1893 02

BISERI A
F
ROMANAORTHODOXA
Revista Periodica Eclesiastica.
ARIL AL XVII-lea, No. 2.
M A 1_
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I Documente inedite 97
II Invetnura Bisericesea 130
III Postul de cinci Mile la Armeni. 147
1V Etica evolutionists etica cre§tinfi 159
V Despre organisarea bisericilor Na-
tionale in Orthodoxism . . 177
VI Evangeliele Apocrife 179
VII D9natiani 188
**=6/1 tigdi tgeaeiei
------'________
54. Str. Print/pada, Unite, 34
BUCURETI.
I 8 9 3.
U
. 4f/44WAY~,
"11
.,
.
IgtiscsviaaliEniaza
a
r.WW.AWMWAIWAWN
it
isN
/V
www.dacoromanica.ro

BISERCA ORTODOXA ROMANA
DOCOMENTE INEDITE
privitbre la
ISTORIA NATIONALA, POLITICA SI BISERICtSCA aROMANIOR
(Urmare. Ve41 Bieerica Ortodoxii, anul XVII, No. 1).
Mitropolitul Ungro-VlahieT Grigorie, eel virtuos
qi inv6tat, qi'n exil find, continuu s'a ingrijit tql ocu-
pat de turma sa cuventatore, cautand a o nutri qi
adapa cu hrana §i bAutura de suflet trebuit6re. N'ar
fi de lips'a nicT asta-11 aseminea hrana sufiet4sch, da-
cá focul sacru al datorieT pastorale ar incalcli sufletele
sfintitilor noWi preoti. In timpurile nostre maT ales,
cand cetirea cartilor impi6se tine locul scrierilor cla-
sice qi seriose, cand romanele cele maT destrabalate
fac educatia tinerimeT mistre, cand foilet6nele jurna-
lelor fiind pline de t6te expunerile obscene sint sin-
gurile scrierT ce se citesc clilnic in familiT ; qi ton,
acestA pretinsA literature de mode este citita de
iniruT fragede, de mintT nepregatite, de copiT de prin
qc61e, a caria resultat real este stricarea din pruncie
a caracterilor tali, patriotice §i hotarate. Scrierile
religiose, fail asemanare, sunt cu totul superi6re a-
cestor pretinse carti literare, a caror meuire este a
corumpe qi altera li sufletul yi inima creqtinuluT qi
www.dacoromanica.ro

08 DOCUMENTE INEDITE PRIV. LA
a patriotuluT ! Din scrierile religiose tine -va invata a
face clar deosebirea Intre bine qi Intre WI, Intre
virtute ilii vicifi, intre drept i datorie ; se educa, in
sentimentul pietateT, compatimireT, umanitatei; se
radica din sfera animalului hripitor i feroce gi se
inalta maiestos la starea de fiinta cuventat6re §i
rationala; triieqte in regiunT cereqtY, care singure fac
adeverata fericire pe acest pament, in care la tot
pasul intimpinam intristarT qi miseriT! Omul religios
in nenorocirI qi superarT IV gase§te mhngherea dulce
in speranta tare qi nestramutata ca va afla odiniara
resplata suferintelor sale in viata viitdre, pe cftud,
vat ! eel lipsit de acest talisman vindecator de suflet
41 radial prin sinucid viata ca un desperat. Cu-
nose din istoria nearaului nostru, ca striimoqiI noqtri
se cultivati gi educ' gi pe flii for prin cetirT religiose
in casele for particulare §i in public prin urmarea
regulata la serviciile Sf. N6stre bine-facet6re Mume-
Biserica. lath pentru ce moravurile strabune erati
tarp ; Tata pentru ce caracterile betrenilor noWi
erati de fer, Tata pentru ce qi Mitropolitul Grigorie
qi in Cara streina se Indeletnicea cu traducerl de
&L IT morale, cu deosebire privit6re la intarirea mo-
ravurilor pastoritilor set Mari-T a fost cugetarile,
mare-T va remanea i numele posteritateT, pentru ca
a lucrat neadormit la educatia religiOsa a poporuluT
Romanesc !
Care cand va gasi meritosul Grigorie Mitropo-
litul nu rivalT, emu% ci macar vrednicT urmaqi! Prin
acesta scrisore, Mitropolitul Grigorie cere de la
Ocarmuitorul provizoriti al sf. MitropoliT a Ungro-
Vlahiel, Episcopul Neofet al RimniculuT, de a-T
trimite in Basarabia printr'o pers6na cunoscuta tote
tomurile Sf. Ioan Gura-de-Aur, spre a revedea Inca
odata, dupe originale, traducerea facuta i ast-fel a
o pregati pentru imprimare.
www.dacoromanica.ro

ISTOR1A NAT. POL. T BIS AlICSCA A ROMANILOR 99
Cu cea in Christos frdtascit dragoste me inchin Prea
Sfintia Tale.
XXXVII) Cinstita scris6rea fratiei tale cu dragoste o am
primit si m'am bucurat de intregimea sanatatel fratiel tale
si a tuturor celor impreuna cu fratia ta. Am primit si cele
doue tomurl ale Sf. Joan Gura-de-Aur $i multamese frA-
Oei tale ; Insa pricina Taste intru acest chip. Ea aflandu-
me la Chisinau, am luat de la un prieten tote tomurile
SfantuluI $i am talmacit dintr'ansele vre-o sasedeci de cu-
vinte, unele dintr'un torn, altele din alt torn, alegend pre
cele ce privea spre indreptarea naravurilor. Dar nu am pu-
tut sa, le epitheorisese (reved) si acum aicea vrand sA le epi-
theorisesc urmeaza, sa am trebuinta larall de tote. Pentru acea
am poftit pe dascalul Stratin ca viind la Bucuresti ea vie
i la Preaosf. ta sa primeasca si pe cele-1 alte tomuri.
Poftesc dar si pe fratia ta ca sa i le Incredintezi sa mile
aduca. Acestea cu dragoste. Iar anil fratiel Tale ti poftesc
de la Dumnedeti multi si de mantuire pricinuitorY.
1832 Ianuar 31.
Al Preaosf. tale Intru Christos
lubit frate,
Grigorie al UvgroVlahief.
[Original] .
(Academia Romaua, M. B. Vol. 8).
In urmatarea scrisdre trimish tot OcarmuitoruluT
provizoriti al sf. MitropoliT se trateazh de afacerT ba.-
nestT, pe care le gera in faptg tot Mitropolitul
Grigorie, cum vedem, de si era in Basarabia. Lo-
cotenentul seti, pus de RIO, nu indrasnea a face
schimbari, permutarT, oil a regula in afacerT de
banT ceva, fail maT inainte a area stiinta qi voTa
exilatuluT Mitropolit Grigorie. Averile bisericesitl pe
aceste vremurT nefiind secularisate, ele se adminis-
trail de cata Mitropolici si EpiscopT direct. In
www.dacoromanica.ro

100 DOMMENTE INEDITE PRIV. LA
acesta epistola se spune precis, cA, Mitropolitul
Grigorie trimitea regulat mijlace baneqtT ex sail.
proin MitropolituluT Dionisie Lupu, care tra,Ta Inca
pe acest timp in Brapv.
Cu cea in Christos freitasca dragoste me" inchin Prea
Sfintiet Tale.
XXXVIII) Scrisorile fratiei Tale ce at trimis scrisa. de
la 7 ale urmat6reI Septemvrie am primit, qi cele cuprin-
clet6re am inteles, ca al numit purtAtor de grija la Mo-
nastirea BucovAtz pe unul din Ieromonahii de acolo, bine
al urmat. Remane a ingriji Preaosf. to pentru trebuin-
clasele cheltueli de aces taleri 484, precum am mai scris.
S'ati primit tal. 4000 (de) Iorgu Comis. (a) proigumenului Bu-
covatz, dupe polka ce ne-al trimis catra Chir §tefan Meitan.
S'au primit deosebita politza de taleri una mie §i se
vor trimite acelor §tiute pers6ne la Brasov. Pentru Igu-
menul Robenu sA va urma dupe cum am mai scris fra-
Oei tale. Iar pentru ace taleri 500 ce i se mai cerea de
la casa datoriilor indreptat scum, dupe scris6rea fra-
Oel tale, remaind a-I respunde D-lul Dvornicul Dimitrie
Bibescu 1a7Chir §tefan Meitan.
Al frA4iel Tale in Christos Irate, [Feird data].
Grigorie al Ung7 o
(Academia Romanii, M. B. Vol. 8). [Original].
Din acesta Epistola sá constata ca trecend din
viata fostul §i ultimul Mitropolit Grec in Mitropolia
Ungro-VlahieT, Nectarie, care, dupe paretisirea (di-
misionarea) involuntara, se retrasese in Brasov,
unde a §i murit, Cara a trimis la Brapv pe Direc-
torul MitropolieT, Nicolae, de a lua parte la cata-
grafia avereT decedatuluT. Acesta de sigur, pentru
eh in pretinsa sa avere erati qi multe lucrurT de ale
MitropolieT, pe care demisionand luat cu sine
si
Vlahiet.
s'ad
le-ad
www.dacoromanica.ro

1310RIA NAT. POL. BSI BISERiCtSCA A ROMANIE OR 101
la Brasov, insusindu-si-le. Acesta-T Mitropolitul care
a ars sub dealul MitropolieT, in ajunullesira sale
din Mitropoliat, un numer insemnat de documente,
privit6re la domnirea fanariotilor in Stat si Bise-
Dumn0ai sa,-1 odihn4scg, dar none Romani-
lor ni-a facut o f6rte mare pYerdere, neinlocuitg.
De la Mitropolie si de la Logo feria cea mare a Wet
de jos.
XXXIX) Dupe anaforatta ce at. facut D-lor Boerii MA-
riel Sale luf Voda pentru pricina datoriilor reposatului
Parinte Nictarie, Proin Mitropolit scrisarea cinstitei Ce-
saro-CrAekttel Aghentil catra cinstitul magistrat al Brar-
vulul, sa orAndueqte din partea 'terel logof. Neculae al Si.
Mitropolii ca se, mearga la, Brasov apre sAvircirea color
poruncite, adica a facerei catagrafiel a avutului numitului
reposat PArintelui Nictarie §i a altora ce trebuina va urma
in pricina acdsta.
1825 Octomvrie 23. (Original).
Grtgorie al Ungro-Vlahia. M. Ralet vel Logofet.
(Academia Romanii, M. B. Vol. 8).
Dupe Eterie orY Zavera, Turcia intelegend, ca
Grecii din Principatele Moldavia si Valahia s'afi
folosit enorm din veniturile Monastirilor clise in-
chinate, precum si din veniturile tuturor functiune-
lor publice din aceste Principate, pe care adese le
ocupa numaT a, prin mij16ce materiale au putut
a'sT continua marea idee de independents natio-
nala. Dupe incetarea Revolutiel din 1821 si dupe
numirea Domnilor pamentenY in 1822, Turcia tre-
(PM' din somnul indolent prin imboldirile diplo-
matia occidentale s'a hotarat in fine si a suspendat
si pe Egumenii GreeT de pe la Monastirile clise in-
chinate. Acest ordin al Imperatulul a si fost pus in
aplicare imediat de Grigorie Ghica in Valahia si de
si
www.dacoromanica.ro

102 DO 1/Iva,NTI2 1NED TE PRIV. I A
Sandu Sturdza in Moldova. Dar pentru ca Monas-
tirile si Patriarhatele din Orient, carora era in-
chinate tote monastirile mart si bogate din Princi-
pate, esceptandu-se numaT cate-va, nu ar fi avut
cu ce sá se intretinA, dach li s'ar fi suspendat cu
totul or / -ce venituri din terile Romanilor, s'a con-
venit, dup6 insistenta Rusid, spre a se putea susti-
nea acele monumente ale Ortodoxiei, de a li se
trimite anual acolo de tetra Egumeni/ Roman/ de
aicea o sums fixa, in comformitate cu vointa ex-
primata a Ctitorilor. Romani/ trimiteati regulat a-
cele sume, dar unde sä se multameasca lacomia
calugareasca Greceasch! vroYati sá puna din nal
mana pe aver /, intrigad in Constantinopol, insistau
pe la Consul /, conrupeati cu ban/ pe Vizir/ si Pasale
numal si numal sa puna ghiara din nob. pe averile
Monastirilor. Asa sta cestiunea sand Romani' din
Valahia, amenintat/ de primejdia ce-/ astepth dab.
ac6stit jalba (petitie) cats Imp6ratul Turcesc si cer
cu insistenta a li se pazi privilegiile haraclite si a nu
ingAdui pe Egumeni/ Gred sá revinh". in Principate.
Petitia este scrisa% intr'un stil energic si documental.
Romani' ap6rh drepturile for si arata abuzurile
ce s'aii facut in restimp de semi/ de Grech clericT, atat
in Ierarhie cat si pe la Monastir/ si in Stat. Romani/
Meuse o cestiune de viata nationals din acestA
afacere, care se 'Ate considera si ca un plebiscit,
pentru ca in petitie sint subscris/ atat Clerul cat
si tot' boeri/ mar/ si micl. Eil n'am intimpinat o
alts petitie, in care sa se fi subscris atatea nume.
Cu tote acestea, Turcu este tot Tune, si Grecul ca
mat dibacit si mat cult it insala, si in curand, cu
t6te promisiunele si nizamurile imperatest/, Egu-
menii Gred revin in Principate store mereti si
fare mile din sud6rea Romanilor ban/ nenumerag,
nu spre a-T trimite la destinatiunea lor, cAcT, 'Ate
ist
ai
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. $I ntsERicscA A ROMANILOR 103
atund s'ar maY putea justifica, ci spre aqY umplea
pungile lor, ale rudelor lor, qi a duce in Principate,
sub ochil Romanilor §i in dispretul lor, viata sar-
donica qi sardanapala. Ac6stA stare de orgie a durat
pane in timpul Domnulul energic Ioan Cuza, care
a decretat Secularisarea. Aqa s'a terminat ac6sta
urita qi trista pagina din istoria Bisericesca a Ro-
ramilor.
XL) La prea strAlucitul Graf al prea puternicii Impe-
rA,tii, Not credincTOsele i prea supusele raele, Mitropolitul,
Episcopii, EgumeniT, Boerii §i top locuitoril deoblte, parte
bisericeasct qi mei-eneasca, ai acestui choler imperAtese,
cu adaned inchinAcTune pAnA, la pAment facem arAtare, ca
din bogata milostivire parinteasca lubire, ce dintru in-
ceput ati avut §i are imp'6rateasca mArire pentru odihna
i repausul ticalosei raele a acestel Seri : Inteleend, cu des-
tule dovecli in faptA, cftte reutAtT au suferit de la neamul
Grecilor, din ceasul ce s'at inculbat in pAmentul nostru,
au cunoscut §i prApadenia ce au fAcut mAnAstirilor terei
calugariT Greci, caril prin viclenile lor mij16ce fAtArni-
ciile lingu§irei au fost intrat nu numal pe la t6te manAs-
tirile terei, adica §i la ale Orel la cele alaturate la cele
de jos, ci qi la scaunile Arhiere§ti ale MitropolieT ale
Episcopiilor, prin gr6znice dArl de banl la Domnil Greci
§i la Mini§triT lor pant and in cea d6 p6 urmA le-at
adus in desAverlitA prapAdenie §i in robire de datoril §i
pe la streinii suditi, atat Mitropolia i Episcopiile cat
tote manastirile, cAutandulT numaT de interesurile lor qi
ale neamului lor. ca nicte streini nedoritori de lueru-
rile neamului nostru, au instrAinat prin vinderi mo§iii,
prAvaliT §i hanuri, §i din acareturile lor ce a>s fost inchi-
nate de moqii stramociii noltri, ca cu rodul lor sA se
tie aceste manAstarl, cu hotarire ca in veci sa fie nestrA-
mutate de la desnsele). De aceea ni qi hArAzit Ant
§i vrednic de inchinAciune imperAtese firman cu hot tie
qi
ci
qi
qi
¢i
(Bi qi
si
reek
www.dacoromanica.ro

