1901 01

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica
A
SWUM SINOB AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE1
ROMANE.
A NUL AL XXV-lea, No, I. 4-9
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Calm cititorI. 1
2 Amin till din Istoria Bisericesc. . .
3 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-
lui Augustin. 33
4 Predica in vechime 43
5 Din activitatea pastorale 58
6 Scrierea intitulat5. 4CTuma Religiose. 65
7 Cronica BiseriCescl ..... . . 81
8 Despre persona lui lisus Christos. . 90
9 Un catalog de manuscripte 102 I
10 Donatiunl 106
BUCUMWTI
TIPOGRAFIA CART /LOR
1901_
.
2
_ .
_
BISERICE§Ti
4
SEC-TIA VYROIn
P;7"Artr'7cMYTTITE--'1:ttr.-- 4.4
APRILIE- Not
1
1
t
.
.
www.dacoromanica.ro

ANUL XXV BISERICA ORTODOZA. ROMANA No. 1.
CATRE CITITORI.
Revista Sf. Sinod (Biserica Ortodoxd Romand .
infra cu numerul acesta in al XXV an de existentd.
Patine reviste in limbaromand s'au bucurat de asa
yield indelungatd. Mdrturisim, cd acesta se datoresce
firimul rind cititorilor revi stet, tar in al doilea rind
rivigherit neadormite a Sf. Sinod. 7rdinici a acestei
reviste religiose e sire cinstea si slava sfintei biserict
ortodoxe romane.
Comitetul redactor va cduta neincetat ca acestd
reviste sd fie un isvor de cunoscinte din tote ramu-
rile teologice si din tot ce are legd turd cu bi serica.
Cu acest gdnd pisesce in anal al XXV-lea.
Comitetul Redactor".
in
www.dacoromanica.ro

AMINTIR1 DIN ISTORIA BISERICEASCA
De la 1750-1800
de
SERGIU MACREU.
Vetil Biserica Ortodoxl Ron Ana., an. XXV, No. 12.
A trimis si catra Ortodoxii din Panonia intarindu-i in
rabdare, mangaindu-I si Invetandu-1 sa nu cada din credinta
prin suparari si ispite de ale Apusenilor, tinend credinta
cea apostolica si de Dumnecleii. predata, si cu curaj sa -I in-
frunte si sa se lupte pentru adever si sa nu decline din
calea cea drepta, stiind ca prin rabdare se dovedeste cre-
dinta si speranta in Dumnecleti, si ca cel ce sufer pana la
sfarsit vor fi fericitl si se vor mari si resplati de Dumnecleu,
care kite le economiseste spre scopul lor. Cad aceia-1 scrieail
lui enumerandu -i deosebitele ispite si feluritele incercarl pe
cart le savIrsail pe fata si pe ascuns in tote parohiile for
guralivil Romel si in genere eel ce cugetaii cele ale Apuse-
nilor, intrebandu-1 si despre unele obiceiurl, ate erail ne-
voitl ca sa le fad in conformitate cu legile politice, sau
faptele indeplinite sa be lubesca si sa le primesca.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 3
Tot in acest timp supAraii si pe vechit Ortodoxl si pe
cel ce veneau din partile Macedoniel si ale Mysiei primin-
du-i la inceput cu buns voint5.; vinatorii spre perclare de
suflet cel al Romel if infricosail prin sagetI aprige si 's1
cheltulail mrejele for in acest scop. Cad cu obicinuita for
viclenie si ins6.15.ciune ademenindu-se populatia, putin tre-
buea ca sa se turbure religiositatea din curtea autocratoria
asupra Ortodoxilor, starnind o persecutie. De aceea au su-
ferit si supgarl ne'ncetate respectiv de eredinta s'ail in-
trodus si schimbari In asezeminte si in prescriptiile bise-
ricestl si s'aii incercat sa, schimbe ordinea canonick si in
genere se incercau a Introduce inovatiuni. Pentru acesta
dar se valtail de reutatile timpulul si prevedeati si mal
multe fele si acestea vestindu-le se valcarag si scriind se
rugail preasfintitulul Patriarch ecumenic sa se rOge pentru
ei si sa le trimita sfaturi intelepte.
Iar preasf. Domn Sofronie se ingrija pentru mantuirea
sufletelor si stabilitatea bisericilor si conducerea for dupa
Dumnec,leti. Iar epitropii alesl se ingrijail de banT si de glorie
si de guvernarea improprie si de lingusirea lumesca, s'aii
progresat, adtiuglndu-si autoritate peste sfintitil Arhierel,
voind ca acesta sa stea in Constantinopol, Tar acela sä fie
alungat si persecutat. Au alungat si pe Damaschin al Tesa-
lonicului, de si 'Area ca este un sprijin puternic si pe
Ghenadie al Castoriel, care pentru taerea gfticevelor au tacut
si pe top II amenintau. Apol lua.nd sprijinitor energic si
constient pre cel de curand inaintat din al Prusel al Ni-
comidiei Meletie, acestuia T -all incredintat puterea si prin
el lucre' cele ce li se Wee'. A venit in acest timp prin
invoire patriarhal6. al Chiziculul Gherasim, dar venind l'ail
nevoit epitropil ca sa se intOrcA in propria -T Eparhie, supa-
rati pcite de cele anteriOre, dar temendu-se fOrte de por-
nirea lui si de abilitatea sa, cad el se opunea si justifica
intOrcerea sa in Constantinopol prin invoirea patriarhalh si
www.dacoromanica.ro

4 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA
persista luptandu-se si putin a trebuit ca el sa-i turbure p
top, pe unii aparandu-1 si ajutandu -i, lar pe altil persecu-
tandu-I, apol bolnavindu-se din o ast-fel de lupta continua,
si ardent,, si necedand de loc pornirei protivnicilor a fost
invins in sfirsit prin mOrte, trecend catra Domnul. S'a pa-
gubit ob0ea prin acesta lupta fara cuvint mai mult de cat
de o suta de talanti; si Cate a cheltuit el insusi aparandu-se
le ail adaus ca datorie la Eparhie. De aceea si Metropolia
Chizicului mai mult de cat on cand a fost datOre, aseme-
nea a suferit si Metropolia Serelor si apoi si cele-l-alte cate
au primit datoriile; iar hotarul pus, ca eparhiile sa nu se
tngreueze cu datoril; a remas fara putere si o tesetura de
palangen.
SA tangula preasf. Domn Sofronie si de putina invetatura
a neamulul se%I, cel incercat mai mult de cat tote poporele,
lar mai ales de superficialitatea tinerilor a acestel marl cetati
si se gandea ca sa restabilesca scOla de stiinti ce lipsea la
patriarhat si ingrijindu-se de ea, din anul 1776, de abea a
terminat lucrarea in anul 1778, pe care putem dice ca a
ridicat'o si restaurat'o. Intelegend greutatea contributiei la
care au fost impusl, prin hrisovul din anul 1759 al secolu-
lui present, ca anual arhiereil sa contribuesca, ca acesta
va fi causa in urma de tot felul de neexactitati si dar su-
primarea scolel; luand numal o a trela parte din contribu-
tie a dispus, prin un nal hrisov, ca sa dea ceva de buna
voe si nesiliti pentru intemeerea sal& toti arhiereil,
convenit. Deci dela acest time n'ad lipsit ajutand, si nici vor
inceta de a sustinea cu acest ajutor invetaturile, cand si
profesor va avea capabil pentru predarea stiintelor, si luan-
du-0 asuprasi si alta cheltuela a acestei case mult incer-
cata. Mustra si pe cei ce impuneati ca sa explice din gura
In alte limbi Scripturile si nici nu da voe a se traduce fara
trebuinta, or alte rugaciuni a se compune in alte limbi, mai
ales in cele ce au relatie cu cea otomana. Celor ce le cu-
s'au
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 5
nosteati pe deplin pe aceste le licea ca este lucru gra' si
mai cu neputinta de a traduce exact, in cat nu este cu
pull* sä represinte expresia textelor, periOdelor si a altor
multe cuvinte, fara vre o nevoe, adica fara vre un folos ye-
dut pentru ascultatori. Cad nici el singur, afara de inter-
pretarile Scripturel, pe cars le facea in deosebite limbl, nu
se ruga in particular in limba comuna araba, desi o cunOs-
tea mai bine de cat pe altele, si nici in alta, ci in limba
greca, nimic mai adaugend de la sine. Cel ce nu o stia pe
acesta, sa o intrebuinteze pe cea stiuta, cad este de nevoe
ca sa intelega ce vorbeste, cand nu pricepe pe cea greca.
Iar cel ce stie sa cetesca si sa intelega este nepotrivit ca
ca sa se servesca in servicii, cand se rOga, de alta limba,
or cand explica, lucru ce-1 face nu pentru nevoe, ci pentru
fall. TOte aceste be interdicea. Iubea forte mult limba elenica
si dorea ca top sa o cunOsca, de aceea se ocupa si de
stole.
Ffind-ca in St Monte al Atonului ascetil nu incetati de
a se certa pentru pomenirile particulare si era pentru el
un scandal colivele ce se aduceati Duminicile, a venit prea
cucernicul ascet si profesor Visarion in Constantinopol si
intalnind pe patriarhul Sofronie povestit despre acestea
si expunend parerile unora si altora si argumentele lor, a
cerut asupra cestiunel o hotarire Sinodala, spre siguranta ob-
stiei si a armoniel. Intrunindu-se deci Sfintii arhierel si deficit
si discutand impreuna cu Preasf. patriarh ecumenic, Dom-
nul Sofronie, conform hotarirei Sinodale 11-att scris acelora,
amintindu-le hotarirea de mai inainte; ca adica cel ce fac
pomeniri particulare Sambetele, bine fac; si cei ce le sevir-
sesc in di de Duminica, nu pacatuesc. Iar cei ce se opun
Si se improtivesc acestora si supara linistea si pacea cuvio-
silor asceti si provOca scandal obstiel, II supuneati epitimi-
ilor, data nu vor inceta. Lucrul este o inovatiune streina
si neadmisa de biserica ortodoxa catolica si apostolica, dupa
www.dacoromanica.ro

