1884 03

IV?
ri*
pr
rORTHODOXA
5,--,
.,,,
'.,,
>:,
j.
P,'
.''-
t
?
'-'
>i
.>,.
if9#11?WnrnWYMYTY InWrrriilffslfxrifV-
1!6_N7§t)N
Li vibta __.-eriedieo
'YrfYYRYT 'PT
,,.
... A Ng
ROMANA,
Eoletiestie6
No. 3.
A
*
4
.
,,
--,
.,-
...,,
..*
----,
4
sc.
-':.
4
.4
4
...
='
4
ANUL VW-lea
MARTIE.
_-3---
, D C
TABELA
- pag
.--
I. Condica Stints 161
Ik II, "Wisteria/ En-
charistier.. . . 177
,-.. Ill, Petra Alovilii
q9 (biagrajie). . . J85
.
es,
MATERIEL
pag.
treileaDiscurs
6 )0.IP".A1
a/S-loi 16nOtrir
sostom 222
V. Sienzarele fain-
telor Slid Sinod 659
BUCURESTI7
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34, rada Principatele-Unite, 34
1E384_
,-LUA.,)A,AkA,,,),C W.,A..,,i,x)c,.,),.Wiv)g,,A./24.1R-a.6±. n n -A../ .,N2.: A 4.-SA, A' ?.. A. o Mgt.
/Yr
7713
.
4.
.
v. .
.
.... :
________4......_
.
.
.
s
.
.
.
h.
.
. .
.
lik.it
,
.
*
*
,,.
,,;
:,
.,
.
. .
.
. .
.
.
.
.iI,
s
.
.
A
,
Av
t
.. . .
,
r
. .
.
- ...
A& .:
,
.
.
.
.
..
.
. .
;-
r.
....:-
_
,.
A
---
i
''e
s':'
--:
,..
,--.
..
--
_.
..,:
,
.
t
.
.
..
,, ....Lt
71,
-'3--,
vc....
.,
_
i.--
'
_
IC
C+1.,-3, ,5--.'a-,
4)4
LIU t
I
www.dacoromanica.ro

Att, vm. EUCtItEtili, MIME 1884. No. 3.
BISERICA ORTHODOX:A ROMANA:
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Predica OuvOntul"
ii. liar. W. 4
DIN ISTORIA BISERICEi ROMANILOR
METROPOLIA UNGRO- VALACHIET
CONDICA SANTA
Inch din anul J880 Prea Santitul Metropo-
litt himatti, D. D. actinic, a bine-voitu sa puns
pentru unit timpu scurtil la disposiOunea subsem-
natulul Condica &Inn," csi atunci am presentattt pu-
b1iculuY romanii Albumul s6nankturil-or in facsimile
ale Metropol4ilor Ungro-Valachiei cu note scurte
istorice." Lucrarea acesta in dob-ded si patru foi
volante In quarto mare, Hind facuth in 100 ecsem-
plare numaY, asth-di a devenitii forte rara i ea re-
present& unti estractit al CondiceY Sante", infhp-
§and numal gmnaturile in facsimile ale- Metropolici-
lor. Bind ins ca ac4sth, Condich cuprinde o sumh, de
documents, t6te lucrate in Biserich sub frica de D-d.eit
qi prin,urmare cu t6te caracterele autenticitateT lor ;
de alth parts, fiind-ca aceste doeumente, pre-lOngh
faptele istorice, relatate prin dinsele, maI ati §i and
num6rti de ischlituri ale persOnelor, ce duph, vremY au
avuth unit role insemnatti in Biserica Ungro-Valachi-
ei; noT pentru aceste motives precum §i in geileie
www.dacoromanica.ro

CONDICA
pentru val6rea istorica a acestor documente, am pre-
sentatti din not' umilele u6stre rugaminti Malt Prea
Santia See, spre a ni se da inalta bine-ativen.tare, ca
aceste documente sa fie Ruse prin publicitate la dip-
positiunea tuturor fore multa gandire din partea
Malt Prea SancieT See am obOnuta bine-cuventarea
dorita si asta-0 la rendul mat vinil si le proaducti
Romanilor, ca pre darul celti maT de pretti.
Asemenea am obtinutti. inalta bine-cuventare si
din partea Malt Prea Sanfitnlui Metropolitti al Mol-
dova si SuceveT,rQ. D. Tosif, pentru ca sa publictisi
Condica Santa a aceleT S -te Metropolil. Buna-vointa,
ce am intimpinatti si la Malt Prea Sancia Sa, me
pane in posiciune, ca sh coraunicti cetito-rilor revis-1,
teT Biserica ortodocsa romans" pla,cuta scriere, eh
dupa terminarea CodiceT Saute" a Metropolia Un-
gro-Valachia, se va tipari si Condica Santa" a Metro-
polieT _Moldova si SuceveT, facend ca sa se trag6 si
in fascicule separate.
Condica. ,Santa" set" Registrul actelor originale
ale BisericeT ortodocse, lucrate kYar in Biserica, da-
t6za din cea mai departata anticitate. In dinsele se
trecii si pen'e asta-4T actele de alegere ale Archiere-
ilor, Episcopilor si MetropoliOor unci BisericT orto-
docse, actele, relative la judecatile personelor ierar-
chice, cu iscaliturile originale ale fie-cariea persdne,
ce a luatti parte la actii. Asta-felit de condice se ga-
sescti si pea asta-,C,Ii la t6te Patriarchiile si Metropo-
liile Bisericilor ortodocse, Tar Condica Santa" a Me-
tropolieT Ungro-ValaehieT IV are inceputul sea din
anal 1668, cand. Metropolia Ungro-Valachfa al:ALI, se
16 SANia.
§i;
www.dacoromanica.ro

CotwicA SANTA. id8
stramutase in Bucures"cf, (a) iar archipatoria acestei
Biserid era condusa de Metropolitul Stefan, care a
lueratt forte mult la desvoltarea literatureY romtme
din acesta tera.
Coudica SLAV a Metropolitului Ungro-Vala-
chief se compune din doe registre inn. folio, din care
celt veldt dela 1668 cuprinde actele respective
One la anul 1820, iar al doilea dela acesta data §i
pene la cea de pre urma chirotonie, petrecuth, in a-
nul 1880, in persona Prea Santitului Archiereti Ca-
listrat BArladeanul. Registrul 'vekid se compune
din 127 for, purtand inse dupre numerotarea veke
numerul de 184, qi diferinta acesta provine din cau-
sa, ca ati ft:0sta rupte unele documente, set numai
chArtia din Registru, dupre cum se va constata la lo-
eutile respective. Patru foi dela inceputul condiceT se
compunt dintr'o chartie alba nelustruitl, cu leul, ca
march. a fabricei. Din aceste numai doe silnth scrise
cuprindti Rein duela alegerd Episcopului qi a stramu-
Ord Metropolitului." Una suta Iece foT se compunt
dintro chartie lustruita i riglata cu marca fabricei
B. D. ese fort de untiformatti mai mitt adause gi pre
dinsele suntti scrise instructiunile, ce s'att data Metro-
politulul Atanasie al Ardeluliii, cu march de fabrics
trei semicercuri unite intre sine, pelustruita qi rigla-
Ca, Patru foi pre chartie lustruita, dar forte grasa
qi fore march,. Si in fine trel fof pre o chartie de unti
formatil mai midi riglata, nelustmith, qi fore march
de fabrics.
(a,) Metropolia Ungro-ValachieT foga strilmntati dela Torgovistea la. Bucm.
Te01 in anul 1666, sub archipustoria Metropolitului Stefan, find Domnitoru al
'pre!, vada Loon, &pit cc s'a terminate construirea, Qi infrumusetarea eatedraleT,
earea se incepume pre timpul lul l u Constantin Sorban, 1656. (V albumul de
subsemnilturile in facsimile ale Metropolitilot Ungro- Valachiel 1880 idea 4.
celt
si.
a
01
www.dacoromanica.ro

164 CONDIdA SANTX
Scrisorea documentelor atata celor grecescl cat si
romanesci este cea de tipart, rondA si cursiv,. ,Acte-
le grecesci in scris6re ronda le vomit presenta cu
cicer9 grecescti, Tar cele in scris6re cursivA cu gar-
mondt. Actele romanesa cu scris6re de tipart le
vomit da cu tertia bisericescA, Tar cele cursive cu gar-
mondil bisericesct. Despre fie-care particularitate la
actul respectivti.
Pe longh traductiunea romanesch a actelor, vomit
presenta la fie-care actil si unit num6rii de note,
prin care vomit cAuta a ecsplica terminologies acte-
lor, imprejurArile istorice ale fie-card pers&e, pre-
cum si tote particularitatile, ce se vort presenta in
tecstt,
In fine, ca sA putemit reda t6tA val6rea actelor,
vomit face a se publica in tascimile si t6te gmnatu-
rile -autogrkfe ale Metropolitilor ce au luatt parte la
inkierea fie -caruT actit.
'EIE Wild;11(130PAN EME-,
KOII0T.
sAp' on iivouv of LirTypot xal
67taypotpoilv of ttinpor.ivrec 4pxte-
petc,Aa[J.Vcvouo-E TOV tep6v xiogrix%
ore xapTopi,Wot xai 6 apxtat4c-
xovo4, Kai TcpoTcopeuop.ivcov p.a
vouaXiwv Tcpoo-pipouatv aliTb`i zip
17pcyrep 4pxtepst 7rp64 intxUpwolv,
u...s.a' iiv Ot Mot xaTa5L5gaiol
zal T6v yro6p.svov 67coVirov ek
Ti.,,, izzA-triav V.ETZ T-7N cruvi;-
.5o..); rpoaxXiaEco: 7rpoTcopEvoiu.i-
vwv xal /nwv xAriptz65v, xai
LA ALEGEREA (4) DE
EPISCOPU.
eDupa ce 'se face sortir si
archiereil alegetori IT scriU,
archivarul si archidiaconul
16u condica sant4 si prece-
dati de sfesnice, o proaducil
archiereulul celul intaia (pro-
iestosulul) spre confirmare ,
dupes care el scobar4 (5) (a-
dual) pre celu alesti in Bise-
rica cu kiemarea obidnuita,
mergend inainte si alti &-
rid si facq cele orondutte i
dupes apolisa (otpust0) se fa.
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA '165
TC0101103Ta TETVITIVa, V.E.9? WV tip)
17C6XUCTIV iiveTat 6 gv Xc icriscccr-
0; zoct-&vc6vTe;
EIc T6v xups%cpxyp, of 1Jfiv cipxce-
pet; irioToTcototicrc xxi Sta tti)crric
?way:, Tip yevotLivrp iepoTeXecr-
rim') -Accra Tip ITaTp17CETATMV cc?)Toic
103ecocv. '0 OE anokiwto; Ellxxp!c-
tES Tec yeypccp.v.ivoc,
ol'xoaev crJv.9eiTo 67:C Tcpoxo.rch
T6v ikrayopeficrri xxl yivETOCi pao-
,Wocr6v1.
,Etc thconpopixv SE TtToAccplot)
(6c TETUITOTE) XM1 6 xt)pc4xTr,
cruvuTcoipirTect i p.einov itrcetv
icpiTyroc; Tetiv-tincov intoippetoct
crov.Tcapc;)v Tr6- 1)(017[4, et
ror), TcpoOlcoyp4csoovTcci Ray of 41.-
)..ot ecpxcepetc, cipivouv 6p.o).; TO9
IrpC)Tov T6Tcov Tginpc)Tcf) apxcepet.
METATIEEN MHTP0-
1-10A.FTOT.
'Af 0'6 i[vTl xocv crxildt;, 81-
XI,V) RETa TCOV !lopaccrti-RA
'ET:to-xOncov xsci Toiv ircpiTon ecp-
76mov, xxt aiTopacricr.9fi 6 Svc8e-
61.1evoz; TOv .9p6vov, &viyeTocc EO-
21:4 xi1.91vTixoc.1 yfAp.p.a.Toc Tj
terc6aecrt4 etc Tip p.ey6c1.rp 1XXXTI-
0'ixv. Tocroky Oi itlicsa); Oto-
pi4Tect TcpoeOputik nw; npocrci-
rti; Tile; tr.yrrpoTc6Aeo4 p. cthaev-
Tcx6v ypii.).[Lec 7CEpiX0V Tattat.
xxl mcra 1.7)v xocvip few-
ce in Biserica sarutarea cea
in Christos si suinduse (5)
(mergend) la Kiriarchul, ar-
chiereix marturise,sct si cu
viul grain actiunea fdcuta
conform permisiuneT, acor-
date lor. Iar celt alest multe-
mesce, pronuntand set ceia,
ce a strist, set ceia ce corn-
pune dela sine, si cat ilt va
ajuta cultura luT. ApoT se-face
felititarea.
cLa alegerea titularului ,
(dupre cum s'a stabilitt) si
Kiriarchul se subscrie, se0
maT bine clicend, subscrie
naintea tuturora , fiind pre-
sentt in Biserica, Tar dacd nu,
subsemneza intaT ceialaltl ar-
chiereT, lasand locul intait
archiereuluT Intdit. (6).
LA STRAMUTARE
METROPOLITO
-7-
Dupa ce se face consulta-
tie comund , adica cu prea? .
de D-c,let episcopi si
cu boeriT notabill si se chota-
rasce cel-ce are sd primiasce
tronul, casul se supune indatd
prin gramata domnescd la
Biserica cea mare (7). Intre
aceste imediat se chotardsce
cu titlul de presedinte si prin
gramatd.domnesca locotiito-
rul Metropoliel, care grama-
ta este de cuprinderea unna-
tore Fiind-ca si in urmarea
Tij
17cmrccv Yl
-1)
3L'
DE.
iv isAvicricc,
Iv
E'I£
'Ev
'E-
rcet3v)
tot
www.dacoromanica.ro

166 OND:CA SANTA
vivriv crscilm Tcept r avocaox*
Ta6rt1C TES XY1PEuaiaTI; tLYITP°-
Tc6Xeco4, EdpollEv atnaoyov 6Tcod Yi
.91op: nay : va avcc8Exail Taq
oiaxaS Tocirrrr, T fiC, p.lyrpoTtaswc,
gwq va aTcocpTco-a41:1TcrAlipt.o4-ii et-
vry6peyac4, 8c1 va xcoXccivrii
oixovoilioc To6Tou TO5 tEpod otxou
xxl v.iptp.vo:
IttfrpTc6.kao;, Stopi(op.sv
Op: TCXV : va aVaXagyi [la TeXTI-
Ecoucrc6TTITsc TV Tcpocrrxcriccv TTic.
Kat ToUvTEdasv aewpetTricrav
tencOascrEv Tip TS TcpO4 T11V E,w ot-
xovop.imv apoptlicrotv, 'Om) xcirrilv
ixxAllo-ca,aTorr)v, tspoTcpaxTiiiv d-
TcocvTx ix7O4 Tilt; g3pocc Tod ispod
0.,.n.9p6vou, xod, T714 v.vil[kric Tod
Ov6v.ocTo; co:rrod xam."64 sic Ta4
IXX1110-iX; E w. 'E).27067%;E T714
TVXTptapX0C71 ix36crec14 8copie-
T:cc 44142 Tocx-ril xoci
ei80TcOceiTac TOTE 1XXITFLXGTLX01
XXI VOXLTOVIV &TC1V7 X0a iivetxt
[Asian cruvaeuat4 Eiq TI V ce)-
azvTiact) x.o6prriv xoci TcpoolcA
T-i 6 UTco4111cpco; Tcapa Tod culab-
Too 861 iyip4,1) Tcrcaxiou TO.5
yaou ypoy.p.aTmod, ov cruvo3eo-
oucrtv of 86co 61ot : Xo-yoBiTat
xpt Ti-j; aUX114, xoct gc6vToc
Tod Oxig.LcToc, TcpodTccoTe6olv ot
tAeya.cc Aoyoairoct, xoct avct6avT%
TOV 7rpocr8ixE.Tar. 6 virg
TrocrTnotxo.1 ivpOpp.1, ma TO,/ et-
crayec etc-, TON) vri c0
ICTTat.1,,SVO; 7C2?a to ap6VO4)
onsultareT, facute in comun,
despre primirea acesteT me-
tropoliT veduvite, am gasita
de cuviinta, ca iubitorul de
D-c,lett, sea prea cuviosul (cu-
tare) sa primiasce franele
cesteT metropoliT, One se, va
avea recunoscerea co.munl,
pentru ca sa nu sufere par-
tea economics a acesteT case
sante 1 ingrijirea bisericescar
a metropolieT, chotarimd ca
to iubitorule de D-deU, sea
prea-cuviOse, sa primesci Cu
deplina putere stapania eT.
Si de acum cauta tote afa-
cerile, ce se refers atat la or-
dinea de dinafara, cat si la
cea bisericesca, co,ficiind ce-
le sante tote, -afara de cir-
cumscriptiunea s -luI trond si
(fac'endu-se) pomenirea nu-
melui tet in genere prin bi-
sericile de afara. Dupl. ce vi-
ne ecdosul patriarchicesctl,
se chotarasce diva cea stabi-
lin de a fi insemnata si se a-
nunta totX cei bisericesci si
politicesci si se face adunare
mare la curtea domnesca si
se invita alesul de d'art Dom-
nitorti cu pitacul (8) scrisu al
mareluT secretarti, pre care
(alesti) flu insotesca ceT doT se-
cretari de grad ul al II-lea, One
la palata, si acoro, scoboran-
du-se din trasura, ila intim-
pina secretariT cei marl, si7 7
suindu-se sus, ilu primesce
marele postelnicu in unifor-
ma (9) si ilu introduc la
Domnitorul. Iar Domnitorul
stand Tonga troriul sea
-1-1
ilixxX-Icrtaartzil
aE-
rl
inicrrw.o;,
V.E-
kat'
17zZvo)
8.e. -k-
rt./Ay
a-
(si
vi
tilt
-rip
www.dacoromanica.ro

