nu pot a to
sluji precum doresti, ca n'am uncle sa-mi plec capul !
Asta tdmnii fiind isgonit am aflat scapare in casa pa-
rintdsca, unde ant stat 5 septemani. Cftnd eram noro-
cit aveann multi prietenr, tott; tam acum n'am nict unnl.
Duo, ce m'arn insaneto§at am venit la last spre a to
putea sluji pe D-ta, si a cauta picina pradaciund ce nit an
facut dusmanit in Itterurile mole Mitropolitul m'a
trimes tarasi a doua bra aicea (la MonastireaNeamtului),
en a mea cheltuiakt, unde astiti-di me aflu patimind de
infricosat. Pentru ca aerul me nefavoriseg3te, si undo
nu pot macar un ceas sa citesc o carte studi6sa, din pri-
cina nenumeratelor desarte formalitati monahale, ce sunt
dator a implini en cea mai mare sfintenie, de si stint bol-
nay. Cine me credo? Maica Domnului me intareste !. .
D-ta doresti randuiala alugar4sca, si eti a-st vrea sa
soap de densa, pentru di in Moldova atarna absolut de
jurisdictia capriciilor si a visurilor unui Ana si Caiafa, Tar
nu de vre un canon sati lege!
Ah Frate ! La not vorbeste numat materia, iar spiritul s'a
retras pentru alta lume ! Dist-Int nenorocit, in cat nu pot
gitici sfirsitul cum va fi ! Superat non plus ultra, bolnav, se
racit, isgonit, rttsinat, maltratat si altele . pentru ca am
facut bine dusmanilor si cinste Bisericei ! Si de-si pdte
mat remas vre-un prieten nu cutezi,"; altit nu catadicsesc
a me scOtrydin tiranicestele gbiare.. fa- te acum
:
rriala
mr-a
www.dacoromanica.ro

14. ISTORIA CONTEMPORANA. 333
Ti-am mai scris ca illurgul nu se mai aflii in Romania,
nenorocirea se tine de densul caer. . . Pentru tinerii ce
me intrebi vet sti : De ntul nu stiti nimica, Ionescul,
precum fratele seu imi spline, se afla, ea administrator,
la o mosie a Marie Sale ; Velini face la intrigi in sc61
spre a scate pe Zamfirescu la Viena; Suhopan
este predicator etc. etc
Precum qic flind-ca me aflu intr'o stare nepriinci6sit
cu sanetatea, me tem de vrelun sfirqit grabnic ! Deci de
cum-va s'ar intannpla una ca ac6sta, te rog umilit, de si
stiti eä sentinientele D-tale n'au trebuintA de rugaciune,
mai cu semii a unui frate, pentru ca le-ai descoperit des-
tul de infocate la intamplari streine, sa bine-voe§ti a -mi
da la lumina, 15 bucati de poesit de deosebite sujeturi,
ce le-am alcatuit parte acum, tar parte mai 'nainte, si
vre-o opt (8) cuvinte biserice§ti, indreptandu-le precum
circurnstantiile te vor povetui.. .." Acestea despre per-
sona sa.
Tot in ac6sta epistola descrie iarna anului 1841 : Iata.
ce dlce :
77
iarna infricosata,, ger6sa, troen6sa, furtunosti, i schim-
batore, dela un extrem la altul. Cea mai mare parte a
Moldovei n'are nutret pentru vite, meat grin multe tinu-
tun au perit mai tote vitele locuitorilor. Peste Dunarea
tutnenilor no§tri le-au petit peste 50,000 de oi, din pri-
cina furtunelor. perdut o mare multime de Onneni
dobitdce, parte troeniti, Tar parte mancati de lupi ! El
Irate ! timpuri grele, Bile rele, dar 6menii si mai rel./
Din epistola urmilt6re vom constata §i motivul pretex-
tat al exilarei sale la Monastirea Neamvilui: Iata ce :....
Ceva in scurt p6te ca. §tit din alte data ce ti-am scris
cii 5 pers6ne, ajutatt de Nicodim Trierarhitul, a
dat la Octomvrie jabula Mitropolitului ca avea car-
tile lui Volter. . . . i altele. . . . carele invitat de Apa-
mias, indatA au trimis §i mi-a calcat chilia, luandu'mi
cartile 'Ana la 40 de buca.ti manuscriptele §i le-au dat
Bojincft
0
Salt si
eti
si
4,
dice
www.dacoromanica.ro

15. 334 CONTEMPORANA
in cercetarea Academies. Si ca au tinnt cu mine, Tar
a:ta persona) spune mit de basme contra cartilor mele,
eu neavend alta ce dice, am dis ! ea carcite sunt date de Fa-
bian impreuna, cu altele D-tale si mi s'au pus insereina-
rea ale vinde si a -ti trimite banit resultatul an fost: Ca
set me due la Monastirea Neamtulza ca sa m6' pocaesc ".
Tot atunci Neofet Scriban a dat o petitie Mitropolitulut
Veniamin in care se arata marea nedreptate ce i se face; cu
tote acestea nu reuseste pentru 6,1 clica coalisata, in con-
tra sa era de sus, dela Guvernul timpulrn. Sturm, voia a
se cam debarasa de bonjuristii Moldovet, carit se cam
inmultise, si cant incepuse a reclama, drepturi, egalitatt,
reforme in spiritul secululm. De aceia au gasit pretext
mai multor persone ea D-lut M. Cogalnic6nu, C. Negrutzi,
Alecu Ruso etc. etc.
Iar pe Protosinghelul Neofet Scriban, ca cleric T-a
aruncat viva de necuviosie si de inovator in cele ale re-
ligieT ea eanta, din vi6ra, ca nu prea posteste etc. si 1-an
dat pe mana Sf. MitropoliT. Iata cum se exprirna el a-
perandu-se in fats Mitropolitultri:
77
Nenorocitul este parasit de tots, pentru ca ornenit ur-
rn6zA mai mult obiceTurilor, decat socotelet celet drepte !
Un om ce este osindit sail pe dreptul sail pe nedreptul
este osindit mai de tot', lumea, putin cugetatore, ce 1-a
fost cunoscut, si sufletul dreptului de si in vets va fi via,
totusi patimeste, Mal Cu soma trupeste! Eu de si me cunosc
'Ana astii-di, ca aunt in cred inta. purtAri si sentimente acela
ce am fost si mat inainte, de a coversi pisma si clititirea
peste mine, totust aceste doue dusmane alt fost in stare de
a-mi face o ic6na cu totul protivnica fiintei mele; tact pri-
cinele aceste do ue au fost tot-d6una coversit6re in lume,
peste felurite start ale 6menilor, si prin ur mare a for urme
nu sunt semanate deck de mall jertfe de 6ment si de ose-
bite ased.aminte ale lor. . .
Pauli, a nu fi chemat dela Bueur esti, numele meu facea
putin sgomot.... Tar de atuncea dela insereinarea eu slujba
(o
I61ORIA
www.dacoromanica.ro

16. ISTORIA CONTEMPORANA 335
Catehumenilor, pizma in aseuns, ba cate-o data st pe fata cu
mine merge ! Pentru care Inca, de atunci prin jaluba me ru-
gam, ca de cum-va aseminea slujbA p6te sa me aducri in
trait' reti mai bine sa se is dela mine, si totusi Noro-
cul nu vru ! Pe semne ca mai in 111'17116, solemnice,ste sa me
degradeze de cinstea i de nuniele ce panii asta-di m'am si-
lit a-I castiga intro compatriotif met " Apoi declarand
de intrigante cate-va pers6ne pirtit6re, miirturiseste cii, n'a
plinth nice o carte eretiai dela ei si conchizend, dice:
Nu catadicsiti me rog ca tocmal in dilele malt Prea Sf. V6s-
tre sa se scrie in Istorie ca un Protosinghel Scriban, ce au
erescut sis'atiluminat sub auspiciile malt Prea Sf. V6stre si
au siujit Bisericei sale en WO, credinta, mai la urma sa fie
facut jertfa unor intrigi nedrepte si necurate t " On tote
aceste justificari clica Mitropolitana fiind mai tare, el merge
spre pocainta la Monastirea Neamtulut pe timp de 5 am.
Rigarea exilulm n'o indura mult timp, caci Mitropolitul
Veniamin dadu ordin pe sub mama. sa i se puny la dis-
positie Protosinghelului Neofet Scriban tot ce va cere F,ii
sa-1 trateze omeneste. Treaba era de sus.
Apot exilul sett in realitate nu tinu deck putin timp,
pentru ca Ia 1842 '1 vedem fund Ind sc6la Nationala din
Folticeni; tar a 1843 deschidend scola Nationala in Mo-
nastirea Neamtulut, pentru calugarit finer], spre a inveta
carte. Tot acum, ca in exit, la, 1842 Mitropolitul Venia-
min oblige pe Protosinghelul Neofet Scriban a corecta
a coruplecta traducerea eodicelui Bisericei Ortodoxe, Pi-
dalionul, factita, de Mitropolitul Veniamin; pe care opera
volunain6sa si necesara Bisericei Romane o termini in
Monastirea Neamtulut pana la 1844, dupa cum declara in
prefatii. Acosta -i cea mai mare lucrare literara seversita
de Prea Sf. Sa pana la 1844.
Tot din acest timp a exilului set. dat6za mat multe
discursuri ocasionale si o suma de poesii, prin care de-
plange amarata sa ver-,ta. Tata o peri6da din o poesie a
acestul timp:
si
www.dacoromanica.ro

17. 336 ISTORIA CONTEMPORANA
SOrta crude blestemat5, ce atat me chinuesti?
Bate acum de me ornora, numal sa me nimicestT.
Suferind m'am saturat, de )tul este pentru mine.
Ce me ruin taxa de mild, ce me storci ca pe o juvina!
An al doilea cum este, de cand plansul n'unceteza,
Timpul care totul perde, anpra mea tot lucreza,
Cu tout situatiunea sa de existat, el n'unceteza a-s! ur-
man scopul sett de-a propaga reinvierea Romani lor prin
scoli si cartea romanesca.
El gaseste de cuviinta ca si Nemtul trebue alba scola
romanesti, ca si districtele ; el nu uita, ca este calugar si ca
trebue a lucra la cultura monocala! Apo! infiintand scOla
din Falticeni eta cum se adreseza in poesia mladitelor tinere
ale vigur&ei rose Romane :
FiT iubiti aI RomanieT,
OrT si uude ye aflati!
AscultatT vocea fratiei
Ce ye chiama
In fine in o poema, intitulata salutare Suceva canta do.
rul terei, canta canta,rea profetulur Ieremia si rechema in
sufletul si inima Romanilor reinvierea sentimentelor si a iu-
birei de Patne; unirea tutulor romanilor, revindicarea drep-
turilor strabune! Predica viitorul romanesc. Daca Prea
Sf. Neofet Scriban n'ar fi scris si lucrat alt-ceva in t6ta viata
sa decat acesta poema, numele Iui toted ar r6menea nennt-
ritor intre Romani! Este sublim in conceptiune, rehement
in expresiune, bogat in imaginatiune!
[Va urma)
6Y-a;? ,_9(&
C Erbiceann.
salt
anvetatT.
www.dacoromanica.ro

18. PREDOSLOVIE.
Prea iubitilor, iubitorilor de invetAtura, dim preuna
fratT DakY, intru Domnul sa se bucure.
Cunostinta, fratilor, fiind ores -care Dumnezeesc
dar din inceput intru sine cuprinde §i pre cea dintaiti
fireascd lege; carat privindu-se scrisd intru stiinta
sufletuluT, pururea ne pune noua inainte cunos-
tinta bineluT §i a reuluT. Deci acesta maY intaiii din
a aratat omuluT pre a sa lucrare. CacT de si
au fostintelepti, adeca Adam si Eva, ceT intaiu,
dar neispititi find de rodul neascultarei, el
mac intaiti au cercat §i puterea cunostinteT. Insa ca
ni§te de sine-§i stapenitori prin cuventare, dupa
calcarea DumnezeestiT poruncT, indata pre sine0 ail
sl cunoscut, ca buna Taste ascultarea si viata; car
reu lucru caste neascultarea si martea. Si tot peed-
tosul fara improtivire de cuvent, prin acesta dar din
launtru cunostinta sa intOrce la pocainta celor
gresite de densul, prin pocaintd, impreund cu
dreptil sa numera ; cum mkturiseste Solomon : De
septe on va cadea dreptul §i sa va scula ; iar ne-
credincio§iT vor slabi intrurele". Insa omul, ca lip -
siudu -T §tiinta sufietului set, atunci ajunge la cele ce
dice Solomon: Cand vine necredinciosul intru a-
ancul reotatilor, nu baga in sema, ca vine preste den-
Bevrica Ort d xg R mina. 2.
Rain,
ei;
ziditi,
si
www.dacoromanica.ro

19. 338 PREDOSLOVIE
sul necinstea §i ocara". Iar inteacest chip omul cal-
candu-§i§tiinta si din insusi voea sa alegand reul, si
de aci inainte, ca un dobitocnecuventatoriti abatan-
du-se spre r6u, mai pre urma ajunge la adoua fire a
r6u1m, de care 0 ca nifterobi ceT maT multi, in tats
viata stapanindu-se, atata de nesimtitori sint spre
-bona fapta, incest pururea urmeza pecatului, pans
cand nu maT remane nick o putere de lucrarea 136-
catului intru den0i. Dec] prea bine, Epictit la aces-
tea invata qicend: Cand sintem noT copii, parintfi
ne da la un dascal, carele Ta aminte pretutindinea
sa nu ne vetAmgm ; Tar dupes, ce ne facem barbati,
Dumnecleune da Ftiinta ce't inlauntru sadita sa ne
pazesca. Deci pre acesta pazire nice intr'un chip
nu se cade a o calca; caci Taste lucru si lui Dum-
iiezeu neplacut, §i insu§i stiintii vrajma0 vom fi.
Deci cunostinta adica, prea de nevoe fiind la toata
vietuitorea zidire, fire§te acesta din inceput s'au §i dat
de Dumnecleu, nu numaT cuventatorilor oamenT, ci
§i insu§i necuventatarelor jivinT, dupre mesura mai
multa §i mai putina. CacT prin acesta toata vietui-
toarea, §i pre a sa na§tere cunate, si locul §i hrana,
§i pre hranitoriu; cum marturis4te Scriptura: Cu-
noscut-au boul pre stapanul se'u, §i asinul laslea
doinnulmseu, ear Israil nu rife" cunoscut pre mine".
Si vote prin acest feliti de cuve'nt pre oameniT
cei necunosceton, arate mai ree de cat cele ne-
cuventat6re; §i pre cele necuventatare, mai intelepte
de cat uniT ca ace$ea. CacT intr'alt chip, ce Taste
asemeuarea necuventatOrelor care ceT cuven-
tatori? caci cat Taste de departe ceriul de la pa-
www.dacoromanica.ro

20. PREDOSLOVIE 339
ment, atata taste deosebirea cuventarii de necu-
ventare. Insa omul nepedepsit si necunoscetorib.,
carele nu-sT cun6ste vrednicia sufletulul sdu, de
multe ori maT fail minte sa face de cat cele necu-
ventatore, cum taste scris la Varuh: Hiarale maT
bune slut de cat densif". Drept aceia si Prorocul
dice : Omul intru cinste fiind, n'au priceput; alatura-
tu-s'att cu dobit6cele cele fara de minte, si s'au a-
semanat for ". Jar Dumnezeescul Zlatoust, la tilcul
earth a treia a Imparatilor, dice : De cat piatra mai
nesimtitoriu s'au facut omul. Jar poreT si caini, pre
unit ca acestea, Dumnezeiasca Scriptura iinume§te ,
cand adecA ()land: Canele s'au Tutors la boratura
sa, si porcul s'au spalat in tiny noroiuluT; si child
vedett pre aim, vedetY pe lucratorit ceT r6i. -i Tar
intr'alt loc: Afara cainiT si fermecatorit si curvariT
si ucigasii si inchinatorit de idol'', si tot eel ce iu-
beste si face minciuna". Dar oare ce Taste pricina de
atata orbire si nesimtire a sufletuluT omulul? cu a-
deverat, precuru ne invetAm din inteleptele carti
ale sfintilor, pricina Taste pecatul, bogatiaotepe-
depsirea, neinvOthtura si reoa a:egere; cad acestea
invertosaza si orbeste pre ceT ce nu Tail aminte, si
mat vertos pre eel nepedepsitt si pre jos taratorT
OmenT. 0 nenorocirea si ticalosia celor pre jos CA-
ratorT OinenT !
DecT insult lucru al omulm cuventatorifi si pe-
depsit Taste, maT nainte de toate a cun6ste vredni-
cia si bunul neam al sufletului sou; Tar langa a-
cesta, si ce Taste deosebirea sufletuluT celut pedep-
sit de eel nepedepsit? si cum Taste vecinic folosul
www.dacoromanica.ro

