1892 06

AYMAIWAW4tWA)ffklY,-5.7~N
BisERIcA
ORTHODOXA REAM
Revista Periodica Eclesiastica.
AWL AL XVI -Iea, No. 6.
Slz)T=M3E31=ZI_
TABLA MATERIILOR.
I. Viata, activitatea §i scrierile P. S
Filaret Scriban 385
II. Material pentru dreptul bisericesc
Oriental 417
III. Tipicul in Biserica Ortodoxa 429
IV. Apologia §tiintifica 435
V. Paulin de Nola 453
VI. Evangeliele Apocrife 474
VII. Proces-v-rbal p. deschiderea, §colei
de cantari biserice§ti din Pite§ti . 479
VIII. Donatiuni 480
BUCUREgI.
f/hexta4i creileitce4c1:
54. Str. trtnciftatele- Unite, 34.
1892.
I
I')
cf.-M
Pag.
.. .
. . . . . . .
--6--°?'icc---f, .
yd
1
.
COa4e i
.-711 "i kk/ 11
SECTII,
,..,
'11
%
1 1_0
...---.....=
,...6-----,
4H,e
'>,t,
5
. . . . . . .
. . . . . . . .
.
!
. . .
. . .
k,
k
1,
$
Lt.
1p
1
N,
1
_______, u
:a .1~
:- :TORTEwww.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
VIATA, ACTIVITATEA SI SCRIERILE P. S. PILARET SCRIBAN
Din punct de vedere
RELIGIOS, MORAL SI LITERAR.
Preasantitul Filaret Scriban s'a nAsout la 1811, din o
veche si ilustra familie Romany in Burdujeni, un mic orAsel,
situat langa apa Suceava pe confinia de acum a Bucovi-
na, fitca Moldova, frumOsA, mAnosl si bine-dotatA de
Dumne4ed, ca un Paradis. Amista ProvincieBucovina
bratul drept al Romanilor, locul istoric unde a descalecat
pentru a dam órg, Domnitorii Moldovei, incepend cu Bog-
dan Dragon si unde s'a desvoltat si intarit prin nenume-
rate rezboe, purtate cu mare vitejie, Statul independent al
Moldova ; acest eAmin strabun ce contine in ruine hie&
si acum Capitala veche a Moldova, Suc6va, ni s'a rApit
arbitrar de cAtra Nemti la 1777, §i a costat $i viata Dom-
nitorului de atunci Gr. Ghica. In aceste locurI pline de glorie
nationals isI are originea familia Scribanilor. Perintii lul
au fost Preotul Ioan Scriban $i presvitera Pelagia. Origi-
nea for este din Campul-Lung din Bucovina. Acest trunchiti
al odrasla familia Scribanilor a stint a inradacina din
pruncie in inimile fiilor set sentimentul de Patrie $i de
religiositate, prin escelenta. §'apoI era li urr pentru des-
www.dacoromanica.ro

sd iATA CTN.TATFA 1.i SCRiEkTt
cendentii familiilor Bucovinene de a'sl cultiva simtul na-
tional religios, pentru ca, la fie-care pas ce faceati, intalneati
urmele glori6se ale striibunilor. Icl vedea Suceava, din
care privea cu mandrie pe colina de peste rift Cetatea
Sucevel, colo Campul-Lung, Dumbrava Rosie. Id vechia
Catedrala a Moldovei unde a pastorit atatea Mitropolitt
patriotl pana, la Varlaam i Dositel, apol Radautii, vechia
Episcopie a Moldovei, cold Lapusna, Dragomirna celebra
Putna ce conserva remasitile celul mai' mare Eroti al nea-
mulul Romanesc ! TOte aceste localitati istorice monu-
ments religiose desvolta prin firea lucrulul si nutresc pu-
ternic simtul national si religios in orl-ce fiti al Roma_
nismulul. T6te aceste tesaure nationale ce aprind focul
sacru al patriotismulul in orl-ce piept Roman, stint astA41
prin jaf i rapire in maul streine!
Parintil sel privind cu un ochiti lacramand, de la Burdu-
jenl, intinsele avutele teritoril ale Bucovinel, lar cu altul
singerand, plangeati vechia'' i falnica Capitals a eroilor
Domnl al acestei OA, Suceva, asta-qi prefacuta mal in
cent*, spunend din remasita unor timpurl marete, dar ne-
glijate, ca am fost ii eti mare cand-va! Acesta priveliste
trista ci continua a parintilor familiel Scriban, le aprindea
merell simtul de religiositate Patrie, pe care cu abon-
denta be revarsati asupra fiilor for prin povestiri qilnice.
Tata un model de exortatiune pa iu esca, prin care Economul
loan Scriban incuraja mangala pre Preasf. Filaret i cand
era la studio. In Chiev, el clicea : Ca din pruncia vostra,
numal pentru acesta m'am jertfit, ca sa cit§tigatI locurile
in care ve aflati, adica fericirea sufletesca $i trupesca. Pen-
tru acesta nu fil suparat nicl mahnit ca al 014 din Pa-
tria nostra peste hotar Vei ca tulpina copacIulul mal
mult sa vestejeste pentru mladitile lul, de cat mladitile pen-
tru tulpina" '). Dupe ce acest venerabil trunchiti a fa-
1) Epist. din 1840,
sti
tp
8i
ci
si
pi
gi
www.dacoromanica.ro

P. S. F1LARFT S 'kiriAN 381
miliel a dat o educatie casnica din cele mal morale fiilor
861 si o mica instructiune, dupe putinta sa, pe la scola
dascalilor de pe la Biserici ; cast atata numal sa putea da
fiilor de preoti in acele timpuri de trisla memorie ! Cultura
superibra era exclusivamente reservata numal fiilor de boeri
Acesta s'a urmat io tot decursul seculului al XVII,
XVIII si parte din al XIX-lea pana spre 1848. Numal
esceptional puteati strabate in scalele Statulul, in Acade-
miile de Iasi §i Bucuresti, flit targovetilor, cand aveall
protector) sau emit dotati cu talente mart Poporul prin
capitale si oraF,;e avea scoll mult mal mid, in care se in-
veta de ordinar scrierea, cetirea, aritmetica si cantarea
bisericesca, si acestea in timpuri prospere si de liniste. La
Cara preotii ii dascalii bisericilor invetatt in pridv6rele bi-
sericilor si pe la casele for pe copiii satenilor, cand ad,-
tail dorinta de carte r).
Ce s'a intamplat cu progresul in instructie, in decurgerea
timpulul, las cuventul eminentulul met fost protesore sa
ni-o descrie ; El spune, in o epistola din 1870, adresata
nepotului set Romulus Scriban, cum a invetat carte $i
prin ce peripetil a trecut din causa starei sociale : Cu-
nosti ca et dupe ce am fost dat de tatal mat de a servi ca
baet de 12, ant la un ban in Botosani dot ant, si un an la o
bacalie tdt de acolo, Providenta trimitindu-ml b6le grele
tatal met m'a luat acasa, Ili am facut pe bucatarul fill
spalatorita, find -ca Vladica de Burdujeni, de la M-rea de
acolo, nu ingAduia preotilor vecluvi, cum era 'Mal meti,
de a tinea femei in case, nici pentru a spala pe copil.
Dupe acesti trel anT de slugarie, am fost dat iarasi in
slugarie la cAlugarii greci din Treisfetitele, carii erati una
cu acei din Burdujeni. Atcea, ca servitor am inceput stu-
') Vedi serbarea seolara de la Iasi de A. D. Xenopol si C. Er-
bieema 1885. Idem Morin' Seminariulul Veniamin din Monastirea
Sonia de C. Erbicenu, Iall 1885. Hem Cronicaril Grecl din Epoca
Fanariota de C. Erbiceanu, Bucuresti 1888.
www.dacoromanica.ro

388 V1ATA, ACTIV11 ATRA $1 SCR1ERILE
diile mete, invetandu-ml lectiile nu ditia, cad eram sluga,
ci n6ptea, §i nu la luminare, cad nime nu mi-o da, ci
suindu-ma in dosul caselor, pe niste stanjenI de lemne, la
zarea lunel AcestA regula am urmat'o mai mutt timp,
and la un esamen public, fiind neuItabillil Kissilew
directiunea se6lelor, in urmarea esamenului public, m'a
scos din slugarie, renduindu-me pedagog. cu dreptul de
intern; Tar acesta pentru cuven tul ce nu eram nebilfe-
clor de boernu puteam fi admis intern dea dreptul" 2).
&data descriere a pruneiei Preasfintiel Sale este au to-
grafa. Aceste descrise de insAli pana sa, ne pot servi
lubitii met eetitorl de model de rabdare, modestie, $i per-
severentl, asa, ca nu trebue nimene sa despereze de viitorul
numai data voeste si persist& cu putere tarie. Las
la o parte oil -ce reflexiuni in fata acesrui act confidential
al serl! Cate insulte, cate cuvinte sarcastice, &ate lipsuri
va fi suferit tenfirul Vasilie Seriban din partea calugarilor
greo cu cate nevointi va fi terminat rola din Tret-Ie-
rarhl, despre acestea nu pot sti nimic, fiind-ca cunostinta
for a dus'o cu el in morment.
Dupe ce Prea Sfintia Sa a intrat ca pedagog si intern
in Academia Mihaileanft la 1830, dupe cum probeza a-
testatul sett in care sa Posteaquam anno 1830 ad
scholas hie loci frt-quentandas in qualitate stipendisrae
susceptus fuisset...." 2), ca elev l'a aratat in plin public,
pe la esamene, talentele sale. Cine dintre profesori, sell nu
rivalisa de a-1 proteja? Care nu'i dadea mans de ajutor
pentru a's1 termina cursul ? CAel germenil sei geniall in-
cepuse a se disvolta Inc& din tineretele sale. Cu ocasia
inmorment&rel Paharniculul Vasilie Fabian, profesor de
Filosofie la Academia MihailenA, elevul Vasilie Popescu
Scriban este chiemat a-1 face panegiricul O. in care prin
o limbs fermecatore descrie calit&tile Iubitulut sett profe.Tir.
Posed eopia original& a acute! °pistols.
') Vecil Subarea de la Iasi, pag. 313.
§i
dice:
si
set,
si
'I
www.dacoromanica.ro

P. S. FILARFU SCR1BAN 389
De la acest limp tot corpul profesoral II avea In deosebitA
consideratie z).
Pang, cand a terminat oc61a, la 1837, a presentat o tra-
ducers din limba lating al lul Cornelius Nepos, apo1 Dia lo-
gurile mortilor din limba francesA, Viata lui Socrat etc. 1).
Absolvind cursul la 1837, 3) a fost imediat numit pro-
fesore de limba francesA, prin decietul de la Iulift
acelao an, care profesurg a inut'o pang la 1838. Tot In
acest an a fost boerit eu rangul de Pitar. In timpul a-
cestel profesurl a compus o gramatica francesA In limba
romang, divisatA in lectii, pentru cursul sell din ocola de
la Trei-Ierarhi, of care stg, ne edatA incg. Posed manu-
scriptul original. De la acest timp, aded.: 1838, Ianuar
11 pang la 1839, a mai foot numit profesor de Gramatica
Romang, AritmeticA Istorie. Din timpul acesta ne -aft
remas Tragedia lul Brutus in versurl, o sump de poesil
cuvinte funebre.
Chemarea sa fiind alta, de cat a rgmanea profesor la
Academia Mihaileng, dup6 cum singur mArturiseote in o
epistolg a sa, Ind, din anul 1838 a adresat o suplicg cAtrg,
Cinstita Epitropie a inv6tAturilor publice a Prineipatulul
Moldovei, In rare (bee Intro altele : CA crescendu-mg sg-
v6riind eursul inv6tAturilor filosofieeoti of parte istoricel
m'am pgtruna de un adev6r pre At de mare pre atata de
stint, adieg : cum eg R ligia ere5tineseg, este eel mal inlesni-
tor rnijloe do a duee pre neamul omenese clitrg scopul
predestinat I Drept acea, eft avesnd o hotarlta ne-
strgmutatA plecare dorintg, catra potrivita carierg, a sus
numituluT scopos, plecat mg rog a m6 trimite la vre-o
Universitate din 6rile str6ine, spre a'mi desgveroi otibiele
Vedl Serbarea de la Iaol, pag. 215-221.
2) Manuscriptele originals aunt In posesiunea mea.
5) Vec,1 serbarea de la Iasi, uncle am publicat aceste atestate, ca
unele ce shit tole dintait din Academia Mihailena, pag. 209-214.
Posed §i originalele.
:
ei
1)
Litt
1i
Qi
1i
ti
si
www.dacoromanica.ro

390 VIATA, ACTIN ITATtA SCRIMIT.11
teologicesti. Prin care bine-voiaseA cerul indurat, ca dupe
invetatura Mantuitorului : va fi o turma un pastor,
sa se invrednicesea Iii Natia RornfinescA ea odini6rA sa
formeze si ea un mic mAdular a viitorei familii Universale.
Prin acestA, fapta cinstita Epitropie va face un insemnator
adaus cAtra cele numer6se virtuti ale el, a caria cu cu-
venital respect sint eel mai recunoscetor i supus serb"
Epitropia al cares presedinte era demnul Mitropolit Venia-
min Costache, admitend cererea i m:jlocind in Rosia de
a fi internat in academia de Kiev, tenarul Vasilie Popescu
Scriban, asa se numea ca laic, spre semn de adanca re-
cunostintA catra Patrie, care ne adormit priveghezA pI in
organele sale pentru luminarea tinerimei nationale, hArA-
zeste bibliotecel scalelor nationale trel sute cart' in felurite
limb!. lath cat de patriotic sa exprima Profesorul Vasilie
Scriban en acesta oeasie: Drept acesta ca un semn a a-
dance mele recunostinti catra Patrie i Cinstita Epitropie,
care neadormit privighea, pentru luminarea tinerimei na-
$ionale, hArAzesc Biblioteeei scalelor nationale trel sute
tomurI de cA,rti in felurite limb!, cu conditie ca fies-care
seolar serman sa alba drept, et supt a sa iseAlitura sa
lee or! $i care torn si al incredinta lath Bibliotecarulm. 2)
Fiind serac si neavend alta data nisi unde dormi, nisi pe ce
studia, $'a adus a minte de elevii lipsiti de mijI6ce, si pen-
tru a nu indura aceleasi neajunsurl ea el, . a eredut sa
ajute, dupe pufintA, pe colaril sermani. Acosta ofrandh
este primul sell sacrificial pentru Patrie, cAria s'a jertfit
cu abnegatiune prima la morte.
Instiintindu-se ofidial cu adresa No. 1008 din 1839,
el este recomendat pentru Rosia a adresat o altA petiOe
Preasf. Mitropolit Veniamin, in care lath ce (lice : Patria
nostrA are trebuinta de lumina si mantuire una tai alta
singurA de sine desbinatA de ceea-l-alta, nu aduce rod sfant
i) Posed original'''.
') In original este si lista cArtilor donate Academiel Miliailene.
,si
9.
$1
si
www.dacoromanica.ro

