1. /70ff/Woliff4W04.7, ''7.1,74WAVA."
B-vs R icA
(ORTBODOXA ROMAN,
Revista Periodica Eclesiastica.
ANIIL AL XV-lea, No. 9.
03' TABLA MATERIILOR.
I. Material pentru complectarea is-
toriei Biserice0i si nationale . . 673
II. Discurs pronunist de Arhim. P
Georgescu 706
III. Despre CAsetorie. 709
IV. Apologia Stiintifica 721
V. Memorize. . 750
VI. Testament. . 760
VII. Donatiuni 767
BUCURE*TI.
,97.09fiaA WaVide egevacieeesce;4
Str. Princiftatele- Unite. gs
8 9 I.
Aweoffi v#A r A p~
-A
:ORIE
0
--&--v-yr
N
.
3DC1./1)31R._
. ..
Pag
II
v ~A;
.;+. itt--
/
I
34.
I
i ( rK
1
.
1 I
( www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA.
MATERIAL
PENTIVJ
COMPLECTAREA ISTORIEI BISERICMI SI NATIONALE,
DOCUMENTE 1NEDITE.
Prin scris6rea urrnatOre sa constata, ca Domnito-
rul Constantin Basarab Brancovenu se ocupa cu
literatura §i pe langa grece§te §i italiene§te cetea §i
latineqte. Sa mal constata ca. Patriarhul Chrisant
trimetea cart' din diferite locuri. in Valahia spre a
se forma biblioteci prize monastirT i qc6lele grece§ti.
Acesta scris6re ni maT dovede§te, ca inceputul biblio-
tecilor in t6rile n6stre au inceput din acest timp.
Aprope t6te imprimatele din Apus se gasesc in te-
rile n6stre Romane. Ramadan era un om invet4
ci confidential al luT Constantin Brancovenu.
XVIII. Scris6rea luT Gheorghe Ramadan tetra Prea
Santitul Patriarh al Ierusaliraului Chir Chrisant.
Prea fericite, prea sfintite $i prea It4elepte Patriarhe a
Sfintei Cetatl IerusalimuI, respectate In Christos pArinte
Imbra-cosandu-Ve me Inchin cu plecaciune panA la pament, ce
o datoresc fericiro vostre cu supunere, li ye sarut prea
respectata li prea sfanta divine mane, cu foc si evlavie
www.dacoromanica.ro

3. 674 DOCUMENT ISTOR10E 1NEDITE
ferbiute, rugandu-me si cerend neineetat de la eel ce vede
si tine toteDumnecletl, datatorul tuturor bunurilor, ca sa
ye pazescrt intmg, bine dispus, sarrttos indelungat in Bile,
in prea sfantul si apostolicul tron Patriarhal, pentru des&
yersirea tuturor celor dorite $i pofcite.
Prea sfanta si respectata scrisore a fericirei v6stre, cu
inchinaciune salutandu-o am primit'o, si din ea ni-am in_
stiintat despre prea iubita .si mult dot ita P. S. v6stra srtna-
tate inaltand laude de multumire Mantuitorulul Dumne4eit
care ye protege si ve salveza, en a canna bine- vointa, si
har A, fiti paziti nestramutat si de arum inainte. Am ye-
dut si cele-l-alte ce scriett, in care se arata forte puternic
neintrecuta lubire $i bunS yointa pa'rintesca a respecta-
bilitat I v6stre catra mine eel sment si nevrednic serv,
pentru care neputend sa ye aduc dupe vrednicie mul-
tumiri inaseutei v6stre bunatati, alt nu die de cat fie intru
multi ani acesta lubire kii buna-vointa pLintesca a fericirei
v6stre spre mine. Intru tot Sfantul Dumnecleil sa, ve ph-
zeasca, mai pre sus de on -ce peripetil .:.] imprejurari ale
timpulut, spre folosul a Oa plimrea crestina si spi e veselia
si bucuria u6stra, care s intern slugi umilite ale -v6stre.
Pe Pang& acestea yeti sti Ferieirea vastra cea de inchinat,
ca, earttle ce ati trimis, atat grece'ti cat si latinesti si ita-
liene,Iti tote s'au inmanat dupe ordinul vostru Prea Cuvioilor
Egumeni si Epitropi si s'au asezat cu cele-l-alte cart! ale
bibliotecei, cele latinesti aii esit mai multe la limner de
,um eratc insemnate in lista Fericirel v6stre, tar cele italic-
nesti mai putine, dupe cum Yeti intelege din lista ce ye
trimit.
Numai 2 cart! latinesti si 1 italienesca nu s'ail pus in
catalogul bibliotecei mid in lista ce ye tilmit, pentru ea
le-a retinut prea Inaltatul Domn spre intrebuintare, care
and se vor lua se vor adauge la catalogul celor-l-alte.
Apoi laraSt cu evlavie fiesta ye aduc inchinaciune Fe-
ricirel v6stre si Ye rog cu ferbintela, nu numal de a ye
aminti la Sf.,075rNicil si Sf. rugaciuni cele induratore de
www.dacoromanica.ro

4. LOCUMENTE ISTORICE INEDITE 675
Dumnedeti, dar Inca ve rog sA-mi aratati aceeasi lubire
pArintescA si si me recun6steti de fiu al vostru sufletesc,
si sery prea supus, lucrul ce-1 voiii indeplini and vre o-data
me yeti onora cu sfintitele serisori a respectabilitAtei V6stre.
Prea nobilul boer si mult doritul meu pArinte si prea
Iubitul meu frate cu evlavie se inchinA F riche]. v6stre, a
carat ani fie multi si prea fericitY, iar sfintele rugaciuni
solitare cats Dumnedeti fie cu noi.
1715, Noembrie 12.
Al fericirel v6sti e in D uhul fiii
si sery preasupus.
(Iscalit): Gheorghe Ramadan.
Scriitorul acestel -epistole cats Constantin Bran-
covenu este un om din ceT maY eruditi al tiwpului,
grec de origina, critean de neam, s'afacut studiile
in Roma si s'a facut iesuit si poseda o bibliotecii de
peste dou mil alitorT. Cu acesta a legat amicitie
Constantin Bqsarab Noevod si-f dedea, relatil despre
politica Occidentala, de care mult se ocupa Dom-
nul acesta. In acest stop el a avut si omenT intim'
trimisY ca consulT, spre a nu fi strein de ce se petrecea,
in lumea civilisata. Papadopul lauda gemalitatea
DomnitoruluT Brancovenu cum si inclinarea luT la
studiul filosofieT.
XIX. Prea stralucite, prea intelepte si prea in-
vetate Domn.
Fie capul teu eel prea nobil si prea intelept in tot-d6una
sanetos si fericit ; eti ye strut servil mina cea prea filen-
viintatA si prea maretA, inchinandu-me cu OM evlavia.
Cate litere sunt in epistola InAltatei V6stre maretiir a_
tatea sunt si dovedile recunostintel prin care me incunos-
tiintag despre iubirea si protectia V6stra abundenta; me
bncur castigand un ast-fel de Stepan si Domn, pentru ca
www.dacoromanica.ro

5. 676 DO:LTMENTE ISTORICE INFO TE
nici me nadajduiam and-va ci nicl vrednicia mea nu pu-
tea sit ml-o aducA ; acestA gratie o datoresc amieului obs-
tesc, Sfintitului Arhimandrit, pe care data nu pentru alta cel
putin pentru acesta trebue sa -1 respectez si sal iubesc, deve-
nind causa de Math, uoroc pentru fericirea mea. Am primit
i scrisorile Sf. 8. Chrisant lacare si respund, nefacend nici
o intarqiere de a scrie, ca sa nu se supere asupra mea de
intarqiere. Am constatat iubirea sa de om dud trat6zA eu
dascalul. Prea nobilul Domn Raducan, florea nobletei, si
intrunirea tututor virtutilor In Europa, imi aerie in limba
italianA, pe care (scrisore) ve48nd'o aicea multi dintre italienl
at admirat'o ca forte bine scrisA italieneste ; am sa o trimit
si la Roma ea sA, se minuneze eel lAudArosl ca a invetat
limba intr'un an, pe care eel multi' nici in dece and n'a
studiat'o. Dar la o minte ElinA, si Cantacuzin6sca si OM de la
un pArinte prea intelept, pentru ce ar fi greu, dupe cum
sa exprima Augustin? Dar acestea in treacat, scopul epis-
toler mete este ca sa multumesc Inaltimei Tale pentru a-
tata lubire si imbratosare ce-mi aratati, si rog pe Dum-
neqei'1 sA, me faca vrednic de ordinele V6strei, de si intru
nimica nu pot eu eel umilit si de nicl o trebA, ca sa pot
usura In parte marea mea greutate a manilor, care cu cat
se ingreulazA mar mutt prin harurile tale marete pe care
inaltimea to le arunca asupra mea, cu atata me anevoesc
si doresc timp si teas ca sa, le usurez. Cu tote ca ce pot
en sa doresc, care sa nu devie cu neputinta, numal pentru
eb, en o doresc ? Sunt persecutat pretutindenea de sorts si
iubirea de invetatura nu me acopere cu sagetile el. Iata
petrecerea mea in Pata via nesigurA, pentru ca se ridica
resboiti In Italia si Inca in principatul Venetienilor mai
intAl. Nemtil, pentru situatiunea Ispaniolilor in folosul Cel-
tilor, ne pute'nd intra In Ispania, pretind provincia Medio-
lana, ca sfiindu-se de Cesar as cads asupra Cesarulul,
din causa mortel celul al Ispaniei ; reclama si regatul Nea-
polului ca clironomie parint6sca a Austriel. Asupra cestiunel
luta' respund Francezil ca sfiala in ordinele ce s'a dat este
si
www.dacoromanica.ro

6. DOCUMENTE NTORICE 1NEDITE 677
lucru femeesc, observand Ina, sora reposatulul Carol drep-
tul el, care devenind imperatesa Celtilor §i femeie regelui
actual, s'a lasat de acest drept, ca nu cand.va regele Cel-
tilor sa. devie Domnul Ispaniolilor, nu ca nimenea dintre
succesorii el sá nu to aceea ce n'a luat ea, data este cu
,c)utinta. Despre Neapol 0, porta un document de al pa-
pilor, carii sunt stepani al acestui regat, interclicend ca sa
nu se faca vre-o °data, Nemtul rege al Neapolulul. Aceste
inse bune cii intelepte, regii inse in in maim o sabie prea
mare, dupe proverbul latin : Ratio ultima regum", deja
dincolo de Iridan se face inscrierea la arme a Italienilor
§i este plina de soldati, 5000 de Francezl ce prepara res-
beluL Ace§tia reclama o desever§ita hotarare din partea
Venetienilor, said o unire pe fata contra Germanilor sail
o fatila vralma§ie catra Francezi §i Ispanioli. Cu indolala
ci cu pericul este alegerea fie-carula, pentru Ca in muntl
este deja Francia, far confiniile Germanilor §i nefortificate
§i fortificate. Pe langa acestea este §i cluma in Carinthia
Ili Croatia, ceea ce pune inteo terra forte apropiata Friu-
lul §i aria, ameninta inse §i Italia. Not. alesul papa,
nicaeria nu indeamna la rugacIuni §i ajutorurl pentru
Cesar ci numal in jubilee §i litanii §i lacrimi sta tot a-
jutorul Italiei. Ce va fi, tine §tie ? Intamplarea este lucrul
intunecat dupe Cicerone furium sate facinus". far intam-
plarea este pronia lui Dumneqeil, care conduce tote spre
not sat resplata sau pedepsa. Din causa libertatei nostre,
conducend la siguranta, §i certitudine vointa, tree margi-
nele cerintei unui intelept, facend teologie in o epistola, dar
scrit catra, un arbore prea intelept §i care me Iubete
pentru filosofie, in cat am motiv de digresiune, in semu
de o noua, proaducere datorita Inaltimel Vostre cu. evlavie
§i servilism, pentru ca nu este numal bine-facetor ordo-
nator §i Domn pentru nime, dar Inca §i conducetorul Intre
nol a filosofiei §i intelepciund Elenice.
Domnul Dumnecieu §i prea puternica lui pronie sa pa-
zeasca, pe Inaltimea Vostra cea prea nobila §i pe familia
www.dacoromanica.ro

7. 678 DOCUMENTE ISTORICE 1NEDITE
imperatescA Cantacuzineanii, tot-deuna fn sporirea gloriel
si a on6rei $i In des6versita fericire, sä fie si de acum
'nainte lauda mea, pe care iubind'o sunt al Inalcimei V6stre,
din Patavia 1701, Manic 25, sery prea supus rugator
prea pion.
(Ise Alit): Neat Comnen Papadopol.
Atat Dositen Patriarhul cat si Chrisant nepotul
s6P, Patriarhi aT IerusalimuluT,primise tote onorurile
si beneficiile de la familia Domnitare a Brancoveni-
lor. Dupkexecutatea familieT Brancovenilor 1a 15
August If-14 la Constantinopol nimenT din familia
Brancovena nu maT putea sta in Valahia, erap urmA-
ritT si expusT a'sT perde vieta. Acesti doT Radu
Constantin Brancovenu refugiat in Viena s'apoi
in Venetia pentru a'sT salva vieta. ET scrip lul Chri-
sant de a le trimite cate-va cartY de ritual spre
putea sa se rOge liLT DunanOeti in limba si legea for
si amintesc PatriarhuluT relatiile sale cu familia for
si sa nu-T uTte in semn de recunoscinta. Tot odata
sa constatti cä erau si rude.
XX. Prea fericituluT si prea inteleptuluT Patriarh
al SfinteT CetAti Ierusalimul si a tota Palestina
D. D. CHRISANT,
al nostru pArinte prin excelentA prea Tubitor, cu
respect ne inchinam si IT sarutiira drepta cea isvo-
ratdre de har.
i din Belgrad, orasul Serbiel, v'am trimis prea fericite
prin scris6re inchinacIunea mea prea pi6s5, la int6rcerea
prea cuviosulul protosinghel al nostru Chir Gherman, dar
acum din Viena Austriei, unde Impreuna cu eel de un
singe cu mine petrec, nu lipsim ambii prin acesta pre-
sena scris6re a aduce datorita supunere catra prea
sail
1i
qi
a
Qi
Qi
Isle-
www.dacoromanica.ro

8. DOCUMENTS ISTORICE INEDITE 679
lepta V6strA fericire, care ne sunteti din stravechi ruda
a nostra bine-voit6re pArinte prea iubitor.
PricinA de multa intristare este pentru noi (Dumnedeti
eel ce stie tote o cunoste) o ast-fel de prea, prpfunda ta-
me a fericirei V6stre no), care suntem cunoscup din
cea mai fragedA varsta, prea iubip si prea supusi fit al
Vostri. La ce causa sA atribuim acesta ? Nu stim. Mijloc
de a se afla pentru trimiterea scrisorilor este posibil; ast-
fel de lucruri nu aduc nici o greutate din nicl o parte, $i
acesta este evident. Prin urmare putem sA concidem ca :
i eel mai aprope al nustri parinti aunt in primejdie de
a ne uita i probabil pentru ceea ce se dice: Cand 6menil
cunt ferici %i etc.
Ve raragi ve rugam StepAne, prea fericite, sa
nu se receasca buna-vointa V6stra parintesca veche catr6,
Winch' nostri cAtra noi, pe care voim BA o avem de
mangAere veselie none totdeuna.
Nu uitaV, ve rugAm cu dreptul, de rugacnanea nostra
din intAia scris6re amintitA cats prea intelepta Vdstra fe-
ricire, care era pentru ate-va card f6rte neeesare none
in aceste partI, a caror numire vi le trimitem larasi in
acest catalog present, si fie sA ne folosim de ast-fel de
damn i arme spirituale si va fi plata V6stra multA in
ceriuri, pentru ca ve ingrijiti, de si in scurt timp, 'Ascend
oile V6stre ascultAt6re.
i data in viitor, va cun6ste fericirea V6stra, ca noi
suntem vrednici in aceste locuri a Ye servi en ceva, onto-
nati-ne parinte cu ce, pentru ea ve declarAm ca vom fi pan&
la ultimo, respirare dupe cum ne subscriem. tar Prea Sfin-
tele si indurAt6rele V6stre rugaciuni catra Dunmed.eti fie-ne
none paditore fn via(;a.
prea inteleptel V6stre fericiri.
Din Viena, April 1727.
Supu§I prea pio§i fit in Sfantul Spirit
si servitors prea gata,
Radu Cantacuzin Basarab(Subscri§i):
Constantin Cantacuzin Basarab.
catra
rugam
i
el
ei
ei
ei
ei
www.dacoromanica.ro

