1889 06

NY
I
Tikatato
.7,,s-%..vii,,Ivi,.:, P... s'..,' 01/ ' ., ' : ; ,../ 0 '''' .iii 'W., Sietk.- 1'
7,-,,-7-----; -,,- ,- --,, -....-.7*---..._, ."- Z-.._.,
7,40.) ,IN', / '.11, 10 '11. JO ,I: .. li` I ..... ..c... .. 1
/ i sN / it Iii.1 7 t eft's-
.011 ilk
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL X111-lea, No. 6.
S21=''111./113P,_
TABELA MATERIILOR.
1. ScrisOfea Munteanululca respuns la seri.
sot-ea MoldovanuluT pag. 257.
11. Monastirile. Romanesti . . . . . . D 280.
III. Scrierea leroschim. Chiriac ROmnicenu . 288.
IV. Istoria BisericeT 295
V. Despre formele si caracteristica predicl-
mentulul bisericesc . 301.
VI. Monica, muma FericituluT Augustin . . V 310.
VII. Cronica Bisericescl 1 318.
VIII. AcsiOne pe tote glasurile . 332.
IX. DonatiunT. . 334.
BUCURETI.
egjbyl.a/fa. c&elece Jet>
34. Sir. Princilatele- Unite,
I 8 8 9.
o---
lio4okgra9 g000ll000ll
tWIA. ZW.7as46. .Z.100.4K440dtilKCtiusl ../tp
1010,
OnTrdnoi y
w.ie1
M000tomia-03_007CCOCOOCOOCOCINA OLOCICO
SECTIA LTORIE
_
VIM
,
r ,
r
.
BISER/cAl04.
.1i _,-
,.
Ella I
A
gl
7&.
z .1.
tl
a
P
(.-
(
.)
34.
r )/a-4i i4 I
.,-/VW,../VVW V.N.0
'*C4
a
"41.7
I 0.COX
18i0
. .
r---
.
WeriSe
11
www.dacoromanica.ro

MSERICA ORTHODOXA ROMANA.
SCRISOREA MUNTENULUI
CA
RtSPUNS LA SCRISOAREA MOLDOVANULUI. 1)
(Material pentru Istoria Universala §i Bisericesca a Romani lor
din timpurile moderne).
Oozzite
cf
etind cu luare aminte t6te Cate in scris imi
vestekti, veclui ca dragostea adeveruluI §i a
dreptatii, tl au deschis inlesnitorele mij16ce prin
care al putut ajunge la cuno§tinta duhurilor celor
streini §i la descoperirea celor ce cu negraitfi
vrajnad.sie ad cugetat asupra a tot neamului roma-
nese. Dar ins6, a da de fatn, cats piimentenI acesta lucrare
diavolesca a streinilor, ca sa s6 p6tii, apiira de junghierea
ce le stA inainte, am judecat ca cu ac6sta nu vom face nici un
folos la un neam cu totul impilat supt picerile tiranice0ii
st6phniri, legat de tate mhinele a nu s6 putea apiira nici
de o nausea; *far la un ipochimen mic ca mine §i nenoro-
cit de uri-ce sprijinire, negre§it voiu aduce grabnicii
peire, §i aka am fost silit a pi4 o adanca, tacere, prive-
ghind ins cu d6dinsul qi bagand de s6ma la t6te mira-
Ve41 No. 5.
NI 4 dr,f_
4""r4
grietene,
YON:
9
www.dacoromanica.ro

258 SCRIS6REA MUNTt NULUT
rile streinilor vrajmasi eel de o dogma cu pamentenii ro-
mani, pana la infricosata epohi a trecutulut, anul 1821
ce a aratat o jalnica tragodie in totil latimea pamentului
Valachiei, in care all lucrat en adev6rat streinit cele mai
grosnice si shlbatice fapte asupra pamentenilor ce 1-ad hrii-
nit si 1-ad Inc:Agit, care, socotesc, ca s'ar fi sfiit a le lucra
si eel mai salbatict de nitit lege, si acestea tote s'au lucrat nu
numal In vederea einstitulut Vechil al Protectorultd carei
romanesti ci Inert si prin indemnarea mut. 0 prea Puternice,
prea Bunule si prea Milostivule Protector! Oare cum ar fi
cu putinta siti cunosti adeverul, si sa me indestulezi de
sate nelegiuiri a lucrat eel cell' a purtat haractirul in-
tr'acest ticalos pament al tarei romanesti, si cu eatit in-
lesniz all deslegat si au adus la nimic acest Ipochimen de
neam strein cu partasii lui cele ce cu multe trude si osteneli
ai legat pentru fericirea norodulur romanese! Aflandu-me
fat la tot cursul acestei tragodii, am dobandit tote cele pe
deplin stiute, nu numai prin vedere ci si cat intemplarile
cele din urma all descoperit cum si alte intemplari ce
am bagat de semi in cursul Inca de 20 de ani mai 'nainte,
aflandu-me Cu petrecerea in pamentul acestei titri si pri-
vind la tote. Care acele intemplari, inclinate dovedindu-
se cu cele din urma, 'ml dete tote luminile cunostintil ade-
verului ; de acea si bizuindu-me ca intro nimic nu void a-
vea gresala la povestea for (cu tote ca parte dintr'ensele tre-
bue sit'p fie stiute, elite adica s'au intemplat si in Moldova
patria D-tale) ti le aret, prietene, cu deslulire, nu pentru alt,
fara numal ca sa plangt ticalosia acestor pravoslavnice aril
pentru ea, si ell in destul am plans-o si o plang numai pen-
tru 00 am dobandit o deosebita dragoste catra, acest nevi-
novat norod al pre romanesti intr'at4ea ani de ch.nd m'am
aflat petrecend en densii in Sara for ; si acum m'a lepa-
dat nevoia §i pe mine afara dinpreuna en et si plang mai
vertos pentru ca mijloc nu este a rasbi suspinurile for la
nisi o parte de loc si iarasi plang, pentru ca ac6sta, mare
nepilduita, ticalosie a patimit-o fart veste, nu numai de
'int
e
2i
www.dacoromanica.ro

CA RtS UNS LA SCRIS6REA MOLDOVANL'LLT 259
la streinii ce s'ati branit i s'ati inbogritit in pitimentul lor,
§i Inca cu painea lor in gura aflandu se, ail nitivitilit cu t6tA
salbaticia asupra hranitorilor ca sa le stingii, de tot pome-
nirea lor, ce au patimit'o qi de unde socotea ca be este re-
zimul §i temeiul fericirilor. Dar mai 'nainte paniti a-ti po-
vesti cele ce s'au intemplat intru ac6sta tical6sa §i nevino-
vatil, lard in epohi a letului trecut am socotit de trebuinttl,
ca mai intaiti sa-ti dart o deplina §tiinta pentru adunarca
streinilor in pamentul tare] ; tine adica au scris §i ail.
insu§it ; tine intrarmat, pe ce vremi §i prin care vremi ;
§i pentru ca sit o deslqesc acesta mai face trebuinta sa'ti
povestesc pe scurt mai intaiu intemplarile cele ce s'ati ba-
gat de s6miti de domnia lui Constantin Voevod Ipsilant
dupa ce adica, s'au a,ec,Iat domniile a fi statornice pe Cate
Opte ani, ale caruia, Domn, cugetarl §i uneltiri ce bra -
nea ascunse intru adincul inimeT sale, an vestit mai 'na-
inte acel infrico§at cutremur la 14 Octombre letul 1802,
la Inceperile adica domniei sale ;4i chiar in qiita cea dintaiti
in care facea intrarea en tdta pohvala in domnescul sell
scaurt, care cutremur a resturnat din temelie multe mo-
nitistiri, biserici, hanurT, case §i cele mai multe, cu un cu-
vent, §i mai falnice zidiri, atat in ora§ul Bucure§tilor cat
§i afara pe la celc-lalte ora§e i mosh boere§ti §i mondsti-
resti ; qi dupa acesta silli mai povestesc uneltirile §i celor
din urrntti duos domni, adica Ioan Voevod Caragea (la a-
caruia domnie aT fticut §i Dumnia-ta dreT cum bagarile de
serail ce'mi scrii) §i Aleco Voevod Sutul ; qi acesta pe scurt
scriere Imprejur, nu o fac pentru alt cuvent Para numai ca
puiu de fata obrazele cele ce au jucat rolurile aces-
tei posomorite tragodil gi cum din inceput s'a plamadit
acesta rea cugetare a streinilor §i din vreme zn vreme s'a
adaogat §i s'a pus in lucrare. Dupa ce dar numitul Domn
Constantin Voevod Ipsilant s'a suit in domneseul s6u
scaun cu acea grdsnica scuturare a pamentului, cea mai
intaiu ingrijire a sa a aretat spre a se strejui pe sinegi
cat va putea mai bine, de acea '§i-a intarit domndsca sa
'1 '1
'St
salt
www.dacoromanica.ro

260 SCRISOREA MUNTENULLI
curte cu rnajgaluri imprejur, a inmultit cu mare prisos
numerul paznicilor curtit la ogecurile polcurile) lul
Tufecci Basa, Delil Basa, Ghionulei Agani, Car-Serdar si
celor-lalte capetenii, cu multime de arnauti si alts streini eel
mai rei tilbari pribegiti din tara lor. Acest taertim de paz-
nici in 4ilele domnilor pamenteni nu era, ci atat domnia
cat si tota tara se strejuia de paznici parantenf, Tar dupa
ce s'a luat stepAnirea de la mainele pamentenilor si s'a
incredintat in mainele streinilor grew, indata streinii ait
stricat t6ta puterea ostas4sca a pitimentului si all intocmit
capetenil dupa cum all Pasit Otomanicesti, adica Tufecci
Basa, De lil Basa si eele-lalte, dupa, cum s'a dis, si
implinit stegurile en multime de arnauti si altii de neamul
lor, unii fugiti de reutatile ce an fost Meta in tara lor si
altii adusi intr'adins, facend-o acesta cu viclenie pentru doue
sfersituri unul ca s.t se arate credineiosi catra Porta Oto-
manicesca ne intrebuintandu-se, adica, cu paznieT pamen-
teni, si altul ca pota lucra cu lesnire silniciile lor ert-
tra neamul romanesc si sa -1 impileze deseversit la slobo-
dile lor vointe, tiranii ; Tar eel mai adeverat sfersit si mai
ascuns care vremea 1-ati dat pe fata a fost pentru ca sa
p6ta pustii tam romanesca si sa restorne pe insusT Impe-
ratul lor catra carele qa prefacea ea arata credinta,. Nu
s'a multumit acest domn numai cut inmultirea arnautilor
la numitele ogicurt (polcuri) ci a mai adus o multime de
streinl barvati (selavuti) intearmatt, si a pus eApetenie
peste densii pe unul din credinciosii se"' grew, anume Iancul
Caminarul Bonh. A adus si din panduril judetelor de
peste Olt, adica din slujitorii si paznicii acelor judete, si
facendu-i osebit tagma ostasesca i-a inmultit en multi ti-
calosi terani, adusi intr'adins de la acele judete, si intrar-
mAndu-i a alcatuit acesta tagma de cats -va am si a a-
asezat apetenie peste densii pe insusi Postelnicul sett eel
mare G-rigorie Caliarh, si asa Constantin Voevod Ipsilant
in putina vreme s'a aflat in fruntea uneT multime de os-
tiri. Acestea t6te velendu-le smeritii locuiton aT tarei ro-
sA'si
(adicii
le-ad
www.dacoromanica.ro

CA 121,<SPUNS LA SCRIS6TEA MOLDOVANULUT 261
manesti se spalmanta si in sinesi sa mira clicend Oare ce
va fi insemnand atata gatire si atata strejuire, si atata pu-
tere ostas6sca in mainele grecilor ? Dar nu indrasnea nici
a face vre o intrebare, nici a cugeta vre-o iscodire de a afla
adev6rul in vreme cand tote sa lucra in vil6g si in vederea
tuturor celor ce stepanea marginea Dunarei puternici rrtzboi-
nici, adica lui Regec Aga de la Ada, lui Osman Pasa Paj-
vantoglu de la Vidin, lui Hagi Hisoglu de la Nicopoli, lui
Ismail Aga Trestenichi de la Rusciuc si lui Ella Oglu de
la Silistra, cari de o potriva infricosati era si la Ora ro-
man6scrt si la Domn si la insusi Sultanul otomanicesc si
era in destul bagarea de sema acelora tuturor. intins
mainele sale acest Domn cu o turbata navalire la neobici-
nuita adunare de bam inpotriva privilegiurilor Wei, a
luat si rusumaturile indoite si vinarie de la Eparhiile pa-
mentului, de la monastiri si de la toll boerii de obste, de la
mic purl, la mare fara osebire si de la cei-lalti privilegeti
din tots stares, ca inlesndsca cele ce cugeta; asijderea
si grecii cei dupa langa densul ati strans multime de bani
ca sa'si alba merinde cu indestulare. Alte dou6 semne in-
hicosate s'aii mai intemplat in 4ilele acestui domn adica
arderea fanultu in 14tu1 1804 August 18, care a prefacut
Yn cenu§a tot tirgul Bucurestilor, si tote invecinatele parr,
montistiri, biserici si case. Precum si potopul apes Dam-
bovitei in letul 1806 Martie, care a inecat tote partile cele
de jos ale orasului si tote mahalalele dupa lunca acestei
ape. Acestea au fost cele mai dinainte vestiri ale lucrarilor
domniei acestuia, ce era sa obladmasca incredintatul sett no-
rod al Orel romanesti in cursul de Opte ant si aduca
la fericire. In cele dupa urma acea bagare de sema a In-
mei pentru adunatele ostiri streine a incetat de o cam
data cu pribegirea acestul Domn Ipsilant, la Idtul 1806 Au-
gust 16, caci acea multime de ostasi i-au slujit pentru stre-
juirea fug-ire sale 'Ana la hotarele austriacescului pament.
Nu s'ati intemplat vre un lucru suparator nisi vre o tur-
burare la locuitorii orasulm Bucuresti si la doue-spre-qece
sa'si
$i-a
al
www.dacoromanica.ro