6 Aumni:f DIN In. BISERICESCA
opiniunea Sinodului, si dupa tipul clis al Sfintel Treimi, cad
de la catolicii apuseni s'ag introdus acesta in biserica or-
todoxa.
Administratia in patriarhie fiind variata din causa celor ivite
tmprotiva, cum s'a dis, continuo s'a schimbat si avea rane
de multe felurl. De aceea cu cat se pareati la inceput lucru-
rile mai usOre, cu atata au devenit mai grele si netncetat
neintelegeri si continue suparari si neincetate grip avea preasf.
Patriarh, ce se ocupa de buna stare a bisericilor si de ar-
monia obstiei. Cad acesta suferind in multe chipurT mat
inainte, acum Meletie al Nicomidiel, uneltind, a turburat'o
adinc. Incunjurandu-se si sprijinindu -se acesta pe puterea
si buna-vointa a multor boeri si a epitropilor, sustina'torit
multe lucra si cu multe supara pe preasf. Domn Sofro-
nie si Indepartandu-se de preasf. arhierei it dispretuia, tar
pe cel laid ti magulea, facendu-le tot-deuna pe voea lor.
De aceea arhiereil petrecetori in Constantinopol, dispretuitt
de el si necajiti de multime, intrunit si ridicat a-
supra lui. Adunandu-se in Sinod inteun glas au combatut
modul sett de purtare, mandria, viclenia si ratacirea lui, a-
menintandu-I cu o zdrobire totals, data de aci inainte nu
va inceta, tinend ordinea buna si remanend in margenile
sale proprii. Din acesta causa s'a rupt evident armonia ob-
stesca; unii justificail pe arhierei si erau pe partea for si a
bunel hotAriri Sinodale, tar altil, magulind pe cel al Nico-
midiel si iubindu-1, lucrati tote in favOrea sa si tntrunind a-
dunarea epitropicesca pe acesta '1 mareau si-1 final au. Iar
patriarhul Sofronie, dispretuind mandria si ingamfarea celui
al Nicomidiel, indreptatea pe arhiereil inveluiti si caril stri-
asupra sa, pentru care era sa cads. Pricepend ca taria
sa era amenintata si ca partida epitropicesca este deasupra
arhiereilor, cauta ca sa indrepteze de la sine violenta ce
era sa urmeze asupra-i si pornirile percletOre provenite din
vrajmasie, socotind ca Intreprinderea este drepta, dar a ga*-
lul,
salt salt
gall
www.dacoromanica.ro

AMINTIRT DIN HT. BISERICESCA 7
sit-o ca nu este la timp si tuturor vatamatOre. Pentru aceea
bine combinand si mult lucrand si tacend, a linistit turbu-
rarea, conservand in jurul sett pe arhiereil neatacatl si pro-
ducendu-le liniste.
inmultit datoriile obstiei, pentru-ca mult au cheltuit
epitropii; si pentru-ca o parte si din darurI si din contributil
au fost cand-va interdise a se cere, si ca sa nu se adauge
fara causa bine-cuvintatg, nemultamirea obstesca a bisericel,
s'atl rusinat; deci voiail ca sa trimitai la eparhiile lor pe
multi din arhierel, ca nu aprOpe find sa se opue sistemu-
lul lor si sa arate si fapte prevedetOre de folos obstesc, ad
inventat ceva de interes pentru el si, lucrand reusesc ca
sa se dea o hotarire de imperatie catra tot egemonul si
satrapul, judecgtorul si boerul ca sa se faca judecata drepta,
acesta in favOrea poporului bine- credinclos si a Metropoli-
tilor. Deci pe acesta lege o a publicat prea puternicul filan-
trop monarh, in care se ordona puternic, poruncind la tot
guvernatorul sa se abtie odata pentru tot-deuna de la orl-ce
violenta, nedreptate si on -ce suparare asupra supusulul Ro-
meil, a Metropolitilor si Episcopilor lor, sprijinindu-i cu in-
grijire, ocrotindu-i spre a trai in liniste si legalitate, ame-
nintand, ca dad, s'ar surprinde tine -va calcand si dispretuind
acesta porunca imperatesca si n'ar Linea dreptatea cea dupa
lege si ca ar pricinui sila sad ripire intru ceva acestul neam
de supusi Romel, sad ar nelinisti prin orb-ce chip pe Me-
tropolitii si Episcopil lor, sau 1-ar supara si opri de a lucra
cele ingaduite lor si ar pretinde banl fara cuvint, un ase-
menea nu va scapa de urgia cea drepta si de pedepsa.
Ast-fel de inscrisuri imperatestI s'au slobodit in taa eparhia
pline de umanitate si dreptate. Dar s'aii intimplat din protiva
de cum se asteptail epitropii. Cacl judecatoril locali si bo-
eril s'ati turburat asupra arhiereilor, luand de la multime
pe ascuns anaforale acuzatOre asupra lor, le transmitea la
stapanire, sustinend ca in causa lor dat ast-fel de po-s'atl
Sad
www.dacoromanica.ro

8 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
runci, si pe multi dintre el cu doveql ii combateati, pentru-d
nesuferind nici un red din partea judecatorilor, strigaii catra
tmperatie asupra lor, multi au fost si pedepsitl cu dare de
banl, invinuindu -I ca calomniatori. Dar dad. o ast-fel de
procedure n'a folosit nimarui, a fost de ajuns insa ca banil
obstiei, ce se cheltuesc In alt chip pentru pasiunile si ne-
Intelegerile dintre el, ca 0, se socotesca cheltuite pentru un
ast-fel de interes comun, si ca un pretext ce a nimicit to-
tul si a adus in present o buna legiuire, au nevoit pe unil
dintre arhiereii petrecetori in Constantinopol, carii se pre-
supuneati ca nu le place cele ce se faceau, sa se duce la
eparhiile lor.
Deci Meletie al Nicomidiei facea si disfacea totul suparand
si dispretuind pe confratil arhierei, fiind in partida celor mi-
reni. lar preasf. domn Sofronie, cadend sub tiranie, se Tana
si ofta, suferind fOrte amar si era fOrte turburat de gandurl,
intelegend ca n'ar putea sa scape de o ast-fel de tiranie,
de cat prin o apucatura violenta si resvratire a poporulul;
avend in vedere apol viata sa Wta de la inceput ca a fost
linistita, In conformitate cu blandeta si rabdarea evangelica,
pentru ca sa nu'si piarda caracterul, a suferit insulta tira-
nica; decl dilnic suferind si intristandu-se de cele ce se
intimplaiii se n'evola a indeparta Intristarea compromitetOre
prea grea asupra pers6nelor violente, combatand miscarile
lor nerationate, silnicia tiranica si Intreprinderile nedrepte.
Luptandu-se cinci ani s'a obosit si a inclinat spre sfirsitul
vietei si find putin bolnav si nepierclend nimic din taria
virtutei, zacea laudand si marind neincetat pe Dumnedea,
si pe cel ce-1 vizitau ii primea bine-cuvinta. Caci veniati
la el arhiereil, boeril si mult popor credincios
primeau bine- cuvintarea sa. Iar la 10 Octovrie 1780, anul
mantuirei, de-cu-sera bine-cuvintand pe Domnul, a poruncit
sa se cante cantarea de sara si dupe o ora, bine-cuvintand
iaras pe Domnul, si dispunend ca cel ce eraii de fata sa
si-i
dilnic 0i 0l
www.dacoromanica.ro

