1884 12

t< I /V'
NN'C'Wtbt
ORTHODOXA DIANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
Anul al 11111-lea, No. 12.
DECEMVRIE.
C3
'VARELA Al ATERIEI4
-4
9
P3g.
Pondlea Ffintii .............II Dogma dospre pureederea Dultulut Pant .
III MI 'Mandel . . . . . . . . . . . .
IV Drepturno Patriarclitel de Constantlanpol . .
V Dleenrsul P. e. tipiseop de Roman . . . .
VI Tabela materiel pc intregul an
925
925
942
945
929
1009
6rtpC57),
X
33T_TOT_TR,STI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Principatele-Unite No.34.
1884_
3uOTEcA
SECTIA ISTORLE
a
tAE
r
- (
I
.
.
.
,.,,,_, 77z-4
,
sr. 4
4114
.
.15 b
C.
K..-
4,, _
www.dacoromanica.ro

ANITI) VIII. 111.101JIMM, bECEMVRIE 1884. No. 12.
BISERICA ORTHODOXA ROMAN
REYIS,TA PERIODICX ECLESIASTICX
APARE 0 DATA PE LUNA.
Primal CuvgntoIN
II. TAM. IP. S.
DM 1STORIA B1SERICET R4MANIL011
141
METROPOLIA UNGRO-VLACRIEL
01
CONDICA SANTA
wrmare, vor No. 11, Raul V Ell-lea, pag. 8'49).
XLIII.
. I re 0 ..e 2,
PHS011a
,,,, I .7. .I a g re M f 4E Al A4 opt C4 TA eiltionle A M48)2448, Dr
'n
HMI
8
CA
.-..
maia
S . 'A-
CKAINK
s . ..o
44 up% ct(a T 14:H TE AAHTp000AH gpognaxit 7
.
rC*3 li C 'neon', 7 ;'s .4,
Apt" 4,4irK KA CE Hit 4A1 47412 tra At nz To , HO A
.rz ,..
lit .... o.. s' ...y Acs
A grpogggAllot KA &VA $H, ISO ROA apt cite cprrgog MHTflon0AH
.1. ,% . Ps
CpaT8
"...,
A4MHHAT8A8
..0Xi 1
Kr rny AatilH , Hui He H111 ROA not um +Elmo.
.,.. .
18A8 A.o.. tlAg HoTpg )n, EIHKOAAE f1Aii3c Ap a,, 351c'o Ar
"0 1..-8
.s.
trapo rams -
eHflpH) 4
,
47 p6
. ..... s"' .. .
'He mint4. guctpmgo mu I porton, E , Kept siu rretpt clin, tiff-
A. -... , It , if?" ;.` s''
4,11
.
a.
0,0 closaiNHAIS Wit 4,14/41118 AnTOAN noTA UM dAt' Ho, gpz a ca
I.. T,, E '''' )
641A6
, '3
Wapa
'. s
4:1441 COKOTtAZ Op! ISA A antyt EMI A KrKHH, IS 6. CZ tiol I Kid
...
Re ttlittiTcr 141L11 ELOOTI Ulf: 41E ; a npi G044.jujf i 4p4mitilrei : I. T -. - is. .
I EpOAAOHAXeJIgiiit Opt collespri I spometta : nk A
k
Tot At npf GTIOA
.. .N. 4
misTporlOAH ;
e ../...
emwerc. cipe TI awn/ Co. ApZTA A OH me AA 430A0 Ai ,s-
.....
2k I . 7.. . n .... a.. ... 2.
4i7p016TSUTZ COS 1`11 EinNK0(11 491, Vittf Ht HNZAH HOMIAE Hr..
"AMKE : GO AI
gk.
" A trims. (7228-1720)
Amiga Onodoesg Rooting
c,,.. _,
A
.:k
-
'
1 .
I
144-r-
Au" 4.1r.
www.dacoromanica.ro

00d CONDICA SANTA
p l = f Al Patrelor Si-
meon.
Fost al Ella-
Fi
NOTE:
187 Actul acesta este scris pre pagiva a doa a foier 35.
188 Litera actulul este cea rondA a secululur al XVIII Ica cu urea
patine asverliturr; §i de aceia nor rcproducem actul cu cicero biso-
ricesc, care are o asernAnare nu mica. Pre langA aceste trebue sit mal
scim, a, de acum nunurnarin condincasiintA; dar In totA caligrafia, Prer
fncethil scrierea drepta, imitatia tiparului, precum cea codatA ca-
ligrafia a secululur al XVII §i fucepe scriereo, rouclA, imitafa celef
grecescr.
189 Daniil Mitropolitul Ungro-Valachief s'a urcat la tronul Mitro-
polier fn anul 1720 August 21 §i a rAmas aid Oa la, anul 1732, hula
August, administrand Eparchia acesta timp de doi-spre clece anr, and
dupA, mortea sa a fost urmat de atrA Stefan, eel ce se alege acum e-
piscop al Buzdulta. (Pomel. S. Metp. al Ungro-Valacbier).
180 Mitropolitul Daniil este unul din prelatir secululul al XVIII-lea,
care fn fata imprejurArilor istoricel In care a trait. a desfa§urat des-
tulit activitate.
Mal IWO de pre timpul acesfiil Mitropolit avem tipAriroa In rorurt-
nesce a uner pArti din Triod §i anume rOnduela sApfkintinef patimilor,
incepend cu sambAta lui Lazier. De §i Triodul fntreg a fost tradus
de care* dasalul Damaskin, fost Episcop al Ramniculut, totu§I acesta
tracluctinne nu Intrase:in ucul Disericilor §i ea se Vista fn manuseripti
pre care la tipIrit'Episcopul Inokentie tocmai. In anul 1732. AcestA
lipsti, total& a serviciilor din septAmitna patimilor face pre Daniil, ca
sa lea lasuri peutru traducerea pAriel din Triod mention ^tie *I
1
delfts"'
gi
gi
www.dacoromanica.ro

CONDTCA SANTA
tiplirirea eT cu keltubla preutulul Nicola' de la Biserica S-lui Nidulal
din Prund (BucuregtT) gi ape dispune, ca acesta carte tiparite, in 40,
a se dea in day pre la BisericT prefala cartel).
Mitropolitul Daniil mai are meritul, ca lut se datoresce repararea
paraclisulul S -tel Metropolil a Ungro- Valachiel, care a Lost construit
do Mitropolitul Teodosie, adhogand pre langa patronul vekiu, San.-
tul Gheorghie, un al doilea patron., pre Profetul Daniil. Repa-
ratiunea acesta a constat din facerea unor ugi de lernn sculptate, a
carora arta atrage gi One asta-cli begarea de seine a emenilor
pricepetori in asemenca lucrurT ; din facerea din nod a catapetes;
meT, unde scuiptura este de tot meritul atat ca ideie, cat gi ca ecse-
culiune. Tot catapetesrna este de o ecseculiune forte fina", Tar ca i-
deie ea represinta cuviiitdle Mantuitorulul, Ed sunt buciumul gi vol
viIele". Si In &lever, de-asupra ugilor imperatesci spectatorul obser-
ve. pre Christos culcat, Tar din corpul lul plea, doe vise de vile colo-
sale, care se Intind presto tote, catapetesma, sucindu-se in treTranduri
a cgrora, capete ecstreme aunt unite sub crucea din verful catapetes.
mei. Pre rondul intaT al vile sunt ingirate iconcle serbgtorilor fm-
peretese, cu cina cea misteriesa fn mijloc ; pre rondul al doilea apes-
tolii cu Domnul Christos in positiunea de Archiered in mijloc gi fn
rondul. al troika gi tot pre aceiagi vjta stall In irate kende profeti-
lor cu Malca Domnulul; in fine sus de-asupra este rastignirea cu
Maicel DomnuluT gi a Evangelistulta Than. Reparatiunea pa-
raclisuluT de pre timpul lut Daniil s'a intins gi asupra picturilor de
pre pored, unde s'a flout nutnal sasntii, a carora hipurl erart deterio-
rate. Din tole treT ronduri de .stintl, caril represinte. pieturile pe-
reflor, reparaftile de pre timpul Jul Daniil eau &cut dupre stilul bi-
zantin ren'escut, Tar rondul al doilea gi al treilea cu unit sang din ron-
dul Intaiu represinta stilul vekiu al picture' bizantine cu vekia ea-
racteristicd a iconografiei romano-slavice, unde martiril in in mane
gi cite o truce cu opt eornuri. La drepta ugeT paraclisului, gi anume
pre peretele despro Apus gi pre o parte din eel despre MesIg-nopte
se afig stampele familici luT Mavrucordat, tinend cu Domna
p Biserieg pre mani, de stilul architecture bizantine. La stanga u-
§el gi anume pre peretele despro Meza-nepte eta stamba Mitropolitu-
lui Daniil, imbracat in sacus cu aria pastole in mane gi cu rnitra
bombatii pre cap i lucru, ce dovedesce Inca o data, ca mitrele bom-
§Oi
(vesil
;
1-
°Miele
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTX
bate la archiereif no§tri erati fntroduse la, inceputul secolului al
XVIII-lea. De-asupra uger paraclisuluT se aft Inscriptia urmiitere
fntr'o limbs grecg, veke cu inclinatiunT spre dorism. Ea, tecstul a-
celei inscriptiuni cu traductiunea, ce i-o dam :
A. O. M.
MoXSap'ti; BX1X[114 TE AEC-
T10-0 ilistkov iewv
Ntxaso.); 4pV0; 'TGIV TE 'Malt
TEV f:t0V
AilVd Ozoppoatim3 YE ci-
vItcrcrcov
Mow) iv icES:ott; tram (36 Toy
PX1X.C:i
Eic 8Ocitv u 0011 ilei4cAoto,
1ColvT' Iptliptov
Eaticixvcov v.vvip.6cruvov, 3E1-
Retro r6v Se ve6v.
Kaiva yap ip EL-FrOac Tcpb4
tycpcnv 6pfuec
Expx6; irriXoy6vwv Yn =ran-
8op.brr14.
NriGivIr 004 vEOTTIIXTOU;
ininetiti.9Xwv
(1)piteo ii.cpsylom; Tciv px IVerov
ItLev.
riwro 1pyx ta enunttly 1-
6AvcilAotr
(1)poupoiNTO.; &raw') ecpk.s-
pip.; dry.
YETec .Eciovi.ac AVM'. Arip.A-
Tpt6; I'. NOT 1pi; 7)30V.
ANTIM MITROPOLIT
Dintre Domnitorii aleql of
Moldova qi of Valachiei,
Nicolae este vlastarul cel
mat bray,
Domnind cu judecatiti
qi cu inspiratia lui D-deti,
Fertilitatea campiilor celor
pline de cal' ale Valachiei,
Spre marirea lui D-clell ft-
ind forte dispus,
Ca monument al dispositii-
lor stile, a zidit acest templu,
Cad pre adsta s-tit Mitro-
polie spre progres o duce,
Si ayendu-si corpul creat
din materiile piimentula
Si templurile, ce le-al OLE-
cat- din noti, Ant mill*,
Si acesta die in adever
fost cel maT mic,
far aceste lucr s'al. &cut
in s-ta episcopire a luT Daniil,
Care rantine Archieria
forte bine.
In anul nascerei Domnulul
1723 Dimitrie G. Notara, am
cugetat (scris).
Adoa Biserical zidit tot .de ciitr6 Mitropolitul Daniil, este §i Bise-
rica st. Dimitrie §i a s-lor voevocli din suburbia Bucure§tilor, numitl
Vergul.
191 La 1722 Aprilie 10, Daniil confirms o dieth a lul Calita §i a
natu§ef sele Ilinca. De la acest Calila, Bucure§tii §i pang astg-cit ati
phstrat amintirea lul fn numirea unef strade podul Calitei", care stra-
da apoi s'a numit calea Craiover, Tar de la 1879 Calea Rachovel
(Docum. Mitp. Ungro-Valachief) .
191 Episcopul Buzeului tefan a fost ales, cum vedem, 1a anul 1720-
6p 47)
OE
/Yip
drip-
a
Ayeti3
y'
ti
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 909
Septemvrie 14 §i a administrat acdati Eparchie One" la mud 1732
prin lung Iannarie, cand a fost ddicat la trepta de Mitropolit al Un-
gro-Valachier.
lin Stefan este Inca tot roman el avea mai nainte functiunea de
Eclisiarch mare al Mitropoliei din Bucure§tI.
XLIV.
Cl'a(114% KM ,I11.4,1 ASAttleSeY Glen a-
DI1K6111 /I 68.$1)6(18 K l'AP/1 ,}1% 4Chrb,I,SEIch.
(Urmezh simbolul credintd, ca eel de maT sus, u-
sitat acum to Biserica Ungro-Valachid si confesiu-
nea traditiund, in total semin'a cu cele de maT sus,
din care not reproducem aid partea finals cu iscali-
tura in facsimile) :-
.A.ina ,t KY tal onzi°711pncicnr, wit At nail 0 N$ At, Mt eps
;ciiti8n mwrpononif, ea At 11131 SV otentinsi .1rpe irculTa inerxiih Mt:
otart,p.g, o VIM AO AV 0 YALAW
4 # . ) 1 ,e
MYrivm 1c4 iiMe, 4rde,
51
EA tog 'rut a- &Au 0 1002Jcsi;
ea Tr
arms
/7 , #14of S A
th-*.e eizavezur, ,ct. 71,1424.443
NOTE :
194 Amiluda aceste acte aunt scrise pre pagina adoa a foiel 36,
ferriftnend pagina Intina a acestei foi
195 Scrisorea actelor este tot cea. roudii §i kiar de aceia§I cu
care este scris actul alegerei lui Stefan.
XLV.
AF" ,lioAtto
1.
nptv.4 opt C4)7I 7A A pinion' s kyrap8 oh" psmets Al
".
M;T 7 h Val 4)Zp31 e 64,412,16 naa Top spa, iss nopst"..sat
. ,
oft cp, 18s ,utl 6 i l/67; ny 14;
oi
d PlIANIi CST
e:4*c)*
01 0
1
i 1
C.N. ,;,0r,
albs.
Diana,
t I /1'4
-r;s9,1 11.., q Att"ncetP4
S
I
W a!' Ki
,
www.dacoromanica.ro