CONDIC A S kIsTTI 167
a6rot, (earrzzt z1Bnilv.Evo;, Koi_-
poTcaX : Tcli ;rept Tcpoaliao.);
8e,a76-cou, xep. 6f. ieta. GE.X1.82
TOv ScxEtxt xsa Tcpooy.t26-
1.Levo...;, Xf-ret camp -mina. 'Elm,
irjpeucrev pairp67:5Xt.;
860u Tcpxrirol, 0'J74.S.p.54`)
TE; tur! aEOF.A.S.CTT:TCOV i-
TCE7X07COW X0:1 EljyEVEcractuv ap-
x;stro)v) cruvspcovilcratLEV Ei;
e4 /40V Til; !Jr-EC)? : Tcav
ecvm8exail -cbv ripaLo-avra Toirrov
27p6vov, tort 6Tcoiou licrov etvat,ti.e-
ylk .11 (ncepoxi) xat tb tpyo
xocvolEXk, TOrsov iirCaTETTOCI. Xxt
Itapa T714 .9'ECip: '11 "MEE : Troica
xat aypuTcvia oTrEp Tor,
xpto-rov6p.ou Toinou inrix6ouv.24.,
&I ya TG stE&..yey sic OrfpE(),-
'0U.: VOILC14, xai v/ TO Mgri-
T:p6,-, ply tx ada Tip El'JX&CELOCN
'h e60i6E1/C9, 17pG4 TOU4 TcoXt-
xpoviog 7.111.61V xpx-corprccg Tip
Tricrrtv xxi rijv etkcsiscav, &TC0-
;:a6.)V T6,3 ply xxicrapt T/ Tot; ma-
gipu, Tip 8s Tou
1Koa & Totito Aotacao) avappet'io-
v-F.9 a6,41vrExct.; LtLeripav
BEo?: j ITIVCEp6TTITI 1.1.1-rponoXi-
Triv Tfic xaa'-iv.i.; oppou-
pis-coo Tarl'iniyr&pa;. Kat Trpo-
crX9goptivou p.avVnu mayor) 7ca-
TCY9 t10E0-467COP TO') popes, 0 u-
vautOmv.5avotAivwv xxi T65v p.e-
Tatov XoloBeTc7)v. EiTo: Tcpwe-
vexaEic% %at ttie.;
M67.03) akt) T65 of
nu *edend, Curopalat , in
articulul despre Inaintarea
-stapanuluT cap. XVIII No.
III, pag. 146), primesce
si felicitandu-1U, IT dice ace-
ste : fiind ca santa metropolie
a remast veduva de propriul
eT stapant't, consultandu-ne
cu iubitcriT de D-det Epis-
copT *i cu boeril ceT nobill,
ne-am invoitti cu sbrtul teo-
filieT, sett prea cuvio*ieT tele,
ca sa primescT acestt trout
vacantt , si cu cat superio-
ritatea este- mare *i functi-
unea de folost comunt, cu
atata se cere *i din partea te-
ofilieT, set a prea-cuvio*ieT ta-
le toter ingrijirea si privighe-
rea pentru supu*ii no*tri a-
ce*tia cu numele de cre*tinT,
ca sa merge pre caile man-
tuiref si sa-I inveti in cele di-
vine buna cinstire pietatea,
Tar in. cele ale administrati-
unei inOstre ceT de multT anT
eredirQ *i incredere, dand
cele, ce stntt ale Cesafulul,
CesaruluT si cele, ce stntti ale
D-det, luT D-det. -Ded
pentru acesfe proclamamt
pre Teofilia, set prea Santia-
vOstra metropolitt al intre-
gel 'pre nostre, celel peY-
dite de D-dell. Si aducend
Episcopir o mantie noun, fit
imbraca, ajutand **1 logofe-
tii ceT mart. Apol aducen-
du-se *i toegul pastoralt, ilt
logofetil DomnitoruluT,
cant saruta mina Domni-
toroluT indatil, to el I1LS a-
puca *i oferindu-Itt ipopsi-
Y.
Sr dveriz
TO5
flETI
TfIV
Sts1 vii
8e.
.aecp Ta .9E01.5.
pa
IT.CAILEVEXii;
ilt
iur
daft
to
p.crE)
O ptima
In", ty9.1.,,
si
www.dacoromanica.ro

168 CONDICA, SANTA
dirtvec ecanaovtott fiului, it sa'ruta drepta (lo)
xei'pot4 Tot; bit 4 Tocirrriv Aar el multumesce- astd- elig:
Aap.Vcvdstroc, xal npozetpttcov-rk Fiind-ca Domnut in intelepl
Tyrd Tcli or oliflpicp &angel-at rely 'ciunea spa a induplecatt
Too,. eUxaptaTet orno.)4. ma vostru,, ca sa consimta la
'Enet8)) o xr5pta; i'veuaev et; virjv alegerea comuna a confrati,
erzetot r4-cord xap6ixv aac, 8ta va for mei, Area Santitii Epis-
ardyxarave1503 a rip) xotvird copl sieceluialaltg clert, pre
Aoy-ilv -cl's) TS CTUVCC8E1p6;v etyitov care nu stimezg, ca pe & pre,.
imo-467tord xxi Amcor, Alipou. 6- utie impratesca, si a boerilor
37.0t, 05,-; 6ao-Retov EEpiTeup.% prea nobili yi credinciose slug
pop.at, xxi 'a-6V ddyevecrza-mv rip, ate Inaltimet tale , Carii se
x6v-Rov nto-cCov aepalt6vTtov, considers, ca_petrele cele din
Tor) 544,4 -t-14, orou (Lc &xporo- capul unghiului, si membre
warm ,Aiaot xat ixXexTa 0.0+1 alese ale Eparchei acestia,
zo.'-ir-r-i4 T-7)4 Inapxiac Xoyitov-rat, si m proclamati de metro-
xxi p.E, &Nap/Aim frrycponoXiTylv politti al Ungro-Vlachiet si dd
ol'dy-rpoaaxia4 xxi xotv6v Uld.rov pastorg at vostru comung,
votp.iva , minxocAill T6Te .9E0' rogti pre Inaltimea ta, cea pa-
wo6p1-cov ain-714 404, xxi .r.rjv zits de D-clew, pre teofthile
aidte-cipav B.e9patav xxi Lily ersiye-- vostre si pre toil nobilil, SA
9EictV am; g'icavrocc va mg sprijiniti cU rugaciunt
eUxmic apao-rriptcx; isp6.; nergice catre ca sa me
ro asiov, 8ta ya rivaaex.M alto;., arattl vrednica de alegere si
-c714 ixAoyi14, xxi va EL)) XMTOCCI- sa nu degradezu votul vos-
xidvto -rip, 1,7)ov 6p.6v, aXXa vz tru, dar sa placg
ei'mpscrci,aw 51.6,3 TE xxi. stapanirei. Apoisede Dom-
af4. E"-rx eriothaEvrtiq nitorul in tronn si alaturea
Tot/ '106vol3, xxi xbvra 6 vio,; for Metropolitut celt nog si se
TpoTroXimi; xxi Timm aanotap2 4 face sarutarea mane Domni-
.614 xetp6; Tor') GthaiVTOU xai -re) torulul si a Metropolitulul si
wirrpoltoXi-cou xat tixXoppooK)v-tl. felicitarea. Dupa acesta de la
Vra ix trio cat% icpoatIcaTat palatti este dust cu ceremo-
tiLeyanv- IraP&-r4IN 80CaliV- rue mare in trasura domne-
mord 6-41114xxo; iv (I) tioipxov- sca, in carea intra si logofecii
Tat xxi of p.Eiaot Xoyoaitott, xxi cel 1narl, si umbland grin
Ioyo.9itat,
iliev.6vot-,
lni-
S24Lv 68i
xal
111 insoatl- e-
pirirat
x&91-1-rect it
p.i
ra;
ix-
cri-
rij -
D-tied,
Tull D-deli
si
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 1G9
--TtEptEpxopivou 6i7c/CMCV Tir) ayo-
pic) -.)caToorret' Lk trtirp67co?ty,
/Evs4) yiveTzt tx6Til Tcepioto4,
4cu ix71/cridt Ztxxo2w-vitou.
crt+) &may-cm; otl; Y.ao),)%q, of
Aocnol cipxorre4 of fix y&Xot
ApxtEpani6v XICT'EUBIEOCV 6-
6e4ougts) ei4 1.).Y1Tp67r had
irepttLi9o1)o-tv ileuatv T05 III-
tpo7roXir0u , xxi xdad);,- Talc:nib
Il.1.5divouN)6iTcco)Te4 El; T-0 kid,/
iltATtaid.v trupoTc6Xmc, xxi
civarma.9-1-0-ric Tf6 iscaptdpxocir6
ITct1ToXii4 etc Elnixoov laVTCRIV, 6)4
T,,Ca 1517011V l'itLOLTO; 1tpoxaTocypzioiv-
-To4 EV rcj tepa xth3txt, ylveraLli
p.sTiaeacc, xoci dveX.9'(;)v 6 fs.ricpo-
icairric Etc Tb.,, etpxtEpccrix6
NOV 011t4XE.T. tOr4 nocparr@ol, oinTo-
F.6v Ttva iivetca
ai*Trio-cc (Leial t5Trip Tor) notTpc-
apzo,.), 6Trip TOO iJarcpoitoXi-cou
ixrcip iliephvoc xxt &Trip Tc&-
Tcaecoc xxi 7714 TVcpocc,
g'iXaTipCOV TrOV Xopitiv ispod-
cpurniTat cl)aAp.o;c7)4 Tpk xl!)-
pte Ckiyldov Etc Tip) carriolv, xxi
FLETC1 I-41)6)10103v Toti eat aril-
Hov, eattxuatc. mcalr, tvaxE-
tIt Fig.41 TO5 OIXOUI.LEVLX0ii VCC-
T;Apxou etcrok Ka) xopok, ErT2
TO5 cd.41,vTou 6p.oio); mei TOM-
Tt110V IrtitpVITOXETOUI %Oa q)ca-
16v-cur, TO etc it o'Kka tut Ucrrzo7d
toWxt4, gEtcrav 6 vio; Tcotp.ivx;
saoiltiv ay.potipuc To6; mesa-
tottt orasul, merge la metro-
polie. In ore-ce se petrece a-
cesta preumblare, tote bise-
ricele Vogt tote clopotele, Tar
ceialal0 boeriT mart si clerul
se duce de- adceptul la metro-
polie , unde asceptd sosirea
MetropolituluT si cum ajungt,
intra toti in Santa Biserica a
Metropoliel, si cetindu .se e-
pistola patriarchala in auclul
tuturor, pene la mentiunea,
scrisa in Condica Santa, se
fdce intrerupere, yi suindu-se
metropolitulin tronul arehie-
resct, vorbesce celor presentT
o omilie seurta. Apol se dice
ectenia cea mare cu cererl
pentru Patriarchul, metropo-
litul, pentruponinitort, pen-
tru tom orasul si pentru tots.
;era, si din ambele chorurl
cants psaltesce : (19 Dom-
ne miluesce, de trei-ori la
fie- care--cerere si dupa ecfo-
nisul CA inderaIort esti,' se
face apolisuL Diva acesta se
cants in ambele chorurl poli-
chroniu (12) pentru Patriarc-
hul ecumenict, apol pentru
domnitorul asemenea, pre-
cum si pentru metropolitul, si
cantandu-se multi an de mut-
te-ori, ese pastorul cell hot,
bine-cuventand cu amandoe
manele pre cel presenti si
rijv
uti
'rn
ap6-
Ep.ailv. Mut
45/r; TfA
*21
t6
TO5
Si
xxi
ip+
Tip
r jc
tot
www.dacoromanica.ro