104 DOCUMENTS lisTEDITE PR1V. LA
ci poruncit stracnica catrA Domnul nostru, ca de la tote
drtgatoriile Bisericestl sa se lipsased calugarit Greci, a nu
mal fi nici de cum si in locul for st se aceze numal cd-
lugArt pAmentenT. Acest nizam l'au ci pus Domnul nostru
in lucrare, precum cele-l-alte, dupe imperateasca po-
runca, lipsind pe Egumenil Greci din tote mandstirile
asazand cAlugarl numal din pamentent. Pentru care acesta
mare facere de bine ce au aratat prea milostiva Imperatie,
hirdzindu ne inoirea acestul privilegh4 vechia., ce a-
vut acesta tical6sd tad, chelerul imperatesc, nu sintem
vrednici BA multamim dupe euviinta prea puternice Im-
01.41; ci rddicAnd mans de rugAclune cAtra a-tot puter-
nicul Dumne;let, fl rugam cu ferbintala ca sa umbreasca
tot-deuna sub Dumnaleeasea mila sa, pre Marirea Imp&
ritOet Tale, -iindu-o in vecT biruit6re asupra vrajmasilor
nestramutata, eu tote fericirile deplin, ea BA putem fi ci
nol ocroticl subt aripile mArirei Tale. Dar fiind-ca, de la
o vreme inc6ce Egumenil Greci, ce au fost pe la manas-
tirl, nu numai le-au lasat de s'atl dAriipanat ci multe din
acareturl le-au vendut, ci si la grele datorit supus,
pentru el atara de dobfindlsint insArcinate ci (cu) peste o mie
de pungi de banl, datorie facutd de denkiii in vremea E-
gumeniel lor. No!, embaticurile care le da Egumenil Greet,
trimitAndu-le ci alt adaus mar mult, li-am scris, ca BA'sl
cun6sca ci datoria, dar ei niel cu acele empaticiuri cu adaus
nu se multAmesc, ci cer mat marl, care nu se pot; nici
datoria, care o au facile() insuel el, nu vor sa o- cun6sca,
vrAnd ca cu aceste chipurt se urmeze in protiva bunel vo-
ine si hotArirea ImperatieI Tale mariri si sa strice inoirea
privileghiulul vechiti ci sa vie laxasl el aicea sa fad, cele
ce au mat facut, eau ci mal rele, spre a be desradacina cu
totul. Pentru acestea cu lacrimi ne rugAm sa se rnilosti-
veasea, prea puternica Imperatie $i precum ne -au miluit Cu
se6terea de aicea a Egumenilor G-reel, a§a sa ne milueasea
gi cu hotArArea pentru cele ce sa cuvine sa dam cu slant
haticerif imperAtesc. i fiind-ca calugArif Greet de la o
kii
§i
rail
§i
le-ail
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. SI B.SERICtSCA A ROMAN1LOR 105
vreme inc6ce da pe fieq-care an enbatichit la mAnAstiri'e
din jos suma banilor, ce in osebit catastih adeverit cu is-
caliturile nostre se arata, care se trimise fi acela spre a
se vedea li a se hoeiri de prea puternica Imper Atie; lar
mal 'nainte da un putin ajutor, adicA din prisosul venitulul
tritnitea la manastirile din jos acea ce era oranduit de r6-
posatii ctitori li pre cat era prin putinta ; cAcl aceste mA-
nAstiri sint dat6re pe langA embatichiuri sa facit ajut6re
qi la vremi de trebuinte Wei, dupre cum Ili la alte dart
s'atl urmat. Si insu§i Patriarhul Ierusalimului prin seri-
s6rea sa of leat 18 i6 ail b;ne primit acest ajutor, 4icend
sa se tie in samA §i cate alte neobicinuite dart sa vor oran-
dui pentru trebuinta Orel, deob§te la tote ruanastirile, care
ajutor c'acum s'ail. urmat, cand qi nol am jertfit din pri-
velegbiurile n6stre pentru plata datoriilor Wei. Si aqa cu
acest chip qi mila care au facut cu nol prea puiernica Im-
p6rAtie cu scaterea for de aict sa se pAzasca, li mAnAstirile
acestea sa path, cand va sa'qi vie la starea cea dintaill cu
dregerea Ion, izbivindu-se ski de datoriile cele grele.
1825 Noemvrie 6.
(Copie). (Academia Rouana. Manus. M. B. vol. 8).
Grigorie al Ungro-Vlahie, Grigorie Arges, Neofit Rim-
nic, Chesarie Buzeu, Protasie Aghiografit, Theofilit Radu-
hot, losif Arhimandrit Cotroceanu, Samuil Arhimandrit
Vctcare,stii, Vartholomeiu Mihlietu, Bonifatie Sarindareanu,
Grigorie Egumen sf. loan, Roman Arhimandrit Zlatarenu,
Eftimie Egumen sf. Ecaterinet, Pahomie Stravopoleanu,
Gluorqhie Ghica vel Postelnic, Constantin Cretulescu biv.
vel Ban, Const. Bataceanu vel. Ban, Mihalache Ghica vel
Visternic, Theodor Vacetrescu vel Dvornic, lordache Vet-
cetrescu vel Dvornic, Scetrlat Gradisteanu biv. vet Dvornic,
Dumitrache Racovita, loan i,5tirbe1 Dvornic, Fotache Stirbel
Dvornic, Dimitrie Ghica Dvornic, Mthalache Racovita vel
Logof. Constantin Cdmpineanu vel Spatar, Nestor vel Lo-
gof6t, Scarlat Mihalcea biv. vel. Logofet, Miluzlache Cor-
nescu biv. vel. Logoftt, Chrisoscoleu, loan Falcoianu vel.
Logo fet, Dumitrache Ralet, Pane Costache vel Logofet,
Mihat Filipescu vel Ilatman, Alexandru Crefulescu vel
www.dacoromanica.ro

106 DOCUMENTE INEDITE PRIV. LA
Dvornic, Filip Lens vel Aga, Constantin Baleiceanu biv.
vel Aga, lonita Falcolanu biv. vet. Aga, Constantin Cor-
nescu, Alecu Valara Aga, Const. Cantacuzino Aga, Duna
trache biv. vel Clucer, Constantin Ralet Clucer, Constantin
Fitipescu Clucer, lordache Stirbel Caminar, Gheorghe Dru-
ganescu Caminar, Gheorghe Dadulescu Caminar, Barbu
Stirbei Caminar, Nicolae Balcescu Paharnic, Raducanache
l'arcasanu Paharnic, Constantin Closca Paharnic, lorda-
che Tufescu Stolnic, Grigorie Paladi Stolnic, Petrache A-
nion Stolnic, Const Boranescu Stolnic, lonache Stanescu
Stolnic, Dumitrache Nazanescu Stolnic, Raducanu Poenaru
Stolnic, Loan Druganescu Stolnic, loan Perdich(id)e Stolnic,
Dumitrache Stolnic, Grigorie Cantacuzin Comis, Constantin
Cretulescu Comis, loan Sldtineanu Comis, Mihail Greanu
Sardar, 7 (Masa Carabulea Sardar, Raducanu Trastianu
Sardar, Dimitrie Greceanu Sardar, Alecu Carabulea Sar-
dar, Constantin Bobeig Sardar, Grigorie Obedeanu Sardar,
Gheorghie Medeln., Christache Greceanu Medeln., Nicolae
Facleanu MedPln., loan Darsanu Medeln., lordache Po-
rumbaru Medel., Alecu Boranescu Medel. Raducanu Me-
deln., loan Medeln., Costache Poenaru biv Clucer, ZahariP,
Pane Buescu Slug., Gheorghe Mehtrupoiu Slug., loan Chi-
ricescu Slug., Dimitrie Balescu Slug., Fotache Arion Slug.,
Dimitrache Farcasanu A,Sfatrar, Constantin Falcaanu biv.
Logofa, Sotir Slug , Alecu Popescu Slug., Mincul Mardaghin
biv. Vist. Neculat Egorneanu Slug., Constantin Calistrat
Satrar, Stanciii biv. vel. Pitar, Loan Segrbanescu Clucer,
loan Mihalescu biv. vel. Log., Constantin Mavrodin biv.
Log, Neculat Petra chi Pitar.
In acesta epistola se vorbeqte de abusurile hiro-
toniilor pe baM, de dkrile asupra preotilor ,§i de
darT fi asupra preoteselor §i diaconeselor veduve,
precum §i asupra orfanilor preotilor. lath' ce facea
in epoca fanarioth Ierarhia spre a starce banT i
Tarii§i banT de la clericiT inferiorT in genere. Mitro-
politul Grigorie, gAsind acest abuz qi in Eparhia sa,
a mijlocit la Guvernul tereT qi s'a suspendat darile
arbitrare qi nedrepte de-asupra v6duvelor preotese
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POI. SI 131ShRICASCA. A ROMANILOR 107
§i diaconese, si maT ales de-asupra copiilor orfani,
numai pentru cuventul ca parintele for fusese preot,
trebuia sa plateasca darT §i birurT. In Eparhia E-
piscopiel de Rimnic se urma Inca aceste darT §i pe
la 1825, pentru care Neofit Episcopul mijloce§te
catra Grigorie Mitropolitul de a interveni spre a se
sc6te din bir uniT din preoti §i mai ales v6duvile
preotilor si diaconilor cum §i copiiT nor. Lucrul s'a
i realisat prin mijlocirea Mitropolitului catra Cal-
macamul Cruovei.
Cu cea in Christos irettasca dragoste aghie Rimnic.
XLI) Priimind instiintarea ce ni face fratia ta pentru
pricina preotilor hirotonisiti Dechindea? cä ei s'ar fi apArat
la oi induelele Hazmeturilor, precum prin anafora .a ob
steasei, s'ail gas4 cu tale, inse preotesele i diaconesele
veduve, si copii seimani de preoti, nu numai cá nu s'ar
fi apArat la acest5, wades, ci s'ar fi apucand Ili la dare de
barn, pentru care si nu lipsiam a respundo fatiel tale: ca
am facut arAtare unde se cuvine, si ni s'aii dat incredin-
tare eA, se vor face de al doilea porunci ale aces Vistirii
spre a nu se supara nici pieotesele si diaconesele cele v6-
duve. Iar pentru copii nu se cuprinde In anafora. Ci fratia
ta vel lua aminte si vel veclea ce urmare se face $i de aci
inainte. Iar pentru de a fi apArate preotesele si diacone-
sele v'ecluve de bir, sint date porunci In done trei randuri
de cats cinsfta Vistierie $i nici arum si nici pe urma a nu
fi suparate de catra zapciii politicesti si fratia ta vet ara,ta
si D-sale Calmacamului, prea iubitului nostru in Duhul
Want fill, a seri catra ispra,vnicatura sá dea porunci zap-
ciilor a se parasi a supara pe unele v6cluve de acelea, cdel
not vedera A, in Eparhia nastrg, nu se urmeaz/ acest ea-
tahrisis (abuz).
1825 Avgust 11.
Sint al Preaosfintiel tale in Christos
iubit bate,
Grigorie al Ungro-Vlahief.
[Original]
(Academia Romtine, Manusc. M. B. Vol. 8).
www.dacoromanica.ro

108 DOCUMENTS INEDI 1E PRIV. LA
Sh vede ca dupe Zaverh mad remash-se bande
de talharT, arnhucT si streinT cariT trhia6 din talliariT.
Am intimpinat in documentele Moldova' ca a fost
nevoit Domnitorul bandit Sturdza a trimite potere
inarmate in pertile muntdse spre a starpi bandele
de talharT, remase din Eterie, si care se retrhshse
in muntT. Asa a fost de sigur si in Valahia dupe
Zavera. Aci in epistolh avem un fapt de felul a-
cesta, ca talharii au caznit inteatata pe Egumenul
de la Bucovatz, in cat a remas cu epilepsia din
causa schingiuirilor. Ne mat putand Egumenul servi
cere sa fie inlocuit, ceea ce i se admite.
Cu cea in Christos fratasca dragoste aghie
XLII) Atat de la precuviosul Arhimandrit Jitianu, cat ei
de la insufg cuviosul Egumen Bucoviceanu am luat pliroforie
(inetiiMare), ea, in anul trecut prins fiind de talharT, dintr'a-
cArora cazne aft remas cu patima de epilepsie ne mai
putend ingriji de manastire, se r6g5, sa orinduim alt Egu-
men in loc, la acea ManA,tire Bucovel. Scriem dar fra-
tiel tale ca se primeeti atat socoteala de daraverA ce va
fi facut papa acum, cat i cusurul banilor manAstireeti ce
mat grit asupra-Y, pc care ni le veT trimite aicea, impreunA
cu banii. lar dupe Emma, scoOnduse copie sa remae la
MAnAstire spre ei de o cam data, sa orindueeti vre
un om bisericese, cu frica lui Dunme;leil, ca se ingrijasca
de lucrurile IVIAnAstirei. a nu se face vre-un sfitarismos
(eustragere), sA, nu fie fuse vre unul ca popa lordache ce
aft fost rinduit la Jitia, ca, macar de at. trecut vreme, dar
nu-T va mistui, fiind-cA, banii sA, cer. Ali acel obraz sa
p6rte de grija bine atat de cele din launtru ale MAnastirei,
cat ei de cele din afarA, pan& vet lua al doilea respuns.
1825 Iulie 26.
Sint al frAtiei tale in Christos frate,
Grigorie al Ungro Vlahiei.
[Orginal].
(Academia Romana. Manus. M. B. Vol. 8).
Rimnic.
si
efiinta
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. SI SISERICESCA A ROMANILOR 109
Omul si viciat din fire n'are lecuire, slice ye-
chia clic6t6re, si lucrul se adevereste. In acesta
epistola avein doi EgumenT Motreanu 1 Butocenu,
cariT de si clericT, de si superiorY de monastirT, nu'sY
pot pune frfai naravurilor for inrautatite. Se cearta
cu luniea, se bat, nelinistesc 6menit Faptul este de-
nuntat de insusi Domnitorul Grigorie Ghica, si-1
face cunoscut MitropolituluT si a atrage luarea a-
minte a EpiscopuluT loculuT, ca se faca chipurT se nu
se maT petreaca aseminea scene rusin6se din partea
tagmeT duhovnicesti. Pe timpul acesta pe la Ma-
nastiri EgumeniT er' Romani, dar educati in mo-
ravurile Egumenilor GrecT, asa ca imbracandu-se,
ingrasindu-se, imbogatindu-se incepuse a sburda
de bine ca si Egumeuii GrecT. Dar nu puteati sA se
resfete pentru ca era' RomanT, stall sub imediata
jurisdictie a IerarhieT tereT, si indata era]. suspendatT
din posturile lor. Cu EgumeniT GrecT nu era tot
asa. Petreceati. cum li placea si sama in Ora nima-
nuT nu dadeatl, pentru ca stall sub jurisdictia str6inA,
a loculuT unde era' inchinate acele MonastirT, pe
cand eT petreceati si se desfatati in paguba rnoralita-
teTpublice in Orile n6stre. Multe umilirT am maT su-
ferit de la streim, Damne Sfinte ! Sa dam marire luT
Dunanecleti CA am scapat de acele injosid.
Cu cea in Christos freitasca dragoste aghie Rimnic.
XLIII) Maria Sa iriltiintat de niste netrebnicii, cue
s'ar fi urmat de catra cuviosiI Egumeni Motreanu i Bu-
toceanu, dad s'ati aflat acolo in partea loculul, Inca $i
WAY ar fi pricinuit unora dintre locuitorl, i cu parapon
asupra fraciei tale, de ce se Ingadue a se urma unele ca
acestea de c Ara eel Bisericestl acolea In Eparhia fratieI
tale si sa nu dal cuviinclos nizam; Ni -au poruncit s cer-
cetam 0, dam pliroforie Mariei Sale. Pentru care nu
reti
si
s'aa
www.dacoromanica.ro