9. 680 DOCUMENTE ISTORICE 1NED1TE
Ac4stti, scris6re a lui Radu si Constantin Branco-
venu ni arata si mai clar persecutia politica ce era
pe acele vremT asupra tamilief martirisat e a Branco-
venilor. Skspune apoi cat erati de tenacT boerii vechT
aT Ord in conservarea datinelor si a56zemintelor re-
ligiose, singura pote mesuea politics ce nT-a con-
servat i legea i tam Cer permisiune de a deslega
posturile existeute in Biserica nOstra OrtodoxA, ca
din necesitate i apoi a li trimite carti de ritual
spre a'sT putea avea serviciul in legea i limba lor.
Acestea faceati taria neamuluT nostru in trecut.
XXI. Prea fericitului i prea inteleptuluT Stepan
si Patriarh al SfinteT CetatT Ierusalimul si a tOta, Pa-
lestina, Tar al nostru pArinte prin excelentA Tubitor,
if aducem inchinaciune cu respect si sarutarea dreptei
celel isvorat6re de har.
De ii Inca nu ne am Invrednicit de Instill scris6rea pa-
rintesca a fericirei V6stre, dar stim evident din scrisorea
trimita P. S. Mitropolit de Belgrad si a Arhiepiscopului
Serbilor ortodox" de sub stepanirea cesaricesca. Dorinta
parintesca insklith catra not, despre care nu ne
Am luat Inca Si cunostinta 9i pentru cartile ce bung;
tatea V6stre parint6sca voia sä ne trimita, dupe cererea
nostra, cu tote ca nu stim ce este ; find-ca Inca nu ne -au
venit In maim, lasandu-le omul cu care s'au trimis la la-
zaret ; speram insa ca fara Intarc,liere le vom priori bune ;
de aceea ye rugam cu ferbintela sa nu ne la,saci nernan-
gaiati, ci sa ne scrie-t1 scris6re bine-cuventatOre i pentru
ca sa avem Inca o explicatie sigura de calitatea si can-
titatea amintitelor carol, ca atunci cand le vom lua sa cun6s-
tern si vindecarea. Noi insa nu am voit inainte de a li lua
sa ve multumim prea mult fericirei V6stre pentru curanda
buna-vointa parintesca, tinend In inimele n6stre amintirea
ncystersa a bine-facerel datoria inevitabila ce avem
sl
Indoim.
§i
si
si si
www.dacoromanica.ro

10. DOCUMENTE ISTOR10E 1NEDITE 681
vom avea catra Sfantul si datatoruL de viata Mormtnt si
catra prea bine-voit6rea V6strA fericire catra noi, parinte
si pastor prea bland, si fie ca prin rugacYunele V6stre in-
dui-More catra sa putem cand-va sa ye aratam
zelul nostru cel prea ferbinte.
Dupe aceea ea catra un special ingrijitor si parinte al
nostru si ca catra un prea intelept si prea experimentat
dascal si stalp al Bisericei Orientals ortodoxe, indraznim
si scriem ceea ce urmeza, rugandu-ve BA nu ye ingreuiati
asupra n6stra, ci ca un parinte Iubitor purtatl greutatea
celor bolnavi.
Noi, prea fericite al nostru Stepan, din causa deosebi-
telor suferinte si intristari a acestei vied trecet6re, care
neintrerupt de la nenorocirea nastra in urma ne urmeza,
ne gasim cu putina sanotate trupesca, de aceea si suntem
nevoid, dupe sfatul doctorilor (si din multe alts cause ce
Ina lta V6stra intelepciune pOte sa le ghicesca ea urtueza
la streini ca not) sa neglijem adesa posturile stramosestI,
si de aceea ne rugarn cu ferbintela apostolicei V6stre pu-
prea fericite, ca sa ne conceded cu simpatie si Orin-
teste sa ne trimiteti bine-cuventare si permisiune inscris ca
sa putem sa le deslegam, pans, cand va vrea Dumnec,left
sa ne aflam pribegind in aceste parti, fiind-ca este si en
neputinta alt-fel, raarturisind ca acesta nu o facem pentru
imbuibare si desfatare, ci din necesitate si pentru a nu fi
scandal va remanea scris6rea trimisa catra not in secret.
Pe langa aceea ne rugam ca sa avem de la fericirea
Vostra si bine-cuv8ntarea si permisiunea, ca sa putem
sa avem in particular (dupre cum si pana acum din
necesitate avem, aflandu-se cu Domnia n6stra nume si
in Venetia si aici, dar si not in special) serviciul cre-
dintei ortodoxe in casa n6stra, pAzind ceea ce este de
nevoe si cat este cu putinta locul cuviincios la acesta, Tar
acesta o facem pentru ca suntem nevoid adesa sa schim-
barn locuintele si locurile, dupe cum nu ne indoim ca ye
este cunoscut si fericirei V6stre si incA, si pentru linistea
Dumneleil
terI,
www.dacoromanica.ro

11. 682 DOCUMENTE 1STORICE INAD1TE
n6stra mat mult si Inangaerea. Not avem permisiune de
la Piea Sfincitut Mitropolit Chir Moisi, dar, dorirn
rugdm ca sä avem si de la parintele nostru ob§tesc, cel prea
incelept, si mult ne rugam ca sd nu treed cu vederea ru-
gaciunea nostra, lay scrisorile hot5,ract a le trinfite fora
primejdie prin mijloeul Sfintitului nostril. Egumen, la me-
tohul Sf5ritului Morment Chir Meletie ca sd le dea lui
Chir Gheorghe Havere Thesalonicenul, cunoscut deja fe-
ricirel V6stre si le vom avea cu sigurarqd si indoialii.
Pentru t6te aceste faced de bine ye vom fi indatorati papa
la ultima respirare ; ne rugdm fierce pentru acestea. lard
prea sfintele si solitOrelele V6stre rugA'cluni edtrd Dumne-
4eit sd ne fie pazitore in viata.
Ai ferieiret V6stre.
Din Viena, Februarie 13, 172.
Supusi si piost fit in Sfantul Spirit
si servitori prea gata,
Radu Cantacuzin Basarab,(Subscri0):
Constantin Cantacuzin Basarab,
(Originalul in grece03).
Acest document ni-a conservat o dating strave-
the religiose ce a fost iii neamul nostru, acea de a
putea seversi la nevoT si necasurT, in timpuri de res-
boT si navalirT ale barbarilor asupra nosh* santa
liturgie on un-de se aflait Acesta insamna ca de ate
on se dueent la resboiti on era] alungat] de ginte
sClbatice, stfernosiT nostri, se duceali cu eT si preotiT,
can't' luat cu ei sf. Antimense si pre twestea s6ver-
sfanta liturgie. In document spune precis ca asa
faceati. DomniT si aT ValachieT si aT MoldoveT.
CHRISANT,
Cu mila lug Dumnecleu Patriarh al Sfinta Cettiti
Ierusalirnul si a tote Palestina.
XXII. Prea SfinOte si prea lubitorule de Durnnedeil Mitro-
polite al Belgradului si primate, Chir Moisi, frate Tait, si con-
Ri v6
§i
klat]
fare
www.dacoromanica.ro

12. IYICE kffNTE ISTORICE INADITE 683
liturgisitori al smereniei n6stre in Sfantul Spirit ; Ve sa-
lutam frateste i cu ye elie pe Prea Sfintia Vostra.
Pentru intrebarea ce ne face Prea Sfintenia Vostra, dace,
adic& este permis si legal c& acolo unde nu sunt sfintite
biserici p6te sá se faca sfanta liturgie, ducend din be in be
sfintitil preop Antimisele? Respunsul este acesta: Acesta sa
face fara viva, ca s& se dea edict permisiune de catra Arhie-
rel locului la preoti sa taca dumnedeestele leturgil in locuri
1}i in casele curate numai cu antimiste pentru ca asa se sub-
intelege, pentru ca antirnistele in be de sfintele Altare
sfintite. i acesta se severF,seste si la scaunul nostru apos-
tolic, la Arabic desertultn, unde neafiandu-se biserici se
trimit de catra not preop ambulantl iii seversesc Sfanta
liturgie si in pesterl si in alte locuri, in puterea Antimi-
sului sfintit. Dar $i lubitoril de Christos Domni $i of Va-
lahiei si ai Moldovei, in timpul cand se afl& in expeditii,
avend en el preop cu Antimise seversesc Sf. Liturgie in
corturi hotarafe, pe tale in oricare alte locuri se aflA,
sari mergend sail stand, dupe cum faceail alta data tai
Iubitorir nostri de Christos imperatii i generalii in laga-
rile for i pe uscat pe mare, dupe cum se vede din
Istorie. Acesta este adeveratul i sigurul respuns ;. de aceea
Prea Sfintia Vostra cerend trebuinta as dap voe
hotarap in tot& turma V6stra spirituals sä se faca acesta
{Ara inapedicare, ca legal, ordonat, si din vechime obicinuit
de sfanta n6stra Biserica apostolic& a Resaritului.
In Iav, 1728 luna Septembrie.
(Oiiginalul in greceqte)
Prin acesta epistola Radu Dudescu ni da relatiT
despre cladirile din sf. Sava, care ail fost local de
sc616 'Ana in timpul nostru, apol si despre alte re-
paratiT pc la BisericL Acesta insamna ca ameniT nos-
tri RomfinT erail strinsT legate( de sorta persauelor
din Ierarhia Orientals ca prin el se sciea ceea ce
se petrecea in Constantinopol.
;
si si
si
si si at
si
www.dacoromanica.ro

13. 684 DOCUMENTE ISTORICE INADITE
XXIII. Epistola luilladu Dudescu calm prea feri-
citul Patriarh al lerusalhnului Chir Chrisant despre
deosebite cestiunT.
Prea fericite, prea intelepte §i prea sfintite stepftne, Pa-
triarh al Sfintel cetati Ierusalimul qi al nostru in Christos
prea respeetate perinte, Domnule Domn. Chrisant, inchinAn-
du-ne cu plecaciune prea fericirei V6stre, cu OM evlavia
ye sarutarn sftinta drepta.
Ne rugam a tot puternicului Dumnedet. sa acopere kii
sa pastreze indumneqeita Vostra inaltirne sanet6sa, dis-
pusa, vigur6sa, indelung indilita, plina de tot binele li fe-
rita de orl-ce intamplare protivnica.
Am primit cu mani plecate §i cu mintea inaltata cinstita
§i sfintita scrisore a fericirei V6stre, §i instimtandu-me
despre mult dorita li rivnita-mi sanetate §i vigurositate a
V6stra, am inaltat multamire Sfantulul Dumnecjet., eelui
ce o paze§te §i o conservA, pe care fie 0, o conserve
Domnul fli de scum inainte neschimbata. Am primit eu
grumazul plecat §i rugacmnele V6stre stepane§ti §i bine-
cuventarile prin degetele incrucif,iate, pentru care ye arat
pre multele mele multamiri pentru parintesca iubire. M'am
lamurit in urma §i despre cele in ea insemnate.
Cat despre intarc1ierea scrisoreI n6stre, prea intelept §i
ingenios a pre4is inalta V6stra minte, ca adick, n'a vent
din negligenta on neaducerea aminte de mine, ci din spe-
ranta dilnica, a doritel mie presenter V6stre aicea ; §i fiMd
ca v'ati hotarat ca dupe trecerea viit6relor sfinte serlyttori
sa urrneze venirea nostra, aicea, iata qi eta ye depun la
piclore respunsul met. catra respectabilitatea V6stra..
Despre cladirea deer a SfAntului Sava, dupe ordinul
prea fericirel V6stre la timpul potrivit, me vom ingriji O.
indeplinesc cele ce lipsesc ; nu mar putin §i despre para-
clioul din Sfantul Gheorghe voiti vorbi cu prea Sfintitul
de Vitleem, ca sa facem de acum gatirea necesara i pre-
pararea, pentru ca. avem datorie cre§tinesca ca sa servim
www.dacoromanica.ro

14. DOCUMEN 1E 1STORIC.E INEDITE 685
Cu totii sfantul datatorul de viata, Morment, si in spe-
cial ell pe prea fericirea rostra., pentru lubirea ce aveti
at/A mine, si buna-vointa ce ml -o aratati in tot-d6una.
Despre Wein]. din Targoviste despre care mat inainte
vreme vorbisem, de sigur ea (31111 ultasem acum, pentru ca
n'a urmat atuncea anaforalla fAgaduita de mine catra feri-
citul Constantin Voevod, lar acum cand mi-1 amintiti fe-
ricirea V6stra, cu rota multAmirea voiti sa aflu mal intalti
pe acel 6menl, carii spur mie cele obicinuite la acel
balcil si chipul prepararei lui, si atunci, dupe ordinul
vostru, raporta i prea InAltatului nostru Domn.
PAna atunci insA, fiind-ca este sa veniti, dupe cum doresc
aicea, atuncea vom vorbi prin vile grain, despre cele ce
fac parte $i sunt de folos in on -ce cestiune. Pentru pava-
rea Bisericei Stella ye aduc la cunostinta cA, s'a terminat,
si n'a mai reams nimica de facut, iar Domnul Chrisant,
ca bun cretin si rudA a n6stra. a dat aceea ce a fagaduit,
ski data a si remas ceva de facut de onorabilitatea sa le va
Indeplini. Cei din easa n6stra tots, de la mic pAnA, la mare
cu plecAciune sa inchina fericirel V6stre si ye saruta mana
cu evlavie. De aseminea prin not vi se trichina servil
servul Vostru, prietenul nostru, boerul secretar Ghir
Panaglotachi i plecandu-si capul saruta prea Sfanta V6s-
tra dr6ptA.
Acestea pentru present, iar sfintele indurat6rele de
Dumne4en rugaciuni ale V6stre sa fie en not in t6ta viata.
1714 Decembre 15.
Al fericirel V6stre fill spiritual
si in totul gata la ordine
(Iscalit): Hadul Dudescu.
[Originalul in grececte].
Prin acesta scrisore Constantin Cantacuzindin
familia Brancovenu, ni spune ca 6menii luminati alt
Romani lor se interesaii forte de-aprdpe sa §tie politica
mi -aI
void
§i
si
sf
si
www.dacoromanica.ro

