Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

1895 01

449 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

1895 01

  1. 1. +++Att. +4. +41,4,A3114AT. BIsERicA ORTHODOXA ROMANA Revista Periodic Eclesiastica. ANUL AL XIX-lea, No. 1. I I: APRILIE wIrYTYVYnisfY1W-?"TYYTVVVIF TABLA MATERIILOR W ,1 Pa 1. Istoria hisericel Romane . . . 1 2. Istoria bisericeasa a lul Teo- doret 3. 0 Cuventare 4. Istoria textului cartilor Noulul Testament 58 5. Documente 72 6. Cultivare simtimintelor religio- se In sinul familiel 77 7._Atestatie 81 8. Donatiuni 83 26 43 A.'trhArAA. 'iS17 C.& .G.,,t .16 2. a, BUCURqTI TIPOGRAFIA CARTILOR BISER10ESC1 1895 11251 s(3.) 54.7, 411 kl cl-1./.)r+174110-47 ''' ''+T+It1i'tE+.TtF:Sai,Z-+tv,,...,...,,,... ..,.. .r. ..._,/ .+! '431.7.V4IC'EStiefWereie ,+ , + 11:47;1. tP,f1 :'+41 12 7 L. attAIQ P. p, 3 . ri a,4100g. . .A,4,11K+2:7,C*2 ft t , cl . . , Y. ((e :7: . ..... . . sl www.dacoromanica.ro
  2. 2. ANUL MX. BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 1. ISTORIA BISERICEI ROMANILOR DE PETRU MAIOR Buda 1813-1821. CERCETIRT ISTORICE-LITERARI. Prima istorie bisericescd a Romani lor tipAritd, care exists in limba nostra, este fArd indoiald. istoria Bisericei Ro- manilor de Petru Maior, tiparitA la Buda, in crAiasea tipo- grafie a Universitatei din Pesta, in anul de la Christos 1813-1821, format 4°, 392 paginT. Ca sit o caracterisez mai bine, reproduc prefata: neuvgnt inainte". Dorul eel nestamOrat, carele pururea l'am avut a en- none intampldrile Bisericel Romani lor din tineretele mete, m'a indemnat a culege on undo aflam vre-o hartiuta, in care era scris lucruri de ale Biserice! Romanilor din Ardeal,unde locuiam, Inainte de vecul mad intfimplate, ci ca un lucru sfintit cu grija le-am tinut. Din copildrie am audit bucuros pe batraui can& grAiat despre lucrurl vechi ale bisericei ci ale Vlddicilor, In tineretele for vd- (lute, sad si de la parintii for auclite. Dupe aceea inadins www.dacoromanica.ro
  3. 3. 2 ISTORIA BIS. ROMANILOR cercam sa aflu de acest felit de bArbap vechi de lile, ci insu-ml le dam ocasie a vorbi despre lucrurt de de-mult. Toemat $i in Protopopiatul met, In satul met, in satul IbanestI, am avut un preot de acest ten, anume Ursu, carele in anul 1786, cand s'a mutat din lumea acesta, pli- nise 118 ant de versta, cu carele cu atata mat mare pia- cere aveam 'a cuventa, CA pans la eapetul vietel sale mintea a avut'o nesmintita; memoria nescAluta, ci tote simVrile intregt, numat piciarele it cam slabise, $i sprincenele it acoperea ochit. La anul 1792 stit, ca fiind Sobor mare adunat la Blaj, in Ardeal, unul dintre Protopopi a grait acolo In Sobor Mil Vladica Joan Bob, ea ar trebui sa se cerceteze Ar- hivul eel vechit al VladicAt aceluia, ci scripturile cele vechi care skit spre folds Cierulut BA se insemne, ci sA se puna in rend ; tar Vladica a respuns, ca nu este ni- mica de acel feat in Arhiv, la care respuns amui de mirare intrebatoriul Protopop. Nu dupe multe septamant intamplandu-me et a fi acolo in Blaj, in casa lut Dimitrie Caian, carele e acuma Preposit Capitululut acolo, tar atunci era cu titlul de Notariu al Clerulut, dat Mt de Vladica Ivann Bob ;veluit intre alte multe un mAnunchit de scrisort invechite, din qisul Archiv, nu stit, inainte de mat sus pomenitul Sobor at dupe aceia scOse ; luandu 1 in cercetare aflatu ca aunt faptele a unor Sob6re vechi de a Eparhiet Fagarasulut, si alte lucrurt betrane bisericestt privitOre la Istoria Romanilor ; me rugal qisulul Dimitrie Caian, ea me WA sa tail cu mine scrisorile acele, ca (16/.1 voit putea ceva culege dintemsele de folds; el imt res. punse, ca nu e nimic in ele. Totust dupe intinsa rugare, ca vret numat pentru curiositate BA le citesc, mi le a Meat sa le tat. Sfirqia sa Caian atata a fost de bun, cat acele ecumpe documente pAna in cjita de asta-4t (1813) nu le-a mat cerut inapot de la mine, ca sa le puna tarast in Ar- chiv, de unde fusese scose. Et Inca intru aceste start imprejur ale Blajulut, am socotit, ca mat fara primejdie www.dacoromanica.ro
  4. 4. DE PETRU MAIOR 3 vor fi la mine parinteqtile acele scule, de cat la aceia la earll nu aunt nici inteun pret ; numal de cat la vre-o call va prieten! am descoperit lucrul, pentru ca de s'ar in- tampla sa mor, as se qtie, ca acele scrisorT se in de Ar- hivul Vladiciel Unitilor Me durea inima, ca maT tote neamurile cele catu §I de putin cultivate, inceputul, cre§terea, schimbarile qi cele-l- alte ale Bisericilor sale, prin necurmata nevointa a acelor invetati a! lot. le -ail scos din intuneree la lumina, qi prin darnicia celor avutl le -au tiparit, Tar Biserica Romanilor, macar ca ace§tia, precum cu vita de cat tote neamurile aunt mal stralucitt, aka li cu vechimea cuceriel creqtine§ti, nu de multe ginte intrecuti, este lipsita de acesta prea a- lesa imfrumusetare. Ell in tinereta, care aunt de lipsa spre a ceti §i a aerie, am fort mei:Tat la loc ca acela, unde toe- maT de m'ar fi suferit slajba parohie! qi imprejurarile di- regatoriel Protopope§ti a ceti cart! streine, din care as pot culege ceva cunoqtintl spre treba Istoria Bisericei Ro- manilor ; nu se afla biblioteci. Acum la aceste betranete, din mila imperatie!, aunt in stare a cerceta bibliotecile bogate. Drept aceea in cat me lass lucrurile diregatoriel mele qi schimbarea sanatatel, carea adesea or! me zahae§te Intru ac6sta clime, bucuros citesc cartile acelea, care n'ara avut norocire in tinereta a le capata. In urma acestora, dupe ce au e§it de sub tdse Istoria cea pentru inceputul Romanilor In Dacia, m'am apucat as intoemese §i Istoria Bisericel Romanilor, atat a cestor din c6ce, adica, cari! aunt de-a stanga Dunarel, cum cure catra Marea N6gra, precum §i a color de dincolo de Du- nareacarea cu ajutorul noptilor celor lung! in un-spre- flece septaman! o am sever§it, nici ma! lunga vreme nu mi-ail tngaduit inqtiintarea lucrurilor celor din diregatorie, care me aqt6pta. De vreme ce fie§te-carele vede, ca ail cu fapta ac6sta am purees pe o tale necum de altil batuta, ci Omit acum nici ispitita de cine-va ; nimene nu p6te aqtepta de la www.dacoromanica.ro
  5. 5. 4 1STORIA BIS. ROMANILOR mine o Istorie deplinitA. Eti intru acea scurt& vreme, in care am luerat la acesta Istorie, nu atata pot dice, ca o am iscusit, cat a o am grA,madit; ca mare parte a el sta din monomenturl $i scripturl, care din arhivurile Vladiciel Unitilor si a Episcopiel NeuniOlor din Ardeal de pre aiurea adunate, le am in copil, sat. in originale, sail au- tenticate, rli acele care sunt in limb's latinesca pentru scur- tarea carte' criqarea cheltuelelor stampeI nu le-am pre- facut si pre limba Roman 4sca farit in singura limb& latinesca, in care le aflal m'am socotit a le lass. Dec! et. aci numaI cat am aruncat s6m8n0a si am facut ceva ga- tire ca altul harnic, carele s'ar apuca mal cu de buns vreme a varsto sale a face un lucru aim frumos precum. este Istoria Bisericel Romanilor, sa nu se osten6sc& a cauta, ci acelea, care oil le-am insemnat sail le-am descris Adev6rat acela folos l'amfacut cu Istoria acesta, cat multe monumenturi din cele ce att vecuit pan& in timpul acesta, i scripturl, care all ajuns la manile mele, sa se pun& afara de primejdia perire!, niel ,A nu zaca de aci inainte ascunse intru intunerec, ci tuturor al fie cunoscute. Si aceea marturisesc intru adever, ca tote monumenturile le- arn scris cu dreptate, si cele inamplate in vecul mein Cu. adeveraciune Qi desvaluit le spun. Si aceea marturisesc in- tru adev6r ca t6te monumenturile le-am scris cu dreptate, i cele intfimplate in vecul melt cu adev6raeiune, si des- -v lit le spun. Si macar ca deobcte obiceiti este istoricilor a nu aerie faptele cele scalciate ale color puternicI, panik sunt in vis,fa acestia, pentru ca sa nu fie surupati Intru nenorocire de puterea lor; etl totusl pentru dragostea a- dev6rului, cu care imi este inv6pitiata inima, mai bucuros am fost sa suf6r primejdia, de va fi asa voia celul Inalt, de cat sa, las, sail a se in 5ela eel viitorl cu stralacirile cele nAlucite, sail. a nu 116 causa schimbarilor color in v6cu1 melt intamplate ; cad find cunoscuta causa acelora, mat lesne ape! la vremea sa sA vor putea aduce larasl la statul for col dintal cele acum rgtl stramutate ; §i gata aunt, de voiA fi poftit spre aceea, deosebit a le adeveri. si @i aid. www.dacoromanica.ro
  6. 6. DE PETRU MAIOR 5 Cartea tota o am impartit in done party : in partea dintai tiese Istoria cuceriel sail a credintel Romanilor ; Intru a doua parte se grAeste despre Ierarhia lor. Si o parte apol si alta o am impartit in capete; Qi pentru mat uldrA pricepere capetele le-am resfirat in paragrafuri, pre- cum urmOz§. : Scopul nostru nu este do a reproduce si impfirtirile in capete Qi pars grafuri ale acestel istoril ecelesiastice, ci nu- maY prefata sa>1 cuventul inainte, uncle aflam multe, lute- resante ran adeveruri. Ins totusi o fac acOsta cu inima, curat din simpla eau* ca sa pun o ic6n6. ehiar, mai sourtiL, despre intreg cu- prinsul ei, dar may vartos ca sit se vadl lipsele car- piturile, ce s'at facut in urmarea urmiirirel prea aspre a censureY de pe atunci. PARTE A A. Pentru religia cuceria Romanilor. CAP. I. Pentru printirea credinW cre§tineW intre RomdnY. § 1. Forte de mutt e primita intro Romani credinta cea crestinesca. § 2. In suta a doila de la Christos nu pu$inY crestinl erati intro Romani. § 3. Niel o pediell nu se punea, ca sa nu se lAtiaseg. intre Romani credinta cea crestindsca. § 4. Acelasi inceput a credintei creqtinesti Pat avut Romanic eel din colo de Dunlre, carele fu a Romani- lor celor din cote de Dunare. § 5. Despre intorcerea lul Ghiula principele Ardealului la credinta lui Christos. § 6. HunT aceia caril in 4ilele lui Atila se Elie a fi fost intorsi la credinta crestinesca nu all fost in Dacia veche. § 7. Pentru intdreerea Pacinatilor si a Cumanilor la credinta lui Christos. sit $i si sail qi www.dacoromanica.ro
  7. 7. 6 ISTORIA BIS. ROMANILOR CAP. II. Pentru legea Bisericd Romdnilor. § 1. Biserica Romani lor tot-d6una ati fost de legea gre- cesca. § 2. Se pune inceputul legbi latineltI cc! intre unit Ro- maul at Moldove! locuitort. § 3. Mat de mult yi intre unit Roman! din cei de presto Dunare a fost bagatrt legea latinesca. § 4. Pentru numele Valachia. CAP. HI. Despre feliul credinfeY cregtinega a Romanilor. § 1. Se area fncepul inp6rechieret, cet intre Biserica grecesca, li intre Biserica latinescA, carea pant), asta-c11 stepaneste. § 2. Romani mat de mult tott at. foot Neunip. § 3. Totust °data s'al't inoit unirea cu Biserica Rome! intre Romanic eel de dincolo de Dunare. § 4. Acetasi Unire intro Romanii col de dincoce de Du- nare cu putin folos s'at. ispitit in Tara Muntendsca. § 5. Mai cu spor aii foot Unirea in Moldova. § 6. Romanic din Ardeal mat de mult tot! au foot neunip. § 7. Afars de Roman! mat de mult in Ardeal sit foot. de legea grecesca si Secuil, ci unit! cu liserica Rome!. CAP. IV. Despre inceputul gi intdmpletrile Uniret Romdnilor cu Biserica Rome! in Ardeal. § 1. Se spune statul credintet Romani lor, sub principil Calvin!, in Ardeal, inainte de a se face Unirea cu Biserica Rome!. § 2. Romanis din Ardeal pre la capiitul sutel 17 top s'aul unit cu Biserica Rome!. § 3. Statul Uniret acestia de la inceputul et pane, la mortea Vladicu lut Ioan Pataki. www.dacoromanica.ro
  8. 8. DE PETRU MAIOR 7 § 4. Statul Unirel dupe mortea lul Ioan Pataki p DA la Joan Inocentie Klain. § 5. Mat incolo se cuventa despre Teologul eel de langA Vladica Romani lor in Ardeal. § 6. Statul unirel in 4ilele VIAdiculul loan Inocentie Klain. § 7. Statul unirel in clilele VIAdicului Petru Pavel Aron. § 8. Statul unirel in 4ilele V1A,diculut Athanasie Rednic. § 9. Statul unirel in cli!ele Vladicului Grigorie Gavril Major. § 10. Statul unire) in qilele Vladiculul loan Bob. In unele esemplare paragraful acesta este scris asa : Dupe vestirea tolerantel eel de la imperatul Iosif al doilea, milostiveste data, cu carea de vrea Destine de la o credinta la alte credinta BA trecA, nu se opreste cu tem- pita, si cu alte pedepse, cum se oprea mai inainte cet ce vrea sa trecA de la credinta cea catolicescA; unor Romfini din pAmentul Fagarasului le veni chef BA se lase de unire. Pentru aceea VlAdica Ioan Bob curse acolo ca cu fata si cu propoveduirea sa se impedece pre ace) 6ment a trece la neunire, ci find-ea 4isul Vladica din fire nu are nici acea cAutAturA in fats, nici acea dulceca, in euvinte, nici acea curgere in vorbe, carea e de lipsA spre a tin- bltin4i poporul, si a spori in unele ca acestea ; necum se dumerescit pre cei ce pant), aci vrea A scadA de la unire, ci cu glotele si ceea l-a1 V mArturisia, ce vreati se trecA la neunire, si pentru aceea poftea de la densul, se li se oran- duiasca invetitura cea de 6 septamani, carea dupe decretul toleran01 e de lipsa 4, o audA co ce voese a pazi de la credinta cea catolicescA. Atuncl vicarul general Ignatie Daribant, carele dupe aceea fu episcop la Oradea mare, preveclend, ca de va remfinea Vladica Joan Bob lunge vreme in pamentul FAgarasulul, p6te nici un Roman al nu mai remand. unit ; II sfatui pre Vladica se se intorcl acasa. Care sfat ascultandu-1 Vladica loan Bob, cu grabs as intorse la mosiile cele vlAdicesti in Blaj, Wand pe gisul. Vicar acolo. www.dacoromanica.ro
