1890 11

B5R/CA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL X111-lea, No. 11.
TABLA MA.TERIILOR,
Pag.
I. Decisiunea Sinod. . . 577
II. Despre sentimentul religios in ra-
port cu eel social si national. . . 581
Cuvent funebru 592
IV. 0 caletorie in Orient 601
V. Un document asupra famil. Costache 622
VI. Insemnh' ri 625
VII. Ecumenicitatea orthodoxiei . . 627
VIII. Commentaril asupra consonantei ce-,
lor patru Evangelist 633
IX. Bollinger 640
X. Cronica Bisericescii 644
XI. Bibliografie 650
XII. Donatiuni 654 ,
BUCURETI.
g/:;076,74 WeiV;A. cg;;Jetteedet>
34. Str. Primate, tele- Unite, 34.
I 8 9 0.
fer
.:44N .
tt
,71,-3-7WL4Yoare
41$;000.1.t-
c.
)
$-
.
FE VRUARIE_
S -tului .
- .......
000
!as
000zev:
VII 11 WS. Sri *
; 4 88p
11,A,
Fylltal.LCGC
III.
ri
. , .
. . , .
. .
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA. ROMANA..
DECISIUNEA
Santului Sinod al Santei nostre Biserici autocefale
drept maritare de resarit.
Privitore la iconele, architectura, pictura .,9i ornamen-
tatiunea bisericilor din tote tara, cum are sa s ur-
meze pe viitor.
Santa nostra Biserici drept marit6re de r6sarit,
gelosa de invetatura DumnecleesculuY sou fondator,
cum si de traditiunile si asez6mintele sale, a lucrat
in tot chipul la intarirea sentimentuluY religios prin-
tre popare si la mantuirea sufletelor lor,
Dorind a tine pironita, vederea si simtul fiilor sei
asupra DumnOeirei si Santi lor, ea a deschis arte-
lor frumose portile sale, si a transmis posteritateT
icona vie a tuturor personelor Sante, carl cunt in
adoratiune si veneratiune la popdrele crestine.
Sub -semnatii,
Considerand pictura bizantina si impreuna cu den-
sa si pe cel-l-alte arte frumOse, ca fiind singurele in-
tru a representa cu splendore, magnificenta si cu-
www.dacoromanica.ro

578 DECISIUNE
vio§ie persdnele cele mad qi Sante ale religiuna cre-
qtine, §i a intretine in popor adevdratul sentiment
religios ;
Aand in vedere ca artele frumase bizantine au
fost introduse in Biserica nostra Romans inch din
cele dinthiti timpurl ale aparitiund for §i prin acesta,
deprinderea poporuluT nostru cu ele aproprierea
for de chtra art*iT qi artisanii noWT romanT ;
V6s1.end cu durere gdna tacita ce se dh acestor
arte spre a le scote de prin biserici, §i a le inlocui
cu altele nuol qi necunoscute poporului nostru;
Y6clend marea afluenta de tot felul de icdne str6-
ine, cart au inundat Ora din tote pArtile;
V6clend ca prin unele biserici se fac zugriiveli si
s6 intrebuinteza architecture, iar prin casele roma-
nilor cre§tini sa introduc icane, car): sunt departe de
a infhtip, dupe cum s6 cade imaginea DumnecleireT
§i chipurile Santilor din vechea §i pazita de Dum-
neqeti Biserica a Romanilor ;
V6clend ca ornamentatiunea bisericel in genere
ce s6 introduce de cat-va timp, este lipsita aprcipe
§i de cerintele artistice §i de cele liturgice ale ritu-
alului nostru, si prin urmare departe de a ajuta ge-
niul cultural al poporuluT roman intru desvoltarea
sentimentuluT sell religion si national;
Si dara, temendu-ne ca nu cum-va prin introdu-
cere de noul arte in Biserica si prin casele crWini-
lor sa s6 struncine dreapta credinta in popor si in
el insu0;
Santul Sinod is dispositiunile urmatare :
1. Prea Santitii Episcopl eparhioti sa suprave-
gheze cu dinadinsul in jurisdictiunea, lor, ca pictura
si
www.dacoromanica.ro

DECISIUNE 579
architectura si ornamentatiunea, care se va intro-
duce de acum inainte, fie prin bisericele cele vecli
fie prin cele nouY sail reinoitesa fie conform stilu-
luY bizantin deja in us Biserica nOstra Romang, auto-
cefala drept maritore de resarit.
2. SA puns indatorire preotilor si epitropilor tu-
turor bisericilor ca inainte de a se contracta zugrA-
virea und biserid sa se presinte la aprobarea prea-
labila a Chiriarchid tablourile ce ail a se introduce
in biserica, cu modelurile for de zugravela.
Aceiasi regula se va urma si in ceea-ce priveste
arhitectura si ornamentatiune bisericelor.
3. Sa oblige pe preotY a nu primi in biserica spre
santire, de cit numaY icone car' suet aprobate si
recomandate de Chiriarhie sad elite din atelierele
pictorilor nostri roman]: cunoscuti si probatY eel pu-
tin de doY sail trey ChiriarchY al tereY.
Iconele cele nesAntite dupa ritualul santel nostre
BisericY se vor scdte cu incetul de prin casele cres-
tinilor prin influenta morals a preotilor si in locul
for sa li se recomande cele autorisate de Chririarhie.
4. SA cera autorittitilor judetelor ca sa indatoreze
pe primary a respecta si eY din partele dispositiunile
de may sus si a nu ingadui vindarea de icOne si ob-
jecte nacre in cuprinsul administratiund lor, rema--
ind ca aceste objecte crestine sa li se procure nu-
maY prin biserica parochialA.
5. Prescurile se vor fabrics de femeY crestine pi-
6se sail numaY de crestint
6. Abaterea de in dispositiunea a doua de ma'
sus, va atrage pentru PreotY caterisirea si pentru E-
www.dacoromanica.ro

580 DECISIUNE
pitropi distituirea i darea for in judecata,spre a des-
pagubi parochia de suma cheltuitA cu pictura, ar-
chitectura §i ornamentaciunea contraria disposiciu-
Jailor Bisericel nastre Romane autocefale drept rat-
ritdre de resarit.
7. Biserica a carer pictura, architecturA qi orna-
mentatiune s'a facut contra acestor disposiciunT este
qi remane inchisa.
8. Abaterea de la dispositiunea a treia se va pe-
depsi intaT cu oprire pe treT lunT, al doilea cu oprirea
pe un an, §i al treilea en caterisirea.
1889 Noembrie 22.
(SeninaW : 1. P. S. losif Mitropolit Primat.
P. S. Episcop
77 77 71
77 77 77
77 77 11
77
17
71 71
Arhiereu77
77 77 77
71 77 77
77 77 77
77 17
77 77 77
Ghenadie of Romnicului.
lnocentie Buzeic.
Silvestro al Ilosilor.
Ghenadie al Arge,solza.
Parthenie al Dunarel de-jos.
Jeremia Galatenu.
Valerian ROmnicenu.
Calistrat Berladau.
lnnocentie M. Ploestenu.
Gerasim Pitqt6no.
Botosan6no.Dositein
www.dacoromanica.ro

DESPRE SENT1MENTUL RELIGIOS
IN RAPORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL.
TI.
Necesitatea culturel Clerului.
(Unnare. Veqi No 9, anul al pag. 5(H).
Din cele ce am clis pang arum resultA: ca omul porta
in sine un simbure, sentimentul religios, ce se desvolta si
devine arbore en necesitate. Asa dar omul are in sine capa-
citatea de a ajunge un grad stint de desvoltare. A remanea
insa asa si a se multemi numal cu acel grad, la care'l pot
inalta numai facultatile sale naturale, a sta in religiunea
naturals si a nu dori mat mult, acasta'i in eontragicere
cu mintea sanet6sa, cu perfectibilitatea omenasca si cu
sentimentul de inobilare al omuluf. Pe land acesta, ees-
tiunea defectuositatei mintei omenesti este resolvita, si ca
ea nu'si pate sti ort cunoste nici macar destinatiunea sa
cu exactitate. Am velut ca omul n'are de cat un sen-
timent nehotarat, un elan, ce'l misca catre Causa pri-
iar nu o §tiino, positiva si stabila, cAria sti i se
pout increde; s'apoi acea credinta sa devina busula sa
in tate afacerile acestei vieti. Dupre cum voiajorul n'ar
putea ajunge la scopul propus, daca n'ar sti prin ce con-
tinente trebue sa treaca, tot asemenea si omul lasat In pu-
XIII-lea,
mara,
www.dacoromanica.ro

582 DESPRIt SFNTIMP.NTI'L RET IGIOS
terea sa singur, nu va putea sti cu precisiune unde trebue 85,
ajungd percurgend astA viata, si spre ce liman sa, se indrepte
Dupre cum geometru farti un punct dat nu p6te a's1 re-
solvi teorema sa, tot asemenea mintea, fara a admite,
principiile, din cars sa resulte ca consecinti morala sa ;
call ar fi a admite bra isvor, or! efect fara, causrt.
cesta insuficienta a omulul a fost recunoscuta de tatil, lu-
mea antics si moderna, si cantata mac de tot! poetic. De
aceea declardm : ca t6til stiinta omulu! este relativa.
cesta, relativitate ar decadea de cite orf am fi in posibi-
litate de a cundste absolutul. Admiterea unor principii po-
sitive pentru viata nostrg, morala nu este in contraqicere cu
ratiunea, dupre cum nicf condueetorul cu eel condus, dupre
cum busula pentru marina,r, orT profesoru] pentru elev. A-
dstii aeceptare argumentezA numai imperfectiunea nostril,
pe carea n'o negAm. Aceste principii neputendu-se inventa
de om, ca creaturA, i descoperit Durnnedeti ea Creator.
Crestinismul dar ne invata, in mod convingetor. cat Dum-
neqeki, Creatorul totului, a bine-voit a descoperi omuluf
tote acele cestiuni de call are necesitate in percurgerea
vietef pe acest pament. Aceste cestiunt nu puteau fi nicf
odiniora resolvite positiv de ratiunea omenesca. ci eel unlit
numai atinse. Religiunea crestina ni le propune in mod dog-
matic $i autoritar, fornAnd codicile positiv al Religiunei.
No! inse, spre a fi admisibile convenabile mintea nostre
le investinn cu tOta forma stiintei omenesti, asa le presentdm
in metod stiintific, logic, de si nu putem patrunde pe de-
plin fondul for obiectiv. Raportul dar al dogmelor Cres-
tinisnaului fats de stiinta omenesca, consta in forma espu-
nerd, ce nu difera, supunendu-se acelorasf regule
respectiv de sistem, purtand in totul caracterul stiintific-
Diferinta exLtentil in respectul fonduluf este forte mare, cu
tote acestea forma ce le-o dam. nu degradeaza si nici injosesc
intru nimica fondul for divin. Ele decurg din fontana ime-
diata a adev6ruluf, din D-4eil ; pe cAnd cele umane sunt
resultatul cercetdril cugetilril omenesti. In stfincele ome-
si
rill A-
si A-
le-ail
si
si
logice,
si
www.dacoromanica.ro

IN RAPORT ( EL SOCIAL ST NATIONAL 583
nest! mintea progresaza gradat, dupe multe esperienti si
rationart, pe cand in cele divine se anunta de odata adeverul
trebuitor noue in perfeetiunea sa. In Religiune dar adeverurile
dogmatice, decurgend imediat din lumina centrala, ce sunt
aurora ori razile derivate din acea lumina, Weil, de a-
ceea ele, dogmele, porta si notele de perfecte, autoritare
si imposante, or! majestase. Ele indeplinesc tardivitatea
mintit naturale, evita erorile comise de ratiune in asemi-
nea materie, in fine pun capat tuturor nedumeririlor ome-
nest! in cestiunile vitale, ce interesaza pe om, si prin a-
asta fac a disparea, ca intunericul prin luminA, tate opi-
niunile curidse si absurde, emise din crierii morbosi
pecatosi moralminte. Crestinismul a facut pe om a fi tot
asa de positiv in cestiunile religiose ca si in stiiircele
exacte, cu acea diierinta, a acolo, in dogme, nu pate fi
er6re, pe cand aicea in stiinta omenesca se intimpla adese.
Ac4sta positivitate a religiunei, da omului eel mai mare
profit in percurgerea acestei vieti; caci acuma n'are maI
mult a se cugeta sigur, si a se convinge prin sine, ci nu-
mai a admite, dupa formele stiintet, acea ce el nu putea
odiniora afla prin propriele sale facultat!. In acest mod
/1 lasa tata viata spre a lucra si a produce virtutile ce
decurg din acele dogme, prin cart numat se pate perfec-
tions. Aicea indoiala nu mai are loc ; de aceea eel ce eu-
geta conform cu principiile lui Christos si aplica asupra
lui corect doctrina sa, nu p6te a nu fi moral si virtuos.
Dogmele dar sunt absolut necesare pentru tot omul en
mintea san6t6sa, ele aunt in theologie, ceea ce sunt adeve-
rurile probate in matematica, ceea ce sunt obiectele pen-
tru sensi. Dupre cum nu pate esista un edificiii fart fun-
dament, asa nici morala fart dogme, si precum nava este
amenintata de a naufragia neavend busula, si omul a pe-
catui, neavend principit dupa care sa vietuiasca si se
lucreze moralminte. Nu se p6te admite in fine conduita
morale si actiuni virtuase, acolo unde nu esist principit re-
ligiose positive, dupre cum nu se p6te orbului pretinde
CI'
or!
't
nici
www.dacoromanica.ro

584 DESPRE SENTIMENTUL RELIGIOS
sa judece despre colori, onT surduluT de a se pronunta a-
supra tonurilor, onT arborelui selbatec de a produce fructe
cultivate.
Din cele lise nu resulta de roc, ea doll Chrestinismul
ar dispretui stiinta omen6sca, sau ca ar fi in contra pro -
gresulul stiintific, produs de mintea nostril ; si eel ce'l fac
aseminea acusare stint sari in o profanda er6re, sail plinT
de pasiuni in contra Religiune. NoT Crestinii, o declaram
in fata lumel, ca Tubim filosofia din suflet si o consideram
ca sora minora a Religiunel, pe care theologia o ajutii, in
cestiunile ce ea nu le p6te resolve; dupre cum si filosofia
concede theologies tote formele dupg, cart numai un adevgr
se p6te presenta minter ndstre, s'apoi a se adopta cu con-
victiune. Daca sit gasesc theologi ce ataca filosofia, aceF,dia
de bung, sama ca Inca inteles Chrestinismul. Filoso-
fia a facut forte mare serviciu theologies, sustinend'o pe
cand era amenintata de sofismele mintet omenes,iti ; tot ,de
asemenea theologia la randul sell al -a platit datoria. Daca
cateodata declarat resbel intre ele, causa a fost ca una a
impietat asupra drepturilor Istoria omenirel ne da
o sumo de exemple in asta privire: Tar mie 'ml place a
cita si aicea pe Santul Grigorie Nisul ; lata ce dice : Cd
spiritul este nemuritor, despre aceSta atesta ,si filosofia ome-
neasca. dar emana'nd din corp in corp transmutandu-se
din rational in nerational. pie cd exista Dumnedegsi a-
testa ca este Creator, dar avad necesitate de materie ; sus-
in este drept putinte, dar care la ocasiuni lasa roc f a-
talismulut ; ,si pentru ce se espunem in detail cum adeveru-
rile dogmatice se maculeaset de filosofia omeneasca prim a-
cletugi71 neconvenabile? (Tom. I, pag. 194)Prin urmare
acest Sant Parinte 'recrin6ste ca filosofia p6te sA ajunga un
grad 6re-care de stiinta, data insa se fortaza mat mult
de cat conced puterile sale, atunci greseste.
Religiunea cresting, este creata pentru om, Tar nu omul
pentru ea, si eel ce o a predicat a cunoscut absolut atilt
pe om, cat si puterile sale; fiind Autorul omulut. A-
§'atl
si
si
insult
nail
si
colet- lalte.
cot
't
www.dacoromanica.ro