15. 686 DOCUMENTS ISTORI.2E INEDITO
Porter Otomane cat mar exact. In acest stop aveati
corespondenta constitruita, spre a nu li se intempla
ceva cubit.
XXIV. Scris6rea la Constantin Cautacuzin, cAtra"
prea fericitul Patriarh ad Ierusalimulur Chrisant, a-
supra diferitelor cestiuni.
Prea fericite, prea sfintite si prea bite epte al niett stepan,
inchiandu-me en plechenme divinei Vostre fericirl sarut
Cu t6ta, evlavm plea Sfanta rostra drepta.
Respectata scris6re a parintestel VOstre bune-vointl cu
datoritul respect salutand'o cu placere am primit'o ;
instiintandnme atat despre buna calatorie a V6stra la
Adrianopol, tit $i despre dorita-mi nue sanetate a V6stra,
am s'intit deplina rnangaere ai veselie sufietes,a. Multamind
Proniel divine care conduce tote cele ce depind de ea
spre cea mat fericita prosperare i progresare, carea sa ye
in In mulct an in pace si pentru ca sa primim
ne'ncetat de la Vol rugaetunt bine-cuventart parintestI,
ca scut spiritual si arma de mantuire.
Spunett ca n'ati ajuns in Adrianopol pe prea Inaltul
i pe prea puternicul Epitrop (Mamie Vizir), pentru ea
plecase de acolo cu graba, pe grabea mersul,
pentru cause ce pang, acum, cum clieett, nu stiff. Pe a-
cestea le eun6F,de nutriat mintea c lut ce conduce t6te, dar
sanatate numaf sa dea Dumnec,ea si le vom cunaste cu
timpul, cum si causa grabiret drumulut resultatul
celor-l-alte constlii intreprinderi. No mat incunostiintati
ca, find acolo Autocratorul (Sultanul) n'aci plecat dupe
Epitrop, ca act reams putin, pentru a ye orienta cu timpul
despre ce este de facut. Dea Dumne4eil (precum am lis)
sa le dispuna spre bine tote- interesele $i ostenele indelun-
gate ale V6stre, pentru ca sa nu fie trebuinte de bejenarit
drumurt grele. Mat 4*(41 Inca ca pentru ca dus
impreuna cu Epitropul ci eel mat insemnati, si ca pe eel
liniste
si
ei
pi cafe -pi
pi
Qi
ti
www.dacoromanica.ro

16. DOCUMENTS ISTORICE INED1TE 687
localnici nu '1-ati intalnit pentru stramtorarea timpului, de
aceea nu ati audit nimic vrednic de a ne m§ciinta dar
nici not nu §tun nimica panb acum not, din nici o parte,
mal ales c5, acum §i raporturile ne vin iar causa
n'o %tit. Ce sa 4icem alta, de cat sa. d'a Dumnedet sane-
tate si minte la acel ce trebue sa alba. None putere de
a rabda, pentru ca se, vedem ce ne deseoperi timpul.
Fratele met, Hagi §i sotia mea ptimind cu evlavie
rugaciunele ti bine-euventilaile Vestre, servil se inchina
fericirel Vestre; de aseminea §i nepoteil met ve trimit in-
chinacinne servila pana la Pliment, multhmindu-ve forte
mult de lubire pentru halya. §i chitonag aduc'endu 1,6 §i eu
multamin neperitore, pentru ca in tot denim ye suparaV
pentru nol §i en cheltueli si cu alte daruri §i ye suntem
indatoriti in t6te. Rog cu staruinO, bursa V6 tra yoin0 ca
atuncl, cand s'ar intampla sau sa auditi ceva vrednic de
FAiinta sa ordonati ca si ne vina §i la aqui nostru, dupre
cum void face §i et, and va urma ceva de felul acesta.
far preasfintele §i ind.uplecradrele catra, Dumneqet rugA-
cmni sa fie none de paza in viata.
1715 April...,
Al prea fericirei §i prea intelep lunel V6stre
prea respeetuos §i pen ru tot-deuna
prea plecat serv.
(Is Alit): Constantin Cantacuzin,
extal original in grecelte].
Acest docoment ni spune cum a fost primit Ino-
centie. vrimul Episcop Uniat, la Viena i ce instruc-
tiY i s'a dat de catra papista0 cum sá se presinte la
Imperatul. DupA acea sa arata qi beneficiile baneqti
de care trebuia sa se bucure in viitor.
tArqiii,
sa
www.dacoromanica.ro

17. 688 DOCUMENTS ISTORICE INEDITE
FOARTE SE1IOS.
1701, Februarie '20.
XXV. Intrebarea CardinaluluT si respunsul Mitropo-
litului impreuna cu ceT cu el. (Ast-fel este titlul
in manuscript).
Ati venit parin01 la casa lui Can-Lichi ImpreunA cu
boerul Fiat si ne-au strigat si ad. cetit Inaintea nostrA punc-
tunic acelea, ce le cere Biserica Romet
I) Intre cele Intai a intrebat pe Mitropolit, de ce a ve-
nit la Viena? Acesta a respuns di am venit sa vedem pe
Imperatul ca st -1 felicitam Qi pe prea stralucitul Cardinal
i sa -1 cunostem de DomnI al nostri. Acestia invetat
4icend : 4i asa : Stepanul mei, am venit ca sA tau confir-
ma0a de la imperatul indelung inzilit.
II) cerut dona0ele lui, 4icendu-i cA s-au flout an-
Merck st le dea in mina cardinaluluI ca sä le vlre in
foc st le arch, sa-1 dea altele dupe hirotonie ale lui qicendi:
Acela care te-a hirotonisit a fort schismatic, afara de Bi-
serica Rome'.
III) SA se separe cu totul de Biserica ResArituluI ; si st
se supuna Bisericei Rome' si mal mult Ed nu pomenescl
pe Patriarhl, nicI st amintescA, numal pe Papa si pe
Cardinal.
IV) Si ma' mult st nu athA nici un amestec cu Domnul
Valahiel, nici cu Mitropolitul, nicl st die secretari Calvinl;
numal papistasi, ca sA nu se fact scandal.
V) Si st trimetA acele juraminte pe care le voeste Car-
dinalul sa le jure in lard, pentru ca sA fie contra Calvi-
nilor si a Sin6delor, V1A.dica st nu fie volnic, el singur
st hotarascA judecaci sad alte despartin fait de teolog
orl-cat castig s'ar face din or' -ce jumetate st la VlAdica
jumetate teologul ; ca st fie ctitor monastirei st fact
scola on alta ad trebuinta.
VI) SA nu fie volnic vladica st hirotonisascA pops pAnA
ce nu-1 va examina juratul Cardinalului si filosofii i st
l'an
I-an
si
sa,ie
si
ebl
ei
ei
vi
ei
ei
www.dacoromanica.ro

18. LOCUM/ NTH IgTORICE 1NEDITE 689
fie Iona la 26 de ani in vrasta neinsurat, farA femee,
dupre cum sunt $i papistasiI.
VII) Hotarase sA I dea banT de intrqinere 30,000 ca sA
faca un (yrxvtp41) ca sa o albs, $i sa aibA profesor vlach
papistas ca sA invece filosofia.
VIII) Pe Vladica hirotonisesca a doila 6rA, pentru
ca acer ce l'ati hirotonisit nu puteati sA fie drepci, pentru
a nu sunt Uniati.
IX) Cand more Vladica sA-I gAs6sca trel copii din lerA
si sA fie forte invetatifilosoff ; sA-I aducA la Viena sA-I
cerce Cardinalul care din acesti trel va fi mar vrednic, pe
acela it va face Cardinalul Arhiereii.
X) Porunca la preotii ce sunt hirotonisiti sa-i hirotoni-
sasea a data 6ra, pentru a nu au bine-cuventarea ade-
verata:
XI) S1 cun6sca pe Arhiepiscopul papistasilor de mar
mare, asa precum din inceput a fost al Calvinilor, sA nu
lips4sca din Sinod.
XII) Vladica sA alba titlul dupre cum $i alti arhiereI.
Unia0 cari aunt cu Biserica Romer sA fie consilierl im-
pe'ra testi.
XIII) Protopopil sa nu se amestece la banil ce vin de
la despartenie alte judecatl, ci sa le is numal teologul
iii varbireul $i Vladica din on sate ar veni din .tera.
XIV) Calvinil sA nu aiba nici un fel de amestec $i niel
sA se vire in cestiunele mistice.
(Din manuscriptul ciesupt No. 605).
Dimitrie Ramadan ni spune data preeis4 cand
monastirea Soveja. unde se surghluneari boerif
Moldovei de, &Ufa DomnitorT, a fost supusA sf.
Morment.
XXVI. Scrisdrea lull Dimitrie Ramandan ektra
prea fericitul Patriarh al TerusalimuluT Chir Chrisant,
Prea fericite, prea intelepte $i Preasfintite Patriarhe al
Biserica Ortodoxit Reeling. 2.
$it
sa-1
Eli
sea
ci
Qi
www.dacoromanica.ro

19. 690 DOCUMENTE ISTORICE INEDITE
Sfintel cetati Ierusalimul $i a OM Palestina, Domnule Damn
Chrisant, Parinte prea respeatate in Christos, m6 inchin
ingenunchiat fericirei V6stre si strut cu tota evlavia
plecaciunea sfintita i respectata VOstrit dr6pta ; rugand pe
fata pe eel in Treime laudat ca sa lint pe respectabilitatea
rostra sanetos, bine dispus, viguros la preasfantul, A-
postolicul Patriarhicescul scaun in period de multi am.
Sfintita respectabila epistola a fericiref V6stre cu in-
chinaclune salutand'o o am primit si am inaltat lui D Bleu
celui ce da, tote bunurile laude de multamiti, pentru prea
lubita dorita Vostra sanatate. Am cetit i cele insemnate
mat in urma.. Ve multamesc pentru ne'ntrecuta darnicie
si pentru rugele parintesti ce cu bogatie le mmultesti a-
supra 'Astra, de aseminea pentru covirsit6rea lubire
parintesca si buna-vointa ce aratati pentru mine, pentru
care alto resplata recunostinta drepta nu pot a v6 da,
cat a ye marturisi ca sunt eel mat gata, .i eel mai bine
dispus sery la ordinele V6stre, si in genere atarnand de
vointele V6stre parintesti. Numai atata me rog, Ca Orin-
td ca VOstra tubire catra mine si buna-vointa sa se mentie
neschimbata sa se estinda in tOta viata acesta trecet6re.
Pentru Monastirea Soveja cun6sca fericirea VOstra,
s'a dat sfAntuluf datatorului de viata Morment. S'a facut
Chrisov, dupre cum yeti fi in§tilMat §i prin scris6rea
prea Inaltatuhu nostru Domn. Scrisorile ce trimis s'ai'l
innianat adresantilor. Flit Vostri spiritualf, dupre cum si
prea inv6tatul papa Chir Serafim cu datorita supunere si
inchinaciune ye saruta stthita drepta. V6 rog a me invred-
nici de sfintitele i respectabilele V6stre scrisorl, care in-
frumusetaza pe servul Vostru eel intru tote gata, cum si
Cu sfintitele V6stre ordine. Jar anil fericirei V6stre O. fie
prea multi s,i prea ferieiti, lose rugele sfinte i ajutatOre
catra Dumnedet sa fie en not.
1715 Julie 31.
Al fericirel V6stre fit. In Christos
la ordinile V6stre.
(Iscalit): Dimitrie Ramandan.
N.B. Scrisorile ce ati trimis le-am dat, dar respuns Inca
nu DA-at venit. Primesca si fericirea V6stra, acesta serisore.
[Originalnl in greceate].
si
si
si
si
si
si
Ri
si
ca
si
si
ati
si
www.dacoromanica.ro

20. LO'LMLrNTE IS7ORME INEDITE 691
Din acesta epistola sa constata, ca nu numaY Egu-
menil emit greet' pe la monastirile Elise inchinate,
dar chlar si inchirierea mosiilor se dadea in arenda
tot la greet', ba Inca gi la calugari, ca in casul de
faa.
NECTARIE,
XXVII. Cu mila lug Dumnecleu Patriarh al SfinteW
cetatl lerusalimulza a toter Palestina.
Prin presenta seris6re modestia Nostra sit pronunta Ti
asaza definitiv egumen la monastirea Rahovita, metoh fiind
Sfantului Morment, pe prea euviosul monach Chir Ma-
carie, care si datoreste a o administra si guverna gospo-
dareste, si ca Wate al Sfantului Morment. a o reinoi si imbu-
natati ducend'o tot- deuna spre crestere ; (laud in fie-care
an la Sfantul Morment 25 aslane, (adica doua-deci si cinci)
nimic alta pant In timp de trei ani, si dupe trei am sail
schimbim sail sa-i facem alta scrisore si alt termen ;
lncepend sit dea de la int5iul termen cet doua-deci si einei
de lei la Septembrie viitor 1665, si sit nu umble alt-cine-va
sa-1 is ceva peste acestia, sari mult sail putin, fart' numal
acee,1 doua-qeci §i cinet de lei si acestia sit -I dea anual
egumenulm ce se afla la Sfantul Gheorghe in Bueuresti
si sa is de la el adeverinta drepta en mana lui, si acesta
pentru siguranta si incredintare.
S'ati scris in anul 1664 in luna Septembrie in Bucuresti.
(Iscalit): Al prea fintet Cetati lerusalimulza
Patriarit Nectarie.
(originalul in greceqtej.
In acesta seris6re ni s'a conservat mustrarea
aspra gi aforisenia cu care ameninta Dositeiii Pa-
triarhul pe Atanasie, Mitropolitul Transilvanid, care
se facuse Uniat. Dosoteiu avea drepturi asupra lul
Atanasie, pentru ca luase parte la hirotonia luT si a
.,9i
si
sit-I
www.dacoromanica.ro

21. 692 DOCUMENTE IsTORKX INEDTTE
fost present chnd Atanasie fgtcuse jurgunentul de
Arhieret Ortodox in Mitropolia Ungro-VlahieT. Au-
4indu-se despre abjurarea luT Atanasie de la Or-
todoxism, Dosoteiti it mustr6 amar sil face respun-
Oetor de turma lull incredintath si inaintea 6menilor
si inaintea lull Dumne4et si'l declara sperjur, data
nu se va intarce la credinta strAmosascA.
DOSOTHEIU AL IERUSALIMULUI
XXVIII. Scris6re slatuitare ctitra Athanasie Epis-
copal din Valahia, probabil latinofron (aderent la
papistsgsie).
Domnia-ta Chir Athanasie IV amintesti ca at venit in
Valahia, si at ciiutat sr' te fact Mitropolit In aceste partl;
IV amintesti ca te-am inteles eA, esti om reit si inima to
nu era drepta eatrA Dumneleil. i ail trecut in deajuns
timp si at umblat cu rugtielunl si in urmit cu fAgaduinti
de ale ale si cu juraminte infricosate ne-at miscat si pe not
si pe cei-l-alti de te am ales krhiereil, si in sfarsit te at
hirotonisit cu cinste si te-at imbratosat de eittra top, mat
mult de cat ti se cuvinea. At marturisit inaintea ingerilor
si arhangelilor si insust a hit Dumnecleil cerut ce este peste
t6te, ca vet pazi credinta in sfintii parintt si in sf. Biserica
Catolica a lui Christos. Mat in urma at scris catra Prea-
sfintitul Mitropolit al Ungro-Vlahiei, eel ce te-a hirotonisit,
si at cerut permisiune aft naknanci carne. tar nou6 ne-at
scris si at cerut vole ca la o liturgie sit hirotonisesti mat
multi presbiteri si mat multi diacont. Apoi a venit aicea
un 6re-care tenor si ne-a spus eA, te-a v6d.ut in Viena si
at liturghisit cu Cardinalul si cu alit papistasl, si de doua
ort In aceeasT liturgie papistfiseasca at abjurat Biserica Ori-
entala, care este acesta: ca at abjurat sfhnta Bisericit Ca-
tolica si apostolica a lui Christos, si at marturisit Biserica
Romans, adica tea particulars si papistits6sca, adica pe tea
schismatics si in fine eretica. Am audit ea te-at rotors in
www.dacoromanica.ro