910 C014DICA SANTA
7,C4)Z le WH As NE5E1811 SZE° Wit KS titrpatuaTs Adpi AE BO HIpli 9 A
is ...0 .
CAAE
_, IN
CepetTS
n ,_mip-H
qn. ;, ..o
COI 4i f Wit KS H0.4 4.111 AITIMHHATSAS wit + HZ tiaT8ne
,ka
,-... , ,
/Rapti a Ao HS occrpe Ito Eitinonaa 'llaiarApil lioeso ; .,to pea
;-. 5 7.
wo
s,
HilIZAH
zi;
n
P
tpa
4-'" I
+All opt HZ KB IIE MA As XI C4)2." To. MHTp01-10 Alt 2 7-
1 - 2.
CAZIEH
p ,,,"..
rpott4axii7 8:tpt sIll r7t4JE liSMEM C4)11 411110' WH +TOM& A IITO-
. 1 -;"'''
+TZ
A
4
t ?,1.1.
ROTAnoTa
S.N. S..' e- ....N.
OwtISZit HAD , All 11114 &bid.; WH Ane KS 44)Aapt Wit HI-
?.
114itHZ
. IN 2. :
paPrk
, "` -.. ? ..Q
opt 14951 COES HreME AEA& Ho, list' HI
,
I, S AO4t nps
--,
KSHICOCH Hrilmell Aena raj RoAZ El iEpemin) nig` i Titilt HE npt
. Ix, ,r if .."
nv I
.A.
fHTEon! Ong I ipoMOH 4 WA HHISt l7 AtAA anstptina 41 OZHATZ AI
,: -,-, c' eb
110.tigtoq.lf
aXpa.M8
.--
'
-,
.14ye,
o.
CtOZ TM%Az Es , oy As Ca CEPEE 1411Ao WH ' LI o..-
. ?...
68110118
47. 'I.
apt
.,
tut
/.:',
ma
7.
coono
) ,. v ..n
1 1 1 ( 1 9 ; HAW! ca8 1 $H MA um Al apv *pi,
. :h. .. ,-.
ti . ?..
rapSnonsen
..o ii"
' xi mown! s Rapt clip' i ma CS. Apt antra CA cap; WKA
fiSan2711 nu)? WH CAB ALLIZ574 Al 1404,HISO gjeTd;
Alil I°E r it 05c n 4. (7234-1726).
NOTE
108 Actul este scris pre pagina a doi a foiei a 37, rgmftnendpagina
intgia
197 Litera scrierei este aceiayi cu a .etelor de, sub numgrul XLIVI
ceia-ce atestg identitatea secretarului
198 De yi prin act se face rnentiune, eg au luat parte mai multi ar-
clierei la alegerea lui Ioanikie, totuyi nu se vede cat Mi-
tropolitul Daniil. Iscgliturile celoralaltf membri au feMas se vede a se
pune pe urmg.
199 Biserica cea construitg de Ioanikie cu. patronul S. Atanasie
pare a fi cea de pre malul DiMbovitei, supra-numitg a lui Bucur.
XLVI.
IONNIKIOE E'AEO @Eor THOWICOE ArIS/TATHE MPO-
IIOAKQE ETABPOTIIOAEn OIKEIA XEIPI IIPOETAEA.
(Urmezh simbolul credintd cu confesiunea tradi-
tiund bisericesd in limba mu-IA.11A. Ambele acte sunt
cele usitate in Biserica Ungro-Valachid din care not
reproducem aid numal partea finala, cu iscAlitura).
.
c
.
I
Mitropoliel.
iscalit, Ae
TWE
albs.
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 911
...21,rens allirrt iliZ MA MeTitrituitte 11/11 Al KITE TOI. Mini %it ape CHAS-
He` uerpile"11;13-11. LZ AE 1125 it littittl"617.11Tpa TOITZ ;next%) M.
ilia"il1 3 ..X15e0, (7234-1'726).
/ t , (,, / Ica)
4- ) 6.)01,WI tt, 0 A, Iv ./70'/7)541,
G
if.?0 7/m4.40./ 3-0,100,0
4,)9ck-4-17*
NOTE:
200 Ambele note stint sense pe ambele pagine ale foie 38 din
condica
90i Scrisarea actelor este cea rondg, a secululuT aT XVIII gi
kiar identiet cu scrisorea actelor de mai sus.
902. Do gi Ioanikie este grec de origin.e, chirotonisit pentru. o e-
parchie streing, care nu pote iscIli romanesce, totugi actele sent
scrise In limba romanti ; ceia ce atestg., a Daniil pi succesorul
set Stefan nu hisaii a se perde Inca limba romanesca, gi din Di-
serick dupre cum vom vedea, c s'a petrecut In urmit
XLVII.
c1
c4)a TA
a v
Hrtmi 41 Ai AA npt tillgOO1 E A E83z9A8, 1.;a80as Kr
G714)lit; CAS MST. AA opt c+r cts:oe cepre Tt milp0 An a 8rpo1asX11
sr-
ns TpaApt" Kb CZ fig tbi E AYa1Z CipZ TZ Utiii0111 I ift2. 41 11:10'
No a x1 !pin maps KS A4)Ati" AN K8 HOA npt ton 141178n9 MHTp000AH
v
nito 1, 11011AAXI I LT1/04 , KS LtpATAtsi UM 110A Opt n9eKlitialSA84 ItIH
tiz"liaT8A8r1 AOsttiliai 111.Tp8 11710 litTas'Atic Illi140411 (SAMOA, A0 M1149
ilAp2,11 pgNatiftp11) itTPer 4, 6 Fittplitia meeTponoal '(apt tget48-
ME" IttrF1-41142. LAZH111411A011 AN TOAh 1So TA
s
AN wit CAlh
lipA 1Z titAsIt tONOTtAZ no nape A aatijs Mil 4w A¢144 cusp,: Hire'ritin
Ka LZ 4i1 1 NHHEPHHCHTONO 19114.11°N Cc.1' as I opt.
Aciat apt :1 ?pint npe seise toes 1 Epo-
T
MONA
Tv 7:
ny
u
/Mica it AlKi 13-1011 TEN MN1ponon NO ,4H TZ roSHIN1 : KIVA}
AS apZia a ti)it Mail 41 4)44O AA 101-aTz Lep Z enHOill 1, Apen AYt A ti SM
A 1 s
IV l 2 NO ,6,1182. f r. 171k A it, 5C AA (72W-1732),
'
j7/
sauta.
/Mitt
c'.
IH, 4H,
s sis
+TOMOnth ESS
Co KOOff
aA ta9
-4,
.?
fitnian
/
A.
mo
4
nelf *rd
www.dacoromanica.ro

912 CONDTCA SANTA
mx-.
ar.-4 Al %Aster Ca 'laic. Al Nigel Neofit.
= Al Stravupole! Ioa-
nikie.
NOTE:
201 Actul este aerie pre pagina intgia a foiei 39 din Condiea santg.
Scrisorea actului este cea roods, usitata in seculul al XVIII-
lea gi sewing cu scrisorea actelor de mai sus.
206 Tn acest act observe= o neregularitate ; adeca se numesee
In actul alegerel numal persona lui Mihail, care s'a chirotonisit
Episcop de 'Inert, fore a se mentiona gi de cel coalegi a! lug
Misail.
206 Metropolitul Stefan, suindu-se pre tronul Mitropolie! Ungro-
Valachiei la 1732 in luna lul August, a re'mas in acestil. Metropolie
pkni1 la 1738, and a fost inlocuit de Mee Neofit, dup6 ce Ste-
fan murise In Iulie 16.
La 1733 Aprilie 16 Domnitorul Ito Grigorie Ghica art un
document Metropolitului Stefan cu scutiri pentru locuitoiri! din Fo-
toila gi Sloboslia. (Docum. Metp. Ungro-Valach. No. 34).
908 La 1635 Fevruarie 6 Stefan confirms dieta lu! Cpustantin, fecTo-
rul Macsim cupetul, gi i se °fell de re'posat rnijloce pentru con-
struirea unel biserici de pOtrg, in Bucuregi (Docum. Metp. Maim-
ValachieT IsTp. La 23 Iulie Stefan devine epitrop asupra ave-
OrowrgN1194.1/4.1,/
t
20t
doi
g,
181
15.)
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 913
red his Constantin, in urmarea chrisovului hit Ica Grigorie Ghica
(Dump. Metp. Ungro-Valachiei No. 17).
209 Despre Misail scim numai attita, ca, el s'a suit pre tronul
piscopiel de Buzeii la anul 1738 Ianuarie, gi a r6mas aid pea
la anul 1741 Tuna Decemviie, and pare a fi reposat.
XLVIII.
,Hllniffi fig rilliAA rig sd,g1.1ABC" FliAX11 GaS" Pidcri
aii6gui a A 36B.hgAiS If* fgefi
(Urmezii cele doe confesiun ale chirotonid, adeca
simbolul credintei i confesiunea traditiund
Fiind use cR actele sunt identice cu cele pre-
cedente, not reproducem aid numaY partea finals a
confesiuneY din traditiunea biseriasca i isalitura):
__Lane Joys Tt 4142 MA maDTSpotte itv wit At ISITC TO`MtAt 41 Apt
cset3 notTpononi6 CZ At CIZ31 Ke HICH;lat 4%111 T07,7. 'ecatx1. Ast
frina nfropy,14 A43ffeib.
nor triirCE, ', it won ra Irver
.; 3 %Xtlyr,' 41 f
ie rt
ClfegergaPifeetlYir re' OiftglOat ZWgrtii'41
NOTE:
210 Aceste doh acts siht scrise pre pagina a doa a bid 39 pi
pagina intkia a foie): 40.
Scrisorea actelor sennii, cu cele de mai sus stint scrise
kiar de aceiagi mfina, care dovedesce, c ele erat scrise de acelagi
secretar al Mitropoliel.
XLIX.
At ICriME HE np f(1)2.3 TA etsonige AS AA m;p6ailli1 3, tpl AS pz.
MACS AS MIITS aptaat clap At: ;t1;AsHapery OZLT01 LOH AP xitpin Awl"
nopeutia Opt toc%inanit WM A TATS newt naTplal x' Kip Bewttoir,
'X A
.1,8'111566,oAtti hpua Ha I4 ova; r um toser wH 88Herptuttura Aapt At
KOAHH11 t A [(pH 141.1H CA AA : IIIH Ha 1304$ WN repaTil fircH A9AAHN4T8A9
11.111 4,HZ LiaTgAt 9101 p8 ci KO"CTaSAH" RHAOAat HOEZOA.
J1Vrp4TI" 1:NFU:NZ 140 4111 MaH AZ to HosaAHtin tiPxoiptif 4 (4)26'Ta
4)I111,1.61i26.
biseri-
cent.
a "414
KB
po'llen8H
Art
If
www.dacoromanica.ro

914 CONDICA SANTA
7., r
grpocsnextmwrponoAi ff icapt MEW' HS MEAL i4111.111A0' EAZ-
,
410.oA
AE
HMO oaf ilf101100Hiso' KetTIAli 11tH t AEH6, WN .fTZiO 6" 6 ,11
Kt E41140pt ntItCKZ. WH Kaliot;iffISZ opt KttiWES;:i 'EreNtr AZ AA KoT,00-
Ili HO liNP AA111'114, sa A.1017At Opt had (0111A 'ErfiMe AZ A& EcOi H rwa" Ky1.
at' TpEIZAt flE KtIlicOCIP rEpOMOH: KVils HEct;(1i7., Adt-
K6At" NIZIII*11; E0AE AIN 'finH2044eg fiEH56A1 , FIApEAt (AO KalifliK; 6 4IN
MAH KpiAlitr WH M.417 AZ 4)04 Xt"Epit, rflpX1 enticis001*Ii7
nape flips E MAIL
54 ne Ko'Ailha
'a.
ANtA (48 ffOpH WH tit 41111111 A01, WH WI amt -
014TH. re. KV A05cmt. (745-1737).
Al Nisel Neofit.
040LetqCCv
NOTE:
= t Al Ierapold Ilacarie.
212 Actul este eerie pre pagina a doa a foie. 40.
218 Litera scrierei este cea rondA, scmena cu scrierea de mai sus.
214 Se vede, ea actul este stria de un dascill al copiilor lui Ni-
comae Mavrucordat; cAci In dinsul se observa, cum vedem, mult4
circumspectiune fafa" cu chotgririle patriarchale, and se ecsprira.
cu negresita dare de volnicie a sfintiei sale ". Lipsesce §i din a-
cest act persona a doa coalesg, cu Neofit, adecA egumenul de la
efeti Joan.
U.
1(E0(19170E EAED eEor T110714310E THE AFILITATHE MPO-
H0AES2E OIKEEA XEIN HPOETASA.
(Urrneza" in ronAnesce sintholul credintel i con-
A
a.
AA or:
tr. mitpoAtvittti
CI
111IPESIN
mi. Ape c8
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 915
fesiunea traditiund bisericesci. Ambele acte fiind
semine cu cele de ace/a0 naturb,, not reproducem
numal partea finals din confesiunea traditiund
bisericesci cu iscAlitura in facsimile.
AenZ Oftrrt ,;a51 MA Afars epiicf Life UM AZ HZ re TO'rMit1E 9li
1' 'apt
naTpigpwz clot,
-0. ... 5
4TpitINA131111 cz At 11Z5itlia HICHFIZA TORTS Coe-
xr a Mt.
r map% A5 A ,e5cm6 (7245-1737)
LI.
'0 frip5si.c Ns61.po.roc [Levi
Tip 'corogitooLy To5 x6p aucpdvoo
p.s.rs.ral etc Tbv 0.p6vov Ty7S OUTTpo-
gXaxtuc, casCA6Oowcoc Tot) 000krav
Maxp.oin iv Kcovarcontvoo2r6Xer., Ira-
TpLapxsko,roc Ton Up ,Nsopotoo
6:70 ilc.soo IIasp.ou, v.cakep.overiov
.toc KWV(VCCCIITCYOU 6o66458«. !Loco-
pozopaiToo. Finns c to Tivoc a6-
T6c 6 o677 poe1a.Vac NeOvrcoc &iti.
T7)c KPYITTIC.
Pa4X71 4).
'Numitul Neofit aI Mirelor,
dupg, martea D. Stefan s'a
strrmutat la tronul Ungro-Va-
lachiei, fiiud iinperat Mach.-
mud in Constantinupol si pa-
triarch D. Neofit de la insula
Patmos si avend domnia Con-
stantin voevod Mavrueordat,
Jar /Amu] tragea Neofit aI
Ungro-Valachiei din (insula)
1
Crit,.
1838.
NOTE :
215 AcestA not' este serisl in josul celor doe acte de mal sus; adecl
pre pagina a doa a Mier 41.
216 Judecand dupre trasaturile iseCiturei de mai sus, nota, pares
fi ItTar de mans .Mitropolitulut Neofit.
a-
id
apt
Mopitov
so i
§i-1
....
:.)
p Y,;P.111,9(Te Am),
I peas., 7firatli 4,1" 945,
445.
I
www.dacoromanica.ro

916 CONDICA SANTA
217 Acest Neofit s'a suit pre tronul Ungro-ValachieT la 1738, adecii,
dupg mOrtea lui Stefan, gi a re-mas aicT pea la 1754, and a murit.
212 Cu Neofit Biserica Ungro-ValachieT este dominath, de critr6 GrecT
gi de acum Romitnii ail perdut gi Biserica, dupg, ce perduse tronul
ruin FanariotT.
212 De la acest Neofit Mitropolia Ungro-ValachieT pastreA gi peng
sets 1i un sacus de o valore forte mare, cusut cu kipurile D. Christos-
inconjurat de Evangeligt1 gi Apostoli gi a Ma ice Domnulul cu Inge-
rul bine-vestitor, inconjurata, do profetiT, ce an preslis intruparea Man-
tuitorniul.
220 Ca Metropolitul Neofit era om tnvelat se vede gi din descriptiu-
nea EparchieT sole, pre care noT am publicat'o In jurnalul Biserica
Ortodola Romans" an. II pag. 315-327; 632-640; 735-744. An.
III pag. 6-22; 176-183.
LII.
Al Rdiml 4; Apt 14,HTA 'CTKtonl% ,AAA K9310 dB 112.MONA' Al A
°AllapeT" 'er11(:. nAvnis Arm AA' HIE gri (NA Adl-Wpri, ippipuri KY Ann-
(a IT. gwa K4p1 H H1 M 44A4 411 R' P
xleptg LIIN (rgAda to3 goA npl; up: RH-
7 SAO AdWEIrujAH AA grposnnxi'm KYp Elio4w nth Kg EilstTO-A WN K9 na-
,
co
,14, AN'pg A.Zp1717 Ed.AE /Le" HEIA llo3Tpe nlift0Aar ROERO :
9-palr:; MHTpW KOKROEHIHACO' 9S .&E E2.411 crtipE (.4 L 1 H 11111
Al A.AA-H1501 AAAEI.H 4!napail UM T 1;* M' ise fincirroAupH. KCE01%-
TA AH
70. rb 7 CI;
UM BAENA. ru.rog K, EK A,1 rev Kim ea 64:$7. (UREA SpiAHHKv
Kd IZ ctilE 14ftpiii enhcon'im .(trzg n er; npf Craw
la YE 4.0 $0 pA (41d2T4 matiTript sPyttlitIA KY' G cpporiii 'fipximerAoti-
TO AA Acaint npk frelneNSA KY' 6eA64" 'aHHHwuJoHeA, wH AA Tpte;,,*
Rt nE K)e 4LEAOAIE gRAHerAP0A .1 MHponcu%Iti, ts.pl" L8 41O7T7
d T 8
84MAN AE 4)ano d AA VIATZ EllES 0 01YE. Apt r 4941 7, All LISpH Hamtn*
P
W +Tpbmira Ks'Alitta.
/Ng . rt "t 7% 415c in a (7249-1741).
4117"A
.f?topErriatirH,
KiffttvolitHT0p10 Actli
P7
a,
401
?.
xe 4
www.dacoromanica.ro

=AlStavrnpolielIoanikie.
niarar:askois04.10
=tClimentEpiscopRImniculal.
t
6
O
www.dacoromanica.ro

918 CONDICA SANTA
= t Glienadie Arch.
Cozienal.
JJ t Nicodim eg. Argesnl.
t Rafail eg. dela
Snegov.
= t &raft eg. dela Buz NI
= t Kiehl! eg. VitcAre§il.
= f Fost eg. al
Panaghid.
arhacZ 6 rain At cej6
(-)
/1 -,
A06i peq,
t Rarion eg.
Bistritd.
Varlaam eg. de
la Anin6sa.
t Bosotd ierm.
eg. dela Fedili§dor.
e-N,
te
=
= -'
V -eVt,./isia )(z zr t.. --
=
fie
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 619
t Al Trestienel eg. Arab% Glierasim.
NOTE:
221 Actul este scris pre pagina intgia a foie 42.
222 Scrisorea actulul este cea rondg i seining cu scrisorea actelor
precedente.
Metodie radicandu.se la tr6pta de Episcop al Buzeulul in anul
1741 Ianuarie 2, a femas pane la anul 1748 Martie 23, card §i-a
primit ob§tescui sfer§it.
224. Observgm, cg la alegerea Jul Metropolitul Neofit, dascglul lut
Metodie C. Mavrucordat, se mai iscglesce romgnesce, dar, asigurat
pre tronul Ungro- Valachiel, nu are ce maT phstra ac6stg afferent/
pentru Romani.
LIII.
.116.0,COS@ K S II1 H d fi d S AgliE3Cg e8nn, ,I 9B
G4siln't11/11i011rti fl 8aS8I6,16 lig f ef, hlli 4chniAa6wi.
(Urmezii simbolul credincei qi profesiunea tradi-
tiunei bisericept Rind aceste acte in limba romans
si semine eu cele de maT sus, nol reproducem partea
finals cu iscalitura in facsimile) :
491 t 4f Ma 61Z" 1 gplite KV wn AE ISZ.Tt TWMtA gE
ircastienv MliTp0r101114. ez AE rtZ5ERV WICK SAT', 4Tpe TO, Z xi% Mi.
E
Ai, 760- 43000f
),
Avownr arra LIAC7C14ti
It 4% a gag' 4etjr
2,8.
ruasii T1y
.iinz :pi
1 tiAthe,(0., yolt
--N._
. =
to,
a
www.dacoromanica.ro