AMINT1R/ DIN 1ST. BISERICESCA 9
se rOge, putin dupa aceea a trecut vesel spre Domnul, con-
ducend tronul ecumenic cinci ani, noue luni si patru-spre-
clece Bile.
Presfintitul Domn Sofronie era de loc din Damasc, din
copilArie a fost educat bine si inv6tat in Ierusalim. Dove-
dind putere de cuvint si de virtute, a fost hirotouit Mitropolit
Halivonulul sau Halepului, suferind multe persecutii si in-
trigi din partea misionarilor latini, la sfirsit combhtut cu
inversunare s'a dus de acolo, si ne mai putend a se re-
intOrce, a dimisionat. Retragendu-se din acesta, a fost votat
de chill cei din Ierusalim Metropolit al Ptolemaidel, si pri-
mind'o, tbth ocupalia sa s'a facut'o interpretand si explicand
Scriptura. De acolo venind in Constantinopol si mult timp
petrecend si predicand cuvintul lui Dumnecleil in bisericl
si castiganduil respectul si lubirea obstesch, incetand din
viata fericitul patriarh Efrem, cu socotinta obstiel a fost
inaintat patriarh al Ierusalimului. Conducend mai cinci ant
preasfintitul scaun apostolic al Ierusalimului, de acolea a
fost strAmutat la preasf. scaun apostolic al Constantinopo-
lului si pe acesta aprOpe Base an! administrandu-1, de aicea
s'a mutat spre Domnul. Era dintr'un sat din Imprejurimile
Damascului, dar din 0.60 bunt si imbunatatitT, din vechi
bine-credinciosi. De aceea era si genial si patrundetor si
de aceea din copilarie iubea invetatura, era generos, sta-
tornic si lubitor de munch; invetand cunostintele enciclice
in Ierusalim; fiind atent la sfintele Scripturi, a supt dulceta
explicarei sfintelor Scripturl, puterea si mintea dumnecie-
escului parinte Chrisostom si a strabaut in adincul Scrip-
turilor. Din invetatura sfintilor parinti si din zelul si imi-
tarea virtutilor practice, formandu-se si infrumusetandu-si
moravul, s'a aratat statue insufletitA de virtup. N'a lasat
nimica ne'nfrumusetat si ne'ngrijit, nici forma, nici privirea,
nici miscarea, nici statura, nici mersul; tot cuvintul lui era
dires cu sare, imbrachmintea simpla, dar curath, figura li-
www.dacoromanica.ro

10 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA.
nistita si manifestata in afara cu gratia linistei, atentiunea
continua, Tar r6spunsul tot-deuna bine hotarit, viata nefa-
tarnica, umili a adev6rata, Tubirea sincera, abstinenta in tot-
deuna, prudenta in tote, ne'ngrijitor de ale vietei, ne'ngri-
jirea de ale lumel, cu totul nelubitor de avere, studios fail
intrerumpere, la rugaclune ne'ncetat, avea credinta si spe-
ranta desevirsita in Dumnecleti, prin acestea a adunat in
sine stralucirea si puterea virtutilor numite si nenumite.
Iar dad. si in Patriarhatul sell si al Ierusalimului si al
Constantinopolulul n'a multamit pe unit, este evident pen-
tru cele ce nu le convenea. Putin se gandea si fOrte putin
se ingrija de ban!, in care complac cel multi care-I doresc
cu aprindere. Acesta rivnind in adever virtutea si astigand'o
cu tarie, a inv6tat'o si prin cuvint si prin fapta pana la
ultima respirare ; cad si in pat zacend nu-0 descingea
mijlocul sett, nici schimba haina. Vesel in cantari a ca-
letorit spre Domnul si a lasat admiratie fOrte mare in a-
mintirea darulul celor ce au cunoscut pe acest admirat bar-
bat virtuos, de aceea multime rnulta s'a adunat de crestinl
la inmormintarea lul si cu ceremonie strelucita, in cantari
si laude l'au ingropat, in biserica c isa Td.) ricrcovIcrwv (a ce-
lor fara de trupuri) din localitatea Meya PE5v.a. (Megarevna).
PARTEA IV.
Incetand din viata preasf. Patriarh ecumenic Domnul So-
fronie la 10 ale lunel luT Octovrie, anul 1780, adunandu-se
arhiereil Sinodali, boeril nobill si clericil Mare! Bisericl si
sfatuindu-se cu socotinta comuna si alegere legala, au ales,
votand de patriarh ecumenic, pe Metropolitul Vechelor-Patre,
Domnul Gavriil, si dand anafora Guvernulul, au cerut si ail
luat hotarire imperatesca pentru acesta. Decl au trimis la
el si scrisorile bisericel, aratandu-i alegerea obstesca cea dupa
41
Ipt
www.dacoromanica.ro

AMINTIRf DIN 1ST. BISERICESCA 11
lege si votul dat, cum si hotarirea tmp6ratesca, chemandu-1
obsteste la preasf. ecumenic scaun apostolic. El primind
scrisorile de la cel veniti de la Curtea Patriarhala si de la
Ina lta POrta si *lend alegerea si votul obstesc savirsit a-
supra WI si spaimantandu-se de o ast-fel de chemare ne-
asteptata, sa se retraga n'a putut, dar se gandea la maretia
lucrulul si nu indrasnea sa refuse. Vecl'end decl votul sa-
virsit si hotartrea imperatesca data pentru. el, dupa multa
gandire a c,lis : fie voea Domnulul, si a primit alegerea obstesca,
si adunandu-se cu lubitii lul fit din eparhia sa, dupa multe
lacrimi varsate de ambele parti s'a despartit, s'a lust calea
tnainte, si priimit cu onoruri, printre popOrele ce trecea, de
catra Guvernatoril locurilor, venind in Constantinopol s'a
presentat vizirului Imperatiet tmpreuna cu arhiereil Sinodall
la 12 ale urmatOrel luni Decemvrie si luandu-si cavadiile
obicinuite s'a intors cu pomp& la Patriarhie si facendu-se
inaintarea Canonica de permutare in Biserica Marelul Mar-
tir St. Gheorghe, l'ad felicitat de patriarh ecumenic.
Dect preasf. Domn Gavriil priimind scaunul ecumenic, prin
votul si alegerea obstesca, cum s'a spus, si afland situatia
bisericesca tiranisita, Ii era gred de o data, si se ingrija cat
putea ca si arhiereilor sa le dea ceea ce este drept si sa
se ocupe si de biserici si pe siluitort it menaja, cu blan-
deta si cu fata vesela suporta greutatea si dispretul si cu
prudenta economisa interesele. Cad se parea ca t6te le face
si desface Meletie al Nicomidiel si la el se supunead cele
ce erad de intarit, si acesta despre t6te poruncea, in cat
nimic nu se facea WA de opiniunea si cunostinta acestula,
de aceea '1 urma In cele mal multe afacerl, si la el avea
privirea la Inceput preasf. Domn Gavriil, dar pe nici unul
dintre arhiereil sinodall nu-i supara sad intrista fail cuvint,
imblanclind si asprimea administratiei cu propria sa blan-
d*, fugind tot-deuna cu intelepclune de ponos on hula
si ferindu-se de alunecare.
www.dacoromanica.ro