262 SCRTS6REA MUNTgIslUni
judete dinteacesta nenadejduita fuga, flind-ca parintif Ar-
hierei si boerii Orel' indata ati apucat carma obladuiref si
ate astimparat duhurile nor6delor cu sfintele for doctorif ;
far grec4sca otrava a v'ersat'o Domnul acesta numai la ti-
calosif locuitorf acelor cinci judete de peste Olt ce nu a-
vea niei o §tiintl, de cele ce so intemplase in Bucurestf ;
cad pentru ca sa apuce mat 'nainte pana a nu afla aceia
adevOrul, chiar din diva fugif a scris prin Postelnicul Ca-
liarh catra Calmacamul seii grec de la Craiova, Postelnic
Gheorgache Arghiropulo, cu intr'adins lipcan, intr'acestasf
chip : Ca sosind vestirea rdsboiuluf rusesc asupra prea
inaltet Porti si spaunantandu-se boerii din l3ucuresti au fu-
git indata si s'ad rasipit toti locuitorif orasuluf Bucurestf ;
de acea Dumnia-ta aducend pe toti boerii Craioveni in Di-
van sa le citestf pitacul acesta ca sa is mesurile". Acest
pitac sosind la Craiova, a doua di de dimineta, la 17 Au-
gust, si cetindu-se in Divan intru audul tuturor, p0 data
s'ad rasiipit toti, atat eel din Craiova cat si eel de prin ju-
dete, tragendu-se la partea muntelui avend inaintea ochilor
for groaza infricosatilor vecini dupd marginea Dunara,
carii apururea si in somn if spafmanta ; intemplarea acesta
s'a &cut pricina de a bagat Pajvantoglu ostirile sale in-
tr'acele einci judete si tara a fost silita sa-i dea done mil
de pungi de bant, afara din calf a luat de la Logofetul
Dumitrache Bibescu, pre carele 'I robise ca pe o rude a
tut Ipsilant si ca un epistat peste pandurli !di ce sä afla
acolo si afara din call au luat Meemurif ostirilor turcesti
din jafuiile noroduluf si asa s'ad slobodit acele tical6. e
cinci judete. Ac6sta este cea mat intAiu facere de bine a
acestuf Domn ce de o cam data a putut face cats,
neamul rornanesc, aratand in fapta cu cata rivna sii
ingrija pentru fericirea acestui nevinovat norod; iar mul-
timea color intearmati arnduti si harvasf, dupd fuga
luf a rOmas in pamentul tare. La 13 Dechemvre ale a-
cestuf velet 1806, s'a intors din Rusia cu avan-cvardia a
ostirilor rusesti ca urmeze obladuirea domnief pand,mess
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULtI 263
la sorocul de Opte ani si sa'si lucreze cugetarile lui cele
ascunse ce le thsase neseversite ; si indata a adunat alta
multime de torani prosti din cele-lalte doue-spre-dece ju-
dete, hrapindu-I cu sila de la pluguri, de la paza vitelor
si de la cele-lalte lucruri ale pamentului si imbracandu-T si
intearmandu-T prin credinciosul sett grec Aga Manolescu
Persianul si impertindu-i in trei tagme a numit pe unif
ElenT, pe altii Machedoni si pe altii Spartiati, numiri
streine si neobicinuite, care ace ticalosi si prosti tarani
Mei putea sa le graiasca, si amestecand-ui cu alti ostasi greci
au pus preste ei capetenie pe un strain grec, eel maT vestit
tilhar, anume Nico]ai Pangal, carele fara veste s'a fost ivit
in orasul Bucurestilor cu subalternil seT ofiteri tot streini
de un neam cu densul si aseminea lui la cugetari si cu
cea mai ferbinte rivna a neamului lor, fagriduindu-se cu
marl laude ea va ridica negraite biruinti asupra Turcilor
spre desrobirea neamului lor; ac4sta indrilsn4ta urnire a
lui Ipsilante s'a aretat atat de vetametdre tare cat si
vrednica de ris; vetamet6re pentru cad multi dintr'acel a-
dunati in sila ticalosi Want s'att jertfit peste Dunitire la
Silistra si la alte parti ; Tar vrednica, de ris, pentru ca se
asemana urnire de un om zadarnic ce cerca sa zid4sca ce-
tati in N'AZdUll. Cu trite acestea puternica Monarhie a Ro-
siei nemultamindu-se de urmilrile acestui Doran. 1-au
padat cu totul din domnia tarei romanesti pe la sfersitul
lunei lui August 14tu1 1807 si a ramas obladuirea tarel
la Divanul boerilor parnenteni. Pangal s'a facut nevelut;
ticalosiT teranT ce se nurnisera Elini, Machidoni si Spartiati
catT ati scapat de sabia turcescrt s'aii rasipit pe la satele
lor la munca pamentului. Ipsilant cu familia sa si eel a-
lesT boeri aT sei grecT s'att dus dupa porunca la Chiev unde
si dat in urma obstescul sfersit cu chipul ce Ziditorul
tuturor a gasit cu cale. Multimea arnautesca a remas
tot in Ord, Tar pandurh s'ati. lnat suet comanda ostirilor
rusesti ce erau in judetele de peste Olt pe carii t-ati si in-
trebuintat Rosh la resboele ce ati facut asupra Turcilor la
sl-au
16-
www.dacoromanica.ro

264 SCRIS6REA MUNTENULIA
Negotin si la Cladova peste Dunare; cand atunci li s'ati si
orinduit cA'petenie un Theodor Vladimirescul, pamentean
din judetul Mehedintului, nrts';ut din Whip prosti din
neamul pandurilor, si cu acesta a sa slujba a dobandit
si nurnire de ofiter al Rosier.
Dupa pacea ce s'a legat intre Rosia si Poarta Otoma-
nicesca la letul 1812, s'a orinduit Dom tare romanescr
Ioan Voevod Caragea de la 2 ale lui Octombre. A-
cesta sT-a trimis CaTmacam inainte dupa obiceiti la Bu-
curesti p6 mat sus pomenitul Postelnic Gheorgache Ar-
ghiropulo, Tar Ahmet Pap aflandu-s6 inert cu ordia tur-
cesca in umla si gonind sa, primp pe Eilacoglu, Hanul Si-
listrii, a trimis carte poruncit6re catre acest Caimacam ea
Eilacoglu a fugit in partile tares romane)if si ca cere de
la densul sit i-1 prinda negresit si sa i-1 prinp legat, iar de
nu, tae si capul lul si capul Domnulul sat ce sa aft), in
Tarigrad si nu pdte prieinui vre o neputinta la severs,iirea
acesteT porunci, de vreme ce tara roman4scA are cinci mii
de panduri Este pAmentescit cart cu armele in main' ail
indrasnit a se bate cu inaltul Devlet si este prea pe lesne
en atata multime de Este a se prinde un om. Din noro-
cire buna s'a prins Eilacoglu de ceT de dincolo de Du-
mire turd, ascuns intr'un ostrov al Dunarei; ins cu acesta
ingrozit6re poruncit a Vezirulul s'a facut cunoscut cata pa-
tima hraneste Devletul asupra tire romtinesti din pricina
pandurilor pe carit Ipsilant pentru ale sale sfersituri i-a
adunat si i-a intrarmat. Iata dar si alt chip al grecestii
reutatt cu care a veamat pe nevinovatul neam al roma-
nilor si f-a pus a fi supt banuiala catre Devletul otoma-
nieesc. Dect viind Ioan Voevod Caragea in domnescul seta
scaun la 12 Dechemvre ale acelut let, 1812, si asegendu-se
In curtea domnesca, ce atunci de curind sa Oise cu multi
cheltuiala a ta'rei, s'a intemplat la 22 Dechembre, neptea
apr6pe de qiuii, dintr'un cos ce a fost crapat, s'a aprins
d'asupra o putina parte din velitdrea caselor si cu t6te ca
era destulrt lesnire de stins, fiind tota inveliterea insarci-
www.dacoromanica.ro

CA RgSPUNS LA SCRIS6REA MOLDOVANULUI 265
nata, cu multa zapada, dar el n'a vrut si pue sa sting
ci stand intr'adins in mijlocul curter a poruncit de 1-ail
scos tate calabalacurile, si casele le-a lasat de au ars pand
in pament arclend trel ;Tile de rind si el s'a mutat in
doue case boeresti cu t6t5, familia lui. Facend apoi ince-
pere si la ingrijirile cele politiceGtl si judecand ca nu-1 va
fi de folos a urma planul Ipsilant, de vreme ce pacea
era Area prospata, si acea carte a Vizirulul catre Calma-
camul seu destuld pricina ii dedese sa'si is gma, indata,
a stricat tagma pandurilor, pe unit dinteensif dandu-i la
bir cu tara, tar pe eel mai cu stare buns inaltandu-1 cu a-
seclare la neamun, mazab si alte orandueli, luandu-le sume
de bani, iar in locul for ail adaogat cu mull prisos cetele
streinilor arnauti si pe unii dintr'ensii I-au poprit lang5,
densul cu numire de paznici ar domniel asOendu-i pe la
oecurile (polcurile) curter supt c1petenii tot de neam strein
si eel mai vestitr tiiharr, iar pe 1 -a inpertit la
spatarie, la agie si la, boerii greci ; alth iarasi prin a-
jutorul curter si al boerilor grecT au luat cdpitdnil si pol-
covnicii spatilrestT afard pe la judete, alth arende de mosii
.
altri alte slujbe ale tare] si cu acest mijloc s'a presd-
rat si s'a inmultit acest rell si vrajmas neam in t6t5 lati-
mea pamentului Orel romanesti, carii intearmat1 fiind alt
pus in luerare tata silnicia si facend tot felul de nedreptati
si jafurf ticalosilor locuitorT, se ocrotea de catra eel in pu-
tere Dregaton si Ministri aT Domniel, una pentru cam era
tot de un neam cu el, si al doilea pentru Ca le vindea for
pe bani polcovniciile si capitaniile si in roc sa fie paznici
scutitori al Carer de on-ce bantuiala sa fcea ei jafuitorii
Acest Domn intrecend pe too' cei-lalti la lacomia ba-
nilor, mai intaiu a schimbat pe Mitropolitul tare] si p6 E-
piscopul Romnicului facend altit in roc greci, adica p6 E-
piscopul Romniculm Nectarie Moraitul 1-a facut Mitropolit,
si in locul lui a facut Episcop pe Galaction nepotu-seu,
luandu-le sume man de bani si asa 1 -a avut inclinati la
tote interesurile sale. Multe jafuri au lucrat acesti Arhie-
ltu
cer-laitt
set
¢i
titres.
www.dacoromanica.ro

266 SCRISOREA MIJITTNULUT
rei la ticalasa tagma preotdsca lar mai virtos betrinul Mi-
tropolit Nectarie ce stepanea amendou6 Eparchiile avend
Tanga sinesi pe tote rudele sale greci, Orneni cumpliti si fara
frica luT Dunine;leti, orinduiti in t6te trebile MitropolieT, p6
carii a si inbogtit cu felurimi de mijI6ce, dandu-le si a-
careturi de ale Mitropoliei si pricinuind multe sOrticif preo-
tilor si veduvelor preotese si diaconese si la sfanta casiti.
A 11,inuit si multe documenturi ale taro ce era puse in
pastrare din vechime la sfanta Mitropolie si a scos vorba,
el, ail spart hotii intr'o n6pte paraclisul ce este in casele
Arhieresti si au furat cele ce erati puse acolo in pastrare.
Acest Domn a deschis si pravalie de vinclarea boleriilor si
tuturor dregatoriilor de la mare pang, la cea mai mica fara
osebire si, fail a privi nici la slujba, nici la vrednicie, nici
la cadere, le vindea prin fii-sa Ralu si Postelnicii soT cu
tocmela la eel ce da mai multi bani, afara din eke boerii
dregatorii Pinat consulul rosesc si Dragomanul lul,
Gheorghie Moraitul, tot cu tocmela bani gata. S'a ne-
gutittorit cu granitile muntilor bagand in launtru in pil-
mentul austriacesc multime de tot felul de zaharele §i de
vite cu luare de multime de bani pentru voia ce da ca
sit treea, din care acest castig s'ati folosit si grecil lul cu
indestulare. Vindea p0 bani gata ispravniciile si samesiile
judetelor si Domnia lui, zapcilacurile plasilor pang, si sfanta
dreptate, la judeeatile cu Divan §i la Intariri film Divan
o vindea p0 bani la eel' ce da mai mult ; si eu un cuvent
n'ati lasat un chip de nelegiuitA luare si urita hrapire, a-
nu-1 pune in lucrare p0 cat adica nesatiosul suflet 1 -au
domirit si cat cei de langa densul greeT, mestesugariti la
reutati si nascocituri la felurimi de hrtipiri, 1-au dascalit si
au deschis canaluri de castiguri din seracia ob;tii norodu-
lui. Dina rusescrt de proviant ce remasese in tara, de tree
on a vindut'o la ticalosif de locuitori si a adunat bani
cu mare silit, si pentru cad boerii pamenteni intre densii
vorbind au arittat nemultamire si neplacere la cele ce
urma cu stingerea taxer, parindu-se de catre cei de Tanga
si
p0
sett
sa
www.dacoromanica.ro

CA RtSPLINS LA SCRISOREA MOLDOVANULUT 267
densul iscoditori si pricinuitori tuturor relelor, unit s'ail sur-
gunit la loc departat in tam turcescii. Tar altii strimtortm-
du-s6 cu tar' inchisori si cu alte mijloce silnice au fost
siliti de 's! -aii Iiisat viata. Norodul romhnesc, cel ce vedea
numaT fata lucrurilor si nu prevedea panh la cele mai din
lii,untru, cu tate ca cunostea si el ca aceste cumplite si ne-
pilduite jafurT sent semne doveditore ch acest Domn nu
are in socot415, a se mai intarce Inapoi la casa luT, unde
putea sit fie intrebat si sa -si dea soma, dar se afla la mare
mirare cum de se lucreza tote acestea de fata si in privi-
rea cinstituluT Consolat al Rusiel, si in loc sit se inpotrivesch
Consulatul, dupa datorie sa strige si in tot chipul sh ntic-
nesca acesta turbatA pornire spre jefuirea obsti norodului
romanesc, inpotriva: pitizeste o adinch thcere. Cu tote a-
cestea Domnul Caragea nesfiindu-se nici de Dumnecleir,
nici de 6menT, ci ca un vrednic si iubitor de munch lucrh-
tor al obstestii seriticiT, secerAnd faro milostivire cu amen-
dou6 mamele t6th starea norodului si adunand tot aurul
si argintul din phmentul Orel romanesti a fugit peste gra-
nith inauntru, la 19 Dechemvre letul 1818, cu totit familia
luT, cu nume schimbat ca sit nu-i se intemple vre o zhtic-
nire de chtre Austriec4sca putere, si asa au trecut in Italia ;
Tar multimea acea de streini intearmati a remas a se
preumbla in cote si in colo in tarn, de capul tor, nu Cu
putinii frier' a phmentenilor. AcOsth fugh a Domnului Ca-
ragea a pricinuit cath-va turburare la sistima polific6sch a
Portia otomanicesti, de vreme ce Caragea era cel mai credin-
cios al Imperatiel si pentru credinta luT sa invrednicise a 86
cinsti si cu darurl hap6ratesti si cu fermanurl de multe
laude, si avea o deoziebita ipolipsie si la Imperatul si la tots
Ministri ; de acea a fost silit Devletul sa 86 socotesch peste
40 de ;Tile 'Ana cand a hotarit Domnia tareT romanesti a-
supra luT Aleco Voda Sutul la 6 Noemvre letul 1818 ; Tar
ginerele luT Caragea, Spatar Mihalachi Sutul, ce era si Bas-
Capichehaia al sea in Tarigrad, avend punga Domniei so-
cru-s6ii in mama sa pentru interesurile din Tarigrad si
www.dacoromanica.ro

