1888 06

Vl
§
7:
BIsERIcA
ORTHODOXA ROMANA
Revistt Periodica Eciesiastica.
ANUL AL XII-lea.
No. 6.
-17-4
SEPTEMVRIE.
3UCI_JRESTI
,.../7ealia. ea WaV;di M.;;k;ir.
34. Sir: Princi3Oatele.Unite, 34.
I 8 8 8.
rk,r,j1-1
,,,,e!Tcoscoopoococccoo.;*
co,co cdoca,
/v,
ittAIIM00.21.30.03040
02.4(-40.10.(0,0tl
ziCz.
,s77,4wmg,l&Kijr:
_
4,
- 4 IP
E
;
*.t
...
,.
/4,--11")
4.t?!
01, ,"0 v
/0..) ,6% ,O1: 61
TORI;.)
;;;
177. ::
:=USat
5
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMAN A.
ISTORIA CONTEMPORANA.
Material pentru Istoria Nationale si Religiose Romanilor.
Viata activitatea reposatului profesor Ar-
hiereu Neofet Scriba91, Episcop de Edesa.
(Urmare. Vecli No. 5, anal XII, pag. 336).
In fine la 1846, terminandu-si iat,a de pocainta, este che-
mat la Iasi si numit director al scOlei din St. Trei lerarhi si
superior Bisericei St. Vasile din Iasi. Sa ne amintim ca fra-
tele sett Prea St. Filaret Scriban, revenind din Rusia, a
ocupat postal de Rector si profesor in seminarul Veniamin
inea din 1842. De aceia cu ocasia reformer in seminar, la
1848, pentru Ca Oita la acOsta epoca Seminarul sca (lase sitn-
titor in cursurile sale timpul Metropoliatulm M('letie
actin) dupa prefacerea tluernrilor si a tier onelor, provocate
de anti( 1848, Arhimandrit Filaret Scriban chOma, Ca pro-
fesor in seminar, pe fratele sett, uncle a profesat dela a-
cest timp [Ana la 1862. In acest interval de 14 am a pre-
dat succesiv mat multe studii: asa : 1). Istoria universala si
a patriel, 2). Limbo. Elena, 3). Betorica si in fine 4 . Fi-
josofia.
Din timpul profesoratulut seu ne-au retuas urmiitorele
carte didactice : 1) Istoria universala, ce porta, titlul: U2.-
istorice§i in care este intercalata si istoria Romanilor,
cartea este lucrara dupa metoda sincr nistica a i,toriclum
frances Levy. 2). Duplul paralel al lin Alexandru Sturdza,
tradus si imprimat. 31. Gramatica limbed grece. 4). Retorica,
,_iri
si ti
www.dacoromanica.ro

402 ISTORIA CONTEMPORANA
dar care a r6mas manuscript din causa intrigilor politice
(manuscriptul se conserva 'Ana astach sigilat in arhiva st.
Mitropolh). In fine 5) o Scurtaistorisire a Mitropolitilor Mol-
dova ,sidovedirea Autocetalia Mitropolia Moldova. Ae4stii
mica opera a servit de basil. la Divanul Ad-hoc pentru a
declara, in puterea drepturilor, autocefala Biserica, Ro-
mAnilor. Sistema ce o urma in predarea filosofiei era acea
eclectics. Ca profesor Preast. Neofet Scriban se bucura
de o reputatie esceptionala, era clar in ides, eloquent non
plus ultra, logician bine consumat, si prin o rigdre si se-
veritate exemplara isl urmarea cursurile sale. Era iubit,
respectat, dar si temut tot-odata de scohrh set avea o
persistenta rant in a face pe elevt sa intelega cursurile
ce le preda, asa ea on urma cursul, rananea, vrend
nevrend, cu o dosa bine rugumata de stiinVi. In tote lee-
tiunile sale nu tufa a exorta pe scolart la virtute si. mo-
ralitate, la constimta nationalitatel n6stre. Acesta-i in scurt
Preastitul Neofet Scriban ca profesor !
Iubio cetitori, pe un barbat inteligent dela natura, patrun-
c,letor in afacerile lumel, intreprinclaor prin caracterul seu,
predominat de sentimente patriotice si religi6se nu putea
sa-1 satisfaca orizontul ingest si monoton al profesoratu-
lui, el reclama prin natura sa, o sfera mai largo de ac-
thine, in care sa-si pota manifesta pe deplin si imprima
in societate individualitatea sa. Nu era Preast. Neofet Scriban
omul numai a unei functium, of era omul seculului, omul
preparat a lucra la reinvierea Statului Romanese ! Pe cand
preda in Seminar cu foc si devotament apostolic lectiile sale,
lucra, in acel timp in ascuns, impreuna en alts barbati aI
neamultn nostru, la Unirea Terilor surori,, la mitirirea nds-
tra. Declar ca am fost martur ocular, si me mandresc a o
spune ! ca acest pI elat al Bisericei n6stre face in totul
parte din elita omenilor politics, cavil au cooperat la re-
nasterea nostra nationala. Am vOut adese intrunindu,se
ca niste conspirators, n6ptea si in amurgul gilei, intre anif
54 si 55 pe Cogalnic4nu, Malinescu, Alexandri, Negrea
;
tine,
www.dacoromanica.ro

1STORIA CONTEMPORANK 403
si altii in via Preast. Sale dela Soco la unde locub, si me
miram pe atuncea! Am vedut intrunirl de barbati de stat
pe intunecate in valea Socolea, prin vii, si nu-nn puteam da
Barna! Am scris, sub dictantele Preast. Neofet Scriban
si prescris si eu si multi alti elevi, harth politice, privi-
tore la Unirea Romanilor §i tot nu intelegeam !
pricep totul, inteleg ca area liga, ca acele intrunin se-
crete erati. simburile in perspective, de desvoltare, de
unde era a resari unitatea nationala. Preast. Neofet
Scriban a lost dar un agent principal a formarei sta-
tultu Roman ! El prin scrierile sale, Unirea neunirea
Principatelor, FoMsele unirei, Unirea Romanilor electrish
tont simtirea rornan6sca, destepth atentiunea fratilor sesi
asupra evenemintelor timpului ! Fie-care dintre Unionisti
lucran rli si n6pte, lucau in diferite directiuni pentru a-§T
cisistiga adepts si abili luptatori in lupta ce aveau a intreprinde.
Atunei sacrifleii de barn, sacrificii de time, sacrificii de
tot felul se intimpina dilnie intre Romani' patrioti. Lupta
a lost inversunata, pentru ea puterea politica, guvernul,
era contra Unirei, dupre cum stim.
Pana lui D. Ralet, Ant. Panu, C. Negrea, M. Cogalni-
cenii, Hurrouzachi, N. Ioneseu, Iepurenu etc. etc. pe
liinga a fratilor Scribam, a facut lumina prin presa,
invins hidra cu capete multiple si a impins pe Romani la
Unire. Ca ambii fraIi Scriban erau. considerati chiar de
politich Europei ea 6meni politici, se constant prin lap.
tul ca Talleyrant, solid lui Napoleon al III, a visitat pe
Scribani si adus oniagh pentru sustinerea causer
Unirei. De asemenea faptul urmator tot din 1857 ne do-
vedeste eli Neofet Scriban era sufletul convingerilor
Lin i s'au incredintat in vara anului 1857 actele
si protestele comitetului Unionist din Moldova, spre a
merge secret la, Bucuresti, fiind-ca erau observati de a-
prope de politia guvernului anti- unist; el ajungend la
Focsanf trece n6pte Milcovul pe jos, impreunft cu nepo-
tul seu, Romulus Scriban, care purta hartiile in sin, si reuseste
Astiicdi
,si,
tint-
pului.
le-a
www.dacoromanica.ro

404 1EITOR1A CONTEMPORANA
a se furisa prin aseminea precautium vederei ochilor Vasilis-
cult]] tirnpuhu! La 1861 in fruntea a 40 de mil de loeuiton
pe sesul Frum6sei reclama inpamentenirea teranulur; in
fine nu exista fapt politic insemnat din timpul Unirer in care
Neofet Scriban sA, nu la parte activa, chiar cu pericolul
sortei lul, pentru ca era otelit in lupte si deprins a su-
feri ! Campul de activitate politica a acestm distins prelat
si profesor este f6rte intins, asa ca istoria nationala nu
se p6te dispensa de a nu-r scrip numele seu intre primii
luptaton ar causer nationale !
Pentru not, ii-t14 cetiton, plerada Wrbatilor, ce an conlu-
crat la renasterea nostr a, trebue sa fie in mare on6re si ye-
neratiune ; trebue ca eT sa constitue pentru nor tipul na-
tionalismulm in viitor si obiectul de respect in present.
Pentru mine unul figurile barbatilor national]. ce'nn-au
slat casa si masa in libertate, cc 411-au lasat ereditate Ro-
mania, le ador ca pe ale sernideilor si vor comp me cultul
men national!
Arhimandritul Neofet Scriban, nu nuurrat prin mien
si pnn actium ascunse au luat parte la inaugurarea, ere]
noun a Romanilor, dar Inc a si prin participarea directa,
ca representant al cleruhn, in Divanul Ad hoc, deli pute-
rea timpulur i se improtivea si a trebuit prin publicitate
si plebiscite clericale sfi obtin5 acest drept. Pretutindene
obstacule, in tot locul lupte, si un pas de inaintare tre-
buea a-1 obtinea cu sacrifich. In Divanul Ad-hoc, chiar
la solemnitatea deschiderer, vigurosul Arhimandrit tine o
cuventare m Biserica st. Nicolae Domnesc de inaugurare,
plina de sentimente patriotice-romanestr.
Permiteti-rm a ye cita o mica pericopa din acest dis-
curs, pentru ca on-ce aprecien ale mele le cred insufici-
ente, fats, cu adsta, filipica rornanheA: El dice intre al-
tele : ,,... Socotitf dar, fratilor. ea aicea inaintea unui Al-
tar, dintre cele mar man si mat vecln ale Dumnedeulur pa-
rintilor nostri, aicea inaintea unuf Altar, radicat de cel
Intaiu Erou al terer n6stre, aicea uncle astadf depunem ru-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTEMPORANA 405
gele si juramiutele n6stre, aicea venim ca sit rumpern cu
tot aceea ce a putre4it in trecutul natiei n6stre; aicea
stau de fata si ne privesc nu numai contemporanii nos_
tri, nu numai Europa, ci Inca si un intreg sir de 15 se-
culi trecuti, secult de eroi-in si de glorie, seculi de lu-
mina si de intuneric, semi' de rane si de suferinti de tot
felul ale Moldo-Romanilor, earii astepta Invierea, virtutilor
celor parintesti, invierea drepturilor celor calcate ! carii
astepta viata seculilor ce va sa fie, viata viit6re a iubitei
n6stre Patric ".... Mai departe Tata cum sfatuWe pe Ro-
mani a procede in lucrarile Divanului Ad-hoc: Sa fim deci
rectinosc6ton marinirn6selor Puteri, insa SR fim §i mat
drepti unit catra altii is viit6rele n6stre lucran. Sa fim
mai crestim, mai burn politici, mai burn preved.6ton si mai
bunt patrioti, de cum am fost dela un timp inc6ce (alusie
In neunisti). Sa nu ne ratacim in laberintul patimilor, on a
intereselor personale si de casta ; sa nu fim numai cu gura
patriott! Sa numai tratam pe Romani de nenobili, caci
Romanic sunt tots nobih. Sa nu ne mai deosebim decht
numai prin fapte, pun merite si prin virtuti eatra D-deu,
Natie si Pattie !"... Apoi continua: Singurul leac la ra-
nele n6stre de astadi stint numai virtutile cet4ene, fratilor !
Sa nu tutam interesul eel mare de a avea o Patric, o Ro-
manic unita ,si autonomy.. In fine dupa ce espune drep-
turile terei in puterea capitulatiilor en Turcia, dupa ce
desvolta politica lui Stefan eel Mare, continuta in Testa-
tamentul seu, conebide
.... Fratilor, aduceti-ve aminte ca r6spunderea ndstra
este mare, ea este o respundere pentru un intreg viitor !
Ca Romania t6ta are sa fie prin not, prin Adunarea n6s-
tra acesta, on manta. on umilita, on norocita on neno_
rocita pentru tot-d6una! Ca ea, sau etern ne va blas_
tam a, sau etern ne va bine-euventa! Sa alegem dar intre
aceste done alternative, caci una are sa ne fie partea ne-
aparat ! Romanimea t6ta astepta astadt mutt dela nom! Ea
astepta rein% ierea sa, reinvierea drepturilor ! Ea as-
www.dacoromanica.ro

406 ISTORTA CONIENIPORANA
teptii ca viala cea viit6re sa fie plina de marire i feri-
cire" ! Iata,, iubitt Romani, inima, rornan4sca, cugetare natio-
nals, avent patriotic, sentimente nobile in sufletul profe-
sorului Seminaries 1111 Veniamin, in p]eptul Arkin2a2zdri-
tuba Neof et Scriban !
In Divanul Ad-hoc a lucrat pentru constituirea uniret
Rornanilor, pentru formarea guvernulut constitutional, pen-
tru independenta Bisericet Romane, pentru arneliorarea
positiet materiale a clerultu miren, pentru impropietari-
rea terannhil, pentru fundarea unei dinastii ereditare din-
tr'o familie domnitore Europena etc. etc. Conluera cu
condeiul si contribui cu barn la sustinerea, preset nascende
in Cara i slant de tarn, pronunta discursurt si publica ar-
ticole mat ales privitore la sustinerea clerultu si la COM-
baterea abusului.... etc.
La 1859 eu ocasia venires celor intai soldati din Va-
lahia in Moldova, Neofet Scriban pronunta, in ceirul Semi-
naries, frum6sa salutare soldatilor veniti din Valahia : ,,... Bu-
curia rostra de fata si salutarea ce v'o adresam nu stint fapte
ale rnomentulm. Ele an date seculare. T6ta istoria eroilor
Romanies n'ar fi de ajuns, spre a ye face sa euprindeti cau-
sele, care ne fac sa, ne bucuram si sa ye salutana de buna-
venire ! De area licern numat : fits bine-cuventatt la not,
fratilor, fits bine-venitt pe un parnent framantat dela o
margine pana la alta, cu santitul sange Romanesc! A-
cest pament nu este mat putin al nostru cleat al vostru!
El este focarul a uneia gi aceliast ramure de farnilie ro-
mama ! Vol stilt ca este o ereditate drepta a vast* ce an
fost rupta dela unitatea teritoriala, harazita noue de bra-
vul si inteleptul Traian; Earn insa ca prin acesta inimile
nostre sa fi fost de tot despartite vre-odini6r5. Aduceti-ve
dem aminte ca Capitala, in care aveti sa intrati astaqi, este
vechea resedinta a brave] legiuni a Iasenilor, lasata noue
spre aparare de acel mare Imperator. Fitt dect demm de
densa si de numele seu. Nos suntem fratf, dar fra.ti de
gemene. Misia, vostra este de a consolida acesta, ingema-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTEMPORANA 407
Dare fratasca, eel putin asta este dorinta speranta n6s-
tra, pe care dorim ea nimene sa n'o pOta stinge dintre not !
Pate ea yeti vedea pintre not 6meni cu deosebite
socotinti, acOsta insa sa nu 176 imputineze, eaci si ei nu
mai putin sunt fratii vostri si ai nostri"... Iata limbagiul
ce -1 tine soldatului Roman, in mans, chrma i s'a depus
sorta in viitor a neumultu Romane,sc !
La 1861 pronunp, in fruntea clerului, felicitarea de
Unire in fata Domnitorului Alexandru Cuza. Declarnand
acest discurs, sufletul seu mare si Romanese imprirna pe
figura sa majestosa deplina satisfacere a dorintelor inimii
unui mare cetatan distins cleric, pentru ea a vedut,
ca si un al doilea Zaharia, indeplinit visul seu din tine-
mete, realisate ideile nationale pentru care luptase decimi
de ani, irnpreuna cu regenerators ai Statulm Ro-
manese. Acest discurs este un cap de opera si ca fond
si ca espresiune, plin de cele mai vii sentimente natio-
nale, realisate in persona Domnitorului ilustru Alexandru
loan I.
Aicea eti ved apogeul Preast. Neofet Scriban, pentru ca
'Ana aicea lucrasa ca patriot si sa nu uitam ea el era
Inca nuniai arhimandrit, asa ea, ura si zavistia Inca DU-§1
indreptase privirile gale otravitOre, ca de Vasilisc, asupra
sa: n'avea nimene ravni. Cand insa lucrurile s6
schimba, cand la 1861 este riidicat la gradul ierarhic de
Arhiereu, numit Rector in Seminar, Tar in 1862 numit
locotenent de Episcop la Arges, patimele omenesti se in-
drepta asupra-i on direct on indirect, dupre cum vom
vedea. Dela acest moment pacea linistea n'o ma; gusts
cleat in rnorment!
Acest devotat preot si patriot, acest erudit prelat, ota-
lit luptator si soldat bray al apararei. drepturilor Biseri-
cei ortodoxe nationale, dupa ce Inca in Divanul Ad -hoc
sustine intemeerea ierarhiei Bisericei pe puterea ca.n6ne-
lor, dupa, ce publicii Necesitatea Clerulul in societate la
1859, Clerul Roman in fata conventiunet de Paris la 1860,
si
si
vi
em-laltt
ce-1
qi
www.dacoromanica.ro