110 DOCUMb/sITE INEDITH PRIV. LA
lipsim a aerie fraliel tale, ca, fail de zabava sa cercetezl
ce fapte netrebnice urmat de catra numitii doh Egu-
men1 i sa ne gi fit &Melte blagoslovit.
1825 Septemvrie 21.
Al fraciei tale in Christos lubit frate,
Grigorie al Ungro-Vlahiei.
[o,igina J.
Academia Romana. Manus. M. B. Vol. 8 .
Din acesta epistola sa constata ca Episcopil si
Mitropolitul terei erau convocati de Domn de cite
on cereal trebuintele natiund, spre a pune la tale
afacerile Ord.
Cu cea in Christos fra(asca dragoste aghie Iiimnic.
XLIV) Maria Sa prea Inaltatul nostru Domn asta 41
mi-au poruncit ca sa scriu fratiei tale, ea in cliva cand
vet primi acesta scrisore sa to scoli sa vii aict in Bucu-
re§ti, fara alta zabava, fiind trebuinta de venirea neapa_
rata a cate trek Episcopt. Si fin fra0a to sanatos.
1825 NoenaN rie 1.
Al fratiel tale in Christos frate,
Grigorie al Ungro-Vlahid.
NB. Tar de vel avea vre-o mare trebuinp., cu luminata
porunca Mariei Sale to vel int6ice inapt
Mitropolitul Grigorie ajuta cu barn atat pe fostul
Mitropolit Dionisie Lupu cat si pe Episcopul de
Arges Ilarion, caril stau in Brasov inch din 1821,
unde s'au refugiat din pricina Zavere. Eli ncavend
averi propriT se sustineau in streinatate cu banii Mi-
tropolieY si a Episcopiilor respective. Dupe ce au
fost depusi, din cause cunoscute, Ierarhia terel con-
tinua a li da ajutor pentru sustinerea nor, dqr numai
sail
inqtiintezt
ss
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. F BS. A ROMANILOR 111
din veniturile Mitropoliel. Pentru acest cuvent, Gri-
gorie Mitropolitul intervine pe Tanga Neofet Epis-
copul de Rimnic de a trimite si el din economiile
sale si ca particular ajutor banesc a celor ArhiereT
aT Ord si cariT erail afara de Patrie, din imprejurarT
politice. Si din acesta mijlocire se vede inima buns
si simtul de compatimire ce predornina sufletul a-
cestuT prelat model. Cu trite eh Mitropolitul Dionisie
in protestele lui la Imp6ratul Rusiel si la Divanul
t6174 contra suspendarer Sale din Mitropoliat, lupta
contra MitropolituluT Grigorie, de si nu-lataca per-
sonal, recunoscendu-T calitatile sale de om biseri-
cesc, invetat si moral.
Cu cea in Cltrzstos frettascd dragoste aghie Rimnic.
XLV) Stiut este fraciet tale ca dintre fra0i Arhieret ce
dupe intamplare se afla petrecend in Brasov, Preasf. Sa proin
Mitropolitul Chir Dionisie gi proin Argesiu, Chir Ilarion, se
afla intru mare stenahorie (stramt6re) de cheltueala, si pad-
mese patimi improtiva firel, care neaparat SO cere hrana cea
de tote 4ilele. Si. Mitropolet, cu t6ta stramt6rea ce are,
cat s'ait putut din vreme in vreme I ati. ajutat §i-I ajuto-
reaz5, ; inse nefiind de ajuns acesta ajutorinta, ce li se face
de aici, la care hpsa ce an numi0 fray( inteacea tern
strains, indemnand pohtim i pe frA0a to ca sa fact a-
jutorul ce va fi prin putintii, nu din prisos, fiind-ca stim
cä prisos nu at inteac6sta vreme, ci din lipsa aceea, din
care §i insi-ne iconomisim, ca caste qi cu ruqine nou5, a
lasa la acest fel de peristasis (imprejurare) frail patrio0 ajuno
la acesta stenahorie, din pricina lipset cheltuelet cet de tote
4ilele i pe langa rusine nici de prihanirea 6menilor nu vom
putea scapa. De aceea precum, 4icem mat sus, arataVi
friitia to dragostea fratasca cu ceea ce putir0 to va slo-
si
www.dacoromanica.ro

i 12 DOCUMr,NTE INED1IE PRIV. I A
bozi, ca sä se epedisasca, (ulureze) 6re§ cum stramtorarea
cea mare a numiOlor frati patrioci.
1825 Avgust 9.
Sintem al fratief tale in Christos
lubit frate,
NB. Pofta frOel tale pentru parintele Neofit Tisma-
neanu de adastarea banilor Cutiel sa va pune in lucrare.
Lemnele cele de tisa va sa fie pentru ferestrele bisericel
sfintel Mitropolil, pentru ac6sta volam sit fie cu deosebire.
Acorn de vreme ce nu se p6te, vom griji de alt fel de
lemn.
Alta corespondents tot pentru Egumenul Bucovatulul,
ca, alb predat aicl socotelele.
1825 Avgust 18. (original)
Grigorie al Ungro- Vlahie.
(Academia Romina, Maims. M. B. Vol. 8).
Pana la declararea Bisericd nostre nationale de
autocefala, si care fapt s'a indeplinit sub Guvernul
trecut liberal, si la care a conlucrat f6rte mult DI.
Dimitrie A. Sturdza, de la acesth epoca Sf. Mir se
sfinteste in Ora. Pang, atund it importam sail din
Constantinopol sail din Rusin. AcestA importare se
facea cu cheltueli si numai de catra Mitropolitii
Principatelor. La cheltuelY contribuiail in timpurile
vechT si Episcopii Eparhioti, pentru care cuvent
se abusa, adica se impunea o dare asupra preo-
tilor celor ce cereal Sf. Mir. Meritosul Grigorie
vNend ca acest lucru este un abuz si o simonie
indirecta, pentru ca Sf. Mir se da canoniceste in
dar, a luat dispositil de a aduce el singur cu chel-
tueala Sf. Mitropolil Sf. Mir din Constantinopol si
a-I distribui gratis Episcopilor Eparhioti, numaT
pentru a li lipsi pretextul ca au cheltuit cu aduce-
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. SI BISERldSCA A ROMANILOR 113
rea lui. Sii mai vede din episto16, ca pe liinga alte
presente ce ail trimis la Constantinopol Mitropo-
litul Grigorie cu acesta ocasiune a fost i 12 cas-
cavall din Gorj. Acesta insamna, ca in districtul
Gorj se fabricari cavavali renumiti qi carii eras'
cunoscuci qi la Constantinopol.
Cu cea in Christos freilascd dragoste aghie Rimnic.
XLVI) Din preune, cu doue-spre-4ece cap4ini caravale
de Gorj, ce mi s'ai't trimis, dupe trebuinta ce Taste, am
primit qi fratasea scrisore a fratiel tale, insemnat6re pen-
tru trimiterea lor. Cat li pentru cele catra nob doll& Mu10-
mese f6rte dragostel frateqti, Tar pentru celel-alte doue-spre-
gece ce sint sa, se trimi0 la obrazul eel iltiut, vei opri pre ul
ce costiqesci din bani! §c6lelor qi'i vom respunde nob aid,
pentru care §i nu lipsiram spre respuns, find al fratiet
tale in Christos Yuba frate.
Grigorie al Ungro-Vlaltiet.
1825 Septemvrie 20.
NB. Pentru &Antal Mir am avut grija §i s'atl mai tri-
mis acum alte done ploschite, pentru a caruia mulVtmire
O. vor trimite langa alte F,Ii acestea caravale kii cu vreun
ocazion vrednic de cedinta, cand se va afla, vom mai
trimite parte §i fatiel tale, atat numai sa albI grija sa
nu-1 precupeasel eel dupre afara, precum m'am inqtiintat
ca se urmeaza la o Eparhie. Ca pentru acesta cheltue§te
la aducerea 14 precum alta data a§a §i acum, numal Mi-
tropolia, ca 0, se taie tote pricinele de vencla.ea celor sfinte,
cand mai 'nainte tout cheltuiala se facea de Episcopil, Tar
Mitropolia remanea numai eu zeticneala. Iar de nu ai mare
nevoe p6te sa, remae trimiterea Sf. Mir, 'Ana cu ajutorul
lui Dumnerlet i. vim veni fratia ta. i sa am respuns.
(Academia Romans. Manus. M. B. Vol. 8).
Mimics Oztitodemdi Routing. 2.
www.dacoromanica.ro

114 bOCUMETsITE INEDITE PRIV. LA
In scrisorea urmAtare se descrie de cAtra Mitro-
politul Grigorie un abuz bisericesc si se combate
cu multa prudenta, adica obiceiul bigot, ce-1 aveati
unit dintre crestinif RomanT, ca dacA se vor ca1u-
gari inainte de mdrte, sent sigurl de mantuirea su-
fletului lor. Acest obiceiti ajungend de mods, multi
se calugareat in timpul vre-uneT bole, s'apoT chnd
se indreptau nu numaf ca nu se ducea la Monas-
tirea unde se faghduise, nu numai ca nu ducea
viata monahala, ci din contra remhnead in socie-
tate, ba incA traiati in casele lor, ca si maT inainte,
cu femeile lor, de si erati cAlugArT. Mitropolitul
Grigorie a luat imediat masurT de a starpi acest
WI in Eparhia sa Mitropolitana. Despre acesta
cestiune intrebandu-1 si Neofet, Episcopul de Rim-
nic, tl r6ga dea deslegare de urmarea ce trebue
sa tins cu acestI calugarT. La acesta respunde Mi-
tropolitul : CA ceT cp s'ati cAlugarit maT de de-mult
sa -T lese in pace, Tar ceT mg de curand sa-1 ne-
voiascA prin Protoierel sa se duch pe la Manastid
si se numaT convietueascA cu femeile lor. Cht pen-
tru viitor, sa fie cu multa greutate la calugarie
sa se opreasca chTar, pentru Christos nu s'au
r6stignit numai pentru mantuirea cdlugarilor, ci pen-
tru a tuturor CreOinilor deobole. De aseminea da
povatA, EpiscopuluT de Rimnic si asupra duhovni-
cilor (confesorilor), CA se nu li se mai dea tidule
de duhovnicie (dreptul de a ispovedui) de catra
ProtoTereT, cum se facea maT 'nainte si la Eparhia
MitropolieT, ci eel ce voeste sa fie Confesor sa vie
la Episcopul sett respectiv si cercetAndu-se daca
merits sa i se dea atuncT carte de duhovnicie, dup6
ce i se citeste de Episcop ritualul obicInuit. Aproba
mesura luata de Episcop de a lua tidulele de du-
hovnicie eliberate de ProtopopT si a li interdice
dreptul de duhovnicT. Se vede c6, si din aceste tidule
tfagea un bunisor venit ProtopopiT acelor vremurT.
qi
cc t
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. SI B. S ERICESCA A ROMAN1LOR 115
Cu cea in Christos fratasca dragoste aghie Rimnic.
XLVII) Am v64ut aratarea ce ne face ft-4a ta, pentru
reta obielnuinta §i catahrisul (abuzul) ce se urmeaza, la acea
Eparhie cu cinul calugAresc, li mai virtos pentru lArbati cu
muerf Bi mueri en barbati, caril bolnavindu-se s'at obicinuit
de cer cinul caluAriei, qi apoi multi dinte6nlii radicanduse
din bola vietuesc tot ca rnai inainte cu femeile lor, gi cer
povata in ce chip Be urmezi asupra unul r6u obiceit ca
aeesta. Respundem fratiei tale, eh' cat pentru cele mal na-
inte urmate catahrisuri nol nu avem a da sama, §4i ur-
meaza ale trece cu vederea. Iara pentru cele ce se luereza
in qilele n6stre, fiind-ca avem sa ne dam sama, avem da-
torie neaparata ca sa ne sirguim cat vom putea a le in-
drepta qi a urma lute° glasuire cu alezeminturile aposto-
lice§ti qi can6nele soborniceqti. De aceea §i gicem : ca bine
al urmat de al dat porunci a nu se mal calugari prin sate
cu nici un fel de pricinuire, tli ac6sta sa se 0 zasca cu
privighere tot d4una. Iar pentru eel ce se afla calugAriti
qi petrec prin sate, tntr'alt chip nu pot a se parasi de a-
cest ret obiceit, Ara numal cu porunci straquice inteadins
catra Cucernicii Protopopi ai Eparhiei , ca pe unil ca a-
cola sat sa-1 indatoreze sa mearga pe la Manastiri §i sa§1
petreaca viata acolo, on nedand ascultare sa-1 dea negre§it
la bir, li cu acesta pilda sa tae qi catahrisul calugariel
prin sate cii a vietuirei intre femel. Cum §i pentru acel ce
cer asupra Wei a se calugari, fiind-ca calugaria acesta sa
socoterlte silnica, cat vel putea al o opresti, aratand ca
Domnul. Christos nu s'at restignit numai pentru mantui-
rea calugarilor, ci pentru a tuturor ereqtinilor deola§te. far
de se va intampla la vre-un obraz a nu putea sa iconomi
sits o cerire ca acesta, atunci va da legatura mai intai in-
scris cu chezeqia rudeniilor, ca de se va scula din Ma va
merge fara alts pricinuire la Manastire qi ala se va calu-
gari. CAM acest 1.M obiceit se urma §i in Eparhia sf. Mi-
tropolii, insa cu acest chip mai &au inlaturat.
www.dacoromanica.ro

116 DOCUMENTS INEDI I E PRIV. LA
Am v6clut qi reaua obicinuinta a facerii duhovnicilor, ci
§i pentru acesta dicem, ca c le mai 'nainte urmate sa le
trecem cu vederea, afara numat d n duh vnicn eel °ran-
duitt cu tidulele Protopopiei, care bine ai facut de le-al
strans qi 1 -al. oprit de a mai fi duhovn'cI unit ca acest. a.
Tar de acum (nainte on -care din preoti va voi sa se fact,
duhovnic, s5.-1 indatorezI prin Protopop a veni la Episco-
pie Insu§1, qi cercetandu se sa se faca duhovnic de chiar
frAtia ta, dupe orandmala ce ni arat iar Intr'alt chip s t
nu se faca, cAcI acest catahrisis l'acu gAsit §i ai i la sf.
Mitropolie, insa cu ajutorul lul Dumned u s'au indreptat.
Acestea spre respuns, §i sIntem al frati I tale in Christos
lubit frate.
Grigorie al Ung? o- Vlahzei. (orig. .
(Academia Romani, M B. Vol 8). 1825 Avgust 11.
Aci vedem modul cum educau cate odata qi
moralise' superioril pe Inferior" in cinul bisericesc.
Un Protosinghel bate-1a falanga intru atata pe un
diacon, in cat remane cu patima epilepsia din ace."
causa. De aicea Ya motiv eruditul Mitropolit Gri-
gorie §i pe langa cercetarea ce dispune sa se faca
de catra insu0 Episcopal Neofet al Pimnicului
apoi arata eh r §i neted, ca in Biser Ca, n corn-
formitate cu canduele, nu este permi, a bated, ca
este un mijloc barbar, de a moialisa pe tin -va cu
cTomagul qi falanga. In fine enumera tate pedep-
sele (epitimiile) ce pot se dea superimil in biserica,
dar nici odata de a bat , care este sloboda monaz
la diregatoriile cele politice0
Cu cea in Christos tratasca dragoste aghie Rimnzc.
XLVIII) Pe larg phroforie (informare) vel lua functia ta
dintr'acesta alaturata jalbA, ce ne ail dat diaconu Radu de aid
pentru care Intr'adins scriem frhOel tale, ca sa cercl instill
www.dacoromanica.ro