92 CONDICA SANTA.
255Actele aceste sO.nt striae pre pagina a doa a foie 42 gi pa-
gins. fu is Aiei 43.
2S6. 8.crisorea actelor este de aceiagi mane cu scrisorea actelor
precedente.
WV.
'Enstail i%Xstcovtoc 7Cpoat6:tou
xat Ctpxtepitsc Tyvcou, aca
pmetc IrEptathoetc, /tab tfic evittotet-
t.qc iiix6Xs(oc 4..topiov, iSe-qckev t81
si)Sozo5noc esoi, xstporovliOipat
lifioroXivav vap.tp.ov Itat xavovotbv
ani 6v6p.att CCUTfic ILpOiraettic
Sl s6X6Tooc zal ,a,sarogotou;
-171.tec of irapsopeNvtsc iv pouxon-
pearly Tilt ixXap.rporarnc a60.sv-
sCac oirripoOkaxiac cov7801ot
vsskorpbtport ;tat cias4 toij za-
valcuniecou xat as6aoittoritoo Sea-
zdtoo cot) oixouttsvototi vatptipxoo
ltoptoo xoptou raioCoo, !1st& tijc iv
zove,tavictvoox6Xst iv8siLoCtailc
T.0 f144T05 7C2VCV/V5T7itC4 19Seac %at
ispt; 6p.m6peto; taw xavtsporrectto
&Tito etpxtepicov, ott aovatviesc to5
UrPtpLosirou zai Osolepsatitou an-
Oircou zat fiTaltbioc .so,ppoopjtoo
eta tic olynpopXaxCac zopioo zow:011
TO /V1409 ILtZtVliX '27.0PC'ECCC O'os-
fltliostte zai 7vt41,) to5 ey-
Taryam apveJarsoovvo; t'avteporra-
TOO ZOCI .a.sorpopajtou iiporoXitoo
Celiac o677poi3Xaxiac, xal ouva8sX-
cpo5 xopioo w.6p yEo?Otoo, co-
vetoa,10.6trre; iY Tcp xata tip brio-
city aUto5 p.poicoXtv navoizty
vaip taw IcTicov xai ivaatov pact-
Xicov xal toarootatov Kcovetavtt-
you %at `Ekiv15, %at tirirpouc xavo
votetc irpotlaXotlevac etc sr)psatv
Uoo, xott Cepp.oa(oo xpoad2too To6 it-
,VaSSE0116VOU Tip cipXCVCCTEXtY &Vat,
zeci i7COWOILeCtV 1.1.pocraar
to; p.opito. Itprotov p.iv iOtte.0.2 sb9
Mind c., pentru imprejargal
importante, lipsesce st'apanul gi
archiereul propriti dela prea s -ta
Mitroplic i Mirelor, cu voia
D-clett, era timpul ase chirotonisi
Mitropolit legal gi canonic pre
numele acestel Mitropolil, pen-
tru causele bine-cuventate pi pli-
cute, noT, confralit axchieref, ceT
ce ne aflAnt In BucuresciT prea in:
Anirkaei domnii a Ungro-Vala-
chief, on condescedenla gi fnvoi-
rea Intru tot saNituluT respec-
tatuluT stiipan, Patriarchul ecu-
menic, D. D. Paisic, cu aduna-
rea prea sanlitilor archiereT, ce-
lor ce se dig pre 1630. Intim tot
ganctitatea sa, gi cu consimtimen-
tul prealnaltatului gi prea iubitoru-
lut de D slat DonmitoruluT toteT
Ungro-Valachii D. D. Than Miehail
Racovit'a voevod, cu scirea gi cu-
noseiuta celuT ce este archiereti.
Inalt Prea SitntituluT gi phzi-
tuluT de D cu Mitroplit al Ungro-
Valachiel, gi a confrateluT nostru,
D. D. Neofit, Intrtmd In prea m6,-
rclul templu ttl prea franteilul Mi
cel in onorca santilor itn-
peratT In tocmai cu Apostolii,
Constantin gi Elena gi triigendu-se
sortie canonicl pentru aflarea per-
sOnel eel vrerinice, gipropriT, care
pritniasce clemnitatea da archi-
ereti gi supre-numele de Mitropolit
al lltiirelor ; gi malIntAT am puspe
prea ouviosulArchimandrit prea
santei Mitropolh a Ungro-Vala-
N
tae xat-
t9Jt
nept
00act,
srlc aura;
luT
aiof,
tropolit,
gi
ga
409
4-
i
www.dacoromanica.ro

CON1MCA SANTA 921
Itavoattbrarov apnilVaphip, 17116
CiTtOnciiC p7pOIT6AVIK arriopXcx-
xiocc ev lepop.ovr/zocc %6p KaAX(vc-
'40Y, 66repoy TiN eipxy.xyap:Tlv le-
viattd, ./.a! Tphov 'co 1/.pxy.avapC-
ctiv eViv &e:01-.spo; TWV ad,
Xuri totofrcov itiiicygov Ocai-
cop.a. TIN tipxteptoofirri; izpi,31 6 ay-
xtpxtv8p(r1; xbp liccXXCvmoc. `62.ev
zonsa.rpcbalaccv xai vl 6vdp.wraaii-
TtOY antOs ispq) miZtt.riic
/1,-pozOkson, dr7Tpo6*Xct-
zeac. avg.rs: carroty :
tavvotw.;;(00 7.7 :
chic:, Ieromonachul D. Calinic, al
doilea pre Archimandritul Gena-
die, §i al treileapre Archimandritu
Ioana; din cavil, ma: vrednic de
cat cialalti, ptintru o delimitate atta
de inalta, ca archieria, 4'ajudecat
archimandritul D. Calinic. De a-
ceia Brad intirat §i numele for in
acestl 42116 condica a prea Sante!
Mitropolil a Ungro- Valachiel. In.
anal Mantuire, 1742 Ianurrie 23.
f Al Ungro-ValachieI Ned%
t Al Cesariel Paisle.
Biscrica ortodocs1 ronilita 2
loyisty
wpi,,,1 sb
pp, cr.-
7ccovi.vii;
'i'3
=
= = .-
www.dacoromanica.ro

J2 tONDtCA SANTA
Termini
= 1- Al Paflagoniei Dionisie,
Al Tellitidel Damaskin.
= Illetodie episepp Buleulut
No'e :
27. Actul alegereT luT Calinic este Boris pre pagina adoa a foie 43.
228. Scrisdrea actuluT este cea great ran do-codatrt gt cu putine as-
verliturt
228. Imprejurrwileimportante, pentru care Metropolia Mirelor a de-
venit vacanta, dupre cum se declara prin acest act, sant nu altele,
de cat trecerea Metropolitulul Mirelor, Neofit, la trofnul Mitropoliel
Ungro-Valachiet i aid trebue sa bIglm de Barna, cg, mustrarea
consciinte se vadesce; find a, dupre canene, nu este persnis unui
prelat a skimba o Eparchie pre alta. Neofiit, fiind Inca in view, §ip6te
numal pentru Interesul, de a curceri peutru nemul sea un tron, ca
al UngroValachiet piiiasesce Mitropolia sa canonic, §i trece la alta
//
pentru imprejurarTimportante" 0 de ce n'a ilis 0 el, caMitrofan de
=
=
j
www.dacoromanica.ro

CONDtCA SXNTK 923
mat sus, eg Mavrucordat l'a silt la acesta, ? Gila, se vede
scia Neofit, ca foot daseal, nu este un argument, admis de catione.
280. Asuprs, titulatureT domneseT de 1w, Mitropolitul Neofit este ecspe-
ditiv, and o traduce on Ioan. Acesta fac si uniT din savantiT nostri.
Noi, dee intraducerea actulul de mai Ens, amimitat pre Mitropolitul
Niofit gi la acesta ne obliga rolut de traducetor, totuo nu cuteziim a
ne pronunta Cu usurinta; maT ales c avem la disporitiune sese opi-
niunT In privinta luT 1w. al Domnitorilor romlbai. Cu vro ocasittne
maT directs, ne vom promunta si noT In privinta mult desMtutului si
nedescalcituluT Inc n I w.
231. De scum luta si In usul BisericeT calculul minor dela Christos
gi faceputul anuluT dela Ianuarie. Acesta, fnovatiune, cu numirile de
Gheorgie, NeculaT, Vasilie etc, Introdus la Romani GreciT.
LV.
KAA.A.INIKOE EXEC/ OEOT
TrI011143110E THE ATILITA-
!HI MPOTIOA.ELIE MTPEON
OIKEIA. XEIPI IIPOETA8A..
CALINIC CU MILA LUI
D -pEO ALESUL S-TEI
MITROPOLIT A MIRELOR,
CU MANA PROPRIE AM
iNSEMNAT".
(Urnakii, simbolul credintd i confesiunea tradi-
tiund bisericesd in limbs gr6a. Not reproducem
aid numai partea finals cu ischlitura in facsimile) :
7.06T0I4 xbar-
TOLE Tcptv6p.tx, 6 irxrptxpxotOc nal
obtoutLevix6c Op6vo4 xx.9ofio?torr)
Sias:am-may xo 'ITOCVTM TpCrrcov
circapEixEirrrcc, p.Expt.roiirov Tiro
&nip 'r icvito ekipao.
Pre ling& aceste, mlrturi-
sese ca, voiti si cAte pre-
rogative are ca§tigate tronul
patriarchal si icumenic, In tot
modul nestirbite, penis child
rspir acest aer de pre prtment.
Aif 4 5,thw)
cg t21
le-aft
not
p4zi
j4(lycloy byyvytx,4
g
vc-2
to"cv'ff
."1-67:fl3s,
www.dacoromanica.ro

0,1 CONIYCA SXNTX.
...
NOTE :
281. Aceste de aete stint serise pre paging Intilia alfoieI 44.
US. Serisorea aetelor este coa rond6 greed.
(ira arms), krchiin Genadic EnAcdua
www.dacoromanica.ro

Dogma despre purcederea Dada la' Std, fosta cud la deshinarea, %said?
dual; care e adavorata cans?
(Unwire T, No, 11 41111141 pat, 864).
II
Nu dogma despre purcederea DuchuluT Sant este a se
considera ca adev6rata causg a desbingra bisericilor in re-
sgriteng, qi apusang,. Adsta resultg, din cele ecspuse mai sus.
Cumcit pang, in timpurile mai recente t6tg, disputa s'a1
virtit pre langg, acest punct, este adevrat. Dar causa aces-
tei-a este a se &Luta intr'aceea, cad Vita disputa s'ai'l ince-
put din partea apusenilor, car' tot-d6-una, aii ferit adevera-
tulg punet de desbinare. Climcg, nu dogma despre purcede-
rea DuchuluT Sant este causa principal g, a de3binarei, ei maT
mult un mijloc, se vede qi de acolo, cg. incg, in nainte de ivi-
rea acesteT diferinte, se aratg, din alte pricini o desbinare inca
pre timpul certelor monoteletice care durg, vre-o 35 anT. A-
fart de adsta, intre punctele de diferinta semnalate de si-
nodul ecumenic al VI, acest punet nu vine in'ainte.Alt a
este causa, ci dogma despre purcederea Duchului Sant, $ 'a
folosit numai ca mijloe pentru ajungerea unui scop1 pnter-
nic
Cu privire la causele diferintii, in urmarea unul :...tudiu se-
rios §i obiectiv a acesteT OM din istoria bisericeT, am ajuns
la un resultat, care trebue 86-'1 recunoscit tot omul ca pre o
consecintA natural6 deductiune logics din premise natn-
rali i drepte. Acel resultat, in scurt l'am oeasi-
unea recensiunel cartii d -luT Dr. A. Lauran Cre§tinul gre-
co- catolie etc. in No. 42-45 Telegr. roman din 1880.A-
colo am espus vederile mele facia de acest punct. De atund
in.
mijloc.
indicant Cu
aSi
91114e.
gi
www.dacoromanica.ro

926 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULU! SANT
m'am mai inthrit inch in convingerile mele,i cu cat medi-
tez mai mult m6 inthresc mai tare.Cu provocare la acel
articlu, void completa aci cele desfhsiurate acolo.
Cause le, din care a resultat desbinarea bisericei lui Chris-
tos, Bunt multe ; le putem reduce la clout specii, si divide in
naturali si positive.
A. Naturals. In tot decursul timpului, de care r.. ocupran,
representantil directiunilor in biserica lui Christos, au fost
grecii si romans. Desi se tin aceste dou6 pop6re de aceiasi
rash, sad mai bine clis de grupa arich, cu t6te acestea sub
decursul timpului si in decursul desvoltgrei lor, unul
de cel-alalt, si-au insusit caractere, care le-ad &cut se se de-
osebesch mult unul de altul.
a). Diferintele naturali Bunt parte etnice, parte de culturh,
parte geografice. La inceput diferinta etnicg, nu all fost tare
Birgit.% de 6re ce intreg elml vechiu au fost cu deosebire
domnit de o singurh idea, de ideia politic t. Afars de aceea
grecii in timpul din nainte de Christos au fost singurit repre-
sentang al cultures. Despre aceasta ad fost conscii si a-
cestei consciinte au dat espresiune in cuventul barbar"
pentru tot ce nu era grec. Ca o ecspresiune a acestei
consciinte se pot considera cuvintele lui Polybiu 40. 5 : De
nu eram supusi, ca natiune nu eram mgmtuiti ; Socrate (la,
Plato) multumesce 4eilorti ca este grec i nu barbar ; de-
claratiunea lui Aristotele asupra barbarilor d.orunesc eleni,
duph cuviinta (Polit. I. 1. 5.).
Cu t6te acestea, inch nu era pronunciatii, diferinta. Acesta
mai a,ntaid s'a inceput cu invingerea Romanilor asupra greci-
lor la Cheronea. De aci se incepe ura reciprocg, nationale, in-
cope a se descepta singulii de nationalitate. Acestg, urA, natio-
nal, se potentiazg, prim imprejurarea ca de si romans invinserg,
pre greci, aces tia domnesc asupra acelora prin culturh si arte.
Despre aasta au avut cousciint6, grecis, dar au avut i ro-
manii. Si acestei imprejurhri. s'ati dat espresiune in versetul:
Greci acapta, ferum victor= coepit, et artes intulit agresti
Lai°.
Aeeasta ura nationalh, de pre terenul etnic sit straplanth
fdra
§i
:
www.dacoromanica.ro

DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUI skrr 321
pre cel bisericese qi al credentif, chiar i sub paganism, dar
apol cu deosebire sub chreqtinism.
b). In legatura cu aasta, deosebire sty qi cea intelectuala.
Basea vieteT sufletesci precum iu omul singuratec la
popOre, este conditiunea fisica. Omul fiind organism psicho-
fisic, t6te productele sale au aeest caracter. Conditiunile a-
lceste influinti4za, una, asupra cell -1 alte, qi cautd a se aduce
a espresiune influentele.
Din punt de vedere eulturale tot-d6 -una a fost, este qi va
fi deosebire, nu nurnaiintre grec qi Roman, dar preste tot intre
orient apus. Sub alte influence, atmosferice, climatice etc.
almintrelea concepe i cuprinde lumea luerurile i prin
urmare qi pre causa aceiara orientul, i almminlrenea apu-
sul. Pina cand orientul, domnit de o fantasia via., i spirit
speculativ, a dat nascere idealismuluii simbolismuluf pre
t6te terenele, apusul a produs realismul. Unde orientalul
pretinde o simbolica poetical apusdnul se multumesce cu o
prosy sarbeda; unde orientalul are trebuinta i aplidi zece
vorbe qi tot at'ate ceremonii, apusanul s'a indestulit cu un
cuvent ci o ceremonia muta. Acesta se vede qi chiar in con-
feetiunea formulele de leturgii.
Dosebirea intre orient apus chiar i numai in aceste dou6
imprejuritri, Inca se p6te cauta. De la marea Adriatica pknd
la ocean era o limb& §i un obiceit, §i aceste romane. Dar in-
cercarile de a romanisa orientul an remas zadarnice. De la
-marea Adriatica pAnd la Eufrat §i Ind, domnia aceealT limbd
qi acele-aV datinT, i acele erau grecesd. Fie care nesuia a
restrange pre cea lalte. Grecul considera tota, literatura ro-
mans ca imprumutata de la den§if (Strabo Geog. 3) ; pana,
&And superbia remand suferia cu greu aceasta imputare
facile patior, non esse nos transmarinis nec importatis artibus
eruditos, sed genuinis domesticisque virtutibus (Cic. de rep.
2. 15). Inca prin veacul al doilea crestinesc, dra, espresiune
acestor animosity g Maxim Tyrul. Eudoxia sotia lui Teodosit
II pelegrinAnd la Ierusalim, ajunse in Antiochia. lei a-
greand poporul care 'I Ikea ovatiune, cu 'mandria dete
espresiune afinitatil do gauge cu ansui slieend ; U(J.E-
aga gi
si
$i
gi
si
ei
www.dacoromanica.ro

