1901 12

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
A (ff
Revista Periodica Eclesiastica
MUT SINOB AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMAIIE.
A NU L A L XXIV -lea, No. 12.
icyov, /100
MART
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Cuvint la Sfinta si Marea Duminicg a
Pastelul 1109
2 Iisus Christos, vieta si Invdtatura Sa. 1115
3 Predica in vechime 1137
4 Amintiri din Istoria Bisericescl. . . 1149
5 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-
lift Augustin. 1166
6 Despre persona luT lisus Christos. 1177
7 Din activitatea pastorale 1186
8 Donatiunl 1189
9 Tabela materiilor.
BUCURR*TI
TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICEVI
1901_
1
.
.
.
v.
SECT IA is:f oR i.E
.... I.
%4A_I.7
4
c,..--- h'. ,
. .
4
,..A.
.,..il. ,.
V/
1
.
.
1.1 Cq
www.dacoromanica.ro

ANUL XXIV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 12
CUVAINTARE
LA SFINTA SI MAREA DUMINICA
A
PASCELUI.
Di de bucurie si veselie, iubitilor; di de imbratisare
si de mantuire; di de lumina si sfintenie; di de pace
si impacare, di de renascere si reinoire a sufletelor
nostre; di cu adeverat mare si minunata si stralucita.
Acesta este serbatorea serbatorilor, praznicul prazni-
cilor. Acesta este diva cea venerates si sfinta .si stra-
lucita a Invierei Domnului nostru. In acesta di Domnul
nostru Iisus Christos ne-a ridicat pre noi, caduti in
pacat. In acesta di ne-a reinviat pre noi, omoriti de
gresell. In acesta di ne-a deschis raiul, ca sa ne bu-
curam de lemnul vietei, care este scumpul si de viata
datatorul sal trop si singe, prin care ne curatim si
ne sfintim si ne luminam si ne reinoim. Pentru acesta,
me rog, fratilor mei, cercetati-ve fie-care pre sine in-
sive, si apoi sa mancati din pane si sa beti din pahar.
Caci cel ce mananca si bea lard a fi vrednic, cu pa-
cat mananca si bea; cad nu deosebeste trupul si sin-
www.dacoromanica.ro

1110 CUVYNTARE
gele Domnului nostru Iisus- Christos. Si cine pOte sa
spue puterea Domnului, si sa faces audite laudele lui ?
Si cine este vrednic sa istorisesca si sA arate si sä
faces cunoscut cu adeverat harul dilei, si sa laude si
admire puterea si marirea ? Cat de nepatrunse sunt
judecatile lui Dumnedeti si nestrabatute sunt cararile
sale. Eri eram plini de intristare, iar astA-di plini de
bucurie. Eri eram in suspine, iar asta-di veseli. Eri
in intristare, si asta-di in bucurie. Nespus cu adeve-
rat, fratii me!, este harul dilei acesteea. Negrait este
darul misterulul. Nepatrunsa este cu adeverat, si co-
virsitore de mare lubirea lui Dumnedeti pentru noi,
si milostivirea lui si injosirea lui. Cad pret de res-
cumparare s' a dat pre sine Domnul nostru Iisus Christos
pentru noi tot!, si ne a adus de la mOrte la viata, de
la intuneric, la lumina, de la sclavie, la libertate, de
la dusmanie, la adeverata prietenie. Ne a rescumpa-
rat de la blestem si pacat, facandu-se pentru noi
blestem, ca sa dobandim infierea, ca sä nu mai fim
sclavi, ci liber!; sa nu mai fim turburati, ci neturbu-
rati; sa nu mai fim iubitori de lume, ci iubitori de Dum-
necleti; s'a nu mai umblam cu gandul la cele trupesti,
ci la cele sufietesti; cad cei ce umbra cu gandul dupes
cele trupesti, numai la ale trupului se gandesc; si cei
ce umbra cu gandul dupes cele duhovnicesti, la cele
ale spiritului se gandesc. Ne-a invetat ca sa serbato-
rim spiritualminte, si sa ne purtam spiritualminte; ne-a
povatuit sä ne purtam cuvios si cu dreptate, cu !ubire
si unire. Ne-a sfintit, ne-a glorificat pre noi in duhul
cel sfint, ca sa umbkim in reinoirea vietei. Iar noi cu
ei
www.dacoromanica.ro

LA SF. SI MARRA DUMINICA A PASTRLUT 1111
ce resplatim demn, majestatei slaver si imperatiel lul
Dumnecleti? Ce ii dam in schimbul covirsitorului sell
dar si bar! Sa multamim Domnulul, iubitilor. SA IT
multamim si sal slavim pentru mila lul, pentru noi.
Sa ii multamim si sä cadem si sa i ne inchinam lul.
SA IT aducem miresme si laude, drept darurl, cu frica
si cu pietate. Cad iubitor de bine si iubitor de Omeni
este stapanul, si primeste tot ce ii oferim noi; fie ca.
sunt de mica valore si neinsemnate cele ce i se aduc.
Sa iubim si noi, fratii mei, pe Acela carele ne-a iu-
bit pre noi, prin harul luT. Sa murim pentru acela ca-
rele, a murit pentru noi. Sa urmam preceptele sale
cele sfinte. Sa ne curatim pre noi de intinarea trupulul
si a sufletuT. Sa aducem Dumnecleului nostru fapte bune:
credinta, Tubire, speranta si rab dare; infringere de inima.,
lacrimi de sdrobire, curatenia constiintel; mortificarea
madularilor paminteti: a curvier, a necurateniei, a pa-
timilor, a dorintelor celor rele, si a aviditatel. SA ii slu-
jim cu intelepciune, fermitate, statornicie si rabdare.
SA imbratisam lubirea adeveratului nostru Dumnedea
si Tata; sa 'I cantam luT cantare noue, tot-d'auna sa
ii cantam. Sa plesnim cu mainele si sa strigam lul
Dumnedeti cu glas de bucurie, ca Domnul este prea
inalt, infricosat, imperat mare preste tot pamintul. Mare
este Domnul si laudat forte; mare este Domnul, si
marirea luT nu are sfirsit; mare este Domnul si mare
este puterea lul. A surpat si a sdrobit pre trufasul si
sumetul vrajmas al nostru, pre diavolul; si a calcat
mOrtea, si a inviat pre WV, daruindu-ne noue viata
cea vesnica. Cad Teri ne-am ingropat impreuna cu
www.dacoromanica.ro

1112 CUVINTARE
Christos, Tar asta-di ne-am inviat impreuna cu el; Teri
ne-am crucificat impreuna cu el, Ian asta-di ne slavim
impreuna. Pentru acesta o sa dobindim tot-d'auna,
iubitilor, darurile cele bune ale acestui frumos prasnic.
Sä iesim dar veseli intru bucuria Domnulul, ca slugi
recunoscatOre; imperati si arhierel, stapani si stapaniti,
preoti si diaconi, monahi si regi, ostasi si civili, ba-
trinT si tined, barbati si femel, bogati si seraci, sclavi
si liberi, slaviti si preamariti pre Domnul, Dumnedeul
nostru, si pre acesta stralucita si vesela serbatOre
laudati-o, o admirati si o cinstiti. Cei ce ati postit si
v'ati ostenit, veniti cu bucurie sa luati dinarul. Cei ce
ati lucrat din cesul intaiu, primiti asta-di drepta plata.
Cei ce ati venit dupa cesul al treilea multamiti, si ve-
sa serbatorim asta-di. Gel ce ati sosit dupa cesul
al seselea nu ye indoiti. Cei ce au intarziat pain la
cesul al noulea, apropiati-ve, nici de cum indoindu-v6.
CeT ce ati sosit numal in ora a un-spre-decea, nu ye
temeti de intirdiere, si pentru acesta sa ye intristati.
Darnic este stapanul, bun si milostiv si compatimitor.
Primeste pre cel din urma ca si pre cel dintala. Li-
nisteste pre cel din cesul al un-spre-clecelea ca si pre
cel ce a lucrat din cesul si pre cel din urma
milueste si pre cel dintaiti vindeca; si acestuia da, si
aceluia iT darueste; si parerea primeste si lucrul it
pretueste; si dorinta o primeste si vointa o lauda; si
intentiunea o vede, si dispositiunea o iubeste. Deci
apropiati-ve cu totii catre el si ye luminati. Si cel int=
si cel de al doilea; si cei de mijloc si cei din urma,
luati plata. Bogatil si saracii impreuna dantuiti; infri-
sell,
intalu;
www.dacoromanica.ro

LA SF. BSI MAREA DUMINICA A PASTELUI 1113
natil si lenesii, cinstiti diva; cei at' postit si cel ce
n'ati postit, veseliti-ve asta-di; masa este plink des-
fatati-ve tot'; vitelul este mult, nimeni sa nu iasa fla-
mand si lipsit. To' impartasiti-ve de bogatia buna-
tatei. Cad Pastele nostru, pentru noi Christos, s'a pus.
Tot' sa luati din isvorul cel nesecat, Tatal si Dum-
nedeu, si ve veseliti; gustati si yeti vedea ca Christos
este Domnul; Dumnecleti, Domnul aratat noue.
Nimeni sä se planga de seracie, ca s'a aratat impe-
ratia cea pentru tot'. Nimeni sa nu se tanguiasca de
pacate; ca iertarea din mormint a resarit. Nimeni sa
nu se tema de mOrte, cad mortea Mantuitorului ne-a
eliberat pre not. SA lasam dusmanille si resbunarile
cele dintre no', iubitilor. Sa lertarn tote pentru inviere;
si sa dicem celor ce ne urasc pre noi, ca frati al nostri
sunt, si sa '1 imbratisam pre dinsii. Cad Christos este
pacea nOstra. Ca cele pamintesti cu cele ceresti im-
pacandu-le si facendu-le pe amandoue una si zidul de
despartire desfiintandu-1, a deslegat dusmania prin tru-
pul lui, si pacea a dat ucenicilor si apostolilor lui; pace
le-a lasat lor, si prin el, ne-a facut pre noi flu pace'
si al iubirei. Indrasniti, a dis: eti am invins lumea si
pre stapanitorul lumei, tinend pacatul lumei. Ca' ne-a
mantuit pre no' Christos Dumnedeti, si ne-a scos din
lad; ne-a smuls pre noi din stapanirea diavolului si
ne-a eliberat din sclavia luI. Amaritu-s'a iadul gus-
tand din scumpul si sfintul trup al stapanului, precum
a predis Isaia: cIadul s'a amarit intimpinandu-te pre
tine jos. Amaritu-s'a, ca s'a stricat. Amaritu-s'a ca
s'a batjocurit. Amaritu-s'a ca s'a begat. Luat-a trup,
si s'ati
www.dacoromanica.ro

1114 CUVINTARE LA SF. SI MAREA DUMINICA A PAVELUT
§i cu Dumnedeu s'a intalnit. Luat-a ce a vedut, si a
cadut unde n'a vedut. A inghitit mOrtea nestiind, si
dupd ce a inghitit, a cunoscut pre cine a inghitit. A
inghitit viata, si s'a inghitit de viata. A inghitit pre
unul cu totiT, a perdut pre unul pentru totT. A rapit
leul si i rupt dintii. Prin pacat, mortea a avut
putere, Tar in Christos, negasind pacat, a remas fara
lucrare, cad acul (boldul) mortel este pacatul, Tar Dom-
nul n'a facut pacat si in gura lul nu s'a gasit inse-
lacTune. Este decI priincios ca sá dicem: Unde itl este
mOrte acul ? Unde-ti este Tadule invingerea? Inviat-a
Christos si to to -al surpat. Inviat-a Christos si se bu-
cura ingerii. Inviat-a Christos si a cadut demoniT. In-
viat-a Christos si domneste viata. Inviat-a Christos si
mortii au Inviat impreuna cu el. Inviat-a Christos si
ne-am mantuit de stricaciune. Inviat-a Christos si am
Tesit din blestem. Inviat-a Christos, si am inviat si
noT cu el. Inviat-a Christos, si nol ne-am umplut de
viata. Cad Christos sculandu-se din morn, incepatura
celor adormiti s'a facut. A caruia este slava si sta-
panirea si inchinadunea si marirea acum si pururea
si in vec11).
D.
1) Acest'a din urmil parte este precum se vede, in mare parte o re-
productiune a cuvintgrei Fericitulul mare dascal al Bisericii, Sf. Ion
Chrisostom, Ins se deosebeste de textul cunoscut i cuprins in car Ile
nostre de ritual.
s'ati
www.dacoromanica.ro

IISUS CHRISTOS
VIATA SI INVETATURA SA.
Conferinta tinula la Ateneul Roman in 15 Martie 1901.
Multi dintre nol se vor fi intrebat, cetind subiectul ce
mi-am propus a trata In asta sera inaintea D-vestre, tisus
Christos, Viap, si Inv*); tura, Sax., ca ce am a spune
nou, cand este o cestiune cunoscuta si de elevii scOlelor pri-
mare.
Lucrul asa apare la supra -fats. Dar data cugetam mal
adinc cestiunea, data consideram ca in tOta lumea civilisata,
centrul in jurul caruia se invarte WO, activitatea nestra
socials si religiOsa, sOrele ce incalc,leste omenirea,
razele ce o strabat si misca mintea 'Astra si ne produc cu
abundanta idei inalte si marete si care in urma devin fo-
carul a tot progresul omenirel crestine, este invetatura lul
Christos; apol influents bine-facetere ce o exercita crestinis-
mul asupra inimel nestre si din care results, ca din .0 piffle
bine-facetOre ce rodeste pamintul, tot felul de virtuti ceta-
tenestl, nu este de cat tot invetatura crestinaChristos
si vista lui, ca pilda de urmat pe acest pamint, atunci
sper ca on -tine va admite ca justificata gandirea mea, cand
mi-am propus a trata o ast-fel de cestiune in Ateneul Roman.
politica,
www.dacoromanica.ro