21. 340 PREDOSLOVIF
eel dintr'acesth cunostinta? si cat Taste de mare pa-
guba sufletuluT din nestiinta? ch,cT acestea si cele
ca acesf ea cu scumpatate cunoscendu-le Solomon ail
strigat : Mare Taste omul" . I ar'Dumnezeestif peaintT
la talcul BiblieT, cu coversire acesta insusT respun-
clend Nimica din zidirile ce sint nu Taste a-
tata de mare, ca omul, ci si ca o nimica Taste, de
nu s6, va lumina de Dumnezeti si sa va inv6ta".
Care dar alta poate sa fie cea atata coversire a
ornuluT de cat toate zidirile? farce numal partea cea
cuventatare si ganditare a sufletuluT omenesc; ca
cele ce sa privesc intru Dumnezeti fireste si ipos-
tatniceste, spre a arata adech pre om dupre chipul
si asemanarea lui Dumnezeti, acestea intru om sa
privesc, dupre dar si cu inchipuire, Tar nu cu ipos-
tasuire. CacT precum Dumnezeti unul Taste fireste
si in treT ipostasun ; asa si sufletul omului unul si
intreit Taste dupre dar si cu inchipuire, Tar nu ipos-
taticeste ; caci cu neputinta Taste intru zidire a sa,
gasi asemanare, ca,rea sa arate intru sine intocrnai.
chipul SfinteT Troite.
Si precum intru Dutnnezeti, radecina adeca, si
isvorul DumnezeireT, aft' dice minte si Tata, intru al
s'eti Ipostas; Tar cea intru Tata, vie si lucratOre in-
telepciune, sá dice Fine si Cuvent; prin carele toate,
facut Tarasi intru al sdil Ipostat find. Si cea in-
tru Tatal pururea fiitoare viath, si nemurire, sa slice
mangaitoriti si Duh Stant, carele da tuturor viat6,
asemenea intru al WI Ipostas: precum adeca si
soarele intru oaresT care inchipuire, unul Taste si in
treT imphrtit ; ad tot rotocol find, intru sine fireaste
dice:
s'aii
www.dacoromanica.ro

22. PREDOSLOVIE 341
are pre lumina si pre fierbinteala. Asa intr'un om,
partea adeca cea privitoare si cunosatoare a su-
fletuluT, sa dice minte, care inchipuTaste pre natal;
car partea cea cugetAtoare si judecsatoare, sa, dice
Cuvent, inlauntru asezat, care inchipuraste pre Cu-
ventul luT Dumnezeu eel Ipostatnic. Iar partea cea
dupre dar nemuritoare si nestricatoare a sufletuluT,
adeca viata sufletuluT, sua. vice Dub, care inchipuTaste
pre prea Sfantul si incepetoriul de viata Dumneze-
escul Dub. DecT Duh Taste Dumnezeu, cum s'atr'. scris :
Dub taste si sufletul °multil cuventAtorTii si gindi-
torTu. Dupre chipul lm Dumnezeti dar, si chiar omul
caste omul eel din launtru, sufletul: Iar firea sa o are
legata en trupul, spre alcatuirea unuT Ipostas al
omulul adeca, insa alcatuit din suflet si din trup
din care amestecare sa si dice una tirea omenesca,
ca din preuna sa se slavesca, sau sa se ostmdesca,
dupre faptele ce va face, bune sau rele. Iar trupul
de sine Taste vas si organ de lut, prin care sufletul
is arata lucrArile sale intr'acesta viata. Iar Tanga
acestea cu urmare ar fi a coprinde sl pentru ce le
lalte parti ale prochimenuluT, precum de aci ina-
jute dupre putinta noastra sä va
Fireste s'au dat noa. si neschimbata din in-
ceput si pana in sfiirsit impreuna cu noT taste tar
cea dupre asernanare, din alegere si dela insine o
ispravim pre urma, avend prealegere de sine sta-
panitare". Ca tot ce taste cuventatorlu, Taste fi-
reste de sinesT stapanitoriu, dupre Sfantul loan
Damaschin. i ce fel Taste cea dupre chipul luT
Dumnezeu? a urma DOI 111T Dumnezeu, prin Duna
dice.
www.dacoromanica.ro

23. 342 PREDOSLOVIE
fapta cum caste scris: FitT dar voT desavarsitT,
precum Tata vostru eel din ceriurT desavhrsit Taste".
intr'alt loc: Fiti indurdtorT, precum si Tat Al
vostru induratoriu Taste". Drept aceia eel adeverat
bun neam al omuluT, precum marturisesc si totT
inteleptiT ce sa in de adev6r, Taste a sa asemena
omul cu Dumnezeu prin buna fapta. Iar dintr'acesta
aratat Taste, ca om de om numal dupre buna fapta
are deosebire ; precum stea de stea sa osibeste in
Iar dupre chipul luT Dumnezed, fierare
om asemenea Taste cu fiescare om. CacT tot omul
acelasi hotar al omeniril priime§te, adeca : Ce Taste
omul? Jivina cuventatoare muritoare, de minte si
de stiinta, priimitoare" hick dupre chipul luT Dumne-
zeu adeca, Impdratul si ostasul, eel slobod si ro-
bul, partea barbatesca si femefascA, de o potriva
la cinste sint inaintea luT Dumnezeu. Pentru aceTa
§i Nichifor Teotoke, intru cele vrednice de pome-
nire ale tilculuT Testarnentului celui vecbiu, saco-
tela parintilor intr'acest chip o insemneza: Ose-
bire de neam nu stie Dumnezeti, iar deosebire are
cuventAtoriti de cuventatoriti in treT chipuri: IntaT
adeca, dupre proeresie sau alegere (carea Taste de
sinesX stapanitoare vointa a cuventatoriului, dupre
Sfintil I3ogoslovi, si a carea intaia pilda s'au facut
luceafdrul ce all cAzut, eel dintftiti mAndru Tirach ; si
Avel eel intaT drept si intelept, cum dice Sfantul
Chiril). Iar al doil ea, dupre Diunnezeestile darurT ; ca
scris Taste : Ca unuia fiescaruia din noT s'au dat
darul dupre masura darului luT Christos; §i el au
dat, pre unit adeca ApostolT, Tar pre altiT Proroci,
k$1i
slava.
www.dacoromanica.ro

24. PREDOSLOVIE 343
pre altiT Evangelisti, pre altiT Pastors si DascalrJ.
Si al treilea, dupre invetatura si intelepciune, cb,
nu Taste nicT un scliimb pentru sufletul eel inv6tat,
dupre Solomon. DecT pentru cea dintaiu si a doua
deosebire a cuventatoriuluT, cuventul scurtandu-1,
Tar pentru invetattira si intelepciune intinzandu-1,
InteacestasT chip c:licem: Intelepciunea, dupre
Mare le Vasilie, Taste stiint6 de lucrurile Durrmeze-
esti si ornenestT, si ?le pricinile acestora". Cadesit
insa, dupre Bogoslovul G-rigorie, invetatura a o
face arms dreptatiT Tar nu mortiT. Ca (lice Solo-
mon si pentru ceT netrebnicT: Nu are trebuinta
de intelepciune eel lipsit de minte, cacT maT mult
sa poarta de nebunie". Si intr'alt loc: nOmul ne-
bun IsT sapa luisi rele, si pre buzele sale grama-
deste foe".
Deci cat Taste de mare si de inalt4 vrednicia
IntelepciuniT si a inv6taturiT, clic adeca, ca 0 maT
cinstita de cat pietrile cele de mult pret, dupre
Solomon; si cat Taste cea pre jos tarare si ne
cioplire a sufletuluT celuT nepedepsit, si mar do-
bitocie, ca unul ce Taste forte departe de cuvi-
inciosa cunostinta, pre carea o cere vrednicia su-
fletuluT, din destul ne pune noua Inainte, si lumi-
nat ne propoveduesc, nu nurnaT inteleptil ceT din
afara, si ce4 marl Parintr aI biserica ei si insusT
Sfanta Scriptura, maT vertos la Solomon, si la Ist-ts
Sirah: Care pentru scurtare lasandu-le, acolo pre
iubitoriT de invetaturti. iT trimitem.
Tar despre partea mea, precum vast.I alegeriT
stria catre RamlenT: Voesc sa tip vol inteleptI a-
www.dacoromanica.ro

25. 344 PREDOSLOVIE
decry spre bine, si ne iscusiti spre ra.". Asa si eti,
celor de un neam cu mine Daki, cu fierbinte ravna
qic: Voesc cei de un neam cu mine Daki sa nu
fie nesimtitorl uatre adeverata invethtura ; ca sa nu
ne nurne'ram impreuna cu eel multi, carii sa reta-
cesc, cum dice Kevint: Niel* st, ptata neamurile
celor de alta semintie sa cilia,: Ca din tote neamu-
rile neamul Dakilor Taste eel mai necioplit si mai
prost; ci sá cautam pururea life iubita de Dumne-
zeu intelepciune. Ca nhnica nu iubeste Dumne-
zen, dice Solomon, fara numai pre eel ce lacuieqte
cu intelepciunea". Si dupre Aristotel : Cata deose-
bire ail cei vii de cei morti, atata deosebire ail eel'
pedepsiti de eel nepedepsit) ". Iar dupre Diogen:
Nhnica de cat pre eel nepedepsit mai grew poarfa
prunantul". Deci Aristotel adesea dicea: Jederea
adeca din aerul eel dinprejur, la lumina, mar sufle-
tul din invetaturi". Si iarasi dupre Solomon: Fe-
ricit taste omul carele ail aflat intelepciunea, F,ii
muritorml carele stie priceperea". Ci si nici o pri-
cina nu avem de nepricepere intru nimica: Caci
ate mai. nainte s'au scris, spre Mvetatura noastra
s'ati. scris ". Pentru aceia tot sufletul nepedepsit, ca
un pamant nelucrat intelinidu-se, dupre Solomon,
qi umplandu-se de maracini, ajunge la neimblan.clire
§i selbatacire. Drept aceiai Istoria Bisexicii, dintru
ale Marelui Epitanie mArturie luand, petrecerea de
vreme adeca dela Adam papa la Potop, o num4te
varvarisnabs ; Tar pre cea dupa Potop, pana In Seruh
al optulea Patriarh dela Noe, o numeste Sasitis-
m6s ; qi cum ca pre urma qi dinteacesta ail intrat
www.dacoromanica.ro

26. PR ED 0 SLOVIE 345
in lume Ellinismosul, adeca multimea Dumnezeilor
si inchinarea de idolT. Iar sufletul eel pedepsit si
cu bun& obiceiun, asemenea Taste cu pamhntul eel
bine lucrat si roditorTu, si aduce rod, unul adeca o
seta, Tar altul case -cleci, si altul treT-;leci, fiescare
dupre masura darulm.
Ce dar vom ()ice catre acestea? au doar tot' sint
bine invetati si carturan? au doar totT sint isteti
de fire si iubitorT de ostenela? an doar toti sint
dascalT si filosofi? nu, cu adev6rat. Ci precum caste
scris: Fiescare al seii dar are dela Dumnezeu si
fiescare a sa plata va luoa, dupre a sa osteneala.
Ca au doar tot]. slut Apostoll? au doar totT sint
Proroci? an doar totT in limbT graesc? au doar totI
talmacesc ? CacT precum trupul are trebuinta de ale
sale madulaiT; Tar mhdularile nu aceTasT lucrare au;
ca altul caste cap, car altele mainT si picioare, si cele-
lalte asemenea, cate adeca slut din afara si din la-
untru". ceapul adeca, are trebuinta de ochT
si de urecln, Tar mtunile si piciarele au trebuinta de
degite si de iuchieturT ; precum adeca, si gura are tre-
buinta de limba si de dinp, si cele-lalte asemenea.
Asa si toata Imperatia, si Domnia, si Patna nu
nuai de barbatT inteleptT si stiuti si priceputT are
trebuinta; precum : de boiari, de mai man preste
mit preste sute, preste si de logofeti ju-
decatorilor, ci si de ostasi, si de negutatorT, si de
tot felul de mesterT, si de slugs, si de lucratorT de
pdment, si de pascaton de dobitoce. Precum a-
deca, si in casa cea mare, dupre Apostolul, nu
umne vase de our si de argint slut, ci si. de
;
cincY-ded,
www.dacoromanica.ro

27. 346 PREDOST.OVTE
lemn si de lut. Pentru aceia si acest cuvent nu
Taste catre noiT incepatorT tinerT, nicT catre ceT
multi; ci catre eel cu putere, catre iubitoriT de in-
vetaturA, catre iubitoriT de citire patrioti, si catre
iubitorif de ascultare de eel un nearn cu mine DakY.
Pentru spre Ores' care desteptare s'ad si
4is cate s'ati clis, si sá vor ()ice cate sA, vor dice ; ca
sá cunosca si folosul sitrebuinta acestii iubiril de
osteneala; si de cele dupre amAndouit folositoare
si bune, sa se stie, si pre acestea alegandu-le sa le
vaneze, si sa le inbescA, si Intru acestea sa remhe ;
Tar cele dupre amandoua vethmatoare, indata sa le
urasca si sa fug de densele, fara gresala cunoscend
binele si r6u1.
De vreme ce dar Domnul nostru Iisus Christos au
is sfintilor Apostoh: Voila s'aia dat a sti tamele
Impe'rtitieT eel-111610r Tar acelora nu s'ati dat". Ara-
tat caste ca nicT inv6tatura si intelepciunea Taste a
tuturor. DecT fiescare Intru cel'. ce Taste chemat
sa cade sa remae langa Dunmecleti., adeca cu bla-
gocestie si cu dreptate". i sa multumesca luT Dum-
neq.eti fiescare starea in carea se afla ; cad intr'a-
cest chip fiescare in starea sa poate sa fie si noro-
cit, si luT Dumnecleu bine supus si poruncilor
Iar invetatura si intelepciunea, maT na-
inte de totT sa da dascalilor si filosofilor. (Iar filo-
soh clicem nu numai pre cei pravoslavnicT cre-
dinciosi Intru MantuitorTul lumiT, qi pre cei de
alta dogma, ci si pre insu0 eel vechi ne lumi-
natT Inca cu Sfantul Botez. Pentru card dice A-
postolul: Sa descopere mania luT Dumnezed din
card,
im-
pliuitoritl.
www.dacoromanica.ro

28. PREDOSLOVIE 347
cerTu, preste toata pagAnatatea si nedreptatea oa-
menilor, cariT in adev6rul intru nedreptate ; cam
cunostinta luT Dumnezed, aratata Taste intru densii;
ca Dumnezed le-ad aratat kw; ca sa fie a fara de
respuns. Cady cunoscend pre Dumnezed, nu ca pre
un Dumnezed rad slsavit, sad 1-ad multumit ; ci de-
sertY s'ad facut intru cugetile lor.... si slicend a fi
intelepti, s'ad nebunit". Sint insa si in qilele noas-
tre uniT ca RcestTa, de cariT s6, cade noua sa ne
pazim, intre altele si acesta, stiinta: ca dupre A-
postolul Fara sfintenia cea in trup, nimenea nu
va vedea pre Dumnezed; luck si en singur acest
cuvent, toata barfeala celor ce vorbesc in protiva
cinstiteT de Dumnezed fecioriT ca o tesatura de
pATanjin si ca o zidire a nebunulm pre nasip o
surpa la pament). Tar dela dascalT si dela filosofT,
is din copilarie intelepcinnea si invetatura :
Domnii, Pastoril oilor celor cuventatore, bo-
TariT, judecatoril. logofe0, fiiT celor de bun neam,
eel ce ldcuesc cetatile si orasele patrieT, clirich bi-
sericir, si totT preotiT luT Dumnezed; prin care ar
putea si cel deobste norod, cat Taste cu putinta, a
sa povetui la cunostinta datorit ion, si catre Dum-
nezeu, si catre stapanire, si catre stapaniT lor. Si
asa pedepsindu-se si mai bun facenclu-se, sa se a-
bata dela red, si sa faca bine. Si sa va face si a-
cesta, dupre urmarea cerestilor cete, precum cu e Sfin-
tiT BogoslovY, cd, cetele cele maT de sus nu fara mij-
locire dela Dumnezed sa impartasesc Dumnezeestit
ci prin cinurile cele mai de sus; si asa
prin cele mai de pre urma, 'Ana la no' ceT de pre
Impa-
r-atil,
luminaril,
www.dacoromanica.ro

29. 343 PREDOSI OV E
pament s6, (IA Dumnezeiasch luminare, dupre m6-
sura daruluT a fiescaruea pravoslavnic si credincios,
intru Christos Iisus Domnul nostru.
DecT inv6tatura si intelepciunea si torah stiinta,
cum s'au cis, clandu-se prin dascalT, dascaliT adeca
au trebuinta de cartile cele de nevoie, si de chiver-
nisela vietii; Tar chivernisela vietii, are trebuinta
de mijldce sati chipuri; Tar chipurile au trebuinta
de puterl, adeca de obladuirile staphnirilor ; Tar o-
bladuitoril au trebuinta de curatie, de pricepere, de
dreptate, si de vitejia sufletulm deck care nimica
nu Taste maT de folos in viata oamenilor". CacT cu-
ratia adeca intregT av8nd mintile, fara r6tacire
veste folosul Iran] toate, si cele improtiv6. Iar pri-
ceperea la cele bine teorisite de curatie gaseste po-
trivitele chipurT ale lucrariT. Iar dreptatea jude-
chnd ce Taste drept intru toate, hotaraste cele le-
giuite si placute lui Duinnezeu. Iar vitejia sufletu-
luT, pre cele bine teorisite de curatie, si intelepteste
(cele) asezate de pricepere, si cu legTuire hotaraste
en dreptate, cu statornicie tare pururea le pazeste.
Deci ca sa se dea cuventul prochiinenului, cu
urrnare caste a (pee si pentru cartile cele de nevoe.
DecT c;licem cartT, adeca de nevoe si dascalilor, si
ucenicilor for chte De povetuesc pre noT la
adeverata credinta si intelepciune. Iar dintr'aces-
tea cele maT dintai slut, ale insuflateT de Dumne-
zeu Scripture, ale ceiT vechT, si ale ceiT noua. Iar
cele de al doilea sint ale purtatorilor de Dumnezeti
parintilor nostri, care slut pline si de DumnezeestT
dogme. Si cele de al treilea sint ale stiintelor,
;
prt-
sjnt,
www.dacoromanica.ro