Sfintitele Monastiri din sf. Munte, ingrijindu-se din vechime
de dill o administratie Si supravegherea obstesa, pentru
care era instituit unul numit Protu or intaiul, dup. caderea
Imperatiel Romani lor, prin un Malt supraveghetor si patru
epitropi alesi anual, dupa alegerea si singura conglasuire a
sfinfitelor monastiri, s'a parut unora ca sa reinotasca ve-
chea ordine si sä reaseze iarasi pe cel intaitipe Protos
prin o prohirisire patriarhala si o hotarire imperatesca,
deci pregatindu-se indelung si avend opiniunea celor mai
multi pregatita, au presentat preasf. Domn Gavriil pe un
Ieromonah. schevofilax la saraca Monastire Esfigmenu, cu
numele Ignatie, socotindu-1 activ si prevecletor si au cerut
ca acesta O. fie prohirisit la acest oficit, care ar putea a
readuce lucrurile vechi. i fiind-ca dup. socotinta si ale-
gerea obstescl s'a pArut 0, este, a convenit si preasf. pa-
triarh si l'a prohirisit cel intalProtosal comunitAtei sf.
Munte. Auclind deci de acesta proistosil mare! Lavre si a
mare! Monastirl a Ivirilor si nesuferind a fi administrati si
condusi de un aseminea, presupunend ca si noua schimbare
este fOrte vatamatOre, s'ail opus, si dovedind cä este fOrte
daunAtOre acesta autoritate a sa obstiei, au combiltut pe cel
pana cand 1-au sfarlmat si toiagul sea si I-au luat
culionul, avind in acesta conlucrator pe marele interpret al
imperatieT Nicolae Caragea si pe multi altil, pe cand si prea-
sfintitul patriarh ecumenic, dupa o prevedere mai intelepta
a desaprobat prohirisirea.
In acelasi an 1781, s'a trimis din partea crestinilor or-
todocsi, de la renumita Venetie scrisorl, cu rugaminte, ce-
rend si rugandu-se s6, li se dea arhiereil legal, aparator al
Bisericei de acolo si a comuniMtel ortodoxL Era conlucil-
tor impreuna cu cel trimis de acolo si consulul din Con-
stantinopol a prea luminatel aristocratil. Cei ce conajutaa
au aratat in acesta o a doua dispositie a aristocratiet De
aicea deci iarasi parer! deosebite in Biserick, in acesta ces-
§i
IntdI6,
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA. 13
tiune; unora cu totul le displacea inaintarea si prohirisirea
de arhiereill in acesta dubiOsa si nesigura hotarire a celor
ce stapanesc acolo, tar altiT preferau a economisi trebuinta
ortodoxilor de acolo. i decI dupa ce ail discutat mult ail
convenit la acesta: ca ordinul cel al doilea al aristocratiei,
nu mal putin ca si cel intaIii, respectiv de Francea presu-
pus, si inselator si neconvenabil condemnandu-1, l'a des-
considerat, tar rugamintea simpla si cererea drepta a cresti-
nilor ortodoxl, primind'o ca de la inceput, intarita din ve-
chime de catra prea luminata aristocratie a ortodoxilor, (celor
dust de catre feu cugetatorul Tipald in urma In o aclinca
ultare), au convenit unanim ca sa se trimita ecdosis patri-
arhicesc pentru stramutarea celul al Cefaloniei si Zachin-
tului arhiepiscop in resedinta Venetiet pe numele de al Fi-
ladelfiet, pe care Fail si trimis, cuprinclend acesta:
Ecdos patriarhal.
Prea lubitorule de Dumnecleti Arhiepiscope al Leucadiel
si al sfintet Maure in sf. Spirit Iubite frate si conliturgisi-
torule al smerenieI nOstre Domnule...., har fie tie si pace
de la Dumnecleti. Fiind-ca si alta data prin Invoire patri-
arhala de aicea de is preasfintitul apostolic, patriarhal si
ecumenic scaun s'ail prohirisit si s'ail hirotonisit prin ecdos
patriarhal Metropolitl canonici pe numele Mitropoliel Fila-
delfiel in Venetia pentru vizitarea sfintitelor biserici de acolo
ale ortodocsilor si spre !Astoria spirituals celor de acolo,
si a poporulul ortodox din cuprinsul prea strelucitei aris-
tocratic a Venetienilor. Apo intr'un restimp de ani a remas
si amintita biserica a ortodocsilor si plinirea cea cu numele
de Christos a credinclosilor de acolo In saracie si lipsa de
protectiune si cercetarea arhieraticesca, emit Romel credin-
closl de acolo, plangendu-se pentru acesta orfanie de pas-
toria necesara arhieresca pentru el mal mult de cat de on
ce, au scris mai inainte data si de done orl si adese catra
www.dacoromanica.ro

14 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA.
nol si care MO. adunarea sfintita din jurul nostru, recla-
mand cu caldura reasedarea canonica, cu cuvint de permu-
tare prin invoirea nOstra patriarhala a lubitorulul de Dum-
nedeti episcop al Cefaloniel si Zachintulul, in Duhul stint al
nostru frate si conliturgisitor Domnul..., la amintita sfintita bi-
sericl a Ortodocsilor din Venetia si la cel de acolo salvat prin
ajutorul lui Dumnedeil popor cu numele de ortodox, cu nu-
mirea de Metropolit al Filadelfiel, pentru a-I pastori cu cuviosie
cu lubirea de Dumnedeu si cu placere si a-I conduce la pasunl
mantuitOre ale harulul evangelic si a-I intari la pgstrarea si
pazirea neschimbata ale dogmelor drepte a sfintei nOstre a
lul Christos mares biserici a ResarituluI si sa nu-I lase pe
el a pasi peste calea cea drepth si a marirel adevOrate si
a cugetarel drepte, nici a hada religia str6mosasca si pio-
sitatea sail sa cadA din ea sail intru cat-va a o calca. De
aceea not si adunarea sfintita din jurul nostru a preasf.
arhierel, indeajuns cugetandu-ne asupra unel ast-fel de ce-
reri a crestinilor ortodocsI de acolo, am socotit ca trebue
sa sevirsim acesta, cu conditie, sail mal bine a dice cu
legaturl de epitimil nesfArimate si nedeslegate bisericestl
asupra celul ce s'ar pune spiritualiceste la turma acesta
evseviOsa, de a pazi adica teofilia sa dogmele ortodoxe ale
bisericel nOstre a lul Christos celel marl a 1:16saritulul ne-
schimbate si nestirbite papa la litera for si absoluta sa su-
punere la patriarhul dupa timpurl si vechile respectate si In-
vechite pronomii ale preasfintitulul acestula al nostru scaun
patriarhicesc apostolic si ecumenic, care si acestul tron ecu-
menic si acelor ce in vremuri ce vor primi sa conduca carma
spirituals a acestula neindolos fie credinclos dupa le-
gluirile imperAtesti ale pururea amintitilor 1=101.4 credin-
closI si dupa hotaririle si dispositiile sinOdelor, si obligat a-1
pomeni pe el si nestramutat numal si numal numele lul
ca patriarh canonic in tote serviciile sfintite si slujbe, cum
este legluit, si pe nimeni altul sa nu pronunte sail pe lath'
sa -I
www.dacoromanica.ro

sau pe ascuns sau in genere sa recun6sca, departe de el,
superioritate si autoritate patriarhala pusa asupra lui si ste-
panire, incepetorie si domnie, de cat numal pe patriarhul
ecumenic dupa vremuri, si nimarul altul sa i se supuna
sau sa se subjuge. Deci scriind poruncim si teofiliei sale
si celor chematI credinclos1 de catra tine si ortodocsil ar-
hierei din localitatile megiesite, supusi acestui tron al nostru
patriarhal, ca In conformitate cu ecdosul nostru patriarhal
dat si trimis tie, adunandu-ne aicea in sfintita biserica a
ortodocsilor a preasfintitel n6stre NascetOre de Dumnecled,
se va face prin indemnul nostru patriarhal si cu 'invoke
stramutarea prea lubitorului de Dumnec,eil arhiepiscop al
Cefaloniel si Zachintulul, In sfintul Spirit lubit al nostru
frate si conliturgisitor Domnul...., pe numele preasfintel Me-
tropolii a Filadelfiel, prin un memorid asezat canoniceste
in sfintita condica dupa tipul canonic. Luatl aminte tnsa.
bine, fratilor, si infricosandu-ve de munca de veci si avend
in minte si cugetandu-ve la Infricosata dare de soma lul
Dumnecleii, v'ati jurat pe el prin omofor si epitrahil pe Dum-
necleu cel a tote vecletor si i s'a poruncit ca sa pazasca re-
ligiositatea si ortodoxia si legea stremosasca si dogmele ne-
intinate ale sfintei nOstre a Jul Christos, mare! biserici a
Resaritulul si neschimbate, dupa sfintitele dispositil si aye-
zaminte ale celor sapte sin6cle ecumenice, adunat
pentru paza dogmelor drepte ale Bisericel si a tinea si pastra
canOnele asezate de ei si respectatele si sfintele orinduell
Cate asezat sfintitilor si sufletestilor nostri parintl, si
nicl macar cu minte subtire a cugeta improtiva bisericel
Resaritului nici °data, in VA& vieta sa, Vote cate le primeste
muma nOstra obstesca biserica Resaritulul, sa le primesca,
si pe care le respinge, sa le lepede, si sa urmeze noue si
celor dupa nol preasf. patriarhl ecumenici in totul si sa se
supuna, vestind in frica lui Dumnecled, in fata sfintitel icOne
a lu! Christos in auclul nostru ca cu socotinta Iubirel de
cart s'aii
s'ail
www.dacoromanica.ro