YN RAI'ORT CU CEL SOCIAL SI NATIONAL 585
comodifind.u-se Religiunea °multi!, prin acesta '1 recundste
si puterea facultatilor sale, 'I da ratiunel respectul datorit,
ctcT prin minte recunOste si se convinge despre caracterul di-
yin a Religiei ; dar nul logic de a's! perntite sa lucreze ar-
bitrar si absolut in cestiuni ce tree peste puterile mince!
nmenesti. Noi crestinil facem forte mare us de ratiune in theo-
logie, dar nu voim a! recunoste autoritatea sa in materil
transeedentale, uncle mai tot-deauna a schiopatat, cad ar
fi a admite ea partea cuprinde total, si acesta'l absurd.
Prin urmare ar fi o er6re a supune absolutul relativulul,
or! pre Dumnecleti omulu!! De ate orf i s'a acordat acest
drept filosofiel, de atatea, or! a aruncat chiar si pe
de pe tronul set, ridiand armele asupra Sa si a esclama
ca Iulian Paravatul, voind a se inaugura pre sine de Dum-
Libertatea constiinto in materii religiose este f6rte
buna si not o admitem, dar trebue si stint ca nu ni s'ati
dat aasta libertate spre a ne distruge moralminte, ci a ne
edifica. Libertatea, dupa Apostolul and trece margenile cu-
viintei devine licenta, abuz. Contraril Religiunel o invoca con-
tra nOstra, dar realitatea ni demonstra ca el sunt eel ma! ar-
bitrari in apucaturile for si eel mai absoluti in ideile lor. Com-
bat Crestinismul or! numat :-pre a's! justifica opiniunele si
conduita lor, or! spre a face loc Rationalismului sau Mate-
rialisnrului, a ca'ror fructe incep a ne produce epidernil si
pestilent! morale-sociale. S'apoi pe ce basa sa artma dog-
mele erestine si se accept alte ide! carat otnenesti ? Et ne
spun: in puterea resonulul, dar 6re pot a ne presenta probe
despre stabilitatea si eficacitatea principiilor mince! omenesti?
Oare ceea ce asta-;11 sustine, nu va combate mane? Oare n'a-
vem si nof aceasi minte, aceleasi facultati.si n'am putea sa le
4icern, ca odiniora Apologistil? Venitt vot la not, cad not
n' avem ce culege de 7a vo', act not cun6,3tem pe ale vastre.
No! stini cIi exist' discutil intre Omen! si asupra cestiune-
lor celor ma! bine probate. Atone)* pe ce se ne basem? A
mix supune resonulut altuia, ar fi a'mi sclavi pre al meld,
si de ate ori admitem ideia altuia, admitem sclavia or!
D-c,Tett
nes:lett.
www.dacoromanica.ro

586 DF.SPRE SENTIMENTUL REf 1GInR
arbitrarietatea. Deci Sante le dogme ale Religiunei Crestine
sunt chile ce ne conduc cu siguranta catre perfectionare
si ajungerea destinatiunei n6stre, aunt ochii ce preserva
constiinta nostra de erort, precum eel material] corpul de
cildere ; aunt puntea pe care numai se p6te salvia cel ce a
suferit naufragiu, aunt in fine lumina harica ce suite pe
p6catos din infernul inegrit si intunecat, introduce ca si
pe acel talhar, direct in paradis. Morale! aunt indispensa-
bile dogmele ca edificiului basele, ca corpulul integritatea
membrilor spre a functiona drept. Uncle nu se accept
dogme, acolo nu p6te esista Morala crestina singura ade-
verata , ci un bigotism, o deprindere eel mutt. Suspenda'nd
dogmele, sa suspends on -ce idee de autoritate, positivitate,
moralitate si prin urmare siguranta in familie, cetati si nati-
uni.Ele, Dogmele, nu sunt in contraqicere cu mintea, dupre
cum ce este de asupra mea nu este in contra mea si opus mie,
ci superior mie. Dogmele aunt folosit6re dar pentru om in tote
privintele : sociale, morale si intelectuale. Cel ce pretinde a
avea Morala in societate faro Religiune reclamit a avea
fara s6re, vedere fara ochT.
Pentru a se putea insa presents cu demnitate Chresti-
nismul in secu]ul nostru, ce pare a nu admite nimica din
ceea ce se numeste supranatural ; pentru a se espune cres-
tinismul conform cu desvoltarea si civilisatiunea actuala,
si a nu mai fi tratatii, Religiunea crestina de retrograde
si contrara, cum clic, nature! ornenestf celet perfectibile;
pentru ca dogmele religiunef sit nu ma! devina derisoril si
scandal pre buzele necredinciosilor salt a ignorantilor ; pen-
tru a se ridica in fine insulta, adusa Crestinismului, ca dna-
peste si nu desvoltit cu invetatura sa mintea omenease6,
ca adieu suspends si nu recunoste libertatea, eft condamna
si nu incurajaza geniul, nicf un mijloc nu p6te fi de cat
cultivarea si a mintei tuturor acelor pers6ne, ce au
a representa Crestinismul din oficia. AcOsta religiune, find
venita omulul de sus prin Iisus Christos, tontine t6tit per-
fectiunea obiectiva de care are omul nevoe. De acea nu ma!
sill
lu-
mina
inime!
www.dacoromanica.ro

PsT RAPORT CU CEL SOCIAL $1 NATIONAL 587
p6te admite inovarl in dogmefiind absolut perfecta ca
si D-4eli. Dar perfectiunea sa obieetiva nu inpedeca de
loc desvoltarea si acomodarea sa in omenire, si nici ataca,
santenia el, ci din contra sustinem multeminduse cine-
va nurnai cu perfectiunea obiectiva a religiunei, a caqut
5n cele mai grave erori. Deci eel ce sunt meniti a se in-
vesti cu toga apostolatului, all ne.:.esitate absoluta de cul-
tura mare, cad' fala ea, mai mult compromit demnitatea ade-
v6rurilor misiunei la care s'a sacrificat. Este posibil 6re,
sa astePtam capodopere artistice de 1.a eel ce n'au studiat
artele? In zadar vom privi sa isbucneasea apa de unde
nu este isvor! precum Moisi odini6ra, daa. n'avem cre-
dinta insaditii, ce'l o cunostinta supra-naturala, dar acceptata
de minte in urma unm studiti. Credinta orbit este eresie si
degradeaza natura ornului. Crestinismul s'a propagat nu
prin foc, nisi sabie, nice constrangere, ci prin cuvent, prin
convingere, obtinute in puterea argumentarilor omenesti si
divine.
Din acestea resuit.i, ca educatiunea, si instruetiunea trebu-
esc sa fie indispensabile candidatului de iheologie, si unde
lipsesc aceste conditiuni, aco]o Religia este inlocuita prin su-
perstitie, bigotism sl fariseism ; iar profitul ascultatorilor
unm ast-fel de invWtor, va fi stingerea sau alterarea senti-
mentului religios. Theologul neinvetat in stiinta omeneasca,
devine ridicul in fata ce]or inv6(atT, si atunci in Joe de a-i
si conduce, el se conduce de altii si se umileste Ina-
intea stiintei omenesti. Dureros spectacol ne represinta ne-
cultura intelectuala a Clerului Crestin. Un portret in minia-
tura este si Clerul Orel n6stre! trebue s'o spunem cu tote
nepartinirea, cacT de mult au tacut gura Varlaamilor, Do-
sitheilor, Antimilor, Grigoriilor, Veniaminilor etc. De mult
stag in paraginire Anvonele prin bisericile crestinilor, ea
via nelucrata din Evangelie, Tar scrierile religi6se fare con-
siderare pare oii au si disparut. Trist viitor ne ast6pta
mergend tot ass.
In omenire exista o lupta continua intre spirit si mate-
cit
lu-
mina
www.dacoromanica.ro

588 DESPRE SENTIMFNTUL RELIGIOS
rie, ac6sta's1 are atletii sei vigurosT si bine esercitatl i ar-
matt, Tar acela niste itnprovizatT, earl! tocmai teologie
ma! putin. De demult dar lupta pare a fi decisa in fav6-
rea 6menilor timpuluT, i numai o scantee :,upranaturala
mai pune in activitate rniscarea representantilor Crestinis-
muluT. Institutiunele positive insa ale Crestinismului nn
numal obliga, ci Inca ameninta cu escomunicare, condemn:;
si esclud din oficil pre totT ace! ce nu aunt la inaltimea
datorjilor. Asta-hi i caminele stall parasite $i neaplicate,
ca deserturile nestrabatute.
Am putea sa citaua sute de locuri din Santa Scripture si
din SeculiT primarT a! Bisericel, spre a ne putea convinge
despre importanta ce a dat instructiunel si educatiunei
Crestinisuml, dar fiind cunoscute, citez numai urmatOrele:
Christos a clis discipulilor sal : 111 ergefi' ci bivqati tote pop6-
rele ; Dar asta-;11 nude mai resuna vocea oratoruluT precum
odini6ra a S -tului Joan, supranumit Gura de aur, pentru elo-
cinta sa? Iisus Christos a Iis: Voi sunteti lumina lumd,
Voi sunteti sarea pamentvlui ; dar Asta-d.1 alma mai avem
pe colea caste o lumina crestina, abia ne ma! putem in-
dulci intari suferintele si lipsele religiose prin sarea E-
vangelica. Santul Apostol Pavel dice catr6 Tit : Fit" tare in
euvent, dar asta-di tarie de cuvent mai numaT afli. Mantuito-
rul a qis : Cdutati mai 'luta imp6rdtia lul pe &and
noT nu suntem preocupatT astA-41 de cat de afaceri lumesti
materiale, departe de chemarea Apostolica. Ar trebui sa, imi-
tam specialminte pe S tul Grigorie, supranumit Theologul,
pentru profunditatea cugetarilor sale in crestinism. Regenera-
torul Universului a ciis : Cuventul vostru sd fie w,apz, si nu,
nu, dar in nici o cariera nuvom gasi mal multe invidiT, calom-
si nestatornich, pe cand ar trebui sa imitam pe Sf. Marele
Vasilie a earh caracter era ca ferul, Tar fata neschimbat4
ca marmura.
Prin instructiunea Clerului s'a aparat Crestinismul in
contra atacurilor pagame, prin pana abila a Apologetilor ;
prin educatiunea si instructiunea Clerulul se emulail crestinii
glib
let
si
si
www.dacoromanica.ro

TN RAPORT CU -CEL SOrTAL SI NATIONAL 589
In practica virtutilor. Unde nu esista inv6tatura, acolo nu
p6te fi realisata in con*tiinta nici o virtute, *i fapta seversitil.
fart stiinta nu'*1 p6te avea valora sa.
Din aceste rationamente estragem conclusiunea : ca Ins-
tructiunea si educatiunea stint absolut necesare i indispen-
sabile pentru candidatit ApostolieT lui Christos. Dar 6re n' au
dreptate eel ce ne obiectha tend dic, ca Iisus Christos n'a
invetat nica'ert carte, ca Apostolit au lost nestudiag si ca nu-
mat conduo de S-tul Spirit at facut cela ce ail facut, ca. in-
vetatura multa a adus eresit *i schisme in Biserica, ca in fine
ridica tipul omului umilit, pe care'l reclama Cre*tinismul?
Aceste aunt obiectiile ce ne le face ignoranta, gi cart in a_
parenta par a fi convinget6re la prima audire. La aceste
inculpari voiti respunde mat Intent cu Sf. G-rigorie Nazi-
anzul, data el ce dice: Socot cat de tort 6men'a prudenp este
admis cet instructia este primul bun intre ament, nu num, t
a nastret, ci ,si cea laicd, pe care multi dintre no o cred veta-
matare distruge'tore; dar cugetd reit. Deci' trebue Gre sa
dispretuim instructiunea, dupre cum opineazd unit; nu, ci
trebue a-t considera pe acia de ignorantt fi sect. (Gr. Naz. cuv.
pag. 324 *i 325). Tata cuvintele celut cu eloquenta de
aur, ce sunt fulgere si tunete pentru ignoranta
Ascu/tet si cele ce air dis (Pavel Apostolul) lul Tit despre
situatiunea Episcopilor, dupd care into; adaugend dice : Se
cuvine ca Episcopul sit' fie studiat in invetatura cuventulut
credintel, spre a putea combate ,si pe cuntrart. (loan Christ.
citr. Tit. I, 19). Iar Sf. G-rigorie Theologul in poesie canta :
Spune'mt acesta cum et, nefiind eruditt au scris tratate
opere, pe care cu ostenela le intelegem ,si nu in total. (Des-
pre Episcopul Ath. 230). In fine SantiT Paring Doctor! as
Biserico, numal prin eruditia for ail respuns tuturor sar-
casmilor eretice, gi despretuea ignoranta, numind'o intune-
rec. Deci obiectiile ce ni se fac aunt mat mult demne de
plans, tend vin din gura Clericului, de cat de combatut;
pentru aceea cred ca't suficient pentru noi testimoniile ce
am adus din Santis Paring spre a ne convinge despre ab-
surditatea lor, qi necesitatea instructiunei Clerului.
,si
20,
:
si
www.dacoromanica.ro

