1907 03

rim Sct se citeasca In4tiintarea ce se ga'se.$te
la pag. 370 relativ la abonamentulII acestei Reviste. III
BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiasticii
A
SWUM SIND AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROME.
ANUL AL X X X I-lea, No. 3.
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Acte Oficiale. 251
2 Biserica crestinA Ortodoxl de Rasarit si
Biserica Anglicans 281
3 Date sigure ce cuprind ist. peripetiilor prin
care a trecut Bucovina dela 1777-1870 289
4 Ciprian 298
5 Contributiuni la Istoria Bisericeasea. 305
"..e 6 Viata nomad/ a vechilor Ebrei. . . 315
7 Calatoria mea la sf. Munte Athos, In
Palestina si Egipt. 327
8 Predict la ziva Sf. Apost. Petru si Pavel 340
9 Chestiuni de actualitate pentru clirici 347
10 Cronica Bisericeasca 353
11 Budismul 862
12 Evangelia sau viata si invatatura Dom-
nului nostru Iisus Hristos 367
13 Instiintare 370
BUCUREM
TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICEVI
1907..
II
II
,
:sn''''111ML.771tML,
sP3
SEcT I /1.. ISTOREE
i
tl
,
s4
i
. . . . . .
mo
-t
,
,
MiLir
_..,..w or- - , ___,A;7far -....,-. , .
1-r-
,- til
4...7,,T.._
,-
. . . . . . . .
. . . . . . . .
.
.
.
. . . . . . .
. . . . . . .
. . . .
,
www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA" No, 3.
ACTE OFICIALE.
-11111111--
Samarul sedintei din 24 Octombre 1906
edinta se deschide la ora 9 dimineata sub presidentia
I. P. S. Mitropolit Primat. Presenti 16 P. P. S. S. Membri.
Se citeste sumarul sedintei precedente si se aproba.
P. S. Episcop al Huiilor arata, ca in sedinta precedents
s'a citit raportul comisiunei de petitiuni relativ la cererea
D-lui Locot. Colonel N. Boerescu de a-i se Incuviinta sa
editeze icoana Maicei Domnului din Sf. Monastire Neamtu
si Sf. Sinod 'i-a aprobat cererea. P. S. Sa roaga a se pre-
ciza, ca. Dl. Locot. Colonel Boerescu are binecuvantarea
Sf. Sinod de a edits aceasta icoana, dar nu are dreptul
de a oprl sa." o editeze si altii, caci chiar Sf. Sinod pate
sa o editeze, pentruca D-sa nu este proprietarul acestei
icoane. In urma discutiunei urmata, se aproba propunerea
facuta de P. S. Episcop al Husilor.
Se citesc urmatoarele comunicari: Raportul R. S. Direc-
tor al Tipografiei Cartilor bisericesti, prin care supune la
cunostinta Sf. Sinod, ca In depozitul tipografiei se mai a-
ft putine exemplare din Mince si Catavasier, si roaga a
se incuviinta retiparirea acestor carti.
Idem, win care supune la cunostinta Sf. Sinod, ca Ad-
ministratia Casei Bisericii 'i-a pus In vedere ca sä se re-
tipareasca Aghiazmatarul in 2000 exemplare In loc de
www.dacoromanica.ro

252 ACTS OFICI ALE
10,000, dupre cum s'a hotarat de Sf. Sinod, J'ipicul bi-
sericesc in 2000, exemplare In loc de 5000 si Tipicul cel
Mare a se tipari in anul viitor. Acestea se trimit la comi-
siunea pentru Revista si Tipografie si pentru cartile de
ritual.
D-nul Ministru al Cultelor si Instructiunei intra in sala
sedintelor.
P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu raportor, citeste mai
multe rapoarte ale comisiunei de petitiuni privitoare la ce-
rere de tundere in monahism a fratilor Joan T. *tefan si
Mihail Bradateanu din sf. Manastire S/atina; Andrei Gr.
Lacatusu din sf. Manastire Horaifa; Simion I. Dulgheru
din sf. Manastire Vorona; Gheorghe V. Gabur, Joan D.
Ionescu si Nic. Gh. Bodescu din sf. Manastire Durdul cu
schiturile dependinte: Bisericani si nrceiu; Petru Veriha
zis si Salciuc din sf. Manastire Rclica; Teodor Cobzariu,
Gh. Constantin Cap mare, Gh. P. Popa si Teodor Stiirza
din sf. Manastire Neamtu-Secu; §i a surorilor: Ana Tata,
Ana Coca, Smaranda V. Toader Tabarnac) Elena Chindea,
Anica Ionita T. Ilie, Maria V. Anastasiei, Mariuca Sasu,
Anastasia Bratu Piscu si Ana Joan Apostol din sf. Manas-
tire Agafiia; Maria V. D. Ioanicliie din sf. Manastire Va-
ratecul precum si recunoasterea calugarirei savArsita in caz
de boala a surorei Maria Cazaciuc din sf. Manastire A-
gafton.
Idem, pentru cererea de tundere in monahism a suro-
rilor: Rada Marin Gheorghe (Hagiicaj', Elisaveta Ilie Balan,
Paraschiva Grigorescu, Elisaveta Christea Popa, Elena S.
Brutaru, Chiriaca D. Ionescu, Oprica Ionescu, Smaranda
N. Doicescu si Ana N. N. Pestesi din sf. Manastire Ti-
gdneiti.
Idem, a fratilor: Constantin Bratila. si Joan Bodolan din
sf. Manastire Bogclana, precum si recunoasterea calugarirei
savarsita, in caz de boala a fratilor:' Costache Costin Gradea
si Mihail Gh. Dumitriu din aceiasi sf. Manastire. Se aproba
condluziunile rapoartelor comisiunei, cari sunt de a se ad-
mite cererea de tundere in monahism precum si recunoa-
sterea calugarirei savarsita in caz de boala a numjcilor frati
si surori.
Idem, relativ la cererea locuitorului Constantin N. Botea
www.dacoromanica.ro

ACTI3 OFICIALIZ 253
din comuna Isvoarele jud. Prahova, de a-ise acorda Inalta
binecuvantare sa se casatoreasca a patra oars. Se aproba
concluziunile raportului comisiunei, can sunt de a se lasa,
cazul la chibzuinta I. P. S, Mitropolit Primat, Chiriarhul
respectiv.
P. S. Ark Nijon Ploeiteanu, raportor, arata ca In una
din qedintele precedente P, S. Sa a citit raportul comisiu-
nei de petitiuni privitor la cererea Diaconului Dimitrie Si-
mionescu i sotia sa Caliopi Calipso din Iasi, de a li se
acorda lnalta binecuvantare sa retipareascd lucrarile de
psaltichie ale decedatului psalt Dimitrita Suceveanu, ai cd-
ruia motenitori directi sustin ca sunt. In acea §edinta Sf.
Sinod a amanat rezolvirea acestei chestiuni pana and pe-
titionariI vor dovedi ca In adevar sunt mostenitori ai de-
cedatului psalt. Acura primindu-se la Sf. Sinod actul le-
galizat de Onor. Trib. Iasi, prin care se constatd, ca numitii
petitionari sunt motenitori ai numitului psalt, roaga a se
hotari asupra cererei ce au facut. Se aproba a li se incu-
viinta cererea de a retipari lucrd' rile de psaltichie ale de-
cedatului Dimitrita Suceveanu.
P. S. Episcop al Romanului, raportor, citqte raportul
comisiunei de petitiuni relativ la cererea comitetului pentru
strangerea de mijloace banWi cu condici de mild, din
care fond sa se poata zidI o biserica ortodoxd romAnd cu
chilii alte a§ezaminte de bine-facere In Sf. Cetate Ieru-
salim.. Se aproba concluziunile raportului, can sunt de a
se admite cererea §i a se comunica despre aceasta P. P.
S. S. Chiriarhi §i D-lui Ministru al Cultelor.
Idem, relativ la cererea D-lui Radu D. Roseti de a se
aproba piesa religioasa lucratd de D-sa, intitulatd disus),
Se aproba concluziunile raportului, cari sunt: ca mentio-
nata lucrare nu numai sa nu fie jucata, dar nici chiar ti-
parita, ardtandu-se petitionarului sa se multumeascd §i D-sa.
precum se multumesc toti fiii Bisericii cu modul de care
se serve§te sfanta Maica noastra Biserica lui Hristos a ne:
infatiqa pe Mantuitorul prin slujbele Dumnezeeqti dela Na-
terea si pand la Inaltarea Lui la ceruri, prin serviciul Dum-
nezee§tii Liturghii, prin citirea Sf. Evanghelii, prin lnfati-
area pe Icoand, §i prin prezenta Lui reald In Sfintele
Taine,toate InfatiOri ale Lui, fara de asemanare mal
si
www.dacoromanica.ro

254 ACTE OFIC1ALE
inalte si mai Intaritoare pentru credinciosi in credinta si
viata Santa crestina decat oricare altele ce am mai in-
cerca sa facem not muritorii.
P. S. .Episcop al Rcimnicului, aduce la cunostinta Sf.
Sinod, ca in anul acesta, cu ocaziunea serbarei Jubileului
de 40 ani de domnie glorioasa a M. S. Regelui s'a tinut
in Capita la un congres al asociatiunei pentru raspandirea
stiintelor. La acest congres a fost o sectiune numita a
Cultului, la care s'au intrunit preotii si a fost poftit si
P. S. Sa, precum si alti R P. S. S. Episcopi si Arhierei.
Sectia aceasta numita a Cultului a avut loc In zilele de
13-15 Septembre si s'a dus acolo si P. S. Sa, dupa ce
a cerut bine-cuvantarea I. P. S. Mitropolit Primat si au
mai fost si dintre P. P. S. S. Arhierei precum si dintre
Preoti si alte persoane.
In prima sedinta a acestei sectiuni P. S. Sa a facut o
comunicare, ca femeile romane din trecut lucrau stofe fru-
moase pentru Sf. noastra.' Biserica si ca ar fi bine ca tot
astfel sa urmeze a face si cele din timpul de fatg.. La alte
sedinte P. S. Sa n'a luat parte; dar a aflat, ca unii si-au
permis sä faca critici privitoare la administratiune si de
aceea crede, ca ar fi bine ca la astfel de intruniri fie
o comisiune, care sa stie mai dinainte despre ce are sa
se vorbeasca, pentru ca djscutiunile sa fie folositoare, ne-
permitandu-se critici neintemeiate, cari nu-'si pot avea locul
la asemenea Intruni7i i care pe P. S. Sa i -au mahnit afl'and
ca s'au petrecut la aceasta intrunire astfel de lucruri.
P. S. Eftiscop al Dundrei de jos, arata ca. P. S. Sa a
fost invitat la acel congres de catre D-nul Dr. Istrate si
a luat parte, dupa ce a cerut, binecuvantarea I. P. S. Mi-
tropolit Primat; ca si P. S. Sa a regretat modul cum s'au
discutat chestiunile privitoare la Biserica, si a cautat sä
dea lamuririle necesare si sa restabileasca adevarul cu pri-
vire la atacurile aduse administratiei Bisericii in special
din Dobrogea.
I. P. S. Mitropolit al Moldovei sustine, ca nu este bine
ca P.P. S.S. Membri ai Sf. Sinod sä ia, parte la intruniri
numite congrese bisericesti, cari se in faro stirea si Incu-
viintarea Sf. Sinod si amintWe cum un P. S. Membru a
fost altaclata pus sub pedeapsa doi ani de SF. Sinod, nu
s4
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 255
pentruca a luat parte, ci numai pentruca n'a iscalit o en-
--ciclica, care se da. de Sf. Sinod tot in privinta unor ase-
menea Intruniri. Ce fel de congrese bisericesti sunt acelea,
-care se in fara stirea si invoirea Sf. Sinod ? Si cum pot
lua parte la ele preotii si mai ales P.P. S. S. Membri ai
Sf. Sinod, neavand incuviintarea Sf. Sinod sau cel putin
I.I.a P.P. S.S. Mitropoliti respectivi sub a caror jurisdic-
itiune canonica se afla.' ? Acesta este un act contrar bunei
randueli canonice, pe care trebue s'o observam cu totii
si nu trebue sa abuzam de bunatatea I.. P. S. Mitropolit
Primat, Presedinte al Sf. Sinod.
I. P. S. Mitropolit Primat, Preiedinte zice ca, I. P. S.
Sa are convingerea, cum ca. toti P.P. S.S. Membri ai Sf.
-Sinod 4si cunosc datoriile pe care le au si le Indeplinesc.
D-nul Ministru al Cultelor dupa ce arata, ca n'a avut
-cuno§tinta despre tinerea acestui congres, caci dace, ar fi
stiut ar fi luat masurile pe care le-ar fi crezut de cuviinta,
citeste Mesagiul Regal de inchiderea sesiunei de toamna.
a Sf. Sinod.
Prerdinte (ss) Iosif Mitropolit Primat.
Secretar (ss) Callist Boto.,seneanu.
Sumarul fi edinfei din 1 Mai 1907.
Sesiunea ordinara de primavara a Sf. Sinod s'a deschis
cu solemnitatea obisnuita, oficiindu-se In Catedrala Sf.
Mitropolii cuvenitul Te-Deum la ora 10 dimineata in pre-
:zenta D4ui Ministru al Cultelor si Instructiunei si a P.P. S.S.
Membri, iar la ora 101/2 oficiat sfintirea apei in sala
.sedintelor Sf. Sinod, dupa care D-nul Ministru a citit Me-
sagiul Regal de deschiderea sesiunei.
I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, declara sesiunea
-deschis6..
P. S. Episcop al Dundrei de jos, Secretar, citeste apelul
nominal al P.P. S.S. Membri. Prezenti 14, in congediu 2.
P. S. Arh. Callist Botoseneanul, Secretar, citeste su-
marul sedintei ultime din sesiunea de toamna a anului
trecut si punandu-se la vot, -se aproba.
s'a
www.dacoromanica.ro

256 ACTE OrCIALE
Se aleg prin aclamatiune, dupa. propunerea I. P. S. Mi-
tropolit Primat, Presedinte, aceiasi P. P. S. S. Secretari
Membri in comisiuni, cari au fost si in sesiunea trecuta si
anume Secretari: P. S. Episcop al Dunarei de jos si P. S.
Arhiereu Callist Botoseneanul.
In comisiunea de petitiuni: R S. Episcop al Romanufui si
P.P. S.S. Arhierei Nifon Ploesteanu si Sofronie Craioveanu;
In comisiunea pentru cercetarea manualelor de invatamant
religios, curs primar: P.P. S.S. Episcopi: al Argesului si
al Ramnicului si P. S. Arhiereu Ghenadie Bacaoanu; in
Comisiunea pentru cercetarea manualelor de invatamant
religios, cursul secundar: P.P. S.S. Episcopi: al Dunarei de
jos si al Husilor si P. S. Arhiereu Meletie Galateanu; In
comisiunea pentru cercetarea manualelor de muzica. bise-
riceasca : P.P. S.S. Episcopi : al Argesului si al Ramnicului
si P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu si in comisiunea pen-
tru revizuirea, cartilor liturgice si pentrU Revista si Tipo-
grafie: P.P. S.S, Arhierei : Valerian Ramniceanu, Sofronie-
Craioveanu si Melchisedec Pitesteanu.
D-nul lffinistru al Cultelor 3i Instruefiunei arata, ca desi
s'au luat masuri si mai Inainte de Sf. Sinod, ca sä nu se
mai tina ca sarbatori acele numite: Circovi, Filipi, trei
Marti si trei Joi dupa Pasti si altele ca Foca, Ilie-Palie,
totusi ele Inca se tin mai ales de tarani, din cauza ca preotii
nu staruesc sa-i faca sä inteleaga, ca acelea nu sunt sar-
batori crestinesti, $i deci nu trebuesc tinute, din contra_
pe unele locuri chiar preotii fac ca sä fie respectate acele
sarbatori pagane.
Prin tinerea unor astfel de sarbatori se aduce insa mare
paguba, de oarece ele sunt tocmai in vremea cand ar tre-
bui sa fie cda mai mare activitate in lucrarile agricole. A-
fars de aceasta se stie, ca taranii nostri se hranesc rau
chiar in zilele de dulce si in nu numai posturile recunos-
cute de Santa noastra Biserica ci si alte posturi nerecu-
noscute de Biserica, precum este postul din saptamana
asa numita a negrilor si in ziva de Luni peste tot anul.
Pentru inlaturarea unor astfel de obipeiuri vatamatoare,
Domnia Sa roaga a se lua de care Sf. Sinod masurile pe
care le va crede de cuviinta si a pedepsi pe acei preoti,
www.dacoromanica.ro