170 CONDICA §ANTX
-ccrac xcCL 6?,.ov Tby Ax 6v, xml ei-
VELOIV E.14 TO- 01.P/Or1%.6`) T,OU.
eIOTEOV, OTC F.Era "dr, V:F.Teed-
at9 sUaiig 67to0,civi?1/451,1 6 v.717,-
,rcoXirry.; Ei; TO') apX'..SpIT6/.OV !7?6--
WV, ispocrpov.st 4 tape); etrO
64)v.a.-c4; zat incip Acc-:octca-
.5-11vcct tf-A. czy.F.AsiE4);
iTIOU ELceryadou, x6ptov T61 .513Y
ig.).61Y ;22.-ca66tsp.Ey, 6/A6; TO -A-
ple aincroy ErT2 ao,,ficc 6p-
ixoCia-csutev -.7s5 zinyyz.-
Xiou, xcd. di.rrivzigt 6 p.TivpcnoAL-
Tyr; er-co: 0 izpEi.); ex To5 zava
1.1.%T!xiov iyiou s6styyeXiou r6 d-
y&Tycocrii.2, 7.-p6axwilev, xxi TO
encTiOuOV 6:74:::.11 6 7.(ipto; rot;
ilUTO5 fixd-ri:o4 Ulla; i.cr-ci TO
cpGic TO5 z.6cr1i.ou, CCU &pm-rat/7;6-
?.t4 xpl6"-ilvou Opou; itet-
p.ivl X. T. X. µErr 8:. Tip OGVirOD-
OU TOU iEpoi st'.)wrysXiou IroAuxpo-
vie-rcct 6 11.1Tpa7cairric xod 6p.,E-
Xe./rdic iTapecrteticri d; fivorrip6.)
Sea OauToct.
NOTE:
1. Actul este scrisil pre chltrtia adausb.", altA, feed lustru oi cu marca
fabricel unit let.
2. Tret foi dela inceputii, din care doe abbe, 11'aa numerd de foile-
tare, car a patra porta. numeral 1. Acosta, pentru ca BA se pots con-
tinua cu numerile foiletgrei veld, care tncepe cu 2.; bine Intelegen-
du-se, a fOia en numerul 1 trebue sa fi remasii, alba of maT pre
wing a fostit rupfal deca, nu rand s'ati adausil aceste 4 foT cu actui
din cestiune.
3. Scrisorea actului e rort(15., §i cociform regulei, ce ni-am hupusti,
flt damn cu cicero grecescit
4. Acosta ronduiald a alegerel Epispopului gi cele ce mai urmezg,
fn aeestri actn, sQutu adause cu mult in urmal five de a putea
determina anume data; pupre t6t1 probabilitatea fuse nu s'a scrist
In facerea QondiceT. Qondica Santk"-a Metropoliel Ungro-Valachiei
s'a ineeputil cu o Notn, trocuti la fdia 3, de undo se vede data
intra in sinodicul sell. (13)
Spre sciinta ; dupd intre-
rupere, indata ce metropoli-
tul se sue in tronul archte-
rescd, preutul pronuntd din
u§ele imperatescT : cSi pentru
ca sa ne invrednicimil nor a
asculta Santa Evangelie, pre
domnul D-Veul nostru,
rugamt, poporul (lice ePom-
ne miluesce, de treT orT, apoi
(Intelepciune, dreptT, t as-
cultamt Santa Evangelie,
CPace tuturor, Vice Metropo-
litul, in fine preutul, .Din San-
ta Evangelie dupre Mate! ce-
tire. Dis'a-Domnulinvetacei-
lor seT, vol santetT lumina lu-
meT, nu pOte cetatea sa se as-
cur*, de-asupra muntelul
stand etc.4 Dupd cetirea San-
te! EvangeliT, se canta myti
aniMetropolitulul si vorbesce
celor present!, dupre Cum s'a
aratatd ma! sus.
Ton
"i`V.it;
6.yiou
qi
tr;:.
7:5
7.p1;
inXwo
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 17t
Militant et, lasand scriitorul dog fol albs, 4in care intaia a des-
parutti Tar pre adoa o mans posteriors a adausa r6nduelele is a-
logerea Archiereilor gi a Episcopilor, precum gi la stramutarea Me-
tropolitilor. In tote casul, actul din cestjune este mult mai posteriorti
celui ce urmeza, gi se dote considers, ca o complectare a acestuia.
Biserica cregtinit ortodocsa tote treptele ierarchice gi ktar
t ele inferiore de cetetil, ipodiacontt etc. se ofera printeuna act('
de alegere. La chirotomn dG Archiereti Cu o di, sea gi mai multe,
Inainte se face d alegere prin fret Archieret, gi despre acesta acts
tractezit rOnduela, ce ni presta.
5. Scriitorul acestet rOnduele trebue sa fi fosta denial din Bi-
serica de Constantinupolti, gi acesta se vede din vorbele actului
))scobOra Patriarchia acesta este situata pre unti dell,
unde Biserica ocupa, o pose tune in vale, Tar Sinodicul, sett locu-
into, patriarchala cu sala gedintelor, se afla pre dela.
6. rote alegerile gi ehirotoniile de Archiereti frebue dupre canon°
sase fact cu consimtimentul Metropolitulut respective. De aceia in
easul, canda este present(' in Biserica, precum gi and absentezit,
el frebue sit subsamneze actul alegerel.
7. In Bisericele autocefale, ca Rusia, acesta regulit nu se observa, ;
adeca de a ascepta cu ,stramutarea MetropolituluT liana 1a venirea
gramateT pafriarchale.
8. Vorba ircz,c6cluov insemneza o bucata de panza sea plele, unsit cu o
mignia, pre carea elinit velascrieti. Apol cu sensul de tartaji de carte,
fOie de chartie, nota etc.
9. Aid tecstul intrebuinteza o verba, negrea tvcp6pp.ot=in for-
ma; gi a voita sit dice fn uniforms. 'Dc unde se vede, ca aceste in-
structil nu dateza mai de nainte, de finele secululul trecuta; mat
ales a not, posedand nisce documente ale Metropolitulut Filaret
(1792), vedemti, ca mult semana scris6rea din aceste instructif cu
iscrigrea documentelor.
10. In Biserica ertodocsa se face- distinctiunetntre imperatorit
de sine statitterti of Domnitorii, carii au domnia dela eel' dintat.
Imperatorit au tote prerogativele In Biserica, afarit de dreptul de
a oficia gi prin urmare et la diferite ocasiuni nu aunt(' obligati a
saruta mina Pqtriarchilor sea. a Metropolitilor. Si aceste preroga-
tive et gi le au In virtutea actulut ungereT. In Ore-ce Domnitoril,
nebucurandu-se de prerogativele imperittesd, sarutit mana Prela-
tilor mat inalp at Bisericel (Eimexylicc Twv osCcov xai. isp6n xavOvorr.
T, A. PiX)1 Atena 1855. T. V. pag. 428-429).
11. In Biserica de Constantinupolti s'a formate en timpul doe
niourT de cantare-psaltesca = pre mare gi sintoma = recitativa. Ele
ati tecuta gi In Biserica nostra gi la acesta solemnitate se impune
de acesta randuiala, ca sase ante pre mare, psaltesce gi nu ra,-,
pede.
12. Cand Diaconul dupe ectenie is tedeumurile nostre dice :
27
Pentru prea Iniiltatul etc, acesta,cerere green o numesce cptlyi =
fame, proclamare, Tar not am tradus'o cu raspuusul cererel -poli-
chroniu = multt-anie.
13. Sinodicti is Patriarchie se numesce sala de receptiunt gi ge-
(Late ale Sin.odului patriarchahl.
gi suindu-de."
jn
www.dacoromanica.ro

172 CONDICA SANTA
TA'ElE ClrNOME'NSZN
Irl-14QN 'EU XEIPOTONFA
'APX1EPE'SZN.
Et xat r.X600nc "aXX' oUv st.
saw apxcepiow cov6pxovrac iv zip
Naq), Av al +wet ph1Xouat. Tsv6-
a0at.. Kat &vain° p.i.vcov irph Tijc
elzhvoc to r xepion rp.wv 'hoot)
Xpuato5 TWO)/ ripiiv, 6 rporreburi
iv TO-; anvekaa:noty apxcepe:aev.
7..:7CCTearIXL014 Xcci c'op.o,poptov
irpoaxevipac Tptc
'AvatoXEcc, note 66XoyiTchv, 6 Si;
TSTVaLiVOc Ewayveuerrit Cc'pxwmu...t6
piacX5 eivivts xat rbv TpcciTcov,
zat p.sTa. Ttv ixFbvlatv Toiign cso5
icrcv pccat1s(a., cp.),Xstou
bc if Xi- 6 03; lituiw, 6 zavoenpoec
tone lam% avaSsieac aoice,
We iv (day .rif.no ft.20.764 000 rape-
iivou °yaw xat vino, Ispea.7
Pact. neuyccov TC:r.0 614)10 , xat
emcoxoe %TX. iv tocsofrup
6 rpoXaxa.etc apxtepabc can Oseac
eixdvac, xat coin depxesper;, xat
mat arnlatc xat EuroXuacc. Elva
xaNtLivcov TOW dtpxcepiow iv, play
tilt imalda; ht crxEptoStov, xat'
Civuxpb cdrribv xiOrac 6 myrocp6X-
Xa! wpdocorov intcpiptoy apxte-
piwc, On %at iporri Cab T05 7Cp6T00
aptilLEVO4 EIMCV Exacnov Tip Iv6.)-
trriv aUso5,
avop.i,r(ov iv Tip IcAbStxt. TCov 86w app.-
4)/noonithwhy, To& extxpevoiavon cp(-
TOD (WOO &Cc Ttv XstpoToviono zilc
apXLEVACT6V-fic alp.st.05TMC To5vop.«
67th Tor.) xavcopliUatoG,-41 %at ,toii
CynovviipaToypipon, xat aviTstat
Kth&, etc 'ail, prc ponoVniv xat
fisfiatomt.
iNJ p.ev xer.poTovici.
RANDUIALA TRAGERET
I SORTILOR LA. CHIROTONIA
ATWITTER= OR. (14).
Dace nu sant mai multi, dar tre.1
archierel intro In templul, in ea-
re urmea, ase efectua tragerea sor-
tilor. i aprinclendu-se inaintea4;
cdnel DomnuluT nostru Iisus Chris-
Los tra luminkY, proestosul intro
archiereiT intruniti, punend pre si-
ne epitrachilu §i omoforti §i Inki-
nandu-se de ti%i -orl spre R6sArittij
da bine euv6ntare, Tar eetelul ran-
hitt"' fneepe elinperate cereseil §i
Sante §i dupe ecfonisul,
Ca ata este ImparAtia se can-
ts : (Bine euventata e§ti Christose
D= eul nostru, cela ce prea Inte-
leptT pre pescarT I -aT ariitatti,
=Ca In mijlbcul invelAceilor teT,
vine Mantuitorul nostru, i acum,
(Pentru rugaciunile tuturor Anti-
lor §i ale NAscetOreT de etc.,
Intre aceste sus numitul archiereti
tAmAezA sentele lane, §i pre ar-
chiereT §i se slice ectenia §i ecfa-
nisul. Dupe. aceste, §eirend archi-
ereiT pre Beaune In miiloeul Bise-
rieel) fn fata for §ede archivarul
(15), representand persona archie-
reului, care Qi intreba., incepend
dela Alt spun fie-
care pkerea sa, §i scriindu-se In
condicg, numele celor doT coale§T,
numele celui de al treilea, care se
ehotkesce a fi vrednica de chiro-
tonia archiereji, se noteA de c6,-
tre arehivara, seq. §i de tetra se-
cretarti. §i condica se duce la Me-
tropolitul §i o confirma.
(Se observe, a la ehirotonia u-
nui episeopu din loot, metropoli-
ra-N
Oee.-
a;
aEpc-
$ %at xa-
TI
'Cb
6p.ic,
'clic
Ss 'Soma
ye-.
sou
iteptiaypamilvwv.SiTCOV
(Elp.sewaa:, arc
D-cleule,
Mali-
ce
Dike.
cela dintaia,
In
p(
iy
ttilv,
kot;
www.dacoromanica.ro

r.
ONDICA SANTX
ictax6iroo contxo5, inLypirst 6 p.i-
cponoVrtic or.; 'ay polikricat TCOv iv-
Sylp.obvuov apxtepicov cotijaaa0at
Tag 4rilepouc To5 civaSsottivoo Tip
xerpetiooaav iztaxontv, Ev v? Nag)
Tilt Ccitorcealc p.vpoic6Xiwc xat pal
capcbv, xat irompor Tip isvoithvlv
inixptatv. ',Ev Si xstpoTovici. atpxte-
Piwc itapooatiCst, xat aolt-
4rticpst, &raw Sti Twat akkar;into-
ypiTerat 6.)c aop.4waw, o6p.-tiv Si
xat ixtpa(3ator..)
Et0' 06TW apoaxaXetTat 6 Orpt-
aOstc xecTO) St; TM, Nabv, xat izt-
TpartIXtov [3aXiov, 10i cpatvoAtov we-
pepaX6p.svo, 'motet. slikortycin, xat a-
vcernowaxovivou To5 TptaaTioo, ix-
Tows?. Th fiTt aoo, `6" tpikkeTat
,r6 Tporiptov. 4X13 TObq ii.CCONC&C,
Ilvs6p.aToXaptc, cpptyck
of)pavoii, xaTekkiiaa Ast 1CD-
p8c xaTecp6ntas, xai. cpwatiipac
Sites warrakovva; Tip/ Talc clyt'ac
TptiSog idav 66vap.ty, xat xoptOrtl-
Ta piav, SoaaCovev. 'A-
caoaiv TS irotlady.evoc, et',aTazat iv
act% aatc &Tam Xap.-
TraSopopolivtic Si of 'maps sou apv-
spew; repz6p.svoL rily6ouacy aim?.
E'lZ (1)1-11PHtPOPFAN 'El-11E1(0'-
110r or-To.
`0 zavripcinato; fip.thv xat aspaa-
ituivraTocAs6r/K, Itcti II Rept a?yr;,v
Esp& ainoSoc, sbxac =ph; Thy 174t:-
TOY Trotilailleyot, xat rept rlic ano-
uvrccaTiastoc TO6 gc(,); aveca400-
you aprepatseav Tijc pipso06-
alc .intaxort; (o Seva) atm:4441.e-
vot npoaxaXormat T:riv eicytoafmiv
GOO etc apxtspia Taorti; '11,31:--
1/8
tul permite celor din archiereil lo-
cului, caril voTesce a lua parte la
sorfl de alegere acelul, ,ce are sg,
primiasca episcopiaveduvitg, (care
sort() sant trasT in templul yrea
sante metropolii si nefiind fatal $i
confirms alegerea facut4. Iar la
chirotonia unuT archiereti streinit
este presents si coalege, set lip-
sind pentru oimprejurare ore-care,
se subsemnezA cu coalegetorif si
nu confirms). '(16).
Dupa aceste se kTanfg alesul jos
In templu si luand epitrachilul $i
cu felonul imbritcandu-se, d'd bi-
ne-cuventare si cetindu-se (Sante
D4eule, slice g CA a to este, dup4
care se (luta troparul : (Pre in-
Christos, charul Spiri-
tuluT, pogorindu-se dincertiinkipti
de lumint de focti ecsta,sti i-a
luminatti si T-a argtatii lumingtori,
caril at vestitti unitatea pute.,
rein s-ta Treime, si o domnie, pre
cares o mArimia cu credinta,.
facendu-se apolisul, stk in usele
s-lui altar4 Tar eel trAmisT de ar-
chiereul, purtand facliT, mergti ina-
intea luT.
LA ALEUEREA DE
EPISCOPU, A4A.
Prea Santitul §i mult respeeta.
bilul nostru sra'panti si santul &-
mai de pre longs, dinsul, faand
rugticiuni titre celti prea inaltrt,
gi pentru aseslarea celuT, ce va pri-
ori in modtl demnu archieria epis-
copiel [cutare] Veduvite, consul-
tandu-se, to Myatt pre santia to la
aeesta, maT sub slisa, [episcopie], Tar
i6voo,
4)
p.60'
To5
etv6-
fly itioTet
Oiv
v6taceiT luT
, fn
it iE
kv
Qi
www.dacoromanica.ro

174 ONDItA SANTX
crqc, 6 Si broxkiya; Tip xe?aXtv
reXeoaptonc, orma rpooOpec tiriv S6-
7voilioatirtly 1.47tov. Ehaptovii Tcp
bc3;(4zotc ),670tc rec za.19.'fiv.aw ray-
oovoc otzovoptoinrc 066.), &et T 1 v giv
avirysoas %Mow sic Tag itycorraTac
aUtoiy 4,0xac, (oc xakpec TO) 2rve6-
p.avoc xaTayi;qta, rept spi zhv &vet-
ecov, ?cal reca'apxthy Tip vetipmcc,sli-
xollac 064 e6xatote saw ixks-
explytov p.s 6cazovijoac mak, rat
19.sorpckoic 01,{001.130C/4 th a7XELpt.a-
Oil) !tot p.ttotov c;r5,co gpiov.
AE' TITOT-
AAPI'OTE,"H "AAAHE Tr/CON
'EHAPXI'AE OrTO :
0' Havaraircatoc 71.1.11.no a6aivrric
rat 6ear6rric xat otzoop.evcrk, ca-
Tptapnt PAT& tfic Xspi. cdYchv ec-
it'aq ouv6600, &accboec co 5 61)1kotri-
too 1 *6)10 tz60.4vToo xat 77ep.,Ovot)
raalc OOTTpor3Xaxeac Kopiou Ko-
piou (o A.) slalast Ts Tv&p:a v.ctt do-
vatviast. tor) IlczyceptotitoO ecrCoo
INT7P°13Al2X':ac Kopiou Kopino (o A)
npooncasitou 9V nomapcyrya (sac
evice Kbp (6 A) sic 'Chi/ 0)6YOY Thy
(6 4).
0' Si inrofitptoc s±qaptatete oti-
voc.
'Eret8i) rat 0 Oe;)c Tor) i'Agou; g-
veuoey etc Tip rapaCaY Toy nava-
7ccosavou xat olxoolievocoti Havc-
ecpxoo (o A) xat (306Xaccq rpoo°c(ix-
aac Thy eXixtarov int sq) 1.;
&PXEEPw°6v1;136014), 006 7c3;-7(1) 6-
notatt6p.evoc tcli" tepti; a6to5 poo-
Sixollat p.6.8.'broxXiccewc
Th kiccerp.cc. EqaptaT6iy- a! p.iy Tip
ovi) acp Otnto; 68oxtaanc, iravra
el, inelinand capul la kTemare, lyT
ecsprima recunoscinta sa, slicend
agar Multumescii cu cele mai a-
lese cuvinte luT D-flee, eelaT ce a
ay4ate forte inteleptesee lucrurilo
nOstre, pentru inclinatiunea, ce a
insuflatti in prea stmtele vOstre su-
flete, ce originea in spiritul
curate, ca Esa priviti] la mine ne-
vrednicul, yi supunendu-me eu-
rentuluT, me rogq de indurarea
cu rugaciunele aleg6to-
rilor met sa servesca bine yi cu iu-
birea de D-cleti sa administrezil a-
cestli lueru mare, incredintattimie.
IAR LA ARCHIEREIT TI-
TULARILOR, SEU Ar ALTET
EPARCHII, 24A
Inalt Prea Santitul nostruDomnii
gi stapanii. yi Patriarchal ecume-
cu santul &locdti de pre Pon-
eu ineuviintarea prea
Iniatatulut nostru Domnitoril
toter Ungro-Valachif
D. D. [cutare], cu sciinta, canes-
cinta yi consimtimantul halt Prea
Santitglui Ungro-ValachieT D. D.
[cutare], invite", pre Prea Santia to
D. [cutare] la tronul [cutare].tt
Jar alma mulpmesce afa :
Fiind-ea D-4eul Indurarilor
rtutita asupra Inalt Prea Santitu-
lui Patriachti [cutare] yi voTescesa
nie fnaltg, §i pre mine eel mat mice
In trepta archierieT, ecg ca yi
supunendu-me sAntet lit voint;
primescil cu supunere porunca.
Multemind I luT D-sletl eel ce a
bine voitti aya, apol halt Sele
sanctitati gi tuturor coloralalti ar-
'A.P.X1EPEI-1
x4 p.s`
X1p.an,
1
§T-ail
luT D-0.e5
git dinsul,
gi o-
citrmuitorii a1
eti,
stp
Wet,
Ell
nia,
www.dacoromanica.ro