Dumnec,lea a conduce cu piositate turma cea raiionala in-
credintata lul de sus si sa se pastreze pe sine curat de
URA prevenirea viclena, ca de la inceput, ast-fel si In urma
in Wta durata vieiei lul, dupa, cata putere are si sa pazesca
si sa iina si prerogativele cate le are acest scaun patriarhal
neschimbate in tOta enoria lui. Acestea sunt poruncile din
partea nOstra. Iar data s-ar Intimpla ceva dinprotiva, vol
veii vedea, stiind si acesta, ca pe langa caderea vOstra si
insusl la o crima neertata, si nici o data nu veil putea fugi
de cele mai aspre pedepse ale bisericel si mustrarel si vol
cel ce faced schimbarea impreuna cu cel ce s'a schimbat.
Lucrail deci dupa cum ye scriem voile in greutatea amar-
nicului acuzator al constiintei si nimic alt din prevenire.
Iar harul Domnului si nemesurata sa mila fie cu vol. In
anul 1781 Decembrie 7.
Fiind-ca sistema laica predomina in aula patriarhicesculul
tron, dupa imitarea acestula si cel ce contribuiau din ve-
chime, dust de religiositate si de zel bun, la trebuiniele
preasf. apostolic scaun al Ierusalimulul, 7i carii serveaa In
diferite ocazii, numiti mai vulgar epitropl, incercat a's1
imputernici epitropia si a schimba obicelurile si datinile.
Iar prea fericitul Domn Avramie si cel din jurul sea eco-
nomisind cu prude* ail linistit si sfarimat pornirea cea rea
a lor, considerind aceasl ordine si cea din vechi administraiie
de el incercata. In acest chip s'ail incercat unii dintre cel pu-
ternicl din Constantinopol sa introduca si sistema de epitropie
In Sf. Munte, si lucrati multe in cat sa, stremute tOta auto-
ritatea aicea si puterea in a face si desface si in genere
a economisi afacerile obstestl ale sfintitelor Monastirl, avend
de adepil si pe unii smintiii dintre aghioriii si conlucratori.
Iar adunarea cea profund cunoscetOre si bine-cugetatOre a
proistosilor celor Inielepii si a betrinilor veclend nenorocirea
la baza acestui sistem si gandindu-se la viitor si evitand
relele ce eraa se decurga, s'aa opus cu barbaiie si dimpro-
salt
www.dacoromanica.ro

AMINTIRT DIN IST. BIS,ERICESCA 17
tiva lucrand in tot chipul au indepartat sistema cea rea si
vetamatOre asupra obstei, nepermitend ca epitropil sa alba
ceva mai mult de obicinuitul for caracter. Cacti be este de
ajuns diceau, despre cei ce nol scriem, data voesc sa ser-
vesca pentru Dumnedeu si de catre el sa se priimesca ce-
rerile nOstre; dar a dispune pentru Indatoririle nOstre si
ca autoritate a lucra or scrie ceva si a ordona, acesta nu
be este dat for si nici nu convine de loc obstiel nOstre a
se administra de afara si acesta de dire laic, necunoscend
nici asedamintele chinoviilor, nici disciplina monastirilor si
nici avend in genere simtul acestel aspre purtari a nOstre.
A conlucrat la acest sfat drept si socotinta si a ajutat in
tot chipul Si preasf. Domn Gavriil, ingrijindu-se de inte-
resul obstiei sfintite de acolo.
Administratia biseric6sca nu avea un centru, find im-
partita autoritatea cu Meletie al Nicomidiei, cum s'a
se intrista de acesta preasf. Domn Gavriil; apol se suparati
arhiereil sinodall. i dad. unit pentru prietenia cu cei pu-
ternici sail prin o aprofundare puternica pareau ca predo-
mina, dar se necajail mai mult neputend suferi dispretul.
Dec! de aceea cel al Halcedontilul Partenie pa.rend ca ast-fel
cugeta de demult, periorisit in eparhia sa, era atacat, bar
al Efesulul Samuil, indrasnet find, a fost dat la o parte si
al Smirnel Procopie, venind in capitala, nu era placut. Dar
acesta, profitand de o Imprejurare bine-venita, s'a dus in
eparhia sa. Cel ce au remas, pe cariI 1-au lasat, cautaii sa-1
atraga la timp si pe cel ce nu le placea abuzul puterel bi-
sericesti si sa-1 familiariseze cu obicelul lui Meletie al Ni-
comidiel. Se intimpla celor ce's1 castiga putere nelegluita
ca sa insulte pe multi fara dreptate si nu pe putini sa ne-
dreptatesca, bar pe cel mai multi ti sicanail si nimic nu
patimeail mai ales cand cine-va prefera a domni si a st6-
pani; stepanind fara vreme si ingamfandu-se de mandrie
fOrte putin da atentiune la privirile multimei. Din causa
Biserica Ortodoxi Romani 2
dis,
www.dacoromanica.ro

18 AMINTIR1 DIN IST. BISERICESCA
acesta multi si dintre arhierei si boeri si din poporul de
rind ii urall neplacendu-le, pentru netntelegerile dintre
dinsii, Meletie al Nicomidiei, ii despretula necajindu-1 cei
mai multi si unit dintre puternicil nostril si cei de afara si
traeail in desplacere pentru imputarea obstesca. Cu trecerea
timpulul s'a imputernicit imputarea si ura a crescut, in cat
ail fost invinuiti Ia eel puternici, la vizirul imperatiei si la
intalul judecator. Acesta imprejurare gasind'o favorabila pen-
tru exilarea arhiereilor ce erail contra lui, fiind de consens
si preasf. Domn Gavriil si luand conintelegere si hotarire au
lucrat scriind anafora iscalita si sigilata catra puternicil lila
prin hotarire imp6ratesca l'ail alungat precum si pe al Prusei
Antim Ia eparhiile lor. Deci ast-fel alungati din Constanti-
tinopol si al Nicomidiei Meletie si al Prusei Antim si pe-
riorisiti la inceput in eparhiile lor, la anul 1783, indata ail
intreprins a sfarima sistema lor. Cel al Nicomidiei a scris
catre rudele si prietenil lui indemnandu-1 ca totul sä faca
ca hotarirea data sa se ridice, neputend suferi insulta ce i
s'a Mout la betrinete, atacand pe protivnici si batjocorindu-i
prin scrisori. Iar eel ce pazeati si cercetati cele respective
la el, primind Diptea pe diaconul sett care se furisase in
casele prietenilor set si-i indemna la lupta, i-ail luat scri-
sorile si cunoscend improtivirea sa si inculparea si porni-
rea lui asupra lor, inainte de a suferi vre-un reti., s'atl Bandit
sa lucreze cu drasticitate si compunend invinuirile l'ati supus
caterisirel si rail condemnat si la exit in muntele Sinai, avend
conlucrator arhiereii intru acesta si pe marele interpret A-
lexandru Mavrocordat. Luandu-i-se eparhia a fost inaintat
din al Vizel al Nicomidiei Gherasim, om Mien, invetat, li-
nistit si in multe de laudat. Iar Meletie surgunit prin ho-
'Wire tmperatesca de la Nicomidia in Egipet, Fail dus la
Memfis, adica la Cair, ca de acolo sa-1 duca la muntele Sinai,
si convingend pe sinaiti a stat acolo un timp, cand sinaitii
ail adus de pretext arhiereilor din Constantinopol talhariile
www.dacoromanica.ro