1116 CONFBRENTA
Cand Christos pentru crestini este busola nOstra cu care
si prin care percurgem marea cea invaluita a acestei vieti si
cu siguranta de a ne conduce catra un liman stiut, spre
a evita naufragiile pururea amenintatOre ale vietel n6stre;
cand Wta viata nOstra se misca si se desvolta din pruncie
si pana la mormint povatuita de principiile morale ale in-
vetaturel lui Christos ; cand ne amintim ca. Nol. Romani' din
vecurl indepartate am fost si am remas crestin1, ca stramosit
nostri cu credinta tare si nestramutata In Invetatura lul
Christos, tntarindu-si brain], Infrantati pornirele vrajmase a-
le navalitorilor Nordului in multe sute de ant; and stim
din documente si fa pte reale ca nu 1-ail calauzit pe el, in
acest lung si nesfirsit razboitt de viata si mOrte pentru
nemul lor, de cat credinta puternica si neclintita in Chris-
tosDumnedett ; cand cunOstem ca muntiI, dealurile si vaile
Wei nOstre sint presarate, ca ceriul cu stele, de bisericl,
monastiri, casteluri si intariturl, ce sint didite ca trofee ale
victoriilor lor, ca niste semne vii ale credintei lor in Christos;
cand in fine sintem convinst ca stramosil nostri numal pen-
tru apararea legel si a mosiel lor 10 varsati sangele cu
prisosinta si invingeaa si alungat pe vrajmasi din caminul
lor atunci cred ca'mi vet' da dreptate pe deplin In ale-
gerea subiectulul met'.
Nu stim ce va aduce diva de maine, dice proverbul ro-
manesc, dar stim si vedem dilnic ce vigOre are pana asta-41
in omenire Crestinismul. Aduc de dovada poporul Boer,
care numal cu puterea credintei lor crestine a Infant si
Infringe Inca puterea cea tare si tiranica a asupritorilor,
aparanduil tara lor. El pOte vor per', pentru Ca forta
Inca primeza, lucrurile omenesti ; dar Istoria va spune in
seculi nesfirsiti, Ca acest manunchiti de Omen', in puterea
credintei lor au invins luptandu-se vitejeste si n'au primit
jugul robiel de cat trupurile lor mOrte eroic. Daca Istoria
veche ne vorbeste de eroismul Grecilor de la Termopile,
dupa mine cu mult mai superior este eroismul Boerilor, emit
si ca nuttier si ca mijlOce nu's mai pre jos, si cu totil se sa-
crifice pentru tara lor, fare deosebire de vrtsta si sex, numai
condusI de credinta lor In Christos! Aci be putem pune cu-
vintele Jut lisus Christos: Credin(a to te-a mintuit, maze
in pace ".
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1117
Timpul trece, lucrurile se schimbA., dar evenimentele se
pot repeti. and intr'un popor crestin a slabit puterea cre-
dintel, acesta insemnA curat si pe fats, ca-i lipseste vigOrea,
i-a incetat eroismul vechlil si a molesia si trandAvia l'a
coplesit, lar coruptia bate la usä spre a-1 captiva. Avem
clilnic exemple durerOse, crime in societatea nOstra si care
s'ar stavili in cea mai mare parte prin o educatie religiOsA
data in familie si societate. AcOsta ne lipseste in present.
De aceea este bine ss ne desteptam la limp, A. ne'ntre-
barn *i nol in constiinta nOstrA de popor: Ore avem not
asta-cli, in imprejurArile ce ne invalue si inlluntru si in
afarA, credintA tare in Christos Domnul nostru? Pastrat-am
not Ore depositul stint, ne'ntinat si intreg, pe care l'am
mostenit de la stramosil nostri iubirea ferbinte de lege
si mosie? Respunsul la acesta importanta cestiune politics
si religiOsA nu ni-1 pOte da teoria abstracts, ci constiinta
individuals a fie-carui din noi. Cand intr'un edifichl tOte
petrele slut intregi, atunci cu siguranta ca acea clAdire va
resista asprimel vremilor; si din contra, and in el se vor
gAsi pietre sfarimate si stricate, a tunci curAnd trebuesc in-
locuite spre a se salva edificlul. Asa e si cu viata familiilor
si a natiunelor. Cine are minte de priceput sa pricepa,,
a Os Christos.
Iata pentru ce, dar, expun acum Viata si InvetAtura lui
Christos, ca tnprospatandu-ne in minte povatuirile pline de
adev6r si folositOre none ale lui Christos si ascultand unele
principil on invetaturi de ale Sale sa, ne intArim spre a fi
gata la tot momentu, ca, nu stim nici Villa nici ceasul
intru care nevola ne va cuprinde. Cand ora suprema ne
va gasi fara credinta tare, fara razim si vigOre moralA, on
ce furtunA ne pOte strivi si trupeste si sufleteste. Acesta -1
un adev6r absolut. E lucru experimentat de omenire. Istoria
ne clA destule exemple unde all ajuns natiunele tall Reli-
giune on indiferente in respectul Religiunel.
SA intram acum in expunerea subiectului nostru.
Volil arata si combate apol mal intai atacurile date de
vrajmasii persOnel lui Christos si a scrierilor Noulul Tes-
tament, pe care sa bazeza representarea figurel lui Iisus
Christos. DupA aceea void expune Viata si invetatura lui
Christos, pe care o intarea prin fapte supranaturale, numite
www.dacoromanica.ro

1118 CONFERENTA
minunl. Din acestea va resulta in mod evident ca lisus
Christos este Dumnectea si Mantuitorul lumel. Iar pentru
crestin garantia sigura a perfectionarei lul trupestl si su-
&testi.
Niel o cestiune alta religiOsa n'a preocupat mal mult
spiritele marl ale secululul trecut, ca cestiunea despre per-
s6na Jul Iisus Christos! De persona, viata si invetatura
lul Iisus Christos insa se lega strins cestiunea Crestinis-
mulut insasi, or] a istoriel omenirei crestine. Este un adever,
ca timpurile nOstre nu sint dispuse pentru a discuta ces-
tiunl dogmatice; dar este tarasi un adever ca istoria lumel
crestine este organul si acoperemintul credintel dogmatice.
Lupta pentru dogme s'a contopit in present la persOna lul
Iisus Christos. Pe terenul istoric dar ne vom pune si not
tratand acum Viata si invetatura lul Christos. In istorie tat&
ce ggsim:
Plinie in Epistola lul catra imperatul Traian vorbeste
despre imnurile pe care le cantau crestinit in adunarile for
spre marirea lul Iisus Christos, adorandu-L ca Dumneglea
(Ep. X. 97). Dace am fi privatl de on ce tnvetaturg. Apos-
tolica. despre persona tut Iisus Christos, dovada acesta is-
torica, ca Christos a fost adorat ca Dumnecletl, ar fi sufi-
cienta. Not slim istoriceste asta-dl, din invetatura Bisericel
primarl, ca au existat de la inceput done parerl contrare
persOnet Mantuitorului nostru, una tudaica, ce nu vedea in
lisus Christos de cat numal un simplu Profet; alta 'Agana.,
ce nu-1 recunostea de cat ca ceva supra-omenesc, venit
dintr'o alta lume mal inalta. Dar si in o parere si in alta
nol declaram ca se sacrifice realitatea istorica a persOnel
lul Christos, tendentios. Credinta crestine despre unirea celor
doue naturi, diving si umana, in o singura persOna in lisus
Christos, este o cestiune a cugetarel crestine si nu se va
putea patrunde nici o data de mintea omenesca. Dar sa fim
drepti, sa judecarn impartial: in care cestiunl, chiar si in lu-
crurile cele ale lumel fisice, ce ne cad sub simturi, cand ne
adincim mal profund de cat numal la infatisarea for
terna, putem sa declarant ca am ajuns la stiinta desavirsith
a substantelor for asa, ca sa nu ne mai remand nimic
necunoscut 2 De aceea si credinta cresting. si Marturisirea
Bisericel reman cu totul independente de atacurile ce i le
ex-
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1119
face mintea teoretica, voind sa explice desavir§it misterul
persOnel lul Iisus Christos. In acesta credinta a vietel §i
invetaturel tut Christos stilt de acord, tote Bisericile cre§-
tine desbinate de centrul lorOrtodoxismul. Crestinil tu-
turor seculilor trecute §i presente plecat si ist pled, ge-
nunchit respectuos, adorand pe Iisus Christos ca Dumnedeil!
Acesta-1 un fapt istoric. Acesta-1 credinta crqtina.
Seco lul trecut n'a tacut de cat a reinoi eresiile secolilor
primarl fates de persOna lul Iisus Christos.
Asa: Rationalismul secolulul trecut a atacat din persOna
lul Iisus Christos partea Dumnedeesca §i tot cel suprana-
tural, sustinend ca El n'a fost de cat cel mat mare mora-
list dintre Oment Dar dandu-§1 curind soma ca Cre§tinismul
este un 'apt istoric §i ca trece dar peste margenile unel
sisteme morale; ca persOna lul Iisus Christos este mult mat
mare §i mat imposanta de cat a unul simplu Rabin din
Nazaret, au parasit acest teren de lupta. Dupes Rationali§ti,
Spinosa d. e., nu accepts in Christos de cat un simplu sim-
bol al intelepclunei dumnedee§tt, Kant o perfectiune a ide-
alitatel, Scheling si Hegel: unirea dumnedeirel si omenirel
in abstract. Dar prin aceste rationart s'ati departat cu totul
de la Japtele istorice privit6re la persona lul Iisus Chris-
tos asa cum ni le del Evangelitii! Strauss explica vieta
tut Iisus Christos reducend'o la mit, sustinend ca vieta lul
Iisus a§a cum ni se des de Evangelist) se datorete spiritulul
poetic al Bisericel primare, adscriindu-1 numal o mica §i ne-
insemnata urma de realitate istorica. Dar not it intrebam: al
cut produs este atunci Insa§t Biserica? Acul institutiune este
ea, a unor simpli pacato§I §i vame§1? Acesta-I cu neputinta.
Renan convingendu-se ca puterea realitatel istorice din vieta
lul Christos este mat mare de cat ar putea-o cine-va s'o
explice prin mit, In scrierea sa cunoscuta La vie de Jesus
presinta un progres fates de teoria Int Strauss. Spiritul filo-
sofic at germanulul a putut sa se multumesca numal cu
teoril, dar cel practic al francesulul pretinde fapte istorice.
De aceea Renan observes ca resultatele cele mat mart pe
care le-a faptuit Iisus trebue sa corespunda cu o causes
ascunsa in persona sa, ea lisus n'a putut fi creatiunea
biografilor lul, ca istoria evangelica, dupa caracterile sale
esentiale, trebue sa fie adeverata, §i marturisqte ca Iisus
www.dacoromanica.ro

1120 CONFERENTA
este on2 de distante colosale": dar sä lupta a inlatura
marturisirea de a recunOste pe Christos de Dumnecleiz',
dupa sistemul s6i1. Aglomereza asupra lul Christos califica-
tivele cele mac frumOse, numal si numal ca sa nu' fie nevoit
sä exprime un singur cuvint, ca adica persOna lul Christos
este un miracul. Renan neaga in genere lumea viitOre, mi-
nunele din Evangelii, nu admite un Dumnecleb. personal si
liber, precum nici nemurirea sufletului. Acesta-1 metodul
filosofici).
La atacurile lui Renan ba'rbatil crestinf eruditi au res-
puns cu prisosinta. Not qicem: ca pan& cand va exista un
sentiment religios in omenire, si acesta va exista in veci,
acela se va ridica pururea contra ideel sale interpretative, ca
adica lisus ar fi intrebuintat 6re-care mestesugiri viclene,
condemnate de morala cresting,, pentru asi sevirsi faptele sale.
Niel °data nu va admite omenirea crestina, cg Iisus Christos
s'a fatarnicit numai ca este un cunoscaor al inimilor n6stre,
Mc' va suferi sa se (lid. Ca invetatura lui curata, cu con-
stiinta a intunecaro, prin amestecarea unui entusiasm fa-
natic pentru a o face mai inriuritOre in popor,care-1 place
adica a se insala. Or cand Renan dice ca Christos s'a pre-
dicat pe sine de Fia a lui Dumnecleil, a pus acesta idee
ca bass a Imp6ratiel lui, pe cand adica in constiinta sa ar
fi condemnat o asa pretentiune. Ast-fel de ides blasfemat6re
ce lovesc direct in inima crestinului numal in imaginatiu-
nea conrupta a cui-va, se p6te strecura. Pe cat timp vor
exista in Sf. Evangelii majestatea simpla si impunatOre pre-
cum si sublimul lor, acestea vor fi de asemenea comba-
terea cea mac puternica a unor ast-fel de insultatorl ai per-
sOnei lui Christos. Asa sint timpurile moderne, nimic nu
se respects, din tote sa face trafic si precupetie. not
stim ca Renan nu era crestin, ci evrea asa se explica totul.
Oamenii seriosi insa apreciaza on ce lucrare literara si on
ce intreprindere, dupa adeverata sa valOre; de aceea ase-
menea scrieri tendentiOse n'ati vieta lungs, dispar ca si mo-
dele de
Vedend adversaril crestinismului ca lupta data pe terenul
Vedi la vie de Jesus si combaterea el', de Weschlagen.1764, pa-
gina 45.
seu
iii.
$'apol
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1121
teoretic si istoric nu le-a reusit, aii schimbat tactica, s'ad
ales ca teren de lupta combaterea autenticitatel cartilor Noului
Testament, declarandu-le ca sint un produs mult mai pos-
terior, a unor (anent fanatici si ignoranti. Asa Strauss si mai
ales Bauer s'a Incercat a proba ca figura lul Iisus Christos
asa cum results din cele patru Evangelii n'ar putea fi con-
siderata ca adeverata, pentru ca. Christos n'a scris nimica,
apoi ucenicil 1111 erai ()talent simpli, necarturari si ca scri-
erile din Noul Testament nu sint ale autorilor ce le Ora
numele, ci sint produsul deosebitelor start ale Bisericel cres-
tine din timpuri mai recente. Dar barbati eruditi crestini
ail probat cu certitudine istorica ca tote cartile Noului Tes-
tament, ce ne represinta persOna lul Iisus Christos atat
de mareta si sublime, sint cu adeverat ale autorilor ce le
pOrts numele si ca. nicl odata in Biserica primara n'a fost
contestata acesta credinta a autenticitatel lor. Apol sa stie ca
chlar de la inceput aceste scrieri erati cunoscute de cres-
tint spre finele secolulut intaiii, si ca din ele se citeau dil-
nic pericope intregi la serviciul bisericesc. Dar data n'ar fi
fost bine incredintati si convinsi Crestinii primarl de vera-
citatea lor originals nu le-ar fi intrebuintat, ci le-ar fi arun-
cat, dupre cum stim ca le-ati lepadat pe cele ale ereticilor,
mil falsificaii tendentios cuprinsul intern al unora din car-
tile Noului Testament cu stop de as introduce in ele ere-
siile lor. FOrte ingenios a observat filosoful Lessing, cu spi-
ritul sea critic, cand a cps: «Data fats de T. Livia, Dionisie,
Polib si Tacit ne purtam cu atata buna-vointa si generosi-
tate, nesupunend scrutarel critice or ce liter& a lor, de ce
sa nu aratam tot aceeas purtare si catre Mateiti, Marcu,
Luca si 'Oro)). Renan supune Sf. Evanghelii la un examen
atat de arbitrar, in cat estragerile lui din ele nu mat sa-
'liana de loc cu istorisirile adeverate ale istoriel Evangelice,
ci sint mai mult ca un roman, produs al unei imaginatiunl
inferbantate. De aceea scrierile Jut Renan nimenl nu le-ail
considerat ca avend o valOre stiintifica ca fond, ci bune nu-
mai pentru o cetire de delectatiune, pentru spiritele specu-
lative filosofice, on curidse de a ceti lucruri not.
Sa revenim la cestiunea nOstra la persona lul Christos_
1) Lessing editia Lachman X. 52,
www.dacoromanica.ro