CQNDICA SANTA
trl -a6cot5 ,Illvait6crict, %at riat
co% Xot2rorc irept a6c6v Cipxcepeiiat,
xiptca; irpbc co5tocc zaa.op.oXortiiv
o6 Tag- coxobaac, fccp typii/ocacti)
xxt e6as'Oearactp a60.-ivvg (o
A) %al cif) ravceporcicy asalrocri; p.00
%at p..ricpozoVvil Espozpereacicy
zota-q; 06TypopXaxia; (o A). @r-
&&sv iiatcocip.ac a6co% acepitoatv,
%at p.axpow.ipsoatv vet& 10.aric
-86aatp.ovCac, e67v6)p.ova ip.aocbv xat
stariN ,Oepciicovta papixon acs iou.
Tt- 67roi% ,D0o1 tapa
agT1 Tip flor.p.ev4cpm, ievaLcat xet-.
porov Ca ZaTde T614 Tinny, d
p.ivizCIXOTC0c Errl cormac 6 xetpo-
couTiastc, auvoae5ezat, capi cob aX-
Xou auvezcax.ozoo p.avauo?opt'ov, zat
ti;; ktaxonlic airroo alp.eCov xa-
TiVOV EV xepat, grapiacacat ivUnrcov
TOP, iiyEt1.6Y0c S J.SVO a6s;)v xat
6xaptactiw, ytvop.ivii;
Yli*ouc pao?poctovric nap& co) Ilya-
p.dvoc, i?oaciCecat ixerhev a6*ev-
um) 6x1p.acc, iv slaepxop.evoc
[tete% zo,) 0 I a6a.evuxo5
roptc tot) aovettax6iroo, npb-
'repast= IJ EXPC co5 taioo zarak6-
p.acoc. Et as ,c6xoL cE.couXeepto; ap -j
irap6natat ivonctov t u ii-
yep.ovoc )(topic tcvoc OTOXilc T1O-
Ta auvtipalo; e-6!ip.evoc xat e6Tvw-
p.ov6iv, iv a& T(P cpcXoppoa5vric
%at pip, aoveaptiCet p.sc)( TOti 1171Tp0-
roXhoo %at TCOV Xourciiv Ccpx6vccov,
O'v aim:ITO:pet V &auto.) ot-
&no ccvac aporepirric. Et a&
coXOL 'CCU' Y otzeicov cos a6aivcoo, zpo-
ripmecat, xat a60ewroup 6xtLact..
,
175
ehierei. de pre longs densul, pre
hinge aceste proaducu muliemi-
rile mele cele mat ingrijite prea
inaltatului §i prea plosului nostru,
Domnitore (cutare) §i prea stini-
tului meu stepenti metropolitul
eel prea venerabil leutare]. Rogu
dela Dile; ca se, li dea tesie §t
slile indelungate cu tete ferici-
rea. constituindu-me pentru tote
vieta in sluga, credinciesa.
In dliva urmatore, see aka cli, in
care i se va pares kiriarchuluT, se
face chirotonia dupre tormularu
Lrenduialej; in urmarea eerie (le-
a chirotonisitul este episcopa lo-
cale, se insotesee de altii episcopti,
imbracatti find cu mantia
nend in maul semnul -episcopioi
sale, se presintit inaintea Domni-
torului, ma sigurandu-lu pre dinsul
§i multemind, Tar dupa ce se fa-
ce felicitarea obicmuita din pastes
Domnitorului, plea de acolo cu
tresura domnesee, in carea intrand
cu secretarul al doilea al Domni-
torului §i fore de alto episeopti, se
ecscorteza, pane la gazda sa. far
(lea, este archiereil titularti, se
presinte, inaintea Domnitorului fo-
re de vre o podobe, dead acele§i
ebicinulte asigureri §i multemind,
Tar in timpul feliciterei [alesul] §E-
de dupe, metropolitul §i ceilalt bo-
cu care [ metropolitul] se in-
terce la case lui, fore de we o acs-
corte. Jar deca, va fi din cei apro-
pieti de domnitorul, se ecscorteza,
in tresure donesce.
NOTE:
(14) Ronduiala, ceni presintil, este scrise pre feia a doa a condicel,
ocupend-o tete. Acesta este renduiala cea veke, care uu s'a scrisU la
indOv
lied'
To
Triic op-
(1)
XoToOIT.Too,
liXXou
kopek,
'lc
tts0.' etc
§i
ti-
§i
ipealtio, t
at
Mip.e,
qt
ler;
www.dacoromanica.ro

eONDICA SANTA
1668, data infiintarei acestel condice, ci maT tarziti ; pOte imediat dn-
pa Metropolitul Antim (1716) §i pre timpul MetropolituluT Teofan, and
nu numai Tera,, dar §i Metropolia Ungro-Valachiel se grecizase.
(15) In cancelariile, organisate dupre nsurile veld bisericesci, fun-
cliunea archivaruluT, sad chartofilacsuluT, este de mai mare valere, de
cat a secretarulut Secretaril formulad fh vekime actele recente, Tar at
phivariT conservatt actele patriarchale, tntre care §i Co3Ldica santg,,
De aceia i in presenta randuiala se dd mai mare preferinig archiva-
ruluT, Tar Secretarul fi indeplinesce locul numai in absenld.
(16) Eca o neregularitatea canonicd, introdusd de sigur dupd Me-
tropolitul Stefan (1649 1669), infiintatorul Condicei sante §i care,
cum vomd vedea mai jos, n'aiticutd inicl o chirotonie de archiereT,
streini de eparchiile Teret Cum ? Metropolitul TereT confirmd alege-
rea un4 Episcopti, Tar la alegere a unut streind el numai coalege 1..
Tote actele unellparchil suntd cle domeniul administratiuneT metropo-
Thane. Cand s'a scrIsd in (Condica sang, acesta rOnduiald, Grecil
trebue sa fi fostd stapani pre Metropolia Ungro- Valachiel.
[17] Inca o neregularitatea canonicg. Patriarchul dispune, Tar Metro-
politul Terei este numai consultatil. Deed, ArchiereiititularT emit stre-
ini de VIII gi cu titluri, atitratOre de patriarehie, atunci pentru ee
ft chirotonisia in alts, Eparchie gi fT mantinea aid ?.... Eras trebui-
tortirsekvede, pentru alte afacerT, ca eucerirea Metropoliel §i apoi kiar
a domnieT.
RIOtt,i;Ka ripitcqmfrirt iiTHireortoAiH /1 67-riPpo
Crkg+ZKS;i 4113pri'Mrt 111111Tre0110AHTV
AVii Ky'r GTE( ,% i Ci CKpTE I-1TE
4eextuetH KApIH CE 41- NON Mar Ra ARt
1310,6 (7 J76-1663).
NOTE:
18. Acesta not este serial pre feria a 3-a a condicei kiar la infiln-
larea el.
19. Serisorea noteT este imitaf a tiparulul §i de aceia o dame cu
tertia, ca ceia ce se apropie mai mult, pazindu-Be tote particaritatile.
Arehim. Ghenadie Eaten.
+
ISItAKif
IlETO
`II
EViipmi
www.dacoromanica.ro

Misteriul Eucharistiei.
(Urmare, vecti Nr. 2, anal VIII-lea, p. 81,).
b) Raportul acestei jertve catre jertva de cruce
Isi proprietatile a.
I). Jertva adusa lug( D-qeti in misteriul Eucharis-
tier, duple" esenta sa, este in. totul una §i aceia0 eu
jertva de cruce. C'acT gi acum sa aduce pe jertvelni-
cul Bisericei acela0 Midu al luY D-zet.i, care s'a a-
dust pentru p6catele lumei,-acelaqi prea curatti corpti,
care a suferitu pe cruce, acela§T prea curatti sange,
care s'a versatti atuncea. i acum acelaqi. vecinicti
Arhierell, care a s'aver§itt qi jertva adusa pe cruce,
s6ver§e§te nevazutti aceasta misteriasA aducere de
jertvg,. Precum atund, aqa §i acum, 4nul qi acela0
este qi cel ce aduce, oi celce se aduce (1), §i jertva §i
Archiereul -(2), unul §i acela0 este RescumparAtorul
lumeY Christos. Primal nostru preotu, slice S-tul
Joan Chrisostom, a adusti jertva, care ne curapi pre
(1) Cuvintele din ruggciunea ce A cetesce de preotii In timpul ctut-
tiirei heruvimice, V. asemen. Ambros. de benedic. Patriarch. C.
IX; in Ps. XXVIII n. 25; August. De civ. Dei.X, 20 : et Sacerdotos
estt ipse offerens, ipse et oblatio, cujus rei sacramentum quotidianum
esse voluit ecclesim sacrifficium.
[2] Pentrn ca cel ce se numerii in clerit ... sit fie demni de jertva
giladitrt a M-lur D-4eU, care este §i jertva §i Archiereti" . . . (Sind.
Trul. can. a cfr. Chriaostom, in prod. jud. hamil. 1, n. 6; In 2 Ti-
moth. Homil. 11. n. 4.
www.dacoromanica.ro

178 MISTEklU EUCHARISTIA
noT; aceia4T jertva care a fostti adusa atuncea,o adu-
,
cem qi noT acum ; ea este nesferOta. Aceasta se face in
amintirea celia ce s'a facutil atuncea : Aceasta se fa-
cep, a c).i.q Mitntuilorul intru amintirea mea. Nu altri,
jertva, ci aceia0, pe care a adus'o atuncea primul pre-
otti, o aducem noT tot-dd-una, sari mai mult saver§im
amintirea a c eleT j ertve" (1). Asemenea a invetatil S-tul
Grigorie NisuisfericitulTheodorit §i altiI (2).
Dar dupe forma 0 inprejufarile jertvel aduse, jert-
va eucharistica se deosebeqce de jertva de truce.
Pre -eruce Domnul Is. 's'a adusb vedutd, prea cu-
ratul sell corpb. §i prea curatul sell sange jertva" luT
D-ceb. : In Eucharistic El le aduce sub chipul pAneT
qi al vinulut Acolo El insu§T ne mijlocitil, ca prim
preotii, a saverqitil aducerea de jertva r6scumpArd-
tore : aid, de qi nevadutti o s6verseqee de asemenea
El, insg, vAzutll prin mijloeirea phstorilor Biserieet
Acolo jertva era adusg prin reala junghiere a Mein-
lut era jertva de seinge,-cheY Domnul Is. in adeviir
a suferitil, s'a versatil sAngele si a gustatti marte en
corpul : acum, eand. El, este inviatu din, more nu anal
More; ca Mdrtea nu nua are putere asupra 11A (Rom.
VI 9), acum jertva se aduce in Eucharistic prin mis-
teriosa tranformare sail prefacere de atea S-tul Spi-
ritb, a peneT qi a vinulul, in corpul qi sengele luT Chris-
[1] In Hebr. Homil. XVII. n. 3.
[2] Grig. Nisu. De resur. Christi orat. 1; Theodorit in Rehr. VIII,
n. 5; box &XXII/ nyi ,auat!ccy irpocrpipop,o, Eakec 1; va.dc gzeCviic xat
piou T.0 p.vrIrtiv gzcTeXofili.sy ..; August. Epist. XCVIII. ad Bo-
nif. n. 9: nonne semel immolatus est Christus in semotipso, et tamen
in sacramento nen solum per omnes Paschal solemnitates, sed omni
die populis immolator, net utique mentitur qui interrogatus cum res.
ponderit immolari,
www.dacoromanica.ro

MN/ MM. tUCHARISTIEf 119
tos (Luc. XXII, 19,20), farA suferinth, farh Varsarea
sangeld, larh morte, i pentru aceia se numeqte jer-
tva fard, de singe qi jarti- patimtt, deqi se aduce in
amintirea suferintelor divinuluY Miel. Prin jertva cea
de cruce s'a s6verqitA rascumphrarea intreger omenirY
qi s'a satisfacutd dreptatea diving, pentru p6catele
lumeY intregY : iar jertva farh de singe milostiveqce
pre D-cled numaY pentru p6catele acelor 6menT, pen-
tru ale catora se aduce, qi care '0 apropriazh fructele
jertveY de la Golgota, find capabilI d'a le primi §i
a §i le apropria. In fine jertva de cruce este adush
pentruneamulti omenescil numal o dath la Golgota :
iar aducerea de jertva cea farh, de singe, de la insti-
tuirea --e1, s'a severqitti, se sh'var§ece, §i se va s6-
yell pentru mantuirea oamenilor panh, la a doua ve-
nire a D -luY (I-ia Cor. XI, 25,26), in toate phrtile
lumiY, pe nenumarate altare. In genere, coraparhnd
jertva de cruce cu jertva cea lath' de singe, putem
a ne exprima, ca cea d'intei serve§ce oare-cum ca
de geminth sati rad6cing, iar cea din urma de lem-
mnul sau orborele care a crescutti din aceasta se-
minth qiin totulse sprijine said se inthre0e pe acksth
rhdheina , se nutreqce din, ea cu sucurile cele datht6-
re de viach, qi ast-fel rhsar fructele mantuitoare ale
vietei,aqa ca ambele j ertve qi sunt ne4espartite intre
sine, qi compun propriti aceia0 jertvh, qi in acela0
timpt se deosebesciii-ntre sine.
Acesta este unulti qi acela§iti arbore charict al
vieteY, plantatti de D -ze pe Golgota, dar care umple
cu misterioasele sale ramurY tooth Biserica lust D-cleti
qi nutresce cu fructele sale cele mantuitoare, pc eel
ce cauth viata de vecY.
www.dacoromanica.ro

180 MIST OWL EUCHARISTItI
II. Fiind dupe esenta sa, adeverata jertva (a-
dusk) lui D-zeti, putt S-ta Eucharistie, dupre pro-
prietatile sale, este nu mime jertva de laudd, qi de
multemire, ci i milostivitoare, adusa pentru totr
cei vii eel mortY (Epist. patr de rashrit despre cre-
dinta Orth. art. 17).
Ea este jertva de laudd, §i de multamire. Aceste
proprietati ale j ertvei cei fdra de sange insu0 Man-
tuitorul ldmurit le-a ardtatti la ilistitutuirea ei, 'eland,
luandt paine, maTauteid a data luadd i multemire,
Tar dupe aceea frangendil a (latu discipuli for sei
qicandri : Acesta este corpulmea...(Luc.X XtI, 19 i 201
I Cor. XI, 23 qi 24). Tot a§a §i pane astaciin Biserica
Orthodoxa, ierurghisitoriT jertveY eel fard, de sange,
dupe rinduiala liturghia S -luI §i M-lui Va§ilie §i
a S-luT Joan Chrisostom, ivainte de santirea da-
rurilor pe jertveluicti (S-ta mash), amiutindh., in ru-
gaciunea ce o cetesc in aind, despre marele lu-
crari ale lui precum : crearea omulul din ni-
mic, marea lui ingrijire despre el dupe cadetet qi
economia mantuireT Jui priii Is. Chr., glorified,
niuitemesc lui D-filet Tatalui, FiuluT set del unul
ndscut mantuitoruluT lumeT §i Pre santuluT Spirit (I).
De aseminea §i totT cregtiniT ce se aft, in Biserica
(templu), cand se aduce pe santa -masa jertva cca
farce pe sange, 10 inalta vocea cdtrd, El dicend-ti : Pre
,tine te laudam, pre tine bine te cuvgntam, Tie
Doinne . Cu asemenea laude i multe-
mirT s'a sever§itti aducerea jerfveY eel fore de sange
tot-de-mb,-chiar din dilele S-lor ApostolT, 'lyre
[1] Vecli aceste in lituizhiele amintite.
mulleminl
si
D-Teti,
si
1/1
www.dacoromanica.ro