268 SCR1S6REA MUNTENULUY
printr'ensa castigand dragostea Ministrilor Porta a lucrat
de s'a ineiltat la dregatoria Dragomaniel eel marl; si mai
pe urtna prefacendu-se ca are uriciune catra socru-sett si
vestind la Porta pribegirea lui, mai 'nainte pawl a ajunge
vestirea din partea tarei prin arzit, a dobandit si nume de
credincios si peste putina vreme cu lingusiturile i mes-
tesugurile lui cele fanariotesti inseland Devletul turcesc, a
luat si domnia Moldovei in locul lui Scarlat Voda Calimah,
dupa ce implinit acela sorocul de septa anT. Porta
otomanicesca silindu-se a face o mai buns orinduiala a-
supra Domnilor, cu un chip ca sa stinga, de tot intrigile
grecesti sa nu se mai inponcisasca navalind cu totil la
domnii en felurimi de mijVce, a ales patru familii din Fa-
nar, adica a lin Scarlat Voda Calimah, a lui Aleco Voda
Suva], a lui Mihaiu Voda Sutu], ce s'a cis mai sus, si a lei
Muruz cu deplina hotarire in stns ca numai aceste familii
sa domnesca in tara rornan6scrt si in Moldova pe eke sapte
ani §i eel ce inplineste sorocul Domniel intr'o tarli
astepte mazAl in rfarigrad septe ani si atunci sa se orin-
duiasert Domn la ceia-l'alta tara, Tar pe boeri greci
din Tarigrad, impertindu-i in patru OW, 'i att alaturat pe
Tanga aceste patru familii domnesti ca sa le lips4sert cu
totul nadejdile ca vor putea seversi vre o data si pentru
dash domnii ; si asa faeend Porta, a socotit ca a facut cea
mai buna si folosit6re isprava si a remas odihnita ; Tar in-
multirea grecilor la acele patru familii era de mare vett-
mare si saracie Orilor amendurora pentru cad cauta sit se
inbogathca dintr'ensele. Dapit fugirea Domnulul Cara-
gea, adunandu-se boeril tarei la unloc, facura indata dupa
datorie aratare prin arzti la Porta, en trimis intr'adins pen-
tru pribegirea lui in pament strein; apoi mai la urma ve-
(lend ca nisi respuns nu le vine la instiintarea ce a facut,
nicT trimisul sa intarce inapoi, si a se orindui alt Domn
sa zaboveste, a socotit ca Silk' este tara fara Domn si ca-
nalul corespondentei cu Porta deschis nezaticnit, adica de
ciltre Fanarioti dupa cum era in vremea Domnilor, sa in-
sa
'11.a
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOTDOVANULUY 269
driisn6sea si et a arata cevast din pasulile obstii tall, doar
se va milostivi Imperiitia si,-i man& aridicand din mijloc
pricinile rentatilor; si asa s'ail invoit cu totii a face prin
arzti. arAtare Porch dand pliroforie ca numai sloboda pu-
tere ce ati Dornnii de la Inaltata Porta si striijnicia cu care
se arata in tara, avend si pe tote paznicit si strejuitorit for
Orneni streini tot de rieamul lor, acestea le inlesnesc hriipi-
rile cele fara contenire, si adunand bans en indestulare prin
mijlace necuviinei6se sa, tern a se mai int6ree inapoi la
Porta, ea nu cumva atunci sa sejaluiasca pamentenii asu-
pra-le -Hindu -le drumul deschis la Mazalie ; de acea pribe-
gesc in pi-tmenturt streine en agonisitele for si Tanga acesta
se mai faca done eererf : una ca sa li se sloboda alegerea
Arhiereilor celor de parnent, precum a fost din vechime
legiuit a fi nutaat parnenteni, iar nu §i streini, pentru di
streinh apururea au fost alaturatl la ointele Domnilor -Hind
de un neam en et ; si aldoilea pentru Logofetu Stefan Belu
si Dvornicul Constandin Samureas ca sa se aridice en to-
tul tara, ca niste vrajmast ce s'au aratat tarei cu felurimi
de isvodiri la reutati si hrapiri si cu tote chipurile de is-
codirt si resvratiri intre boerii parnenteni, in eta multi art
patimit, s'au pqgubit si s'ati necinstit, en un cuvent, t6tit
tagnaa boteresea. Acest arm in multe clile si in multe chi-
pun tot prefacondu-se s'au zabovit din pricina, intrigirilor
nurnitilor dour voitort de reu at romanilor at end si mult
prietesug si osebita inclinare cu Consulual rusesc, de unde
li se da tot ajutorul si sprijinirea, 'Ana an sosit si Caima-
camit noului Domn, Aleco Voda Sutul, si atunci ajungendu-
se numitii cu Catmacamit greet an dezghinat pe unit din
boen de n'au vrut sa i ealOsca, ci iscalinduse arzul de
cei mai multi s'a si trimis la Tarigrad, iar eel ce n'au is-
calit ail bent osebita anafora catre Voevodul inpotriva ar-
zulut si au trimis'o si Voevodul aretand la inaltul Devlet
atat arzul cat si anaforaoa. Devletul 1-a incredintat aestit
treba asupra lui, ca -Hind in scaunul Domniet, cea ce va
cunoste ca este mai de folos obstii tan acea sa si pue in
www.dacoromanica.ro

270 SCRISoREA MUNI ATULUi
lucrare. Deci viind Aleco Voda Stktul in domnescul sett
scaun la 16 Ghenarie 14tu1 1819 si vedendu-se pe sinesi
in remasitele pronatohului sett Doom Caragea, mai intaiti
a adunat pe arnautii curtei domnesti orinduind dintriensii
pe la ogecurile for cele obicmuite, Tar peste cet-l'alti a
rAnduit capetenie pe un grec al sett numindu-1 Agalar A-
gash, adica mai mare peste tote capeteniile, puindu-si si
trebile politicesti in orinduia/a ce i s'a parut a fi mat buna
cele-l'alte netagaduite datoril ale obladuirei Wei le-ati la-
sat a fi al douilea Tar cea dintaitt ingrijire i-a fost : ca din
eke aretat boeril prin arzu si anafora si i s'a incre-
dintat 10 a le lucra, duo cum va cumiste ea, va fi mai
spre folos obstii, el inpotriva sa soversescrl numal cele ce-i
folosesc lul Tar nu obstii, asedend inaintea ochilor numai un
sfersit catra carele sa privesca cu d6dinsul a se inclina, a-
dica forte strins en Pinat consulul rusesc (pricinuitorul tu-
turor reutatilor catre pamenteni) si sa secere si el cu tdat
silinta otava Orel (fiind-ca din finul de vary nu s'a in-
durat Caragea sa-t lase nici macar un pain) ca sa se p6ta,
desface de sariicia sa vi sa'qi faca si 6res1 -care stare fami-
lies sale, fiind-ca din pricina multel lacomil a lut Caragea,
done lucrari vetamfttore se facuse pentru Domnil eel din
urmiti; una, ca se legasera adica in Tarigrad marl si ne-
contenite respunden de bani pentru Domnie, si eratt siliti
si cei din urma sa urmeze cu respunderile ca si Caragea,
si alta et cu cateva luni mai inaintea fugii lul Caragea,
prin hotarirea imperatului otomanicesc si cu vointa pu-
ternicului protector al Orel, s'ati fost legat dajdiile si cele-
l'alte venituri ale Domniel cu scadere pentru usurarea si
rapaosul locuitorilor si cu multe blesteme si jurAmenturi
s'an fost inta'rit, si asa era strimtorat Aleco Voda S1101 Sit,
respunda in tocmai ca Caragea si sa Ta mai putin de cat
Caragea, de acea si nevoia '1 -au silit sit se inprietenOsca
forte tare cu Gheneral Pinat Consulul rusesc Fin care na-
dajduia sa i-se inlesnesca tote interesurile sale avend la
densul mijlocitort greci obraze stiute si pe Dragomanul
1-ail
;
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REN MOLDOVANULUI 271
consulatulul, Gheorghie Moraitul, nelipsit in casa hit la t6te
sfaturile, de multe on dimpreuna cu Samurcas. Norodul, a-
vend Inca pr6spete in spinare relile cele de la Caragea, a-
dabta cu multi luare aminte st vada or! -ce fel de ince-
pert va face acest Domn la politicestile otcarmuiri si ce
rostire va da si asijderea si ce lucrare va face la cererile
ore' ce I-a d.is mai sus, fiind-ca trecuse peste fret luni de
and se aseclase in scaun si nict o miscare nu se vedea ;
asa dar la di intaiti de Maitt letul 1819 Jot de dimineta
s'a sfetit ca din porunca Voevodului s'at adunat la carte
ton boerimea pentru de a face alegere de Mitropolit din-
tre pamentent roman!, cad parintele Nectarie Mitropolitul
Moraitul, Mercurt sera s'a lepadat in scris de scaunul Mi-
tropoliet. Esind multiple de norod la acesta priveliste m'am
amestecat si eft intre privitori si vOui alma domnesc mare,
si in carats domnesca cu sese cal pe parintele Arhierett
Sevastian Dionisie (acela adica, pentru care si Dumnia-ta
lici ca hat veclut posomorit si cu fata jalnica vrend sd in-
tre in biserica Mitropolie! si Nectarie valendu-l'll-ati schim-
bat fata, a ingillbenit iproci) imbracat in mantie. Intrebaiii
ce este acesta? i'int spuserii, eel' ce fusesera la curtea dom-
nesca de ve4usera ca Maria Sa Volt 1-a facut Mitropolit
dupa alegerea obstii boerilor in local hit Nectarie ; acesta
augire mi-a deschis o mare rivna de iscodire ca sit pociti
afla cum s'a ispravit acesta treba ? Oare fart ban! ? Numat
dupa alegerea obstii pamentulut dupa apostolicestile ca-
none (lucre necrelut, stiind ca, vecurile nestre ce ni le-au
dat framantarea grecesea nu sufert atata multi sfincenie),
sail cu bane, in vreme ce omul acesta, dupa cum spunea
tops eel ce it stia, bani n'a fost adunat nici a avut de
unde si niel ca era mustereu de o acest fel de mare pret
de trepta, ci pentru vre o Episcopie and s'ar fi intemplat
a-i se da ma! apostoliceste.
La Julie 29 fart veste ne-am pomenit ca s'a facut si
Episcopul Buzeulut un Gherasim Archimandritul Rateseul
panaenten, spuind eel ce avea stiintil a, parintele Costan-
www.dacoromanica.ro

272 SCRIS6REA MUNI ENUL1.1
din Buzeul afliindu-se afara, la Episcopie, de acolo tri-
mis in scris lepadarea de scaunul Episcopiei.
Acest noel Mitropolit pament6n indata ce s'a suit in
pastorescul seu scaun, cu adeverat ca 'si a aretat t6ta Dum-
neqeiasca rivna si bursa cugetare ce hranea pentru bise-
rica lui Christos pentru obstescul bine al turmei sale,
cAci patru lucruri bone si vrednice de tota, lauda a pus
in lucrare cu mare sirguinta si le-a seversit indata : in-
taiu, ca a poprit despartirea casnicilor, cars in pastoria
Pronatohulm seu necontenit se" lucra si multime de casnici
inpotriva can6nelor bisericesti, find mar vertos cele mai
multe despartin fara pricing cercetate si bine dovedite;
al doilea, ca pre eel ce era sa is darul preotil ii oranduia
mai intaiii la se6la ce aserlase ca sa invete si sa se de-
prinda, la cunostinta celor bisericesti ; al treilea, ca radi-
case hirotoniile a nu se mai face cu dare de bans dupil
cum mai 'nainte sa obicinuia spre chstigul Arhiereilor Os-
torilor tares si celor ce II hirotonisea, fara numai eel vred-
nic de darul bisericesc sa se hirotonisesca fara a da nici
un ban: si al patrulea, fiind-ea Arhiereii Eparhiilor cei
din 'nainte avea sloboda voie de sines' (fara a fi popritI de
nimem), de a se inprumuta cu bane on cand voia Band za-
pise pe numele Eparhiilor. Acest Mitropolit vrend sa apeie
sfintele case ale Eparhiilor carer de vetainarea ce li se
facea cu insarcinare de acest fel de inprumutari fara pri-
eini stiute si dovedite, si pentru ca sa le cotoros6sca odata
de acesta nedrepta povar4 si sa le vada cu vreme si cu
6res1 care capital pentru folosinta obstii, a ridicat cu totul
acesta sloboda inprumutale si cu anafora in scris dinpreuna
cu Episcoph a facut aretare Voevodului ca on Mitropo-
litul sail Episcopii cand von voi sa se inprumute sa dea
zapise in creditul pers6nelor for Tar nu cu creditul Epar-
hiilor. Acestea t6te primindu-le Voevodul de bune si folo-
sit6re nu nurnal ca le-a intiirit en domnesca sa hotarire
si pecete, ci Inca imbracand blane de sacuur pe Mitropolitul
pe Episcopii, cu carka dounn6sca si en slain domnescqi
m-a
si
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRTS6REA MOLDOVANULUI '273
i-a trimis la casele lor. Acesta intemplare mai mult mi-a
desteptat rivna iseodiriT ea sa poeni afla mijlocul cum s'a
facut Mitropolit, si prin multi silinta m'am inprietenit forte
tare cu un obraz prea de aprape al Mitropolitului, si din
vreme in vreme luand indrasnala unul cruet altul mi s'a
destainuit aicendu'mi ca Inca de la Inceputul lunil lui A-
prilie acolo unde se afla Mitropolitul linistindus6 in casa
sa la mahala, a fast trimitend Voda prin taina omul sett
la Prdosfintia sa si multe c6suri sedea amendoui inchisi vor-
bind, une on s'a", intilnea si pe afari, amendoui iariisT in
taina ; gi ca dupa ce s'a facut Mitropolit atat a putut afla a-
cest prieten ea despre Voda a venit cererea a se face
Mitropolit si ca temendu-se nu eurnvasf i se va cere o sums
de bani s'a fost impotrivind nepriimind a so face; Tar
dupa, ce 1-a incredintat cal ce fl intilnea ea Voda nicl o
pomenire de rusfet nu face, s'a induplecat; Tar dupi, ce
s'a facut toemaT in ditia, ce a sosit cea dupa, vechiul obi-
ceTu de la Biserica cea mare din Tarigrad in scris adeve-
rire ce se numeste greceste; ecdosis, atunci a priceput Mi-
tropolitul ca s'a fost inselat, caci prin al ii atat de tare s'a
strimtorat in cat s'a hotarit cit de nu va figadui in scris
supt iscalitura sa suma de barn ce BA cere, apol acel ecdo-
sis va reminea jos, fiind alte mijlace a sit desface si sit
rOrnaTe de ris. Silit dar a fost de nevole a priimi area ce-
rere, si tot cu aseinenea chip s'a urmat si la facerea Epis-
copului BuzOului. Mi-a mai arOtat prietenul si aasta: ea
binele ce a facut Mitropolitul ridicand prin hotarire dom-
n6sca sloboda imprumutare a Arhiereilor arei, i-a facut
multi suparare, cad dupa ce a inceput a se Impotrivi la
desa cerere a banilor ce i se facea, ci nu pate gasi a se
imprumuta de la nimeni, atunci s'a desteptat Voda intele-
gand ea zatienirea iropiumutarei si pentru ac6sta o facuse
Mitropolitul pentru ca sa nu mai pata adica incapea Arhie-
reT din cal stedim de neam, si de acea nu numai ca a rE,1-
rnas Episcopul Romnicului neschimbat, ci inca prin luare
de multi suma, de bani 1-a mai si intarit si gana a ridicat
Biserica °node/a Rominl.
2.
www.dacoromanica.ro