1122 CONFERRNTA
Pretutinden! in Evangelil intimpinam figura lui lisus Christos.
Pretutindeni, in tote Invetaturile intalnim descrisa icOna
lui. El (IA cuvintelor sale acel farmec si gra tie particulara,
acea minunata putere de convingere ce impune credinta
vrind nevrind!
Din vorbirea lul Christos transpire acel spirit ce captive
si care da invetaturel sale divine, acea forty convingetere
ce-I neintrecuta. El uneste simplul cu sublimul in tote cu-
vintarile sale!
Dupe Sf. Evangelii late cum ni se presinta zugravita prin
pana scriitorilor persdina lnI Iisus Christos. El se naste in-
tr'un mic orAsel al Galilee!, in casa unul mestesugar sarac.
Acesta s'a intimplat in Betleem, in orasul lul David si a
fost urmata de evenimente supra-naturale cunoscute tuturor
crestinilor. Vieta sa publics nu se lega mal de loc cu in-
-Mile sale fapte supra-naturale intimplate la nasterea sa. Se
parea la inceput ca prin nasterea lul a resarit un nou sore
pentru Israil. Dar mal tardiii din causa vietel sale publice
umilite, acele fapte extra-ordinare dat uitarel de catra
contemporanl. Unil din el murise deja, altii credeati ca prun-
cul nascut miraculos au fost ucis de catre trod impreuna
cu prunci, si de aceea nici s'a ma! facut vorba
'Mire ludel. Numal Iosif, pretinsul sea tat& si Maria Nas-
catOrea de Dumnedell tineau aceste evenimente secret in
inima lor. Ast -fel Christos s'a crescut si s'a nutrit in orasul
Nazaret, de unde i se si daduse numele de Nazarinean.
Sf. Scripture, a Vechiulul Testament era singurul nutriment
spiritual a In! Christos in tineretea sa, in care, dupe obi -
celul iudaic, de curind a fost introdus. Din aceste cetiri s'a
inspirat ideile sale, s'a format cunostintele sale. Fie-care cres-
tin a dorit sa stie ceva mai malt despre copilaria lui Iisus
Christos, de aceea imaginatiunea pro iuctiva a Omenitor au
umplut acest gol cu diferite miturl si teratologil. Nu cunes-
tern de cat o singura intamplare din vieta sa tinera, taptul
istorisit de Evangelistul Luca: ca fiind lisus de doi-spre-clece
anl si aflandu-se cu parintil sel in templul din lerusalim,
unde s'a dus dupe obicelil la serbatOrea Pastelul, a discutat
cu Fariseil si cu Ckrturaril din Sf. Scripturl, si cand a res-
puns mumel sale, ce-1 cauta, acele insemnate cuvinte: Ce
me caul, ail nu stip ca In cele ale parintelui merl
lui
eel -l-alt!
sal
www.dacoromanica.ro

CONFER ENTA 1123
mi se cuvine sa Eel?". De atunci taina dumnedeestel lot
naturi a Inceput sa se manifeste in el mai puternic. Rein-
torcendu-se in casa parintesca dupes aceea, era supus pa-
rintilor sel, ajuta pdrintelui seu adoptiv ]a lucrarea sa oil-
pica de teslarie, cand se pare ca incetand curind din vieta
losif, Iisus a luat asuprall grija easel si a mumel sale. A-
cesta umilinta este caracterul principal al persenel si al ac-
tivitatei sale publice.
La etatea de trei-Veci de ani Christos vine la IOn sa se bo-
teze de la el, spre a incepe misiunea sa de Mantuitor al
lume!. IOn deocamdata refuza si doreste ca el insusi sa fie
botezat de catre Iisus, declarand ca nu este vrednic nici
ma car a-.1 deslega curelele incal(amintelor lul
Tar acesta-i Vice imperativ: atom, cacl asa se cu-
vine ca se plinim totes dreptatea". In timpul botezului,
Parintele ceresc declares miraculos : cg acesta este Kul
mete Dupes aceea Iisus sa ridica in tacere de catre duhul
in pustie, unde prin post si rugaclune de patru-Neel de Vile
invinge tentatiunile diabolice si in urma lards vine la 'On. Unii
din ucenicil lul IOn it urmeza la invitarea lul impunatOre:
si vederl". Impresiunea ce le-a produs persOna 'lot
Christos la atras catre el pentru tot-d'auna. Dupes aceea se
intOrce in patria sa si sevirseste intdia minune in Cana
din Galilea. In cuvintele si faptele lui distingem o reserves
plina de umilinta. Inainteza pas cu pas in misiunea sa, res-
pandind din ce in ce mai mult invetatura sa.
Acest progres al actiunel sale mesianice a atras catre el
multimea si glOtele de pretutindeni spre a-I asculta inveta-
tura sa; dar care a pornit asupra-i ura neimpacata si vraj-
masia pe fata a protivnicilor sei in cel mai mare grad. Si-
tuatia politica a Palestinel era amenintata de cuceririle Ro-
mane. Palestina Impertita in tetrarhie, era guvernata de pro-
curator] Romani, iar populatia terel era impdrtita in partite
politico-religiOse : Farisel, Saduchel si Iesenieni. Iudeii se mai
bucuraii numal de o semi-indepedenta religibsd pe atunc!.
Christos n'a avut, in timpul predicel invetaturei sale un
loc determinat, ci a umblat din loc in loc; ducea intre ludel
o vieta plina de griji si lipsuri, insotita de o mune& prea.
obositOre. Parasind Nazaretul vine in Capernaum, unde pare
a fi fost mai mult centrul activitatei sale. Invetatura sa o
Ve-
nil
Iisus;
lases
www.dacoromanica.ro

1124 CONFERENTA
expune in public si la loc deschis, unde se putea aduna
mnitimea. 0 expunea orb pe fata de a fi intelesa de top.
orb prin asemanart parabole si exemple; dupa aceea chIama
pe ucenicil sel in jurul seu spre a-I initia In invetatura sa;
intra in casa lub Simon, vindeca pe nora sa cuprinsa de
frigurl grele, cand auclindu-se in popor de venirea lul Iisus
acolo, alerga toil din tote partite la El, aducendu-s1 top
bolnavil si suferinclil pe care Iisus ii vindeca punendu-si nu-
mal mainele preste et Ast-fel s'a inceput Christos activita-
tea sa de Mantuitor al lumei. Sf. Evangelil conservat
fapte si date fOrte multe despre adeverurile descoperite de
cele ce a invetat si de minunile ce a sevirsit in Galilea.
Din aceste fapte si date ne putem representa figura blanda,
i mareta, umilita si impunatOre, atra"gatOre si plink de ne-
vinovatie a lul Iisus. TOO, vieta sa pamintesca este un sa-
o abnegatiune pentru omenire, obosindu-s1 si su-
fletul si trupul seu. Sf. Evangelil ne spun di vieta sa s'a
jerfit'o pentru saracl, bolnavil suferindl, carora le alinail du-
rerile prin vindecarl miraculOse si prin sfaturl pline de in-
vetaturl dumnecleesti. II vedem in societate cu vamesil si
pacatosil, cu nevoesii si asupritil, cu intristatii si nenorocitii
de tot-felul; chbama la el pe cel osteniti si ingreueti de nevol
spre a-I usura de sarcinile for prin cuvinte, ce le intarea
credinta si le alina durereastarea for trupesca si sufletesca!
Scopul vietel LW este manifestarea simtulul de iubire pentru
omenire, de blandete si de bine-facere desinteresata. Daca
vre-o data lubirea de umanitate s'a aratat pe pamint, a fost
in pers6na lul Christos, sub figura sa pacInica, linistita,
blanda si gata spre tot binele! Pe figura expresiva si lu-
mit-los& a sa se resfringe o lumina mareta, o rasa de spe-
rant& in el, un ce dumnec1eesc, asa ca numai privindu-1 si
contemplandu-1 indelung, plecam vrtnd nevrind genuchele in
fata el, ne prosternam spre a le inchina! Cine *lend nu-
mal pe Domnul nostru Iisus Christos nu-1 adora, privind
mersul WI lin, tacend, si gray, radicandull manele numaI
spre a bine cuvinta si alina suferintele omenestl, pe fata
drilla nu straluceste de cat maestatea divina; apol cuvin-
tele lul linistite si pline de balsam vindicator, insadind con-
vingerl in inimile zdruncinate si abatute; bar adeverul cu-
vintelor lub sint probate prin minunile lub! Acesta lubire
ne-au
crificin,
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1125
cu prisosinta a lul Christos pentru omenire, acesta compa-
titnire a dumnecleesculul nostru Mantuitor a fost resplatita
prin o mOrte de ocara, prin crucificare. Tot ceea ce a putut
inveta mintea omenesca mat dureros si mat injositor ca pe-
depsa de mOrte, la acea a fost osindit. Dumnecleti-omul
Iisus Cbristos, nu era un stoic nepasator, care sa despre-
tuiasca cu nepasare si schingluirile si pe Omenit ce i le a-
plica; a simtit durerile batailor pana in adancul sufletulul
sett, a suferit insultele in fat& din partea acelor ce n'a'il pri-
mit de la El de cat bine-facer', si se ruga Parintelul Ceresc
pentru el: larta-le for DOmne ca. nu Ohl ce lac".
Nimic mat miscator si mai impresionator de cat istorisirile
Evangelistilor descriind simplu, lin si nemaestrit ultimile mo-
mente din vieta pamintesca a Mantuitorulul ! Cu cat ne a-
propiem de Ghetsimani si Golgota, cetind Sf. Evangelil, cu
atat mai mult ne cuprinde un for de frica, o intristare a-
dinca si o indignare ne masurata, veclend cum se desfasura
de catre vrajmasil set tot mat necorect si nedrept evenimente
tragice ale vietel ultime a lul Christos. Un sfat secret, un
complot, se aduna din Carturarl si Farisel si uneltesc uci-
derea Mantuitorulul lumel; un Iuda, ucenic de at lul Christos,
prin bani este cumparat vinde pe invetatorul si bine-
facetorul sett! Christos dupa ce sevirseste Pasca a treia a
legel no* cu ucenicii set, carora he vesteste atunci si a-
propiata sa suferinta si mOrte, sa ridica de la masa nOptea
si trece in Were In gradina Ghetsimani ca sa se roge pentru
ultima Ora catra Parintele sett, nu pentru el, ca nu avea tre-
buin0., ci pentru ca sa tie pe ucenicil set unit' !titre el, spre
a-I respandi invetatura sa Intre pop6re!
Iata o mica pericopa puma' din acesta sublima raga.-
dun e :
,Parinte! Venitail cesul, prea-mareqte pe Fflul teii,
ca si Fiiul teu sa," te Area-ma resca. Dupre cum 1-al
dat Jul putere peste orl-ce trap, pentru ca sa dea
viera vecinica la top cari 1-al dat Lul. acesta
este viera cea, vecinicA, ca sa te cunOsca pre Tine,
singurul adeverat Dumneclet), si pe care l' al trimis,
pe Iisus Christos. Eu te-am marit pre Tine pre pa-
mint, lucrul l'am sevirsit care mi-al dat mie
Fa' cut-am cunoscut numele dmenilor pe care
Biserica Ortodoxi Bernina 2
sa lac...
teu
si's1
tiSi
www.dacoromanica.ro

1126 CONFERENTA
mi-al dat din lame acum au cunoscut ca tote
ate mi -al dat de la tine sint. Pentru ca cuvintele
(invetaturile) pe care mi le-al dat, le-am dat lor, si
el le -au primit si au cunoscut cu adeverat ca de
la Tine am legit, gi au creciut ca Tu mal trimis....
Tote ale mele ale Tale sint si ale Tale ale male gi
m'am pre-marit intru dengil. Biz" nu mal sint de acum
in lame, dar acestia stilt in lame, lar air vin in Tine.
Tarinte sfinte! pazeste-i pre el intru numele Teti,
pe care mi i -al dat, ca sa, fie una, dupa cum gi not
una sintern....". Un alt Evangelist ne descrie starea psihica
a lui lisus in timpul acestel rugacIunl asa: Parinte! dacA
voegti treca paharul acesta de la mine, dar nu cum
voesc Eu, ci Tu. Si i se arata an Inger din Cerifi
intarindu-L, gi fiind in lupta cu durerea, se ruga
mal staruitor; Jar sud6rea Jul era pica, turf marl de
sange, ce cadeati pre pa mint" Vieta sa publica ca In-
vetator a fost scurta, numal de dol ant si jumatate.
Termin'andu-s1 rugaclunea se apropie de El sutasiI orl os-
tasii cu fusti si felinare, pentru ca era nOpte adinca, ca sa-1
prinda ca pe un talhar; Christos veclendu-I li s'a predat sin-
gur, intrebandu-1 pe tine cautar Iar el respungend ca pe
Iisus Nazarinenul, El le-a respuns: Eti sfnt; apol ii apos-
trofeza: au nu am lost pururea in mijlocul vostru,
an' nu am fnvetat pe lava in public gi in temple,
pentru ce venitl acum nOptea ca in an hot sa me
prindeci? Atuncl Iuda Iscariotul, unul din ucenicil lui Chris-
tos, dupa semnalul convenit, ii incredinteza pe ostasi, prin
sarutare, ca el este in adever Iisus Christos. De atunci si
'Ana asta-di tatarnicia si prietenia falsa este caracterisata
cu epitetul de Sti rutarea Jude! ". Princlendu-I pe lisus
41 lega duc mloptea in curtea Arhiereului anulul spre a-1
judeca la mOrte. Cate insulte, lovituri, batal peste obraz si
scuipirl in fata a suferit Christos de la slujbasil arhiereilor
sint nenumarate! Curind judecatoril se aduna chiar atuncl,
Inca nOptea fiind, in pretorit la judecata. Ana Arhiereul it tri-
mite apol legat lards la Calafa, unde contra tuturor regu-
lilor si formelor stabilite la tribunele Romane este nOptea
juciecat si condemnat la !wide, prin marturii mincim5se im-
provizate. Dar fiind ca vina imputata lui Iisus era mat ales
si-I
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1127
aceea de les-majestate, ca adica s'a numit pe sine Impera-
tul ludeilor, Tar pe atunci Iudeii cum stim nu mai aveau
stapanirea de sine, ci pe cesarul de imperat, 1-at1 trimis des-
dimineta la Pontiii Pilat, procuratorul Roman, ca sa-1 con-
/Ian-me si el. Pilat cercetandu-1 si vegend ca Iisus este ne-
vinovat a voit sa.-1 elibereze, dar Fariseii si Carturaril im-
preuna cu adunatura zgomotOsa din popor, improvizata prin
bans or promisiuni in curtea procuratorulul strigau neince-
tat: Dad. daT drumul acestuia, nu esti prieten Cesarulul;
on tine sá face pre sine Imperat este in protiva
Cesarului. La aceste amenintari Pilat ced6za, multimea din
curie striga cu salbatacie, intetiti de Farisei, ca Iisus sa
se restignesca, Tar sangele lui nevinovat declara ei sa fie
asupra lor si asupra fiilor lor. Atunci Pilat da pe Iisus pe
mana Iudeilor, cart dupa ce insultat din non si batut
crunt, deSbracat de vesmintele sale si imbracat intr'o
porfira (hlamida) rosie spre batjocura, iaa pus si cununa de
spini pe cap, si si pornit spre Golgota, la locul de o-
sinda. Iisus suferea tote cu rabdare nespusa, dar obosit de
neodihna de doue chile si done nopti, slabit de loviturl si
batal, nu mai putea avea vigOrea trebuitOre de asi duce
singur pe umere crucea, istrumentul de condemnare, ci la
mijlocul caei cade jos pe ea, s'atunci este insarcitiat un
Ore-care, Simon Cirinenul, sa-i duca crucea pan. la Golgota.
Aicea ajuns indata este pus pe cruce, intuit la maul si pi-
clOre! 0 data cu el au mai fost restigniti doT talhari, unul
de-a drepta si altul de-a stanga sa, spre mai mare batjocura!
A doua trebulad sa intre ludeil in Pasti, si dar pentru
ca sa nu se fad. turburare in popor de ciilele Paste lor, cats
se adunati la templul din lerusalim anual din tOta Iudea si
Palestina inchinatori, dintre cart multi auclise invetatura lul
Iisus si pOte uniT din el sa si vindecase de catre El de ne-
putintele lor, pentru a se evita or ce revolts din multime,
a hotarit Sinedriul Ca in aceea di sa li se ridice trupurile
rastignitilor de pe cruce. Rastignirea a avut loc Vineri la
ora 12 din iii. Dupa, cum se stie mOrtea prin restignire,
dupa ce este cea mai oribila si mai durerOsa, apol este si
cea mai lenta, durand cate o data Mile intregl. Numal dupa
ce se scurge sangele prin ranile cuilor, in care Limp sufe-
rindul are convulsiuni sfisietOre, contractiuni grozave si 1
iii
fait
ran l'an
Pat
www.dacoromanica.ro