MXSTERIU EUCHARISTIET 181
cum probeza cele maT vechT liturgbiT a S-luT Apos-
tol Iacov §i aceea ce se afla in Constitutiunele apo-
stolice (1), §i atesta. $-tul Martin Listin : ,,Dupa ter-
minarea rugaciunilor, dice El, noT facem maul altuia
serutare fratesca, In urma se aduce proiestosuluT pa-
nea qi pacharul cu vinu amestecatt cu apit : Primin-
acestea, el inalta in numele FiuluT §i al S-ltif
Spirit laude i glorie ParinteluT tuturor, ai cu deose-
hire iT aduce luT multemire, pentru ca ne-a invredui-
cit de acestea (daruri). Cand el sfarqere rugaciu-
nele §i multemirele, tot poporul de fate dice : A-
min (2).
Eucharistia este tot-o-data jertva milostivitore
pentru ceT vii i pentru ceT morti. Cad ea precum
am vedutti, dupe esenta, este cu totul,identica qi ne-
despartita de jertva de cruce; iar jertva de cruce,
{Ore nicT o indoiala, este adusa spre a rnikstivi pre
pentru pecatele tuturor omenilor. Pe langa
acestea, acesta proprietate a jertveT ceT fore de skip
a aratat'o cu claritate insuqi Mantuitorul la institui-
rea Predandt discipulilor corpul set, El aflame
le-a Mist : care se frdnge pentru §i predandu-le
sangele set, a adaus: care pentru von .yi pentru
se varsti spre iertarea pecatelor. Pentru acesta deli,
inceputul cre§tinatateT jertva cea fore de sange este
adusa de Biserica pentru mantuirea tuturor viilor Si
a mortilor. Acesta se vede din ordinea §i cuprinde-
rea tuturor liturgliiilor, incependt cu a S-lui la-
cov (3), in care nu arareorT jertva acesta se mime-
[1] P. P. Gr.-Latin. T. II. p. 12; Coast. Apost. VIII c. 12.
[2] Apolog. 1, n. 85; Xptirr. m 1825. XVII. 98. con&
Dialog. cum Tryph. n. 4; Chrisostom iu 1 Corinth. homil. XXIV.
(3] Aid dupe santirca S-lor darurT, ierurghisitorul so 1.60 ,,Ru-
D-let
e.
von,
Biaah.
sz
map
www.dacoromanica.ro

182 MISTERIUL EUCHARISTe
see Foi directd jertva indurArei, FA aducere de jertva
milostivitore (1).
De asemenea se vede din inArturiile dascalilor
cre§tini antics, d. es : a) La Tertulian, care vorbesce
despre aducerea eY (jertve1) pentru ceY viY (2) §i pen-;
tru ceY mortY (3); b) La S-tul Ciprian care amintesce
despre aducerea el' pentru eel mottT (4); c) La S-tul
Ciril Ierusalimnenul, care, pe Tanga c6,16murit o nu-
mesce jertva railostivitore (5), mArturisesce noi a-
ducem pre Christos,' eel junghiat pentru greqalele
n6stre, milostivindil sad imbPanzindti pentru el
(morti) i pentru noT pre iubitorul de 6menY D-zeV
(6); d) La S-tul Ioan Chrisostom, uncle Intre altele
cetim : nu inzadar facem, not amintire despre Apo-
sati inaintea D-zeescelor misteriT §i, apropiindune,
rug6m pentru, eT Mielul pus tnainte, care a fadicatd
p6catul lumiY, ci pentru ca de aci s'a alba Ore-
care 'mangttere ; nu inzedar eel ce sta, inaintea jert-
gAmu-ne Tie D6mne, ca, acesta Infrico§atA §i fArX de singe jertva,
A nu fie dupe flire"-de-legile n6stre, nid sit ni se resplatescg none
dupre gre§alele nestre 3 ci dupre tn.durarea marea pi ne exprima-
bila to dragoste Wall &nen; cur* fore"-de-legile n6stre, ale ser-
vilor le, celor ce ne proa0ernem inaintea Tau (ap. Renaudot,
Lit. orient. t. II, p. 51).
[1] Hostia placationis, sacrificium placationis [Asseman cod. Lit.
eccles. univ. t. IV, praef. 26].
[2] Ad. uxor, 11, 8; Ad. scapul. O. XI.
[3] Oblationes pro defunctis, pronataliis, annua die facimus" [De
coron. milit., c. III. cfr. de monogam, c. IX].
[4j Non est, quod pro dormitione ejus [unit 6re-care Victor care
cu indrasnelit a corupt' canonele Bisericel] apud vos fiat oblatio)
and deprecatio aliqua nomine ejus in ecclesio. frequentetur [Epist.
LXVI].
[5] euoia, Toii iXiov.ou, Catech. v. u. 8. pag. 1462.
[6] Rid, x4, 10,
%..................
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEY 183
vehalculd pe care se sevarsesc infricosatele Caine,
se r6gh pentru tots ceT adormiti Intru Christos lei
pentru ceX ce sevirsesc amintirea lor. Dach nu s'ar fi
fh cut amintire pentru eT din vechime, din timpurile
apostolice ; apoT nicT s'ar fi vorbit despre acesta. Ser-
viciul nostru nu este o perdere de timpti, sh nu
fie ! ci se seversesce dupe instituirea spirituluT .
sh nu ne ingreuepa a ajuta pe ceT reposati
si a ne ruga pentru densiT ; chcT sta inainte jertva
curatitore pentru t6th lumea. Pentru acesta cu in-
drhsn61.4 ne rughm noT atund pentru idth lumea
pronuntetm numele celor reposatT impreunh cu a mar-
tirilor, a mArturisitorilor si a preotiloru (1).
La acestea trebue a face urmatdrele doue obsei-
vhrT :
1) Dach Biserica orthodox h, aducend jertva cea
fare de sange amintesce, si inch inainte de toil, 9i
despre SAntiT haT D-Gleti, glorificatT, stramosi, pro-
fetT, apostoh, martirT, nahrturisitorr, si chiar despre
pre-binecuv6ntata Nescht6re-de-D-cleA apoT a-
mintesce ell scopti ca sh face pre D-cleil Induratti
calla eT, ci pentru ea prin rughciunele Iii mijlocirele
for sh dea putere rughciunilor ce se fac pentru ceT vii
i'naintea Pentru acesta ierurghisitorul ter-
nainand amintirea despre SfilatT adauge : si prin ru-
ghciunele for cerceteihne pre noT D-4eule, §i pome-
nesce pre totY ceT adormiti in speranta inviereT vieteT
[1] In 1. Corinth. Homil. XLI, n. 5. In alt loc S-tul Chrisostom7
obiceiul de a poineni pe reposat la aducerea jertvei cei five de
sange, clar se numesce legiuire apostolicti: Ointsovn, stow ivotkoas-
stal fad TCo"y Azocz6kaw7 tb 67;67 Tby cppombv p.00T1pLoy 100.-0
trivsail.at vino azzAa6vrwv Tawny amok zoki) xip8o; Tr.v6p.svov wo)s-
AV Tip io'tlastotv fin Philipp. horn. III. t. XI. 217, El.
§i
lul
qu
www.dacoromanica.ro

184 NLISTERIUL EUCHARISTI'
sw
de yea" (1). i S-tul Ciril Ierusalimlenul dice a-
mintim, i inch inainte de adormig, maT inteffl pre
Patriarchy, profetY, apostolY qi martirT, pentru ca prin
rugAciunele qi solirele for sA primesca rugA-
ciunele mistre (2).
2) Find-ca jertva cea fttrA de sttnge are putere de
a milostivi qi induplica pre D-4).ed cAtra noT,apoT,
firesce, ea are putere de ani mijloci la, D-cieti qi di-
ferite bunud, §i prin urtnare, fiil dtt milostivit6re, este
tot-o-datA (§i jertva) de cerere §i. solire. Pentru a-
ceia S-ta Biserich, severqindu aducereaj ertveT eel FAA,
de Sange, nu numal r6gA pre D-zeu pentrulasarea
pacatelor qi mantuirea celor vil i acelor m641, ci qi
solicit& la El diferite darud spirituale qi corparale
bine-facet6re pentru omu in viata. ,03oupAterminarea
serviciulul j ertvel Spirituale IAA de singe, EctestA
S' tut Ciril Ierusalimnenul, nod( la aceaqi jertvA thi-
lostivitore, mem pre D-cled pentru pacea generala
a Bisericei, pentru buns stare a lumel, pentru im-
perati, osta,0 qi companionil lor, pentru eel ce se aflA
in neputintA, pentru cei ce se ostinese, k3i in genere
pentru totl eel ce au nevoe de ajutor; nod tot's ne
rugam i aducem acesta jertva" ( ). SA scid dease-
minea ca S-ta Biserica in felurite inprejurad, cothune
sett particulare, unesce cu ierurghia j ertvel eel far&
desange qi osebite rugaciunl d. es. in timpti de secitA,
de bole, de venirea altor nemud
Silvegtru B. Pitetiteim.
[1] Vecli In liturghiele S-lor Ioan Chrisostom. i Vasilie cel
mare.
[2] Invet. mystagog. v. n. 9. pag. 462. Asemenea se exprima
§i Fer. Augustin: Ut orent ipsi pro nobis... [In Iohan. Tract.
LXXXIV, n. 1].
Invet, mystag. v. n. 8. pag. 642
DA.ett
[3]
www.dacoromanica.ro

Petru Movila
(Biografia)
(Fine. Vet)! No. 2 an. VIII.)
VIII.
Activitatea literary a Metropolitulul Petru
si in special istoria MArturisirel ortodocse. Nu
stuata multe operele lni Petru Movilit dintre anii 1633-1647,
datele activitittei pastorale ale Prelatului de Kiev. Activitatea
pastorale i luptele lui cu uniatif pentru desvoltarea Bisericei
ortodocse din Regatul polonti i-aii rapiti1 tots timpul mate-
Haiti pentru ocuparea cu sciinta §i de aceia In acesttt ca-
pital vomit mgrgini cuventul nostru, la tree opere ale lul
Petru- Movlla, de o valare chotaritare §i vomit ihcepe studiile
nostre cu ,Marturisirea ortodocsa,.
Numirea cdrtet. Marturisirea ortodocsii, ac6sta carte sim-
bolica, carea dela 1642 servesce ca manualti,pentru ere-
dinta ortodocsa i tot-o-datii represinta §i trgsura de distincti-
une a confesiunel ortodocse de celelalte confesiuni, a avuta
doe numiri. Petru autorul cartel a titulago (Catichi-
zis,, Tar Sinodul de Ia§i i-a skimbatii numele in gMarturisire
ortodocsa,.. Pentru a ni forma o ideie deserver§itg, in privinta
numirilor aceste presentiima aici probele istorice,
relative la acestii cestiune.
La 1640 Iunie 24, Metropolitul Petru Movilg, avea lueratg,
eMarturisirea ortodocA, §i a convocatti pentru cliva de 8 Sep-
temvrie acela§i anti Sinodul sea metrapolitand, in care mem-
brir as desbritutu 9i chotiiritti asui)ra mar multor ces-
tiuni disciplinare din Biserica din Kiev §i intre care cea mat
principals a testa cercetarea eMarturisirei ortodocse,. Nor
vomit desfa§ura mar jos actele acestia Sineda, aiei dimtt nu-
Mo-
Movilr,
jcarti,
vild
Sinodului
www.dacoromanica.ro

186 PETRU MOVILX
mai o parte din cuventul de deskidere ai sedintelor Sinodu-
hg, incepute im cpua de-9 Septemvrie 1640 si de unde se
vede numirea cartel n6stre din ceatiune. Pkintele Isaia Tro-
fimovid Cozlovski, egumentul mOnAstiref Nicolscaia si im-
puternicitul Metropolitului Petru NfovilA, -tine discursul de
deskidere at sedintelor Sinodulul, cand se ecsprima : 'San-
te, alesule si purtatorule de D-deft Sinode ! In Biserica nos-
tra ruse se intrebuintaza cartile slavone, pre care putint
preuii rusT le intelegU; acesta veclend'o contraril si ereticil
at tiparitt cartT in limba poloneza, usore la intelesU, dar
le-au presentatt, ca pre nisce dal ortodocse, desi in dinse-
le se aflail b multime de anidgiri eretice0. Cine a capatatu
nisce asemenea cartl si le-a cetitu, a inceputi a crede du-
pre dinsele .si a facutt si pre altiY sa cre46, in urmarea aces,
tei imprejurarl multi au .4c,lutu din credinta nOstra In
diferite eresurl si acum persecute, siluescu siturbura Biserica.
131 Buy 9TOPO 0. MIITPOIIOMITI,
sang yetwHorn, ee LT upllseeTs £1
nepHoHaqa2bHoltupaHort, Huffma-
n:, it a THX113110) CI 13enllint0l0 (..*
TOPOZHOCTiI0 II TIgal510.1IIIHLIMI 53-
catyosanion neptosubncrb una-
sit, ii vrannoToro-liaTuxaslica
BI/OCIITI II imoraerr, trpext, Bum,
upeoesulelismff Co6opi ! (a).
((In vederea acestora P. Metro
politul, dorind ca sh, o liniscesett §i
A, o readuce- Ia keptatea prImitivl,
a scrisil unit CatechisU cu mare b&-
gare desema, §i cu urmarirea parti-
cularil, a scrierilor biserieesci§i ar-
ticulele aceste Catechirel le intro-
duce §i le presintA inaimtea vostra
membriilor, prea Siinte Sinoclii.
Acestt catechist, presentatii de citirt6 Petru MoviiI la Si-
nodul de Ia0, despre amitrunimele caruia mai jos, capita, tit-
lul de 'Marturisire ortodocsa a credinteL.Insusi Meletie Si-
rigul, unul din representanfi Patriarcbid de Constantinupoltt
si celti. maT valorosti, care a si eorectatti acestd catechist in
basa imputernicirei sinodale, skimba numirea crocei din ca-
techisii in Marturisire ortodocsit Ac6sta se vede din titlul
caaiei, publicat& pentru prima data la/Amsterdam 1662, in
(a). MCT pyres. *pan. Manapia T. XI, pig. 683.
www.dacoromanica.ro

PETRU movia 187
originalul latind i traduqiunea gr6c6, filcutil, as art6 Pa-
naiot, translatorul Sultanului, unde ease tituldza f Confessio
ortodocsaO`p.968oN Ov.oXoyix-----Marturisirea ortodocsa,.
Patriarchul de Constantinupold, Paisie, seriincld PatriarchuluT
de MoScva Nicon. la 1655 o epistold, sinodalii, se ecsprimg, :
'c Pentru ca sa. scimd, care sn.tt veritatile necesare e-
sentiale, la no! in Sinodu s'a cercetatu o carte pentru tot!,
Meirturisirea ortodocsa a credinteT sinodale Si a Bisericei
apostolice de Resaritt,in carea se cuprindii tote articulele
credintel nOstre cel veki. Si pre acdsta carte a confirmat'o §i
a subsemnat'o tot,T archiereiT §i clericiT laturelor nostre,
impreund cu preqedintele (a) de- atunci a Sinodulul, de fe-
ricita amintire D. Partenie cell batrint, de asemenea au
subsemnat'o si ad confirmat'o §i, ceialalt,T treT patriarch!. Si
(lea voT doriti ca sa o aveti, qi vol trebue sa. o avetl, ca sd
fimd t6te cincT patriarchiile In aceia0 unitate de ideT, atuncl
nol ye yomt tramite o copie a acesteT cart!, (b). Apo! insuiT
Patriarchul Dositel in biografia luT Meletie Sirigul, care se
prtstrez6, in manuscriptul din biblioteca sinodalit a Moscvei,
se ecsprimg, :
UpAsOLA4aHJE rnaro mot Ili- iNumita msrturisire ortodocsg,
nost,s,.tilE) EIRE sonstosa ego rot- pre carea a scrisio penfru acesta
lIrrph) tin atnpian Rugil gi, Petro. al KievuluT7 tot pre
noatinettiemz tatp,ro as riALia H acesta el a corectat'o din ordinal
HoAa". (c) Sinodulal din INA.
penal scum sdrta Marturisirei ortodocse din pun-
ctul de privire al uumirilor eT, §i constatandt, cg, ac¢stA carte s'a
numitd de Metropolitul Petru Movilii, 'Catechist, Tar de Si-
nodul d.e Ia§T eMarturisire ortodocsa, sa ne cercamii a re-
solva aid nedukaerirea, ce s'ar putea nasce in mintea fie-cgruT
omil pentru o asemenea skimbare. Ciauza unuT asemenea feno-
a). Aid trebue ea intelegemd name"' pregedentia de °awe ; citcl )a Sinodul de
Iaffi Patriarchal Partenie a foet4 repreeentattl prin delegact Deepre adeta mai jos.
(b). Mout. Lau. apxna.Mum nuomrp. glum. gbaa rpeq. leg. XXIII, No. 15,19.
Mypas. Nom. Pocein as BOCTOIL II, 268,276.
(e) C6ops. Noes. eintoA. 6u6aio.r. sub. lit. A. No. 1.
tri Mamie
V6lendit
si
www.dacoromanica.ro