22. DOCUMENTE ISTORICE INADITE 693
Transilvania si te-al pus intr'o trasura cu vase cat si ma-
intea ta aprindeau luminf, at adunat De preoti si le-ai fa-
gaduit libertate (ertare) de darn; *i alte lucrurl lunaestl
nurnat sa se faca Unity", care este tot-una cu a se face
deosebiti de Dumnecleti si units cu antichristul Papa, si
asa te-al facut din pastor lup, pentru ca oile le Tel din
staulul lui Christos si le arunci in gura diavolulul. Pe
cand trebula la vreme de nevoe sa te arati cu barbatie,
apArAtor al sfintei credinte si sit incurajezi turma cu cuven-
tul si cu fapta, ca in tot .chipul sa fuga de papistasit vraj-
masi at Crucel lid Christos. Te-al facut incepetorul reu-
tatei, conducetorul pierchrel, vrAjmas al sfintilor plrintl
si strein si apostat pe fat& al Sfintei Biserici a lid Christos.
Acestea intelegendu-le NOT te plangem si te jalim mat mult
de cat ati plans Sf. Pavel pe Galatenr *i dumneqeescul
Chrisostom pe amicul s6i1 Theodor. Sperand inse si admi-
tend intorcerea ta catra bine it! scriem cuvintele ce le -au
Boris Sfantul Pavel catra Galatem ; acela a clis catra Ga-
latent: Fiilor, pe care tarasi v6 plang papa ce se va forma
in vol Christos". Iar eti iti lie: Fiule Athanase, pe care
larasi te plang, pans cand se va forma in tine Christos,
vine -0 in sine, nu te teme de juramintele ce al facut in
Viena, ci te infricosaza de acelea pe care le-al facut cand
te-al hirotonit arhiered ; nu te teme sa last minciuna, ci te
spalmanta sa nu moil in afara de adever; nu esti copil
mic ; cugeta ca, cele ale Latinilor aunt novisme, aunt schis-
matics, aunt false, aunt inselatore, aunt strigne de inveta-
tura Sfintei Evangelil *i Sfintilor Parinti. Vegt scris6rea
obsteasca ce am scris color de acolo si intelege din ea ca
papistasit aunt streini de Biserica lui Christos, si cu tote
ca, vorbesc multe placute, posibile, cu puterea intelepciunel
lumel acestia, dar data cugqf bine afli ca' tote aunt ino-
vatiunT, si tote neasemenea cu credinta apostolica si pa-
rint6sca si. opusa Bisericel Universale a lid Christos, nu te
teme de desonore pentru ca sa te onorezi in imperAtia
ceriului, nu te spaimanta de suferintele lumestl si chiar
www.dacoromanica.ro

23. 694 DOCUMENTE 1STORICE INAD1TE
de nuarte, pentru a te ferici in imperatia Jul Christos. Sian-
tul Dionisie Patriarhul Alexandriet a scris catra Novat,
facendu-se incepetorul erezia sa se intarca de unde a exit,
adica la Biserica Ortodoxa si sai invete si pe aceia pe
care I-a inselat sa se int-arca si aceia la Riserica Ortodoxa.
Scrieli si ac6sta, ca data, nu te vor asculta eel inselatu ca
sa se intorca la Biserica Ortodoxa, tu cauta §f-g mantueste
sufletul teu, si Not i t spunem tie Chir Athanasie, data ve
intarce la Biserica Ortodoxa pe acei ce s'ail inselat din
causa ta, este forte bine; iar de nu, cauta mkntue su-
fletul teu ; si data voesc acela sa 16reae in papistasisrn el
vor vedea ; tu ingrijeste-te sa viu in starea ta de mai inainte
si fa flu episcop ortodox si adeverat episcop si sa te ingri-
jestI de aceia ce sunt in Ortodoxie, ca sa remAle in ea
neturburatu.
(Originalul. n greesqte).
1701 Noembrie.
[Din manuscriptul sub No. 605.
Acest Ratzi a fost de buns sama om cunoscut de
Dositelu Patriarhul IerusalimuluT si I-a parut reu
cand a audit ea a lepadat legea stramosasea Orto-
doxa, acea a parintilor lul si s'a facut Uniat. Oar tot
renegatul asa si acest Ratzi cauta sa faca proseliti
spre Uniatie, spre a'sI arata devotiunea catra Uniatie.
Dosotheiti auclind de acesta it mustra amar de fapta
sa ameninta i cu afurisenia bisericesca, data
nu se va lepada de Uniatie. Multi Romani Transil-
vanenl, fara constiinta, stab. i 'Ana astaqI in amd-
girea UniatieL lepadandu-si fara stiinta legea veche
a stramosilor lor.
DOSOTHEIU
XXIX. Al TerusalimuluT; scrisare catra tefan
Ratzi dand lumina in cestiunea precedents.
Prea onorate Chir )Sitelane Ratzi,
Dumneqet eel sfant sa te lumineze in bine; din timpul
si-tt
114
www.dacoromanica.ro

24. DOCUMENTE ISTORTCE INED1 FE 695
restigniret Domnului nostru Iisus Christos a inceput sa se
predice in totit lumea credinta Ortodoxa si at venit atatia
eretici si itnperati si papi si patriarhi si alti multi sfintiti
si laid ; si mat inainte de acestia idololatrit erau protivnich
eredinto Ortodoxe, si top thintiat pe ortodoxi si le faceau
si alte multe tele, dupe cum spun martirologiele si top'
ortodoxii at suferit si in nevm si in necazurt si in perderi si
insasi nnortea, numai ca sa pazesca curata si nepatatitcre-
dinta Ortodoxa. Belli ultim este ca a adus inimicul comun in
Biserica eatolica pe Latini, care I-au plasmuit si au dis a
papa este epitropul (representantul) lui Christos in tota,
lumea si din acesta s'a intamplat sa, se aduca in Biserica lui
Christos si alte multe inoiri, pe care ]e -am descris in seri-
sOrea obsteseit ce am trimis celor de acolo, nu t6te, find-
ca aunt prea multe, ci numai pe unele; si fiindca monarhia
Paper este puterea lui Anti Christ, ea nu venezA alt neam de
cat pe al ortodoxilor, intru atata in cat nu au necajit atat pe
neamul ortodox idololatril si toll eretieii, cat i-a necajit
si-t necAjeste papa si cei ce-1 urmez5, pentru ca vrajmasul
este inlauntru, in easa. Au fost fratt papistasit si s'au facut
tradetori, stint afara de Biserica nostra, intru atata in cat
cea orientala este ortodoxa si cea romana este eretici.
Apoi ca popit papistast sit insele pe simplil ortodoxi, clic
ca Biserica este una, reul acesta s'a respandif in multe
part!, Tar acum cu permisiunea lui Dunmedeu an ajun3 si
acolo in Ardeal si in adever at avut mtodoxii de acolo din
Ardeal ispite de la Calvini ; dar find -ca qiceau aceia ca,
aunt pe fata vrAjma:31, Ortodoxii nu s'au supus la invitta-
tura lor, pe eand popii papistast aunt aces ce-i dice Scrip-
tura : At pele de de", si qic ca aunt crestinI, dar hive-
tiltura for este a lui Anti - Christ si insala, pe multi. Am audit
de acolo ea si onorabilitatea ta to -at facut conlucrittor cu
eI, ca sa 1nsele pe ortodox], adiat te-al facut tradator si
vrajmas al adeverului si Ortodoxiei, resvratitor al afintei
credinte si contrariu lui Iisus Christos si pe langit acestea
conducetor al vrajrnasilor cruces lui Christos, ca A' *Mph
pe ortodoxi spre perdere. Deci dorind mantuirea ta itt
scriem acesta, epistola, ca sit to lepedt de papistasi, adica
de credinta cea nowt si sa revii iarasi in sfanta Biserica
care te-a crescut si te-a nutrit si ti-a Oft mostenire ne-
intinata si nestricatit in ceruri; si cite id dis pana. acuma
In contra bunei cinstiri (evseviei) sat le (PA de acum in
www.dacoromanica.ro

25. 696 LOCUMENT ISTOR10E 1NEDITE
contra papistasilor, §i pentru sfanta credinta parintesca
$i stremosasca a ta sa vorbesti t6te cele de euviinta
drepte si creclute; data ye' face dupe cum IT scriem ru-
gam pe Domnul nostru Iisus Christos sa te lerte de marea
gresala ce at facut, sa te aseze in religia ta cea parin-
tesca i stramosasca, care este credinta cea stanta $i Or-
todoxa. Iar data persist' in sufletul tea voest" sa fit
papista§ sa vinezi Biserica Ortodoxa a lni Christos, ca
vrajmas al Jul Dumnecjet, ca nesupus lui Christos, ca con-
trar sfintilor Apostoli, ca insultator sfintilor parinti, ca
tradator Sfintet Biserid Catolice a lui Christos i ca causa
sufletesca a perderei multor crestim si ca prieten al dia-
volulul aparator gata servitor, sa fit aturisiL de Pit -
rintele, Fiul Sf'antul Dub, a Unimel a until singur Dum-
necleti dupe fiinta, si neertat si in seculul de acum si in
eel vitor, si pe tine si pe casa ta i averea ta si sufletul
tett si viata ta sit fie larasT afurisite Tarasi blestemate $i
supuse anaten.lei vecinice. Sa, at blestecourile tuturor sfin-
tilor pa,rinV, dispretul tuturor sfintilor Apostoli, partea ta
sit fie cu tradatorul Iuda si cu r6stignitorii DonmuluI; po-
menirea v6stra cu sunet, urgia lui Dunaneelen BA fie peste
capetele v6s,tre si sa afli pe llumnecleti luptator in cliaa
judecateI, si in sfarsit Satana $i diavoliT Jut cu vol, fi-
ind-ca Domnul este cu no!.
1701 Noembrie.
(Din manuscriptul sub Ro. 605).
(Originalul in greceste)
Acest document ne spune, ca Monastirea Polo-
-vracii a fort zidita de Danciul Milescu. Familia
Milescu este una din cele mai insemnate Intre Ro-
mani, qi ca politics, dar mai ales ca literata. Sd
constatA ca pe la 1693 erail multe individe Inca
din ramura Milescu, carii aveati insemnatate §i pe
care i-ati consultat Patriarhul Doso theiti child a
facut schimbul acestei Monastiri pentru soma de
1500 aslant. SA mai constata ca cu ace§ti bani
Patriarhul a reparat Biserica Sfantul Gheorghe §i a
&cut qi chiliile din jurul ei in Bucure0T. Probabil
§i
$i
si
ci
si
ci
si
si
www.dacoromanica.ro

26. DOCUMENTE ISTORICE INEDITE 697
ca schimbul it va fi propus Domnitorul Constantin
Basarab, spre a inzestra Biserica sa cu acea avere
a MonastireI Polovracilor qi care Biserica avea Hra-
mul Sfincit Imperati. Tot-odata sa spune ca Mo-
nastirea Polovracilor a suferit forte mult de restri$ile
acelor vremT.
XXX. Scrisorea PatriarhuluT Dosotheiti al Ieru-
salimuluY, confirmatore ca metocul Polovracii face
parte la monastirea Sfintilor Constantin i Elena,
ziditA de Constantin Basarab, care a dat qi o suma
de bans la Sfantul Morment etc.
Scrisorea presenta a modesties Vostre cuprinde ea, res-
pectata monastit.e situata in positiunea Polovracii eins-
pe numele a sfintelor intrart a prea Sfintet n6stre
Nascet6re de Dumnedeu, care a cladit-o fericitul boer Dan-
ciul Milescu §i a afierosit'o la sfantul si de viata face-
torul Morment in anul 7158 ; pe sand au venit aicea
Patriarhul de atuncea a Mimi cetatt lerusalimulut Chir
Paisie, dar fiind-ca n'au dat la acesta monastire amintitul
et ctitor moqii si avert in de ajuns, ca sa. se OM chivernisi
si sa se sustie intru cat-va, gi fiind-ca intamplat in
tara acesta renumita a Ungro-Vlahiet naulte rele §i una
dupe alta, dupe cum Cu totif eunose, a urcnat cu neeesitate
ci din propria sa neputinca, §i din intAmplarile ce nit venit
de afara, ca nici ctitorit srL nu OM a o reinnoi sail in ge-
nere a o administra §i nits nos n"am putut s t facem la
acesta nits un folos, aga ca remas o speranti $i nici
putintri, ca sa pntem sit o steohnim, on in genere sit o con-
servam, fiind-ca pe lAnga eele dise chiliele si zidurile E;ti im-
prejurimile monastiref unele s'ad ruinat, altele merg spre
mint'', tar vitele monastiret cu totul s'au perdut si insult
Rumania §i tiganit monastire, din causa atittor rele au fugit
uncle ati putut, dect monastirea acesta a remas mat Cu.
totul pustie, dupe cum sit dice in Sfaqta Scripturut: Ca
terebintul ce -$s 16p tda frund.ele ins", i tam de nici o in-
doelli era espual la o nimicire desever.lita. AflAndu-ne deei
trupeqte aicea in UngroVlahia am luat vorba cu urmasi
si
tint
si
sari
wail
www.dacoromanica.ro

27. 698 DOCIJMENTE ISTOR10E INEDITE
amintitulut fericit ctitor, adica cu prea nobila D-na Maria,
fdsta sotie a fericitulut Bann Barbul Milescu si a fitcet sale
Maria, si cu Constantin pe care l'a nascut clisul Barbul
din alta fmeie a lui si cu Sto lea fiul fericitului Petre
Milescu ; si am rugat prea mult pe prea stralucitul, prea
piosul si prea Infdtatul Domn si egemon a t6ta. Ungro-
Vlahia Domnul Ioan Constantin Basarab Voevod, Bit al
modestiet n6stre lubit si dorit in Sfantul Spirit, sit faca
mils si sa primesca ca sa o reinoiasea, spre a fi de metoh
respectatet monastiii ce a rAdicat din temelie stralucirea
Sa, pe numele sfintilor slavrtilor si marilor de Dumnedea
ineununap si intoemat en apostolic imperap Constantin si
Elena, si sa dea alt-ceva in locul et Sfintitulut Mormer t si
asa si amintirea ctitorilor sa nu se stinga, ci sa r6rnae de-a
pururea, si Shintul 3/foment sa alba o ajutorinta, fiind-ca
aunt acuma 15 am de child n'a luat nimica de la ea, si nice
are nadejde sa la de acolo ceva, nice mult nice putin. i
dar 1 rea stralucitul si thbitorul de Dumnetleu Domn, ca
iubiu r si compatimitor si lubitor de Christos Do in a con-
yen' a cererea nostrA si a primit amintita r( speetatit
monPstire, si a dat in locul aceleta SfAntulut Morment trel
pungi, adica : Aslant 1500, pe care le vom eheltui la re-
inoii t a si reparare a chilielor adica, a odAilor Sf. Gheorghe ;
aicea la monastire, spre ajutor anual si puiurelnic a Mor-
mentulut Dumnecleesc. Deolar dar cu acesta smerenia a
ndstra, ca, acesta monastire ce se citeste cu numele intrari-
lor Prea Sfintei Ntiscetdre de Dumneqet. si situata la Pol-
vraci, cu tots imprejurimea Ei si cii t6te satele el si cu
ruosit si cu vie si cele-lalte proprietatI si cu toti rumanit
si tiganit, care pe nume sunt scrise in afierosin si in seri-
sorile domnest ale monastirel, sa fie metal si proprietate
proprie si obst6sca a respectatei monastire, care acum s'a
zidit din temelie de amintitul prea stralucitul si prea piosul
Domn de acum si pana in veci, si pana ce sdrele va luei,
si sa se adruinistreze si guverneze de eatra egumenii tim-
pulul a acestel monastire, dupe cum li se va parea lor; si
nice prea fericitit din timpuri Patriarht at Sfinter cetatt
Ierusalimulta. n;ci parintit si epitropii Sfantulut Moment
sa nu alba in niol un chip sa se amestece cu acesta mo
nastire, sail cu parintit monastirel, ci dupe vechiul obiceill
a Dumnedeesculut Morment, dupe care all putere deplina
Prea Sfintitii Patriarht dupe titupurf at Ierusalimului, afie-
www.dacoromanica.ro