  9. 9. 8 1STORIA BM. ROMANILOR In dilele Vladicului acestuia fail mina multi de la unire at trecut la neunire ; nici nu still macar unul in OM VIAdicia lui insusi sa-1 fi tutors la unire. Drept aceea bun noroc at. avut neunirea cu VIAdica acesta. Ca Fa fi fost in densul acea harnicie firescA, ,i acea rivna catra unire, earea o a avut VlAdiea eel inainte Jul ; cum nu a avut neunirea multi ant episcop in Ardeal dup6 m6rtea epis- copului G-erasim Adamovicit, si ce stars Inprejur at fost, doll nici un Roman n'ar fi remas neunit in OM Cara Ar- dealului. Ins macar ca Vladiea acesta nimica nu s'atl ne- voit in 00." VIAdicia lui ODA asta-di (1813 ?) spre adao- girea Unirei ; totusi dintre Protopopii Jul multi multe parohii intregi all tutors la unire, macar ca pentru o ne- vointa ca acesta nici unul nu stiu sA fi dobandit har Ina- intea Vladicului loan Bob : ba Inca unit mil ail tutors mat multe sate la unire, 1-ail fost neplacuti. Ca sa si ne- eAjia in unele ca aceste, pentru ca de multe or! era stars imprejur ca acelea, cat dupe rugarea Protopopilor, trebuia relatiile cele de Protopopl facute, sA le trimita la Craescul Gubernium, nimica mat putin suferind el, de cat cand il zahAia cine-va sa lucre si se aerie la judecAtorii, intru unele ca acele ce sA in de Diregatoria VIAdicesca etc. etc. Iar metamortosarea se facu asa in uncle exemplare. Dup6 vestirea tolerantel.. .., Vladica Ioan Bob curse acolo, ca cu fata si eu propoveduirea sA se impedece pre ace! 6meni a trece la neunire. Daca tiisui VIAdica nici cu strA- dalnica arAtare a fete sale, nici Cu dulceta cuvintelor sale, nici cu eurgerea sa In verbal earea e de lipsa spre a In- blfiqi poporul si a spori in unele ca aceste ; nu numal nu putea sA dumeresca pre eel. ce pA,na aci urea sa goad& de la unire ; ci ea gl6tele si ceia-l-alts marturisia, a vred A trees la neunire...,, lasand pre clisul Vicar acolo. In clilele Vladicului acestuia fArA sarna multi de la Unire att trecut la neunire. Ca fiind mai nainte cu acea virtute $i tarie oprit de la imperat6sa Maria Teresia, cat nimanu4 nu-1 era slobod de la religia cea catolicesca sA seadA la www.dacoromanica.ro
  10. 10. Mt PETRU MALOR 9 alts religie ; qi de se intAmpla, nelline a cuteza una ca acesta, nu putea sa scape de ped6psA, anume cu temnita, qi cu altele se canonea unul ca acela. Cel de vecinica pomenire Imperat al Romanilor Iosif al doilea : cum am Insemnat mai sus, socotmd, ca nu e bine a face sila con- §tiintelor omenelti, milostivelte dede §i face in t6te Orile imp&Atiei sale, precum li in marele principat al Ardea- lului, qi panne lui impreunate, acel Decretum al Crelti- negtei tolerante a se vesti, nu ca sA indemne pre 6re-caril a trece de la religia cea catolicesci la alts religie acato- licescA ; ci numal ca acela carele in con§tiinta sufletului sell nu ar fi incredintat despre adev6rul credintel cei ca- tolicelti Ili pentru aceea ar vrea sA pfiqesch la alts religie acatolicA, nimene sit nu-1 inpedece cu sile rele. Cu acest prilej (lige, multA multime in Ardeal din Ro- manic eel units se facurl neuniti (ce urm6za este ase- menea). PARTE A B. Despre lerarhia Romanilor. CAP. I. Despre episcopiile Romanilor celor dincdce de Duntire. § 1. Romani' cei dinc6ce de Dunare in v6curile cele dintal ale Creltinatatel all avuL episcopiile sale, macar ca locul, numele qi num6rul for acum nu se scud. § 2. Despre Episcopia Gotiel a RomAnilor. § 3. Despre Episcopieie 'IWO Muntenesci. § 4. Despre Episcopiele Moldovei. § 5. Despre Episcopiele Romanilor in Ardeal. § 6. Despre alte Episcopii ale Romanilor din c6ce de DunAre. § 7. Despre Episcopia cea neunitA a Romanilor din Ardel. CAP. II. Despre Arhiepiscopia §i Mitropolia Romcinilor in Ardeal. § 1. Arhiereul Romanilor cel din Alba Iulia sad Belgrad www.dacoromanica.ro
  11. 11. 10 ISTOKIA BIS. ROMANILOR in Ardeal, inainte de a se tali aceiasi Romani -cu Biserica, Rome! at fost Arhiepiscop Mitropolit. § 2. Aceiasi se adeveresce mai incolo. § 3. A eiasi ii mai incolo. § 4. Se mai aduc unele dovede in treba ac4sta. § 5. Despre Episcbpii, carii ate fost supusi Mitropolitului de la Belgrad sat Alba-Iulia. CAP. HI. Despre Episcopiele Romdnilor celor din colo de Dunttre. § 1. Catra mijlocul sutei a cincea de la Christos, mai multe episcopii ail avut Romanic in Dacia.Ripensa sad in Misia de jos, carea s'au dig si Misia a doua. § 2. Episcopia Abritului. § 3. Episcopia Novelor. § 4. Episcopia Nicopolului. § 5. Episcopia Odissului. § 6. Episcopia Appiviriei. § 7. Episcopia § 8. Episcopia Dorostolului. § 9. Episcopia Marcianopolului. § 10. T6te Episcopiile din Dacia cea de mijloc fost Romanesci. CAP. IV. Despre Primatul Romdnilo eel de la lustinianl primd.. § 1. Sii, citesce Nearaoa a II a a Imp6ratului Iustinian cu carea s'att facut primacia Iustinianei prime. § 2. Se numera Provinciile cele supuse Erarchiei Iusti- nianei prime. § 3. Se resfira intelesul cuventului Meridian. § 4. Erarhia Iustinianei prime au fost Roman6sci Qi tots Romanit cei din colo de Dunare fost supusi ei. § 5. Romtinii din cOce de Dunare nici °data nu au fost supuli Ohridenului. CAP. V. Despre Patriarhul Romdnilor cel din Tarnova. § 1. La Tarnova facut Papa Inocentie al 3-lea Pri- mittie. all all all Qi Comic!. www.dacoromanica.ro
  12. 12. DE PBTRU MAJOR 11 § 2. Dupe aceea facut in Tarnova Patriarhie. § 3. Rom Anil eel din c6ce de Dunare n'ad fort 87111)4 Patriarhulul Tarnovean. CAP. VI. Despre Eparhia Episcopia Fetgaraplut. § 1. Inceputul Episcopiel Fagaraquluf eel de acum. § 2. Capatarea mosiet. sau a Dominiumuluf celui d n Blaj trecerea episcopuluf din Fagarasiii is Blaj. § 3. Intamplarile MonastireI Calngari lor din Blaj. § 4. Soborul mare a Episcopiel Fagarasulul. § 5. Adunarea celor 12 betrbati carif inchipuia Soborul mare. § 6. Consistorium al Episcopiet Fagetraplza. La pagina 232 se afla ceva strgimutarl la finea paragrafuluf. In uncle exemplare se afla scris finea paragrafulul asa: Ci s t ne inturnam la cillugArY. Dupe ce s'all intarit in scaun Via- dica Ioan Bob, precum avea mare urg, asupra cakgarilor nu numai fntru ascunsul inimeI, ci $i la arlitare, cat nicl pre preop, Did pre mirenl nu'I suferea sit se apropie de Manastire a povesti cu calugaril; asa fncepu a-I urgisi. Pre acel harnic barbab Ignatie Darabant, carele dupe aceea se face episcop la Oradea mare, fiind pana aci vicar general In clerul Unitilor din Ardeal, drept anume nu -1 1SpAda din diregittoria avuta, dar nicl a se sfatui cu el despre lucrurile Cleruluf, sat. a I da ceva,lueru Vicaresc, sa lucre nu vru ; asemenea ficea cu ceia-1 all cAlugari. Ci intru aceste trebI all inut pre Mihail Timar, si pre Dimitrie Caian, carele acum e Preposit in Capitulum. Timar If s'ujia in loc de concepist in corespondentif cu Craescul Gubernium s. c. Caian era pus se ven4a cucuruz, se alba grija de vinurf, si de alto lucrurf eco- nomicestf, impreuna fl era sop la sfaturile cele de taina, la care Timar nu avea intrare. Dupe ce Vladica gi Caian dedat of a face concepturl, pre Timar II randui de aci Vicar la Hatieg, unde murit; ci aca numal a- s'all grad, wall all ti ti ti ti si www.dacoromanica.ro
  13. 13. 12 ISTOR1A BIS. ROMANILOR mendoi remaserA a implini t6te lucrurile Clerului, spre care sfarsit mat multi barbatt, si bine harnici abea ar a- junge. Totusi la judecAti primea si pre calugari in Con- sistorium, fiind Inca et in loc de canonic!, si in loc de capitulum, panA cfind insusi facu din preop mireni Capi- tulum adeverat, dupe datina celor de legea latinescA". Ear metamorfosarea suna in unele exemplare asa : Dupe ce s'ail intArit in scaun VlAdica Joan Bob ; pre Ignatie Da- rabant, fiind pAnA aci Vicar general in Clerul UniOlor in Ardeal, drept anume nu!1 lepAda din dirigatoria avutA, dar nici a se sfatui cu el despre lucrurile Clerului, s'ail a-1 da ceva lucru Vicarasiesc sa, lucre nu vru. Ci Intru aceste trebi ail %inut pre Mihail Timar, pana dud se face acesta Vicar la Hatieg, si pre Dimitrie Caian. Timar it slujia in loc de concepist in corespondentil cu Craescul Gubernium, s. c. Caian era pus sa vends, grail, cucuruz , si de alte lucruri economicesci sa p6rte grija ; si impreunA II era sots la sfaturile cele de taint,, la care Timar nu avea intrare. Totusi la judecati primea si pre Calugari in Consistorium, fiind Inca et in loc de Canonici, si in boe de Capitulum. § 7. Capitulum al Episcopiel FAgarasuluT. Acest paragraf in unele exemplare lipseste cu totul, din causa cuprinsului sell straordinar. Se vede a censura cu total 1'at oprit. Cuprinsul materialului ce con fine acest paragraf se estinde de la pag. 233 pAnA la pag. 253. Fiind e'am necunoscut acest paragraf 'ml WI libertate a-1 descrie in t6te estensiunea pentru ca BA fie cunoscut si altor cetitori cari1 nu ail avut ocasiunea a-1 ceti de nicairi. VlAdica Ioan Bob inainte de VlAdicie se vedea a nu avea nimica filth, ci cat se asedig, in scaun indatA se umplu curtea vladicescA de rudele Jul. Protopop Alexandra Fiscuti, fiind lug Ioan Bob si mai nainte mare priaten, si fiind el unul dintre aceia cara mai vertos ail stat, ca sa incape Ioan Bob Vladica ; 11 aduse aminte cu inima prie- ten6,8cA sA nu strange atatea rude de ale sale pre langg, www.dacoromanica.ro
  14. 14. DE PETRU MAIOR 13 sine, ca se va supera Clerul de o fapta ca acesta. La carea respunse Vladica : Fumigo Clerum". Si asa in anil dintal a VlAdiciel sale fu mult lipit cu inima tetra rudeniile sale, le da bard, le cumpera in Belgrad case. Ci nu lunga vreme, fu voia dud Domne4e4 de top se stinsera, afara de o ne- pata, maritanduo dupe Iosif Benei, pre acesta fl face Pre- fect in Dominiul Vladicesc. Acum der. adunand banl, nu da nimenui. De it 4icea vr'un preten, ca sa face ceva cu banil pentru binele Clerului, acela se punea in primejdie de a scapata din pretesugul lul. Pre qisul Fiscuti, este sciut, ca nu Vat putut suteri pan& la m6rte, Stefan Salcai Inca, carele singur all foot pricina cea de capetenie, de s'a1 facut Ioan Bob VlAdica, in bola sa s'ati dus din Blai la Nfisaud sa mOra. Ce gand au avut BA face cu banil' nu stiu, ca acela nu pot sa 4ic de densul, ea dora acea fire si aces alipire tetra band ail avut cat, precum scrie Svetonius despre Caligula, in pelea gala, pentru desfatare, sa se fi tav,lit pre gramezile cele de bard. Adunase, 4isel, Vladica loan Bob, si aduna multime de banl cum am spus mad sus § 3lea capet, si nemica nu lucra cu el, numal cat it Linea adunatl, si de orl-ce dru- murl, care dupe diregatoria sa s'ar fi cuvenit sa le face, pentru ca sa nu cheltuiasca din bard, se ferea, acasa tocmat putin cheltuia, pentru ea nict firea lul nu suferea bucate scumpe, nisi pentru altit ea cheltui9sca nu -i da manna; de chema pre Ore card la pranz, sat la tins, de era chema cu numerul macar cati, atatea bucate facea, cate era obicl- nuit a face pentru sine singur. Intre aceste fiind Episcopul Papistasilor din Ardeal Iosefus Mantonfi is Dieta in Po- joni, in Tiara Unguresca si de acolo merend in Beciri is Imperatul Francisc eel intend al Austria pre carele Dom- necleA del 4ilesca ; it intreba imperatul : Ce face episcopul Fagarasulul Ioan Bob ? C t au4im Ca tot aduna la banl si nicl un bine nu lucra. Episcopul papistasiese, ca un om de omenie, deosebita dragoste aratA,udelcAtra Vladica Ioan Bob, respunse : cugeta ea face fundatil. Dupe care www.dacoromanica.ro