590 DESPRE SENTIMENTUI, RELIGIO-;
In fine, Preotul trebue sa studieze, data se p6te tots sti-
inta omeneascii, filosofia, stiintele exacte, literare i natu-
rale. El trebue fie un tesaur nesecat'de cunostinti, cad
trebue a respunde la tote Pbiectiile ce i s'ar pune in nu-
mele stiintei. Dupre positia sa socials, crestina Clericul este
superior tuluror, data inset va fi ignorant in stiinta ome-
n4sca, prin acesta va deveni din contra inferior.
Filosofia '1 face apt de cunostinta omenesca yi indamanatic
de a aplica legile ]ogicei in Religiune si a combate erorile
provenite din partea sofisticilor si a scalelor filosofice. Iata
ce dice Santul Marele Vasilie: Puterea filosofiei dialectice
este un mur pentru dogme, nepermitend ninzarui de a le
ataca ,si distruge. (Vasilie in Isaia. cap. 2). Iar Santul Cli-
ment Alexandreanul dice: Doctrina Mantuitorztha este per-
fectd deplina, fiind puterea #.intelepctunea lul Damnedest.
Ccind i se asociaza filosofia Elena, prin acesta nu't face
mai tare adeverul, dar imposibila intreprinderea sofitisticet,
,si prin ea distinqe ce este pervers contrar, in cat cu drep-
tul se nume,ste barecada ,si, pazitor al via. (Cl. Alex. Strom.
I. pag. 234). Iar cunostinta stiintelor theologise ne facili-
teaza intelegerea mai exacta a Santo Scripture. Asa ma-
tematica face spiritul mai positiv. de care are multa nece-
sitate un theolog. Istoria '1 face mai evidenta si mai pipaita
Providenta divina, in guvernarea lumei. Iar stiintele natu-
rale 'i fortifica mai mutt argumentele fisico-theologice des-
pre esistenta lui Tata cum se exprima Marele Vasilie:
Sa uzam de eruditiunea omeneasce t ; Ludnd din ele ceea ce
ni este familiar convenabil, restul sa'l punem la o parte,
,si precum apucdnd Prea trandafirula, '1 curatinz
de asemenea ,si despre acestea, culeggnd ce este folositor sd
ne pazim de ce este veitamator. (Cuvent catril tineri). Prin
urmare dicem : Eta:lane pentru nos constatat c omul
este compus din spirit si corp, dupa inv6tatura crestina, citi
are un sentiment religion Intiscut nature sale, ce'l face mai
mult de cat mintea a se pune cut necesitate in relatiune cu
Dumnedeil. In urma am demonstrat ca, spiritul omului este
sit
si
si
D-Teti.
si
www.dacoromanica.ro

tIY RAI ORT ('U ('RI. SOCIAL SI NATI0NAT. 591
marginit, cunostinta sa dar relativa, pe cand el este treat
pentru a obtinea o perfectiune aupa asemanarea Crea-
torului. Nu tie en siguranta prin sine singur calea, pe
care rnergend sa pbta ajunge la destinattunea sa.
indicat acesta prin crestinism ; insa pentru a ne conduce
cine-va din 6menl pe acesta tale trebue mai intaii1 sa o cu-
n6sca cu precisiune. Clerical dar trebue s. stie cu depli-
natate tot ceea ce a inventat spiritul omului si a deseoperit
Cerul, data voeste sa fie la inaltimea misiunel sale si sa ne
conduct cu stiinta sigura la ajungerea destinatiunef ndstre.
In alt mod Clericul compromite numar apostolia ce i s'a
incredintat i discrediteaz5, Crestinisrnul in societatea ome-
nesca.
C. E.
I-a
" ->oetil>c.
www.dacoromanica.ro

CU VENT FUNEBRU
La mortea profesorulza Dimitrie Stotca intimplatet la 21
Noembrie 1889.
Nu vol sa nu stiti voi pen-
tru eel ce ad adormit, ca a nu
ve intristati, ca §i eel ce n'at
speranta. (Apost Paul).
1.
Domnilor, fratilor cregini,
Imprejurarea ce ne intruneste ast6,-cl1 in jurul acestul
trist sicria este un cas normal in viata omen6sdi ; numai
putina preocupare ce avem de el, atrasi find. de sivolul
complicat si turbure al afacerilor variate din acestA lume,
face a ni se presinta ca ceva estra-ordinar si infiorator.
Dar cine a evitat cand-va mortea? Filosoful Platon si
Crestinismul ne-o propun chiar spre continua meditare,
pentru ca patrundend esenta el, 0, stim cut ce dispositi-
uni a o primi, si cum se cade a o considera.
Dupre stiinta omenesca, cand forta interns, a vietei for-
matore $i conservatore corpulul fie-ch,rui individ, in lupta
cu cele-l-alte forti esterne, dintr'un cas accidental, ca eel
de fats, (1), on dupa legele de crestere si descrestere ale
(1) Causa nea§teptath, a mortei este acesta : D. Stmca cu o sep-
temitua inainte de mOrte, intr'o n6pte pe la 11 ore voind a stinge
o lamp' de pe o masa de linga patul seu, diu gre§ala a resturnat-o
spre dinsul. Deci lamps, facend esplozie, s'au aprins vestmentul
de pe corpul seu, qi neputendu-se stinge in graba i s'a parjolit
trei parti din corp, cea-ce 1-a causat dupa cate-va (Tile mortea.
www.dacoromanica.ro

CUVENT FUNEBRU 593
vietei, nu mai p6te resista cu tarie influentei cutropit6re
fortilor fisico-chimice, attinci de:nsa cedand In hipta, i di-
minuandu-se tot mai Inuit, organismul format de ea in-
cepe Inca, de via a se paraliza, distruge in fine are
loc faza, ce not numim m6rte. Lucru cu totul normal, pe
care it vedem intimplandu-se in natura insufietita
i neinsufletita. Not insa deprin0 cu traiul din acesta
lume, cand vedem ca unul dintre not m6re, suntem cu-
prin§1 de un fior rece §i ni se pare ca ceva anormal. Bie-
tul om, cat de mult tine la traiul pamentesc! El se iden-
tificil cu tot ce exista aici, §i and se vede silit sa piece
intr'o calittorie necunoscutrt, se uime,te. cauta ajutor,
vrea o lumineze necunoscutul mai departe §i
Para margini. Sciinta insa aici tace nurnai credinta cre§-
tina ii deschide o noue perspective, lumin6sa despre ce
mai p6te fi, qi incotro va merge in alts viata. Felice, la
acesta. bra supreme, de eel ce Inca din acesta viata, prin
credinta cre;4,tina, pregatit pentru o alta patrie mai
superi6ra si mai convenabila fiintelor rationale, de cat
cea de aici, unde continua, §i mai mult in van, se sbu-
ciuma cu resolvirea enigmelor natures, §i a trasformarilor
ei misteriose.
Reposatul ce ne presta, profesorul Dimitrie Stoica a
fost unul din ace,,,dia : lul se p6te dice : fericita este calea
in care rftergt asta-cli sufletP, car s' a gettit tie loc de repaus.
Dar se cade a lua in mai de aprope considerare peri-
petiile vietei acestui destins brtrbat, spre a aprecia mai
just val6rea pers6nel, de la care suntem siliti asta-0 a
ne lua ultimul adio.
II.
Mult regretatul profesor Dimitrie Stoica este -roman
Transilvan, nascut inLipova din Banatul Temi;i6rei la 12
Noembrie 1814, din Wimp nobili P. Christoforu Stoica
i Reveca, in cat acum a implinit 75 ani ai vietel sale : coin-
Biserica Orthodoxl Reining.
2.
si
dilnic
lumind
sad
www.dacoromanica.ro

594 CUVENT FUNEBRU
cidenta rara ca in qiva in care s'a nascut in acea a si
murit.
In tinerete si-a facut studiele umaniore la Arad si Be-
iusu, lar de la 18-36 1840 §i-a complectat studiele la
Universitatea din Pesta, in facultatea de Filosofie si Li-
terature. Stia limba Maghiara, Germans si Latina, hive-
task si italiana si Sirbesca, cum se constata din testimo-
niile sale scolare, si comentariul vietel sale, pre care in-
susi incepuse al scrie si care se afla in familia sa.
De la 1840 fu chemat in Moldova de Epitropia sc6-
lelor de atunci, pentru a fi profesor de Latina la Semi-
nariul din Socola.
G-uvernul Moldovei, dupa, instalarea domniei nationale,
voind a romanisa curentul strein grec gi slavon, ce se in-
cuibase in scolele terei, a chemat acea pleiada renumita
de barbati Invetati din Transilvania, inspirati mai cu same
de un sentiment ardent de romanism, pre care se cerea
respandi in saele nationale. Ca florea comprimata
local sat, dar care transplantata, in alt teren liber,
desvolta luxurios foile sale si imprastie pretutindenea
aroma sa bine-facetore, asa Transilvanii cu drags inima
faceall sa transpire in prelegerile for numai patriotism,
numai romanism. Ca Fabianu, Popp, Costea, Murgu, Dam.
Bojinca, Campenu, fu reposatul D. Stoica, adus prin
intermediul lui Dam. Bojinca, atunci director la Seminar,
pentru a fi numit profesor de limba Latina si Economia
Campului, la 1840 cu insarcinarea de a face comparati-
unea limbel rornanesti cu limba mums Latina, in Semi-
nariul din Socola. Acest local de seminariii, dupa, cum se
esprima V. Popp, in desertatiunea de la prefata psaltip
riei lui I. Pralea, nemuritorul Mitropolit Veniamin
chinas a fi lows muselor Latinem. Cu cats amariciune
tristeta ni se esprima stimatul profesor D. Stoica despre
nestatornicia timpurilor si nedreptatea omenilor, privind
desolatiunea si uitarea in care este aruncata asta-41 So-
cola, acest templu de scumpe amintiri istorice, de insem-
in
41
si
it in-
si
a.1
www.dacoromanica.ro

CUVE VT FUNEF3RU 595
nate acte politice i culturale ale patriotismulul Moldovan,
si in care Stoica in junete iii facuse inceputul carieret
sale ! El ca profesor la Seminar figureza, pana la 1841,
cAnd schimbandu-se Directorul prin intrigile lui Su-
hopan, fu inlaturat. Dar mat departe prin mijlocirea lul
CAmpenu si Asachi este numit profesor de latina la A-
cademia Mihailena la cursul inferior, unde continua cu
intrerupere de un an, de la 1848 pana la'1856. Tar de la
acesta data pana la 1867, a predat latina la cursul su-
perior Liceal, dupa care timp se retrasa in pensie. In a-
cest interval il mat aflam la 1853 provisor Director la
§c6la Centrals de fete, tar de la 1854 ia,rasi revine pro-
fesor de latina, cursul superior, la Seminar pana la 1862,
cand mi-a tost si mie dascal. Asiduitatea sa la prelegert
era ceva de admirat : pentru dansul absentele de la class
nu emu numal timp perdut in zadar, ci considerand da-
'ma scolarilor qi esemplul rea dat de profesor, se soco-
bait ca pecat de marte. Santos on bolnav, el cu esacti-
titea de soldat al stiintei i,i implinea datoria sa. El nu
se lauda cu metoda none de a recita in 10 20 de lee
ii cheia limbei latine la urechile elevilor. Inve'tarea §i
recitarea necontenitA a regulelor cu neintrerupte esercitil
de teme, din gramatica lui cea mare, era metoda cea mai
proprie de a initia pe scolari in descifrarea textelor la-
tine. Mune& grea, dar tine a stint pune um'erul la
acea labore, a exit folosit din acesta studiere perpetua a
regulelor gi textelor latine.
Din on -ce rind din Nepos, Salust, Cesar, din verl-ce
'rasa din Ovidiii, Virgiliii. si Oratiu, el scia en multa
maestrie a insinua elevilor, pe lungs arta de scriere a
autorilor strabuni, sentimental malt de patriotism si fala
de romanitate si romanism. Cand venim la Cicerone, fa-
cea pre auditori sa intelta cá limba ce au vorbit
scris strabunii for este tot cc pote fi, mai dulce, mai e-
locuent mai frumos pe lame. Preot al muselor latine
scia a initia in mistere si a impartasi pre tot' din os-
$colei,
si
a-si
si
www.dacoromanica.ro

596 flVENT FL:NI, BRU
patul cel regal, abondent si regenerator al virtutelor Ro-
mei antice. Asa intelese el, in timp de 28 de ani, a re-
versa in inimile stranepotilor Romei din acesta tara, mana
si sucul viguros a Romanilor, odini6ra domnitoril lurnei.
Felice de tine, intelepte dascale, ca, prin inv4atura to al
lasat in urmasi generatil intregi, call cu stirna si dor Isl
vor aminti de tine din nem in nem !.
In timpul profesurel, afara de Gramatica complecta de
limba latina, ce a editat'o, a maT tradus si cati-va autori
latini, precurn : Eutropiti, Faedru, Corneliti Nepos, Salustiti,
Arta poetica a lui Oratia, ()ratio pro lege Manilia de
Cicerone, si Cato major sive de Senectute. A prelucrat
un dictionar Latino-Roman de 5,000 cuvinte, si uh vo-
cabular Latin-Roman de 12 miT cuvinte, dupa Schiler,
Tote aceste manuscrise impreuna cu intrega biblioteca sa
le-a daruit Universitatei de Iasi, Inca de cand s'a retras
in pensiune, ]a 1867, obosit de sarcina profesoratului. Iar
statul l'a onorat en semnul : belle merenti.
III
Ca persona privata in societate el se insura de done
ori, din prima ca'satorie en d-na Catinca avu o fiica Ma-
ria, asta-di mama de familie ; din a doua cu d-na Eli-
saveta avu patru copil, din care o fata Iulia, mama de
familie, un fill Traian in armata, si done fete mart de
ma,ritat, Cornelia si Lucretia, remase- orfane.
Viata sociala a acestul circumspect barbat Inca este
denma de ascultat s,4i de admirat. Traia in stransa inti-
mitate cu fratele sell mai mare, colonelul si cavalerul Ste-
fan Stoica stramutat in. Bucuresti Inca de la 1829, cand
audindu-se peste Carpati de reinfiintarea armatel romanesti
Stefan Stoica, veni si se inrola in ea, preferind-o inain-
tea celel nemtesti.
Profesorul D. Stoica a dus o viata in adever stoica.
Preceptele filosofilor Stoici, pre care in de amicitia si de
officiis a lui Cicerone le preda scolarilor, crelu de datoria
www.dacoromanica.ro