28. DOCUMEN EI 1STORICH INEDITg 699
rosirele si proprietatile Sfantulni Morment sa le schimbe
si sa le administreze dupe timp si trebuinta, s,t remae
acesta schimbare neclintita si nebfaramata, sigura si ne-
sguduita de acum si punt in veac, cum sa dice, si sa, alba
putere in tot timpul, la tot trupul si la OM fata si la ju-
decata bisericesca si politicesca. Iar data, 6re-care ar voi
sa cugete si sa lucreze ceva in contra acestet serisort pre-
sente a smereniet n6stre, sau din partea Sfantulut Morment
sat din partea ctitorilor monastire si a urmasilor lei, sau
alts 6re-care boen oil supust, clerics sat laid, ca sa se in-
cerce sa sfararne cele bine hotarate si sit votasca sa nimi-
cesca dreapta, si buna si frumdsa si convenita acesta
economie, ca contrarit vedut a afintitelor legi si a acelut
prea evident drept, unit ca acestia sit fie netertag si afu-
risiti de Dumnedea eel a-tot puternic si nedeslegatt dupe
marte si munciti. Sa alba si blestemele celor 318 sfinti pa-
rino purtatort de Durnnedeu, adica anatema eterna si ne-
ertata, si in sfarsit fie partea hu cu tradatorul Iuda ; tar
eel ce vor remanea in cele ce bine am hotarat prin presenta
scris6re har sa alba de la Dumnecleu si de la no! rugactune,
binecuventare si ertare,
S'aii dat cu intarirea Preasfintitulut prea inaltatulut si
prea. stralucitul Arhiepiscop lost al Constantinopolulut si
Patriarh ecumenic D. D. Dionisie, petrecend aicea in Bu-
curesti si cu marturia subscrierilor P. S. Arhieret si prea
cinztitilor hoer!.
S'au trades si s'au scris si in limba Vlahica pentru ma!
deplina intelegere a localnicilor.
In anul mantuirei 1693 in luna Iulie in Bueure0.
[Din manuscriptul No. a.*
si
www.dacoromanica.ro

29. 700 DOCUMENTS ISTORICE INADITE
Tipicul serviciilor bisericesti la Romani
in serbatorile marl, cand trebuia sa fie de
fats si Domnitoril pref. Acest obiceiu
Crestin se mentine pang astacli in partile
sale esentiale.
Wanduiala ce sa facea in seculiT trecutT la sfinti-
rea AghiezmeT marl' este in cat-va sehitnbata in
timpurile n6stre. Astach nu asistA Domnitorul (Re-
gele) la Liturghie, ci numaT la sfintirea abeT. Sa
maT vede ca §i pe atuncT era obiceTul de a se duce
Arhiereul la rib. qi a boteza apa cu Sf. Cruce. Obi -
ceTul de a o arunca in apa §i a fi scOsA din rill de
cats 61nel:a Sf. Cruce, este imprutnutat de la Greer.
Acolo climatul fiind maT dulce permite aseminea
datine, pe cand la noT acesta acomodare nu se prea
potrive§te, fiind apa inghetata §i pentru a se putea
executa acest'a dating trebue adese a se curata riul
de ghiata in acea parte.
Serbarea si ordinea la Botezul Domnulul.
La timpul' hotarit se duce Arhiereul in Biserica, tar
preotit Iau bine-cuventare de la el si se imbraca in vets-
raintele lor, ifi apot les diaconit din Altar cu trichiriul
Crucea, Tar Arhiereul merge in fata sfintelor luand
indata Mantiea Carja se inchina sfintelor ic6ne, apot
bine-euvinteza ca de obiceiti poporul ducendu-se la locul
pregatit in mijlocul Bisericet se imbraca in t6te vesmintele
Arhieresti. Iar unul din preoti face proscomidia. Venind
Domnitorul de afara ies5, spre intimpinare $i Arhiereul
in_ipreunA Cu diaconit $i stand Domnul Arhie-
reul la locurile preparate lor, bine-cuvintez 1 Arhiereul pe
Domnitor, apot stau ambit parka sa imparte lumanarile.
Dupe aceea se radica Arhiereul $i se duce in locul unde
s'a preparat tightasma si tamaind imprejur aghiasmatarul
usi gi
preotit iii
gi
¢i
¢t
www.dacoromanica.ro

30. DOCUMENTE IS1ORICE INEDITE 701
lice : Bine-cuventat este etc, tar chorurile incep indatit:
Glasul Domnultit etc. si cele-l-alte tropare. Atunci Arhie-
reul tAmae pe Domnitor dupe obiceirt si pe popor s'apot
ata la locul Tut. Dupe ce s'a terminat cetirile si apostolul,
lartisi sa duce Ia locul uncle este aghismatarul si se citeste
sfanta Evangelie, dupe cettrea curia, acesta bine-cuvinteza
poporul, Tar diaconul lice ecteniile. spot Arhiereul dice ru-
gAcTunele mistice si in urma Vice cu voce tare: Treime
cei de o fiinia etc. apot sigileztt (pecetlueste) apa de tret
oil cu cinstita Cruce cantand: In lordan etc. impreuna cu
chorul de trei oil si stropeste locul in semnul crucel. apol
se duce cu co-I-Hitt Ia rlu si boteza in el cinstita Cruse,
Tar dupe ce se intoree sta intre aghiasmatar si Domnitor,
apol vine Domnul si se -inchina cinstitet crud sArutand-o,
Tar Arhiereul it stropeste sand pl4cit, spre Iron. Apoi vin
dupe ordine si ce!-lalti si se sfintesc prin el, stand atunet
(dupe ce a stropit pe Domnitor) Tanga aghiasmatar. Dupe
ce a sfintit pe toti vine Arhiereul in locul sett si botezand
ramurile regale en roanile, stropeste Cate unul sate until
dupe ordine. Dupe ce se fac acestea diaconul lice : Mi-
lueste-ne pre not etc. si se face apolisul si indata intrand
cu to.ciT in Biserica incep sfanta Liturghie.
De aseminea si in Vinerea Mare sara, care dup6
ritualul Ortodox se numeste S'ambatA, pentru ca
slitia Sfimbetei s'a incepe de la apunerea soreluY in
Sara Vinere. Tot ca si acum sit imparta lumith
atilt la Prohodul Domnuful precum si la Sf. PastY.
Serviciul la sfanta si Mare Sarnbata.
Ducendu-se Arhiereul in BisericA la timpul hotilrat al
diminetet, cant serviclul asa : Dup?i, exapsalm Dumneleti
este Domnul si troparele si indata psalmul 50 si incep
canonul: Valurile mares... Dupe oda a saptea tail preo01
bine-cuventare de la Arhiereu si intro in Altar imbrAcan-
du-se cu vesmintele for sfintite; dupa aceea intra Arhiereul
impreuna cu cei-l-alt! ArhiereT ce se afht in sfantul Altar
www.dacoromanica.ro

31. 702 DOCUMENTE is.roalrE INFDITEV
si se imbraca si acestia cu t6te vestnintele arhierestf. Dupe
ce se terminii, canonul testi, eclesiarhui si spune sa lasa
laicit afara in curte si dupe acestia ies si preotif in urma
acestora si proistosul intre Arhieref, apoi si Domnitorul,
si stall in tronurile ]or, ce li sunt pregatite, far Arhiereul
binecuvinteza en tricheriul pe Donut, apoi sed amedoi Liana
and se impart lumanarile. Dupe aceea luand Arhiereul
tam'aet6rea si ducendu-se la locul unde este epitafiul it ta-
maeaza, jur imprejur. Apoi sta in piciare antand: In
morment viata... de trei on, dupe care tamile pe Domnitor
si poporul §i farasf epitafiul si pe Domnitor, si asa bine-
euvint6za pe toti si vine la tronul sett. Taroaeaz t apoi si
Arhierel dupe ordinea lor, paint indep]inirea
celor trei star' a celuT ne'ntinat. Iar dupe eel ne'ntinat
indata cants, evloghitariile si dupe aleluia, cerirea si : Slant
este Domnul Dumnedeul nostru de tree on. Apo' cantan-
du-se : T6ta suflarea, se duce Arhiereul si strut epitafiul
si Evangeliul si dupe el Domnitorul, pe care-1 bine cuvin-
teza Arhiereul ducendu-se in tronul sett si asa cu totif.
Terminandu-se Doxologia la Trisaghiti, merg mainte laicif
si dupe el preotif, apoi Arhiereul cu Domnitorul. Tar cef-
halt! Arhierei: luand epitafiul pe capetele for pl6ea si el
dupe acestia si merg in jurul BisericeT. Intrand in Bise-
rica dice Arhiereul inaintea sfitintului Altar : Intelepefune
drepta. i intra in Altar cu Arhiereu si preoti
antand troparele: Iosif eel cu bun chip etc. i depun
epitafiul pe sfanta Masa. Tar afara se citeste profetia si
Apostolul, s'apoi Arhiereul Evangeliul. Diaconul apoi ec-
tenia pe de rost. si: Se plink' rugaciunele nostre, tar Ar-
hiereul ecfonisele si apolisul: Cel ce pentru noT dmenif
§i pentru a nastr6, mantuire, etc. Dupe obiceiti, sfintindu-se
tot' face apolisul si lasand omoforul si epitrahilul intra cu
totif in Biserica si incepe preotul sfanta Liturghie.
Se observg. cá DomnitoriT emit fat' la intii,Ta §i
a dorm Inviere. Datina de a subscrie in fata popo-
ruluT DomnitoriT Evanghelia ce sä cite to la Sf.
PaST este un obiceiti imprumutat de sigur de la
ImperatoriT BizantinT. Acest obiceiti serves qi de
cei -1 alai ht
www.dacoromanica.ro

32. DOCUMENTH ISTORICE INEDITE 703
date positive ale timpurilor ImperatieT lor, pentru
ca se punea si data iudictionului si in al c Stele an
al Imperaciei cutarma Imperat a avut loc Pasia.
In Santa si Mare Duminica a PascheT.
Cantandu-se me3o-noptica lail preotil bine-cuventare de
la Arhiereu si intrand in sfantul Altar se imbraca, in sfin-
titele for vesminte, dupe aeestia intra si Arhiereul cu eel-.
lalti Arhierei si se imbraca si acestia en vesmintele for
arhierestt. Dupe apolis, les din Biserica, si laich si preotii
si arhiereil, dupe ordine ca si en.. Apoi proistosul Arhie-
reilor st Domnitorul si se due in locurile for. Arhiereul
bine-euvinth), cu trichiriul pe Domnitor, s'apot sed ambit
}Ana ce se impart lutnanarile. Dupe aceea sculandu se Ar-
hiereul se duce la locul obicumit si land de la diacon tit-
maetorea tarnaeaz t imprejurul tetrapodilut s'apoi (;I.icesnd
diaconul: Stephne bine-euvintez 1, Arhiereul cu o voce phi -
cuta glee: Marire sfintet si cei de o fitutti. etc. CAntand :
Christos a inviat de tree oh', apoi chorurile si aeestia sti-
hurile, in urma iarasi Arhiereul Christo4 a inviat. Apoi
diaconul ecteniile si Arhiereul dice: C t Tie se cuvine etc.
'apot incep canonul si pureed in Bisericii. Tamaeaza
Arhiereil prontintand si ecfonisurile dupe ordinea for. Apoi
iarast les afata, §i se cantil Liuda'rile, pe cand fac sqrutarea,
seqend Arhiereul atunct in partea drepta, a Domnitorului
si tinend. in manY Evangeliul. Dupe eetenh si se plinim
rugamunele ndstre, eiteste Arhiereul: Daca este cine-va,
evsevios si lubitor de D-deli.... dupe care apilisul.
Acest tipic spune ca era present Domnitorii si la
a dot'ia Inviere. Aceste obiceTuri sunt de buna sema
luate si introduse la Domniatele 11,9mane din Tin-
periul Bizantin, dupe cum se facea la Biserica Mare
a Patriarhiel.
Instiintarea despre Vesperina (a dada Inviere).
Dupe scularea de la mash, se duce Arhiereul in Biserica
www.dacoromanica.ro

33. 704 DOCUMI,NTE ISTOR CE 1NEDITS
si se imbraca Yaritst cu tote vesmintele arhierestY, de ase-
minea si unit din preop si diacont. Apot 1uAnd tanaaet6rea
sta in Pala sfintet Mese si tamdeaza /Rend: Bine-cuventat
este Dumntdeul nostru, Christos a inviat de fret or! si
afara chorurile, pronuatand si stihurile, dupe care spot
ecteniile si : Ca Tie se cuvine etc. Apot iesa, si tamae pe
toti, tar dupe tdmaere bine-cuvinteza cu tricheriul pe Dom-
mtor si pe popor si sta afara la locul sett. Cand Yes preotil
si diaconit la Isod (esire) urmeza si Arhiereul. Dupe
prochimen incepe: pentru ca sa ne invrednicim not etc.
si citeste Evanghelia impreuna cu altii, dupe obiceill, tar
dupe: Sa plinim rugaciunele n6stre, Yesa din Altar si sdruta
icons Invieret, s'apoi sta la locul sets, afara din strand,
tinend sfAnta anghelie si face sfirutare cu Domnitorul,
dupe ce Domnitorul se inchina la Inviere, apot intra in
strana §i face sartuarea cu top. Dupe 4itia Invieret si
Christos a inviat merge In fata usilor sfinte si face apolisul.
Sfintirea apei in Jola cea mare astOT sh face
VinerTIsvorul Mace Domnula
Joi in septemAna luminatl
lnainte de liturghie Yes tardsi afara din sfAnta Biserica,
in curte, si luAnd Arhiereul omoforul si epitrbhilul, lead, si
el din strand si se duce unde s'a preparat pentru aghiazma
si tamdind jur imprejur dice: Bine cuventat este etc. Chris-
tos a inviat etc. cu stihurile, apoT : Invierea lut Christos
vedend si indata psaltil cants, canonul: Pita Invieret, tar
Arhiereul tdmae poporul, dupe ce Arhiereul a trimAiat
bine-cuvinteza dupe obiceiti si se duce in strand. Termi-
nfindu se canonul, spot: Cult in Christos v'att botezat si
Apostolul, apot tardst se duce Arhiereul in locul unde este
aghiazma si dice Evanghelia. Apo diaconul ecteniile, Ar-
hiereul ecfonisul si rugactunele sfintirei aghezmet pang la:
si s'a in bracat cu ele. Dupe ce s'a imbracat preotul dice:
i cddend tarasi le-a 4is lor; Iar Arhiereul lade atund
lic6nd : V'am facut pe vot etc. Dupe indeplinirea cuvin-
telor Evangelice, diaconul curAnd dice: Domnulut en, ne
si'l
§'i
EN
www.dacoromanica.ro