  15. 15. 14 ISTORIA BIS. ROMAMLOR intrebare $i respuns dud ail sosit inapoi acasA, if spusera aci, ca Vladica loan Bob all facut fundatie in Seminariul eel din Belgrad nentru patru tinerl scolastici, In Semina- riul din Maros Vasarhely pentru patru, In Cluj pentru sesespredece. Atunci respunse Episcopul Iosefus Martonfi, me bucur ca nu am remas in minciuna inaintea Impera.. tului. Nu p6te fi indoiala, ca bunul episcop Martonfi, Inca din Becid ail insciintat prin scris6re pre Vladica Joan Bob despre facuta intrebare a imperatuluT $i despre respunsul sell ; $i aceia au prima facerea de bine a lul Ioan Bob, ba $i la ceea l'ati indemnat, ea sa fad, in Blaj Capitulum de septe Canonici (intru acel chip cum aratA Chrisovul Imperatului Austrief Francis eel intai din sese dile a lunei lui Martie anul 1807, spre intarirea aceiasi fundatit, dat, carele II scriem aci 1) ma vertos dupe ce bunul al nostru Parinte, imperatul Francisc, ea sal destepte a face mai multe bunatAti dintru acea sums cumplitA de bans ce a- dunase, mPostiveste Pail daruit cu titula, de Sfetnic a Sta- tulul din lontru. Si dupe ce au facut disul Capitulum, l'ati daruit si cu titula de Comendator a Orduluf luf Leo- pold. Intru acestA scripture dupe duhul sfintilor Parinti §i a sfintelor Sob6re, grAeste Vladica Ioan Bob, and dice ca, mosiile episcopesti sint a lui Christos mosii, si acelea pentru aceia slut date Arhiereilor ca veniturile din We sa le cheltuiasca spre lucrurl sfinte, si inmultirea cinstel lui Dumnedeti, carea e eel mai de frunte stop a lucrurilor omenestl, Tara nu dupe placerea sa. Despre aceste si nol am grait mai sus la § 2, vPdi awl°. Si aceia dice Vladica Ioan Bob in Scriptura acesta, ca el de la inceputul Via- diciei sale aft avut in cuget sa face cele ce all facut acum dupe 24 de ant. De carea vorba rid aceia, caril still, ca el in anil eel mai nainte a VlAdiciei sale necum sa fi dat 1) Din cansa lungimel lul mil reprodncem, observg.m mime el e sorts in limba latinti, si 0 datat in Viena, oontrasignat de Samuel Comes Teleki m. p. si Michael Benyovky. www.dacoromanica.ro
  16. 16. DE PETRIJ MAWR 15 ceva semne, ca dor& vrea se fat& cand va din bath! set ceva bine Clerulul, ci Inca at dat rugare la Craescul Guber- nium, ca sal dea ajutor cu executie se Kota de la preoti dajdea Vladicesca, care lucru nemilostiv §i strain nu s'at mat audit pana aci in Eparhia acea. Si cu acest al set necumpet at dobandit aceea, ca Craescul Gubernium, ye- c ind seracia preotilor mai vertos intru acele vremT lipsite ci sciind cats Emma aduna loan Bob dintru acele trei raolil a Vladiculul, a CalugArilor, a Clericilor, i-at respuns eA, are episcopie destul de inzestrata, sa nu nnal trap ci .de pre preotil eel serad. Si ava pricinui, ea nicl urraatoril Tladict sa nu mat aiba cadinta la visa dajde, carea §1 cu legile tent era intarita ; fuse loan Bob dupe acea in So- borul mare eel din anul 1792, ca, and din darnicia sa fir face, (1.ise ca el erta sa nu sa mat adune dajdile VlAdi- cescl. Ba, la atata darnicie s'ad slobozit, cat se fagadudIte naintea imperatuluI, ca §i de aci Inainte va mat da ban! spre folosul Clerulul §i dupe m6rtea sa tote ale sale le fagAdue§te Clerulut, afara de acele, despre care vrea se fun, alts renduela private. cam va sa fie mesura aceea de ban!, sat de alte aver!, despre carea vrea sa fact ren- duiala private pe dupe m6rtea 1w, nu o hotare§te ; pentru aceea §i Clerul cat p6te ea nadejduesca, dupe m6rtea lul, nu se pate gaci. $i intru adever darnicia cea adev6rat6, este, and .dal !Ana traesci. Cele ce lalt sa se dea dupe m6rtea ta, nu atata dal tu, pre cat reman de tine. De aceea, ca intra pricinile cu care s'at indemnat a face Capitulum, pune qi acea, ca Parintii calugarl atata au acklut, cat acum numal trel, aceia forte batranI shit, s'at mirat, ci at ris eel ce §tit prin tine s'at intemplat scAderea aceia. Insa precum ma! nainte at stat Soborul VlAdicesc din Calugarl ; aca bine at facut loan Bob, cg at facut Capitulum ci Sobor din preotil eel de mir. Pen- trn ca macar ea dupe legea Grecesca de multe vecurl a- cum este datina, ea Soborul Arhierese sA, fie din Ciiiugarl; toting dupe firea lucrurilor, §i dupe randuela Itrarhiel cea si ; www.dacoromanica.ro
  17. 17. 16 1STORIA Big. ROMANILOIS veche, efidinta acesta a preotilor celor de mir, tar nu a cfilugArilor. tar acela este lucru liod: a lice, ca tocma de ar fi calugarii cu numerul deplin, adeefi unspre4ece, dupe cum e funda0a ManAstirei aceia facuta de la imperatul ; totuli nu ar putea ajunge acel 11 Parinti sit fnvete li pre tineri in *Folk §i impreuna se stea intru ajutor li Vladicului in lucrurile Clerului. Unde arum ved c ace! §epte Ca- nonici ajung qi Vlfidicului WI stea tntru ajutor in lucru- rile Clerulut, qi pre tineri Ed'i Inv* In §e61it ; ca din eel §epte Canonici einci *Ant Profesort, Vasilie Filipan a pro- fesor in Iure Canonico, said Pravilei ; Dimitrie Vaida e Profesor la cel ce se gates° spre hirotonire ; Dimitrie Caian cel tear e profesor in Teologia Dogmatics ; Theodor Pap e profesor in Ermeneuticii. ; Gavril Stoics a profesor in Teologia Morals. Drept di lucru mat de dorit, gi mat de folos Romanilor nu ar fi, de cat ea iar1§1 sa se intemei6ze Monastirea aceea a Blajului, carea sub stepanirea Vladicului Ioan Bob cu totul s'all pustiit, qi sfi, se primesca inteensa 11 CAlu- gari, barbati bine inv6tati, li can se aibi rtvna spre pro- copsirea tinerilor, in grija acestora sl se dea §c6lele ; ins& a& nu fie de VtAdica urgisiti li ocAritt, ci mat vartos pArtinip ca aceia, de la a citrora nevointA infra invettitura tinerilor puss atarnfi fericirea Clerului gi a nemului. Aceia, ca au indatorat pre Canonici loan Bob, ca din 40 de Liturghii randuite una in 4itia, cand fu el de Ia. imperatul numit episcop, una in 4iva and fu sfintit E- piscop, precum una in liva mortil lui sa o slujasefi cu pas- nuire, unit o ail. thicuit ca lucru pornit din mandrie. Pre- cum li dintru aceea, a pentru facerea de bine cea din mo§iile Vladiceqti, care li instill( mirturiselte, cá aunt ale lui Christos moqif, pofteste, sit se r6ge Canonici! deosebit pentru sufletul rudelor 14 telcuese, ca este alipit cu inima Ma rudele lut. Despre care a am scris raal sus. Mult ffigfiduelte Ioan Bob in mat sus cetita scripture www.dacoromanica.ro
  18. 18. DfJ PElitU MA1OR 17 inaintea imperatului, ba inaintea Pape' at. aretat acele fagAduint,e. Ci fiind.ca nu face atatea pre cat ar putea dupe com6ra adunatil sa faca ; nu e veclut inaintea mat marilor celor priceputt. Dupe ce s'at. facut Vasilie Moga Episcop la Romania cel neunitl din Ardeal ; (Ilse cu o in- templare imperatul cAtrA o persona biserieescA : acum avem doi EpiscopT RomanescI, Vulcan qi Moga ; erA, persona aceea elise, ba sint trel inaltate imperate ; atunci stete im- peratul a gandi, tine sa fie al treilea, aduse aminte persona aceea, cA, alteptA pre Bob sal afle eel mai vestit in Beciu, ci pre Vulcan it aucji in gurile tuturor Princi- pilor pomenit. Carele tie puterea veniturilor MAnAstirei, ce din ince- putul VIAdiciel sale le tine loan Bob i va socoti, cat de scumpe s'at vendut mai in too, vremea Vladiciei lui pro- ductele din mo4ia CalugArilor, lesne p6te judeca, cA toti banil aceia, carii pAnit acuma i-at dat Vladica loan Bob spre inzestrarea Clerulul spre Fundatil, numal din ve- niturile mAnAstiref au fost adunati, eel din veniturile Vladieescl Inca reman neatinfO. i aceia at. lust unit same, cA numal pentru aceea at. poftit de la imperatul, ca ujura ce se vine pre an dupe capitalul banilor, Ca- role dat el spre folosul CleruluY, dupe placerea sa pans undo va trAi s1-1 imparta carora va vrea dupe du- hul set, numaT pentru aceea, cjise1, at. poftit, pentru ea pre toti supu§if s1-1 tine legati cu nadejdea cea de la el, cat cu acesta nAdejde orbit! nimenea sa nu Oa vedea altmintrelea de cum vede el, adeca tote ate face el dupe duhul set tuturor sa se vadA bine, sat. nimene sA, nu cu- teze a grai inprotivi; ba ince ci aceea s'ati vestit, eft qi dupe m6rtea lui r'umal aceia din eel de acum vor avea parte dintru acea facere de bine a luldin mo§iile Jul Christos agonisita, cArora va lAsa el cu limba de morte sa se dea. Cu mesa mijlocire face in Cler in tote Eparhia Episcopiel Fagaraqulul ce lui fa place, §i dupe capul sett strAmuta renduialele besericectl cele vechT, pe langa care Pigsties Ortoctmed Pasant 2 le-at @i @i i1 @i QS www.dacoromanica.ro
  19. 19. 18 1STORIA BiB. ROMANIL OR top eel mat inointe de el in urma legel GrecestI at po- vacuit Eparhia aceia. Si earli ne suferind unele necuviine ca aceste cu primejdia sa indrAsnescA a grai inprotiva, Inca. pans acum mat incolo nu cutezA a piisi, temendu-se de puterea banilor Id loan Bob, ca nu cu puterea aceia sa cadA cAdere nevindecatA, si totust cu jertfirea sa acesta nimica se nu p6tA folosi. Si drept partialitatea lu! intru impartirea facerilor de bine intre supusii se! panA si color streint e cunoscut $i ureta. Si alte ale lui slabiciunl nestiind ale ascunde slut ve- (lute. Ci vartos it inegri numele hit judecata acea ce o face asupra In! Kiril Tiopa Vicariulul din Hatieg, de odata spre un barbat vrednic ca acela inprotiva eandulut jude- cAti lipsindu-1 si de diregatorie, si de tots slujba preatescA. 'Noma atuncea all sosis prin Apelatie judecata aceea la Primatul .cerel Unguresci, and acolos! top Arhiepiscopi! ci EpiscopiI, $i ceT latinescl $i eel de legea Grec6scA a eril. Unguresci era adunatI in Diets. Despre instalatia acestul Capitulum nu e de lipsa se graesc multe, di acele date in tipar le-all vestit pre larg loan Bob la anul 1808. FAcutu-s'ati tlisa instalatie in cliva dint a lunel Julie a anulu! 1807 !a Blaj, in Biserica cea din Monastire. Unde all facut intal cuvent Consiliarul eel din Gubernie, Stefan Costa. Dupe aceea all facut cu- vent Vladica Ioan Bob, carele cu acest elan Pall inceput : Acura bucuros more. Pre urma, all facut cuvent Dimitrie Caian Prepositul, sa' i Archipresviterul acestul Capitulum. Spune intru acesta el 'naintea VIM:lieu:MI tote facerile de bine cate au f 'cut panA aci Vladica L an Bob. Si aceea spune, ca el ad fost cel mat aprope Jana Vladica Joan Bob dintru inceput cu acestea cuvinte : CA tuturor le este ctiut, far mie tai mat bine cunoscut, celuia care de la in- eeputul Arhieriei tale insus! de ta0, adeverata pastornicia ta, o am si vegut, si desclinit o am priceput". Si larast : ,Macar, ca eu umilit Caplanul tell in lucruri mat tot-de- una ti-am fost apr6pe". Aceea Inca este a insemna, eft a- www.dacoromanica.ro
  20. 20. DE PETRU MAIOR 19 fund cand aft pomenit vorba aceea a Vladiculur: Acum bucuros more, afi inceput a se ineca, ca eand ar plange. Vladica loan Bob facerile sale de bine in cartea cu carea aft vestit Clerulut instalatia Capitululur, mar cu acela rand, cu care le spusese Caian la instalatia Capitululur le poveqteste inaintea Clerulur. Aceea este nesuferit, despre Vladica Inocentie Clain dup6 atata ostenela qi chel- tu;a1a, cu carea el ail caqtigat acestA mo§ie Vladicesca CA lugAre ea din carea de-a gata aft ct les area curuplita comora loan Bob, nu mar mult vraa sa cun6sca. fare ca §i el aft Inuit in molia aeesta. Dominiumul Blajulur, dice, intru care, din prea inalta mild 1.00841 in Domnul Episcopir no§tri Inocentie Clain... aft locuit. Nu fare pret lucru va fi, se descriem aci Bula Paper Pius al leptelea, carea Vladica loan Bob, dup6 instalatia cjisulul Capitulum o ail capatat pentru intarirea aceluiaqi Capitulum. Nu bra dreptate sa face acea intrebare ; ore acest Capitulum cade-se sA, se dice : Capitulum Cathedralis Ecclesiae Balastalvensis?, aft dora trebuie sa se clica : Ca- pitulum Cathedralis Ecclesiae Fogarasiensis, Aceea sa §tie din Bula Paper cea din anul 1721 carea o am scris mar sus la § 1, cum ca Biserica din FAgaras, carea are hramul Sfantulur Nicolae, fu fa,cuta biserica, Ca- tedrala (Ecclesia Cathedralis) a Eparhier Episcopier Faga- raplui. In Bula acesta noun cu earea intArit de Papa Capitulum eel facut de Joan Bob, Inca acest Capitulum, macar, cA, e in biserica Hramulul sfinter Treiml In Blaj, dup6 cum at. inItintat Vladica Ioan Bob pe Papa; totufg se numeste Capitulum a Biserieer Cathedrals FAgaraplui, adeca a hramulul Muter Treimi dm Blaj, unde este, fa de Papa intarit. Praedictae Cathedralis Ecclesiae Fogara- siensis Capituli ad praesens in Ecclesia titula Sanctissimae Trinitatis Urbis Balasfalvensis existentis erectionem etc. Eti. 1) Din oansa inngimer nn o reprodnoem, of notam, olt si af15, re- produsil In Istorla bisericesol, pag. 249 pani h 251. §i ell rill qi 1) call www.dacoromanica.ro