928 DOCKA NtSPRE PURCEDER.A DUCTIULUY SANT
Tips% yEvr4,- zcd 41cm; tdX0IJAL eivou (Evag. His. 1. 20. Conf
asupra acestui punct §i Pichler Geschichte I. 35. seq.)
c). In ore -care mesurit au contribuit la desbinare §i posi-
funea geografica, a bisericelor. Trei ceta #1 mail Bunt pre pa-
mAnt, trei colturi, de earl' all spAndurat sortea neanaului o-
menesc, si earl' au dat forma qi fata lumei civilisate i neci-
vilisate : Ierusalimul, Roma §i ConstantinopoL Pre at va
fi neamul omenesc pre pamknt, rem6ne supus i orbit de
splendOrea acestor trei cetIti eierne" (Falmayer). Ala este.
Mai Anteiu Ierusalimul a lost mama qi metropolea lumel cres-
tine. Dupfi, dfirimarea Ierusalimului au trecut prerogativelelt
acea cetate, care an ocrotit pre cuceritor si derirafitor, Dar
aceste prerogative an lost plasma omendsa qi atArnatore de
arbitriul omenesc §i and eel ce portit arma hunei an prtrit-
sit Roma, acele prerogative era se i insotiaseit. Constantin
se mutft la Constantinopol, §ipricinuesce ridicarea acesteice-
tatT la rangul unui renume universale. Numai cat In Roma
prerogativele consolidat atat de tare in cat an lost en
neputintit a le Intuneca. La tote aceste este a se mai adau-
ge i impartirea geograficit a Imperiului, carer Impitrtiri in
legiitnra cu cea politick, au manat i organisatiunea biseri-
ceica; la r6itrit almintrelea ca la anus. La r6stirit forma
organisatiunei cam de la Ineeput a lost eonstitutionale, pe
and la alms, eentralistia monarhica. Forma organismului
bisericese la r6sIrit, a fost O. este patriarhale, iar caracterul
patriarchismului este rationale. La resfirit esistit tot atatea
biserici rationale, pre cate popdre de sine -stittatdre cu limba
i dateni proprii. La tote aceste an contribuit mult positiu-
nea geografia, iar acesta au ajutat desbinarea.
Idicem dar : Diferinta intre spiritul poporului grec qi ro-
man, caracterul nationale, imprejurArT politice, gradul de
eulturit §i civilisatiune, conflictul intereselor opuse, au im-
primat Ina de la inceput desvoltarei bisericei din occident
i orient o directiune caracteristia §i din mai multe puncte
de veclere divergentit, care nu a avut alt elect de tat a in-
staina §i departa cele dou6 biseriol din ce In ce mai mutt 11
s'ar'i
www.dacoromanica.ro

DOGMA DESPRE PURCEDEREA 'muff art- 929
'Ana cand an ajuns la desbinare completa qi ireconciliabile
(Cfr. Nitzulescu Istor. b. §. 90).
B. Positive.
I). Cause le positive pot se fie s'au positive D-geese][ s'au
positive omenescl, De cele de &nteiu nu esista de dre-ce in-
trebarea despre care se tractdza porta caracterul ambitiunei
§i al arbitriului omenesc, sunt dar positive omenesci. i a-
ceste surd cu deosebire s'au civile politico, s'au religibse.
Mai antaiu despre cele civile.
1. In fruntea acestora sta stramutarea reqedintii imp6ra-
tesd de la Roma la Constantinopol, s'au prefacerea acesteia
in capitala a imperiului. Acesta perdere Roma putea nnmal
cu greu se o sufere. Pre un timp, ea a fost suplinita piin un
coregent. La 476 a erzut imperial apusean, spada din m'ana
imoratului a trecut in mftna paper qi s'a intrupat Cu erucea
in o fiinVi. De aci papa devine qi suveran lumesc, loco ii-
torul virtutiT devine motorul
Doi scriitori marl, earl s'au oeupat de aceasta problema
au cuprins strarautarea resiedintii qi incre§tinarea lui Cons-
tandin, in dou6 modurT diferite can ambele swat adevtrate :
Overbelk, afla in acest fapt, nascerea i fundamentul papis-
muluT i germenele idei de infalibilitate; Pichler afla aci a-
deverata causa a desbinarei bisericelor.
Nu pot se resping aceste vederT, din contra in continutul
for le-am facut de a mele, numai eat formulez problema ast-
feliu cit : adeverata si principala scs,usa a desbinarei afost
primatul §i nesuirga spre infalibilitate a eppulti din Roma;
§i aceasta idea, §i are originea deodata cu ridicarea Constan-
tinopoluluT la capitala a imperiului.
Acest fapt, ores o biserica de scat In Constantinopol.
Bind cre§tiniT, asupricl in decurs de trei veaeuri, vNina a-
eum ca§tigata lupta pentru esistenta, nu sciau ce positiune
se is fats de ocrotetoriul for imp6rat de aceea,,T confesiune
gi credinta. Aceasta imprejurare au dus §i la abus, la ames-
tee prey adene din partea imperatului in afacen bisericesci;
ba de multe on au fost platita scump din partea bisericei o-
§i
www.dacoromanica.ro

930 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUI SANT
rientale, ci nu o data a purtat aceasta catene de Belay, dar
nici and a fost turburata in credinta sa, ci a rabdat pang,
in sfir§it.
De all, parte prin aceasta, Roma a incetat do a mai fi ca-
pital& a lumei. Regenti lumeni se retraser& in alte re§iden-
tie. Prin acesta papa a devenit liber, liber pAna la desfrau
i obrgsnicia. In starea libertatii in care se afla biserica din
Roma, papa ar fi putut crea o biserica de model, care feri-
3itg in libertate, tare in iubire i bogata i activa In esem-
ple ar fi putut straluei pang, la splend6re in aintea celei gre-
cesci. Ins6 in r6sarit biserica a fost robita de imp6rati, la a-
pus de singurul sere cap ; la restirit presiunea a fost esterna,
la apus internal care a strabatut pang, in anema doctrinei
atta a amenintat cu ruing insuo biserica.
2. In legatura cu ceste de sus sta un alt punct insemnat,
care se pate considera ca causa civila la desbinarea bisericei.
Se scie cum a la inceput, organisatiunea bisericei mult
putin s'a Indreptat, dupg, organisatiunea politiciL Aceasta
organisatiune la re'sgrit a fost mai pronuntata de cat la apus.
Organisatiunei politice ci impartirei facute de Constantin, a
urmat mult putin §i imp6rtirea bisericascg. De ar fi fost a-
ceasta acomodare a organisatiunei bisericesci Inca odat& aqa
de stricatiosa, una totu0 are bunu ci aceea o ridica preste
organisatiunea la apusu: 2 imptimat favorit caracterul na-
fionale al biserica, qi astacy vedem el in biserica orientale se
afla tot atate biserici nationale pre cite popore avend fie-care
din aceste biserici, in biserica limba poporului credintiosii.
.Religiose.
Cause positive religiose aunt tote acele ate porta carac-
ter religion §i aunt calificate a da espresiune convingerilor
religiose. Ele aunt de atate feliuri pre cite aunt elementele
ce compun consciinta religi6sg. Cand este vorba a se arata
causele religiose pentru desbinarea bisericei, le dividem pre
acele in doctrinali, rituali, disciplinari c1 de constitutiune
s'au mai bine 4isu de jurisdictiune. Diferinte doctrinali an e-
sistat tot-de-una intre oriente apus, c1 aceasta diferin4A
ysi
II.
ei
www.dacoromanica.ro

DOGMA DESPRE PLIRCEDEREA DUCHULIA SANT 931
este a se cauta in caracterul genetic a poporelor ; dar ele
nu au fost puse in cestiune deocamdata qi nu au devenit o-
biect de neirqelegere. Oaci aceste a fost putin numer6se
causa este a se ascrie Sin6delor ecumenice. Pan& cand
aceste ati fost recunoscute ca for suprem, ca ultima in-
stana, decisand asupra dogmelor controversate, au man-
fnut unitatea desvoltarei doctrinali; qi aceasa unitate aii
fost fundamental bisericei. In data ce insg, episcopal Ro-
mei au voit a se ridica preste sinod, diferinIele doctrinali an
devenit motiv de diferinta, nici o data fuse adev6rata, causa
a desbinarei. Causele doctrinali se pot reduce la acele neferi-
cite patru respective tints puncte, pre cari Roma tot-de-una
le a avut inscrise pre frimtea sa, qi pre cari in vremile din
urma le a cerut recunoscute cti de la poporulu Romanesc,
parte aceluia, aflatore in Ungaria i Ardeal le-a recunos-
cut. Cortina acestor puncte este Primatul.
Diferime rituali qi de disciplina au fost mai numer6se ce
e drept, dar cu t6te acestea din causa unitael doctrinali, ele
nu an ajuns a fi causa a desbinarei, de ore-ce formele rituali
nu formeza elementul reale al consciintii religiose. Acesta se
compune din doctrina moralitate. Ba formele de rit dis-
cipline putin s'au indreptat qi dupe esiginfele locului,
ale timpulur i a le poporului. Ins6 §i ordinarea acestora a
voit Roma a o mono,polisa, pentru sine, aceasta, nasuintit
au ajuns phial In minut, ba chiar ridicul. A§a de es : Pur-
tare peruchelor a format obiectul alor 54 de decrete, 16
bule papali, 10 sin6de nurnite generali 136 provincial qi
252 de sin6de mai mici.
Causa cea mai insemnata de disciplina, este Celibatul, a-
ceasta instuOune nenaturale qi naijloc de corui4iune morale
a clerului i poporului.
Despre t6te causele doctrinali §i rituali nu ne vom ocupa;
ele sunt mult putin obiect al speculafunei teologice. Din po-
triva ne vom ocupa acs singur numai de causa, de diferinta
fn jurisdicfune. Si pentru inlesmre se intrupam t6te ce &-
dim in termenul primatul episcopulu' din Roma
litatea Papa. Aceste doue forme au avut periodele sale.
gi.
mult
§i in
§i
si
Qi
si
pi infalibi-
www.dacoromanica.ro

932 'DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCITULUI SXNT
Pana la Gtrigoriu VII. 1073-83. t6te lueetrile eppilor din
Roma Bunt predomnite de idea -primatului. De aci se incepe
barbittia papismului Ri domnia ideii de infalibilitate.
Deci i mij16cele folosite in aceste peri6de au fost de o-
parte deosebite de alta determinate de caracterul seopului.
Sustinemu d.eei cum ca adev&ata eaugt a desbinarei este
primatul ri infalibilitatea papei. Child dicem primat, nu este
a se intelege acel primat de °note pre care, ce e drept la a-
vut eppul Romei la inceput, ca primus inter pares qi pre care
in timpurele elasieitatei patristice l'a impitrtit eu eppul Ale-
sandliei §i al Constantinopolului, ci primatul de junsdictiune.
In tractarea acestui obiectu vom vorbi mai Anteiu despre
interaeierea primatului, respective nascerea ideei, ci este bine
de a se insemna ca intemeierea primatului nu concade eu
intemeirea scaunului din Roma; apoi despre mijI6eele fo-
losite pentru consolidarea lui.
1. Intemeierea. Istoria a inregistrat multe evenemente, a
v6dut multe staturi etc. ridicandu-se si iara cadind.
Babilonul, Athena, Cartagena ati disparut; numaT Roma stir
qi numele seu tocmai a§a resunit de tare, de si mai putin
chiar, ca si pre timpul lui Cesar i August. Roma se 'Ate a-
sem4na eu jidovul ratiticitoriti care nu more, nu imbrarine-
see. i (Idea intrebrim dupit secretul acesteT eternitAV, trebue
sic primim respunsul, este papismul acesta pliismuiturii, extra-
ordinara, care se pare a fi devenit misteritt a Chrestinismului.
Apariitorii papismului baseza pretentiunile lot de legali-
tatea primatului pre cuvintele 1VIantuitoriului la Mateill; 16,
18 19. A§a din partea teologilor apuseni se sustine de o
parte ca Christos singur a aqNat intre apostolic Bel o forma
de primat in pers6na lui Petru, car de alta ca acel Petru a
intemeiat biserica din Roma. Cea de ant a este o esplica-
tiune sinistrA qi schimosire ar intelesului cuvintelor mantuito-
tiului, care singur a is eel ce voiesce se fid intre vot mat
mare se fid tuturor slugs. Iar al doilea este o scorniturg §i
un neadever istoric; cAci nu este nici o dovadg, istoricii, ca Pe-
tru ar fi intemeiat biserica din Roma, sett ca ar fi fost eppu a-
colo pant and este dovedit evident ea a fost eppu in Antic,
cetati,
www.dacoromanica.ro

bOGMA hESPRF, PURCEREDtA DUCHULUT sKriT gag
chia qi c au predicatul in pi-irtile Asiei _pre langa. Vavilon.
Dar cea mai puternica, polemia este a espune propriele
convingeri, Tar in casul acesta, modul cum biserica
esplicit locul de la bisericei qi pre basa
acestora biserica ortodoxii, intelege sub acea martu isire a
luf lisus, insa§I meduva, sfintia doctrineT sale, qi pre acdsta
o numesce plata Oi a_putut fi intrupata, in Petru, pate sti
fig,, §i In acest inteles qi Petru se pate mud peatrii, ca §i on
care altul ce ap6rit cu statornicie doctrina cre§tinismului ;
6re-care prerogativa, $nse nn pates cuprindfl, in. sine acest
inprejurare.i chiar prerogativele 1tti Petru, ca personali §i
subjective nu sunt mo§teniverf. Petru a fost capul
apostolilor, este naturale ea urmitoriT s61 se participe la splen-
Urea lul, pre cat Foote fiul primi din drepturile pArintilor.
MuncT acea splenddre ar caslea eppulul din Antiochia. Ci
caracterele personali nu sunt moteniveri. Derivatiunea de
la Petru_pdte face pretentiune dar la o ledere inainte la an
primat de ondre, nici de cat la dre-care autoritate, pre carea
singur Petra nici and a avut-o. (Conf. §i disput. preste
aceea : War Petrus in- Rom. ? 1869). Ceea ce Pichler 1. c.
I. 143 §i Hefele Deitraege I. 389. aduc inainte, stint date cu
malt mai sporadice de cats se p6ta, considera ca- dovada
pentru primat, de 6re-ce se scie cit ritualul este formulat suc-
cesive qi forte 0.41 Dar chiar cand ar fi nu se pot lua pen.
tru primatul de jurisdictiune. La acestea se mai adauge im-
prejurarea ca tote acele citate din ciirtile ritnali sunt numal
pentru mortea lul Petru in Roma nu pentru episcopatul
sdil chiar primatul.
A§a dar, nu in cuvintele Mantuitorului, nu in traditiunea
bisericdscti primitixri, este a se crtuta originea primatului de
jurisdictiune, ci In alte imprejuiitri. Aceste imprejurart 'stint
in scurt urmatdrele cu deosebire.
a). Intaiil §i inainte de tote mutarea puterea politjce de la
Roma la Constantinopol. Prin acesth, singurft putere remasa
in Roma, a fost eppul acelia, care acum avend puterea bise-
ricdsca, preste Italia in 'liana, voia a trage la sine qi pre cea
lumdsc
Mateit.Parintil
Deczt
lui,
reaaritu-
lut
www.dacoromanica.ro

b34 DOGMA MSITS, PUTICEDERtA DITCHULT.1
.=.....4GP.-
b). Dintre tote imperiile mai mult s'a sugrmi cei roman.
Cu Roma sunt impreunate notiunile putere, marime, doni-
nia universals. Dee! nu a costa multi ostenala ca pre rti-
nele puterei lumesci civile sit se ridice o stapanire biseriea-
sea ; caci In aceste timpuri tulburate stapanTa obicinuinta ea
tot ce vine din Roma se fig, primit cu supunere. e). Roma
a fost locul eel mai isolat gi aka putea se fia eel ma! impor-
tant In acasta credinta din partea partidelor i-a i venit in-
trebari in casuri de controversa.La acestea se mai adaug
unele otariri particulare ale sinodului din Sardica la 343,
care recunoscu eppului din Roma Iuliu dreptul a primi ape-
Acest drept insi a fost numai ad personam, pentru
rara intelepciune, qi a fost un expedient a unaminoritati
apasate, care ins6 curend s'a uitat. Numai Roma nu l'a ui-
tat ; din potriva l'ai'c ealificat ca eas de precede*, gi
l'ati format ca basa a pretensiunilor sale. Inocentiu I;
Leon eel 'Mare 5i Gregor. (604). Ins6 cum ca acdsta pre-
rogative a fost numal ad personam, se vede i din con-
testul canonulu! respectiv, (c. 3). unde este numita es-
pres persona gi numele pang, tend se scie ca drep-
turile nu Bunt legate de persone, ci de oficii scaune.
2. Mijl6cele. Prin strarnutarea deregatoriei civile la Con-
stantinopol, singura putere in Roma a fost eppul acestei ce-
tilt; care Inca pang, ee a mai stat imperiul apusean, a In-
ceput a III meta nasuintele de predomnire. Dupa apunerea
aceluia, in apus nu mat era nimic ca sa i se opunA. Cad asa
se credea §i se crede in Roma §i astadi ea de are ce fie-care
organism viii culminara in un punct biserica trebue sa se
Invirte pre MO un centru qi acela este Roma. Inse eine
0#e Sterfung in ber nir*, war gemii3 gottgemotit, wenn aid)
nidjt goft gefett.:.. (Overb. 1. e. 102).Si precum subdiacona-
tul este appment omenesc, a§a si patriarchatul suprem din
Roma. Mijlaceie folosite pentru suprematia sunt urmatorele:
a). Nita. la Grigoriu VII. In fruntea mijlocelor, prin care
Eppi! Rome! an, voit a esploata pentru den§ii nu nu-
ma! dreptul de suprematie fti de jurisclietune, dar prin
acela chiar biserica intreaga, sta posifunea pre carea o is
sX.ikrr
:
§i
latii.
lui
§i
lut Iulilt,
gi
gi
www.dacoromanica.ro

DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCTTULUT SXNNT 93
eppul Rome fata de Sin 6de. Aci int6legem numaT sin6dele
ecumenice. Doug lucrurT pretins episcopatul Rome pen-
tru sine : presidiul si aprobarea actelor elite din sinod, pre_
cum c4l.convocarea acelora.Fat a, de aceste puncte avem de
observat, cum eg, ele ca pretentiunT aunt producte ale tim-
pani mat thrdiii, la inceput aceste nu ail fost atat de pro-
nunciate precum aunt astfidT. Se incepem cu convocarea,
Dintre cele sApte sin6de ecumenice, nu este nici unul, care
s'ar fi convocat de eppul Rome. (Vedi: A. b. iaguna, dr. can
§ 335. Hefele C. G. I. 5 seq.). Dar nici ca se putea almintre-
lea. Cu suirea luT Constantin pre tron si cu ridicare cresti-
nismulul pre tron, sorta acestui-a ati luat-o imp6ratiT in mana.
Acestia dispunki de t6te mijlocele erati crestinT, si molt pu-
tin bine crescuti in principiile CrestinismuluT. Dar acestia
numai in conintelegere eu biserica conv6c1 sin6dele, Ili pre
cat se putea in conintelegere cu cel mai de aprope patriarch.
Afara de aceste dupa, marturia luT A. b. de aguna, in comp
de Dr. c. § 336, prima conditiune la un sinod ecumenic, este
ca aceli se firt conchiamat de imparat. Aceasta condiliune
s'a si implinit fata de cele de ftntaiii Opte sin6de respective
si de al optulea : bie actjt erften aftgeminen Synoben fittb bon
ben Raifern, die (iptiteren bagegen bon ben Paepsten angeiagt unb
attNercljrieben toorben). (Hefele C. G. I. 8). Din acest pasagiii
este un adev6r mare anume : pre cat timp eppiT RomeT au
avut lipsa de imp6rag nu Ili-ail arogat convocarea sinodului,
indata, Ins ce imperatii au avut lipsa de paps, acestia au
sciut sit se folosTasca de acdsta, slabiciune.
Ve4end cum ca cu convocarea nu merge, Eti acest mijloc
nu se p6te esploata cu succes spre scopurile primatultiT de
jurisdictiune, s'a iscodit un alt mijloc presidiul in sinod.
ac6sta idee este a mai tarclia, ciici la inceput nu a fost asa de
pronunciata. Cat pentru presidiu, trebue sa facem deosebire
in sedintele dogmatice si administratiune si disciplina biseri-
dsca. La aceste din urma precum si la sedintele de deschi-
dere, at pretfOut §i imp6r4iT, la cele de antaill ins6 nu aunt
urme. Dar nisi despre aceea nu este urma cum ca eppul
Rome ar 4 preWlut la Orecare sinod ecumenic, s6i.t ca dont
ad
; i
www.dacoromanica.ro

936 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHLTLIA SANT
ar fi participat. (llefe le C. G. I. 29 seq.). Imprejurarea a-
cestit, apitrittorii primatulul si a rnijlocului acestuia pentru
primat, suqin cum ca. eppul Romei tritmis legate. Ei
bine, avut -all legatii acestia indrumitri de a presida ba fost-
au eompetenVf qi chiamati anume la acdsta ? AstAli se Oise-
se urine, dar la inceput nu au lost. §aguna in §-ful citat
.mai sus (lice ca presidiul ducea patriarchii in ordinea pa-
triarchielor. Aceea este un adev6r concordabile i cu ordi-
nea lucrurilor 3i cu equitatea. La sinodul din Niceea se 4icc
cii, ar fi fost la presidia Osiu din Cordova ca delegat al Ro-
me. Dar aci se scie ca presidiul ra, dus si Constantin. §i
apoi din ac6stit imprejurare nu se p6te face nici un kept
pentru venitoriti. Osiu a putut se fin, in presidiii la des-
baterile dogmatice, este nu numai posibile, dar si en dreptul,
de 6re ce el era unul din cei mai luminati, ti britrini archierei
apoi singur a fost in comisiune in Alecsandria din causa A-
rianismului i asa cunoscea mat bine starba lucrului. Dar
cum on nu s'a format nici un drept din ac6stlt se vede in-
data la al II sinod nude a presidat, mai A,nttiiii Mateit. apoi
Gregoriu Nazianzanul si dupti, aNicerea lin urniatoriul s64
pre scaunul patriarchies de Constantinupol.Pretentiunea la
presidiul prin delegate este si absurdtt. Avem urine ca Roma
nu a trimis totdeauna archierei la sinodul ecumenic ca si
presbiteri etc. Apoi se scie cum cg, vot decisiv in sinodul e-
cumenic nu all avut de cat numai archiereii. Cum cg, pres-
biter; diaconi etc. luminati an fost consultati nu sufere in-
ba au putut se fill folosit,1 ca notari etc., dar gi acestit
numai atunci &id eraii delegate a carui-va seam ; in presi-
diti de cat. In num6rul membrilor nu se arnintesc,
convocittore nu prima..Deci 1i acest mijloc pentru conso-
lidarea primatului este fielegale.
Un al treilea an lost indrumitrile date legatilor. Din t6te
aceste instructiuni se vede un ton de predomnire de descon-
siderare a intelepciunei altor archierei si de pretentiune la
infalibilitate in on i ce chestiune. Dintre alte, aci vomit
aminti numai instructiunea ce-o da Leo, legatilor se* pre care
i tramite la sinodul din Calcedon: uttb menu etma sedge, auf
1=1111
§i -a1
'Id
Ci,
nice liar&
multe
doela,
www.dacoromanica.ro

bOGMA DESPRIt i'URCEDEREA DUCHULUT SANT 037
bent Ofana *et Stdbte f4enb f ictj ettm0 anmaffen mortten,fo
miff ft ifjr biL 17; mit atfer acjtigteit auriithinifert. (La Hefele I.
c. I. 408, conf. pag. 535, qi 549). Apol este cunoscut cum
ca sinodul din calcedon pentru canonul 28 este spinul eel
mat. ager in ochit apusulur papist In fine mai, este preten-
tiunea de a intitri actele sinodului, qi numai dupti adsta a
intra in val6re de lege. Pun adsta papa mutt a se ridica
preste sinod. Intrebarea adsta a fost ventilate, in evul meclitl
chiar in sinul bisericel apusene, gi din partea, teologilor pa-
risiene de la Sorbona respinsit.
'Nu ea nu ar fi putnt participa la desbateri eppii RomeT, ci
pentru ca se aibit causa de a pretinde aprobarea actelor, nu
s'ait acdsta pretentiune este absurdit. Dupit
ce se sustine cum ca Roma §i-ati trAmis legatT i ea ace0a
ate fost imputernicitT a face t6te in numele papit a subscrie
etc. §i a purta presidiul, cum vine acum aceeao persdnit care
prin representantul sdti atE subscris t6te §i prin adsta, a apro-
bat cele &cute ca sit maT recun6sd trebuinta de a fl aprobate
de un singur om asemenea greqitor.Caci actele i s'att tran-
spus cite aratit este de a se lua ci acOsta s'a facut numai statu
cognitianis.Cum ca sin6dele ecumenice qi-au whit documen-
ta posit-la fait chiar §i de papa se vede din cercetarea §i ana-
tomisarea luT Honoriu in sinodul al VI-lea.
Alte mijI6-ce pentru consolidarea primatului maT am se a-
mintesc iscodirea patrimonit Petri §i donatiunea Itti Pipin.
Aceste ati servit Si spre reintemeierea imperiul a Roman a-
pusan. Cel de antlati care a exprimat acestit ideit a fost A-
drian I, care pre greet' i numesce : Deo odibiles graeci, per-
versi graeci.
T6te aceste mijI6ce Si multe altele prin veacul al IX s'att
codificat in aqa. numitele Decrete isidoriani (pseudo). i a-
ceste decrete servesc si astitcli de base papismulni. Ideia, fun-
daruentblit a acestul eodice constatator din can. 100 dp emi-
xiuni de la diferiti papT din timpii eel de autilitt este : Inde-
pendiaca de puterea lum4sca, clerul 'este autoritatea d-4dscit
eppul Romei este : episcopus episcoponun,
Pre ba'a acestora prin veaeul 9-10 i-au wi pus la proba,
Biserica ortodocsi roman% 3
infatiqat.-
inviolabila,01
www.dacoromanica.ro

9 ,18 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DU "HULUT S.c.111'
protensiunile. Cei mai mail absolutismului pa-
pist din acest veac font Nicolau I 858-67, Adr'im II 867-
72 gi Ioan VIII 872-82. Dou6 evenimente cunt unde si-au
mitsurat puterea, diferinta intre patriarch! Ignatiu si Fotiu,
unde eppul Roma a pretins a, fi judecatoriu §i decelltor in
instantia ultima ; ear a doua cOrtN, pentru jurisdictiunea bi-
sericeseil, asupra bulgaria, crestinata din partea rLsaritnlui
§i dupa ritul oriental. Temeiurile ce aduce Roma pentru ju-
risdictiunea sea asupra Bulgaria stint :
Bulgaril dupti, crestinare, de bunn, vat s'ait sups Rome ;
local ocupat de bulgari mai nainte apartinea eppului din Sa-
Ionic ce era vicarius rornanus ; ca Roma a guvernat acea bi-
seric,<a trei ani. Din potrivit grecii aduc, inainte: Bulgaria
parte a cliricului orientale, care dupg, dreptul teodosian
justinian si positia sea geografica se tine de orient ;
Michail rcgele Bulgarilor, a prima botczul de la grea : E-
piscopii de mai nainte se tineati de Constantinopol.
In urmarea acestora Fotiu i urmittorii sgi, pre lfasea cho-
tarhrilor sinodului trulan, an pus in vederea lumei tote dike-
rintele intre orient si apus. Incordarile si animositAtile an
crescut. La 1054 ruperea a fost otitratn. Tote incercitrile de
reunire an fost deserte cad alte mijkice se folosesd preJangit
acestea spre consolidarea papismului.
B. De la Grigorin VII. In fruntea mijldcelor pentru con-
solidarea papismului din acest timp, care au urmat dupg, al
pornocratid, sta, celibatul, iacel institutu nenaturale a con-
tribuit la demoralisarea omenire! cres,;tine.
Ca o army si mai puternic6, a papismului pana in 4iva de
astur4i este Iesuitisnml, intemeiat de Ignatiu Loyola si de
Paul III la 1540 confirmat., Acest institut, de si nu-i putem
lenega multe bune pre terenul crestcra, au fost si este forte
pericu]os pentru toJ ce nu este catolic apusan si papist, a-
cerb Omen! pentru ajungerea scopului for au folosit tote mij-
Mule, iertate si neertate pre car! numai le-au potut iscodi
mintea omendscit. Despre influenta iesuitilor ice al 14 ge-
geral al orclult4 cu numele Taburini : Vede it signor : di
qu sta camera io governo, non. dico Parigi, ma la China ;
aparatori aT
ail
dupA
8
si
www.dacoromanica.ro

DOGMA DE,,PRt PtiZCEDERISA DUCIIULVT SANT 939
non gib la China ma tutto it mondo, senza the nessuno sa-
ppia come si fa. Ear generalul. Foy dice : ber Iesuitismus
ift ein Zegen, beffen riff in Rain nub beffen Spite iiberan ift.
Overb. 1. c. cap, L
Caracteristica de frunte a papismulu! de la. G-rigoriu VII
p&na astac,li a fost : infalibilitatea. Pentru ca se pota bate pu-
lsul creqtinitate apusane, papii en iesuitil a iscodit done mi-
Pace : canonisarea 4i dogrnati,area canonisarea s'a inceput
de mult, dar en pao mai repe4i a urmat in veacul al XIX.
La 1828 a fost canonisat Petrus Damiani, Bernard la 1860,
Ilariu de Poitiers la 1852, Alfons de Lignori la 1871.
T6te aceste luerari ail fost numai premergittori ai dogmei
despre immaculata coneeptio care sa poruncit la 1854, ear
fiind-ca de aceasta nu s'a interesat nimeni hi, 1869 s'a con-
chiemat sinodul din Vatican in 1870 §i pia in care Na-
poleon a declarat resbel Germania i a perit, Piu IX, intre
tunete ca Joe in Olimp §i ca Tylonii, alt declarat
resbel lui DA .en Iisus Christes §i Fait detronat de pre tronul
matira ca cap al biserica sale. Atunci Piu a gis : si quiz di-
xerit, pontificem romanum ex cathedra la grientetn, infali-
bilem non essa anathema sit ; §i voind a inlocul pre
D -4ett, Vaticanul au ucis cre,,tinismul precum Evreli au
ucis pre Christos.
Aceste sunt in scurt vederile mele despre causele dasbi-
narei bisericei 1ui Christos. i aci, ele sunt forte fragmentarii,
o marturisese, §i ele all lipsa de desvoltare, de ore ce too.
4iva sdescopere dovetp: noun grin care se intaresce acest a-
dever: liana la sinodut UM. Florentia, pondul s'au pus pre
diferintele degnaatice §i in local antaiu pre filioque.De a-
-tuna' si asta4i, ton% crestinni-atea i teologia ortodocsa este
de parere ca primatul de juridictinne §i infalibilitatea papii
este adeverata causa a desbinarei, §i a§ia yi en nu stau
solat cu vederile mele ci suna in concertul teologiei orto-
doese. Spre dovedirea ace§tia voiit a cita numai cAte-va ec-
semple. Pichler. 1. c. I. 32. slice : Mecentutirtig gift ber ramiftije
(Vecli
i
§i-i'ulgere
art,
i-
9i
www.dacoromanica.ro

940 DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULUY SANT
3rimat nub bag 13a0tbum al4 bad einbige timbre toinbernii3
ber ereinigung. De acestii pgrere este §i vederk c4 sus
le impitrtitsesce ;:ti Elia Meniate in opul sett, peatra scandeld. .
Marcaron in epistola sea contra enciclicei papale din 1848.
Ve4i ci Pichler 1. c. II. 410 412.
Ca conclusiune se-mi fie permis a aduce irk ainte doh foci
din biserica orthodocsii. Gregoriu Metropolitul Chievului pe
la 1863 scrie : Ace le caractere, cari le afliim in eresiile cele
vechi adeca 6Exteecrtv §i crurricnv, le intimpinam §i in schismele
mar noire in papism ci in protestantism. Si unul altul tiu-
g:iduesc biserica, cela identificandu-o cu persona paper ear
acesta nerecunoschnd vre o autoritate doctrinalit in biserica.
Papismul este unitate filet viotii, protenstantismul via &tit
tmitate; acela e un centru fait periferia ear acesta o perife-
feria fitrit centrn".
Niceta, episcopul Nicomediei, pre la aim] 1135 in o dis-
putatiune avutil. cu legatul latin Anselm Havelberg, intre
multe alte zice : (dupit Proverb I. c. 80). Venn ber $abit
Nom bon feinem e*benen qteltOton feine Oefeie ertiMetr
ja fie utO tvie an5 ber Vlbe auiverfen nub ober utO unb nn
fere flircen bad Urtljeila fbrOett mit:441°1w utO 5-tt 914e 511
nacij feinent Outbiinfen, Wit fiber utO
erfcett miff, mie farm ben ba bie alebe fein bon briiberf4em, ja
fell* biitert4em der frinnte bie4 obne entriiitung but--
ben? it tviirben barn ja mit 914t ben stamen Sclaven abet
ttift ben : eiititte ber Rix* tragen founen. . .
Si ca se nu aparem partiali se mai audim pre Pichler :
1. c. I. 547: bit Aeorie ber pOepitticben liztfebibarfeif gebort
auf bie neufte .3eit 5tt ben grii4en toinbertti4ett ber Union.
Ear pag. 257 :_Sur giitt3ficen Oermerfung bed Primates =Oen
hie Orie*n erft of indfig burd) bie einer rjoTjer g*nben
cbe nub erffiirungen ber Paepste getrieben. Zer ganien Rirdje
waren biefe 9Infpriicitie fremb, baf3 ber $apft bie Clue& atter geift,
iir4en nub toeftlidyn Jurisdiction nub uufei)tbarteit fei :Ae6sta,
si
au
ling
aieben, mittfiirficb
glint?
. .
big
Wttfprii.
ti
Int
www.dacoromanica.ro