P. S. FILARET SCRIBAN 391
ti vecinic... Felice de acel ce face $i invata, acela mare sa
va cbIema intru Imperatia cerurilor,! AO intimiet si inveta-
turT pAmentesti $i invetaturi ceresti in Patrie. Ati dat ceea
ce este a Imoeratului, ImperatuluI, $i ceea ce este a lul
Dumnelee, lul Durnne411. Si ell aunt unul, ce m'am a-
dapat din putul a earn% isvor este drepta vostra, ca odi-
ni6ra Molsi din piatra, ail adapat pe poporul Domnulul.
Drepta Vestra, a pus pre densul insciis : eine este ins6-
tat, se, vinit FA bea. Am venit, am but si ml -all adus
satul vietei vecinice " Vorbind despre multamirea sa
sufletesca de a'st continua studiile in Chiev, se exprima ala :
71
Eil me socoteam cea mai nenorocitA fiinta, creclend ca nu
vole. gasi pe nime in lume, care ami deschida usa, ce
duce pe calea mantuirei, lacrimile cele mai ferbinti adese
isI gasea placere a se preumbla pe ingalbinita mea fats,
and gandeam la acesta, me intimpina un Samaritean, me
duse inaintea P. S. V. La ivirea serelul, per negurile ,
ferbintala dragostei si a milostivirel V6stre, 'ml stersA la-
crimilel Religia Christiana, care singure, precum pre
intrega lume, de aseminea si pre poporul Roman, pots al
mantulasca si al faca si pre densul un mic modular a
viitorei ImperA0 a hit Christos. Fiind a mea sarcina me
voia sili a fi vrednic si de ea si de buna recunostinta a
I. P. S. V. spre luminarea CleruluI, spre bucuria I. P. S. V.
i spre lauda Patriei" i). Peticia avea data de la 1839, Sep-
tembrie 15. Acestea le scria preparandu-se pentru Academia
Chievulul. 'Mt amintesc de un episod, ce avu loc intro
tenerul Vasilie Scriban $i milosul, darnicul si mult indu-
ratorul Mitropolit Veniamin Costache, intamplat cu intar-
clierea ducerel sale in Chiev. Mitropolitul Veniamin primise
cu mare dor cerirea profesorulul Vasilie Scriban, a cu-
noscutului sell elev din Academia MihaileanA, F;fi nutrea
speranta ca educandu-1 in stiintele teologice 11 va avea
') Ni s'a conservat si acesta, petiVe in original.
www.dacoromanica.ro

392 VIATA, ACTIVITATEA SI SCMERILE
mans drOpta la organisarea ci prosperarea trolei sale iu-
bite Seminariul din Monastirea Socola. N'avea omens
specials pentru Reetoratul Seminariului. Convenirea era
hotarita de ambele parts, numai hertiile oficiale de la S-tul
Sinod din Petersburg ci porunca de la Imperat nu sosise
pentru a pleca. Vasilie Scriban 4ilnie visita pe Mitropo-
litul Veniamin cercetand data a venit permisiunea. Apro-
piindu-se timpul deschiderei cursurilor qi Vasilie Scriban
nerabdator in dorul sell se plange Mitropolitului in termini
f6rte duiql. Atunci inima nobill a Mitropolitului Veniamin
ne maI putand resista zbuenelte in plans ci lacrimi in cat
tots casnicii se minunara. Din intamplare se aude o careta
la scare Mitropoliei, ci Mitropolitul miccat nu'qi putea Linea
plansul, se anunta, ea consulul Rosie voelte sal vada.
Atunci dice lui Vasilie Scriban : sal aicea. El statu. Intl%
Consulul gig vede pe Mitropolit miccat, plans c1 nelinictit.
Atunci iv permite a-1 intreba : Ce aveti, ye rog, halt
Preasfintite : Ce nenorocire vi s'a intamplat ? Iar Mitro-
politul umilit respunse : N'am nimic alt, de cat, ve;11D-ta
pe acest tear, el a aratat dorinta ca se. studieze Teologia
la Chiev, ci dupe mijlocirea ce am faeut de atata timp,
nits One. acum n'am primit nisi un respuns din Rosia,
Am trebuinta de omens li7nu pot sa mi-I formez, n'am
mijlOce in deRtule. 'a inceput din net a lacrama. Atunci
Consulul grabit ii respunde : malt Preasfintite, data nu-
mai acesta este pricina intristarei, ye rog Eh% bine-voiti
a primi deelaratia mea, ea tenerul va pleca imediat la
Chiev, cii eu me insarcinez a ye indeplini tote formalitatile
in eel mai scurt timp. Cu acest respuns Mitropolitul Ve-
niamin s'a liniltit. Iar Vasilie Scriban a fli plecat la Un-
ghoul spre a trace in Rosia. Este adeverat ce, Preasfintitul
Filaret Scriban a Post forte bine tratat in Academia de
Chiev, ca in urma mijlocirei Consulului Ruseso, Preaf. S.
se bucura de favorurile cele mai inalte pe Tanga persona
Mitropolitului Filaret din Chiev, pe care atata l'a, cubit
www.dacoromanica.ro

P. S. FILATET SCRIBAN 393
in cat la calugArie I-a dat qi numele sett de Filaret. Ala
s'a intanoplat cu ducerea Preasfintie Sale in Rosia.
Despartirea sa de rude §i amid la pornirea sa in Rosia,
impresiunile triste ce 1-at facut Basgrabia, pe care o nu-
melte flea Moldovel, locul de predilectiune al Eroilor
no§tri, unde s'ati versat riuri de sang° Romanesc, Hotinul,
fala Roman 6sca, le descrie el insu§i §i plange ca un alt Ere-
mia pe ruinele stramo§e§ti li a selbataciel ce ele presintA
ochIului Romfinesc,acestea ni le spune in un tratat intitu-
lat : Voiajul mein in Rossia z). AcOstA descriere este plink
de patriotism §i curiositati. Tot in ea Bice : ca ajuns in Kiev
a fost primit cu multA amabilitate, pentru ca era sosit deja
ordinul imp6ratesc de a'l interna li a avea pentru el o deo-
sebita ingrijire, tar acesta prin mijlocirea Mitr. Veniamin,
care era li pre§edinte Epitropiel Invetaturilor publice 2).
Dup6 instalarea sa in Ic61k a adresat o suma de epistole
profesorilor sel hi Gh. Asachi, CAmpeanu, Seulescu etc.,
tote pline de patriotism i dorintA de a se respandi inveta-
tura in popor ! IatA ce ij.ice in o epistolA adresata fratelul sell
Preasf. Neofit: Am sosit la Chiev... Mitropolitul MovilA,
fiul until Domn al Moldovel, an intimiet aicea cea intAl
Academie.in Rossia, in care am norocire de a inv6ta tai eti..
Acest barbat pentru acesta §i alte aseminea inbunAtAtile
fapte Ba serbeza aicea odatA pe an cu mare pompa" 3). Des-
pre lipsa de instructie in popor se pronuntA a§a, in o alts
Epistola : D-vostra §titi, tineti-v6 de ceea ce titi, ca este
adeverat. 0! amicilor unde sunt acele ides Ili minunte &dud
not vorbiam ca neamul omenesc merge acum grabnic Ma
desever§ire, ne bAgAnd in soma ca jumatate dinteensul sa
indeletnicegte cu ascutirea armelor inprotiva cul ? In con-
') Posed Eli acest volaj autograf.
1) Epistola sa cItrl Mitropolitul Veniamin, prin oare-I anuntl
sosirea §1 instalarea sa la Chiev.
3) Preasf. Sa ne -a 15,sat un manuscript in ruse§te, in care des-
ale panahida ce A face annal acestul barbat.
www.dacoromanica.ro

394 VIATA, ACTIVITATEA $I SCRIER1LE
tra cele1-1alte jumatAtt, in contra fratilor set! Ce carare
voeste a apnea neamul omenesc? ELI nu me pricep, nick
nu stiti, insa atka: cA aicea sorele resare la apus ski
apune la renArit. (Vorbe forte semnificative, pentru ca
mat pe fatA nu se putea exprima). Cine are urechi de audit
sa audA. Rugati-ve Celut ce pdte tote ca sa, fie asa cum
el voeste ski nu uttatt ca avem o Natie o Patrie. Aicea,
6menit (lit la bot de §i la cat heti. (Alta frasa plink de inteles).
SA ne tubim unit pe altil Romitnit ski atata'l destul".... A-
cht5, epistola, cum vedem, este scrisA cu mestesug ; cAci
din alta numat s t intelege, ee vrea sA, dice,, arid face atent
pe fratele cAntareasca vorba, sftiind ca epistola are
a trece granita si are a fi reseetitA, pang va ajunge In mina
sa; c'apot cnutu ski Siberia. (AcestA epistolA, are data 1839).
Nu we pot opri de a nu ve cita aicea done epistole a-
dresate cAtra pArintele seii, ca model de stil epistolar ski
in care sa strevede pe deplin arta sa oratoricA. Simtul de
Patrie '1 nelinistea, cunoscend ce sa urzAste pentru ea acolo,
tar dorul de rude si amid '1 consuma! In o alta epistola,
tot cAtre parintele sett, intre altele (lice la starsit : Asa
este omul, fiinta acesta ticAl6sa ski nenorocitA, In fericire
dormiteazA si in nenorocire sa trecjeste. PArinte, Pratt, pa-
triotl, folositi-ve de timpul ce rApede zb6rA, ye lubitf
unit pre altil precum eft ye tubesc ; tack numat at uncl
viata va fi viatA, ski not aceea ce suntem". Aicea, face
alusiune la intriele politice de pe atuncea, prin cari nu-
mat eel mat abil reusa. In o alta epistola adresatA amiculut
sett Albinetz, descrie ocupatiile sale : Ca dupe gatirea
cArtit pe care, dupe invoirea Rectorului o almacesc In
romaneste, adica : Datoriile Preotilor" scrisa do Alexandru
Sturza, m'am hotarit ca de'ndatA sa me apuc de alcAtuirea
Istoriel Bisericel MoldoRordmilor. Bibliotecele Lavret, A-
cademie' ski Universitatet fA,gacluesc bune isvOre ski
am nadejde de un bun sfarsit. PlacA cerului sA, pot servi
natiet Romanestl cu acestA noun intreprindere ! i D-ta
i colegil D-tale, Stitt ca am ravnfi de a lucra pentru des-
set WO
i
'mt
i
still
si
si
www.dacoromanica.ro

P. S. FILARET SCRIBAN 395
mortirea si binele Romani lor, acesta ravna creste clilnic
intr'o progresiune inseuanata... Ett am lucrat, lucrez si void
lucra cat void putea pang la morte.... CAA cangrena Ro-
manesca nu se p6te vindeca pang ce Clerul nu va fi lu-
minat dupre o forma sanat6sa" ! Ca adagio acesta epistola
are : Uncle nu' I Patrie nu' t fericire ! i) Mitropolitul Veniamin
'WA ce dice in mijlocirea sa catra Mitropolitul de Chiev,
aratand scopul pentru care au trimis acolo pe Vasilie Scriban,
care : In Academia nostra Iassiensi cum laude terminavit,
ut pote nobilis Basilius P. Scriban in eandern Academiam
Theologicam Kioviensem susciperetur sine Bernet informandi
in principiis Theologicis, et eadem cum tempore etiam tra.
dandi in Seminario hujuste, quod hoc tempore erectum est
in metiorem reformationem clericorum"... Dupe ce arata
scopul pentru care l'au trimis, apol '1 recomanda protec-
tiunei tai ingrijirei Inalt P. Mitropolit de Chiev. Nu me
pot opri de a nu transcrie o pericepa din acesta, mijlo-
cire, care are ,i o insemnatate istorica pentru no!. Iata-o:
1)
A §a dar, dupre primirea Inaltei incuviinOri a rugamintel
n6stre, forte ne bucuram ca, acesta facere de bine, care
de la san'-ul .i slavitul Chiev sa revarsa asupra Patriel
mistre, va fi ca o continuare a until aseminea ajutor, de
care, acest pament Inca in sec. 17 s'a mai impartasit prin
staruinta Domnulu! Vasilie V. V. Dupre care Preasf. Mi-
tropolit Petrasco Movila, al nostru invetat compatriot, at
trimis aicea dascali bunt la invetatur5, earl! all adus mare
folos luminArE.1 tinerimel In Moldova.
.....Cu tOta smerenia ye rugam sa bine-voiti cu cunos-
cuta bunatate parintesca a primi pre numitul candidat
sub a vostra protectie, aserle'ndu-I dupre sus aratata punere
la tale, la locul cuvenit si povatnindu-1 spre castigarea
mult doritului scopos"...... Subscris Veniamin Mitropolit
Moldovei 2).
') Aceste epistole ni s'ail pastrat antografe, in scrierea sa Fe-
lurite serierl ale lui Vasilie Popescu Scriban".
2) Mijlocirea ori recomendarea acesta pert, No. 1005 din 20 Iulie
1839.
www.dacoromanica.ro

396 VIATA, ACTIVITATEA $T SCRIERTLE
Ordinul Imperatului de a fi admis Vasilie Popescu Scri-
ban in Academia de Chiev porta data 7 tulle 1839, No.
353, far al Sf. Sinod 411 din 18 August. Respunsul Mitro-
politulul Filaret de Chiev catra Mitropolitul Veniamin
este plin de gratil, acceptand pe deplin cer erea Mitropo-
litului de a primi sub protectiunea s'a pe tenarul Vasilie
Popescu Scriban si care porta data 1839, din 29 August
No. 463.
La epistola Mitropolitulul de Chiev Filaret, respunde, in
limba latinA, Preasf. Mitropolit Veniamin, in care intre
altele slice 17
Accipe gratias pro benevolentia qua pro-
sequoris juvenem, educationis Accademice Tuis sub aus-
piciis concreditum...." ').
Preasf. Filaret Scriban, sand s'a dus in Rosin, era civil,
absolvent al se6lei din Trei-Ierarhi, a Academies Mihailene
ascultase cursurile de Filosofie Drept, ate se pre-
daA atuncY. a). Am Nut ca fusese numit profesor de
Istoria Nationale si de limba francesA, era dar un tenftr
cu culture si in care sin4u1 patriotic, dorul de Cara era
bine desvoltat. Acesta sa constata din descrierea stArel
miserabile a locuitorilor Basarabiel, de sub stepatiirea ru-
sasca si pe care ni-o face cunoscuta in scrierea sa : Votajul
meii in Rosia. Intrat in internatul Academia de Chiev,
unde rigorea disciplinel, nutrimentul prost, ocupatiunea
continua 11 slAbira puterile, mai ales pentru ca, era de o
constitutie delicate, -debila. Voind a indeplini literal dato-
rifle de student, si ne mai putend resista asprima chum-
tului $i disciplina severe se bolnavi in primavara anulul
1840 si fu internat in spitalul scolei academice.
In acestA stare ajuns, it cuprinsa i morbid nostalgia
(dorul de a se intarce in tare). Tenet., plin de ilusii
fantasii, patriot infocat, la condelul aerie in spital mai
Respunsul porta data 15 Ianuarie 1840.
2) Posed §i atestatele sale de Filosofie §i Drept.
gi
gi
qi 1i
9i
www.dacoromanica.ro

P. S. tn. ARPT SCRtBAN 39
multe poesil, in care se strevede c5, poseda qi talentul
poetic. Pentru a-I aprecia §i acesta calitate §i a-I cun6§te
positiv situatia sa psihica In aseminea imprejurare, tran-
seri aicea cite -va poesil de ale sale compuse In spital:
SINGUR IN SPITAL (titlul poesiel).
Poesia fiind mare nu transcriti de cat trei strofe
de la sfarsitul et
.... 'N'a vietoi PrinAvarg, o flore'nrumenea,
Eft tote le aveam, de tote mendulceam,
Nu simtam spuroatul verme cum mere me tot rodea,
Din mana diminWi nimic nu mai aveam.
Ah! Singur In spital, singur in asta, Tara,
Si §tiinta §'avutia qi apa §i uscatul,
Od §i unde taut, tote'mi par amare!
Candela du'n cerurl un plans,§terge pecatul!
Fie ca Romanii EA vad'odat' lumina
Cu mesa incredintare vesel a§i: muri !
Gatip in asta sara sa mane aicea cina,
Cad mane nu §tid unde me voiu trezivoill fi.
Era acesta sara spre Pat si credea ca nu va
scapa de -marte !
Alta poesie intitulata nNimicireaa, care are va-
16re si ca conceptiune poetics, suns asa :
Dintre non frum6sil, luna,
Seal' prive§te'n riii,
Pri'ntunerec, Cana detuna,
Plutitoriti innot mereit.
Raza lunel imi luce§te,
Vasluesc in unde, neguri,
0 speranta. 1mi zimbeqte,
Ca zarese apr6pe malurl.
www.dacoromanica.ro