30. PREDOSLOVIE 349
care's ale intelepciuniT ceit din afara. Cate adeca
privesc spre cunostinta si stiinta lucrurilor acestiT
lunIT, Tar nu si a Dumnezeestilor Taine, cacT la
ale PravoslavniciT credinte, intelepciunea lumiT a-
cestia nu numaf nimic nu foloseste, ci si nebuna de
Apostolul sá lice. Iar la cele-lalte stiiute ale inte-
lepciuniT ceiT din afara, si ceT marT parinti aT nos-
tri aT bisericiT s'aq iscusit. Iar cele afara de aces-
tea, cite cArti slut sail de alta dogma, sail pAgfra-
nest7, si nu de bune obiceiurT, cadesa a le departa
dela sine tot eel ce cugetii, cu provoslavie. CacT
precum unul Taste eel a toate si in tree Ipostasuri
Dumnezeil, asa cu adeverat una Taste si Dumne-
zeiasca lege a sa, precum marturiseste Dumneze-
iasca Scriptura: Asculta Israile, Domnul Dum-
neleul teil, Domnul unul Taste, si o lege va fi voue".
DecT ()data adeca a lice Dumnelet, si de dou6
Domnul, precum clic Sfintii BogoslovY, pre prea Santa
Troita arata. Acestamarturiseste s1 Prorocul s1 Im-
paratul licend: Cu cuventul DomnuluT cerlurile
s'au intarit, si cu Dutml gureilui, toara puterea Ion".
Acestea cu scumpatate stiindu-le si Dumnezeescul
Apostol, all saris catra Efeseni: Un dome, o cre-
dinta, un botez". Iar pentru tea adeverat'a inveta-
tura si intelepciune, catre Timoteiu adeca asa lice :
far to ramhi intru cele ce te-aT invetat, si te-aT
incredintat, stiind dela tine to -ai invetat". Iar catre
EvreT scrie: La invetaturT streine si de multe
felurT sit nu ye mutatT; ca bine Taste cu darul sa
intaritT inima, iar nu cu mancarile, dintru care nu
sail folosit ceT ce ail umblat intr'ensele".
or!,
www.dacoromanica.ro

31. 350 PREDOSLOOlE
Deci acestea si not stiindu-le, si atAtea de multe
dejghiniirf vele'nd iutru credinta luT Christos, die,
adeca feliurile de eresurT, flu fara de lacrAmi pu-
tern clice: ,Domne, ati nu buna sernanta aT semh-
nat in holda ta? de unde dar slut, neghinele? si au
dis Domnul: om vrajmas au facut acesta, adeca
sarpele incepetorlul reutateT".Ci pentru acestea nu'mY
ajunge vreme sa, povestesc, si inteleptilor putine,
dupre cum dice pilda. Nu fara cuviinta insa va fi,
a ne atinge cu virtu), degetuluT si de adeverul pra-
voslavniciT noastre credinte, care Taste aceiT sin-
gure fara prihana, Miresa a Bisericii lui Christos;
nici sa cade err tacere a trece, cate sa cuvin luta-
rirel si incredintarir si adeverintd credintir. Si TatA
qicem, ca de vreme ce unul Taste a toate ziditoriul
Dunmezeiz, una si Dumnezeiasca sa lege, si una
adeverata credinta, si unul Sfantul Botez cel de
Dumnezeu dat, care sa face dupre predanie Apos-
tolesca, adeca in trei afundarT, si sa seversaste cu
Sfantul Mir, prin care luam pecetea daruluT prea
Sfantului Dull; una singura caste si cea adeverata
biserica a lur. Dumnezeu, carea din inceputul lu-
mil, dupre Sfinth. BogoslovT, pururea biruit6re re-
mane. Si care pot sa fie cele de cat toate maT marl,
si neclatite si neschimbate temeliT si temeiurT ale
pravoslavnicii credintilnoastre? Cu adeverat, Dum-
nezeesti si sfinte, si maT presus de toatA omenesca
intelepciune sa cade a fi acestea, ca niste rnuntiT
oare-carir nemiscatl si nestrAmutati. Tar acestea
din cele numOrate sint, cele treT alese si credin-
close mhrturil ale nemincinosului DumnezeuluT
www.dacoromanica.ro

32. PREDOSLOVIE 351
nostru, cum iaste scris: Si martorul in ceriu cre-
dineios".
DecI inthia alesh §i credinciOsa rniirturie a luT
Dumnezeu Taste, cea din inceputul lumiT qi pana in
stirlit Dumnezeiasca care om descoperire, carea
BA coprinde intru insuflata de Dumnezeu Scriptura
cea veche §i cea noun, si maT vertos intru sfintiT
ProrocT. Drept aceTa pentru Dumnezeiasca desco-
perire Dumuezeescul Apostol catre GalatenT aFgat
scrie: Vestesc voila fratilor, Evanghelia cea bine
vestita de mine, ca nu taste dupre om; ca nicT eu
dela om am luat acesta, nici miam invetat, ci
prin descoperirea luT Iisus Christos. Si de nite
rn'arturiT ca acestea, plin iaste Testamentul eel
vechiii qi eel nou, afara de purtatoriT de Dumne-
zeti Parinti.
Iar a doua alesa marturie aim Rumnezeu iaste,
eel intre cele nenumerate minum ale lui Dumne-
zeu mat presus de fire §i pipait semis ceresc, care cu
ochii it vedeti intru nestricaciunea sfintelor moaqte
ale sfintelor, ca o eeresca pecete a ceresculuT im-
paat intru ale§ii set.
Si nici goala o vedem pre acesta, ci §i cu ce-
resca mirezmh dupre Dumnezeiasca cuviintA inzes-
trata, si cu darul tamAduirilor §i al minunilor in-
toverosittc, Tar Tanga acestea inulte din sfintele
m4te qi cu mirurT de buna miresma sint inbo-
gatite incat ceT ce li se pare a fi iuteleptI aT
lumiT .ace§tia, nimic a dice improtiva nu au, farce
numai nebune§tT a vorbi; precum iaste obiceiul
celor ce nu sA, supun adeverulm. Drept aceTa Pro-
www.dacoromanica.ro

33. 352 PREDOSLOVIE
rocul si Imperatul pentru acesta nestricaciune au
dis: CA nu vei lAsa sufletul mien in iad, nicT veT
da pre eel cuvios al MA sa vad.6 strichciune". Tar
dintr'acestasT Nichifor Teotoke, intru cele vred-
nice de pomenire ale tomuluT ineaTu al insiruiriT
Parintilor, acestea le insemnezii clicend: Singur
al luT Dumnezett lucru Taste a sfinti". Ca nicT de
aerul eel de obste sa sfieste, precum sä tern cele
imparatestT, sau mai bine a dice omenestile balsa-
murT, care fug si sa ascund de eel de obste vez-
duh, pentru stricarea ce patimesc dintr'acesta.
Niel cele-lalte stihiT an putere inprotiva acestiT
Dumnezeestii sfinteniT, afara numaT de nu va yoi
cineva prin foc a mistui sfintele moaste ale sfinti-
lor. De si cinstitul Lemn, precum cJic, nicT focul
nu-1 baga in sema. Si rnaT nainte vesteste acest
semn al nestrioaciuniT, si adeverirea veciniciT ne-
stricaciunT a trupurilor, dupa cea de pbste invieare a
oamenilor.
[Va urn a
C. Erbicenu.
Gy_,Q1g-cce
www.dacoromanica.ro

34. YIATA VIITOARE IN VECHIUL TESTAMENT,
SAU
Credillta la Ebrei in llemurirea sufletuluL
Raport presentat la Conferinta Evangelicii, de
Its Montpellier, in 1S74, (le Cll. L. Frossare,
pastor. Paris.
In o sa de jos a Luvrulfil se afla un sarcofag feni-
cian de o conservatiune minunata. Acoperisul seu, ce re-
presentii o mamie culcata, are o suprafata, largt pre care
este o inscriptiune pretiosa : acesta este mormentul lui
Esmunazar, regele Sidonulm. Iar frum6sa inscriptiune se-
pata a fo,t studiata de mat multe on.
La finea anului 1872 D. I. Halevy a pus-o din noel in lu-
mina intr'un Memorize presentat Academies de inscriptiune
si literile frum6se. D-nul Halevy insemna importanta 6re-
caror 'inn din care ar fi cine-va in drept a conchide ca
Fenicianii, cu 700 am inainte de Christos, credeau in viata
viit6re. Iata acesth linn : Ell fui rapit inainte de timpul
77
meu intre aceia carora le este acoperitii clitia. Dela ra-
dicarea mea (la tron), pios si demn de nemurire. Imi
va fi dat a vedea pre Asrarta cerurilor marete. Inn va
fi dat a locui cu A tarta cerurilor magnifice. In trac-
tarea Mernorinlui seu, invetatul orientalist credo de da-
Bised a O t d x Rom-m..
www.dacoromanica.ro

35. 354 VIATA WITORF IN VECHICL TESTAMENT
toria sa a protesta contra criticilor ce refuse Iudeilor Con-
tempurani cu Elmunazar cuno§tinta dogmei nemurirei su-
fletului.
A se atinge de doctrina biblica, era a pune foc in
praf. Un Iudeu, D. Derenbourg §i un catolic rationalist,
D. Renan, imbratolara teza contrara. Primul declara ca
in Scripture nu exista nice un text, de uncle s'ar putea
scate cu 6re-care ratiune ore cu siguranta indicatiunea
credintei nernurira sufletului la Ebrei". Dupre densul,
Indeti cunoscut acesta doctrina deciit f6rte arcliu de
la str6ini, si mai ales dela, Gre-m. Al doilea se pronunta,
ea doctrina nemurirei sufletului, cu conse3inta sa cea mai
de aprOpe, care este resplata faptelor implinite in viata
panient6sca, nu exista in Job, Proverbe Psalmi, mai
mult Inca, filosofia ce face fondul acestor scrieri este opusa
acestei doctrine. Insa, d-nii Sauley, Maury, Wallon §i Reg-
nier in sinul Academies, §i afara d -nii Freppel, Sabatier etc.
etc., ad respuns rain diferite argumente, fora, insa ca a-
c6sta int eresanta desbatere sa fi avut o conclusiune definitive,
De atunci aparura doue scrien: prima are de titlu:
Credinta Ebreilor in nemurirea sufletului, de F. Gregoire
(Revue des questions bistoriques. Paris. 1873). .A.cesta,
hicrare examineza cestiunea sub lirmet6rele privin : Ce
ideie ist faceau Iudeii veclif de natura sufletului, de per-
manenta lui, de seol (infern), de resplatirea dupa morte
i de invierea corpurilor? Motivata, Area mult dar demnd
de o seriOsa atentiune, ac6sta opera este pate Area afir-
mativa. Dupre autor probele credintei Ebreilor in ne-
murirea sufletului desfid on-ce critica". Vorba este prea
tare , §i me tem ca in materie de desfidere critica va avea
tot-d4una ceva de replicat.
A doua opera este o teza a Facultatei de Montauban
Via(a viitare la Ebret Apse Fechiul Testament, de Abel
Rouffineau (1874). Acesta scriere, unnarind
trece in re ista cestiunea in epoca preg.ititOre a pa-
triarhilor, in timpul lui Moise, dela Moise na,na la anii 800
si
sinul timput-
lin,
www.dacoromanica.ro

36. SAS' cRET). T,A FT3RF.I tN NEMURIREA SUFLETULIJi 355
inainte de Christos, in fine in peri6da profetica: Inaintea
eaptivitiitet, credinta in viata viit6re este confusa, Inca,
dar cu desvelirea profetia, a ideilor meseniace, credinta
in reinviere se afirma". Ast-feliti este concluziunea auto-
rului, a carnia ton este mai putin decisiv, cum se vede, de-
era eel al D. Gregoire, si mat putin afirmativ, cu t6te
in ruulte complecteza, cu folos pre predecesorul seu (a se
vedea Inca Le Pentateuque et la vie future par Armand
Martin, These de Montauban, 1865).
Inuit ne priveste pre not, avend in vedere operele ce-
lor mai de sus, cu care in multe ne conformam, fare a
ne sustrage dela insarcinarea nostra, ne va fi permis de
a nu ne lati in desvoltari ci a presenta in resumpt ar-
gumentele privitore la acesta cestiune asa de mult a-
gitata.
I.
Problema teologicii ce ni este push pare de o cam-data
f6rte simpla : Hemurirea sufietului 6re sa invata in Vechiul
Testament ? D. Derenbourg dice carat nu. D. Renan, mar-
ginindu-se in aghiografi, ()ice de aseminea nu. In eat ne
priveste, nor n'am putea face lucrul asa iure. Chestiunile
ce ating de om aunt complexe, si nu se pdte trage un
fir din teologie care sa nu devina o funie, nice a radica
o piatra care sa nu ajunga un munte. Ce este 6re sufletul
pentru scriitorii vechiului Testament? Ce este el pentru
cei ce voesc a resolvi chestiunea? Caci trebue a ne in-
telege asupra sensulm tuvintelor. Ce este 6re nemurirea
pentru urn' si pentru Ce este 6re vechiul Testa-
ment, in care se cuvine a cerceta nemurirea sufietulm?
Ceva Inca mai mult Ohre bine este pusa chestiunea?
Este vre-un interes a o pune, si 6re-i primitOre de vre-o
solutiune? Acesta, solutiune 6re nu este castigata acum
de mult limp? Subiectele ajutatdre chestiunei, cum : des-
pre locul sufletelor, de resplltirea viitore si de Invierea
citi
shit?
Ce
www.dacoromanica.ro

37. 356 VIATA VIIT6RE IN VECHIUL TESTAMENT
corpurilor Inca nu pot fi omise tratand despre suflet. Tata,
deci o materie vasty de tractat, si care se mai complia,
incii, daert, in loc de a lua vechiul Testament in intregul
sett, cum o facem noi, ar voi cine-va a studia desvoltarea
succesivA a revelatiunei de la inteile ineeputuri pang, la
Christos, orT, mai malt, a eanta o solutiune particularri
in fie-ce carte in parte.
II
Mai inteiii mi se pare ca, chestiunea este reit puss, cern
ce esplicA pentru ce nu ajunge la o solutiune satisfile6t6re.
Nemurirea sufletu10 este o espresiune indatinatil. Ina-
prurnutata dela filosofia greet], si bazata pe idera dualitatei
fiintei omene§ti. Pe pilment, omul se compune dintr'un
corp si dintr'un suflet; corpul peri, tar sufletul este ne_
muritor. Not trains in mare parte, in ae6sta privire, din
ideele lui Platon.
In Fedon, Platon a propus invetatura despre nernaterialita-
tea si nernurirea sufletulm flint fi putut afirma progre-
sul Tut dupil despartirea de corp. Ajuns la terminal vietei
pamentesti, Platon se perde in indefinit. Multi 6meni, in
dilele ndstre, nu suet mai inaintati. si filosofit ce merg
mai de parte o datoresc lui Christos. Deci. a cere dela
Moise si de In profetl, nu clic sa alba grain] nostru din se-
colul al XIX-le, ci sa vorbiasca macar ca filosoful grec, si
sa alba ideele n6stre despre ce se intempla °multi] dupa
mOrte, 6re nu este a eripata de mai 'nainte un respuns
negativ? Apoi, (Klatt admis ca Moise nu vorbeste ea Pia-
ton, nu vede 6re cine-va majoritatea publicului imagi-
nandu-si ea in vechiul Testament nu se face mentiune de
viata viit6re, si ca scriitorii lui condemnA pre om la ni-
micie dupa mortea corporala? Cu tote aceste, nu este
greu a afla in scripture credinta in viata eterna a drep-
tilor si in invierea mortilor, ceia ce va implica aseminea
sa
www.dacoromanica.ro

38. SAT, CRED. LA EBRT i IN NFMURIREA SUFLETULUT. 357
idela ca, Ebreit credeati in nemurirea sufletulin. Deci,
chestiunea este rest pusit: mai unfit, ea este resolvita, de
demult.
Terminand un discurs ce 1-a tinut, dupa vindecarea pa-
raliticului dela ftintana Bitesda, Iisus Data nu cre-
dett in scripturile hit 1VIoise, cum vets crede cuvintelor
mele. Tatal inviaza mortis si Fiiul Inca inviaza pre cei
ce voeste. Cel ce crede in mine a trecut din morte la
viata. Mortis and vocea Fiiului Omului: cei ce sunt in
mornuenturt and v6cea sa si vor esi. Cel ce vor fi facut
bine, spre invierea vietet, tar eel' ce vor fi facut reit,
spre invierea osindiret. Cercetati scripturile, cats credeti
a avea in ele viata eterna, si aceste sunt care nirturi-
sesc despre mine (Ion V 21-47)".
Aiurea vedeam ca Saduc..eit, ce cliceati ea nu este inviere,
vin la Iisus propun o chestiune captiosa respectiv
de o femee ce se maritasa succesiv cu sapte frati, dupre
legea leviratului 1) si a careta situatiune, fata cu densit
la inviere, le parea o mare obiectiune la tnv6tatura 1111
Iisus. Dar el le respunse : Ve rataciti ne-.tiind scriptu-
rele, nice puterea lui Dumnedeu (Mat. XXII, 23-30)".
Dupa ce a des-legat cu o deplina intelepciune dificul-
tatea Saduceilor, se rfidica la ideia chiar a invierei, si
in cartile lut Moise, autoritate necontestatit de contradi-
cetorii lilt, el citeste : Eit sunt Dumneqeul lui Abraam,
a lui Isaac si al lui Jacob", si aici el vede certitudinea
invieret. Dumnedeu nu este Dumneda. al mortilor ci
al viilor", adeca, de-mt permiteti un comentar : Dum-
nedeii a creat pre Abraam, Dumnedeit a iubit pre A-
braam si a imbracat cu nenutrire pre acest Abraam ce
1-a creat si 1-a iubit; Jar not n'am putea Intelege ca
Abraam fiind iubit, sa nu fi fost investit de Dumner,leu
1 ). Leviratul se esplica tot acolo in Evangeliti la versul 24-27 Mat XXII.
disei
www.dacoromanica.ro