DOGMA DESPRE PURCEDEREA DUCHULU lANT 941
si multe alte locurT li date m6 voru scuti de imputarea par-
ialitiitil, nam actiones hominum non ridere non lugere neque
detestari, sed intelligere sedulo curavi.
FitAndn in Transilvania in Angnstu 1884.
Prof. Greg. Pletosal.
www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA LITERATURE' BISERICESCI IcROMANILOR
UN SBORNPC
Istoria Te-deumnrilor In Biserica cre§tinh §i specialminte
in cea romans.
(Fine. Vedl No. XI pag. 830.)
De aid incep nisce rugaciunT, pre care formulatorul
sborniculuT le numesce iii0AEN1 E=rugaciunT (a), si ele slant
compuse din una sett mar multe stichiri. Aceste au fost Te-
deumurile Biserice romanescl din seculul al XVII-lea si
ele se adresat une-orT luT D -deu si alte -orl unuia din pla-
cutiT lul, dar tot-de-una cu scopul de a cere ceva ; adeca
rug!, propriu disc. Dovada, ca insusT culegatorul for a avut
consciinta de aceea, ca aceste nu sent nisce stichirT, puse
la serbatorile santilor, ci o speta de Te-deumuri, ni servesce
scopul, pentru care le-a adunat; adeca, deosebir-a. acestor
rugaciunT de cele-lalte printr'un kenar si cu o numerotatie
specials, pre carea el o suie perie la 19 si infine ca el pre aceste
rug! le are destinate si pentru Romania, cunoscetorT mar
putin in ale limbeT slavone ; cdcl tipicurile le insotesce si de
o traducere romanesca. Eca cum be intituleza el ;
n noAWcNI1J
KOMOy Alpf
110KMVIIITCAA) flOrrprkb-
HO NA CyllpriceENillX it
IMMIX ezto .
StichirT modelurT a-
lese, dech, cum-va se va
intempla cut-va sA4 tre-
buiasch, pentruintreprin-
derT si onorurl; di :
(a) Vorba waren% se derivI dela slavinescul moan =a ruga Ri tot-de-aicr se
formdzii si voiba no.reilen%= e-deum.
r
pil;GpANNI&I,
09x ..x(H si ri
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 943
1). La f6ia 208 Incep stichirile, care se termina la f6ia
210 si se tituleza :
.9,1E MATH VIM NENT9v ftatAL A0yrt
ASAAtiZZgoy
Stichira i, glas I /Bine puventat estl Christose D-4eul
nostru etc., stichira II, glas IV (Di prea mgrita, veclendu-
se limbele etc., ; III, glas VI, (Astd-cil charul-s lul Duch pre
nol rie-a aaunat, etc- IV galas ym, cVenitl omeni sa ne in-
Iinhm celul in trei fete, etc.
2) Pre pagina a doa a foaie 210 Incepe rugaciunea, a-
dresata Maicel Domnulul si se continue pane la foia 212 si
carea se tauleza :
hv
1L10AENI A ette1,11 Heti Rugaciunea pentru pre
T W A G yk
Banta Nasatore de Dum-
ndclet.
Troparul glas I, (Intru nascere fecioria al pa it etc. gips
III modelul ,Frumusetea fecigrid tale, etc. glas VIII, (Asa
grAesce Iosif catre Fecioara Maria, etc. stich. glas I, mo-
deful : (0 prea sltivita minune, izvorule al viefei etc.
6e1a pagina a doa a Nei 212 si pane la toia 2 3 pa-
gina a doa, sbornicul confine rugaciunea, adresata stet
crud si carea se tituleza :
sautess crud.momov Kfproy Prea
Troparultbras IV (0 to prea dumnezeescA si de 3.rief
ficetOre cruce etc:, glas Vin (Visa profetul ten Moii
Dileule, etc.
4) Pre pagina a doa a fOiel 213 incepe rugaciunea cAtre
st. loanlotezatorul si se termina pre pagina a doa a fold
215. Ea se tituleza:
OTMor ne -ploy nfr- fir/wrfa povra Aoyn
H Ke8.CTHTEAM IWAHHk KpTith
Icy el, 1,4 0 y
gtichira *las VIII (Se cuvine lul loan miresmA rnirosi-
lore etc. glas acelasi, Vedend. Elisavet pre Fec*a
614;1
D-c,leuluT
f
%WI
Ma-
I
www.dacoromanica.ro

944 tIN SBORNI6
ria etc. Stich. III. glas IV tPrea luminatule statator inaintea
tris- ipostatniculul D-des. Stich. IV 'glas Bucurati-ve cu
noT tote capiteniile ingeresci. etc.
8) La foia 215 (pag. adoa) incepe rugaciunea catre
ApostolT si se termina pre foia urmatore. Ea se tituleza :
,
foyra ArlAtt,N
GThIMb AllAWNIk
AWp11.
Stichira I glas cCel ce esti corifeul Apostolilor. Stich
II. glas IIt,,Cu ce cununi de lauds sa incuaunam pre Petru
si Pavel ?
6) Pre foia 216 (pag. adoa) adunatorul sborniculni pune
Te-deumul in onOrea S -luI Ilie, pre care '1 intituleza de-a
dreptul romfinesce : ,llp6;pa poyra npiPmcgt 14A1'11. Tp:pb, rAfiti.
Acesta rugs are do terminandu-se pre fOia urma-
tOre. Stich. I tCel ce esti lager dupre corp si profet du-
pre grad etc. si II glas VI: (Ore and cerurile s'aa bucu-
rat pa nascerea ta,.
7) Pre pagina adoa a foie 217 este scris Te-deumul in
onOrea s. Gheorghie, compus din stichira : tAsta-cli tot u-
niversul se lumineza la vederea rabdatorului de kinurl
etc. si se tituleza :
Grrmoy T Eco
r
r i Sz?
4c
S -lull Gheorghe stiehir.
orxpx rAttc 5. Glas VI.
8) Tot pre pagina citata incepe Te-deumul s-iui Dimi-
trie si se termina la fOia 219: El porta titlul :
55..yTmoy BEAHKOMH- HiAtitria f0yril Aoym
K51 Atimpproto. CTxt414 CTism AntvinTriE.
rAti .9.
Stich. 1; tAsta-elT ne Mama pre noT rabdatorul de kinurT,
la o s6rbatore universals etc. glas If IV, 'Ca un rabdator cue
kinurl si ca un ostas vitez. etc.
9) Pre pagina adoa a foiel 219 este un Te-deum cu o
singura stichira in on6rea tuturor Martirilor, carea suna:
tProroceste a antat David in psalm, ca veti trece prin apa
si prin foc etc. Jar titlul acestef rugs este :
fivENTei?
A.
StichirT,
VI..
s-til
t
www.dacoromanica.ro

vN SBORNIC 945
5514 I1 P w M I N M cirki nwie5 poyra Wu AA-
/VtIllia s. TOP WPM.
10) Pre fOia 220 este scrisa ruga s-luT loan dela Suceva,
carea in sbornic se tituleza si pre a caria stichira nol o pre-
sentam aid in traducerea romAnesca, facuta de noT dupre
originalul slay al sbornicului :
,N err
1,0TMOy'IWANNOy lief coyrA A A0y1-1
c
somoy CT/CeAX rAA S. CTKIN 'IWANNk.
tAsta-cli biserica serbLA, pre rAbdatorul de ki-
nurY, cel ce se impodobesce cu suferintele, ca cu o
chaInh de molt pre1, i cants laudandu-se : ast-feliti
este nascerea mea, ast-feliti sant fiii melt, pre can/
i-am nhscut maY antaiiz cu botezul, i-am crescut
inse in frica Doran.ului, qi acum in adev6r s'at ve-
dut martirT qi s'aii ales pentru cunun.Y, pentru ca sa
se xdge luY pentru tot universub.
Am tradus acesta stichirA in tots intregimea eT, pentru
ca sAse vade, ca adunAtorul sborniculuT nostru da ceva
riginalsi de aka parte, sd se maT constate, ca la mijlocul secu-
lulu! at XVII-lea cultura la Romani era destul de inaintata.
11) FOia 221 este ocupata cu Te-deumul s-lor TreT ie-
rarchT, pre care adunatorul sborniculuT it tituleza :
GITI13A46 TpFCTAEMk NEN Te0y eVra A TVEN
clecutx rAtk A. N%ApECTAk luinittor1).
Stich. I: tOrgane ddruite de D-deu, alAute spirituale,
trambite fericite ale predicarei etc. H: glas VI, tVasilie,
mintea luT Grigorie vocea divinitatel si Ioane lu-
mindtorul cel prea frumos etc.
12) Te-deumul s-lul Nicola!, care incepe pre pagina adoa
a fOieT 221 si se continua pene la foia 223, cuprinde doe
stichirT si se tituleza :
GTMV NHKWAAOyCTX- 1411.17(0y eVra AOyH
s. CT 6111 141-1KWAAE.
Cirxpx rAa
110-
o-
(marl
vAx rAA
I
I
D -c ett
I
i
D-dea,
www.dacoromanica.ro

94 UN SBORNIC
Stich. I cAprobarea lumei, frumuseta parintilor si izvor
al minunilor etc. II glas II; sPresentatu-te-al imperatului
Constantin etc.
13) Pre foia 223 este ruga tuturor parintilor, cu o sinpra
stichira si carea se tituleza :
2t. ss- -
CJ1 E M h 119EHT0i pyra A
cirx9Ax rAa w. A096 (p.11120100.
Stichira : cDin multimea monachilor si a invetatorilor to
cinstim pre tine, parintele nostru (cutare etc.
14) Pre foia 224 stint doe stichirT in onOrea
care cornpun ruga respective si are titlul :
55 0 1'111 ilprLO4iNtis I HO'weiN poyra a 0-- I
rita CiliHAWI. (etranio,ilor).
Stich. I: tracem amintlre de David si Iacov, imperatul
cel bine-credincios etc. II gas JI : tAmintirea santilor este
puterea imperatilor etc.
15) Pre pagina adoa a foie 224 tncepe ruga pentru prea
cuviosele femeT. Ea se compune din trel stichirY cu titlul :
-1101 WEN kl MENAI 1.101-1req eyra l (1:1Z-
4?
FAA H. I MEN syn6riti . (prea euvidee).
Stich. I, gals VIII. cAdormirea cea nen-rut-hare. NascetOrea
de Maica vieter etd. Stith. I las- IV. (De adormirea to
cea prea malita se bucura qi cerurile etc. Stich. III: glas
eAdormirea to cea universals not o serbarn prea curata
Nascetore de D-geti,.
16) Pre pagina adoa a foiel 226 se afla scrisa ruga s-tei
Paraskiva, cu-o singura stichira, pre carea not b eihni tia-
dusa in totui, si care nip se tituleza :
119ET90y Oka A np n-
1-11w- Nrkui (prea euvidsel).
(La -drepta Mantuitorului stand, feciora, prea cuviosa,
a
ciipi--a
siramoiTor,
i.
D-deb,
1/11evtriocrytH
:
-
V
adAC-
KEEN.
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 941
Paraskevo, imbracata cu faptele bune ale ajunare, si in-
.1rumusetata cu oleiul curatenieT si cu i crimiie, ca o pr3a-
ducetore de mir, cantand Yul cu buurie, si tinend lumina
in mirosul mirulul teu, ce a curs pentru Christas D-c,eU. Cad,
precum eta m'an-121rwartaIat de dragostea ,ta, nu me depar
ta pre mine de camara ta, femee ceresca. Ci Cu ragaciu-
nile tale mantuesce4ne pre di si Tie trimite Lnol itcl6ra-
rea ta.
17) Pre fOia 227 este scris Te-deumul, be RofmartiT
lului al XVII-lea it adresat tuturor Isantilor, tare ti sborriic
se tituleza :
Ba erkuvt CM-
st4 rAA
LIOTTO0y",pqrA ATOy-
rnielt;
AceSt Te-cleutnte cdfnpune d;inteo singurd stichira, care
se incepe : einaintea ta eta 'credinciosiloradtinahclit-ge, cu
cuviintA serbatorim, etc.
Stichirile, insirate in seria ado de cantarT, pre care au-
torul sborniculuT le numesce I ugT, stint nisce plese din li-
teratura nostra bisericesc`a, care, dupa stramutarea cultu-
re de la RotnaliT la Rusi, au dat loc Te-deumurilor din
Biserica ruse. Acette rugT adresate sAntilor luT D-clet, at
dat nascere in Biserica rust la Te-deumurite in onorea st.
Nicolati, Joan Botezatorul etc., simpoi si aid ati temas cu
caracterul for din secolul al XVH-lea, adeca de a fdrma
nisce Te-deurhurT db cetere, seit rugT, proprit vise. In Bi-
strita rornartegca inse 'ele a i pastrat in intrebuintarea for
locul docsologiilor din Biserica ortodocsa veke; adeca, s'ad
pus ca Milriri in onorea sarltifor, bhrora li §e fidresa cere-
fea, la vicerni!, s6t la laudari. Tdt din aceste
de to amt. It Ft:Nat in BiSbric romanesca si Sub influinta
elenehtuluT grecesc acatiStdle §i maT ales paraclisele, de
care sunt pline Orologiile rofnanesd, ca nicT uncle din nIcT
otiscrica ortoctocsa. Cu alte cuvinte, din asemenea stichirT
in onorea santilor Rusii at formulat molehinurile lor, Tar
noT paraclisele nostre.
caw
hitit0AUvpk.
lecu-
litii, htichirt
www.dacoromanica.ro

948 UN SBORNIC
Ca dovadg, ca prin secolul al XVII-lea ecsistau Te-de-
umurl in Biserica romanesca, si anume cantari la diferite
ocasiuni solemnele din vieta personelor de influinta, sr cu
caracterul de multemita numaT lui D-dett, ni pot servi
stichirile ce urmeza, pre care autorul sbornicului nostru
le numzsce TarasT rugT, si le pune tot la serviciile, und3 isT
ail locul docsologiile veki; adeca la rugaciunea dimineteT
(utrene), la litie, sea la rugaciunea de sera. Eca si aasta
speta de Te-deumurr romarresct in tecstul for original cu
traducerea romanesca :
Gmlaiite [Win' OS-
41,11,p3, 110
Xl affle At; n6 ail Bblatti
loGIIOTOVI,6411 G118.
Galati GxTFAx
rH tipoirKo-
Nomgov. flOgrk614 TH
HoOgliAEMbillliKkl. B e-o.
tiOhl1f eh 49Efiitt HAWN
CalloCCJ.iCTBeyli. H 9A-
.7/
dikik tcpTA HitcAaniii
BONI, HAtill/A. floKAMH
r,ArOA irpoEHE HA HA
H
41,01 pA5,0ymrktT11 SZNS-
WHHA 11140 vrki FM &X H
HATA 1-4rk 9JECA 110,+-
MAEArkh. mAgapiCA w6ka-
1HO AigrpH.
/0906ATH HA Mk BEM A
A4A4rk.
DE Aid INCEPE DESPit EARL
TATE PE RAND A TUTURORA. DECI.
ESTE POST PENTRU SAN,C.T.ITEA
STAPiNIITLUf VI ACES rE (a j
MARILE. STICHIRILE GLAS. IV.
Donnie, ajutatoruie al
smeritulur David. Supine
Tu pre cell de ait nem.
AjutA, credineiosulur nos-
tru imperat. i cu arma
crucer repune pe vresma-
nostri, Arath-ne noi,
incluratorule, indurarea ta,
cea mare, ca s'a se lute-
lege cu adeverat, ca to
esti D-ded, si nAdaiduin-
du-ne spre tine invingem,
si celor ce se raga dupre
obiceitiprea curatelMaice,
li se d&rueste mare mils.
(a) In sbornic romftnesce se titulkit (mesa mei : Tip1NTpoQ tatIT4T1 40
aMHN:.W
CJYJ
ki
C
rair
142344+
Fai4.0V CT-
ELH:claishi
MIST CSOA.,
npsiaTiHTH
:
sii
www.dacoromanica.ro

UN SB RNIC 949
Tilt! E.
TICqe
,
neT-wool H
WKISAA fig I K hI gE4KO-
N J
NMI1 M AEU!! I
neo:Rkip ix, reilliNIIIKh
eflACENI E. H flOAAiKk `0A-,
KPAlORLIE. ,SEMAN TUE 14
.
ronnwoE. cAropor-
liODENI-1 Sk5/11VXkl 1,AP0yile
ISTkplAIIWHMZ 14p EAlk
HAWHMk CZEDOCWfikeT-
soyn, NA ,61.;60italk11A
NA BAVSA961. lAKO-
mtiorm rzuco
C1H SZ, W-
EltrrkAll TKOA. %TN-
BeZNHLUA. SZ CTOE
MicCir OCT10E. 11' Tkl
MeOVH 1106rk6k1 INF 6E E.
110FirkisA CO irk' Fell 1191-
130CAASNE/X H noNsA 'AA :
CVFAX Tel-41 B.
NE114pE411110/11 MA-
MOCTIett CZ
ql
CE.Sert-tHICKAA CAOISE NE
MENA H' META NAN% riey._
A011fik. iiIrC6AA pocoy
TBOVI-0 6ABN. fi' grimAro
GLAS. V.
Tie, Imperate, care eqtY
in secull fore de sfar§it,
primesce rugaciunea celor
ce to r6g6, mantuirea ce-
lor greicl, i da, iubito-
rule de 6meni, pitmentuluY
tin rodire, i darueqte BA-
nAtatea aerulul, prey cre-
dincioqilor no$ri imperag
ajua-le in contra ateilor,
barbarilor, ca 6re-cand
lul David, pentru ca §i
aceltia sa intre, in loca-
qurile tale qi sh nu se spur-
ce cu ac6sta s'antul Ioc
al mantuirel, qi tu dam-
esce asupra for triumf
Christ6se D-deule ; awl
tu eqtT triumful ortodec-
qilor qi lauda.
STICHIRI GLAS
Cel ce e§tI intelepciu-
nea cek neecsprimabila
cel ce al fkcut tot cuven-
tul, Christ6se D-dcule,
eel ce ne-al oferit not
timpurile §i anii. Bine-
eavinteea lucrurile mani-
lor tale, qi imbucur6 cu
11E'INIJA.
BA
iNsq.
I
Cl
4
HMI
CTABA;BZ C1V-
VIII.
N
I
www.dacoromanica.ro