ACTS OFIC1ALE 257
cari nu vor starui sa desradacineze din popor astfel de
-obiceiuri.
Pe langa acestea Domnia Sa atrage atenciunea Sf. Sinod
qi roaga a se lila masuri, ca preotii sa nu pretinda, pen-
tru serviciile religioase pe care le fac poporenilor precum
botez, cununie, inmormantare altele, sa li sa plateasca
mai mult cleat este prevazut in regulamentul Legei Clerului.
I. P. S. Mitropolit at Moldovei Sucevei, multumeqte
D-lui Ministru, pentru ca se ingrije§te, ca bun roman qi
bun cre§tin, de tot ce este spre binele §i folosul popo-
rului nostru. Dar pentru a se putea lua de catre Sf. Sinod
masurile, care se vor crede de cuviinta, spre indreptarea
acelor obiceiuri necre§tine, pe care Domnia Sa le-a relevat,
I. P. S. Sa crede ca ar fi bine sa se aleaga o comisiune,
care impreuna cu D-nul Ministru sa se ocupe de toate a-
ceste lucrari Si sa avizeze la masurile pe care le-ar crede
necesare ca sa se is qi pe care sä le supund deliberarei
Sf. Sinod.
D-nul Ministru at Culteior lnstructiunei Impart4este
propunerea facuta de I. P. S. Mitropolit al Moldovei, de
a se alege o comisiune, care impreuna cu Domnia Sa sa
se ocupe de cestiunile despre care a vorbit, precum Si
de indreptarea unor parti din actuala lege a clerului qi a
regulamentului ei.
1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, consulta pe Sf. Sinod
daca prime§te sä se aleaga o comisiune, care sa se ocupe
de cestiunile despre care a vorbit D-nul Ministru, precum
de modificarile ce ar fi bine sa se faca legei clerului qi
regulamentului, sau sä se aleaga cloua comisiuni deosebite.
Sf. Sinod prilmWe in unanimitate sa se aleaga o sin-
gura comisiune.
I. P. S, Mitropolit at Moldovei, propune a se alege in
comisiune P.P. S.S. Episcopi: al Argqului, al Ramnicului
§i al Dunarei de Jos.
Se prime§te in unanimitate.
D-nul Ministru se retrage din sala qedintelor.
P. S. Episcop at Dundrei de jos, Secretar, da citire ur-
xnatoarelor comunicari :
Telegrama P. S. Episcop al Romanului, prin care roaga.
§i
§i
,st
www.dacoromanica.ro

258 ACTE OFICIALE
a-i se acorda congediu pe tot timpul sesiunei .de prima
yard, fiind bolnay.
Se acorda congediul cerut.
Adresa Ministerului CultelorAdministratia Casei Bise-
ricii,prin care comunica cä, in urma modificarei adusa.
legei Casei Bisericii, in puterea art. 5 alin. j. nimeni, afar&
de Tipografia Cartilor Bisericesti, nu mai poate vinde icoane
in Ord.
Idem, a aceluiasi Minister cu care inainteaza un nremoriu
si lucrarile candidatilor la catedra de Exegesa Vechiului
Testament, Limba Ebraica, Arhiologia Biblica si Introdu-
cerea in cartile Vechiului Testament, dela Facultatea de
Teologie si roaga a se rosti Sf. Sinod In conformitate cu
legea instructiunei.
Idem, inainteaza, in copie, petitia prin care Cucernicul
Econom Dr. Const. Popescu, cere a fi inscris intre can
didatii la catedra de Exegesa Vechiului Testament,, Limba
Ebraica etc. dela Facultatea de Teologie, inaintand si 5
exemplare de gramatica Ebraica si 4 exemplare de Ex-
plicarea Psalmilor Mesianici.
Idem, inainteaza, in copie petitia Cucernicului Diacon
I. Popescu 'Malaesti, prin care cere inscrierea intre can-
didatii la catedra vacanta de Limba Ebraica, Arhiologia,
Biblica etc., dela Facultatea de Teologie si comunica ca.
D-nul M. I. Mihaileanu, unul din candidati la aceasta ca-
tedra, s'a retras.
Petitia cucernicului Diacon I. Popescu Malaesti, cu care
inainteaza un memoriu si cease exemplare din scrierile
cucerniciei sale, privitoare la catedra de Limba Ebraica.,
Arhiologia Biblica, etc. dela Facultatea de Teologie.
Adresa Ministerului Cultelor cu care inainteaza in copie
Intampinarea facuta. de Protopresbiterul Econom Simion
Popescu, profesor de Religiune la Liceul Lazar din Bu-
curesti, prin care da lamuririle sl explicarile cerute prin
ordinul Onor. Minister, relativ la dispozitiunea luata. de
Sf. Sinod privitoare la numitul preot si profesor.
Adresa Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu care inainteaza
adresa Ministerului de Interne, relativa la post si la botezul
c
Idem a aceleiasi Sf. Mitropolii, cu care inainteaza. do
opiilor.
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 259
-sarele cu actele pentru tunderea In monahism a fratilor:
Grigore Constantin, Chirita Ion, Nicolae Stefan, Vasile Du-
mitru si Gane Ivan din M-rea Cernica; Joan Aldea Idor
din Schitul Pestera-Obarsia jud. Dambovita si a surorilor:
Octavia Oprea Viza, Lina Me Ion, Marina Gh. Petre, Maria
Niculescu, Ana M. Constantin si Zmaranda Dumitru din
M-rea Pasarea; Efrosina Serb. Balasescu si Maria I. Mar-
mandiu din M-rea Viforata, precum si recunoasterea calu-
garirei savarsita in caz de boala a fratilor Stefan Zincu-
lescu si Gh. Stan Neagu din M-rea Caldarusani.
Idem, a Sf. Mitropolii a Moldovei si Sucevei cu care
inainteaza dosarele pentru tunderea In monahism a fratilor:
Gavriil N. Chele din M-rea Dural', Luca Chiruta, Nicolae
Butulea si Grigore Chimp. din M-rea Rasca ; Gheorghe I.
Verenciuc din M-rea Slatina; Iosif I. Tifescu, Gh. Gr. Mo-
canu, Mihalcea Gh., Arcale Ciornovodeanu, Gr. Gheorghiti,.
loan Gh. Burlacu, loan Gh. Rata, Joan Filip si Gh. Popa
-din M-rea Neamtu-Secu; Costache Cotoc din M-rea Vo-
rona; si a surorilor Elena Ciornovodeanu, Elena Dimitriu
si Maria N. Volcinschi din M-rea Agafton; Ana T. Gr.
Mare, Anastasia V. Bordianu, Ioana Z. Stanciu, Marina
Toader Boca, Olimpia Nicolau, Elena I. V. Pipirigeanu,
Varvara_ Verdescu, Maria V. Dabija, Paraschiva Durnitroaei,
Ana D. Munteanu, Ruxandra D. Costachioaei, Elena Io-
nescu, Anica V. Later si Cristina Fetrache Constantinescu
din A/Prea Varatecu; Elena Vasile Gavriil Nita din Schitul
Almas si recunoasterea calugarirei savarsita in caz de boala
a batranei Elena Dascalescu din M-rea Razboeni.
Idem, a Sf. Episcopii a Ramnicului, cu care inainteaza
dosarele cu actele pentru tunderea in monahism a fratilor:
Ion N. Cosmulescu, Gheorghe I. Ciurea si Nicolae Popescu
din M-rea Tismana, Alex. Nicolaescu dela Sf. Episcopie
a surorei Maria G. Visan din M-rea Hurezu.
Idem, a Sf. Episcopii a Romanului, cu care inainteaza
dosarele cu actele de calugarire a fratilor: Dimitrie Cal-
caiu, Ioan Gogonel zis si Dabija si Costache Condrea din
Sf. Manastire Bogdana si a surorilor: Agaftonia Hartanu,
Ecaterina N. Popa, Maria V. Grumeza din sf. Schit Giurgeni.
Idem a Sf. Episcopii a Husilor, cu care inainteaza do-
sarele pentru calugarirea surorilor: Marghioala Pascal, Zoita
si
www.dacoromanica.ro

260 ACTS OFICIALS
Cojan, Casandra Munteanu, Maria Dragan, Ecaterina C.
Munteanu, Ana D. Columb i Maria Huhu lea din Sf. M-re
Adam.
Idem, a Sf. Episcopii a Argeplui; cu care Inainteaza
dosarul cu actele pentru recunoWerea calugarirei preo-
tului supranumerar Joan Dumitrescu din parohia Linia Ha-
nului, comuna jud. Arge, calugarit in M-rea Turnu
jud. Arge§.
Idem, a Sf. Episcopii a Dunarei .de jos, cu care inain-
teaza dosarele cu actele pentru tunderea in monahisin a
fratilor Leonte Caracuda, Joan Mincea din M-rea Cocoq §i
Andrei Cuzub din Schitul Saon.
Petitia D-lui Dr. I. G. Sbiera din Cernauti, cu care ina-i
inteaza trei exemplare din cartea sa «Contribuiri pentm
Istoria Romani lor,sociala, economics. §i religioasa§i
roaga a fi recomandata preotilor In qcoalele clericale..
Idem, a D-nei Victoria Gh. Pamfil din Focani, prin care
roaga a-i se da binecuvantare sa mearga qi in vara anului
1907 la Sf. Manastire Varatecu, fiind bolnava §i avand
un fiu de 16 ani, bolnav de mai multi ani.
Idem, a Preotesei vaduve Stana Preot Ioachim Iordache-
din comuna Dobridoru jud. Doljiu, prin care roaga a-i se
acorda un ajutor neavand cu ce tral.
Acestea se trimit la comisiunea de petitiuni.
Adrea. Ministerului Cultelor,Administratia Casei Bi-
ericii,s cu care inainteaza calendarul de parete calen-
darul bropra pe 1908, lucrat de P. S. Arhiereu Sofronie
Craioveanu, spre a se cerceta a se Inapoia pentru ca,
daca va fi aprobat, sa se des spre tip'a'rire.
Idem, prin care comunica ca, cu privire la adresa Sf.
inod,S cu care s'a inaintat statele pentru achitarea diurnei
P. P. S. S. Membri ai comisiunei Insarcinata cu revizuirea.
textului supravegherea tiparirei Tipicului, Aghiazmata-
rului Tipicului cel Mare, roaga a nu se mai angaja. chel-
tueli de acest fel, pentruca nu s'ar putea platl, de oarece-
Casa Bisericii are un budget votat de Camera din care-
nu poate
Idem, a Sf. Episcopii a Romanului, cu care inainteaza
un exemplar de tipic bisericesc publicat de D-nul Mihait
Balcesti,
si
§i
§i
si
si
si
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 261
Stamate, Directorul scoalei de canto, psaltichie si muzica
vocals din Bacau, fiind cerut de Sf. Sinod.
Idem, a .Epitropiei bisericii din comuna Isverna judetul
.Mehedinti, prin care roaga a i-se. da gratuit un rand de
carti de ritual complect pentru biserica zidita din nou in
acea comuna, neavand mijloace sa. si le procure.
Idem, a Dirigintelui cercului cultural (Valea Glodului2.
din comuna Plesesti jud. Suceava, prin care cere a se da.
pentru biblioteca cercului mai multe carti religioase din
Tipografia cartilor bisericesti.
Idem, invatatorului scoalei din comuna Isverna jud. Me-
prin care roaga a se da gratuit, din Tipografia cartilor
bisericesti, mai multe ca'rti religioase pentru biblioteca acelei
scoale.
Idem, Dirigintele scoalei din comuna Draguseni judetul
Dorohoi, arata ca n'a primit cartile, pe care Sf. Sinod le-a
daruit acelei scoale, deli le-a cerut de trei on la Casa
Bisericii.
Acestea se trimit la comisiunea pentru Revista, Tipogra-
fie si revizuirea cartilor liturgice.
Ordinul circular dat Preotilor si Invatatorilor, ca sa sfa-
tuiasca cu toata staruinta pe sateni sa fie pasnici
aiba rabdare, caci li se vor usury suferintele dupre cum
li s'a fagaduit prin manifestul dat de Onor. Guvern in
numele M. S. Regelui.
A dresa Ministerului CultelorAdministratia Casei Bise-
ricii,prin care comunica, ca pentru anul financiar 1907-
1908, diurnele P.P. S.S. Membri ai Sf. Sinod si ale per-
sonalului cancelariei sunt in sums de 10.000 lei.
Idem, a Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei, prin care comu-
nica spre stiinta ca s'a Infiintat prin Inalt Decret Regal
noua parohie Maineasca din jud. Ilfov, cu biserica paro-
hiala Sf. Niculae, alipite fiindu-i satele Sinesti Vechi, cu
filiala Adormirea si Closca, iar parohia Catrunesti ramane
cu Sinesti Noi, Liliecii si Livedea.
Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica,
s'a infiintat prin Inalt Decret Regal noua parohie Fota-
chesti din jud. Vlasca cu biserica parohiaja Sfintii Voevozi,
alipit fiindu-i catunul Cartojanca dela parohia Vida Car-
tojani.
hedini,
§i sä
ca
www.dacoromanica.ro