274 SCRIS6REA MUNTINULLIT
asupra Mitropolitului. Ac6sta Indestulare de iscodire mi-am
Iuat'o de la acel prieten cc avea stiinta de cele urmate.
Tar la Mtn] 1820, Octombre 27, d'andu'ki obstescul sfersit
acel bun si blagoslovit parinte patriot si Episcop al Ar-
gesului, Chir Tosif, s'a facut alegere de noti Episcop al a-
oestei veduvite Eparchii. La ac6stit alegere multi dezghi-
nare s'a facut intre boeri din pricina intrigantilor ; cu t6te
acentea facendu- se doue anaforale: una Cu isalitura Mitro-
politului, a Episcopilor si a unora din boeri pana la 16 is-
calituri, aretand spre alegere trei obraze bisericesti Omen-
tenT ; si alta iscalita de eel mai multi fara a fi iscalitura
Mitropolitului si a Episcopilor aretand pre Arhimandritul
Ilarion, om cu Invetaturii, n;eiscut fa tarn de parinti streini
si crescut de proin Mitropolit Dositeti Ipirotul. Voevodul
a primit alegerea celor mai multi si a Mout pe Ilarion E-
piscop Argesului. Intr'acestasi chip a intocmit cele biseri-
cesti; Tar la cele politicesti castigand tot ajutorul lui Ghe-
neral Pinis (aceluia adica ce s'a fost orinduit de catre mi-
lostivul si iubitorul de dreptate puternicul protector se in-
drepteze relele unbari celui din 'naintea lui, si sa apere
dreptatile norodului romanesc) si printr'ensul cum si prin
aT sei streini greci, rnzvratind WU, tagma boeresea, pe unit
inaltindu-i fara vreme si fara cuviint5 la dregatorii man si
cu castig mult ; Tar pe altii cu fagadueli si cu daruri marl
adueendu-i in parte si vointa sa prin anaforale cu numire
de obstesti, dar iscalite numai de densii si cu intarirea
domn4scA, a stricat tota politicesca orinduiala ce s'a fost
aseclat prin hotarire Imperlitesca si cu multe jurgmenturi
si blesteme, si asa intatit pe streinii terani deosebit din
paruenteni, si cu dajdia ]or si-a sporit visteria cu septe sute
de mil, de vreme ce ludele tarei erati legate si hotarite a fi
numai septe-spre-gece mil in OM taxa, Tar nu mai mult
peste aceste lude nu putea sit' mai adaoge ; a dat si pos-
lusnicii la dajdie lasand o Buret obicmuita dupa analogia
scuteilor numai la eel ce au mosii. A inpatrit si a incin-
cit plata la: vinarit, oerit, dijmarit si tabacul 'I-a aditogat la
I-a
v:
www.dacoromanica.ro

CA RESPUNS LA SCRISOREA MOLDOVANULUT 275
plata vamilor. Cartile de neamurt si mazalt, avend mat
'nainte cate tree si patru nume intr'una coprinse, el lea
deosebit dand de fies-care nume ate o parte si pretul car-
tilor 1-a mai inaltat. Din t6te partile ticrilosii 16-
cuitori strigand cu jalnice plangert si la Domnie si la Consu-
lat asupra grelelor cerert si asupra crudimii si neomenirii
stringetorilor de ban]; dar in loc de ruangaere sit isgonea
inapol cu °can qi cu ingroziri, si cu marl suspinuri sa du-
cea tarasi in unghiile selbaticilor itnplinitort; iar la Vala-
hia cea mica, adica la judetele de peste Olt, si mai vertos
la judetul Mehedintulut unde era ispravnic grec, nepot al
Voevodului, atata salbaticie si nemilostivire sa lucra de
catre implinitorit banilor catre ticalosii locuitori, in cat co-
pit tinert de cate un-spre-clece si duot-sprecl.ece ant fi lega
spate la spate afara supt vazduh in vreme de tarna
turnand apa peste densii sa lipea de ingheta ticalosele tru-
purl, §i era o jalnica privire velendu-se peile rupte si san-
gerate cand in sila sa deslipea trupurile, parintii for erati
siliti sa'si vincla tot, pana si boul ce-] scotea hraua din pa-
ment, ca sa scape pe copiii for din cumplitele tiranii. Pe
alth larrist ii caznea cu batai, cu fumun si cu gr6znice
inchisort frigur6se si putur6se nemancatt si ne adapati, si
inteacestast chip sa implinea nesati6sele si nelegiuitele ce-
rert ca sa se imbogatesca cu graba Voevodul si nemilos-
tivii dregatort din nevinovatul sange al ticalosulul norod,
ce era pus supt pavaza prea Puternicii ocrotirt si supt te-
meinica legiuire de repaos a prea puterniculut Imperat
otomanicesc. Pe acea vreme orasanit, Monitor]: din orasul
Tirgovestt, a dat jalba, la Domnie aretand ca parintii, mosil
§i stramosii for de ant nepomenita s'au hranit, si ei sa hra-
nese in orasul Tirgovesti si pe tdta mosia domnesca im-
prejur ce este globoda pe serna pamentenilor avendu-si iz-
lazurl de pasunea vitelor si coprinsurt de gradini, live li, sa-
dirt de pomt, vii, araturt si altele ; unile remase de mostenire
de la parintit for altele de zestre si altele cumperate tot de
la at for pamentenl iar de la o vreme in c6ce pripasttn-
alerga
§i
;
si
www.dacoromanica.ro

276 SCRISOREA MUNTENULUI
du-s6 acolo multi str6inatate, si fiind 6meni cu putere, a cu-
prins top locurI cu pament, nu numal cat fost de trebu-
inta fiesicaruia, ci cu sutele de pog6ne fiicend mosii intregi
cu st6panire statornica si ce le prisosesc vinclend unit la al-cif,
Tar pe densii atata I-a strimtorat in cat nu le-al mai remas
loc nici sa, are, nici sa cosesca, nici izlaz pentru dobit6cele lor,
ci aunt siliti ad se hritnesca pe cuprinsurile acelor str6int
andu-le dijma si facendu-le claca; si cer dreptate de a li s6
strica streinilor acele coprinsurl si sa remaie mosia sloboda
pe sdma pamentenilor, dupa cum a Post din vechime. Iar a-
cest Domn in loc sa dea acesta, sfanta dreptate prtmenteni-
lor, ce o an maT mult de done cute de ant, a cugetat forte
rat pentru densir avend si indemnatorii set ca sit faca za-
pis, adica t6ta mosia pe soma scaunulul domnesc in dese-
versita si statornica stepanire si apol sit o liltritz4sc6, cu
statornicie la unul din rudele lui ce socotea sa" be lase a fi
intre piimentenl. A trimis boeri hotarnici si inginerf de a
hotarit mosia jur imprejur ; a facet indata vinclare de vin
si rachiti, orinduind purtatorl de grija si le-a vestit pa-
m'entenilor de acolo cu hrisov ae6stit nenadejduita nenoro-
cire a for ca a reams adica tots clacasi aT mosiel de unde
era slobo4T. Ticalosii locuitorT auc,lind din graiul trimisilor
boeri, si intelegend din cetirea hrisovului ea a remas cu
to0 lipsi i de stramosasca for mostenire si de cele agoni-
site de densii, de rodurile ostenelilor for de atatea ant, si
cu un cuvent de tOta nadejdea hranii vietei for copiilor,
adunandu-so multi din orasani de tOta, starea cum si din
eel prosti locuitorT, cu muerl, cu copii ati alergat in Bucu-
resti la scaunul domnesc sa'si faca cu totil plangerea si
sa'si arate acesta mare strimbatate ce li sa face cu stinge-
rea caselor tuturor, nadejduind cii, se va indupleca stepa-
nirea cu milostivire la lacramile obstiT ; Tar Voevodul ye-
qend atata mulOne de norod ingenuchind inaintea lui si
cu amara plangere strigand, nu nunaai ca nu s'a umilit
nici cum, ci inca pentru ca ingrozesca pe eel mai a-
lesT i-a inchis in temnita dandu-1 in judecata
sA-1
dintr'ensii
le-at
f'a
www.dacoromanica.ro

CA RtiPUNS LA SCR1S6REA MOLDOVANULUT 277
criminalului ca pe niste nesupusT zorbagii si apoi s'a
fiicut Tart5, pentru rugAciunile Mitropolitului $i a boe-
rilor asa -intors inapoi obiditi deznildej-
duiti. Acest Domn a nitiscocit a se face prisos la tote ru-
§umaturile, adica ceea ce se lucra in faptit sit se formalu-
iaseit ca un lucru gAsit cu tale $i cerut din partea tare cu
isetlituri i avendu-1i taraful seii, a socotit ea pe Mitropo-
litul p6te sit -1 induplece sil4seit a primi si a iscitli,
de acea avea i orinduitT inteadins pe tota diva la ticitilo-
sul Mitropolit de-1 silea cu felurimi de supitriirT ca doar H
va supune sit prim4seit prin iscalitura sa adaosul sugerii de
sAnge al oilor sale celor nevetametOre. Dumneclett fuse cel
eel ce rAsipeste sfaturile limbilor, milostivindu-se catre zi-
direa sa, a precurmat ac6stri, uritii pornire cu bola acestui
Domn la 3 Dechembre 1820, care zAcend in asternut papa
la 18 Ghenarie 1821, Vi -a dat obstescul sfersit, si cu mar-
tea lui s'a ztiditrnicit gi acesta cerere de adaosul la.corniei ;
i pricina ticalo ilor TergovestenT s'ati potolit remaind ei
stepani pe ale for dupii, cum all fost din vechime si speir-
gendu-se in Divanul boerilor tote hartiile cate Voevodul
acesta Meuse spre departarea de dreptul lor; s'a maT ziti-
ditirnicit fnca si tote uneltirele ce prin taint sa lucra en
groznicit pornire asupra MitropolituluT i asupra acelor 16
boerl ce n'ati fost primit sa iscal6sca alegerea lui Ilarion,
Duprl m6rtea acestuT Domn Aleco Vodii, Sutul, a reams
obliiduirea Wei TarttsT la Divanul boerilor piimentenT Omit
se va oritindui alt Domn de la Tarigrad. Tara inse phut), de
streinatate si curtea domnescit cum si orasul Bucuresti plin
de arnitutime intearmatT, ale cilrora capitenil si mai ver-
tos citpitan Gheorgache, pe carele Domnia it cinstise Fi cu
erati nelipsitT de la Consulatul rosesc. Lu-
cratorii relelor i aT obstestei siirricif apururea alt privighet
tote vremile 'Audit ca sa capete indemnare aposta-
sia grecilor asupra Porte! otomanicestl, care sa uneltea prin
tainit de multi an! in scOlele grecesti la Rumeli (adicii in
Turchia) laudele for ce da in scris ca s'a sarguit a-
si
cii-Y
si ticalosii si
sail sa-1
cinu1SArdiErieI,
si le -au t
si si
www.dacoromanica.ro

278 SCR1SOREA MUNTtTULUT
dica de a adus luminariile invataturi la tot neamul Ior
necontenit creste si sporeste phial iese adica invetatura la
cea dintaiti stare a Elinilor vechI, stremosilor lor ; alts nu
insemna de cat ca a desteptat duhurile neamuluI cu izvo-
direa de noue invetatura ce o numesc el : alild didacstichi
(fiind-ca aceea mai vertos paradoxa la scale) ca sa la ar-
mele in maini asupra Imparatului lor, sa-1 rastorne din scaun
sa is el imparatia. Acosta apostasie avea mare latime.
De va (Tice cinevasi ca sa intindea in tOta Europa pa unde
sa afla neam de grec nu gresaste pentru ca insusi el acum
se destainuesc aflandu-se si in mare obida ca, n'ail putut
izbuti, si multi mahnire asupra Europei ca nu ajutat
spre multamire, cad si Evropii lumina invataturilor de la
densil au lust. ScOlele lor be numisera Eteril ce sa intelege
tovarasie de prieteni apostasia for dupa ce au dat'o
de fata ail numit'o iarasl Eterie. Ca et-I fie numirea mai
euviOsa si mai sfanta, puind Inca si sfanta truce la Simea
neamurilor si clicend: Luptate pentru lege si pentru patrie,
sa tralasea elefteria!" Intr'acestasT chip fiind. plamadita a-
postasia in totil. Elada chiar in orasul scaunului impe-
ratesc in Tarigrad, o Linea f6rte tainuita 'Ana la anul tre-
cut 14tul 1821. La sfersitul 14tulin 1820, sa lucra aposta-
sia grec6sca in Moldova de Mihaiu Voda Sutul cu eel de
pa langadensul grad, si in tara romandsca de Ge-
neralul consul rusesc Pinis cu dragomanul sea Gheorghie
Moraitul, cu tvornicul Costandin Samureas, cu Teodor
Vladimirescu si cu capitan Gheorgache si printr'ensul tote
capitaniile arnautesti. AcOsta lucrare sa facea forte pe'n
taina de catre Moldoveni $i Romani fiind-ea pentru densii
avea alto gocotela. Bolnavindu-se Aleco Voda Sutul de la
3 Dechembre dupa cum s'a clis mai sus, si numitil socotind
ca nu va trai, sau hotarind 84-1 mai treed, au intetit treba
for cu ciece adunitri la Consolat puindu-le tote in orindu-
iala, avend casa a Eterii neamulm lui unde cu tota
rivna a dat bans tot sufletul grecesc cati aflat in pa-
mentul tares fies-care dupii, puterea sa, si tots erau inclinati
iubiti
wait
si
si
le-ad
si
si
Ministrii
si
www.dacoromanica.ro

CA RtSPUNS LA SCRIS6REA MOTDOVANULUT 279
cu Mihaiti Vothl Sutul Dumnul Moldovei; Tar lul Teodor
Vladimirescu §tiindu-1 roman, nu-T descoperea ceea ce a-
vea ei in socoteld pentru Moldova §i sara romAnescii, fart
numai l-all inv6tat FA scale p6 pandurl in picere si p6 tot
norodul cu proclamatil spre derimarea si stingerea stopa-
nirei fanarioiestf ce a jdfuit Ora §i cu marte asupra tu-
turor boerilor pamenteni, ea uniT ce ail fort units §i im-
preunit lucriltori cu fanariotiT §i cu jaf de ob§te asupra a-
verilor a tot neamului boeresc de la eel mai mare §i pant la
eel mai mic qi asupra tuturor celor ce nu se vor uni cu den-
§ii spre omorirea §i jefuirea nearuulul boeresc, facend a-
cesta incepere din judetul Mehedinti, unde sä afla cei mai
multi pandurl §i unde s'a facut cele mai multe jafuri de
catre grecil reposatulul Domn Aleco Sutul, dupe cum s'a
c,lis, fiind -ct de acolo mai lesne 5i mai curind sii, induplect
prostimea, aflandu-se forte supilratii, sit faca in§tiintilri catre
Pa§a de la Vidin §i catre Porta otomanicOseit aretand ca
pentru necurmatele tiranilsi jafuri ce facea Stepanirea gre-
c6scA units cu boerii pAmenteni asupra ticalaselor raele
11111361.61qt s'a dejnadejduit norodul veclend eit nimenT nu
grijaste pentru mantuirea for si de aceea s'a sculat cu ar-
mele in maini ca sit strice tirania si sit fact cerere de obla-
duire blAndd §i drepth, care sit pftzOsea deseversit dreptiitile
for Tar pe jaluitori sa-T stingg, cu totul a nu se mai pomeni
numele lor.
(Va urma).
(Bs4Zass e>
C. E.
www.dacoromanica.ro