898 VIATA, AdTIVITATFA $1 SCR1ERILE
Luntrea insa, de odata
Pe vaslal a resturnat
In zedar m'arunc in apa
Ca un plumb m'am cufundat.
Iata viata'n asta lume,
Cat de mult omul se'npla!
Marire, cinste, nume,
Un pas §i tote se spala.
0 at poesie intitulata Cantarea".
Serman flu al Nature!,
A§a cantam et, vers ;
Unde-I al tineretei
Acel fence niers?
In anil trecuti
Toti veseli cram,
Ape, sore, munti,
De tot ne'nca9tarn.
Atunc! §i tinereta
Era mal desfatosa,
Si lumea §i viata
'MI parea ma! frum6se.
Padurea mat umbrosa,
Tot locul fu placut,
Parechel amortise,
De care n'am avut.
La joc venea atunce
Ma! veselt §i ma! multi,
Nature! sa aduca
CantArI prin vai §i munti.
Atunci cu Primavara
Placerea m'aqtOpta,
Atund Dimineta, sara
T6te mencanta.
www.dacoromanica.ro

tic S. 'Pr AR1",. c'F iBAN 899
Trecu dilele acele,
Trecu a mea fericire,
Acum le'ntreb pre ele ?....
Nimic pot a maI dice.
Poesil de pe timpul acesta ni s'au mai conservat : Tomna,
Tinere(a, Papele de la Chi(v, Merlufca mea, Postal cel
mare, Acasa $i Prejmeaul Chievulul. Jar la finele acestor
poesil urmatorele sentinel in poesii :
Mare far' de valurl nu se p6te afla,
Felice de cel ce stie innota.
Lume far' necazurl nu se p6te da,
Felice de cel ce stie a rabda 1).
In fine Vasilie Scriban sä insanato§aza §i'§i continua
studiul cu mare succes
In anul 1841, la 3 Februarie, find aprope de a ter-
mina cursul, a petieionat catra Mitropolitul Filaret al
Chievulul rugandu'l sa mijlocdsca Mei Mitropolitul Venia-
min de a-1 permite sa tmbrace schima monahala chlar acolo I
la cerirea sa Mitropolitul Filaret adresaza Mitropolitului;
Veniamin- o mijlocire plina de laude pentru succesul ob-
einut in studil de tenarul Vasilie Scriban $i'l roga de a-1
permite al calugaresca, el insusi, in care mijlocire intre
altele dice : lit tuam respectu hujus rei sententiam mihi
manifestam reddas. Quod ad me, supradictum juvenem,
ob egregia ejus in litteris progressus praesertim vero ob
morem ejus mitern, valde docilem humilemque, ad vitam
monasticam, quam maxime aptum ease puto" a).
i) Tote mote poesil slut autografe qi sense in Ohm. Sint nnele
din epistole $i poesil sense en Mere..
') Acestg, mijlocire porta data 13 Ianuarie 1841, No, 11.
www.dacoromanica.ro

Odd VIATA, ACTIVITATFA $1 SCk1FIZILE
La acesta mijlocire respunde Mitropolitul Veniamin prin
adresa din 1841, in festo Apostoloruna, prin care admite
cu mult& placere trecerea la monahism a studentulul sett
Vasilie Scriban. Ast-fel intrand in monahism au fost nu-
mit cu numele Filaret, dupe numele protectorulul set.,
renumitul orator fli erudit al Rossiei, Mitropolit Uhievulul
atunci.
Pang, aicea qdele sale all fost samanate cu flori, de §i sa-
ran, lipsit de mij16ce, facaridu'§I singer viitorul, era insa
liber. Panri, aicea canta din viora li din chitara, facea
poesil, traia intr'o fericire ideals, ca un filosof!
In Rosia era in relatie de apr6pe cu toti profesoril, aqa
ca nu-1 considerau ca pe un simplu student ordinar, ci
fl dadeail on6rea ca unul fost profesor, om matur. Mitro-
politul Filaret al Chievulul de aseminea-1 arata chiar prie-
tenie, qi-I placea adese a sta la conversatie cu el, cu
deosebire in limba francesa, pe care Vasilie Scriban o
cunostea f6rte bine.
Cand de aicea, de la calugaria sa, incepe epoca sa spinosa,
dar meritorie kii care sä terming, la morment ! Lira o avarle,
vi6ra o sfarAma, musa inceteza, §i le la locul realitatea
rem a afacerilor lumel acectia, care-I Oita de necaz, chin
li venin, cum vom vedea.
Chlar la calugaria sa i s'ail pus piedici, temendu-se pre-
tendentil de Episcopate de a nu'l concurs, in cat a fost
nevoit Mitropolitul de Chiev a se adresa din nou Preasf.
Veniamin qi Directiei lcolare de atunci, sA, termine °data
cu acestA cestiune; tact finind cursul, sta acolo alteptand
resultatul. Nu ar fi putut obtinea diploma de magistru in
theologie, data ar fi fost civilma era in Rossia !
Nu qtiii ce se petrecea in sufletul Ieromonahului Filaret
Scriban, §i care vor fi fost motivele unel asemenea situatiunI ;
dar constat ca, presimte greutatea ce are a suporta in
viatit, si pe care o exprimA in urn:Mama poesie, intitulata,
71
Ilericirea" : Iata-o :
www.dacoromanica.ro

P. S. F1LARET SCR1BAN 401
Pe mare, pe campie, pe vAile'n ver4ite,
Te cat o fericire... ! si nu to -am mai aflat.
Nicairi in viata'mi minuturi fericite,
Cruda mea sorta nici de cum mi-ate dat.
In pombe, in palaturi putere si marire,
Purpure, 'nbelsugare, aur, avutie,
In zadar in viatanal to cat o fericire!
Nici una din dorinti nu-mi aduci to mie.
Spre a fi ei ferice cer nelegluitii
SA uit cu Romanimea...! sA fiti cetatan
A tot Universul... BA las pe iubitil...
SA talc, sa ult p'ai mei, sg, nu mai fiu Roman!...
Dar eu nici odatk voese mai bin' sA mor
Serac, lipsit de tote, de nime cunoscut,
In vecinica uitare ; cerend numai un dor,
In semn ca am cubit un be ce m'ati nascut.
AnatemA fiinta e cosmopolitismul !
SA lucri pentru ai tei, sA nu uresti pe altii,
Fie on si care ; fac'asa, unul si altul,
Nici singturi, nici re'zb6e atunci n'ar fi'ntre Natii.
Uitat sa fill de Domnul de te-ol uita Moldovo!
De nu'mi void aminti de scumpa to fiinta,
Precum mi-a due aminte de viata ce mi-al dat'o,
De zed, de ceriu, de neamu-ms, de lege, de credintA.
Est nu stilt poesie, nici vorbe'npestritate,
Nu still ce e delirul, ce-I lumea buna6rA,
*tin numal a plange natii impilate,
P'alor triste ruine sA vers o lacramiorA.
till a tinea-minte s'a eves a vedea
Fericea Romanies el train prea stint,
Cum tote et Natura placute le dadea,
De t6te'n sinul el imi parea ca mencant.
Biserica OrthodoxI R man.. 2.
s'a
www.dacoromanica.ro

402 vrivr A, AC1 IVITATEA $I SCR1ERIT a
till, mi-aduc aminte d'acel vers romanesc
In care sä descriii a for nenorociri,
Pe care patriotic DoinA 11 numesc,
CAntandu-1 p'alaute, pe fluere F.,41 1 i li !
titi, rai-aduc aminte : Romanii fus'odata
Mariti, cinstiti in lume, la tots poruncind ;
Iar aqi pe el se puse o pata defairnatA,
Cu totul ea ii saps, qi-I ve'd din ant perind.
Stiii, mi-aduc aminte, prune am fost ()data,
C'am fost in acea Cara ce aduce fericire;
De ea acestsa lume si viata'mi este data
El vole da eft tote, si fapte si simOre 1
Ea este a mea viata, ea'mi e desfatarea,
Sarac cu ea -sIl bogat, In ea tote-sit odor !
A-1 fi el spre folos, Iatit-mi destularea,
Iata-mi fericirea, l'apei eiii vesel mor....!
Acosta poesie, de si p6te lasa de dorit in respectul for
mei, este Ins necontestat o expansiune a inimei sale, plinA
de dor pentru binele qi propa§irea micel sale Patric. Sa
arata in ea lupta contra ideilor cosmopolite si a planurilor
debitate de pop6rele marl in detrimentul celor mid. Scriban
declara cii r6rnhne credincios crelului national, pentru care
tot atunci compune si urmatorele ultime versuri intitulate :
n Cantarea mea :
Deanne indurate
Aduti aminte,
Rom Anilor parte
Fá-li intre ginte.
Nu uita Natia
Ce fu odata maritA
Varsa-ti acum gra0a
Pe o Cara Mierita.
T6te slut a tale
Popdrele'n lume,
Fii iesiti din tale
Ce meal ten nume.
Galul $i Laponul
Grecul $i Chinezul
Indul si Romanul
Rusul si Germanul.
Domne indurate,
Adu 0 aminte
Romanilor parte
FA-li Intro ginte.
www.dacoromanica.ro

Pi S. F1LARET SChTBAN a03
L'am audit adese intonand aceste versuri, pe &and, sbu-
ciumat de valurile vietei acestia, trala retras in via sa de
pe Socola, ocupandu-se cu altoirea arborilor si cultura
albinelor. Dar as nu anticipAm, as ne'ntorcem larasi la
firul istorieI vietel sale.
Dup6 ce a fost cAlugarit la 5 August 1841 in marea
lavra Perceskta din Chiev de cAtrA insusl Filaret al Chie-
vului, dandu'l si numele Ea, apol in 4itit, SchimbAreI la
Fate, 6 August, a fost chirotonit feromonah (Actele de
cAlugarie sint in Ruseste cum si Paucenia de Ieromonah sub
No. 80). A acris apoi multumind pentru ca i s'a permis a
intra in monahism, atat r6posatului G. Asachi, cat si pro-
tectorului sea Mitropolitul Veniamin. In Epistola cAtrA G.
Asaky dice : Seminariul Socola nu va merge bine panA
ce nia se va supune sub privigherea Directiei Inv6tatu-
rilor publice, precum sa afla tote cele-l-alte pole publice.
Despre adsta vom vorbi verbal.... De mangfiere ni p6te fi
ca am aflat vr'o patru cart' istorisitore despre timpul Dom-
nulul Vasilie Lupu si a lui P. MovilA, in care lAmurit as
&este, el acel Domn a intemeiat scoll in Monastirea Tref-
Ierarhilor. Ele pot sluji de juridica dovadA spre a se lua
din maim grecilor venitarile mosiilor, ce in hartiile aflate
de Cinstita Epitropie sa arata a fi insemnate si hotarite
pentru tinerea sc6lelor. Aceste art' am socotit ca sint nea-
parate de cump6rat, de $i slut f6rte scumpe, find fOrte
rani" 1). Pe aceste documente baztindu-se G. Asaky a $i in-
tentat proces Egumenului din Trei-Ierarhi, si l'a castigat,
adicA trei moliT §i feredeul Turcesc. Apol adauge: Pote
ca ell, nu voill ajunge de a videa idela mea indeplinitA,
spre a se uni Romanii ambelor Principate...
II IatA ceea ce m6 va putea face pe mine nenorocit" ! La
1841, in o note autografa latA ce ni apune: De insemnat
este intamplarea urmAtore : Preotil de aicea au un mijloc
1) Originalul ni s'a oonservat.
www.dacoromanica.ro

404 VIATA, ACTIV1TATFA SI SCRIERILE
de a gici ce desemneazA Providenta culva. Gine voes,ste
crede, tine nu, nu crede, ai se deschide Bib lia din intemplare
ai randurile ce'1 pica supt vedere le primeqti in be de pre-
supunere pentru viitorime. Eu lath a b5ga in sama, din
intamplare f5,cui ac6sta, ai Iata cuvintele ce'mI picasa Ina-
inte : Ca set dau cunoltinta norodulut lug tntru ertarea
pecatelor lor. Luc. 1. 17. Dee Domnul ca sit se intample
acesta".
Nol am vec,lut, cá Mitropolitul Veniamin trimisese pe
elevul seti iubit in Chiev cu stop de a studia i cunOlte
organisarea Academiilor §i a Seminariilor din Rosia ; a-
cesta gtiind'o Ieromonahul de bunA-sam5, Filaret Scriban, se
ingrija de timpuriti, ca atunci sand se va intorce in tarn sa
gAseasca vacant locul de Rector la Seminariul Socola, spre
a'§1 putea incepe activitatea adec5, : administra0a organisa-
tore i profesura. Mitropolitul. Veniamin nu mai era pe
Scaunul Mitropolitan, ci dimisionasA la 28 Ianuarie 1842, ai
dar Scriban remasese fail protector. SA nu uitarn ca pe acele
timpuri tine dintre 6meniI din popor n'avea D -cjei pe pa-
ment, nu putea ajunge nimic, cu t6te meritele sale. Acesta o
intelesese ingeiiiosul Ieromonah, pentru care ai aerie cAtra
0-h. Asache o epistola lungA in care-i descrie intre allele ai
situa0a sa. Iata o parte din acea epistola : Din scri-
s6rea cu care m'ati onorat am inteles ca. D-v6stra atI dori
cat may in grabs intarcerea mea in Patrie. La acesta am
cinste a respunde, ca si eil gandese doresc cu nerab-
dare. In tomna viit6re sperez ca void sfarsi t6te preg5,-
tirile spre acest pas. Inal eti jelesc, ca aflarea in Seminaria
Socolei a unul om, care nu din rivn5, spre fericirea Ro-
manilor, ci pentru a se adaposti ca un alungat din alte
tart, acAcat de nenorocitul acela al'oze'ment bisericesc,
nu pentru pace §i armonie s'ail pus in mijlocul mwelor
NatieI, ca un element eterogen Romanismului; sa nu cum-
va sami presere calea cu spins, care se zabovescA situ
p6te ca §i se impledece a me intorce. 0 ! D-v6stra qtitI
cat% stricAciune a adus Sirbismul pentru Pata
s'au
Romani!...
1i
www.dacoromanica.ro

P. Q. FIT ARFT SCRIBAN 405
ce au lasat'o el asupra scumpel n6stre Natil este nestearsa.
Oare nu cum-va Romania voeste larasi a se inturna in
negurile seculilor de mijloc ? Nu ved et ca putin nu s'au
innecat de limba slavona, cgri ineunjurat ca un de-
luviti de t6te partite? Cine se p6te indoi ea Slavonul acela
nu va urma exemplului stramosilor sei. Cine a uitat pe
otravitorul Romanilor Teoctist? Insa eu intru adsta treba
me las cu totul in dispositia voia D-v6stra. Aduceti-ve
aminte ea aveti a da samrt viitorimei, de yeti llsa a se
inradacina un venin atat de ascuns..." Tot in acesta epis-
tola, se mai cetesc urmat6rele cunostinti istorice nationale,
de care se ocupa pe atunci Ieromonahul Filaret Scriban.....
Pe langa acestea eu sperez la bunatatea D-v6stra anti
yeti mijloci slobozirea unel deosebite sums, spre cumpa-
rarea unor carp trebuit6re pentru invetaturile teologice, a
unor carte ritorieesti si a Istoriilor, cari aicea se pot afla
cari pot da materialuri pentru lstoria Bisericeasca a
Romanilor, ce am inceput a o alcatui, din care am Bata
pana la timpurile Sinodului Florentian, in cuprins de 60
de c6le.
Ah! Bine ar fi, ca Romanic nostri A, nu se scumneasca la
lucrurile cele folosit6re, macar intru atata, data nu mai
mult; pe cat nu se scumnesc la cele nefolosit6re. Dar
Dumnedeil tie de plang fiind ca nu au capatat
pana, acum nice o directie. El nu tiii in cotro merg de
ce sa se apace. Ef sint mste simpli fluturi spulberati de
ve'ntul imprejurarilor, de care ei nu stiu a se folosi"
Aicea face alusie la patura inalta din societatea Romanilor
la boeri. Asa era, abea scapati de,presiunea fanariota,
deprinsi cu obiceiuri orientate, simtul de Patrie i natio-
nalitate Romana, era diminuat de imprejurarile politice.
Unii din been erau cu altil cu Turcit, cu
Nett it; ear Filaret Scriban li pretindea nationalism $i sit
cumpere carte pentru desgroparea Romanismului! c6lele
nationale din Bucuresti si Iasi, au fost singurile focare
sacre in care profesorii Romani aprindeau in elevii for
ei.., ETt it
Ru9il, alcil
si
si
si
www.dacoromanica.ro