408 ISTORIA CONTEMPORANA
Defectuositatea pruiectulza de lege privitor Cler in 1861;
era cum vedem moralminte angajat in lupta reorganisarei
canonice a Bisericei nationale. Prea st. Neofet Scriban pro-
fess creclul : ca Romanii dupre cum s'au reinviat politi-
ceste trebue sa se reinvie si bisericeste, trebue sr', se re-
organiseze Biseriea nationals pe base canonice, spre a ra-
manea ortodoxa, in conformitate cu datinele nastre stra-
mose§tt. La on ce semn de declinare, la on ce miscare
religiosa contrara ortodoxiei, sufletul seu se aprindea de
dorul de aparare, ca si a soldatului invechit in lupte, ce tre-
sane la anul trompeter ce-1 cheanaa la lupta! Ca locote-
nent de Arge§ combate on ce amestec civil in afacerile
bisericesti, si loveste ingerinta absolutismului lumesc in
cestium religiose. (Vacla-se corespondenta sa Cu Ministerul
de culte. Incercarr poetice §i discursuri politice imprimate
la 1870, Bucurestr).
Lupta ce o preasimtea marele preot si strajar neadormit al
ortodoxiei Romane, lupta con tra inovarilor disciplinare si ad-
ministrative religiose, este declarata in anul fatal 1865 si du-
reza 'Ana la 1872. Ea a reams in analele tares, in isto-
ria Bisericei ortodoxe Cu numirile de canonicitate si neca-
nonicitate a,sua numirci Episcopatulur. G-nvernul a le-
gislat ca Episcopii si Mitropolitii teret sa fie n.umiti prin
decret domnesc ca si on ce functionar public. Prescrip-
tiunile, datinele antice ale poporului RonAnesc, consvetu-
dinea Bisericei ortodoxa si in fine can6nele vechT ale Bi-
sericei se pronuntau categoric contra acestei rnesurt arbi-
trare luate de guvername Ant civil, contra amestecultir civil
in constituirea ierarhiei Bisericei. Atuncr fratii Scribani, im-
preuna cu fostul Episcop de Romnic Iosif Bobulescu si cu
Atanasie Evantias locotenentul de Roman, ca adeverati
apostoli al Bisericei, ca adeverati soldati al apararei dra-
pelului urtodoxiei Rotnane, ca 810 defensori ai termopililor
ortodoxiei, se radica singurr, se espun la lupte lupta
lunga, inversunata, ne egalit, nici in nurner. nici in rnij-
lace si de care si prin care si -aid clipatat pe fruntea for
www.dacoromanica.ro

ISTORIA CONTEMPO RANA 409
aureola de defenson al ortodoxiei la Roman], numele ne-
mitritor de soldati a Itu Christos : Lupta am sartirsit, cre-
dinta am pazit". 17-6 amintese, pentr.i present nutuai
in trecat, ca acest resbel de principil a deviat, dia
partea necanonicilor, in violinti de tot felul, in calom-
nii gi nepomenite, in actium desperate contra sus-
tinatorilor ortodoxiei. Arestari, preventium, spionarl, per-
chisitiuni n'au lipsit si tote pe socot6la dreptilor, pe comp-
tul ortodoxilor. Ce se clic mai mult, ba Prea st. Neofet Seri-
ban a Lost declarat de nPbun! Cu tote aceste nu trebue
sii desperana, esista o dreptate i pe acesta lame, victoria
este acelor putint, este a fratilor Scribani si in special
a Preast. Neofet Scriban. Legea arbitrary necanonica a
minim 1865 se desfiintaza si se inlocueste cu legea ac-
tuala in 1872 si eare4 opera Scribanilor.
Ae6sta lupt . de canonicitate a Bisericei nastre fiind Inca
recenta, m6 abstin de a .76-o espune in amanunf, v6rog
sa-nn acordati coudescendel4a D-lor vastre. Acosta ce
tiune va fi tratata in tdta intuiderea et la time oportun,
&Ind personele ce au participat pe campul de lupta
vor trece in domentul istoriei. Pentru present itni yeti
permite a v6 enumera numai sciierile Prea st. Neotet Seri-
ban provocate de aegsta lupta si care sunt un model
pentru arta apologiel. lath scrierile sale : Raspuns Guyer-
?tuba .i Sinodulut la 1865. Apararea aclev rvlul si a drep-
tului 1866. Apologia Prea st. Neofet Scriban contra cliviti-
torilor set Rasturnarea ultimilor ratacirt a aparatorilor
necanonicitatet la 1RU7. 1?efutarea sofismelor Sinodvlut
1867. Apoi articule nenumerate, publicate in piarul for
17
D aci a -Ro maim" , in Romamt/ si in fine in Reforma. Re-
constituirea i revenirea Bisericei ortodoxa Romani la
vechea sa constitutiune, la canonicitate este opera Scri-
banilor, o repet, afarit de esceptiunea introdusii in lege
care sung : Ca incepend dela anal mantuirei 1872, timp de
20 de ant, Biserica Romano ist pate procura Episcopit set
,si dintre persanele cc nu vor fi avend atestate ort diplorne,
neau;lite
si
p
www.dacoromanica.ro

410 1STORIA CONTEMPORANA
doveditdre de ,stiinra lor. Ve las sa eugetati singurl ce re-
sultate a produs acesta galanto mie pe socotela l3iseriem
si a Term.
Acatn, Romanilor, s5 ne amintim., ea la. 1862 Prea sc.
Neofet Scriban era locotenent de Episeop la Arges, dar
incepdndu-se lupta de canonicitate s'a retras, a preferat
mai Inuit adei erul decat banul, mat mult partea In1 Chris-
tos, a suferi pentru el, decat interesul meschin si trecetor.
In alegerile noua provocate de noua lege canonicti in
1872, ambit flats Scribani, desi distinct prin eruditiune
desi barbatt probati in cele religi6se,
desi devoiatt mai mutt ltu Christos, deck aurului si ar-
gintuim, aveati un trecut glorios in opera renas-
terei ndstre nationale; totusi nu nurnai cad in alegeri,
dar Inca sunt ironic persiflati.
Asa este adese in lume! Cn tote aceste trebue sa e-
cunostem ea a lasat o situatic limpede Bisericel nostre,
ca a luptat in t6ta viata sa la desvoltarea neamului sen
ca 'a preferat binele public inainte de interesul seu! he
la 1872 si liana la 1885 a trait retras. disilusionat, des-
gustat si purta in sufletul sett o indignare mare contra
nedreptatel si arbitrarulut. Retras de lume in loud natal,
la 1874, in casa parint6sea, astepta cu dor sfarsitul vietei
sale, frequentaud Biserica families, in care Ina, din 1873
erau depose resturile corporate ale mult iubitului sen frate,
Prea santitul Filaret Scriban, chema cu foe apropierea sfarsi-
tului sett spre a fi mai curand, ca si in ast5 lume si en
corpul si en spiritul, al5,turea eu fratele seu.
in t6ta viata sa resultatul muneM sale oneste an fost
2000 de napoleons, si pe card l'a destinat pentru Infiin-
tarea until ospiciu de batrarn in easele parintesti, dupa
trecerea sa din viata.
Acesta este, Romanilor, in putine cuvinte, Prat st. Neofet
Scriban. Niiseut din popor, Roman prin origine, educat in
tara, martur ocular evenemintelor dela 21, prin singurile
sale mij16ce, in innprejuriin asa de grele, a strut
teologicii,
sa-si facit
www.dacoromanica.ro

1STORTA CONTEMPORANA 411
loc important in viata profesoralt, politica si religi6sa. Ca
profesor era dintre cer mai eminenti aa timpului, dupre cum
probka operile sale de sc61a. Ca politic a luat parte la
t6ta, opera renasterei n6stre nationale, era un agent prin-
cipal, un propagator infocat al na0onalismulm Romanesc,
dupre cum se constata din scrierile sale politice, din In-
crarile Divanului Ad hoc. Ca preot Arhiereu a lucrat
la luminarea Clerului si prin scriert prin cuvent, iar
mar ales prin dispositia naturals ce o poseda, de orator,
ceea ce se dovedeste din discursurile publicate. Sa nu ui-
tam ca avea predispositir poetice, dupre cum ne putem
convinge din cele publicate. In fine ca Arhiereu a re-
presentat ac6sta mare si inalta, tr6ptit ierarhica cu Vita de-
plinatatea et, au aparat doctrina crestina. a luptat con-
tra abusulur, a luptat pentru re4atornicirea, pe baze ca-
nonice a Bisericet n6stre ortodoxa Romane. La acest dis-
tins prelat Roman en dreptul se pot apliea clicerile St.
Apostol Pavel : Arhiereu ca acesta se cuvine sn fie nom".
etc. etc. Si mi se pare ca and dulcea voce a Iur Christos:
Vino sery bun si credincios, peste patine a fost credinctos,
peste multe tevoiupune, intro intru impetr6tia Tatalut meg".
Amin.
Sa dicem dar: eterna fie intre RornAnt amintireamarebn
patriot Neofet Scriban !
Nesterse ramie intre Romanic crestini ortodoxt faptele
sale! Iar intre scolarir set, umbra his, sufletul sea, sa
fie continua litre ei spre a-I imita iii virtutile lur ca pro-
fesor distins, ca cetatan Roman infocat, ca prelat mare
si cu gri ii de rivalisat!
C. Erbicenu
1i
gi
1i
www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE.
Umare. Ve01 No. 5, amid XII. pag. 352).
a treia alesa marturie a lui Dunanec,leti taste
ispitirea cea in fapta, prin carea eel ce cauta pre
Dumnecleu, desaversit se adevereza de Dumnecleit
in fapta, pentru cele ce prin ispitire voesc sa cu-
nOsca. Drept aceia si proorocul si imparatul dice:
Apropiati-ve catra densul si ve lunainatT si fetile
vastre nu se vor rusina". i Tarasiimparatul (pee:
Ca la tine taste isvorul vietefintru lumina to vom
nvedea lumina." i larasT: Ca tuvei lumina lumi-
natorul tnteu Domne: Dumnecleul meu lumina -vet
intunerecul mat". Pentru aceia si vasul alegerei,
publicuind necunostinta inteleptilor celor din afard,
si cugetul cel prey jos tarator, scrie catra RamlenT:
Precum cercat a avea pre D-cleti intru cunos-
tinta, dat pre eT D-cletiintru minteneiscusita,
sa faca cele ce nu se cade. De vreme ce Dumne-
qeu a nimanm nu sileste socotela, voeste Ins si in-
demneza pe om din insusi voia sa sa se apropie
catra densul; Yara el vine catra sufletele care-1
doresc. Drept aceia Nichifor Teotoche intru cele
vrednice de pomenire, socotela parintilor, intr'acest
chip insenmeza: Iara eel ce curdta partea cea
nstapanit6re, adecd mintea, descoperirilor se in-
, vredniceste, si cu lumina adeveruldi se striil uceste ".
nail
Si
'1-ad
www.dacoromanica.ro

PREDOSLO VIE 413
Deci dintr'aceste adeverite intru not marturiT a-
le luT Dumnecleti, cea dintaT adich a DumnecleesteT
descoperiri, fara de respuns face pre om la drepta
credinp. Ca eel. ce nu se supune Dumnecjeestel
descoperiri, se supune sarpelm incepatoriuluireota-
ta, necreclend lui Dumne4eti ziditoriului seu, ci bas-
melor'urmeza si duhurilor inselaciunei.
Iar a doua marturie a celm pipait sewn al ce-
resculm Imparat, fara respuns face pre om la cu-
nostinta adeveruluT: caci necredend acestuT pipait
semn al adeverulm lni Dumnecleu, hulitor l'rea Sfan-
tultu Dub se face.
Drept aceia precum marturisaste Sfitnta Evan-
ghelie : Tot pecatul si hula se va erta dmenilor;
iar hula inprotiva Sfantulm Dub nu se va erta....
nicT in vecul acesta, nisi in eel viitor". C'aci cu-
ventator find omul din insusl voia sa se alatura
cu cele necuventatare, si mai, fara minte de cat din-
sele se face.
Iar a treia marturie a cei in fapta ispitin, fara
de respuns face pre tot eel ce se socoteste intelept
intru acest vec numai prin cuvent, si desert se face
intru eugetile sale, si nu se apropie de adeverul en-
vintelor, sa cerce si puterea cuvintelor : Calm iaste
in euvent imperatia lui. Dumne4ii, cum iaste scris,
ci intru puterea cuvintelor, precum Apostolic ade-
verea cuventul prin semnele ce urma".
Drept aceia mail ca acestia vor aucli : Vai voue
legiuitorilor ca ati luat cheia intelegerii: vol nu
ati intrat si pre eel ce intrA, nu'i. lilsati". Deci tot
unul ca acesta vinovat se face vecmiceT muncT, ca
un defaimator al adeveratei cunostinte, isi celor de-
sarte urmator, inselandsi inselandu-se.
Ci pentru aceste tree mArturiT, mult potefi cuven-
tul, si nu se pOte acum cu scumpatate a spune: caci
Intregi carp pot a se scrie pentru fie-care dintr'a-
www.dacoromanica.ro