188 PETRO movtr.,A.
menit nu o putemil glsi in nepotrivirea terminuluf de Ka-
Tiancru.; en cuprinsul ctirteT, precum qi nici in -potrivirea ter-
minului de confessio 61.1.00-ria------mitrturisire. Pre longii,
aceste, terminul de catechist-1 are o vekime mult mar mare in
istoria terminologiel teologice, de cat OtkoXoyia, care este
numal o traductiune a terminului teologict, confessio, intro-
dust in terminologia teologicri, mar ales de Luter (1517)
Dupre opiniunea nostril, causa este cu totul istoria, §i pro-
vocatil, de necesitiltile timpurilor prime jumetati a secululuT
al XVII-lea.
Mud Protestanth 0-att indreptatit privirile de convertitorl
asupra ortodoc0lor, prima carte, Cu. care eT all oferitti servi-
ciile for Ortodocsilor i le-att commicatit doctrinele propriT,
a fost tConfesiunea de Resaritil a Bisericel ortodocse,, pu-
blicatri, la Geneva in anu11629 sub pseudonimul Ciril Luca-
ris, Batriarchul de- ConstantinupoIti.. (a) Acestii, carte in lim-
ba Latina s'a vequtil §i in Constantinupolti, la anul 1632 Tar la
1633 s'a tradusti in Grecesce §i s'a tipitritti tot la Geneva.
0 carte, publicattl, in doe limbY qi Ina, in doe editiunT in timptt
numai de patru anY, trebue sit fi ajunsti la opopularitate for-
te mare intre ortodoc§i, dar de sigut, nu fore particularita-
tea, edit putinti pentru earturarii mar mArginiti, ca Confe-
siune insenmezI catechise protestantit.A.c6strt anume pardon-
laritate credemil nor, a deskistl okil protestantilor din Bra-
§ov Alba-Iulia, ca confesiunile protestante, traduse in lim-
ba_rornan6scti,, le- tituleze catechismurl (b). pe altI parte,
si Parintii Sinodulul de Tali, veclendit, ca terminul de cofesiune
se vulgarizase intre ortodoc§i §i tot-o-datii, voindit, ca indirect
sa respuncle qi propagandelor papale, care inculpate pre Orto-
[a]. Relatiunile protestantilor cu ortodoelii s'ad inceputii melt cu patriarchul de
Constantinupold Ioasaf 1559. [Le Quien. Oriens christianus. 1750. Patis pag. 326.]
dr acesta este data, And protestantii, perdondil speranta de a convinge pre capii
ortbdocsiei in apostolicitatea doctrinelor lot, se adresazt cdtr6 lumea ortodoesi cu
catechismuit wide numal titlul era ortodocsil qi inlocuescil tot- o -datii qi numirea
veke Catechisti cu
(b1 Catechismul luteranii, publicatd in limbs xominti la 1560 se : ,,In-
trebare cregtin6scii" [Cuvinte din biitrini B. P. Hajded. 91-107 Tar cell calvinescd
din Alba lulls are titlul : Catichismus" lb.'724-7271.
si
sit
Miirturisire.
tituleza
www.dacoromanica.ro

tEtRu gtovitA ins
docsi, ca nu ati o doctrine proprie, precum celor protes-
tante, care pretinddii, ca doctrina for este identica cu..a, or-
todocsilor, skimbrt terminul de Catechist al opereT ire mitrtu-
risire si spre distinctiunea celor protestante Sinodul dispune,
ca Mitrturisirea ortodocse de Iasi sii p6rte la inceputul car-
et confirmarea din 1643 Mai 11, a Patriarchilor, Partenie al
Constantinupolei, Ioanikie al Alecsandriei, Macarie al Antio-
-ehiei, Paisie al Ierusalemului si infine o scrisore intr6ga a
Patriarchului de Jerusalem Nectarie din 1642. in cttt jude-
cftnd dupre nume, Petru Movild a lucratI unit catechismii,
conform terminologies vecki a BisericeT ortodocse, Tar Sino-
dul de Iasi a dotatit Biserica orthodocsd cu o Mdrturisire. (a)
Imprejuretrile istorice ale Marturisire ortodocse stntit
demne de tail, atentiunea nostra, cand voimil a cundsce isto-
Ticul unei, carp', carea cu sine a fticutti epoclat in istoria cul-
tures ortodocse, si carea a ficsatt in mode simbolict. doctri-
na Bisericel ortodocse fade cu eresiile vekl, si cu devittrile
papalilor si ale protestantilor. Si mar intitit sit urmi-trimtiim-
yrejuriirile istorice, care in mode indirectit air motivate lu-
crarea Marturisire ortodocse.
NOT am v6;lutit mar sus, ca intTe popOrele ortodocse ale
primer jumittitti a seculului al XVII-lea Romftnii intruniati
conditiunile cele mar avantajdse pentru cultur4, si dupre di-
rectiunea timpurilor cea ortodocse. Si in sprecial Moldove-
niT, in prima jumetate a secolului al XVII-lea prin pusitiunea
for geografica si mar ales prin geniul domnitorului lor, Va-
silie Lupul, intrecdit pre toct -fratii for de unit stinge si de o
confesiune dar lei Vasilie Lupul iT lipsia geniul
care sit-lt prov6ce la acte marl si mai mult, care se i le pea -
lizeze si tout ce el flicuse pentru Moldova avea menirea
in viitort. Acelit genie al sciintei, de care avea nevoie Va-
silie Lupul, trrtia, dupre cum o scimitt in mijlocul poporu-
lui rust dar in curendii it vom vedea pre amttndoi intal-
nindu-se in acelasi scope si, conform legei. universale a
faptelor, supunandu-se circumstitrilor istorice, §i lucrandit
a) Yell' Mrattudairea ortodocse de feat.
sciintificu,
gi
www.dacoromanica.ro

190 MOVILA
in conformitate cu cerintele pop6relor, in fruntea citrora i-a
pusti D-4ed. Petru. Movi la, noT am v64utd mai sus, a fogtu
provocatti in mode t indirectd la elaborarea cartel simbolice,
Mitaturisirea ortodocse, Inc& din anul 1628, cand el abia era
Archimandritti al Lavrei de Kiev. Archiepiscopul de Po lotc,
Meletie Smotritkii, mi Gatti, dupre cum licea el, de binele
ortodoc§ilor din Biserica ruse, elaborezit unit catechism-it,
pre care ils supune cercetitrel Sinodulul, convocatti de. Me-
tropolitul loy al Kievului in anul 1628, dar acestd cate-
chismil este plind de doctrine papale qi el nu putea sit satis-
fac& cerintele BisericeT ortodocse. De asemenea ant mai ve-
clut lui Smotritki i a catechismului lui, dar in Petru Mo-
vilAacesttt fenoment, intrist&torti pentru ortodocsie, a provo-
oatd cugetarea, de a lucra unit catechisms pentru Biserica or-
todocse §i cu dinsul a astupa de o cam data gurele uniatilor
din Regatul polonti, care strigad pre t6te tonurile, ca legea
Biserica ortodocse de Kiev este to credinta mojicesca., (a)
D6ca aceste imprejuritri istorice ati provocatd in sufletul lui
Petru Movila cugetitri, relative la o carte simbolicit pentru
Biserica ruse, confesiunile rose calvine din 1629 i 1633,
publicate in Geneva, precum 'Ate i Catechismul luterand
din Brapv, publicatd in limba romfinescit, la 1560, . . . adlitr-
gitd planul lui Petru Movila i de acum el incepe a se gftndi
13 unit catechisms, care et satisfa3e cerintele Bisericei
docse in genere s& dea creltinilor aceia, ce le lipsia qi a
citria lips& o simtiatt la tots pasul. Sit nu se dice, inteund
asemenea cast., pentru ce Petru Movil& nu 8, edits cu ca%e-
chismul sett imediat duptt anul 1633, data aparitiunei cate-
chismulul calvinescd in limba great? Petru Movila, not am
vesIntil in inlirarea faptelor biografiei tot-de-una s'a con-
dusit de prude*, qi prudenta reclamal ca el s& fie cu prg-
cautiune In lucrarea unei simbolice, atAt fat& cu cuprin-
citrtei, precum kiar §i fata cu susceptibilitatile Patriar-
die' de Constantinupold, carea pentru dinsul era rarlimulti
(a) Mci. py cox, 'Wan italitipis. 111, XI, pap 845-.35L
reran
sorta
orto-
qi
1u1i
cart!
sul
www.dacoromanica.ro

MOVILX 1§1
cell maT puternicti a] activitAtei lul pastorale din Regatul
polont.
Si In aclev6r. La 1630 Mitropolitul Kievului boy, sub influ-
,
luta de sigur a lui Petru MovilA si alarmatti de eonfessiunea cal-
vinistA de la 1629 ain Geneva, trAmite o deput4iune la Patri
archul de Jerusalem Teofan, care se afla la Iasi, spre a-la in-
treba, decd fn adever confesiunea de Geneva este a lin' Ciril Lu-
earis. Si pentru ca st se vad6 i mai bine opiniunile 6menilor de
autoritate In cestiunea nevinovrqiei. inI Ciril Lucaris §i a res-
pectului, ce Biserica rusA avea pentru autoritAtile -patriar-
chale din Biserica de R6sArita, imprurnutAmit aid o parte
din teestulti isiorid bisericesei a Jul Meletie, Care sung,: tie-
suiiiY, v6c,lendu-si neputinta, at1 inventatti alta ceva mai in-
geniosi mai pagubitort, fAcenda intriga, l'au declaratt
de ealvina ;
,T6v 67cotov eixoUcav-ce4 of
Petio-cpt, gite[gav Teo' axX'. -rtpOc
Oeor'cviriv TOv,IEpoo-oX4r.cov Ha-
Tpt&pxlv, ¬ tipo TOTE Eic
atov , liotottlivtac Uv dariack
TC6T% Xiyoucrt.V of IcoviTxt,
Tcpoc TOk OITOI,Olic 0 0E0p&VII4
XS?. tat ! auvta&v.vo.;,
avat 6 aopc;yraTo4- xbpa-
Aoc, Tot7in-14 auxoFtwriac
Asa 4tE, ;math.; xxllicivaTollmj
ixikricria. (a)
nAuslindil Ru§iT de acesta, au
triimisti la 1630 eatie Teofan, Pa-
triarchul IerusalimuluT, care a-
tuna se afla la Ia,§Y, deed, grrtesc-d
adev'erat IesuirT, carara Teofan,
facendule 16 capitule, a dove-
prea InIeleptul Kiri! este
nevinovata fart cu acesta ea-
lumnie, precum §i Biserica de
Resgritii."
mult Petru MovilA, concepencht de acum planul tie a
lucra unit catechismtt pentru Biserica ortobesA, generalit,
fsT impure si mai mult tAcerea, mai ales eit Id, Constantinu-
polti era o adev6ratit c6rtA dela Patriarchie (b).
La 1638 Patriarchul Ciril de beria, inimidul 1uI Ciril
earis, conv6e6 Sinodu din prelqii Bisericd de Constantinu-
(a) 'Exxkilataamtil £eropta Maave00., 1784 Viena pag. 447.
(b) Despre skimbarea eea d6sii a Patzriarehilor de ConstantinupolA si mieerille
aeestel Biserid veltleen1 eitatd din Meletie,
Pr
&pito-
xo4 vz
et-
a
Mai
Lu-
IETRII
ditn,
www.dacoromanica.ro

1j kt TRU 11/OVILit
cu Patriarchul Teofan al Ierusalemultil condamnii
pre Ciril Lucaris i confesiunea de Geneva (a), iar Petru
Movila asceptd, in titcere pronunciamentul Bisericei de Con-
stantinupolti. La 1640, luna Mai, indictionul 1, ocupand0
tronul patriarchies de Constantinupolti Partenie, supranu-
mitt batrinul, se pune din nal confesiunea de Geneva in
desbaterea Sinodului de Constantinupolti, i cand Lucaris
numai era intre vii qi prin urrnare ura ineetase, se mai ana-
ternatizaa inc t oust& cele 18 capitule ale confesiunei., pre-
cum §i cele patru intrebitri i r6spunsuri ale es de o cuprin-
dere curat-calvin4scii, i acesttl actit acum se face for a se
mai aminti numele lui Ciril Lucaris. Acesta actit s/a, subsem-
natti de Petru Movilii in Kiev astir -feliti :
,,GosopHoNIV cemq Subsemnezti cu mana
nocimito csArritAwttro mea proprie sub acesta
epistola sinodala a I. P.°TEO 11ACT1119,4 NA-
S. p`atinte phstoril alwEro, ntvreizwi RON-
nostru. , patriarchul declraterHtionoA., so scE-
Oonstantinupold , unin-MZ CZrAACU 11 C0115-
du-M6 la tote qi consim-
SOAAA IIMENEMZ MO-
din pafteamea§i a
IIMZ 1SCEA 41pKBE
intregeY Biserici ortodOc-
BOCAA Sti 0-1{ A.0. 0 Ati C-
KAA) IMMAA011 FOCCill 0
se, catolice, ce este dupre
Christos in Rusia mica,
XialCTrk ayia, ctz ei-.I. smeritul Petru Movild,
civulieNvitai IlEiriA /filo-
din mila lui D-deb. Ar-
c [IAA- E, M., 21-6., chiepiscopt, Metropolitti
MTe- DOAN T% IL T. 14 al KievuluY, al Gal4id §i
suit, focciii , 6!S Y1. G. al toter RusiY, Ecsarchul
'Geri. II. EL il e v. AI S. tronii. al Constantinu-
(a) voql actul acestei condlunniiri in opera : De ecclesia3 perpetua colleens& L
latii 1618 col. 1062-1065. §i aid* airtuemii, ca Iesnitii, si eel ce doresed sa
prober.° indirect, ci. Lucaris, omul eel thai cultd al Bisericei de Constantinupolfi,
era ei 015. protestarnA, Finn nnit pretit fbrte mare pre acestu act al 1131 Ciril de
lietia, inimicul de m6rte al NI Lucaris, Vomit vedea twig, era Sin6dele din 1610
dela ConstaAtinnpolii 9i ecle dela 1642 din NI si ConstantinupoM disculpatil
pre Ciril Lucaris.
§i
tindii
Pat
polii
si
H
ai
H
www.dacoromanica.ro

11/2VI'RI1 MOVILi 19g
flEtlarKih. nopmcitho polo Archimandritil al
iNK01-0 BMMCNO1 0". (a) Pecerscaf,"
In timpti, ce Biserica din Constantinupolti Linea sindde fn
contra confesiuRei calvinesT de 4eneva, si publica enciclice,
Petru Movila isi prepara eMarturisirea sa ortodocsas si o
'lucre ca ea sa p6t6 servi, ca carte simbolicit pen-
tru Biserica ortoslocsit generals. i numaT dupg, o de
la data convocitrei SinocluluT de maT sus in Constantinupolti,
Petru Movila rupe cu titcerea sa si scrie o enciclice dare-
membriT BistriceT de Kiev, si anume la 24 Iunie anul, 1640,
prin care IT convoca, in Sinodil pentru diva de 8 Septemvrie
acelasi anti. Eca in traductiune romanli." si cuprinsul acesteT
enciclice, care represinta forte bine starea Biserica de Kiev,
precum si imprejurArile istorice din Biserica ruse ale carter
simbolice eMarturisirea ortodocsa,
iN'a trecutti multu timpu, de cand Biserica ortodocsa
ruse, fiinda persecutata torte mutt de catre renegatT, era pu-
ss in positiunea de a nu putea departa dela sine pre lupiT cei
selbaticT, pentru t a fiiT ei cei ortodocsT si ascultatorT sä nu
aib4 nici unti feliU de relatiuni cu dinsiT in materii de cre-
dinta. De aceia multi ortodocsT, uniT din nesciinta, altil prin
asistarea la invetaturile sr serviciile for s'ati coruptti forte,
asa ca e grey cte a-T cunosce, decd ei stantu ortodocsT ctiratT,
sett numa! dupre nume, Tar altiT nu numai civil!, dar si
cleric!, parasIndu cu totul ortodocsia, s'aii alipitil de deose-
bite obiceiuri, contrare lul D-deli. De aid tagma spirituals
si calugresca a ajunsti in disordine ; si superioriT, predati
indiferentismulul, nu numaT nu se ocupa cat de putin de
ordine, dar slat"' deptirtatil cu totul de vekil pat-intl. Tot
asemenea si cu fratiile, departandu-se de zelul predecesori-
[a] COoputurb Mom cnnoA. 6n6siox. sub lit. A. No. 1. filia 2-5. Acestii enciclicii
1n manuscriptti are indicatiunea 073 afro ors J. X. 1640, mtcana Maa
nuAmera 1 = in anul dela Nascerea lui Christos 1640, tuna Mal, indictioaul 1." . a
s'a publicatti in luna Dekemvrie 1641 la Dug, in tipografia dommiscii, la Kiev in
limba polonli si in Paris in limbele latinitt si great. Despre editiunile acester
dice atostliPetruMovilli in cartea ce se piistrezrt in manuscriptti de cii-
trg biblioteca Academiei de Moseva sub No.33 fOia 266.
3
astt-felit,
lung,,
specialii:
"Ar)150C),
www.dacoromanica.ro