CI3VENT FUNEBRU 597
sa a le aplica in viata. Drept care trait o viata cu totul
retrasl, simpla, inofensivA, mulcemindu-se cu putinul sea.
Caracterul set, fata cu peripetiile turbulente, agitate si
venturate ale vieW actuale, presenta ceva arhaic, patriarhal.
Conformandu-se preceptelor stoice : abstine-te §i suportit,
earl coincid cu cele crestine despre dragoste si rabdare,
purtarea sa tot-deuna era paelnica, mai mult pasiva : el
-nu stia a fi agresiv. Chiar dreptate avend in afacerile
contentiose cu vecinii, el nu voia a usa de formele legale
spre a §i-o obtinea,i pentru dinsul portile tribunalelor pu-
rurea au fost inchise. Atata de moral si circumspect era
in cercul activitatel sale in societate. A. se certa cu eine-
va, pentru dinsul era o bola. Prefera a perde de cat asl tur-
bura linistea sufletului setr.
Petreeerile sale in sinul amicilor erati satose, arnabile
si temperate. Ratiunea tot-deuna II conducea pe cki drepte ;
pentru care strimbatatea nici o data nu si-a aflat loc in
inima sa. Avend o imaginatiune vie si impresionabilA, tot
ce vOuse si aulise in tineretile sale Linea, minte, si la o-
casiuni stia a distrage pre( audientik sei cu tot felul de
amintiri plAcute din alta generatie. De la rostul spornic
al profesorului Stoica se putea au4i despre credinta le-
gendara a Banatanilor, cA, de la Sehimbarea la fata, a Dom-
nului (probajeni), se schimbA fata (probozeste) codrului ;
ea romanil uniati chematt pentru aghiasua si alte rugA-
ciuni in case pe preotii ortodoxi, neavend credinta in e-
ficacitatea rugelor celor uniati. Tot el cu multa multe-
mire sufletescA ne spunea cum Mitropolitul Veniamim ve-
nea la Socola cu eb,ruta ineareata de portocale, spre a le
lui scolari. Cu cata istetime si chibzuintA
Isaia GinscA Socolenu induplica pe Mitropolitul Veniamin,
contra sfaturilor Archim. de la Mitropolie Veliccu, sa daru-
laseA intre alte multe od're, si clopotul cel mare de acum
Seminarului, pentru eterna amintire a bunic5,1 P. S. Sale,
inmormentate in Socola, si pote si pentru eventuala lul
inmormentare tot in Socola ; si ea Mitropolitul Veniamin
Imparti lubitilor
www.dacoromanica.ro

598 CUVENT FUNP BRU
amintindu-si de acestea, profund lacrarna. Cum lsaia So-
colenu se punea curmezi§ pe longa Mitropolitul Veniamin
si adesea, se pricea cu Enuta directorul Mitropoliei pen-
tru neplata regulate a banilor de intretinerea Scalei si le-
fele profesorilor. Cat de milostiv era Mitropolitul Venia-
min ea, esind la preumblare, seracimea se Linea card du-
pa dinsul si cand n'avea ce le mai da, le impartea si
hainele de pre el, iar adesea IV punea amanet pane §i cea-
sornicul de la bran. Cum Mitropolitul Veniamin era de
un caracter forte bland si bun, dam flexibil, asa ca, tine
'1 apuca intaiu cu cuvinte milestrite, it pleca la dorinta sa,
dar indata ce altul 1-ar fi rationat din contra numal de
cat is,11 schimba parerea, ba sa supera §i da de gol pre
eel d'intaiu desvinovatindu-se.
Dar iertare, m'am prea abatut cu nesfirsitele sale a-
necdote, revin la viata lui proprie. Stimatul cetilten D.
Stoica, dotat cu,'''o nature putinatimida, chiar In eser-
citiul drepturilor sale politice si civile, era lin, nesgomo-
tos, neimpunetor, in cat multi din acest pullet de vedere
11 banuiail a fi prea apatic si indiferent. El hash' aven-
dull consciinta impiticata, nu voia a turbura sail a se a-
mesteca in cercul de activitate al altora. Cu asemenea na-
tura si purtare ar fi trait Inca mult, de si acuni a Ina-
plinit trei patrirni de secol, data, neprevequtul acident du-
reros nu i-ar fi curmat firul vietei. Priviti-1 cat de verde
si netrecut este incA : ar dice cine-va ca reposatul se afla
eel mult in mijlocul vrestei sale. Ac6sta vig6re corporala
nu se p6te atribui de sigur, de cat traiului celui moderat si
cumpatat in tote. Sciut este ea temperanta este mama
clilelor celor lungi. Sacra scripture insa, ne prevesteste .ca
qlilele omulul sunt in m dna lu D-cleu: si apoi nu se phi-
nese tote cum vrea omul, ci cum da Domnul.
Dar acest barbat stimat mai este instructiv in present
si din alt punct de vedere esential: religiositatea profunda
de care era insnirat. Sentimentul sal religios este cunos-
cut tuturor ; nu lipsea Duminicfi, nu ei a Serbatore cand
www.dacoromanica.ro

CUVE NTT F UNFT3RU 599
sa nu'l fi vequt in biserica, i acesta o Mcea nu de ochil
lumei,cä ace§tia asta-di in societatea nOstra sunt intor94
aiurea.nici din vre-un obicei superficial, ci din profunda,
convingere religi6t=a. In adever tine nu'l vedea elind din
biserica mai vesel, mai bine dispus ,1;i mai nimbi], pare
ca se intorcea de la un ospe't. Iar acesta este proba evi-
denta ca sufletul acestui barbat era vitt gi energic influ-
entat de convingerile sale religiose. El in fata Altarului,
to moment° misteriose, punendu-se in contact cu Crea-
torul a tote. cu Fiinta absolute, esprimandu-0 i alinan-
valurile contiintei sale, e9ia absolvit in con§tiinta.
§i regenerat in interiorul set ; in eta aparea lumel schim-
bat F,;i In dispositiuni mai fericite. Acesta chiar este re-
sultatul credintel vii 9i active asupra omului, purifica'n-
du-I cugetul, Rind un nod avent sufletulul set.
IV.
Acesta este, fratilor cre§tini, invetatul si escelentul pro-
fesor, acesta-i prudentul ai moralul cetaten, acesta-I barba-
tul profund religios. Adunarea numerosa, ce acum incun-
jOra rarna§itele sale muritore, dovedeOe simpatiele ce
caF,Itigat in societate, i regretele ce'l insotesc la morment.
Misiunea sa ca membru al corpulul didactic fiind aprOpe
terminate, nu se pate dice tot asp, si considerand familia
sa, cariea era Inca necesar pentru a o pune la tale. Fe-
rice de omul pre care ora suprema Il afla, gata. Stima-
tul insa cetaten, D. Stoica, nu era gata de plecare de
aci, dovada familia sa, care se afla Inc h in bratele sale,
pentru care nea§teptata lui mOrte causeaa o mare ne-
norocire.
Apol, data considerand accidentul neprevedut ci ne-
norocit, ce I-a adus rnOrte, ar putea dice tine -va : vai
de om,! de mOrtea ce Pa cuprins! din punctul de vedere
al sufletulul set, intram intr'un teren mult mai solid, mai
mangletor. In adever, barbatul carele in viata sa a a-
vut credinti ferme in adeverurile religi6se, carele adesa.
du-s1
si
si-a
gi
www.dacoromanica.ro

600 CUVENT FUNEBRU
cetind si ascultand Evangeliul Mantuitorul lisus Christos
nu odata a audit ca.: e' curart cu inima vor vedea pre
D-deil,, nu putem, clic, a ne ind6i ca un atare barbat pi-
os sa nu alba, parte de credinta sa, si in alte sferi su-
peri6re, 0, nu vacia, pre D-qeul parintilor set. Iar cel ce
ved pre D-clew cu incredere, pot fi numiti fit at lul D-deli.
Apoi, care 6re alt titlu mat pretios pate revni omul in
viata, de cat castigarea acestel gratii ?
Cat priveste familia sa orfana si sarmana, rog mila ce-
lui Prea-Inalt sa-1 trimita, mangaerea, de care are nevoe
pre acest pament.
Dascale, stimate dascale, de cate or t in ore de repaus
nu to am retreat cu vocea mea sonora, si armoni6s5, ; dar
acum nu pot a-ti adresa ace.te cuvinte de despartire, de
cat cu acesta voce ragusita (1) cá profund este doliul ce
ne cuprinde, si trista intimpinarea ce'ti facem in fata
eternitatei. Amin.
G. ERBICEAN1J.
NB. Reposatu1 Profesor Dimitrie Stoica a lucrat pu-
ternic la renasterea simtului patriot, in o generatie in-
trega asa ca atat de catre 6menii civili din Moldova, ce
astaqi j6c5, rolu politic, cat si mai ales in clerul Moldova
el trebue considerat ca mentor si parinte sufletesc al lor.
Calitatile intelectuale si morale descrise in acest discuss
de ocasie nu aunt simple cuvinte, ci tote realitati. Asa.
era acest vrednic Roman si devotat profesor. Tots sco-
larii lui ail datoria morala de a nu'i ulta numele din me-
moria for si a-i dice : Sa'ti fie terina us6ra, scumpe al nos-
tru profesor.
<Ef 4:4341e
REDACTIIINEA
(1) Vorbitorul era ragu§it §i cam bolnav de racelA.
www.dacoromanica.ro

0 CALETORIE IN ORIENT.
(Urmare. Ve4I No 9, anal XIII-le, pag. 530,.
Ceremonialul de la Chio§cul imperial Ildic din care se
vede cat inriureqte cultul religios asupra desvoltiireT
sociale, visita la expatriarhul Ioachim care se p6te
asemana cu leul inchis intr'o cuqca prea frum6sa, a§edati in
mijlocul unel grildinT desfiitatore, totusT faro asemrLnare mat
ne-multumit de cat in visuina sa selbatica din fundul pus-
tieT, si mat ales inoiintarea ce dobandisem de la d. Vra-
nos in privirea romanilor macedoneni, care ajuno la con-
gtiinta despre origina for sunt apr6pe in imposibilitate de
a se afirma,--lumina §i ridica la telul indicat de acestd, o-
riginA, stitparlea cu precurnpanire gandurile n6stre.
A doua di 5 August un curier ne aduse de dimineta trei
carte de visita de la Expatriarhul Joachim destinate pen-
tru unul fite§-care din no! §i continend cate o heretisire
corespundet6re 1) Nu se pate spune cat de mare pret pun
6naenii luminatT dintre greet pe titlurile personale in a-
cesta eT semrimi, mult cu nen4i1:, la care titulatu-
rele sunt un obiceiti impins chiar !Ana la exces 2). In a-
cea di venind d. Gecleon ne-am hotark a visita Biserica
1). P. S. Gerasim Pitestenu: Ohk list& othrilc4.
D-lut Constantin Erbicenu: Oask tiEtec silS iX),o7cts.dtrrk coo"
Sub-semnatulul: 66sbc !Leta c-ijc AiStay.62vhc cove.
2) Vecli Paulsen System der Ethik Berlin 1889 p. 638.
vi-
etei
privire
Til; aEognXia4
www.dacoromanica.ro

602 o CALgTORIE IN ORIENT
isvorului celui primitor de viata (Zox-,F,6xou Trlyi)). Ne po-
goraram asa dar prin tunel in Galata ; din ea trecuram
in orasul vechi pe pod indreptandu-ne spre gara, ce se
afla, in partea r6saritemi, a orasului la termul mare, pen-
tru care se si chema gara orientala. Strada ce conduce
la gara este ingusta cotita nu ca cea spre st. Sofia.
tiara n'are nimic deosebit. Linia caei terate tine tot t6r-
mul, asa ed din vagonul in care ne urcasem, am putut
arunca privirile nu numai la stAnga pe marea departe, ci
si la drepta peste cladirele ce se afla pe platoul deTre
r6sarit a vechiului Constantinopole; numer6se
ziduri gr6se in ruine denota urme de ale palatelor impe-
ratesti de odini6ra ce puneatt in uimire pe privitor prin
imposanta strelucirea lor: acum ins servesc de ada-
post paserilor de napte. Intre actualu serai imp6rAtese st.
Sofia se afla critra mare Arsenalul, oJini6ra renumita bi-
serica, a st. Irine; ceva mainainte in directiea despre m6zaa-
rli un palat unde se afla tesaurul imperateSe, in ace-
directiune mai nainte este alta giamie odiniara bi-
serica st. Sergie Vahu 1idita de Iustinian, in urma
giamia, ce inlocueste Hanastirea Achimitilor sail a Studi-
tilor dintre care s'ati distins multi bitrbati propovedui-
tori apitratori delosi ai bisericei cum a fost un Teodor
Studitul, un Nekita Peptosul s. a. 1). Casele in partea lo-
cului de asemenea aunt de lemn, unele langa allele, nu-
mai uncle unde se Oa si cafe una mai mare de zid.
Ajungand in Quartierul Emirahor numit Psomathia dupa
o cursa de 1/2 ora ne pogoriram din tren la statiunea
Edicule (Jedi-Kuler adica sapte tumuli). Aci se gaseati
cal dispouibili pentru doritorii de a face escursiuni
1) Akimiti va sa 4ica neadormiti, o tagma de monahi la care
vegherea de nOpte se observa cu multa rigore. Ei vegheau pe rand.
In tie-care nopte atp. ca rugaciunea §i lucrul (rocodela,) in manastire
nici cand nu inceta dupa cuyentul apostolului : nneincetat ve ru-
ga0" (1 Tesal. 5,17) Studii s'au numit ace0i monahi de la ma-
nastirea Studio in care petreceau,zidita in Constantinopole de Ro-
manul Studius (Kraus Kirchengeschichte Trier 1882 p. 219).
si
rniacbi-di si
si
este
lett
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

O CAI g 1 ORIE IN ORIENT 603
prin imprejurimi, caci drumul ingust si priporos e nepro-
priti pentru trasurti. Ne luaram cal si dupa ce urcaram
un sfert de ora pe caldararnul cotit si bolovanos ce in-
,
cepe de la la dal spre apus, am ajuns la cele sapte
Tumuli, unde am facet un popas, bunisor pentru a vedea
mai bine aceste ziduri in care ail resunat multe suspine elite
din piepturi ronakiesti si carl au fost marture la uciderea mul-
tor boeri si domni romani; dar tot odata si pentru a lasa sa.
se odihnesca cat-va timp 6menit, care naimindu-si call
merg in gang dupa &Irish, cat ail pofta sa se plimbe
cei ce fan naimit. Ediculele se afla in partea despre miaga-
cli apus a vechiulul Constantinopole si sunt unite cu lidul
de fortificatie ce inconjura orasul vechtu spre miacia-n6pte
resarit pallet la Vlaherne. Ele ati infatisarea unor mine
'negrite de asprimea vremei si pana asta-di n'ati perdut
Inca destinatiunea for infioratare, caci servesc de inchi-
sore prevenitilor otomani. Pe piata ce se afla in drep-
tul turnurilor se aduna in vremuri de nefericita amintire aria -
tocratimea turcesca la privelistea ce le o da sultanii dupa
vremi osandind la marte vre-un demnitar inalt, iar mat a-
les domni si boert romani, al caror cap acolo cadea sub
securea calaulut s. ex. Constantin Brancovenu. Chiar ac4sta
singura intamplare e de ajuns alaturanciu-o cu starea de lu-
cruri actuala, spre a cun6#e cat am progresat de m. uit in un
timp relativ scurt in ce s'atinge de starea !Astra politica.
Spre apus de Edicule se afla in zid o trecetare pe unde e-
sind am apucat in directia zidului de fortificatie care pe din
afara se pate vedea mult mai bine. El consta din trel di-
duri paralele, din care eel mai din afara e ceva mai jos de
cat cel din mijloc si acesta de cat cel din launtru de o inal-
time cam de 9-10 metri. Spatiul intre clidul din afara si
cel din mijloc era se dice umplut cu apa, far in eel dintre
zidul mijlociti si interior se ved si acum urme de redute si
de turnuri de observatie. Dupa ce merseram v'ro jumatate
ora spre apus aveLd in drepta vechile intarituri bizantine,
iar in stanga grAdinarii si un intins cimitir otoman unde
www.dacoromanica.ro