1128 CONFERENTA.
bantue neincetat o sete nesfirsita, numai atunci, cand tOtd
vitalitatea se perde din osindit, vine si mOrtea dorita. Mal
era un obicelu, ca crucificatulul cand cerea apa sa i se dea
otet amestecat cu ingrediente amare spre a-I mai alina du-
rerile interne; asemenea bautura s'a dat si lul Christos, dat
a refusat In urma sa o bea.
La crucea tut lisus statea numai mama sa Maria si Joan
Evangelistul, carula 1-o incredinteza spre a avea grija de ea.
Dupa indelungate suferinti pronunta Christos acele cuvinte
memorabile: Sfarsitu-s'ati". Cand au venit trimisit Iu-
deilor, ca sa pogOre de pe truce si sa ingrOpe trupurile
celor crucificati, aveail porunca, ca dad. nu vor fi murit sa
li grAbesca sfirsitul, starimandu-le fluerile picIOrelor cu niste
bare de fer; asa s'ati si facut celor dot talhari, tar cand
au venit la lisus, vec,lendu-1 mort, nu I-ail sfarimat fluerile,
ci unul din ostasi, spre a se incredinta de niOrtea Lui, 1-a
infipt sulita in cOsta din care a Iesit singe amestecat cu
apa, semn ce dovedea incetarea desavirsita a vietel! Dar
pentru ca. veijmasii sel stieat preVicerile lui Iisus ca va fi
restignit si a treia Ali va invia, cu puterea DunineVeirel Sale,
au alergat imediat la Pilat, rugandu-1 sa 1a niesuri oficiale
spre a se padi cu soldatl mormintul lui Christos, trel
pretextand ca nu cum-va sal fare ucenicil sei din mormint,
si atunci sä se intample o rezvratire in popor si sa-1 ucida.
Pilat insd. le respunde ca el au soldati la ordinile for si ca
n'au de cat sa la mesuri de asigurare. In comformitate cu
acest ordin se duc oficial la mormintul lui Christos cu
soldatl pentru pazd si intaresc mormintul, ba Inca spre cea
mai mare siguranta sigileza mormintul cu pecetea oficiald
si lasa, pe ostasi spre paza in jurul sea. liar a treia di,
dupa cum a spus lisus ucenicilor Lui, mergend, dupa obi
celul evreesc mironositele la mormint cu miruri, un Inger
le vesteste ca Christos a inviat, dup. cum a spus I Pri-
vind ele in mormint veclut de cat giulgiurile in care a
fost infa.surat trupul. Aceste femel si ostasii caril au fost
fata la scularea si invierea lui Christos din morti au aler-
gat in Cetatea Ierusalimului si au vestit lumei si ucenicilor
Lui, ea au inviat Christos din morti. Cuprinsi de spaima
Fariseil si ingrijiti de viitorul tor, pentru ca, se temeau de
popor, sfatuesc pe ostasii, earl au servit de garda la mor-
dile,
n'au
www.dacoromanica.ro

CENFEREN1'A 1129
mint, sa spuna publicului ca el adormind au venit nOptea
ucenicil lui Iisus si IAA furat, dand si bani multi gardei
si promisiuni ca-1 vor scapa el de pedepsa ce-i ameninta,
pentru ca, n'ad fost vigilenti la postul lor. Cu bite aceste
mesuri de precautiune, cu tOta coruptia si fagaduintele Fa-
riseilor, Carturarilor si Saducheilor, curand s'a imprastiat
vestea invierei lul Christos in tOta Cetatea. Iisus dupa in-
viere n'a intrat in Ierusalim. Iar ucenicii Set, aprinsi de
dorinta de a revedea pe Invetatorul lor, ies din Ierusalim
spre a intirnpina pe lisus, care se arata de mai multe on
lor; unul din el, Toma, tndoindu -se de veritatea faptu-
lul, pentru a nu a lost si el fata cand se aratase Christos
mai inainte ucenicilor Sei, declara ca nu va crede in in-
vierea lui, papa, ce nu se va incredinta singur, pipaind ra-
nele manilor, piciOrelor si costa Sa, adica papa nu va pune
mana pe semnul cuelor si pe rana Sa din costa. Iisus pen-
tru a rtdica on -ce indoiala din sufletul lor si pentru a ne
lasa si noua o proba vedita a realitatel invierel lul din
mortl, se arata inaintea ucenicilor Sei, and erail cu totiI
adunati, si chlama pe Toma sa se incredinteze prin sine
insasi a El este Christos in realitate. Toma, cuprins de
ten* pune mama sa pe semnul cuelor sl costa lui Christos
si exclama cu a dmirare : «Domnul meu si Dumnecieul
Tu esti».
Dupa patru-cleci de Bile, aratandu-se Christos de mai
multe ori, atat ucenicilor Sei in parte cat si la mai multe
grupuri de Omen' de o data, sa inalta la cerurl in fata uce-
nicilor Sei, dupa ce-i investeste cu puterea apostolatulul si
le fagadueste ca be va trimite pe Duhul Sfint care va fi cu
el pururea va inveta tote cele ce el trebue sa vorbesca
si sa taca in viitor.
Acesta-1 in resumat viata lul Christos dupa Sf. Evangelisti.
Sa trecem acum si la invetatura Lui.
Cand Arhiereil si Fariseil in grijati de respandirea inveta-
turd lul Christos au trimis odiniOra pe servitorii lor ca sa-'L
prinda pe Iisus si sa-'L aduca spre judecata la Sinedriti,
acela atunci s'at intors fara resultatul dorit, declarand :
(Nicl °data om n'a vorbit asa, ca omul acesta' (loan
VII. 46). Asemenea marturisire trebue s'o facem si nos,
dupa trecerea a XIX secule! De and Iisus Christos
mea
pi-I
www.dacoromanica.ro

1130 CONFERENTA
respandit in Palestina in public invetatura Sa, de atunci ideile
In omenire s'ati schimbat cu totul si numai in bine. Ceriii
nou si pamint Invetatura Sa mesianica s'a pastrat ve-
chea el putere de vigurositate si influinta, s'a crescut ne'n-
cetat, exercitand o inreurire bine-facetOre asupra sufletelor
omenirel pang In present. Acesta-I un fapt istoric neexpli-
cabil pentru noi!
Invetatura Sa n'are trebuinta de mijlOce stiintifice, nici
de o desvoltare mai inalta pentru a fi intelesa, ci numai
de o minte echilibrata si de o inima deschisa ca sa pri-
cepa si sa aplice In vieta sfaturile si indemnurile sale bine-
facetOre. Nol, pentru ca ne-am obicinuit prea mult cu ea,
pentru acest cuvint nu mai exercita acea influinta pe care
a avut'o asupra crestinilor primari. Numal la nevoi marl,
si la dureri grele alergam la ea, ca la medicamentul cel
mai sigur al vindecarel intristarei sufletelor nOstre! Din ex-
perienta cunOstem, ca si asta-cll, de cate on ne dedam la
citirea el cu inima sincera si deschisa cu mintea nepreve-
nita, ci insatata numal de adever, invetatura lui Christos
se presinta sufletulul nostru cu aceeasi putere convingetOre,
si produce acelea-si efecte, ca si cum nemijlocit le am aucli
acele cuvinte din gura lui Iisus Christos, Mantuitorul lumel.
Dar sa ne'ntrebam: Unde std acesta putere esceptionala de
convingere a invetaturel Mantuitorului nostru lisus Christos ?
Taina puterei convingetOre a Invetaturel Lul. n'o putem
atribui elocintei Sale. Christos nu s'a presentat in lume
nici ca poet, nici ca orator, nici ca filosof. Ceea ce ne
farmeca si ne convinge pana asta-11, ceea ce ne pone in
admirare, ceea ce ne atrage ca un centru magnetic spre
El, nu este lards nici frumuseta limbel poetice, nici modul
artistic al expunerel, nici mestesugirea expresiunelor orato-
rice, nici chlar asa clisa profunditate filosofica. Nimeni n'a
vorbit mai simplu si mai lamurit de cat Christos! Cand
voeste sa spun& o idee transcendentala, intrebuintaz a para-
bole si asemanari, spre a se intelege cu usuratate de popor.
Acesta a inteles'o si profundul cugetator Pascal qicend:
lisus Christos a pronuntat lucrurile cele mai inalte cu a-
tata simplitate ca si cum ar parea cui-va Ca nici nu le cu-
geta, de asemenea le-a exprimat cu atata claritate, in cat
imediat sa convinge cine-va ce cugeta despre ele. Acesta
luciditate unita cu simplitatea este lucru de admirat,.
not!
www.dacoromanica.ro

CONEERENTA 1131
Pentru a ne convinge prin not insi-ne de sublimul, sim-
plitatea si luciditatea invetaturet Jul lisus Christos, voiti aduce
cate-va frase numat din cuvintarea Sa de pe munte:
« qi veclend norodele sa sal pe munte si se clend
venires la el ucenicil lul; si deschiclendu-s1 gura sa
11 fnvera pre el clicend:. . Asa sa lumineze lumina
!rostra Thaintea omenilor, ca veclend laptele vostre
cele bune sa prea maresca pe Tatal vostru cel din
Ceruri. SA nu socotirl ca am venit se; stric legea
sail prorocii, nu am venit sa, stric, ci sa inpli-
nesc... Auclit-all ca s'a Vis celor de demult: sa nu
ucicil, ca cine va ucide vinovat va fi judecatel. Iar
eil clic voila: Ca, tot cel ce sa manic asupra Iratelul
sea In desert, vinovat va .fl judecatel ; si tine va
Vice fratelul sea Baca, vinovat va fi Soborulul; Jar
cine va Vice nebune, vinovat va fi Gbeenel loculul...
Audit -ati ca s'a (lig celor de demult: SA nu jurl
stramb, ci sa, dal Domnulul jura mintele tale; Jar
eil clic you'd: 54 nu ve jurall nicl de cum... ci cu-
vintul vostru sa,- fie a0,a$, nu---nu; Tara ce este
mal mult de cat acestea, de la eel Ali este. Au-
(lit-ap ca s'a clis : °dila pentru °chill si dinte pen-
tru dinte; Jar Eil clic voila: SA nu star' inprotiva
celui rea, ci de te va lovi cine-va peste lata obra-
zulul tea cea dreptA, intOrce-i Jul si pe cea-l-alta.
Si celui ce voeste sa, se judece cu tine sa,-(1 is
haMa ta, lash -1 Jul si camasa,. Si cel ce te va insoci
pre tine o miles, mere cu d'insul acne. Celui ce sere
de la tine da-1, si pre cel ce voeste sa se lmprumute
de la tine nu -1 respinge. Audit -ati ca, s'a glis: SA
lubest1 pe vecinul tea si sa, urast1 pre vrajmasul
tea; Jar ea clic voila: Iubicl pe vrAjmasil vostri,
bine-cuvintarl pre cel ce ve blasta me pre vol., bine
lacerl celor ce ye urasc pre vol. si ye ruga(1 pentru
eel ce ye supara si ye persecuta pre vol, ca sa fit'
fill Tatalui vostru celui din Ceruri, care resare 56-
rele sea si preste eel rel si preste eel bunt, si ploua
si preste eel drepfl si preste eel nedrepri. CA de
lubici pre cel ce ye iubesc pre vol, ce plata vet)
avea, at nu si Vamesil aceas lac? Si de yeti fm-
www.dacoromanica.ro