JSTOR1A NAT. POL. *1 B11LRICgEICA A ROMAN1LOR 117
ac4sta pricing (1i) cu scumpatate se dovedesti, ail avut acesta
1361a a epelepsiei jaluitorul ma! 'nainte de batala ce ait cer-
cat de la tiranuljacela Protosinghel sau ate dolAndit'o din
pricing bitaei, si de l'au mat cercat in urma Tarasi b6la
nu Feat izbAvit de acesta, sa fie poprit de slujba diaco-
nieT ; Tar de nu i mal intAmplat de atunc! Ong acum,
sa mal fie adastat inca cata,--va vreme, si sa i se dea voe
a lucra cele diaconestl, Ins cu luare aminte ; Tar pre acel
iran Protosinghel, ce s'ail IndrAznit de Pail batut la fa-
langa, negresit 86,4 p depsesil cu canon bisericesc. Cad
bata'a este slob (IA numal la drezatorille cele politicesti,
tar nu st color biseri esti; cael ifserica c, tr'u eel ce gresesc
on ce cu t-r sau altg, faptl in protiva datoriilor, in
be de bAtae intr buintazA sfatuiri duhovnicesti, povatuiri.
dojanire, canon, matani!, de post, in cea de p6 urma,
of tisenia adeca depgrta ea de la cele sfinte, i cu aceste
canone pedepses e indrepteaza pre eel bisericestI, Tar nu
cu biltaTa, cea oranduitA nu mat la eel nevoin-
duse a se arata lamuri inaintea lut Dumnec,leu luerator
nerusinat, drept, Ind eptand cuventul adeverului. Asa vel
urma fr tia a ca se lipsasca, prihanirea. Sint al fratiei
tale in Ch istos f ate.
Gr.jor. al Ungro Vlahiet
1825 lure 29
NB Mal 'nainte cam fost scris penttu putine cascavale,
ar acum to poftesc, ca de va fi cu putintl pang la ince-
putul lul Septemvrie sá e ttimita aieea, ca sa le trimirem
noT la Preasf. P tr ath. Iar mal 'nainte de acesta sa ne
nsamnezi pe tru ce t rmaie se face
Prin acesta dispositie Mitropolitul Grigorie opreqte
e Episcopul Neofet al RimuiculuT de a boteza ca
n't sau a fi nun la cununiT, qicend Ca, acesta
ar aduce zadhrnicie ilor sale, §'apoi ca este
nterclis de sfinta pump parcel calugareqti de a fi
§i
§i
Ln
gi
§i
politicegtl,
§i
gi
teat
mpht
www.dacoromanica.ro

118 DO IIMENTR 1NED TE PR1V. LA
naT qi nunT, cum qi oh prin o hotArire din aniT tre-
cuti a Bisericel Mari din Constantinopol se oprWe
acesta Episcopilor. De fapt insa nu §'a tinut acesta
dispositie, pentru cá cunosc ca multT dintre Arhie-
reT, EpiscopT qi MitropolitT, din timpurile n6stre, art
botezat qi cununat ca naqT qi nunT. ApoT este o
cestiune de a se ti dach Arhiereul trebue sA, parte
riguros ascultArile calugarieT qi in societate, fiind
ca Episco, si Mitropolit.
Cu cea in'iChristos fratascd dragoste aghie Rimnic.
XLIX) Intre cele-l-alte povatuiri ce am dat frAtiei tale
§i maT nainte de plecare li la plecarea de aicT la Eparhie,
care nu sintem la indoiala ca se vor pAzi intocmai, pu-
indu-se in lucrare, nu ne-am adus aminte a adauga qi a-
cesta, adeca a nu te indrAzni vre-odatA sA flu nal la bo-
tezul vre -unuT copil, nici na§ la cununie, cum am dice
sa te fere01 f6rte de cumetriT, fiind cu totul zatienite ci
aradicate acestea de catrA sf. PArinti de la partea calugA-
reascA §i maT virtos in trecutil anT de la Biserica cea Mare,
ci precum dice, fail a socoti mai mult de cele ce sA vor
fi urmat maT nainte de procatohil (predicesoriT) noqiri in
pricina acesta. Fria ta prea sA te pade§ti sA nu cup in
vreo ispitA, ca §i noila de la cute -va locuri ni s'ati pro-
valisit (propus) a li botcza copiiT, dar n'am prima, facen-
du-i sA inteleaga cu cuvent ca nu sintem slobodi dupe
canonele Bisericeqti, li s'all tras Ara a ne maT supera. Ala
dar veT urma §i frAtia ta.
Sintem al frAtiel tale in Christos iubit trate.
1825 Ghenar 24.
NB. Precum pentru cele ce am vorbit cu frigia ta prin
viii glas, sintem incredintqi ca se vor padi, ma §i pentru
acestea nu avem indoiala.
[Original]
(Academia Romane, Manusc. M. B. Vol. 8).
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. SI BISERICtSCA A' ROMAN1LOR 119
Epistola ce urmeaza este dovada cea mg puter-
nica despre exilarea ncdrepta a MitropolituluY Gri-
gorie, ca s'a facut prin trAdarea unor boed: cdt 0.i
pentru singurei venclarea ci surgunia mea unit pote
me ticalo5sesc, dar ea me bucur. Spune Episcopulul
de Rimnic, Otcarmuitorul provisoriti al Mitropolid,
ca sufere de neputince qi bole, dar cu tote aceste
aft' mangaere, pentru ca me zdbovesc intru Dumne-
deeasca Scriptura # in teilmticht Arata apoY ca de-
partarea din Patrie nu este din vola sa, ci din pricina
acelor ce au voit se negucitoreascg, Biserica luY
Christos! In post-scriptum se amusaze pe comptul
Arhiereul Stratonichias ca n'ar voi se stea in co-
respundenta cu un surgunit.
Cu cea in Chrzstos fragasca dragoste me inchin
Preasfintiet tale.
L) Cinstita scris6rea Preasf. tale din 3 ale ace§tel cur-
gat6re cu bucurie o am primit, am veclut li cele insemnate,
am primit pe deplin qi cele trimise doue-spre-4ece miT (lei) §i
mulOmesc pentru amCndoue f6rte, f6rte. Me bucur ca, ye
prizeOe Dumne4ell sanatoo, ca, eil adese-orl me lupt cu
b6le §i cu neputinte, precum §i acum nu de mult cu ca un
chip de holera , ci slave Domnulul, blagoslovit O. fie nu-
mele Jul pentru tote, ea, de Ili intru unele me pedepselte
pentru pecatele mele, Tar pentru altele me miluelte pen-
tru bunatatea Jul. Iar mai virtos laid intru cele ce me pe-
depse0e, mila lui nu lipse§te, cat csi pentru singura yen-
4area qi surgunia mea unit p6te me ticalolesc, dar et. me
bucur, §i pentru Ca nadajduesc uqurarea pecatelor mele
in 4itia judecatel li pentru ea me zebovese intru dumne-
cjeeasca Scriptura, §i in talmacire, fail de nici o mustrare
de OHM& pentru departare, ca, nu Taste din vola mea, ci
din pricina celor ce all volt sit negutitoreasea Biserica lul
Christos, li carii socotea ca vor petrece veclnic pre pa-
www.dacoromanica.ro

120 DOCUMENTE 1NEDITE PRIV. LA
ment Ili de morte ffi de judecata ce va ea fie nici odata
aducea aminte. Ci Dumneq11 0, le fie milostiv §i for
mie. Acestea cu dragoste, tar anil fratiel tale sa fie de
la Dumne4eu multi ill fericiti.
1831 Septemvrie 25.
Al Preasf. tale ill Christos lubit frate,
Grigorie al Ungro-Vlahiet.
NB. Parintelui Stratonichias f- am scrii mal nainte o
acrisore nu am primit respuns, nu );ititt pentru ce ? orl
ca ali calut respunsul, on ca sail sfiit Preasf. sa a avea
a face corespondentie cu un surgunit, Ins6 on cum va fi
pricina, eu me inchin Preasf. sale cu cea In Christos fra-
tasca dragoste qi fl poftesc de la Dumne4eil 1ntrega sa-
natate.
[Orginal].
(Academia Romans. Manus. M. B. Vol. 8).
Prin acesth hArtie oficiala se inainteste un plic
din partea luY Cusnicov, deplin inputernicit al Ru-
sid in Principat si Presedintele Adunard PITY.
Secretariatul Statului, anul 1832. April 1. No. 152 Bucure§tY.
Preasf. Sale p4rintelu1 Episcop Bimnic, otcarmuitor
sfinta AlitropoR.
LI) Secretariatul Statului trimitend pe lang5, aeesta ose-
hitt scris6re, en adresa Nara Preaosf. Sa parintele Intro-
polit Grigorie, plecat r6ga pe Preasf. Vostra sit bine-void
a o trimite, fiind din partea Inalt Exelentiei Sale Domnului
deplin Imputernicit, Presedent Cuq(nicov), iar nefiind Prea
Sfintia Sa ajuns la Buzeit, sa va trimite la Foc§ani, unde
Preasf. Vostra veti cunolte cA se aft.
[Original].
Secretarul Statulul, Barbu qtirbe.
ldem Academia Romang. (Manus. M. B. Vol. 8).
gi
Ili
nu's!
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. $I BISERICASCA A ROMANILOR 121
Alexandru Scarlat Ghica, ministrul Ord, autori-
saze pe Episcopul de Rimnic, ca locotenent de
Mitropolit, a-1 subscrie in absenta sa in lartiile
oficiale, pentru ea el trebue sa fie fats la plecarea
trupelor Ruse§tY din Valahia mica.
f Traducere din Grecepte] .
LII) Fiind-ca armatele rusegti precum §i spitalele as a
se radica cat de curand din Valahia mica, ili ca sa nu ur-
meze vre-o Impedicare sail neplacere la pornirea lor, pentru
aceea este inevitabila pornirea mea, ca sa mg aflu acolo.
De aceea qi pentru inscrisurile ce all a se iscali In lipsa
mea, am rugat pe Preasf. de Minnie, care indepline§te
locul Mitropolitulul, ca sa m6 iscalesca in cjisele inserisuri.
17 Mai 1831.
Alexandru Scarlat Ghica.
[Original].
Idem Academia Roraima. (Manus. M. B. Vol. 8 .
Prin urmat6rea scrisore se del povete cum trebue
&á se urmeze, dup6 m6rtea Mitropolitulul Dionisie
Lupu, cu averea §i lucrurile MitropolieT, ce sint la
el. Arath anume ce lucrurT de ale cases, de val6re,
sint intre ale sale §i se caute sa le scOta §i sa le
puny la locul for in Mitropolie. MultAme§te pentru
eh i s'a trimis baniT pentru sustinerea sa. In post-
scriptum is in deridere pe acel ce-1 categorisesc
ca un vendut ;S'i streinci slave Domnulu1.
Cu cea in Christos irettasca dragoste W inchin friitiet tale.
LIII) Cinstita qi mie mult dorita fratasca scris6rea Preasf
(tale) cu dragoste o am primit. i pentru buna sanatate a
tratie! tale §i a tuturor celor impreuna cu iratia ta §i supt
fratia ta, forte m'am bucurat, multamind luI DumnOet,
de la carele rog qi D-lui Logof. Nicolae cea deplina Ana-
www.dacoromanica.ro

122 DOCUMbNTE INEDITE PRIV. LA
tate, §i ca unul prieten §i a multor facetor de bine, dar
ca §i unul ajutator de tote cele ale Mitropoliel §i pentru
acdsta trebuinctos §i de nevoe. Pentru Preasf. sa PArintele
Dionisie, pe carele Domnul sa-1 odihneasca cu sfintii, bine
ap urmat cu astrucara, nu grit la indoiala socotind sinesis
(114elepelunea) diacrisis (prudenta) al fratiel tale, ca yeti fi
facut cinstea euviinci6sa ; atat numat adaug de la
mine, ea sa ye pazip Ed nu intrap intru vre-o clironomie,
numal sa fere§ti dupe datorie luertrile Mitropolii, adeca
Crucea cea cu Sfant lemn, un testament rusesc legat en
piatre, o ear,ja de filde§ facata de D-lui Banul Brancoveanul
alta de cri§tal veche a Mitropolia, o condica a Arhie-
reilor, un rand de carp Chrisostomica ale reposatului Pa-
harnic Sidisis, pe care le- au luat din bibliotica cu vola
reposatului parinte Dosotheiii, eand eram et' asupra biblio-
thecei, dar numal in viata sa, lar dupe morte sa se intdrca
TarA0 la bibliotheca §i altele ca acestea multe §i marunte,
care le cunose §i le §tiii ii Logofetul Neculal, §i Parintele
Iosif Arhimandritul, Doftorul Theodosie, de nu'§i va avea
mintea impra§tiata §i pre la alp bolnavi ; nici trebue sa
se amestece la acest fel de ipoehimen, singur Ara de con-
sult de alp doftori, ca sa nu se auqa cele ce glasuese, ca
ail de a trimite §i banii cei trimit§i pentru cheltuiala, tots
deplin, dupre cum scriep i multamese fratiel tale forte,
forte.
Ptirintele Proin Rimnicul, Chir Galaction, carula cu fra-
tasca dragoste me inchin, 4ml aerie pentru o anafora §tiuta
fratiel tale, la care acum nici vremea, nici locul, nici cele-
l-alte peristatica (imprejurari) nu me ingaduesc sa me ames-
tec, ci-I vei arata EA mai fie ingaduiala, pate ne va milui
Domnul si nu vom muri precum se tome. Acestea cu dra-
goste fratasca. Tara iii poftesc de la Dumneqen tote cele
bune §i de mantuire §i ant mulp terinitT.
1831 Mart 9.
Al fratiei tale in Christos frate,
§i
gi
1i tett
1i
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. *I BIS. A ROMANILOR 123
NB. Prietenilor care (lid ca poftesc sa tie cum me aflu,
sa le spur adeverul. ca un vendut §i strain §i cele urma-
tore acestora, ci slava Domnului.
[Original]
(Idem Academia Romana, Maims. M. B. Vol. 8).
Multumeste EpiscopuluT de Rimnic, Neofit, pen-
tru c`a", f -a tramis banii la timp pentru sustinerea sa
in Basarabia.
Cu cea in Christos fratasca dragoste me' inch,in Prea
Sfintiel Tale.
LIV) Am primit si tomurile cjece la numer, cele trimise
prin dascalul Straton, ale Santului Ivan Gula de our §i
banii de la can judetului doue-spro-gece mil lei. i mul-
tamesc fratiel tale pentru amandoue, acaruia $i anii ii rog
de la Dumneqee. multi §i de mantuire aducatori.
1832 April 24,
Al Preaosf. tale tntru Christos
lubit frate,
Grigorie al Ungro-Vlahief,
(Idem Academia Romana", Manus. M. B. Vol. 8). [original)
Mitropolitul Grigorie, la 27 Ianuar 1832, era
deja la FocsanT si spune EpiscopuluT de Rimnic
Neofet, ca in curand va sosi la Buzeil, unde va sta
cat-va timp. Se inturna din surgunie, din Basarabia;
dar fiind-ca Administratia terd era tot pe mana str6i-
nä, fiind-ca nu putea intra in BucurestT, de dragostea
mare a str6inuluT, pAnh cand afacerile Bisericel natio-
nale nu vor remanea cu des6versire pe mana Roma-
nilor, nu i s'a permis sa villa direct in BucureqtY Mi-
tropolitul, ci a remas in Buzeti, unde, pentru a nu
pierde timpul in zadar, s'a decis a se indeletnici
www.dacoromanica.ro