414 PREDOSLOVIE
cestea, cu tOta cuviinci6sa adeverire. Si se potrivesc
acestea tree marturii cu cele tree bogoslovestI bune
fapte : Descoperirea adeca, cu drepta credinta. Tar
semnul eel pipait al nestricaciund cu intarita WA-
dejde. i ispitirea cea in fapta, cu cea dupre Dum-
nedeii lucratOre dragoste. Si iarasi, Dumnedeiasca
descoperire adeca, iaste in not in loc de invatatura
sfintei cart" : CACI pria Dumnedeestile descoperiri
se invata dreptii Patriarsf ceT mai nainte de potop
dupa potop. Ci si insusi si Dumnedeiasca Scrip-
,
cea gi cea nota, prin Dumnedeiasca des-
coperire scris : de Sfintii Prorocl si de Apos-
toli 111antuitorulu Lumei, Domnulut nostru lisus
Christos. lama eel pipait semi' al nestricaciuneT sfin-
telor moste, iaste la not in loc de adeverirea cea
prin vederea ochilor, precum au dis Toma : De nu
voir" vedea, nu voiu crede". Iar cea in fapta ispitire,
iaste in loc de vre-o gustare, cum iaste semis: G-us-
tat" si vedeti, ea bun iaste Domnul". Gusta insa din
Dumnedeiasca si negraita dulceta, eel ce se nevoesc
prin buna fapta. Drept aceia, ceT ce nu pot, sau nu
voesc a se nevoi (sa se nevoiasca) si a s6 smeri (sa
se smeriasca) inaintea lai a-s" cunOsce
cundsca) neputinta lor. Tara eel ce nu primesc
nice una dintr'acestea, adeca nice a se nevoi, nice a
se smeri, de buna voea for se fac fie periciunei,
fara de respuns vor fi in diva aceia, and Damne-
der va ju-leca tote cu foe si cu munca cum iaste
scris.
Tar pecete preste tote cele dise, iaste eel unul
Waseut fiul ltu Damneder", carele prin eanduela in-
truparei au venit in lume. Si unde void pune ceres-
ca sa invetatura, si a sfintilor see Apostoli ? unde
semnele i minunele ale testamentului celul Vechiu
si celui Nor" ? Unde marturiile a tOta lumea pentru
adeverul luT Damneder" ? Unde si minunele care
(sal'
ture,
sail
ai
www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 415
au vectut purtatorii de Dumnecleti parintiT nostri si
ochii for ? Uncle cea deapitrurea biruinta a celui fara
priband, miresa bisericeilui Christos ? DecY cu ade-
, verat mare iaste taina buneY credinte, striga Pavel,
Durnnecled s'au aratat in trup, indreptatu-s'au intru
Duhul, veclutu-s'au de ingeri, propoveduitu-s'au in-
tru limb(, crequtu-s'au in hune, Inaltatu -s'au intru
slava. Si au pus zi intru carea va sa judece lumea
intru dreptate.
Iar acum sa ne intOrcem la prochimen, ca s6 cade
s'a spunem si pentru vremea invacaturei : Ca a tot
lucrul iaste vreme, ()_ice Solomon". Si tote s6 cade a
incepe dela cea dintai varsta din cele sapte varste
ale omuluT, dupa Ipocrat. Taste dar, cea dintai adica
a conilasulm varsta de la nastere pana la esirea
dintilor, de sapte am. Si se asamana cu Ore care sad,
care are trebuinta de grija, de ingradire si de aju-
tare. Iar pre la inceputul anuldi al saptelea, dupre
Elim, se cade copii a incepe cunasterea slovelor si
a celor-lalte invetaturi copilaresti.
Iar a doua varsta iaste a baetalului, de doue on
sapte pana la patruspreclece anT. Si se asamana cu
flarea care are trebuinta de bursa crestere, cad o-
biceiurile vaxsteT ceil fragede cu lesnire se inra-
dacineza in inimile baetilor si raman. Iar pre la
sfarsitul acestei varste, cade-se baeteh eel' isteti a
savarsi dinpreuna invataturile gramaticel, si a fi
Bata sa incepa stiintele dupre randuela lor.
Iar a treia varsta, iaste a voinicelulm, de tree orl
sapte Oat la al doue-qecilea si until. Si se asema-
nA rodului celui intai legit, care Inca nu iaste de-
plin, ci are trebuinta de pazire si de luare aminte,
ca s6 cade eel' tineri subt stapanire a fi si subt supu-
nere si pururea la iubirea de osteneia a stiintilor a
s6 Indeletnici, ca dinpreuna cu sporirea varstei, in
vremea cuviinclOsa si rodul bine placut sal arate.
www.dacoromanica.ro

416 PREDOSLOVIE
Tar a patra vhrsta iaste a voiniculm, de 4 cite
sapte pant la anii 28. $i se asarnana cu rodul a-
deca deplin. insa nu inc , copt. Are dar trebuinta
de buna intovarasire si de iscusire la bunele obice-
Tun*, dar mai vartos de cele patru de obste buna-
tatT ale sufletuluT, ca sa le chstige pre acestea du-
pre putinta intru firesca obicinuinta sa se inrada-
ciueze.
lar a cincea vhrsta iaste a barbatuluT, de sapte
on eke sapte, fara phna la 48 de anT. $i se a-
samana atuncea cu rodul eel desavhrsit, si dulce si
bine placut; caci intr'acesta varsta pate sa se faca
omul dupre tote desavarsit, si are trebuinta de ne-
curmata uneltire a celor patru de obste bunatati,
care iata cu firesca obicinuinta suet iuradacinate in
suflet, adeca de curatie, de dreptate, de pricepere
si de vitejia sufletului, ca sa petreca viata linistita,
bine norocita si lui Dunmedeu placuta.
Tar a sasea vhrsta iaste a celui carunt. de sapte
on Cate opt, phna la ciuci zeci si sase de am. $i
se asamana cu rodul care iata se vestejaste, si in-
cepe a se strice-i, si care se apropie de sfarsit: Ca
peril eel albs, pristavul luT de esire striga". $i are
trebuinta de a iconomisi bine cele de acute, si in tot
ceasul a fi gata spre dobhndirea vecmicilor bunatati
ce vor sa fie, prin fapte placute lui Dumnecleu.
Tar a saptea vhrsta a bAtranului dela eine' zeci
si sase inainte. $i se asamana cu rodul ce iata pu-
trezeste, si care ajunge la stricaciune ; cam vrend
nevrend martea va sa vaza, si monnantul sa locu-
iasea. Atunci dar att-mci, de impreuna calaton are
trebuinta de bunele fapte ; caci numai acestea pot
atuncea sa ajute omultu, si sa -1 izbavesca de veci-
nica munca.
Deci cu dreptate purtatorii de Dunmeqeu pa-
rinti au numit acesta viata staditi, si balciu, si rata.
nnul,
www.dacoromanica.ro

PRED031 OV1E 417
lar la Job: Viata oulut se dice ispitire pre pa-
ment, si ca a unut nascut de o zi viata hit. Dect
aratat iaste dinteacestea, ca omul ramane fara grija
numat pana la varsta de sapte ant, iar dupa aceia
intru ostenela si trudA IV petrece viata; cad dupa
aceliasi Tob: Si intelepciunea in multa vreme se
castiga, si intru multa, viata stiinta". Tar vietele
6menilor de multe felurT sunt, cact dupre iericitul
Teodoret al Chirn lilt, unit adica s6 indeletnicesc la
cea desavarsit intelepciune ; iar altit la iscusirea
politicescg, Tar altit ocarmuesc imparatie, sail dom-
nie, sail o voevozie, si altii alte cat ale vietel cauta
si urmeza, precum are fiescare plecarea si incla-
manarea.
Ci not, 0 iubitorilor de in vatatura fratt ! dim preuna
patriott, cunostinta, cautand adev.arata si scumpa,
dupre cat ne iaste cu putiuta, nu numai la cele
qise, ci si la altele multe vrednice de cuvent, a-
cesta mat naiate de tote sa stim, cA, cunostinta iaste
indoita : una adeca a iutelepciunet celei de sus.
iar alta a celei phmantesti. Si iaste a intelepciu-
net celei de sus, adica a barbatilor celor desa-
varsitT, iar a celei pamantesti a celor nedesAvar-
sitt. DecT precum cineva, trupul adeca avendu-1
satul, iar sufletul fiamand, nedesavarsit s6 dice la
cuviincidsa brava. Asa intelepciunea cea de jos fora
cea de sus, departe iaste de a fi deshvarsita. Deci
si dascalii acestor cunostinte, deosebire all cat iaste
cerul departe de la pament. Caci cunostinta inte-
lepciunet celet de sus adeca, dascal are pre prea
Sfantul Dub, cam all dis Mantuitorul nostru: Tar
cand va veni acela (adica Mangaitorul) ye va po-
vatui pre vot la tot adeverul", Iar pre cunostinta
intelepciunea celei parnantesti are dascalt omen
sufletestt, adeca trupesti.
Dect cafe invap Prea Sfantul Dub, duliovniceste
Biserica OrtodoxA Romana. 2.
www.dacoromanica.ro

418 PREDOSLOVIE
invata, si duhovniceste ucenicii set cugeta, du-
hovnicesca cunostinta avend, precum marturisaste
scriptura: Cele duhovnicesti cu cele duhoyni-
cestT potrivindu-le". Iar cate dascalil eel sufletestY
invata, trupeste invata, si trupeste ucenicil for cu-
geta, numal trupesca curtostinta avend, precum ia-
rasi marturisaste scriptura: Iar omul eel sufletesc
nu priimeste ale Duhulul lui Dumnedeti, caci ne-
bunie iaste lui si nu p6te sa cunascii, chef duhov
niceste se judeca". Drept aceia si cu urtnare dice:
fratilor n'am putut sa ve vorbesc voue, ca
unor duhovnicesti, ci ca unor trupeste, ca unor
nprunci in Hristos, cu lapte v'ani adapat ne vol si
cu bucate".
Cine dar pdte acestea cu scumpatate a le cu-
u6ste? Cel ce are cunostinta duhovnicesca. nine
la acestea cu dreptate nu se prioepe? Cel ce are
numal cunostinta trupesca. Caci precum eel ce
n'au invetat carte cu neputinta iaste a ceti, asa
si eel ce invetat buchile duhovnicesti, cu ne-
putinta iaste a cunoste cele duhovnicesti. In eat
bine ail clis 6re-care din eel intelepti: Crede si
nu cerceta". Ca s6 cade eel neputinciost, la cele
en neputinta for a credo si a se smeri, si cele mal
pre sus de puterea lor, celor putinciosT sa le lase,
precum si Isus Sirah invata: Cele inaT grele de-
cat tine nu be cauta, si cele mai tail de cat tine
nu be cerceta". Pentru aceia si vasul alegerei, cu
acest fel de socotela stria cram Corinteni: Void
nveni la vol si voiti cunOste nu cuventul celor ce
se sinerese, ci puterea. Ca nu iaste in cnvent irn-
rparacia luT Dumnedeti, ci Intru putere". Una ca
acesta si Dumnedeescul Luca voeste sa arate cand
dice : Imparatia lui Dumneden' intru vol iaste".
Aseminea si Paul la a II catra CoinrtenT : a-
vem comOra acesta in vase de lut". DecT aratat
n'au
www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 419
iaste intru acestea, cii, cunostinta celor duhovni-
cestT, a celor dahovnicesti iaste, si necunostinta a-
cestora, acelor trupesti.
Iar de va dice cineva: Voesc si eu sá le 11174 a-
cestea si sá le cunosc; raspunde-le: i Dumnecleii
voiaste to orneniT tote sa le cundsca, si sa se man-
tuiasca, si la cunostinta adeverului sa vie. Niminea
insa nu pate fara duhovnicesa nevointe, mai var-
tos stapanindu-se de dulcetile trupesti, si de nein-
franarea patimilor, faro numai prin curAtirea inti-
naciunilor trupesti, si prin scumpa pazire a Dum-
necleestilor porunci. Caci lumina neapropiata iaste
Dumne4eu. i ce itnpartasire are lumina Cu intu-
nerecul, si intocmire are Hristos ea Ve liar?" Drept
aceia nu iaste intr'alt chip, fara numat cele sfinte
a se da sfintilor, si cele euviOse, cuviosilor. CacT
intr'acest chip cu Dunecleiasca schimbare la cele
einct shntin ale sufletului schimbandu-se omul,
prin Dumneceiasea stralucire, cote vede, cluhOvni-
ceste vede, duhovniceste aude, si intelege, si simpte;
iar desavarsit facendus6, vine la nepatimirea celor
patantesti.
Jar tot eel ce se nevoeste ii adaugii, Dumnecleti
simtire catra simtire, cum (lice Isaia: Domnul,
Domnul da mie limba de invatatura a cunOste
cand se cade a slice euvent, adaugatu -mi -au mie
ureche de auc).ire". Cad precuin Sorele eel simtitor
schimba intunerecul intru lumina, si focal eel sim-
titor carnea cea cruda in fire de maucare. Asa si
Prea Sfantul Duh intunerecul sufletului it schimba
in lumina si simtirile sufletului in. cunostinta du-.
hovnicesca, si atunci se" fac indoite simtirile sufle-
tultif onauluil celui desavarsit. Iar omul cel trupesc
nesimtitor fiind la acestea, in desert se" semeteste
intru cunostinta cea, paranteseA, inseland si inse-
landu-se, si nebagand in semi cele mai bune, a-
inn
www.dacoromanica.ro