  21. 21. 20 1STOR1A BIS. RUMANILOR nu m6 indoesc, cA loan Bob aceea au eugetat in scriptura sa, biserica din Blaj, la carea este acest Capitulum stel cun6sca altmintrea, ca a bisericet Cathedrale din Fa- garas ; urm6za, ca Papa at stramutat cugetul lut loan. Bob intru acesta. Ali se pare, -cA Bob s'ar'i temut cu a. naaruntul spuna statul bisericel hramului Sfintel Troite din Blaj, adecA, cum ca biserica aceea este a IllAnastirei ; ci pentru aceea lucrat intru acesta, desvalit. Drept aceea mi se pare a fi lucru afara de indoiala, ea, precum Episcopul se chiamA a FogArasulul, asa acest Capitulum se alba in pecetea sa semnul sfintel Troite, pentru cA acest semn ati fost a Mitropoliet Belgradulul, carele in scau- nur Episcopiei FagArasului s'ar'i tinut pururea. Pre urma si aceea insemnAm, ca alte nemurt at ris de aceea porunca, carea o au pus Vladica loan Bob in scrip- tura sa, cA Canonicil nisi odata sá nu umble in haine de- mAtasA, uncle intr'alte nernuri caplanit portA haine de m6tasa, au es, c isel, alte nemuri, Ili at ; ca Romanul preste tot locul trebue arate prostia. Ear et lie, ca aceia o ati facut Arhiereul loan Bob cu duh prorocesc. Ca nu dup6 multi ant era sA vine, vremea, cA acea situ- brie, ce at mArginit el pentru Canonici, la asa putin prat sA scads, cat socotind 00, cheltuiala, carea e de lips5. la casa unlit om intr'un ores cum e Blajul, nict atata sA nu le r6mani din lisa simbrie Canonicilor, cat sa-kst fact( cate un Suman bun, necum sA le vinA zburdare est face haine de matasA, 1). Ear aceea e lucru nesuferit, ca, precum mal nainte at. fost calugaril in locul Canonicilor, asa arum el face sA fie canonic in locul CAlugArilor, adeca II sil4te sa umble cu rasa calugareicl, $i Ian cu hainA deasupra, cum Ora preotii cel de mir in Tiara UngurescA, ci neuniti si unit!, tocma Canonicii intros unit!. Socotesc ea, ea pentru a- 1) vegi, Disertatia mea P. M. oea pentru Literatura oea veohie a RomInilor, § 4. ca fara sA si ail li li ci said si www.dacoromanica.ro
  22. 22. Db Pi.TKU MA OK 21 ecea face VlAdica Ioan Bob Rasta, eft find- el ochil oa- menilor slut inv6tati a vedea In Blaj CalugAri, cu meste- sugul acesta sA-1 face a crede, ca Inca mat trAese eAlugArii acolo. Ci, precum despre o parte sA acopere eu aeOstA tehna scadere, asa despre alts parte mi se pare, eft se face smintela. Pentru ca avend Canonici! locasurile sale res- pandite prin oras ; vedind 6menit str6inl, card stit, ca CalugAriv led in mAnAstire, v6dind 4isel, ca dimineta pane in 4iul es barbati Cu hainA CAlugAreseA inbraeati unul dintr'o case, altul dintialtA easA din oral, si se aduna la Biserica in MAnAstire lesne din vOuta rasa se pot a- luneca sA judece ca aceia intru adev6r sint cAlugAri, preste Canonul Calugaresc ad r6mas afarii. de MAnAstire. § 8, Apelatia de la Scaunul Episcopiel Fagarasulut la Scaunul Arhiepiscopesc al Strigoniulut. Acest pArAgraf se estind de la pag. 253 pans la pag. 265, si OrAs1 un material forte interesan4.-., neper- mitind Censura a-1 da publicitAtii intreg cum ad exit din 'Ana autoriului, autoriul s'ad nevoit a-1 strAforma in ur- mAtoriul chip: Nice odata, de &Ind 6'10. unit Romani! din Ardeal cu Biserica Rome!, nu s'ad pomenit, vre-o causa de la Scau- nul VIAdiciel Romanilor din Ardeal sA se fi mutat unde-va, pana dud Inainte de vr'o cativa an!, in 4ilele Vladiciet eelul de acum a lut Ioan Bob, Ciril Tiopa, Vicariul Ha- tiegulu! in Consistoriul VJAdicese al FAgArasului in Blaj, aka fu °Bandit, cat de diregAtoria ViefiriaseA de tot sA fie desbrAcat, si de slujba preutiaseA Inca sA fie oprit On& unde se va pArea scaunulu! VlAdieese. Atunc! lAudatul Tiopa, neputand suferi acea greutate, apela causa la Scau- nul Arhiepiseopese al Strigoniului; si nevrend Scaunul VlAdieese a da apela0e, Tiopa mai de sus dobandi, eat fu silit lAudatul Scaun a da clisa apela0e dup6 care Ciril cet ; co-tine fi fi I www.dacoromanica.ro
  23. 23. 22 ISTORIA BIS. ROMANILOR Tiopa prin judecata Scaunulul Arhiepiscopesc al Strigo- niului si deosebit prin a Primatului Ungariei dobandi, erAsi nu numal slujba preothcA, ci Ili diregAtoria Vicariasca, si asa biruitor se Intarse la Hatieg, unde apoi la anul 1811, In tuna Jul Decemvrie muri. De atunci sA deschise cale, cum vedem, $t causele cele de cAsatorie sA apela Ia Scau- nul Arhieresc al Strigoniului". Pentru de a cunbste ade- v6ratul material al acestul paragraf prea interesant ne permitem a-1 reproduce intreg precum au exit din perm autoriulul $i anume : 77 Imperatul Leopold In Diploma sa cea din anul 1701 In treba Unitilor Romani din Ardeal data, au supus pe Arhiereul Unitilor Romani hit Leopoldus Colonies Archie- piscopului Strigoniului Primatului lingerie. Ci, fiind-ca Imp6ratul at supus pre 4isul Arhieret anumit lul Leo- poldus Colonies Archiepiscopului Strigoniului; urmeza, ca Rada supunere at fost vremelnicA, adeca numal pAna va trAi Leopoldus Colonies, si nu pentru alta l'atl supus Im- p6ratul pe Arhiereul Unitilor Romani din Ardeal Arhie- piscopulul Leopoldus Colonies, fait ea Romanii de curand Intorsi la unire avea lips& de un Patron mare, tare, $i cu rIvngt spre intarirea tor, si spre scutirea Clerului for ; drept aceia Leopoldus Colonies Arhiepiscopul Strigoniului pans unde at trait at fost forte pArtinitor Romanilor din Ardeal. Afars de aceea pans asta-41 (1813-1821?) nu e adeverit Diploma area din anul 1701 BA fi fost publieata In Ardeal ; aicea este chiar, ea Staturile Tiere Ardealului nici °data n'au vrut BA o primes* macar ea at strigat Clerul Romanesc, si s'au nevoit acel harnic VlAdicA Ino- centie Clain. Pentru aceea nici o dovada nu se pate trage din ea spre a supune Scaunul Episcopiel FAgArasulut Scau- nulul Archiepiscopesc al Strigoniului. Cu prilejul prices eel Intro CAlugArii ManAstire Blajulul si intre Vladica Grigorie Major despre care am euv8ntat mat sus Ia § 3, ImpAratul Iosif al doilea al Romanilor dice : ca dup6 Pravilea cea deobste, murind Episcopul, www.dacoromanica.ro
  24. 24. PRTRU MAIOR 23 puterea e a Capitulului Cathedral, carele dup6 randuiala Soborulul de la Trident, pAnA in opt dile e dator sA aldgA si se facA Vicar, ma in locurile acelea, unde nice de cum nu este Capitulum Cathedral puterea e datina a trece la Mitropolitul, saki si acolo de va fi desert Scaunul, trece pu- terea la Capitulum al Bisericei Mitropolesti, cu aceeasi da- torie ca se punt Vicar. Deci, fiind-ca in Eparhia Episcopiei FagArasului, nu este Capitulum Cathedrale, porunceste Im- Oratul ca intru asemenarea celor mai 4ise sA invete pre Ieromonahii din Blaj, cum a atuncl cand e desert scaunul eel episcopese din Blaj, puterea descaleel la Arhiepiscopul Strigoniulul, sail de s'ar intampla si acolo sA fie desert Scaunul, atuncl puterea descalecA la Capitulum eel Ar- hiepiscopes s cu datorie ca sA punt'. Vicar. Nici dintru aceste nu mi se vede a urma Scaunul Epis- copiel FagArasului sa fie supus Scaunulul Arhiepiscopesc al Strigoniulul. Pentru ca ImOratul aci grAesce dup6 ran- duialele Soborului de la Trident a eAruia randuiele nici °data n'at fort primite Intro Romanic Uniti eel din Ar- deal ; nici ImperAtia nici odat i n'ai'l cugetat a sill pre Romanic cei Uniti din Ardeal, ca sA prim4scA renduelele Soboruluf de la Trident. Pentru aceea si Irnp6ratul numal cat dice, ca invete pre Ieromonahi, cum cl find Scaunul Episcopiel FagArasului desert, puterea descalecA la Arhiepiscopul Strigoniulul, Ili a lul este datoria sa puns Vicar la Romanii Eparhiei Episcopia FagArasului ; Tar nu porunceste In adins inteo intarnplare ca aceea sa, astepte Ieromonahii a se pune Vicar de la Arhiepiscopul Stri- goniulul. Cu acelasi prilej aid poruncit Imperatul Iosif, ca dup6 randuiala altor Consistorii si in Consistorium eel din Blaj al Romanilor sA fie un ap6rAtor al cAsAtorieT, carele tot- deuna sA stea spre aceea, C. nici o casAtorie sA nu se des- facA, si pururea sA apere, CA ctsatoria carea sA miler/ sA se desbine, e statornica, si cu putere; si de s'ar judeca cum-va in Consistorium, cAstitoria a fi de nimica ; ap6- DB al www.dacoromanica.ro
  25. 25. 24 1STORIA BIS. ROMANILOB ratoriul casatoriei sa fie datoril ca sa apelesca causa, adee& sa mute legea la Archiepiscop ; nici portilor a, nu li se dea voe a pakii la alts cas,torie, pana, nu se va judeca nulitatea saki ne tatornicia casatoriei prin a doua intoema hotariri. Spre intelegerea acestora este de lipsa a Id, ea pentru ca sit nu se desfaca casatoria Ara cumpet, fu facuta, toe- roela ea lucru despartieniei clisatoriei in doua deosebite &bore saki Consistoriuri sa se judece ; t;ii de se va judeca inteamendoui Consistoriurile acea easatorie a fi de ni- mica, atunci partile despartite au voie a pali la alta, ca- satorie in Domnul. La Papistali lucrul despartirei casa- toriei sa judeca intai in Oonsistoriul Episcopesc ; de acolo apoi se mute la Arhiepiscopul, caruia este supus Episcopul acela. A§a intr6 Papistaqii cei din Ardeal acest fait. de lucru curl intaiA in Consistoriul Episcop so in Belgrad ; de acolo apol se mute la Consistoriul eel Arhiepiscopese in Calocea, carui Arhiepiscop e supus Episcopul Papista- lilor eel din Ardeal. Deci, efi respund, ea adevkat e, cum ea Impkatul po- runcet;ite, ca in lucrul despartirei casatoriei sa se mute legea de la Consistorium eel din Blaj la Arhiepiscop. Dar la care Arhiepiscop ? Imperatul nu lamuneqte. Apol nu acea grije are Impkatul aci, ca sa supuna Scaunul Episcopiel Scaunului Arhiepiscopese al Strigoniului ; ci ca sa nu sa intample ceva necump6t intru despartirea casa- toriei. Pentru aceea va ca sa se OA intre Romani area toemala, eat on -ce causa, carea este de despartirea casato- riel in doua deosebite Sob6re sa se judece. Impkatul in lucrul acesta fu. informat de la aceea carora a i fort necu- noseute trebile Romanesel, adeca nu at. §tiut eft Romanic cei din Ardeal in aceea tocmala, ca on -ce causa de despar tire de casatorie Bit se judeCe in doua, deosebite Sob6re. Nu- mai cat la Romani acea plasa, decausa sa judeca intait in Soborul Protopopese ; de acolo apoi pentru adoua judecata sit trimite la Consistoriul Arhieresc. Niel nu at voie par- Fa- garaqulul, qi qi www.dacoromanica.ro
  26. 26. DE PETRU MARA 25 tile a trece la alai. casatorie, 'Ana ce nu vor lua de la Consistoriul Arhieresc volnicie spre aceea. lie unde, cum ca cu acea poruncA Imp6rAtescii nu s'ati sintit Romanii Uniti din Ardeal a se fi supus Seaunului Arhiepiscopesc al Strigoniulul, de acolo sa vederesce ca, precum mal Ina- inte, pans Inca Teologul Papistaqesc era mat mare In Con- sistoriul Unitilor, nice o causa, de casatorie nu tremis de la Consistoriul din Blaj pentru a doua judecatgt la Scaunul Arhiepiscop al Strigoniulul ala nisi dup6 mal sus aratata a Imperatuluf porunca Ci Romanii qi dup6 aceea gi-at tinut datina sa earea o in astA-11, ca acea causa de casatorie, carea este de desortire, Inthitt sa se judece in Soborul Protopopesc, adoua in Consistoriul Arhieresc, de aci, fare de a mai ajunge unde-va, sa slobod partile la alta casatorie. ( a 'Irma). s'aiii ; $i §i www.dacoromanica.ro
  27. 27. Ale fericitului Teodoret Episcopul Cirului CIN CI CUVINTE DE SPRE ISTORIA BISERICEASCA. (Urmare. Vali Biserica Ortodox& Romftra, Anul XVIII, No. 12), CUVENTUL AL DOILEA. CAP. L Despre intdrcerea Sfcintula Athanasie. Dumnec,leescul Athanasie dar dour an! si patru luni za- bovind in Trivire s'au tutors la Alexandria. At't scris insA csi Constantin Imp6ratul, eel mat mare dintre fiii ma- relul Constantin, ca acesta Inip6rMea preste Galia cea de catrit Apusul Sorelui, Besericii Alexandrenilor aceste scrisori. Scrisdrea Imp&atullit Constantin, fiul marelut Imp&atul Constantin, cettrd alexandrent Constantin Cesariul norodului, Catolicestil Bise- rici a Cetatel Alexandrenilor. Socotesc ca nice de sfintita V6stra cunostinta ail scapat stiinta pentru acesta pre Atanasie aparatoriul inchinatei lee, ea, la o vreme s'aa trimis in Galia, ca de vreme ce selbatacimea varsatorilor de sange, luptatorilor si vrAjma- Olor lul, staruia spre primejduirea sfincitulul lui cap, ca nu cum-va prin rizvrAtirea r6ilor sa sufere cele nepotri- www.dacoromanica.ro