din desertul Arabiel, fiindu-le mils pOte si de betrinetile bar -
batulul, sail, socotind dealt-fel de nesuferit si omoritor dru-
mul de acolo si de neauclit cu totul in ucideri de Omen!.
Flind-ca in acest an s'a asezat Domn in Ungro-Vlahia prea
inaltatul Domn Mihail Sulu, rugand pe preasfintitul Domn
Gavriil si pe Sfintul Sinod induplecat ca sa-1 elibereze
de marea si infricosata indepartare pe Meletie fost al Ni-
comidiel, adus in insula Hio, harazindu-I acolo pe-
trecere neturburata.
La 20 a lunei Iunie, anul 1783, prea fericitul papa si Pa-
triarh al Alexandriel Domnul Ciprian trecend din vieta, cu
alegerea, votul si cu conintelegerea patriarhului ecumenic
si a arhiereilor sinodali din Constantinopol, a prea nobi-
lilor epitropi al scaunului apostolic al Alexandriel si a tag.
sistema boeresca s'a inaintat la preasf, scaun apostolic al
Alexandriel Episcopul Metrelor Domnul Gherasim, facendu-se
permutarea in templul Tow 'Acrcoplacov situat la M Peup.cc,
In acelas an Scitia mica supunendu-se st6panirei Rusilor,
Mitropolitul Gotiei s'a unit la sfintita administratie biseri-
cesca a preasfintitului Sinod din Petersburg. In anul ur-
mator 1784, fostul al Nicomidiel periorisit in Hio, fie-ca
lucra ceva in fav6rea sa, fie-ca trala linistit si nu se gandea
la nici o lupta, a fost denuntat de unil ca proecteza lucruri
marl asupra patriarhului si asupra arhiereilor sinodali si
ca-I incarca de insulte defaima, si ca, se incerca a da
pe fala si sa sfarme edificiul si sistema for si aratau si seri-
soil din Hio, care marturisea unele ca acestea si cel din in-
sula cautall a-I impleti cununi din spirit lar arhiereil din capi-
tala sinodali impreuna Cu patriarhul temendu-se si turburan-
du-se larasi a dat hartie asupra lui la stepanire si cerend ho-
-Wire exilat tot la muntele Sinai. El apol luat de intalul
eunuh din Bizant 1-a lasat in Egipet si prin acesta a con-
vins pe cel mai puternic dinast din Egipet sa lucreze ca
sa-1 trimita la Sinai, neputend parcurge atata tale pe ca-
1-ati
fail
si Fan
si -i
www.dacoromanica.ro

20 AMINTIRI DIN In. BISERICESCA
mild. A remas si de asta-data la Placu In Memfis, evitand
nenorocitul Meletie nenorocirea sa.
Munastirile din St Munte al Aton ului fie-care din causa
marimei si greutatel datoriel insarcin ate si periclitate, acesta
mal ales nelinistea si intrista numita comunitate, care s'a
ridicat mai pans la una mie de talanti si fie-care din ele
dilnic le ducea de lucru. De aceea ail izbucnit scand ale si
turburari, prigoniri si ocari si In genere era turburata li-
nistea cea placuta. lul Dumnedeil a sihastrilor si se neli-
nistea limanul lor cel spiritual. Apol s'a mai furisat un 6re-
care turburator, cu chip spre a duce o vieta linistita, dar
s'a reintors la vieta sa de mai 'nainte, sail ca un alt r6ti
dintre vietuitori facendu-se, pretindea ca sa guverneze si
vola sa predomine, escitand pe cel mal seraci ca sa cera
socotela de economiile din vechime si probe dupa care cu
dreptul s'a imultit atatea Imprumuturi. Era pornirea celor
multi asupra Lavrel si a Monastirel Ivirilor si pride in cu-
vinte ail facut asupra eforiei obstimei or comunitatei lor,
descriind conducerea afacerilor obstiel si cheltuelile fara de
socotinta obstiei, cum si cererile silnice afara de asedaminte
si dari indispengabile. Din acesta causa s'a marit inversu-
narea, s'a imultit resvratirea si ameninta ruinarea cu totul
a sfintelor monastiri. Deci vedend acestea cel mai marl al
monastirilor si ca el singurl nu pot A. linistesca agitatia si
sa pue capat datoriei, ail alergat la marea Biserica, rugan-
du-se preasf. Domn Gavriil, si SinoduluI din jurul s6il ca
sa judece neintelegerile dintre dinsii, judecand si distribuind
datoria ce-I ameninta, ca sa le usureze lor fortuna si A.
inceteze vijelia, care a nelinistit atata vreme armonia ob-
stiel. Atunci patriarhul impreuna cu Sinodul din jurul WI
aratandu-se bine-voitori la cererea lor, si mai intal sfatuind
mult partile impricinate, apol a stamparat pornirile neratio-
nate si a taiat luptele patimase dintre el, ail venit in urma
la cestiune si ascultand partile fail prevenire, luand aminte
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISBRICESCA 21
cu acurateta si cercetand catastifele de veniturl si cheltuell
si impartirea si adunarea lor anuala, judecand au hotarit:
ca cele amintite done monastiri marl, ca avend putere sa
la asupra lor mai mult de jumatate din amintita datorie
obstesca, si sä nu fie superate cu ceva mai mult, si partea
remasa sa o imparts dupa analogie la cele mai mid, care
sint multe. Aducendu-se acesta hotarire a socotintel sino-
dale comune, ne avend nimica sa opuna, au subscris ho-
tarirea adusa, cel intai dol mai marl al monastirilor, dar cu
grew suportail greutatea datoriei adusa in special lor. Iar
eel-I-alp multemindu-se cu impovararea acelora l'au linistit si
luand inscris hotarirea sinodala s'ati reintors la linistea lor.
Adeptil lui Meletie si acum, In anul 1785, insistail pentru
fostul al Nicomidiel si -1 suparaii pe preasf. Domn Gavriil
silindu-1 ca sa-1 aduca din Egipet la Hio. El insa prevedend
turburare si superare bisericel, pe cand si arhiereil sino-
dali i se improtiveatl, ail remas pe partea majoritatel la
cele din vechime. Dar facendu-i-se mare sila dupa marea
sarbetOre a Paste lor, perdistand cu indaratnicie si amenin-
tandu-1, el totusi s'a opus. Nu dupa multe dile ins& bol-
navindu-se, a lasat lor sa faca ceea ce vor voi, si cel dispusi
pentru Meletie se eugetati la ce e de facut; lar el reguland
Vote cele ale vietel presente si dispunend cum I-a placut,
prevedend si presupunend ca acea indelungata Ma este
sfirsitul vietel lul, linistit si vesel si plin de bucurie a trecut
spre Domnul la 29 Iunie.
Preasf. Domn Gavriil era de neam din Smirna dintre, cel
intal, si pentru seriositatea si simplitatea vietel sale de toti
era laudat. Era lubit intre altil mai ales si de fericitul intru
amintire mult vestitul Neofet al Smirnei, fiind singhel al sea
si clasat intre ieromonahil parohiall. Deci ast-fel bine-pla-
and a fost inaintat mai intaiii Episcop Moschoniselor si e-
conomisind bine cele ale episcopiel, fiind-ca Metropola Ioa-
ninelor era lngreueata cu datora enorme, si era greil de
www.dacoromanica.ro

administrat, trimis la acesta, si cu blandeta ce-1 caracte-
risa imblanzind pe amarnicil camatari si administrand'o un
timp, cand facendu-se resvratire in Peloponez si majoritatea
arhiereilor de acolo fugind, a fost stramutat la Metropolia
Vechelor Patre si asedat acolo pastor canonic al el si ar-
hiereti; priimind'o ruinata si mal ca pustie, muncind si lup-
tandu-se si tinend pept talharilor atacatorI, aparand pop6-
rele lui Dumnedeti de vrajmasiI ref' facetorl si suportand
tOta reutatea acelul timp, si suferind si salbatacia Albane-
zilor, a adus si constituit larasI acesta Metropolie ca de la
inceput. Cand pururea amintitul Sofronie au incetat din vieta,
a fost Inaintat la scaunul Ecumenic si luand situatia bise-
ricesca tiranisita se intrista si cu greti o suferea, dar des-
placerea presenta si nemultamirea le ascundea, economisind
timpul, de aceea si pe al Nicomidiel atuncl 1-all zguduit,
aparand libertatea sinodica si lucrand ceea ce este demn
de maretia patriarhala. Era lubitor de adever, de dreptate,
milostiv, bland si familiar, lubitor de frumOsele arte. Se
parea ca era f6rte simplu dar era profund si adanc cuge-
tator, de aceea 5i scapa de presupunerile tiranizatorilor e-
pitropi socotindu-1 ca nu le e protivnic. Cu atata blandeta
vorbea si cu atata abilitate lucra, incat administrand sca-
unul ecumenic cinci anl, pe nimeni n'a suparat s'au pe un
suferind sa nu-1 fi mangaeat aratand pururea o buna-vointa.
Acesta exercitand'o in tOta vieta si regulandu-s1 cele ale sale,
dad. avea ceva, cacI nu era dintre bogatl, si nici de la pa-
triarhie nu lua nimic afara de nutriment, tot ce avea le
impartea cu Iubire de Dumnecletl, trecend din scaun catra
Domnul, ingropandu-se In Biserica ziov 'Arnopf.GGSCOV la MES11
PEop.m.
Fiind-ca preasf. Domn Gavriil a trecut spre Domnul la
29 Iunie, anul 1785, cum s'a 4is, s'au Intrunit si preasf.
arhiereI sinodal!, prea nobilil hoer! si clericil si sfatuindu-se,
au ales patriarh ecumenic pe preasf. Metropolit al Smirnel
www.dacoromanica.ro