MONASTIRILE ROMANEgl.
Acest catalog chronologic despre Monastirile din Valahia
a fost format la 1837 de Protosinghelul Naum Romnieea-
nul, pe and se afla ca calugar, retras spre liniste eatra
sfersitul vietef sale la Moniistirea Cernica. En '1-am pres-
ells din o condica a sa, si care acum este in proprietatea
Academie' Romane din Bucurestr.
MONASTIRILE PAMENTESTI.
Sfanta Mbndstire din Bucur0, hramul Sfintaor
Imperati Constantin Isi Elena.
1,61 ani
1656 181 Tlrisovul al r6posatului Serban Voda Basarab
arata ca Maria Sa a zidit de ros, lar la
1665 172 IIrisovul r6posatuluf Raclultil Leon Voevod a-
rata ca a seversit-o Maria Sa, orinduind-o a fi
scaun de Mitropolie.
1537 300 Hrisov al reposatulul Petru Voevod, canna i
s'a dis Radul Paisie, cu fiul Marie' Sale Marco
a seversit Mitropolia Tergoviste', remaind ne-
ispravita de Neagoe Voevod.
Sfeinta Episcopie a ROmniculza, hramul S-tul Nicolae.
7045 300 S'a zidit din temelie de Radu Voda, eel brt-
tren cu dour Arhierel: Efthimie si Misail Episcop.
www.dacoromanica.ro

CATALOG CTIRONOLOGIC DESPRE MONASTIRILE DIN VALAIVA 281
7245 100 A prefacut-o Climent Episcopul, domnind Cons-
tantin Nicolae Voevod.
7265 80 Biserica Episcopiei din Craiova, zidita de re-
posatul Stolnicul Barbu Zetreanu negu-
titorT, domnind ScArlat Grigorie Ghica Voe-
vod, hramul Sfantul Ioan Botezatorul §i Sfrin-
tul Nicolae.
Slanta Episcopie Arge,s din sud Arges, hramul .Adormi-
rea Mace Precestel'.
7151 194 Hrisov a reposatului Mathes Basarab Voevod.
Arata ea este zidita de stramo§ul d-sale, Ne-
goe Basarab Voevod.
7243 102 Hrisovul roposatului Grigorie Ghica Voevod
aratit c t numele ziditoruluT este Negoe Basa-
rab facutit in locul bisericei ce a fost Mitro-
polie sand scaunul domnesc se afla in orasul
.A.rgesului, apoi s'a mutat domnia in Tirgovesti.
Sfa'nta Episcopie a Buzeulut, sud Buzeg, hramul Adormi-
rea Mea' Domnuluf.
7052 293 Hrisov a r'e'posatului Radu Voevod prin care
face askjement ca Episcopia Buzeului sa fie
scaun de patru judete : Buzet, Slam-Ronanic,
Braila ci Saac, fiind tocmeall si ase4ement
vechiu de la alt britren domn.
7192 153 Hrisov al Domnului erban Voevod prin care
intareste dania luT Negoi Gatasanu ce se
trage din neamul D6mnei Negoi, ctitora Mi-
tocului Anin6sa din sud-Saac ce acum s6 slice
Cislau cu tote mosiile, rumanf si tigani catT
a dat Danana Neaga.
Nonastirea Znagov din sud-Ilfov, hramul intrarea
Mace' Domnulia in Bisericet.
6920 425 Ac6sta Moniistire Znagov este zidita si inaltata
din temelie de Vlad Voevod Tepes.
si alti
www.dacoromanica.ro

282 CATALOG CHRONOLOGIC
7206 139. Hrisov a reposatului Const. Voevod Basarab
care aratl a, ctitorul acestel MonastirT este
Vlad Voevod Tepel.
7225 92 Domnul Constantin Nicolae Voevod a pre-
facut'o.
.Mbnastirea Viesoru din sud Muscel, hramul Intrarea in
Biserica a Mcacel Domnulut.
7047 298 Hrisov a r6posatului Radulul Voevod, fecior
lui Vladu Voevod, arata ca Ivascu, marele Vor-
nic este ctitor acesteT MoMistirt precum qi in
pisania sfintei biserici aratg : ca s'a zidit tot
de Ivascu ce era stand Logokt $i Albul Clucer,
fiul r6posatului RaduluT Leurddnu in 4ilele lui
Alecsandru Voevod fiul Mired Voevod si s'aii
lasat sloboda sub ocarmuirea St6panirei ; Tar a-
cum biserica acestei Monrtstiri s'a prefacut din
temelie fiind Nastavnic Archiereti Samuel Si-
nadon.
MOnetstirea Rancelciov din sud Muscel, hramul Intrarea
in Bisericd a Mecet Domnuluf.
1649 188 Ziditorul acestel Monastiri dupa Itiinta ce s'a
luat din pisania bisericei este zidita de Arsenie
Soimul Bif capitan zapaharnicil.
Monastirea Campy-Lung din sud Muscel, hramul Adornii-
rea Ma1ce Domnulul..
7158 187 Hrisov a r6posatului Matheiti Voda Basarab al
II, ctitor dupa Radu Negru, prin care o hotd-
rAsce a fi obste-jitie Tar nu biserica de/ mir
cum era mai 'nainte.
1647 190 Si Tar hrisov a r6posatului Mateiii Voevod prin
care se (lice ca Mai irea sa este al II ctitor
dupa Radu-Voda Negru.
Monetstirea Cozier din sud Vdlcea, hramul S-ta Troitet.
6896 449 Hrisov a reposatulul Mircea Voevod care a
zidit tot din temelie, dandu-i molii, vii, tigani
www.dacoromanica.ro

DESPRE MoNASTIRILE DIN VALAHIA 283
asemenea urmat6re hris6ve domnesci de mild
si danil de pravoslavnici crestinT.
1116nastirea Bistrita din sud Vakea, hramul Adormirea
Mace Domnulut si Sf. Grigorie Decapolitul.
7002 343 Hrisovul reposatuluT Vlad Voda, prin care in-
taresce ctitoriceseul aseqement al boerilor Ora-
ioveseT. Barbu iprocT care a zidit Menastirea
si a miluit'o cu mosif, viT, tiganT ; Tar cele maT
din urma danii sunt cu numire ca le harazeste
Sf. Grigorie DecapolituluT, ca sit li sa caute su-
fletele din Monastire.
11Ponastireot Motroco din sud Mehedinft, hramul S-tet si
Prea cuviaset Paraschiva.
7027 318 Hrisov a reposatului Basarab, fecior marelui
Basarab Voevod, prin care intaresce Monasti-
rele ce ati fost ale lui Havrat, marele Logofet
carele a zidit adsta biserica.
1643 194 Ilrisov a reposatulm Mathehi Voda Basarab ca-
rele a preinoit-o facend legatura ca sa nu se
instreineze nimerui.
Mondstirea Tismana din sud Gorj, hramul Adormirea
Mace Domnului.
Hrisov cu veletul putred-vechiu a luT Vladislav
Voevod, euprincletor ea a inaltat Monastire la
Vodita si T-a dat mosia Vodita Jedostita cu eon-
ditie ca in viata cat va fl parintele Nicodim
adica sf. Nicodim, sa nu se amestece nici Domn
nicT Arhiereu la Monastire.
6894 451 Hrisov a reposatului Dan Voda, sin Radu
Voda, prin care intareste daniele tataluT sea
ctitor Monastirei Tismana care facuse Menas-
tirea pe jumetate, Tar Domnia sa a seversit-o
orinduiala Monistirei sit se Wizasca tot dupa
cum orinduesce Vladislav Voevod si alte ur-
'ql
www.dacoromanica.ro

284 CATALOG CIIRONOLOGIC
matOre hris6ve domnesci si altor daniasi de
mosii, vii, tigani ca sal pomeasea gi sa-i in-
gr6pe la Monastire.
Monastirea llorezul din sud Vdlcea, nramul Sf. lmpe-raft
Constantin si Elena.
7203 142 Hrisovul reposatului Constantin Voevod Bran-
coveanu, ctitor acestel Monastiri, care dice ca
pe Tanga mosia Horez cu t6te hotarele et cum
si alte mosii. a inchinat si Metohul Polovraci
care 1-a luat cu schimb de la Sfantul Mormint
spre a -I fi Metoh, asemenea urmat6re hris6ve
si card sunt si ale altor daniasi pentru haraziri
de mosii spre pomenirea Tor.
Monastirea Brdncoveni din sud Romanari, hramul
Si eintul Nicolae.
7197 148 Testamentul reposatuluT Constantin Voda Bran-
coveanu in care cuprinde ca Monastirea este
zidita de mosul Marie' Sale Mathelil Voda Basa-
rab en tote mosiele si vii si tigani si helesteti,
ce le avea Monastirea.
Altinetstirea Delul sub Dembovit a, hramul Sfeintul
Erarh Nicolae.
6940 405. Hrisov a r6posatului Alexandru Voevod prin
care inchina Monastirea satele ce se chiarna :
Alexteuii la Ialomita si Rasvad apr6pe de Mo-
nastire ca sa, fie de intArire.
1116nastirea Sadova din sud Dolj, hramul Sf. Nicolae.
7155 190 Hrisovul r6posatului Mateitt Voda Basarab cti-
tor, cuprinde ca mai inainte acesta Monastire
a fost de lemn facut de stramosul Mariei Sale
Jupan Tar Domnia sa a fame() din te-
melie cu si a inzestrat'o cu mosii care
le-a cumpe'rat cu bani din veniturile mosiei
Domniei sale, si care a cumperat cu bani din
Thirbul,
chilli
www.dacoromanica.ro

DESPRE MoNASTIRILE DIN VALAHIA 285
veniturile sale si satul Sadova cand se afla in
partea boier4sca, Tar nu din venitul Domniel.
.Mbnetstirea St. Spiridon din Bucuresci, hramul S/. Spiridon.
7277 68 Reposatul Alexandru Scarlat Ghica Voevod a
zidit acesta Monastire, Tar prin testamentul
Domniei sale face asadement din veniturile eI
prin 12 ponturi orinduind iFi 3 bolerl marl E-
pitropi §i anume : Mitropolitul tarei, Vel-Vis-
ternicul, Vel-Postelnicul impreuna cu r6posa-
tul intru ferice Banul Dimitrie Ghica, ca un
neam al ctitorului, care orinduell le -au intarit si
eel din urma luminati Domni.
1116netstirea Strihaia din sud Mehedinft, hramul S-ta Troitet.
7158 187 Hrisov a reposatului Matein Voevod, ctitor si
daniasul acestel Monastirl prin care ii hall-
zeste mosia Strihaia cu alte mosil, Tar la
7182 163 Reposatul Duca Voda o nurneste Episcopie si
de la o vreme de ani inc6ce prin hrisdve Dom-
nescl, veniturile el se daft pe sdma caselor fa-
atore de bine, tinendu-se si Monastirea cu o-
rinduiala O.
Mb netstirea Arnota din sud V alcea, hramul S-tilor Voevocli
Mihail ,si Gavriel.
7150 195 Ac4sta Monastire este zidita de r6posatul Ma-
theiti Voda Basarab, unde i s'a ingropat 6sele
luandu-le de la Tirgoviste, zidind si Metohul
Dobricenil prin Serapion Egumenul MonastireI
de atunci.
7183 162 Hrisovul Ducal Voevod prin care intareste
acestef MOntistirT mosia Mecesi, Tar de vre-o
c4I-va and i se string veniturile de spitaluri,
dupa cuprinderea hris6velor Domnescl din ur-
ma, tinendu-se si Monastirea cu orinduiala el.
www.dacoromanica.ro

286 CATALOG CHRONOLOGIC
Miinastirea Govora din sud Valcea, hramul Adormirea
Make Domnultd.
7004 341 Hrisov al reposatulul Radulul Voda, feciorul
Vladului Voda, ce da MonastireT G-ovora, care
este zidita de Vlad Voda, cum ca veqend-o da-
rapanata a inoit-o si a miluit-o cu sate, tiganT
si alte mill domneseT.
7144 201 Hrisovul reposatului Matheiti Basarab, arata ea
a Inchinat acesteT Monastiri mosia Glodu fata
cu Teofan Patriarchul Ierusalimului si Mitro-
politul tareT cu EpiscopiT, Tar acum veniturile
ei merg la spitaluri, inendu-se si Monastirea
cu orinduiala el.
Mondstirea sfantulut Panteleimon din sud Ilfov, hramul
sfantul Panteleimon.
1767 70 Hrisovul reposatuluT Aleandru Ghica Voevod
ocolnic, prin care intgreste atat cele afierosite
de reposatul Grigorie Voda Ghica, cat si cele
din urma, adaugate, adicg, t6te mosiile, si mo-
siile anume si venitul for sa fie sfantuluT
local de Intarire si saracilor bolnavT de hrang,
Tar reposatilor ctitorl vecTnica pomenire si al-
tele orinduell asupra Epitropulul si Icononau-
inerea spitalulul iproci.
.1116nastirea Collet cu Sinaia ; hramul la Cola Tra-Sfeti-
tele, lar la Sinata Adormirea 11facd Domnului.
7223 122 Mongstirea Cola zidit de Spatarul MihaT
Cantacuzino cu chilli pentru odihna multor
streint A. facut si spital care prin diata sa cu
letu 7204, de sunt ani 141, orindueste ca din
veniturile Monastirei, care le -au dat si le-ail in-
chinat sa fie pentru cautarea bolnavilor prin
4 ispravnici ingrijitorT asupra carora a pus
orinduiala, ca cand va muri vre-o unul sa se
pue altul din obstea ace Monastirl.
pe
lui si
www.dacoromanica.ro

DESPRE MoNASTIRILE DIN VALAHL 287
7221 124 Hrisov al Domnulul Constantin Basarab Voe-
vod prin care s6 face luminare cum ca ctitor
Colcii este mat sus aretat ctitor.
Monastirea Glavacioc din sud Vlasca, h,ramul Buna-Vestire.
1495 342 Ac4sta Mouastire este radicata de reposatul
Mircea Voevod cu danii, moil, vil,
7000 345 Carte de danie a Ducal Voevod prin care ha-
raclesce Monastirei jumetate din mo§ia Isvorenii.
7150 195 Hrisov a reposatuluf Ion Radu Voevod prin
care intare§te daniele mo§ului seu Mircea Voe-
vod, Tar acum dupa punerile la cale i sit Ta
venitul la scale, §i Monastirea se tine in orin-
duiala
Monastirea Caldarusanif din sud Ilfov, hramul sfantului
Mucenic Dimitrie.
7149 196 Hrisov a reposatului Mateiti Voevod, ctitor
danimul acestel Monastiri, adica mo§ia Calda-
rulanii §i allele.
1799 38 Hrisov a reposatului Constantin Moruz Voevod,
cuprin4etor ca acestr, Monastire sa fie chinovie
de parinti calugari, precum ci eel mat din urma
luminati Domni aseminea ati intarit intocmirea
acestel chinovil, cu orinduire ca qi mai 'na-
inte boeri marl, epitropi precum prea
§i prea luminatul nostru Doran a intarit
orinduirea de Stare.c.
Chinovia Cernica din sud Ilfov, hramztl 8-tului Nicolae.
7259 96 Hrisov a reposatului Grigorie Ghica Voevod
prin care se arata citi ac6sta Monastire este zi-
dita de Cernica vel Vornic pentru ca sa fie
ob§te-jitie de parinp caugari.
§i
pgant
el.
si
si inal-
tatul
www.dacoromanica.ro