262 ACTS OFICIALE
Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica ca
s'a aprobat prin Ina lt Decret Regal, ca comuna Baneasa
din jud. Vla ca, sa se deslipeasca dela parohia Frasinu
sa se recunoasca ca parohie noua, avand ca parohiala bi-
serica cu hramul Adormirea.
Idem, a aceleiasi sf. Mitropolii prin care comunica, ca
prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat thfiintarea nouei jpa-
rohii Movila Poenari din comuna Poenari Vulpesti, ucL.
Ilfov, cu biserica parohiala Sf. Joan l3otezatorul si Sf. Di-
mitrie, din satul )Movila, la care s'a alipit catunul Perisu-
deslipit dela parohia Cocioc, cu gara Perisu si catunul
Ciocanari, deslipit dela parohia Poenari.
Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica ca.
prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat noua parohie din co-
muna Star-chiojd, jud. Prahova cu numele de a doua pa-
rohie Star-chiojd si cu biserica parohiala Sf. Nicolae
cuvioasa Paraschiva.
Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica, ca
prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat noua parohie Runceasa
comuna Laicai jud. Muscel cu biserica parohiala Inaltarea
Domnului.
Idem, a Sf. Mitropolii a Moldovei si Sucevei prin care
comunica ca prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat ca catunele:
Iapa, Negulesti, Chintinici si Marginea din jud. Neamt sa
formeze o noun parohie Iapa cu biserica parohiala Sf. A-
postoli, ramanand parohia Ca lu cu catunele Ca lu si Poeni,
cu biserica parohiala Sf. Joan Teologu.
Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica, ca
prin Ina lt Decret Regal s'a deslipit dela parohia Rapciu-
nea, comuna ,Hangu, jud. Neamtu, catunul Schitu Hangu,
carele s'a recunoscut parohie cu biserica parohiala Nas-
terea Maicei Domnului.
Idem, a aceleiasi Sf. Mitropolii, prin care comunica, spre
stiinta ca prin Ina lt Decret Regal, s'a desfiintat parohia,
Petricani din jud. Neamt si catunele ei: Petricani cu bi-
sericile Sf. Joan Botezatorul si Sf. Niculae-Targu-Nou, Jul-.
feni si Lingaresti, s'au alipit la parohia Boistea comuna,
Petricani.
In locul parohiei Petricani s'a infiintat parohia Blebea
cu biserica parohiala Sf. Gheorghe, avand alipit satul Grasi,
sid
si
filiala
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 263
cu biserica filiald Sf. Vasile, ambele deslipite dela paro-
hia Boi§tea.
Idem, a aceleia§i Sf. MitropoliT, prin care comunica, ca
prin Inat Decret Regal s'a aprobat modificarea parohiilor:
.1) Parohia Leorda, comuna Leorda, cu biserica paro-
hiald Sf. Ierarh Nicolae compusa din Leorda §i Costi-
nqti;
2) Parohia Dolina (corn. Leorda) cu biserica parohiald
Adormirea Maicei Domnului, compusa din Dolina §i Ga-
ureanca;
3) Parohia Cervice§ti (corn. Leorda) cu biserica paro-
hiald Adormirea Maicei Domnului, rdmanand parohia Cos-
tinqti desfiintatd;
Desfiintarea parohiei Mascdteni, alipindu-se atuna Mas-
cdteni la parohia Iondseni, iar atuna Cosciugeni la pa-
rohia Alberti.
Idem, a Sf. Episcopii a Hu§ilor prin care comunica, c5.
prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat Infiintarea parohiei
Poiana cu catunele Valea Mare §i Voine§ti §i s'au modi-
ficat parohia Cazdne§ti la care s'a alipit catunele Cazd-
ne§ti si Glodeni §i parohia Negre§ti la care s'a alipit Ca-
tunul: Satu Negre§ti, din judetul Vaslui.
Idem, a aceleia§i Sf. Episcopii, prin care comunica, spre
§tiinta ca s'au modificat prin Ina lt Decret Regal, parohiile
Stanile§ti, Luca §i Vetrioaia din judetul Falciu.
Idem, a aceleia§i Sf. Episcopii, prin care comunica ca
In anul jubiliar 1906 a sfintit bisericile din nou zidite din
parohiile Oltenesti jud. Falciu, Grivita §i Odaia Bursucani
jud. Tutova, Inaintand si cate o copie dupa documentele
comemorative privitoare la sfintirea acelor biserici.
Idem, a Sf. Episcopii a Argeplui prin care comunica,
ca prin Ina lt Decret Regal s'a aprobat InEintarea nouei
parohii Greci corn, BarcanWi, jud. Olt cu biserica paro-
hiala Sf. Nicolae din satul Greci, despartit de parohia
Mierle§ti.
De acestea se is act spre, §tiinta.
Adresa Ministerului Cultelor Adm. Casei Bisericii cu
care inainteaza Diplome le Sinodale, acute cu ocaziunea
jubileului M. S. Regelui §i Sfintirei Sf. Marelui Mir, din
care cate trei originale §i cate 90 exemplare litografiate.
www.dacoromanica.ro

264 ACTS OFICI A LS
Se ia act se vor distribui cum va crede Sf. Sinod
de cuviinta.
Petitia Economului Al. Popescu Cernica, cu care Ina-
inteaza 20 exemplare din lucrarea sa Intitulata «Mangheri
sfinte din Psalmii lui Davi& pentru a se distribui P.. P.
S. S. Membri §i pentru biblioteca. Se ia act §i se vor dis-
tribui.
Terminandu-se comunicarile, P. S. Arhiereu Callist Bo-
torneanu roaga a-i se acorda congediu pentru Vineri 4
a curentei. Se acorda congediul cerut.
Sedinta se ridica la ora 12 Si se decide §edinta viitoare
pentru Vineri 4 Mai curent ora 9 dimineata.
Prerdinte: (ss) Iosif Mitropolit Primat.
Secretar, (ss) Pimen al Dunarei de jos.
Samara] qedin(ei din 4 Mai 1907.
Sedinta se deschide la ora 9 .dimineata sub prerdintia
I. P. S. Mitropolit Primat.
P. S. Eftiscop al Dundrei de jos, Secretar, cite to ape-
lul nominal al P.P. S.S. Membri. Prezenti 14, in congediu 2.
Se citeqte sumarul edintei precedente punandu-se la
vot se aproba.
Se citesc urmatoarele comunicari:
Adresa Sf. Mitropolii a Moldovei, cu care se inainteaza
actele pentru tunderea In monahism a surorilor: Smaranda
Onucu, Natalia Stir, Maria Gr. Luca qi Adela Gr. Luca
din M-rea Agapia; Floarea N. a Tulburesei, Maria Gavriil
Ruxanda I. C. Boureanu §i Victoria loan Teleuca,
din aceea§i M-re, precum Si recunoWerea calugarirei sa-
vaqita In caz de boala a surorei Maria Nemtanu din M-rea
Agapia.
Petitia D-lui Dimitrie Braescu din. Bucureqti, cu care
Inainteaza trei modele de candela, inventate de D-sa si
roaga a i-se da. Incuviintarea, ca sunt bune de tntrebuintat
In locul candelelor de pana acum si nu sunt contrare in-
Arataturei Sf. noastre Biserici.
Idem, a D-lui Teohari Antonescu, profesor la Universi-
si
ji
Movila,
www.dacoromanica.ro

ACTS OFIC1ALE 265
tate, prin care maga a i-se Incuviinta sa se duct in timpul
verei cu familia la Sf. M-re Varatecu.
Idem, a D-nei Ana Colonel Ghenovici din Bncure0, prin
care maga a i-se incuviinta. sa se duca la Sf. M-re Agapia.
Acestea se frimq la comisiunea de petitiuni.
Petitia iconomului Coman Vasilescu din H4, cu care
inainteaza doua-zeci exemplare din: Alfabetul religios In-
vdtaminte morale din Istoria Patriei, pentru a se distribul
P.P. S.S. Membri §i pentru biblioteca, precum §i un ma-
nuscris intitulat: Practice religioase, spre a se cerceta Si
aproba. Manuscrisul se trimite la comisiunea pentru cer-
cetarea manualelor de Invatdmant religios, cursul primar,
iar celelalte exemplare se vor distribui P.P. S.S. Membri
§i biblioteca.
P. S, (Episcop al Dundrei de jos, arata ca in edinta
precedenta, D-nul Ministru a vorbit de o chestiune foarte
importanta a rugat pe Sf. Sinod sä is masurile pe care
le va crede de cuviinta, pentru ca preotii sa fie mai sta-
ruitori in indeplinirea misiunei ce au, in cultivarea religioasa
morals a poporului. Domnia Sa. a indicat ca, preotii sunt
datori sä convinga pe credincio§i ca sa nu mai tina sarbAtorile
nerecunoscute de sf. noastra Biserica, perzand un timp atat
de necesar la mtmca agricola; sa nu mai tina posturi aseme-
nea nerecunoscute de Biserica i ca preotii sa nu pretinda
pentru serviciile religioase, pe care le fac credincioqilor, sa
li se plateascd mai mull cleat este stabilit prin regulamen-
tul legei Clerului. P. S. Sa arata apoi, ca de oarece in
nenorocita micare tardneasca, care a adus a§a de marl
pagube, au fost invinuiti de unii, ca ar fi fost amestecati
cati-va preoti Si pentruca justitia cerceteaza Si are sa
constate pe adevaratii vinovati, crede ca ar fi bine, ca sa
se faca cercetarile, care privesc Si pe cati-va preoti, cu
toata rigoarea, insa sa is parte §i un representant al P. S.
Chiriarh respectiv, de§i are toata increderea in Justitie.
P. S. Sa crede insa, ca din cercetarea, care se face se va
constata, ca preotii n'au indemnat la fapte rele, ci din
contra, ca ei au staruit pentru liniqtirea spiritelor agitate,
pentru mentinerea bunei randueli §i ca unii din ei au fost
amenintati §oi au suferit multe neajunsuri dela aceia, cart
au faptuit acele fapte in totul regretabile.
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

266 ACTS OFICIALE
In urma discutiunei urmata, la care au luat parte I. P. S.
Mitropolit Primat Presedinte, P. S. Episcop al Ramnicului
si It P. S. Mitropolit al Moldovei, care propune:. ca Sf.
Sinod sa Insarcineze pe I. S. Mitropolit Primat Prese-
dinte, sa roage pe Onor. Guvern, ca pentru respectul si
cinstea Sf. noastre Biserici sa scoata pe preoti din aceasta
nenorocita chestiune. Sf. Sinod primeste In unanimitate
propunerea facuta de I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
P. S. Arh. 1)alerian Rdmniceanu, citeste urmatoarele
rapoarte ale comisiunei pentru Revista, Tipografie si re-
vizuirea cartilor liturgice:
Raportul, privitor la raportul P. S. Director al Tipogra-
fiei cartilor bisericesti, prin care arata, ca se mai afla
putine exemplare din Minee si Catavasier in depozitul ti-
pografiei si roaga a se decide, sa, se retipareasca. Se a-
proba a se retipari Mince le in 3000 exemplare si Cata-
vasierul In 5000, pe hartie ca aceea pe care s'a tiparit
Evanghelia editia III.
Idem, relativ la raportul P. S. Director al. Tipografiei,
prin care arata, ca Administratia Casei Bisericii 'i-a fa.cut
cunoscut sa se tipareasca Aghiazmatarul In 2000 exem-
plare In loc de 10.000, dupa cum s'a aprobat de Sf. Sinod,
Tipicul bisericesc in 2000 exemplare .In 1oc de 5000, iar
Tipicul cel mare sa ramana a se tipari in anul viitor.
Se aproba propunerea facuta de I. P. S. Mitropolit al
Moldovei, ca sa se scrie D-lui Ministru al Cultelor, ca Sf.
Sinod mentine hotararea sa In aceasta privirita.
Idem, privitor la raportul Epitropiei bisericei Sf. loan
Prajani din comuna urban& Slanicu, jud. Prahova, prin care
roaga a se -darui carti de ritual acelei biserici, neavand
mijloace sa si le procure.
Se aproba a se comunica aceasta cerere D-lui Ministru
al Cultelor, ca daca va bine vol, sä dispuna a se darul nu-
mitei biserici cartile de ritual cerute.
Idem, privitor la adres a Ministerului CultelorAdmi-
nistratia Casei Bisericiiprin care se comunica, ch. D-nul
C. Chiricescu, fost director al Tipografiei cartilor biseri-
cesti, a fost descarcat de gestiunea financiara pe timpul
dela 1 Aprilie 1905 si 'Ana la 9 Februarie 1906. S-tul
Sinod is act.
'§i
P.
www.dacoromanica.ro

ACTS OFIC1ALE 267
Idem, relativ la adresa Ministerului CultelorAdminis-
tratia Casei Bisericiiprin care comunica, ca cu privire la
-diutnele comisiunei pentru revizuirea cartilor liturgice, sa
nu se mai angajeze cheltueli de acest fel pentruca nu s'ar
-putea plati, de oarece Casa Bisericii are un budget votat
de Camera din care nu poate esi. In urma discutiunei ur-
mata se aproba raportul comisiunei cu suprimarea unor
cuvinte dela sfarsit. Asemenea se aproba ca in privinta
Psaltiriei, imprimata la Tipografia cartilor bisericesti si care
n'a fost aprobata de Sf. Sinod, pentruca cuprindea aba-
teri dela textul Psaltiriei de Neamt, dupa care se hota-
rase a se retipari intocmai, ca sa se intrebe- D-nul Ministru
ce s'a facut cu acea Psaltire, pentru care Sf. Sinod (Muse
un vot, ca toate exemplarele acelei Psaltirii sa se trimita
P.P. S.S. Chiriarhi la Eparhii spre a le distribul cum vor
crede P.P. S.S. Lor.
P. S. Arh. Nifon Ploe,s1ean, citeste urmatoarele ra-
poarte ale comisiunei de petitiuni :
Raportul privitor la adresele Sf. Mitropolii a Ungro-
Vlahiei, cu care inainteaza dosarele cu actele privitoare la
cererea de tundere in monahism a mai multor frati si su-
rori din M-rele Eparhiei. Se aproba conclusiunile rapor-
tului comisiunei, cari sunt de a se admite tunderea In mo-
nahism a fratilor: Grigore Constantin, Chirita Joan, Nicolae
Stefan, Vasile Dumitru si Gane Ivan din M-rea Cernica;
Joan Aldea Idor din schitul Pestera Obarsia si a surorilor:
Octavia Oprea Viza,. Lina Ilie Joan, Marina G. Petre, Maria
Niculescu, Ana M. Constantin si Smaranda Dumitru din
-M-rea Pasarea; Efrosina Serban Balasescu si Maria I. Mor-
mandiu din M-rea Viforata, precum si recunoasterea ca-
lugariei savarita in cas de boala a fratilor: Stefan Zin-
culescu si Gheorghe Stan Neagu din M-rea Caldarusani.
Idem, privitor la adres "ele Sf. Episcopii a Ramnicului,
cu care s'au inaintat dosarele cu actele privitoare la ce-
rerea de tundere in monahism a fratilor: Gh. I. Ciurea,
Ioan N. Cosmulescu si Nicolae Popescu din M-rea Tis-
mana; Alexandru Nicolaescu dela Sf. Episcopie si a su-
rorei Maria G. Visan dela M-rea Hurezu. Se aproba con-
clusiunile raportului, care sunt de a se admite calugarirea
numitiior frati si a numitei surori.
Biserica Ortodoxil Rorntinit 2
www.dacoromanica.ro