124 DOCUMENTS INEDITE PRIV. LA
cu revederea traducerilor facute in exil qi cu impri-
marea unora din ele acolo. In acest stop cere sa i
se trimita tomurile Sf. Ioan Chrisostom, spre a ter-
mina corectarea qi a le gAti pentru imprimare.
Cu cea in Christos fratasca dragoste inchin Prea
Sfintiet Tale.
LV) Fratasca scris6re impreuna cu a Exelentiel Sale Ghe-
neraluluI cu multa cinste bucurie le am primit, ca cele
ce era gi pricinuit6re de bucurie, §i cu ajutorul luI Duna-
neclet plecand am ajuns aicea in Foc§ani, in 23 ale a-
cestel curg6t6re lunt Si fiind-ca ea am sa zAbovesc aicea
vre o cftte-va clile, Inca qi la Buzeti, am trimis pe parintele
Arhimandritul chir Dometie inainte ea sa ve vesteasca
din gull acestea. V6 iog dar sa-mi trimiteti tomurile Sf.
Joan Gura de aur, cele legate cu alb la Buzeu, Cu vre-un
ocasion curand, ea cat voiu petrece acolea sa epitheori-
sesc (rev td) cuvintele Sfantulul cele talmacite in Chi -
sinau nu. am apucat sa le epitheorisesc acolo. Acestea
spre infltiintare, Tar anii Preasf. tale II rog de la Dumne-
multi tai fericitt
1832 lanuar 27.
Sintem al fratie tale In Christos
lubit frate,
Original
(Idem Abademia Romana. Manus. M. B. Vol. 8).
V6clend Mitropolitul Grigorie ca are a zabovi
mai mult timp in Buzeti, raga pe Locotenentul de
Mitropolit Neofet trimitA acolo un tease de ti-
pografie qi o slovA ma'runta, ce o avea in Mitropolia
de BucureqtY, cum i hArtia cu marca Leon, spre a
incepe imprimarea acolo, mat ales ca se fagaduise.
qi meritosul Episcop de Buzeii Chesarie de a-1 ajuta
7a
§i
qi
§li
sit-1
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. §I BISERICESCA A ROMANILOR 125
la cheltueala. Tot gandul Mitropolitulm Grigorie
era la luminarea Clerului, publicand neincetat care
morale §i instructive pentru preott Era adeveratul
ucenie §i emul al neuitatului Mitropolit i indemna-
tor al se' la munca, Veniamin Costache Aqa se lu-
creaza i a§a se imortalisqza omenii de merit, prin
munca lor.
Cu cea in Christos freitasca dragoste me inchin Prea
Sfintid tale.
LVI) Cand am fort in Basarabia am talmacit trel earti,
una pentru purcederea Sf. Duh, a luf Iosif Vrienie doue
a Sf. Ioan G-ura de aur, una cu cuvinte alta cu ithica
(rnorala). Din care pre cea cu ithica se fagaduese tipografii
de la linic se o tipareasca ; lard pentru cele doue remane
ca se me grijesc cu alt chip. Si fiind-ca se afla acum un
pz rinte cu Ere -care §tiinta de acest me§te§ug, pentru acesta
am scris §i Vornicului Iordache Filipescu, rog pe fratia
to ca anal trimitl un tease §i slova cea marunta hartia
Leon din biblioth cA sa fac 6re-care cercare, In eats vreme
me voiti afla aicea, §i mal virtos ca se fagadue0e §i fra-
tele Episeopul Buzeu sa me ajute la cheltueala, Inca
alta 61ecare fates. Pentru acesta §i trimeseia pe acest frate,
aduLetorul scris6rei, ca sa ingrijasea de aducerea celor
Ac stea cu fratasca dragoste ; far anif fratiel tale-f poftesc
de la Dumnedeil multi i fericiti.
1832 Mai 9.
Al fratiel tale in Christos frate,
Grigorie al Ungro- Vlahie 'r.
Original
(Idem Academia Romaua, Manus. M. B. Vol. 8).
Multdmeqte EpiscopuluY de Rimnic pentru 12
mil de lei cei trimite la Buzeti, qi cariT era' din
banil Mitropolid destinati a se trimite Mitropolitu-
qi
§i
Oise.
qi
Qi
1i
www.dacoromanica.ro

126 DocmytENTE iNEDITE PRIV. LA
luI Grigorie in Basarabia. Declaed ca aceqtT banT
prins forte bine, pentru eh este impovorat cu
atatea cheltueli tipografice, fiind-ca numai pe hartia
adusa din streinatate a dat 500 galbenl. In fine
spune, ca lucrul imprimatulul spore§te mereU qi se
simpte multAmit pentru acesta.
Cu cea in Christos freipsca dragoste me inchin
Preasfincid tale.
LVII) Dupe cercetarea celel mult dorite mie sAnatateI fratiei
tale, ve Brat, ca Preasf. sa pgrintele Buzeul mi- a stria
atI poftit dea de la iconomia sf. Episcopil doue-spre-
mil lel, banil eel oranduiti d'a mi se trimite de la Mitropo-
lie, i clod luandu I ye multamesc de procrisis (preferinta)
eel bun si frAtesc si mal virtos cá mi s'au dat Intru acesta
vreme, intru care slat impovitrat cu atatea cheltueli a tipo-
grafiei. Ca numai pentru hArtie am dat apr6pe °inci sute
galbenY, afarA de cea-l-alts cheltulala. Ci slava lui Dum-
necleti cá macar cu ajutorul lui sporeste lucrul fara de
naclejde cu atatea greutati. Ci acesta spre hastiintare cu
dragoste; lar anii &Atk' talc poftescde la Dumnecleil multi
qi fericitY.
1832 Septemvrie 5.
Al fratieI tale intru Christos frate,
Original
(Idem Academia Romana, Manus. M. B. Vol. 8.)
Declara c'a primit eel 12 mil de le prin cuviosul
Econom Iosif mulfamWe de dragoste.
Cu cea in Christos freitasca dragoste me inchin
Preasf. tale.
LVIII) Cu trecerea pe aicea a cuviosulul icon= chir
Iosif, am primit banil eel trimisi talerl 12,000 pentru exa-
ca-1
1-ali
sa'ml
pi -t
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. SI BISER10ESCA A ROMANILOR 127
minia cea viitOre si multamese fratiei tale, mai mult pen-
tru dragostea cea duhovniceasca, din carele porniti fiind al
apucat mai 'nainte $i de cerere si de vreme. Acestea cu
dragoste fratascg ; far aril' frAtiei tale-I poftesc de la Dum-
necjeu multi si ferieiti.
Al Preasf. tale in Chrtstos lubit frate,
Grigorie at Ungro-Vlahiet.
Original
(Idem Academia Remain, Manus. M. B. Vol. 8).
Fiind-ca -I trimisese numal dou6 volume din Sf.
Ioan Chrisostom la Buzeti, arat'a eh ele sint doue-
spre-clece volume qi ca sh-Y trimita §i pe cele-l-alte
10 prin vre-un ocasion, avend trebuinch de ele. S6
vede dar a, la 9 Septemvrie 1832, Mitropolitul
Grigorie sta Inca tot in Buzeti ocupandu-se mereti
cu imprimare de card. Aqa-0 petrecea timpul!
Cu cea in Christos fratasca dragoste end inchin
Preasf. tale.
LIX) Dorita mie scrisore a fratiel tale impreunA si cu a
plenipotentulul cu cinste le-am prima $i m'arn bucurat ea ye
paze§te milostivul Dumneciet sanatoli. Tar pentru tomu-
rile Sf. loan insemnez fratiel tale, ca aceste dou6-spre-
c4ece fiind la numer, din care trimitindu mi-se doue, ail
remas 4ece cu acea legatura legate, cu care slut cele doue.
Pe acestea le-au avut si reposatul pArintele Mitropolit Do-
sotheill in Brasov, cA acele doue se intamplase sa fie la
mine, si cand am purees la Chisingd le-am lasat gramada
in bibliothecA. Pentru aceea Jai-AO to poftesc, cA de nu
se va putea cu dascalul Straton vre-o pricing, macar cu
alt tine va, ea de aicea la Bucuresti si de la Bueuresti
aicea, adese.ori treapAda 6meni. Acestea frataste poftesc ;
Tar anil frAtiei tale-I rog de la Dumneleil multi si de man-
tuire adue6tort.
1832 Septemvrie 9.
Al Preasf. tale Intru Christos lubit frate,
Original
(Idem Academia Romana, Manus. M. B. Vol. 8).
www.dacoromanica.ro

128 DOCUMENTS INEDITE PRIV. LA
Incheindu-se pacea intre Turcia qi Rusia, cere
Mitropolitul Gavriil prin jaluba, adresath Imp6ra-
tului qi inchish intr'un plic, sa i se dea i lug( grajia
imp6rateasch de a se reInturna in Patrie, pentru ca
el s'a supus poruncil date de Graful Pa llin q'a venit
in exil in Basarabia, macar ca nu se cum*e vino-
vat intru acele acuzart Permisiunea se pare ca i s'a
dat in Ianuarie 1832.
LX) Dupe porunca ce mi-au dat graf Pa lin, ca sa vii
aicea in Basarabia, acAria porune copia o periclisesc (inehid)
impreuna cu plecata mea jaluba, am fost urruator, macar ca
eA nu me eunose vinovat intru acele, gi fiind-ca acum
s'au facut pacea cea preastabilith, pentru marirea ImperA-
tiel tale si se bucura tots pravoslavnicif. Cu genunchiA
plecat gi cu duh smerit me rog ca sa fiu gi eA pArtag a-
cestiI bucuril cu intOrcerea la Patria gi Eparhia mea.
Al MAriel Tale prea plecatA sluga
extra DumnecleA ferbinte rugator.
(film datii.).
Original,
(Idem, Academia Romana, Manus. M. B. Vol. 8).
Roga Mitropolitul Grigorie pe Arhiepiscopul din
Basarabia de a mijloci la locurile competente spre
a i se elibera paaport rusesc und pers6ne cu nu-
mele Gheorghe spre a se putea reint6rce in Patrie.
Acesta persona insotisa pe Mitropolitul Grigorie
patina in Basarabia la Chiginati.
Dupe duhovniceasca dragoste.
LXI) Aducetorul pitaculul acestula al meA, impreunA gi
a pasaportulul din Bucuresti, este unul din eel ce au venit cu
mine si numele hit Gheorghe, acum are a se intorce iarasT
inapol la Bueuresti, poftesc darn pe Sf. to ca dupe obieeiu
sa iconomisesti ca sa i se dea pasaport de intdreere, ca sa
nu fie oprit unde-va.
1829 Septemvrie 14.
Original.
(Idem Academia Roinana, Manus. M. B. Vol. 8).
si
www.dacoromanica.ro

ISTOR A NAT. IDOL. $1 BISERICSCATA ROMANILOR 129
Leitenantul General Chisilev, eel ce a plantat kii
regulat sosaua si care T-a purtat mult timp numele
de Sosada Chisilev, acel care a administrat atata
tirtip Principatele, aducendu-le aprope la fisiono-
mie rusasca, acel ce a lucrat ca preqedinte la Regu-
lamentul Organic, pe care RomaniT in 1848 l'au ars
in piata publics, acesta face cunoscut Mitropolitu-
luT Grigorie in Chiqin'ati, ea in urma staruinteT Ole-
rului §i a boerilor cAtra el de a mijloci la Imperatul
ca s6.-1 elibereze din exil, el, a 0 facut acesta
mijlocire, qi cá s'a adresat qi eked Otchrmuitorul
pArteT NovorusienWT, Domnul Sfetnic de taTnA
Graf Pallin de a-T inlesni maT cu indemanare tre-
cerea MitropolituluT prin Principate.
Ruswe §i RomAneste.
Deplin imputernicitul president al Divanurilor si co-
mandir ostilor in principaturile MoldoveI si Valahiel.
6 Decemvrie 1831.
Inalt Preosfintite,milostivule Arhipastor,
LXII) 0 tearmuitorul Mitropoliel Valahiel, Arhiepiseopul
do Rimnic Neofit, impreuna, cu boerii se adresarisesc catra
mine cu staruire spre a Ve intorce slobozenie ca ea venici
in Patria Inalt Preasfintiilor V6stre. M'am adresarisit WO,
0 tetirm uitorul partei Novoruseinesti, Domnul sfetnic de taint
Graf Pallin, si pentru mal indemanatica trecere (a) Inalt
Preosfintiilor V6stre prin Principaturl, aseminea si pentru
vremelnica odihnirea VOstra dupe sosirea aicea in Valahia,
eu am dat poruncile cuviinci6se si sint incredintat ca, Inalt
Preosfintia VostrA yeti bine voi a primi tote acestea drept
adeverata dovada, a celui Inalt sevas (respect) alit, persona
VOsta, cu care am cinste a fi al Inalt Preosfintiilor V6stre.
Iscalit ; Gheneral Leitenant Chisilev.
Original.
(Idem, Academia Romatig. Manus. M. B. vol. 8).
(Va urma).
C. E.
A
t
&serial' Ortodo4 RomaRK I
www.dacoromanica.ro

IN VETATURA BISERICEASCA
A
VLADICAI ANTRIM.
(Crmare. Very Biserica Ortodox:i, anul al XVI-lea, Ni. 12).
A trela s fie inpodobit cu carte qi cu fapte bune, sa
priciap& Sfintele Scripturl, $i Can6nele Sfintel Bisericil
n6stre, cu carele p6te s5. Indrepteze pre 6menif ce sit vor
ispovedui la densul 1). Si lucrul acesta sa -1 facii, cu frica
1) Sfantul Apostol Pavel in 1. Epistola Cara Timoteiu, Episco-
pul Efesului, in Capitulul III, stihul 2, pretinde de la membrii
lerarhiei, of In special de la Episcop of Presviter sa fie omen!
carturari, pentru ca sa path invela poporului sfanta Religie a lui
Christcs. at... dm Toy iitto-xoltOv... ;t8axTtx6v, se cuvine ca E-
piscopul sa fie apt de a invet,a. Teodoret interpretand acest lac
4iee Tare aitele : At;lx-ctxalv, oi, TOv dr(Aurr-ricc Iiyet XEXOCr-
p.TitAblOV7 .)aleC. X.71 T6V Ti acca 7rE7m;evp.dvov "47.1 7ZIpaveiv au-
vciptEvov Ta 1:Pocrilxovvx. Invetator nu (numai) pe eel im .odobit
cu elope* dice, dar oi pe cel educat in cele dumnecleeoti oi in
putinta de a indemna la cele ce se cuvin" (Vesh Suicerus, vol I,
pag. 899). Pentru ca sa se convinga of cel mat indaratnic, ca nu
se pOte admite in lerarhie om necarturar, aduc aci pe Sf. Apostol
Pavel sa li vorbeasca: VO f tip cum am lost erc cu vain tot tint-
pul, din Pia cea dintnt in care am intrat in Asia; setryind Dom-
nulia cu tdtd unzilinp, §i cu multe lacrina §i ispite, care mi s' a in-
tPmplat prin pdndirile ludeilor, §i cet nu am ascune nimic de la voz
dintre cele de lobos, predicandu-v6 Evangelia §i inatiindu-v6 in pu-
blic fi prin case. Predicdnd §1 ludeilor fi Elinilor pocetinp cdtret
Duinneleu §i credina in Domnid nostru lisus Christos (Fapt. Apost.
cap. XX, vers. 18-22). 'rota activitatea pastorala a Slilor Apos-
toll oi In special a Sf. Apostol Pavel a fost in a invela ma! intaiti
www.dacoromanica.ro