39. 358 VIATA VIITORE IN VECHIUL TESTAMENT
cu nemurire, cand not suntem zelost de a conserva, cat
mat mutt stiff in puterea nostra, fiintele iubite de not?
Iisus Christos a constatat invetaturile vietei eterne si
a invieret in scrierile lul Moise. Esplicarea sa este certa
pc cand cea a criticilor se invelue, pentru ca densit nu
inteleg scripturile nici care este puterea lm Dumnedeu ;
pentru mine reman in aceste ; si dupre opiniunea mea,
chestiunea mi se pare resolvita.
7?
Ei art pre Moise si pre profeti, sa-1 asculte" dice A-
braam bogatulm celui reti. Iar bogatul slice : Nu. pa-
rinte Abraame, ci de va merge ]a densit unul dintre morti
se vor cai". i Abraam respunse: daca, nu asculta de
Moise si de profeti, chiar de ar si invia unul dintre morti,
ei nu vor crede (Luca XVI, 29-31)".
IV.
Vom urma Ins pre invetati pe terenul vechiulut Te
tament.
Precum nici un adever fundamental, chiar existenta
lui Dumnedeit, asa si realitatea vietei viit6re nu este de-
monstrata. de Moise, inteleg demonstrate dupre procedarile
logice occidentale, se afirnu insi5, si not vom constata-o
mat departe.
Avem Inca care -va reserve de iacut In vechiul Testa-
ment dela inceput nu se ved deck benedictiuiit tempo-
rale si pedepse pamentestt. Nu contestam predominanta
data acestor sanctiuni nentijlocite ale lege]: morale, dal.
benedictiunile pamentesti, and este vorba de o natie,
sunt singure Daca justitia divina, in ce priveste
individul, se exerciteza in economia (trainl) actuala si in
economia, viitare, ea n'ar putea a se exercita asupra co-
lectiunet sociale ce form6za un popor, deck in lumea a-
c6sta, in cars poporul iv are marirea si injo -irea sa, care
nu s'ar putea pricepe in vista viit6re.
Inv6catura divina este progresiva in Scripturi. Prin
po,ibile.
www.dacoromanica.ro

40. SAll CRED. LA EBRET !N NEMURIREA SI:FLETULL'I. 359
urmare, nu este 6re natural ca bine-facerile temporale
legate de observarea leget morale, sa fie infatosate ele
dinteiti dinaintea constiintei 6menilor, mai inainte de res-
platile viit6re, si viata presenta sa fie puss, mai in pre-
ferinta deck viata v itOre?
Invqiitura biblica tine cea mai mare sama de slabiciu-
nea ornenesca, si stie a amps, de periculele absolutismutlui
filosofic. Da, ea pare a dice: este pentru om o viata vii-
tore, viata insa, actuala este scurta, dar on-cat de scurta
ar fi este de o importanta capitala. A sacrifica until din
terminele acestur dualism, viata presenta, si viata vii-
t6re, pdte placea spiritului de sistema, dar atuncT exista,
numal un monstrn: ascetismul on sensualismul. Nimic
ceva aseminea in Biblie. Ascetisuml (trawl abstinent de
tote). on-cat de departe ar merge in Noul Testament,
tine tot-deuna sama de corp si de viata actuala. Tar sen-
sualismul vechiulur Testament nu uita nicr sufletul nici
viata viit6re, si unirea, arnanduror aliantelor ne presenta
un felin de arcada (bolts) sublima, care, din terina din
care s'a tras corpul 1111 Adam, se inalta pans la strigarea
sufletulut ales. care, in dorinta unirei sale cu Dumnedeu,
striga : da, Donnie Iisuse, vina.!
Moise a facut ceva mai bine deck a demonstra nu-
mai nemurirea sufletulut, el crew in not trebuinta de ere-
dinta in o economie viit6re, Tar acesta pentru ca el eel
dintein ne-a spus adev6rul asupra creatiunel huller, asu-
pra perfectiunilor lul Dutunedeu, si a promulgat legea
morals. Acesta trebuinta a patruns asa de profund in
eel ce an meditat si inteles legea, in cat a produs su-
biectiv (in sufletul Ion) crediota, ce Evangelia a venit a
le-o da obieetiv.
Mai inainte de a deprinde pre om la sentimentul jus-
titier si al supunerei in vista viit6re, 6re nu se cuvinea
al statornici temeinic in viata presenta ?
Cat priveste Ebreii ce esian din Egipet, care sernana
www.dacoromanica.ro

41. 360 VIATA VIIT6RE IN ITEM.= TESTAMENT
mat mult o tars de morti decat de vii, marele legislator
a voit a-i preserva de cultul momiilor, ce n'a produs
nisi sauctitate, nice adever, nict patriotism, si, lasand pre
morti Ingropa mortii lor, el a voit a int6rce tote .cu-
getele Ebreilor Mara, Damnedpul cel etern si nevent, a-
sigurandu-i ca de vor merge cu densul, vor vietui en
densul. Cam bumnedeul lui Abraam este Dunonedeul
viilor.
In vechiul Testament, Ebreit sunt poporul Inl Dum-
nedeu, si ca atae sunt guvenati si judecati de regele
for cerese. Consecintele morale ale faptelor for nu su
fer a;,4teptare, ci resplatirile viit6re se bleep inea din viata
presents. Dadi Dumnedeu sr-a Lent din Israel poporul
seu, prin ac6sta a voit a-si face un tip pentru omenire.
El a voit ca in Israel si prin Israel sa. faca a se cun6Ste
si vedea chiar visibil atat dreptatea si sanclitatea sa pre
cat bunatatea si misericordia sa. Pe cand, pentru viata
n6stra proprie, -judecata de pe urma si resplatirile vii-
tore stint corectivul (indreptarea) necesar si asteptat al
nedreptatei aparente din present, din contra in istoria
poporulut Israel, caderile si scularile Bunt consecintele
ituediate ale vietei morale, si ceea ce se intimpla in rea-
litate, este proclamat, profetisat si promulgat ca lege.
In fine, Moise este insarcinat cu misiunea de a forma
un popor, si nu o societate tot-deodata universals si a-
lesa, perpeturt si santa, vreau a dice Biserica. Acel popor
-va pregati calea la acesta Biserica si Moise va fi peda-
gogul ce conduce la Chistos ; dar pentru moment, sco-
pul este de a forma un popor, ceea ce nu se p6te
institutiuni esential temporale. Este si asa lucru minunat
ca Moise a putut sa i Insufle notiunea suveranitatet legei
si cea a until Durn....eden ca Iehova; a cere insa ca le-
gea sa nu alba, sanetiune cleat in locasurile eterne, on
ea sanctiunea sa. nu fie mai inainte de tote in viata pre-
senta, ar fi fost a-i ordona imposibilul, si, in adever,
a-0
fags
www.dacoromanica.ro

42. Sett CRED. LA EGRET IN NEMURIREA SUFr.ETC1.11 361
Moise fu fericit ca nu sT -a luat inv6taturT dela critica
modernii.
Aceste observatiunf ail de stop a esplica pentru ce in
vechiul Testament s'a dat putin loc invethturei despre
viata ete7-nA, dar ele se cade a fi complectate prin coils-
tatarea faptuluT ca. poporul luT Israel credea in continua-
rea vietel omului dupa mdrte. Credintt popularil in a-
dever reu definita, dar reala si puternica.
[Va. urma)
Gy...c, 4 Q,va
G. Erbicenn.
www.dacoromanica.ro

43. SCURTA PR IVIRE
Ast:PRA
EVANGELIEI SANTULUI MARCU
CA PITULUL V.
Capitulul al cincilea al Evangeliel Santului Marcu tra-
ten,: Despre legedna de demoni alungatt de Domnul, si
despre permisiunea ce li-a dat s:t intre intr'o turma mare
de pord (vers. 1-20). Despre vindecarea, femeel ce su-
ferea de emoragie, gi invierea fiicei 1ui Iair (vers. 21 43).
NOTITE.
Vers 1. Localitatea uncle a facut Iisus Christos minunea en sea-
parea demoniaeului, care avea o intrega legeona de demoui, la E-
vangelistul Matei se nuine§te Vra Gherghesenilor, eara la Marcu §i
Luca se eete§te : a Gadarenilor. Aiee se observa ca Gherasa sau
Ghergliesa, §i Gadara, erau doue orme situate in mare apropiere
until de altui ; ambele de ceea parte de Jordan in Decapoli, tribal
Manasi. 111inunea sever§indu-se intre acest' doue ora§e, nu este de
mirare, nice vre-o contraclicere, data un Evangelist o arath, ea se-
verqita in laturea Ghergliesenilor, §i alti dotin laturea Gada_
renilor.
Vers. 2-7. Evangelistul Matei spune ca erau doi indraeita,
eara Marcu §i Lam vorbesr numai de unul. Se creole ca ace§ti
din urma au avut in vedere numai pre eel mai bine cunoseut, care
ei a Foote eel mai furios, sau care era posedat de mai malt timp.
www.dacoromanica.ro

44. SCURTA PRIV] RE 363
Mormintele, de care se vorbe§te aice, nu erau alt-ceva deeat ca.
verve pe§teri) sapate iu stand, care serviau ca locum de ietra.gere
qi multora din profeti.
Vers. 9. 0 legeona Romani se compunea aproxitnativ din §ese-
mil omen!. Numele de legeon se pot- lua act in sensul un-' mar'
multimi (le demon].
Vers. 11-14. Legea oprea pe Iudet (le a manna earne de pore,
dar nu-a opria a tinea aseminea animale si a-i ingrasea spre in-
trelmintarea altora, salt in negot. Afara de aoeea, eea mai mare
parte dintre locuitoril acestor cetrIti nu erau ludo.
Vers. 17. Locuitoril Gadareni it roga sa iasa din lava lor, te-
mendu-se sa, nu li se aduca si alte pagube.
Vers. 20. Decapoli (dece orase) este o lature a Galilee' la res.':
ritul mare] Tiberiadei, numita asa din causa celor cleee ora§e prin-
cipale, din rare se compunea.
Vers. 23. efind a e§it lair din easa sa, sa alerge, sa cera aju-
toriul Mantnitoriului, $i -a lasat filea inca vie ; dar fiind ca era in
gura mortel, el a eregut ea, dela P:'irea Inm, trelmia sti fi ninth;
§i in adever, unul din servit set a venit, putin dupa aceea, sa -1 a-
nunta ca fata murise. Numai a§a se pot impaca rele tree
tin ale lei Mate], Mareu §i Luca Vecli Mat. 9, 18; Luca 8, 42 .
CAPITULUL VI.
Capitulul al se,elea al Evangeliel. srintubu Marc]] cu-
prinde : Despretul cu care fu primit Iisus in patria sa
(vers. 1-6). Despre misiunea apostoldor rnodul pur-
taret for (vers. 7-13). Morten santulul. Ioan Botezatoriul
(vers. 14-29). Inmultirea celor tine] pant (vers. 30-44).
Umblarea lui Iisus pe deasupra apes si vindecarea
multor bolnav], atingerea de vestrnintele Dornnului
(vers. 45-56).
NOME.
Vers. 1. Adeca in Nazaret, unde fusee cre,cut.
Vers. 3. eaventul grec tfictur, iusemna in genere muster. Opi-
niunea cea mat respandita este ca losif avea me§tesugul teslariel.
In scriptura numele de Pate sa la in insemnare forte intinsa-
Preeum se vede Iamb §i Iosif erau film Marie/ a lur eleopa, sora
poves-
mat
prin
www.dacoromanica.ro

45. 364 ASUPRA EVANGELle SA.NTULUT MARCIT
Mated Do nnalut. Jacob fratele lui Iisus este Iacob eel mice aunt
dintre cei doispredece apostoli ; si Iuda fratele lui Jacob, este san-
tta apostol Iuda, dela carele avem o Epistola; eara§i dintre cei
e-clece apostoli.
KW, snrorile l?tt nu
Nu
sunt pintre nor2 adeca rudele lui.
Vers. 5-6. ca n'a putut sa faca minuni ; ei n'a voit. Necre-
dinta for I-a silit sa nu volasca a face minim' intre et. Acosta ne-
credinta lega ore -cum tot-puternicia divina §i opria efectele bunata-
tei lut Dumnedeu.
Vers. 7. Li dadu putere asupra spiritelor necurate, ca prize mi-
nurn sa sus ina adeverul invetaturei ion
Vers. 9. Sa n'arba done haine; sa n'atba adeca doue tunics sal
camas'. Tunica era haina cea mai de desupt.
Vers. 10. V41 si la S. Mater cap. 10, vers. 10, 11.
Li se da ordin sa nu schimbe gasda, spre a evita tot prepusul
de ri§urintrt si de iubire de comoditate.
Vers. 11. Cuvintele : Adev0 4ic von, cc mat nqor va ft Sodome
qi Goniora, in litta judeciqd, dealt acelet cetetr, aceste cuvinte care
se cetesc la finitul versetului, in mai multe esemplare chiar grece,
nu se gasesc. Se vede ca sunt adause dupre Evangelistal Matel,
uncle se cetesc in tocmai Cap. 10, vers. 15).
Vers. 13. Aluugau demonic din corpurile omenilor poseduti.
Vers. 14. In lee de el licea, mai bine sa se cetesea: qi se licea.
Asemine cetire se acorda mat bine cu textul santului Evangelist
Luca (9, 7), in care se cete§te a§a : Irod... nu se pricepea, pentru
ca unit qiceau ca loan s'a seulat din molt.
Vers. 15. Adeca, until din profe0 veeln, precurn se §i cetegte
in siintul Evangelist Luca (9, 8).
Vers. 17-29. Nu se tie precis timpul moiler lit' Than Bote-
zatoriul. Este forte probabil insa, ca ea s'a intemplat intre depu-
tatittnea triinisa de Joan la Iisus eel dot discipulr), si intre presu-
punerea ce-si formeza Irod de Mantuitoriul; adeca, cam in anal
32 al ere' vulgare.
Vers. 30. La intorcerea din misiunea cu carea'i insarcinase Iisus
(ve0 vers. 7 din urina), 't-au adus si vestea despre mOrtea Bo-
teza.toruluc.
Despre mortea santului Ioan botezatoriul §i imprejurarile et,
cete§te si la 3/Iatei (Bis. ort. Rom. anul XI pag. 525).
Vers. 32. Dqertal de care se vorbeste aice este de§ertul 'mina
al Betsaidet, de ceea parte de lacul Tiberiadet.
Poporul s'a clue dupa Iisus pe jos, pana la ceea-lalta estremitate
dot-
spit
www.dacoromanica.ro

46. SCURTA PRIVIRE 365
a lacului, si acolo trecencl Iordanul pe vre un pod, sau in bare:,
au ajuns mar nainte de Iisus de ceea parte a lacului.
Vers. 38. Iisus §tia forte bine ce pregatire pentru masa a veau
discipulii sm; ii indatoreste insa sa merga sa caute si sa se inrre-
dinteze bine ca nu aveau decat cinci pant si doi pesti ; pentru ca sa
le dea motiv sa reflecteze bine asupra disproportiumei enorme intre
acesta mica cantitate de provisiune si intre nrmrea multime a popo-
rulut care trebue sa, se nutriasca si sa se sature; acesta o face
Domnul, pentru ca minunea sa fie mai evidenta.
Vers. 44. Santul Evangelist Matei spune ca :west' cinei mii
erau numai barbatt, fara a mai numera femeile si copii (Mat. 14, 21).
Vers. 45. Unii presupun ca Betsaida era la apusul laculut &a_
lileei, si ea desertul uncle se gasia Iisus, era in resarit, si se numia
al Betsaidei pentru ea se afla in fata acestui oral, de ceea parte a
laeului ; asa se pare a se intelege si din acest verset. Dar mai pro-
habil este ca si Betsaida si desertul cu acest nume sa fi fost la ori-
entul laeului Orasul mai spre nord, spre gurile Iordanului, gi
desertul, spre partea de sud a laeului Genisaretului, carum'i clic
si marea Galileei.
CAPITULUL VII.
Capitulul al Optelea a Evangeliei stultultu Marcu tra-
Despre seandalisarea fariseilor pentru ca diseipnlii
ILll Iisus maneau fara sit se spele pe rntun (Vers. 1-23).
Despre vindecarea filcei hananieneel (Vers. 24 30): Si
despre vindeearea unui surdo-nint (Vers. 31 37).
NOT1TE.
Vers. 1-3. ludeil sunt indatoriti ca mai 'nainte de a man'a
pine sail alt eeva, sa si spele manile si pronunta acesta ruga-
ciune : Bine-cuantat fit Do'mne, imperatul Universulut, care ne-at
scinfit prin poroncile tale, fi at ordonat set ne spaltim mantle. Cel
ce nu pazeste acesta porun este demn de morte, dupre socotinta
rabinilor. Spalarea manilor nu este preserisa in legea lui Moisi ;
ea este o porouca a fariseilor, carit pretind sa se observe ca venind
din partea Jul llumneiteu insist. Cll'area ei 5e pedepseste mai as-
pru decal calcarea on earn: piecept clip Pentateuc.
Vers. 4. Se intelege ea se spilau aeele vase care se intrel
sa
uin-
www.dacoromanica.ro