268 ACTE OF1C1ALE
Idem, privitor la adresele Sf. Episcopii a Romanului, cu
care Inainteaza dosarele cu actele relative la cererea de
tunderea in monahism a fratilor: Dimitrie Calcai, Costache
Condrea §i Joan Gogonel zis §i Dabija din M-rea Bogdana
§i a surorilor: Agaftonia Hartanu, Ecaterina N. Popa §i
Maria V. Grumeza din schitul Giurgeni. Se aproba con-
clusiunile raportului, care sunt de a se admite calugarirea
numitilor frati si surori.
Idem, privitor la adresa Sf. Episcopii a Husilor, cu care
s'au inaintat dosarele cu actele privitoare la cererea de
tundere In monahism a surorilor: Marghioala Pascal, Zoita
Cojan, Casandra Munteanu, Maria Dragan, Ecaterina C.
Munteanu, Ana D. Columb §i Maria Huhulea din M-rea
Adam. Se aproba conclusiunile raportului, cari sunt de a
se admite calugarirea numitelor surori.
Idem, privitor la adresele Sf. Episcopii a Dunarei de
jos, cu care s'au inaintat dosarele cu actele relative la
cererea' de tundere in monahism a fratilor: Leonte Cara-
cudd si Joan Mincea din M-rea Cocos §i a fratelui Andrei
Cuzub din schitul Saon. Se aproba conclusiunile raportului
de a se admite calugarirea numitilor frati
P. S. Ark. Sofronie Craioveanu, cite§te raportul comi-
siunei de petitiuni, privitor la adresa Ministerului Cultelor
Administratia Casei Bisericiicu care s'a trimis in copie,
Intampinarea facuta de protopresbiterul econom Simion
Popescu, profesor de religie la Liceul Lazar din Bucure§ti.
In urma discutiunei urmata §i a larnuririlor date de care
P. S. Episcop al Husilor, s'a decis: 1) Ca Sf. Sinod men-
tine hotdrarea sa anterioara cu privire la numitul preot si
se va comunica D-lui Ministru despre aceasta; 2) Ca Sf.
Sinod ascultand din nou raportul comisiunei, prin care s'a
propus §i s'a aprobat a se respinge cartea numitului preot,
intitulata «Explicarea Evangheliilor» s'a dovedit §i cu a-
ceasta ocasiune, c6. Sf. Sinod cu dreptate a respins acea
lucrare ca fiind gre§ita; 3) Ca lucrarea sa anterioara,
titulatd : «Explicarea evangheliilor» a fost aprobata cu con-
ditiunea, ca sa tina seamd la imprimare de toate Indrep-
tarile facute de comisiune, aceea ce n'a facut §i deci
numitul preot nu poate a mai servi cele preotqti §i a fi
profesor de religiune, dacd nu va retracta memoriul tna-
in-
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 269
intat P.P. S.S. Membri In timpul sesiunei de prima-vara
a anului 1906.
Sedinta se ridica la ora 111/2 se decide edinta vii-
toare pentru Luni 7 Mai curent la ora 9 dimineata.
Preqedinte (ss) losif Mitropolit Primal.
Secretar (ss) Ca llist Botofeneanu.
Samara] qedinki din 7 Mai 1907.
Sedinta se deschide la ora 9 dimineata sub preqedin-
tia I. P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 15 P.P. S.S. Mem-
bri, 1 In concediu.
Se citeqte sumarul qedintei precedente Si se aproba cu
rectificarea ca expresiunea «cä Simion Popescu nu va mai
fi preot> precum se zice In sumar, este o expresiune im-
proprie qi urmeaza sa se zica: ca acest preot va fi oprit din
slujbele bisericeqti daca nu va retracta memoriul prezen-
tat de dansul P. P. S,,S. Membri in timpul sesiunei de
primavara a anului trecut. Se decide ca hotarArea luata
In privinta numitului preot qi profesor sa se comunice nu
numai Onor. Minister ci Si L P. S. Mitropolit Primat Chi-
riarhul respectiv, spre cele de cuviinta.
P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu, roaga a se consi-
dera motivata absenta dela qedinta precedenta a P. S. E-
piscop al Buzaului, pentru ca l'a Insarcinat pe P. S. Sa sa
roage pe Sf, Sinod de a-i acorda congediu pentru acea
edinta. Sa is act.
Se da citire urmAtoarelor comunicari:
Adresa Sf. Mitropolii a Moldovei cu care inainteaza trei
suplici prin care petitionarii cer voe a petrece vara la
Sfintele Monastiri.
Idem, a Sf. Episcopii a Buzaului, cu care Inainteaza
dosarele cu actele privitoare la cererea de calugarire a su-
rorilor: Maria I. I. Stan Maria N. I. Ilie din M-rea Barbu;
Virginia Papadocu §i Tinca R. Bratianu din M-rea Rogoz;
a fratelui Joan Serian din M-rea Varzarqti.
Idem, a Sf. Episcopii a Argeqului cu care Inainteaza
dosarul cu actele privitoare la cererea de calugarire a
fratelui Gheorghe Oncete din M-rea Staniqoara..
Si
si
www.dacoromanica.ro

270 ACTE OFICIALE
Petitia pictorului Toma Vintilescu din Ploesti, cu care
itainteaza doua icoane model reprezentant pe Domnul
Hristos si Sf. Grigore Teologul, precum si doua schite,
tot de icoane si roaga a-i se da Inalta bine cuvantare si
autorizatiune de a putea zugravi biserici unde va fi chemat,
dupa ce va obtine si autorizatiunea P.P. S.S. Kiriarhi res-
pecti vi.
Adresa P. S. Episcop al Ramnicului, cu care Inainteaza
un exemplar din lucrarea intitulata uIstoricul Eparhiei
Ramnicului-Noul Severin, alcatuit in anul jubiliar 1906
pentru biblioteca Sf. Sinod.
Sa is act si este rugat P. S. Episcop a da doua exem-
plare.
Petitia D-nei Anica Vasiliu §i Panait N. Constantinescu
din Vaslui, prin care roaga a li se da inalta bine-cuvantare
pentru savarsirea cununiei a 4-a. Se decide ca aceasta
cerere sa se inainteze P.S. Chiriarh respectiv, spre a dispune
cum va crede de cuviinta.
P. S. 24rhiereu Sofronie Craioveanu citeste rapoarte ale
comisiunei de petitiuni relative la adresele Sf. Mitropolii
a Moldovei, cu care s'au inaintat dosarele cu actele pri-
vitoare la cererea de tundere in monahism a fratilor: losif
I. Tifescu, Gheorghe Gr. Mocanu, Mihalcea Gheorghe,
Arca le Ceornovodeanu, Grigore Gheorghiu, Joan Gh. Bur-
lacu, loan Gh. Rata, Joan Filip si Gheorghe Popa din Sf.
M-re Neamtu-Secu; Gavriil N. Chele, din sf. M-re Duraul;
Luca Chiruta, Nicolae Butulea si Grigore Chiruta din Sf.
M-re RA.sca; Gheorghe I. Verenciuc din Sf. M-re Slatina;
Costache Cotoc din Sf. M-re Vorona; si a surorilor: Floarea
N. a Tulburesei, Maria Gavriil Movila, Ruxanda I. C. Bou-
reanu, Victoria . Joan Teleuca. Smaranda Onucu, Natalia
Stir, Maria Gr. Luca si Adela Gr. Luca, din M-rea A-
gapia; Elena Ceornovodeanu, Elena Dimitriu si Maria N.
Volcinschi din M-rea Agafton; Ana T. Gr. Marc, Anastasia
V. Bordianu, Ioana Z. Stanciu, Maria Toader Boca, Ohm-
pia Nicolau, Elena I. V. Pipirigeanu, Varvara Verdescu,
Maria V. Dabija, Paraschiva Dumitroaei, Ana D. Munteanu,
Ruxanda Costachioaei, Elena Ionescu, Anica V. Late§ si
Cristina Petrache Constantinescu din M-rea Varatecu; E-
lena Vasile Gavriil Nita din Schitul Almas; precum si
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 271
pentru recunoasterea calugarirei savarsit6 In caz de boala
a batranei Maria Nemtanu din M-rea Agapia si a batranei,
Elena Dascalescu din M-rea Rasboeni.
Se aproba conclusiunele rapoartelor, care sunt de a se
admite tunderea in monahism a numitilor frati si surori,
Idem, relativ la adresa Sf. Episcopii a Argesului cu care
s'a Inaintat actele privitoare la recunoasterea calugarirei
preotului Joan Dumitrescu din corn. Balcesti jud. Arges,
calugarit In M-rea Turnu.
Se aproba conclusiunile raportului, care sunt de a se
recunoaste calugarirea numitului preot.
Idem, relativ la adresele Ministerului Cultelor cu care
s'au trimis cereri, memorii si lucrari ale candidatilor la,
catedra de Exegesa Vech. Testament, limba Ebraica,
Arheologia Biblica si Introducerea In cartile Vech. Tes-
tament, dela Facultatea de Teologie din Bucuresti.
In urma discutiunei urmata se decide a se amana a-
precierea lucrarilor asupra cererilor prezentate, dupa ce
va expira termenur de inscriere al candidatilor pentru o-
cuparea acestei catedre, conform legi InvAtamantului su-
perior.
Se suspencla sedinta pentru 10 minute. La redeschi-
dere P. S. Episcop al RAmnicului, -propune ca cele doua
diplome acute de Sf. Sinod, din care una cu ocasiunea
Sfintirei Marelui Mir, pentru a 3-a card In Catedrala Sf.
Mitropolii a Ungro-Vlahiei, la 30 Martie 4906, de catre
toti P. P. S. S. Membri ai Sf. Sinod, iar a doua cu oca-
ziunea serbarei jubileului de 40 ani de domnie glorioasa
a M. S. Regelui Carol Ha 10 Mai 1906, care s'a litogra-
fiat In cate trei exemplare cu semnaturile autografe ale
P. P. S. S. Membri, repro4use in cate 90 exemplare, sa
se distribue astfel: Se va prezenta de catre I. P. S. Mitro-
polit Primat cate una din cele cu semnaturile autografe
M. S. Regelui, cate una se va inainta Arhivelor Statului
si se va pastra Cate una si la arhiva Sf. Sinod; iar din
cele 90 se vor inainta cate 12 I. I. P.P. S. S. Mitropoliti
si cate 8 P.P. S. S. Episcopi spre a le distribui la aseza-
minte bisericesti, ca Monastiri, Seminarii si alte institu-
tiuni, dupre cum vor crede de cuviinta, pastrandu-se Cate
un exemplar de fie-care si pentru Sf. Mitropolii sau Epis-
www.dacoromanica.ro

-272 ACTS OFICIALE
copii; tate 2 exemplare din ambele diplome se vor da
P.P. S. S. Arhierei Membri ai Sf. Sinod, si cate un exem-
plar din ambele diplome se va inainta Fondatiunei Uni-
versitare Carol I si onor. Minister al CultelorAdminis-
tratia Casei Biserici.
Se aproba in unanimitate.
P. S. Arhiereu Callist Botosdneanu roaga a-i se acorda.
congediu pentru Mercuri 9 a curentei. Se acorda conge-
diul cerut.
Sedinta se tidied la orele 11 si se decide sedinta vii-
-toare pentru Mercuri 9 Mai curent la orele 9 dimineata.
Presedinte (ss) losif Milropolit
Secretar (ss) Pimen al Doniirei de jos,
Sumaral fedin(ei din 9 Mai 1907.
Sedinta se deschide la ora 9 ditnineata sub presedintta
I. P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 14 P.P. S.S. Membri,
2 in congediu.
Se citeste sumarul sedintei pretedente si punandu-se la
vot se aproba.
Adresa I. P. S. Mitropolit Primat, cu care inainteaza
scrisoarea sub No. 2308, primita dela Sanctitatea Sa Pa-
triarhul ecumenic de COnstantihopol, in privinta celor doi
preoti din Constanta, cari au oficiat o cununie in rqedinta
Consulatului Roman din Con§tantinopol, fara a lua bine-
cuvantarea Chiriarhiei respective; §i raspunsul dat de P. S.
Episcop al Dunarei de Jos la aceasta scrisoare a Patriar-
hului ecumenic, precum Intreg dosarul cu actele relative
la aceasta cestiune si roaga 13e Sf. Sinod, ca luand cuno-
vtinta de ele sd binevoiasca a-1 autoriza, pe I. P. S. Sa ca
sa. comunice Sanctitatii Sale Patriarhului raspunsul primit
dela P. S. Episcop al Dunarei de Jos, care este destul de
satisfacator si la inaltimea evlaviei vrednicilor nostri Ierarhi
ai Bisericei. Dupa ce s'a citit atat scrisoarea Sanctitatei
Sale Patriarhului ecumenic, tat si raspunsul la acea scri-
soare, dat de P. S. Episcop al Dunarei de Jos, Sf. Sinod
a decis a se inainta, in copie Sanctitatei Sale Patriarhului,
Primal.
Si
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 273
raspunsul dat de catre P. S. Episcop al Dunarei de Jos,.
iar dosarul cu celelalte lucrari a se inapoia la Sf. Mitropolie.
Adresa, Ministerului CultelorAdministratia Casei Bi-
sericii,prin care roaga a se lua masuri, ca preotii sa nu
mai pretinda taxe nelegale dela sateni, peste cele preva-
zute de regulamentul legei clerului, pentru serviciile reli-
gioase, pe cari le fac. In urma discutiunei urmata, se tri-
mite la comisiunea respectiva.
Adresa Sf. Mitropolii a Moldovei cu care inainteaza in
copie, petitiunea D lui Victor Dogaru, prin care roaga sa
i-se permita a sta pe timpul verei la M-rea Agapia sau
Varatecu.
Idem, a acelei4 Sf. Mitropolii cu care se inainteaza pe-
titia D-nei Elena loan Nenitescu, prin care roaga a i se
da binecuvantare de a sta. pe timpul verei la M-rea Varatecu.
Petitia D-lui Vasile Clinceanu, advocat In Bucureqti, prin
care roaga a i-se incuviinta sa mearga in vara aceasta la
M-rea Neamtu spre a cerceta arhivele acelei sf. Manastiri.
Acestea se trimit la comisiunea de peritiuni.
Raportul Directiunei Tipografiei cartilor biserice§ti cu
care inainteaza 17 exemplare legate, din Psaltire, format
mic, editia II, pentru P.P. S.S. Membri Si biblioteca. Se
decide a se distribul P.P. S.S. Membri biblioteca.
Petitia locuitorului Constantin V. David din comuna He-
legiu, judetul Bacau, prin care roaga a i-se acorda inalta
binecuvantare de a se cununa a patra oars, ramanand vd-
duv de trei sotli dela care i-au ramas copii mici i fiind
deja casatorit civil cu a patra sotie.
In urma discutiunei urmata se decide a se inainta P.
S. Chiriarh respectiv spre a chibzul §i a dispune cele de
cuviinta.
P. S. Arh. Melhisedec Iite,steanu,' raportor, cite te ra-
portul comisiunei pentru revista, tipografie §i revizuirea
cartilor liturgice, privitor la adresa Ministerului Cultelor
Administratia Casei Bisericii,cu care s'au Inaintat spre
cercetare manuscrisele de calendare de parete (foi) bro-
§ura, pentru anul lucrate de .P. S. Arhiereu Sofronie
Craioveanu. Se aproba concluziunile raportului, care sunt
de a se da inalta binecuvantare spre a se tiparl mentio-
natele manuscrise de calendare, care s'au gasit bine intoc-
viitorw
ai
ai
www.dacoromanica.ro