  28. 28. 1ST. BIS. A LUi TEODORET 27 vite. Spre a scApa de acesta dar, smulgandu-se din ga- tlejul bftrbatilor celor ce sa pusese asupra lui, s'at'e po- runcit a petrece sub mine. Asa ca intru acOstasi cetate, Intru care petrecea a i-se indestula tote cele de trebuinta, de si pururea pomenita fapta buns a lui mal mult nadaj- duindu-se in Dumnecieescul ajutor, si greutAtile cele mai aspre ale norocului le defaima. Drept aeeea de si mat ales stapanul nostru Svastosul marele Constantin, fericitul Intru pomenire parintele metl, voia a da pre Episcopul acesta locului 8611 MIA prea iubita VostrA cinstire de Dumneclet, ins6 fiind-ca mai Inainte s'ati luat din s6rta omendsca, si pans a nu plini fagaduinta s'au odihnit, de urmare am socotit ca voia Imp6ratului celui pururea pomenit primind'o, ell se o plincac. Care le tend se va noroci de vederea vostrA, de cats cinstire s'ail norocit de la mine vett cu- noste. Ca nu e de mirare, de am si facuut ceva pentru el, cact si sufletul mai potrivindu-se cu dorinta v6stra, si chipul unui bftrbat ca acesta incuviintat m6 pornea spre acesta si me Indemc a. Dumne4eiasca Pronie pre voi se ye paziasea, fratilor prea Tubiti. Deci cu acestea scrisori, Dumneleescul Athanasie a6. venit la Alexandria. i top pre el rail primit cu bucurie, si cetatanii si t6ranii, si pu- tini si multi. Numal pre putini partall a! nebuniei lui Arie Intorcendu-se 1-aA aflat. Pentru Acosta aceia iarasi Q'aii pornit mestesugirile lor, si Eusevie si Theogonie, si call era din complotul lor, si iarasi tan6r fiind Imp6ratul ii tur- bura awful. Voiti spune Inca si cum acesta din dreptul apostolestilor dogme s'ah. abatut. CAP. IL Cu ce chip Constantin lmpgratul s'ait abtitut din adev6rata credinKt. Constandia all fost sotie lui Lichinie, lar a Jul Constantin sore. La acesta un prezviter, carele all fost primit Arienesca lova, (leprA) i s'ail facut priatin, si bola viderat nu o arata, ins6 adese -orl cu ea vorbind, 4icea ea ail remas clevetire www.dacoromanica.ro
  29. 29. 28 1STORIA BISERICEASCA. asupra lul Arie. Si acesta pre laudatul Constantin, dupe sfarsitul pAganului el bArbat, o invrednicia de URA pur- tarea de grija, si nu o Idea sA simtasca ispitile vaduviel cele nesuferite. Inca si la insust sfarsitul imperatulul fatA, find ea potrivita purtare de grija fac6ndu-I, atuncea dar poruncind a sa chiema prezviterul acesta, s'atl rugat sA se invredniciasci de imperAt6sca purtare de grija. Iar Con- stantin si indata ad flgAduit ca o va face acesta, si in urma at plinit fagAduinta ; ca 1-ad inplrtasit lut indestull indrAsnela. Dar Inge si de multa odihna invrednicindu-se, nu ad cutezat ast descoperi bola, privind socotinta imp& ratulul a fi adeveratti despre cele Dumnecleesti. Deci find cA Constantin s'an mutat la imperatia cea nestricAci6sA, imperatia acesta stricaci6sA o ad impArtit fiilor prin testa- menturt, si nimine cand s'au seversit dintre casnici find fatA, singur acestul PresvitQr 1 -at! Incredintat testamenturile, poruncindul a le da acestea lui Constantin. CA acesta de cat ce1-1-alts fiind mat apropiat. era nAdAjduit cA mat ilia- inte de cat cet 1 -alts va veni. De aicea acesta lul Con- standie fAce'ndu-i se cunoscut, cit dat testamenturile precum i s'ail poruncit, si obicinuit faandu se, si apr6pe de el a veni c -ad poruncit. Deer intelegAnd socotinta lu! Constandie lesne clAtita, ca niste trestei ce sA clAtesc de protivnicile vanturt inc6ce si incolea asemenea, ad cutezat a lua asuprA-st resbolul eel asupra Evangelicestilor Dogme. Si ca tanguindu-se pentru turburarea bisericilor, 4icea eft pricinuitoril ne scrisei dicers a celut de o fiinta, bagend acesta in invetAtura credintel, ca acesta preotilor, $i color mat multi le face desbinarea. De aicea parand pre Athanasie, si pre eel ce asemenea cugetezA, mestesugia clevetirile cele asupra lor. Pre acesta intrebuintandu-1 de inpreungt lucrator ajutor Eusevie Theogonie, Teodor Perintiul, tar mat cu deosebire prea invetat era Theodor, ca 4i talcuirea Dumneqeestilor Evangelic o scris. Iracleot inse pre el il numesc eel mal multi. Acestia adese -orl vegend pre Imperatul fiind-ca stt me-giesa, in- 1-ad art si Qi si si si Qi si www.dacoromanica.ro
  30. 30. A LIII TEODORET 29 torcerea din izgonire a lut Athanasie 4icea ca s'au flout pricing de prea multe r6le, at el nu numal Egiptul va suferi turburare, ci qi Palestina qi cele l-alte a- propiate neamuri. CAP. III. Despre a doua isgonire a fericitulut Athanasie, gi despre agttzarea lut Grigorie, inch gi sfa'rOul. Cu acestea ai cu acest fel de euvinte incunjurand el socotinta cea prea utp5ra a acestuia, Pau induplicat pre el a isgoni pre Athanasie din Biserica. Acela inse mai ina- inte inkstiintandu-se de vrajmaluire, s'ar'i departat, au mers la Apus. Ca qi la Episcopul Romer, Iu lie fuse atun- cea pastorea Biserica aceea, cel de pre langa, Eusevie cle- vitirile alcatuite asupra lui Athanasie le-at trimis. Acela fuse urmand legei Bisericei, at poruneit ai el sa vie la Roma, ai pre Dumne4eescul Athanasie chiemat la judecata. Si acesta cu a deverat primind chemarea, in- data at pornit. Iar cei ce stia drama, precum o facuse, la Roma n'at mers, vadita qtiindu-$t minciuna. Si privind oile pustiite de pastor, lup in loc de pastor at pus asupra lor. Grigorie base era numele acestuia. i gasa ant mat cu cru4ime de cat flarele cele selbatece intrebuincand turma, luat dreptele r6splatiri ale reutittif, ca de iosu-li oile amar [eau omorat. Iar Athanasie mergand catra Constand, ca Constantin cel mat mare in r6sbol au murit, s'att tan- guit de vrajmaliile arienescului complot, s'at plans de resboiul cel asupra apostoleltil credinte, aducendu-i aminte §i de sirguinta cea mare a Tatalui, de marele Sinod pre care acela Pat adunat, qi ca cele scrisa de aceia, in- partasindu-se de adunare, rat intarit cu lege. Acestea jä- luindu-le, Pad deqteptat pre Imp6ratul spre parintesca ravna. Ca indata auclindu-le acestea, at scris fratelul sfatuindu -1 sa pAzasca pirintevile bunele cinstiri de Dum- ne4et clirosul nevata mat. Fiind,crt acela cu buna emus- cele fail Fiat Fmiehia, Qi si 1i si si 1i www.dacoromanica.ro
  31. 31. 30 ISTORIA BISIDRICEASCA tire de Dumnedeu at. IntArit imperA0a, $i pre tiraniT Ro- manilor 1-ail stricat, si pre barbaril cel de prin prejur 1. ate supus. Acestor scrisorI supuindu-se Constandie, at poruncit in Sardinia, care este cetate Thrice 3cA, §i Mitropolie a n6- mului I)achilor, 14.i Episcopil r6saritului gi at apusului acolo sa se adune impreuna. Ca multe qi alte patimiri ale Bise- rice! avea trebuinta de vindecare sinodicesca. CAP. IV. Despre Pavel carele s'ati Pod Episcop Constantinopolut. CA ci pre Pavel, Episcopul ConstantinopoleI acesta, pri- mejduindu-se dreptele dogme, partasil Arieneqtii b6le Pall aratat de incepator al turburarei. Si alte 6re-care maI adau- gaud, cu care at. obicinuit a cliveti pre propoveduitoril bunel cinstirl de Dumneleti. Ci pre acesta acum nu Pad lasat norodul a sa duce la Sardichia, intaegend vrajmaciile protivnicilor, Ins() dupe putin, amagind socotinta cea prea u§6ra a imperatului, din imperatesca cetate Patt surgunit, qi Pau mutat in Cucuson. Aceita Ins e o mica cetate, din vechi supuse nemului Capadochenilor, lar acum impreuna numerata cu a doua Armenie. Dar inse n'ati fort destul celor cu totul 1.61 petrecerea in pusttl a minunatulul Pavel, ca trimitind pre slujitorit socotintii for cel varsatore de Ange, Pall dat salnicil morti. Si acesta flouts' ne o all aratat Dumnecleescul Athanasie, intru desvinovAtirea pentru fuga sa §i acestea mat inainte puindu le. CA pre Pavel Epis- copul Constantinopolil isgonindu-1, §i aflAndu-1, ail' facut viderat a sa sugruma, In cetatea ce sa dice Cucuso a Ca- padochiet, speculator avend el la acesta pre Fi lip eel ce s'al facut Eparh. Ca era aparator al eresulul lor, §i slu- jitor al relelor for sfaturI. Acest fel de varsari de sange au odraslit hula lui Arie. Ca turbarea for cea asupra unuia nascut sa, potriveste cu cutezirile for celea Inprotiva slu- jitoriuluI aceluia. www.dacoromanica.ro
  32. 32. A LUI THODORET 31 CAP. V. Despre eresul ha Macedonie, $i despre alctituirea cea de dansul. Ci pre acesta asa dandu 1 mortit, iar mai adevtrat di and, trimitindu-1 imptratiei ceriului, at propus In locul acestuia pre Machidonie, prepuindu-1 pre el a fi de o so- cotintA cu dansii, fiind ca asemenea cu dansii, hulea pre preq, SfAntul Duh Ci putin in urma, si pre acesta rat is- gonit, cad nu suferea clidire anume, pre cela ce Dumne- 4eeasca scripture il mime to Fit. Pentru care pricina a- cesta de tetra acia judecandu-se, CA s'at facut aparator al eresului lor, ca de o flinti cu Tatal nici acesta it dicea pre Fiiul a fi, twit inv6ta ca dupre tote este asemenea cu nAscetorul , Ili pre Duhul Want viderat numindu-1 zidit. Deci acestea nu dupt multa vreme In urma Elsa s'ail facut, precum am tis. CAP. VI. Despre Soborul ce s'arl Meta in Sardichia. Iar In Sardichia s'at adunat 250 de arhierei, precum aratA, vechile povestie. AA mers Ins6 §i marile Athanasie, si Aclipa Gazeul, de carele Ili mai Inainte am pomenit, $i marele Episcopul Ancirei al Metropoliel Galatilor, carele si In vremea Sincdului celui mare era Episcop. At mers Inca si parAqii acestuia, §i apAratoril complotului celui ere- ticesc, cei ce de de-mult at fost judecatort pentru Atha- nasie. Inst Ilitelegend neinduplicarea Soborului, si Edna- tatea cea Intru Dumnecleestile Dogme, nicl chiemati at intrat in adunare. Ci at fugit impreuna cu nedreptil ju- d.ecAtori si parasii. Si acesta mai bine o arata scrisorile Sinodului, care pentru arAtata inv6tlitura o voiti pune In istorie. www.dacoromanica.ro
  33. 33. 32 Is ORIA BISERICEASCA Carte einodicescet de cettret Episcopit cep ce impreund s'aU adunat scried cIttrtt Episcopi eel din tdtd lumea. Sfantul Sinod eel dupre darul lul Dumnelet impreunl adunat in Sardichia, atat de la Roma, si de la Spania, si Galatia, Italia, Cambania, Calavria, Africa, Sardinia, Pa- nonia, Misia, Dachia, Dardania, si de alts Dachie, donia, Tesalia, Ahaiea, din Ipir, din Trachi, Rodopi, A- sia, Carrea, Bitinia, Elispontul, Frigia, Pisidia, Capadochia, Pont, din alts Fr;gie, din Chilichia, Panfilia, Lidia, din Chicladile Ostr6ve, din Egipt, din Thivaida, din Livia, din Galatia, din Palestina $i din Arabia, Episcopilor celor de pretutindinea, si impreunA slujitorilor, al Catolicestii si Apostoleitii Biserici, iubitilor frail intru Domnul a s bucura. Multe cu adeverat $i de multe on at cutezat arianistii inprotiva robilor lut Dumneolet, celor ce pazese credinta cea dr6ptA,. InvetaturA mincin6sA prepuind'o, s'at'e ispitit a isgoni pre eel drept slAvitori. Si atAt de mult apol ridicat asupra credintei, in cat a nu fi neaulit nici de pre lubitoril de Dumneclet imOrati, drept aceea darul lul Nrianeclet impreunA lucrfind, insusi prea lubitoril de Dumneciet Imp6ratI ne-at adunat pre nol de prin osebite Eparhii si eetAp, randuit a :.-A face acest Sfant Sinod in acesta cetate al Sardichienilor, ca t6tA prigonirea sa se ridice din mijloc, credinta rea singura buna cinstire de Dumnelfet cea intru Christos de catra top sl se pAzaseA. CA, ail venit de la resarit Episeopil in- demnatt el de eAtrA bine cinstitorii Imp6ratI, mal Nartos pentru cele ce de multe on jaluia despre frail si impreuna, slujitorii nostri, Athanasie Episcopul Alexandriel, si ma- rele Episcop Anghiro Galatiei si Asclipa al Gazii. CA p6te si pAnA la insusi vol sa fi ajuns clevetirile, Qi p6te auzu- rile v6stre s'ar'i ispitit a le turbura, ea cele ce 4ic el asu- pra nevinovatilor O. le credett, Tar prepunirea pangAritulul eresului for sA-1 ascun4A. Dar Inge nu s'at ertat tndelung Machi- s'ar'i si au tell $i aid, qi si isgoqindu-se, qi www.dacoromanica.ro
  34. 34. A LU1 TEODORET 33 a le face acestea. Ca este aparatorul Bisericilor Domnulul, carele pentru acestia pentru top nol all suferit ru6r- tea, si prin at dat noun tuturor suirea la cerurl. Dec! de mult cu adeverat at scris cel de pre Tanga Eu- sevie si Marin, si Theodor, si Theogonie, §i Ursachie, Valent, Minofant, Qi Stefan, lin Julie Conliturgisitorul nostru, Episcopul Bisericet Romanilor, asupra pronum4ilor Conliturgisitorilor nostri, asupra Jul Atanaste cis Episco- pul Alexandriei, qi a Marcel Episcopul. Angiro Gala- tie!, si asupra Jul Asclipa al Gazei. Ai scris Epis- copil cei din cele-l-alte OW, mArturisind cu adeverat pentru curAcia conslujitoriulul nostru Athanasie. Iar ea cele de catra cal de pre langA Eusevie fAcute nimic alts shit de cat minciuni pline de clevetiri. Deci mai ales chiemap fiind ei de catra lubitul impreuna slujitorul Iulie n'at res- puns, $i din scrisorile cele de la Insusi Episcopul Iulie arAtatA s'ar'i veclut clevetirea acestora. Ca ar fi venit, de ar fi cutezat Intru cele ce at lucrat, intru cele ce atl facut inprotiva impreuna slujitorilor nostri. Dar base $i din cele ce at fAcut intru acest sfant si mare Sobor, mal era- tata s'aft vedit reutatea Tor. CA viind in cetatea Sardilor, ve(yend pre fra01 nostri, pre Athanasie, pre Marcel, pre Aschipa, eel I alp, s'at temut sa fie la judecata. Si nu °data, nicI de doue or!, ci si de multe or! chiemap fiind, nu s'ar'i supus chiemArilor. De si top Episcopi! Im- preuna fiind adunap, maI ales bine prea inbAtranitul Cu- vios, carele i pentru varsta, pentru marturisirea, pentru CA at suferit a.tata osten6IA, s'at Invrednicit de ata cinstire $i respect, maI stAruind si Indemnandu-I pre el a veni la judecata, ca pentru t6te cele ce nefiind de fatA. frati! I-at Oat, scris asupra Tor, acestea faca find sA OM a le dovedi. Ci nu all venit chiemandu-se, precum mat sus am lis, arAtand si din acestea clevetirea Tor, numal cat ne mArturtsand vrajmasia viclesugul, carer Fat f,cut, strigand prin lepAdare. Ca eel ce se nadajduesp in cele ce rift, acelea si In faca pot a le dovedi. Dec! find- flisarica Ortudoxi( R °mini 3 Inca si iii yi $i atl qi @e @i sine-11 si @i lut si @i si www.dacoromanica.ro