34. DOCUMENTE ISTORICE INEDITE 705
rugam, Ili Arhiereul (lice rugaciunea. Dupe terminarea a-
cestia, se duce Arhiereul Inchinandu-se Ili ungendu-se cu
apa, dupe el Domniturul $i dupe el tot poporul, afara de
eel dot -spre 4ece; tar peal ii cantil. troparele : Spaland pi-
ci6rele etc. Dupe ce cu to0 se ung dice diaconul, stand
langa tronul Arhiereului : Milueste-ne pre no!.... far Ar-
hiereul. Ca Milostiv si face Apolisul : Cel ce prin nemeau-
rata sa bunatate etc. apol Intl% In Biserica si indata incep
sfanta Liturghie.
Bizericia Ortodox& Rominit.
§41424,17,41
C. E.
3.
www.dacoromanica.ro

35. DISCURS
Pronuntat in Cathedra la Metropolitans din Bu-
cure9t1, in cliu a de 1 lanuarie 1887 (anul nog), in
presenta M. S. Reg elui, de Arhimandritul Dr. P
Georgescu.
Sire,
Anul vechiti a trecut si ne gAsim in pragul unuT
an not', necunoscut. Asta-c1T de la palatele cele
maT splendide, Ora la colibele cele maT modeste,
de cu nopte si 'Ana in sera, aerul resuna de miT si
miT de vocT, urand: La mul0 aril cupace, sMatate
5si bine la tote". Acesta urare veche. este esita din
gura strdbunilor nostri, cad vietuiati in timpurT
grele. Ea ne raporta dorinta vecurilor trecute, a
vecurilor de restriste, cAnd HuniT si GotiT, Avari T
si Gepi4ii, Turcil si Tatarii si tine stie eke alte lifte
streine, cutreerab. cAmpiile si dumbravile acestel
scumpe OrT, pracliind, arpnd si °morbid tot ce
intalnead in calea lor.
MuntiY qi'codriT, peqterile qi crapaturile Omen-
www.dacoromanica.ro

36. DISCURS 707
tulul, erad pe atuncT unicul loc de siguranta, unde
eroiT timpuluT, putead sä respire cate-va momente
de repaos.
Asa petreced anT intregT; Tar pacea si linistea, a-
ceste od6re scumpe fie -carer natiunT, rar eland le
putead gusta. Apasati de greutatea timpurilor,
cand se intalneati, cu ochiT inundatT in lacramT, 'sf
dorea unul altuea maT bune si linitite. Acestea
de si le lipsead. ; totusT, asteptad cel putin a veni
preste urmasiT for i insufletitY de acesta speranta,
'sT urad maT ales la anul nod la mulft and cu pace,
senatate §4, bine la tOte".
Strabunif nostri dorm acum cu eT ad trecut in
abis tote liftele cari le amarad viata. Strabunif
nostri repausecla linistitY in mormintele sepate pe
panYentul stropit cu sange i aparat cu viata lor,
lasandu-ne mosie, limbs, religiune ; aceste tesaure
sante, cu care asta-cli ne falim i sunt respectate
de tots.
Da, traim in timpiT bunT, in timpT de pace, in
timpT de liniste. Sa dam lauds lul Dumneclefi, ca
visele cele duicT i urarile cele frum6se ale strabu-
nilor nostri, acum ad devenit realitate.
Multumita ingrijiref parintestY a Maj estateT Vas tre,
pentru ca prin o conducere intelepta prin eroism
probat, a -TT radicat Tubita n6stra Patrie i Biserica
in randul statelor i bisericelor independente
pentru ca binele sa merga propasind, Biserica n6s-
tra nationala Ortodoxa Romans, a card s6rta a
fost tot-derma strans legate de a PatrieT, V6 urecla
asta-cli la inceputul anuluT nod, MajestateT V6stre,
MajestateT Sale Reginel i AugusteT V6stre familif :
La multi anA cu pace, slintitate 59i bine la tote".
Jar noT, TubitT fratT, cari traim in acestT timpT de
pace, liniste si siguranta, sa cautam a ne folosi, fa-
c'endu-ne ast-fel demnT de strabuniT nostri si de
orT-
Bile
si
§i
si
www.dacoromanica.ro

37. 708 DISCURS
aspiratiunele tubitului nostru Suveran, prin o acti-
vitate de desvoltare, pe terenul culturet, §ciintet ti
artel, unite cu religiositate qi moralitate ; cad aceste
cultivandu-le, vom fi bunt cetatent, bunt creqtinT,
devisa : ca un popor cult, religios, moral, este un
popor bray, sa fie tot-deuna inaintea nostra.
Santa nostra Biserica pe care strabunit noqtri au
aphrat'o cu viata lor, ca o buns qi dui6sh mama,
urecla asta-It la inceputul anulut, fie-chrut din not
flit et: La multi and cu pace, sanatate 5si bine la
tote". Amin.
www.dacoromanica.ro

38. DESPRE CASETORIE.
CAP. I.
FiinIa, tncheierea si desfacerea casetorieI.
§. 5.
Incheerea ccisetoriel.
(Unnare. Ve41 No. 8, anul al XV-lea, pag. 625].
Deosebirea cAsetoriei de alte relatiuni sexuale prin nilte
semne exteriore, cunoscute, avea interes in dreptul roman
mai ales pentru dreptul copiilor li pentru urmarile juri-
dice in privinta zestrei.
Fiindc6, in privinta acesta ere" de ajuns obicelurile lo-
godnel, care puneall afarA de on -ce indoiall affectio mari-
talis, ale nuntei, precum qi constituirea dotel Fii promisiu-
nele sait invoelele, sa, intelege de sine, ct in mal multe ca-
suri era de ajuns numai consimtimentul, precum s pre-
vede qi in dreptul lul Iustinian solus consensus tacit nuptias,
ffi se prescria constituirea dotes (dotalia instrumenta Hpoutgi I);
numai pentru inaltii demnitari pant la illustres, fiind-ca
aid averea putea sá aduca mai multe complicatiuni 87).
Ffind-ca Biserica impuse cAseloriel o mai mare sfin-
87) Nov. 117, c. 4.
www.dacoromanica.ro

39. 710 DESPRE CAS TORIE
tenie, pedepsa oricare alts, relatiune sexuala, sA simti
necesitatea unel forme serbatorestl publice pentru se-
versirea casetoriei.
In unele privintl i se opune acestel trebuintl Ecloga 89).
La sfersitul decretulul lul Justinian pentru dotalia instru-
menta 39), §i cu privire la o alts, lege 90) facuta de den-
sul, ordonara imperatil Leon si Constantin, ca casetoria sa
se seversasca de regula in scris (Sr: iyypiicpou Tcpotx4Jou crup.-
PoXitou intr'o forma 91) anumita, si de un coprins hota-
rit ) ; numal acolo undo nu se putea face acesta din causa
saraciei qi de nevole, se putea incbela casetoria si in bi-
serica (St inaintea martorilor (int p),00)
Legfuirea imperatulul Vasilie Macedonul 98.), reimpros-
pata Iarasi dreptul Iustinian in privinta acesta, dar oran-
dui cu pedepsa, ca casetoria sa fie publice. Acosta oprire
a casetoriel clandestine, ce se aft in Prohiron. IV, 27,
presupune obiceIul general de a se face cununia prin un
preot, precum i trebuia sa fie, daca sa are in privire in-
fluinta bisericel si necesitatile descrise mai sus. De aci sa
vede lamurit, precum porunceste Leon in Nov. 89, ca,
casetoriele se severca6. prin bine-cuvgntare biseriascd
ispaci-ro;, ispoteAsatetx), almintrelea sa nu se consi-
dere ca casetoria 94). Sa intelege ea nicl pe viitor nu tre-
buia sa se faca acesta bine-cuvesntare in secret ; se pare
88) Tit. II, c. 1, 3, 8.
89 ) Si in Edict. Praef. Praet. V. § 2.
90) Este Indoiala, daca legea acesta sa rapOrta la seversirea ea-
satoriei sau numal la redactarea doenmentului de invoial-a.
91) Cu subscrierea a trel martori. Dupit o novels mai tailie a
Irene [Coll. I, Nov.27, trebuia sa se Ta lIponty- a de la Notari si
sa se semneze de 7 sail de 5 martori. Asemenea si Schol. in Ba-
sil. ed. Heimb. III, p. 466, nota b.
92) Cele amintite in 1. 22, C. de nuptiis-pompa §i amicorum fides.
93) Proh. IV, 6, 14, 17; Basil XXVIII, 4. Neste forme anumite
de Epanag. XVI, 1 unde a (lice : edsetoriele sa se faca sits 81
soAoitac sits ata citscpavdip.atoc i &Cc csup.poAaCou, almintrelea sa
nu fie.
94) Asemenea Harrnen. IV, 4, 19, ibid Schol.
§i
vi
'E.,:)Ao-rictO sail Bi 92).
$i
(Eido-
,til, $i
www.dacoromanica.ro

40. DESPRE CAStTORIB 711
Insa ca Patriarhul Atanasie qi imp6ratul Andronic Pale-
ol ogul ail dispensat de acesta prescriptie necesara 99)1 de
ore-ce eI lie, ea se p6te face §i numai cu ltirea until preot
competent (nu dvEu wk.; (iooMic TOF) iEpico,;, lExp'jii lxv.),Trita-
Eowcat 96).
§ 6.
Logodna.
Precum A Intempla §i cu alte contracte de invoiala, asa
gi caseloria indatoreifte pre sotii viitori a face un fel de
Incredintare. Logodna (p.vilcuia) pune In evidenta consen-
timentul prealabil, care este de neaparata trebuinta pentru
casetorie si cu acesta ocasie se vorbe§te §i despre zestre.
Dar pentru incheerea casetoriei, nu este numai de cat ne-
cesar ca sa se faca mai Intaia logodna 97).
Logodna sä face numai de ace, can au trecut de lepte
ani qi carora nu le sta in tale nici o impedicare de ca-
setorie.
Logodna nu da nici un drept de plangere pentru nein-
cheerea casetoriei li nici are o desp6gubire 99). Are numai
puterea, ca oprecde pre eel logodit, a lua In casetorie, dupa
ce s'a Incheiat logodna, pre una din rude]e logodnicei 99
§i face imfam pre logodnicul, care se logodeqte cu o alts
persona inainte de a se desface logodna. lar desfacerea
logodnel sa pote face prin insciintare de ambele OM.
La incheerea logodnel trebue
1. 0 arvuna (arrha, ippa(36v) '°°) trebue sa se dea din
95) Coll. IV, Nov. 62.
96) Remas'a in vigOre decisiunea lul Justinian despre lIpotxtha
illustrilor §i dupti Novela lui Leo? Vecli in privinta acesta Scholia
ad. Epansg. XVI, 27. Mich, Attal. in I. G. R. II, p. 25. Psellus.
v. 1258 sq.
97) Leund I. G. R. I, p. 216.
98) Vesli Depot XLIX. 24.
99) Asemenea § 4, II.
100) De aceea sa qi nume§te logodna vi app*ovcavbc
www.dacoromanica.ro

41. 712 DESPRE CASETORIE
partea mirelui. DacA sg, strica logodna, mirele plerde ar-
vona (arrha), sail trebue sg, se plAtesca indoit, data el sail
mir6sa au fost causa desfiinterii logodnet 101). Se restitue
insa, cand acesta desfiintare a provenit din causa de m6rte,
sail cand s'a facut cu buns intelegere intro olaltd, ori, cand
unul dintre logoditl, neavend etatea 102), trebue sa se re-
tragA pang, ce o va implini, oil, cand unul dintre logo -
diII voeste sA merga in monastire 103), sail In fine, cand s&
iveste vre-o impedicare de cAselorie.
2. SA p6te hotari o pedepsa conventionalA din partea
mirelui in cas, and s'ar strica logodna arbitrar. DupA
dreptul Iustinian 104), nu trebue O. is arvuna mai mult de
patru mi. Ecloga I, 2, in casul cand s'ar desface logodna,
lasg, acesta la buns intelegere a celor interesati in causa.
Leon prin Nov. 18, rAdicA la lege obicelul de a hotAri,
pentru casul acesta, poenas sail Trponrtv.iipt.a.ta ; si anume o
asemenea pedepsA conventionalA trebula sA se incaseze la
termen de titre fist 106). Alexie I Comnenul desfiintg, a-
c6sta "6).
0 influintA cu totul particulars li 6re-cum cam incur-
cats, in ceea ce privesce dreptul logodnei, o esercita bi-
serica prin aceea, cg, in zelul 8611 pentru sfintirea caseto-
rid, cerea ca Ili logodna sA se sevgrlasca prin bine-euven-
tare bisericescA.
Pe temelul acestui obicel hotAri mai intAiii Sinodul
trulan (692) prin canonul 98, ca BA se considere qi sg, se
pedepsescA ca preacurvie, cand tine -va ar lua in cAsetorie
pe logodnica altuia : o hotarire, care sá modifica in E-
101) Leon Nov. 93, 112 enumera 6re-care justas causas. V. Els:pa
XLIX, 26.
103) Ecloga 1, 4, nu vorbeqte aicii de 25, ci numai de 15 an,.
103) ElsCpa XLIX, 26.
104) Dupk 1.5, C. de sponsal. In dreptul vechid se considers ca
inhonestum vinctdo poenae matrimonia adstringi.
103) Epanag. XIV, 11.
106) Coll. IV, Nov. 17.
www.dacoromanica.ro

42. DESPRE CAA TORIE 713
cloga 1°7), §i de aci fu primita in Prohiron, Epanagoge
§i Basilica le 109).
Fiind-c6, acesta putea sA atragA mai lesne la obicelul
logodnelor de mai Inainte, de aceea Imperatul Leon Ince-
leptul '09) opri, ca in nicte imprejurari aca de grele sa se
fats cu atata uqurinta o logodna formals cu bine-cuven-
tarea bisericesca mai inainte de 14 respective 12 and ;
dupe care apol nu se putea desface alt-fel de cat ca
casetoria. Acosta o intAri mai tarclit Alexie I Comnenul ' 10)
cu o deosebitA luare aminte la hotArirea sinodala, de sub
P. Xifilin 1'1), dupe care prin logodna se facea aceiaql
incuscrire, avend aceimi putere a impedeca cAsetoria, ca
ci prin casetorie
Prin aceste hotararf lumescA, cu vederl bise-
ricestt, s'a aplicat mai mult parut de cat in realitate. Fiint,a
for consta in oprirea de a se face logodna cu bine-cuven-
tarea biseric6sca, atuncl cand avea sA se severlasca mai Ina-
into de etatea prescrisA. Fara bine-cuvOntare bisericescA se
pot face logodne acum mai inainte de 14 respective 12
ani "'), pentru acestea all valbre tole prescrise in drop-
tul vechiutot asemenea in ceea ce priveqte quasi-afinitatea,
ce results de aici "3). Kupiw4 ELTricr-cdm insA, cum le nume§te
Imperatul Alexie, cunt absolut "4) identice cu cAsetorie
(icro;uvay.otiaatt Ty y4p.cp). Singura deosebire intro li.v16TELCC
y&p.or este ca dupe ce se face aceea, precum ordoneza
Imperatul, indata urmez6, o adolla bine-cuventare nunta
proprill qisa, XIS).
107) XVII, 32.
108) Prohiron XXXIX, 68. Epanag. XL, 55. Basil. LX, 37, 83.
105) Nov. 74, 109. Asemenea §i Epanag. XIV, 11.
110) Coll. IV, Nov. 17, 19.
111) Vecli mai sus § 4, II.
...) Zonaras ad. c. 98 Sin. Trul. o numesce
110) Asemenea I G-, R. I, p. 365. Greet sti presinta starea le-
giuirelor. Ibid p. 300. Se pOte amiuti aici de deosebirea ce o fac
apusenil fntre sponsalia de futuro §i de praesenti.
"5) Nu sA spune ninaeri data are putere @i fn privinta aver&
115) Asemenea Harmon. IV, 1, 11, 12. Vlastar in I. G. R. 1, p.
510, sq. IbiSiXttro p. 12, not 2 p. 524 precum qi legea moldove-
si
filets!.
legisla0a
si
si
§i
si
Secip.4:.
si
cii
www.dacoromanica.ro