274 ACTS OFICIALE
mite, In ceea ce privqte partea for religioasa.
P. S. Arhiereu Nifon Ploesteanu, raportor, cite§te ur-
matoarele rapoarte ale comisiunei de petitiuni.
Raportul privitor la adresa Sf. Episcopii a Argqului,
cu care s'a inaintat dosarul cu actele privitoare la cererea
-de tundere in monahism a fratelui Gheorghe Oncete din
M-rea Stan*ara. Se aproba conclusiunile raportului care
sunt de a se admite tunderea In monahism a numitului frate.
Idem, relativ la adresele Sf. Episcopii a Buzaului, cu
care s'au inaintat dosarele cu actele privitoare la cererea
de tundere in monahism a fratelui Joan Serian din M-rea
VarzarWi surorilor : Maria I. I. Stan Maria N. I. Ilie
din M-rea Barbu; Virginia Papadocu din M-rea Rogozu
Tinca R. Bratianu din acee* M-re. Se aproba conclusiu-
nile raportului, care sunt de a se admite tunderea In mo-
nahism a numitului frate Si a numitelor surori.
Idem, relativ la suplica D-lui Dr. I. G. Sbiera din Cer-
nauti, cu care a inaintat 3 exemplare din lucrarea sa In-
titulata: Contribuiri pentru o istorie soeiald cetayeneascd,
religionarei bisericeascd culturald literal& a Ronuinilor,
dela origina for incoace pond in Iuliu 1054, §i roaga pe
Sf. Sinod sa cumpere un numar oarecare de exemplare
spre a fi distribuite preotimei i prin Seminariile clericale.
In urma discutiunei urmatd, se aproba, ca autorul sa adre-
seze cererea sa Onor. Minister precum §i in particular P.P.
S.S. Chiriarhi.
Idem, relativ la suplica pictorului bisericesc Toma Vin-
tilescu din Ploesti, prin care roaga a-i acorda Inalta bine-
cuvantare autorizatie de a zugravi biserici, inaintand §i
doua icoane model pentru Sf. Sinod, din care una repre-
zinta pe Domnul Hristos, pictata pe panza in uleiu §i pusa
In rama, iar cealalta reprezinta pe Sf. Grigore Teologu pic-
tata pe lemn, in uleiu pusd In rama. Se aproba conclu-
siunile raportului, care sunt de a se acorda numitului pictor,
Inalta binecuvantan Si autorizatie spre .a putea zugravl bi-
serici, in tot cuprinsul Regatului Roman, avand Insa prea-
labil i lnvoirea P.P. S.S. Chiriarhi respectivi, in a caror
pazite de Dumnezeu Eparhii va gasi biserici de zugravit.
Idem, relativ la adresa Ministerului CultelorAdminis-
tratia Casei Bisericiiprin care comunica ca In puterea
si si
si
,si
si
si
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 275
art. 5 alin. 10 din legea Casei Bisericii modificata, nimeni
afara de Tipografia CArtilor Bisericesti nu mai poate vinde
icoane In tarn si .deci dispozitia Sf. Sinod fats de cererea
reprezentantului Chinoviului romanesc «Prodroniulr din St.
Munte Athos, nu mai poate fi Indeplinita.
Se aproba concluziunile raportului, care sunt de a se
lila, act.
Idem, relativ la adresa I. P. S. Mitropolit at Moldovei, cu
care s'au Inaintat in copie trei suplici, prin care mai multe
persoane cer a li se permite sa mearga, pe timpul verei,
la sfintele M-ri. In urma discntiunei urmata la care au luat.
parte I. P. S. Mitropolit Primat, P. S. Episcop al Ram-
nicului, P. S. Episcop al Husilor, I. P. S. Mitropolit at
Moldovei aratand, ca hotararea pe care a luat-o Sf. Sinod
In sesiunea de toamna a anului trecut a fost necesara,
pentru a se pastra linistea si buna randuiala manastireasca
si a nu se introduce in ele viata sgomotoasa si de petre-
ceri lumesti nepotrivita cu aceste sf. locasuri si este bine
a fi mentinuta aceasta hotarare; totusi crede ca Sf. Sinod,
data va gasl de cuviinta, sä faca oarecare pogoramant, ca
sa lase la chibzuinta P. P. S. S. Chiriarhi sA des binecu-
vantarea P.P. S.S. Lor, de a putea sta. la sf. M-ri, acelor
persoane a caror purtare si vietuire burial morals le este
bine cunoscuta si care ducandu,se la M-ri se vor obliga.
a respects linistea, modul de vietuire si buna rancluiala,
care se tuvine sä fie In M-ri si tot de °data, ca buni cre-
stini vor ajuta casa MAnastirei cu cat va putea si va vol
fiecare, spre a se putea strange din aceste ofrande bene-
vole la fie-care M-re cate un fond din care sa se poatd
preintampina, neajunsurile, pe care le au si care ofrande
se vor Inscrie Inteo anume condica. Cu aceste lamuriri se
aproba ca comisiunea sa formuleze conditiunile sub care
sa fie Ingaduit particularilor de a sta. pe timpul verei la
Sf. Manastiri.
Idem, relativ la suplica D-nei Valeria Gh. Pamfil din
Focsani, prin care roaga a i-se permite sA mearga pe tim-
pul verei la Sf. Manastire Varatecu, Impreuna cu un fiu
al sau bolnay. Se is aceiasi decisiune ca si pentru rapor-
tul precedent.
www.dacoromanica.ro

276 ACTE OFICIA LE
Sedinta se ridica la ora 11 si se decide sedinta viitoare
pentru Luni 14 curent, ora 9 dimineata.
Presedinte (ss) Iosif Mitropolit Primal.
Secretar (ss) Cellist Botofeneanu.
Samarni fe din ( ei din 14 Alai 1907.
edinta se deschicle la ora 9 dimineata sub presedintia
I. P. S. Mitropolit Primat. Prezenti 15 P.P. S. S. Membri;
1 in congediu.
Se citeste sumarul sedintei precedente si punandu-se
la vot, se aproba.
Adresa Ministerului CultelorDirectiunea invatamantului
Secundar si superior,prin care comunica, a. D-1 Nico-
lae Dobrescu a fost numit prin malt Decret Regal, agre-
gat definitiv la catedra de Istoria Bisericii RomAne dela
Facultatea de Teologie din Bucuresti. SA is act.
Raportul P. S. Director al Tipografiei cartilor bisericesti,
prin care roaga a se aproba retiparirea cartii: ePanea
spre fiintai. Se trimite la comisiunea pentru Kevista, Ti-
pografie si revizuirea cartilor liturgice.
Adresa sf. Mitropolil a Moldovei cu care lnainteaza trei
suplici in copie, prin care suplicantii roaga a li se da voe
sa stea pe timpul verii la Sf. Monastiri.
Petitia D-lui Dr. Bejan, profesor la Universitatea din
Iasi, prin care roaga a-i se permite sa stea pe timpul
verii la M-rea Neamtu.
Idem, a preotului D. Badenschi, pensionar, domiciliat
to gara Vaslui la fiiul sau, prin care roaga a-i se da vole
a sedea In timpul verii In M-,rea Agapia la o nepoatA de
sore a sa numita monahia Fevrbnia Lupu.
Idem, a mai multor persoane din Iasi prin care roaga,
a li se permite sa stea In timpul verii la Sf. Monastiri
din Moldova.
In privinta tuturor acestor cereri se decide ca petitio-
narii O. se conformeze regulamentului votat de Sf. Sinod,
cu privire la vizitatorii sau oaspetii sfintelor Monastiri din
coprinsul Regatului Roman.
www.dacoromanica.ro

ACTS OF1C1ALE 277
P. S. Valerian Rdmniceanu raportor, cite§te raportul
Comisiunei pentru revizuirea cartilor liturgice, privitor la
lucrarile facute de comisiune, dela 14 Noembre 1905 pang
la 18 Martie 1906, cu care Inainteazg §i statele de diur-
nele cuvenite comisiunei, pentru lucrarile acute. Se aproba
a se inainta, In copie, acest raport D-lui Ministru al Cul-
telor impreung cu statele de diurnele comisiunei, cu ru-
gamintea de a dispune sa fie plgtite.
P. S. Arhiereu Valerian Ramniceanu roaga a-i se acorda
congediu dela 16 Mai curent, avand a se duce la Roman
pentru parastasul fratelui P. S. Sale decedatul fost Epis-
cop al Romanului Melhisedec. Se aprobg congediul cerut.
Asemenea se aprobg propunerea facuta de I. P. S. Mitro-
polit al Moldovei de a se trimite din partea Sf. Sinod o
telegrams P. S. Valerian la Roman, in ziva de 16 a cu-
xentei prin care sa se arate ca Sf, Sinod is parte la po-,
menirea decedatului Episcop Melhisedec, care a fost un
distins membru al Sf. Sinod.
P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanu, raportor, citeste
raportul comisiunei de petitiuni privitor la suplica D-lui
Teoharie Antonescu, profesor universitar, prin care roaga
a-i se Ingadul sg stea in timpul verii la Sf. Monastire Va-
ratecu, lmpreung cu familia, a D-nei Ana Colonel Ghe-
novici, care asemenea roaga a-i se da voe sä mearga qi
in vara acestui an in Sf. Monastire Agapia. Se aproba
concluziunile raportului, care sunt ca sa se con-
formeze hotgrarei ce se va lua de Sf. Sinod /n aceastg
privinta.
P. S. Arhiereu Nifon Ploe,sieanu, raportor, cite§te ra-
portul comisiunei de petitiuni privitor la adresele Sf. Mi-
tropolii a Moldovei cu care s'au inaintat in copie supli-
cele D-lor Victor Dogaru, Elena loan Nenitescu, A. Valy
§i Stefan Norses, suplica D-lui Advocat din, Bucure§ti
Vasile Clinceanu, prin care suplicantii roaga a li se per-
mite sa stea in timpul verii cu familiile, la Sf. Monastiri
Agapia, Vgratecu si Neamtu. Se aproba concluziunile ra-
portului care sunt: ca suplicantii sã se conformeze hotg-
rarei ce se va lua de Sf.' Sinod In aceastg privinta.
Idem, a aceleia0 comisiuni relativ la proiectul de regu-
lament privitor la primirea vizitatorilor sau a oaspetilor
si
si
supli
Si
www.dacoromanica.ro

278 ACTE OFICIALE
in Sf. Monastiri din Regatul Roman. Duph ce s'a cetit
sproiectul de regulament si in urma discutiunei urmata,
la care au luat parte mai multi P. P. S. S. Membri precum
si D-1 Ministru, se aproba acest proiect de regulament cu
indreptarile iacute si se decide a se inainta D-lui Ministru
al Cultelor spre a fi sanctionat prin inalt Decret Regal.
Asemenea se aproba ca acest regulament sä se tipareasca
in foi volante, care sa se raspandeasca pela toate Monas-
tirele cum si la Prea Cucernicii Protoerei prin P.P. S.S.
Chiriarhi respectivi,, ca sä le raspandeasca si pela ziarele din
localitate pentru ca publicul sa poata lua cunostinta de el.
P. S. Episcop at Ramnicului, raportor, citeste raportul si
expunerea de motive, privitoare la sarbatorile neprimite de
Biserica, dar serbate in mod abuziv de poporul dela sate. In
urma discutiunei urmata, la care is parte I. P. S. Mitro-
.fiolit at Moldovei, care multumeste D-lui Ministru si co-
misiunei pentru facerea acestei lucrari bune si fOlositoare,
atat pentru crestini cat si pentru preoti si propune a se
face oare care modificari.
D-1 Ministru at Cultelor multumeste asemenea P. S.
Episcop al Ramnicului pentru frumoasa sa lucrare, pentru
care a pus multa munca si stiinta. D-sa arata eh este bine
ca atat expunerea de motive cat si enciclica, care se va
face pentru aceasta sa se tipareasca in mai multe mii de
exemplare spre a se raspandi in toata tara si a se cid
credinciosilor de catre preoti in biserici.
P. S._ Episcop at ,Ramnicului da oare care lamuriri si a-
rata ca in enciclica, care se va face se va tine seama de
ceea ce a propus I. P. S. Mitropolit al Moldovei. Sf. Si-
nod aproba raportul si insarcineaza tot pe aceeasi Comi-
siune a alcatul si enciclica, care se va da de Sf. Sinod in
aceasta privinta. Asemenea se aproba ca acest raport sa
sa inainteze D-lui Ministru al Cultelor spre a se tipari in
mai multe mii de exemplare, pentru ca sa se raspandeasca
1a fiecare preot Yi invatator, cum sI la alti crestini ce ar
putea lucra, pentru a se asculta we 'popor s.eaturiIe date
.de Sf. Sinod.
P. S. Episcop at Argeisului raportor, citeste raportul
aceleeasi comisiuni privitor la posturile nerecunoscute de
Biserica, dar ca-e se in de unii pe langa pos-
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 279
-turile oranduite de Biserica. In urma discutiunei -urmata, la
care ia parte P. S. Arhiereu Callist Bolo seneanu aratand ca
postul de Lunea se recomanda de duhovnici unora dintre
crestini cand se marturisesc, find ca se gaseste mentio-
.nat In cartile de ritual si pentru a nu se mai recomanda
de duhovnici, crede ca ar fi bine sä nu se mai treaca
nici in cartile de ritual pe viitor.
I. P. S. Maropolit at Moldovei arata, ca. I. P. S. Sa va-
And starea de slabiciune provenita din boale si saracie,
precum si de nestiinta si superstitiune a poporului nostru,
mai ales dela card, a facut o propunere Sf. Sinod in se-
siunea de primavara a anului 1899, prin care ruga pe Sf.
Sinod sa ia o hotarare ca sa se lase la chibzuinta
Chiriarhi de a putea sa mai usureze posturile pentru cei
bolnavi, pentru copii si batrani, putand a le da deslegare
sa se hraneasca cu bucate mai substantiate, precum lapte,
,oua, branza, fail a li se socoti ca pachtuesc. I. P. S. Sa
citeste acea propunere si sustine, ca ar fi bine ca sf. Si-
nod, care este pastoria cea mare si care se ingrijeste de
mantuirea si de buna stare sufleteasca si trupeasca a po-
sporului, sa faca un pogoramant in privinta posturilor ca:
copiii, batranii, cei bolnavi, cei ce au nevoe de a'si intari
puterile trupesti pentru a putea munci, sä poata sa se
hraneasca cu peste, oua, lapte si branza. Sa se lase la
-chibzuina P.P. S.S. Chiriarhi ca sa mai usureze cand va
fi nevoe rigoarea postului, Orland seams de prescriptiunile
prevazute in Sf. Canoane.
D -1 Ministru at Cultelor multumeste P. S. Episcop at
Argesului si I. P. S. MitropOlit al Moldovei pentru lucra-
rile au facut si din care nu poate sa iasa de cat bine
pentru popor. D-sa arata ca este bine ca si raportul citit
de P. S. Episcop al Argesului sa se tipareasca in brosura
si sa se faca esemenea o enciclica, care sä se raspan-
deasca in toata Cara spre a putea lua cunostinta tot po-
porul de aceste sfaturi folositoare date de Sf. Sinod.
Se pune la vot si se aproba concluziunile raportului
citit de P. S. Episcop al Argesului si se decide ca si a-.
cest raport sa se inainteze D-iui Mihistru spre a fi im-
primat in brosura si a fi raspandit in toata. Cara.
I I .
Es .p. S.S.
.
ce
www.dacoromanica.ro