SCRIEREA
IEROSCHIMONAHULUIARIIIMANDRIT CHIRIAC ROMNICEANU
Cuprinlend material pentru istoria modern Nationala fi Bise-
ricescti a Romanilor,
PUBLICATA DUPA MANUSCRIPTUL AUTOCUE
(Urtnare. VetjI No. 5, anul .al XIII-lea, pag 223).
lstorisirea evenimentelor de la 1821 incoce in Valahia, pe care
insusi Ie -a v6d,nt.
La acestA sfanta si mare Monastire unde sa afil hra-
mu prea Sfintei Adormiri a Maicil luT Dumnaleu, ce Taste
zidire a sfintilor ctitori imperati serbilor, Simeon si fiiul
s6ti Sabba, carii dupit s6versirea aceT sfinte Moastiri, cil.-
lugitrindu-s6 a fost Mitropolit al serbilor, si multe bunii-
taii in multe tart Eland si minuni, a reposat la orasul
Tarnova, cum scrie la viata lor, G-henarie 14 wile, la
mineele die cu vied, in care minee multe vieti de sfintl
aT Athonului sa afiti, cum si de aT Rush, Pecersca si altele.
La acestit sfanta Moniistire care cu aretarea Maich lui Dam
negeti s'a zidit de acesti sfinti, multe minuni s'ati fficut,
intru carea Taste si acesta una, c6, in vremea MincinosuluT
al optulea soboras, ce s'ati facut de latinT, in Florentia, la
let 1460, care aunt pima arum 365 de anT, wand el acolo a-si
intari eresurile lor, sfantul Macsim Marturisitoriul lViono-
www.dacoromanica.ro

SCRIPT EA IFROSCHM. APHMANDRIT CHTRIACROMNICENU 289
filacs si un boer de sfat, find acolo, si nevoind acestia a
iscali la anaforalele eresurilor acelor apusenT, n6ptea fugind
ad venit la Tarigrad pre mare, si spuind cele de acolo
urmate ; dimineta simtind apuseniT, c6, ace0.1. clout n'ati is-
calit, ati ca nimic nu Taste de Soborul lor, si chiar Papa
gonindu-T in urma, and s'au apropiat de Tarigrad, Soborul
de acolo intorand armele spre apuseni, nu 1-ati priimit,
Tar Papa ereticul neavend ce sa mat faca, cu 6stea sa
s'a intors la Sfitagora, si intrand acolo, a silt pre Proes-
tosii Monastirilor a sluji Liturghia lui cu dengiT, si earii n'ati
voit le-au jafuit sfintele Monastiri de od6r6le besericesti,
argintaril, sfinte moste si allele, care pre unele le-ati ars,
pre altele le-ad luat, pre altele le-ati dat la Lavra cea mare,
unde s'aii invoit sapte Proesto§T a liturghisi cu Papa, cariT
pkna asta-di sa afla intregi aforisiti negri inteo pestera as-
tupata de curind de greci acolu, Tar acele od6re sa afla
robite Oita asta-c1.1 la Lavra ; de aceea ad venit ereticul la
Monastirea Sfantului Gheorghie, marelui mucenic, Zogravu ;
acolo gasind pre parinti ascunsi de Idea, allii inchisi de
el in pirgurl, tumuli, le au dat foc de an ars, facendu-i
mucenici; si asa la t6te sfintele Monastiri umbland, ardend
si pradand, ad. susit si la sfanta Monastire Hilindariul cea
minunata, si acolo ad facia Maica Domnului o minune prea
mare atuncea, c ti orinduiti fiind de Papa o mie de ostasi
la porta Monastirei, vedend ca alt-fel nu pot razbi, s'ad a-
sedat straja 500 de o parte, 500 de alta, socotind si pazind
ca, cand vor esi din parinti afara, sa-i tae; ci in zadar
Post cazna, cad Mama lui Durnneded le-ad schimbat min-
tea for si chipul, prefacandu-I la ved6rea uniT altora, ca
sunt calugari si ati inceput a sa taia eT intre eT ODA
ispravit acea mie de ostasi, ena hilia, si atuncea mat cu pri-
sos s'ati umplut numele si le-au r6rnas 6sele
acolo, ca si ale Israilt6nilor in pustie.
Deci de la acesta stanta Monastire pleandacel _red Papa
a sa duce la latini de unde venise si multe lucruri scumpe
din Sfantul Munte luand, vrand a purcede cu corabia, cu
Biserica Ortodoxl Romani.
3.
is
le-ad
s'ait
HilindariuluT,
www.dacoromanica.ro

290 SCR1EREA
ce remasase al lui, nu T -ail fost cu putinta a sa urni de
sila venturilor si a valurilor en care aspumand marea sit
invaluia din pronie Dumnecleiasca, pans nu au dat tote
ce au jafuit nu ail putut urni din Joe; ins la Lavra le-9,11
dat cum am pomenit mai sus.
Iar not eel mai 'nainte scrisT proschinitari parintl, veniti
acia, dupa, trel Bile ale mangaerh ostenelil de drum, cum
am pomenit mai sus, ne -au pottit aces Proigurneni a rema-
nea avolea, dar fiind-ca intain obiceiti caste : mosafiriT sa se
preumble pre la tote locurile SfitagoriT, si apoi unde va
socoti sit se asacle avend si scrisorile Archimandritulul An-
tim Jitianulul, Protosinglielul Craiovei, ca sa tragem la
Monastirea Stantului Pavel din Sfitagora, unde Taste in-
chinata si acesta Menasti6ra itianu, in sud Dolj, si in
patru, cinci ciasuri ajungend noT la acesta sfanta Monastire,
ce este in marginea marii, de unde sa vede muntele Olim-
bul al SfantuluT Ioanichie eel mare, si in partea marii des-
pre sore resare, pre care lature a marii sunt multe Mo-
nastiri zidite tot de imperati crestini si patriarht, adeca
santa, Lavra cea mare, Schitul Capsucalivia, Santa Ana,
muma Maim Domnului uncle i sa afla si sfantul Piciorul
eel stang intreg, apoi Schitu Nem. al Santului Pavel, apoi
Mum] Pavel acesta; deco la deal, pe marginea marii, Mo-
nastirea sfantul Dionisiu, unde sa afla santul trup at sfinti-
tului Patriarh Nifon, cea fost si aicea in tara rumanesca la
Tirgoviste, iii, al caruia santul cap sa afla la Banta E-
piscopie Argesul, adus din Sfdntul Munte de la acesta Mo-
nastire, Dionisiu, Cu multe rugiieiunl si cheltueli ale sme-
ritului Doran Io Negoe Voevod, eel ce a facut Argesul.
Iar istoria venires si aducerei santului Nifon, ce a lost si
Patriarh Tarigradului, si proin fiind, cum l'a gasit Radul
Voda in tam turcesca, si cum en multe rugaciuni si in-
credinteri si legaturl de cuvinte, cum ca vor pazi invetit-
turile sfantului cele dupe ponturile sfinteT pravile, panic,
1-aii plecat a veni aiei in tara ruman6sca de an aseclat sfin-
tele Episcopii si Mitropolii, si alte lucruri de trebuinta trail.
www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMO NAHUM ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICNU 291
Taste filada cu viata si t6te urmarile ce s'atl seversit pre a-
cele vremT, are istoria tiparitit rumg,n6ste la sfanta Epis-
copie Argesul, si pre alocurea ; pre larg scris iar sg, afla
si la cele 12 minee, cu vietile sfintilor celor de preste ani,
In luna lui August 11 ;Tile. Lit. Pat. t6te ispravile st6pAni-
torilor orilor acestora, tine va cauta va afla si va semui
starea vremilor aceia de atuncea, cum sa agmana cu cea
de acum.
lar la Schitul Capsucalivi, am gasit un Shimonah, pa-
rinte batren anunoe Metodie Macroghenie Tarigradeanu, om
de 70 de ani, Irate mai mic Domnului Mavroghenie, aven-
du-si barba, cu minune de la Maica Domnului crescuta
pana, la pament, Inca mai trecea de o palma, om mai milt
trecut mgrimea trupului de cat de mijloc, alb tot ca o oae;
and me aflam igumen la Monastirea Sfantului Pavel a-
colo am mers spre minunea vederii inpreuna cu alts frati,
uncle am scris si numele nostru la paraclisul ce'l avea ba-
trenul, de a sa pomeni and sarindarii, si mai cumparand
si din rocodeliile ce le lucra cu ucenicii parinti ce'i avea
la chiliile ce le stepanea cu totul, ca taleri 40 i s'au inherisit,
unde si pranzind, mult ne-am mangaiat cu numitul Staret,
spuindu-ne multe folosit6re cuvinte, pre carele 1 am rugat
de mi-a daruit un par lung ce'l am de minune, care pa-
rinte in vremea rebelii inpreung, cu alts einstiti parinti ai
Sfantului Munte, carii n'au putut fggi, ar fi patimit reit
de la turet in Tesalonic, la oprela pentru bans, si nu stim
ce sa va fi ales de viatall. Cuei tow, Sfitagora dupa peca-
tele nOstre s'a prapadit en totul ; iar cand isi va mai ca§-
tiga pod6ba acel loc, rain piimentesc si duhovnicesc, gra-
dina Maim Domnului, insasi Sfintia sa si cum va
sti? CAA mare lumina a lumii s'ati stins ; Tar Dumne4eul
milelor are putere dupa intristare a aduce si bucurie. De
aceia santa Monastire Filotheu, apoi a Xiropotamului, uncle
ait sihastrit intaiti acest mare sfant Cuvios Pavel eel non,
prin care sfinte nattmi s'atl dat acestii sfinte Mongstiri Xiro-
potamu, o bucata mare de sfantul lemn unde au fost pi-
'va sti,
www.dacoromanica.ro

292 SCRIFREA
ronul de fier biltut la piciore, de prea erestinul imperat al
Tarigradulul Romano, mare odor, isbavitoriti de t6te 1361ele;
aped sfanta Monastire Simopetra, intr'un van de munte,
tot pre marginea marii intiace,,t rind, unde am fost si am
odihnit, la care Monastire a lost pus igurnen si parintele
Iachint Proestosul Cernicanu 2 anT, pre carea a izbavit'o,
si de datorie de la turd, taleri 50 miff de lei, prin chiver-
nis6la §i ostendla prea cuviosiei sale ostenindu-se si pre la
Tarigrad, la prea sfanta Patriarsie, si alte locum, pentru a-
cesta. Deci dar din Sfantul Munte dupa paretisia igu-
meniii de la Monastirea Stantului Pavel ce am fost un an
facend, am venit la prea Sfintia sa Parintele Grigorie ce
era proin Patriarh atuncea de a dotia 6ra in Sfantnl Munte,
si eversindu-me Archimandrit en blagoslovenia prea Sfin-
tiei Sale, si cu cartea sfintei Monastiri Pavel, am plecat la
primentul tariff rumaaesti unde am nascut, si de unde rner-
sesem la Sfitagora, si viind la Bucuresti la casa doritului
mien frate, Dumnealui Vel Vist. Iancul, adeca Ioan ROunni-
ceanu, petrecend o vr6rue acolea, viind Primavara din Sfi-
tagora, tdmna la Septemvrie 29, la 8 ciasuri Erica mare
facendu-se in tainrr rabella, ticluindu-se de catra streinii fA-
eetori de r4le, Domnul Caragea Gheorghe, cu ogeacurile
curtil ca in chip de plimbare facend, an exit la Menastirea
Ciorogarla a Jur Sarnureas, Inca si en 2 tunuri, si pre a
doua (ti s'au pornit la tam nebotasea, si intrand inauntru
pazitoria r-au slobozit. Intre t6te aceste man minuni ce a
seversit Domnul nostru Iisus Christos, prin placutul sal
si al nostru mare aintatoriii, sfantul marele mucenic Pro-
copie, Ca un Stepan purtrnel mistre de grija prin Sfintia
sa, multe minuni sever§aste intru ocrotirea vietir nostre si
pazirea crestinatatii, duo. cum din ye° de la zidirea MU-
Illi si pana in sfirsit Taste fiigaduit catra robii sei, deli
tote minunile, dupa cum Taste 4is, nu s'att putut scrie, dar
langit altele mai Taste si acesta la marele mucenie Proco-
pie ce a seversit cu putdrea Dumneleiasca o minune ai-
cea in Cara rumanesca, la Banta marea Monastire Bistrita,
www.dacoromanica.ro

manscHtmoNAmi ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICtNIU 293
In sud la, care minune fiind mai de curind, nu iaste
stiuta de top, ci numat aceia la sfanta Monastire din ceT
batreni parinti intru Christos frati cAlugari, dar in destul
sa dobandeste numal din sfAnta idna a marelul mucenic,
minunea cea zugravita intr'acea sfAnta icang,, in Biserica
cea mare, cum intri in drepta in dosul jatului Arhieresc
sa pete s5 o alba scrisa acestit minunata istorie, a sfantu-
lui ce iaste zugravita si In stiinte si prin grail" povestitti,
cad! eti fiind in virsta invetaturei cartii 8 ant acia, nu-
mai privind la slanta ic6na me minunam, dupa cum ori-
eine vine acolo si vede, sa rninunezA, dar de o ati scrisa
nu stiiam sa cercetez ; insa en euviinta iaste prin cat still
Lind minte, si vedend, a nu o da uitarii, pre cea vrednica
scrisuluT, intru pliroforia urmasilor nostri in Christos frati,
adeverat. Care istorie din biltrenT parinti T -am gasit In co-
pilaria mea acolea la let 1795. CereetAnd eti de acea
mi-a povestit asa: istoria zidirei Bistritii la let 1300 si
mai ceva, dupa Domnul nostru Tisus Christos, fiind acolea
o bisericutil mica, de lemn, lAnga apa Bistrita, si cinci,
case calugarasi sihastri, dupa cum Taste la munte, si fiind
pustietate multi atuncea, pazind et acolea pravila rugticiu-
nit Bisericii, si in postirea calugarestii randuiale, sa spasea
intru Domnul. Deci inteo n6pte dupa obiceiti la cantarea
bisericei sculandu-se ci, si mergend in sfantul oltar ca sa
aprinza la sfantul Preastol luminarea, wand a incepe Utre-
nia, Ted acolo un om cu barba ponosit si cu un lant in lactit
mare de gat din sus de Preastol Pus si uimit acolo, Tar lantul
facut gramada Tanga densul. Aprinzatoriul de candele ye-
lend acea neobicinuita vedere, spaimantandu-se, esind afara
a arotat celor-lalti frati; Tar ei data au intrat toti in litiuntru
l'a intrebat tine Taste si de unde aT venit, dice, aicea la noi,
smeritil cAlugarasi, inteacesta pustietate r adinca ? Nu cum-va,
aicea, esti vre-o nalueire, si aT venit sa ne InspaTmantezi
pre noT p6eato§ii, si noT nu §tim? Tar el privind spre densit
tacea nestiind tine aunt, niel unde sa afla; decT pipaind pa-
rintii pre om, si lantul, Tar it intreba sa spue de densnl
ic6na,
t'I
www.dacoromanica.ro