420 PRE DOSLOVIE
deca cele duliovnieesti: Nu iaste Insa acesta in-
telepciune de sus pogoritore, cum marturisaste
,Scriptura. ci pamentesca, sufletesca, (adeca tru-
pesca), dracescii. Drept aceia si intr'alt lot dice:
Gandurile celor muritori shalt cu temere si nu cu
gresala cugetele lor, ca abea sAmuim cele de pre
pament si cele din main le gasim cu ostenela, dar
n cele din ceriti tine le va cerceta"?
Deci cum ca nebucheri sunt In cele duhovnicesti
dascalii intelepcinneT pamentestf, aratat iaste din
cele ce insusi Mantuitorul nostru Isus Christos au
dis catra Nicodim: Tu esti dascalul Jul Istrail,
siacestea nu le stil?". Asemenea si Apostolul dice :
Intelepciune dicem intru cet desavarsit, pe care
n nimeni din boiaril acestul vec n'aii cunoscut. cti
de-ar fi Cunoscut, nu arfi rastignit pre Doinnul sla-
vei. In cat tot cel va sa fie desavhsit prin en-
ratirea minter, cat iaste cu putinta fiescaruia. sa se
mute dela intelepciunea cea pamentesca la cerce-
tarea intelepciund si a cunostintei eel de sus, al
t aria drum, intelepciunea cea pamentesca forte o
inlesneste. Cad eel duhovnicesti prin cea desavarsitA
infranare a patimilor si prin nelucetata nevointa,
pot sá invete intelepciunea de sus, lath intelepciu-
nea cea pamentesca, precum Marcie Antonie, si
maT nainte de acesta necarturaril ucenici at Man-
tuitorului nostru, prin darul Prea SfantuluT Duh,
Inca si cel maT nainte de potop si dupa potop pana
la Moisi, dreptiT Patriarsi. Iar filosofii cel trupestT,
prin curAtanie, prin intelepciune, prin dreptate si
prin vitejia sufletuluT, impreuna cu cea pamentesca
in-ataturA, intarinduse, si pre llumneddi chemand,
mai cu lute picior pot sa ajunga si lit cunostinta
celor mai pre sus de fire tame ale lui Dumnedeti,
precum cel iscusitT duhovnicesti parintT adevereza.
Ded intelepciunea cea pamentesca fOrte lilies-
www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 421
niud calea intelepciuneT celeT de sus, de nevoe ur-
meza ea tot eel ce voeste a fi dupre amandoua in-
telept si desavarsit, a nu se multami pumar cu in-
telepcitmea cea pamantesa, ci cu tats puterea a
cauta si intelepciunea cea de sus, cea adev6rata,
prin scumpa cercetare a Dumnecleesti:or scripturT,
si prin cea drepta talcuire a Sfintilor celor marT:
IspititT, dice, scripturile, ca voue vi se pare intru
ndensele a avea viata de veci. Si acesta iaste viata
de vecT, Ca sa to cundsca pre tine unul adevera-
tul Dumne4eu. si pre carele aT trimes pre lsus
Christos. Dar cum cineva va ispiti scripturile,
mestesugul carter nestiind? caci cut adeverat lucru
vrednic de intristare si de lacrann iaste a vedea
pre ed mai multi aT DeamuluT nostru, si mat vartos
pre eel ce se socotesc lumina celor de obste, 4ic,
adeca pre barbatii slantuluT Oltar, intru atata ne-
invatatura, in cat si cele mai mici ale acestm mes-
tesug a nu le sti: adeca, prosodiele, sorOcele si cu
mult mai vartos semnele sonicelor.
Dem aratat iaste dinteacesta, ca acest felu de ne-
invatati, niicT cunose cele ce citesc, Hitt inteleg cate
orbeste si ca niste papag.ali raspund din cele scrise. Si
data lumina iaste acest fel, intunerecul cu cat mai
vertos? Ate (;lis si 6re carele cu indreptare de cuvent,
isemenea cu lucratoriT viei: Niminea nu ne-au toc-
mit pre not". Cad dupre asemenea chip si acestia
pot sa raspunc-,la : Niminea nu ne-au invatat pre
noT. CiicT cum vor sti aceste neiuvatandu -]e, si cum
vor invAta nefiind acest fel de carts la noT? Iar iu
potriva sl patria cu dreptate p6te sa tanjasch,
respunclend: Ce folds imI iaste de atatea grele si
veniturT si cheltueli, pentru scOlele patriel, si pen-
tru dascalT nu putim ? in vreme cand flit patrieT a-
tata de departe suet de trebuinci6sa buna invat6-
turA. Cu dreptate insest dascaliT pot sa respunqh:
www.dacoromanica.ro

422 PREDnSLOVIE
Nimic tie de mirare sä nu-cl fie, o patria Dachi-
lor! cacT si insusipatria nostraaElenilor, intru ade-
ver acestea insusi patirneste. ca sa nu qic si mai rele.
Drept aceia ceia ce ore and odiniOra se qieea
de Eleni: Tot eel ce nu iaste Elin iaste barbar",
improtivh acum Evropenii, adica neatnul ucenicilor,
cu indrasnela respund catra neamul dascalilor, a-
dica catra stranepotii Elinilor: Tot ce nu iaste.
E.-ropen iaste barbar". Despre o parte adeca, cad
din limba cea Elinesca au ajuns la ceia ce de
densii se dice varvaricesca, si amestecata cu var-
varicesca, pre care si de obste o numesc mai cu
podaba, spre fugire de numele eel nal. lar despre
alta, ca fara dascali si fara mestesugul gramaticeT,
aseminea suet cu tots Omenii cei nepedepsith Iar
pricina acestuT fel de nepedepsirT, Mei dascalia se
judeca, nic'; lenevirea dascalilor. Cad marturisese
atata inultime de cart! ale celor noT cea neincetata
a for nevointa, ci precum se vede cea adeverata
pricina iaste, nemestesugul nestatornicia invata-
turilor copilaresti a noilor incepetorl. Din card
unii adica metahirisesc (intrebuintaza) filada (c ar-
tea) popii lui Zoe; altil aeelor mai inainte de not
altii altele de tnulte feluri, ale celor din vremea
nOstra. DecT dintru acesta si dascaliT si invatatura
dascalilor, in felurT de chipuri ineureata se vede.
Deci vrednic lucru iaste de luare aminte, NITA
altele si cele ce voim sa qicent: ca C1 mai inainte
de noT adeca, mai inainte de tote voind a iscusi
copii mid la cetire (bine au asezat noilor incepetorl
o cale de invatAtnra), adica bucavita, octoihul eel
mic, si psaltirea. Iar cunostinta cea mai Cu scumpatate
a slovelor, si mestesugul lor, la inceputul gramati-
ceT lul Lascar ail legiuit. lar dascalii ceT din vre-
rnea nOstra, cu eavna bung, adica porninduse, insa
fara euviinciosa mai inainte gatire a noilor incepe-
si
si
i
www.dacoromanica.ro

PR EDOSLOVIE 423
ton la mestesugul ivatiitureT; unii adeca cele de
la inceputul lui Lastar lepadandu-le, ea cum ar fi
adica mar pre sus de privirea gramaticesca, la
a doua parte a gramaticeT le-at" asezat forte in
scurt; pate, ea dupa treeerea de indestulatT am,
ueeniciT sa filosofisasca pentru cele done-zee' de
slove ale Elinilor avend pilda si pe cele dela ince-
putul cartel a patra, a lui Gazi. Jar altii iarasi bine
facend intrare la gramatica, precum Chir Vasile al
PoppeT lftimie, si ale lui Lascar, mai Cu deamartm-
tul talcuindu-le, dat ucenicilor seT. Iar alth
mai" ascutitT la minte, alte chipun en mintea afland,
cu socotela adeca sa lase octoihnl si psaltirea ca
cum adeca in desert ar cheltui vremea ; si in locul
acestora a se indeletnici copiii la limba, de obste ;
unii adeca, la cea de multe felun invetatura a lui
Chir Popa Zoe ; Tar altii la alte osebite earful," de
nou sense, intre are si la cele talmacite din alte
limb'. in cat atatea a fi caile invetaturei caste
nu lesne numerate gash') cele sense, si cele talma-
cite cart' dupre nemtie. Iar langa acestea si car-
tile cele noua si cartuliele, dupre cat ma' mult se
cauta. en atata si pretul for nesfatornic se vede, cu
socotela intru adever de iubire de eastig, iar nu
de eel de obste folos. lar dintru ecestea multe a-
dica fiind caile invetaturei, ma' nisi una dintru a-
cestea nu pot uceniciT sa cumisca dupre cum se
cade, ci si la cat streine se abat, inseland si inse-
landu-se si in prapastiile strichrei bunelor si blago-
cestivelor obiceiun cad, pate nici aeesta stiind, ca
adeverul adeca iaste unul, iar minciuna in multe
chipuri.
Pentru aceia dar socotela acesteT iubinI de oste-
nela priveste spre aseqarea nue' singure cal', a in-
vetaturel noilor ineepetori fiT aT patrieT nostre Da-
chiel. In cat precum until iaste cel adeveratul
le-at
www.dacoromanica.ro

424 PRFDOSLOVIE
Dumnedeil, una legea sa, una cea drepta credinta,
si until legiuitul botez, inteaceAt chip asenienea, una
adeca sa fie si calea mestesuguluf sfintei carti si a
invatatureT noilor incepetori; iar printr'aeesta fies-
eine cu lesnire sa p6ta a ajunge si in barbat desa-
vftrsit a tOta enghiclopedia, si a nu se mai rataei in
cOce si in colo, la invetaturi de inulte felurT si ne-
statornice a noilor cartulii, can se arata mai in toti
anil, si care Mei odata nu raman intru'ii hotar si in-
tr'un asezament. Ca se cade none cu regula sa le a-
vem tote, si ptirurea de nestatornicie sa fugim, ca de
un lucru dupre ardandoue, de paguba si de nestri-
eaciune; drept aceia ea, sa cunOstem si sa stim mai
cu scumpatate, paguba, si stricaciunea nestatorni-
cieT, din cele cu luare aminte. iaste a cuprinde in
scurt si pentru acesta. incep cuventul intr'acest
chip: Ticalos si treT on nenorocit s'atl facut oinul,
din nestatornicia ininteT sale si din reua alegere !
Caci dupre chipul luT Durnnedeti zidindu-se de
Dumnedeu slobod, nu spre bine cu slobozenie s'au
intrebuintat. Pentru aceia si semis iaste : plecat
iaste cugetul omuluT cu silinta spre cele rele, din
tineretele sale". i de uncle s'au pricinuit acesta?
Intaia pricina a fost pecatul: Cad prin un om
pecatul a intrat in lunae, si prin pecat mortea, si
na§2L intru toff Omenii at' rgsbatut morte". In ce
chip? pecatul pricing luand prin poruncii, att a-
magit pre om, Si printr'acesta omorit. 5i po-
runca pentru ce s'ati dat? ca n u prin desavarsit
slobodenie Adam sa Se schimbe, ci prin porunca sa
se invete, si sa cundsca pre al sett ziditor, si de
bine facetor, si de lege puitor Tar pre sine sa se
cundsca dintru nefiinta intru a fi adus, ea sa nu
cada din nestricaciune si nemurire. Ce dar? po-
runca cea spre viatg mortea au pricinuit? SA nu
fie. Ci omul precum c,lis reii cu slobodenie in-
Si
Fad
;
s'ati
www.dacoromanica.ro

I REDOSLOVIV 425
trebuintandu-se, cu de sines stapanire cele impro-
tiva a poruncii au ales. Deel sris iaste: Ca po-
nrunca adeca sfanta iaste $i drepta si buna, $i le-
gea sfanta iaste si duhovnicesca. iar eu trupesc
suet, vendut supt pecat, ca nu fac binele care vo-
esc; ci real pre carele nu voesc, pre acela fac.
Pentru ce ? CacT Dumnecleu au zidit pre om intru
nestricaciune $i dupre chipul seu Fati facut pre el,
iar prin pisma diavolulut, mortera, au Intrat in
Iume, caci Dumiiecleu mortea iCau facut, ci ne-
credincio§it du mainile si eu cuvintele o an che-
mat. Cu cuvintele adeca, mai intai lutifer prin
carpe catra Eva. (Din care aratat iaste, en se cade
none sa fug;iin si de cci ce cu cuvintele ne vatama
pre um). Iar cu mainile. precum Cain si cei aseminea
stranepop al lin, carii en cuvintele $i cu mainile,
alegend real, $i pana acum alegendu-I, pentru care
vine mania ha Dutimeqpti peste fii neascultarei, cum
iaste scris.
Deci isvorul tuturor reutatilor $i al neascultarei
oinenesti ail fort pecatul, iar pecatul s'icil pricinuit,
din reua intrebuintare a slobocieniei. precuin $i acu
eel mal multi red o intrebuintaza. Ce dar? reu lu-
cru iaste slobozenia? Nu, cu adeverat. Caci dupre
chipui Itu Ditinnecleti iaste slobozenia, cam tot ce
iaste cuventator iaste si fire$te slobod, precuin (;lic
sfintii Bogoslovi.
Insa tot ce iaste zidit, iaste $i schimbacios, pre-
cum dinenii $i ingerii, deci de se mira cineva de
schimbarea lui. Adam celm intai zidit, ea de un in-
zestrat cu intelepciune si cunostinta,, mai intai sa
se mire de schimbarea lui Lucifer. Ca $i acela reu
s'au intrebuintat cu sloboclenia, prin a sa alegere.
Dreptaceia Dumnedeu pururea alegerea cuventato-
rulra slaveste, sau osande$te, cad cuventatarea(fiinta)
Are putere sa judece mai intAi fiescare lucre Si apoi a
www.dacoromanica.ro

426 PREDOSLOVIE
s6 apuca de lucrul; insa eel ce calca judecata cu-
ventareT, sail nu is mirage In cele ce se cade a face,
vinovat s6 face judecatei. i dintiacesta se iveste
rasboiul cel duhovnicesc. Caci trupul pohteste in-
protiva dnhului, si duhul inprotiva trupnlui. si a-
cestea se inprotivesc unul altuia, ca nu cele ce
ce voim stele sa facem. Drept aceia se cade not
a lie nevoi: ca imparatia lut Dumnecleii se nevo-
iate, si nevoitorii o apnea pre ea, ca nu iaste cre-
dinta a tuturor, slice: Niel lupta mistra catra sh,nge
si trup, (aoeca catra dmenii e(i aserninca cu no*
ci catra incepatoriele si stapfiniele intunerecului a-
cestui vec, pentru care niult pOte fi cuventul. Ins`a,
not sa iie intOrcem la prochimen, si sa vedem care
iaste rodul nestatorniciei lucrurilor omenestl? Ci
lasand cele mai de patine cuvinte vrednice, sa
qicem pentru cele mai deobste in scurt, intre care
mai cu deamanuntul se va cuprinde pentru nesta-
tornicia lucrurilor patriei ndstre
Dicem dar uncle stint cele de odiniora mail impe-
rath ale impel ! a Babi loneralor, a Eghipteralor, a Ali-
denilor. a Lidendor. a Persilor, a Eliiiilor, a Asirieni-
lor, a Ramlenilor, si altele Mal nenumerate maiMici!
Cum adica imparatia Babilonenilor s'au stricat de
Asirieni ! Tar a Asirienilor de Alidenl! Tar a Mi-
denilor de Lidera! lar a Lidenilor de Persi! Tar
a Persilor si Eghiptenilor de Elini prin marele
Alexandru ! lar a Eliralcr de Randeni! lar a
Mamlenilor de insusi nestatornicia lor, precum si
altele nenumerate mai miel! Uncle iaste si cea de
odiniora Craie a Dachilor nostri ! Cum a tote po-
tolitorul vec mai inainte de o role sapte sute opt-
spre-c,lece anT si pre acesta o au stricat prin Marele
Chesar Traian, si prin stapanirea cea a tota lumen
a Ramlenilor! Drept aceia dintr'acesta si eu en cu-
viinta luAnd Drieina, ca un adeverat fiu al patriei
Dadra.
www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 427
mete DachieT. pamenten 1)ac. cu dulceta impreuna
si cu iubire de adever me osarduesc a lungi cu-
ventul pentru patria mea Dachia, din vrednicil de
credinta istoricY can am cetit, p5na voiu ajtmge si
la pricina sfintei cartT. DecT iaste in scurt cuven-
tul eel adeverat intr'acest chip : Chic nu *tie din
eeT stiutorT, ca a tote facetorul Dumneileu, in pa-
mantul Asiei an zidit pre omul eel dintal adica
pre Adam, din care tot neamul omenese se trage,
si locuiaste peste tota fata pamentulm. Din Asia
dar dupa facerea turnului, tot neamul omenesc au
exit, din care uniT mai inainte, iar altii mai pre
urma s'au imprastiat in ceie part' parti ale lumeT.
lar din neamitrile ce au exit din Asia, iaste nea-
mul nostru al Dachilor si al Ghetilor. uncle la in-
ceput locuia in Asia, pitna fig venit aicea, marturie
iaste Diodor istoric vechiu din cei mai
inainte de Hristos; ca lacuia in Marghiania, tera
PisidieT, nu departe de inarea Caspiei, si se numea
Devichi si Davi, aprope de densiT avend si intru o
tera locuitori cu GlietiT cci de o semintie cu
Dar Nin eel dintai imparat al Asirienilor biruind
pre tote limbele eele palm la apa Tanaid, ( adica
Donul se chibzueste), ca Dachii si Glietil, .-fugend
de silnicia luT Nin, aii venit intr'acest pament, pre
care din insusT numele for l'au numit Dachia, maT
inainte de tra mil de anT inradacintindu-se intr'ensul.
Lipseste dar acuin a (Pee, si pentru cea din in-
ceput firesca lins.ba a Dachilor. Caci nu Ilulnal nu
putina nedomerire se vede pentru acesta la serii-
torii eel mai noT, ci si mare improtivire prea nein-
vatata si prigonire; lax si acestea sunt rod ale ne-
stiintel ratacire a celor cc nu stiu istoriele cele
vechi. Drept aceia dupre cea de obste Tot
eel ce veclut vre o data cetate, i se pare ea
mai mare cetate deck furnul nu iaste. tot eel ce
si
si
pilda:
Watt
Sicheliotnl,
denaii.
Si
www.dacoromanica.ro