280 ACTH OFICIALE
P. S. Efiiseop al Dundrei de jos citeqte raportul ace-
leeaqi comisiuni privitor la taxele nelegale, care se pre-
tind de unii preoti pentru serviciile religioase pe care le
fac credincioqilor. Fiind ora doudsprezece se decide a se
amana rezolvirea acestei cestiuni in qedinta viitoare.
P. S. Arhiereu Nifon PloeFteanu roaga a-i se acorda
congediu pentru ziva de 16 curent. Se acorda congediul
cerut.
Sedinta se ridica qi se decide qedinta viitoare pentru
Mercuri 16 curent, ora 9 dimineata.
Preqedinte (ss) Iosif Mitropolit Primal.
Secretor (ss) Ca llist Botopeneanu.
-46-"alob
www.dacoromanica.ro

BISERICA CREFINA ORTODOli DE RASARIT
SI
BISERICA ANGLICANA.
Sub acest titlu revista ierosolimitana Noul Sion (Ma Eulw)
publica o corespondenta foarte Interesanta asupra rapor-
tului si invatattfrei de credinta dintre aceste cloud biserici.
Darea de seama consta din o expunere a invataturei Bi-
sericii Anglicane asupra unor insemnate puncte dogmatice.
Ea este facuta in limba greaca de D-nul Leiton Poullan,
profesor de teologia dogmatica la universitatea din Oxford.
Aceasta expunere, corespondentul ortodox din Oxford, Dl.
Timotei P. Temelis, trimitand-o spre a se publica in co-
loanele acelei reviste, o insoteste si de oarecari reflexiuni,
din cari rezulta spiritul de cari sunt animati clerul si teo-
logii bisericii Anglicane fata de biserica crestina ortodoxa
a Rasaritului.
Expunerea distinsului si eminentului profesor al unia din
cele mai insemnate universitati din lame, cum si aprecie-
rile corespondentului ortodox, sunt de mare importanta.
In ele se vad expuse, din punctul de vedere pur teologic
si stiintific, in mod sincer si desinteresat, pe de o parte
vederile si ideile de cari sunt inspirati teologii, clerul si
in genere reprezentantii si autoritatile Bisericii Anglicane,
iar pe de alta modul cum irebue a cugeta si not orto-
.
www.dacoromanica.ro

282 BISSRICA ORTOBOXA.
doxii, despre aceia cari, apartinand altei biserici si altei
confesiuni, recunosc originalitatea crestinismului in Biserica.
crestina ortodoxa a orientului, si voesc a se apropia in
mod sincer de credinta pe care aceasta biserica o are,.
o crede si o marturiseste.
In aprecierile cu cari Dl. Timotei P. Temelis, insoteste-
expunerea invataturei bisericei Anglicane, facuta de D-1
Leiton Poullan, zice urmatoarele:
cIn Luna Iulie, anul trecut, s'a infiintat in Londra o so-
cietate compusa din teologi, englezi, rusi si greci, clerici
vi laici, in scop d'a lucra si a contribui, pe cat va fi po-
sibil, la apropierea si chiar unirea celor cloud biserici: cre-
stina ortodoxa a rasaritului si anglicana, nimicind dintre
ele murul de separatiune al superstitiunilor.
Demn de notat este faptul ca miscarea din Londra, a
coencidat, asa pe neasteptate, cu o intamplare ce a avut
loc in Ierusalim, anume, cu vizita pe care scoala teologica
a Crucei din Ierusalim a facut-o episcopului anglican Blyth,
cand s'au schimbat tot felul de idei simpatice si dorinte
calduroase pentru viitorul si prosperitatea bisericilor Or-
todoxa si Anglicana, dorinti despre cari presa engleza a
vorbit mult, cu multa amabilitate si in mod foarte favo-
rabil ortodocsilor.
Dar raporturile amicale, cari se cultiv astazi /titre An-
glicani si Ortodocsi, nu sunt de acum, nici noui, caci ces-
tiunea aceasta compune o intreaga istorie, ale carei detalii
si parti sunt cuprinse in multe scrieri si acte cari exist
in bibliotecile din Oxford, Londra si aiurea. Raporturile
actuale- insa, deli nu au ceva cu desavarsire original, au
insa o parte si calitate deosebita: In vechime, adica in
timpurile de mai 'nainte, biserica Anglicana se socotea ca
o biserica protestanta; astazi insa autoritatile bisericesti si
teologii ei cred si sustin ca biserica Anglicana este orto-
doxa si ca ea pastreaza crestinismul din timpul celor vase
www.dacoromanica.ro

SI BISERICA. ANGLICANX 283
dintaiu sinoade ecurnenice. Ca baza a acestei biserici (an-
glicana) sunt cele 39 articole; iar explicarea celor mai dis-
tit-10 qi eminenti teologi, ce o dau acestor articole, este in
cea mai mare parte ortodoxd. Din aceasta cauza, biserica
Anglicans, astazi poate, mai mult decat on cand, sa atraga
atentiunea teologilor bisericei Ortodoxe, spre a o studia,
mai cu seams ca aceasta biserica (anglicand) a tran-
sformat, a introdus Si a aplicat cre§tinismul in viata prac-
tica a Englezilor.
Teologii englezi privesc astazi biserica crqtind Ortodoxa
a rasdritului ca biserica mums. Stanley, profesorul de is-.
toria bisericeasca la universitatea din Oxford voind a edi-
fica pre studentii sdi asupra adevarurilor istorice le zicea:
oSä .ne intoarcem dela Tiber catre Bosfor.... Daca voim
osd avem adevarata credinta dogmatics qi traditiune, sä
(nu mai inclinam catre biserica Latina, ci catre biserica
«orientala, care este ortodoxa Si care preferd sa moard
(cleat sd se pericliteze o iota sau o cirtd din cele ce
csfintele sinoade -§i Parintii 'i-au incredintat ei. Daca voim
sa avem exemplu de viata monastica, sä nu ne indrep-
o tam care Monte Casino, ci -catre Sfantul Munte. Daca.
tvoim sd avem adevaratul Si vechiul tip at sfintelor mistere,
«nu trebue sa ne adresam catre biserica care a suprimat
oapele botezului Si a amAnat ungerea cu sfantul mir Si
«dumnezeeasca impart4ire pans la varsta cunoWerei. Tre-
o bue sa recurgem la vechea teleturgie orientala, care pand
«astazi pastreazd, intreita cufundare in apd, savarte un-
ogerea cu sfAntul mir §i dd Evharistia pruncilor....)
O astfel de invataturd a lui Stanley este netagaduit o
bund vestire de mare bucurie §i mangdiere pentru Orien-
tali. Si cu atat mai mult cu cat acele4 sentimente a-
celea0 idei se gasesc in cursurile tuturor profesorilor de
teologie Englezi Si in genere la mai toti clericii in de-
osebi la aceia cari au vizitat Biserica Orientals, cum sunt
Biserica Ortodoxi Romani. 3
ysi
ysi
si
www.dacoromanica.ro

284 BISERICA. ORTODOXA
Episcopul Salisburiei i cel de Gibraltar, care cu ocaziunea
inaugurarei societatei pentru unirea bisericei Anglicane cu
biserica crestina ortodoxa de Orient, in cuvantarea ce a
tinut a umplut de entusiasm pe toti cei de fata pentru bi-
serica crestina ortodoxa de rasarit.
Netagaduit insa ca entusiasmul si bunele dispozitiuni,
nu sunt de ajuns, fie ca ele sunt Impartasite de mare
parte, mai ales cand este vorba de dogme ale credintei.
Pentru aceasta not am cerut dela amicul nostru, venera-
bilul Poullan, profesor de dogmatics la universitatea din
Oxford, 'ca el sa, ne explice parerile si cugetul bisericei
anglicane asupra unor puncte dogmatise, ca de exemplu:
care este pozitiunea bisericei anglicane in fata celor 7
sinoade ecumenice, fata de veneratiunea sfintelor icoane,
fats de traditiunea sacra si de mantuirea omului.
Parerile sale, ilustrul profesor le a asternut inscris in
limba ellend si'si a exprimat cu caldura dorinta d'a fi
publicate in revista 4Noul Siom>, care crede ca va fi in-
terpretul invataturei bisericei Anglicane catre biserica cres
tina ortodoxa a Orientului».
Dupa acestea D-1 Temelis reproduce textul expunerei
D-lui Poullan, asa precum acesta a compus-o In limba grea-
Ca, scrisa si subscrisa de Domnia sa.. Ea este urmatoarea:
Inva7diura bisericei Anglicane.
Scopul acestei scrisori este d'a arata ea dogmele bise-
ricei Anglicane sunt conforme cu dogmele bisericei cres-
tine Ortodoxe a Rasaritului. Astazi aleg numai pe unele
din cestiunele cele mai maxi, caci este cunoscut ca nu se
pot discuta. toate invataturile bisericei Anglicane.
Biserica noastra a primit invataturile celor 5 prime si-
noade ecumenice la anul 680 In sinodul din Alfeld si mai
tarziu sinoadele din Nortbumber si Kealhyth, la 786 si
787, au primit hotaririle celor dintalu 6 sinoade ecumenice.
Deci despre hotaririle acestor sinoade, nu incape si nu
www.dacoromanica.ro

SI BISERICA ANGLICANA 285
este nici o indoiala sau nedumerire. Iar daca unii dintre
anticii teologi ai bisericei Anglicane prea maresc In deo-
sebi pre cele dintaiu 4 sinoade ecumenice, aceasta o fac
ca ei socotesc aceste sinoade ca temelia credintei biseri-
cesti despre Dumnezeu si despre Mantuitorul nostru.
Cat despre Sinodul al VII ecumenic, toti §tiu ed. biserica
Apusului i-a contestat cat va timp autoritatea. Din cauza
aceasta, un sinod anglican tinut la anul 792 in Francfurt,
sub impulsul regelui Carol, a crezut de cuviinta sa desa-
probe hotaririle sinodului al VII ecumenic. In urma art.
35 lauda o carte de predici, din care una condamna si
acuza pe parntii sinodului at VII de idolatrie, nestiind a-
devaratul Inteles al cinstirei pe care Ortodocsii 11 dau i-
coanelor. Si trebue a aminti aci ca Anglicanii nu primesc
toate acele omilii ca find nesigure.
SA vedem acum si alte invdtaturi ale bisericei Anglicane.
In timpul Reformatiunei, episcopii bisericei Anglicane im-
preuna cu toate autoritatile bisericesti si cu asentimentul
regelui si al cam7ei comunilor a dat o carte numita,
vatatura necesara si catehismul crestinului); aceasta carte
graeste urmatoarele:
Imaginea s6u icoana Mantuitorului se pune pe cruce sau
se picteaza pe vesminte, sau pe ziduri, sau pe ferestre,
sau pe 1.10, ca Intr'o carte deschisa, ca noi nu numai sa
putem Invata tipurile virtutilor sale si in tot modul sa fim
atrasi catre amintirea Infricosatei sale patimi, dar privind
icoana sau imagina sa, sa ne intelegem pre noi si sä con-
damnam si sa uram pacatele noastre, cari au fost cauza
amarii sale morti. Si astfel recunoscand marea sa iubire
ca. a volt a suferi moartea pentru noi, vraimasii sai, si In
acelas timp binefacerile de cari ne folosim prin rescutn-
.pararea sa, sa recurgem la el in Intristarile si nenoroci-
rile noastre.
Si precum Mantuitorul se zugraveste pe chipul cinstitei
cin-
www.dacoromanica.ro

286 BISERICA ORTODOXA
cruci, tot astfel si sfintii, cari au urmat lui, ni se arata si
ni se pun Inainte prin imaginele lor. Pentru aceasta icoa-
nele sau chipurile acestora trebuesc puse in. Biserici, sa fie
ca niste carti pentru cei inculti, ca sa'si aduca aminte de
acei sfinti, dela cari pot lua pilda de credinta, de umilinta
si smerenie, de iubire, de supunere, de intelepciune, si
de toate celelalte virtuti si daruri dela Dumnezeu.
Pentru aceasta este permis a pune coanele sfintilor In
biserici si nu trebue a be despretul, ci a le intrebuinta cu
pietate si dreapta credinta; neertat fiind numai a be aduce
cult divin. Aceasta trebue sä o invete si sä o predice fiecare
preot in parohia sa. Iar daca se aduce icoanelor tamaiere
si plecam genuchile Inaintea lor, si ne inchinam cinstitei
cruci, toti trebue sa stie si Fa Inteleaga, ca aceste onoruri,
nu se aduc icoanei, ci lui Dumnezeu si marirei sale.
Acestea toate cred ca sunt cu desavarsire conforme cu
hotartrile sinodului al VII ecumenic. Unii iarasi cred ca
articolul 22, nu as fi In conformitate cu invatatura orto-
doxa. Pe unii ca _acestia ii rog sa inteleaga ca acest ar-
ticol combate numai invatatura bisericei Romane despre
inchinarea icoanelor. Caci daca invatatura lui Toma Aqui-
natul si altor teologi latini este di trebue a se aduce cult
crucei si icoanei lui firistos si servitute icoanelor sfintilor,
o astfel de invatatura, biserica Anglicana o socoteste de-
sera. lar articolul nostru nicidecum nu este In contra Ca-
nonului bisericei Ortodoxe cu privire la onorarea icoanelor.
Actualul Arhiepiscot din Jork, s'a Inchinat public inaintea
sfintei icoane a maicei Domnului in biserica mitropolitana
din Moskva. Toti Englezii saruta cartea Noului Testament
In tribunale si canoanele bisericii noastre ordona ca toti
sa'si piece capul cand se pronunta numele lui Iisus Hristos.
Cu totii facem aceasta cand intram si esim din biserica.
Cu privire la traditiune este cunoScut ca biserica An-
glicana respinge eresia Protestantilor. Respingem principiul
www.dacoromanica.ro

BSI BISERICA ANGLICANA 287
de interpretare al bisericilor protestante, caci art. nostru.
20, zice ca biserica are puterea d'a hotari toate lucrarile,.
ceremoniile si ea are autoritatea si cuvantul hotaritor in
neintelegerile despre credinta, din care cauza Kalvinistii
urasc si combat cu inversunare acest articol. D'aseminea
art. 34 condamna pe toti aceia cari strica sau altereaza
traditiunile Si practicile bisericesti. Tot astfel este si pro-
logul cartei numita a rugaciunelor obstesti sau a litur-
_ghiilor unde se zice: «Am lepadat toate societatile cari
atacau sau vatamau in ascuns invataturile exprese sau
traditiuni recomaridate de biserica Anglicana, sau de in-
treaga biserica universala a lui Hristos». Tot acest spirit
domneste in toate predicile divine ce se in in bisericele
Anglicane. Caci canonul sinodului din 1571 ordona: «Pre-
dicatorii nu trebue sä invete nimic care sa nu fie conform
cu invalatura Vechiului si Noului Testament si cu invata-
tura parintilor universali, cari s'au adapat dela aceste iz-
voare:
Despre mantuire toti membrii bisericei Anglicane, afara,
negresit de cei inculti, cunosc invatatura fericitului Pavel
contra Inva..taturei false a lui Luter si Calvin. Credem ca
.omul se mantueste prin credinta fapte bune, cari sunt
fructul credintei si al gratiei divine. De asemenea articolul
12 zice lamurit «Faptele cele bune izverrasc din cre-
dinta curata si vie numai de cat». Numai o astfel de cre-
-dinta Invedereaza viata, caci lucrarea este totdeauna sem-
nul vietei.
Acestea scriindu-le in rezumat facem cunoscut fratilor
nostri teologi tutulor membrilor bisericei crestine or-
-todoxe a Rasaritului, Invatatura sfintei noastre biserici,
pe care not n'am primit'o dela oameni, ci dela sfintele
-sinoade si traditiunea sacra a bisericei. Dar credem cele
39 de articole ale sinoadelor anglicane pe cari le consi-
Kleram ea sinoade locale, cari, in nici o cestiune, nu desa-
§i
ca:
§i
www.dacoromanica.ro