406 VIATA, ACTIVITATEA $T SCRIVRELP
sentimentul National. Aicea invetara nationalismul Fi
laret Scriban, pe care -1 profesarli cu atata foe. Tineretul
In genera are mai mutt inima, qi imaginatiune, pe and
6menil maturipe atunci boeril t6te le fac cu eombina-
tiuni F;(i conformitate cu interesul for personal lair ces-
tiunea patriotismului este cultivate numal cand coincide Cu
interesul individual. De aceea nu putem nega fost
patriot] multi din boeril noltri, dar multora le tagaduim acel
devotament, acel sacrificia pane, la abnegatiune de sine,
dupe cum se vede la cetatenil epocel n6stre de renaltere
nationala. Alte timpuri, alte moravuri.
La 1842, 8 April, a fost declarat de Academie, prin di-
ploma No. 9, Dominum Heromonachum Filaretum Scriban
Magistrum saero-sanetis Theologiae humaniorumque lit-
terarum etc. ').
Cat timp a stet In Chiev ea student, s'a oeupat gi cu eu-
legerea doeumentelor privit6re la lstoria Biseridsca a Ro-
manilor. El este cal intaT collector de documente pentru
formarea exacta a Istoriei Bisericelti la Romani ; fiind-ca
a priceOut ca scrierea istorieT numal atunci are val6re, cand
este basata pe documente serise, numal ast-fel de ecriere
este veridica pentru Romani fate de streini. Iata ce
ne spune insuqT Preasf. in introducerea Istoriei Bisericegti
a Romanilor pe scurt : De un patrar de secul eit me ocup
ea repararea acestul mare defect; dar apoi ne afiand din
trecut nice un Letopiset pentru Bisericile Romanilor, se
p6te lesne intelege eate Biblioteci, eate Arhive, cats isto-
rid, ate (pare arheologice am trebuit a consulta pentru
1ntreprinderea mea. Posed cu ajutorul lui Dumnecleil un
material ca de 400 c6le vedendu-me apropiet de betranete,
fare mijloce de a-1 putea publica, am socotit a face din
el un extract cu aratarea autorilor Si a izv6relor, sari pot
') Originalul Diplomel 11 pastreag D-nul Dr. Romulus Scriban,
nepotul Preasf. Filaret Scriban.
ca. nail
$i
qi
gi
in
gi
gi
www.dacoromanica.ro

P. S. FILATET scRrams: 407
servi in viitor de mare ajutor pentru un intreprindaor
mai norocit de cat mine". Acestea le stria in 1871, dol
ant inaintea mortel sale 1).
Cat merit $i recunostinta s'a ca,tigat Preasf. Sa numai
cu adunarea acestui material, las al aprecieze on -ce om
carturar Roman, mai ales cand ne vom cugeta ca. Wit
mij16ce a facut acesta $i intr'un timp asa de indepartat.
De la acest timp al studentiei sale in Chiev mai cunosc,
pe Tanga corespondenta citata : a) Un Cuvent alcatuit spre
a se rosti la ocasia sfintirei Bisericei Catedrale, ce acum
se zideste in Capitala Moldovei, lash, 1841, de Ieromo-
nahul Filaret Scriban. b) Cuvent despre marirea
c) 0 Precuventare la carte t in II volumeEpistole pas-
torale, scrise de Alexandru Sturdza $i traduse in Roma-
neste de Preasf. Sa la Chiev, in care !MA ce pasagiti
insemnat intalnese: Cu ocasia acestor indeletnicirt (a
adunarei materialelor pentru Istoria Biseridsca, a Romani-
lor), et' cu mirare am aflat in Istorii, c4 Natia Romanesca
nascu pe unit din eel mai marl barbati ai Bisericei
Statului. Owe din lumea invetata nu cunoste numele Mi-
tropolitulut Petru Movila, alcatuitorul eel intiti carp cano-
n+Pe despre marturisirea Ortodoxi, a Bisericei de R6sArit,
care la Sinodul Moldovei d n Iasi o'a aprobat i inttrit de
tott Patriarlut, spre a fi ca carte dupe care se cere a se
Inv6ta toti ierarhiT §i Dascalii ROsgritului? Petru Movila,
clic, intemeetorul celel intat Academil Bisericesti in Rosia
i editorul mai multor carti bisericesti. P. Berinda inte-
meirorul Tipografiei in Chiev alcatuitorul celui intai
1) Acest resumat al Istoriei Bisericesti a Romanilor, publicat cn
banii Preasf. Bobulescu, fost Episcop de Rinaldo, a servit de ma-
nual in Seminariul Socola, in care scop a gi fost flout de Preasf.
Filaret Scriban. Materialul pentru Istoria Bisericei Romanilor des-
pre care este vorba aicea, 11 posed parte et, parte l'am dat Preasf.
Ghenadie, actualul Episcop de Rimnic, spre a-1 studia, pentru
mai tot este in limba rusascl. Vedi Istoria Bisericesca a Roma-
nilor pe scurt, compusl de Arhiereul Filaret Scriban, Ia§i, 1871.
Religie.
§i al
§i
435,
www.dacoromanica.ro

408 VlAT,A, A-TIVITATEA SI SCR1P1 L
Lexicon slavon, Mitropolitul Grigorie Tamblac, Dirnitrie
Cantemir, cel 11101 Satir al Rosiei si un vestit diplomat,
Neculai Spatarit, Mitropolitul Moscvei Amvrosie Vartic,
Neculal Bontis alcrituitorul si editorul mat a tuturor car-
tilor dupe care se povntuese tate Seminariile de aicea,
Herescu, intemeitorul in Moscva a celel intAi UniversitAti
si a Dramaturgiel Rosiene. Pe langg acesti barbati marl',
caril cu dreptul s'ar cuveni a avea biografia for on ce
Roman, si pe carii din nenorocire Natio. Romanescti, nu a
putut de a! avea in sinul Patriel si a se adAna de mare-
tile for fapte, eti am intimpinat si mai cu o mare bucurie
aleatuirile unui alt compatriot, din timpurile nostre, cu
care se pole intr'adever fgli Natia Romaneasci", si acesta
este Generalul Alexandru Sturdza, alciituitorul acestei cart!
pe care eia m'am grabit de a o talruaci in limbs Roma-
neasea" '). lath cu ce se ocupa Scriban in Chiev si care-T
era repausul sett cand se Ian de la studititraducea cart'
si transcria documente si cetea istorici streini pentru a
estrage din ei faptele privitare la Romani. Daca n'ar fi
de cat acesti Romani calif a lucrat la infiintarea inflofirei
si cresterei Invetaturei si a literature' in Rosia, totus slut
de ajuns spre a constitui un vot perpetut de recunostinta
din partea acelul popor titre, neamul Romanilor. Dar pro-
verbul roman dice : S' a schimbat boerul, si acest proverb
cuprinde milt adever fats de cestiunea recunostintei !
Dupe ce s'a terminat cursul a intreprins un voiaj la Peters-
burg, unde a facut cunostinta cu mai multe persone din
sferele inalte, dintre Roman" cu Hojcleti si Hancu eruditil etc.
Dupe relatiile amicale ce a angajat cu Al. Sturza, verul
Domaulul Mihal Sturza, cand a venit in tara, l.a lost des-
chis deja locul de Rector in Seminariul Socola, post pe
care l'a conservat en multe dificultati limp de peste 18 ani.
La 20 Septemvrie 1842, a fost decretat de Rector si pro-
)) Ni s'a conservat copia original, a acesteI introduced
www.dacoromanica.ro

p. C. FIT ARP1 ScP1B4N 409
fesor Seminaries Veniamin. Decretul este dat de Epitropia
Invetaturilor in Prificipatul Moldovei" prin care se recu-
noste de Rector si profesor eu salar de 7,200 lei pe an,
primitorl din casa se6lelor 1. Tote forte bune. Dar ce s'a
intamplat c s'a vacuat asa grabnic loeul de Rector la
Seminariul din Secola ? Ce s'a facut cu Arhimandritul pe
atunci Suhopan ? Ieromonahul Filaret Scriban a avut bunul
simt de a'si prepara anticipat calea la Rectorat prin ami-
eitia sa cu Generalul Alexandra Sturdza, omnipotent pe
atunci asupra verului set Mihail Sturdza si in parte asupra
destinelor Moldovei. Generalul Alex. Sturdza lubea f6rte
pe Romani, era patriot, de si se bucura de t6te titlurile
si favorurile in Rosiadar singele app, nu se face, ;lice
qic6t6rea. Scriban al6rga la el si se pune sub protectia
sa si-1 raga a-1 recomenda Domnitorului Mihail Sturdza,
cand if trimite si doui discursuri de felicitare. Iata ce ce-
tesc in o epistola adresata Generalului Alex. Sturdza in
1842: Excuzez moi. Exellenee, pour la hardiesse avec
la quelle j'ose vous priOr de transmettre ces discours
on Altesse S6renissime Michel Sto urdza, Prince Regnant
de Moldavie, comme une offrande de l'hommage que je
adoit a mon Souverain et bienfaiteur. Je vous en soupplie
trs humblement, ayez la bont6 de Lui presenter en meme
temps et montrer respectueux devouement et mon desir
de Lui servir pendent toute ma vie " Trebue sa stim ca
pant la 1848, cat a fog Domnitor Mihail Sturdza, Preasf
Filaret Scriban era sprijinit forte puternic si la Palat ti
la Mitropolie de c ttr t amicul sea Generalul Alexandra
Sturdza. La 21 Iunie 1843 fu numit Eguraen la M-rea So-
cola. In acest time, venind in Seminar la 15 Fevruar 1843
a lost hirotesit Arhimandrit de Filaret Apamias, dupe po-
runca espres t a Domnulul M hail Sturdza ; fiind Mitropolia
in veduvie. Cea intai intreprindere a sa a fost de a introduce
1) Ni s'a conservat deoretul in original.
.....
www.dacoromanica.ro

410 VTATA, ACTiVITATEA SoRlum,,* r
un Regulament privitor pe aceit Institut, ceea ce a §i reusit
pe deplin. AjutAtor in ace sta a avut tot pe fidelul sect amic
Al. Sturdza, care, prin indemnul Preasf. Filaret Scriban, a
primit a fi Epitrop asupra Seminariului, de si Watt in
Rosia. lath. cuvintele Domnului M. Sturza, adresate v6-
rului sett Al. Sturdza in cestiunea epitropiel Seminariului :
77
L'heureuse conjecture de votre presence, cher cousin, en
ces lieux m'a mis dans le cas de mettre h proffit vos lu-
mieres et votre sollicitude pour le bien de votre Patrie,
et en eoncequence des explication que j'ai eu avec votre
Execel]ence relativement a une Organisation convenable du
Seminaire h la suite de quelle, vous avez bien voulu agreer
la proposition de prendre part active a cette oeuvre m6-
ritoire et salutaire, j'ai cru indispensable de proceder h
la reorganisation precitee en me chargeant de concert avec
votre Excellence de la curatelle de Seminaire " r) Dupe
ce'si da adesiunea sa Al. Sturdza, imediat sit admite Regu-
lamentul Seminaries, $i care s'a conservat in original intre
bartiile Preasf. Filaret. Cu tote acestea liniste tot nu avea ;
acum incetasii vacan0a Mitropoliel, tar intrigantif, invi-
diosit si ignorantil .teseati panza Penelopei ; c(qci suindu-se la
Scaunul Mitropolitan Meletie Episcopul de Roman, s'a incer-
cat a paralisa efectele SeminariuluI prin deschiderea scaunu-
14 pretestand ca s'ar perde religia, dac'ar lipsi multimea
preotima Dar Preasf. Filare+ fiind tot-deuna destept sitpreve-
c1.61 or lupta contra partideT antiprogresiste clericale, atat prin
puterile sale morale $i intelectuale, cat $i prin influinta ami-
cului set. Al. Sturdza. Seminariul pete fi considerat in timpul
Rectoratulul Preasf. Sale, ca partidul clerical progresist, $i
astfel ne putem esplica tote intrigile ce i s'aii urzit. Asa
Preasf. Sa aratii amiculul sett causele ce impedicati pro -
gresul Clerului, incat Alexandru Sturdza prin Epistola sa
') Coresponden0 dintre Alexandra Sturdza cu Mihail Sturdza i
se comunica Preasf. Scrihan de Alexandra Sturdza.
I
www.dacoromanica.ro

P. 8. FIT ARET SCP1BAN 411
din 1843, pe care o comunica in copie Preasf. Sale, atrage
atentiunea Dornnului Mihall Sturza prin urmatdrele cu-
vinte : Le Seminaire de Socola confie a notre surveillance
a pour but de fournir a l'Eglise de Moldavie des sujets dig-
nes et capables de remplir les augustes fonctions du sacerdoce
aux divers degres de la Hierarchie, dans toute l'etendue de
notre terra natale.... Si toutes lea places vacantes de l'ordre
sacerdotale continuaient d'être donees, comme par le passe,
a des individus sans mission, depourvus de toutes les con-
naissances religioses et prix au hazard.... Tout en nous
abstenant de caracteriser ici l'abus invetere des ordinations
arbitraires"...... Cere in unna a se lua de urgent miisurile
urmAtore, can sint forte importante, ettei in ele sit resuma
OM deavoltarea teoreticit si praetica a Seminariului si a
Clerulul Omit la 1860. Tata-le: 1) II sera tree quatorze
places de maitres de religion et d'histoire sacree dans toutes
les ecoles de la Principaute, qui seront exclusivement re
servees aux eleves du Seminaire de Socola. 2) Les places
seront retribuees sur les fonds du Departement de L'Ins-
tractions publique. 3) Lea Seminaristes presentement dia-
ponibles seront immediatement rappeles a remplacer pour
Bette branche d'enseignement les instituteurs laic. 4) 11 sera
tree six places de predicateurs qui seront reservees aux
eleves du Seminaire de Socola... C'est une question de vie
ou de wort".... Iata progratnul ce i-a servit de divisa si
care l'a realisat Preasf. Sa in timpul Rectoratului. SA nu
ultAm nit acesta Epistoll are de autor pe insusi Preasf.
Scriban.
Tinead in manele sale puterea months a lui Al. Sturdza,
prin acesta tinea in respect ort-ce intrigi de nobleta $i par-
tide si chiar pe Domn. Iar activitatea sa tem a fost res-
transa la cultivarea si luminarea Clerului, precum $i la
asigurarea positiei lui. Asa in 1844, a infiintat 12 Catihetii,
can aveall de scup a prepara pe candidatii la preotie, asa
in cat nimene numaT putea intra In der din acesta epoch,
fail a trece stela Cathetica $i un esamen general la Semi-
www.dacoromanica.ro