956 UN SBORNId
[irk CNA0A1 SZcSECEAH.,
IlpS041/4 ElAllay NA S19-
SA phi, Krk flOCTIs.. '12%0
E ,611 GArZ 14 WO/006E4k:
Bff $LP1131-6 ASGHOTg
TAI
03:17E HEIIAOHAA BriTrA
ciTspZ5AATC,41# H INES?
AGIAtIkCICAA R%ftinitiArifh
rrr re-
1-9,,h(NE AH E flAW pit-
INATH 6A r Tit HAIDIHA-
ETh VASPOCALIIH AmpOBH
ViCi MTEek. 'EMNE
MHAA CZ H6HbJM1-1 CZ KZ-
KOVflArkATCR. B4 C17A-
CENIf AWANtk HAWIIMZ.
Lin E. 1161.
flrliCAA SHOE `1100.
7/
NM*
""' A
CJ HEfIAONCE ITAC.IBZ-
CiAsZ MeitiOBEH4M11, BZ
CrO CZt?,,rk 11A4 H BZCE
11,vZH rEAt AV_ G AE CIT
trio MN 1)0{01 GA rklx 03-
e (tam NEnAo CTSO. MT pH
CZ me1ir A 6r Oec.),FHOA
AHISOyH TE ,c0SALK. ,ci-
EpAOSAHHAA pa VI
CT0601,A rh. 110,MA MH-
tOBI lifAIA H OrTh:
putere pre credinciosul
Imperat, d'aruindu4 luT
asupra barbarilor putere
eel -ce eqti singur bun i
inbitor-de-OmenT.
UPeliTFOM GlifigiTfiTe JIM
tie 406H
Asta-cli portile cele ne-
roditdre se deskid, i u-
qele fecioareT ceT divine
se inkidb. Asta-41 incepe
a se nasce fructul ferici-
rei arAtandu-se lumeT
1Vaica Jui D-cfleti. Cu clins a
seurkose cede cere§tr cu ce-
le pam4nteqe, spre, man-
tuirea s-uiletelor n6stre.
GLAS I. MODELUL (PODO
BIA)4
01 prea mArith' minune,
care aT arhtat cu semn fruc
tul nerodire4 Cel' -ce este
in tote qi pre tote le tine.
Curajul eel lumesc al feii-
citilpr deslegat, nerodi-
rea, §i mamele ingAnand
pronunta : NgsatOre de
cea piing de dar, b y.-
cur6-te, cu tine este Dom-
nul. DAruelte lumei mare
Al IPS
3
D-deil
5i-
;
milk
www.dacoromanica.ro

SBORNfC
TFO. fAfi 1'
,
vomhcfrc+ iNstrfio
neini T.
IlerFCA3 ISKAA rAAWACA
0 TEA' ream;
PA YMCA d9JAMBANHAA
MAKE rh CTOIOA. Al
AAAV11.
firCCTA tipto
HRAA Ti Et SZ PMza no-
3AAlpEtA0
,
ykA NA il1erL-
OyK0a RCA .
?A VIICR o'qatAforia
GAKIWM ,M1411-114 BNiKA
1104KAONI1 OyX0 TBOE
3A6AtNI-1 AINk,11 TBOA
i N 0VI Is Cap.. vrsdiyo.
11r;.rati Eropopirrth-,,
1,11:14E MAO,. ti TAA, RO
COON CTa AO CBOE. C.)
lZCrU10.111 rg, ..!-A KO M
fli)OCAARArkEM11114 BEAN
FmTA. IIA (iarm% SZC+ Mh
-
x9 TI A NWMIA.:7,
110M:kZA TBOE
BS BC' KO 9citvk
t&trk. 6FOV0iN
TiANNU,E,
111)BHTEg Gil MT/ITC11
AORZHIftell
Intru nascere fecioria etc.
Prea nakitii, se dice des-
pre tine, ca eqti cetatca, luY
Bucurd-te, plind de
dar,Marie, Domnul este cu
tine. Ti : aliluiea.
STICH.
Presta ImpArAtesa la
drepta ta, inabracatA ci
impodobied in chalne de
aur.
Bucura -te cea ddruitd.
Ascultd flied qi ve4T §i
plech, urekia ta sI. cerce-
t4z6, pre 6meniita. i casa
phrintelui
Prea, santa Ndsat6re
de D-zeti, Marie. Curata
feci6ra, mantuesce turmqF
ta de tote nevoile, ca sk
te glorifichna qi sah te ma-
rim pre tine, speranta tu-
turor creOnilor.
Pomeneqte nunte,le tetg.
in tot n&nul qi n6n91,
prea curatd Ndscet6re 4e
D -ieti.
951
gx1,11flive rnami
Pia
smelt.
(2 '(&)k-
K
H
11
H
1.
411
FRIA
H pci
firITAA
D-4ed.
tat
ITN
Gd
Gra'
www.dacoromanica.ro

962 UN SBORNIC
.Sa jeaBrE dq't cjtiA-
r A rst
A na; oy6A-
5NC/A IC.SCN(I).
Al I Ai I piCir 130y MEW
eatyl SET XkiN MH.
tp;N I Mk I tpcjapasarr
ne9.1-k1H ES . 3ba NAZTrb
oy atm MN LIME CZ t6lt1
H CLAMS OWEGO:Ns pooy-
ia 'To?, NO3Na Toro G a
H 'IA Ka N h1140 PRH3N11
LtikA0BaAWI. N pa VACA
Crr4ptlitCKPJH SZ3kIAfSa WE.
CJ noycirumti trirt&o
tai+KZ WH3t411 ISZCi4h-
CKlqk :
GXTPIIX FAA S".
[11ITE H 0y3pNTE
CTONNO 13HAvilE H nptc-
,
AA &NO. KTO MaaM-
top nal ATHA CAIla
Nel'irEArk N005 MN'S kNa.
6- .noycii Nvrek CZCaWE
MArkKOIThirA TEANHIAN
BZIllAWE. NEGONCA M'P'H
MOA. AioTaro MN-
tomzmia. xi a '"E tcri-
nocT h firkpoyArmit
siNk:
IleEtrrpoy CkNATacl
kqKONNA09.
Sed. glas. IT. model, Mi-
nunatu-s'aii Iosif.
In pruncia cea pentru
mine eel vekia de tile, de
curatenia m6 impartases-
ce prea curatul D-d.e-a.
corpul m6 convinge pre
mine, ca este din feciera,
cu acesta Simeon se
invata, ca sa recundsca,
pre acela de D4,Icti si ozn
si ca pre viet4 sarntandu-1
i bucurfindu-se batrinul
a strigat, elibereza-m6 pre
mine, cad' am v6dut vie0
sea vecinica.
STIOH1R. GLAS Vi.
Venici i vedetT in a-
cesta vedenie streing ci
prea marita. Cine a v6clut
prune de treT anT find, sit
rusineze on -ce inkipuire ?
0 minune ! eel -ce suge
pre mama, eanth', pre nu-
tricea sa. Nu to teme MaT-
ea mea. Indulcirea tato-
ruluT lumeT celuT indignat.
Christos D-lieu este in-
tarirea credinciosilor.
1111-
EH'
LikCH
Wilt+
H
MAKE,
si
Th. Ce.
E
Si
www.dacoromanica.ro

tN SBORNIC 053
cxrpfix rafi N.
TpI Ark TiNk 1190-
110BrkiNAWE. If MA' KOCZ-
Cklii MT ph oy spzwiNaci ui
iirLcq-Atoi mirH m01 CO
CAZ31s. CZ Bblll1f .5113+11'il -
TfAk oy 3put irk. 11 (DC ET
MIA HAW?, :
G'Irtl' FAAs- 1165140. firfAb-
Glihtat itEV'
ZB1:3 SZCIA W
BA KZ Bpiirrirk.7,11191111Ark-
TE lipl3Hh-
CgriBNA czspzumemp(. TE-
4+1111. CZ KAiNfittl.- CZ
iz
1/ACTisl?Mit
Mk GA BZ
BIWIN111 iNK AA MAII1 2.
oymacuo stiArkm E. icp
IN AE BS C 110.10411
5fAKIE o.r?ciiosH-
qam6.
-.
CYTFAX IAA
c-
flOCAAHI% Gill CZ N6 CE
7
rABelliAti A exarriith. EA -
r0BrkCTFITI4 4K itil3A4A-
TIE. 14 noiwitNk BZ HA-
3AfETIA 110MkilliArkAWE
di ty4KAACA.
t-AKO KAKO 11:KE
STICHIR. GLAS
Rind de trei ant, a pre-
dicat Trinitatea, sisugend
lapte, pre Mama -sa a in-
curajaeo. IncetezA mama
mea de a lacriima. De sus
creatorul vede si manta-
esce sufletele ndstre.
STICHIR. GLAS VI. model.
Steoa a luminat din Ja-
cob pre pament. Venitt si
not sit serbAtorim pros6r-
bat6rea Cu pAstorit sa
mergem si sa vedem pre
D-461 in scutice, s'a% vedem
pre fe ci Ora alapland. Cum-
plitk vedere. Imp&atul
Israel vine in Christos.
lipturrpoy CZNATATE
A 4)ZtiOpIti,11AVe
STICHIRILE. GLAS VI.
Tramis a fost din ceriu
archanghelul Gavriil, ca
sa vest6scrt feci6reizemis-
lirea, qi venind in Nazaret,
cugeta intro sine, minu-
nand.u-se de rninime; act
cum eel, neinceles de cet
de sus, se nasce din feci6-
Bilerica Ortodoca romb4 4
TpLIA
k
cAKC.;
u M61
11k, M B -
IlfAENAKI%.
b
1110MCts.1
Bblalti
VIII.
tui
I
www.dacoromanica.ro

9t4 tJN SI3ORNIC
Avend de scaun ceriulNEllOCTIAHM1. C11111 CS
91$31:mq-CA. N MTliA
fleTAZ NE 0 14 no NW-
M1E ISX4prES0 SZ-
M+1111ETCA PKENCKO. HA-
WK E 111ECTOtiOKAhr 11N
mticSocivoiTin 3firkrril
NE MOrTZ.CA0130MkTAA -
11
41A C.) FUA SZFIAZTHT11-._ -1
CA 6Ar0113130AH. B 1E
CT Is CAO-60 NACTOALIIEE.
4TO oy ROCTOA H HErAR
A .1
NiAn pn WIC ReaM-
rz CiT °GOA. eciVH
;
CA 4 TA/1 MO. Fri-VHC,A
HERiCTO liffSftCTNAA 9A -
VIICA MT H mits.oToy.
GA BENh HAW Irksa TBo
iro :
TAA
KAAr0B+CTSOVITII ra-0
ty0BAHNC11-p A z
/OE . pA VHC 6i3NE ate
Irtiact Aso, H 4AK0y
ilICKOyCHAA. HEptili CA
CfrparitionnOy mok moy
6Z3oeq. NII oyacaCc FICA
apKarrim ECMk 3ZM1
flpitAZCTII ERBAH110 .
MAME GA rOlACTSOyA-
TE Grk ca,O.
i pAmentul de ascernut,
se incape de pAntecele
femelel. La eel ce nu
pot sa priviasce eeT cu
sese aripT qi cu multi
okLinplantat cu cuvemtul,
a voit s6.11! Tea corp din
dinsa. D-leti este insuqi
cuventul, pentru care fe-
ciara s'a oprit i nu s'a in
voit. BucurA-te cea inbu-
curat6, Domnul este cuti-
ne. Bucura-te curatii, fecia-
rft. Bucura-te miresa ne
nuntitA. Bucura-te mai:ea
victel. Bine-cuventat este
rodul pantecelui
MARIRE. (ALAS
Gayriil bine-veste§te as-
t6-4T ce se bucurA.
Bucufa-te feci6rh, ne nun -
titai cu nun-
ta. Nu to minuna de vedere
m ea cea curiosa.. Nu to spe
ri a, eaci silnt bine-vestito-
rul. Frumuseta OrpeluY
es te min at6 de Domnul. A-
cum bu curA-te, caeYestIbi-
n e-euvtIntatrl si veT deveni
rá.
2,
4SB hJ
5.1
IS HAA
GA/11111
- A
rNa
nr:E
teti.
IL
-ceT
nedeprinsa
,
,
4.
A
i
11
www.dacoromanica.ro

SBORMC
NEW11 NETANNA,
miwii fa %mimic%
G*TFEV 1-,l e it%
co_Ineperit6re Ei veT nasce
pre Domma prea curate.
sTicgin. ( ;LAS VIII'.
SaDge, §i foc, pare si
fum, minunT pre parnAnt,
ca cele prev6clute de Ioil.
Sangele intruphrei, focul
divininteT, para i fumul
st. Duch, care s'a stiras-
luit in fedora si lumea s'a
inbalsamat (umplut de
mir6zma). Miuunea cea
mare a intrupard tale.
Winne slave, tie.
BOERILOR. SED. GLAS I.
mod. Seumul petrel.
IngeriT 'At minunat de
in'altarea cea curicisa (ne-
n'telesA) .i invetticeii s'ati
sphimemtat de rAdicarea
cea cumplita. Te-inaltT cu
trupul Christ6se si portile
le rildicT Mantuitorule.
Pentru acesta puterile ce-
restiminunanau-se, Chris-
t6se, citntii:Marire inaltA-
reT ceT cumplite (minuna-
te). Mkire iniatkeT tale.
MtirireingrijireTtale, unule
iubitorule de 6menT.
71
HOU,. H xt.+ tlApA II
titoil)ECA NA 3ENIA1f.
1421E 1401311 ,'t 1WHA6.
Keilik_SZI/AZLIJEtil -
N fi p A +E i%W-
M%, 1,0c z cif- km 11 HAwi
tkl%111 NA AB AAA. H Mtiptt
OCArAANAtidil H. KEA] f
TAM HCT TROE ro EX-
11/1.41114. rh; CAAKA TEA :
f .<
EwArrew. rAA A
11W4 Kamemit 3HAAAL
inwmkArr zsii540.1.1aCA
isztKomy orfia tiNolvtoy,
11 OY`IEHH KWMorriAtil-
AllIHMCA cvroulliornoy
SZ3ATI 1.0..ISZ311.161 CZ
nAzfri )(E. ti tip TA I36
3411.141,, Cn CE. CEI-0
CHAW 6118ArkKA-
7
CA2.
KE IMO! Aar.
/
CAABA
SZKOMHI FO C 0-
MOy.CAAKA SZ3HE HI ivrui
CAMS.% Iczmovrpitil 10 '10-
moy fAil HE 11AKOAF061 :
11/1 /ding. G'Tfill fdtl "e
EfroiKAr0
LA LITIE STICHIR GLAS I
Ostasule al marelii
JJ
E.
"
I t/
fA,Istl
CA
, zs. 7/
1.1rk KOHHE
UN
,h7s1A/16,
ct
im-
www.dacoromanica.ro

96d UN SBORNId
.
mien E. .fl vi4CA gECE-
,
Goyg 0 6Ar0 Oy r0-
pm% Etat. CJ SzCrkx NE-
L
fraINH6G. 5.NN3NG 6rg9 NA
fiellihAts ECHNA N6CXE.
AO 60 TBO E liZerkKk NE-
, rr
iNAVZ CJ ['AKE. eiromi
V 60 erOME ISZ3A1O6u.
ToNTA 1100CAAB A +ET h
BAMENNE
an shag gogueS
c-rxee rdfic
fiAaiNo svAINCTKO 4-prt
7/ 7
NG Ntro. A 1.1JE go N .Em-
NO9C.XIN kit ,c4k Cirp,r0
TreZMJN. 'Arr max ON
TrzipAineNCA (N0C-
THrNATN. 0 tr+AiCEK
NE6rtrWE. N CRONIN;
Vrptiaiv. GECI1ZATN61
TN CnoGAZwECA. MAT-
BAmNH rH cncH tN WA
NAWA.
ePtide 1 &Gt X?Fri" ft-
Han.
G1i1 riliT A no
GTia KA 91301 'soy
41,41Cica. Cz4zKENNomk,
OrIENHKWMX. Bana
6141t C7iii HNC.). LIZ-
pdrat, Gheorghie. Bucura-
te si te veselesce; cad al
placut lul Despre-
cuind tote, aT primit vieta
eternd cerurT ; cad tru-
pul fed pentru dragostea
lul Christos l'aT dat sale
persecute cu tote mij16-
cele omenesci.
Pentru acesta te prea
mkresc pre tine fericitule.
Ilemireoy CzNTATE
BoNt-11-PIHAU,9.
STICHIR. GLAS V.
Bine-cuventatii, este Os-
tea imperatieT cerescl.
deed siintetTpimintenT, vol
slinteg tot-odata suferitorl
de patimirl, qivoi v'atri'n-
vrednicit a purta demnita-
tea angeliel. Despretuind
cele trupesci, cu suferin-
ele vOstre v'atT as6mAnat
in cinste celor fOr6 de tru-
purl. Cu rugaciunile lor,
D6mne, mantuesce sufle-
tele nOstre.
119ENT90y a TVTS'ew-P-
KPEIVFINNAwi (sanetate).
SEDELN. GLAS I. MODEL.
PETRA ETC.
De frica Iudeilor, ascun-
(yindu-se invOdceiT §i a-
dmiftndu -se top Ia un
N
s
CANE,
96C-
Rifificllil.
'II
I
in
9 9.
AHCA.
:
'S.
Nfi
Si
'Joe,
www.dacoromanica.ro