604 0 CALtTORIE 11 ORIENT
cele mai multe petre mormentale in partea de sus aveati
forma unui cap infasurat on cealma,am facut o cotitura spre
miach-zi §i acum avem in drepta un cimitir grecesc iar in
stamp, unul armenesc, in care mormintele impodobite cu
frum6se monumente erati umbrite de numeroo arbors se-
man'and ast-fel unor livedi pline de pomi. Ce contrast lovitor
intre sgomotul ora§ului §i lini§tea ce domnea in acea parte!
Cate invetaminte de suflet folosit6re nu da cimitirul ! E des-
tul a spune ca el ne aduce aminte de fragezimea vietei
nostre, de de§firtaciunea puterii §i marirei trupe§ti ca on de
ate on trecem pe langa densul, aburirea vantului, fi§litul
frundelor, miresma florilor, insu§1 tacerea mormintelor par
a ne tot dice : memento mori" adati aminte de ruorte, ceia
ce e un bold puternic spre o viata virtuoasa §i onesta, cum
recunosc chiar dascali, care se pretind independeti de cre-
dit*, religi6sa 1). Curand ajunserAna in curtea BisericiT Zoo-
dohu Pigi, care este a§edata spre m4da zi crapus de intaritu-
rele vechi §i este departe de oral cam o mild. Acosta
biserica este una dintre cele mai insemnate ale Patriar-
hid citei o visitecLt numero§i credincio§i atat pentru da-
rul tamaduitor al isvorului, imprejurare ce a dat nastere
in tota biserica r6saritului la frum6sa serbare a Isvoru-
lui Maicei Dortmului din vinerea s6ptamanei luminate, cat
§i pentru positia desfatat6re a cases. Ea se ridica, in mij-
locul unel cAmpii rodit6re §i intinse, pe un mic platoti,
presarat de platani §i de chiparo§i stufosi, de unde pri-
virea se 'ntinde inteo mare depArtare peste og6rele ce
erail acoperite cu porumb §i miri§tele de pe care se carase
granele. Se mai amintesc ore paji§tea acoperita de iarba,
matas6sa, florile ce 'mbalsamaii aerul cu mirosul lor, pa-
serile ce veselesc pe calatori cu citntecul for ? Acosta po-
sitiune pitoresca a bisericel o face un loc f6rte potrivit
pentru meditare in lini§te §i siguratate 2). Numer6sele yin-
') Gizycki Grundziige der Moral. Leipzig 1883 p. 127.
2) Biserica Zoodohu Pigi se chiama pe limbs tureesca Balakli
loeni pestilor. Acosta numire se intemeia0 pe urmatorea tracli-
tiune : Constantin eel depe urma imperat Bizantin in prima-vara
ei
www.dacoromanica.ro

CALL I ORIE IN ORIENT 605
deeltri efectuate prin rugaciuni dare prea curata Fedor&
ajutat6rea tuturor suferindilor prin gustarea stropi-
rea apes din isvor, asigurat bisericei un numene-
peritor. '). In partea despre miada,-nopte a el se afla nIste
ocupate de preoti cu familiile lor, find tots casa-
toriti, i de cei-l-alts slujitori al bisericei, care conste,
dintr'un paraclis i o biserica mare. Paraclisul zidit de-
asupra isvorului este noti, pe din leuntrul tot de mar-
mum ca basinul isvorului. Spre reherit alaturea cu pa-
raclisul estE, biserica mare, zidita de curand pe temelia
alteia vechi. In fata intre.rei principale este un loc des-
chis uncle se afla mausoleile a cator-va patriarh1; pe sub
un portic rezimat pe mal multe 1iruri de colone gr6se
de xnarmura se intril in bisericit, care pe din launtru sa-
mana eu catedrala patriarhalii.
Dupe o visita scurtit ce fAcuram superiorului, *ea-
rem inainte, pe o potecd ce tae ogdrele, spre asedernin-
tele de caritate ale Patriarhiei de Constantinopole, care
aunt situate ma' spre miada-Eli re,arit de Biserica Anti-
tului Isvor si care strelucian de departe la razele sore-
lui, avend forma unui mare patrat. Merseram pe jos o
jumatate de orti, sorbind aerul curat recoros al loca-
litate ajunseram la p6rta din zidul ineopjurAtor pe
care intrarrun in eurtea Asedemintelor. Acosta este spa-
anului 1453 tabarand acolo cu Ntirea ca sa -Vita pept Turcilor,
care'l stramtorase de tote partilP, porunci sa't friga pe carbuni
vi'o cat' -va barbuni (un fel de peOe de mare forte gustos) cand
lata ca i se infatiqa un om care's spuse ca Tureit au sa'l cake
§i all sarobesca cetatea. Imperatul insa nu credea, ba cbiar ada-
ose ca atunct vor lua tureit cetatea and vor sari barbunii eel
de pe jeratic. Atunci o minune! tot' barbunit sarira, din foe §i
parlitt cum erau fura pull in apa isvorului cu credirga formata
mai Catlin ea cand ei vor marl tot' in acel isvor atunci cetatea
va fi reluata diu manile Turcilor. In adever, in apa isvorului se
ved inotdnd vr'o cat' -va pe§ti§ort cu pete ca rugina.
') Nichifor Calist in cartea citata mat sus. Vecli nr. 8 p. 467
a acestut jurnal) da la p. 7 pe seurt topografia bisericei, lar de
la p. 8-99 poveste§te despre vindecarile minunate sever§ite la
Isvor din inceput pant pe timpul seu (vec. 14).
§i
ail
§i
yi
O
gi
chili[,
ti
www.dacoromanica.ro

606 o CAI grORIE IN ORIENT
Ii6se, plina de verdeta si Intretitiatii de alee, acoperite cu
un prund fin, pentru trasuri si pedestri, Tar in mai multe
puncte din fata cladirilor Infrumusetatit cu straturl de
flor!. Aceste asecleminte cuprind: un spital cu desparti-
turi pentru coph si virstici, barbatl si feme!, carora li sit
dati tote tratamentele medicale cunoscute ; spitalul ocupA, la-
turea;despre apes a patratului si are de patron! pe sfinth dof-
toril cet fora de arginti. 0 casa de san'etate ce ocupa par-
tea despre asemenea cu patronul eI ; un asil
pentru fete orfane in partea de na6c,la-nopte in fine un a-
sil pentru barani si seraci tare iunpreuna cu apartamen-
tele medicilor intern! si ale personalut forrnecla laturea resti-
rit6nft de o parte si dc.4, aka a intrarei. Medicul de serviciti
nea condus cu multa buna-vointa prin tote aceste case filan-
tropice, care datosesc infiintarea si intretinerea for purtiiret
de grije vrednice de tata lauda a Biserice! Patriarhiei. Nu-
mele lui Ioachim este si aici mutt pomenit. El a facut imbu-
natatiri marl acestor aseq6minte si ferice de postorul
care 'sT implineste conscintios tote indatoririle sale, din-
tre care cea IntaT si mai insemnata este cercetarea si
ingrijirea bolnavilor, precum si intre cele d'antaT lucrar!
ale Mantuitorulul Christos se num6ra videcarea a tom
bola si neputinta '); la ac6sta indemna el `pe apostoli,
iar el pe eredinciosi 2) asa c4 de o potriva cu
latirea crestinismulut in lume, spori si purtarea de grija
pentru bolnavi, orfani si saraci. Prin veeul III si al IV de
la inceputul biserice! crestine, institutele sale de bine-facere
cum craft asilurile de s6raci, de orfanI, de betrAni, spita-
lele si ospiciele, desteptaii admiratiunea si chiar gelozia pa-
ganilor care cu tota filosofiea inalta la care ajunsese nu stia
nimic despre atar! alecl6minte pentru binele comun 3 A.
3) Mat. 4, 23. 25.
2) Luc. 10, 19. Marcu 16, 18, Fapt. 3. 1, 36 ; 14, 8, Jac. 5 14
3) Acesta ndrturise§te Imperatui Lilian Paravatul in epist. 49
citata de Kraus, Kirchengeshichte Trier 1882 p. 216. Luthardt,
Geschichte der christlichen Ethik Leiptzig 1888 p. 221.
eel -I -alt!
miada-zi,
www.dacoromanica.ro

O CALETORIE IN ORIENT 607
ceste sunt cele mat alese fructe ale caritatei crestine in care
se 'nchete Ora Religiunea. Din nenorocire multi dintre
religiunii nu inteleg si nu implinesc adsta inda-
torire de intaiul rang si ast-fel, ist surpa singuri terenul de
sub piciare, cats si in ac6sta privire le apuca inainte re-
presentantii societatii civile. Despre biserica patriarhala
nu se p6te dice acesta, de Ere -ce ea este tot d' aun a in fruntea
on -caret propuneri li fapte de filantrupie, tote asilurile li
spitalele nationale, grecesti din imperiul otoman ait intreti-
nerea for dela si prin Biserica dupa cum pretutindenea ast-
fel de asecleminte s'au infiintat prin biserica prin religiunea
crestina. Preocupati de aceste ganduri ne luaram r6mas
bun de la medicul care ne insotise prin diferite incaperi ale
qiselor megaminte, mnItumindu-t, si ne-am intors In oral.
A doua di Duminica, 6 August, dupa esirea din Biserica
ne-am dus la Societatea Medievala si am luat parte la se-
dinta estraordinara ce s'a tinut. Intre membri erat si preoti,
dintre care unit chiar ati luat cuventul, anume in cestiuni
privit6re la arheologia biseric6sca. Tocmai sara ne-am des-
partit de membrii societatei, dnr a ce participaram la un ban-
chet, dat de ll-lor in onorea nostra si la care s'ar'i rostit
de ana6ndou6 partile cuvinte bine simtite pentru prospe-
rarea cultures si a religiositatei, pentru marirea Romanilor
si a Ellenilor.
In diva urmatore 7 August, insotiti de Dl. Dr. Hara-
lampide, membru al Societatei Medievale li magistrat in
Stambul, pe la 10 ore inbarcAndu-ne in un vapor am ple-
cat la scola de teologie a Patriarhiet, care se afizi in Halchi
una din insulele de pe Bosfor numite ale principilor, pen-
tru positia frum6sa, aerul curat si baile for priincidse sanft-
acet ele sunt in timpul verei locul eel mat placut de
escursiunt pentru societatea alesa din Constantinopol,. Va-
porul apuca din Galata spre resarit m6d.a-di cats .termul
asian, a carui margine acoperita de cimitire crestine si oto-
mane, se putea bine distinge dupa o cursg, de jumatate
ore,, and apuca drept spre si se opri la schela din
;
mach -di
www.dacoromanica.ro

608 o CALgTORIE 1N ORIENT
Kadik6oi, nume stricat a vechiului Chalcedon, un oras a-
siatic, in care s'a inut al IV-le Sinod ecumenic, inlaturAn-
du-se invetAtura lui Eutyches, arhimandrit din Constanti-
nopole si alcit, dupa care firea omenesca a lui Christos ar
fi fost absorbitii, de cea dumnecle6sca, cum o picg,tura se
perde In marea, c deci El ar fi numai D-deli dupii cum
Nestorie '1 propovedui-se mai inainte a fi numal om ; contra
for Sinodul a stabilit dogma despre unirea ipostatica a ce-
lor dou6 fin in Christos fans amestecare si fart schim-
bare, neimptircit si nedespartit 3), cum o cantA Biserica de
atunci neintrerupt in slava cea dogmaticesca a glasului 6
de SAmbata sara la vecernia cea mare. 2). Tot ]a acest
Sinod s'a stabilit un canon (28), de la care se incinse
lupta de veacuri pentru supreinatie intre Roma veche si
cea nou6. ceia ce provoca si desbinarea Bisericei apusene
de cea res6ritkii. 1). Vaporul ins nu ne last timp a privi
mai mult acest oras asezat la Ere -care depArtare de ter-
mul mares, ksi care ne destepta aducerea aminte de niste
evenimente asa de insemnate in istoria si destinele
Bucuria celor cars mergeatl in escursiune la Prin-
kipo, 4) si care mu4emita, timpului favorabil erati f6rte nu-
merosi, barbati si femei, levantini cu chipuri de o rara fru-
musett, cad curand ajunseram la una din insulele principi-
lor, numita Antigona proti spre distingere de Antigona me-
ggli, ce se afla din jos de Halchi. Vaporul se opri la schelit
numat cat avura timp sr) s6 pog6re din el pasagerii how,-
rip a petrece diva in acesta insult, unde pe fang/ instaia-
rea inderoitinatica a bailor si potecele desfittatore pentru
preumblare, altiturea cu casele de varit locuite mare parte
de armeni se tidier), maret o mantstire intemeiata de Ioa-
1). Ve41 Theologia Dogmatic/ Orthodoxii, tradusb. de Gerasim
Pite0enu. Vol. 2. Bucure§ti, 1888, pag. 108 sq.
2). Vecli Octoihul.
3). Tot pe acest canon s'a basat si jurisdictiunea Patriarchulul
de Constantinopole asupra Bisericei Romane. VecTi Neofit Seri-
ban, Respuns guveruului etc. Bucure0 1868 p. 45.
4). Aga se" chema pe scurt aceste
cresti-
localitati.
natatel.
www.dacoromanica.ro