47. 366 ASUPRA EVANGELIST SANTITLIT1 MARrU
tau la bucate §i la masa ; se spalau i paturile sau lavitele pe care
§edeau cand mauca, ca nu cumva sa se atinga de vre o necura
seu de vie un corp wort.
Vers. 11 ci 12. Unit esplica asa aceste versurt: Voi din con-
tra : Daca cineva dice sau a apneat a dice tatatui seu sau
marvel sale J117' pe corban (adeca, pe darul ce se aduce Domnu-
Int , cat n'am sr ajut din fie ce lucru ; atunci el MI pdte viola jurd-
men-tul. Vol nu-I permiteti, in nrma until asemine jurament, nu-I
permiteta salt ajute §i en ackta caleati poronea Don-mini.
Gete§te si notitele dela Evangelistul Mate!, Capitulul 15. Bise-
rica ortodoxa Romana, pag. 526 527.
Vers. 13. Facet' aseminea §i multe alte lucruri, care sunt sau
eontrare legel hu Dumnecleu, sau de prisos iu ceea ce privete
mantuirea.
Vers. 15-23. Ceea ce inananca omul infra in pantece nu-1
pote spurca in realitate; nurnal ceea ce intra sau tesa din inima
'1 spurca, daca acestea stint netrebnice.
Vers. 26. Hananianca era din area parte a Finiciet care se in-
tinde Shia, i care in geografic se cunkte sub uumirea de
Finicia Mediterana. In textul grec se dice ea acdsta femee era E-
lena. adeca pagana de relig;inne ; eara de neam era Siro-finiciana.
Mat in tote cartile Bisericesti numirea E'en se pare a fi sinonima
en numirea de pagan ; pentru ca Elenit erau pagan'.
T'ers. 30. Localitatea acestri se numea Decapol, pentru ea clece
orase erau pe ea.
Fos. 34. 1i6us, sprP a vindePa pre su-klo-mut, face mat multe
luerurt, care naturalinente nu emu capabile sa produea yin leca-
rea ; acesta spre a ne in eta pre not ca trebne in casurt de bola sa
reeurgem mat en soma la rugaciune, dar sa nu despretnim nici mij
lecele de vindecare pe care ni le recominda, =tura §i mat ales §tiinta.
CAPITULUL VIII.
Capitulul al optulea din Evangelia santulin Maxon tra-
tezL: Despre inmu4irea piThelor (Vers. 1-10). Despre
semnul (minunea in Rey) cerut de carturan si farisel si
refusat de Mantuitoriul; precum si despre aluatul farisei-
lor si xl irodianilor Vers. 11-21). Despre vindecarea
unui orb (Vers. 22-26). Despre marturia data hit lisus
de sithtul Petru, predicerea patimilor, mustrarea lut Petru,
tenie,
ve
pariutit,
gi
spre
pi
www.dacoromanica.ro

48. SCURTA PRIVITE 367
indemnul de a-si lua cineva crucea si a se lepAda de sine
(Vers. 27-39).
NOTITE.
Vers. 1-9. Dupa ce vindecase pe fitca hananeencei, dela hota-
rele Tirulut, Iisus apuca spre orient si se intOrce earasi la miaza-
cli, prin mijlocul Deeapoliet, spre malul oriental al lacului Geni-
saret. Aice poporul fluid in jurul seu in numer forte mare si ne a-
vend ce manca, Mantuitoriul ti hraneste cu cele septe pant si cati-va
pestisort.
Vers. 10. Aice se (lice ca Iisus a venit in t era laturea) Dalma-
nuta; eater. la Matei se ceteste Magdal in loc de Dalmanuta. Cum
se impaea acesta diverginta? Cea mai mare
oriental
parte de interpret)
cred ea Magdalul era un oras situat la mares Tiberiade, in
prejma Geraset, si ca Dalmanuta este numele tinutului =n care
erau situate aceste doue orase.
Vers. 15. In unele exemplare grece se ceteste aluatul /rodiani-
/or, iu loc de aluatul lug Trod.
Vers. 16. Discipulit credeau ca Iisus, vorbind de aluat, le face
luare aminte ca au ultat sa compere pAne. i in alte locuri Man-
tuitorul compara invetatura cu aluatul.
Vers. 17---21. Intelesul acestor -vermin este : Pentru ce conver-
satt intre yoi Ca att nitat sa cumperati pane ? Sintett asa de lesne
uitatorl ? Nu ye aduceti aminte sand am saturat cu cinci cinci
inii, si ch septe pant patru mil de (Salem ? Cat timp slot eu cu Vol,
nu ye grInditi ca yeti avea lipsa de ceva.
Vers. 28. thud din prof+, adeca, unul din vechit profett, unul
dintre profetil Vechiulut Testament.
Vers. 39. Unit cred ea Iisus, dan(t aeota grija discipulilor de
a nu vorbi nimenut despre divinitatea si, a facut-o de terra ca nu
cumva, fiind deja cunoseuta calitatea sa de Mesia, acesta sa devina
o pedica molt t ce voia sa sufere pentru neamul omiaesc; et spri-
jinesc acesta soeotinta pe textul Evangelistulut Luca 9, 21 si 22)
uude se ceteste: Iar el oprindu-i li-a ordonat sa nu spuna a
cesta nimenut, tlicend Fiiul omulul treinte set sufere mate... etc.
Altii gandesc ca acesta oprire s'a facut mat malt pentru a me-
naja susceptibilitatea celor ce n'ar fi putut suporta scandalul cru-
ces, mai 'naiute de sbucnirea marelut evenement a invieret ; si tex-
tul Evangelistulut Luca se like lua si in aetst sens.
pant
:
www.dacoromanica.ro

49. 368 ASUPRA EVANGELIEI SANTULLI MARCU
Vers 32. Petru Imindu-1 de o parte, incepu a-I certa... adeca a
conclemna drrinta ce avea sa sufere chinurile si mortea de truce.
Vers. 33, 34. Petru in aspru mustrat pentru ca prefera erutarea
nue' vied mortale, si an avea in vedere mat malt implinirea votes
lui Duennedeu.
Vers 35. Suflet in ebreeste insetnna si victO in genere, si mat
ales sufletul sau viacct spirituald.
Vers .39. In textul nostru si in cea mat mare parte din texturile
grece, acest vers ineepe capitulul al 9-le ; este prin urmare versul 1
al acestut capital. In altele insa, el este ultimul verset (al 39-1e)
al capitulut al 8 -le. Not am preferit acesta din urma dispositiune,
pentru ca ni se pare mat drepta si mat naturala. Sensul acestut
verset se lega mat bine de capitulul 8 deck' de al 9-le. Cam fiind
vorba de suferintt qi truce (Vers. 31-38), este forte nAtural sa se
finesca ca predicerea invieret.
Sint 'unit din cet presentt can nu vor gnsta nzjrtea panel nu vor ye-
deaimptrutia lut DunineVeu venindintru p tore; adeca, pana nu Ior
vedea pre Fiiul Omulut intritud in gloria sa, prin invierea din
morn si prin inaltarea la ceiiuri.
CAPITULUL IX.
Capitulul al nonelea din Evangelia santultu Marcu Ira-
t4za: Despre schimbarea la fate a Domnulm, si despre
venirea lut Elie (Vers. 2-12). Despre vindecarea until
copil posedat de Demonul (Vers. 13-28). Tisus pre4ice
patima sa. Arata cine va fi mat mare, si ind6rnna sa fu-
gim de scandal (Vers. 29-49).
NOTITE.
Vers. 4. Moisi §i Elie vorbiau cu lisus despre ceea ce trebuia sa
sufere el in Ierusaiim.
Vers. 9. Schimbarea la feta intaria pre apostoli in credinta des-
pre divinitatea lot Iisus Christos ; ea era ca un gaju a invieret sale
din moll, dupa patimt si restignirc.
Vers. 10 Apostolit nu Intelegeau Inca ca lisus trebuia sa mOra
pentru mantuirea neamulut ominese.
Vets. 11. Iudeit confunda cele doue venirt a lut Christos. In cea
dint Ala Ioan botezatoriul trebuia sa vina in spiritul si puterea hit
www.dacoromanica.ro

50. SCURTA PRIVIRF 869
Elie, Mesia avea sa distruga imperiul idololatru si sa stabilesca do_
minatiunea sa preste tote popOrele; ceea ce a 0i facut el, prin
convertirea paganilor gi prin fundarea biserice! cre0tinc. Adoua
sa venire va fi pentru a face justitie si resbunare contra pecato-
0ilor nepoeaiti. Mai 'nainte de acesta a doua venire Elie va veni in
persona; dupa care lisus Christos a judeca viii i moqit, va
face ceriu nou 0i pament nou. Acesta nu putea sa distinga 0i sa; in-
telega Iudeii.
Vers. 12. Elie, adeck. Ioan Botezatoriul va yeah tnai 'nainte, ca
sa restatornicesea tote, reunind pre Indei cu pAganit gi impa.citn-
du-t pre toot cu Dumnecleu.
Vers. 15. El 4icea astfelia de loan Botezatoriul, carele venire
in spiritul puterea hp Elie, si pe care Trod it deeapitase.
Vers. 19. El 0tia ca acesta neputinta venea din causa puOnet
confiente a apostolilor sei ; nu mat putin 0i pentru putina credinta
a acestut om, yi mat Inuit Inca dela necreclinta earturarilor Iudei-
lor, eari erau preset*. Vorbind de acest om 0i de ceialalti la eari
el videa lipsa de credinta, li a dis : 0! neanz necredincios
Vers. 21. Intrebaud pre parintele copilulut posedat despre tim-
pal de cand se gase0te in acesta nenorocia stare, Mantuitoriul voia
sa faca 0i mat situtita marimea tninunei ce avea sa faca.
Vers. 32. Cu tote ca apostolic nu puteau salt imagineze ca Me-
sia trebuia sa mOra, intrevedeau insa In aceste cuvinte ceva ne-
norocit, care et nu indrazniau sa son.deze.
Vers. 37. Cine va prinzi pe unul dintre ace.ytt mice barn nvmele
men Adeca, pe until dintre diseipulit met, eari semena cu eopiit
prin innoeenta umilitatea Ion.
Vers. 45-46. illana, piciorul... represinta aci tote ocasiunile
spre pecat, rare de multe ort ne sunt a0a de scumpe si a0a, de ata-
gate, ca membrele corpulut.
Vers. 49. Tote ca toe se vor sara. Adeca, cu focal inferuulut,
care le va eonserva arclendu-le ; ca eternitatea chinurilor sa res-
punda eternitatet arelet dreptatt divine pre carea pecato0it o ne
socotesc.
CAPITULUL
Capitulul al qecelea al Evangeliei sib:Unita Marcu en-
prinde : Despre nedesfacerea casatoriei (vers. 1-12). Des-
pre copiil presentai lui Iisus Christos, sfatul ce da el pen-
tru perfectiune, si recompensele celor ce vor lasa tote
pentru Christos (13-31). Predicerea pittimirilor Dornnului,
Bisorica Ortodol 4.
gi
F:i
gi
Rom:ing.
www.dacoromanica.ro

51. 370 ASUPRA EVANGELIEI SANTULUI MARCU
cererea fiilor Zeveded si interdicerea stepanirei asupra
altora (32-44). In fine, vindecarea until orb aprope de
Ierihon.
NOT1TE.
Vers. 5. Moisi v'a scris acest ordin dupre impetrirea inzmeY t;stre.
Adeca, pentru a impedica excesele la care v'ati fi aruncat in pri-
vinta femeilor vOstre.
Vers. 11. Pe llinga esnresittnile cuprinse in acest verset, la E-
vangelistul Matel gasim esceptiunea faret nitnua pentru causet de
adulteriu. Acesta esceptiune nu se gasegte flier la Evangelistul
Luca (16, 18), flier la Marcu. Dar o mat gasim in capitulul b vers
32 a lull Mitten, unde Mantuitoriul combate desfacerea casatorier.
Din tote aceste reesit eä casatoria, ca opera a lui Dumnegeu insugt,
nu trebue sa se desfaca pentru nice tin cas altul afar de inotivul
bine probat al adulterialur.
Vers 13. V esli i la Bantu' Mater, cap. 19, vers 13.
Vers 14. Imperittia lur Dumnesleu este pentru cet ce semena
pruncilor, prin innocenta, adeca, a vile( Tor, qi prin simplitatea
inimel Tor.
Vers 17. Omni de care se vorbegte aice era un tinar de cali-
tate. Vecia in santul Mater 19, 20; gi la Luca 18, 18.
Vers. 25. Terminul grec represinta doue lucruri (life
rite: Insemnk animalul gi o funie grdsa, odgon. Aice este,
negregit, intrebuintat in a doua sa insemnare.
Vers. 35. Evangelistul Mater spune (20, 20) ea s'a presentat in
lisus nu fiil lui Zevedeu, ci mama for Salomia. Trebue sit se in-
telega dar ca propunerea s'a facut din partea lur Jacob i Than,
gi ca a intervenit qi mama for ca rugatore gi mijlocitOre.
Vers 40. A Medea dea drepta mea.... nu pot set dau ea; ci celor pen-
tru cari s'a gatit. Adeca se va da acestaprerogativa n4mat acelora
can aunt chi ,matt de Parintele meu, cari sunt meritogi, sau cari se
vor face demni.
Vers 46. Bartima, name siriac, compus din Bar care inseuma
§i din timer; adeca : fiiul lur
Vers 51. Rabboni este cuvent siriac, care, ca. gi ebreescul
Rabbi, insemna inceptor.
Innocent bI. Ploestku.
Kitt-i)so;
Ctlmiltt,
fi11,
lot
Timel.
www.dacoromanica.ro

52. Material pentru Istoria literaturei bisericesci nationals
a Romani lor,
Notita biograficd asupra vieta activitarei literare a
Protosinghelulla Naum.
Pentru present daft cetitorilor reviste! Bisericei Orto-
doxa" numai o scurIA schita din viata si activitatea das-
mult pretuitului, pentru Romani, Protosinghelul
Naum. Vrend D cleu, me voiti ocupa in special de a ur-
mari iata si activitatea acestuT barbat meritos si o voiti
publica, spre a vedea si a se convinge on -cine ca am
avut si noT Romani' omen' mit s'ati nevoit mult a men-
tinea in stare de cultura campul literature! romanesti, si
ca n'a fost nici odata "cu totul parrisit si intelenit, hra-
nind in el numal spin' si palamida. Este vorba de un
scriitor insemnat, necunoscut publiculuT literat al Roma.-
nilor, si care per Ca in curand va ocupa un loc de res-
pect ce -1 merita in istoria literatures n6stre. De sigur ca
vor mai fi aseminea omen! muncitori pentru sustinerea
edificiului nationalitatei n6stre, cu tote greutatile timpulur
ce le-am indurat. Sa avem credinta in not si stftruintA
in cercetari literare vom afla.
Protosinghelul Naum este neaus roman, din originea
sa. Parintit luT sunt emigrati din Transilvania inainte de
jumatatea seculului trecut, retragendu-se in Ungro-Vala-
hia sail Oltenia de astildi, cum o numeste el, si stabiliti
in RomnicNoel Severin. Parintele sett a fost Protoiereu
calului
pi
si
si-'s
www.dacoromanica.ro

53. 372 MATERIAL PENTRU IS 1 ORIA LITERATURE!
in Itimanie ; Tar el de la vrista, tenera, numal de opt 09a
s'a dus la Episcopul timpulul *i in urma, s'a calugarit.
Iata, ce ne spune el inteo nota a sa, puse de insast
maim, lul in manuscriptul numit : K6.p3tE oixtax6; tiOU--0091-
diCei a mea de casa: Eu find nascut la leatul 1764,
Noemvne 27, cum am visit scris de tatal men, urmez
anul al 59 de la nasterea mea. atatia am avend cu lo-
euinta in Valahia, uncle si parintii meT si mash met despre
tata sunt ingropalt si socotesc ca sari de sapte ()eel de
anT veT fi sail aprope, dupa vrista, ce titi minte ea to
aflai. and cram de *ase am, tar mo*ii met dupa rnurna
au remas in Eptapol (Siebenbitrgen), cu neamul militari-
lor lor, spre pornenirea lor, in eat acestea sint vred-
nice de cuvent".'Ac6sta notita despre anul *i aitta nas-
terei sale este Ca o insemnare la finele unei epistole pe
care o adresaza, unlit par:nte suflPtese. milugar, *i care
tram la Monastirea Neamtulut in Moldova si se cinema
Climent leromonahul si duliovnicul din sfeinta Monas-
tire INTeamful a Moldova. Spre a *ti noT ceva cat mat
positiv, pentru arum, asupra vietet sale, sa lasam en-
ventul insusT Protosinghelulut Naum, care in o jaluba data
Catret cinstitul si sliivitul Divan al Valahia la 1822, lit-
he 27, lath ce dice despre el, descriindu-s' persona si
meritele sale ca roman : Stiind cii cea dintatu trepta
a intelepciunei Taste, a eunoaste cine-va pe sinesT, nice
socotela..am a me arata cu vre o laud de sine-m, afara
de adever ; insu-mi cunoseendu-rui nevrednicia. Niel in-
drasn6lii, am a cere vre-o diregatorie, stiind ca acestea
sint ale celor vrednici iscusitt si en tot felul de inve-
taturi impodobiti si cu bun ipolips adevetitt. Iar intro
acest adever poclu a me lAuda, ca si patriot adev6rat
sint, si de patrie iubitor, *i de binele patriet doritor, si
pentru folosul patrieT in tot chipul silitor, dupre a mea
putinta, si intru t6te si tot-Unita patrieT eredincios si
imp6ratiet bine supus, cum in fapta m'am aratat in tim-
pul apostatilor. Precut" day multi din patriot', Die' pen-
si
si
www.dacoromanica.ro