  35. 35. 34 ISTORIA 131SERICEASCA. ca nu at intimpinat, socotim dar ca, nimaruIa e ne cunos- cut, c6, de vor urea aceia a lucra reit, ca nimic avead a dovedi inprotiva conslujitorilor nostri, pre acestia II cleve- tese ne fiind &tit, tar fata fiind fug de dansil. Ca au fugit, lubitilor frail, nu numal pentru clevetirea acestora, ci pen- tru ea privea el ca A vor Invinovati pentru felurl de vi- novatil intimpinfind, ea legaturi si fi6re era aduse, si 6menI intors1 de prin isgonire, si Impreuna slujitorl dintre eel ce Inca se Linea in isgonirl era venitI, rudenii $i prieteni acelor pentru d'Ansil muritl all font venit de fats. Si ce este mat mutt, ea Episcop era fa a, dintre caril altul arata fiere ci legaturi, care pentru dansil I ail purtat ; tar al01 marturisea mOrtea cea din clevetirea lor. Ca intru atata (lire din minte au ajuns, in cat ci Episcopi 86 apucase sä omore, ci 1-ar fi omorat de nu ar fi scapat din manile lor. Ca s'au sculat impreuna slujitorul nobtru, fericitul Theodor infatisind clevetirea lor Ca poruncea sa se °more. Iar alOt arata rane de sAbii, a4il 8a tanguia de &Ansit ea, at suferit de foine. Si acestea nu le marturisea nicte Omeni cum s'ar fi intamplat, ci biserici intregl, pentru caril eel ce 1-at intimpinat solind si solea spunea ea si octacl cu sabil, si glote cu part, si ingrozip de judecatori, si infato- sarl de scrisorl plazmuite ail intrebuintat aceia. CA s'ati cetit scrisor1 plazmuite despre eel de pe lAnga Theogonie asupra fratelm nostru Athanasie, si Marcel, si Asclipa, ca si pre impe'rat1 86-1 porn6sert asupra lor, si mat ales le-au vadit eel ce atuncea ail lost slujitorl a lul Theogonie. Pre laugh acestea, golirl de fecidre, arderl de bisericl, Inchi- sort asupra sinliturgisitorilor, $i tote acestea pentru ni- mic alta, de cat pentru uratul nume al eresulul Arianis- tilor. Ca eel ce sa lepada de impartasirea cea cu acestia, era 6141 a fi ispititi de dansii. Dect acestea intelegendu- le, le era great a sl da parerile lor. Ca rusinandu se de eele ce au luerat, fiind ca nu sa mat putea ascunde aces- tea, ail intimpinat la cetatea Sardilor, ca prin venire sa se pars ca cum nu ar fi gresit. Dar au4ind pre eel clevetiti www.dacoromanica.ro
  36. 36. A Lill TEODORET 35 de dansit, §i pre eel ce all patimit de la dansit, Inaintea ochilor avend pre Was, si doveclile, chiemandu-se nu all voit ea intre. De si fratit nostri, Athanasie $i Marcel, si Asclipa multa indrtzneala intrebuintand, tanguindu-se, si asupra lor, fagaduind ca nu numal ca vor vadi clevetirea, ci vor arata cite aii pacatuit asupra insusi bisericilor lor. Tar et cu atata frica a constiintit s'au rusinat, in cat all si fugit, prin foga all vadit clevetirea lor, cele ce all gresit prin fugiri marturisit. De si mai vartos nu numai din cele de mat inainte, ci si din aceatea sa arata luerarea lor cea rea i clevetirea. Inse ca nici cu fuga BA Oa el a da Gre care prilej de alts reu- tate, am socotit de pre cuvantul adeverulut, sa, cercetam cele ce red s'ati lucrat de aceia. i acesta puind'o inainte, 1-am aflat pre et de cele ce all lucrat clevetitori, ca nimic alta fara numal vrajmasie all facut Inprotiva Im- preuna slujitorilor nostri. C6. pre Arsenie eel ce-1 qicea et, ca omorat de Athanasie insust este vit., ci intru eel vii sa cerceteza. Tar de la acesta cele pentru Orate de catra dansil sa, ved plazmuirl, fiind-ca pentru un potir parea et ca frangendu-se de catra Macarie Pres- viterul lut Athanasie ail marturisit pentru dancit eel ce ate venit de la Alexandria si de la Marioti, ci de la cele- 1-alte loeurf, ca nici una din acestea facut. $i Epis- copil Inca cei din Egipet scriind catra Iulie impreuna slu- jitorul nostru, in destul adeverea, ca nici o prepunere ca acesta cat de putin facut acolo. Ca alt-fel sint ins6m- narile cele ce asupra acestuia, cei s'ab. Invoit a sa face intru o singurg, parte. ca intru ineemnarile acestea si intreba ne credinciosil catihumenit, dintre caril un ca- tihumen intrebandu-se, 4icea ca all fort inlauntru, and. Macarie sculat din loc. i altul intrebandu se qiceal ca numitul de dansit Ishira bolnav atuncea za.cea in AWE., in cat din acesta se vedea, ca nici de cum nimic din acestea taine facut, pentru ca catihumenil era inlauntru, si Ishira nu era talk ci bolnav zacea. Ca §i Insuci prea red si $i jaluindu-,e si si ca si si le-au si s'ail $i cel-l-altl $i s'all s'ati clic Si $i &ad sisal www.dacoromanica.ro
  37. 37. 36 IbTORIA BISAIRICEASCA acesta Ishiri, mintind pentru ca at die, ca Athanasie ar fi ars Ere -care Dumnedeesti carp, $i a vAdi, marturisit, ea intru acea vreme era bolnav, cand Macarie fiind fats, gi zacend, fuck $i din acesta s'aft aratat clevetitorl. Pentru care clevetire at dat plata lui Ishira unwire de Episcopie, celul ce prezviter era Ca intarepinand douI prezvi- caril at venit impreuna cu Meletie, lar in urma de- catra fericitul Alexandru fostul E iiscop at Alexandriel, s'at primit, si acum impreuna cu Athanasie fiind, ail mar- turisit ca nici odiniara acesta prezviter nu ad fost, $i nicl Meletie at fost cAnd-va ori slujitor la Biserica Marioti. Dar Inge pre eel ce nici prezviter at fost acum ca pre un Episcop rat adus, ca cu numele acesta sit se socotesca ea, vor imipalmanta pre eel ce vor audi clevetirea. S'aft cetit Inca si partea impreuna slujitorulu! nostru Marcel, i s'au aflat mestesugirea cea rea a celor de pre langa. Eusevie. Ca cele ce Is aid clis Marcel ea cum intrebAnd, acelea ei le-ail clevetit ea marturisite deci s'aa cetit cele de aceea cele ma! inainte de intrebArile acestea, si s'ail aflat credinta barbatulu! dr6pta. Ca nici din Sfanta Maria, euventului lul Dumnedeu da Inceput, precum el clivi- tea, nice ca are slarsit imp6ratia lul, dar ca imp6ratia este fait de inceput, si fare, de sfarsit a fi au atria, Inca Asclipa fratele at infatociat talcuiri acute in Antiohia, fat& find si para§ii!, §si Eusevie fostul Episcop at Cesariel, si din hotararile Episcopilor celor ce l'au judecat s'afl a- ratat pre sine-si a fi nevinovat. Dec! dupre euviinta, iu- bitilor frap de vreme ce de multe orl chiemandu-se nu asculta, potrivit afi fugit. Ca de constiinta lor isgonindu-se, cu fuga as aratat elevitirea lor, aft facut a sa crede cele ce sa, clic asupra lor, care fata fiind prlanitoril le, clicea §i le dovidea. Dec! Inca pre langa acestea t6te, si pre cei de de mult prihaniti tai isgonip pentru eresul Arie, nu numal primit, ci §i la mai mare trepta inaltat, ca diaconi in trepta de preotie, lar din preoti la Episcopie, pentru nimic alta, de cat ea pAgfinatatea sa pot& at5 I nits tell, it ai lul si 11 ti 1-at 1-ail www.dacoromanica.ro
  38. 38. A I Ur TPODORET 37 a o semana si a o lati, si credinta cea bine cinstit6re de Dumnecled sa o strice. Jar a! acestora slot impreuna cu cei de pre Tanga Eusevie acum Ecsarhl, Theodor eel din Iraclia, Narchis din Neronieada Ciliciel, Stefan din An- tiohia, Gheorghie din Laodichia, Acachie al Cesariel Pales- tine!, Minofant din Efesul Asiel, Ursachie de la Singhidunul Misiel, Valent de la Mursa Panonie!, fiind ea acestia nu at dat voe celor ce impreuna cu dansil ad venit de la resarit, nic! la Sfantul Sinod a veni, nicl macar in . iserica lui Dumneled a intra i all ertat. Si venind inch in Sardichia, facea in deosebl sobore de singurl el, si asAzamanturi cu Ingrozirl, ca venind e! in Sardichia, nicl cum 0, vie la judecatA, nicl a sa aduna impreuna cu sf. $i marele Sobor, ci numat venind, si pentru a infatisa venirea Torus aratand, degrabA an fugit. CA acestea am putut ale cunoste de la fratii nostril Macarie de la Palestina, si Asterie de la A- rabia eelor ce venise impreunA cu dansil, si s'aii despArtit de necredinta Tor, ci acestia venind fn Sf. Sinod, de sila ce o au pAtimit de la dansil s'aft tanguit, ,i dicea ca nimic sa face de dansii drept, adaugand si acesta ca adicA, era acm multi aparand drepta slAvire, k,i oprindu-se de cAtra dansii de a veni aicea, $i pentru cA'i ingrozes, si fAgAduea asupra celor ce vor voi a sa departa de e!, pentru ac6stl pricina s'at sirguit $i intru o casa top a renianea, nid cat de putin dandu-le voe a BA osebi de dansil. Dec! fiind ca nu sa cuvine a A tacea, nicl nepedepsite a sa lAsa cleve- tirile, legAturile, ci uciderile, si ranile, $i mestesugirile cele de prin scrisorile cele plAznuite, reutAtile, desgolirile fe- ci6relor, isgonirile, stricArile bisericilor si arderile, muta- rile de la cetatile cele mal midi la maT marl parohi!, si mat inainte de tote radicarea cea de acum a red numitulu! eres Arienesc prin acestia asupra adeveratel credintA. Pen- tru acesta dar prea lubitii nostri frail si iinpreuna slujitorl, pre Athanasis Episcopul Alexandriel, si pre Marcel al Anghiro Galatio, si pre Asclipa al Gaze!, si pre cel ce impreung acestia slujesc Domnului, nevinovati $i curati www.dacoromanica.ro
  39. 39. 38 ISTORIA BISRRICEASC A am hotarit a fi, scriind §i la Eparhia fie§tecaruia, ca sa cun6sca nor6dele fiel-caruia Bisericl curAtania Episcopuluf 86d, §i pre acesta al avea Episcop §i al a§tepta. Tar pre ceI ce ad navalit in biserieile for ca ni§te lupT, pre Gri- gorie eel ce ad tntrat in Alexandria, pre Vasilie in Anghira, li pre Chindianu in Gazi, pre acestia nicl Epi4copl al numi nicl hristianl, nici sa alba vre-o imparta§ire cu dfin§ii, Did niscalva serisorl a primi de la danlii, niel a aerie catra dan§ii. Tar pre eel de pre langa Theodor fostul Episcop al Iracliel Europel, §i Narchis eel din Neroniada Ciliciei, pre Acachie din Chesaria Palestinel, §i pre Stefan de la Antiohia, §i pre Ursachie de Singhedunul Misiel, §i pre Va lent de la Mursele Panoniel, §i pre Micofant din Efes, §i pre Gheorghie de la Laodichia, de Ili temendu se nu aii venit de la resarit, inse pentru ca au fost caterisit de fe- ricitul fost Episcop Alexandru al Alexandriel, §i pentru ca. §i el impreuna cu ace§tia este de nebunia lul Arie, §i pentru vinovatiile cele ce s'ai'l dovedit asupra lor, pre a- ce§tia cu ob§tiasca llotarare 1-a d oborat sf. Sinod din E- piscopie. Si i-am judecat nu numal Episcopl a nu fi el: ci nici macar de imparta§ire cu cell credincio§1 a sa invred- nici. Ca pre eel ce despart pre Filul de fiinta §i D-cleirea Tatalui, cli instraindzA pre cuvant de la Tatal, sa cuvine a sa desparti de Catolicesca Biserica, §i streini a fi de nu- mole hristianilor. Deci fie §i de vol ti de toil Anatema, pentru ca ad craelmarit pre euventul adeverului. Ca po- runca apostolesca este, ca de va bine vesti cine-va voila afara de cele ce all primit anatima fie, ace§tia nicl o in- parta§ire porunci0 sa aiba, ca nici o comunicatie este in- tunericulul catra lumina. De toil ace§tia departe faced -vo. Ca mei o conglasuire este lul Christos cu Veliar, ci pazi- ti-ve, fratilor iubiti, nicl ea scritl catra danA niel scris6re sa luati de la dansil. Sirguiti-ve Inca §i vol fratilor hibit1 §i impreuna slujitorl, ca unit ce cu duhul act fost faca, a intari impreuna cu Soborul nostru, §i a hotari prin seri- sorea vostra ca conglasuirea n6stra cea pentru impreuna. www.dacoromanica.ro