288 EISERICA ORTODOX.X. §.I BISERICA ANGL1CANA
proba dogmele pe can biserica universals le Invata inaintc
de regretabila schisms.
semna,t Leiton Poullan
Profesor de dogmatics. la universitatea din Oxford
Dupa aceasta, D-1 Timotei P. Themelis inchee cu urma-
toarele reflexiuni:
«Precum se vede din aceasta scurta expunere Biserica
Anglicans este foarte apropiata de biserica noastra (cres-
tina ortodoxa). Foarte multi profesori, clerici, studenti si
studente In teologie s'au fagaduit sa, explice in coloanele
revistei «Noul Sion» invatatura dogmatica a bisericei for in
sensul si vederile bisericei Ortodoxe, caci ei cred ca bi-
serica Anglicans este sfanta, catolica, apostolica si orto-
doxa».
Chestiunea este de mare interes, caci, daca Biserica.
crestina si-a luat deplina sa desvoltare sub toate punctele
de privire, doctrinal, latreutic si disciplinar, in decursul
celor 8 dintaiu veacuri, adeca in. timpul cat a tinut seria
sinoadelor ecumenice si locale, multe se pot invata din
expunerea profesorului dogmatist englez. Pentru aceasta
vom tine in curent pe cititorii Bisericei Ortodoxe, cu tot
ce se va publica In coloanele Noului Sion asupra acestei)
interesante miscari, cu privire la. apropierea bisericei An
glicane de biserica crestina ortodoxa a rasarittilui.
Drag. Demetrescu.
www.dacoromanica.ro

Date sigure co curio(' istoria peripepor prig are a trocut Bucovina,
Bela 1777 ph' la 18110.
(Vezi Biserica Ortodoxa Romana, anul al XXXI-lea No, 2).
Dumnedeu ai ajuta si Stefan isi implini giuruintia fa'cuta
si la anul 1491 intemeid manastirea Homorului.
Tot agelasi mare Domnitoriii intemelac,lie dupa pedep-
sirea Sacuilor d'n Transilvania (Ardeal) la anul 1461 ma-
reap manastirea Putna; ear Alexandru Vocla cel Bun
intemeiadie manastirea Moldovita la Inceputul Domniei
sale, 1401 vrind a. inaugura Era guverndrii sale pre'n o
fapta de pietate;de unde se vede, ca numal duchul e-
vlaviei si a religiositatii era unicul indemn al intemeieto-
rilor manastirilor Bucovinene.
Aige putem ofta cu proverbul litin «o tempor a! o
mores !>> cagi, pecind strabuni nostri toate le ingepea Cu.
Dumnedeu, astac,li Dumnecieul straparintilor nostri devini
deabea suferit in aceia Clara, unde odinioara vilfiea stin-
dardele Domnitoritilui invingatoriu sub pasha si protectia
dumnedelascd.
ce deosebire Intre veacurile de pietate de mai nainte,
in care n'a strabatut asia radiele culturii si intre veacul
al XIX-cliegelea care se numeste veacul ?!
Manastirile gele 24 erau urmdtoariele:
1. Manastirea Moldovita, intemeiatd la anul 1401 de
Alecsandru Vodd gel Bun si indestratd cu 54 proprietati.
givilidagiune1
www.dacoromanica.ro

290 DATE SIGURE
2. Episcopia Radautilor, intemelata la anul 1402 de-
Alecsandru Voda gel Bun si inclestrata cu 7 proprietati-
3. Manastirea Patrautiti intemeTata la anul 1456 de Ste-
fan V. -Voda gel mare si inclestrata cu 2 proprietati.
4. Manastirea Putna *) Intemeiata de Stefan V Voda gel
mare la anul 1466 si Inc,1TestratA cu 59 proprietatI.
Ayeasta monastire esista i astacll 1870.
5. Manastirea Voronetul intemeTata de Stefan V cel mare
ci imlestrata cu 10 proprietatT.
6. Manastirea Homorulul intemeTata de Stefan V Voda
cel mare si Incjestratal cu 19 mosiT.
7. Manastirea Sint Ilie intemeiata de Petru Raresiu Voda
la anul 1540 si lnlestrata cu 12 proprietati.
8. Manastirea*) Su g eviti a intemeiata de mitropolitul
Georgi Movila si de fratesau Ieremia Movild, care dupa
ageia sa. facu Domn Moldovel si a domnit dela anul 1595--
1606, la anul 1578 si inclestrata cu 25 proprietati.
9. Manastirea Dragomirna * *) Intemeiata de Mitropolitul
Atanasie Crimea la anul 1602 si inclestrata cu 19 pro-
prietati.
10. Manastirea So lca intemnieta de Stefan XI Toms la
Voda la anul 1615 si Inclestrata cu 15 proprietatT.
11. Manastirea Mamaestilor, intemeTatanu se stie de
tine cam pela anul 1658 seal' 1670 si inclestrata cu 9
proprietati:
12. Manastirea Horegea Intemeiata probaver de un
"*) Suyevita esista §i astacjI 1870.
**) De este mitropolitul Anastasie Crimea intruadivar Interne Ie-
ayestei monastiri, sta in dubiii, de oareye se afla uriye d-to
12 Octomvrie 1584 de'ntru cart se lamurWe, ca la anul ayesta
numitei manastiri s'au daruit de Petru VII Voda proprie-
tatea UngIul de langa raul Suyevei;
DeyI.fiind ayeasta dAruire la anul 1584 W.a dara mai 'nainte
de anul prefipt al intemereril el 1602, e probaver ca a esistat mA-
nastirea yestionata mai 'nainte, cayr altfeliil nu se poate esplica dA-
ruirea mentionata §i fiind mina* ear4I a i e4idito Mitropolitul.
Atanasie Crimea la anul 1602.
A-yeasta manastire esista qi astacji 1870.
ca --
'')
torifil
gciopul
www.dacoromanica.ro

DATE SIGURE 291
iugar, al caruTa flume nu é cunoscut la anul 1712 si In-
destrata cu 14 proprietati de pamint parte aratorift, parte
pascatorill.
13. Manastirea Ilisesti, intemeiata de ,Ionascul Isgiascul
la anul 1737 si Indestrata cu 5 proprietati.
14. Manastirea Luca, intemeiata de capitanul Atanasie
Tinta la anul 1'747 si Inclestrata cu un pamant de 12 WO.
15. Manastirea Biresnicia intemeiata de capitanul Ata-
nasie Tinta la anul 1747 si Inclestrata cu a sTesasprec,legea
parte de'n mosla Banicla In Bucovina.
16. Manastirea Sadova intemeiata de Egumenul Gerasim
Viada anul 1750 si Inclestrata cu un pamant la Sadova
si 3 pogoane de pamint la satul Vasilea.
17. Manastirea Crisgeatecul, intemeiata de catra 2 rä-
ze§i de'n satul Repajefietiii Michail si Constantin Talp§.
la anul 1768 si inclestrata cu un pamint pe care au statut
manastirea si jumatate de'n mosia psvineage daruita de
Toader Hadecliul un negestoria sirb la 12 Aprilie 1768.
18. Manastirea Astra seau Barbesti, intemeiata de O.-
lugarul Natan Calmucci la anul 1776 si 1n4estrata cu un
pamint de 92 de WO linga manastire.
19. Manastirea Broscautilor intemeiata de Egumenul
Casian la anul 1778 si Inclestrata cu un pamant de 5
falgi si altul de 13 {-MO.
20. Manastirea Voloca intemeiata de Constantin Doni-
01la anul nu se stie candsi Inc,lestrata cu pamintul
de o falge pe care au statut manastirea.
21. Manastirea Visnitia intemeiata de Constantin Turcul
la anul (nu se stie care) nail avut negIo proprietate.
22. Manastirea Cosibnitia, intemeiata de cAtra. 4 racle§I
-Stefan Giurgiuvan, loan Tautul, Georgi Tomasci si Stefan
citirecliiil la anul (nu se stIe) au fost Inclestrata numal
un pamint de 4 WO.
23. Manastirea Damositia, intemeiata de rac,lesi de'n
Damositia la anul 1724 si s'a Inclestrat cu a treia parte
cu.
www.dacoromanica.ro

292 DATE ELGLRE
de'n proprietatea Damogitia cu un pamint linga satur
Vilaugea.
24. Manastirea Babin, nu se tie de pine gi la care ani
au fost intemeTeata gi indestrata cu o moara cu un ma-
ginigT.
Toate aceste manastiri, afara de manastirea Putna, Su-
gevitia Si Dragomirna dela anul 1786 nu mai esista ca
desradicindu-se ele pe timpul episcopului,
Dosofte Cherescul gi Imparatului Iosif II. cea mai mare
parte a biserigilor manastiregti stab'. Inca gi astadi, gierbind
cregtinilor ca biserigi parohiale. Forma for antica se de-
formeadd parte pren varuirea ciugravelei de'n afara, parte
insa pre'n nepracticaveraacoperire ingustandu-se stregi-
enile gi a0a espunanduse didurile ploilor.
De'n mogiile agestor manastiri. s'a facut un fond numit
4Fondul religionariil gr. ort.7, pentru sustinerea cultelor
vi instrucgiunei publice de confesiunea gr. ort. In Bu-
covina.
§ 9.
Formarea iondulal religionuria gr. ort. in Pacovina.
Avind, precum s'a aratat mai 'nainte, manastirile pro-
prietatile cele mai multe In Bucovina, prin urmare gi
venitele cele mai considerabile, petregeau ele In abun-
dintie, pecind clerul mirean nu avea nici o egistintie de-
fipta, ear biserigile satene erau in starea cea mai deplo-
yavera; asemenea in privinlTa culture preotegti, afara de
measera e Clerigie» la gcoala Infiintiata de Alecsandru Voda
gel Bun la Suceava, neputindu-se de'n lipse materiale ne-
mic mai ferigitoriii esopera, pecind despre gcoli in genere,
spre cultivarea poporulul nu era nice vorbaau aflat de
bine prea Intieleptul Imparat al AustrieT Iosif II spre a in-
destra Bucovina cu un cler cult Si spre a cultiva poporul
pre'n scoll, cu invoirea episcopului Radautilor Dosofte
Cherescul a desfiintia de'n cele 24 manastiri 21, laslnd
numai trel spre esistintie, fie care de'n eale cu cate 25-
si
a-
tart,
www.dacoromanica.ro

DATE SIGURE 293
-de calugariadica manastirea Putna, Sugevitia si Drago-
mirna.
Ear proprietatile tuturor manastirelorlea bmtras, de-
figAnd: ca de'n venitul for in venitoriii, sA se formeIie un
fond religionariii gr. ort. spre sustinerea cultelor si a in-
_structiunei publige de confesiunea gr. ort.
Ageasta hotarire majestaticA se efeptui la anul 1'786
in care s'a format «Fondul religionariti a biseriga gr. ort.
«dreptcredingioase de'n Bucovina» care fond esistA pAnA
astac)! sub administratiunea statuluT pre'n ingerintia
si de'n care se sustine tot clerul eparchial si toate
scoalele confesionali.
§ 10.
Scoalele con fesionali gr. ort.
Afara de scola Infiintiate de Alexandru Voda cel Bun
In Sugeava la care se propunea invatiemintul in limba
-greaca, latina si romana, si carea era o scoall mai nalta
Bucovina era cu totul orfana de invatiemintul public.
Timpul 'nainte de anecsarea Bucovinel de statele Aus-
-triage, era facie cu instrucgiunea publica mastihos, deg!
navem In ageastA direNune nemic imbucuratoriii de a
inregistra.
Cu toate aceste insa n'au intarcliat monarch! bun! si
archierei binecuvintati d'en ge in ge de a se ingriji si de
ageasta gestiune vitala pentru poporul romin, si asTa s'a
inglestrat si Bucovina afara de scolele trifiale si mijlogie,
ge devin in raIonul statul lui, cu nomeroase scol! trifiale, si
ma! pugine scolt mijlogIe confesionale gr., ort. ne trecin-
du-se cu viderea Institutul teologic reorganiclat sub d-to
-6 August 1827.
I.
Scoalele mijlogie de'n eparchia Bucovina confesionali*)
stnt urmatoariele.
Consemnaciunea scoalelor confesionale s'a facut dupg emua-
tismul diecesan din anul 1870.
epis-
-copulul,
www.dacoromanica.ro

294 DATE SIGURE
1. Gimnasiul superior d'en Sugeava infiintiat pre'n prea_
nalta resolugiune d-to 30 Iuniii 1860.
2. Scoala reala superioara de'n cernautiii infiintiatd,
'pre'n prea 'nalta resolugiune d-to 4 Septemvrie 1862.
II.
Scolele trifiale de'n eparchia Bucovinel confesionali sint
urmdtoariele:
1. In cercul scolariu al gerndutilor 1 scoala primarie
cu up curs pedagogic, 13 scoli trifiale, 1 scoala parohiald
la olalta 15 scoll.
2. In cercul scolariu al Siretiului 1 scold primarie, 1
scoala trifiala, 1 scoala pentru fetitiela olalta 3 qcoli.
3. In cercul scolariu al Sucevil 8 scoli trifialela o-
lalta 8 scoli.
4. In cercul scolariu al Radautitilui 9 scoli trifialela
olalta 9 scoli.
5. In cercul scolariu al Homorului 2 scoli trifialela
olaltd. 2 scoli.
6. In cercul colariii al Cimpulungului 9 scoli trifiale-
-la olalta 9 scoli.
7. In cercul scolariii al Vicovului 13 scoll trifialela
olalta 13 scoli.
.8. In cercul scolariii al Strojinetului 7 scoli trifialela
olaltd. 7 scoli.
9. In cercul scolariii al Cotmanului 13 scoli trifialela
()lain. 13 scoli.
10. In cercul scolariti al Dnistrulul 14 scoli trifialela
olalta 14 scoli,
11. In cercul scolariii al geremoifilui 8 scoll trifiale
la olaltd. 8 scoli.
12. In cercul scolariil al Putilel 7 scoli trifialela o-
lalta. '7 scoli.
Pe langa ageste mai sint 2 coli parohiali in tinutul,
Cotmanului.
1 coald parohiala in tinutul Dnestrulul.
www.dacoromanica.ro