294 SCRIEREA IEROSCHIM. ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU
pricina ce lake $i de unde a venit aice ; Tar acel rob al 'III
Dumnedet, dezmetecindu-s6 din infricosata sa uitare $i iit-
crArahnd le-at dis for : cum ca, de unde suntett si tine, si
cum at! Intrat aicea ? Er spuind ca aunt cillugarl Oletorr in-
tr'acel lot, la a sa bisericuta, 1-ati. intrebat Iarilsi ca, unde
i sa pare ca sa afla ? El le-at respuns ca s afla, Inca in tem-
nitil in Tarigrad, si cu marl incuetori si pruzitori In santiri
si in gros de mainf si de piciore si cu lant mare de gat ; si
ei cum at intrat acolo la el, si ca de clout ant sa afla in
temnitl, intunecasii, $i ca asta-d.I in ciiiiii, Mate a-I sa taia.
capul, dandu-s6 de sera respunsul pierderil sale.
(Va urma).
C. E.
-sT14-003.-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI.
(Urmare. VegI No. '2, XIII -le, pag. 117).
Sa tie ca mania filosofiet a rationamentu]ui ominesc
era $i este, mat tot-deauna, de a esplica origina reului; de
a impaca bunAtatea, Intelepciunea srputernicia lui Duni-
necleti cu imperfectiunile desordinile creaturilor, si con-
duita providentei, cu priruta contrac,licere ce se grtseste In-
tre Vechiul Noul Testament. Spre indestularea acestor
cerinti, Gnosticii imaginara ca lumea nu era creatii de
Dumnecleul suprem, ci de niste spirite inferi6re pe care el
le-a format, sau mat bine clis,--care ati esit din el prin
emanatie.
Prin urmare, afara de divinitatea suprema pre carea
G-nosticii o numia Pliroma, plinitate sat! pert ectiune, et ad-
miteati o numer6sii generatie de spirite sail genii, pre care
le nurniati eons, dela euventul ebreit haiahviata, adeca,
fain to vie. ')
i fiind-ca tot-deauna s'a unit viata cu inteligenta, eoniX
aunt fiinti vii inteligente, pre can not numim spirite,
si grecii ii cliceail (lemma.
1). Pre acest euvent aidw latinii 1-au tradus aevum=viata sau
durata, francesii 'i clic dge, care este ebreul hajah.
anul
ti
si
si
'si
'1oi
www.dacoromanica.ro

296 TSTORIA BBERICFT
Gnosticii nu admiteati nici pecatul original, nits
r6scuropararea 6minilor, in adeveratul inteles at cuventu-
lui; cad rescump6rarea, dupre Gnostici, sta numai in a-
ceea ea Iisus Christos a dat 6minilor esemple de intelep-
ciune si virtute. Din aceste se vede ca G-nosticil erau eon-
trari tocmai dograei fundamentale a crestinismului, si prin
urmare, dintre eel mai mart eretici.
Ce erori marl mai profesail ace§ti eretici?
Conform cu socotinta for absurda despre rescumperare,
el mergeati din gresala in gresala, in privinta lui Iisus
Christos. Nu era necesar dupre ei ca Iisus Christos ei fie
un Dumnedeu l. intrupat, sari un om in corp si suflet ; era
de ajuns ca Cuventul lui Dumnedeti sri, tie arate sub este-
riorul unui om ; nasterea, suferintele, si m6rtea Lul, se pa-
reail gnosticilor nu nurnai de prisos, dar si nedemne. Et se
numiati si docher (socotitori), pentru ea dupre socotinta
for umanitatea Domnului era numai imaginara, sari Orval.
Ideile for despre natura omului nu eraii mai putin ab-
surde. Tret feline( de omen! sint, dupre sistema for : Unit
curat materials, nefiind capabili deeat de plaeerile mate-
riale ; altil, adeverate animale, deli dotati cu facultatea de
a rationa ; si a1tii, in fine, nascuti spirituali si caril se o-
cupa de destinul si demnitatea nature! lor, si triumfka a-
supra pasiunilor care tiranisesc pre ceialalti 6meni.
Altii, dintre gnostic', lepadau t6te cartile Vechiului Tes-
tament, ciicend ca eonul re it carele a facut lumea, era Dam-
necieul lul Moisi. Altii lepadati casatoria, sub euvent ea in-
multind 6minit inmulteste materia Aseminea,
trupurile, socotindu-le de vrajmase.
Ce idee putem sa ne facem despre ereticii Manihei ?
Dintre tot! gnosticii, eel mai periculosi sunt Manicheii a
earora incepator fu Manes saii Manicheil. Acesta ca trai-
torid in Persia, set inicia in invetatura magilor, danduse mai
mult la astrologie, fiind si smintit de minte. Cunoscend a-
poi si religia crestina, voi din ambele stt compuna una
noun; din care causa fu alungat din Persia. Negasindu-si
Ast- feliti
1.6. schin-
giuiatl
www.dacoromanica.ro

1STORIA BISER10EE 297
nicairi asil, sa reintOrsil in Persia, unde prinqendu-se fu
jupit de viii, la anul 277. Invetatura lui consta din urme-
t6rele: Din vecie sunt dol dumnedei; unul bun si domn al
luminei, altul reit si down al intunericului. Fie-care 'si a-
yea regatul seil cu fiinti aseminea lor. Dumnedeul intu-
nericului, mult timp nu stia nimica, despre imperatia lumi-
nei ; in urma insa afland-o, 10 facu o armata puternica si
cuceri parte din ea ; pe care pentru a nu o perde, facu pre
cel intai om si o ascunsa in el. De aice vine ca toil 6menii
esiti din Adam, sunt compusl din materie si dotie suflete;
unul simtitoriti, dela domnul intunericului, altul intelege-
toriti, din lumina cereasca; de aice provine resbelul intre
minte si poftele materiale.
Dumnedeul luminei ca sr, scape pre 6meni de sub ste-
panirea domnului intunericului, faeu lumea si o dadu 6me-
nilor spre locuintrt ; iara in urma produsa din sine dotal
fiinti asemine sie: pre Christos. pre carele l'ail asedat in
sore, si pre Santul Duch in aer, ca sa incaldesca si sa lu-
mineze 6menii, spre a radica partea luminei la starea el
primitive. 'Ne isbutind cu acest mijloc, a trimis din sore
pre Christos ; Iudeh it restignira din indemnul domnului
intunericului, de si Christos n'a patimit, neavend de cat
umbra de trup. Reinturnandu-se Christos in sore, lass, pre
apostoh pe paluent, ca sa arate 6menilor calea cea man-
tuil6re, si li promise trimiterea unui Mangiiitoriti, carele
venind acum s'a asei,lat in Manichell; ca prin urmare el
ca Mangaitor trebue sa, arate Omenilor calea mantuirei.
Acosta tale este: Sa primesca fie-care legea data de
Christos si corectata de Manicheil, si prin infrenarea pof-
telor sail curate sufletul de materie. Cei ce se vor curati
ast -fe1 pe pament, mai treat 'Inca pane la cerill prin done
purgat6re : prin unul de ape in luna, si prin altul de foe
In sore; Tara eel ce nu se vor curati, vor trece dupe m6rte
In animale sail plante, si data nici aid nu se vor indrepta,
vor fi aruncati in focul eel mare.
Dar Montanistii tine si ce feliu de eretici erail?
www.dacoromanica.ro

298 ISTORIA BISERICET
Intemeitorul sectet Montanistilor fu Montan carele s'a
nascut in Frigia pe la anii 172 ; mu cu mare imaginatie,
si care predicend despre lucrurile viitdre, isi film mat-
multi mmatori, intre care si done femei. El inveta : 1) Ca
el este Mangaitorul promis de Iisus Christos ; 2) Condenma
adotia nuntii; 3) Statornici tree posture marl pe an ; 4) Pre
cei dicing dela credinta, II lepada dela biserica; 5) La
treapta preotiet primia $i femei. Petrecend o viata asprt,
Montan facu pre multi sa creda ca el este alesul lut Dum-
nedeii, trimis spre indreptarea credintei. La acesta secta
se uni si Tertulian, o apara prin scrierile sale si trasa pre
multi la eresul Montanistilor, care se l.ti in Asia, Africa
si Europa. Acest eres fu stins in timpul Imperatulul
Arcadie.
Spume si despre Antetrinitart in genere.
Dintre tote ereticil ce s'ati ar5tat panti, acum, mai peri-
culosi pentru biserica, erau anti-trinitarii; acestia au fost:
In seculul al doilea Pracsie, carele s'a nascut in Frigia
si a patimit mult pentru religia lui Christos. El mergend
la Roma, ruga pe papa Victor s'a condamne invetftura ha
Montan ; insit in acelasi timp cadu el insust intitin noti e-
res, afirmand ca Tatal s'a intrupat din feci6ra Maria, ca
el a patimit; ca Tatal este Iisus Christos. De aceea urma-
torit lui s'at'e numit Unita71 si Patripasient
In seculul al treilea inamici al Sfintet Treinit ail fost:
I). Noet, un preot din Smirna care se qicea ca este Moisi
si un frate al settAron, trimist de Dumnedett pentru a
scdte pe Omen! din ratacire. El invii4a, ca neputendu se
imparti dumnedeirea, Dumnedett Tatal pentru ca sit man-
tue pre 6meni, s'a uni cu Christos omul, pre carele primin-
du-1 de fiiti, ate si patimit cu el.
II). Savelia, un episcop in Africa pe la jumetatea secu-
lului al 3-1e, carele dicea di exista numai o fire Dumnede-
iasc5, cea a Tatului; earl Fiiul $i Santul Duch nu aunt
de cat niste rade elite dela ratal si venite pe priment ca
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISMICEI 299
si radele s6relut pentru a lumina si a da cele ce sunt spre
mantuirea 6menilor.
III). Pavel Samosateul, episcop la Antiochia, radicat la
acesta trepta prin rnijlocirea reginei Palmiret, Zenobia.
Acesta invata cum Ca numat Dumnedeti Tata] fiinteza,
earn Fiul si Santul Duch, nu sunt laid fiinte nici persona,
ci numat nista insusirt dumnedeesti, precum sunt insusirile
omului: mintea si facultatea vorbiret. Despre Christos in-
vata cum ca este numat om ca si toti cet-laltt 6ment, si Ca
numal prin pogorirea, dupa nastere, asupra lut, a Cuven-
tului lui Dumnedeti si a incelepciunet Tatulut, s'a numit
Dumnedeti si Fa al hit Dumnedea ; cu tote acestea in
timpul patimet intelepciunea lut Dumne;leti ii 'Ansi, si de
aceea a patimit numat Christos omul.
Acest Pavel s'a condamnat la sinodul din Antiochia in
anul 269, si prin decretul lui Aurelian s'a scos din Epis-
copat. Urmatorii lui s'ati numit samosatet; a carora eres
deli s'a stins in seculul al cincilea, totust s'a aratat si in
urmatorele peri6de, sub diferite forme.
Spunene, to rugam, ce Sin6de s'au tinut in Biserica Cres-
tina in acest prim period?
Inceputul sin6delor este dela apostoli. Asa, sinodul eel
mai insemnat al apostolilor s'a tinut la Ierusalirn, in anul
50 dela nasterea lut Christos, cu ocasia certelor ivite pen-
tru pazirea sail neptizirea ceremoniilor leget yacht. Acest
sinod a servit de model pentru cele-lalte sin6de ce s'ati. ti-
nut mat in urma.
In seculul al doilea s'ati tinut sin6de: 1) La Ekes, in
anul 197, pentru serbarea pastelor. Tot in acest an s'ati
mat tinut sin6de tot in acesta causa, 2) La Roma ; 3) La
Cesaria din Palestina; 4) La Lion in Galia, si 5) La Corint.
In seculul al treilea s'ati tinut urmatorele sin6de pentru
botezul ereticilor: 1) Doi la Castagena sub Episcopii A-
gripin si Ciprian ; 2) La Iconia, sub Firmilian episcopul
Cesariet, in anit 252, 255 si 256. Tot in acest secul s'ati
mat Omit; 3) Done sin6de la Cartagena in contra lui No-
www.dacoromanica.ro

300 ISTORTA BISERICET
vat *i Novatian, la anii 251 si 252 ; 4) Unul tot in ac6sta
causa s'a %inut la Roma in timpul lui papa Cornelia, la
anul 252 ; 5) La Alexandria sub episcopul Dimitrie, in con-
tra lui Origen, si 6) La Antiochia in contra lui Pavel Sa-
mosateul, carele fiind declarat de eretic s'a lipsit de e-
piscopie.
Alte sin6de ce s'ait mai tinut in acest period, fiind de
o mica Pnsemnatate, le lasam sub tacere, pentru scurtare.
innocent M. Ploe§tena.
<"-----oaX.--------,
www.dacoromanica.ro

DESPRE FORMELE
CARACTERISTICA PREDICAMENTIILUI BISERICESC,
(Urmare. Vecy No. 5, anal al XIII-le, pag. 245).
Pastoriului sufletesc ii dicteza atunci imperios necesi-
tatea, ca sa se faca folositor incredutilor sei prin pertrac-
tarea de adeveruri religi6se.
Sunt Jar unele sail altele casuri, unde nu este numal
deck absolut necesara predicarea. Dar considerand una
si alta venim la resultatul acela, ca intimplarea sati ches-
tia merita, sa fie tratata en succes duplu, in ceea ce pri-
vesce adeN erul religios. Ast-fel de predice le numim not
ocasionale sail -parenese.
Prescripte deosebite nu posedam pentru ac6sta forma
de predicament.
Atilta este hotarit, ca parenesa este o predica seurtd,
carea cuprinde una sau mat multe materii, fiind acestea
logic legate intre o
Inceputul se face in regula cu aretarea cause!, carea
1-a indatorit pe predicatoriti se peroreze. In pertractare se
impart6,§este adeverul, se esplicrt §i se largeste. Spre fine
se fac apoi aplicatiuni la viata cu o tndemnare patrun-
ger6re.
La parenese numeritim : cuventarile funebrale, jubilare,
lalta.
it
www.dacoromanica.ro