UN SBORN1C 957
/ 14
1111 AE KZ 1111Alk GAME.
7 i i
tySEeEllAk 5ATBO-11 CTA
pENONIZ 1100 Hxz pa;
t.IOCTOTKO9INZ. 110K A-
AAE% ICH HMS pALI,E '11
DriT111.. CHD11 f Fri VA eit5-
KW. r A A Hisitvormly
Or, lE1111K0y, flpHHECH 9A-
KA TBOA. 11 'FialkITAH
ta'KO CAMS A .ts 1 CAI Z,
/
N ME TE6E 91(1sH nOCIrpa
ankiii.
'er.L.if BIGX0,EAMT, 1113G-
TATH 65 IlF111163111.
TFOVidllii rafiGlie.
11 ,k1,140 BieVAIA 'H ASIAN
TES+ MA . IlpHAEMHO 5Z-
11(EMk EN-11101%10y 6 oy.
. 7/ *"
OTII CTh CT11 E CH 6 E.
2/
5 ACTACMENIEMk EEC-
HAZTNWX, Cf1C 11 HA :
COCIMOliAiTH CArlikA-
11.1F Nita/mama Tgoa 13W-
11 rICT51. Frey 6E5H1-
I/NAHAA. oycind Hip-
11 HIJAAH SZEHEM TH. CTS14 . 54
CTS CTS 'ECII 6E
HME ISZAOME CHTt 101111
liZMi:LIJCA3 Ill IiIMZ W-
.,.. , , c
[-flaw NEwAA9CA. Ca a r-
aY intrat la densil D-deule.
$i find usele incuete, ai
stiitut in mijlocul lor, fa-
cendu-le bucurie. Le -aft a-
rAtat to for manele sirana
prea santelor tale cOste,
clicend in.vetAcelului celuT
necredincios, ada maim ta
si cera, oil eti insumi stint,
care am suferit pentru
tine.
fiZtipil GC/ Bp h CZ CZ
CKOA AE AFAR MACAS.
S to D-Oule de treT orT)
GLAS V.
Vremea, cantarei qi ce-
sul. rughciunei. Cu cuviin-
ta sa cantam unului Dum-
nedet: Sant, sant, sant esti
D-deule, cu mijlocirea ce-
lor fore de trupuri, milu-
esce-ne pre not
Indrasnind ane aseme-
na cu Ostea ta cea intele-
getOre, creatorule fore de
inceput, cu buze nevred-
nice iti cantam tie : sant,
sant, sant esti D-deule.
Cel ce culcandu-se se
pred.a somnuluT celui fe-
cioresc (nevinovat), n,u se
depart4za, nicT de pArin-
,
,,
www.dacoromanica.ro

958 tN SEORNIC
rAlti 'H NA fit' MH X
GE BZ111 AlpH TH. crx
21
E CHCTS CTS G E
'duff flA9fitil1'GXG31.11TH 111
C110tIGH
GTXFAX f4AG
a
EZAIDE NA NE CA W
60yME 1.14 CZ1-41.1jE. AA NE
'ocTAKti tuti Na cutellif H.
71
6111e1 H tivti Tfion IN)cz
mocAtz rvtIRE NI E MHO
itotiamit C 14WAik
4r'AA CHAkI TOE Al r
CAA'IcA TEGi";
EZ/11/16 t CH X' E KZ
GE;plitRottomoy ci4 oy
CROE MOy. H ME NE '0 I111-
Ca NNW 'EFO Hit ttp-
c.ni2om 'If no-
AorA CH AbJ VISA AritTca-
cTro liEllellAWA. to A 'E-
LH NOVO CIAHHORVIA tIE-
NH now TA r ut
,
'1?s11140F...1.1A W Ii V liZ
MNC YrsCr firfi irso 111E-
mwirt& no mwytt tta . A r-
I'AH THOH rtt l1an1Z
FAA AxA. rtAvazt
AttICTI II. tITO croft 'II
tele. Cu ingerii priimes-
ce-ne qi pre nor, cei ce-tY
cAnthm tie, Cliristos D- Le-
tile, shut, sant, sant c§V
flit-qoy I Wy1 h h CZ
4f AM.
STICHIR. GLAS I.
Suindu-te la cer dela
nor, Tarh§T e sa to pogorT.
Si sh nu ne la§T pre nor
orfani. Ci sh vie Duchul
tea, aducend imphcare
Arath fillor Omeni-
lor faptele puterei tale.
Donane mhrire, tie.
Suitu-to -aT Tu Christdse
la Tathl tea eel fore de in-
ceput, care nu c§t-1 de-
phrtat de stnurile lui cele
nedescrise. i cu adausul
putereT nu te-aT despartit
de lauda celuT prea fiAnt.
Ci ca pre unicul flirt qi duph
inomenirete-a recunoscut
pre tine Donnie. Cel cc
e§ti de o fiintrt cu Tathl,
multimea indurhreT talc
mil uesce-ne pre noT. Inge-
rif t..'T, Dunne, vorhiart a-
postolilor brirbatT gali-
lienT, c stntt, uTtfindu-v6
ci " "
-
A.
fiz kFICA.
. /
E raAll-
,
lumei.:!A.1146
, in
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 959
- - r.,. -
Willi HA HEO CZE NC
6..Z fiZ5HECk1HCA CZ BA
NA H KO. TA KO no 1-16E
% 70
HAKIs.l. H MME :069A OME%
_i_
ty-w...cTEBH 'Ero 'H 411 Alp A
NA H KO. flOCAOrKHTH
emoy rip n061 Mk H npa s
6.0A:
Gyula Ii Hi rAPI A.
Ill TAHHCTISO E'RE C.)
srk/Ka CZKi)iBEHOE 'H C..)
t C.-)606Z: 'H CO AA N 11 BZ
'rim c A r z. 141 H6E CZ
OrIENHKEtl (SOH AAH HA
. ,
rweePt 1 AEWNhCKAA. 11-%
Mrk A vOiKklIJAA TA
Irsoeto H SZANZ CZ-
ATEArk. 1011 Mk 60 BZ
crrpir,Vfi Tr KOEN MTVI1CKI±J
EZ CrIZ, A,
HorkEW Ark4H0-
x i -, ,
BA EW014..1106AA WE 14 CAA-
BOA HAZTH TI30111 niet-
MHO FONACA 611 THC, VI-
(;)OCT H. H /WE MbJI 11-r-
4 HCTHBWEC A. EWE HA
HNC& szcxoto Ir soero.,. c, .
RA KO. BEAM-CA/AIN MATH.
N
AME HA HA 6h161HA
CAIMAAZ : ,..
_
r Z BZ;HE CA HA NICE i!sa
flOCAiTh orriunTEArk
MH e0y. NI CA oyroiro-
la cer. Acesta este Chris-
tos D-cleti, cel-ce s'a inhl-
tat dela voi la cer. Asa va
veni Tarh'sT, in care mod it
vedet1 pre el merggna la
cer. Slujiti-T lui cu cu-
viint6 li cu dreptate.
MARIRE I ACUM (ALAS Iv.
Domne, taTna cea din
vec ascunsii de n4muri, at
implinit'o ca un bun. Ye-
nind cu invdtatii fe't la
muntele Eleon, to nkscuse
§T creatorule qi intremei-
torule a tote: CAcT cudinsa
(nascerea) qi cu suierinta
ta, pre tote le -at tresatat.
Invrednicesce-ne sh ne in
dulcim de marea bucurie
a intrupArei tale. .Pre ca-
re not prea cinstind'o,
precum §i inAltarea ta la
ceruri, stdpane, sliivim
milostivirea ta cea mare
ce s'a fault cu not.
Domnul s'a inAltat la
cer, ca sh trimitii pre Man-
gAitorul liirneY. Cerurile .
iJ
www.dacoromanica.ro

980 UN gBORNIC
Kauph n9rktirovi, Ero.
WKAAliti SZCKOICE NI ?fro.
A rrAH ih,HSATCA 'IA KA
Ze >AVE IIE CE6E.
c.346.m6E4'z:troPKE BZ-
N,Alseip 11 MA T C Z
-,s-
11pHOCAIIINA. A KZ cirkm
SEAN Tk SZCel ArrAw-
M6 Er° sa5a." 507
TA KNA311 SA 11111. SUN
Ih.1111.41.4 BZCIME1}IATE vh-
KAMH. I%KO tilLy&IM
XC' H 6ia:6 GC IleZakE
@TA!' apraTil BiliASAITKO-
410yEt'4 01/41/1/1e1led fib] 9.
GrftNE Q zo MI1 n94 rm-
tpEA paH CK
,N
CRO'Ero
OGHWMENI A ekip41
KARIM oygki NIA AZ-2,
CT I A AAKASIIOA. nertAx-
ivit4 oy H oyrilsEHNSg. ';.1
CAA Ski ANW1-I SLUOyCk oY
Ski MIlfk 'NM lipOCTO-
TOA N ArOy. NNN E
141;600yilArk-NNOy. NA
pa to. wromoy HE NACAAPK-
TSOE,k 111131 1.
ISTrOMq HE oy49 A. ra ga
motro
,
N.911RWITEArk
KZ 5EMAA GO non 61h c.)
i-a pregatit scaunul luT.
NoriT e§irea luT. Inge-
riT se minunezii, veqend
pre tin cm maT pre sus
de din,iL Parintele it aq-
cepta pre diusul in si-
nurile stile, pre care le-a
avut pururea. S. Duch
poruneWe ingerilot set
Radicati b o erY portile v6s-
tre i tote nemurile pies-
nitT cu manile, ca sa, intro
Christos, eel -ce a fost de
la iuceput.
CAND VOM VENT LA 0114E-
VA en RUOACIUNE.
end Adam inaintea
pomului din RaT, goliciu-
nea sa o plangea cu sus-
pinurT L YaT mie celuT go-
lit de- eel ref', anaggif §i
vedit, i eel -ce m'am des-
bracat de marire. VaT ce-
lui gol si prostit, eel -ce a-
cum siint in nedumeri-
re. 0 Eaiule! de caruia
chranit nu m'am indulcit
nu pot vedea pre Dom-
nul met, fackto-
nil. Cad me duc in p4-
:
fl
CJ
MAC4k
qi
Firiti,k1
11AA
D-deul
www.dacoromanica.ro

UN SBORigIC 961
MA? ME SZ51ATh I hl. MA-
Tutu tpiMkJII
{KWH A0r1 Ila waro:
G4flaii rri
11.4r1lAtik Gls.1 AAAMIx
I
W P CZ WEits11. H CitiNE
11erkM0 dr°. 6 3 C KA H
10AtilE H oyivH-
AENOMIs rAACOMb.
ORK1 Mlirk 9T0 110 -
vrilapt, OKRA NNGI AYES.
14H HA nrif-
CscA(111). SALINA. 11 6A-
r61 AHWH 9111-0
azci ctrwm. H 9KE Mil*
pap NACA ISEHh. H
13111 9A 04 51.1irsoeimh. MO-
AN E yrkE mg-6°e-
waro, H MEHE CZ5111AIS-
tufro. 111K0 AA irson xz
413+ITE41: m cknpAAc.
irtemm H aux KX NE-
MOy. MOE CZ5tNANIE HE-
KOTA 110rOy&MTH.
Koilph C 1;1 H 68pa-
,coynA6 H Cirptitirk 110H-
TH. raKorpA,k,mparo KZ
MH't HE HPKEHA li8t111 :
ment, fiind ca din dinsul am
fost luat. Induratorule mi-
lostive indura-te qi me rni-
luesce pre mine eel &Out.
MARIRE GLAS VI.
Fiind Adam alungat din
Raid afara, §i end in
dreptul luY, oftand §i sus-
pinand cu voce induioqa-
ta, q.icea : vai de mine, ce
am suferit eti nenorocitul.
Calcand o porunca stapa-
n4sca, m'am lipsit de tote
fericirile. Raiule prea san-
te, care peutru mine aT
fost facut, si pentru Itva
al fost inkis. Roga pre eel
ce te-a creat §i pre mine
m'a zidit, Ca sa me satur
de florile tale cu acesta
me void qi maritut Nu
voi sa piers T fiinta mea,
ci fa sa se Triantuiasca qi
sa, me duck( la calea adeve-
ruluY, ca eel -ce aY grija
de mine, 0 nu me scOte
afara.
tiZHITH.
MA
Ill
vkli&IA
rut-s
WE , ,z 7,
RZCit ycht.
ts-
si
nos+
H
Fl
Fl.
www.dacoromanica.ro

962 11N SBORNIC
GdtlBfl rag
t ALAN 676111 arkpHiH
cnoya;HTIM rNH
MEAA II IN CZCA-
All CTAZIlli
rb
11 OrrIS?A/NEHia 1.1,e1c611
twrrhuo HACAi1t1111111. HE-
nrkmitz9HTE H KzniAtir
WHA KZ roy :
`t
GT FA rdA s.
A0691/1 9A614 6AA.9111
o
H tiTE e 111. ?4,06(JH (!ltri2AA-
'r A 1E EHHOrtA(NA )(BA.
ATE H TArOTA py HES-
Hi1A4 HONK WE. 11 H-
lilsJH TAAAHTZ 1SAi)AC-
orilawe. H 110 sa 111E6-
me" H A 5 11 Vk
wIr rkMWE titikplt RA Mb 116-
11AA WEifiZECA. BZNHA,k -
TE 1SZ jiA INOCTIs 1iAK11.!
MAATEC W NA
CTPPI Of9HTIAIE
11Pillf/13111GT139
XV].
flZCAFIt-tMH
mi,i9evr?onomA.Clirk -
T I 6 0 HE.50106HMIs111
MAR1RE GLAS
OmenT, adeveratele slu-
gI ale luX Slujit6rA
Domnulul si brtrbatii do-
rintilor, vase alese, sthlpi
si intarirea Bisericei, ur-
masi ai imperAtiei , nu
ve inputinatl, ci mijlocig
pentru noT la Domnul.
STICHIRILE GLAS VI.
Bunilor robi, fericiti qi
credinciosT, bunilor
torT ai vie1 lui christos ;
deal ati purtat greutatea
()He si ati imultit talantul
dat; si pre longs vol, cei
ce sed, nu sunt
de Reda voi vi s'a deskis
usele cerulul. Intrati intru
bucuria stAphnuluY Chris-
tos, rugandu-ve pentru
not santilor invetatorT.
LA PROSERTATOREA NAS-
CERET L'01 CHRISTOS.
GLAS VIII.
Primesce Vitleemule,
mitrop9le dumnecleesca.
Cad lumina cea ne apusa
g.
1611.
IINVAMH
116e..x Han.
n
I
AA
7CA .
:
GT1111 fdA ii.
1311.41MEMA.1
VI.
D-deti.
Mat-
;
www.dacoromanica.ro

L'N SBORNIC 963
SZ 'TEE+ e 0 HTHCA
reAzsE . A r rA Ft ?OEM -
TuCA NA HGCH . A H
npotAA
SAZCICH W n'facHw TpZ-
[MEOW Aiekl OrHEC,V-
Ti. workipif CHfirt'A-
Ti)ZCTAA lictCHk fiZ
CHOHTE. liZ C' K0
HIE AA Vitt AHTZ ISZCE-
moy ChA TEA :
raft E.
11,NEME 0CiAiTh GAI-91-11
5
TBOA aocarrm. w HA
?,,ort:f nporo mwrcA tqa-
BOA+ CHAA. HETi)ZAHTII
GO csiltiroy T sofm oy
rifationwrhcA. ['At, it
?4EHtft4,14. Trtmk AAAHM
TA, wrNkt4wA r o
CTOrEA111. EiNE ti HI:I SH
R;14M1.14% HOCiti FA CH. X0-
MTAHCTSOM THOHNIk
HGAfiArkA HA W CZ-
GAANG fr o. ?soli HO ra-
MHXAHAE A p )(' A r-
rm
Aeeste sent rugAciunile,
racter particular si pre care
ale Bisericel romanesci din
in tine voTesce ase nasce.
IngerT uninunaci-v6 in ce-
rurf; OmenY prea mariti
pre pament ; magi' din
Persida proaducetT darurl
prea bogate; pAstorilor
fluer6torl cantaVi cautare
din filter; qi tOtti, suflarea
sA laude pre eel -ce tote
le-a fiicut.
MATURE GLAS V.
Claud straucesce bunh-
tatea ta archanghele, cu
ac4sta se alung6, puterea
diavolului ; ciicT nu sufere
ase atinge de lumina ta.
....De aceia to rugain pre
tine, sagetile luY cele de
foc, care se indrept6zil a-
supra nostfa, stinge-le pre
ele cu ajutorul tau §i ne
mantuesce pre noT de a-
Vrednicule
de laudA , Michaile ar-
changhele.
care, cum vedem, at un ca-
noT le-am nuthit Te-deuniturT
seculul al XVII-lea. Si in pri-,
afrrtCANAiMAll.
?)61)(A-
,
canon
'
6
TN
milgirile 1uT,
14H
www.dacoromanica.ro

1884 12

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (13)

Similar to 1884 12

Similar to 1884 12 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 12