Domnul Procopie si facend anafora a cerut hotarire Imp6-
ra.tesc6. pentru el. Deci 1 -au trimis scrisorl Sinodale arAtan-
du-I alegerea si votul obstesc, chemandu-1 de la Smirna Ia
preasf. apostolic si ecumenic scaun, impreuna cu cel din
patriarhie s'a dus si un ceaus din cel al Portei ducend po-
runca. Ajuagend cel trimisi la Smirna la 8 Iu lie c'dnd era
serbatOrea marelul martir Procopie, Iau Inma.nat scrisorile
bisericestl de alegerea obstesca si chemare si impreung, cu
acestea hottirlrea imperatesca, si neputand alt-fel sa faca, a
priimit hotarirea obstesca si pr6znuind serbatOrea si bine-
cuvIntand pe clericii si pe boerii acel stralucite politil si pe
tot poporul credincios si luandu-s1 de la prea mAritil consult
remas bun si prietenesc, a pornit la drum si percurgand
calea Asiel si Europei prin Elispond a venit in Constan-
tinopol si luand cu sine pe preasf arhierel Sinodall si pe
clericil mares biserici s'a presentat visirulul imperatiel ca
de obiceIU. Luandu-sI obicinuite cavade s'ati intors la pa-
triarhie si fAcendu-se permutarea canonica In biserica ma-
relul martir a Sf. Gheorghie la 29 Iu lie Valli felicitat de pa-
triarh ecumenic.
Priimind dar preasf. Domn Procopie tronul apostolic si
ecumenic si vedend ca biserica era tiranisita de pretutin-
denea si in nevol si necazurl din causa datoriilor neintre-
rupte, intArind autoritatea sinodala si indepartand de la
marea biserica epitropia vulgulul ce vina predominarea. De
aceea mal IntaI din ale sale platind mal mult de o sutg, de
talantl, pentru obiclnuitele dart la cel ce stApanesc din scliim-
barile patriarhilor (cad socotind ca sefia cea mal mare a-
supra guvernantilor este acesta asezare, nu se punea fara
dare, dupa cum se obicinuia si Ia alte slujbe) si lua aminte
si la alte refucll Intamplaterre, nimic pentru sine luand pentru
intretinerea qilnica si cheltuell casnice, a redus si cheltue-
ile de prisos si cerend socotell esacta fie-caruia, de la epi-
tropi si de la secretarul Obstiel, impunendu-le imperativ In-
www.dacoromanica.ro

24, AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
deplinirea datoriilor cinstind si purtandu-se frateste cu preasf.
arhierei, fiin 1 afabil cu totii si cultivand pe cel puternici
prin presente marl, marginind epitropia la darea de socotell
corecta si drepta, despretuind mituirile si fatarnicia cea ve-
tamatOre obstiel a epitropilor, priimind si 'ntarind parerile
preasf. batrini ca sa nu WA avea mat mult arhiereil de
afara la patriarhul ecumenic si la sinodul din jurul sett, sta.-
ruitorl si apocrisari dintre laid, ci pe on care ar alege dintre
arhiereil petrecetori in Constantinopol, adica dintre cel clece
card se aduna in adunarile bisericestl. Caci pe vremea pu-
rurea amintitulul Sofronie ingrijindu-se Meletie de atunci al
Nicomidiei si epitropil obstel din jurul sett, multimea ar-
hiereilor, prin hotartre imperatesca a intergis venirea celor
mai multi, si nu eta cu putinta or cut sa piece de la Con-
stantinopol, fara scrisOrea de invoire a patriarhulul. Ci dad.
cine-va cu voia patriarhala si cu scrisOrea de permisiune
patriarhala, cum este legluit, nevoit de for majors s'ar
duce, ne plecand vre-unul din cei clece, ca neavend loc,
nu lua parte la sedinta si nici oficial si fatis era nevoit
sa stea; de aceea s'a si intamplat si fara voie sa remana
in eparhiile lor. Decl pe acestia i -a facut sa alba curaj la
trebuinti si 0,-0 alba privirile catra sfintita adunare a preasf.
arhierel, mai ales ca el. Cad luandu-si asupra-s1 trebuintele
bisericesti ale tuturor, si a celor de departe preoti si
tuturor le Invola sä vina la el si sa-1 scrie si sa cera cu
curaj, ceea ce ail de trebuinta.. Deci asa de la inceput s'a
incercat preasf. Procopie ca sa to autoritatea cea drepta a
predominarel. A dat !msa presupunere de despotism In afa-
cerile bisericesti, tar acestea nu le sevirsa fara socotinta
sfintitului Sinod. A intristat nu putin si pe unit din arhierel,
mai ales pe Partenie al Halcedonulul. Caci parendu-se ca
predomina Meletie de atunci al Nicomidiel, pretindea ca sa
Mb& si el aceeas situatiune ; in cat nu voea sa se faca ceva
fall de vola sa, avendull privirea de aicea inainte catra
laid,
www.dacoromanica.ro

el pururea pomenitul Domn Gavriil. Apol sa si temea de
cei din jurul exilatului al Nicomidiei, ca nu cum-va con-
vingend pe patriarh sa-1 theme din exil si sa -1 aduca pe
Meletie. Unil dar neobosit se ingrijaii sa-1 aduca din Hio;
lar altil din contra in tot chipul se luptad, spunend lucruri
necuviinclOse, incercandu-se a-I face pe patriarh ca si de
a trela Ora sä-1 trimita in Egipet. Dar el fiind drept la ju-
decata, a respins pornirile spre aparare ale vrajmasilor a-
celula, pricependu-le frica lor, si a imprastiat si presupu-
nerile, obligand pe adeptil si aparatorii lui Meletie ca sa
aduca si sa dea marel biserici, dimisia acelula pastrata de
el, pe care a trimis'o din Hio, demisionan d de buna voe
din eparhia Nicomidiel. Deci aduca find acesta si dandu-se
inscris pe garantia boerilor prin care se fagadula ca nu-I
va supara mai mult, i s'a trimis acelula absolvirea sub-
scrisa de arhierei si i s'a recunoscut lul din casa obstiei
anual pentru intretinere, patru talantl (adica doue mil de lel).
Dar n'a ajuns Inca sä reguleze intaia situatie a afacerilor
celor mal trebuinciOse bisericesti preasf. Domn Procopie si
deodata ail cadut furtuni si a sosit o lama f6rte grea, fa-
cend lucruri grozave si anevoindu-se cu nenorociri de acum
Inainte cu eel puternici sail bogati si cu strimtorarea de pre-
tutindenl a intregului ortodoxism.
Cea tntal furtuna si vijelie care a turburat starea cea
buna, s'a intimplat acesta: viclenia Domnitorulul Moldovel
Alexandru Ten Mavrocordat. Incetand din vieta Metropolitul
Moldovei Gavriil, nu numal a priimit si a intarit dupa obi-
celii alegerea facuta de dire Episcopi, cler si hoer!, dupa
datina locului, dar, fara ecdos patriarhal Inca a facut sa se si
stramute la scaunul Metropolitan al Moldovei Episcopul Leon
al Romanulul, trecend cu vederea legalitatea si despretuind
superioritatea patriarhala si hotaririle sin6delor, luand sta-
panire in cele ce nu se cuvine fara cuvint. Cad nici Regil
autonomi al Moldovei nu s'au insusit for o ast-fel de cinste.
www.dacoromanica.ro