54. BISERICEST! NkTIONALE A RomAruLoR 373
tru vre o iseusinta a tor, nisi pentru alta vrednicie pre-
tenderisesc i chiverniseli manzupurt in pamentul pa-
triet, ci numat cu euvent, on ca se trag din eel de bun
neam al patriet, on eii s'att invrednicit a intra in bunul
neam al patriet ; asa E;i en ca until ce m'am invrednicit a
ereste din copilJrie 'taiga picidrele Preosfintitilor ArhiereT al
patriel, socotese ca ar fi cu dreptate sit me impartasese
en de vre-o chivernisala, macar acum la batrinetele
mel-e, mat vartos la metania mea, care este Episcopia Rom -
niculut Monastirea Horezii. eine pate sa clica ceva
itnprotiva dreptatet? Intrand en in sfanta Mitropolie Inca
in qilele pururea pomenitul Grigore Mitropolit, de sand
stint mat mult de 50 am, si de Pr6sfintia sa Orintele
Filaret 11li,ropolitttl, Inca aflandu-se Mireon in sf. Mitro-
polie, pana a nu se face Episcop Rommeulm, luat fiind
de niic in easa Presfintiet sale; iar dupa ce s'au facet
Episcop ROmnicultu, acolo, prin Indemnarea PrOsfintiet
sale, i de mama Pr6sfintiei sale m'am tuns rasofor, Ki
diacon m'am hirotonisit. lar dupa catti-va vreme tremis
find de Pr4sfintia sa la Moniistirea Hurezit prin cererea
Egumenului Rafail Hurezenu, ca sa prescriu o condicti,
acolo, din intamplarea unet bole de 'parte, al doilea m'am
tuns cu cinul metaniei de maim, numitulm Egumen, lara,
de a-nit sehimba numele eel pus de Pr6sfintia sa, stare-
tul men Filaret, care name palm acum it port. Din ac6sta
pricina dar Inca tener fiind en, oranduindu-me Pr &fit:10a
sL sa remit acolo la Momistire pawl va porunci Pr6sfin-
sa ; i dupa 4 am urmand resmerita en Nemtii in
qilele Mariet Sele Nicolae Vodti Mavroghen;, atunci
preuna cu altil m'am Instreinat de la Hurez in Ora Nem-
tesca, uncle, zabovindu-m6 en dascalia 7 am, $i la al op-
t ulea an intoreendu-me aicea, n'am gasit vitt pe Presfintia
sa staretul men. Pe un-na dar am slugit Pr4sfintiet sale
parinteltu proin Buzeu Co,tandie, prin ale earuia, punen
de maim m'am invrednicit si darultu preotiet proto-
singhel".
tii
tia
imt-
ai
pi Si
pi
pi
www.dacoromanica.ro

55. 374 MATERIAL PENTRU ISTORIA LITERATUR11
Protosinghelul Naum a invetat carte in sc6lele grecesti
si romanesti la Academia din Bucuresti, avend de pro-
fesori pe cei mai erudite bArbati aT timpului, dupii cum
el se esprima in Egomiul ce fac, Dorrmului ValahieT Ion
Alexandra Constantin Moruz Voevod, esprimandu-se asa :
Curg din tote partite riurile harurilor intelepciunei. De
unde se constata? Din zelul iubitor de intelepciune a pa-
ziteT de D-cleti InAlcirnei V6stre, pentru care a iconomisit
D-deti 6meni demni de stiinta, numesc pe pre invetatiT
Lambru Fotiadi si Constantin Ion, ambit fala orasului
Ionina, pe. carii OM Vaiahia If cun6ste de profesori, co-
rifei aT scalei publice de aieea din Bucuresti, infrumuse-
candu-o cu gratiele muzelor si cu lumina bunel invetaturi,
ca un alt sore intindendu-si razele cu abunden0. AI a-
cestora scolar inceptor sunt ,i eti, de si nu sunt vred-
nic a m6 numi, ci macar indrazne-e, ca auditor in scurt
timp ; multamesc insa lin D-zeta ea n:16 pot numi macar
asa". Aceste le declara In manuscriptul sat scris in gre-
ceste si in care are un numer de epifoneme adresate la
DomniT timpuluT si in special la Romani si patria tor. De
la acest timp, de la intarcerea sa din pribegie, unde au
stat, in tam nerntesca, ocupandu-se cu 'dascalia time de
8 anT aprope si pkna la m6rtea sa 1834, n'ati ocupat
nicl o functie in Ierarhia bisericesa, alai% de Egumenia
de la. biserica S- til Apostoli din Bucuresti. In tot acest
r6stimp a fost profesor public si privat, prin Bucuresti,
la St. Ecaterina, prin Romnic si Buzeu, apol ca profesor
particular in diferite case boeresli, ca in a Jul Porum-
baru, Gradistenu, Ghica si altora. In manuscriptele lui,
cu deosebire in Codicele set de casa si in altele, se cow
serva liste de un num6r mare de inv6taceI aT sei. din diferiti
anT aT acestel epoce. Val6rea protosingheluluT Naum sta
mai cu Emma in manuscriptele ce ne-ate remas, care aunt
mai tote in greceste scrise, Tar altele in greceste si ro-
maneste. Tata acum in scurt manuscriptele ce posed asu-
www.dacoromanica.ro

56. 131SERICESTI NATTONALE A ROMANIT OR 375
pra activitatet sale literare si din care lege insemnatatea
sa pentru Romani:
1). 1(4.);E o;.xtaxac p.ou.Condica mea de case. Este un
mare volum in folio si in care sint transcrise forte multe
acte publice si particulare de ale sale, tote en caracter
istoric national. Apoi resumate din diferiti parinti ai Bi-
sericei si din st. Scriptura. Note din studiile ce facea.
Dupa acOsta o scriere: Mestesugul sfinta cdrti", scrisa la
1823 si care scriere a sa, pentru valdrea ce are, am si
inceput a o imprima chiar acum. AcOsta scriere cuprinde
multe date si cunostinti asupra invetamentului si a meta-
dei invetaturei cartel la Romani, pe la finele secululul
trecut inceputul acestni present.
A pot : indeninarea Vasilie Macedonenul, impe'ratul
Romeilor, cdtrd foul sell, Leon inteleptul ,si imperat de ase-
metier, al. Romeilor. Textul original si interpretat in linoba
apla gre-ca, se vede ca pentru invetaceii set. pupa care apoi
tot in acesta condica tarast are note extrase din Teo-
tochi, Teofilact si in fine o cronologie a istoriei univer-
sale. dupa istoria lui Stagheritu. Un nuttier de poesil
iu greceste si romaneste, compose de el si pose in gura
elevilor lw, carii erau din familiile : Gradistenu, Porum-
barn etc. prin care aria felicitau pe phrirttii for la s'erbeitori.
La sfrsit transcrie iarasi, ca si la inceput, diferite du-
ventart tinute la Mitropoliti, la Domni, in deosebite im-
prejuran si vine "Ana la Grigorie Mitropolitul de la 1823.
Apoi iarasi note si catalage de ale elevilor, cu care se
termini condica sa de casa.
2). Alt manuscript, scris greceste romaneste, in folio,
dar din care lipseste o parte. Incepe cu scierea roman6sca :
Din Alfa Vita sulletgscd &ellen. Dupa acOsta : Kav6v
TY14 ypav-p-aux."(1:;Canone ale vorbelor, adica o gramatica
grecOsca §i romanOsca. In fine : Eio-aiorp; Ei4
ip.p.v.lity.yjvIntrare la cea eline'scd gramatica, tot gre-
ce§te romaneste. Prin acest manuscript iarasi se intal-
nese cataldge de elevi si daravere cu lefa ce lua de la elevi.
lug
ii
si
Tip faypt-
x-ii,
www.dacoromanica.ro

57. 376 MATERIAL PENTRU ISTORIA LITERATUREI
3). 0 scriere intitulata : IxolET,ov & Twv TcpwTolzEipwv 1819-
Scaa intdia a celor incepelorr. Un abecedar, dedicat Ty)
cpLITityi Tux-yet AxxthvArea rubiterpatrit a Dacilor. Dupii
acest manual preda de sigur buchele invetaceilor sea in-
cepetori. La urma cuprinde si rugacium si precepte, tote
in greceste. Manuscriptul este octavo.
4) 0 aka' gramatica grecesca cu romaneste in parte,
intitulatit : rify-/naGetoc Tiic ypatIptoc-rczic; Propedia grdmati-
cet; dupe acesta o introducere in gramatica. In fine di-
ferite corespondenti de val6re istorica si copil de pe ea-
te-va documente vechi. Manuscriptul este quarto. Pe co-
perta acestul manuscript cetesc in greceste urmittorea
insemnare, pusi, de m4na Iui : La anul 1827 Septem-
vrie 8, in 6ra a treia de dimin6ta a adormit in Domnul al
doilea batrin al men, Presf. Chir Constandie, fost Buzeu
si s'a inrnormantat in biserica st. Dimitrie de aicea din
Bucuresti, care s'a ritdicat de Presf. sa, si s'a infrumu-
setat cum se vede, in cat s'a facut al doilea ctitor, pe
tend era inert Episcop de Buzeu, si este metoh a aces
sfinte Episcopal; deei spre tinere de minte am insemnat
aicea. pie al doilea batrin al men, pentru ca de catra
el m'am hirotonisit preot si m'am cinstit Protosinghel ;
lar intaiul men batrin a fost Pr6sf. Arhiepiscop a vita
Ungro-Vlahia chir Filaret, care din al Mirelor s'a faent
al ROmnicului, care m'a si imbracat pe mine cu schima
de rasofor. Am stria la 1827 Septemvr. 14.
(Subscris), Protbsinghelul Nauru fost Apostolenu.
5). Alt manuscript: FiptT71%; T16; ci),10Eicc4Judecatoral
adev6rulur. Acest manuscript cuprirr'e o transcriere din
tomul I a Patriarhulut Ieremia contra Luteranilor, care
porta titlul de mai sus. Dupa aceea : 1<xv69v; Tij. xoviti4
;toaix-c.yi Regule ale limber de obge Greceste si romaneste,
fiicend $i regule de gramatica romana in comparatie en
cea greca. Apoi transcrie din Patriarhul Chrisaut, din
Sintagma lui, despre oficiipendadele. In fine corespon-
www.dacoromanica.ro

58. RISERICESTI NATIONALE A ROMANILOR 377
dente de ale lei si transerien de documente. Socoteli de
ale scolarilor in abundenta.
6). Alt manuscript : Xplo-toiit3Eta via Toy. A'-Buna obici-
nuintd noud, BXaxia Aath.4 1829. Tot manuscriptul
este scris in poesie, in dou6 limbs, greca si romana. Poe-
sia este in pede, fara ritm, atat in greceste cat si in
romaneste, si este precedata de o introducere &aril orto-
doxit Scrierea in poesie, declara, in o nota la urma,
ca a facet-o dupa tipul poesiel din ritualul crestin 'ATrO
purcapwv zEt),ioiv, ecrr6 aEjoJpFt4 Acesta scriere este
cu totul originala si curi60. in felul ; merita atentiune
mat ales in locurile uncle descrie moravurile rele ale tim-
pului si sfatueste a se inlocui ert altele mai bone. Este
un fel de bon ton acomodat la roman]. Manuscriptul
complect si in octavo.
7). Alt manuscript intitulat: X.pto-ro0Eta iv ta.v/4 Mouv
TEv4 A74i9:4-Buna obicInuin(d in Valahia Aluntend a Da-
chid. Acest manuscript Ca continut este tot ace] anterior,
minim mat corectat, deosebirea este ea pe &and cela-lalt
declara ca-1 facia: In qilele prea puternicului si pravos-
lavnicului in Christos imperatului nostru Necolai Pavlo-
vici", in ace:4 de al doilea dice: In 4ilele prea inalta-
tului si prea blagoceAivului nostru Donn si obladuitor
a Oa Ungro-Vlahia, Munten4sca Dachie, Eti Grigorie
Dimitrie Ghica Voevod, fiind Mitropolit Chir Grigori, la
1827 Ghenarie. Dupa aasta are o dedicatie catra Mitro-
politul Grigorie si o introducere de mare valore, ca con-
tinut, adresata : Celor cuventdreft dimpreuna frati Dacht
intru Domnul sa se bucure ". In acesta prefatu spune
ideile sale asupra originel Romamilor si in care cunt multe
lucruri surprincletore. Prefata este scrisa greceste si ro-
maneste. La finele acestei prefete se subscrie : Protosin-
ghelul ..Naztvz din districtul Mused. Naum Protosinghelul
era dar si poet, or! mai propriu clis se anevoia a si ex-
prima sentimental patriotic mai ales in poesie, ca fiind
utat seducetare si mat atragetdre cetitorilor de cat prosa.
Tic
frati.
xapF,ia;
ei
isi
to
www.dacoromanica.ro

59. 378 MATERIAL PENTRU ISTORIA LITERATUREf
La finele acestui manuscript se ceteste urrnatorea poesie,
facuta de sigur ca respuns vre -unui Roman, ce sustinea
ca snntem singe curat, numai si numai roman, caruia-i
respunde prin aceste versurt:
Te laud' in rumanie, Din fratif cei do parnent.
Numele eel de robie, Do bun neam si (16 o vita,
Dac sint Si nu ruman Si en to de o credinta.
Numele '1 am d6 stepan, Domniele Dachicesti
Newlin] a-I schimba nu pore In Iasi si in Bucuresti
Niminea barfind si f6rte. Acestia an asedat,
Ca si insusi ellenii Si el 16 an intemeat.
Locuind cu veneticii Necioplitul nimic stie,
Fireste si elleni sint Birnic este din robie.
i patriott de pament. iVcatm, Prot.
Fireste dar si en sint
8). In fine, manuscriptul intitulat: T-c(?(;)vtv.a
rnatie. Cuprinde laude in proza catra Domnul Ion Alec-
sandru Constantin Moruzi, eatra patrie, patriott, Mitropo-
politul Dosoteiti, di scrie victoriile stremosilor Dachi, Ro-
mani si a Domnitorilor terilor romane si fineste en o lauda,
°atm Ion Diihail Sutzo Voevod. Tate acestea numai in
greeeste. Tot in acest manuscript face o comparatie asu-
pra literilor grece si cirilice si regule de slovenirea ore
silabisirea veche si da si cate-va regule despre gramatica
roman6sca. in general scrierea lui Naum este ortografica
si conseeventd pretutindenea.
Acestea sunt manuscriptele ce posed 'Ana acum din
scrierile meritosului Protosinghel Naum, care in tom viata
sa a inNqat si s'a invetat, a simtit ca este roman si
htcrat la conservarea naonumentelor literare stremo§e.sti
Este de mirat ea, de si educat in sc6la greea biitea en
bicin de foe abusurile grecilor, mat ales ale cel' r din
funetiile statului si ale Egumenilor greceF,th.
Multamirea cea mat mare sufletesca o am simtit, cand
am constatat, din alaturarea manuscriptelor ce posed, en
cele ce exibt in Academia mistra romanii, ea tot acest
Dascal este si .colectorul si transcriitorul a tree condici
a
Ada
www.dacoromanica.ro

60. BISERICF§TI NATIONALE A ROMANILOR 379
marl de documente, mai ales de la finele seculului tre-
cut §i de pe timpul eteriei, si a carol* autor nu se cuno§tea
Omit acum. Eti singur m'am folosit de ace to condici,
scrise in greceqte §i rorname§te §i din care am tradus si o
cronologie a evenementelor la Romani de la 1769-1812
in : Istoria Mitropoliei 1VIoldovei i Sucevei etc." Acum cu
multa,mire sufletesca, declar ca am constatat ciI Protosin-
ghelul Naum este autorul acestor condici, ce contin un
numer a§a de raRTA §i aiat de insemnate de documente
romane§ti.
Niel chiar donatorul acestor manuscripte Academies, D.
Dimitrie A. Sturdza, nu mi -a putut spune tine este auto-
rul lor. Cu timpul sper a da la lumina, multe din scrie-
rile de valore a acestui dascal roman §i a publica mai
ales din documentele culese de el.
Acesta-i Protosinghelul Naum din districtul Muscel, ne-
cunoscut pana acum.
Pentru present, in cele precedente, am dat publiciattei
tratatul seu asupra insemniitatel inv6taturei si a invetiirei
cartel la Romani, §i care este intitulat Pedoslovie.
C. Erbithiu
www.dacoromanica.ro

61. TETRAVANGHELUL DIACONULU1 CORESIE.
(Ind :-,'a terminat de imprimat acesta pretidsa carte
pentrulionittru? La 1561, incependu-se in luna Mai in 3
dil Si s'a sfersit in luna Ianuarie in 30 chile, Ia anal
7069 (1561).
Unde s'a tradus si scris? In Trigoveste (TergovitP).
De catra tine s'a seris? De catra Diaconal Coresie
$i Tudor Mac, carii eran din Tergovh;tea.
Uncle s'a imprimat? La Brasov.
Cine a conlucrat Ia imprimare si din ce motiv? Jupa-
nul Hanron ll4gnern din Brasov, in chilele Craiului Ianasu.
Tote aceste intrebari si la care pang arum se respi,n-
dea cu terra si variat de literath Romi ini, de acum sc vor
sti positiv, dandu-ni respunsul insast cartea. la finele ca-
ria se ceteste nrmiitorea insemnare imprimata, si pe care
o reproducem spre stiinta tuturor iubitilor Romani.
ii.Pq Ispr4rk fra".r*Aqii WI'l i Ait:11-0/()F0Ah (VW-
/Ohl WII Koy cl)pZIIIHITiAll (NiVAi!?14 C411Th.
i 7 i
4 411AEAF MZOCF1 Aq lAllaWk KpAll. E N MS111A-
M;yiKANXWh krkrNEels Zsf.,11.411W0Bit. ;Mk CuiVrrk
MEAAN1E 11E4Te0y C(131 TEAE Kirin Kentomiri
i i
TETe0E VA. WII A Mh CK9I1Ch A `ITUC'if CONTE taw
AE 41:SZLIXT92K Ca (I)IE 11WfinAwP pVMAN111.111
7
www.dacoromanica.ro