NVATATURA BISER1CFASCA 181
'apof a boteza. Prin urmare cuventul acSsmrtxbv vrednic de a in-
veta, Insamng, nu numa: de a fi erudit, ci mai ales de a avea dis-
punere spre a predica, invata qi sfatui la on -ce ocasie inve(atura
era sanato'sa (bitcavoolay 8i8(xoya).Cav) fi acesta nu numa: in adu-
narile bisericeotf, ulide este prin escelenta locul de a inv'eta, dar
la tot timpul oi la tots imprejurarea. De aceea fi clice Apostolul
catra Tintoteiu : PPrsista in inaciitumtt cu tiny Si lard timp". Ca
din tota vechimea in Biserica lul Christos s'a cerut acesta calitate
in primul loc candidatuluT ce voia a intra in Ierarhie, vedem qi din
legislatia Bisericesca : Pentru aceea decretam: cine se va
inainta la graded de Episcop, desearsit sd tie Psaltirea, ca din acesta
set sfatutasca pe Clerical sot a viepti. lar de catra Illitropolitul sea
sa se examinee, ore are plecare sa citeasca cu diliginta Si en osirdie,
sau numal superficial fi intreacat, atilt sfintele canOne cat fi sfa'nta
Evangelie fi cartea dumncc/eesculut Apostol Si Oa dumne4eeasca
Scriptura, si se petreaca dupe dumneleestele pommel, fi se invete po-
porul sea, cute esen(a .1( rarhie) ndstre sint cuvintarile eels de to Duni-
ne4elt predanisite, adica adeverata stiinfa a dumnesleestilor Scripture,
precum Marcie Dionisie a c/is. lard de s'ctr indoi fi n'ar pofti asa set
fact fi sd invep pe sd nu set hirotoneasca ; cact a c/is Dam-
ne4ea prin Prorocul : Pentru cd at lepadat stiinia, fi to van lepada
pre tine, ca anti mat servesU mie (Osie, cap. I V, vers. 6)". Iata cum
interpreta acest canon Zonara Sa citeasa ermineutic, (adica
cu inteles) in cat sa priceapa sgusul fie -curia (din aline sfinte)
fi sa fie apt pentru a inveta poporul de sub (pastoria) lui, qi gata
tie a da respuns celor ce'l vor cestiona..." Si nu nurnaa sa citeasa
it pretinde Sfanta Snriptura, ci sa qi vietueascii dupe poruncile
Data sint neimpartaqitf de invetatura in deoart
li va spune cine -va; ce li va spune...." (VecIf Canonul 2 al Sino-
claim Ecumenic al VII, of comentariile luf Eiffrayv.a. TWY .aEiWY
zof.i LEpwv xocv6vwv Una FIOTIT1 xxi `1'60),y. Vol. II, pag. t60
5G4). Cele ce le pretinde aiceacanonul de la Episcopi, se cer cu
rigurositate fi de la Diaconi fi Preotf. Cel ce a intrat in Ierarbie
pike inainta pana la Arhierat. Prin urmare inainte de hirotonie
trebue sa se supuna examenulul, data intrune§te calitatea de in-
vqator (Veils Canonul 19 al Sinodului Ecumenic numit din Trula,
pag. 346-349. vol. II Eov-rlyp.a Tc7.)v lEpirmo xotwivo)v
OTc6 116TXT1 zsd Sa se consulte qi comentariile luf Zo-
nara, Balsamon of Aristen). Ce va face Confesorul neOutor de
canone de Sfanta Scriptura fats de un om cunoscetor de a-
cestea, de un erudit in ale lumel, de un individ cu otiinta mare
de carte? Ce medicamente spirituale va prescrie la bolele 1111
intelectuale fi morale de o ordine superiors? Are mare dreptate
marele Mitropolit Anthim and pretinde de la Duhovnic: Sa
fie impodobit cu carte fi cu fapte buns. Invetatura adeverata drepta
ysi sanetosa a lu: Christos, radica pe cretin spre C-riu, far neotiinta
creotinismulu: ca i invetatura pe jumetate orf frunz/ritri numaf,
care-f egala cu ignoranta, it injooeote, it algtureazA, pe individ oA
animalele, it departeaza de Dumneileu.
Ca ort
alfit,
dumnedeestl....."
xxi
gi
Bolos
TOCAbb.
www.dacoromanica.ro

132 IN TATATURA B1S ERlaSCA
lul Dumnecjeu, Iar nu pentru vre un cd)stig precum o
fac multt din Preotil eel ne invetaft 2). Bard sa nu cell
2) Gaud meritosul Mitropolit Anthim s'a exprimat ca spiritualul
ori duhovnicul sa nu severqasca sf. taina a martbrisirei, pentru vre-un
caqtig re2G, precum fac multi' din preqit eel nveMY, a avut de si-
gur in minte cuventul cgazpoxEpot;. Vechiul lexicograf Isihie :
ctioxpoxEpSilc=i7t.04Lvi]: zotxthvdoritor de cele rele. Sf. Apostol
Petru tot ast-fel se exprima : Ristorig turma lut Christos cea
dintre vot, priveghicind asteprd-, nu cu sila, ci de voe, nu din interes
de caftig ru§inos, ci cu bund-vointd" (1. Petru, cap. V, vers. 2).
Ecumenie nu permite color sfintiti nice de castigurt drepte a se fo-
losi prea mult. 01-11 cticry.pozsp&I, oiov eci..-nvova, (J Ttav-miou
xitAout;, x&v 8i.xx tov EIN;(1. 0.471, Ctiaxpoi5 OiToc it:MX.017y. Nu
fie castigruqinos Episoopului, de exemplu celut serac, ca din totfelul
de caltig, de qi s'ar parea ca este drept, fiind ru§inos Episcopulut4
(Vecli Suicerus. Tesaurus ecclesiasticus, Torn. II, pag. 751). Si aicea
nu trebue sa intelegem numat pe Episcop, ci si pe preot diacon, fii ad-
a este vorba de ca§tigul provenit din seversirea lucrarilor sfintite
preotesti si a sf. tame. Color sfintita se socotesc ca castig ruins
tot acea ce intrece peste datoria pastorale, pentru ca preotul se
dä ca urma al Apostolilor carii cliceau ,Avem naincare imbret-
ciiminte ea nenzu/Vimim cu acestea" (1. catra Titnot. cap. VII, vers. 8)
llaca dar se interclice eastigul nedrept, specula, simionia §i tot
venitul abusiv, nu trebue prin acesta sa Intelegem ca li se opreste
color sfintiti tot felul de folosinti omenesti qi legale de la pasto-
rith lor. Acosta n'are sens. Pana cand representantit Religiei lui
Christos slut omens, au absoluta nevoe de a putea trai omene§te
a avea mancare, case si imbracaminte pentru el si familia sa. A-
costa nu nurnal perm's, ci Inca se socoteste de sfintele ca-
none si Parinti si ca obligator pentru pastoriti, de a procura
pastorului lor sufletesc cele de trebuinta pentru sustinerea cuviin-
ciesa, a vietei lut. Servicia la serviciu qi cinste la cinste. Sa opreste
dar abusul, nu insa si folosinta cuviinciOsa ceruta de necesitatile
vielei omenegti. Pentru a nu aparea ca a'si voi a pleda cause
sustinerei preotilor fata de pastoriti, ca facenclumi o datorie de
care me achit, las cuveatul in acesta cestiune, care mat ales sa
agita asta-sli, unuia dintre cei mai cuviost si mat dreptt Prelati at
neamului nostru, meritosulut Mitropolit Iacob Putneanu. Iata ce
(lice el in cestiunea acesta :
71
Nici unul din ceea ce slujasc la stepant, n'au atita ostenela, cat
ostenesc Preotii slujind dmenilor, si tarasi, nice unul din ceea ce
pastoresc dobitecele, n'au atata purtare de grija de soma ce au sa
dea la stepanit sat, cata grija porta Preotit de soma ce au sa dea
la Stepanul a tOta faptura, pentru sufletele tunnel sale eel mien-
tarete, ce li s'au ineredintat lor. Si ore n'ar fi bine sa se adaogg
simbria celuia ce sluiVe a§a cu mare silinta? Si n'ar fi Ore cu
dreptate, cela ce are so, dea pre urma o sema ca aceea, ca sa-§ alba
dice
gi
red,
ca-d
sib
www.dacoromanica.ro

INVATATURA nrsmucgscA 133
pentru ispovedanie, ca §i pentru cele-Lalte thine, caci sic
va oshndi la un be cu Iuda, fara numal de -1 va da eel
0e sa ispoveduialte de voia bum, in be de milostenie, ti
fatal* un folos ca acela de la turma aceea ? Adeverat bine ar fi si cu
dreptate. Dupe cum (Tice Pavel Apostolul: Ca tine paste turma, si
din laptele turmei sa, nu manance ? sat. tine ()stag fiind slujaste cu
lefa sa? Iara non vedem la una ca acesta, inprotiva facendu-se. De
vreine ca pre-une locuri aicea in Mara nostra, ne tocma sa alba ceva
folos Preotul de la poporeniT sei pentru chivernisela vietel sale,
ci nisi macar cea fatarnica cinste dea. (Tara pentru cea ade-
varata ce sa mai clicem?). Ca tine sa afle arum un crestin cu atata
evlavie asupra Preotilor, precum ore-cand Theodosie eel mare Tm-
peratul Resaritului si al Apusului, carele cu cea inalta $i prea in-
014ta miutea lul, socotiud pentru vrednicia sfintenieT preotestT,
dupe alte multe imperatesti mill si cinsti ce li sa da Preotilor fn
tota lumea. Pogoratu-s'au si eel din Beserica imperatesc Scaunul
seu, si l'au pus mai jos de cat unde sadea Preotii, carele mai na-
inte era mult mai sus. Pentru aceea dar, not ca nista Parinti lu-
bitori de binele fiilor sei, cu Duhul blandetelor ye indemn la niste
fapte bune ca acestea. mat euviinclosa cinste sa se dea Preotilor,
eat si cea trebuinciesa ajutorinta dupe a vestra putintri, ca mult
sa foloseste eel unul, ajutorindu-se de atm eel multi. Macar ca
Preotul nimic nu Ta in dar de la om, ci tot cu slujba si cu ostenela,
adeca, an molitva de face, at de botela, au de cununa, au osfes-
tanie, an naraclis, s'au cum sar dice intai sarindariul, ca daruiaste
pre Preot, macar ca si el darn it socote§te. Ci tusk' mult osten6te
puind si sufletul lui la mijloe, slujind adeca doara cu nevrednicie.
§i mai ales a sa face sarindarl tot dea-olalta, pang in 40 de
unde va fi numal un Preot. Ci dar viindu-ne in euventul acesta,
vom a (Tice ceva si pentru acesta. Santa Liturghie Taste, si ince-
perea el, si facerea eT, si seversirea eT, too, dintru Duhul Sfant, si
nu iaste alta din rugaciuni mai puternrca, mijlocire catra Dumne-
eleu, on pentru ce nevoe, sau trupesca, sau sufletesca. CacT Parti-
ceoa ce o suite Preotul grin nuinele vre unui sfant, acela sa face
intru cinstea si slava lni, ai a suirii vredniciilor lul, si inca intru
mai mare castigare ai Dunineeleestii lumini. Iara ceia ce sa scOte
pentru adormit credincios, aceia sa face intru izbavirea pecatelor
lui, si insotirea Dumneeleeseultu dar, Iara de caste pentru vitt, a-
ceia, sa face intru sanetatea lui, intru izbavire de reutati, Tatra
ertarea pecatelor lui, si ai daruirii vietii de veci. Si din ce cias sa
da aicea pre parnent la maaa Preotului, dinteacelasi cias Taste
scris ai in Ceriuri la Dumneelot. Si putem dice, ca chlar de n'ar
sluji Preotul, Dumnedeu fiind judecatoriu drept, va pedepsi cu
munca pre sufletul Preotului. Iara sufletul omului acelui ce au dat
sarindariul va avea dreptate, afland aceia ce au dat, cam el cu
inima buna an dat aiee, pentru ca sa afle acolo. Ci dara pre care
crestin it va indemna Dumnecleu a face acest lucru placut lui, a-
deca sarindariu, nu trebue sa silesca pre Preot ca sa'l slujasca tot
sa'l
rile,
www.dacoromanica.ro

134 DivATAi URA BISER1CSCA
asupra Ispovedaniel sa nu se rulineze de nici un om, nicl
s6, nu fad fatitrie, ce numal pre fie§te-carele dupe cum
11 vor fi pecatele al indrepteze, §i al eanonesed dupe In-
vetittura sfintelor Pravill. A patra sa alba Ice cinstit ai
sfant intru carele va vrea as fad Ispovedania celor ce
vor veni catra densul, sa nu sa arate dam 0 posonao-
rat, ce cu chip bland, cu fata vesela 8). Apo cand va
caci cum am slis, chTar de nu s'ar sluji, si tot este deplin,
dar inc6rslujindu-s6 macar si randuri de ar fi. NumaT Preotul sä
alba a implini numeral 4ilelor, iar tot dea-o-lalta a sa sluji tote
acele 40 de Mile, nici este lucru cuvios, fiind numai un Preot. Caci
multe slut 40 de Mile, si fiind multe §i neputintele omenesti, nu'i
eu putinta a nu ispiti vre-una si pre Preot intru atata numer de
Si pre cat am aratat ca este Liturghia de mare folos pentru ceia
ce sa face, pre atata este de cu primejdie celuia ce o face, aflan-
du-se in niscai-va patimi. Macar ca de catra omen', nu trebue a sa
judeca Preotul pentru acestea afara de Arhiereul sea, ce insust
el, adeca Preotul, dupe cum va socoti va si face, cam are s't dea
sama. Tara omului celui cu Sarindariul, destul este lui cat ca au
dat la mana Preotului. Deci viind not larasi la cuventul nostru
eel dintai, iata ca Preotului nu'i slut in dar, ci tote cu ostenela,
Inca si sama sa dea. Pentru aceta dara fiilor dupe cum am slis :
Preotilor sa cuvine multa cinste. Si iaras si ajutorinta dupe a
vostra putinta" (Vecli Cereasca Fiore, de Jacob Putneanu, Mitro-
polttul ; Iao 1757, pag. 61-64).
s) Dice neultatul intru bunatati sufletesti, Anthim Mitropolitul,
ca Confesorul sa puna epitimii asupra penitentului avend in vedere
etatea, sexul,..oeupatia gradul seu de cultura. Ci sa soco-
teased ',Hata lui tengr este aU baran? insurat au ne'nsurat? boyat
at sgrac ? Preot au mirean, art monah? Ceirturar aza neceirturariu ?...
C'dd cu aceste mijldce se fac pecatele me grele au me ?lore, fi asa
urmeazet §i canonul Sr licem : Un oin au facut curvie i ucidere,
uciderea este ma mare Ocat, §i serf de canonul uciderer pentra trite,
invVindu-1 ca se t'0 aducet aminte pururea dP p&atele lut, §i set se
intristeze cu suspinare §i cu lacrimt, rugandu-se luT Dumne4eu sal
terte" (Ve41 Praviliora imprimata la 1781 in Bucuresti, pag. 22
$i 23). De aseminea pretinde Anthim Mitropolitul ca Confesiunea
ea se faca de catra Duhovnic in Biserica sau cel mult la casa
Preotului. De ordinar in Biserica 'Astra Romaneasca, Duhovnicii
confesaza pe pastoritii for la Biserica eau la casa sa. Acesta-i
posibil, pentru ca confesiunea se face asta-di de obiceiu, numai
fn postul mare, si mat indecomun in Septamana Patimilor, cand
gi teranit nostri slat pe acasa. Numat in casuri extraordinare este
permis de a confesa, boteza, cununa impartasi preotul si la casa
pastoritulut, cand este pericul de morte on alte intamplari grave.
si
si
fi
gi
dem-Jetta,
0.ile,
....
www.dacoromanica.ro