T.12 N14TA, A rilv TAT A cCR FRTT E
nariul Socola 1). La 1843, urmandu-st sc6la cursurile re-
gulat dupe programele existente, Preasf. Sa se ocupa in
special cu prolecte pentru organisarea Serninariului. Tot
in aeest an este felicitat de Soborul Mintistirei Neamtului
:Etat in Martie 17 cat si la 28 Decemvrie, in care citesc
Deci ruglim pe Atot-facetorul sa v6 intareasei intru
inalta slujbl si la lucrul eel start intru care sintetl
SA ye arate pururea si in tot locul biruitori asupra
vrajmasilor sfintei Bisericei sale, si ye pazasc ti si sa ye tie
intru viata cea ma! presus de lume, ne bantuiti de reutate
si de desertaciunele el...." Ne cunoseend hied bine nici
pers6nele nice imprejuritrile politice, sta mai mult in scat
oeupandu-se de indatoririle sale. In 1844, i se exprima
multamiri din partea Epitropiet Seminariei Veniamine pen-
tru traducerea cartel Datoriile Preotilor (Epistolile pastorale
scrise de Alex. Sturdza). In anul acesta face eel intai pro-
tect pentru ameliorarea Seminariel si asigurarea Seminaris-
tilor, in care la § I se aerie : Este inadins oprit a se mai
primi in tagtna preotasc altl candidate de cat nurnal pe
aces ce vor fi indepliuit cursul invetaturilor theologicesti
in Seminariul Socola..."
In 1843, se incep prin el scolele catihetice in tote districtele
Moldovel si se opresc hirotoniile directe si pe bane. Aceste
scoli crab. si ca preparande pentru tinerif cei ce vomit a'si
continua studiile in Seminariu. 2). De la vemrea pe Scan-
nul Mitropolitan a lui Meletie si pant la mortea sa 1848,
Seminariul a fost forte adPse amenintat cu desfiintarea,
cares dace, nu s'a putut r alias, a fost numai sprijinnl pu-
ternic moral al lui Alexandru Sturdza dat Preasf. Filaret
Scriban 3).
Tart corespondenta intro Preasf. Filaret Scriban si Generalul
Alexandra Sturdza ni s'a conservat si este in proprietatea D-lul D.
A. Sturdza.
2) Vedl Istoricul Seminariului Ventamin Pag. 72-80.
3) Vecll scrierea citatl.
71 '
else-
matt.
I
sl
www.dacoromanica.ro

P. S. VILARFT SCIRIBAN 413
Din anul acesta n'a mai calcat piclorul Mitropolitului Me-
letie prin Seminar. Cauta insa prin t6te chipurile se dis-
crediteze §c6la si se deschida Scaunul. Aeesta insemnh pe
atunci a hirotoni turme de diaconi si preoti ne cArturari,
pe bani gata, pentru ca Meletie Mitropolitul daduse bani
multi lul Mihail Sturdza si cauta sc6te banil cu pro-
centele lor. Preasf. Filaret Scriban spre a opri simonia si ar-
bitrarul de la Mitropolie, raporteaz1 situatia de atunci a scold
lui Al. Sturdza, care prin o epistola adresat4 Domnitorulm,
in care dupe ce propune reformele ce sint de introdus in
invetdmentul Clerical, dupe ce arata mijlocele necesare
pentru incurajarea absolventilor Seminariel, inchee : ...A-
ceste sint mesurile urgente ce avem on6re a be supune cu
respect Marie! Tale. Curanda for indeplinire ne pare a fi
o garantie sine qua non pentru existenta esteriora a Semi -
nariului. E3te o chestie de viatA on de morte. Pentru ce
am tese-noi en atfita ingrijire si cu atatea cheltueli Ouzo.
betrenului Laertiu, data spiritul intunericului ar conserva
puterea de a desface in fie-care n6pte ceea ce se produce
de fie-care 1) Tot in acest an i se inouviintaza si im-
primarea Catihisului pe scurt, lucrat tot pentru usul Semi-
naristilor.
Din anul-1846, ni-au remas mat multe discursuri funebre
si de °cage Ca: Cuvent la inmormentarea Postelniculul Gh.
Hermeziu, Cuvent la inmormentarea Comisului Ioan Ne-
culcea, Cuvent de anul nou, Cuvent la inmormentarea
marelul Logofet Dimitrie Sturdza, fiind fata si Domnul.
Tot in anul acesta imprima, cu aprobarea Mitropoliei, Is-
toria Sfanta a Vechiulut Testament, tot pentru uzul sc610.
Cand Preasf. Sa a venit la Rectorat scdla n'avea card
scolastice de loc al cea intai grije a sa a fost de a publica
cart! didactice necesare elevilor 2). Tmerii din Seminariul
1) V&A Isthricul Seminariulul uncle este transcrisa acesta, opis-
tolii, pag. 82 84).
2) Col oe voeqte a most° de aprope peripetiile prin care a tre-
cut ficOla lul VeniaminSeminariul din Minkstirea Socola consulte
Istorioul aoelei oe l'am publicat in loll la 1885,
a'si
di..."
poll
www.dacoromanica.ro

414 VtATA, AcTivrrATEA $T SCRIERiLlt
Socola nu erat de ajuns pentru tOta Moldova, apol multi
din el absolvind ocupad posturl profesorale, ce li se con-
fieat pe atund cu multa prodigalitate. Mitropolia le fiicea
Inca, greuttici, pretextand ca n'ar fi moral!, supusi, pe
dad in realitate causa era, ca, el nu dadeat banT si nicl
se lasail a fi jumuliti de Protopopi. Lupta intre intuneric
si lumina a durat mutt in Biserica nostra
Vin timpurile de la 1848, cad Miha! Vodit parAsi Scau-
nul, Preauf. Sa a fost destituit de la Seminar din causa pa-
triotismulul set. Acum venit apa la mara Mitropolitului
Meletie, si la 1848, Ianuar 29,11 spune ea este slobod de in.
datorire, cand Scriban s'a mutat la vieunde era refugiul set
in timpul uraganelor $i fortunelor politice. Intrigile Mitropo-
litane erat am= mat tar! de cat influenta sa morals, in cht a
fost nevoit a ceda. Atunci din not mina in Seminarit, di-
solvarea cursulul superior, ti restrangerea celui inferior ;
atund Tams! deschiderea scaunului, amenintarile tartarulu!
asupra culture! clericale; atuncl in fine, hidra cea cu sapte
capete asvarlind veninul set infecta pestilentios tot ce e
seminarist,a fi seminarist era sinonim cu a fi corupt qi
nereligios, ba chiar antihrist! Dar Pronia, care dirige t6tel
nu permite reutatei a sta mai muit de cat pang 's1 unit
Vita reutatea sa, s'apol o suspends, pentru a se pretui
maI bine virtutea. Iata in ce termini este dat ordinul de
distituire Prin asezemintul inalt intarit la 23 a curentel,
inn!, statornicindu-se obiectele de invetatura, ce all a se
impartali in Seminariul SocoleT, wide urmeza a se pregati
in stiinte numai &tele menite a primi darul diaconiel qi
preotiei de mir, i inteacele stfintf lipsind cu totul clasul
de theologhie la care era! profesor, Epitropia instiinteaza pe
Cuviosia ta, ca de la 1-it Fevruarie est! slobod de ciisa inda-
torire. Tot °data, find ca prin c isul aqez6mint indatorirea
de Egumen la Monastirea Socola s'a desfiintat, lasand sar-
cina ac6sta asupra Epitropiei, Caviosia ta ye! bine-voi a
ineredinta in primirea economului Vitalie t6ta zestrea Se-
minarieT qi Manastirel " Iata cum era pe atunci ! Te
§i
!
I-A, li
:
www.dacoromanica.ro

P. S. VII ARET SCRIBAN 415
culcal cu slujba to sculai far ea. Dar Filaret Scriban
avend o rebdare nedescris de mare, nu se discurajazA, ci
persista, in a remanea in Seminar bra salar, fart casa
masa, numal spre a impedica, cat va putea,desfiintarea totala
a Seminariulut de catra Mitropolitul Meletie. Ne putend a-I
da cu forta din sen, intervenind Domnitorul, de $i
anul 1848 era si pentru Domn greu, de aceea menagea
pe Mitropolit spre a-I avea in partida sa Mihail Sturdza. Mi-
tropolitul cedars in fine, it numeste numal Director la 31
Ianuar 1848 cu salar de 5,000 lei anual, pe rand ptina a-
cum avea 7,200.
Lucrurile se restabilesc, prin mortea grabnicii a Mitro-
politulm Meletie, bolnavindu-se de holera. Dar unde sint
devil? Unde sint profesoria ? Inprastiett prin OW, lumea,
pribegind nestiind unde s piece capul ! Dupe in.
delung! sfortan, Seminariul se re'ncepe din noti, dar nu-
maa cursul inferior, revenind !arts! Preasf. sa la postul sett
Cat regres n'a adus instructiei in genere ci Clerulu! in
parte ac6sta intrerumpere ! Au trebuit alts ani pentru a se
putea complecta cursul superior din noti!
Cu venirea Domnulut Gr. Ghica, printeun fapt provi
dential, sT a atras Preasf. Scriban Tubirea fav6rea lul,
adica : find Gr. Ghica path la Porta de concurenti! la Dom-
nie, ca ar fi cam smintit la minte, a fost Preasf. Sa, consultat
secret asupra acestui punct de consult cand a sustinut : 27c5,
daca eel ce face acte virtu6se, are o religie, infiinteza sta.
bilimente de caritate este nebun, atunc! Gr. Ghica este ne-
bun". Acesta relatie audind'o Vocla, '1 a respectat si Tubit
in tota Domnia sa Dar sa nu anticipam.
Din anul 1849 si 1850 n'avem nimica conservat, pentru
ca imprejurarile politice consuma tom activitatea 6menilor
patriot!. In tart no era nic! Domn, nici Mitropolit. Ideile
revolutieT din 48 umplea golul oficialitatei. Din 1850 ne-a
rernas numai un Cuvent funebru, la mortea MareluT Lo.
gofet Alexandru Ghica.
Sub Gr. Ghica, la 1852 Ianuar 12, a fost hirotonit E-
qi
§i
si
si
si
gi t'al
si
www.dacoromanica.ro

41.6 VIATA, ACTIVITATEA SI SCRIERILE P. S. LILARET SCRItAll
piscop Stavropoleos, contra vointel multora, dar prin voila
si mijlocirea Donn:lulu!. La Scaunul MitropolieT sa inaltasa
Sofronie Miclescu, om bun si cu care reposatul a fost in
bune relatil mult timp si'l respecta.
Sub acest Domn s'a cornplectat cursul superior cu 4
clase. Sub acest Domn Preasf. Filaret Scriban era consul-
tat la afacerile clericale §i politice. Sub acest Domn in
fine s'a ajuns Scriban apogeul sett. In Seminariti erau 'Ana
la 150 elevl interni si Institutul avea in adevr fisionomia
unel scoli religi6se. Tot pe aceste timpuri a venit de la studil
din Rosia Preasf. Melchkedec, fost Episcop de Roman,
acum reposat, si Dl. Hristofor Scriban, in urma Arhiman-
dritul Theoctist, fost Profesor si Rector, apol in 1852
trimise pe Joan Mandinescu si pe August Scriban in Rosia
la Petersburg spre a studia ; Tar la 1856 pe Climent Ne-
culart, Filaret Dimitriu, Gh. Erbiceanu in Grecia, pe Da-
maschin si Ghenadie Enaceanu (acum Preasf. Episcop de
Rimnic, Noul-Severin) in Halchi spre a-T prepara pentru
profesorat etc.
Influenta lul morala a format Moldovei un cler luminat
si profesori eruditi. Daca, astalt ne putem fali cu ceva
on cu Cler, on cu. profesorl Seminarian, cu 6menl cults si
eruditi, Jul sit datoreste. Daca, ne puteam mandri cu supe
rioritatea Clerulul din Moldova pe atunel si in genere cu
tot ce era cult in Biserica Romana, al seat a fost meritul.
Daca n'ar fi fost el, asa de zelos pentru Biserica, am fi lost
in memo categoric cu cele-l-alte provincil Romane. El a
tins a forma o scola, o pepiniera, de unde sa se pota la
tot timpul recruta personele trebuit6re Bisericei nationals,
De cate on nu'l am veclut suspinand, ba cluar lacramand)
sand stia ea seolarii 1361 suf6r lipsa (-lila Preasf. sa nu in-
ceta a le reeomanda rabdare cii Tar rabdare.
In aceste timpuri Profesorit erau interim si cu iconomiile
facute din intretinerea Seminariului a z'dit casele din
randul al II-le, feredeul li alte imbunatiqin.
(Va lama).
C. E.
www.dacoromanica.ro

MATERIAL PENTRU DREPTUL BISERICESC ORIENTAL,
Manuscripte din Biblioteca mea.
I) Manuscriptul acesta este o lucrare facuta dupe ma-
nuscriptul lui Manuel Ma lax, nu este Ins o decopiare on
o simply prescurtare. Gresala celor ce s'ati pronurgat, cit
Indreptarea LegeT ar fi fost tradusa dupe Manuel Malax
consta in acea, ea, air confundat manualele manuscripte,
facute de altii, cu al lui Malax, si care nu sunt o simply
decopiare on resumare, ci o lucrare individuals, schimbata
in multe part' a operei lor.
Acosta se va dovedi chiar cu examinarea continutului
acestor manuscripte.
Autorul rnanuscriptului present este teromonahul Porfirie.
Tat , declaratia sa de la finele manuscriptului.
7108 Mlbvi A6youarou Indict. X, iv t Ileya.Aoz-.6AEt 0E0-
6caoviwri; .)rp.xprIcrav Tab.-cm 7Zvt7.. 3t4 xv.pb,; tori
Iloppyptou iEpocLoviicou .nporlyoulivo) CaatItzirl; xxi
71-cpc/pxtz* ti.ovii4 TOU ry.iou Tot) iv tin virsy rri;
Mcci.Ipocc aocA:co-ayl, xEtu.ivou r.Alaiov Ewr.o7c5AEco,,,..
7,7108=1600, luna August, Indictorul X, in marele oral
Tesalonicul s'a scris tote acestea prin mama umilitului Por-
firie Ieromonahul fost Egutnen imperateltei patriar-
hicestei MonastirT a Cinstitului Mergetor inainte, situat In
insula din Mama Neagrt, apr6pe de Sozopol".
Acest manuscript dar, nu este o simply decopiare a Nomo-
canonului lui Manuel Malax, pentru cd, difera de acela
ca continut si ca forma.
Biserica Otthodoxii a.
E6TE-Aorp;
xxi
Upo$p0u0V,
771;
li si
si
www.dacoromanica.ro