0 CAl tTOME tN ORIENT 609
chin] expatriarhul. Pawl and am putut observa bine tote a-
ceste, vaporul acum se apropia de Halchi, o insula mat
mare decal Antigora proti; in partea, despre apus a el se a-
fla sc6la nationala (elle* de cornercit (i) il.i.Troptxt) crxolii),
ce cu t6ta departarea ni se infatisa ca o cladire mareta. Cu-
rand insa nu se rnai velu caci vaporul acum ocolea insula
spre meta -cji din care parte se vede forte bine pe culmea
dealuluI un sir de case cu done caturi $i cu o biserica in
mijloc : este scola teologica din Halchi, pe drept care
trecuram indreptandu-ne la schela, ceva ma! din jos. De
alungul termuluT in apropiere de schela se intinde un bule-
yard, avend de amendoue partile constructit frumOse de
vara, asa ca partea acesta de pe. vale a insulei santena cu
un orasel ; Iar de la un loc spre mNa-n6pte incepe dealul,
format din pietris, insa, acoperit cu o livede de maslint, ce
erati plini de fructe. Tinend una din potecele ce tae dealul
in zig- zagurl de asta-data spre apus, ajunseram la p6rta
sc6lei, si cum intraram in launtru, ne'ntimpina Directorul
scOlei pe treptele unui coridor care se intinde de la un
capa pana la alto a caselor si ne conduse in un salon
unde ne odihniram putin, potolindu-ne setea cu o apa rece
f}i gust6sa ca din verful Muhl!, iar inadusala prin recarea
salonului destul de spatios, bine mobilat $i de-o curatenie
esemplara. Directorul, un Arhimandrit cu infatisare f6rte
respectabila, ne primi si ne trata in modal eel mat afabil ,
dintre profesort, fiind vacanta, n'am putut cunoste de at nu-
mai unul, pe Parintele Fotie, care si-a facet studiile in Ger-
mania $i de la care am dobandit o suma de informatiuni
relativ la acesta scola in care se educa viitorit preott ai
patriarhatului. Pogorindu-ne in curte ce are forma patrata
si era acoperita cu verdeta intrararn intM in Biseitica, des-
tinata, anume pentru deprinderea studentilor cu slujba si
rinduela bisericesca. In partea despre nord a Bisericel se
afla o cismea cu apa, tar in partea despre reserit Incryerile
destinate pentru Biblioteca pe care am observat'o de apr6pe,
rninunandu-ne de curatenia localului de numerul ii valOrea
cartilor, de asezarealor in ordine $i de buna ion pastrare. Pin-
Biserica Orthodox Romans. 3.
www.dacoromanica.ro

610 0 CAI g FORTE IN ORIENT
tre cartile cele mai importance ce am ved.ut in ea amintim :
Colectiunea operilor eelesiastice de Migne,seria green si latind;
editiuni separate a operilor fie-carui parinte si invetator bise-
ricesc acelor 8 vecurt primare; cele mail insemnate codice
tiparite ale can6nelor ; tots autorit clasict greet si latini ;
Manuscripte vechi grecesti, printre care si unit cuprinclend
epistole de a tut Meletie Pigas cam; Mihaiii Viteazul ; in
fine pe langa, mat multe reviste teologice eurente, resaritene
si apusene,felurite carp religiose rituale si didactice, grecesti,
rusesti,nenatesci,frantuzesci in cele mat none editiuni de care
erad pline tote rafturile de pe langa zidul si de pe mijlocul
inca,perilor spatiose ce aunt destinate pentru biblioteca. La
esire, Directorul ne oferi cate an esemplar de regulamen-
tul seOlet, chip care lemae se p6te forma o idea despre
sat% si organisarea et, ce i 13'a dat Inca, de la 1841 1). Ea
porta numele de: Scala de teologie a mares Biserica a lui
Christos" sta sub n.emijloeita conducere a Patriarhului si
a Sinodului de pe langa el, din care patru membri consti-
tuesc Eforia scOlet. Personalul scold se cuprinde din un
Director, care trebue sa fie preot, de o moralitate si cultura
recunoscuta ; din profesorii necesari, in numer de qece
afara de Director; et trebue sfi, fie preoti eel putin cei de
theologie 3); din students, al caror numer e stabilit la sese-
qeci, afara de supranumerari ; ei trebue sa fie orthodoxY,
nu mat tineri de 18 ani nict mat in virstii, de 22, Tar cei
cart au terminat invetaturile gimnasiale, pot fi primiti si
'Ana la virsta de 25 ani; sa alba constitutie sanet6sa, tes-
timonid de moralitate intrtrit de Arhiereul loeniut si cu-
'). Regulamentul porta titlul urmator: ,,Kavovto-p.k Ev
xomi ov--,),oytx* gyoxii; To; xpto-ro5 ELE4A14 ix4io-ia4, Ey
KOVaTOCVT:VOUITaa, EX TOU FIxTpt7pytzoy vyrroypapstoo, 1874.
2). 'Avijp tEpm.Livoq, Eywoo-l-tinc a.pE T7ic zai ixav6Tiiroc xtxt
7Eirat3Eup_ivo; Tip TE .5'6poc9Ev X'Xi. Tip eC70.1 [latC7TX 7rat3Eiav".
El este ales de Patriarhul ecumenic §i de Sf. Shied. Vecli xxvo-
vtcy., o-a. 5.
8). Oi zaOlyriTal. OFED0'.101`) ETV-it I.Epcollivot, Et 8E 14, Of. Tli;
aE0/0"riac To..a&xasTov". Kavovto-p.. o-El. 7.
ri
r91s
www.dacoromanica.ro

O CALETORIE IN ORIENT 611
nostintt de gramatica elena, de aritmetica practica, de geo-
grafie, de istoria sacra si catihism SA garanteze pentru fie-
care din et un Arhiereti, ca vor pazi cu scumpatate t6te
dispositiile regulamentulut, i ca ajungend in virsta ceruta
de sfintele canOne se vor preoti Pentru administratie
morala i materials a §c61m se mat prevede Inca urmetorul
personal: un secretar, un confesor, dut preoti care sdversesc
pe rind serviciile bisericesti, qi rugaciunea de dimineata
de sari, un medic, dot supraveghetori de ordine (iTrtari.mt),
un econom i servitori dupa imprejurart, care se primesc
in serviciul valet cu anumite conditiunt 2). Obiectele ce
se predau in scola, al caret curs e de septe ant, sunt impartite
in done categorit: teologice si lake (EywixXix pt9.0ii!.,,A7a) ;
cele teologice sunt: Istoria bisericesca, Ermneutica sacra
iii Exigesa, teologia dogmatics i etica, patrologia ar-
heologia Ebraica, pastorala, omiletica, catihetica, liturgica
dreptul bi. el icesc, exercitil teologice 3) tar obiectele laice
sau enciclice sunt: Istoria sacra, catihisruul, antropologia,
psihologia, ]ogica, etica istoria filosofieT, limba si filologia
elina Latina, retorica i compositii, geometria, aritmetica,
algebra, geografia matematica, istoria politics, chronologia,
limba slavona bulgara, turca §i francesa, musica biseti-
c6sca. Anul scolar incepe de la 1 Septembre si se incheia
la 31 August, tar cursurile se in pana la 30 Mat, cad de
la 1 30 Irmie dur6z4. esamenele. Cursurile se inaugurka
cu un servicitt divin, cu o cuventare rostita de Director 4).
Esamenile sunt c,lilnice (lunare), anuale pentru Diploma.
Aceste din urma aunt orale Ili in scris. Esamenul in scris
consta din o Tesa. Candidatul e admis data obtine cal-
1). ;OTC 90;40-CCVTE; Tiro X9:T9f. TO-J4 tEpO..); XXV6VCC4 arCETOUf.LE-
Wp 71)0.XEIV, iEpaTEUCIOUCYLV". KIXV010.0-11. TEA. 8.
'). Kavoycap.o; cra. 23. A.?0? 121 sq. cre),. 26 apOp. 142 sq.
EA. 27 apep, 153 sq. o-El. 28 apOp. 157 sq. 0-E.A. 29 apOp.
164 sq.
Exereitiile omiletice din an. 7-a se fat de pe Amvon, in pre-
senta profesorilor a studentilor. K.coovtap.. pag. 12. art. 53.
4), KomvLo-p.. o-EA. 13. ApOp. 54-56.
f i
ci
8).
§i
').
si
si
si ;
si
si
ei
www.dacoromanica.ro

612 o cAt t I ORIE III ORIENT
culul 7.a.16);" (bine), saii iptoca" (forte bine) si primesce
diploma subscrisa de director si de secretar, preveclutA Cu
sigilul se6lei si intarita de Patriarhul ecumenic. Impartirea
diplomelor are loc in intaia, Duminica dupfi, depunerea esa-
menilor respective. Seversindu-se Arita, liturgie, Directorul
convoca pe toti candidatii, secretarul (la citire resultatulul
esamenilor, Tar unul din efort citeste cu glas mare fie-care
diploma. Directorul apol chemand pe candidatii gasiti demni,
le innahnez:t diploma si'i proclama pe fie-care : 8180-xxXo4
Tlic bp0o;6E,ou Xpla-rvxvtzijc as.oloyiotc" Inv6tator in teologia
crestina orthodoxa. I). Vacantele sunt aceleasi ca in scalele
secundare de la not. 2 ). Studentii sunt obligati a citi si a
cants. in Biserica scalei serviciile religi6se en OM buna-
cuviiuta si in ordinea pe care Biserica orthodoxy a primit'o
de la dumnedeescii pArinti si cum if rinduesce Directorul.
Studentit si chiar profesorii care locuesc in scalti sunt obli-
gati a urrna regulat la Biserica, a se marturisi si impar-
tasi in cele patru posture, a face regulat rugaciunea ina-
inte si dupri masa 3) ; de aseminea mai sunt obligati .,,tu-
dentii sa, Otte o imbracaminte uniforma si la intrarea in-
scat sa alba un nuttier hotarit de articule pentru schimb
si asternut 4). Pe langa indatorirele scolastice a le studen-
tilor si penalitati, se prevede inca modal prepararei nu-
trimentului si ordinea in care sa se dea. 5). Demn de in_
semnat este capitolul din regulament privitor la bibliotecii
si bibliotecaritt 6). Biblioteca are sigilul ei propriii, ce este
in pastrarea Direetorului; pe fie-care an se prevede o suma
pentru cumpararea cartilor si altyr aparate stiintifice, care
sunt de trebuinta sc6lei ; en pastrarea si tinerea in regula a
cartilor e insarcinat un Bibliotecariti ales de eforie si pus la,
ordinele Directorului.
1). Hem pag. 16 sq. Art. 73-83.
2 . Kuvovccq.. ce),. 18. Apr). 84 sq.
3). Idem. Art. 88sq.
4). Idem. pag. 20. Art. 98sq.
6). Idem. pag. 21, Art. 101sq.
6). Idem. pag. 24, Art. 124aq.
www.dacoromanica.ro

0 CALgTORIE IN ORInNIT 613
Dupa ce esirdm din biblioteca, multemitt de cele ce am v6-
4 ut, cum si de primirea cu bunri vointa si prevenit6re a vene-
rabilului Director, am visitat in trecet si cele-l-alte incaperl a
sc6le1, pretutindinea deo complecta curatenie si ne-am indrep-
tat spre pOrta, in fata cftria din afara se afla, o cisterna, de
unde parintele Director Iarasi ne-a mai scos apa recorit6re.
Locul are o positie frum6sa si o vedere desfatat6re ; este
acoperit cu verdeta si plantat cu numerosi pomi roditorl,
semaniti cu o cetate aseclatA pe varful unui munte ; spre
meth -nopte se infavisa privirei peste fata stravezie si linis-
tita a marel, minunata panorama a Constantinopolei si cu
deosebire a orasului vechiu cu doma cea mareatil a Sf. Sofii
pare ca am fi fost alaturea, Tar nu in departare de mai
multe mile ; spre apus ochii ni se opreu asupra scaleT co-
merciale,ce are o positie numal putin desfatat6re; spre resiirit
esiatt pare-ca din mare c6stele stancose ale Asiel ; lar spre
mec,la-qi se resfata intr'o mare de lumina Antigona me-
gali, de unde asteptam sa se intarca vaporul spre a ne lua
Tarasi drumul la Constantinopole. Nu sa p6te Inchipui un
loc mai potrivit pentru o sc61a, ales biseric6sca ; isolarea
si inaltimea loculiu, curatenia aerulul si a solului, pe care
sunt insemnate marginele pana unde se pot preumbla stu-
dentii, predispun de minune a cugeta la misteriile religiu-
nei si a intari credinta despre vecinicul adever aT lor. Intre
acestea s6rele scapata bine catra orizont, iar un vent iute
ne aduse aminte ca cu tdta placerea ce simtiam aflandu-
ne in un loc asa de pitoresc, trebue sa plecam si asa ne-am
despartit in modul cel mai amical de par. Director, care simti
o vudita satistactie cand f-am spus ca unit dintre Romanif
care au studiat in scola condusu, de el, sunt astiti- Epis-
coo si castigat merite insemnate priu activitatea lor
intinse pe terenul stiintific si pastoral.
Intorcendu-ne spre schelii, pe nesimtite gandurele n6stre
sburara, de la scola si biblioteca pe care o parusiam la so:51a
si biblioteca pentru care doriam a ne inavuti cunostintele, la
facultatea ndstra de teologie. Acesta de si alipitA de Universi-
'11-aft
www.dacoromanica.ro

614 0 CAI LTORIE IN ORIENT
tate, pang asta.q1 se considera ca un 6spe si este 'Inca ne-
confirmata prin lege ; tar internatul el, de si are un local ce
in raport cu numerul studentilor ar fi satisfacetor, este lipsit
Inca de cele mat multe obiecte necesare unut internat ; asemi-
nea biblioteca el, de si infiintata din anal 1887 1) si inavutita
cu un numer insemnat de card pretiose, daruite de barbati
plini de rivna pentru inaintarea culturel religiose, si aid en
placere in suflet amintim intre cet dintai pe I. P. S. Mitro-
polit Primat pe I. P. S. Mitropolit al Moldovel, eet dot Iosifi
en bun chip, a caror esemplu patriotic am fi ferieiti se afle si
mat multi urrnatorf,are Inca necesitate de multe cacti spre
a indestula macar eat de putin exigentile stiintet teologice
de astadt. Ne m4ngaiam iusa cu nadejdea, ca, data vom
arata aceste neeesitatI locurilor coinpetente, ele in iubi-
rea de patrie si de religiunea strarnosasea, le vor indes-
tula la timp si ca data intr'un stat de alta natie si lege, cum
e eel Otoman, Biserica Foote se alba o se6la teologica ca tea
din Halchi, cu cat mat mull e indreptatita Biserica nostra
orthodoxa, nationals a avea o scola superiara de teologie
in Stattd nostru, de acelast neam si de acetasi lege. Intre
aceste ajunseram la schela si peste putin intorcendu-se
vaporul am plecat la Constantinopole. Ventul care deja la
schela, ridica valurile en tarie pe de-asupra cheiului acum
intarta mares furios ingreuind ast-fel mersul vaporului, si nu
inceta chiar dupa ce ajunseram in oras ba Inca se mat in-
asa ea auziram trosnind multe giamuri pe la casele
din apropierea nostra, si papa a ne cuprinde somnul cuge-
tam la groza ce vor fi simtind calatorit pe mare in timpul
furtunelor de iarna.
La 8 August inainte de ameda, ne-a visitat mat intai d.
Jean D. Aristoclea presedintele Silogului, academia gre-
c6sca din Constantinopole. D. Jean Aristoclea intruneste in
pers6na sa o simplitate vrednica de urmat en o poli-
teta si amabilitate vrednica de admiral. Domnia Sa in-
t). Veclt in Biserica Orthodoxa, an. XI, No. 10, Ianuarie 1888.
pag. 839, Nota 2.
i
si
tari,
www.dacoromanica.ro