428 PREDOSLOVIr
stie nutnaT cele noua, de cele vechr nick o stiinta
nu are. Si tot cel ce judeca vrednicia de credinta
pre vorbitoril de cele nebunesti, cuvintele adeva-
rultei departe le socotest. Deci bine ail clis si
unu] din intelepti: Adeve'rul adeca amar iaste
si gretos celor fara de minte. lar minciuna dulce
si pritnita, precum si eel ce Otimesc de oche a
vedea, adeca lumina le iaste cu intristare, ear in-
tunerecul fara intristare, si iubit. Deer de vre-
me ce dupre nemincinOsa marturie a Dumnecleester
scripting : ,In gura a doua si a treia va sta tot graiul",
din destul tie iaste noue a aduce la trey alesi mar-
tun vechT, istoricr, pentru cea din ineput, firesca
limba a Dachilor: Pre Stravon gheograful, pre Pro-
copie eel din Chesaria, pre Theofilact Eghiptenul.
Din carii, adica Stravon ati fost cu putinT am mai
inainte de Christos, in carea vreme Crair Dachilor
erail in buna putere. Tar Procopie au fost in vecul
al aselea de la Christos, si s'at cinstit in Tarigrad
sfetnic al Imperatulm lustinian. lar Theofilact iii
vecul al saptelea de la Christos, s'au cinstit si a-
cesta in rfarigrad, prefector, adica Eparh, pentru
darurile sale.
Deci Stravon adec6 intru a saptea carte a samartu-
risaste pe Gr'hetr adeca de o limba cu Dachir, si pre
Dacia de o limba cu Thrachit. i cum ca Ghetir
adica partea cea despre amezil zi a Dachiei
si despre rasarit, (care acum sant partile Moldova si
ale BasarabieT), cele cinci osti ove ale celor cincr gun.
ale Dunarei, e adeca. Dunarea intra in Marea
Negra, si de uncle intins Ghetil si peste Dunarea
in IVlisia cea de jos, imprejurul Emulur, care acum
se dice Cogea Balcani. lar In Procopie si Theofi-
lact, deopotriva si mat deslusit marturisesc si acesta,
ca firesea litnbii a Thrachilor si a Ghecilor, si a Da-
chilor, una iaste, cea slavonesca. In cat miirturia a-
locu-
maT
s'ati
www.dacoromanica.ro

PREDOSLOVIE 429
cestor treT slaviti istoricI ramane vrednica de ere-
dinta si cu totul fara indoire. Una adech" pentru
vechimea, Tar alta cacT Stravon adica train inta-
cele vreml, intru care imparatia Dachilor s6 pazia,
si eu umbletul seti au ajuns pana la Gheti si po-
vesteste lucrurT veclute de ochT. lar I'rocopie si
Theofilact au Post slaviti VarbatT ai imperatiei si
au locuit in Trachia. Din care aratat iaste, ca cu
scumpatate au cunoscut si pre firesea limba a Tra-
ehilor si a Ghetilor, Dachi. ha de cre-
dut iaste ca nurnai atata deosebire avea intre den.-
Trachii si Getii si Dachii, chtsa deosebire are
acum limba Moldovenilor de limba Mnntenilor ; a
Muntenilor de a Eptapolitilor Dachi; si a Eptapo-
litilor Dachi de a Pano-Dachilor Acosta insusT si
obiceinl eel de arum si eel de demult marturisaste,
nu numal intre neamurile slovenestY, ci si intru tole
Cad eine! au fast limbele Flinilor : a Athi-
nienilor, a Ionilor, a Doriilor, a Eolilor, si cea deob-
ste. Dar fie-care dintfacestea elinesca s'au numit,
si vii fi. Precum adeca Lehii, Bul-
garia. Sirbii, TrachiT, Slavonia, Ilorvatil,
Trachii si Da hii, osebite neamuri adecii s6 num-
ra, si =mperatii si terT, insa o radacinA all pre limba
cea slovenesca. Drept aceia se dice prea mare nea-
mul slovenesc.
GY.4 00-2-3Ca
Erbieenn-
si celor-laltT
sh,
elinestT.
si Mosul. Hi, Rusil,
Pernh,
www.dacoromanica.ro

OMUL, NATURA IDUMNEDEU.
Sub acest titlu puplicain in Revista, ndstra urma-
t6rea compunere in versuri, trinnsa de un teller ofi-
ter la adresa malt Prea Santituhu Mitropolit Primat.
Dupa cercetarea ce am facet, acesta compunere
inerita a fi citita de clerul si poporul nostru, credin-
cios marelor principii religidse.
liedactiullea.
OMUL, NATURA I PUMNEIMU.
O Painent, ce dat nascare la tore eate cuprindi!
O Apa, ce 'ncunjuri globul, si ca un briu it incinzi!
O Vazdnli, plin de focare, groznice, si nu te-apriqi !
O Cer. infinit de mare, preste earl to intindi !
O Vent, ce prin a to clima, la cate sunt in natant,
It.dai viata si morte dupa ordin, ca inesura!
O Duninedeu Arhitecte, care prin intelepciune,
Dirigezi tot UniN ersul -0-1 fact de ti-se supune !!!
Neputend pricepe'n sinemi, a Vostra oinuipoteirta!
Nici scopul legilor VOstre, unit en a mea credintl,
Me gandesc la Vol continua, si la rolul ce jucati
In Neantul fara margeni, de care ye 'ncunjurati ;
Si'ini dic : Absurde pretentii am fat-i, cu o natura,
Cand me §tie ea suet pe glob, o plapinda creatura ;
Ca si tote ce le-lalte: Erburi, paseri. animate,
l'qtt, jiganii diferite, sub atare formi normale;
www.dacoromanica.ro

OML'L, NATURA SI DUMNEDE
Care tote posedand conceptinni pamentesti,
Sub diferite imagint, dupa formele trapesti;
Iu report cu. trebuinta. 5i prfectia trapesca
A fiintet peritUre,prin sine-si sa se mandresca !
DacA ast-fel este omul, pe acest glob necalculat,
Daca'n report cu el, este atfit de ne-insemnat,
Daea'n fata until munte, o atoma e mai mare
Ca el, in fata nature), cum dar se crede in stare
Ca Faite sa intelega prin mintea sa m aginita
Corpurile, din Natura, de marime infinita ;
Aflate in timp si'a spatiu: Patn at, apa, lun t, sore,
Stele, satelitt, si alte;prin calculi sa le in-sore.
Stabilind marlin), clistante, viteze ce insusesc !
Concordante intre ele;i cum in vezdah. traesc !
Ne sastinute de niment. ci ele prin sunt
A-tot putinti, si au scopul marelui asetlemeat !
Condus numai de imagini, de problem ce'si inventeza
Singer ;- $i, prin care creole, ca tote le devinoz
Mandrindu-se catra altit, care-1 cred de erudit :
Astronotn, barb'tt savant, eu total deosebit!
Cand chiar singur amintindu-silauttele ce pritneste,
Se rusineza Vat! lamea cam me slaveste!
Si asculta ea bobo la mine ca la o toba,
Can nifnteleg misterul, nice cum and lenmele'n soba.
lata, omule'a Natura, ce esti tu,si ce te creciA!
0 !...cat esti de ratacit prin cite ti imaginezi !
Din care slaba pricina, te si in lobitocesti,
Negand puterea Suprema;in loe ca sa o slavestt !
In miselosa-li giindire, tu recunosti o Natura,
Alcataita prin sinell,fara de incepetura ;
Tar nu o opera mare, a Marelui Dumnecleu!
Pe care tu, nevepiadu-1. ti-se pare prea cu greu!
Sa-1 admit) in adorarea-ti, ca existand en putere.
Cain 1 -au admis tota lumen, Inca de la. intemeere,
Si cum inc't it admite, tots cart prin El traeste!
Si, carora El, in rilndu-i, ferieirt le pregateste !
hi lumen cea nevecluti., uncle sufletele sbor
Transfigurate in Tager', fare. corpuri care mor !
Intoreendu-se. fireste, dc unde ele au purees,
La Tatal for Col Suprem, Care, aice le-a trines !
Ga sa-1 vestesca timp, preen in e vestit in spa:OA!
Si de unde El troneza, cu iubire si nesatiu
431
sine -p
t
clicendu-st :
ii,
!
§i'n
www.dacoromanica.ro

432 NATCRA Dumm-pe
Opera Putere] Sale, Si'n adanca-T eontempl.are,
Judeca cu almegare,faptele In fie-care!
Dumnetleule Putinte! Facuta -i Tu, pe om, ore,
Mai perfect de cat pe tote care se naste si more ;
Sa te insulte oribil, in loc sa-ti 'torte amor !
Sa te nege'n loc salt fie profund recunoscetor !?
Datu-i-ai conceptinnea si forta ce posedeza,
Prin carea el se mandreste si it place sa se creda,
Ca e regele a tote de pre pament si din ape,
Ca secretele Nature], in in intea Int se incape !?
Ne voind sa tie sema, as tote's vin de la Tine,
Ca sema de distinctiune, sa te cuniSsen, mat bine !?
Ci crede ca de In sine-st prin studit obositore,
Pricepe si stie tot ;ia,r nu prin a Ta favOre!?
Formatu-i-a], Tu, fiinta, cu atata maestrie,
Demna numat de-a-Ta Marta, prin Marea-Ta Industrie!
Care-linalt,a in fata tuturor ce-1 ineunjora,
Ca p'un suveran l'a carat vedere tot se'nfiUra!?
Pus-al, Tu 'n el Sftlnta'tt Raz I, de Lumina si prudenta,
Care-1 inspira ereatit de on -ce magnificent& ! ?
Vrednice nu de a mut mans, mica si neputinciUsa!
Ci de Puterea Ta, DUtnne !... Prea Mare si Gloriosa!!!...
Unde vet ajunge ore, omule, cu asa idee!?
Daca nu vret a'ntelege Dumne4eesca sciintee!
Care.n timpuri de durere ! amare si sdrobitOre !
Its intareste rabdarea, prin speranti trangaitOre!?
Pana cand at tu de gaud, sa remat in ratacire,
Cand ratiunea-t,i vorbeste en atata starnire !
Ca'n Natura e un Rege, care o predomineza,
Cu Putere absoluta. Si caru-i se devoteza !...
Nu simp, tn, ca, necredinta-t], te osandeste In yelp,
Ca printr'insa. tu, traind, cousin tot fapte misele !
Ne demne de a to fiinta atat de perfect ereata!
De Durnne4eu eel Putinte, care -tt este Down si Tata! ! !...
Pismg, intrigt, adulteri], jafurt, crime ce comiti !
In paguba altor semen], ce it last nenorocip,
Spune-ti singur, fact acestea, recunoscend o dreptate,
Sau numat necredinta-ti te scalda in lasitate?
Insultandu-te pre sine+, pre lume, Pre Dumnecleu!
Pre parintit tel., pre I'm-0 !desonorandu-1 mereu!
Care desomire insa, se va 'ntOrce catre tine,
Inteo tli, si ca un trasnet, te va preface 'n ruine :
MUI,
ca
ZiT
www.dacoromanica.ro

OMUL, NATURA DUMNEper 433
Cam, Dana lui Dumnedeu qi ochiul seu veghetor
Tradeza faptele rele! e al teu piritor
Inaintea omenirei, pe care to ai jertfit-o
Pasiunei tale orbeiqi atuncea ai patito !
Cam, mizeria pedepsei, meritata, te va stinge
Din lume, cum apa focul, fara sa o post invinge,
vei geme inchis in temniti, desolat de disperare...
Sau pe eqafod fini-vei dilele tale murdare !...
In care casuri, de sigur, vei chema pre Dumnedeu
Cu focul credintei, numai, sa te scape de la greri.
atunci, in zadar it vei raga, cam va fi
Surd §i fara indurare ! Din contra, te va sdrobi
Sub asprimea desonorei. Val Tie !Si disperarea
Te va tortura mai malt Neputend s afli scaparea
De sub jugul inehisorei, sau al mortei fiind dat,
Iar pe de-alta, remurarea-ti te va certa ne'neetat!
Prin urmare. pune-ti freu, faptelor ce te orbe§te
crede in Duinnedeu! Fa bine cum El dore§te
Nu sacrifica pe niment. Fit bland qi just catra tot'.
Evangeliul urmezal, din resputeri, pre cat putt.
Omule, to -iii diet : A§i crede in Dumnedeu, dac'a§i: §ti
Sigur cum Ca, El exista ;§i, data convins a§ fi
Ca murind in asta lume, tree intr'o alta viata
Ca §i asta, sau mai buns, unde sa simt de dulceta!
Dar indoiala ce am, vecinic me nelini§teqte:
Ca, o-data wort, in lume, alta nu mi-se gate§te
De nimeni ; ci, in terena me prefac, nesimtitore !
Unde totul se sfir§e§te ca o Tampa artletore.
Al earia gaz de sigur, ars pana la picatura,
Se stinge, cam el era sufletul el din natura,
Care'i lumina fiinta, §i o facea sa traesca
Cu drag, in a sa §i lumea sa o iubesca.
Ei bine ! Daca aceste ganduri te nelini§tesc
Cari isvorasc din patimi, ce te 'ntunec §i orbes";
Pentru ce nu vrei, in trecat, eel puffin sa reflectezi
Asupra legilor firm, sa cast sa te luminezi:
Ai vedea atunci ca viata nu pete fi muritore,
Cum ti-se pare ca este ;din contra, e traitore,
Infinit cat vecinicia;-0 ea suflet se nume§te,
lar nu corp, ce ca o haina purtata se sdrentue§te I
Omule ! De cand te nasei §i 'Ana ce mort, is vecli
Cate haine port' §i lepedi dupa ce le degradezi;
Biserica Ortodoxl Romani. 3.
hist,
viata,
gl
§i
www.dacoromanica.ro