418 MATERIAL
Continutul si forma manuscriptului.
Manuscriptul este de la 1600, scris pe hArtie alba de
lux, cu o marca semi-cerc si de care atarna o stea ce se
fineste in o semi-luna. Manuscriptul este ne numerotat,
dar complect. Scara cuprinde 261 capitule, care sunt
t6te si in Indreptarea Legal. Scrierea este complecta si
lisibila, executata de acelao mans, adeca de Porfirie, ce
in urma a fost Mitropolit at Nicheel, dupe cum se constata
din o decisiune a Sinodului Constantinopolitan si pe care
o transcrie in manuscript insusl Porfirie ca Mitropolit si
membru al acelul Sf. Sinod. Ac 6sta hotarire are de obiect :
xat poirtiOn, Tivt TpWTscp xat sLa 7coiav aitiav EU-
p(cxovTo kt.cpt(ialotava Tz guo Terra, TO Ili) advaE auaiv i3EX-
poi4 360 ispika4 iot3CApa4 Aapeiv, xal Tb xo),ino-Oat Etc rip.ou
xoevcoviav iXOEtv Toy aapxcx6v OtOv avakou i7c8E,Acpcji
tivE4dedv To5 &va8Ex0ivso; Oreakori.
S'a respuns si s'a intrebat : cu ce chip si pentru care
causa se afla in indolala aceste done : eft nu-I permis, ca
do! ver! O. la (in casatorie) done vere primare, si ca este
oprit sl vinA in insotire de nunta filul trupesc al Nasului
cu nep6ta fratelul primit de el".
La finele subscrierilor se citeste: Kai 6 igctlrac rocrjta
Nixaiac flo*ptoc. §i eel ce a scris acesteaPorfirie al
Nicheel. Manuscriptul se termina cu o sfera ce cuprinde
calculul aflarel Pascilor perpetuti. Acesta forma de calcul
n'am intinapinat'o pana acum in nicl un manuscript. Dupe
acest calcul urmdzA doua tabele, pe dona pagine, dintre
care una cuprinde : KctvWv tov EUpciv TOY iixov xxi -c6 Etaivav
xxi `Otav tipxyrat to Tptaov. Canon orI regula de a afla
glasul si eothinala (sfetealna) si and se incepe Triodlul.
Cea-l-alta tabela este intitulata : Kavthv TOU &you 11&.crxx.
Regula sfintelor Pact!. Acesta a doila tabela cuprinde patru
pagine. In fine ultima tabela : Kocv6vtov TOU thiodv iv rco4
Tijc ipsop.6t3o; otpvrat 6 Tdac Regula de a afla
in care qi a septamanei se incepe orl-ce luna. Lungimea
manuscriptulut este de 20 centimetre, far latimea de 15.
G-rosimea de tref centimetre milimetre. Acest manuscript
se apropie forte mult de litera si coninutul din Indreptarea
Lege, cum vom vedea,
77
'ArrriiliTi
TO5 EL.;
splpx uflvot.
www.dacoromanica.ro

tEN1RU bREPTUL BISERICESC ORIENTAL 410
ALT MANUSCRIPT
(Proprietatea Bibliotecel Seminaralni Central din Baeuresti).
II) Pentru cit voesc a pune mai in urma in paralel texte
din amendou6 aceste Nomocan6ne, care ati. apr6pe acelas
continut, 'mi propun a da lectorilor Revistei descrierea
acestui al doilea manuscript, pentru a sti precis de unde
se aduc textele pentru compararea paralela.
Acest al doilea manu.,cript nu este de cat tot manuscrip-
tul lui Porfirie Mitropolitul de Nicheea, cu Ere -care schim-
bar! ori omiterl de paragrafe si mid adausurl necorecte.
Scriitorul acestui Nomocanon este iarasi un ieromonah
Gherasim. Iata ce ne spune la finele manuscriptului:
xai cr6yxto-tc xai ppovri;E4 rcollat; ipy&pa TG1
6Ef3Ailov TOUTOV, ATO'JV TO vOut.y.ov xal ipxtEpa-ctx6v, 67cO xipoy
-rot') aaxicrrou ;cal ipprolor) ispot.r.ov&xou
7COTa ilyoUp.Evo; TT); crEPxcru.ix,..; T(.7.)v TcavIJ.Eyia-ccov
xxi l'aPAA TOU xcrc TYIv N&o.io-xv xolipay... iv
Ertl a x Tr 7-1. iv mvi lavo.Japiou a. (Forte multe erori orto-
grafice, dovada, ca, scriitorul era necarturar).
Cu multe necazuri, nedumeriri si ingrijie s'a scris a-
c6sta carte, adica legiuire (civila) si arbierdsca, de main
mea celui mai mic pecltos Gherasim Ieromonahul fost
Egumen Monastirei lmperatesti a prea gloriosilor ArhAn-
gheli Mihail si Gavriil din localitatea Nausa, in anul 1688,
luna Ianuarie 1".
Hartia este alba si tare, scrierea este grea de descifrat,
Tar greseli de ortografie greact sint nenumrate. Pate citi-
torul sa se convinga i numal din inscriptia tran crisa.
Literile initiate sint florate tote cu diferite coloruri, titlu-
rile en ros, Tar textul negru. Scara cuprinde 267 de ca-
pitule, dintre care mai tote grit in Indreptarea Legel.
Acest manuscript este scris in Arabia, si asa se explica lipsa
de ortografie a executatorulut. Trebue s4 presupunem, c4
originalul a fost tot manuscriptul lui Porfirie al Nicheei,
dar ca transcris de mai multe on introdus multe
inovAri, lucru ce am observat ca se intampla cu decopie-
rele. Lungimea manuscriptulul este de 21 centimetre, la-
Vimea de 15, si grosimea de trei.
Acum sa punem in paralel texte din aceste Nomocan6ne
$i din Indreptarea Legei si sa vedem in ce relatie start
tare ele.
EEL 0'..) xxi
v.ovii; Tamp-
xCiiv
s'ar'i
qi
repotaip,o,
si si
8i
www.dacoromanica.ro

420 MATERIAL
Text din manuscriptul met.
Titlu : Rept xprcoti,
To5 iivat Et4
crutvra0ii4, xal va Carl
7C6?TE.6071 X6yOtic
TtYCOV, Xwpi; vd:
TEXT.
flp,I,Tret TO') xpttily,
TOUTiCTTL TOY apxtEpia
va p.Lf.LET,Tat TO" oixaLOv
xprcip xai p.iyav
x tepix, TOY Kupioy r`l-
lrWV Iuaoriv XptoTO,,
vi Elva!, ey.-
vlo-ixaxoc, &7rpocra7c6-
11ET04, c2o.yo6x.rico4,
8ixaLo4, xo.1 frisi EUX6-
ACOC; EVirl;E avEeTics-rw4
8tai3oIatc, xai cruxo-
pavrEiat4 va ni0're3cny
TO 'yap Vx nto-TEUcrn
xai Va ixoUTI Tcl ivav-
-eta Tim, xx1(.7)v, OEY
EINGC!, [X'XI.011' 3tOtt
TrolAarc teiiv po-
piT)v ec3ixug 7rac8iuov-
Ta 8tol va pa) 8i1,
iE-cari & xptrile; Tip
6Tc6Oecnv.
Text din manusc. Seminarului.
Titlu: Ilepi Tor) xpc-
6.re VOC EZYCO, .764
Tr&vtat; crut.L.Traeilc xai
va u.rl Irtcruixrri XOyoug
Tway, x.copt;
TEXT.
eivat TOY xpt-
rip 'MU TiaTCY TOV dcp-
xLEptoc vet fltilEtTat TO ,
6ixatov, XptTip ;cal p.&-
ya apxtepia. TU)v K6-
ptov t.i.C6v Iu. Xp. xat
va &ME .67,COG
ciOpyrito4, eurpo-
crcorcOXuzzo;-, ci7copo36-
41To; XCti f./.7) EUX6A0);
40Ci &:E4T(ZOO.LT; 86a-
Polxic xai cruxopocv-ci
atc vec ntcrrZuEt. to
axo1.5cov xai fiVE.E.TiCT-
70.4.7CLaTi,JEI,V Ta bay-
Tia T6m, xaI6) v
rtv ;ixatov Ort, TcoA-
Aoi nolleml; ci;f.xtoc
rcatUvovta:;, `;Lec
iEETall V napoi Tot) xpc-
To5 6Tc60Ecrt4.
Text din Indreptarea Legei.
Titlu : Pentru ju-
decatoriti, cum i se
cade sit fie milosird
qi sa nu creada cu-
vintele nimanui fiira
de intrebare.
TEXT.
Cade-se judecato-
riului, adeea Arhie-
reulul, sa fie aseme-
ue judecatortului ce-
lut drept, nuarelut
Arhiereti Domnulut
nostru Is. Christos.
Sa fie tuturor milo-
sird, neadueetor a-
minte de reit, ne
manios, ne fatarnic,
ne luatorill de mita,
drept. Sa nu creala
lesne faro, de in-
trebare prepunerile
i parele banue-
lele. CA de va as-
culta qi va crede, a-
deal, cele ce stati
improtiva celor bu-
ne, nu este drept.
Pentru ca mulct de
multe ori BA pedep-
sesc fara dreptate,
care nu cauta jude-
catortul vina.
Aceste texte sint din capitulul qi cari dovedesc pe
deplin ca dupe texte de aceste a Nomocaminelor vulgare s'a
facut traducerea Indreptaret Leget.
Sa, se noteze ciL in manuscriptul meti pe margine HI scrie
cu MAziou BAcurripsw4In Indreptarea Leget tot pe
TravTac
;iv
E.E-
Tgii.
tip-
crut.vraeii,;,
to),-
? ol
To-6,
i4TC't-
CTEG.4.
Flpino
CTu!..t.Tra-
r-lic,
oimia-
tap
ail
si
$i
si
la
rou
www.dacoromanica.ro

PENTRU DREPTUL BISERICESC, ORIENTAL 421
margine : MatheiU tocmitorii de 16ge Qi ieromonah, carele
a fost f6rte tnt6lept, pre porecla Vlastar.,
Soria capitulilor din t6te aceste nomocanone far se suc-
cede f6rte regulat, pan it unde sent tntrepuse in Indreptarea
Legel legile imp6rate§ti ale tut Vasilie Lupu.
SA urmitm cu paralelismul textelor.
Manuscriptul meil.
Cap. IV, IlEpi i0C6v
TYIy exxA7icria; xat T()V
TcOXAewv.
TEXT.
`0 Miya4 B20RE0;
iv Tr) TcpOc At68topov
E.Trecrrolij AlyEt, TO d-
ypapov 1004, firouv
crwrii0Eta v6!1.0U 8lAX-
11:11Y exEt 8i4 T6v &TCQ
&yip), civ3p6-iv ToU4 Oeo--
ri.o6; ilyouv ToU4 vo-
uou4 iiptc7m, napE8601
o-ay.
8av eivac
yeypatkv.gvoc -
V71 xpEia va pu),aa--
ercuti.Ev rip uvil0Etav
TOO TOTCOU. 'Av o xai
cruvile Etat ;iv E1V %At).-
XPE.qa va axolcu-
(Joiillev Tcic tiTroeio-Et;
67rou yiverocc 71
dcu.)) Siv Exw-
NEV rcapOthotav 67:6-
0Eatv Etc ixitv-rp TI V
UrriciEv OTC0'.1 -1.1TET,TME,
dircOpoco- tc Tc7A, Fe-
povTcov xal Tceptcr.
croTipcov gttet.
Al Seminariulul. Indreptaroa Legel.
Tot ast-fel este qi
textul Manuscriptu-
lui Bibliotecei Semi
Se v6d numai
-rorT ortografice ca
deosebire. Apol au
ita0 pe M. Vasilie,
pe Mateiti (Vlastar)
i pe Armenopol pe
margine, lucru ce es
to exact in Indrep
tarea Legei, cu sM-
gura deosebire ca
are §i pe Fotie.
Titlu. Glay. 4.
Pentru obicelul al
Bisericei carele nu
se afla stria al
cetacilor.
TEXT.
Mamie Vasilie gra-
eqte intr'o epistolie
ee ati trimes cAtrii
Diodor. De obiceiii.
.el ne$cris, adeci o-
biceiul legit are pu-
tere, pentru eä toc-
mirile adeca 16gea
s'aii dat nou6 de la
6menT sfintY. Uncle
nu e lege scrisa, a-
colo trebu6§te s pa-
zim obiceiul locului.
Iara de nu va fi nice
trebueift sit
urmam intrebarei de
acel lucru, Tar de nu
vom afla nicT cu in-
trebarea de acel lu-
cru, atuncea trebu-
6§te sit socoteasca
barinii, cum vor
putea toctni.
v6-
t,
vri
014, eiv
Tthv
nariel.
tfi
tf,i
obiceiti,
'Orr",
1.,c;
1
www.dacoromanica.ro

422 MATFRTAL
Manuscriptul men.
Ai? Et yip xcti.
'App.evenoulo;`11
Axed o-uvilOact evni vb-
[Lou pu),ciTTETott.
Cap. V. IlEpi IIx-
tpL&pyo'J Ori Eivai et-
x6va XpLaTO-U x u 7roTE
i360ri mirror.) Vz xstpo-
Tovij To64 Mfirpono-
Xircq.
T E X T.
`0 Ilarpt&pyyr; elvat
TO'j xpto-Tor.) EiX6V7,
CT% UX04, 10-0TMC
iv EitrUji vet o)yp,xpEt
Tip etXY10Etav ;II 4-
1cov xmi lOywv.
'ETre;coxocv oi5v air(7)
of 7?"); o-uvO;ou .9eCot
ENTipEc vet XEEpOtOVET
TOk 1111Tp07r0AiTOC4,
6:, TrpOrEpov ixstporo-
voiivio ecTrO Tan) Ti):
inotpy kg i7rto-x6Tccov.
Kai Toi.); 'Apxtento-x.6
Al Seminariulut
Cap. V. Ilipi ToP
TcaTptipxou 6Tt, Eivat,
xptcrro0 xoci Ott
i&afl vci xEepotovil
SOU:, Ab1rp07role-E4
In restul textulty
,2ontinutul este ace
la§, dar in o limb;.
cu totul stricatit.
Indreptarea Legel.
Griielte §i Arme-
nopol : ca obiceTul
vechiii in lop de lege
sa, socote§te qi se tine.
Aicea putem obser-
va ehlar gre§ala
traduatorilor, re-
lend sensul cuven-
tului tirticric en in-
trebare, pe and in
text are sens de cer-
cetare in proses, dis-
mtie, etc.
Titlu. Pentru Pa-
triarhul, ca este o-
Orazul lui Christos,
and i s'ar'i dat se
hirotonisascit Mitro-
(Glava 5).
TEXT.
Patriarhul este a
luT Christos obraz
viii insufletit, fiind
intru densul scrisere
vie adeveratit, pre
in lucru §i pre in
cuvent. i Tar& cum
s6 scrie, drept in-
dreptand cuventul
lui D-deu eel ade-
&at.
Dat-ati adeca Pa-
triarhulul parintii de
la al patrulea sobor
sA hirotonisasca Mi-
rropoliti. Ca mai na-
inte sit hirotonia de
Episcopil de in E-
parhia lor. i pe Ar-
1T2
CO-
A
Ity.6va
yi
;si
polits.
www.dacoromanica.ro

PENTRU DREPTUL BISERICESC OR12NTAL 428
Manuserlptul ma
itou4 6 ITOCTpt&pr14 touc
xetpoT.ova. Kai Myyrpo-
Trogtat tit^ti-cpoTrAiTyp
xetporover. (JET' i7CETp0-
761% to norptpxou.
Kai irrio-xong info--
XOTCOV 7E1f0TOVET. tat'
ircvsporiv; Toii pt1Tpo-
TcoXitvi.
Ac6sta pericopa, §i
tot capitulul este
tradus cuvent cu cu-
vent, In cat nu re
mane nice o bldoiala
ca de felul acestul
Nomocanon a fost a-
cel dupe care s'a tra-
a us Indreptarea Le-
ge!.
Capt. XXII. IlEpi
iEpi co; 17 10 tki8oliztp-cu-
piicril -4 ivctncriOil Tip
incoyp7cpilv TOU.
TEXT.
'Eciv Ispeti4 4)Eu0o-
1.1.%fitupip-1 EL; 7pay
liztvx, iiyouv ei.; ety.-
TO,tx -71 Ei,;; Otsitirrt-,t
Et; polixx -71 et.-, pXwpict
apiet-roct tit; (Epwativ-ric
Al Semlnarluful
Capt. XXII. 11Epi
tEpicoc letv 4/EUoti.xp-
Ty-ham, ii votv-no07) rii:
Op.oloyia4 citroti.
TEXT.
'E .v to loc 4Eu3optap-
TupirrEt ei4 ispetyp.vca
wypriro't ii iniV1T7., 11
&Frill, 11 XcuP4Pta 4
?toga., 411 aciTriirrIct wit
dia.% TOtcdiTCC....
Indreptarea Legel.
hiepiscopif Patriar-
huluf hiroton4te. Si
Mitropolitul pe Mi-
tropoliti! hirotonel-
te, cu randulala Pa-
triarhuluf. $i Epis-
copul pre Episcop
hiroton6lte cu ran-
dmala Mitropolitului
Obsery chiar gre-
qe11 de traducer! din
causa neintalegerel
sensului cuvintelor
ala: vet oypctpiC rip
ea-40etao traduce :
scrisdre vie adevera-
td, In loc de : se
represinte adeverul
grin fapte §i cuvinte.
Apo!: Kai -roU; 'Ap-
xcentax67cou; 6 Ilccrpt-
4PXTIC 11°6c XctP°""
vd-----§i pe Arhiepis-
copl Patriarhul If
hirotondste, far nu :
$i pe Arhiepiscopt
Patriarhulut hiroto-
n4te, etc.
Glava 25. Pentru
)reotul de va martu-
risi stramb sail va
prinde tap de iscit-
a itura lul.
TEXT.
Preotul de va mar-
turisi stramb den nis-
care lucrure, adeca
de vie, sat de mo&il
sail de case, sat de
liable sail de galbent
www.dacoromanica.ro