43. 714 DESPRE CASg t ORIE
§ 7.
Despartenia. '")
influinta cea mare a Bisericet, ce s'a observat pan& a-
cum asupra legluirilor privit6re la incheierea cAgtoriet, ne
(IA a intelege ca tot ast-fel, data, nu si mai mare, va fi
si in privinta invetAturei despre de4acerea cAsetoriai. Dar
cu cat se observe, mai mult in dreptul canonic invetAtura
cretin strict& despre nedesfacerea cAsetoriel, cu atata in
legile lumesti sA observe un fel de nepasare si numai sub
Iconamabi o mica influintA trecet6re. Mai mult flick con-
trastul intre dreptul bisericesc si eel lumean in privinta
acestel inv6tAturi a remas neschimbat pana acum.
Can6nele sa tin de ace% ce s'a 4is in Noul Testament I")
in contra despArteniel. Ele se intemelazA, nu atata pe opri-
rea despArteniei (TcapExti; 161 ou Troowiac) 'is.) ci
mult pe aceia, ca, dupe" porunca Domnului si dupe Inv&
tatura Apostolulul Pavel, un sot, care BA desparte, nu se
mai p6te casetori, sail in cas contrar se considers, ca prea
curvar. Acesta o prescrie deja canonul 48 Apost. ; can.
105 (113) al Sinodulul din Cartagena hotaraf;te a se cere
de la Imperatul o lege de cuprinsul acesta ; can. 48 si 77
al marelui Vasilie supun pre sotii despArtiti, carii s'ar
cAsetori de adotia ore, la penitente bisericesti '19) si can.
87 al Sinodulul Trulan recapitulezA aceste prescrieri.
nese& § 64 sq. consuna in total Cu dreptul mai nou espus mai sus.
Legea muntenescd III, 15 din contra nu aminteste despre doue fe-
luri de logodne.
TIVi Espresiunele sail termenii sciintifici grecesti Bunt : X60-tc,
aLaucrEc, 8c3,4EU&';, XWpt0110,"; TV.) Tati.OU.
17) Matt. 5, 32, 19, 9. Marc. 10, 4, 1 Con 7.
ITS) Parintii biserieesti se rostesc energic in contra despartenie-
lor ; asa dice d. e. Gregorie de Nazianz epist. 176 [al 211]. To
eCTLOCTTiatCA rot tpt.::Tipot4 earapgaxst 7C6'VT(.04 V6110t4, ;ay of pe.)-
!At:dot iaipeaq xpivwcrE". Ca eandnele nu hotarase alts ceva de
cat oprirea de a se mat casetori, are temeiul in aceea, ca numai
acesta cade sub cunoseinta spirituals.
119) Can. 9 al St. Vasilie, face iconoinia, ca dupe dreptul lu.-
mai
www.dacoromanica.ro

44. DESPRR CAA' oRIE 715
Cu cat mai asprit era legluirea bisericesca, cu atat mai
blandA, to cea lumescA. Iustinian 120) chlar pune principiul
cel mai inalt In privinta acestei invetaturi, adecA : TG) V iv
rivOpUntot; Tclpocxo1ouOciiv-rwv To 8EOLv arm+ -Au-c6v. Invoele, ne
liceat divertere, erait cu totul nevalabile DespArtirea
se facea in mod privat (8caicmv, Ccrroaticrto.)) árá sentinta
judecatoresca. Numal pe temelul ordinel morale sall decre-
tat despAgubiri pentru acel sop, cari vor da dovedi pentru
despartire, precum E,;i pedepse pentru aces can sA, despart
fara mid un temeiii 222). Ca temeitt indestulitor Inc. § din
vechime sä considera intelegerea intre-olalta a sotilor ;
cu tote ca Iustinian respinse acest temeitt, totusi urmasul
Bed Iustin ordona IaraqI In anul 566: tiE.v xt xari Tcx-
X7tOv r ix cruvocevgo-ao; 6c,:almitc notao-093 "). In fine case-
toria de a data bra a odor despattiti era permisa. Numal
Iustinian sA apropie 6recum de vederile Bisericei, intru cat
opreste de a se mai casetori acela, care fara nici un temeiii
ar fi dat sot o carte de despArLyire si pre acel
carii despartindu-se consensu, trebuia:i sa intre pe tota
viata in Manastire 124). De asemenea o femele despartita
din causa vinovatiei sale nu putea trece dupe un an la a
data casetorie, ci numal dupe cinci ani "5).
0 lege crestinescA fu acea a Imperatului Leon $i Con-
stantin 126). ET oranduira in anul 740 (in Ecloga II, 12,
13) urmatorele: Intelepciunea lui Dunmedeil, creatorului
i facetorului tuturor, ne-a invetat despre unirea nedespfir-
mese §i dup5 obicei barbatul eare ar fi trimis sotiei sale carte de
despartenie, sa Foote casetori din nou fat-% sa comita prin acesta a-
dulterim.
1') Nov. XXII, c 3.
2") L. 134, in f. D. de V. 0. 1. 2 C. de inutil. stipulat.
122) Chlar qi despartirea netemeinica remine in vigore : xcx76-4
ply -five-cat, Tcwilv epkirmt, curia dice Teodor. Brev. Nov. 136 § 26.
"3) Coll. 1, Nov. 2.
1") Nov. 117, c. 13, 134, c. 11.
"s) Nov. 22, c. 15.
'33) Precum §i in alte puncte aka i aici se une§de Ecloga cu Si-
nodul Trulan.
"1).
§i
1,6
celui-l-alt
www.dacoromanica.ro

45. 716 DESPRE CA, g CORTE
OM a acelora, caril vietuesc in unirea nuntel intru Domnul.
CacI dupe ce a chemat pre om din nimica la fiinta, n'a
facut si pre femeie tot ast-fel, cu tote ca ar fi putut, ci
a luat'o din barbat, ca prin acesta sa dea legea, ca acolo
unde este unit un trup in doue pers6ne, casetoria sa nu
se strice. De aceea si pre femoie nu o a despartit de bar-
bat, and ac6sta prin amAgirea serpelul 1-a adus gustarea
cea amara, nici pre bArbat, cand el a aka porunca
Domnulul impreuna en femela sa, nu l'a despartit de
densa, ci pre amAgitor l'a pedepsit, lar casetoria nu o a
desfacut. Acosta lege minunata a fost intarita prin cuvent
chiar de Creatorul, atunci and Fariseil fi intrebaii, daces
p6te barbatul sa se desparta de femela sa pentru or! -ce
pricina, $i el respunse : Ceea ce Dumnedeti a unit, omul
sa nu desparta, tine face almintrelea curveste. Acestei
leg! voim sa urmam si nol ne supunem el, nevoind a
orandui alts -ceva in privinta acestul lucru. Fiind-ca un
obiceiu red sau introdus intro Omen! si multi dintre a-
cestia, cand numal at. dragoste intro densii, din diferite
cause, unele neinsemnate, cauta sA, desfacA, casetoria, de
aceea am credut cA, este de neaparata trebuinta sa aratam
prin legea de fats temeiurile, prin care sa, se p6tA desface
casetoria".
Dupe acestA, introducere enumera apol urmat6rele te-
melurl pentru dispirtenie : 1) Curvia femeeI ; 2) Impotenta
bArbatului ; 3) Persecutii periculose pentru viata ; 4) 1161A
urici6sa (lepra) 127) T6te tole -l-alto cause de despartire cum
este si caderea unui sot in nebunie "8), se resping.
Spre a se incunjura ac6sta lege aspra, alergara multi
soti la acel expediect, ca, primeu din botez pre copilul for
"7) pupa introducere sfi aqtept'a cineva la respingerea celor
trai: temeluri pentru despIrtenie. Bola uriciesa este luau,. din 5 Moisi
24, 1 unde LXX are Dclx1p,novri, iar Luter traduce Unlust. Aseme-
neza in privintalepret ea mush: de despartire concil. Compendiense
c. 16 [Coteler.Patr. apost. 1, p. 88]. 1-1718x)stoy urtneza in privinta
causelor de despartire in totul Eclogei,
'28) Dupes, c, 15 alui Timoteu.
Qi
si
www.dacoromanica.ro

46. DESPRE cAsgroRIE 717
propriA ; ast-fel sa nastea intro o inrudire spiritual&
in gradele oprite 129), ast-fel casotoria for era nula. Dar
si acest expedient fu aspru pedepsit "°) de tetra urmasii
lmpe'ratilor Leon si Constantin si cu acesta se repe0 maxima
cunoseuta, : Mrl xpiivat eiv8px yuvxmOe.; FA,;(iiiiw)crOca TcapEwroc,
16you 7rOpVEIc.
Cu tore orAnduirele acestea se aminteste, ea adesea se
faceall desparteniele fr un temeiii legal xxxf1 auvicovi«..
Ast-fel de despartiri era* respinse prin lege, filrA numai
data s'ar fi facut ELCrEPE1,74 CTICOTC(1); "r) cu t6te acestea o
lash. ca dreptul Jul Justinian, bunk facuta, opreste
numal, dupe" masura luata de prescrierile bisericesti, ca-
s6toriele de a dotia 6ra a celor despaqiti in modul a-
cesta 131), sub amenintare de nulitate anume cu pedepse
banesti.
OA de s'a observat jurisprudenta aspra, a despatieniei
mai ales sub _hTE_6E_Crac napi tcliv 'Icrlopa:v cpXyinix4 (cum se
esprima Epanagogele) 153) sail nu, destul ca in Prohiron
in Basiliale 134) se afla lara$l, lar in ceea ce priveste re-
chsetorirea celor despartiti Inca si in dreptul mai not lus-
tinianeil 135) cu Ere -care modificari. In privinta acesta a
remas in vigdre in totul si dreptul bizantin "6.), $i este
numai de observat, ca juristil mai tarp primesc, ca o des-
pArcire temeluri legale, sa fie considerate ca nula, dupe,
justa interpretare a Nov. 117 c. 11 pr. 137).
129) Dupa c. 53 al sin. Trulan. Vec si § 4, IV de mar sus.
"°) Col. 1, Nov. `z6.
Ceea ce armonmaza putin cu can. 5 apost.
113) SA intelege, ca nu era condemnat sa traiaseA pe vieta in mil:-
nAstire.
Proem. § 2.
'") Proeh. tit, XI. Basil. RXVIII, 7.
Epanag. tit. XXIV citeza, numai acele casuri de despartire,
pe care le enumera Iustinian in Nov. 22, dar in Nov. 117 nu sunt
primite sau chiar desfiiuiate.
Asem. I Pentru divortium consensu Col. 1 Nov. 29, Proch. XI,
4 Epaneg, XXI, 4 schol. t. Basil. XXVIII, 7, 6, schol.1 In f. si 7,
8 scol. 2 Enant. ElsEpa XXV, 37, 62. 2j Pentru nebunie Col. II
denii
si
si si
$i
Ili
fare
"1
'
135)
')
www.dacoromanica.ro

47. 71 8 DESPRE CASE I ORM
In t6tA Biserica GrecA, existA astadi in privin0 in-
vecaturel acecstia contra4icere Intre dreptul lumen Ili cel
bisericesc. Codicele dupe care sA, conduce 138) Biserica Greek
recunelte adulteriul ca pentru despArcire, dar in-
demna §i in casul acesta la Imp ,care, ski opre0e de aseme-
nea pre vinovat de a se mal casetori cu o altA pers6nA ;
tine sa desparte din alte cause, sA considera ca adulter
ai nu p6te contracta o noue casetorie. Din contra in legea
Valaha 139) §i MoldovenescA "°), precum mat preste tot
locul obiceiul naravul 141) Intrec chiar intru cal-va
dreptul Iustiniane4.
Nov. 111, 112. Col. IV, Nov. 10.-3) Pentru despartirea Scx owppo-
oimiv si at E'towflotv Proch. XL 4. Epan, XXI, 1 ibiq. schol. a-e.
Basil. XXVIII, 7, 4. Col. II, Nov. 117. Her.% XXV, 4, 38.Pentru
yuvil 31.cxIiyouo-z c!?Cmp 7rePi Yc'Y-ou Col. II, Nov. 30. 5] Pen-
tru lepadarea pruncului, Col. II, Nov. 3L-6] Pentru absents. san
robia barbatului c. 31. 45, 36 al m. Vasilie, can. 93. Sin. Trul. Col.
II, Nov. 33 Manuel Malaxus, Nomoc. c. 229: itcyouo-a.
ii7:60Ecrt; ITiveTo oeti'-tto; o-uvo3tx.c7.); x d x7rolmo-to-rixt7); 7Tapi TOU
7r7vcrytcurZzou xxt oixov.evtzoil irotrptZpxou xupiou 3tovucriou iv
iTC11 6v Orco 0 4v3potc, Orc&-fri IAXoy TOTrov rod 1E413
7p6vou; 4;16 TO critiict TOU zxi 3iv LvOu:.;.110i] Te),eitoc TT);
afrro5 anaii ypip.1.1 ecni, evp-ip-9 eCirrip
Travtaid; xcopi; Tivo; 13010Eix,;, Yx xtopiF.Tat &vev.7co8io-Tco; rO
Totou-Tov auvotzgatov xsti vZ Exn 43stiv TrZErii 4.AXov
vf4s.tp.ov, xxt dcir0 T6LE OCIT64 xpivetat ctf:ni rl intOeco-i; 7rstpi Tfi;
xsteoltx-il; li.syi"XT); ix-aro-ix; et; ;wax xxst vOu.y.o,;". V. Eirrr.
twv '42969tov Ralli et Potli v. p. 159.Mat ales v Epan. XXI, 5
schol g. La lipsa fecioriei se consider& citskoria ca nula pentru
gresala vadita. Lle:pcc XLIX, 5. Harm. IV, 15, 10
1") Se pote desparti ore casaoria prin un act privat dup&
dreptul mai nou? Vecli Bals. la c. 48 apost. $i la c. 87 sin. Trul.
138) IITIScatov p. 37, sq. 9.
139) Tp. 3 xvp 16 § 6. Alittermaier Krit. Zeitschr. f. Gesezg. d.
Ausl. XII, s. 429.
140) §.§ 120 sqq.
141) In. R. Greciel dup6 Harm. IV, 15.
$i
si
6,4
yu-
vatz.O; vet i1o3ov
vi
8i
temeiti
Qi
"Cam; ri
'Up',
ii peel
Ii
www.dacoromanica.ro