1132 CONFERENTA
bratosa cu dragoste numal pe prietenil vostri, ce
faced mai mult. Au nu si Vamesil lac aqa Fir)
desa, virsi(i, precum si Tata' vostnu cel din Ceruri
desa virsit este.... (Mate! cap. V. etc.).
Vedem dar cat de atragat6re, impunatOre si convingatOre
sint cuvintele simple si nemaestrite ale cuvintarel lul Christos,
cat& profunditate de judecata aq, si ce sfera intinsa, si ce
continut! Cuvintarile lu! Iisus au fost si vor fl neintrecute
si ca fond si ca forma. In esenta, invetatura lu! Christos
este: Credinta intr'un singur Durnnedek unul in substanta,
intreit in fete. Ca Iisus Christos este Mantuitorul lumel pro-
mis prin profetl, a este Fiul lul Dumnedeti. unul nascut.
Ca St Spirit este sfintitorul nostru al Crestinilor. Ca lumea-I
creata in timp prin vola libera a lul Dumnecleil care sa con-
duce dupa stiute legl eterne impuse materiel la crearea el,
si care urmeza cursul lor dupa o provident& divina. 0-
mul treat de Dumnecleti are in el, in facultatile lul, o ase-
manare cu Dumnedeil, ca perfectiunea omului consta in cu-
getarea drept& crestina si in sevirsirea faptelor bune resul-
tate din acea credinta. Ca vieta present& nu-I de cat o in-
cercare, puntea pentru a trece in o alta lume viit6re si
eternb., si unde fie-care va primi situatia sa in conformi-
tate cu faptele sale de pe acest pamint. Oamenii toti au
acelasl origina unica, de aicea urmeza ca sint egall cu totul
intre el. Egalitatea, fraternitatea, libertatea sint urmari natu-
rale ale unitatel originel omenesti. Robia, sclavia sint abro-
gate prin crestinism, si care treptat a si disparut dela po-
pOrele crestine. De asemenea si femeea s'a emancipat din
sclavia barbatulul, si s'a pus numal sub sprijinul seq. In-
demna pe credinciosil Sel a se supune autoritatilor consti-
tuite in omenire, plati contributiile si a se ruga pentru
guvernatori, dap celui cu darea dare, celui cu cin-
stea chaste, pentru ca tit' autoritatea de la Darn-
necletz este orinduitA. De asemenea da povetuirI sociale,
casnice si familiare. Impune supunere fiilor catre parintil
lor, respect si ascultare, dar 'I obliga a le cultiva inima si
sufletulul fiilor lor, pentru care sint respuncletorl in societate.
Acesta-I in resumat invetatura MantuitOre a lul Christos,
care a intrecut, intrece si va intrece or ce legislatie ome-
nesca. Sa observam ca cu timpul si pe incetul de la ve-
's1
a-s1
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1133
nirea lul Christos tOte fasele lumel vechi pe unde s'a pre-
dicat crestinismul au disparut, asa ca legile omenirel asta-dl,
moravurile, datinile sint cu totul concepute dupa spiritul in-
vetaturel lul Christos si ca or ce om luminat isl da sema
curind de progresul si civilizatia popOrelor crestine, fata de
cele pagane la care n'a strabatut Inca razele sOrelul drep-
tateb bine-taatOre! R6spandirea cu repejune a invetatureb
lul Christos in tot imperiul Roman, si afar& de el, cu tOte
persecutiile suferite, este Inca un 'apt istoric barasi ne ex-
plicat, un miracol I
Cuvintele lui lisus Christos erau insotite fOrte adese prin
fapte extra-ordinare, numite minuni, §i care convingea pe
auditorl pe deplin In adeverirea misiunei lul Christos, ca
Mantuitor al lumel. Atat minunile cat si vieta viitOre au lost
combatute de vr6jmasil crestinismulub, declarand ca nu pri-
mesc nimic din ceea ce se Vice supra natural, de aceea sa
mi se permit6. a Vice doue cuvinte si asupra minunilor se-
vtrsite de Christos. Nu e de nevoe ca ss, studiem si sa cu-
nOstem tOta intinderea legelor ascunse ale nature' pentru
ca sa constatam data minunele despre care ne e vorba sint
inteadever fapte supra-naturale. 'apob acesta-I si imposibil
ca omul marginit sa pOta patrunde cunostinta complecta
legilor ce conduc universalitatea lumelor. Ar fi a admite ca
marginitul sa cuprinda nemarginitul, ceea ceI chiar o ab-
surditate, o asemenea pretentie omenesca! CunOstem multe
la suprafata lucrurilor, stim fOrte putin din substantele si
legile ce conduc universalitatea lor. Totul sta lntr'o ar-
monie admirabila si Intr'o succesiune suprindAtOre, pe care
n'o pricepem, pans, cand sfera marginitulul va fi partea o-
mulul pe acest pamint. §tim atat insa cat ne trebue pentru
atingerea scopulul nostru pe acest pamint. Prin nici o pu-
tere orb lege fisica nu va ajunge omul sa pricepa cum s'a
prefacut apa In yin, sail cum printr'un cuvint sa se dea
vedere until orb, audul unul surd, vorbirea la un mut, vin-
decarea la un lepros, si ceea ce este mai Insemnat vi6ta la
un mort. Aceste fapte nu se pot tagadui, au fost faptuite
in public, au lost recunoscute istoriceste, au fost intarite
prin scriitori profani si sfintitI contemporani. Una din mi-
nunile lul lisus Christos, vindecarea orbulul din nastere, a
lost constatata sijudecatoreste prin marturl inaintea judeca--
www.dacoromanica.ro

1134 CONFERENTA
tel. Dar Invierea Iul Christos? POte cine-va sa tagaduesca si
sa suprime, dupa placere fapte marl din vieta luI. Alexandru,
a lul Cesar sail Napoleon, resb6ele marl si victoriile lor,
fapte constatate? Chiar de le-ar nega tine -va, lumea le va
recunOste ca faptuite si le va reclama ca indispensabile in-
telegerel evenimentelor. Not stim ca aceste minuni ad por-
nit ura vrajmasilor asupra luT Christos, pentru ca ele a-
trageau mai ales multimea suferindilor si care apol respan-
deati cu repediclunea fulgerului faima despre bine-facerile lub
Christos primite de el; pe care fapte extra-ordinare nepu-
tendu-le vrajmasil lul nicI explica, mci nega, le atribueau
Fariseil si Carturarii unel puteri diabolice a lul Christos.
Apostolic in urma sprijinit pe aceste fapte miraculOse,
ca lucrart cunoscute si marturisite de catra multl marturl
ce traeati inca (Fapte 10, 37). Codrat, un apologist crestin,
citeza pe unit din Omenii vindecati orb inviatl de Iisus Chris-
tos si carii traiati pe cand stria acesta (Eusevie 1st. Bis.
IV. 3). Prin urmare veritatea istorica a minunilor sevirsite
de lisus Christos este neindolOsa.
*Um ca scopul ultim a lul Iisus n'a fost de a face mi-
nuni, ci inima lub it impinge la acesta, ea si indurarea lub
pentru vindecarea si ajutorarea nenorocitilor ce alerga la el.
Minunile insa servit pentru multime ca proba cea mai
tare a puterel sale Dumnedeestl, spre asl intari cuvintele
sale, si ca un mijloc puternic de as1 ajunge scopul misiunel
sale. Minunele lul Christos nu sint lucrart arbitrare si de
fala, ci sint mijlOce moralminte necesare, dovedesc lubirea
si compatimirea sa pentru omenire, sint intrepetarI reale
ale persOnei si cuvintulul seiz. Ast-fel chiar venirea lul in
lume este o minune! Daca nu pricep natura ce me incun-
jell% ar fi prudent sa-I tagaduesc realitatea, fiinta sa? Daca
nu me inteleg pe mine, ar fi corect sa-ml neg resultatele
activitatei mele? si ast-fel maT departe.
Cine nu crede In minunt lepada si tOta invetatura cres-
tine, faptele cuprinsa in Sf. Evangelic, neaga Dumnecleirea
luT Iisus Christos si inceteza din acel moment d'a mat fi
crestin. Viata crestine, activitatea crestina, fapte extraordi-
nare din crestinism sint basate t6te pe invetatura si minu-
nile luT Christos. Totul la popOrele crestine este intretesut
cu principii crestine, 'Ana si anul intreg cu serbatoil, in
Wad
I-al
www.dacoromanica.ro

CONFERENTA 1135
amintirea faptelor extraordinare din Viata lui Christos, in-
cepand cu Buna-Vestire si terminand cu Invierea on Pas-
tele. Acesta-1 forta morals a crestinilor.
TOte minunile tut Iisus Christos au avut un stop numal
moral, al bine-facerel pentru omenire.
Iisus Christos intemeeaza faptele si Inv6taturile sale pe
autoritatea persOnel Sale 4( Ell shit), §i declara ca., data
nu yeti crede ca, EU" sint, vet! marl intru pacatele
vostre, (loan 8. 24). Niment dintre marii Invetatort si le-
gislatort ai omenirel n'a indraznit sa se exprime asa, si
nici lumea nu l'ar fi suferit d'a tinea asemenea vorbire.
De Cale ort voia sa confirme ceva, Intrebuinta frasa:
amin grit Von6). In Sf. Scriptura mat intalnim dont
termeni cu care Iisus sa numea pe sine: «Fiul omulul
si Fiul lui Sa vedem ce insemneza si acesti
terment. Prin cel tntatil ne a aratat ca. este om pe deplin,
pentru ca numal prin om ne convingem ca s'a putut sa-
virsi real mantuirea nOstra. Si de cate orl vorbeste despre
misiunea lul ca Rescumparator sa numeste fiul omulul.
De cate on insa 'sl manifests autoritatea sa divina asupra
lumel si raportul absolut cu Dumnecleil sa numeste cu
al doilea termen Fiul Jul Dun2nedeii. Din relatia sa cu
Dumnecleu Tatal ni se face mat bine intelesa relatia sa cu
lumea si ast-fel sa explica situatia sa Nth de omenire.
Acum Intelegem cum este Fiul omulul, Domnul Lumel,
judecatorul el, pentru ca este Fiul DumneVeil ! In-
trega Evangelia lul loan este plina de dovegll, care ne arata
Dumnegleirea lui Iisus Christos. Acesta-i Matra fundamen-
tals a credintel crestine. eNumal cel ce crede Mtnu
mine are viara vecinica Fara de mine nu puteti
face nimic Tote cate are Tata"' ale mele sint,
si ale mele ale sale si m'am Area marit intru ele....
Eu si Tata] una sintern...,
Ast-fel Christos s'a predicat pe sine de Dumnecleh. Asa
inteles si predicat Apostolil, pentru acest nume de
Christos Dumneglett martirisat nenumerati crestint, pen-
tru acest nume sa glorifica sfintil, cu acest nume au trait
si s'air mantuit tots crestinit, cu acesta credinta au vietuit
si murit stramosii nostri si numai prin acest nume de: Iisus
Christos, Dumnegeul si Mantuitorul nostru si not ne vom
Dumnecieilc.
set
min,
s'at
www.dacoromanica.ro

1136 CONFERENTA
putea cultiva, vom putea progresa in acesta visa pe calea
virtutilor evangelice vi ne vom asigura viata nOstra vecinica,
mantuirea sufletelor nOstre. Credinta in lisus Christos Dum-
necled este razimul, scaparea speranta ultima, a crevti-
nului la nevol vi la dureri, la Intristari vi pericole marl.
La ceriti rldicam ochil vi manile nOstre, mintea vi inima,
spre a ne scapa El, de primejdiile grele din viata, chemand
in ajutor numele lui Christos Dumnedeii! Ridice-m1 cine-va
acesta credinta, prin acesta ml-a luat tas taria trupulul in
suferinti, Wtk vigOrea sufletulul in speranta unul viitor mal
bun. A facut din mine un sclav, un condamnat a cugeta,
a scruta vi a voi, dar a muri ca o bruta In desnadaiduire.
Crud& deceptie ar fi pentru mine Wta viata mea din lumea
acesta! Prin credinta in Dumnec,eti numal suport greutatile
vi primejdiile vietel vi 'ml termin calea din acesta, vale a
plangerel, plink de amaraclunl vi. miseril, in speranta tare
care in o alta lume mai desavirvita vi In care vol gasi numal
fericirea visata., dar nicl °data realisata pe acest pamint!
Cu credinta in Christos vom putea resista vi infringe tot-
deuna bratul amenintator al vravmavilor novtri, sacrifican-
du-ne ca vi stramovii novtri, pentru lege vi movie, vi ei
atunci cu bucurie ne vor recundvte de adeverati urmavl
al lor, jartfindu-ne volovi vi bray viata pentru apararea
Legel vi morminturilor lor, respectandu-le credinta lor. Nu-
mai Legea, movia vi vorbirea sint petrele fundamentale,
bazele distinctive ale neamulul nostru, pe acestea sa le pa-
zim intregi si neatinse, daca voim a via In viitor. Dar acestea
nu le vom putea, conserva intregi fara credinta stramovesca:
ca lisus Christos este Dumnecleul vi Mantuitorul nostru.
o
C. Erbiceana.
§i
To
www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME.
In numerul trecut al Revistei (Biserica Ortodoxa Ro-
Inana, 1), am aratat importanta predicil in Biserica, afir-
mand in acelasl timp ca predica nu a lipsit nici o data in
sfinta nOstra biserica, cu tOte greutatile ce a avut de indurat
si strimtorarile in care s'a aflat in trecut acesta sfinta
serica. lntreg oriental find supus jugulul si dominatiunil
unul popor strein cu credinta si moravurile de crestinil
subjugatl; tOte centrele marl ale ortodoxiel au suferit mult,
neputendu-se cultiva si desvolta in libertate, sub nici un
punct de privire si deel nici pe terenul religios si teologic.
Starea acesta in care s'aa aflat bisericile crestine din ori-
ent, a influentat mult asupra starel intelectuale si morale
precum si asupra desvoltarei culturel teologice din restul
crestinatatel marel bisericl ortodoxe. Ea facea ca cultura
teologica sa stagneze In tOte bisericile crestine ortodoxe; cu
tOte acestea, predica nu a lipsit nici o data, fie Ca a lasat
mutt, ba pOte chiar mult de tot de dorit.
Pentru a constata acest adever am publicat in numeral
trecut, dintr'un vechlii manuscript doue cuvintari asupra
necesitatel d'a se face pomeniri si sfinte slujbe pentru cel
mortl, cuvintarl tinute, probabil in Constantinopol de ba-
trinul preot Nataniil Ipirotul, inainte de caderea acestel ce-
tati in stapanirea Turcilor.
1) Veli Biserica Ortodosa Romans an. XXIV, No. 11, pag, 972.
bi-
www.dacoromanica.ro