424 MATFRIAL
Idanuseriptul meti.
xp6vouc Tpeic xat vO
y.a.0i.&711. Etc p.ovoco
81 ma pocpTu-
(viol XaTa TEV04, 61TOU
YOC 1/Zwri 614Pri Etc T6
o-cliv.oc, giro' Etc To xop-
TO5 eCVOOtrY7COU,
vec xacrti rip l,wlfly TOU.
drcO TOU
w.? xocOpE-;:ctc
Wy Tijc tspwo-owric.
Kai ot'rw rcaL3EUov-rat
xca of aaaoG xAriptxot
Lk vaop.apTupilcrouv.
Ast-fel se continua
textul complect pana
la finele capitului. In
manuscriptul met
Glavele 23 si 24 sin,
contopite in un sin.
gur capitul X XI.
Ast-fd se restabiles-
te seria capitulilor.
Al Seminarlubl.
De si capitulile co-
respund, dar acest
nomocanon este de-
fectuos ca continut
qi de ne'nvidiat ca
ortografie si limba.
Cu t6te acestea este
lucrat tot dupe a-
cest metod.
Indreptarea Legal,
sit opr6ste de preotia
tut trel ant si sit sa
duca sa salti la ma-
ndstire. Lira de va
marturisi asupra eui-
va, ca sit i se facg,
stricAciune la trupul
omulul, sau sii-T piar-
sati de in
trupul Int ceva, a-
tunce BA i s6 to po-
pia de tot, asisderea
sa se pedepsasca
alp clinic! de vor
marturisi stramb.
Daca capitulile nu
corespund, causa e-
ste ea Glava 6 este
luata din dispositit
imp6rotestI si nu din
Nomocan6ne, pre-
cum $i Glava 11.
Dupe cate texte am adus si din diferite ]ocur!, urmeza
ea cetitorul p6te fara indoiala a's1 forma prin sine convin-
ger( a, ca Indreptarea Lege, publicata in Romaneste la
1652 si tiparita la Targoviste sub Mitropolitul tefan, este
tradusa nu dupe Nomocanonul lut Manuel Malax, caret
scris in limba biseric6sca bizantina, ci dupe un alt Nomo-
canon lucrat probabil tot dupe metodul 1111 Malax, dar in
limba apla greceasca, adica in ;imba vorbit6re. 'MI inta-
rese convingerea mea pe monumente positive, pe manus-
cripts vecla de drept Bisericesc ce ni s'ai1 conservat
care, cum am vogut, ne del probe textuale necombatute.
Intre Manuscriptele de Drept Bisericesc, eel mai apropiat
si ca text si ca continut este acel ce i proprietatea mea.
Vom vedea ce vom mat descoperi cu timpul.
Tip, Et
nav-ce-
cfcv
vial-ATd AaTI 4a
si
1i
www.dacoromanica.ro

PENTRU DREPTUL BISERICESC ORIENTAL 425
Nomocaike dill Biblioteca Muzeillui National, Bucure0.
III) Nomocanon formatul 4° nenumerotat, in limbs vul-
gar, greaca. La inceput lipseste scara pand, la Nr. 160. La
fine lardsI incomplect, cuprinde la scud, 591 de capitule,
lar la fine lipsese capitulile de la 270 inainte. Scrierea
este de la finele secululul al XVI-le.
Pe el citesc notele urratore :
1773, loivouapiou 10. Kciv.oi, ti-c6tpxet lEpop.ovecxou
'Ouyripiou.
1773, Ianuare 10. Este $i a mea Ilarion Ieromonahu
Ungureanu.
Apol : 1737. AbivO4 louviou of Et; T6
Kov.7cAormt. xat Etc TO loAtov -;)X0av Et; TO BoxoupdaTt xat
(pury of BouxoupEacai:oL, XII T6 BOUlt0UpigTt4LEIMO p.ov, xat 6
`114OTaTo4 Aalurn,;(7iye 'Iou),iou Et; rip 1Tpdyrriv Etc,--t6v tIcli
va(3ov noTati.6v, v.ET' l'irtTCA ilAth MEO'EpipOL ;tat ToUpx.ou4 TcoA-
?oil; xat p.rra [lava, TO OVOIJA TOO
4Spa -cpirn xx6 xapra) T.71; -ip.ipa4; 1738 111.nva McCiou 31. %rive
crno-pLO; filya4 TOcrov va Elmo 67rou eTCECTEV XCCITVOUX0I XOC1
XOCIII4VCCt4, xat ) Eyav of TralatOi TC(7)4 Si» ivOup.or.rrat, v../.1 8i
gietve TiTotac crricrpt.i4. 'rcrcepa [LET& TOOTOV T6v MijVCt lyEtve
aatvocttx6v pxyla)6TaToy. '0 "ma*, NO[1.0X. EIVOCt TO5 ityCou Ka-
Onyoutavou Ilp13tavou K. K. 'llaptdo, Ex Koury; IlEpvtayxo, ci
xat ecptepta.n. 'Eypoirt Si Si iµ017) TOU eiva+coil aUToi.1 `P.nya
xamTayou, 6toi.") rEcopTiou. 1782, Fupouapiou 15.
1737 Luna Iunie au intrat Nemtil In CAmpu-Lung
in Julie au venit In BucurestI si au fugit Bucurestenil
Bucurestii a rdmas desert Prea inaltatul D omn a fugit la
1 Iulie la reul Dunarea. Dupt a ceea ad venit Meseferl
si Turd multi si cu Pas5, numele lul Ibraim. In 4iva de
Jol la 3 ore si un patrat din qi 1738 In Mal la 31, s'a
facut cutremur mare, in ateta trick lie ca ad calut co-
surile caselor i clopotnitele i spunead bAtAnii c nu'o
aduca minte i nici a fost asemenea cutremur. Apol dupa
aceastA lima a fost mortalitate forte mare. Acest Nemoca-
ip.pfixav INTiu.Tot
El4
'llaptdv
`11p.ip« Him
Qi
8i
www.dacoromanica.ro

426 MATERIAL
non este al sf. Egumen Pardianu D. D. Ilarion din loca-
litatea Perniango chuia s'a afierosit. S'a scris de mine
nepotul lui Riga Capitanu, fiul lui Gheorghe. 1782 Fe-
bruar 15.
Val6rea literarA a acestul Nomocanon constA in ac6Aa::
ca este din seria acelor ce se potrivesc in text cu In-
dreptarea Legei n6stre c6, este unul din cele mai vechi,
de si incomplect.
IV) Alt Nomocanon in 40 complect §i bine conservat.
Este scris la 1610, dupe cum ne convingem din insemna-
rea urmatore puss de prescriitor la finele manuscriptului.
'EuleUrrn To 7Mp6s) NOI.LOZ6IVOVOV Eta )(Et* Maxapiou
xop-citTi xat viou etc Tip FLOAN tor) ecyiou iv8o-
ouv.EiocAotacprupo; recapyiou 'Apa&v1 axL, Mypit Maiou
CliptEpa EaPf3tity.
S'a terminat presentul Nomocanon de mana mea a lui
Macarie Hortatzi i nou ucenic in sfanta Monastire a prea
gloriosului martir Gheorghe Arsani 1610, luna Mai in
10. 4iva Samblita.
Dupe acesta not urmezA urmat6rea frasa, pe care o in-
talnim tradusit in romane§te de multi traducetori Romani,
mai ales in imprimatele Mitropolitului Ungro-Vlahiei Antim.
6Solrep cvoL xaipolacct t;eiv 7Latpi3a xat ot acaarriuovTE4
Atuiva, oinco xat of ypapovtE4 ifi6Civ TO Tbko:,..
Acest manuscript cuprinde t6te capitulile din Indrepta-
rea Legei Targoviqtene, §i data nu s'ar Linea same de
interpunerea legislatiei lui Vasilie Lapu Voda in Indrep-
tarea Legei, atunci s'ar potrivi exact §i numerarea capitu-
lilor. Tot numai in acest manuscript am con3tatat pang,
acum, a se afla citatiile complecte ale autorilor ori
delor Sf. Parinti, de unde au imprumutat materialul
scriitorif de Nomocanone. Cate °data citatiile in Indrepta-
rea Legei sint gretlite, salt lipsesc; pe cand in acest ma-
nuscript sint complecte. Spita de rudenie nu o are des-
voltata cu figuri §i nici la espunerea catalogelor deferite sub
deosebiti Imperatori Bizantini asupra existentei ordinei
0.6)
TOU
te.
t3E.CY
Sind-
§i
si
¢i
ToV
ci
www.dacoromanica.ro

PENTRU DREPTUL BISERICFSC ORIENTAL 427
ledereiMitropolitilor de sub Patriarhatul Constantinopolitan
n'are nimic mai amaruntit despre not Romanic, ci numal
enumera la Nr. 70 Ungrovlahia qi 71 Moldovlahia. Acosta
insamna ca scriitorul nu cuno§tea aceste locurl li nici a
scris Nomocanonul sell de cat pentru Orient. La urma
mai cuprinde ni§te regale f6rte severe asupra monahismu-
luiun ascetism complect. Scris6rea este lisibila in acest
manuscript, dar numal pentru cel ce aunt deprinli cu pa-
leografia, pentru ca useza fOrte des de scurtari, aprepe la
fie -care cuvent
V) Un alt Nomocanon in 4° scris in Ungrovlahia pe la
finele secululul trecut, iiii care cuprinde tot materialul color
done anteri6re, ce le-am descris, confine 276 de capitule.
VI) Apol un alt Nomocanon sub titlul: Nop.oxivovo nivu
nAoucrcetyratov ,cXeAvyti.ivov UnO TrAliiiv .9eopcipcov Flatipeov,
Nomocanon prea bogat cules de catra, mulg Paring pur-
tatori de Durane4et. Acest Nomocanon cuprinde capitulile
de la 277-380 li trateaza despre datoriile Confesorulul
§i obligaOile confesatului gi despre un numer forte insem-
nat de cestiuni privit6re la cult, post, serbatori qi alte ser-
vicil rituale, extrase acute din can6nele Sf. loan Pusnicul,
comentatoril can6nelor : Balsamon, Zonora li Aristen, qi in
fine din Sf. Paring mai posterior!. Apol de la capitulul
381-510 trateaza despre datoriile monahilor li ale mona-
hielor, despre teromonahl, lerodiaconi §i diaconese. De la
capitulul 511,-694 trateaza despre laid qi in special des-
pre gradele de inrudire oprite de Biserica Ortodoxa, dato
rifle fti raporturile intro paring §i fil, servl §i stepani csi un
nurner insemnat de cestiunI din dreptul civil Bizantin. In fine
de la capitulul 651 s'ar fi tratat in special modul de cores-.
pundenta intro diferitele grade Ierarhice Oa, la 679, dar
mesa parte lipseqte ca ne transerisa. Nomocan6ne de felul
acesta au fost in uz in Orient mai ales dupe caderea Con-
stantinopolului, cand OM judecata §i civila qi Bisericesca
era severlita de catra. Episcopil Eparhiilor din Imperiul
Otoman. Aceste Nomocan6ne att avut trecere li la no' in
www.dacoromanica.ro

428 MATERIAL PENTRU DREPTUL EISERICESC ORIENTAL
seculele trecute, mai ales pentru cA continea desleggxi la
un numgr prea considerat de cestiuni mixte, i care se ju-
deca de Bisericg,.
Scrierea din manuscript este grea de citit, de o singurg,
rank scrisorea cursivg, i corectk Manuscriptul ne-
complect.
VII) Acest manuscript este numal o parte din Sintagma
lui Jacob Arhimandritul din Ioanina, incepend cu litera K.
Arm dar este volumul al II-lea din amintita Sintagma.
Unde va fi volumul intai ? Manuscriptul este In folio
cuprinde paginile de la 513-1292. Scrisorea este forte
lisibilA corectatk dar executatg, de mai multi prescriitori,
nu este mai veche de jumgtatea seculului trecut. In Ca-
talogul Mitropoliilor Episcopiilor citesc in acest manu-
script la pag. 1268: 'TcrrEpov iygvov-co Kai iv Tin Myypopoc-
x4 of 860 11-tirpoicoli-cat xai iv T11- Mono3lazicc. Kai 6 1.Liv
Et; ?zee Tbv TOTCOV TOU VcpSEwv zoci i';apxo; V-1E-cat Tcia-Tic
OUyppia; xxi FIX%-ftv@v, 6 ai g-cEpoc; Aircat AirrporroV-rri4
xaTi TOV EET)Ep-rj vov %xi TOv TorcOv iTc6%.Etv TOI.; 'Autaa-iscc hal b
Tifj Maupof3Xaxicf e-cEpot ;Uo. Kai iv Tti rOVI/gT1 Eiv/t
v1pc4 44; Mtxpi4 Two-a-iac
Apoi s'a facut qi In Ungrovlahia Qi In Moldovlahia. $i
unul tine locul celui al Sardelor qi se ;lice Exarh a Vita
Ungaria tar cel'alt se dice Mitropolit de
Severin §i One locul celui al Amasiel in Mavrovlaliia
alai doi, i in Galicia, care este o parte a Rosiei
AcestA parte din Sintagma lul Iacob Ioanitul este forte
bine conservata.
C. E.
gi
gi
gi
midi.
si
si
si
7'4;
Il t
si Platurilor,
www.dacoromanica.ro

TIPICUL IN BISERICA ORTODOXA.
Acum de curand a aparut in tipografia Patriarhatulul
de Constantinopol o noun ediOe de tipic, intocmit de o
comisiune numita de -oficiul patriarhatulul li care s'a pu.
blicat in 1888. Fiind-ca acest tipic este aprobat de Sino-
dul Marei Biserici din Constantinopol, de aceea el p6te
servi qi in Biserica nostra ca carte, dupe care sh se urmeze
4ilnic aqezarea randuehlor biserice§t1. Prin acesta s'ar su-
prima unele nepotriviri in alezarea ritualului de pe la unele
locuri gi Biserici din Regatul Romaniei li s'ar mentinea ci
unitatea represintarei Cultului cu tot Ortodoxismul. Nol
Romanil pe .timpul predominarei Slavismului in Biserica
nostra na0onala am intrebuintat qi tipicul tot in Slavo-
nelte. Apoi fiind-ca atat ritualul bisericesc cat qi invetatu-
rile tipicale, fiind in limba streina rill ne'nIeleasa de clerul
naponal, nu le pricepea pentru aceea §i randuelele bise-
riceqti se acezau, Dumneleil mai dtie cum, dupe priceperea
§i bunul sims al clericulul. Cea intal incercare de a ro-
manisa cultul la nol a fost, de a se imprima tipicul in
romanelte. Ala gtid, ca de §i Mineile se imprima Inca. la
Buzeii tot in slavoneqte, tipicul din ele §i Vietele Sfintilor
sint in romane§te.
Aqa se intampla li cu Liturghia 1111 Cantacuzin, impri-
mat& la Buzeit, textul este slavonesc, iar tipicul romanesc,
pentru a dti ce trebue sa, faca clericul roman, ce numai
www.dacoromanica.ro