48. DTSPRE Cit lit COME 719
§ 8.
A doda nuntd.
De $i Biserica respinge recasetorirea celor despart.ti,
totuqi permite socului remas In viata, fiind despartit de
cela-l-alt prin morte, a trece la o alts casetorie, dupe ce i
se va face o mustrare 6re-care. Temeiul pentru acesta nu
sta in fiinta casetoriei, ci mai mult in invetaturile positive,
ce se afia in 1 Cor. 7, 8, 27, 39, 40.
Dupe locul acesta 8 A consider& a data nunta ca per-
misa "2), cu Idle ca remanerea in stare de veduvie precum
ci viata celibatara se eonsidera ea mai superi6rA. Casetoria
autreia o numese can6nele puligamie succesiva, urici6sa
si-insotita de cainta "3), dupe Ion 4, 18 fu ingaduita,
fiind-ca insusi Domnul a cps, ea a cincea casetorie numai
este casetorie.
Aceste hotarari nu contralic nici decum dreptul In!
Iustinian 744).
A dota, a trela $i alte casetorii eraal permise. Asa nu-
mitele poenae secundarum nuptiarum nu erall randuite prin
sentinte bisericceti, cell aveau temeiul in ingrijirea copii-
lor din prima casetorie. CA femeia remasa nu sa putea
casetori de a data 6ra, de cat dupe trecerea anulul de
doliii, $i acesta'si are temelurile sale.
i aid capatara treptat vederile canonice suprematia.
Ecloga se pare ea pe tacute eonsidera TptTorp.ix ca ne-
demna de amintire "5). Imperatesa Irina 746) opre§te in a-
nul 800 cu totul casetoria a trela $i mai departe.
Vasilie Nlacedonul 747) ordona, ea easetoria a patra sa se
considere nula, vi a trela sa fie supusa pedepselor canonice.
742) Sin. Laod. c. 1. St. Vasilie, c. 41.
743) Sin. Neoces. c. 3. St. Vasilie, c. 4. 50. 80.
'44) Vedi xsiptsvov in Fotie Nom. XIII, 2.
145) Vedi Ecloga ed. de Zaharia, p. 31, not. 156.
146) Coll. I. nov. 28.
147) Proch. 1X, 25.
www.dacoromanica.ro

49. 720 DESzPRE CAETORIE
Jar fiul seb. Leon ro) repeti cu strasnicie, ca pedepsa ca-
nonica, cu atat mai mult nu p6te sa inceteze, cu cat SEUTE-
poy , v.ix chiar nu este permisa.
Acelasi Leon s'a calcat atat legea sa, cat si cea biseri-
cesca prin acela, ca el insusi lua a patra femeIe. Din
causa acesta se facu o mare desbinare In cler. 0 parte, in
frunte cu Patriarhul Nicolae (depus pentru acesta de catra
Leon), escomunica pre Imperatul, alts, parte, cu noul Pa-
triarh Eutimie reprimi pre Imperat 149). Cearta se eurma
dup6 m6rtea lui Leon prin asa numitul T6p.oc ril; ivio6eco4,
care fu facut sub Constantin si Romanus in anul 920 de
cAtrA un Sinod, cu confirmare imperatescA, dar care sfi pro-
mulgA abea sub Vasilie si Constantin si de atunci sa cetea
de pe amvon in fie-care an, in Luna lui Julie '50).
Acest T6p.o4 r ivth6E64 repeteste ceea ce legiuise deja
Prohiron, cA, a patra nunta sa fie nula, a treia insa sa se
pedepsescA canoniceste; el ma! adauge ca si a treia sa fie
oprita, cand respectivul sot este in etate de 40 de an! si.
are copii I").
.., ,--.- 0
[Va urina /.
148) Coll. II. Nov. 90.
1491 Vecll Beck de Nov. Leonis ed Zepernick p. 52. 212. 220. 254.
15°) Coll. III, Nov. 2. Bals. ad. c. 4, S. Vasilie.
zsri Asem. Leunel I.G.R. p. I, p. 383 sq. Math. Biastar. ibid. p.
497. Harm. IV, 9, 32. 1118iXLov p. 266. Legiuirea muntenescA
atinge 'intrebarea tot a§a de putin ca §i cea moldovenesca.
T
www.dacoromanica.ro

50. APOLOGIA SCIINTIFICA
PARTEA I.
COSMOLOGIA
CAP. III.
§. 6.
Sistemul pseudoltiingfie priuitor la origina gi formarea
uniuersului.
(Urmare. Vell No. 8, anal al XV-lea, pag. 659].
SA nu ne temem de repetiri ; pane acum am putut
constata, din partea credintei o prescriptie formals, o dogma
unica, dogma creatiunei ; din partea Rtiintei nicl o certi-
tudine proprit disk ci o ipotesa forte autorisata despre
formarea universului, un sistem maret, sprijinit pe analogil
puternice Ri perfect de acord cu afirmarile cele mal 1A-
murite, cu interpretarea cea mal naturals cea maiiinde-
comun admisa, a primelor versurl ale Bibliel. Pane aid
dar nici o cause de tulburare Intre §tiintA §i con§tiintA,
din contra, bucurie Ri armonie, lumina Ri liniqte pentru
ratiune li pentru credinta. Acum trebue sA vorbim de sis-
temele gi ipoteRele pseudo-Itiintifice, care n'all alt temei> .
de cat opiniunele individuals ale libertAtel.
Prin teoria cosmogonica a nebulosel primitive, §tiinta
ajunge la cele din urma limite ale investigatiunel posibile,
ale inductiunol legitime. Ea sA, sue Ora la starea primitive
Bisorica Ortodoxii Romfintl. 4.
www.dacoromanica.ro

51. 722 APOLOGIA STIINTIFICX
a atomelor materiale, de opotriva respandite in spa> i t ; a-
tinge cea din 'urnaa veriga din lantul relatiunelor determi-
nate si deterrninabile ; numal pote descoperi dincolo 0
causa nemijlocita, simplu fenomenala, ea atinge frontiera
extrema, care o desparte de filosofie, de teologie ; intal-
neste o causa substantialii. hiteligenta supremd, pre D urn-
nOeu creatorul, ea sa opreste.
adeve'rata, positiva, acea care -¢Y p6te impiima
resultatele sale cu caractere marl, sa °presto aid ; numai
stiinta liberty urmareste investigatiunele sale neregulate,
zideste teoriele sale contraqicet6re, proclamand eternitatea
materiel si energia moleculara,, indumnedeind atomul. Iata
singurit adversari ai credintel crestine si al filosofiel spiritua-
liste. Constatarn chiar de pe acunk, ceea ce nu vom inceta
a demonstra in cursul acestor studil stiinta nu este si nu
pote fi antireligi6sa de cat incetand de a fi positiva.
Tote cosmogoniele, panteiste salt materialiste se interne-
lazk pre conceptiuni curat arbitrare. Alegem formulele
cele mai celebre, cele mai atragetOre.
Este numat un tot, sa intelege de sine ; un tot infinit
atat in durata, cat si in intindere. Totul este tot ; prin
prin urmare nu este nimie afara de el, nici chiar abisul...
Universul egte o totalitate infinity de lumi de tot feliul,
uncle crescend, allele micsurandu-se, rniscandu-se intr'o
schimbare perpetua de tinereta si imbatranire ; conservand
vecinic aceiasi abondenta de tarie absoluta in ac6sta tran-
sformare si in acesta miscare eterna... Icl, tole, in nemargi-
nire, lumile si aranjamentul lumelor pier, pe cand din
contra, evolutiunea este in deplina activitate in alte parts
ale spaciului infinit... Este o continuitate Mra incetare a
cielelor cosmice, o natura none esmd din un nott haos care
produce distrugerea sa... Universul este un infinit de ma-
terie, care prin naijlocul descompunerel, al transformarei,
al luptelor sa inalta la forme si functiuni mai inalteu. '°).
10) L'Ancienne et la Nouvelle fag p. 135 §i urm. Straus comenteza
aceste cuvinte ale lur Kant, in 77zeorie du Biel: Universal este
;
fiinta
www.dacoromanica.ro

52. APOLOGIA STLINTrIF CA 723
F. Este evident ca, lumen are un stop; este ceva care sä
desvoltd prin o necesitate interiors, prin un instinc ne-
consciut, analog cu tuiscarea plantelor catrd apd sail lu-
mink Lumea merge catre scopul sets cu un instinct
sigur".
)1 Universul este Impreund vecinic cu Dumnecjeti si ne-
sfarsit ea, si el..., causa primard, lucreza de la primul mo-
ment al existenteI sale... In zadar mil de religiuni deosebite
au avut indrAznela naiva a inventa 4e1 dupre chipul ome-
nese... Durnnaleti este infinit si necunoscut. Universul este
o creatiune perpetua. Sunt si acum nasterl de lnmi in
ceriuri... cimitire de planete defuncte circuleza in profun-
gimele noptilor stelate. Comet' vagabonql gravitezd din
sistem in sistem, Remand in trecerea, for stele cu coda,
centrurl de lumi distruse si arbunele germineza organisme
viitere... Niel odat5, n'a fost mai multa creatiune ca
acum" ").
MiI de ceriuri, mil de pdmenturi s'aii stins deja in marea
nepte. Cand universal se va desface, o viatd none va
fermenta. sori si planete Douse se vor ivi, inearcate cu
fiinti nenorocite si condamnate a fi prada sa; dar atomele,
ruinele chiar nu vor mai 'Astra Bici urme, ca st cum nici
n'ar fi fost ").
un fenix, care se consuma, spry a e0 din cenuqa sa cu o none
via-VI §i intinerit. In unele pall ale spaciului, lumile pier sfmiate
de abisul eternitapi, pe wind creatiunea este in perpetua activi-
tate in alte par-0 cere§ti. Can 1 un sistem solar numaa este de cat
un mambru de prisos in lat4u1 fiintPlor, atunci n'are de cat salt
-Voce ultimul rol in scena transformarea necontenite a universulu).
Infinitul creatiunei emote destul de mare spre a considers o lume
sau o pleiada de lumi, ma precum consideram not o flore sau o
inseeta fala cu parn'entul".
tijLe Monde avant la creation de l'homme, par C. Flamrnarion, p.
15. Tata cum indreiznela naivti a unei inPhipuiri §i a unei limb].
ultra-Roetice inlocuesc ;itiinta positiva qi logica senatosa. Cuventul
crectOune intrebuintat ca sinonim cu formafiune ; dot infinitt ; uni-
versal dimpreuna vecinic cu causa sa ; causa primara eternei lu rand
din primul moment al existenfa sale etc. Ast fel sa vulgarizazd §tiinta !
Numai vorbim de genese care se aprind, de cimitire, de planete
defuncte call circuleza etc.
I'] Louis Biichner, Lumiere et Vie.
www.dacoromanica.ro

53. 724 APOLOGIA STIENTIFICA
Cum se vede, aceste deosebite concepOuni materialiste
presinta sub forme mai mult pbetice de cat ltiintifice, un
caracter comun, care ar trebui observat. Nu mai este, ca
alai, data un singur univers etern, ci un amestec nesfftr§it
de lumi, care sä suceedeza vecinic, o aerie de cieluri cos-
mice, far& inceput qi far& sfar§it, in care lumina fi viata
altern6za cu intunerecul i haosul, care impline§te infini_
tatea timpului §i a spaciului.
Logica erorei nu beneficiaza nits de cum din acesta
teorie noun, care de almintrelea 1-a fost impusa. In ade-
v6r, este demonstrat qtiincificeffte, ea univernul fisic actual
trebue sa se sfar§asca prin urmare, are un inceput.
Sunt dolt& forme de energie, care sa transforms una in
alta : energia cinetica, actuala, externs, vizibila, §i energia
potentiala, moleculara, vibrat6re. In virtutea unei legs ge-
nerale, constatat& bine, cantitatea de energie vibratore
adaoge:necontenit la perderile energies visibile; prin ur-
mare din acesta neegalitate de transformare, data energia
universals r'emane aceeall in cantitate, devine din ce in
ce mai intrebuintata. Tendinta calduret catra o distribuire
uniform& intro tote corpurile, conduce fatalminte sistemul
atomelor la mina, la o stare finals cu totul asemenea cu
mortea : Fisica generala ne arata lamurit inceputul sfar-
qitul universulul fisic actual" '3).
Teoreticii materialismului, spre a manOne eternitatea
atomei, a1 fost siliti a recurge la o succesiune de lumf,
la o perpetua schimbare de intinerire Qi imbelranire
cosmicit ".
Dar data dificultatea pentru ei se pare ma de departata
is) Universul veclut sa pate compara fOrte bine cu o vasty main
termicii; sorele este focariul sau isvorul caldurel pentru sistemul
nostru, precum stelele aunt pentru alte sisteme. Dar pe and 86-
rele este ast-fel furnisorul nostru de energie, sa receqte el insup.
Prin efectul radiatiunei indefinite in timp qi in spatiu, sorele tre-
bue sa se sting/.. Masa sa obscura, dupe ce va inghiti painantul §i
alte planete, se va amesteca cu masele vecine" (Balfour Stewart
et Tait. op. cit.)
si cA,
si
www.dacoromanica.ro

54. APnT OGTA STIINTIFICA 725
ea este departe de a fi resolvata. Teoria unei reinoiri a
universului actual, bine lute les, limitata rationalminte, este
pre cat de anticrestinA, pe atat de antistiintificA. Ca la
niste Intervale marl de timp trebue sa se producA catas-
trofe puternice, provocate prin IntAlnirea sorilor stinsi "),
ca mare parte din materia din care sA compun, va fi pul-
verisata, redusa In stare de nebul6sA ; sA se p6ta admite
o nou6 formatiune de planete mai marl, incunjurand all
soli mai vast si mai fecuncp, sisteme stelare mai superi6re
de cat ale n6stre, ceriuri noud fi, pcZmatur noud, tote a-
ceste ipoteze marete, tote aceste prevestiri ale fisicel mo-
derne, se unesc minunat cu conceptiunea spiritualists, cu
credintele religiose asupra destinului creatiunei ; le primim
cu bucurie, cu multamire.
Dar acesta este departe de conceptiunea materialists.
Evolutiunea lumelor p6te 6re sa fie far& Inceput si &IA
sffirsit, sait'i ceea ce este tot una, materia si miscarea sunt
ele eterne? Atomul este o flint& necesara? Monismul (lice
da, credinta si metafisica clic nu ; stiinta positiva, Intim
cat met6dele sale o ajutl, conclude ca si credinta si ratiu-
nea ; nu este certitudine mai lamurita, mai pipAitA ca
acesta. Vom vedea Is).
it] Lucrarea lut Balfour-Stewart ui Tait, l' Univers lnvisibile, a-
tinge niute cestiuni Waite ui delicate, tontine tese ui conclusiuni
Indraznete. Savantil autort declara es insast, ca nu sunt fliee teo-
logi, nice filosoft ; si din acest indoit punct de vedere invetAtura
for este sigura. Dar and este vorba de utiinta curata, de fisica
generala sau de rnatematecele uplicate, demonstratiunele for sunt
cu greu atacabile, autoritatea for este necontestata.
11 Ateismul este formulat ast-fel pe prima pagina a eelui mat
reu scris dintre manualele de instruciiune laicei, destinate bibliotece-
lor scolare uvriere, etc. Reproducem textual ate-va tutrebarT ui
res pun sun :
I. Ce este Dumnetleu?
R. Nu stim.
I. Nu este Dumnetleu, stela care a treat ui guverna total ?
R. De unde tutii?... Detnonstra necesitatea sa.
I. Total exista prin el ui fara de densul nu este nimic?
R. Dovedeute.
I. Nu putem dovedi ?
www.dacoromanica.ro