  40. 40. A LIJI THODORTZT 39 slujitorit nostril sa se paz4sca de catra top de pretutindenea frail al nostri. Lepadam Ingo pre aceia, $i isgonim din ea- tolicesca Biserica, adick pre eel ce tic, adeverind cum ce, Christos este Dumnec,let., dar insa adeverat Dumnecleu nu este, cncl este nil, $i lar adeverat Fiiu nu este, $i cum ca nascut este impreuna si nenascut. Asa se, marturisesc pre sine-si ce, marturisesc pre eel nascut, ca asa ail clis, ca este eel nascut, si ca Christos mat inainte de v4curi find, l-au dat lui inceput 11i sfarsit, care nu in vreme, ci mat inainte de tats vremea avea nasterea. Inca $i doue vipere s'at. nascut sub pament din aspida Arienesca, Valent si Ursachie, card sl filesc si nu BA indoesc gicendu-se pre sine a fi hristianl, F,1i ca cuventul $i ca Duhul si s'au restignit, si s'au jungh;at, si ail murit, si at. inviat. Si cum ca pentru adunarea ereticilor sa filonichiseste. ca osebite sint iposta- surile, a Tatalut, si a Filului si a Sfantului Duh, si ca sint despartite. Not fuse acesta o am primit $i i-am in- vetat si acesta catolithica pre danisire avem, $i credintA, $i marturisire, ca unul este ipostasul, pre care ereticii a- cestia it numesc fiintia, a Tatalul, si a Fiiului, si a Sf. Duh. Si de ar intreba, care este ipostasul Filului, martu- risim ca acesta era eel singur marturisit al parintelui. Ca nici odiniara tate, fait fiu, ilia fit fare, tata, au fost, nit.' sa pate a fi, -care le este cuventul, Duh neavend. Ca prea de necuviinta este a lice, ca au fost cand va Tata {Ara de Fid, nici a sa numi, niel a fi sa pate, este mar- turie a insult Filului care (lice : Et intru Taal, si Tatal intru mine. Si at si Ta,A1 una sintem. Nimene dintre not nu tagadueste pre eel facut, ci nascut mai inainte de tate, care sa numesc neveclute si vellute, facetor si mesterul si al Arhanghelilor si al Angelilor, si al lumel, §i al nemului ome- nese. Ca dice, mesterul tuturor m'au invetat intelepclune, si tate printeansul s'au facut. Ca nu putea a fi tot-deuna data au luat inceput, ca cuventul lut Dumneclett eel ce e dea-pururea inceput nu are, si Dumneq.ett nici odiniara sufere sfarsit. Nu c;licem pre TatAl a fi Fill, nici iarasi www.dacoromanica.ro
  41. 41. 40 1STORIA BISFRTC!ASCA pre Fiiul ea este Tata. Ci Tatal este Tata, §i Elul al Ta- talui Ftti. Si marturisim pre Filul ea este putere a Ta- talui. Marturisim pre cuventul a fi a lui Dumnecleu Parinte- lui, afara de carele altul nu este, Ili pre cuventul adev6rat Dumnedeti, §i intelepciune, putere, inse cu adev6rat Fit am predanisit. Dar nu precum ce1-1-a1ti fii sa numesc, ilicem pre cuventul. Gael aceea sail pentru aceia ar fi D-4ei pentru ea nascut a dotia 6rA, on pentru ca s'ail in- vrednicit de sa numesc fil, nu pentru un ipostas, carele este al Paiintelui $i al Filului. Marturisim un nascut nascut. Ci singur nascut pre euventul, carele tot-de- una era §i este Intru Taal, iar intal nascut pent u om. Ca sa osabefre eu ob§tesca faptura, cá §i IntaT nascut din morti, marturisim a fi Dumne4eil, mArturisim o Dumne- leire a Tatalui a Fliulut Niel tAgadue§te eine-va cand- va, ca Tatal nu e mat mare de cat Filul, nu pentru alt ipostas, nici pentru osebire, ci caci insu§i numirea Tatalui este mal mare de cat a Filulul. Tar 4nsu i hulit6rea stricata talcuirea acestora, Ca pentru acesta sa, silesc ei al 4iee pre el, eu Tata] una sintem, pentru conglasuire unire. Ins toci cei catolice§ti am osandit nebunesca falnica for intelegere, qi ea niqte omen! muritori, caril ar fi inceput a sa prigoni, gre§ind sa indoesc, §i impacare sa intorc, a§a clic el Ca sa pote a fi incaput osebire §i pri- gonire intre Dumneleu Tatal a-tot Vitorul, qi intro Fiiul care lucru e prea de necuviinta Ili a-1 gandi §i a-I prepune. Noi fuse credem adeverim, si a§a Int6legem, ca §i sfintitul glas ail grait Tatal una sintem, pentru unirea ipostasulul, carele este unul al Tatalui unul al Filului. Si acesta Inca o credem tot-deuna. Ca este fara de inceput, qi fara de sfartlit acesta impreuna cu Tatgl Wipe- ratind, nici timp hotarat avea, nicl imper4a lui a lipsi. Ca cela ce este deapururea, nici odini6ra ail inceput a fi, nici p6te a lipsi. Credem fuse impreuna cuprindem pre mangaitoriul Sf. Duh, pre carele Domnul i fail fAgacluit now!) trimis, pre acesta fl credem trimis. s'ai Mean si si yi insult ci @i ti Qi 1i pi la gi ea ti 1i qi Qi ti ei l'art www.dacoromanica.ro
  42. 42. A LU1 TYODORER 41 §i acesta nu ati patimit, ci omul acela cu care s'ag fm- bracat, pre carele lust din Maria feciora, pre omul cel ce putea a patimi, ca omul e muritor, tar Dumnecjeu nemuritor. Credem ca a treia di au fay at, nu ca Dum- ne4eii In om, ci ea un om Intru Dumnedeu s'ag sculat, pre carele proadus dar Parintelui s'eu, pre carele l'au slobozit din pecat si din stricaclune. Credem ins6, ca in vreme cuviinciosa hotarita, pre top pentru t6te acestea va judeca. Inge atat de mare este nebunia !or, $i asa de cu gros Intuneric s'ati orbit mintea lor, ca sit nu p6tA vedea lumina adeverului. Nu Inteleg ceea ce s'ag 443 cu cuventul, ca acestia intru not una sa fie. ArAtat este pentru ce una. Ca Apostolic Duh Sant a lut Dumnedeu luand, dar 11186 nu luaus! ail lost Duh, Did vre unul din- tr'finsil or! cuvent, or! int6lepciune, on putere era, nici singur nAscet era, precum dice, eft to una sintem, asa si et intru not una sint. Ci cu amaruntime as osebit Dumne4eescul glas, 4icend, intru not una sa fie. Nu at cis, precum not sintem una, eta si Taal, ci ca ucenicii intru sine insult insotiti si unip una si, fie cu creclu4a cu marturisirea, $i Intru darul buna cinstire a lul D-deg Parintelul, cu ertarea Domnului mantuitoriului nostru cu dragostea sa pOta fi una. Din aceste .scrisori putem a int6lege, clevitirea parasilor, Qi acelor ce de mult au judecat nedreptatea, ci pre Tanga acestea, sanAtatea dogmelor. CA nu numal despre Dum- necleesca fire ne-an. invetat pre not fericitit parinti, ce ne-au dat inv6tatura cea pentru economie. Aceste Constans a- flandu-le, s'au mahnit asupra fratelui v6dendu-1 lesnirea, s'ag maniat asupra celor ce le mestesugea acestea, esti! molatatea imOratului o amagia Dec! pre clout din Episcopii cei adunEqi in Sardichia alegandu-1, trimis catrA fratele seu cu scrisori. At'i trimis ins() impreuna cu dansii si pre un maresal, carele sa numea Salian, ci stralu- cea intru buna cinstire de Dumnedet Intru Dreptate. Iar scrisorile nu avea numai Indemnare sfatuire, ci le-au ci l'au ci ci ci ci ci ci ci ci ci ci ci ci ci ci t -at ci ci ci www.dacoromanica.ro
  43. 43. 42 1ST. BLS. A LL'I TEODORET inspaimantare cuvenita until bun cinstitor de Dumneget tmperat. C. mat total I au scris sa-§I dea auqurlle la E- piscopI, csi sä afle nelegiuirile cele cutezate de tefan §i de cat-I-alp. Inca §i pre Athanasie sa 1 intorca la turma sa, viderata facAndu.-se clevetirea Qi nelegiuirea yi vrAjnaft§ia judecAtorilor celor dinainte. i ate adaos, ea de nu sa va indupleca, E}i nu va face cele drepte fnsusl va merge in Alexandria, §i pre Athanasie 11 va da oilor celor ce I do- resc, §i pre complotul vrajmailor 11 va strica. AcdstA seri- s6re primind'o Constandie, ea in Antiohia atuncea sa intamplasa a fi, au fagaduit a face, ceea ce fagAduea par- talul durerilor. (Va nrma). C.E. * www.dacoromanica.ro
  44. 44. 0 CUVINTARE ASUPRA Raportului fflosollei §i al tiinOi cu religiunea, Universitatea national din Athena serb4A ea patrons pe Santif TreI-Ierarht si marl daseall al lumel, Vasilie eel mare, Grigorie teologul si Ioan Gura de aur. In clita de 30 Ianuarie, child santa nostra Biserica serbezA commemo- rarea lor, universitatea atheniana face un parastas In me- moria si eterna amintire a ctitorilor f}i a tuturor donatorilor, ce ati coutribuit cu obolul muncei for la marirea fondulur din care sA intntine acel mare asezAme'nt de cultura si educatiune. Cu acesta ocasiune, unul din profesorit facul- tatel teologice este indatorat de senatul universitar sa ODA o ouvintare In biserica mitropoliel, unde sa face tot-deuna parastasul amintit, In presenta profesorilor $i a studentilor universitari. Anul acesta profesorul Insareinat a Linea cuvintarea obielnuitA, a fost DI. Diomed Kiriakos, protesor de istoria bisericeseA la acea universitate. D sa a vorbit despre ra- portul si armonia ce trebue sa existe Intre instrucciunea si educatiunea laic& si cea religi6sa, adicA despre raportul filosofiel si al stiintel cu religiunea. www.dacoromanica.ro
  45. 45. 44 o CUVENTARt Ag4LTPRA Ouventarea D -Iul Kiriakos, forte cunoscut in lumea cres- tinA, ortodoxA prin scrierile sale teologice si inseinnatatea sa stiintifica, precum si prin vederile si cugetArile sale largl si profunde asupra invataturel sf nastre religiunY, fiind de mare important l o reproduceni in traductiune dupe revista teologica athenianil 'AvinIxacc,- No. 165 din Fevr. a. c. Prea santite ierarh isi onorata adunare, Universitatea nationalA serband aci dupe a sa datorie, parastasul pentru eterna amintire a bine-facetori- lor el, prin acesta n'are alt stop, de cat de a'si exprima re- cunostinta sa si de a onora memoria a celor bArbatl, cari din avutul for ail contribuit cu mama largA la infiintarea, la intretinerea si desvoltarea pana in present a acestel scale nationale, de la care ea de la un far strevecletor revarsA lumina stiintei nu numai asupra intregel Grecil libere, ci si asupra intregulul orient ellenic. Acosta on6re se cuvine bine-fAcetorilor universitAtei, pentru ca el ocup eel intAI be intre bine- facetori! nea- mulul ; tact daeA stiinta, care luminezA poparele este cea mat mare bine-facere pentru ele, eel ce o sustin, cu drept cuvent, trebue a se pune in fruntea bine-facetorilor. F6rte nemerita este alegerea lilel de astA,-(111, serbAtorea celor trei marl lerarhl a! Bisericel, ea in acesta 4i sa se seOrsasca parastasul pentru bine-facetoril universitatel, cad de secole serbatarea acesta s'a socotit, cu drept current si ca serbare a bisericel si a scalelor, pentru ca aceI trel marl lerarhl, a eArora comemorare serbAm, all unit in persona lor, mult de eat orl-care in eel mat inalt grad instructiunea si stiinta lumesca cu cea bisetieeeea, adicA filosofia veche clasica cu invetA,tura Evangeliulut, litera- tura pAgana cu credinta erestina. Legatura accista amicalA si armonica, a religiunel cu stiinta, poporul ellenic a socotit'o tot-deuna si naturala si salutary asupra acestul subiect, imi vetl permite a in- ista cate-va momente in euventarea mea. asta-41, mai altii, re www.dacoromanica.ro
  46. 46. RAP. F. OS. §I AL TI/NTRI CU aELioniNzft 45 Instructiunea religiunea trebue sa fie tot-deuna unite prin tubire intre dansele ; pentru ca amendoue, conside- rate ca niece putert, sunt de o potriva necesare folosi- tore poporelor, si deer trebue sa se gusting, reciproc una pe alta, pentru a putea mat sigur fie care din ele a'st atinge scopul. Prin instructiune poporele se luminha, ies din tutu- nerecul ignorantet si al prejuditiilor Prin ea se luminezi tote obiectele cunostintelor umane ; se cunosc adeveratele cause ale lucrurilor, precum si ratinnea lor ; se modul6zA drept relatiunele legale si morale ale 6menilor intro dansit, viata in societate devise regulata, armonicA. Stiinta este care da, cunortinta cea mat perfecta despre cele ce Sciintele naturale, in care so cuprinde medicina, ex- plic fenomenele naturale afla adeveratele for cause si leg!. Sciintele istorice impreuna cu cele fisilogice, tudiaza trecutul omenirea urmarese evOlutiunea sa istorica. Stu- diul legilor examineza natura dreptului sensul legilor dupe cari condus si se condue societatile si omenirea in genera. Sciinta teologica, cercethit isv6rele, istoria si substanta religiunea crestine. Filosofia in fine, cea mat inalta dintre sciintt, scruteza causele finale ale fiintelor prin care in fond sá ennosee Dumneaeti, lumea si omul, aceste trot obiecte, asupra carora se concentr4z1 t6ta in- teliginta umana. Ast-fel prin instructiune sciinta se re- varsA lumina; pop6rele se inalt de la o 6rbs experienta cu care se multumesc barbaric, la cea mat inalta si mat profundA cunoscinta a lucrurilor, care caracteresa §i deo- sebeste pe poporele civilisate de restul omenirea. Religiunea base este aeeea care ridica moralminte po- p6rele, le purified moravurile ii preintampinand 840. oprind crimele, le intAresce in virtute. Re'igiunea este sentimentul despre infinit ski viata in Duraneaeu. Eite credinta in Dumnegeti creator al universulul. Este lubirea catra Dum_ neaet, ca bunul suprem, autorul beget morale $i idea- si fli si si $i exits. $i si si si s'au si ai www.dacoromanica.ro