62. TETRAVANGHELUL DIACONULL1I CORESIE 381
CZ+11,EA+r7ft CZ+6414E 9VMMI,141 91-1NECI1 KeayHim.
K(c!lIVIE% rca,; 1.1lE WH C1)1,1TqAk 11ASEAh ArlAk KZ"
%T ca KOetitiTihi. Nii 1 KAI1ETE 44Xt1TA GEC+
, , , ,
91114%1
,
plOA MAN &FINE E A rpacil Ktl0 iiiINTE K$1
414EAECb /4)EIVrork, I, MiE AE KVIill NTE NE4.114E
ACE 4AHMkX Cif-ell-MX. tklq11* A9+4% liZeqrAMk
1 , 7 1
Totiii CONLI,F1 fiZelifiUdi Cla eE BA)KivitIll OW
7 2
11-1111k1 Cue( 110111xI. 4KZe0eA M*1,1* BA SENH
A `ACT+ liZia1,11 KVLIMHitIM ISVMk MAH1-TE CZ
9EACKNI. HE9E1141p. CZ HS t I'lE NC CZ CZ-
(NV/ADM W H i ;1-ICA iKVIIAiHVAVH KANEWX
,,,
14arilIph. CKVICAMknE INIrtIKOHk KOPECK ULF Te%r0-
Mir. WH TVAWP tNI/AKk. WH CAS +91111Vir k
4 AVNA AV MAN r ;VIM LIM CA! Cd)eXHMTEk
- ;
4 AVHA AV riNbA r
1
1 A ZHAE SZATO 5 MIE
- ._.
AA +LUTA TE 4ReAUJOBIs.
Cu vrerea Tatalui si cu ajutoriulti Fi-
iulu' si cu sfrasitulii Duhulul Santa. In
zilele Marie' lu Tana Crai, eu jupanul
Handst Begneru dein Brasovii amti a-
vutii jelanie peintru sfintele cart' cresti-
nest' Tetroevanghel, si amu scrisu aceste
sfente carp de invatatura, sa fie popilor
rumanesti sa intelega sa invete Rumanii
crestini, cum graiaste si sfa.'ntulti
Pavelu Apostolu catra Corinteni 14 ca-
www.dacoromanica.ro

63. 382 TETRAVANGIIELUL DIACONULUI CORESIE
pete: in sfanta beserica mai bine e a gill
cinci cuvinte cu intelesii de cata 10 mie
de cuvinte neintelese in limbh striina. Dupa
aceia ye rugamii toti sfenti parinti oare
vladici, oare episcopi, oare popi, in cd-
rora many va veni acestea carp cresti-
nesti cumii mainte sd cetesca, necetindU
sa nu judece nevi sa. sadufasca. Si cu
zisa jupanului Hanesii Begnerii scrisamii
eii diiaconfi Koresi of Tragoviste, si Tu-
dor ditacti, si sail inceput in luna lu Mai
3 zile si sail sfra§itii in luna lu Ghenua-
rie 30 zile, valet° 7 mie 69 in cetate in
Brasovii.
C. Erbiceanu.
www.dacoromanica.ro

64. PROFETIILE MESIANICE.
Urmare. Vedi No. 4, an. XII, pag. 290.
Profetille despre divinitatea lug Mesia.
In cartile Ante afiam ca numele de D-clew se da
ate odata si unor persdne insemnate, angerilor si
regilor, dar data vedem ca Mesia se numesta D-c,lett
nu numaT cate odata si in treeat, ci intr'un mare
num& de locuri; data vedem ca numele propriii a
lui DA.eu, care se da puma]. luT, se da si lui Mesia,
name pe care IudeiT it respectati forte malt; daca
vedem in fine eh in multe profetir. se atribue lui
Mesia eternitatea, care este atributul lui D-cleti, de
sigur eh Mesia, conform cu protetiile acestea nu era
sri fie un om simplu ci Trebue a dovedi
aceste trey puncte, spre a le aplica apoT la Mesia.
Mai iuteiu putem aduna mai multe profetii, care
atribue Mesia divinitatea.
In ps. 44 pe care parafrasa haldaica si rabiniT it
inteleg de Mesia si care nu pate conveni deck, nu-
mai lug', cetim : Scaunul teu, D-cleule,invJcul vjcului:
toiagul dr ep tatez, toiagul imp dr eitiel tale; iubit- al dr ep-
t atea ai urn fara de legea: pentru acesta to -a uns
lui
si D-deli.
si
www.dacoromanica.ro

65. 384 PROFEIIILE MESIANICE
pe tine, D teu cu unt-de-lemn al bucuriet
(7-8). Mesia cel uns de D-deil cu untul de lemn al
bucuriei se numeste D-clew fara adaus si D-cleti a
carui tron este etern.
In ps. 109 David numeste pre Mesia Domnul
eh D-clew l-a pus sa, sada de a drepta sa.
Is. Chr. propune Iudeilor acesta profetie ca o do-
vada a divinitatei sale: el ii intreba, cum Mesia
fiind fiul lui David, 'ite acesta sa-lnumesca
Aceste cuviute ale Mantuitorului nostru contin doue
lucruri: 1. De ore -ce li aduce inainte locul acesta
este sigur ca Iudeii pe timpul seu intelegeati textul
psalumlui despre Mesia; fara acesta argumeutul
near fi avut nici o tarie ; si in loc de a face pre ad-
versaril sei sa taca, ar fi provocat un respuns in-
drasnet, cum clic ca locul este mesianic child nu se
raporta la el? 2. Argumentul acesta este fOrte pu-
ternic. Daca urmasul lui David era sa fie un simplu
om, cum putea sa-lnumesca domn, mai ales ca era
sa se nasca mai multe vecuri dupa el? Argumentul
lm Is. Chr. are de obiect a prevesti misterul intru-
pare' sale si a dovedi divinitatea sa unita cu ome-
nirea.
Isaia in multe locuri da lui Mesia numele de
D-4eti. El dice ca feciOra va naste un flu pe care
it vor numi Emanuel, adica D-deti cu noi, ceia ce
arata reuniunea Dumnec;leirei si a omenirei in ace-
iasi persona. El il numeste D-cleu tare. Piedica Iu-
deilor ca D-cleu insu,,s1 va veni i ne va mantui. Cu-
ventul acesta D-Veu insusi ne arata in de ajuns ca
nu vorbeste figurat. Dice ca trebue se gatesca caile
Domnului si sa indrepteze cararile nostru.
-deule, D-deul
dice
D-clew?
sea al
www.dacoromanica.ro

66. PR OFETIILE MESTA NICE 385
Oare un rege sail vre-o alta pers6n6, care figurat
s'ar fi numit putea 6re sä se numescA ll-cleul
nostru ? In acelasi capitol 40 lice cetatilor din Iuda:
lacei D-deul vostru, iaca Domnul , veni-va in-
tru putere. Oare espresiunea D-deal vostru tirepecirea
Domnul D-deg nu dovedeqte ca aici este vorba de
D-cleil in intelesul propriii si literal?
Am audit pre Malahia clicend stdpanitoriul do-
rit va veni in templul seu. Acesta nu pate fi altul,
precum am Veclut deck Mesia, dar templul nu pote
fi deck al luY asa dar Mesia este adeve-
ratul cheYprofetul nu putea vorbi de un om,
pe care-1 numea prin metafora, ca vine in
templul seil propriil; ar fi o metafora aplicata la o
alta metafora, ceia ce nu este potrivit qi nicT se in-
trebuinteza.
Acesta multime de locerY, care ne arata pre Me-
sia ca dovedesc, ca este vorba de adeveratul
D-cleti, cad nu ne putem inchipui cum de se unesc
atatea locurT prufetice spre a ne da un inteles figu-
rat ? ApoY, multe din ele contin lucrurT care nu se
potrivesc cu un D-qeti metaforic.
IL Ceia ce este §i mai. precis Ina, observarn cä
intre numele lul sunt unele pe care scriptura
le aplic6 la pershne insemnate, precum numele E-
lohim §i Adonai, dar cuventul lehova esprimA nu-
mai pe Iudeii singurY clic ca -Y este reservat
exclusiv; ei all couservat pentru numele acesta res-
pectul eel mai mare, numal marele preot it rostea
odatii pe an in cliva espiArei. Daces vedem noY, eá
numele acesta, asa de onorat se aplica la Mesia, tre-
BiserIca Ortodox Roming. 5.
D-qeti
D-deti,
D-cleti;
D-den,
ea:
D-den,
D-den,
D-den
www.dacoromanica.ro

67. 3S6 PROFETIILE MESIANICE
bue sa fim ine,redintati ca este in intelesul literal si
strict, sere a predica ca va fi
Am veclut ea Ieremia it numeste ast-fel, c'and
qice: Iata dile yin, dice Domnul, ci voiu radica lug
David odrasla dropta va imperati'imp6rat va in-
plege va face judecatd dreptate pre Omen&
ceva mai departe dice: Si at numele luz cu care
it vor numi lehova dreptul nostril (23.5,6). i mai
repeta ()data aceiasi profetie mai eh' in aceiasi ter-
mini Si tot-deuna (land lui Mesia numele minunat
de lehova (33, 14). Fara indoiala Ieremia vorbeste 1)
de Mesia asa precum it intelegeati rabinil si precum
am aratat ; si 2 recunaste in acest Mesia pre ade-
veratul pentru ca-i da un nume care' este
consacrat numai lui
In fine, in multe profetil vedem ca Mesia se nu-
meste Fiul lui D-clew nascut din eternitate.
In psalmul al doilea, David dice : Di-sa Domnul
Domnului nteu : Fiul meu estt tu, Eu astadi to -am
nascut. Cate odata se observa in cartile sante ca,
titlul de fiu al lm D-deli se da. unor Omen' virtuosi;
dar cuventul profetubn nu se pate lua in intelesul
acesta, ci profetia ne presinta pre un flu nascut din
D-cleu, prin urmare este un fiu in intelesul natural
si strict. Ceia ce se mai ad auge, ca a fost nascut
astach, se raporta la, eternitate, care n'are nici ina-
inte Mc' pe urma si care tot-deuna este astade.
Daca s'ar lua cuventul acesta in intelesul ordinar,
ar Insemna ca nascu pre Mesia cinar in mo-
inentul caud vorbea David, ceia ce nil se pate
admite.
isi ysi
D -bleu.
si
D-deti
www.dacoromanica.ro

68. PROFFTIILE MESIANICE 387
In psalmul 109, pe care I-am vedut ca este me-
sianic chiar dupa marturia Tudeilor: Ma inainte de
luce'far to -am nascut (109,4), Mesia este nascut din
D-deti, nascut mai inainte de orT ce creatures si din
propria sa fiinta; prin urmare nu este aid intelesul
figurat, asa precum se dicea de sang, ca sunt fiT
aT lui D-deil, este in intelesul strins, mai inainte de
yea prin urmare din eternitate.
Mihea vorbind de Mesia dice ca efirile sale din
inceput, din dilele vdculul, ceea ce anunta existenta
sa eterna.
Am mai putea adauge aid un loc din cap. 53,
unde se dice: ,,Si neanzullzacine-1 va spune, sail mai
bine: eine ne va istorisi naWrea sa?
Cred cá s'a dovedit in deajuns prin un numer
mare de profetir ale legei vechT, ca Mesia care a-
vea sá fie mu, trebuea sa fie tot-odata si D-cleti nu
intr'un sens figurat, asa precum nutneste scriptura
chte odata pers6nele insemnate, ci inteun inteles
propriu si literal. Aplicatiunea se p6te face usor
la intemeietoriul religieT crestine. Niel' un alt orn
din lume n'a reclamat dupa predicerile iudaice ti-
tlul de D-deu. Dar not credem aceia ce spunea si
profetir ca Iisus este adeveratul Fiil al lui D-deil,
asa precum trebuea sa fie si Mesia, fiul nascut din
veer din D-deu, D-deu insusr si adeveratul Tehova,
pe care-1 adorer Iudeir.
Tata dar o clasa de profetii, care nu puteair sá
se faca prin cunostintr naturale, si implinirea lor,
care nu se putu face din intamplare, pe care le ve-
dern reunindu-se in persona sa, si care dovedesc
ca el este nu numar trimisul D-deesc, care avea sa
mhntulasca lutnea, ci insusi D-deu, care 1-a dat.
(Va 'Irma).
Anh. Gherasint T. I'itisteann.
...__-.---..4). r........-.-..---- _
www.dacoromanica.ro

69. CRONICA BISERICEASCA.
(Urmare. Vedi No. 4, anul XII, pag. 312).
Biserica ortodoxa din China.
Vladimir Vas. Gorsky, a fost irate mai uric al renumitulut A-
lexandru Vas. Gorsky, decedat la 1876, in calitate de re-tor §i
profesor la Academia Spirituala din Mosqua. Vlad. Gorsky dupa
terminarea eursului compleet cu distins sucees, In Academia, Spi-
rituala din Petersburg, la anti] 1839, a pleeat la Pekin imprenna
Cu arhimandritul Policcnp, unde a decedat in tomna anului
1847. In Pekin VI. V. Gorsky s'a ocupat forte mult cu istoria
Chine], a coinisionat forte multe cart, franeeze, germane, angleze,
relative la studiul seu. Despre el se aminte§te in corespondents.
I. P. Filaret Homilevsky, renumit arhiepiscop de Cernigov, cu
par. Econom, A. V. Gorsky, renumit istoric rus... a).
a) C. It. Cmnpuolrb. IIltcbua (bneapea gepunroneearo lab A. B. Fopocomy. Mos-
qua, 1885, pag. 36, 57, 61, 106, 212. Acestii carte, din care un exemplar s'a
subsemnatuluide plir. S. C. Sniirnov, cunoscut invetat rus, fost rec-
tor si profesor la Academia Spiritua a din Mosqua, este interesantil in gradul
supeilativ. In ea se descoper o multime de lucruri necnnoscute. relative la
mai mult persona mareante din biseriea rusa in timp de un secol epr5re. Asa
despre 1. P. S. Filaret Amfitheatrov. mitropolit de Chiev 1857), carele a tuns
in monahism pe P. S. Filaret Scriban in laura Peeersee la 1841, si tot acolo
hirotonit in leromonah pe P. $. Melchisedec SStefcdnescu, la anul 1861, se
dice, ea n'a fost corect fat cu I P S. Filaret Drozdov, mitropolit de Mosque
1867), in chestiunea traducerei bibliel in ruseste. Des r- I. P. S. Innocent
Borisov, arhiepiscop de Odesa (-1- 1857), dire, ea nu este asa de mare Chrisos-
tom rus, dupii cum este in genere admie. Despre I. P. S. Macaria Bulgacov,
mitropolit de Mosque (1- 18821, (pee, cii sistemele ultimului de Teologie n'au
nisi o valOre sciintiticii ,,/ntroduceren in Teologia ortodoxii." Qi Teologia Dog-
matieli" de 1. P. S. Macarili Bulgacov s'au tradus in mai multe limbi, si in cea
romAnii de P. S. Gherasim Piteptinu, distins profesor la Facultatea Teologica din
Bucuresci. Serie] ile I. P. S. Filaret, arhiepiscop de Cernigov a 1866), s'au
tracks in mai multe limbi, ei in cea roming s'a trades Patiistiea" de P S.
Genadie Fauleenn, actual episeop invictat de Romnie, Tar mannalul de Istoria
Biseriasei generalli de d. Ion N. Ghermitneseu, fost profesor de Ietoria Uni-
versalii la Stroinarul Central din Bucuresci.
dliruit qi
(-IL
0
www.dacoromanica.ro

70. CRONICA B1SERICtSCA 389
In timpul de fata misiunea bisericesca rusd din Pekin, eapi-
tala Chinei, este bine suslinuta atat de guvernul rus central, cat
si de agentii diplomatic! §i consulari nip din felurite ora§e din
China. Acestd. misiune are mai matte biserici §i case de rugaciune
in Pekin, Sanchai, Canton §i alte orase. La frontiera Chinei cu.
Rusia atat spre Siberia, cat §i spre Asia Ceara la, sunt multi chi-
nezi ortodoc§1, earl' porta un comercid tains eu ru§ii in orasele
Kiachta, Urga, Maimaein, Troitzcosaysc (spre Siberia). Ciuguciac
(spre Turchestan sau Asia centrala). Se ved multi chinezi orto-
does' prin Petersburg, Mosqua, Nijni Novgorod, unde se face
cet mat mare bileiu (iarmaroc) din lame, mai ales comercianti de
ciaiu....
Mai ales dupd anal 1844-1848, cand Francia §i Anglia an ba-
tut crunt pe Cbinezi, s'au declarat mai multe orase maritime,
ca libere pentru domieiliarea Euroneilor in ele, §i cu acesta o-
casiune s'au construit multe temple crestine catolice si protes-
tante. Dar in interiorul Chine' cristianisinul forte greu patruncle,
cu tote ed, mai multi misionari anglezi, can '§' desfasura activi-
tatea for in India, supusa &nee], cite odata intra in China. A
propaga cristianismul in China este ma' greu, ca on-unde, avend
in vedere organisatiunea interna a acestui colosal stat, cel mai
populat din lume, §i fanatismul far';, margin! al lamaismulta (ele-
rului) pagan, carele inventeza tot-felul de calomnii nedemne, nu-
mai spre a ponegri pe acela, care nu crede ca dinsul, §i acesta,
bine inteles, spre a nu-§a perde inriurirea, la eas data popula-
tiunea se va convinge despre veracitatea cristianismului si falsi-
tatea naganismului... Se comunica §i fapte triste despre mersul
cristianismulut in China : misionarii catolici si protestant' intri-
geza intre den§ii, ca §i contra celor ortodoei, deviaud de la misiu-
nea for bisericisca, transformandu-se in agent i pe cand ar
trebui sa stie, ea eristianistnul, sub on ce forma s'ar propaga
elortodoxd, catolica, protestantaeste incomparabil mai supe-
rior, ca paganismul, ori-care ar fi politica guvernului, pe carele -1
represinta ace' misionari... Nu de mult s'a comunicat prin
Ca ni§te agenti politici protestant' au ars mai multe mii de exem-
plare din biblie, tradusa in limba chineza de catolici... Apoi nu-
mai cre§tint nu pot fi numiti ace' agents, caci Mantuitorul a po-
runcit sa se propage sublima-i invetatura la tote neamurile, dupa
cum scrie sf. marele apostol al neamurilor, Paul, intru Christ nu
este nict elen, nia iudeic, niclbarbar, nict scith, circumscris, nici necir-
cumscris, sclav sari liber, ci Christ tote qi in tote" a).. Cristianis-
mut este o religiune tolerantet, care are, ca basa, afara de cre-
ainta si speranta, caritatea (dragostea), pentru a aduce pe otne-
fire la mantuire pe calea adeverului, binPlu1, frumosului, tar de
loc nu a reinvia fanatismul pagan antic, carele era incuibat
chiar in eel mai civilisat popor din antiquitate elen (sau greci),
care popor privea cu dispret pe altul, pronuntand cuvintele :
Fie-care, carele nu este elen, este barbar"... Comparand cris-
a.). Epistola cittrè Coloeseni, cap. 3. vers. 11.
politic);
share,
1i,
www.dacoromanica.ro