1138 PREDICA iN VECHIME
Pentru a se vedea si invedera, si mal bine, ca in trecut
cu tOta lipsa de cultura si stiinta teologica a clerulul, el nu a
lipsit de la indatoririle sale, intru cat priveste predica, dam
aci si alte cuvintari ale acelulasi Nataniil, din acelas manu-
script. In ordinea for dup. cele doue cuvintarl despre po-
menirile pentru cel mortl, urmeza sese cuvintarl asupra celor
sese duminicl al sfintului si marelul post, si un panegiric
asupra qilei invierel Domnului (serbatorea Pastelui) intre-
tesute de cate-va cuvintarl cu caracter didactic asupra unor
cestiuni morale.
Lasand, pentru moment, pe aceste din urma la o parte, dam
in traducere romana pe cele sese cuvinte asupra celor sese
duminicl si panigiricul asupra serbatorel celel marl a Pastelui.
De regretat este, a cuvintarea asupra Duminicel a sesea
nu este pasrata in intregul el, precum si inceputul unel alte
cuvintari, despre repausul Duminicel.
Le reproducem insa in traducere asa cum sunt in ma-
nuscript.
S6se cuvinte ale Jut Nataniil Ipirotul asupra celor
.$ese duminici din sfintul si marele post.
Duminica, intala a slintuial post.
Fratilor si fiilor, ascultati, me rog, de la mine, batrinul,
smeritul si pacatosul, o mica invetatura si scurta cuvintare,
si nu ye lenevitl ; ci deschideti urechile v6stre la cele ce ve
titl ca tot anul nu ne indeletnicim si nu ne sirguim de
cat numal pentru cele corporale; si nicl qiva, nici nOptea nu
ne odihnim muncind si ostenindu-ne ca sa nu fim in strimtor-
are, sa suferim de Mine, sa remanem gol sail neincaltatl, sail
in alts nevoe trupesca. Jar de sermanul nostru suflet n'avem
grip.; nici nu ne sinchisim, nici nu ne ingrijim; ci mancam,
bem, cheltuim totu), si sufletul pe care Domnul l'a rescumperat
cu insusl singele lul, Y1 lasam in parasire si neingrijit. Decl
fratil mel si fiI mel, a sosit sfintul si marele post, cel ce cu-
rata si sfinteste sufletul si it spala de multe padate, si de
r.
die.
www.dacoromanica.ro

PREDICA tN VECHIME 1139
nenumeratele gresell precum si de sarcinele cele grele si
anevoe de purtat. Ve rog dar, prea lubitil mei fii, ca fie
care sa ve pocaitl de reutatea si viclenia Testi% si sa ye
Intercep catre Dumnecleti si sa ye de spovediti pacatele vestre.
Cad sti:1 ca sunteti neglijenti si nu ye caip, nici nu pos-
tip, nici nu priveghiati, ci tea cliva lucratl si ye osteniti si
sera WO in asternutul vostru si ye odihnip si dormitl,
ca niste nenorociti pana dimineta. Si dimineta larasi aler-
gap la treburile vestre; si di cu chi, nu facem nimic pentru
sermanul si pacatosul de suflet. Si lath vine mertea si ga-
seste sufletul lasat in neingrijire si nepocait, si luandu -1
ingerii, 11 predail pedepsel celel de veci. Si ce vor folosi voile
bogatia si lucrurile cele trecetere si lumea cea insalatOre?
ASa dar, fii mel, find -ca nu puteti, precum am clis, nici sa
postiti, nici sa priveghiatl; eel putin din ostenela vestrii
facep milostenii la cea seraci, cad cel ce milueste pre sarac
tmprumuta pre Dumnecleti; lar milostenia scOte pre om de
la mOrte. Si nu este alt-ceva mal mare de cat milostenia
si sfinta liturghie. Si nimeni sa nu neglijeze spovedania,
caci spovedania, cea curata, curata si sfinteste sufletul. Iar
preotul se rOga lul Dumneclefi la sfinta liturghie ca sa ne
lerte none pacatele n6stre. i deci, dach. crestinul s'ar spo-
vedi curat, si fiind bine cu top fratil lui (aprOpele),
duim in lubirea de Omeni a prea bunulul Dumnesleil ca sa
primesca pochinta nOstra si sa ne ierte pacatele. Iarasi ye
clic voile, fit mei, nu neglijap a ye duce la bserica, caci bi-
serica este limanul pacatosilor; biserica este paradisul pa-
mintesc; biserica este casa lui Dumnegeti. Acolo se boteza
omul; acolo se bine-cuvinteza; acolo se Impartaseste; acolo
se ingrepa; acolo se pomeneste; acolo omul cuneste pre
Dumnecleti; sl fara biserica, nu este cu putinta sa se man-
tue tine -va, nici sa gasesca odihna sufletul lul. Si iarasi
ye clic voile, fii mel lubitl, ca orl-tine va avea pacate ne-
rescumparate, sail barbat, sail femee si s'ar impartasi cu
sfintele taine, sail de frica, sail de rusine de Omen!, mai
nadaj-
www.dacoromanica.ro

1140 PREDICA YN VECHIME
bine ar fi fost dad. nu se nastea omul acela; cad a luat foc
si sl-a ars sufletul sell; pentru ea a pacatuit si impreuna cu
pacatul a nesocotit pre Dumnecleil si s'a impartasit fail a
fi vrednic. Pentru acesta me rog, lug) sema fie-care din
vol sa nu faceti indoit pacat. Nu me rog! Sa nu maniem
pre Stapanul si Dumnecleul nostru; ci sa ne indreptam prin
pocainta curata si spovedanie; ca sa ne invrednicim de im-
paratia lui, prin harul si lubirea de Omen1 a unula nascut
Fiul sei), Domnul nostru lisus Christos, Orilla se cuvine tOta
marirea, cinstea si inchinactunea Impreuna cu Tatal cel
fara, inceput si cu Prea-sfintul, Prea bunul si de vieta face-
torul sea Duh, acum si pururea si in veci vecilor.
Duminica a doua.
Fratilor si fiilor lubiti! Ascultati me rog, de la mine, ba-
trinul, smerit si pacatos o scurta si mica cuvintare, si nu
ye leneviti fiilor. Septarnana intala a sfintului si marelul
post, cu ajutorul lui Dumnecleil a trecut si a sosit a doua,
si nimeni sa nu pregite; nimeni sa nu se lenevesca la fapta
cea buna; cad nimeni nu primeste resplata fara ostenela.
Fie-care dupa ostenela lui primeste si mai multa resplata;
si cel ce se osteneste putin, putina resplata va primi. Sa
stie, dar, fie-care crestin, carele va veni cu cugetul curat
in sfintul si mare post si va lucra fie-care dupa puterea lui,
cu inima curata si din tot sufletul si trup, it primeste
pre dinsul prea milostivul Dumnecleil; ca pre cel ce a ca-
clut si laras1 s'a ridicat si s'a ingrijit de mantuirea lui; o-
prindu-se de la grijile lumesti si luptele zadarnice. Iar to
netrebnice om socotesti cele lumesti, aurul si argintul, ca
sunt mat marl de cat imperatia tut Durnneceti, si le iubesti
mai malt. 0! intunecime a diavolului si nebunie a se in-
departa mat mutt de Dumneclet si slava lui, si a preferi
netrebnice, sudeire si lupte, si our si argint? i ce resplata
si plata mai mare, de cat imperatia cerurilor? Putina vreme
se osteneste tine -va, si mare castig agoniseste; puOne Bile
www.dacoromanica.ro

PREDICA YN VECHIME 1141
posteste si se nevoeste si mare resplata astepta. Si deci,
fratilor si fiilor, pang avem vreme sa ne grabim, sa nu ne-
glijam si sa nu perdem timpul nostru. Fiind-ca cine perde
lucruri, lucrurile le gaseste; iar cine perde timpul, alt timp
nu mai gaseste. Si deci sa nu perdem timpul nostru cu
mancare si bautura si in desfalari, ca, sante sunt chide a-
cestea. Si cel ce lubesc pre Dumnecleii si vieta si sufletul
lor, in aceste sante clile se lupta, si se nevoesc; unul pos-
teste, altul privigheza, altul face milostenil, altul se caeste
si ingenuche, altul da liturghil si fie care face ce pOte. Unul
face santele masle si altul citeste si se rOga. Pentru aceea,
me rog, lucrati si nu neglijati, ci cu buns vointa si lubire
sa lucrati lui Christos, ca sa gasim mfla in cliva cea infri-
cosata a judecatei. Caci s'a apropiat timpul si mOrtea a
sosit la usa; si cel ce asta-di este tare, maine este nepu-
tinclos; si in fie-care di ne apropiem de mOrte, si Ali cu iii
aduce sfirsitul. Si in cesul acela, cine pOte sa istorisesca
frica si nevoea aceea a despartirel sufletului? Atunci nimeni
nu We s'ajute; nici tatal pre fiul, nici mama pe fica, nici
fratele, fratelul, nici prietenul, prietenului; ci numai fapta
cea buns a omului, pre acesta o are ajutor. Iar daca are
fapte rele si viclene, nu are ajutor; ci it iail in primire de-
monic cel vicleni si ii duc intru cele de desubt ale pamin-
tulul; in loc intunecos, unde nu este liniste, ci nevoe mare.
Si ast-fel nu mai are speranta de a vedea lumina sail odihna;
si nimeni sa nu se indoiasca, ci sa creda ceea ce dic. Si
pedepsa n'are nici sfirsit, nici masura; asemenea nici odihna
si bucuria dreptilor nu se !We masura, nici nu are sfirsit.
Pentru acesta, me rog, vedeti ca sa nu cadem la castiguri
necinstite si rusinOse, si sa nesocotim imperatia cerurilor,
si sa ne privam de acel frumos paradis, si sa devenim mos-
tenitori pedepsei, pentru placerea lumesca si trupesca, pentru
o placere si multamire timporala; ci sa curatim fie-care su-
fletul, prin spovedanie curata si fapte bune. Caci scris este:
Biserica OrtodoxA Romitra 3
www.dacoromanica.ro

1142 PREDICA IN VECHIME
Departeza-te de rat si fa binele. Sa facem fratilor fapte bune,
si sa urim cele rele si sfaturile diavolului, ca sa dobandim
bunurile cele vecinice, prin harul si lubirea de Oment a Dom -
nulul nostru Ems Christos carula se cuvine tOta marirea,
cinstea si InchinacTunea, impreuna cu Preasfintul si data-
torul de vieta Duh.
Duminica a trela.
Wa fratilor si fiil mei, ca a venit a trela septamana, si
lucratorii cel bunt se bucura si se lupta: caci cu cat se
imbogateste omul, cu atat mat mult se indOmna cu tubire
si cu rivna ca sa-sl inmultesca tesaurul si bogatia. Tot ast-fel
este si cu cel ce 1.0 imbogateste sufletul lui; caci bo-
gatia vremelnica, vedem ca adesea orl se nimiceste, sag de
hop, sag din alta causa; asa sunt cele vremelnice, sa se
strice si sa se nimicesca; cad tote sunt trecetore si supuse
stricaclunei. lar bogatia cea intru Dumneqeti este vecinica si
nesupusa stricaciunet. i ce este bogatia cea intru Dumne-
cletil? Virtutile. Iar virtutile sunt acestea: lubirea catre Dum-
necjeti, abstinenta, milostenia, privegherea, bunatatea, pri-
vegherea sufletesca, rug'aclunea, ospitalitatea, dep6rtarea de
la Mote cele rele. Abstinenta este, sa 61 cumpatat la man-
care si beutura si sa nu te imbuibezi. Este si abstinenta
a limbel; sa nu alurezi, sa nu deridt, si sa nu fleganestl.
Este si abstinenta a ochilor; sa nu te uttl cu viclesug si
cu curiositate la frumuseta femeesca, si sa ye ganditt la
rele in inimile vOstre. i sa nu qica cine-va ca gandirile cele
viclene nu vatama si nu pierd sufletul omulul; caci 11 va-
tama fOrte mull si it intuneca. Pentru ca. Domnul qice: ca
acela ce se ulta la femee spre a o dori pre ea, deja a pre-
curvit in inima lui; pentru ca in inima lui se sadeste gan-
direa cea viclena, si omul se tin cu viclenie. i deci cel
int= inceput este cautatura; pe urma risul si privirea si
alurarea; pe urma pipaitul; tar pipait se numeste atinge-
rea cu m'ana, si pe urma se savirseste teribila si desfrtnata
www.dacoromanica.ro

PREDICA iN VECHIME 1143
fapta a pacatului. i deci se p6te intimpla ca inceputul eel
sa faca si sfirsit rett. Pentru acesta, luati sema, m6
rog, sa v6 indepartati de la inceputul eel rea, si tot-d'auna
sa mergeti pre calea cea buns, bucurandu-ve si veselindu-ve.
Cad acela carele implineste voea lul riumnecleti, tot-d'auna
se bucura in inima lui si sufletul lui se veseleste; si cand
vine sfirsitul se duce la bucuria cea de veci, in locul odih-
nel, unde nu este intuneric, sail intristare, sari suspin.
Uncle nu este intuneric, ci lumina adeverata, stralucitbre si
nesfirsita. Tar Omenii cei prosti si nebuni, urmeza poftelor
trupului, mancand, band, cheltuind, jucand, prea curvind si
despretuind pre Dumnecileil; si inima for tot-d'auna se In-
tristeza; sunt mustrati de cuget. pentru moment s6vir-
sind pacatul eel netrebnic, este multamit, a iica se bu-
cult si se tndulceste, si in urma suspina si se intrist6za,
mustrandu se de cuget. Pentru acesta ye rog flii mei, ni-
meni s6 nu'mi despretuiasca cuvintele; ci puneti bun in-
ceput la lucrarea lui Dumnedeti1). Iubiti biserica, barbati si
femeb, adieu masa, cad se clice: edeti servil mei, si man-
cand si band, bucurati-v6, cap voitl. i seclend sa ye bu-
curati cu tOta bucuria; bar data este cine-va care nu a lu-
crat sail lenes banuind lui ii dice: Bine ai mancat, dar reu
ab lucrat; si el s'ar rusina, n'ar avea gura sa respunda. Iar
dupa masa si dupa bucurie, stapanul easel la punga si le
da plata si socotela; si pe urma le ureza, le multameste, si ii
feliciteza. Pe urma vine si la eel ce nu a lucrat, la eel lenes
si cu greutate si inima strivita, ib plateste si lul, dar nu ca
celor-l-alti, cart au lucrat bine; ci dup. °stet-161a lor, si se
due. Cate o data yin si vecinii, stand afara; dar curaj
sä vorbesca si sa Ast fel sunt si cei cart lucreza lul
Dumnecletl, astepta liva cea santa si stralucita, ca pri-
1) Forte des la scriitorii eel vechi, faptele cele bane, virtatile in
genere Bunt numite lucre lucrarea Jai Dumnecleu, ea in cazul de
fats; lar faptele cele rele qi vi file in genere, sunt numite faptele sari
lucrarea (Nota traducotorului),
rein,
cera.
sa's1
Bi
nail
ti
dievoklai.
www.dacoromanica.ro