430 Timm, IN BISERICA ORTOIDOXX
pricepea pe atunci slavoneste. Tot asa se intampla si cu
cartea luiStefan Mitropolitul, intitulata Mistirio said Sacra-
mentsatidoul din cele sapte tame etc. etc. Se inteege usor
ca clericil nostri, preotii si cantaretil ne stiind slavoneste, find-
ca nu era ca limba for de neam, nu stial, nu se pricepeail cum
trebufati sa, aseze servirile cjilnice In Biserici. S'apoi niel
Ierarhia n'avea ce le face, pentru ca nu le putea pretinde
stiinta unei limb' streine, ci cel mult sa multamea cu aceea
a stieal ceti slavoneste. fats ce citese in introducerea
Psaltirel din 1651, imprimat de Stefan Mitropolitul din
Scaunul Belgradului, sub Gheorghi Racoti al II lea :
.... Pentru aceea se arata, lumina t si aeve dintru acestea
din t6te, cii, rugaclunile dinteadunari, Inca si dintr'alte lo-
curl, liturghiile, rugaclunele si cantgrile si alte slujbe
DumnecleestI, numai ce-s in desert in limb& streina, celor
ce nu o inteleg, si inaintea lui Dumnecleu Inca nu-s voice,
care-s in limba streina si nu be int6leg si cu vina savor pa-
gubi eel ce slujesc slujba D-qeeasea in limba streina, ne inte-
legand'o, cum fac Popil de Rini, si cel barbati len* si pateri,
ce se chiama parinti si desvestavniel si calugarite, care ni-
mica nu stir carte, si Inca canta : Tata] nostru si Ave Maria
si psaloml in limba streina, fara de t6ta stiinta, aceea s ca
gaitele si ca pase'rile care-s fara de t6La stiinta si Inca vor
ca se gralasca ca si omul, asa si ace' ce graese in limba
streina neintelegend'o". Acest loc stigmatisaza puternic
obicelul, abuzul de a se celebra serviciile religiunel crestine
in alts limbil de cat acea inteleasa de popor, fiind-ca pen-
tru el si in fav6rea lul se face, comform hotararei Bise-
ricel Ortodoxe. Pentru acest cuvent si Serban Cantacuzin
Vel Paharnic imprimand : Santa si Dumne4eeasca Li-
turghie" in timpul lui Constantin Basarab la Buzeil, in 1702
prin ostenela lul Mitrofan, Episcopul de Buzeil, ne put6nd
introduce de odata tots Liturgia in limba Romaneasca,
lag textul slavon, dar introduce in ea in romaneste, ser-
viciul de la Duminica poparirei Sf. Duh, rugacTunele im-
partitsirel etc. etc. si tot tipicul, pentru care spre a se
www.dacoromanica.ro

TIPICUL tN 13ISFR1CA orcropotX 431
justifica fats de (Sunni natingI al timpuluI lath, cum se
exprima : Care (Liturgie) acum de noil s'att tiparit
si in lumina s'at dat, intru folosul tuturor preotilor ci
diaconilor, ca se p6tat prea lesne a sluji cum se cade pre
randutala el, din izy6dele grecesti tipicul pre limba ro-
maneasca. Scos intocmit din porunca ci osirdia impreuna
t6ta cheltuiala Jupan Serban Cantacuzin Vel Paharnic"...
De aicea sa constata evident, ca preotil noctri nestiind
slavonecte, nu pricepeatt regulile tipiculul ci dar sluja nu
cum ce cade liturghia pre orinduiala a .Mai lamurit se ex-
prima Mitropolitul Stefan in cartea citata ma! sus, la
(Predoslo vie) Precuy8ntare: .Nu cum ail lost panel
acznic slovenefle tipicurile, carele nu le pot cinstitii
cucernicit preott pentru nesabulala lor, ce tot romaneste
tote, tot pre rind, carele lesne tntr'alte Molitfelnice nu le
yeti forte afla, cad ca socotinta usardie cand aI scris,
atata a pune n'at. vrut intra Sfintele TaIne...." Apol ma!
la vale dice: ,,.... Drept aceea decd vremea ce se resipeste
$i se goneste de se sparga intunerecul cu inorarea cetil $i
a paclei nestiinteI mete, de am ma! dres randuIalele ci
le-am prepus romanecte c ic, pentru aceea nu se cade volle
dreptilor midi fit a! provoslaviel sa ye imponcisat! si BA
ye scrabiti improtriva pastorulul vostru...." Sa vede ca
Mitropolitul Stefan avea un partid oposant din cler, ce
nu vedea cu ochi buns li se 'Area ca piere sfintenia re-
ligiei, data va ceti preotul romaneste in Bisericadirec-
tiunea sa de a introduce limba Roman& a pre in ser-
viciul Bisericei, ci preferau se pronunte cuvinte secide sens,
invetate pe dinafara, numai sa nu fie romanestI. Cand este
vorba de tipicuri, apol fiind-ca nu stieati. preotiI Romani ce
spune pe slavonecte, el puneat1 randuIelele bisericesti dupe
obiceill on cum se pricepeau. Adsta a urmat 'Ana cand in-
cetul cu incetul prefacut tipicile in cartile de ritual
pe romaneste imprimat si aparte tipice to limba
Romana ; dar acesta s'a intamplat pe la finele seculului
trecut $i inceputul acestul present, cand imprimat ti-
$i
slat
s'at
slat
si
fli
si
1i
www.dacoromanica.ro

42 TIPiCUL IN BISER1CA ORTODOXA
pice romaneqti. Fiind-ca tratam despre o noun editie de
tipic, nu este rail cred sa vorbim pe scurt §i despre vechi-
mea randuelelor BisericeqtY, cum qi de autorii ce s'at ocu-
pat in special in Biserica nostra Ortodoxa cu alezarea
serviciiior in sfanta n6stra Biserica. Despre acesta insa
numai ocasional. T6te partile principale a le randuelei
Liturgies qi rugaciunele cu speciile for cum qi cetirea din
Santa Scriptura se cantat in Biserica din tota vechimea.
La inceput Creqtinii intrebuintati mai mult cantari psal-
modice de cat imnologice. Erat insa in uz in seculul al
IV §i odele, imne imprumutate din Vechiul Testament qi
care se conlegait cu psalmii. Imnologia a luat estindere
mare prin seculul al VI-le kii s'a desevergit pe timpul St
Than Damaschin. De la acest timp s'a latit odele spirituale
li a predominat randulala cantata si prin bisericile de la sate.
In vechime canta tot poporul, ca §i in Sinagoge ebraica.
Incepea unul cantarea §'apoi it urma poporul, de undo
ni-alt remas cuvintele 15 rcoVt/Isn) §i. incxxo6Ecv. Pentru a nu
se furiqa in Biserica cantari eretice§ti, Sinodul din Lao-
dicia in canonul al XV hotara§te : Nu se cuvine peste
psaltii canonici, carii se sue pe Amvon qi altii se canto In
Biserica din deftere". Pe timpul Imp6ratului Iraclie s'at
numit 25 psalti pe la Biserici, 160 de ceteti qi 70 de
ipodiaconi. Cu timpul Biserica s'a impodobit cu omen/
doctl rti devotati ei de la carii ni-at Aram tot materialul
ritualistic in Biserica, qi care cunoscut qi bine studiat este
un intreg curs teologic. Marele Atanasie §i marele Vasilie
set ocupat mai cu sama cu disciplina bisericesca, de a-
ceea de la ei avem mai ales rugaciuni. Cei trei marl Ie-
rarhl ni-ail lasat ritualul §i. randuiala Liturgiilor ce se
conserva pans asta-41 in Biserica. Imnografi : notam pe
Sfintil Efrem Sirul, 378, pe Grigorie Teologul, pe loan
Crisostom; pe Ciril al Alexandriei, pe Proclu 447, pe A-
natolie Patriarhul Constantinopolului, pe Roman, Timoteit
Patriarhul Constantinopolului, pe Sofronie Patriarhul, pe
Andrei al Critulul 713, pe Gherman Patriarhul 740, pe
www.dacoromanica.ro

TIPICUL tN BISERICA ORTODOXX 433
Ioan Damaschin, pe Cozma, pe Teodor studitul etc. etc.
Ast-fel din timpurile vechi §i. panA in present nu se intre-
rumpe fisirul imnologilor in Biserica Ortodox6,, in cat com-
punerile for tote formeaz6, o bun. biblioteca. In Biserica
hag, nu se intrebuintaza, de cat acele admire de universa-
titatea Bisericei, p6te insa. o Biserica, particularl s6, sever-
lased servicil speciale, cand evenemintele religi6se o indrep-
tatesc la ala ceva. Pentru ca in Biserica s6, se pazasc6,
cea mai strict6, ordine in succesiunea serviciului §i cea
mai mare disciplin6, in executarea servirel, tote imnologii
insemnaii in compunerile for locul ce trebue sá ocupe
scrierea for la cutare sail cutare serbare li timpul cand
trebuea executat acel ritual ; apoi modal executarei on
ehcul (glasul) dupe care are a se canta. Acest produs al Sf.
Parinti cu timpul imultanduse era forte ingreuitor pentru
cantarep de a Linea neschimbata ordinea ritualului. De in-
grijire s6, nu lese ceva afara, i care ar fi jignit simtul for
religios li le-ar fi ingreuiat constiinta morala, p6te ar fi uitat
ceva din ritual ; ae4sta cerinta a nevoit pe 6menit cunos-
atoll in serviciile biserice§ti de a scree anume cArti, care
se coupe numai chipul alezerei randuelelor biserice§ti in
tote lilele de peste an. Acesta trebuintit a mai provocat'o
qi obicelurile rele ce se introdusese in bisericile de prin
sate, unde ne§tiind randuelele, sever§ail serviciile biseri-
ce§ti in mod arbitrar. Cea Intai Biserica ce ni-a lasat in-
scris chipul a§6zarei randuelelor biserice§ti este Biserica
Patriarhala din Ierusalim. Apoi cu acel material scris a
intreprins o lucrare deseverlita li f6rte pe larg sfantul
Sabba Studitul. Dupe acesta manuducendu-se gi alp marl
Eclesiarhi ai Monastirelor, cu deosebire din Santul Munte
Aton §i Sf. Munte Sinai, ail scris mai multe manuale de
felul acesta. Norma frisa li-aii. fost Tipicul Sf. Sabba. A-
cest tipic este tradus in Romane§te §i imprimat in Mo-
nastirea Nea-mtului in seculul nostru. Greutatea de a se
aplica ad-litteram in tote Bisericile Tipicul Sf. Sabba pro-
vine de acolo, ea el l'a compus pentru Chinovil qi Mo-
Biscrica Ozthodoxti RomanA, 4,
www.dacoromanica.ro

431 TIP1CUL IN DISERICA ORTODOXA
nastirl, a§a ca spre a-1 practica on a se conduce de pres-
criMiile lul in servicil §i a Linea semA §i de estinderea im-
nologieT, este cam greti El.i. cu anevoe, pentru a ar trebui a sta
maT t6ta 4i.Aa in Biserica. Pentru acest cuvent acest tipic sA
aplica maT mult in societate cAnd sint serbatori marT de ale
Sfintilor qi Imperateqti, Tar pentru serviciul Iilnic, Biserica
Mare din Constantinopol a editat la 1685 unul maT pe scull.
In seculul nostru Constantin Savopul, Protopsaltul Mara
Bisericl a editat doua edi0 de tipic maT pe scurt, dupe
cum se obiclnuelte serviciul in Patriarhatul de Constan-
tinopol. Acest tipic s'a tradus li Roma'ne§te gi imprimat in
Bucure§a sub reposatul Mitropolit Nifon. Acum Biserica
Mare in 1887 a format o Comisiune speciala, care sA se
ocupe ca regularea difinitivA a tipicuini. Acest tipic s'a
aprobat de Sinodul din Constantinopol §i s'a imprimat in
1888. CrecIend ea fac un servicitt 6menilor bisericeqti, fa-
cendu-le cunoscut editarea acestel cArp primita de intrega
Biserica, am tradus raportul ComisiuneT §i aprobarea Sf.
Sinod Patriarhal §i le da vom publicitateT in nume'rul viitor
al Revistel cand voitt publica, dupe acest noti tipic §i servi-
ciul ordinar al Duminicel, spre a se vedea insemnAtatea luT.
C. E.
www.dacoromanica.ro

APOLOGIA SCIINTIFICA.
(Urmare):
CAP. X.
§. 1.
Istoria omulul : starea primitiud a omenirel; inudtatura eredintei.
E.Cun4tem natura §i origina omului. Este o creatura ne-
mijlocita a lui Dumneqa. ; este compus din corp qi Bullet
spiritual. Snfletul omenesc este un principnl substantial,
rationabil qi liber, esentialminte deosebit de corp cu care
este unit personal, independent de materie in operatiunele
sale mai inalte, neputend sá fie resultatul unel simple evo-
114iuni biologice, nici chiar un organism viii, inzestrat cu
sensibilitate conscienta ; nu pote fi rezultatul unel simple e-
volutiuni a corpurilor brute.
Omul ocupa un loe aparte in lumea divisibila §i pro-
fund divizata a fiintelor vii, pentru ca singur este cu minte
cii liber ; pentru ca. singur, mulp.mita ratiunei li libertCt-
tei sale, pote sl reflecteze, sA, creeze o limbs conventionalli)
IA inventeze, sä progreseze ; pentru cá numal el cunoilte
esenta lucrurilor, adev6rul, binele, frumosul, universalul,
absolutul, precum vom vedea.
www.dacoromanica.ro

436 APOLOGIA qT1INT1FICA.
Trebue sa cautam §i sa determinam acum conditiele in
care a aparut, pe glob, ace sta kfiinta extraordinara. Ce
invata credinta, ce invata Itiinta privitor la istoria primu-
lul om. privitor la istoria primitive a omenirel ?
Doug intrebari capitale resume e i doming istoria omulul
preistoric
1° Starea primitive a omeniret fost'a ca o stare sel-
batica ?
2° Ce trebue sa cre dem de anticitatea species omene§ti?
Aceste clout; problems au luat In timpul din urma pro-
portiuni marl ; dificultatile aparente, obiectiunile, nelnte-
legerile ce provocat sunt de acele care pot sa turbure
sufletele credinclocilor, care deconcerteza forte lesne, tend
nu sunt in de ajuns de studiate. Solutiunele sunt cu tote
acestea f6rte lamurite i rationale ; le vom espune in dou6
capitole deosebite.
Si mal intai in ce conditiunl a aparut omul pentru prima
Or pe pam8nt? ce Invata credinta creltina in privinta
ace cta ?
Pan& acum tai pe cat& vreme a fost vorba numai de u-
niversal material §i de formatiunea sa, de orizina §i des-
voltarea viP el, prescriptiunile credinteI ail fost reduse la
espresiunea cea mal simple ; at5 constat intr'o singura
dogma; crearea din nimic; actiunea indefinite a causelor
secunde, opera de formatiune sau de desvoltare (opus dis-
tinctionis), fiind lasata Intro ga liherelor cercetart ale sciintel.
Dar indata ce e vorba de om, de fiinta rationabila §i li-
bere, chipul lul Dumne4eit, :invelatura revelata devine
mat Intelesa, mal lamuritm
De sine omul este muritor. Natura sa curate in privinta
ace sta este asemenea cu a color nate animale ; conditiunea
sa apriori dace s'ar putea (lice ma, este de a fi supus
ca §1 &mole la evolutiunea vitala, la actiunei puterilor
fisico-chimice : de a se nasce, a cresce, a scadea, a suferi,
a muri. Propriul corpulul sell este de a se desface In
morm nt.
lead
:
www.dacoromanica.ro

1892 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (18)

Similar to 1892 06

Similar to 1892 06 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1892 06