0 CAI ki oRIE tN ORIFNT 615
tre allele a multiunit colegulul nostru Erbic6nu pentru
lucrarile sale daruite academies si cu deosebire pentru
cronicarii greet, dicend ca in ac6sta lucrare d. Erbicenu
a depus o munca staruitore si ca ea este de insemnatate
precum pentru istoria nostra nationala asa si pentru a
grecilor. Dupa, plecarea presedintelut Silogului am plecat
si not insotiti de d. Constantinide la Patriarchie spre a
ne lua bine-cuventare si rentap bun de la Patriarh. Sane-
titatea sa ne primi cu aceast bunatate ca si 1ntaia brit,
acum insa in salonul eel impodobit cu portretele tuturor
patriarhilor, unde conversa cu alt 6spe, un domn care
indata ce afla ca suntem din Romania ne ineredinta ca
cun6§te tara ca unul care a stat mult timp in judetul
Arges eel cu. frum6sa Biserica ,,Curtea de Arges". Indata
am fost tuarturt la o scena miscatare. Dupa not fu in-
trodus asemenea la Patriarh un barbat in varsta, care
avea infati:,4are de muncitor cu o fata ca de 9-10 alai',
era fiica 1tlt. Amandoi se infatisara forte respectuos ina-
intea Patriarhului, punend obicinuita metanie si dupa, ce
tatal adresa cite -va cuvinte rugatore, fiica presenta Patri-
arhului o battle si fara a se retrage, sta cu manele Ia
pept si en capul plecat, ca cand ar fi asteptat o sentinta.
Patriarhul ceti cu voce hartia din care inteleseram numai.
cuventul Iptara" repetit de mat multe orT, §i apol man-
gaia fata laudandu-o pentru resultatul frumos ce a do-
bandit la inv6tatura, Tar tatalut et promise ca o va primi in
scola secundara, cu intretinerea Bisericei, in care stop
imediat a dat ordinele respective secretarului privat a
Sanctitatei sale. Tatal si fiica facend iarasi metanie se
retrasera cu fetele radi6 e de bucurie. Aict ni se infati-
sara lamurit alaturea parintele trupesc si eel sufletesc ;
ambit ne aunt stumps; parintele trupesc ne naste si create
pentru viata si lumea ac6sta, parintele sufletese ne re-
naste si povetuWe pentru vecinicie; dar pe and unul a-
desea nu'i in stare a ne da nice hrana trupesca, eel alt
ne da tot d6una lirana suflet6sca, ce e mat pretiosa de
www.dacoromanica.ro

616 6 CALETORIE IN ORIENT
cat cea trup6sca, fiind-ca acesta se pate castiga prin cea
dintal, aceia 4nsia nici o data, numai prin acest4. Precum
parintelui trupesc nici o data nul putem r6splati deplin
pentru tote cafe ne-ait facut de la nastere pant cand am
ajuns in virsta, tot asa, nu putem r6splati deplin nici pa-
rintelut sufletesc pentru cele ce ne-au facut spre lumina -
rea mintei spre indreptarea vointe! iii spre infrumuse-
tarea inimei nastre, ce nu se sfirseste cite zile avern. In-
vettorul, preotul, arhiereul, episcopul, mitropolitul, pa-
triarhul att deei drept a fi cinstiti Ca si parintil nostri
trupestt si mat mult de cat acestia. Din faptul atins ina-
inte se pate Inca cunaste bine strinsa legatura a Bise-
rice] cu ,cola in imperiul Otoman, pentru ce BiSerica
este acolo parghia, pepiniera si scutul nationalitatit de a-
setnenea se pate esplica lesne cum se face ca doctorii
in drept, si in alte specialitati sunt tot asa de familiari-
sat! en randuelile si cantarile bisericesti, ca on -care
cantaret bisericesc ; ele sunt ale bisericei gi biserica cut
tot ce tine de ea ocrotind natiunea cum oeroteste gaina
puii sub aripi trebue a fi 1nvetate si cunoscute de tot! fiii
natiunel. Ma! 'nainte de plecare am rugat pe Sanctitatea
sa Patriarhul a ne da o recomenduitdre catre e-
pitropia santulu! munte qi ne-a acordat ac6sta cu multi
dragoste dee! luandu-ne bine-cuventare remas bun am
exit de la Sanctitatea sa, adanc impresionat! de buna pt i-
mire ce ne-a facut. Insotitt de d. M. Gedeon am facut
cute o scurta visita, de remas bun si celor-laltt oficiali a!
Patriarhie! $i ne 'ntarserilm la otel. Insa trecend in calea
ndstra pe langa locuintele P. S. Mitropolip al Efesului si al
Filipopolel, dupa, propunerea d-lui Gedeon am abatut pe la
fie-care. Efesiul este un Wean forte venerabil, Arhiereti de
42 an!, tar al Filipopolel din contra e un barbat in fidrea
virstei si de tot simpatic; amandoi pritnit si tratat ca
pe niste prietini, cela -ce ne-au facut o deosebita placere.
Luandu-ne remas bun si de la acesti no! si distinsi eu-
noseuti, ne despArtiriim si de d. Gedeon, remanend ca
epistola,
si
ne-an
www.dacoromanica.ro

0 CALITORIE IN ORIENT 617
d-lui sa ne trimitit pitacul de calatorie de la Patriar-
hie si ajunseram la cartierul nostru. Dupa, prang., in
vedere ca a doua di pleca spre st. Munte un vapor
am dat pasp6rtele la consulatul nostru sa ni le videze
din vreme prin domnul Leon Ieronim no am prom-
rat si eke o tescherea de la politia otomana, fora de
care e cu neputinta a calatori in cuprinsul itnperatiei
turcesti. Tot atimci ne-am dus la agentia vaperelor spre
a ne procura bilete pentru calatoria la st. Munte. Pe
trei bilete de clasa I. cu nutrimental am platit noun lire
otomane, asa dar apr6pe Indoit cat ne-a costat pe fiecare
cursa de la Varna la Constantinopol. Restul dilei it in-
trebuintaram in pregatirl pentru o calatorie mar departs
de patrie, ceea-ce destepta in not de o parte ingrijirt de
alta dor de tara 'Astra. Catra sera veni la not d. Gedeon
Impreuna cu d. Melesin Hristodul un teller canonist
care a scris asupra dreptului bisericesc o carte insemnata,
relativ la casatorie 1). Domnul Gedeon a bane -voit a ne
aduce singur epistola reconAnduitore despre care rugasern
pe Patriarhul cu acesta de pe urmti, ocasiune ne intreti-
nuram intre o lalta, mai mult timp. In dorinta nestra de
a cun6§te data intre cantarile bisericei cele populare este
la greci vre-o deosebire, D-lor esecutara mat multe melo-
dii biserice§tf populare, ce stint apr6pe identice de uncle
se vede Inca o data cat de adanci radacint are biserica
in poporul grecesc. Insa pe cat e de entusiast grecul pen-
tru cantarea sa bisericesca si populara pe atat e de ad-
versar altor specii de cantari qi cu deosebire musicei corale.
Ori-care eunoseetor in ale musicei, stie cat este de seriesa
nemesteugitti, Liturgia a§edata pe note iu 3 partidt de
Cart. Et bine, d. Gedeon gasi ca acest fel de cantare este
teatral si arata mai multi predispunere pentru cantarile
melodice a lux Macarie. De altmintrelea cantarea bise-
ricesca la greci nu e de tot inflorita ci ma! mult simpla,
Cartea este intitulata: Tx xu)Xup.aza tor) 7xp.ou impedicarile
de casatorie. Constantinopol 1889
i
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

618 .o CA g rORIE IN ORTFNT
seriosa, si se tine f6rte strict de ritm. Era sari cand 6spetii
nostri dorindu-ne: ka),Ov kg.teu62tov" (calAtorie bung) se
dusera pe acasii lasandu-ne o amintire din cele maI pla.cute.
11.43ptea de 8 spre 9 August a foss cea din urma pe care
am trecut-o in Constantinopole si preoeuputi de idea pleca-
ret ni se pitireau si mai suparatori paznicif de ndpte,care cu-
triera stradele si lovesc indesat in dreptul fie cares case pa-
veua stradet en capatul captusit cu fer al bastonului lor, in
sewn ca veghiaza, la siguranta pers6nei si averet cetatenilor.
Aceste semnale stridente fura inabusite mai tarditi de urletele
si latratul canilor, care in linistea noptei es din culcusurile
for de clitni. ce de regula sunt in strada pe trotuare,
spre asi cauta hrana pe care apoi si-o disputa intre sine la-
trand si urland intr'un mod infiorator intoemiu cum urla
lupil la noi in padurt. In orasul vechiti pe strada ce duce la
gara orientala am vequt asa de multi eaini, marl mi-
titel pe lauga trotuare, din care causa, si aerul este in-
fectat; deci de mirare ca chiar pe stradele capitale
din Pera si pe bulevarde se v6d o gramadit de canT. Asa
sunt obictnuiti orientalii din cea mai negrit vechime, a ve-
dea cant fara stapani, at lasa sit umble de capul for si sa'si
caute nutretul unde vor putea
De indata ce se lumin6c1t1, de liva numal ce amp pe stradit
vincletorii de legume, fructe si maruntisuri strigend fie-care cit
II ajutit plamanii si recomandandull marfa. In deosebT f6rte
delicrose sunt la Constantinopole fructele d. e. Smochine si
stafide verdT, struguri nu mitt ciausa, pepeni galbent de smirna
in gustul ananasulut, rodii, prune grace, persict marl ca
merele domnesti, harbirp forte man de Alexandria etc. In
timpul celor 11 Bile cat am stat pe loc sub un cer tot de-
una luminat in timpul Pet de un sore arcletor. Tar in tim-
pul noptii de nenurarate candele ceresti, am facut o adeve-
rata cura de fructe ce ne-a priit forte bine.
Remarcabila este spot varietatea fisonomiilor ce se ved
1) Ve4i Is. Onciul Manual de Archeologia biblica. Cernauti 1884
p. 123.
langa
nu'i
1).
si
www.dacoromanica.ro

C) CAI tTORIE IV ORIENT 619
in acest oras Cu adeverat universal. nand abstractiune
de europei care sunt in mare numer, alaturea cu tur-
cul eivilisat care se cunOste numai pe fes si pe incal-
taminte, constand din ghete gi galoT fie vremea buna,
fie rea, pe eand cele-lalte haine aunt aceleasi ca si la
europei, yell arnauti cu costunaul for anapoda, en un fes
a citrui eineurI atarna pe umere, o Wilda cu felurite florf
cutmte din gaitane colorate, tin bran lat peste mijloc, in
care porta iataganul cite -va pistole, de It bran pana la
genunchi cu o impreguratore alba cu multime de increti-
turf de sus pana jos numita fustanela, la marginea aria se
ved pantalonii strinsT pe pioor si incheiati in nasturi, la-
sand abea sa se vada virful $i calcaiul incaltarninteT; vec,1.1
de aseminea turd muncitorT si arapT cu un taclit colorat im-
prejurul capului fie cat de mare fierbint61a, cu o Wilda pusa
negligent pe spate sati Cu un vestment pana la pament ce
falfae in aer cand bate ventul, cu salvarii set largi, a caror
fund ajunge aprope de pament si cu papuch sei primitivir
al caror virf e forte incovoiat in sus. Apo vec,i felurite
fete bisericesti de tote riturele, Tesuitf, franciscani, domini-
cant, dame religiose cu vestminte negre sau centish (grit) si
preoti armeni uniti care porta carnelauca ; Hogi, adica preoti
mohamedani, legati la cap shins cu cealmale albe pe margi-
nea fesului, inbracati en niste dularne strimte la maned si
largi la pulpane ; preoti ruse en irobrAcitruintea obionuita si
la not, dar mai strimta, cu parul retezat si en palarie; in
urma preoti greet orthodoxi a caror imbracaminte simpla are
particularitatile sale : Potcapul cu marginele de la fund esite
mult afara si rasa en manecele f6rte largi ; de altmintrelea
in mersul si tinuta for se vede multi buna,-cuviinta si cum-
pat. In ce priveste positiunea materials, preotil greet aunt
avisati mai mult la caritatea crestinilor, de la care si primese
o subsistenta indestulatore, pentru ea stint neobositl intru
indeplinirea serviciilor religi6se. Multe biserici stall des-
chise tot, olina preotul ca o santinela ne adormita e
tot-deauna gata a da mangaerile religiunei cu vrednicie
si
si
www.dacoromanica.ro

620 0 CtENTORIE t ORIENT
cu evlavie celor ce nazuesc la ele. De insemnat este Ind,
multimea cersitorilor in Constantino pole; ei nu stall nu-
mai la raspintii cerend ajutor de la treceton, ci umblk
pe strade, ba unis chiar se in de pasagers si nu'' slabesc
pang ce nu capatk ceva; uncle cersir6re betrane cutrierk
stradele si cautk' a destepta mila pentru ele prin niste can-
tece pe glasurele bisericestS. Tote aceste tipuri se'nfati-
sara pe rind inchipuirei n6stre dupk ce ne-am dat odih-
nei de nopte.
A doua di Mercuri, 9 August, eram in tot momentul gata
de plecare ; de diniindtri mat cerearam Inca odata dulceta sta-
fidelor si a smoch;nelor ; apot ne'ntretinurkm cu DI. Cons-
tantinide, al doile dragoman al legatiunes n6stre si cu DI.
Leon Ieronim, cancelarul Consulatului nostru, care venirrt
sa ne ureze calktorie bunk si ckrora le multemiram pen-
tru bursa-vointa ce an avut de a ne conduce si insoti prin
tote locurele vrednice de ved.ut. In deosebi, Dl. Leon Je-
ronim, fill de preot din Bucuresti mai adesea venea pe la
nos, cercetandu-ne de avem vre-o trebuintk de Dsa ofe-
rindu-ne Cavasul pentru diferite servicit. Mult ajutk la asa
depiirtare si in asa oral aprope Babilon, un compatriot ini_
Vat in tote usurele locale; voiajorul afla tot-deauna la nevoe
un consilier, un conducetor, un companion, un protector.
Acesta este folosul instituirei consulatelor legatiunelor
unei Or' in orasele man din alte ten str6ine; in acOstk
privire ne putem nos felicita, cum am constatat en deo-
sebire din modul in care am Post ingrijii si tratai de per-
sonalul legatiunei rornane din Constantinopole, al cArur set,
Dl. Mitilineu face onore Orel natiunei n6stre, cum si de
personalul Consulatului, representat in modul eel mai demn
de Dl. Ieronim in lipsa D -lui Consul Sturdza. Dupl ple-
carea Domnielor lor, incheindu-ne socotelele cu otelierul am
plecat si not mai din vreme la vapor, avend a trece mai
intai pe la vama, unde insa nu ni s'a cautat bagajele ci un
amploiat al viimei ne insoti cu barca pana la vapor, acolo
§i
si
ci
gi
ai
www.dacoromanica.ro