1144 PREDICA IN VECHIME
mesca plata si resplata, ca cel ce ail lucrat bine si sir-
guit in tot santul si marele post, cu post si priveghere, cu
milostenie si cu tote virtutile. i cap se silesc si se in-
demna 1si iau resplata, adica o rapesc pre ea, cad, cu sila
se is imperatia lui Dumnecleti, si siluitori tsi iati plata lor.
All veclut fiilor, pre santii martini, varsat sangele
for pentru Iubirea lui Christos. Pe mail aruncat in foc,
altora li s'a talat capul, pe altii innecat in mare, si
fie-care din el a primit cruda si amara mOrte, ca sa mos-
tenesca imperatia cerurilor; iar not nici sangele nostril nu-1
varsam, nici capetele nOstre nu se tae, nici nu suferim vre-o
pedepsa pentru iubirea lui Christos, nici nu facem macar
vre-un bine, ca, cel putin, s'avem Iubire. Cel putin sa mer-
gem voio.T.I la biserica. Postitl si privegheti, ca sa aveti cu-
raj in fata Jul Dumnecleil, cad tine nu semana, nici nu se-
cine nu secera, nu astepta sa aduca a casa rOda;
iar cel ce nu are in casa lui cele trebuinclOse, rabda fOmete
si lipsa, si goliclune si nevoe. Ast-fel este si cel ce nu lu-
creza si se leneveste la faptele Dumnecleesti; Bade fara grija,
gol si lipsit de fapte bune gi cfilele lui se sfirsesc si el re-
mane faia rOda, ca arborele cel neroditor. Asa dar putina
este ostenela, si mare este resplata. Putina vreme avem si
sa nu ne lenevim, ci sä ne silim ca sa dobandim bunurile
cele vecinice, in Domnul nostru Iisus Christos, carula se cu-
vine marirea si puterea, multamire si inchin'aciune, impreuna
cu Tata', cel fara inceput, si cu Prea santul, bunul si de
vieta facetorul Duh.
Dominica a patra.
Fratii mei si fiii mei, fiind-ca si a treia septamana s'a
sfirsit, si a sosit a patra, nimenl sa nu se lenevesca, me
rog, ci cu WU, buna-vointa, urmand calea cea buna. TGta
diva ye ocupati cu lucrul si nu aveti vreme; dar sera, ve-
nind acasa, intai sa ye duceti la biserica, sa ye inchinatl
Dumnecleulul nostru, si sa ye rugatl lui, clicend: Mune nu
to mania pre nol, pentru pacatele nOstre cele multe; si data
s'ail
ca
i -au
cera, si
i-ad
www.dacoromanica.ro

PREDICA YM VECHIME 1145
am pacatuit asta-cli ceva, cu fapta salt cu cuvintul lartA-ne
none, mult milostive Winne, pentru marea to milk si bu-
natate. De asemenea si la utrenie, dimineta sa nu te lene-
vesti a te duce, mai cu sema in santa Duminia. Si pre -
cum ye osteniti pentru cele lumesti, osteniti-ve si pentru sar-
manul suflet. Fiind ca trupul si sufletul sunt tovaras1; si
precum trupul cere mancare si beutura si imbracaminte,
asemenea si sufletul cere hrana sa; lar sufletul n'are alta
hrana, de cat rugAciunea, abtinerea, milostenia, lubirea, rab-
darea, meditatiunea intru cele duhovnicesti, lubirea de Omenl,
liturghia. i decl timpul santului post, este dobanda sufle-
tului. Precum luna lul Septembrie este dobandk pentru a-
nul tntreg si omul se grabeste sa -sl adune din tote lucru-
rile in casa sa, grail si vin si untdelemn si allele, cart
sunt trebuinciOse pentru trupul sett, si daca nu le gAseste
ca sa le adune in acea vreme, nu le mai &este usor, si
daca le-ar gAsi, le &este cu mare ostenela si greutate si
deci duce lipsa in tntreg anul acela. Ast-fel este si cu su-
fletul. Dack omul cel netrebnic nu ajuta sufletul sell in santul
si marele post, ca sa faca milostenie din ostenelele lul pen-
tru Pasce, ca sa fad, rugkciuni de al*, liturghil, dupa
putere; masle; sa vina la santa biseria a lul Dumneclell;
sa se ostenesca, sa privegheze. i acolo unde se serbato-
reste, sa se gandesca la m6rte, si sa fie cu inima sdrobita,
si sa pomenesa vecinic pre: Donne milueste-me pre
mine pecatosul. Tar dacA neglijeza sf. si marele post, si
nu face nimic bun pentru smeritul sett suflet. i daca alt-
ceva nu face, de cat numal sa se ingrijasca si sa adoreze
panticele lul ca pre Dumnecjett, lar pre sermanul sett suflet
l'a lasat famand si in fOmete; care este folosul,
-dad, ckstigkm lumea Mt& si vom perde sufletul? Asa dar,
pana and avem vreme sa ne grAbim, cacl grabnica este
imperatia cerurilor, si eel grabiti o latt. Rana cand creel,
sermane om, ca ye! avea lumea acesta? Nu stil ca altil ina-
inte o aveati si au lasat'o, si dupa dinsii, altil, si dupa a-
pustfil,
www.dacoromanica.ro

1146 PRENICA YN VECHIME
ceea nob? Si deci este Oda ca ea este inselatOre, si insala
pe nestiutori si pre cel fara minte. Iar cel cuminti se uita
cu luare aminte la sfirsit, si tine se ulta la sfirsit, se gan-
deste la mOrte si nici o data nu pecatueste. i daca s'ar
intimpla sa gresesca, curand se IntOrce si se indrepta, si
tot-d'auna are frica de Dumnedeti si se MO neincetat; si
mintea lui o la ceruri si cugeta la ceta sfintilor. Si
este de fata in mod tainic alaturi de Sfinta Treime, careea
se cuvine Mta slava, cinstea si inchinaciunea in veci ye-
cilor. Amin.
Duminica a cincea.
Iarasi fratilor si flit mei voesc sa ye aduc aminte de
mantuirea vOstra, pentru ca Ted ca nu ye ingrijiti de bise-
rica lui Dumnedeti, si nimeni nu vine cu graba si buna
vointa; ci veniti la mijlocul liturghief, alta data la sfirsit si
alta data nu veniti de loc. $i daca veni i, veniti ca sa stati
putin, on ye sprijiti de perete si adormiti, sail stand picior
peste picior, on vorbiti si soptiti unul altula, si gandur ye este
in afara, la lucrurile cele lumesti. Caci unde ye este co-
mOra vOstra, dice Domnul, acolo este si inima vOstra. Daca
esti, omule, in biserica lui Dumnedeti, gandeste-te ca staff
Inaintea lul Dumnedeti si sa stab cu frica si cu cutremur
si sä te gandesti la pecatele tale si mediteza cum sa, te
indrepti inaintea lui Dumnedeu In qiva judecatei. Ofteza si
lacrameza si bate-ti pieptuI; ca salt vadO Dumnedeti sdro-
birea inimei lerte gresalele tale cele nenumerate.
Si nu te tnsela, sermane om, dicend: n'am furat, nici am
preacurvit, nici n'am jurat stramb, si deci n'am multe pacate.
Iar eti ye dic, ca tot pacatul, fie mare, fie mic, desparte
pre om de Dumnedeti. Caci tot una este daca, omul cade
de pe o prapastie mare si mire, sail si de pe una mica
si tot primeste mOrte; tot atata este daca omul se tnneca
Intrio mare adinca, sat intr'o apa abea de un stat de om.
Deci nimeni nu este fara de pacat; cad si vorbele cele
inalta
si sail
www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME 1147
necuviinclOse si ura si lacomia si betia si blestemul cel
urit de Dumnec,eu si jocul si dantul necuviinclos si pome-
nirea numelul diavolulul si alte nenumerate sunt pacatele,
in care cade sermanul om in fie -care di si in fie-care ces,
si minut si clips, si nu numal diva, ci si nOptea. Asa dar
fratilor, mare este frica si cutremurul, mare grija ca sa se
mantulasca omul din manele diavolului, si sa scape de cursele
Ved si pe femel, ca intrand in biserica, nu vin cu frica
lul Dumnecleil, ci schimba imbracamintea for st se Impodo-
besc si se sped, cu dresuri, si nu antra cu smerenie, precum
se cuvine sa faca cel pacatosl, ci se prefac ca sfinte, Tar
in inima for alt-fel lucreza si alt-fel cugeta. 0! femee ne-
trebnica! dar nu te duel la nunta, de te impodobesti ast fel ?
ci la biserica Dumnecleil, ca sa te Inchini lul Dumnecleil
si sail plangl pacatele. Du-te dar cu smerenie, in mod cu-
viincios, si cu inima sdrobita; si sa staff cu frica si cu cu-
tremur si sa nu vorbestl si sa soptesti, si sa nu intorcl
ochil si sa privestl jur imprejur, ispitind pe cel-1-altl Omen!,
si sa te socotestl ca esti mal alt-fel de cat cele -I -alte, si
data te gandestI ast-fel, al pecat, lar nu plats.
Barbatilor, sa stati spre resarit, dupa voea lui Dumnecleil,
si nu ye intOrceti indarat sa privitl, care din femel este
mal frumOsa, si care este frumos impodobita, in colOrea
graului; nu ye rog, sa nu intristam pre Stapanul nostru, cel
milostiv si indurator, ci slujim cu fapte bune, ca sa
ne slujasca si el, si data facem voea lul, ne trimite noue
mila lui, si ne va satura de grail si de yin si de or! -ce
alts bunatate avem trebuinta; si ne va darui noue viata
veclnica si imperatia cerurilor. far data maniam si nu
facem voea lul va trimite urgia lul preste nol; si o sa sä-
manam si n'o sa seceram; si o sa ne ostenim in zadar.
§i deci ne va lipsi pre not Durpnecleil si de cele trupestl si
de cele sufletestl; si val noue! Dec! fratilor, data ascultati
cuvintele mele, nadajduesc ca Preasfintul Dumnecleil ne va
trimite mila sa, ca mult milostiv si indurator este, si
lul.
lul
I
Ca-
www.dacoromanica.ro

1148 PREDICA YN VECHIME
indu-ne de pacatele nOstre, nu se manie, nici se scarbe§te
de pacatos, data din WM inima se lntOrce la el; ci lin-
brati§eza ca pre fiul lul cel adeverat §i it primeste si it
saruta. deci el nu se ulta la multele nOstre pacate, and
cine-va se cae§te din tot sufletul se intOrce; §i martor
ne este noue talharul eel de pe truce §i fiul risipitor; Tar
DumnecleuluI nostru se cuvine slava, puterea, cinstea §i
Inchinaclunea in veci vecilor. Amin.
Dominica a sesea.
Fratilor §i Fiilor, lara0 me rog voue, sä primiti si acesta
mica §i nelnsemnata invetatura a mea, a smeritulul. Tata
ca sfintele §i neprihanitele Bile se sfirsesc, §i cel ce nu lu-
creza, eel lene§1 §i caclutl, nu primesc nici resplat6, dar nici
cununa. Cad precum eel ce secera, lucreza Wta chua in
ar§ita cea Brea §i se ostenesc, atat and se plea cat si
and stall. drepl lucrand, a§tepta cand sa apuna sOrele ca
sa se odihnesca. i and sOrele apune, cu bucurie si veselie
se .duc la stapanil lor, §i cu indraznela si veselie be cliC:
Da-ne sa mancam §i sa bem bine, fiind-ca Wta ne-am
ostenit fOrte mult, §i am rabdat greutatea cilel §i a ar§itel;
atunci stapanul cu mare bucurie i1 primeste pre din§il a-
vend Bata 1).
D.
1) Rota trad. Precnm am arlitat, euvintarea acesta nu s'a pgstrat in
intregimea el. Din ea in manuscript, nu exists de cat aoeste rinduri.
si
'I
4iva
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN ISTORIA BISERICEASCA
De la 1750 18 oo
de
SERGIU MACREV.
Ve1I Biserica Ortodoxii. Roman ., an, XXIV, No. 11.
Decl and preasf. Domn Meletie a demisionat din temnita
de la scaunul ecumenic, propunendu-se alegere, cu totil prin
socotinta obstesca si arhiereil sinodali si prea nobilil boerl
si clericil pe acesta preferat fata de orl-care, alegendu-1
la patriarhatul ecumenic. Facendu-se patriarh in asemenea
imprejurarl, a alungat Wta certa si perderea si a petrecut
In cea mal adInca pace savirsindu-sl datoriile acelei marl
pastorii si cu liniste si blandeta economisind interesele a
folosit mult obstea. Caci era prudent si intelept si adinc
In cugetare mal mult de cat se parea. Simplu si linistit cu
purtarea, lubitor de dreptate, de virtute, de bine, neingam-
fat, netinend a minte reul, prea bland, vorbind tuturor parin-
teste, el era mal mult facetor de bine de cat vola sa apara,
lasand la tine da fart, suparare si cheltuind la ce era de
trebuintl, prompt la tote, vesel si cu buna nadejde, avend
convingere deplina in Dumneget, linistit, neturbulent, cu
Fah
www.dacoromanica.ro