INVATATURA Btsmcg 3cA 135
vent 1naintea lust cela ce va vrea a se ispovedulascit, sit
stea amandoi in piciore fnaintea Iconel lust Christos,
Ne maT spune, ca In timpul and confesaza Spiritualnl trebue sa
fie Cu chip bland si cu fats vesela, Tar nu posomorit. Da, pentru
ca, data confesorul s'ar arata aspru, manios, trist $i speriat de
cele ce aude de la confesat, prin acesta ar impedica pe pe'catos de
marturisi qi descoperi in total golacTunea sa pecatele sale, l'a-
tunest constiinta penitentului tot ar fi Inca ingreuiata de peeate si
nu q'ar putea avea linistea sufleteasca. Frica, amenintarea, intre-
barea captiosa sint mijloce interclise Qi nepermise de Biserica In
misterul Penitentei. Numai deelaratiile de buns -voe, nesilite con-
stituesc materia acestul Sacrament. Deci sal cuvine confesoruluT
a se presenta penitentului cu chip prietenesc ca un bine-voitor
al seu, ca un medic spiritual de care penitentul simpte nevoe mare
Confesorul atata leaga si desleaga cat aude, dupre cum medicull
atata vindeca cat vede. Dub: suferindul ascunde de medic cau-
sele ce au provocat bola, data neaga durerile @i suferintele, in a-
seminea caz nici medicul nu pate face clar diagnosticul boleT
nu pate sa-T prescrie medicamentele trebuitore pentru a scapa
suferindul cat mai curand. Aga se'ntampla si cu Confesiunea.
Daca pecatosul, temendu-se de confesor din causa purtarei luT
aspre, nu spune tot ce'st aminteste c'a facut red, remane cu aceea
ce a ascuns Inca ca pecat neconfesat, pentru ca duhovnicul
absolva si de ceea ce n'a spas, fiind-ca nu citie. Causa, mast ales la
tinerT, pate fi si tinuta prea several a confesorilor. La arnenit mart
qi betrani n'are loe acesta. lard clip nu to ascultd, nicr vor sd
se supue invepturet tale, pe unit ca aceta invattlt cu bland* ca set
pue inceput bun, gi de se vor intOrce, it primegte gi cu veseld fafet it
chiamei taretgt ceitret pdrinteasca dragoste" (Vecli Pravilidra, pag. 25).
Jar Iacob Mitropolitul In Sinopsa sa dice: Drept acea set cade cu
inimet curatd gi cu sme2 enie set ne pocilim, lard nu cum cfic unit care
fi de ris este : Cet mdncdnd fi bend se deschide inima spre spovetda-
nie, gi ca set nu 4icem mat mult, plinl de &fie find se ispitesc a face
cele ce sint ale ispovedaniet, lucrdnd inprotiva acesteT Tcane. Tot el
in aceeasi carte slice : Ccind vine nigtine ceitrei pdrintele cel &thou-
nicesc, aretteindu-se cu o pocdianie a pgcatelor cetidurdsd fi plind de
cu o degvergitet ispovedanie a gregalelor tut gi cu smeritet
gi dutoset sfdrimare a sufletulut gi en o incredintatei pi adev0atet pit -
ritsire a faptelor celor rae, cu a pnatelor din ininzet ureiclune gi de-
pdrtare de acestea, fi CU o ntldfarnicei silin it cettret lucritrile fap-
tele cele bune ale pocetinfet, intru in frcinare gi milostenie. Aces tea cel
salt forte bune gi Petrinfit le 4ic, §i sit primegti pre unul ca acesta,
gi care sint ale dragosteT sit inchet cettret densul, gi ?lump ceva din
canon pop: sdl fact lui spre folos, Tar lntr'alt chip ba". In acest ci-
tat se descrie starea psihica a penitentului, in care daca'l constata
confesorul ea se afla in stare liana confesatul, atunci are confesorul
rolul eel mai u§or, adica, diminua canonul gi a-i vorbi de datoriile
dragostel evangelice. Frumos si mares este rolul confesorului cand
sta fata in fata cu un sinter crestin, ce'si recunaste gresalele, da
dovecp de Indreptare si pune un inceput uod vieti sale spirituale.
a'ot
oi
fi
Qi ea
nu'l
tandinp,
www.dacoromanica.ro

136 INVATA TURA 131SERICtzCA
dica Duhovnicul : Blagosloven Bogs, nasA. De aceea incepe :
Veriu nabnAl, Trstoe of ce nasa, gospodi pomilut 12, si
Psalmul 50. Pomilul mia Boje. De aceea Duhovnicul
sea, cu cinste ca cum aduce inchipuirea lui Christos. IarA,
cel ce sit ispoveduiaste sa stea cu capul gol, cu rnainele
stranse la piept, plecandusi capul in jos cu cucernicie si
cu frica lui Dumneclett. IarA duhovnicul sa. dica : Iata
flub() cgi, st5, Christos nevelut, asteptand rutrturisirea ta,
ce sa nu to rusinezl, nici s6, to thrill de mine, qi st as-
cuncil vre-un p6cat, ci cu indrAznire spune tote ate al
fAcut, ca sa Ial ertaciune de la Domnul nostru lisus Chris-
tos, ca de vei ascunde cevasi denteensele, vet avea INF
catul indoit. Socot6s4e-te dark de vreme ce al venit la
doftor sa nu mere netamadnit Si asa fl intreba duhov-
nicul de tote pre rand.
Apol dupe va spune tote pecatele, it invata el ca
noneste dupe cum II va cun6ste greselele, si dupe cum it
va lumina Duhul Sant lntr'acel cias, danduI si canon
dupe cum sa va cuveni, nici forte grew, nici forte uqor, c
sa socotesa varsta lui terser baste, at bark, insurat taste;
au neinsurat, bogat au sArac, preot alt miren, all monah,
cArturarlu au necArturariu, si cats vreme au pe'cittuit, si
in ce vrOme, in post all in (Tile slobode 4), cu ce mijloc
4) Sa se consulte in acesta cestiune cartea Invetatura catrd
Duhovnic" tradusd de Grigorie §i Gherontie la 1800, in care slut
tratate specific circumstantele comiterei pecatelor cum §i starea
socials a pecatelor, vrasta, sexul etc. Dau airea o parte imam'
Pentru intamplArile pricinile pecatuluT, Ines trebue sa fitb to
o Parinte parole yob sa to fact Duhovnic, pre tale ce sa numeso In-
tamplge si pricinl ale pkatulub, care dup6 cum dice Coressie sint
sapte: 1) Gine, adecti nine baste eel ce l'at Mut. 2) Ce, adect ce p6-
cat all Mut. 8) Pentru ce Pat Mut. 4) Cu care mijloc rat Mat.
5) In care vrome rat fg,out. 6) In care loc. 7) De ate on Pat Mut.
Pentrn el on aceste sapte cercandu-se fieste-carele pgcat, sa face sat
mai mare sat mai mic. Ling& Wet° sapte se num6rd cola mai
nainte de pocat, si eels dupti Ont.
Pentru aceea, adect, eine baste. qi aceea, adecg, nine baste, fa.ta
°area a'at singur stg, neVindu-se de alta, precum Petru, Pavel. Sat
al
cell
¢i
kl
www.dacoromanica.ro

INVATAILTRA BESER1CtSCA. 137
fa'ti aft inteavunsi eu vre-o ftqa a vre-unii, rudenilt ail
s5, aduce oltrl alta In patru chipurl, dup6 fire, precum Tatal sä a
duce eltrl filul, druia IT Taste tats, dup6 intamplare, protium Ar-
hiereul, Imp/iratul, St1panitoriuI, qi in scut fielte-carele boTarit qi
proestos, earl!. s1 aduca cared norodul eel supus lor, presto carele
stiipaneSte du.p6 voinO, precum prilatenul cktra prilaten, on carol()
Taste prilaten. Si daps megtegug, precum dascalul sat mefiterul eel
mare earl ucenic. SI dice acesta, adecl nine, §1 dupri nine, precum
calugar sail filosof. Si dupli yang, precum thin' sail Witran, §i In
scut al 4ic acesta, adecl, tine sl (pee §i sa, Intinde la Mtd aq/-
zarea carea are fieate-carele a ircelepclunei, a puteriT, trupesca, su-
fietesc1, duhovnicesck politicescl. Deal cu acesta, aded, nine, cer-
candu-se p6catul, sl face sat mai mare sail mai mio. Precum am
dice, maT mare Taste gre§ala Arhiereulul, a Imphatului, a bolariulul,
pentru pilda cea rea, carea dl la norod, de cat acelaill phat al unul
supns. Mai mult greqaqte nn civil, dud ocaraBte pre parintil luT,
sat prilatenul pre prilaten, sat noenicul pre dascalul fit pre me§-
terul soil, de oat °and IT va ocgra pre ace§tea pre tog un strain,
aqijderea un cllugtr, §1 filosof, §i 136tran, mg mult gre§aste de sl
va Inpodobi, de cat un mirean, un neinv4at, un tear inpodobin-
du-se. La acesta, adecl nine, 81 aduce Fli aq1zarea fe01 cu °area at
pricatuit eel ce sl ispoveduialte, de Taste adecl Preot sat mirk), fii
ogle asemenea. Dar sa, nu arate fil numele aceluTa anume. Acosta
dice §1 Sfantul Isidor, ca, mai mare Taste pecatul preotulul de cat
al mirenuluT, nu dupe fire, ci pentru dregltoria preotulul carele il
face, veil gi pre Dumnepescul Gut% de our (Covent, 2, 6, pentru
preotie). Acestaq 4icend : Pl1cut1 Inc& impreunl fil vrednicl de Elti-
141 Taste aceea ce sl povesteqte in c1rtulia ce sl numeSte, Duhov-
Dieu' inv4andu-se. CI tin imprsrat, s'at intamplat odini6r1 de Vat
ispoveduit la un duhovnic de 0,r1, darl priceput, qi dupe ce at
ispoveduit pecatele sale, dice duhovnicillui ; Nu am alt. ceva sliT
ma! spun. Tara duhovnicul Ii glee : Si cum o imperate, cum am is-
prIvit m1rturisirea ; nu AT spas pkatele WI Aleesie, cum am slice,
(dicendu-1. §1 numele lu!), spune acnm Ili pkatele Imphatulul. VrOnd
sit arate cu aceste cuvinte inteleptul acela Dnhovnio, el tot st6pa-
nitorlul qi dregnorlul, atat eel politicesc cat §i eel duhovnicesc, nu
sl 011ViRO sl se ispoveduiasel ca un om de rand, sat O. se cerce
de duhovnicul ca unul din norodul ce'l deob§te, ci lang1 pricatele
ce all flout ca un om trebue sk marturisascl ei cate bung.tatl pu-
tea sl fad, la norodul slit ca un stepanitorit qi nu le-at flout; qi
cate Aut541 din pricina 1n1 sl fac la suptuiii lul, fli el nu le in-
drepteza, pentru care are sa, dea semi pre amAruntal la Dumneciet.
Deel dupii acesta pild1 trebue sl ispovedueSti Bi to o dnhovnice pre
totT eel cu dregltorie duhovnicesc1 sail politicesel.
Pentru acela, adecl, ce pkat Taste. Tara en acela, admit ce, co-
randu-se pi3oattil, A face mai mare sail mai mio. 06, phatele tole
www.dacoromanica.ro

138 nvATATuRA utsmaicA
de morte slut mat mart de oat tole vrednioe de ertare. Si large,
din cOle de morte, uoiderea taste mat mare de oat furtisagul ce Ed
face la oapete. Si de oat tote, lepadarea de Dumnedet $i paganata-
tea. La acesta pricink adecg, oe goat taste, el aduce Ell sit cercg,
si pocatele lipsiril care am die, adect, cate bungtatt putea sg, fad
oine-va. sat sa diog, sail si gandeasck qi nu le-at faout, sat nu
le-at pus, sat. nu le -ail giudit. Si cite rtutkti putea sg, °preset, on
onventul, sail on lucrul, si nu le-at oprit. On aoest ouvgnt, adecg,
oe, sg, dreg chipul ptcatulut, adeog, ce taste, lucru, sail cuvOnt, sat
1ntelegere li gand. Asijderea qi filiul but, adecg oe fait de luern,
preaourvie, sail curvie, sail ucidere. Si ce Slit de cuvant, cuvgn-
tare delartg, sail jurimant stramb, sail marturie mincinosa. Si ce
felil de gaud, mandrie, sail eras, sail hula ou mintea, qi sat ban-
tulalg, sail nnire, sail Invoialg, qi oeale-l-alte.
Pentru aceea, adeck pentru ce. Si pricina cercandu-se, pentru care
omul ail pitcatuit, adaoge, sail Inputinkt, grentatea ptcatulut, a-
deog de all ucis oine-va pre tirant, oa sa izblvesca oetatea de tira-
nie, sail at furat oa sg, milueasca straci, sail at lovit pre silito-
rinl, oa al izvavOsol pre fedora, pre care o silia, mat puting grentate
are de cat cola oe va 'wide, sat va fora, sat va lovi pentru nis-
care-va role socotealt ale sale, si In scut, tog lucrarea si pkatul,
de la sfarsit qi de la sooposul lui mat vartos sa judeck Pentru
acesta qi sfintitul Augustin cartea, pentru scopos si sfarlit dice : St,
deosgbeste f6rte mutt, pentru carea pricing, pentru oarele sfarsit,
pentru carele scopos sa face lucrul". CA atata putere are scoposul
$i starqitul presto lncrurile Omenilor, Intru cat, mbar a dupg In-
vgtatoril de naravurt, fieqte-carele scopos trebne sg. fie potrivit qi
unit ca lucrarea. qi tnprotivg ileste-care home trebue sg, fie po-
trivit on scoposul, adeca scoposul eel bun 0, albg. $i 'argil buns,
Ell col rliti sg alba role, si nu Inprotivg. Cu tote acestea Dnmnede-
escul Maxim Intr'un boo dice: CI tuturor lucrurilor color ce sg, fac
de not sooposul (Anti Dumnedet, sail pentru el de faoem, sail pen-
tru altg, pricing, (But. 2, cap. 6, pentru dragoste). rad in alt loc,
cum ca: Draoil, nict fntrega Intelepcinne nu urasc, nict de post nu
st, tngretosaza, nict de Impartirea banilor, nisi de labirea de strgini.
Ilia de cantarea psalmilor, ilia de cole-l-alte tote, prin care st. In-
ohipulaste viata tea dupg Dumnedet, pang dud cart, da,nsil sl
pled scoposul $i pricina color ce sg, fac (Silt. 5, cap. 70).
Iffijlocul on care sg, face pgcatul, Inmulteste sat Inputineza, greu-
tatea but, adecg cola ce va ptcatui Intru stiinta, sail cu cugetare
mat nainte, sat on violesug, sail on vointa rea, mat gret *nu-
taste de oat cola ce at ptog,tuit acelasi ptcat Intru nestling, fart,
de voe, on rapire si Intamplare, din usurarea mintil qi din nergu-
tate; supt mijloc al aduce Eli Vita unelta cu carea ptcatulaste nine-
va, acted, lemnul, sat. cutitul, on carele at omorat cine-va, sat
6menil on a carora mijlocire Fil ajutorit. at Mut pkatul.
Vremea, Intru oarea at *Mit cine-va, Inpntineza sat Inmul-
www.dacoromanica.ro