O Cgi ATORIE IN ORIENT 621
primi taxa vamala, se intelege mat augmentatii, pentru cg,
s'a ostenit a ne insoti. PArAsiam ast-fel nu farii, Ere -care in-
duio§are acea vestita cetate a lumet, cu atate monumente is-
torice, cu asa de frum6sa positie, cu asa de variate tipurt,
ce atrag in fiecare di mat ales vara, multime de voiajort
is ea. Pe la 3 Ere dupil, ameda ne urcam in vapor pentru
santul Munte.
(Va urma).
Ieonomu Al. Mironesen.
www.dacoromanica.ro

UN DOCUMENT ASUPRA FAMILIEI COSTACHE,
Acest document l'am publicat numai pentru ca prin
el se arata vechimea familiei Costache, din care se trage
Mitropolitul Veniamin Costache, vrednicul de amintire
pastor. Tot in acest document sa mai spune de jafurile
ce faceati tatarii in tam Moldovei de caw on navaleatl,
arderi, furturi si sclavii. Documentul este proprietatea Ina lt
Prea Santitului Mitropolit al Moldovei, l'au dat bu-
curos spre publicare, pentru care'l sent adanc recunos-
c6tor.
Adecit eft Costache, fiiul rapaosatului parintelut mien Ga-
vril Costache, ce ati lost Vornic mare de tara, de jos, fac
stire cu acesta incredintata scris6re a mea pentru cat sari
indurat milostivul Dumneileti de au daruit viata piirintelui
nostru a trai inteacestii lame, si apoi tiind randuiala a
prea puternicului Dumnedeti eft eine sa naste inteacestii
lume Taste a schimba intru m6rte. i intru viata dumi-
sale vOind multe case de boiari marl si mai de rand IA-
milind neasezate de parinci si in urmil, tragendu-sa la di-
vanurile Domnilor si pre la boiari,Dumn4lui rapaosa,tul
pArintele nostru ati socotit pentru multi patina, agonesita
dumisale, ce ati agonisit, au socotit dumnia,lul singur de
ne-ati ales si ne-ati inprtrtit si sate si bucate tuturor fratilor ;
sit s6 stie tine ce va Linea al sail in urma dumisale; pe care
asezitituri suntem asezati §i toemiti lots fratii intru a n4strA
viata ; deci inzastrand si pre dumnialui mai mare fratele
si
si
mi
www.dacoromanica.ro

DOCLMFNT ASCTRA FAMH lEi COSTACHE 623
nostru, Vasilie Costachi Vel Vornic, cu tom partea cat s'au
indurat si ati socotit rapaosatul parintele nostru. Alesu-iau si
loc de casa la Floreni, langa, Epureni mai la camp, unde
fost easale dumisale intaiu, apm tamplandu-se a sa scorni
aceste rascale multe in tara 'Astra, in dilele Marie] Sale
Ducal Voda, cand ati fost in Beci, sculatu-sau Savin Zmaci-
cane si cu Motoc din tara lesasca de an venit in tara, si in-
demnand pe multi cars li s'au potrivit for si pe multi si en
sila facut de s'all radicat sa m6rga sit bata Bugiacul,
care ce blitae izbandasi ce ail facut sa va pomeni pang va ra-
manea un om pre acest parnant. Deci scapand es dintr'a-
cea Este a for au lovit pe In Floreni si au aprins casele
dumisale fratelui nostru lui Vasilie Vornicul ; deci Inca
fiind vita rapaosatul parintele nostru si vg,qend ea ajunsa, la
grele vremi de trait'', socotit-ati dumnialui on departe un
frate de altu nu vom putea mai trai, nici dumnialui fratele
nostru va putea mai trai acolo, unde fost casale intai6,
fiind mai la camp, ce 1-ati dis singur dumnialui rapaosatul
parintele nostru sa merga sa-si faca casa la Barlalesti, earl,
aunt langa Epur6ni din jos, cat si l'ar ajunge prilejul de
bune sa'si faca, care an audit toti fratil. Iar de lot atunce
n'an r6spuns ; deci fiind acest be pus la testamentul care
ne-au facut parintele nostru, de asewtturii, la partile mele,
inprennatu-ni-am si ne-am socotit Cu toti fratil ea de n'ar hi
socotit rapaosatul parintele nostru ca sa dea si locul du-
misale nu i-ar fi qis sa-si Mesa casa, pe locul mete, cats dum-
nialui all silit in viata de ne -alt asezat ca sa nu ramanem in-
tru nimic amestecati; deci si el audind disa rapaosatului
parintelul nostru si socot6la dinpreuna cu toti fratil, eu
Inca am primit si m'am invoit cu dumnialui si marele men
frate, Vasilie Vornicul si i -am dat si de la mine ca sit tie
dumnialui acel be cu tot venitul si in urma dumisale fiul
dumisale si tot neamul cel ce va naste dintru dumnialui in
v6ci si am ales locul Barlalestilor sit se stie de unde sa in-
preuna hotarul cu a Ciorenilor si a Florenilor, despre delul
but Ciomag par' in pitraul Ciocanestilor si pre paritit in sus
CN
1-ati
s-ail
www.dacoromanica.ro

624 UN DOCUMFNT ASUPRA FAMILIFf COSTACHE
par' in podul ce au facut Vornicul si din pod de la del prin
capetele piimanturilor ce yin din jos si alaturea cu eel ce
marg la del par' in drumul ce merge pe del de asupra.
Florintii si din marginea Florintii, la del alaturea cu
padurea, pe drumul ce intrit prin marginea poenei de
asupra prisacii eel bAtrame de la Ciociinesti care's ins'im-
nate si en st5,lpi de petra; si acestit inyoialrt si asezare,
dupil disa rapilosat-ului parintele nostru, slati facut si sail a-
sezat dintru tots fratii anume: Constantin Vel Paharnicu
si Pavel Bujoreanul ce ail fost Sulger si Lupul Costachi si
Solomon. Carl* pentru mai mare credit-A am iscillit, ca sa
se stie.
Barlatep, let 7197 (1689) April 17.
Iscalici: Costachi Gavril, Constantin Vel Paharnicu, Pa-
vel Bujoreanu vel Sulger, Lupul Costache Bit Sulger.
Pisal Stefan sin Popa Grigore.
C. E.
www.dacoromanica.ro

INSEMNARI
pose pe o carte in grecesste, pe la anal 1787 Octombrie 23
in care se arata arderea Monastiret Cotrocent.
La 1787, Octombrie 29 Sambata sara, la trei ceasuri
din n6pte spre Duminica, pe child era Domnitor Prea 'nal-
iatul nostru Egemon, Ioan Petru Mavroghene si Mitropolit
Preasfintitul Cozma, ce an fost mai inainte la Buzeu si E-
gumen prea cuviosia sa Domnul Domn Ignatie de la Scopel,
iaintamplat arderea Monastirei Cotroceni. Arderea a in-
ceput de la chioscul Inaltimer Sale Alexandru Voevod
au ars tote casele donmesti, Divanul i cele egumenesti
si in sir de la hambarele ce!e marl §i pana unde se vede-
Alta insemnare.
1802, fliva Mart!, cand se seb6za in Vlaho-bogdania a-
mintirea prea Cuvi6sei Paraschiva, la sapte ore si juma-
tate din di s'atilintaruplat in aceste partl cutremur f6rte
cumplit, care a .tinut case minute, si s'a facet mare stricii-
ciune din causa acesta la Monastirt clopotnite,
otele, si maT ca jumatate read remas case neatacate. Re-
numita clopotnica de la Colta (asta-cll desfiintata) atunci a
cadut, eel dol stalpi de la Vactiresti, Biserica Sf. Mare
Martir Gheorghie, cea a Sarindarului, Slatarului, Mihairt
Vodt, Sfincii Apostoll maT t6te bisericile vecht. Fru-
ru6sa clopotnita de la Radu Voda, si alta a Sf. Atanasie.
Biserica OrthodoxA RominI. 9.
?l
pi
biserim,
si
www.dacoromanica.ro

626 /list viNART
Atunci s'a sfarimat din temelie t6t5, Mona stirea Cotrocenilor,
impreuna, cu hanul Serban Voda, n'a remas nimic t alt-
ceva la CotrocenT, afart de porta cea mare ; a caclut do-
potnita $i trei pdrti din zidurile Monastirei impreuna, cu foi-
§orul domnesc i pivnita si atenantele de afara. Iar la bi-
serica n'a remas nica urme, de aseminea s'atl sfarimat si
trite cele din htuntru. Atunci a caclut i hanul lui erban
Voda, s'a deschis pamentul in mat multe locum si a Te-
sit apd, pe alocurea a iesit catran in loc de app- Mare
este mila lui Dumneqett celut Sfaat, ce s'a milostivit $i nu
s'a nimicit acest oral.
Am scris eu eel ce me gd.seam atund Egumen §i Arhi-
mandrit in Cotrocent la Bucuresti, din Tricale Tesaliei
lavriot. In aceiasi 4i a venit la. Padavani divinul Dom-
nitor Constantin Voevod Ipsilant si se alb, in bisericit, stri-
end : Donnie nu perde pe poporul tell pentru pecatele
mele, ci pe mine numaT.
Ambele aceste note in greceste stint date de Inalt
Preasfintia, Sa Mitropolit al Moldovet spre a)le traduce
imprima, ceea ce am si facut, pentru cti cuprind, dupe cum
vede cetitorul, intimplari marl ce ail cauzat pierderi insem-
nate, $i prin care ni se explicit cum multe din monumentele
ndstre sunt crapate, ruinate si ciuntite.
C. E.
§i
si
si
si
pi
si
ti
ti
'me
www.dacoromanica.ro

EC IIIIIENICITATEA ORTHODOXIEI.
Orthodoxia, pe carea nol toti o milrturisim, are insein-
mAtate misiune ecumenicA ; noT credem, at ea este ca-
tolica,.
Dar ac6sta este cu totul alt ceva, de cAt catolicitatea ex-
cu carea se mandre§te Biserica romans, §i dupe
carea ea recrut4z6, urma§l, in tote partile globului pA-
rnentesc, prin t6te mijlocele. Dupe principiile Biserice nOs-
tre, intinderea externs trebue sA fie numai expresiunea
cre§terel el interne, manifestarea fore el interne, asupra
caror trebue a atrage maY ales atentinnea tuturor membri-
lor el. Tatit frumuseta nostra, trebue sa fie inlauntrul nos-
tru: numai atunci ea, inteadever va mAntui pe ace, earl,
din gratia lul Dumnedet, devin capabili sa, se incante de ea.
Catolicitatea n6stra fuse, de alts parte, nu este nici ast-
felitI, dupe cum, dupe aparentA merge protestantismul,
dupe carea catolicitate protestantismul lass, la arbitrul per-
*36nelor particulare, basele interne ale credineT, acordAnd
libertatea fie-citrui individ ss comenteze doctrina lul Christ,
dupe bunul plat al fie-ciirui individ, dupe cum 'I cere na-
tura lul starea luT suflet4scA mornentanii, §i ni-
velul culture! hi!. Nol cu fermitate ne tinem de acel
marturisirea credintel nici odata nu trebue sit fie
injosita pawl, la dorintele personale ale fie-dirul om par-
ticular, nici ()data nu trebue sa fie modificata i alteratii
dupe apreciarea n6stra, personals. No! de loc nu putem
dori atare cat olicitate, dupe carea doctrina nostrA se fie
interpretata de tot universul, in tote modurile posibile, pen-
tru ca sa nu o cund§tern aprope de loc. Din contra, dupe
principiile Bisericel nostre, fie-care trebue s t devina matur
Omit la acea,singur sa se orienteze cu acea, ce a procla-
mat t6t6, Biserica, ea dogma, a el.
terns,
eT
individuals,
ca
gi
's1
si
www.dacoromanica.ro

628 ECUMENICITATEA ORTHO DOXIEI
Catolicitatea nostra consta in acea, ca marturiairea ere-
dintei ndstre in totul corespunde acelul om adeverat intern,
carele, ca chip al NT llumnedeil, ca sigiliu al cerlului, se
afla inlauntul fie -carul din not, or! unde ar fi traind, orl
unde s'ar fi afland, ors eat de jos ar fi cadend, ors cat de-
insult fiind. Cine a aprins in sine scantea adeverateiuma-
nitaii, tine traeste cu spiritul, tine se invalueste si se-
misca, cu aspiratiunile mai inalte si cu asteptarea inimei,
cane s'a decis sa-si explice tots acOsta luale a sa spiritual],
pentru acela confesiunea orthodoxii, a credintel va fi in
totul a sa, paterna, va corespunde la tote, ce se petrec in
interior, pe acela '1 va lumina, 'I va inveta. i, din contra,
tine a primit confesiunea orthodoxa, si va aspira, in mod
sinter si cu privatiune de sine, ca sa se inalte pana la a-
cesta, confesiune, prin ratiunea sa, prin armonia sa, prin
tab/ ordinea vietei sale interne si externe,acela, prin a-
cesta va intra pe calea vietei adeverat omenesti, va
da putinta sa infloresea natura sa adeverat ideala. Iata in
ce consta catolicitatea n6stra : tott pot, tot! trebue sa pri-
mesca doctrina orthodoxa, data voese sa fie adeverati Omen!,
si intelega adeverata for umanitate.
Acura pentru noi p6te sa fie intel6sa insemnatatea forte
mare a orthodoxiel, precum si importanta forte esentiala
a sfortarilor gandirei orthodoxe, in persona santilor pa-
rinti dascall at Bisericei, atilt filosofi, cat asceti,d'a
pune doctrina crestina in legatura cea mai stransa cu omul
nostru, zidit la inceput, de a'l uni neintrerupt eu renasterea si
cresterea n6stra snirituala, d'a manifesta radacinile el pe te-
renul intern-vital al spiritului nostru. In ac6stit directiune a.
gandirei santilor r arinti sa pune in mi§eare nervul
credit-Ito originale-orthodoxe catolice. dialectica, in-
sti-sf inaltimea speculatiunei,pentru car! cate odata 'I a-
cusa, pe antieif parinti orthodoxa de orient,demonstr4zA
numai seen, eft densii aspirate sa respunda la cerintele omu-
lui superior, la cerintele spiritulul, nedand multia aten-
tiune convinctiunel externe vitale sat! practice. Dialectica
gi
sa -se
si
www.dacoromanica.ro

1890 11

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Similar to 1890 11

Similar to 1890 11 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1890 11