1150 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA
Ingrijire ocupandu-se de bite cele ce se refereail la biserici.
Era lubit si de Arhierel si preop si monahi si de tot no-
rodul credinclos si pentru corectitudinea vietei si simplitatea
cuvintelor, lar mai ales pentru smerenia sa caracteristica
inaltatOre si de Dumnedeil lubitOre, lubire catra, top si drep-
tatea in tOte si forte filantrop celor in nevol, simpatic si
bine-facetor gata. A stat la scaunul ecumenic patru ani si
septe luni si, demisionand, singur numal a remas la marea
Biserica locuind in liniste, si restul vietel ducendu-1 in in-
bire si cinste de catra succesoril sel al scaunului ecumenic,
si a Arhiereilor endemics.
Luand pentru a doua Ora scaunul Patriarhal Preasf. Domn
Samuel la 18 ale Jul Noemvrie in anul 1773, cum s'a dus,
s'a incercat dupa obicinuita sa facere de bine si activitate
a savirsi cele ce-I impunea acesta inalta demnitate. i deci
trimitend incunostiintarl enciclice chema pe top Arhiereil,
Egumenil si in genere pe Ingrijitorii obstiel sa -$l implinesca
datoriile lor, dad. cine-va are nevoe de sprijin si ajutor cu
curaj sa cera, pentru ca este gata in tots fapta a fi de
folos, insusindu-si sies1 trebuintele tuturor, ca unul ce 'ite
a le indeplini. A indepartat si de la obstea mares Biserici
pe cei ce se pareau ea tngrijesc si ajutoreza, si a redus si
pe Preasf. Meletie al Prusei, tinend buna ordine si pe nime
nu lasa sa salt peste marginile proprii, intr'un cuvint
tOte au inceput a le face ca pe timpul intael patriarhii
si deopotriva da sperante pentru tOte, avend renume bun
si invrednicindu-se de buna-vointa a Monarhulul, In cat era
cu putinta sa savirsasca cea ce-i presta. Dar n'au trecut doue
lunI cand Imperatul Otomanilor Mustafa al III sfarsindull
dilele la 10 Ianuarie 1774, fiind 16 anI monarh si aprOpe
trel luni, si succedand la tron fratele set" Abdul Hamid,
indata a avut incureaturl preasf. Domn Samuel, si prin
schimb area din not" a celor puternici si pentru nestator-
nicia si nesoliditatea puterei derivata din ele. Caci Mote erait
di-
rend,
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 1151
schimbaciOse si usor transformate, afara prin razboiul for
nenorocit, schimbandu-se inlauntru prin socotinta si purta-
rea monarhulul, reformandu-se si pretutindenea fiind lucru-
rile nestatornice. Pe cand aceste ere" Inca ast-fel s'a ingrijit
Preasfintitul de cel nob puternici a'si atrage buna-vointa din
partea noulul stapan si a urma parerile Vizirului Impera-
comandant suprem dug In lagar, neglijand mai ales
pe cel tars de mai 'nainte, intre caril era si locotiitorul can -
celarieb Imperatiei. Dar to cele ce se parea a face orb lu-
creaza cu cuvint, in acele a gresit nereusind fara cuvint;
di3O este nevoe in tOte si de o sOrta bunk, in afacerl. Cacti
acest mare logofet al Imperatiei nu numal ca s'a conservat
puterea sa de mai inainte, dar Inca a Castigat si o putere
mai mare la noul Imperat si fiind practic si video in nu-
vele si minti ne'nvetate a celor nob puternici, tOte be ducea
si le purta, si maniindu-se pentru putin de neconsiderare
it combatea crincen si lucra cu viclenie asupra Preasf. Sale.
Apol si pe boeril dintre nob, call mai ales se apropieail de
el, iI combatea din causa patriarhului si trebile bisericesti
venite la el le strafacea paralisa puterile si vorbea con-
tra lui la imprejurari, si a batjocorit spurcatul, numele cel
respectat. Deci Insfacandu-se la lupta cu un ast-fel de de-
mon viclen Preasf. Samuil se lupta continuI ca nimenb
altul i se opunea, improtivindu-i-se cu intelepclunea.
nedja si fOrte se Intrista pentru ca eel viclen se in-
tr'arma cu propril for sageti si trecend cu vederea nevoea
de pretutindeni, pentru Ca nu putea invinga, desi a
cheltuit si multi bani si se nevola a-I neglija,
reu veclut de Vizirul Imperatiei, din causa acesta prevedea
ca-I va veni vrb.jmasului nenorocirea orb sarimarea. $i du-
cend lupta Base luni, and s'a flcut pace si a inceput Vi-
zirul a fi linistit, atunci mai cu sema a sperat sa nimicesca
scandalul sail se Inpatineze reutatea demonului. Dar spe-
rante desarte! Caci pe drum Vizirul a murit, si cel fel a
tiei vi
si
Sa
al
vi stiindu-lca-I
si-I
www.dacoromanica.ro

1152 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA
devenit puternic in tOte si cel ce-1 ajutaa vorbeail lucrurl
necuviinclOse si pe nedreptul tOte le miscall in cat au reusit
a-1 scOte din scaunul ecumenic dupa un an si o
In acesta a done patriarhie n'a facut nimic mare si vred-
nic de natura si Invetatura sa Preasf. Domn Samuel, de nu
ca opunendu-se unui atat de prea puternic si viclen dintre
megistani, persecutat de el in timp de clece lunt vicleneste-
si in tot chipul, n'a suferit nimic, evitand in tOte impreju-
rarile atacurile temporale, ca un bray luptator si abil opo-
sant. A cheltuit trisa multi bani si a ingreueat pe preasf.
Arhierei, luandu-le dame de mult pret si la urma s'a parut
ca s'a invins luand parte la alegerea succesorulut. Caci nu
ar fi scapat protivnicii lut de evlavia obstiei si de reputatia
ce avea poporul si nicl intreprinderile for nu erati sigure
si folositOre, data n'ar fi convins pe preasf. Ierusalimulul
Domnul Sofronie sa primesca scaunul ecumenic. Cad a-
cesta priimind scaunul ecumenic dupa. Samuel s'au linistit
cu totit si Arhiereil si boeril si clericii si poporul credin-
dos si el nu se mai vrajmasa, gandindu-se ca sa traesca
cu liniste in Halche, una din insulile Chianee, unde putin
traind, a trecut catra Domnul, ferind de frica pe protivnicii
lul. De aceea si dupa detronarea lul nu incetail vorbind
contra lui si prin anaforale minau catra cel puternict cu
cea mat mare necuviinta lucrurile cele mat rele, ternendu-
se ca nu cum-va se revina la scaun, resbunandull cu
mans nedrepte si cu limba viclena.
Astfel combatut preasf. Domn Samuel, a fost scos din
scaunul ecumenic la 24 Decembre an. 1774: Iar Arhiereil
sinodalt, prea nobilit boeri si clericil intrunindu-se prin so-
cotinta comuna a ales patriarch ecumenic, pe prea fericitul
al Ierusalimulul Domnul Sofronie, si ducendu-se cel mat in-
semnati ai sfinitulul sinod si adunarea nobililor i s'a in-
chinat si t -au anuntat votul obstesc, socotinta tuturor si
alegerea. Iar el turburat de veste si plangend s'a. declarat
luna.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESU 1153
pe sine ca, nu este vrednic de asemenea inaltime si s'aii
rugat sa's1 alba privirile asupra altula, lar pe el sal scape
de asemenea vot si enumerand trebuintele cele mai prin-
cipale a scaunulul ecumenic, clicea ca nu este Indeajuns
pentru nici una din ele, neavend nici natura, nici educatie
si nici abilitate in afaceri. Iar el cadendu-I inainte si cai-
nandu-se it rugail sa nu refuze alegerea obstiel, cat pentru
nevoea ce se simtea si pentru trebuintl se dadeau pe sine
garanti, fagaduind de a-1 servi in tOte, a-1 ajuta si in tOte
a-I intrebuinta, data ar fi de nevoe, pentru folosul obstesc
a tuturor bisericilor. Dupa ce a inteles ca alegerea a fost
dupa multa deliberare si de obstime si ca votul obstiei se
va realisa si ca socotinta s'a referat Statulul si ca hotarirea
este neinlaturata, a acceptat dicend: fie voea Domnulul.
amintesdi insa ate acum au hotarit, cad fagaduintele
nu mi 1e -at! facut mie, ci lui Dumneleil! Decl luandu-1
Arhiereii si clericii la 25 ale lul Decembrie, intaia si Ince-
putul anulul 1775, cand resare cliva anilor mantuirei lumei,
di de bucurie, presentat Vizirului Imperatid si luand
cavadele obicinuite inturnat la patriarhie cu mare mul-
time de popor, si cu o nespusa bucurie obstesca, si facen-
du-se schimbarea in biserica Sf. marelui Martir Gheorghie,
cum este legluit, felicitat de patriarh ecumenic.
Stramutandu-se la scaunul ecumenic de la Ierusalim Dom-
nul Sofronie, facendu-se votarile canonice, prin alegere co-
muna, cu socotinta si cu conintelegerea si Ingrijirea Me-
tropolitilor de sub preasf. Scaun apostolic al Ierusalimului,
a Arhiereilor, protosinghelilor, leromonahilor si monahilor
si in genere a tuturor aghiotafitilor alegendu-se, s'a inaintat
la acest prea sfint apostolic scaun preasf. si de Dumnedeti
alesul Metropolitul Cesariel Palestine!, Domnul Avram, in
luna lui Iunie anul 1775.
Deci poporul credincios se bucura si se veselea forte
pentru stramutarea si ridicarea preasf. Domn Sofronie la
s'ati
Sa-al
Watt.
Fan
www.dacoromanica.ro

1154 AMINTIEd DIN 1ST. BISERICESCA
preasf. apostolic scaun ecumenic, prea imbucurat pentru
frumOsele sale virtutl, insetat sa vada si sa asculte si dorind
se minuna de tnteleptele lui cuvinte si atras prin purtarea
dulce si placuta a Invetaturei si indemnurilor sale. §ai preasf.
Arhierel avead bune sperante si pentru obste si pentru fie-
care Eparhie aparte si in genere vorbind pentru orl-ce bi-
serica si parichie, privind si la desinteresarea cu totul de
bani, la drepta sa purtare cum si la zelul set' dumnedeesc
din fire acestui barbat spre invetatura, sfatuire si Intarirea
in genere a credinciosilor. Se bucurau si dintre Arhierel,
nobili si boeri, cap fost gustat din amestecatura vi-
clena, si erat curati in consciinta si ne'ntinati 9n purtare,
si sperail sa vada in biserica lucruri mai bune. De demult
nu au fost vedut pe tronul ecumenic un barbat atat de
cuvios, fara reutate, bland, neavar, invetator, intelept, om
de stiinta, concentrat pururea in viata virtuOsa si cu totul
nepatimas si cu totil cu cuvint sperau pentru biserica lu-
cruri mai bune; de aceea si preasf. Domn Sofronie s'a
incredut sedus de rugamintea obstesca si a acceptat o ast-
fel de sarcina, increclendu-se to cuvinte si fagaduintl, mai
ales a boerilor ce au insistat si s'ati rugat vedend atata
tuna-vointa, conintelegere si conlucrare a tuturor celor
puternici si bogati si parendu-1 ca acesta este pentru Dum-
neded si pentru biserica. Dar all gresit cadend in cursele
vrajmasului s'a fost prins In mreje, pe care si in'telept fiind
nu priceput, deli nu fara cuvint. Caci mai intelepti
sint fiii vecului acestula, de cat fiii luminil in generatia lor;
deci au priceput, dar tardit", and de pretutindeni s'ail in-
trunit si n'aii putut fara reutati sa sfarime legaturile lor.
§i nici ar presupune cine-va ca este usor la cel ce se pre-
fac ca au atata religiositate, cand WO, preocuparea era
pentru interesele bisericesti si fagaduintele date inaintea lui
Dumnedet". Si arata,ndu-1 pururea evlavie si dovedindu-i
lubire declare' prin juramtnt ca au Wta grija pentru folosul
n'ati
le-ailt
www.dacoromanica.ro

AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA. 1155
obstief pe care-1 doreati pentru numele luf Dumnedeti si Ii
se poruncea a conlucra.
Deci pentru acest folos obstesc ingrijindu-se adica, con-
duceat administratia patriarhala si in launtru si In afard,
inventand o noun sistema, si cele interne le-au lasat patri-
arhuluf, far cele din afara cum s'ar dice, luandu-le asupra-le
bunif zelosf, pentru ca sa usureze de cele de prisos pe
Patriarh au votat s'ati instituit epitropf obstief si dintre
poporani si nobill cum si dintre Arhierel doue-decl, si f-ati
tnscris nominal. Deci creand o ast-fel de institutie si regu-
lamentand'o si zugravind'o cu culorl de tot felul frumOse
pe dinafark presentat preasfintitulul si Sf. Sinod ce-
rend admiterea, instituirea si Intarirea el din partea for
cum si autorisatia. Se indoiati deci sfintitii Arhierel si pre-
supuneat o mreja si Intarc lieati a admite sa Intaresca ma-
joritatea, dar nu indrazneati a nu se supune sail a scruta
ceea ce este fall sail a da pe fate cu totul viclenia. Iar a-
cela enumerand folOsele unul ast-fel de sistem si Indeobste
imbunAtatirea plazmuita a bisericel, demonstrail ea este
vrajmas obstiel si protivnic prea evident cel ce s'ar incerca
ca sã sgudue acesta institutie sail a o lepada sail ar In-
drazni a nu o primi, amenintand ca data s'ar surprinde
cine-va combatend'o it vor socoti ca vrajmas, ca unul ce
pe fate se lupta In contra interesuluf obstief. Decf din a-
cestea au cunoscut si nu s'ati mai indoit ce insemneza acest
did ridicat asupra lor, privindu-1 ca un acropol de tiranie;
dar a se Improtivi la atate pornire a multimel neputend,
pentru ca preasf. nu se misca si nici Nicifor al Nicomidiel
on Meletie al Prusel, si altii Ore -earl au convenit cu boeril
ce au lucrat formarea epitropief, fare voe, dar au admis
cele propuse, de si aveau constiinta ca fac ref" cedand.
Intre acestea dee' au propus zelosif aparentl ca sa se
compue un program compus pe articule, in care se sus -
pendail unele pretentif ale preasf. Arhierel, adica ajutorurl
s'ati
www.dacoromanica.ro

1156 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
si contributiuni, ca sa pard intru cat-va ca le sunt bine-
voitori, inselandu-I insa; dar tOta puterea trebuitOre tor, in
mod viclen, cum si activitatea au lasaro epitropilor
cum ail voit. Pe acesta subscriindu-1 mat intal Arhiereil,
se acusau pe sine evident de nevrednicie, de negligenta si
lenevire, si au cedat economia afacerilor bisericestl laicilor,
nu ca si cum ar fi permis clericilor, pentru ca autoritatea
remanea tot-de-una la el, ci cu Ingrijire de abuzurl atestand
ca par a fi vrednicl pentru afacerile bisericestI, ca unit ce
au fost alesl de tot poporul credinclos si ca representa
obstia si puterea si activitatea generala in afacerile bise-
ricestl, cu socotinta si vointa tuturor si a preasf. Patriarh
si alesilor de Dumnecleil. preasf. Arhierel si a prea stra-
lucitilor si slaviCilor si prea nobililor boerl si a tot poporul
credincios de sub preasf. scaun al Constantinopolului. De
aceea punend si subscrierile for in acel Regulament au ex-
pus in urma datoriile si ale boerilor si ale clericilor, apol
intarindu-le cu subscrierile tuturor le-au adus si le-at pre-
sentat prea inaltel autoritatI si s'ati rugat ca sa le Maresca
spre neschimbare, ca unele ce-s cu socotinta tuturor si voea
a tot poporul facute. Deci au primit confirmarea puterni-
culul Imperat dat intru acesta berat imperatesc.
Ast-fel dar insusindu-sl puterea pentru el si autoritatea
amintitil epitropl al obstiel, au inceput autoritar mat intalu
a administra banil, introducend condicl zugravite in ros si
punend si notarl si instituind si fist (dare) sfintit, adica
corvana si numind oficiant la acest oficiu, manuducetor si
ingrijitor, dintre civil!, ridicand prin acesta importanta epi-
tropiel, apot transcriind din condicile vechl in cele not dato-
ria obstesca, care se urea atunci papa, la sapte sute de ta-
lanti, a15. cerut de la tot! Arhiereii de sub preasf. scaun a-
postolic al Constantinopolulul inscrierea datoriel. Curand
atunci ivit cartirI si desplaceri, violence si amenintarl
batjocorind orl hulind unit dintre Arhierel intreprinderea a-
alesI,
st s'al
s'al
www.dacoromanica.ro

1901 12

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (16)

Similar to 1901 12

Similar to 1901 12 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1901 12