1.01 PE-rttu moVILX
for lor, si parasindu bunele deprinderi, fie-care voiesce sa
u reze dupre voia sa. In genere, intrega nostra Biserica
rust, nu in dogmele credintei, (pre care le conserva intacte),
dar n datenele, relative la rugaciune si vietayiosa, este fOrte
atinsa. PrivindU la acesta cu unt °kit de ingrijire si cu ini-
ma intristata, no,T tot-de-una ama fosta preoeupati, cum
s'ar fi pututt aceste indrepta si radica la datenele stramosi:
for nostri, la carii pietatea era in flore. mai ales din timpul
arehieriei n6stre, prin care Atot puternicul D-dell ne-a pusu
in fruntea tuturor pa'torilor Bisericel ruse, nu este pentru
noT nimict mai skumpt, de cat a vedea in oile nostre cele
cuventatOre, pre langa o credinta ortodocsa, si unit zeta in-
focatti spre rupciune, precum si o vieta crestenesca. i. la
acesta, dupre Opiniunea nostra, nu se pote ajunge, de cat
print sinoda, la care presentandu-se nu numai archiereii,
coliturgisitorl not, dar si ceialaltY onorabili parinti spiritu-
al, luminati in de ajunst cu dogmele credintei si cercati in
vieta pi6sa, cu zeta si cu klemarea S-t. Spiritu, sa ne sfa-
tuima, si sa depunema tota ostenela si staruinta, ca intrega
nostra Biserica rust sa fie indreptata in tota, ce s'a clisa
mai sus si radicata la vekia sa stralucire. Despre acesta de
multe -orT si ea singura si multi din laid si clericT ne-am
sfatuitu si am ecsprimata dorinta. ca vre-o-data sä ne pu-
nerna cu totii in relatiuni, sa ne sfatuima si sa gasimu
mijloeul propria, pentru conservarea pietatei si indreptarea
relelor deprinderi precum si pentru luminarea clerulul si
organisarea intregei Biserici. Dar inimicul spirituala, uri-
torul bineluT, tot-de-una a pust piedice, despre care ye
este cunoscutt vol tuturor, prea onorabililor. Acum inse,
c4nd a venlig, persecutiunea cea mare, conform dorintel mul-
tora, atat din persantle clericale, cat si laice si mai mult
impinsi de conseiinta nostra, carea nu ne permite a suferi
mai mult acesta neoranduela, precum pentru o cause
mult mar importanta (a) noT, urmanda vekiului obiceia al
a). Alusiune la Catechismul, co are ase puno in discutiunea SinoduluT. Dar
precautiune prudenta din partea lui Petru Moviln Mar aturici, and in
tOtii, lumea ortodocsii se sirotia neceeitatea unet ciLrtT simbolice?
cite qi
,Si
I
gi
www.dacoromanica.ro

HTRU MOVILA
ThisericeT ruse, am chotarita ase tinea sinocla in pazitul de
D-dea orasa al KievuluT, in Biserica nostra, catedrala S. So-
fia, pentru diva Nascerel Prea S. Nascetorei de D-slea, in
anul acesta 1640. Si pre acesta Sinodu noT flu convocamt
In numele Domnulul si rugarna onorabilitatea vOstra spiri
maT ales pre aceia, carii santii capabilT pentru consulta-
tiunea spirituals, precum si pre indurarile lor, fratilor laic;
cariT santa zelosi pentru ortodocsie si cunosca regulele bi-
sericescT. Iar celor neascultatori li comunicamu : ca eT au-
dinda glasul nostru celt pastorale, si adunandu-se tot in
acelasX timpt, dar in alta loch, sase ocupe maT intaiu de
aceia, Ca toll trebue sa intelege si sa paziasce intelegerea in
credinta ortodocsa ; apoT ca tagma bisericesca este datore sä
rerrihne in ordine, Tar frAtiile laice, remanenda neclintite in
drepturile si for si in santa pietate siingrijinda eT
de, nevoile si presecutiunile celoralalte fratii, sase sfatuiasce
intre dinsele si sase ajute (a). Pre longs aceste, cerema cu
staruinta dela voT, clericilor si laicilor, ca deco fie-care frtitie
are vre o necesitate, sa bine-voill a o ecsplica in instructiile,
ce le vetT da inputernicitilor vostri, ca in Sinoda sa se cho-
tarasce si sa se stabiliasce. Si decd indurarea vOstra", pri-
mindu tote aceste dela noT, pastorul vostru celt recunoscuta,
wetT tramite.cu buna-vointa grin aceia la cliva insemnata
punctele, ce vett crede de cuviintal atuncT noT cu ajutorul
lug vomu capata speranta, ca Biserica rusa prin acesta
Sinocla va recasciga vekia sa stralucire si organisatiunea do-
rita ; Tar pietatea in mijlocul ,suferintelor va primi usurinta si
ajutonl. Iar maT pre larg despre acesta se va ecspune de not
celor, ce vora veni la Sinoclit Tar acum noT tramitemu
Indurarilor vostre rugaciunile nostre si bine-cuventarea
archierescas (b).
Acestit Sinodu s'a in cliva fiesatI mai sus, §i in le-
(a). ca luck o dovadii. despre ne multaanirile lui Petru Movill in activitatealui
pitstortdii I Acesta, se vede, 11S si fiicea sa fie cu atata precankune, sand el tQi avea
catechiginul, see lucratil . .
(1). C6opa. Manx. rpam. No. 115. Se conservi gi o altil gramatii, tot de Rasta
cuptindere, adresatii nu friitieIsde /tilusc, ci celei de Lute. (Haney. Ries. House. I
part. I, No. 17).
r
1b5
t,inutii
'Wald,
libertatile
.
www.dacoromanica.ro

PETRU Movul.
dintele lui, s'aA cercetatti pre long& mai multe cestiuni dise;,-
plinare qi tMarturisirea orthodosca, s4t1 mai corect (Cate-
chisul, lul Petru Movilit, dar numaT in absenla tuturor prela-
tilor actuali aT Biseric4 ruse, earii ati respunsti la apelul lui
Petru Movilrt, numai prin representanti. Eca in acestA pri-
vint o parte din serierea, contimpuranulnii Ioanikie Gole-
tovski, fostti studentti, Tar mai pre urma profesor4 in Aka-
demia movileng,, de unde se potti vedea dre -care
ale acestuT Sinodtl : tIn anul 1640 Prea S'antitul Metropolitu
al KievuluT, al GalitieT qi al toter Rusil, de anf,intire Ann'
Petru Movila, a adunatil in Kiev Sinodu, la care sal aflati
trim4i dela tots Episcopii ortodocsi rush : dela Atanasie
Puzina al Lutcai, dela Silvestru GulevicT al Perem4lscgi, de
la Silvestru Cosov al MstislavuluT, de asemenea din diferite
mOnAstiri §i ()rap ruse si lituanice, trimiqi intelepti si in nu-
merul for si inteleptii parinti aT Kievulut La acesta Sinoda
kestoru a fostu Samuil Sitic, tnvetatul archimandritti al
Luton NotarT erail pdrintii de o invetaturd 'Malta losif
Cononovicl, Rectorul de Kiev, mai pre urma Episcopa de
Mstislav si Inokentie Ghizel, Rectorul de la Goisca, acum
Archimandritu al Pecerscai din Kiev, (a).
In diva de 8 Septemvrie 1640, data intTunirei membri-
for Bisericei ruse, Petru Movilit a dispusti, ca sti, se One
prima §e,dintii, a Sinodului. Dupti terminarea liturgies, s'al't
meclatti jeViri in mijlocul Bisericei Sf. Sofii, §i Petru
a ocupatti locut dela drepta ; Tar la dr4pta §i stanga
sta fostul Episcopti al LrOA,i, Isaakie Boriseovici, de-
pusti de cittrg Vladislav la 1633 §i aid representandti pre E-
piscopul actualit al acestei Eparchif, Atanasie Puzina, Avraa-
mie, fostul Episcopti de Pinsc gi acum representantit al Epi-
scopului de Liov, qi veniati dupre ranguri totire-
presentanfi §i membrii Sinodului. Metropolitul PetruMovild,
a pronuntatti unit discursii lunge, prin care a ecsimsti moti-
vele cenvocitrei Sinodului qi cestiunele, de care are sitse ocu-
pe. Alegendu-se kestorti al Sinodului Arehimandritul Samuil
(a). Imam rorteroacit. npaaeAtibtil. Kiev, 1662 pg. 320 321,
amarunIimi
Mo-
vila
luT
Maeda
13d
si
;
esti-fella
www.dacoromanica.ro

PgTRU MOVILYt. 1D7
§i ocupAndu-§i locul, el a invitatti Sinodul se, fie tr6zit
Eti stt tine minte 6rele §edintelor. La 9 Septemvrie, adoa
a SinoddluT timpul liturgies Petra Movild a insarci-
natit pre Rectorul se6lelor din Kiev, parintele Oesenovid,
ca se tint unit discurst, prin care stise arate activitatea Si-
n6delor ecumenice §i motivele convocareT lor. Dupe, cake I-
saia Trofimovici, a adausil : (Sante, alesule si purtatorule de
D deli Sinodtt In Biserica nostril, rug, se intrebuintaza cAr-
tile-slavone, pre care putini preuti ruI be intelegti, §i ac6sta
velendu-o contrarii §i ereticil, ate. publicatti ctirti in lira-
ba polonezii, u§6re la intelesti, §i re impra§tiel ea carp'
ortodocse, in Ore-ce in ele suntti multe amagiri ereti-
cesa. Cine a, primitif asemenea cetitil. pre elegy
acela a creclutit singurti dupre dinsele qi a inv6tatti gi pre
altii cr6;16, in urmarea citrei 1mprejuritri multi cre§tinT ati
cililutti in eresurl deosebite §i mum -stalmtordzii, persecute,
turburA Biserica.
,AZ Bum) 'Toro a diwrpono-
AWIZ, WIAAA 8/110KOHT6 1/ H 01)1"'
turn!. KZ nepaoHoiontoog npaaa-
Tt, N a n aaTHXH;HLZ5 c
CZ HIAHK0f0 OLTOPOZHOLTil0 Hive,
1-1/11,1112.1AAZH5entAosani tiepHos-.,
NE,Ixa naCt1141113 H CTAlbH E7oro HA'
HXH5H-LA ISHOIHTA H 110AdrAITZ
npfAa Kama, OFOIHALIIIHHh14 co-.
sopa ! epsaah LTA, 6A 0 CHMKOAt
afipbi, 910661 EIt npasocnaaribse o-
AaaaKoao atpHaa II HI11013tAb1lla
AN
"(a)
Dupe, terminarea acestui discurst, membrii Sinodului au
ascultatti pant sera citirea uner proti din catechisti.
In cliva de,10 Septemvrie s'ati tinutti doh qedinte, una di-
min6ta §i altar duprt am64it-sli. In cedinta de dimin6t.i Sinodul
s'a ocupatil de ritualul misteriului nuntei §i al cuminic&turei,
dupii, care au trecutti la citirea catechismulul anumeqis'ail o-
cupatit de positiunea sufietului omuluf dupe, morte ; adectt
despre judecata parcialit gi cea universak. Tot in ac6stA §e-
dint 6, s'a interclistl prizarea tataculuL In §edinta cue dupli ar
tai pycen. garner'. Maaarig T. X , rag. 583,
tin vedere cn acesta, p. Me-
tropolitul, dorindu si£ o linisciasett
sa o readucii la dreptatea pri-
mordialg, a scrisli net catechismii,
cu mare bAgare de same, yi cu 0
unntirire IngrijitA a scripturilor
bisericesci §i articulele- acestut
eatethismti le introduce §i le pre-
sint6 vot, (membrilor) S. Sinodti!
Articulul intaiti este despre sim -
bolui credinteT, pentru ca tott
ortodoe§ii sa cred6 §i sa mrirtu-
rislasce tot intru'nti
ce-
(IMO, tn
bise-
riceri
IIcT.
fag.,
card si
se
si
www.dacoromanica.ro

198 PETRU MOVILX
m4c).1-cji s'a ocupatA de neadmiterea la preutie a necitrtura-
rilor si popiilor, carii, aii intratit in adoacilsatorie sa le fie inc
terclisa efectuarea misterelor. Apoi aii pronuntatti anatema
contra eelor,. ce intrebuinOzit, ciurtile necorectate de cpresvi-
teriul, din Kiev.
In sedinIa a patra, care s'a tinutil la 11 Septemvrie, s'a
pusii in discutiune posiciunea sufletelor crestinilor de dupe
morte si dupd, mai multe argumente, aduse de Petru Movilii,
ele se gilt in certi, Sin( dul a decisti, ca set se apeleze la
patriarchia de ConstantinupolV, (a). Facendu-se discutiune a-
supra momentului, tend se temislesce in omit sufletul, s'a de-
cisti pre basa -creaOund luT Adam, cg, el trebue siise dea di-
rect de ciitr6 clupg, zemislire. Apoi in adsta, §edintl
alt urmatti mai multe prescriptiuni, relative la disciplina cle-
ruluifi la ritualul efectultrei misteruluT cuminicaturei.
La 12 Septemvrie s'alinutti sedinia a cincea a Smodului
tai s'a ocupatu cu cetirea catechismului dela cuvintele : eIntru
una, santa, universald si apostolesca Bisericg,. dupti, ce
Sinodul a discutatit asupra acestui teestit al simbolului, a
trecutti la misterele Bisericei si la Intrebarea : in ce momenta
si la care cuvinte se efectra transformatiunea. Sinodul, nepu-
lendillua o chotArire definitive, a decisti, ca setse refere casul
la Patriarchul. (b) Dupe amia0-4i Sinodul a luatit decisiunea,
ca femeile crest-file sa, nu slujiasc6 la jidani si Rulif se nu
cumpere came, Watt de jidani, carea este spurcatit
In sedinta a sesa, careas'a.cinutti la 14 Septemvrie, Metro -
politul Petru Movilii, a liturgisitii cu toV membrii Sinodului,
cand s'a facutd panichidk pentru Domnitoril Moldova
pentru prointii luT Petru Movile. Dup4 parintii Si-
nodului Intrunitt in sedintit cetitit si discutata
partile din catechism-it, relative la eAstepta invierea m or,
si eTatal nostru, cele clece fericirT. Apoi s'a regulatti nis ,e
cestiuni disciplinare pentru fratiile Bisericei ruse psi s'a cho-
MAUI, ea Rectorul scolelor de Kiev set sluiasa cu pateritet.
(a) tea prima imprejurare istorieli, care de scum face din catechism' WI P. Mo-
vil o carte Bimbolicii a Bisericei ortodocse generale,
(O Adoa imprejurare de acel'asi nature,
ca
D-deu
si
amide -di
sail §i
°Ili'
Qiol,
s'ae
8i
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX 199
La 15 Septemvrie, tinendu-se §edinta a §Optea, s'a cetitil
partea din catechisnati, despre credintil, speranta §i dragoste
ficsattl regale pentru s6rbarea serbAtorilor, amerintanclii
en pedepse eclesiastice pre cei, ce vord calca chotitririle Si-
noduluT. Dupa ana60,-cli s'a stabilitil, ca sN, se formeze unto
consilitl bisericescii, compusil din 24 presviteri, care sub de-
numirea de capitul sa judece tote causele eclesiasticilor. In
fine s'a proclamatti Isaia Trofimovici, egumenul moncistirei
Nicolscaia, doctorii, in teologie.
edinta a opta, tinuta la 16 Septemvrie, a fostil ocupati
cu cestiuni curat disciplinare, care privescti pre prenti §i
pre civil in efectuarea misterelor. Iar la sfistr§ita s'att chota-
ritit spesele, ce trebuescti date solilor, ce se volt duce la
Constantinupolti, pentru obtinerea opiniunei Patriarchnlui in
cestiunile _neresolvate ale catechismului, precum i recoin-
pensa, ce are s se da Patriarchului pentru osten416.
edintele dela. 17 i 18 Septemvrie a noa i a clecea in or-
dinea for i tot-o-datti, ultimele, s'ati ocupatti cu cestiuni, re-
lative la via monachalii, positiunea monastirilor fata cu E-
piscopii eparchioti, precum si conditiunile infiintarei din vi-
itoru a mOntistirilor. In fine s'a revenitu asupra poclonului,
cu care solii vor merge la Patriarchul (a).
De§i nu ni s'att conservatti tote chotaririle acestui Sinocki
cu practicalele lui, dar din d.escriptiunea, de care dispune
astrt-4i istoria, cundscemtl destul de bine valdrea lucrarilor
acestei intruniri bisericesci, ele se resumOza Ia cestiuni de
reorganizatiune eclesiasticti §i mai ales la cercetarea catechi-
smului, care pen6 ac6stit data, are incg, menirea, de a implini
o lipsit nu mai a Bisericei de Kiev, ce era incredintatit mAntui-
torului ortoclocsiei din seculul al XVII-lea. CA in adever a-
cestti Sinodit a fostttt convocatil mai ales pentru cercetarea
acestei cartl simbolice, se vede din cuvintele lui Isaia Trofi-
movici Cozlovski, cu care el deskide in. numele Metropolitu-
(a) Oilman. c000pa 1640, publicatii in Pyccu. Herop. da6lrilyr. IV, pag.
21-48. cri Ia icestil Sinodil s'atl lueratil mai multe eanOne, despre ae6sfii atesta
insusi Petra Movilii, care ne-a conservatll eanonul 26 qi 66 i dar din nefericire ele
all dispitrut0 cu
s'at
9i
s,i
Rican.
tienpuL
www.dacoromanica.ro