434 OMUL, NATURA $I DUMNEDEll
Fie din forta.majora, sau din multul uz firesc,
Fie din desgustul lor, cand simtult nu le iubesc.
De untie pot' a conchide, ca daca hainalt uzata
Ce o lepedr, nu-ti mai place, doriud a mai fi 'mbra cata ;
Tu nu vrer sa o mar portt, in contra placeret tale ;
Ci o lepedr cu desgust, in contra dorinter sale.
Asemenea gi-al teu suflet, a carui barna e corpul:
Neplacendu-i sa'l area "torte, it lasa,§i iata mortul
Pe care, not, ne§tiind, it plangem eu dor nespus ,
Timp indelung, pana and uitarea ni 1-a aseuns!
Imbracand o alta haina, adica, luand alt trup,
Care's place, it convine; ca §i albina at stup.
Gael, fara imbracaminte, nimic nu vietue0e,
In vazduh, pament §i apa. Tote prin corpun traWe,
Pana la diva suprema &and. Dornnul for facetor
Le va rechema la sine-gr, sa le dea alt viitor
In lumea imaginara, de care mintea ne spune,
Ne-o indica, 'n tot momentn1;§i eata a n e supune!
Omule, data viata-tr, in fume e disperata,
Daca todul muncer tale nu spore§te nice -o-data,
Daca seta to devine perverse, rautaeiOsa,
Daca adorata, e u§era,... vanitOsa
Daca fiiul ten iubit, apare 'n lume
Daca aorta lur cea aspra, se face demna de el,
Cauza e§tf tu, nu den§ii, earn T -ai deprins sa traesca
In placers otravitore ; iar nu'n eredinta ceresca !
A lur Christ sfanta morala, vor, de basin o socotiti
Iar nu de o §cola'nalta. printr'ensa ca sa traiti!
Nu tineti nimic sera, din tot ce exista Sant!
Ci de cum nWe-ti, spre rele mergeta, ca yi spre morment.
Pentru vor Dumnedeirea cea de grije purtatore,
E numat o vorba gala, ce se stinge trecetere,
Iar nu un sprijin puternic, un parinte cu iubire,
Care ye porta de grije chiar §i in nenorocire.
Care consola durerea sufletulut intristat,
prepara fericirea fn Cerul seu departat !
Dupa cum Psalmistul David §i Christ ne incredinteza,
Ca omul onest ce mere, in Cerun reinviaza!
Desconsiderand puterea care lucreza in tine,
Ce desconsidert tu ore omule, is cata bine ?
Au nu pre tine, vi tie itT atragi blestem ceresc,
Cand ilia: Nu e Dumnetleii. Nu cred in El, nil iubesc.
tiica-ti
muse],
i'i
'La
www.dacoromanica.ro

OMUL, NATURA DUMNEQLt 435
Nu vedi ca tu e§ti pe glob, ce este nava pe mare ?
0 jucarie de prune care nu este in stare
Sa opue uraganei cea mai mica infruntare,
Fiind lipsita de canna si de carmaciul e tare.
Ei bine, Carma-ti e legea! Carmao Dumnecleu!
Omule lipsesc amandoue, cum ved eu:
De unde pots a conclude ca uraganul expus,
E demonut ce te 'ndemna la rele; §i te-a supus
Spre a putea sa conduca cum va voi sOrta ta,
Ca an vrajma§ plin de ura cats Cer §i fapta Sa.
Trintindu-te ca p'un ou clocit, dintr'ata inaltime,
In prapastia rusinei sa inspire a ta 'mputime :
Gemend acolo ea Cain, ca null merg trebile bine,
Ca sotia §i fiil ten te conduc catre ruine !
Sau ca lacomia ta ca §i p'alt te love§te,
Sau ca eine re, ca tine, vecinic ti-se 'mpotrive§te.
Savantilor! Vol sunteti a lutnei uefericire !
Ah !... Vol it sapati abisul spre marea-i nenorocire!
Caci dorind sa fit de densa, mai pre sus de Cer davit',
spune-ti multimi de basme prin care o zapaciti :
Desfa§urandu-i Natura, parc'ar fi un ghem de ata,
Demonstrand'o, parc'ar fi, o stofa, en dos si fata;
Mesurand-o 'n lung si in lat, in grosime §i 'naltime,
Ca cum ar fi o eamara sau atare aciancime :
Spunenda n ca se 'nverte§t- ca sfirleza Imprejur,
Ca corpurile din spa,tiu descriu sorelut un tur,
Ca se atrag la distante fara sa se ingramadesca;
Ca contin focuri, sunt sferici, si nu pot sa se isbesca:
Fara sa le spur §i tine le-a treat ast-fel cum sunt,
Ah! Aci tu tac, savante, caci capul teu de pament,
Nu pike mai mult concepe ; §i ca sa zici Dumnesleu"!
Nu-ti convine , o savante !... Cam tie ti se pare cu greu,
Sa-1 define§ti i pre Diusu, ea pe opera sa mare!
Gael ti -at perde clintela, detronandu-te prea tare,
In fata celor inert' de minte, ce cred in tine,...
Cam tu in a tale optic, de nut, facute de sine.
Tu, pentru 'ntrega Natura, savahtule, clic' ca. esti
Matematic, astronom; fara ca sa te gilacte§ti,
Ca dupa capul teu spin qi crecli de adeverate
Calculele tale slabe, §i mai slab desfa§urate ,
Fara s'o intrebi §i pe densa, despre ea sa vecli spuue?
RecunO§te ea cu tine, a tale calculi de bune?
1
ita-e
tie-t
It
cell
www.dacoromanica.ro

436 OMUL, NATURA DUMNEpEi
Salt pe cand to te basezi pe qtiinta-ti patnentesca,
Densa rect.n6§te alta, sub lima, vasta, Ceresca!
Caci to o piatra, o flora, un bob de grau, o furnica,
Pe care le ve0 §i pipai,§i le sclrobe§ti fara frica;
Le analisezi continuu, le admiri, le socote0i;
Te frainanti groznic ca mintea; Te lupti, te anevoe§ti,
Sa afli misterul sant, ce in el sta ascuns,
Si pe care ta prin calculi qi optic' nu 1-ai patruns.
Te simti atunci imposibil §i adanc descurajat,
Si fiindu-ti prea ru§ine sa renunti prin degajat,
Te multume§ti mai la urma sa spin ce-va despre ele;
Achitandu-te intr'ast-fel de problemele for grele.
Definind la urma urmei pe fie-care in parte,
Facend lumea sa admire slaba ta doza de carte.
DOinne! Celor ce in tine din indointa nu crede,
Te rog iarta-le pecatul ce'. intunec de nu vede
Can pote intr'o di soli -va §i timpul for de cainta,
Cand, ca Ninevitenii, se vor schiinha in credinta.
Caci veci.endu-se constrilw prin seceta, nerodire,
Ce indur de la pamentul, pe care's porti cu iubire;
prin fiii for mi§eii,§i sotele for impure,
i prin luxuri vanitose, ce pot mintea sa le fure:
Se vor de§tepta din somnul letargie, care-i timpev,te
Cu atata uqurina ca §i uscatul pre pe§te,
Care lipsit mai mult timp de apa-i trebuinciosa,
Mintea i-se buimace0e §i'l devine intunecosa..
Atunci ei vor alerga la tine cerend elementa,
Ca §i naufragiatul in suprema-i resisteuta
Contra valurilor mares care-1 salta §i cufunda,
Si pe care:'n disperarea-i cauta sit le patrunda.
Ca §i lui Manasi, Domne ! Da-ne lacrimt de cainta,
Sa plangetn faptele rele ce ne-au smintit in credinla,
i sa ne pro§ternam Tie, §i prin Tine sa traim.
Caci minas prin Tine Bovine, fericirea o
Admininistrator cl. II-a G. Dimitrescu.
Huff 16 August 1888.
Si
5Sl
ii
auntie].
www.dacoromanica.ro

YIATA YIITOARE IN YECHIUL TESTAMENT,
SAID
Credinta la Ebrel in ilemurirea sufletului.
Raport presentat la Conferinta Evangelicil de
Ia Montpellier, in 1S74, de Ch. L. Frossard,
pastor. Paris.
(Urmare. VedI No. h, aural XI[. pag. 361).
V.
Tdte poporele lurnet, clear Canibalit (muncatoth de
omen)), an credut ered intr'un feliu de nemurire a su-
fletului omenesc. Intr'o tut materialist turbat, dupa ce
a declarat in public ca n'ar mat fi nimica dupa, 'parte,
ruga in particular pre un antic al sett sa vegheza ca cor-
pul lut dupa Eno:Sae sa fie pus langa cel al unui fiu al sett
prea iubit. Pentru ce, v6 intreb? De nu, pentru ca in a-
dancul sufletulut sett mai remasesa Inca o ilusie de viatA
viitdre?
Popdrele vecht printre care trair4 Iude4, in Mesopota-
mia on in Egipt, vecinil for si conlocuitorii pamentuldi
Hanaan, *), prin ingrijirea ce aveau de mortis lor, prin
*). Essai sur la geqlogie dela, Pal stine; par L. Lartet adoua parte: Au o-
rul citezit 17 petrdie (dolmen) monad tale eonstruite pe dinainte cu o deschi-
96turA patratii, prin care se puten.u-ntroduce prinosuri. Aceste petrOie funebrale
aunt situate la Ala-Safet ; allele in Manfumieh, Ia estremitatea nordica a Md.
rot' rndrte, si in piciorul muutilor Amouitidi, pe tepsanul dela El-Azemieh pana
la Ek-Saib. D. Lartet vorbeste Inca de cripte on seobituri sepate to stanca. pi
Ali,
1i
www.dacoromanica.ro

438 VIATA V1110ARE IN VECHIUL TESTAMENT
cerimoniile funerare, prin cultul misteriile lor, ne cer-
tifica ca et asteptati prelungirea existentei dupa ac6sta
viata. Apoi unit ar voi a ne face sti credem ca Iudeif
singuri ar fi marginit numai pana, ]a mdrte durata omu-
lui. Faptul ar fi destul de straniu data ar avea trebuinta
a fi stabilit cu probe nurner6se si evidente, ear noi, tre-
and deli defensiva la ofensivri, sa tomani critica de a
ne demonstra necredinta Iudeilor respectiv de viata viitOre.
Necredinta populara era Ere eu putinta la Ebro, care
imbalsamau mortii for cu ingrijirt si operatium
odata tineau del?. 30-40 dile, si carii erau asa de plecati
a tinea mortii for langa demzit incat Moise trebui sa de-
clare necurat, p'entru septe 111e, pre acel ce s'ar fi atins de
un cadavru, voind astfel a preveni prin inniormentare pe-
riculile putregiunei (Fac. L. 2 3)? Necredinta Ebreilor,
card faceau parade mortului ce-1 inmormentail, si puneati
langa, luptator armele sale .i langa rege insigniile sale?
(Ezek. LXXII, 27);- -proba este si faptul ca, Erod des-
chid.end morro6ntul luf David, afla in el insigniile regale.
Necredinta acelor ce puneau carne si vin pe mormentul
mortilor (Is. LXV, 11), datina care trecu la crestinit pri-
man si continua pang, astadi sub forma de prinosuri.
ospete pentru morti ? Necredinta Ebreilor, carii credeatt
asa de tare in prebing.;irea existentei omenesti, in cat chie-
marl prin vraji mortii in contra celor dise de Moise,
mai tardiu tots asteptati reintorcerea lei Ilia (Mat. XI, 14;
Marc. IX, 11)?
VI.
Unit convin in general ca Ebreii aveau niste credinte
populare relative la nenirire, dam pretind ca aceste fury
combatute de scriitorii
provequte tot cu astfel de deschideturi. Aceste monumente, ce se esplica mine
print 'un fel de cult al mortilor, sau de credinta a existentei for continue, in In-
deea au fort inlocuite prin pesteri si camera mormentale, prin mormiute ale re-
gilor, ca a ha Abesalos , ai eel a Zaharia, care nu sus t lipsite de o eleganta
arhitectonicA. Mai multe cuprind sarcolage, a caror aeoperis este une-ori ornat
cu sculpturi fine representand fruns.p, §i fructe, care pot avea o valorrt sinsbolica,
precum la not cos onele de siminoe la morti.
eke
santiti.
lei
sit
cI
si
si
www.dacoromanica.ro

SAt CRED. LA EBRO tN NEMURIREA SUFLETULLI 439
Ala s'ar pone problema criticel sacre ce 6re se cu-
vine a intelege grin inte]e, scriitorii santiti? Nor in-
timpinam critiet, earn se dau a sti cii Moise n'a scris Pen-
tateucu, nice David psalmit luT atribuiti ; tot acestia mai
still Inca ca Moise nu credea in nemurirea sufietului nice
David in inviere. Apo]. atunci, unde an aflat 6re acesti omeni
istecT inv6tatura lut Moise, data el nu ne-a lasat scrieri ?
Daca documentele Istoriet stint destruse, ce devine isto-
ria? o simpla conjecture (supositie), care numat este de
domeniul stiintific!
Sa fi avut sail nu 6re-care corectiunT superficiale Pen-
tateucul in timpul lur Ezdra, in fond insa trebue a-1 re-
cunoste de opera a lur Moise, si a purcede de aim pen-
tru a cunoste ideea lut Moise, on, sa fins bine intelest,
astfel numat este discusiune. Si tot asa de,pre ruarele
solutiurn critice castigate Inca din timpul sinagogel celei
man. Dar sa nu ne mai perdem timpul cu o desbatere ce
n'ar fi la local seu, si care in realitate este de putina
importanta, fiindcA not voim a sti Baca in total scriitorii
santitr, recunoscutr atare de popurul Iudeu, admit viata
viit6re.
Vom lua la cercetare in particular mai ales pre acei ce
au precedat captivitatea, cacr fart multa greutate p6te
or]. -tine a ne conceia ca Daniel si apocrifii,
Fariseii si Esenienit profesaza credinta in viata eterna
(Kale Holam. Din. XII, 1-3).
VII.
Sa consultdm limba usitatii de autoril Vechiului Testa-
ment inainte de a ceti textele ; caci in ea se aflii elemente
de informatiune asupra idee]or.
Lebab, viata, xap8tx (Ps. LXXIII, 21, Jud. XVI, 15)
este principiul intim si ascuns'.
Caiah, iww, xw Job XXXIII, 20), este fort% vitala.
Nefe,s. suflare (lob XLI, 13) mirosul (Prov. XXVII, 9).
si
Talmudistii,
:
ens
www.dacoromanica.ro

440 VIATA VI1TOARE IN VECHIUL TESTAMENT
Suflet, anima, 4)ux.,) (Fac. XXXV, 18); 4vEli.o:;;
Ruak, spirit, 7CVE5:1-% [lob XVII, I ; Eel. III, 21; Ps.
LI, 13), sufletul este suflare, aceea prin care viaza cine-
va ; este Inca o forta diving, si spiritul Jut Dumnecleit ca
si spiritul profetic Ne,samah (Far. II, 7 ; Iob XXVII, 3)
este de asemenea suflare, spirit, suflet. In aceste cuvinte,
in sensul lor, in acesta identitate de espresiune pentru spi-
ritul lui Dumneleri si pentru spiritul omului, 6re nu yeti
recun6ste spiritualismul si nu yeti simti o speranta de
viata eterna?
blortea este Muth (Ps. LXXIX, 10, Iob VII, 15) si in-
shana a fi inadusit, bolnav, adormit. Dar inadusirei suc-
cedeza deplina resuflare, Mei vindecarea, si soinnului tre-
zirea. Ideea mortei in Ebreeste rechiarna ideea invierei;
ea nu este nimicia.
_Nefe9-ul se dice a fi nutrit, adApat, respAndit, .ucis;
mort, ceea ce nu 1-ar destinge de rnaterie, dar aceste meta-
fore sent neinlaturate, si chiar limba filosofica din ;Tilde
n6stre nu este lipsita de ele. Din contra, de cite -ori nu
se afla, scris in limba ebraica, ca sufletul viaza, iubeste,
se bucura, se intristeza, se cuprinde de frica, de spe-
ranta, are putere si slabiciune, virtuti si vith, pofte si des-
gusturi, binecuventan si blastemuri. Cunostinta, cugeta-
rea, amintirea, nitarea, vointa si altele ca aceste it sent
atribuite, si t6te aceste 6re nu arara un de ajuns spiritua-
lism ; caci ace-te se aplica nu la vre un organ, ci la tot
ce este mai necuprinsibil, si mai putin material in ordi-
nul materiel. Sufleml, pentru ca a scapat din buzele mu-
rindulln, acesta suflare ruak, nu inceteza de a fi. Orga-
nele corpulut se descompun fatis, dar tine va spune ce
devine ultimo. suflare?
VIII.
Dela limbisticti sa trecem la psihologia Ebreilor. Aici
in desert am cauta analisa subtil'a si placutti a inteleptilor
www.dacoromanica.ro