302 DESPRE FORMELE
la botezuri, cununii, cuventari de raultamire si de rem-
nostinta, cuventari cu ocasia tunderet in monach sail mo-
nachia, la introducerea si desridicarea din parochia, sail
alte posturi biserieesti, apoi cand si cand in Duminici si
serbaton, pe la acelea biserici unde este numai un preot,
si imbulzala de alte functiuni presante.
La pertractarea acestor- feliti de predice s se fereasert, pre -
dicatoru] de a amesteca materii cu totul profane ; el s se
tie strict de cele religidse, pentru ast-fel s'ar dejosi in-
semnatatea amvonului bisericese, cand predicatoriul s'ar
ocupa mai mult de chestii lumesti.
Lumea dejudeca, cu totul altmintrelea evenimentele de cat
religiunea, si pentru aceea se intimpla eke ()data cum cri,
predicatoriul are forte putin de cuventat, pe cand din con-
tra oratorul profan presenth, materie escelenta si imbelsu-
gata pentru ast-feliu de discursuri.
On si cum, parenesele pot sa produca, dupa cum este
predica si intimplarea, man efecte ; ba adese-ori mai man
si deck cele-lalte forme de predict.
Ocasia, sail ansa cuventarir, este acuma un motiv prin-
cipal care face au;litorii mai ate,* si mai acceptibili pen-
tru cuventul Dumnedeesc.
Scurtimea for de alta parte, II fac pe au4itori se nu
uite cele cuventate si se revie de multe on asupra pasa-
gelor din viata privata sau familiara.
Se intelege de sine, cum-ca si parenesele trebue sa fie
compose in stil oratorio cu putere si caldura. Se nu le
lipsiasca in fine nice unitatea, ci se urmeze, tote invetatu-
rile si indemrrarile propuse in ordine cuviinci6sa. i acesta
forma de predicament dateaza de pe la incepritul cresti-
natatei. St. loan Gurri-de-Aur a intrebuintat-o singur in
mai multe diseursuri.
Ar fi se ne mai intrebtm acuma, care formik de predice
este mai utila pentru poporul nostru? Inainte de ce ne
vom respica sentinta nOstra in privinta ac6sta, trebue mai
fatal se cunOstem ce este poporul qi ce insemnez5 a fi po-
poral sail a predica poporal.
cry,
www.dacoromanica.ro

SI CARACTERISTICA PREDICAMENTULUT BISERICECS 303
Poporul (populus), a insemnat la Roman! nu numai cei
neculti, plebea, ci si inteligenti.
Popor (populus) mai inteligent esista insa la not' in nu-
met* putin. Dar si poporul nostru, Inca necult, posede mai
preste tot minte sanet6sa si inima simtitore, adese-ori si
nobila ; ba la el esista adese-ori si multii filosofia practica,
bleat vorbele multora din poporul nostru ne pun in mirare.
Dovedi ne daft poesiile sale poporale ce sunt admirate
de lumea cea cults; povestile, legendele si proverbele sale
incomparabile. lath ce lice Holman in descrierea lumei :
Din amestecul insa, din carele s'a nascut poporul ro-
man, se desvolta capacitap, ce se pot intrebuinta ca mar-
garitare ; si limba sa este asa de clara si curata, ea ea p6te
se devie o limba diplomatica. Acest popor, adus la cul-
tura perfecta, ar putea se steie in fruntea culture! spi-
rituale".
Acestea sunt nnirgaritare in literatura ndstra, si strei-
nilor nu le vine a crede ca pe ele le-a naseut geniul po-
porului Roman ce a fost atat de despretuit Inca pawl, eri
alalta err.
Cat despre not nu ne miram de fel despre acest spirit si
facultati superi6re ale poporului Roman, de 6re-ce el este
dupa cum stim de origina si rasa latina ; el is] deriva ori-
ginea de la poporul Roman, care a fost eel mat cult si
genial.
Isolat aim in Dacia de maica sa Roma, dupa caderea a-
celui I mperiu s'a neg'igiat si n'a mai avut cum se se en!-
tive mai departe. Veni apoi in atingere cu multe popore
barbare si dusmane si decadu in ceea ce priveste cultiva-
rea Numai religiunea crestina ce o adusese in
mare parte de la Roma, putem dice numai ea I-a pastrat
limba, datinele si individualitatea sa.
Dar vita de vie tar Invie" slice proverbul strabun, si
none, ca,rora ne este dictat de marele nostru maestro Iisus
Christos, se bine-vestim Evangeliul dreptatei, nu ne-ar costa
asa de multi osteneala ca redesteptam prin puterea
si eel alert
stiintei.
sa-1
www.dacoromanica.ro

304 DF SPRE FORMELE
cuventului din somnul letargiei sisa-1 inspirtim ideile cele
sublime ale crestinismului si virtutile cele inalte ale religiu-
nei lui Christos.
Duo cum stim limba 1-a fost riipita din religiune.
Abia de tro secole inc6ce a inceput sa s6 observe cultul
divin in limba nationalit
In acest timp abia cartile cele mai necesare bisericesti
si teologice s'ati putut eda si traduce, imprima si rdspandi
pe la bisericele romane ; Tar clerul din cele mai multe pro-
vincil romane, Inca, nu posede nici apiritualminte nice ma-
terialminte pusibi]itatea, ca sa, potd cultiva si propaga,
ca si alte natiunT inaintate oratoria biseric6sca.
Nitwit nu este mai usor si mai frumos, piano mai en
gust si nimic mai atrAgetor, special cu privire la noi, de-
ck a vorbi, respectiv a bine-vesti cuventul lul Dumne-
cleti in limba poporulul Roman. Chiar si invetatit si lite-
ratit nostri profani s'au Tutors dela principiul retacit d'a la-
tinasa cu totul limba roman6sca. Directiunea, for de asta-dl,
este de-a scrie si a vorbi curat popular romaneste.
Cu cat mai mult cunt cuventatorii nostri bisericesti in-
datorit1 s6 urmeze acestuf principiti san6tos!
Prin ac4sta insa nu voim se sustinem ca cuventdrile n6s-
tre s6 fie lipsite de forma, s6 n'aiba nici legatura, nici ma-
teria oratorica inflorita si interesanta, ci din contra.
Noi trebue se cuventarn simplu, dar frumos si inflorit
ca se ne intelega si sit-i pima poporului nostru.
Pastorul traind in mijiocul turmei, are ocasie se cun6sca
limba, datinile si obicelurile sale. Turma intelege glasul
unui pastor adeverat.
Numai acel ce a pastorit un sir mai lung de ani o pas-
torie suflet6sca ; numai acela, carele si-a dat silintd ca se
studieze espresiunele frum6se si obicinuite poporului ro-
man, proverble indatinate si interesante, mersul si sborul
limbei poporulul roman, caracterul si modul eugetftril sale ,
acela care si-a ales dela el tot ce este clar, frumos, puter-
nic, nobil si en gust, numai singur el va putea vorbi la
5i
www.dacoromanica.ro

$1 CARACTERISTTCA PREDICAMANTULUI nfSER10ESC 305
inima poporului nostru. Tot studiul teoretic fall de acesta
practicA important, va produce numai resultate ilusorii.
Iata ce dice renumitul orator Quintilian : At ego otio-
sum sermonem dixerim, quern auditor suo ingenio non in-
telligit".
Cuventiitorul are dar se influinteze auditoril astfeliii,
ca se le castige mantuirea sufletului prin deprinderea for
la o viaca religios-morala pre pament.
Spre ajungerea acestui scop inalt, trebue s6 eunoseA el
deplin limba curatet oi frumdsd a poporului ce i s'a incre-
din cat.
Numai prin o limba popularit care trebue s'o cundsca
oratorul cum se cuvine din fir in par, si sit manipuleze cu
ea in dilaticiii si iseusintit, vor putea auclitoril ei, inteleagii
cuvintele $i propositiunele predicei. In sensul acesta aerie
omiletul Brand: Un studio profund al limber materne tre-
bue prin urmare s6 fie cea dintaiii si cea mai mare griki, a
aceluia, care doreste sad trebue sa se tacit predicator , cu
cftt mai mare i-a fi fost cultivarea pe acest teren in sc6-
lele inferi6re cu atat nom bine i-a prinde aasta in activi-
tatea sa. De ore-ce insa progreseazit cultivarea limbo, si
el va fi silit se nu re rnile inapoi faVi, cu progresele mai
ntio6".
Ce se atinge de neglijarea limbei materne, am putea
vorbi f6rte molt mai ales la not in partea clericals.
Lectura de opuri $i de jurnale instructive este neglijatit
Cu totul.
Imputarea aasta i se face clerului roman din t6te epar-
hiile de multe on prin foi publice, ceea ce nu ne serveste
de recomendatie pentru diregittoria invqittoriala, la care
ne obliga starea n6strit de preott §i parintt ai poporului
roman.
17
Acel ce stie a vorbi in limba inime, dice Fenelon, a-
cela cuvinteaza poporal".
Cand vorbesc parohienii despre preotul lor: Sfintitei
guret mat are, to taie la inimd cand vorbefle, vorbefle
Biserica Ortodoxff Reeling.
4.
www.dacoromanica.ro

306 TWRPRE F0RMELt
din inimei de-ft vine tot planyi si s6-tt aduci aminte
cat de pecatop suntem ; frumos cuvent". Eaca aceste ju-
decati d'ale poporulul constata dibacia orptorica a preo-
tului.
Popularitatea stiff in fruntea pretenciunelor, ce le face cri-
tica sanatosa la fie-care lucrare omiletica.
Deli este acesta pretentiune justa importanta, tot nu
se p6te nega ea multe predice, chiar i acelea ce preitnd
acesta preferinta, se lipsesc de area facultate superiora
anume pentru ea idea despre popularitate se priveste in
mod ingust si marginit.
Popular in ceea ce priveste predica, este tot ce esista
general, a. e. ceea ce convine atilt la inimele celor neculti
cat si la ale celor cult! ; Tar pe pagina 113 urmeza: Cu cat
mai feliuriti stint auditoria, cu atilt mai profund ar trebui
sa fie on -care predicator din orase si sate patruns de ne-
cesitate ca intocm4sca ast-fel discursul, ca el se miste
inimile celor neculti ca si celor cult!. Cu atilt mat mult ar tre-
bui se tinda fie-care predicator ca sa-§i castige acel fel
de popularitate, oricat de greii i-ar cadea. Ostenela din
inceput if va aduce in urrna mare satisfactie.
Considerand de o parte poporul nostru ortodox Ro-
man, de alta parte formele predicamentuTui cu care ne-am
ocupat mai 'nainte, trebue numai de cat sa facem con-
clusiunea, ca numai acea forma de predicament o vom
putea practica, carea apare mai concreta.
Forma concreta este couditiunea cea mai principals la
popularitatea omilia este predica ceea care
se p6te compune mai lesne ir1 forma concreta.
Prin cetirea pericopei la perorarea omiliei din Santa E-
vanghelie, Apostol si alte earti canonice din ambele Tes-
tamente, avem ocasia cea ma! potrivita se imprirnArn a-
dine in memorie si in inimele auqitorilor nostri sistematic
adeverurile Dunmelleesti. Avem prilejiti sa esplicam sa a-
plicam cum se cuvine, mult mai detailat decat la predica
in intelesul string al cuventului.
si
si
sail
predica,--- si
si
si
www.dacoromanica.ro

$1 CARACTERJSTICA PREDICA7vIENTULIA BISERICESC 307
Poporul, ce trebue se fie pregatit prin catechese regu-
late, va deprinde, ca unul ce nu posede in mare parte sti-
inta de carte, pe acOsta tale tainele S -tel ScripturT. Nol
ast-fel ne-am ajunge scopul nostru principal pentru care
ne ostenim intru latirea si intarirea cuventului Dumne4eesc.
Dupa, ce vom forma ast-fel poporul in spirit religios
moral prin timp mai indelungat, putem se pasim cu ince-
tul si la practicarea variata a predicet in intelesul strins
al cuventului cu omilia si parenesa. Omilia insa trebue se
premerga, data mina se folosim poporul nostru ce este
insetat dupa apa cea vie.
In sensul acesta vorbeste omiletul F$rster1) In prologul
O de am putea noireaduce mai multi preotl predicator),
la acea forma veche cresting, in care S -kiT Parinti a obtinut
asa de mance resultate, si in care predicatorul este ne-
cesitat sa se tie fidel de sectiunele Scripture) alese cu
multi intelepciune, cars ni le represinta in decursul anului
bisericesc istoria mantuirei n6stre".
Iara invetatul protestant Stier scrie :
Omilia remane absolut cea mai acomodata forma de pre-
atat dupa firea obiectului cat si dupa insemnittatea
oficiului predicatorial".
Si aceste parer) ale acestor (=Rep' versati ne intaresc
in afirmatiunea nostril., tit noT mai ales trebue sa incepem
sa urmilm un sir de ani cu poporul nostru ce este ne-
gligiat in privinta cuventului Dumnecleesc, cu predicarea
sistematica de omilil bune si poporale. Abia dupit aceea
sit incepem variat, dupa cum am observat deja, si cu
predica in intelesul strins al cuventului; Tar ce se atinge
de parenese, aceste predicT scurte ce se refer la un eve-
niment extraordinar, sail la o persona anumitil, sail la altit
ocasie, si nu la (iile festive, precum aunt Duminicile si ser-
batorile de preste an, sustinem ea ele se pot intrebuinta
cand pentru auclitorii nostri.
1). Forster prolog. tom. I.
sett
dict,
orl si
ai
www.dacoromanica.ro

308 DESPRE F'ORMELE
Cu acestea finim tema nastra despre formele predica-
mentului bisericesc.
Am vedut din cele antecedente insemnatatea cea inalta
a diregatorief omiletice pentru viaca nostra religiosmorala.
Amintesc Inca, ca Cu privire la tema care am pertractat-o
nu aflu de lipsa se adaug alt cuvent mai potrivit, care ar
fi sa -1 pAstrarn in inima noT predicatorii bisericel ortho-
doxe Romane, decht provocarea ce a facut-o Spiritul Shut
prin gura apostol Pavel demnuluT sett invetacel Ti-
motheiii licend : Sileste-te a to infatosa lul Dumnel.ed vred-
nic lucrator, care sa nu se rusineze, drept impertind cu-
ventul adeverului". Sa nu uTtam ca este cuventul adeveru-
lui ce-1 are predicatorul sa -1 vestesel turmeT IuT Christos,
si nu cuventul desertaciuneiol lingusirei, al ambiiuneT sail
al mandriel. Este cuventul adeverului, care trebue sa-1
bine-vestim numaT numal pentru aceea, ca sa conser-
yam pre credinciosii ce-T pastorim dupa cum lice St. Au-
gustin de oshnda cea vecTnica sa-i facem partasi de
bucuria cea vecinicA," (quibus liberamus ab aeternis malis
atque ad aeterna pervenimus bona).
Se nu uTtam maT departe nisi odatii ca activitatea si
succesul nostru este absolut conditionat de bine-cuventa-
rea de sus, pentru ca nu acel ce semAnii, niof cel ce uda.
ci acel ce tote le-a facut, face sa odrashasca sa cresca t6te,
Sa cultivAm §i se practicam predicamentul bisericesc ne-
contenit, maT ales noT Romanir ce am remas asa de inch-
rat in ac6sta arta frum6sa si de mare importanta.
Se cautam ca se" desteptrun pentru cele sante inima si
spiritul poporulul nostru crestin de altmintrelea evlavios.
Se ne perfectionam fara amanare prin studio serios, ca
se putem aduce auclitorii si la lacrimi.
NumaT atuneT, cand preotul va deveni si orator emi-
nent, '0-va putea areta el t6t'a sa.
Fara de puterea elocintei adorm in spiritul predicatoru-
lui esperientele si cunostiMele sale.
Din comdra ce ar fi putut revArsa el atata bine-cuven-
i
i
S-tuluf
ai
attinfa
www.dacoromanica.ro

1889 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (15)

Similar to 1889 06

Similar to 1889 06 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1889 06