200 PETRU MOW
lui Sinodul si din cele 16se sedinte ale Sinodului, consacrate
pentru ac6sta luerare. Dar not sti resolvitmd aid o cestiune,
la care ne impinge o bitnuialit us6ra a I. P. S. Macarie, au-
torul Istorid Bisericel ruse, care bAnuialti, se fund6za pre
actul sedirgei a septea a Sinodului si rapid:tatea lucrarilor
lui, care Sinodd la tott pasul pronunp, : tam cetita, aseultath qi
am continuatu cetirea., Adec6,, ;lice I. P. S. Sa, a, lucrg-
Sinodului ati fostd preparate, mai de timpurid si cr), Foote
si catechismul a fostd lucratti de Archimandritut Isaia Tro-
fimovid Cozlovski, mai ales cii, acestd Isaia in sedinta
Optea a fosttt proclamatti doctorti in teologie. not irapre-
unit cu I. P. S. Sa, vomit pune pre lectorii nostri in positl-
une asi aduce aminte de cuvintele din discursul lttf Isaia
pentru deskiderea Sinodului, cit pitrintele saris&
catichisis., Apoi la faptul, cit Sinodul a proclamatd pre Isaia
doetord In teologie, not aducemd aminte lectorilor, cti, tot a-
celasi Sinodd in sedinta a s6sa A regulatti, ca Rectorul sc61c-
lor de Kiev sit slujasc6 cu pateriV, adeciti, dupre opiniunea
nosh* Sinodul din 1640, regulitndit disciplina si scOlele Bise-
ricei ruse, nu a pututd siw uite pre 6menii de val6re of aces-
tel* Bisericil mad ales cet in Kiev era intronatetvaldrea eclesi-
asticit a secululuY al XVII-lea. i in fine, avendu-se doh yo-
turf ale Sinodului, ca sit se intrebe Patriarchia printr'o de-
putafune pentru solufunea a do6 puncte din eatechismt, sj
mai presupunendd en multi probabilitate, ci, Petru Movilit
si regulase pentru anal cu Vasilie Lupul tinerea Si-
nodului dela Iasi, si el de signr avea destinati pre Isaia, pro-
clamatit doctorti in teologie, incit dela 1635 de cO,tr6 Silves-
tro Cosov prin patericonul sett si pre Rectorul scOlelor din
Kiev, Iosif Cononovici, pentru Sinodul dela Iasi gi deputa-
tiunea, ce avea a se tritmite la patriar2hie, de aceia el a ore-
OM de cuviinp, si era kiar in interesul lucritrei, ca Isaia sit
alba si sinodicesce titlul de doctorti in teologie si de acum
sit fie titulatul Bisericei ruse, precum si Iosif a fostil distinstt
cu on6rea de a purta paterita in timpul serviciilor divine.
Pentru aceste cuvinte not inkeiemti cestiunea, rem'anendA
rile
Movild, 'a
-came
a
qSi
www.dacoromanica.ro

PETRU movia. 201
pre long,A opiniunea comuMi, ciL catechismul, care in durbad
are A, devine Marturisirea ortodocsa a Bisericei ortodocse,
Universe le si apostolice a Restiritulul, este opera luT Petro
Movilit, care dupre cum l'a supusil cercetitrei Sinodulul din
1640, tot ast-feliil a pututu sA, fie ve;Ititti prealabil de eitre
Isaia i alte, persone de valdre din Biserica de Kiev (a).
Terminate, fiind cercetarea catechismulta luT Petru
in Sinodul de Kiev, not am velutil, ce, acastil carte nu In-
trunia, confirmarea d.eplinil, nice a acestel Diserici 0 ea tre-
buia Ed fie trilmisit la patriarchia de Constantinupolil, pentru
solutiunea a doe cestiuni. De altii parte, patriarchia de Con -
stantinupolit tine doe sinade i lea doe chotUiri, in cestiunea
confesiunei de Geneva, comunicAndu-le in formal de enci-
dice qi Bisericilor surorl. Biserica ortodocs,:i conform cir-
cumstarilor istorice, este turburatii in tatZ par file i elementul
alinhtorilt dupre cum presinta istoria, capita fiinti in
sufletul Jul Vasilie Lupul, in izelul lul pentru ortodocsie,.
Acestil evenimentil ;storied dupre not nu are locul fere de
nisce cause chotaritare in cursul vieteT omenesel qi de aceia
vomit insista asupra motivelor reale, ce ail determfnatil pre
Vasilie Lupul pentru convocarea Siiiodului dela Ia§T.
Dispositiunile psichice ale lui Vasilie Lupul vorii fi pen-
tru nol terenul propriti pentrix germinarea si nascerea kiar
a evenimentului, dar autorul intelectualil al faptului remane
tot Vetru Movila, care se affa in relatiunile cele ma! apropi-
&Le 5si continue cu Vasilie Lupul si Metropolitul Varlaani.
Petru IT procurase, not am yNuttl, 1ui Vasilie Lupul
tipografia domnescii, it trAmisese dascier pentru institutul
vasiliant §i fi prepara milritarea fiicei sale Maria cu Radevil,
amicul Petru Movilii., i tot el, avendit a tramite la Con -
stantinupolti catechismul set, a trebuittt sit vine la ideia, et
este maT nemeritii ase cerceta acestri catechismti intiuml Si-
nodt. commit al ortodoclilor, cad atund valdrea crirtei va
deveni generalA.
(a) Veqi In inivinta aeestei binnele opera y /JCT. pyeca- repiutn. Mo,napin. 1882 -
T. XI, fag 589-591
Movilit
ni-lit
'qi
Movilii
luT
www.dacoromanica.ro

202 PETRU movrLX
Astti feliit la 1640 Luna Mai, cAnd in Constantinupolit s'a
elaboratti enciclica contra capitulelor confesiune din Gene-
va, si eapitulele s'ati anatematisatt adoa 6rit, tecimitindu-se
enciclica la Iao §i Kiev spre ase subsemna §i de prelatif ace-
stor BisericT, dupre cum am aratatit mai sus, atunci s'a nits
cutit sub influinta lui Petru i dei a unui Sin od it comunt
al Ortodocgilor ; adecit arid Metropolitul Petru Movila avea
obligatiunea din partea Sinodulul, tinutit la Kiev in luna
Septemvrie acelavi anti, ca sa tramit6 la Patriarchie pentru
deslegarea celor do6 cestiunT, r6mase neresolvate in acestti
Sinoda, Petru Movi it, inlocti sit tramit6 catechismul Sett la
Constantinupola, unde se putea ecspune lu multe nemulte-
miri din partea prelatilor acestei BisericT, se intelege cu Va-
silie Lupul, nu numar s conbatit confesiunea de Geneva, ca
Biserica de Constantinupold, dar sa o inlocuiaseg, cu o con-
fesiune adev6rat ortodocsit, carea ar fi fostti i kiar a fostit in
stare, a inlocui confesiunea de Geneva, §i a face pre orto-
doco sit aIbit o adeveratit confesiune ortodocsd. Atunci Va-
silie Lupul se chotitresce, dupre cum ni spunePatriarchulIeru-
salemului, Dositei prin opera, intitulatit cMeletie Sirigul, :
`Tee Ea as El onws sa Kits a H Ka s escrie in Polonia in Kiev §i la ma-
nenonns Eemo,s.e as KOHLT611THHO rele Sinocik in Constantinupolti,
not Hif1041AAH HM'kHIA, eo par- necrutandk averea, darkeltuindu
TOMH emtekt Xpevra pami MHO- forte multk avere pentru Chri-
matliuiA, N tospa nnturemi EN- stos, a adunatil sinodk localk in
mAL az nark opt' flap/mei', ura- Ia§i, in timpul fur Partenie eelu
p0M6, na-rpiapxt KaerraeTH rano- batrink, Patriarchul de Constan-
A 6CROMZ3 npHl91}+H7w6 Mt ITO i0- tiTalp 01117 flindil 10e0tiltOrti dela
£1 HTE EilAZ H5Z KONETAtil Hnono- Constantinupolti §i din Kiev ri
AA H Kitsa N camiro nawrponone- kiar dela Petru.Movila, Aletropo-
TA poui4EKaro llETpA Morena MLA husi.1, iubitoriul de Christos
XP HLTO/410613H6r0 H HC1HNHOIlpE- §i adeveratti Prea SknIitti §i ati
ormAyEnearo, H ana.o.EmarraoKa- anatematisatu deci aceste capi-
WA 9E0 CA46111 CIA H Cf1HCATI4A tine §i pre scriitorul for . . . . Ali
HXZ noAtserel Kanmo ca s'a ostenitti, impreunk Cu intru
CILISAT. nal peancomi nnpo.lei- tot prea Santitul Patriarchk Pari
Enna rrapeama, g41,1TEAA al f A E ;As tenie celtitatranti, dascalulMele-
LAOMFITH H tCTOC41810 Retire, (a) tie, cask compung cartea act staz
Isar uoope. Mom. cueoA. 6116.1do.r. lit A. No. 1. Din scrisOrea a doa a lul Dositei,
Movila
. . 8
§i
I-
www.dacoromanica.ro

PETRU M01711.X 203
Ca, Sinodul din Iasi s'a ocupatil nu numaT cu refutaciunea
capitulelor confesiunel din Geneva, no scimd acesta qi
trio sdisdre a lui Meletie Sirigul din 1644 Decemvrie 15
cd,tr6 Tarul MoseveT Michail Teodorovici (a), precum din-
tic altd, scrisore a luT Meletie, Metropolitul de Proilava
ila) catrg acela§i Tarti qi cu aceiali data, unde Intre altele
acesta se ecsparimd, : 'In scrisorea mea de maT nainte, am
aratatO ca elf, impreund cu Prea Santitul.Metropolitd de
Kiev din MO, aim compusu cartea contra catechismuluT e-
reticilor si am departath dela fata Bisericel ortodocse nol
membriT santului Sinodd ore-care capitule calvinescl si am
declaratd, a nu le-am primitd pre dinsele qi nu le va pri-
mi nicl odata s-ta nostrd' Biserica. Nu se scie cu sigurantg.
decd pre acele capitule le-a scrisd batranul patriarchU Kiril
sed altul. Si pentru acesta si nol n'am scrisd numele
fie ele ale altuia, sett acelul multi amintitt. (b)1
Gdsindd pre Petra Movild, ca motord intelectuald al Sino-
dului dela Iasi, aetm sg, mai resolvandi Inca doh cestiuni
prealabile ale acestei intruniri ortodocse, mai nainte de ce
vomit intra fa desbateri'e Sinodului; adecd, cestiunea timpu-
lniT s'a tintltti Sinodul §i persOnele, ce l'ad compusd.
Dintre pers6nele secululul al XVII, care s'ad ocupatii de Si-
nodul din Tali, suntdermoscute in genere istoricilor occiden-
tali Alatie qi Dositer, Patriarchul de Ierusalem. Cu desvolta-
rea studiulul istoricti qi inRusia aft inceputd a esi la lumina
§i documente mult mai amruntite qi care se datorescil kiar
personelor, ce ad luatd parte la acesttl Sinodd. Asa edit in-
ttliti. Meru al Sinodului de Iasi, §i mai ales al representanti-
lor Bisericei de Constantinupold gi de Kiev a fosttt o scrisore
pusit a inceputul ctirteT Meletie Sirigul". Opera acata se conserve in do6 editi-
unT, una tipilritti, in Bueurelt1 $i in limbs grecs. la 1690, sub Constantin Briineove-
nu si alta in manuseriptti si in limbs. slavonil. Acesa. opera, datoritii penel lul Do-
coprinde dog scrisorT, puce la inceputul opereT, una 6'111.6 Domnitora, alta erL-
trg cetitorti si in fine biografia luT Meletie Sirigul. Citatul de maT sus este luatil de
not din acestii manucriptti si se aflut pre foie. 349.
(a) Cnom. Poccia en BOCTOROMb II, 306 306.
(b) Ibidem. Not ne avendti la indemapil teestul originalfl al epistoleT, am tra-
dusit de pre cela
si
(Bth-
luT,
cued,
siteT,
rug.
www.dacoromanica.ro

204 PETRU MOVILA
ale multemire i. recunoscint4, adresatit 1ui Vasilie Lupui,
pentru enciclica din 1640 a Patriarchiei din Constantinupolii
indreptatit contra confesiunei din Geneva, si tipgrittt in tipo-
grafia dorandscI din Id*, despre care am vorbittl mall sus.
In ac4stg, scrisdre a membrilor Sinodului se ;lice :
1/306(313HACA -aZ
KZ A MTO 1642 NittA14& At-
KespA). (a)
cs'a representatt prin tiparti
In Tao' . fn anul 1642, luna
Dekemyrie
adecil dupre calculul nostru de asta-di in aceiasi luna, dar
nunmi in anul 1641. (a) Ott Sinodul din 'Iasi a fostil covocatti
in htna Decemvrie 1641, se mai p6te vedea si din cartealui
Teodor Scuminovici din 1643, care voindtt ass motiva tre-
cerea sa la unie prin lipsa de doctrine positiva. in Biserica
ortodocsl, adaugit : tv'ati dupa cu catechismul in Valachia,
si neterminanda lucrul, v'aV intorsu acasA 'Inca din tomna
trecuta, adecA inceputul anului 1642 (b). Si nu trebue pre-
noi sa ne turbure enciclica patriarchies de Constantinupolt
din 1642 luna Mai, prin care se refutdet pentru a treia Sri
capitulele confesiuner de Geneva, §i dupa opt luni dela in-
kiderea Sinodului din Iasi. (c) Adstit enciclicA are menirea
de a confirma in Sinodul Bisericei de Constantinupolt
Sinodului din Iasi, atinget6re de confesiunea de Ge-
neva, dupre cum sic alta enciclica, din 1643 Mai 11, tof din
acelasi loud si tot de sub Patriarchul Partenie delis bAtrinil
confirma eMarturisirea Oft° do csa . Prin urmare, la 1641
tuna Dekenivrie- s'a convocatti sinodul de Iasi, la inceputul
anula 1642 tdmna s'a reintorsit acaset delegatit Bisericet
de Kiev, In anu7 1642 luna Mat' Patriarchul Partenie a
scrisit enciclica contra confesiunet de Geneva ,si in fine la
1643 Martie 11 s'a scristi, a doa enciclica pentru confir-
marea eMetrturisiref ortodocse.,
Ficsandtt timpul, dad s'a convocatit Sinodul din Iasi, a-
(a ) PyRon. fieuepuu.aer. C6opu. Mom crmog. 6116.zioreu. lit. A. No. 1. foia5. ve4I
gi 14cT. pycn. II(epusn. Nauapiu. T. XI, pag. 693 Nota 470.
(b ) Przyczyny porzycenia disuniey. Rozd. 11, §§ 1. 3, 4. Nol ne avAnd originatul,
am data tecstul dupre traductinnea I. P. S. Macarie aim p. geinunt T. XI. pag. 396)
[c]. De ecclesiae perpetua consensione Lib. III, cap. X, co1.1.082 1086.
ITHUOMis (-
V..
ln-
crarile
www.dacoromanica.ro

1884 03

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1884 03

Similar to 1884 03 (7)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 03