SAt CRED. LA EBRO tri NEMIJRIREA SUFLI, TULLY 441
Greet. Suntem chi6mati a desvelui rnarele metafore ori-
ental e.
Durunedeil face pre om dupre cbipul set! (Fac. I, 27);
ce va sa dica acesta, de nu ca Dumne4en Eternal inzas-
treza pre om cu nernurire? Dar ce 6re este omul? Un
corp, o suflare de viaza un suflet viu, om Inca nu
este pitna, sand sufletul vitt nu este intr'ensul (Fac. II, 7).
In cealalta privire, animalul, deli mai putin perfect, cad
creatiunea omului se anunta cu o solemnitate impunet6re:
77
sit" facenz om (Fac. I, 26)., animalul, clic, nu difereste
esential de oni: sufletul viu dar constitue pre omul rege
al creatiunet, F,ii in urmarea acestei origin!, corpul se in-
t6rce in terina, far spiritul la, Dumnedeu. (Eel. XII, 7).
Analisa omulut ce Moise ne da, Iobil §i Psalmii o re-
peta Job XIV, 12; Ps. XVI, 9; Prov. XIV, 30; Iob
XII, 10 dice: El tine in mama sa sufletul a tot ce viaza,
suflarea a tota carnea omulm"), tot asa easi Cbristos
Apostolul Paul (Mat. XXVI, 41; 1 Iesal. V, 23: spiritul,
sufletul i corpul), si ea se asernamt intr'un mod singular
cu cea a lui Aristotel, or! sere a dice mai bine: corpul,
inteligenta sufletul (creLptx, you:, 1.pix-ii) a cartel despre
sztfiet a lui Aristotel par a deriva din aceesi sorginte ce si
Ba,sar (Isaia X. 18), Nefe,3 si Ruak.
Scriitorii shntiti atribue lui Nefq acelest facultatf ce
nof le dam sufletului; iar lui Ruak corespunde notiunea
n6stni, de spirit, si Baar este corpul, carnea.
Mdrtea lasa sufletul gol (Is. LIII, 12; l's. CXLI, 8).
Invierea este reint6rcerea sufletuluf in corp. lehova avcli
vocea lva Ilie ,si sufletul (nefes) copilulut se intarsd intr' en-
sul, si via (III Imp6r. XVII, 18-23). De aseminea pen-
tru fiica ha lair: spiritul (Ttvep.m) et se intorsa intr'asa.
Ezechiel profetisaza intaia data (XXXVII): Corpurile
isi reiau forma, substanta organele lor, dar nu si viaza,
cat! Ruak nu era intr'ensele. El profetisavt adoua 6ra:
sufletul vine si mortii viaza din non.
Dec! rata stabilit curat distinctiunea intre un element
si
si si
si
p
si
www.dacoromanica.ro

442 VIATA VIITOARE TN VECHIUL TESTAMENT
esential material, care este secundar §i peritor, §i un ele-
ment superior. Acest din urma, este ore aseminea peritor
qi more cu corpul?
IX.
Pentru ce Abraam ,si-ar fi dat atata grija a conserva
in pestera Macpela corpul Sarei, Tanga, care al seu §i al
rudelor ,,ale trebuiau a fi puse, de n'ar fi sperat cA, in-
tr'o di sufletul for ar fi venit a le invia? (Fac. XXIII,
19). Dumnedeti pronunta contra lin Adam Ocatuitor o
sententa de mdrte dicend: In diva in care vei manta
din el, en m6rte vei muri" (Fac. II, 17), §i din acea di
Adam este alungat din Paradis. Deci mortea pentru den-
sul nu este o nimicire, ci o schimbare de lot: din Ede-.
mul bine-cuventat, merge pe pamentul blastemat ;. mat
tardin, acestei prime morti va urma o adona, care Inca
nu va fi o ninaicire, ci o noun schimbare de lot sau
ntediu. De nu ar fi pecatuit, de s'ar fi nutrit din arbo-
rele vietei, este viderat eh, in idela scriitorului santit omul
ar fi fost nemuritor. Prin urmare, omul a lost facut pen-
tru nemurire. Dar dela cadere, omul este in exil: Sun-
tem strains §i peregrini (nemernici), ea parintii no§tri"
dice David. pilele peregrinarei mete ", dice Iob. El do-
resc de patria eca bunri, adeca, ceresca, iar nu de aceea
din care au csit", lice Apost. Paul (I Paral. XXIX, 15;
Ps. XXXIX, 13; Fac XLVII, 9; Ebr. XI, 16).
Cu tote en patriarhit sunt satin de dile, el aspira
viata mai bunt.
A muri, pentru vechit Ebrei era, a se reint6ree la pri-
rintii sei, a se reintarce la poporul on popdrele sale" (Fac.
XV, 15 ; XXV, 8 17 ; XXXV, 29, etc.). SI prin aceste en-
vinte et nu inteleg o simply adunare de corpurT, ci mai
ales de pers6ne: Mei Abraam, inmormentat la Hebron,
este adaos la poporul seu, pe eand corpul tatalm seu este
inmormentat In Haran, §i cele ale rudelor sale in Haldea.
www.dacoromanica.ro

SAll CRED. LA. EBRE.I IN NEMURIREA SUFLETULLI 443
Jacob dandu-s' ultimele sale vointl isi stringe piciarele, es-
pira .si se adauge la poporul sen" (Fac. XLIX, 33), asa
este naratinnea mortel sale, dar së §tie ca corpul seu in-
balsamat ast4pta mult timp palm a se depune la Macpela
Tanga Abraam. Aron este inmormentat pe Horeb, 'ar
Moise intr'un loc necunoscut, dar totusi ambit se adausera
la poporul for (Num. XX, 24. Deuter. XXXII, 50).
Deci adunarea cu strabunii nu este o simpla inmormen-
tare de corp, ci constata credinta in o adunare de suflete
dupa marte (Munk, Palestina).
In contra lege] lui Moise si a propriilor sale ordine,
Saul merge de consult-a pre ferneea farmactitare din Endor
si-) sere a turbura repausul lui Samuel si a-1 face sa se
scale, mort acum de demult (I, Imp. XXVIII, 8-20).
Daca Ebreii nu ()reclean in nemurire, ce ins4mnii acesta
istorie, fapta regelui si profesiunea fiirmecatorei? Moise de-
clarasa de pangarire necromantia (vraja en mortul); pen-
tru ce dar poporul intreba mortis in chestiuni despre ce' vii,
pe cand el putea intreba pre Duinnedeul ei.r? Dec', fiind
ca invoca mortis, urm6za ca credea in existenta Tor, tar
Moise nu n6ga acesta existenta, dar cu drept cuvent el
voeste ca poporul sa Intrebe pre Dumnedeul seri, carele 1-a
promis oracu]ele sale, Tar nu pre "torts, earil numal au
nice un amestec la tot ce se face sub sore.
In proverde (pilde) se afla aceste cuvinte : In calea
dreptatel este viata, si umbletul cararei sale duce la ne-
murire", (Prov. XII, 28) tar in Psalms aceste: acest
Dumnec,leu este Dumnedeul nostril in etern, $i ne va con-
duce dincolo de morte, Al mavet, Al Mut (Ps. XLVIII,
14)". Acest sens este sustinut de eel mai multi interpret'
si de septuaginta, care sins' : Acesta este Dumnedeul
nostru in vac si in vecul veculin, El ne va paste in veer".
Ca Enoh, Die hi radicat la cerun de un lertej (IV limp.
II, 1 ; Fac. V, 24): El amandol faro a muri alt trecut
in patria ce ne este promisa" (A. Coquerel, Biogr. Sacra)
www.dacoromanica.ro

444 VIATA VIITOARE IN VECTI1UL TESTAMENT
X.
Dacii fiinta omenesca resista la crisa mortef, it trebue
un non Joe de locuire. Acest be la Ebrei este ),S'eol (Iob,
XXVI, 6) si nu singurl numaT flit lui Israel it cunosceati,
ci si Moabitit. carii aveati un lett en numele El Seol, cleul
infernului. D. C. Schlottmann a cetit de curand acest
nume pe o mica statue veche din Moab.
Chiar &and origina sensulul acestuT nume an fi o cavi-
tate (bostura) profunda, on tin adanc nesatios ce chiama,
in totdeuna el insemna locuinta celor ce au piirasit a-
cesta vista parnentesca. Septuagiata, Vulgata, Onkelos si
Ionatan, Rosenmuller si Gesenius, adecii Iudeii, crestinii
si rationalistic, yeti In Seol regatul mortilor. Scriitorii san-
tit' 11 de,criu sub ore-care trasurt ; el par a destinge in-
tr'ensul diferite locuintl, fiindca Moise vorbeste de eel din
urrng Seol. Locuitorit lui sunt Refaim (Ps. LXXXVIII,
10-11). Refainaii sunt lipsiti de puterea vietei, filra a fi
insa lipsiti si de on-ce sentiment si forta : Seol s'a mis-
cat, el merge inaintea regelut Babilonulm, destepta Re-
fairnif, toti ist radimi vocea si-t1 dic : tu deci aT deventt
slab ca not, tu esti ca until din not" (Isaia XIV, 4-19).
Seal este Iocuint% celor ref, cam Core §i complicit lui sunt
inghititi de (Mitsui (Num. XVI, s3): tar Job dice Iadul
(Seol, intern) inghite pe pecatos" job XXIV, 19). Dar
este locuinta §i acelor buni: tu nu vet parasi sufletul
men in lad; si nu veT ingiidui ca santul tell sä vada
stricaciune" (Ps. XVI, 10). Este scris ca nu pate cineva
glorifica pre Dunanedeti in locuinta mortilor (Is, XXXVIII,
18; Ps. CXV, 17), dar acesta nu insemna are ea cel ce
nu-I au glorificat aim pe piiment, nu vor putea a-1 glorifica
nicT in Seol ; tact psalmistul adauge : ,,Iar not vom bine-
cuventa pre Dumnecleti de acum §i in veciT vecilor". Cre-
dinciosul este obiectul misericordiet int Dumnedeu, Tar a-
cesta mild se intinde in V. cinicie, ceea ce n'ar avea nict tin
seas, data obiectul acestet mile, adeca credinciosul, nu ar
www.dacoromanica.ro

SALE CRED. LA EBRI1 IN NEMURIREA SUFLETI LI I 445
avea existenta prelungita, in totd6una. Superioritatea cea
mare a Vechiului Testament preste t6te scrierele contem-
purane, care vorbesc de existenta dupa mane, sta in cum-
patarea deserierilor sale, ce nu se aluneca de lot in a,tura
rile mitologice, a§teptarea intelepta a deseoperirei vie -
tee eterne, care nu va avea stralucirea sa deplina, deck in
invierea Domnului vietei.
XI.
Alianta veche este aurora celei nouit. Cel din urrna
profet dice: Tata, vine qiva... preste VIM se va radica 86-
rele dreptatei" (Malah. IV, 1, 2). Moise n'a putut dice
inca: not suntem tettqenT at cerulut", cum a dis'o san-
tul Paul ; dar nicairea seriitoril santita nu pun in indoire
resplatirile viitOre, din contra, ei le presupun.
Rapirea lue Enoh este conseeinta pieta,tei sale (Fae. V,
24) Pe de oparte legea anunta ca ped6psa parintilor eade
asupra fiilor XXX1V, 7), de alta parte Ierimia sus-
tine responsabilitatea personals (XXXI, 29), Jar acordul
se stabile§te data blastemurile ereditare, precut.» esperi-
enta o atesta, privesc viata acesta, si data, resplatile vii-
tore sunt pedepse on recompense legate de judecata dupa
mane (Ebr. IX, 27). Eclesiastul (XII, 9-14) dice: Te-
me-te de Dumnedeu, observa poruncile lui, ea acesta
este totul pentru om ; tact tots, fapta Dumnedeu o va a-
duce la judeeata. Pulberea se va int6ree in puibere, jar
sptritul la Dumnedeu, carele I -a dat". Ce suflet atentiv nu
intrevede 6re aict tot adeverul crestin 6re-cum acoperit
Cu velure?
XII.
Revelatiunile divine sunt e,ential una, precum autorul
for este unul. Asa e5 cea dintm cuprinde in sine pre t6te
eel e-lalte. Astfel este sentimentul nostru intim in fie-ce 41
confirmat §i inradaeinat mat mult.
sign
(Esir.
si
www.dacoromanica.ro

446 VIATA VIITOARE IN VECHIUL TESTAMENT
Vechiul Testament nu anuntii mai inainte Invierea. Isaia
striga: Corpurile tale vor via, cadavrele tale se vor scula
Deqteptati-ve §i ye veseliti ell cantari triumfale, viol locui-
tori at terinei... Pamentul va arunca afarti, pre eel' morti".
Si aiurea, dice lui Israel : Oasele tale vor incolti ca iarba"
(XXVI, 19 ; XLVI, 14) %).
Dar, clic criticii, Job, Job eel virtuos, nenorocit, Iob eel
desperat nu face apel nici la inviere nici la netpurirea su-
fletului. Cartea lui Iob nu este numai istoria omului, ci mai
ales o justificare a provideWt prin sine insa§i. Oamenii
stint neputincio§i a o justifica, nici un rationannent omenesc
nu va fi in deajuns spre acesta. Cu cat dreptatea intelep-
tilor vorbe§te, en atata ea ingreue desperarea nenorocitu-
lui; dar, pe. cand acesta nu p6te produce alth, pace decat
dora aceea de a se contragice, qi dind este redusa, la tit-
eere prin escesul chiar al asprimelor sale, eel desperat, en
un avent sublirn, se radish, la insuo Drunneciteti ,,i vorbe§te
inspirat : macar de s'ar fi scris acum cuvintele mele
sail sa fie sapate pe stLInca, in vecie"! (XIX, 23). Ce con-
solatiune supremo aflä dreptul intristat de Durrinecieti, ce
justificatiune decisiva a provedentet are sa pronuntii el?
77
till ca Rescumparatorul men este viii, §i ca. va remanea
eel din urma pe pament; §i dad Impreuna c-: pelea acest
corp al rued va fi bucatf rupt, totu§I in carnea mea void
vedea pre Dunme4eu, it void vedea insumi, qi en ()chit
rnei II void vedea, iar nu un altul. Barunchif mei se
consuma de acest dor.... Deci sa stip' c5, este o judecata"
(Iob, XIX, 25, 27). Rescunaparatorul (Goel, Rut III, 42),
viata viit6re, invierea, rata acesta ete credinta cresting.
$i tot ce aceste cuvinte contineati Inca obscdr inainte de
Christos, pentru not creqtinii deveni a§a de luminos incat
le repeth'm in fie ce (-,ii in multe alte ocasium, iar mai a-
les pe mormentul fiintelor none prea iubite.
*). Mai tote citatiunile biblice glint fileute duprc o nourt traducere din
Evreeqte.
www.dacoromanica.ro