DATE SIGUBE 295
1 coala.' parohiala in tinutul cerem4ulu1.
Suma tuturor scoalelor popurale: 1 scoala primarie cu
curs preparandal 1 scoala primarie, 104 §coli trifiale 5
parohiale, 1 ,scoala pentru fetitie.
Suma totala,-112 de scolT pentru cultura poporului
romln.
Toate aceste scoli confesionali devinea sub suprapri-
vigierea ConsistoruluT diecesan, §i a respectivilor protoerei
ca inspector) de koala.
Ageasta sistema de supraprivigiere inspectionare an
Ingetat cu sanctionarea legit votate de senatul imperiale,
pre'n care sub d-to 25 Mai 1868 sa supus ageste scoll
sub supraprivigierea cconsiliului scolariu tarestru In in-
stantia intaiu, ear in instantla a doua sub privigierea,
consiliulul cercual politic, in instantia a trera sub privi-
gierea consiliulur local.
Ageasta norma se practicleache pAnd astacli 1870.
§11.
Administraciuneta eparbid Bacovinene.
Eparhia Bucovina de'n timpul anecsarir er de statele
Austriage qe administreaclie intron mod cci.)Tcox4ock 'de e-
piscopul diegecian, pe linga consistoriul episcopesc i de
12 protoerei, cari privigiacia asupra gelor 12 decanate,
In cart e Bucovina Impartita.
Episcopul respectiv e pre§iedintele senatului consisto-
riale care consta de'n:
1. Archimandritul diegesan ,Si general Vicariii numit ca
locoteninte in absintia episcopulul, avind totodata supra-
privigiere asupra manastirilor qi scoalelor confesionali, cu
predicatul (acoteXXctpcos;d'en 4 Conc,lilieri qi referinti,
adica:
Unul ca referent pentru afagerile economise diecesane,
cu predicatul (oi:Icovotios).
Si
pi
www.dacoromanica.ro

296 DATE SIGURE
Unul ca referent pentru cult& esterior ,diegesan cu pre-
dicatul (axsoop6Xcxe).
Unul ca referent in afagerT administrative diegesane, cu
predicatul (xaptoptiXote).
Unul ca referent in afageri disgiplinare, cu predicatul
(rpozzacxos) si In urma de'n 2 condilieri onorad dentre
care unul é referinte In afagerf curat spirituals fiind tot o-
data protoereul biserigei catedrale episcopesti cu
catul (npozorrcoms).
Dec T -administragiunea eparchiel urmeadie sub supra-
privigierea episcopului respectiv, care viditeadie Diegec,la
la 3 seau la 6 ani, Incredintinduse atat despre starea, pro-
pasirea si -urmarea atat a preotuluT (ca paroch administra-
tor seau Cooperator) 'cit si a poporulul credingibs, insem-
nanduse resuldatele In protocolul revidialnic, dupa care
ur me ada emisurT, .orinduirT archipastoresti in favoarea
diegesei..
In rindul al doilea sint gel' 12 protoereT, carT viditeadie
o data In an decanatele sale, si despre aflatele imbund-
tatirT seau scaderT repoarta consistoriului, care apoT gele
bune le recunoaste, ear scaderile le delatureadie referitio
obieptelor. Norma dupa care se pertracteache toate obiep-
tele privitoarie catra inaintarea si sporirea dieceseT s'a
determinat pre'n un regulamInt al afagerilor Consistoriale
sanctionat de c. r. majestate Franti Iosif I sub d-to 2 Fe-
despre care s'a facut condistoriuluT cunoscut pren
emisul ministrului de culte si instrucciunea publica sub
d-to 2 Fevruariii 1869 N-ro 942.
Toate emisurile, orinduirile, povatuirile, asTedarile, con-
cursurile precum si alte de categoria ageasta se vestesc
pre'n «Foaea ordinagiunelor chegesane».
§ 12.
Afaceri patrimoniall.
Codigile civil practideat in Imparatia Austriel determina
Medi-
www.dacoromanica.ro

DATE SlGURE 297
condigiunele patrimoniali, cart nu colidasera (concorda?)
cu canoanele biserigei gr. ort.
Ageste referinti ,devenira Insa desfiintiate pre'n legea
sanctionata d-to 25 Mai 1868 pre'n care casatoriele pot
sä devie tnchiete si de'n partea dirgatoriei givile (casatoria
civila).
Apendice.
Autonomia biserigeT gr. ort. de'n Bucovina formeadie
gestiunea cea mai apriga, care sa starueste pand astadi
atit pre'n adresa card ministeriul cultelor cat si pre'n
deputagiunl catra augusta majestate austriaca.
Episcopul Bucovinel tsi rosti de'npreund cu clerul die-
cesan socotintia sa Inteo brosTura intitulata «Dorintiele
clerulul Diecesan> cu care Insa nu se uni credingiosii mi-
renl de'n Bucovina, si al carol- pretensiuni devenira spri-
jinita de'n partea mitropolitulul romin gr. or. de'n Ardeal
iaguina pre'n replica sa la brosiura 4Dorintiele clerului
In brosiiira 4Autorismos 2, care
Aicea sa termina manuscriptul.
E de regretat ca o mica parte din manuscript lipseste
si anume din apendice.
C. Erbiceana
www.dacoromanica.ro

CIPRIAN
-111-.--
(Vezi Biserica Ortodoxa Romina, Anul XXXI-lea No. 2
Ciprian spre a determine, pe ai sai, In lipsa sa dela re-
§edinta, ca sa nu fie lesnicio0 la reprimirea celor cazuti,
le spune ca o asemenea procedare este contra lui Dum-
nezeu, iar cei cazuti in loc sä se usureze, din contra crima
for se ingreuiaza, intru cat nu se tine seams, de ordinea
bisericeasca. Ca sa. nu lase nedumeriti pe aceia, cari in
lipsa sa conduceau afacerile In Cartagena, Ciprian le arata
Si pedepsele ce trebuesc aplicate celor cazuti, (land §i
exemple, care sa serveasca spre indrumare.
Reprimirea in biserica a celor cazuti fara pocainta cuvenith.- este
o fapta, care, zice el, sa petrece fara tires lui Dumnezeu sau con-
tra vointei lui, caci Sfarita Scripture invata pe cei neinvatati §i a-
mintWe celor ce au uitat, cand zice: Gine a dat spre jaf pe lacov,
tsi pe lsrail la cei ce'l prada pe el? Au nu Dumnezeu, &drain a
pacatuit, qi_rfa volt sa amble hi alio lui, nici sa asculte de loges
lai. a adus pests ei iatimea maniei Jul. in alt loc zice: Au
nu poate manta) mana Dommilui? Au higreuiatu-s'a urechea lui
ca sa n'auzii? Ca picatele voastre fac osebire intro voi $i Intre
Dumnezeu si pentru plicatele voastre a lntors Domnul lava de catre
voi, ca sa nu va milulascii. In urma acestora qi dupe lucrarea
,cuta, Ciprian spune ca trebue mai mult a se rug& pentru ertare
deck a se crede c'au facut un bine, invoind celor cazuti de a intra
cu tqurinta in sinul bisericii. Cad ce fel de bine este ce temere
de Dumnezeu sau credinta in el este la acela, care nu cauta de
.a ?mbunatati respectul teama de Dumnezeu, pe care trebue sfo
,.'i i
fa-
i
§i
www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 299
avem? Indrasneala este mare si Ciprian nu gaseste cuvinte de a
protests contra obiceiului ce se introdusese, obiceiu, care preju-
ditia credinta si morala si permitea nelegiuitului sa se apropie de
sf. Euharistie cu manile Inca pline de necuratia sacrificiilor pagane
si cu gura necurata de mancarile oprite. Un astfel de om nu poate
fi ertat si nu se poate zice c'a reintrat in pacea linistea cresting,
pentruca s'a departat de preotii Do.mnului si de capeteniile bisericii.
De aceea cu dreptul se intreaba : De ce urechele tale surde n'aud
masurile mantuitoare, pe care ti le punem la inima? De ce ochii
tai orbi nu vad calea penitentei, pe care ti-o aratam ? De ce nu
primesti cele ce not te invatam, spre a te scoate din ratacire? Luati
aminte toti cati nu va aflati pe calea adevarului, ca va asteapta
ziva judecii. pars la ea, nu yeti fi lipsiti de pedepse si aci
pe pamant, ca prin lovitura ce-o primesc unii, sa se corecteze
ceialalti. Pedeapsa celor putini este exemplu pentru toti.
Ciprian da exemple din care sa se vada cum unii au fost pe-
depsiti spre invatatura altora. Asa d. ex., zice el, unul dintre aceia,
can de bung -voe s'a dus si a urcat Capitoliul, spre a se lepada
de Hristos, deveul mut indata ce s'a lepadat, asa ca pedeapsa in-
cepa odata cu savarsirea crimei, fara a putea zice vr'o vorba de
indurare. Altii, cari tocmai se aflati in bae,caci aceasta le lipsia
acestora, can perduse gratia baei vietiisa alerge in bae,tura
loviti acolo de spiritul necurat muscara cu dintii limba pe care
o necuratise cu manca.'d sau cu vorbe nedemne. Alte od, spune
mai departe Ciprian, copii lasati de parintii for pe seama doicilor,
furs dusi de acestea inaintea autoritatilor. Aci, de oarece copiii nu
puteau manca came, li se da paine udata in yin, care tot dela
serviciul idolesc era. Luandu-si mama copilul indarat, nici ea nu
stia de ceea ce se petrecuse cu el, nici copilul nu'i putea spune
ceva. In necunostinta era considerat ca si cum nu fusese pangarit
-de pagani si asa adus la comunicare cu crestinii nepatati. Copilul
nu putea suferi insa rugaciunile si era cuprins de o asa stare su-
fleteasca ca incepea sa planga sau sa fie cuprins de un fel de
spasmuri ori in cresterea sa sa s'arate asa ca si cand, prin sem-
nele din afara, exprima urmele gr-esalei din trecut. ceea ce este
mai probator, copilul nu voeste sa primeasca sf. Impartasire, iar
cand diaconul incearca a'i turns din ea in gura, incepe sughitul
si varsatura. Lucru caracteristic, ca. sf. Euharistie nu poate rama.-
nea in gura cea intinata prin atingerea de cele idolesti. Asa este
Biserica Ortodoxi RoroAnA.
51
§i
si'ai
pSi
www.dacoromanica.ro

300 CIPRIAN
de mare puterea si majestatea Domnului. Iar ceea ce nu se stia
fu descoperit in acest mod prin lumina Domnului.
Ciprian mai aduce si alte exemple. Intre ele voiu city unul, a-
nume de cazul acela in care o femee, ale carei mani erau intinate
prin atingerea de lucruri idolesti, n'a putut sa se apropie si sa
deschida o cutioara in care se afla particele sfinte, caci in momen-
tul in care a voit sa se apropie de ea, un foc esi din cutioara si
o opri in dorinta ei. De asemenea tntr'un alt caz particelele s'au
prefacut in cenusa in mana unui nedemn. Toate aceste dovedesc,
spune Ciprian, cg. Domnul se departeaza de aceia, cari incearca
sa se apropie de El, dupa ce s'au lepadat de El, iar pentru cei
nedemni gratia nu ajuta, caci ea nu se da decat celor credinciosi
si vrednici. Si este necredincios si nevrednic cel care se leapada
de Domnul intr'un mod sau altul, mai vinovat sau mai putin vi-
novat. In oamenii nevrednici, cari nu aduc impacarea prin poca-
inta, infra puterea celui rau, care turbura sufletele lor, ba la unii
ajunge ca le sminteste mintea. Ciprian atrage atentia tuturor si pe
temeiul dovezilor ce aduce, pentru cazurile necunoscute, conchide
Ca nu se cuvine a reprimi pe cei cazuti cu usurinta, cad nu este
nici un folos de a ofensa majestatea diving prin acte nedemne.
Singurg pocainta constienta si indreptarea pot aduce impacarea.
Numai pe calea pocaintei se poate aduce indurarea.
Trecand peste cele expuse pana aci, arata ca este In
spiritul Invataturii crqtine de a supune penitentii chiar pe
aceia cari au procurat o dovada ca au sacrificat, deqi In rea-
litate ei n'au facut aceasta. Curatenia vietii crqtine este
w de mult pretuita de Ciprian, In cat chiar acolo, unde
actul de lepadare nu s'a consumat, dar s'a dat un semn
exterior spre dovedirea consumarii actului, chiar acolo,
zic, sa se procedeze cu intelepciune, nu sa se treaca cu
uprinta. Este vinovat deci qi acela, care, spre a se scapa
de pedeaps6, prezinta paganilor o dovada ea au sacrifi-
cat. Neaparat ca vina acestor este mai mica; dar ei nu
pot scapa de ispaqirea pacatului. Pe cat de vinovati sunt
aceia cari Intr'un mod sau altul parasesc pe Domnul; pe
atat de vrednici sunt aceia cari rezista qi raman credin-
cio§i, ca aceia cari se marturisesc preotilor pentru uneleysi
www.dacoromanica.ro

CIPR AN 301
gre§ale ale cugetului prin aceasta se intaresc in credinta
qi in fapte bune. .
In consecinta Ciprian, avand In vedere greutatea paca-
tului §i scurtimea vremii, recomanda a se supune peni-
tentei toti caci s'au facut sau se vor mai face vinovati de
vr'o abatere dela legea crqtina. Si penitenta sa fie facuta
cu toata seriozitatea §i sä arate adevarata stare sufleteasca
a penitentului. Caci nu -este_ vorba de o simpla formali-
tate, pe cari Ciprian, ca Intreaga biserica crWina o
detests o combate; ci de acea retnoire sufleteasca prin
care dIndu-se dovada caintei sincere, sa afirma, o Imbu-
natatire morals, singurul gaj ca penitentul in adevar s'a
pocait a reintrat pe calea cea buns.
Nu trebue a se socoti mai putin indatorati la penitents aceia, can
desi n'au sacrificat totusi au dat libelle ca au sacrificat. Caci, zice
Ciprian, in aceasta dovada este semnul lepadarii de Hristos, intru
cat zice ca a tacut aceea ce altul in adevar a facut intru cat este
scris : .Nu pute(i slap Ia doi domni (Matei 6, 24). In cazul de fats
crestinul a servit stapanitorului lumesc, caci a urmat poruncei lui
de a da in scris dovada lepadarii de Hristos, s'a supus deci mai mult
imparatului de cat lui Dumnezeu. Poate cugeta el ca nu s'a facut
vinovat ca acela ce in adevar a sacrificat; dar sa-si aminteascA de
ceea ce spune Domnul in Psalmi Ochii tai vazura imperfectiunea
mea si in cartea to s'au scris toate; si omul vede cele din
afara, jar Dumnezeu cele din launtru. In Apocalipsa se citeste: si
toate bisericile vor recunoaste, ca eu stint un scrutator al rarunchi-
lor si al inimii. Din toate acestea, ca si din cele ce tot in felul acesta
mai adaoga, Ciprian recunoaste ca Dumnezeu singur stie gandu-
rile omului ; dar omul sa se abtina dela on -ce acte prin care s'ar
supune mai mult stapanirii lumesti de cat lui Dumnezeu, ce
credinta tare si cats temere de Dumnezeu au aceia, cari departe
de a se sacrifica sau de a da libelle, se duc se marturisesc
preotilor pentru cele mai mici gresale chiar numai ale gandului I
Crestinul adevarat sa nu se rusineze de Hristos, caci atunci El
se va rusina de cretin in ziva judecatii. Cine se rusineaza sau
acel care nu face in public actele cerute de legea cresting, acela
nu este cretin. Nu este crestin acel care nu asculta de cele ce
si
si
si
si
si
si
si
§i
www.dacoromanica.ro

1907 03

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Similar to 1907 03

Similar to 1907 03 (18)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1907 03