71. 390 CRONICA B1SERICtSCA
tianismul cu pagauismul numai sub acest raport chiar, gasim ne-
asemanata superioritate a primulut asupra ultimului... Pe semne,
ca lumea cea civilisata a uitat principiile adeveratului cristia-
nism, devenind numai dupa num e cregtina, in realitate iusa re-
manend tot pagana, ca odiniOra dupa cum cu regret o spun a-
cesta numai organele de publicitate ortodoxe gi catolice, ci gi
cele protestante,aeesta cu ocasiunea luptei invergunate ale bise-
ricei cu statul in Francia, Italia gi parte chiar in Germania... A-
cum cristianismul divisat isi primegte recompensa meritata.
malt, ca ori-cand, dar scanteia adeveratului cristianism Inca tot
licuregte in multe locuri, gi aeesta bucura forte mult pe tour aces
cars se intereseza de sorta cristianismului, atat de persecutat de
aces earl trebue sa-1 sustina...
Pentru ca activitatea misionarilor intre Chine zi sa alba mai malt
succes, societatea ortodoxa misionara din Mosqua a tradus in
limba chineza gi a tiparit cu litere chineze Evangelia gi micul
catehisis a).
Dupa mortea imperatese! Anna (1730-1740) a fost pe tronul
imp( rial al Rusie! pruner!' Ioann al VI (1740-1741), gi in timpul
acestui imperator dominau la curtea din Petersburg ducele Biron
gi in genere partidul german-luteran. In acel timp in Siberia era
guvernator general Lang, de confesiune luteran. carele a dat fOrte
multe drepturi lamilor (popilor) paga,ni in Siberia. Acesta s'a re-
petat gi sub Ecaterina Ii (1762 -- 1796), cand in Siberia era gu-
vernator general laragi un german-luteran Frauendorf, and lamii
pagan! au primit mai multe drepturi, gi in genere aveau o aga de
mare putere in Rusia ortodoxa, pe carea n'o aveau n'el in terile pa
OneMongolia gi China. b).
Pentru a schimba legiuirile, prea favorabile, accordate lamilor,
gi confirmate chiar gi la anal 1853, sub imperatorul Nicolae I
(1825-1855), au fost chiemati la Petersburg, pentru a Ii consul-
tat!, ca ameni competent], d. Simeluicov, guvernator general al
si I. P. S. Veniamin, arhiepiscop de Ircutsc, avendu-se in
vedere, cu acesta ocasiune, a se lua mesur! pentru imbunatatirea
ortodoegilor nu numai din Siberia, ci gi din China. c).
Se comunica despre apropiata suire pe tronul Chinez a tone-
ruin' bogdiehan (imperator), gi dupa dispositiunile, luate pentru
serbarea ac'stei solemni'ati, se vede, ca autoritatea imperateset-
mumei nu va scadea de loe, eel putin in primil ant al administra-
rei tenerului suveran al imperiului ceresc "... d).
Misiunea bisericesca ortodoxa usa din China, avend in capul
seu pe arhimandritul Ainfilohiu Lutovinov, depinde direct de sf.
sinod administrator permanent al biserieei tuturor Rusiilor, ca gi
cele din Tookio (Iaponia), Ierusalim (Palestina), pe eand tote bi-
sericile ruse, aflatore atara de Rusin, depind de Mitropolitul de
a). AepsomrbiA 13tcTumrb". Petersburg, 1887, No. :39 pag. 648.
b). .4epsomrbid Blimuurb", Petersburg, 1887 N-rele 51-52, pag. 908.
c). 1{epaostrbid BICTIIIIK3", P. tersburg, 1887, NNo. 9,10, p. 159-161, 181-184.
d). Bturtuurb", Petersburg, 1887, No. 6, peg, 118.
nu
real
Siberiei,
,,IlepsoestAil
www.dacoromanica.ro

72. CRONICA BISERICESCA 391
Petersburg, earele administreza §i eparhiile de Novgorod si din
marele ducat de Fin iandia (capitala, Helsingfors), acesta de mat
mult timp a).
Despre biserica ortodoxa din China se pot afla forte putine in-
formatiuni, §i de aceea am cules aci tot, ce nal-a fost cu putinIa, cu
tote ca aceste infornmOuni presinta un ce forte incomplect, care
lasa mult de dorit. Dupa cum in Iapk.nia suet 2 factor' principal'
dintre romcinc-par. Anatoliu Tichaiu §i fratele seu Iacob, din Ca-
rele primul -One corespondeqa cu P. S. Silvestru Balanescu, epis-
cop de Huqi,tot aka §i cu China au legatura 2 roman] renumitul
spatar Nicolae Milescu. in seculul al 17, §i d. profesor August G.
Scriban, carele a scris despre China.
1)1. N. 4adyjensky, prim secretar la legatiunea imperiala rusa
din Pekin, China b) este permutat, in aceeasi calitate, la lega-
tiunea imperiala rusa din Bueurestl, Romania., c) in locul d. Gr.
Gr. WilamoNs, decedat i inmormentat in Bucuretl.
Gheorghe P. Samurianu.
a). IC. II. no6tAouocnom. Grgerb DO utqloncrey npaeocsasu. incnoetp,anit aa
1884 rolva", Petersburg, 1886, pag. 5.
b), Almanach de Gbtha", 1887, pag. 641.
c). Lige de min. les membres du corps diplomatique", Bucarest, 1588, Avrill
pag. 2.
www.dacoromanica.ro

73. CEVA FOARTE RECENT.
Cu ocasiunea serbard a 900-a aniversara a in-
troducera crestinismului in Rusia, D. Pobedonotsef,
delegatul imperial pe l'anga Sinodul Rusesc, a tri-
mis, in cliva de 15 Iu lie, de la Kiev, Patriarhului
din Constantinopol, urn-CM-area telegrams:
Tots biserica ortodoxa a Rusiet, intrunindu-se spre a
serba diva rnantuiret n6stre prin santul botez in sinul or-
todoxiei, saluta cu bucurie gi cu recunostintrt patriarhi-
cescul tron al Constantinopolulm, de la care am primit
credinta cea adeverata a Evangeliei si minunatele ceri-
monii ale cultului nostru, si face urart pentru sanetatea
si fericirea I. P. S. Vostre".
In aceeasi di, Patriarhul Ecumenic Dionisie a
respuns urmatarele :
Cu miscare suflet&ca cetind in sedinta Sinodulut celui
din jurul nostru telegrams, pe care Ex. V6stra ne-a tri-
mis, in numele intreget bi,erict ortodoxe Ruse, cu oca-
siunea serbaret celei mart ce a tinut, multamim din suflet
pentru ac6sta dovada a sentimentelor et friitest. Marea
biserica a lm Christos, ca mama afectu6s5 gi ca soya, bu-
curAndu-se pentru ac6sta serbritare religiosii, ce se cele-
br6za spre lauda credintei nostre ortodoxe, si luand du-
hovniceste parte la ea, trimite multamirt cordiale evla-
vi6sei sale fiice i suroribisericei ortodoxe ruse;si se
rogil Mantuitoriulht nostru, sa o paz6scit necontenit prin a
sa tot-puternicie, ditruindu-1 tatii prosperitatea si fericirea
in credinta, intarind i consolidand religiunea nostra,
ortodoxa, spre binele intregel ortodoxii".
GY,?-01-ora
si
www.dacoromanica.ro

74. 57/zos ce se cdn
eez favrea danta.-
cilitd eidatmlz.e,
Mica de
JL
ci
s,... ' ,L% .. 7 a. 7 -7,11 k.,-'2,",
N,e____.. ....
ea mu ri i le Nearauri
is
`14 I.% ...
le toa te te fe ri ce esc pre e Ti
lugte.
..
NI116 --ap
1-
Z. ..-. -,,,--...N.
--.....
www.dacoromanica.ro

75. 394 IRMOSUI. ADORMIRE1
.-lo -2o
u LL na de Du
If al n u c- a-C- 11
, 1 j,
nme qe eu Na see e toa
fi IlL V".
e t:,--3 -4, Th.:t"......., ...... II 4.00000.-C- ......,-.21' -aP....e....--.,
re 4 Bi ru
--......-
e
er
scu se ho to a
v,....: T.v. ,-- ,--
---.--..--...e - -20 '....... ... -414 ....-2. -4.-
CC
re le fi rei in tru
..c .
v.
v v--
--. . .1, ..,...-....---,--,.%--..---..----Ar ,.--41, ,G----.-3 -.00."
Ti ne Cu ra to Fe ci oa
g
Fe cioa
El
41, -lo ,.ca Na ste rea fe cio re
...;
e ste si moa ar tea a
ill,....,,:":C.:""io --'410 "211. ,-.4. ',mom., 4110.'" ..--, ....mow. 4. Ti "E.o.m. -a. -2P .........
No. ... ...a---....
ar vu ne §te vi ea vi ea
%A c- 117a
"-a. -a. 6. -a.
to Ce e ea 2e e
esti du pa Na ste re Fe ci oa
c5-J ' Sr Pia. -"A s7,0.
ra c113 si du pit moar to
Iz -
%IL - Z% Zl
` . -A.
vi e `..-3 man to e e§ti pu ru.
vit N. 1k t.alb.-21p .,. -a --a
rea Na sea, toa re de Du
%IL F %%
%-
....mtz,-.3,,, ......*--11;
i ne
.. if 10
7 Jo JD 1/4:"..., i...
..,.... q
cs- "s-
---. 4e.''"...' = . wn.
'1..
IL1L
et9-' f "."--i
I
c-
.... ,ir tr ..--- T........ c--
.......---a.
4.
......., 1. -a.V sa.,,e...-___.
'''.."'-1. X., t...___,. 4/1"-,.....__,,i --.A. a.m.. tli.----,:t.....,- ir.'"---......V
-.. Th OL
v-
*.,
."-2. .-"s'a
%..- Z
%+."..,%
u
e
--.
- e1
- ,
eji,
www.dacoromanica.ro

76. mne
0 MICA POEMA. 395
-.714 Z'--
ale eft mo ste mo ste
IL%
.-21. :""ao 21/4.7a - "t..--
In rea a Ta
6 pile. Licema,
os maze Yzeglirci:
I.
0! Tu Sfatei Adormire,
0! Tu de iubire:
lubirea ce Tu ca ndscut,
Pre cel far' de 'nceput;
Pre _Mut lug Dumnecleit,
Ce ne-a mantuit de r6u:
De reul ce l-am comis
Pecatul in paradis.
Pecatul mosstenit de ton,
Ai lut Adam strenepott:
Strenepon strenepote,
Condamnan cu ton la morte ;
La morte, la iad, intern,
La wunca, la chin etern:
0 ! Tu Sfanta Adormire,
! Tu MOM de iubire!
III.
Cand voiu adormi
Ca un pecdtos pigmeu:
wa,
-0
1 c--
-a e"----, ,
"--->
a
Miaca
i eu,
._. , .-- #
a. a. t.. --. 4r--,---..
,a,: 6,
www.dacoromanica.ro

77. 396 0 MICA POEMA
ROgd Tu pre Dumnegeu,
Pentru safletelul meg ;
Rogd-1 pentru indurare,
Pentru mild 0z ertare:
De cate eu 'i-am gre04t,
In tame cat am trait,
Sa m ierte de pomand,
Dandu-ml hand duke ?nand,
I V.
0! Tu Mated, 0! Carata,
Varsd-tz mila cea bogatd:
Asupra saraciei,
Asupra nevredniciei;
Tu me cuno0 forte bine,
Cd nimic bun n'am in sine:
Dar prin iubit Fitul Teg,
Bog sä me mantuesc 0i eu.
Prin a Tale mijlocirl,
Prin a Tale imblendirl!
V.
Eu smeritul Varlaam,
Sirenepot lui moss Adam:
Ca 0i Sim, lafeth 0i Ham,
Ca 0i tata Avraam:
Din care .;9i Tu to tra0,
Ca sei ne athi pre tori dragi:
CO creclend in DumneVeg,
Si unwind cuventul Seg.
VI.
Cuventul Seu cel Prea Slant,
Sus in ceriu 04 pre pdment:
Cuventul Seu de vieatd,
Ottani ce ne dd povatd;
www.dacoromanica.ro

78. O MICA POEMA 397
Povala set facem bine,
Povata cum se cuvine:
Povatd sd ne iubim,
,s5i in pace set traim.
VII.
Fara dragoste, iubire,
11744 in lame fericire:
De cat chin, suspin, durere,
Scdrbe fart Wingdiere;
ILMingdierea cuviintei,
Alcingaierea con5stiinta:
Mangy Brea sufletescd;
Mcingtherea Cre;9tinesca.
Amin!
1888, August 17.
Varlaam Protosingelul,
la Monastirea Ciolanu.
6)¢.0 iiodD
www.dacoromanica.ro

79. R ()MANIA Anil 1888 Luna In lie 25.
SANTA EPISCOPIE
A
EPAREE1 ROMNICU
NOUL SEVERIN
No. .931.
2ea
Prea Cucernicul Protoerev de Doljiu prin ra-
portul No. 403 imi supune la cuno,stintd, cet D-nit
Tache Gr. StaneSCU )3i 1llilialaclze Raicoviceanu din
Craiova au contribuit cel dintgiu cu suma de
3000 ,si al douilea cu 240 let, la reinnoirea tem-
ple biserica santul Nicolae (Dorobantia) din lo-
calitate.
Acestct laudabild fapta find un esemplu vrednic
de imitat. ye 7'0.9 set bine-void a dispune sd se a-
duca multamhq publice pio,silor donator prin
Jurnalul Biserica Ortodoxd Romana" spre in-
curcjarea si a altor asemenea.
PrimiM Prea Stinfite, ale Nostre in Christos
fratesn iMbrati,seri.
Episcop, Glienadie.
ef cancelariei, Diac. G. 1. Gibescu.
Prea Santitulla Presedinte al Jurnalului Biserica Or-
todoaet Romano".
t
www.dacoromanica.ro

80. ROMANIA
SANTA EPISCOPIE
A
EPARHIEI ARGESULIII.
Nr. 5.55.
C'urtea-de-Argefiu 19 August 1888.
La &VI/Le,
Dl. Anton Popescu, din comuna Chilia, plasa
si jucietul Oltu, bine-voind a pardosi biserica ace-
lei comuni, a -I face acoperisul din nou, precum si
de a cumpara o truce de argint pe Santa Masd,
si o colinvitrtt de ammo, cu din ale sale propri
9nijlace ; vd mom. Prea Santite, ca, pentru o ase-
menea laudabila piasd fapta, scrbine-voiti a face
de a se pub/lea sin jurnalul ceredactaft, spre esem-
plvl al altora.
Primitt' ve rog, Prea 8 anrite, ale N (istre in Chris-
tos fracqtilinbratisert.
Episcop, Glienadie Argqin.
Director, N. G. Protopopescu.
Prea Santitulza Presedinte z1 Jurnaliulu Biserica Or-
todoxa Romana".
4.
si
si
www.dacoromanica.ro

81. ROMANIA Anul 1884 Luna Julie 24.
SUB-PROTOIERIA
NISEI SABAR
JUDETUL ILFOV.
No. 33.
J6)
CO,
zea Oant te,
Locuitorit comuna Copacen1 de sits, din acesta
plasa, prinindemnul subscrisului, au conirthuit cu
suma de la nna-mie cy5t-sute (aoo), pentru refia-
ragile necesare bisericez acestei comune, constru-
indu-se din non §.1 o turla la Pantocrator, ceia ce
era forte necesara din mat muite fiuncte de vedere
lzygienice, cad _Mild in present n'a es-istat.
Aseminea locuitornl Gheorghe Gr4,,ore a con-
/24611i/ singur cu swim -tie lea yna-mie done-sit&
(1200), anume ftentru zugravirea din non pesie
tot a acestez biserici, care s'a sci efectuat pe deplin.
Prin urmare vegrisnd dorinta ev.priniatit impli-
nita i zelui defius satisfdcut, suet Bator a zie rug-a
respectuos se- 6ine-void a disposa ca aceste tape
piOse, laudabi le bi merilabile, vial CU deoseoire ale
load/ern/2a Gkeorghe Gris-ore, sa ne aduse la cu-
noglinla pu6lica prin organic/ ziarulut ce redac-
tag pentru a se imita §.1., de ala hthe-voitori i piog-1
in viitor ap fel de eicte.
Bine-yoitz ye rog, Prea &intik, a priori asigu-
rarea Area deose6itei mele slime ce v6 conserv.
Sub-Protoiereu, N. Grigorian Sachelarie.
Prea Santitului Pre,seclinte al jurnalitlui Biserica Or-
todoxet Ronzeina".
ci
www.dacoromanica.ro