SAt CRED. Lk EBRE! IN NEMURIREA SUFLETULUI 447
Acesta este in resumpt resultatul cercetarilor stiintifice a-
supra credintei la Ebrei in viata viitdre si in nemurirea su-
fletulut, dupre cum se constata din diferitele scrieri ce corn-
pun Biblia, unul din monumentele literare cele mai vechi
ale omenirei.
(Traducerea depe conferiOa D. Ch. L. Frossard : Dela vie fu-
ture dans 1'Anc. Testament. Paris 1874.).
G. Erbieemi.
6Y-g-4.5,5B
CRONICA BISERICESCA.
Biserica ortodoxa autocefald din Muntenegru.
Muntenegrul este un stat independent In Europa, anume princi-
pat, forrnand o monarhie absoluta numat In ordinea de primogeni-
tura barbatesca a families Niegoch, avend o suprafata de 9,030
kilometri patrati, o populatiune de 236,000 locuitort; ate 26 loeu-
itori pentru un eliilornetra patrat. Aceste cifre stint aproximative,
cam resultatul recensementulut mai nou Inca nu s'a publicat. Afara
de 4,000 catolici §i tot atatt mahometani, populatiunea apartine
confesiunei ortodoxe. Numerul Muntenegrenilor afara din tera este
evaluat is 2,000; den§ii (muntenegrenii) sunt impraOiati pun Au-
stria, Turcia, Rusia, sunt mica eolonii in Alexandria Egipt) qi San
Francisco (Statele-Unite ale Americei de Nord). Oraple principale
in Muntenegru sent : Cetinie (capitala), Podgoritza, Nieqict, Dub
cigno, Antivari, Danilovgrad, Cola§ia, Rieca, Niego, Virbazar,
Spuj. 1).
Dupa alte informatiuni,Muntenegrul are o suprafata de de 9,400
kilometri patrati, 170 mile geografice, o populatiune de la 250,000
'Ana la 286,000, intro can 7,000 mahometani, acesta la an. 1880
Inca. 2)
In timpul de lap, suv,eran al Muutenegrului este principele Ni-
colae I Petroviei Niegoa., nascut la 1841, proclamat principe de
Muntenegru la 1860, in Cetinie, dupa mortea unchiului seu Daniel
I ; principele Nicolae, nuinit de multi i Niceta, este easAtorit cu
Milena, fia voevodului Petre Vucotici avend 9 copii (2 baeti §i 7
fete), din cart principele mo$enitor Daniel este nascut la 1871 ;
principele Mirco, nascut la 1879, porta titlul de mare voevod de
1) Almanach de Gotha". 1888, pag. 875, 876.
9) A. C11130p11173 Presili KanenAaph", Petersburg, 1887, pag. 124, 231.
www.dacoromanica.ro

448 CRONICA BISERICESCA
G-rahovatz si Zeta; principesa Zorca, naseuta la 1864, este casato-
rita, la 1883, cu princepele Petre Carageorgieviez.
Muntenegrul cAnd-va facea parte din Iliria, mai pe urma din Epi-
rul Nou, sub Imperatorul bizantin Heracliu s'a populat de catra
slaw, can mai inteiu au fost independents, iar mai pe urma, dupa ca-
derea regatului Serbiei, au trecut sub jugul Venetienilor, in seen-
lul al XIV ; sub ace! at Otomanilor, in seculul al XV ; dar in rea-
litate tot-deuna au retnas independents, tact Porta n'avea de eat o
autoritate nominala asupra Muntenegrului; IVIuntenegrenii, acest
popor mic, dar forte bray si hospitalier, tot-tleuna a fost admirat
de Europa. 2)
Actualul principat al Muntenegrului formeza o parte din vechiul
si puternicul stat serb. In antiquitate Muntenegrul se numea Dio-
clea sau Zeta, iar arum se numeste greet Mxupoiio(mov", de popo-
rele romanice si germanice Montenegro", de slaw Iitepaoroprie. de
Turn Karadagh", de albaneji Mal-Isis". In vechime Dioclea sau
Zeta cuprindea, afara de actualul principat, o parte din Albania
nordica si litorarul marei Adriatice, de la gura Drinului pana in o-
rasul Cataro, sau Cotor. Numirea de Muntenegru, cunoseuta la ju-
matatea, a doua a seculului al XV dupa Christ, este luata dupa un
munte al prineipatului, anume de In acel munte, pe carele este si-
triata capitala Muntenegrului Cetinie, care munte se numeste (sau
eel putin sa numea in timpul trecut) negru.
Istoria actualului Muntenegru, ea Cara sau terisora deosebita, se
incepe de In jumetatea a doua din secolut al XIV dupa Christ. Gaud
regatul cel mare, dar prea efemeric, infiintat de Stefan Dugan, a
cadut, dupa mortea infiintatorului seu, impartindu-se in mai multe
teri, sau state, spot a format din sine si provincia. Dioclea seu Zeta,
carea provincie este cunoseuta in aetele acelui timp subt numirea
numai de Zeta.. Sub succesorul lut Stefan Dusan, anume Urog, si
probabil, chiar sub Stefan Dusan, provincia Zeta era administrata
de familia boeresca Bali. Din familia Bals, din carea, la anul 1362,
s'au
s'au
facia cunoseuti 3 frati : Sratimir, George sau Iuriu) si
despartit d suveranul Berbiet, in an 1367, s'au proclamat in-
dependenti vr'o cati-va membri. La inceput a dominat, cu titlul de
Jupan, fratele eel. mai mare Sratimir; dupa. mortea Luz, probabil
pe la an. 1369, fratele al doile-George sau luriu, carele a primit ti-
tlul de domnitor-donzinus, iar dupa mortea ultimulut, intre an. 1375
si 1379, fratele eel mai mic Bals. Succesorul lui Bals. de la an.
1385. a fost fiul eel mai mare al frateTui celui mat mareGeorge
sau Iuriu, carele a avot de succesor, in an. 1403, sau 1404. pe fiul seu
propriu Balq junior. Primal din acesti dot, avend fries, ca va fi ne-
1) Alm na .11 do Gotha", 1888, pag b6.
I N. Bouillet. Dictionnaire universe! d'histoire et de geographie", Paris, 1863,
19 edition pag. 1212. Acest dietionar, aprobat de Papa din Roma, de arhiepis-
copia si Universitatea din Paris, este pOte eel mai bun dictionar istoric gi geo-
grafic. Pentru orientul ortodox ins se pate afla forte I utin in aces! dicti nar
Asa, spre exempla, in el nu ,e mentiondza nthear de loc renumitii patriarhi de
Ierusaliw, DositheiiL qi Chrysanth a ciiror activitate este cunoscutil si in t6rile
romdue, ne mai vorbind de alte person-, Insemnate in biserica ortodoxd de
orient
1)
Balg,
I
www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERI&SCA. 449
cesitat sa cedeze partea orientala muntosa a terel sale turcilor, s'a
grabit, la an. 1396, s'o venda venetienilor, tar secundul dupe rez-
bele indelungate, la inceput nenorocite, Jar pe urma favorabile sie,
cu venetienii, a reugit a lull indarat tot, pe a vendut, afara de ora-
gul Scutari.
Dupa mOrtea Jul Balg, carele a murit la an. 1421, ne lashnd mog-
tenitori, gi chiar aprope era sa fie otravit de agentil vene-tieni, car"
au declarat pretal pentru capul lui, la inceput au cuprins tota Zeta
venetienn, iar mat pe urma in au. 1.423, jumetate din Zeta a fost lu-
ata de venetieni de catra despotul serb qtefan, dupa carele, in tim-
pul fugiret de turn a succesorului Jut, /urizi Brancovicz, o parte din
cele cucerite de el din nou s'a intors venetienilor, iar alta parte a
fost cucerita de catra voevodul de Cholmqtelan Cosacea. Mat de-
parte dupa acea tota Zeta inferiera, situata la polele muntilor, gt
tote oragele zetice : Budva, Antivari, Dulcigno, Scutari g1. Drivast
au in stapanirea venetienilor, de la cari treptat au trecut la
turci; apol Zeta superiora sau Muntenegrul actual, a format, sub nu-
mirea de voevodat, un stat nou deosebit, de positia restaurata a
caruea se servegte actualul principat al Muntenegrului.
Intemeetorul noului stat deosebit a fost qtefan Cernoevict, numit
ast-feliu Stefanica carele se trage din familia lurafia, carea familie,
dupa Balg, era intaea dupa putere intre familiile boeregti, seu acele
ale domnilor stapanitori din Zeta. Profitand de resbel intre tefau
Cosacea gi Venetieni, gi inclinand catra ultimb, ca parte ma" t ire,
Cernoevic" a fost recuuoscut de venetieni in calitatea de voevod pe
carea 'gi-a iinsugit-o. gi a fost admis intre servii vassal' al republicet
venetiene. La inceput t era lut a fost forte neinsemnata, afiandu-se
intr'un loc al Muntenegrului actual, cam 'Leta Zeta inferiera apar-
tine Venetienilor, tar cea mat mare parte din Zeta superiora era in
stapanirea lui Cosacea. Insa la an. 1455, luand de la Cosacea priu
forta, seu primind priu alte mijloce, tote cuceririle de la el, Stefani-
fa sau Stefan Cernoevici era stapan pe cea mai mare parte a Zetet
superiere, gi a murit la an. 1460, recunoseendu-se a doua Ora, ca
vasal al venetienilor In an. 1455. Succesorul lut a fost fiul lui loan
Cernoevic. Ocupand locul pariutesc, Ivan a nesocotit dominatiunea
venetienilor, spre a'gi mari pe socotela venetienilor posesiunile sale,
9i a reugit a capata de la dengil seu tota, seu o mare parte din Mull-
tenegrul sudic actual, gi parte din litorarul occidental al mare' Adria-
tice. La an. 1473 el a fost necesitat sa fuga in Italia, spre a scapa
de urgia tureilor. La an. 1480 seu 1481, intorcendu-se din nou in O.-
ra sa, el a zidit in Cetinie, actuala capitala a principattilui, monasti-
rea cu biserina Maim. Dom nului de Loretto, in an. 1485, cand a stra-
mutat gi scaunul Mitropolitulut de Zeta din regedinta anteriora, a-
dica din monastirea st. Michail, din Zeta muntOsa. Succesorul lui
Ivan Cernoevici, decedat in an. 1490, a fost fiul lui Juriu, carele la
Inceputul dominatiunel sale, pana la an. 1494, a fost necesitat, ase-
utinea, ea gi parintele seu, sa se ascunda de turci in Italia, gi carele,
intre an. 1495-1499, a fost departat de la domnie de qtefan, fra-
tele seu mat mie.
Cu acest Juriu se intrerupe viral voevotlilor muntenegreni, gi dupe
Biserica Ortodoxa Rornia. 4,
minas
www.dacoromanica.ro

450 CRONICA BISERICESCA
mertea lui, carea a urmat la an. 1514, micul Stat muntenegren a
fost anexat la Turcia, formand o part din pasalicul de t`7:cadar sau
Scutari. 1)
Sub dominatiunea turcesca, Muntenegrul s'a aflat de la inceputul
seculului at XVI palm la finele seculultu al XVII, sau aprope done
sute de ant. Atirnarea de Turcia, dupa cum trebue de presupus,
n'a fost in adeveratul sens at cuventaltu, ci sernana cu area semi-
independenta, cu carea se folosese in timpul de fay, albanejii din
unele par0 muntose, can (albaneji) platesc tributul numat atunci,
cand voese, Sultanulut, ref usand on -cand amest guvernulut tur-
cesc in administratia for interna. La finele seculului at XVII mum-
tenegrenii s'au decis din nou sa'st intorca deplina libertate, cea ce
o parte dintre densitau reusit s'o capete prin Daniel Petrovici Nie-
goch, originar din satul Niegoch, nu departe de Cetinie.. Avest Mi-
tropolit-priucipe a fost ales la an. 1696, sal/ 1697, cand a taet p'un
cap pe top serbit din Muntenegru, can s'au turcit i s'au faeut ma-
hometani, care taere se asematia en noptea st. Bartholomea si vespe-
rile siciliene....
Partea din Muntenegru, carea a devenit libera sub mitropolitul-
prineipe Daniel se compunea din urmatorele nach4 (judete) actu-
ale-Catun, Rieca, Lesan, Dupa Daniel au fost urmatorit suverani,
can, ea si Daniel, decedat la 11 Ianuariu 1735, erau tot-odata, atat
mitropoliti, eat gi principi :
Petrovict, nepotul bit Daniel, carele a domnit de in an. 1733
pana In februar 1782, cand a decedat. La an. 1750 el a hirotonit
in mitropolit pritnit, ca adjutor in administrare, pe verul seu at
doile, Vasile Petrovici Plamenatz, carele a deccdat la Petersburg,
In an 1766. Tot in acel an s'a ivit in Muntenegru cunoscutal usur-
pator 4tefan junior, carele clicea, ca este Petru al 111, itnperatorul
Rusiel 2), carele, traind in Muntenegru pana la an. 1774 aprope
cu total 'st-a insusit administrarea laica de la Sabba, carele era slab
de caracter.
Petra Petrovia 1, sant, carele a domnit de la an. 1782 pana la
an. 1830, decedand la 18 0-tombre acest an. Sub el s'a anexat la
Muntenegru, intre mill 1792-1796, actualele naehit muntenegrene :
Cernici, Belopaulici, Piper, Moraci.
Petra Petrovict al 11, carele a domnit de la 1830 pana in 19 Oc-
tombre 1851, cand a decedat. El este ultimul mitropolit muntene-
gren, carele era tot o-data priacipe. Subt el, la an. 1831, s'a a-
nexat in Muntenegru nachia Cuci.
Ca snecesor al Jul Petru Petrovici s'a ales nepotul lut Daniel Pe-
trovia. El, ne vroind sa pritnesca monahismul, a reusit sa primesca
consimtamentul de la adunarea poporultu, ca pe viitor autoritatea
laica sa fie despartita de cea bisericesca, si, sub nuinele de Daniel
I, s'a proclamat prineipe ereditar al Muntenegrulut. El a domnit de
In an. 1851 pana la 30 fuliu. 1860, and a fost ucis, in Cataro, de un
muntegren. De ore -ce el n'a lasat dupa sine mostenitort, apot, con-
', Mauyreurb Pyceuiti BICTIIIIK73", Mosque, 1869, No 7, pag 33-38.
2) Petru III a fost nepot Petru I eel snare ¢i biirbat al Reaterinel a II
El a fost pe tron numal 6 luni (1761-17621. Qi ucis la Oranienbaum, langiii.
Petersburg, in luniu 1762. din ordinul Ecaterinef a IL...
Saliba
si
si
si
a
-cad
www.dacoromanica.ro

1888 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (18)

Similar to 1888 06

Similar to 1888 06 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1888 06