  47. 47. 46 o CUVENTARP1 ASUPRA lul moral, catre care trebue ag, tinda, omul. Este speranta In Dumnecjet, providentiator al lumet si protector al omulul si prea bunul parinte ceresc. Este supunerea la legea mo- rala, ca voia cea sfanta a lul Dumneclet, sett la dicta- mentele conseiintet morale, set la preceptele lut Dumnecleu si la viata cea in contormitate cu ele, care ne as4mana din ce in ce mat desevarsit cu Dumnedeil.. Este supunerea din inima catra Mantuitorul lumet. Fiiul lut Dumneciet, carele s'a adus pre sine jertfa pentru not, §i cAtra divinul sots evangeliu, supuuere la acela prin care ne-am salvat din In§elaciunea pecatulut §i am revenit lara to la Dum- neq.eii; ne-am indreptat inaintea lut, si ast-fel fiind renas- cutt moralminte, suntem fit at 11.11 Dunineclett, vrednicl de imp6r4ia cerurilor. Este alipirea de Bisarica lul Iisus Christos, care continuand opera dumne4eesculul et fon- dator, prin conlucrarea Spiritulul Sant, care este in ea, ne santeste si ne intaresce in calea dreptatet. Este astep- tarea vietet si a judecatet viitore, in care se vor indeplini cele mat Waite dorinte ale sufletulul nostru, si virtutea se va incununa, tar vitiul si calcarea de lege se vor pedepsi. Prin aceste sentimente pe care religiunea. atat prin doc- trina cat si prim cultul sell, le cultiva, propagli §i intretine si prin ae4ata vial& Banta si placuta lut Dumnec,leti, la care 11 conduce, Ea purifica, Inobileza si santeste pe om. Ast-fel instructiunea si religiunea, fie-care in mod deo- sebit si prin mijlocele speciale fie-eareia din ele, inalt& po- pdrele si Is conduc pre calea progresulut. Si pentru a's1 indeplini fiecare mat cu inlesnire misiunea si a's1 ajunge cu siguran0 scopul urmarit, ail nevoe in actiunea for fie- care de concursul reeiproc. Instructiunea in drastica sa actiune pedagogics, are nevoe de concursul rellgiund, tact far& ea, nu p6te forma moralul tinerimet, care depinde de sentimeritele religiose. Instructiunea fara moralitate devine viclenie, siretenie .,,.i perversitate. Pentru ac4sta instructiunea impreuna cu desvoltarea www.dacoromanica.ro
  48. 48. RAP. FILOS. Si AL ST1INTEI CU RELIGIUNEA 47 mince' si a inteligentel, trebue se urmAr4sca si formarea caracterului celor ce se instruesc ; trebue sä caute a le inspira principii morale, sa le inspire frica de Dumne4ei1, iubirea catrl, virtute, amorea catrl dreptate si entusiasmul catra tot ce este bun. 0 scola din care ar lipsi o ast-fel de educatiune morala. a celor ce se instruesc, o sc615 a ca- reea instructiune, nu ar avea ca scop principal inspirarea acestor sacre sentimente, ar devia cu des6var§ire de la me- nirea sa. Pentru cá nimeni asLa-4( nu se mal indoeqte, cá scopul unel qcole nu este numal luminarea mime' prin cunoltinte, ci §ii formarea morale a inimel, intarirea vo- lute! si fortificarea el catra bine precum $i formarea morale a caracterului. Iar acestea instructiunea nu le p6te realisa fare concursu! religiunel. Asupra acestui punct sunt de perfect acrd cei may marl pedagogi incep8nd de la Pestalozi §i pane la cel insem- nap din 4ilele n6stre. Dar §i religiunea are necesitate de instructiune. Pentru cá fall blrbati bisericestl instruiti, fall barbati luminati cu lumina sciinteI, religiunea decade in superstitiune §i prejuditiu, ideile li invetaturile religiunel, se pervertesc ili se confunda cu erorile ; sublimitatea li profunditatea dog- melor, a morale' $i a cultului, se nesocotesc si se depre- ciaza. Atund forma inlocuelte fondul, §i pop6rele all numai o umbra de religiune in locul insasi al religiunel. Crestinismul este religiunea absolute a omenirel. Este cea mai curate $i cea mal filosofica dintre religiunl. Dar ea, numal atunci este ast-fel, cand examinandu-se lucrurile cu concursul sciintel, ce int6lege adeveratul s6t1 spirit. Cand eel ce o represint sunt in stare prin instructiunea lor, sa strabatfi in fondul el Iii sa'i cun6sca adeverata nature. Crestinismul adesea orl in e vul mediu a fost patat prin fanatismul si prejuditiul liturgicilor sel §i al multor membril ignorantl ce'l compuneati. Dar cand dominicanil prin fai- m6sele for tribunals, ale ala numitel inquisitiunl sacre, at www.dacoromanica.ro
  49. 49. 48 o CUVENTAXIII ASUPAA condamnat in numele evangeliulul la tot felul de torturl, la morte oi la ardere mil nenum6rate de fiinte umane, ef nu eraii de cat niote calomniatorl al Evangeliului. Carl ce putea sa fie comun intre faptele for de cea mal cumplita atrocitate of barbarie of tntre principiile creotinismulul of Invetatura dumneleesculul fondator at religiunei creotine, carele a predicat lubirea, filantropia, blandeta §i bunatateu §i voia el urmatorii BM, sa fie plinl de bland** of indul- gent5, $i prin viata for departs de on -ce resbunare, ase- mAnandu se parintelui cerese care face sa rasara sorele sell si presto) eel bunt oi preste eel ref $i face se, pl6e de- opotriva li preste eel bunt oi preste cel rel. Cu cat clerul va fi mat ignorant, cu atat va intelege mat greoit of mat neperfect Invetatura religiunei creotine ; li cu cat el va fi mat instruit, mat cult si mal luminat cu lumina sciintel, cu atat se va ridica la cea mal complect& posibile. Intelegere a dogmelor Ili le va aprofunda. Insttuctiunea see. sciinta It religiunea numal atunci pot fi In acord of conlucra Impreunl, cand fie-care din ele nu depaleste cereal sea de activitate. Desacordul oi inimicitia Intre ele, incepe de indata ce, de exempla, representantil Bisericei si at sciintel teologice, In zelul sot fanatismul for catrA &mice. of teologie, vor cauta se, supuna lor sciinta profane, of vor avea preten- tiunea de a I indica el directiunea oi modal cum E35, esami- nem cestiunele sea cum A se ocupe si sa expuna si sa desvolte fisiologia, geologia, astronomia etc. Equilibrul Intre sciint.t of religiune este de asemenea sdruncinat, i local armoniel of al conlucraref for reciproce It la ura, combaterea of excluderea reciproce, and apa- ratorl fanatic' aI sciintelor naturale, de exempla, se ames- tee in cestiuni caH nu intru in competenta for ci all. pre-- tentiunea a resolvi dupe vederile of cunootintele for natu- rale, cestiunl metafisice of religiose, pe cari aft aptitudinea oi aunt In stare sa le examineze filosofia, teologia of filosofia religiosa. www.dacoromanica.ro
  50. 50. RAP. FILOS. SI AL STIIN1EI CU RELIGIUNEA 49 Primul cas s'a intamplat adesea orl si se intampla si chiar asta-cli in Biserica Romei. In evul mediu ne este destul de cunoscut cum papismul a persecutat desvoltarea liberA a sciinto si cum tribunalele inquisitiunel sacre ar fi fost forte dispuse a da in foe multime de scrierl, ceea ce in parte a si facut,si a pune tote piedicele la desvolta- rea spiritulul uman, persecutand pe Kepler', Galilee, Ior- dano-Bruni, si pe alt] distills] barbatl genial] a-I acestor timpuri. De asemenea este cunoscut cum pans chiar In 4i- lele nostre ultimil pap', Grigorie aleXVI-lea si Piu la IX-lea, prin faim6sele lor encielice si prin bulele lor, ail excomu- nicat libertatea sciintei, a ratiunei, a preset, voind sa incate- neze spiritele numa] in ideile invechite si cum cea mal mare parte din scrierile sciintifice cu care se mandreste secolul al XIX-lea, s'ati condamnat de Biserica Rome' $i au fost trecute in faimosul catolog numit, index librorum prohibi- torum. :Nu a lipsit acestel biserici dorinta ca, nu numai scolele invatamentului primar si secundar, dar chiar uni- versitAtile, sa fie puse sub controlul sett, acolo undo reit- giunea dominants a Statulul apartine acestel biserici. 0 ast-fel de stare de inimicitie .a, Bisericel rumane fats cu sciinta profana, si iesirea Biaerice] din sfera activita- tel ki a dreptrilor sole, era cu neputinta ca sa nu pro- v6ce in terile apusulul eel mal mare desacord si inimicitie Intro sciinta $i -religiune. Pe de alts parte confliotul intre scinata li religiune s'a, provocat forte adesea orl, de aparatoril fanatic' al sciinte- lor naturale, call in numele acestor sciinte ail declarat resbel orl-etrei religiune si tutulor ideilor metafisice, sus- tinead ca nimic at nu exist' afara de materie si ca ideile despre Dumneleil, providentet, imaterialitatea si nemurirea spiritulul, car] aunt basele on caret religiune si filogofit spirituale, aunt idel invechite si ea materialismul este cea, mat inalta filosofie. Ast-fel de pretentiuni si ides nu puteati de cat sa sdrun- Bison= Ortodoa Ratan'. 4 www.dacoromanica.ro
  51. 51. 50 0 CLVENTARES ASUPEA tine si sa nimicesca on -ce armonie intre religiune sciinta profane si sri, declare intre ele col mai cumplit resbel. Contra acestul materialism si a ideilor sale subversive on caret religiuni, era natural ea sa se ridice cu funie re- prestntan$ Bisericel crestine teologil sa compunA serierl apologii in favdrea religiunel crestine, aparand si sustinend verity ile el eterne. Si nu at lipsit ca in aju- torul for si in contra ideilor materialiste distrugatdre, sa ridice glasul for i eei mai baxbati representantl al adev6ratel sciinte fitosofice. Ast-fel Montesquieu, Rousseau, Rouage Collar, Cousin, Joules Simon, Oarau, Paul Janet ci alai filosofi spiritualisti, ati apArat existents Dumne4eirei $i nemurirea sufletulul. Iar din partea G-ermanilor Leib- nitz, Wolf, Cant, Herbart, Fichte, Lotze, Zeller si alp filosofi teisti, au desaprobat materialismul. lipsit de a se asocia cu acesti apAriltorI al teistnulul si al filosofiel apiritunle, chiar $i eel mai celebril naturalist'. Ast-fel Du- bois- Rymond, Wirchow, Herdmann, Bernhard, Agaziz, Quatrefa ges altil. Toti acestia au combatut materialismul, l-at dat mortale, §i au aratat eb, este eea mai mare si mai pericul64 prostie, care nu 'Ate face omeniret societatet de cat reti. El all demonstrat, marile ide!: Despre Dumnecieb, despre provideata, irnaterialitatea nemurirea sufletulul, basele religiunei si ale orl-caret filosofil san6t6se, aceste ides cu cari se conl6gA tota, vista mat 'natty spi- rituals, religi6sa §i materialA a poporelor, aunt idol stabile, eterne nestramutate, $i ast- fel cu totil au arAtat, ca ar- monia intre religiune gi sciinta profane, este nu numaI posibila, dar chiar necesarit, impunandu-se prin natura lu- crurilor, pentru atingerea scopulul si at uneia si al celet-l- alto si a fi ambele de folos Din fericire in poporul ellenic, de la InsgsI aparitiunea crestinismului, filosofii si credinta crestina s'au unit intre dansele cu iubire fratesca, asa in cat instructiunea si reli- giuiiea, au mere impreuna mane, in mama, in pace si con- ilultri Wail Qi lo- viturt ca Qi ai omelet. ai pi pi pi . si ¢i www.dacoromanica.ro
  52. 52. RAP. F& 03. §1 AL §TI1NTE1 CU RELIGIUNEA cordie, afara, de 6re-cart except:uni de mica insemnatite In cele dintaiu tree secole dupe Christos, chiar de la incepu:tul propagarel crestinismului, in poporul elenic, cre- dints, erestina s'a infratit cu filosofia greaca. Pentru acesta, pe cand pe parinti bisericesti latinit, it vedem separand ores- tinismul de filosofia greaca, si pe Tertullian strigand, ce este comun intrs academia lul Platon si porticul lul So- lomon, intre Athena si lerusalim si recomendand credinta 6rba, credo quia absurdum est", la parintii bisericestl greet, de la inceput vedem mare respect si veneratiune catra filosofia cultura clasica. Aci un Tustin merge pana, aco'_o in cat ne spune, ca invetatura lui Platon nu este contrail invetaturei lul Christos si numesce crestini pe Socrat, Platon si pre top dintre filosofia eel vechl, cari alt filosofisat drept si ate trait dupe drepta ratiune. Iustin crede, cy intre pagan! ati fort respandite 6re-care seminte din ratiunea diving si 6re-care raze ale Cuvintului divin, dar lumina deseversita, s'a descoperit prin Iisus Christos. Faim6sa scaly catechetica, intemeeata la Alexandria, se silea in eel mat malt grad posibil sa combine ellenismul clasic cu crestinismul, prin examinarea filologica si filoso- -flea a Santei Scripture si a dogmelor religiunel crestine Tar credinth cea simply Tricrst,;), prin ajutorul filo- sofiei neoplatonice, sit o ridice la cun6scere s61l cunoscinta, (Tit-Laic), se silea adica sy fats din convingerile religi6se, convingeri logice, rationale si sciintifice. In deosebi eel doI corifel dascall al acestei scale, Clement Origen, se sileati ss stabilesca cea mal perfecta armonie intre cultura clasica pagans si ideile religiunei crestine. Origen mal ales, atat socotea de necesara cultura clasici greaca tinerilor crestini pentru o intelegere mal aprofun- data% crestinismulul, in cat pe discipulii eel IT invata mac intAiu gramatica, retorica si dialectica, studia ea el pe scriitorii vechl greet si mai ales pre poets, fi'osotl si orator! §i dupe aceea ast-fel instruiti, luminati si pregatitt, incepea cu el studiul scripture! si examinarea dogmelor credintet .crestine. §i (ii arcITI Ili www.dacoromanica.ro

×