INVAVOTRA l3 S'RIC1 139
te§te greutatea pkatului, adect, dem nine -vain vreme de nevoe si
de fomete va fura paine, sat grail, mai path( pkatuia§te de oat
eel ce all lard fart de nici o nevoe ea acesta, preoum §i Sf. Vasilie'
ice in Canonul 86, el eel ce mlnanci cline in vreme de nevoe
de %mete, nu pkatuiaste. Si cats dupe darul Evangeliei groups°,
mai gret pkat at de cat eel ce in lege all gresit. §i muerile ode
oe Tail burueni aduatore de melte dupe zamislirea copilului, mai
gret paeltuesc de eat cele ce Tail acestea mai nainte de dmislire.
§i la tale -l-alte asemenea urmeza.
Inmulteste, sail inputinezt greutatea pocatalui local, intru carele
face, adect, de va uoide cine-va, sat va fura in Beserict, mai
gret pkatnia§te de cat eel ce all ucis, sat at farat in cast. Pen-
tru of eel ce at flout acestea in Beseriot, indoit pkatulaste, fa-
dud intru acelas data ucidere, si arttand end. Dumneq.et paga-
nttate §i necredintt, si Maud intru aceial data hotie, §i furti§ag
de tale sfinte. §i cola ce au pkttuit in paste, mai gret pecttuia§te
de cat eel ce in lume. Cel ce in manastire, de cat eel ce in politie.
Cel ce in politie earea are multe pilde de fapte bane, de cat eel ce
la tart, si nu intro acest felit de politie at pkt,tuit. Cel oe in be
aratat, de cat eel ce intru aseuns. Pentru acesta §1 Dumnecleescul
Gull de our (cuvent cart eel ce at tiitori) (lice : Ct mbar de §i
marl. pkate va pecttui cine-va, dart, in taint acesta va face, §i pre
nimenea nu va sminti, mai putin s& va mullet de cat eel ee mai
mici gresale at pecttuit, ins() de fatt, §i pre multi at smintit.
Ponta aceia, adect, de cate or!. Mai apoi de tote cre§te sail in-
putinezt greutatea pkatulni §i suma eel ce odatt, sau
de dogs or! va pkttni, mai putint certare are, de cat cola ce at
%cut acela§ pecat nu odatt sat de doal, sat de trot, ci de multe
or!, ei veg cap. 50 al goborului celui din Aghiara. Trull Inca sipre
Damne4eescul Gurt de our (voroava 35 la Evanghelia de la Than)
(licend : ca urmezt mai multi munca la eel ce cad lara§1 Intro a-
eelas p6cat. Manx de §i vom da grea mune& pentru pe'catele tale
mai de nainte, apoi intro aceleall vom cadea, en malt mai malt mai
grele !art§ vom pttimi". §i insemnezt, ca de vreme 09 Omenil bet.
'Antal ca apa, §i uita sate pahare bea, precum 4ice boy : Urn
laste §i necurat omul, carele boa strambttati in tocma ca Nuttua"
(15, 16). Pentru acesta sfttnesc Ore-carii iscusing la acestea, of
pentru. ca sl &act cu lesnire Duhovnicul nninhul pecatelor, tre-
bue st intrebe pre eel ce sa poctiaste, catt vreme at Rout pkatul,
§i apoi de cate on cAdea pre septamant sail pre hint, §i dintru
acestea sa stanuiaset cat Taste cu putintt, numeral. Ct a§a Qi Domnul
all intrebat pre tatal celula ce sa indricia, cat& vreme caste de
cand i flout lui acesta. Tart el at : Din copiltrie. (Mar. 4 cap.
IV). §i fiinclct numal ajunge numai acesta, ail aratat Inca si ne-
curmarea Indrtcirii. §i de multe on pre el si in foe Pat aruncat Qi
in apt, ca sa -1 'Anil pre el. Inca §i acesta sa cuvine sa insemn,
del dud to Duhovince ispovedue§ti omen!, earl! nu vor sa spue de
Ili
A
lncraril, ca
s'aii
www.dacoromanica.ro

140 nwATATuRA BiseRtctscA.
strein, altele ca ac6stea 5), Cad cu aceste mij16ce s.
fac p6catele mal gr61e au maI aqa urmeza, §1 ca-
nonul, socotesca pecatele eau% ce s'au ispo-
veduit, csi carele va fi ma! mare, pentru acel pecat
dea canon. AdecA sa cpcem : Un om au facut curvie §i
ucidere, uciderea laste ma! mare p6cat, dea cano-
nul ucideril pentru t6te, Invecandu-1 ca 85,11 aduca aminte
pururea de p6catele lui, sa se intrist6ze cu suspinare,
cu lacrAml rugandu-se lul Dumnecleil sa 1 larte, ca-
nonul sa-1 fac. cu mipocul ce ail 'Indult Parintit Besericii
nOstre, adeca eu post, cu rugaclune, qi cu milostenie, §i
cu alte fapte placute lul Dumne4eu nu sa' indemn6ze pe
rusine do ate or! ail p6catnit, trebue Intrebl nu numer forte
mare, adeca de all flout aPel pocat de o mie de or!, sail de doa6
mil de ort C5, all cis el atata numer, sa, la Indraznela, aqa mat
cu lesnire sd pbta sa pogbre din numtirul acesta, de cat sa-1 sue,
dem fl vel Intreba un num6r ma! putiu" (Veil Inv6tatura catra
Duhovnie, filo, 17-25).
5) Aceste imprejurAri maresc on mie§ureaza greutatea epitimiel
(Vecli tot cartea Invqatura catra Duhovnic)".
Cum s'a, se pOrte Duhovnicul cu eel bolnavi. De Taste tine -va
bolnav trebue o duhovnice sa alergi indata spre cercetarea lui,
macar de va fi §i la miezul noptii, macar de va fi ploae sau va
ninge, dupe ce it vei mangaia la bola, lusl, 4ieendu-i ca prin a-
cesta va sa curaIescg de intinaciunea pecatulul, precum aurul
sa curate§te prin foc, inclemnezi mat ;ntaiu de tota doftoria
trupesca, al se ispovedutasca cu o ispoveduire de ollte a tuturor
pacatelor vietii sale. Iara de i s'au legat Iimba bolnavului, indata
trebue sa-1 strangi de man., sau sa strings tare, pana cand Cu a-
menintare, sau alt Ore-carele semn ili va da sa intelegt ca vom§te
sa se marturisesca. aqa sa-i cete§ti rugamune de ertaeune,
sa-1 prieestueqti cu Dumnecleefitile Taani, ca sa nu se intample §i
sa mora ne ertat gi nepricestuit.
i s5, nu lipse§ti de a merge adese-ors la dansul ca sa-1 mangai,
§i sa-1 intarqti sa nadajduiasea la mila lul Dumnecleu, pana la ra
suflarea lui cea mat de pe urma, §i sa nu sa deznadajdulasea". Ca
in maul acela forte lupta,' diavolul arunce la deznadajduire.
Pentru acesta §i atuncea are mare trebuinta de sfatuirea §i man-
gaiarea ta. Pre carea de o va avea, pate sa dobandeasea o dobanda
veeiniea. ne avendu-o pate sa piarza o piardere veciniea. Ci
peutru cercetarea bolnavilor vet ceti §i alte tarns ".
qi
s6,
ci
sa-I
si
sa.
s6,-1
ySi
sa-1
ySi
uo6re, gi
di Intl ei
yi an. -t
ei
si
of
oi
www.dacoromanica.ro

INVATATURA BISERICISCA 141
crestint set mdndnce pdme'nt, ,si cdrbuni, si alte ore care
moyzcesti invqdturi ca neste neinvefatt 6).
0) Este forte curios acest metod de epitimie, set melt-lance peimJnt
gi celrbun't gi alte 6 e-care mojiregti inveleiturt, ca nigte ne'nve,faft, pe
care l'a itnprumutat de sigur Romania de la alte neamurt, pentru
aceea gasindu-1 barbar Mitropolitul Anthim it combate si inter4ice
confesorilor de a-1 mat aplica. Afirm ea in canone nu exista acesta
pedepsa spirituala. Tata cum se exprima Mitropolitul Jacob Put-
n anu in cartPa sa numita, Floricica" : lard unit din duhovnia nu
gam cu ce chibzulalet settdnzceascel s' au obianuit de canonisesc ca set
mdncince aca gregift insdrcina ft cu pe'cate atdtea litre de pdment.
Lucru cu adeverat diavolesc. find-cet asenzetneazet pe cregtinul cu far-
pele ce au 2ngelat pe Eva in Wait-1,, gi Dumneleu blestetmat ca set
nu albet alts meincare, ci numat petment se metncince. 0 ticellogilor!
Cregtinul este pecetluit su pecetea tut Christos, mdcar de taste gregit
si &Otos, si votil asentdnetft ca qarpele, socotip eel in ce chip cu ne-
znvqaturile gi nelegazirile vostre asemetnap pre alfa, mat cumplit vor
asemeirta pre vor la infricogatul judee (Vec1.1 cartea Floricica, din
1757, pag. 39).
In PraviliOra iusa citim : qi canonul sad facet cu mijlocul ce au
orinduit petrintit Biserica ndstre, adecet cu post gi cu rugeletuni i cu
milostenil gi cu alte fapte pletcute lul Dumneleg, lard nu set indent-
neze pe CrEgtint set meimince petment cetrbunt alte Ore-care moji-
cegtt invqaturt ca nigte neinvqaftu (Veclt Praviliora Mitropolitului
Grigorie, imprimata in Bucuresti la 1781, pag. 24),
Nu cunosc data acest ren obiceiu, de a pedepsi canouiceste pe
peni;,entt cu impunerea de a manta pament este adus, on im-
prumutat la not. Eu stiti, imi amintesc din copilaria met, ca a-
seminea canonisire s'a aplicat asupra femeilor veduve, mat cu
deosebire. Li se impunea de manta o cantitate de humet. Este insa
lucru barbar, pe Tanga ca pate compromite sandtatea penitentulut.
Asta cli in secolul in care traim, canonul cel mat potrivit ce
s'ar putea da celor pecatost ar fi : frequentarea la Biserta, fnehi-
nactunt in particular, cettri din carti de umilinta, tar pentru eel
avutt impartin de mile la saraci, veduve, orfant si la alte Institute
de bine-fa ere, pe langa epitizniile strict canouice. Scopul confesiunei
este de a coreeta pe penitent de pecat, tar nu de a resbuna pecatul.
Indreptarea pecatosulut se urmaregte prin acesta sfanta Taint,
care ,daca nu se obtine, patina imbunatatire morale a caOigat pe-
nitentul, si harul dumne4eesc ce se da contesatulut in acesta Sf.
Tacna, nu persista in crestini, data nu se intorce din calea for cea
pecatosa si ratacita si continua a vietui, ca gi mat nainte, in pe-
cate, Confesiunea nu este un penitenciar in care criminalul si
deliquentul iii espiaza culpa fata de societate, dupd care apare ia-
rdst in societate in forma corectat. Nu, si tame nu! Confesiunea
crestina, ca Mister, pretind.e indreptarea interna a omului, depar-
tarea de pecat, abjectarea tut, intristarea si sdrobirea inimel, unite
gi
gi gi
Cad
www.dacoromanica.ro

142 INVATATURA 131AERIc it 'CA
Aqijderea pre carele va fi afurisit de Arhiereul loculuq
nu are put4re nimeni sA-1 dezlege pang tralaste Arhiereul,
si pre unul ca acela nu-1 pote duhovnicul sag, -1 deslege
de acea afurisanie, nicT pote sa-1 slobozescA sä se cuminece,
sad alt dar Besericesc s fa 7).
aceste cu hotarirea puternica de a numa: cadea In pecat ; atunc:
numat atunc: are efect moral Confesiunea, atunci §i numat atunct
harul dumnecleese persista sfinNte pe om. Nuinai atunc: i se
'Ate dice confesatulu: : lath to -at facet stiatos, de acum summa'
grefelitt".
7) Cm caduti sub aforisenia arhiereasca, pentru diferite pricin:
bine-hotarite, nu pOte sa-i deslege de aforisire ort ble6tem preotul
ca duhovnic. Aci nu este vorba de oprire on interdicere de in Sf.
comunicare de catra Arhiereu, cu tote ea §i in acest caz, and in-
terclicerea i s'a aplicat penitentultu de un Arhiereu nu pOte un preot
duhovnic sa-1 deslege, ci numa: eel ce l'a aforisit, adeca Arhie-
reul, pans cand el traeote ; data insa a incetat din viata, atunc:
acest drept 11 are Arhiereul ce a succedat legal pe eel ce a pro-
nuntat aforisirea. Kai Zotze ply 7C(XpotztopEtv zav6) oirroc; Ei
Tvyr TEAEUT710-0E4 6 apopicra; zca Trap' itipou UyEa-0 E TOY a'Ep0-
pECT..VTEX ix/a TO, TcapilXou, of.iTtoc; Tcapa TOU
;LEX;EcEELEVOU Tip dcpx:epaTtx113) a'ciccv Tuu TEXEUT)17,XVT04",,,Sise
pare ca canonul acesta a permis, data se intampIa ea sa unora eel
ce a aforisit, aforisitul sa se primeasca qi de catra altul (spre
ertare), dar, de catra altul, asa s'a interpretat, adeca de catra eel
ce 1-a succedat in vrednicia arhieriei celut reposat". Tot ast-fel in-
terprets qi Balsamon §i Aristen (Ved: D.rnocilia Tti:v eatcov :Ep/
xavovto inch zai c:Um Vol. II, pag. 42 §i 43 intrepretarea,
lui Zonara). Tot de acesta soeotinta este qi loan Pusnicul, pe care
editandu-1 qi comentandu-1 Nicifor l'a tradus §i in romane§te inve-
tatii calugan Gherontie §i Grigorie §i imprimat in Bucurett la
1800. In acesta carte folositOre de suflet, la pagina 39, verso se ci
to to : Daca tine va find aforisit de Arhiereul sea, -va veni la tine, sit
ftiE cd nu po0 felt pre unul ca acesta, precum (lice Chrtstos in
Cartea cea pentru ispovedanie. Ci sal trimig la cela ce tau aforisit
pre el, de trelefte saki la diadohui succesorul) daces au merit, ca
set-1 Terte acolo, precum reinduesc §i Dumneleestele candne : adecd, al
12, al 13 fi al 32 ale Sf. Apostolt, cel al 5 al Soborulul celut I-iu, eel
al 6 al Soborulta cella din Antiohia, eel al 14 al boborttlur celtA din
Sardichi, cel al 37 §i 141 al Soborulut celni din Cartaghena fi Pra.
vila luT Fotie, cap. 9, fi Balsamon talcuitoriul lur. lard de iv este cu
putintet, se cuvine §i to set mijlocestr cdtrei Arhiereu ca Thrteu
Deci preotul duhovnic nu }Ate deslega pe eel aforisit de aforiseuie,
cand este data de un Arhiereu, ba nic: eand este data de alt du-
hovnic, pentru ca nu cuneqte causele interclicerel. Ce: aforisiI: de
pi
S
sad
sad
si
ge)troeq,
ra
P' A4Y/
ha,
www.dacoromanica.ro

1893 02

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (17)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1893 02

Similar to 1893 02 (19)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (19)

1893 02