26 AMINTIRf DIN 1ST. BISERICESCA
Vestindu-se o ast-fel de permutare si aratandu-se si pitacul
domnesc respundetor catre el la proto-spatarul Stefan, cum-
nat de sora, in care nu era nimic respectabil si canonic, ci
erati dovecli puternice despre vestea ce se respandise, s'a
turburat fOrte patriarhul pentru acesta intreprindere ne-
chibzuita, si combatend fapta cea fara tale, s'a rugat, in-
sistand mai ales pe langa amintitul boer, ca sa se corec-
teze cat mai grabnic gresala si sa aduca la marea biserica
a lui Christos scrisori domnestl, dupa ordinea veche drepta,
care sa marturisesca alegerea si sä cera ecdosul patriarhal
pentru permutare. Dar fiind-ca faptul s'a respandit, nu putea
sa-1 tainuesca si sa-1 indrepte in particular, neincunostiin-
sand despre acesta pe sfintitul sinod din jurul sei1. Apo]
tacend ar fi dat presupunere nu bune despre el. Iar preas-
fintitii arhierei, nefiind Inca cunoscut pitacul, au audit de
la altil despre permutarea nelegala. Inca si epitropil obstiel
invinuind avaritia Domnulul, din care pricina atras, el a In-
clinat la acesta fapta nesocotita, orbiti de iubirea de argint
pentru ei insist, si socotind ca grin bani este fericita obstia, au
gandit sa vindece reul cu retA. De aceea dar strigaii asupra
mare] biserici, amestecand lucruri dumnedeesti si omenesti,
pe patriarh ca pe Metropolitul numit sa-1 suspende
si sa-1 priveze de arhierie, lar pe domnitor ca unul ce a
nedreptatit biserica si averea, care era mare, a reposatului
Metropolit al Moldovei, tOta a rudelor si luata de la bise-
rick supue la despagubire si sa to ceva si obstea din
acesta padure *luta.. Asa dar vilv6rea era mare si comun
rezbolul asupra Domnitorulul, arhiereil luptand pentru sfin-
tele canOne si buna ordine, tar epitropii se interesall de
banii clironomiel reposatului, si cu top] strigail ca s'a ne-
dreptatit marea biserica a lul Christos si ca o asemene cal-
care de lege nu trebue suferita, ci a uza de tot mijlocul si
sa se napustesca asupra viclenului Domnitor. Dupa opinia
obstesca s'a parut Intai sä reclame la cei puternici si s'a
sa-1
si Cute"
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN MT. BISERICESCA 27
scris si scrisOre care povestea nedreptatea calcatorului de
lege. Atunci patriarhul veclend cate invinuiri se spuneaii
contra lui, a esclus pe cele mai multe, aparand pe om, cu-
getand ca sit fie moderat in asemenea afaceri si sa fie ju-
decat cu umanitate. Deci s'a trimis hotarire imperatesca.
domnitorulul, sa nu se avintureze in lucrari incurcate, ci sa
persiste in margenile pe care parintil sei le-ail recunoscut
si sa dea cinstea patriarhulul Romeilor. S'a scris si ca-
terisirea celui noil numit Metropolit al Moldovei. Patriarhul
Procopie a avut mare neliniste pentru aceste faptuite, a
aratat insa multa intelepclune si umanitate, dovedind un
zel cugetat si generos.
Cum a cetit Domnitorul indignarea mares Bisericl asupra
sa si a veclut amenintarea celor puternici, infricosandu-se
respectiv de patriarh, si. a sinodului din jurul seu, desfiin-
tand permutarea facuta, a scris aratand mOrtea Metropoli-
tului Gavriil, si alegerea obstesca a Episcopului de Roman,
Leon, rugandu-se ca primind si intarind acesta alegere sa slo
bOda sfintitele scrisorl de admitere si intarire instalarea si per-
mutarea in scaunul Metropolitan, pentru care s'a cerut si ecdos
patriarhicesc, ca de obicell Iar respectiv de cei puternici
caril se pornisera asupra-I pentru ast-fel de fapte, i -a lucre-
dintat ca nu din o indrasnela de autonomie, ci din neluare
aminte a gresit, si cheltuind o cantitate de bans, a inde-
partat pericolul autoritatel ce-1 ameninta. Caci cei ce se pa-
read zelosi pentru biserica, in acesta consta zelul lor, si
perderea aceluia era gata. Scapand insa din primejdie cel
mai puternic dintre Egemonii nostri, pentru cele ce era O.
patesca s'a cugetat resbuna. Asa pentru patriarh sati
sinodul intreg ce lucrase in contra sa, s'a parut ca nu este
lucru usor de realisat. Luand la o parte pe Samuel al Efe-
sulul, a pornit sa-si verse tot veninul asupra lul. Cad pre-
supunea ca nu pentru bine si in favOrea bisericei si a dis-
ciplinei s'a aratat zelul, ci pentru a face placerea cercato-
a's1
www.dacoromanica.ro

28 AMINTIRi DIN IST. BISERICESCA
rului de argint si comptabilului Petru de la Monastirea Im-
Orates* care pe atunci era puternic si vrajmas lui, a
Indemnat sfintitul sinod, aiurand si invinovatind ca, a in-
sultat, ca a nedreptatit, ca a calcat legea, pentru acesta a
sevirsit acesta. fapta. Mal ales conlucrand la exilarea lui
Meletie fost al Nicomidiel, socotind ca face cele placute lui
si altor multi arhierei si spera ca gresind sa va modera si
lucrand neregulat ii face placere si ca nu-1 va lovi asa fara
indurare si acesta de socotitil prieteni, intre caril mal ales
enumera pe Samuil al Efesului si al Halcedonulul Partenie.
Proverbul dice, sa scarpini pe cel ce se scarpma si este
drept sa ti se resplatesca, si in cele nedrepte socotinta ne-
drepta. Deci de aceea indignandu-se de al Efesului mai ales
s'a pornit sa-1 faca reCi si ostenindu-se prin marl cheltueli
s'a incercat sa-1 exileze la Sinae si privandu-1 de Eparhie
cu puterea stapanitorilor.
Dar preasf. Domn Procopie cu sinodul din jurul sell s'a
opus cu barbatie pentru al Efesului si facend anafora ob-
stesca, l'a aparat catre cei puternici incredintandu-i despre
purtarea lui cea corecta si vieta sa cea nepatata si Ca nu nu-
mai la Filipopol fiind Indelung arhiereil a multamit lumea, ci
si acum, ocupand Efesul, se 'Arta bine dupa indatoririle sale,
find om experirnentat, de ordine in administratie si aparator
legal al supusilor, pacinic si drept si zelos de fapte bune,
dar Inca si in capitala petrecend pentru trebuintele neapa-
rate ale patriarhatului este fOrte trebuitor, fiind consilier bun,
si conlucrator fOrte gata, si prin acestea a imprastiat calom-
niele Domnitorului Moldovei, care-1 inculpa ca este scan-
turburator si red fackor, conrupetor obstiei si pier-
cletor, si s'a rugat celor puternici sa nu-1 trimita nicl sa-1
condamne inocent. Facendu-se deci dovada obstesca si aju-
torinta prin rugamintl luptandu-se pentru el majoritatea si
prin scrisori si prin cuvinte, pentru ca indraznela nu era
mica, caci cei puternici 11 urmareail ca vinovat, sa probeze
dalagiti,
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BismuctscA. 29
contrariul, de si se ruga, s'a parut pentru afirmarile si ru-
gAmintele patriarhulul sä nu sufere nimic cel al Efesulul,
Tar pentru staruintele si darurile domnitorulul a fast trimis
la eparhia lul cu ceaus. Decl asa s'a dus avend constiinta
curatA si dovada obstesca si slava prea mare, ca, a suferit
pentru sfintele legi, urmarit pe nedreptul.
0 ast-fel de pornire inversunata a domnitorului asupra
celut at Efesulut curind a iritat si a miscat sfinitul sinod
endemic din Constantinopol si nu permitea a i se erta gre-
salele sale, ca unele ce erad sevirsite cu stiin a si ca evi-
dent este vrAjmas bisericel. CAci din protiva cele fAptuite
In scris dovedesc nu caintl, ci o parere stAruitOre in red
si indaratnicire in lucruri nedrepte. De aceea ad oprit si
ecdosul si putin a fost sa nu -1 declare vrajmas al bisericel.
Dar atunci facendu-se Domn al Ungro-Vlahiei Nicolal Ma-
vrogheni a linistit acesta turburare lucrand ca sa se trimita
ecdosul. Deci s'a dat si obictnuitul filotim on peschis patri-
arhulut si s'ad trimis scrisorl reciproce de la el si dare
Domnul Moldovel si catre Metropolitul de curind tnaintat
si s'ad legat armonia comuna, predominand ordinea bunA
si legala intru legAtura dragostel si a relatiflor si unirel dupa
Dumnecled.
Asa cele relative la inaintarea neregulatA a Metropolitulu!
Moldovei bine-regulAndu se s'ad indreptat, tar alesul de curind
Domn at Ungro-Vlahiei, luptand contra monetarulut Petru
de la moneteria imperatesca, repunendu-1 acela a fost ucis.
Era acest credinclos barbat in servicid de mult timp la cur-
tea ImperAtescl, experimentat in multe, si intarit prin buna-
vointa a celor puternici, inotAnd In bogatie castigase
si o influenta insemnatA, pentru care si de cAtra Domni-
toril Ungro-Vlahiei, ca unul ce le era de fOrte mare folos
acestora, era cautat. Dupa ce Mavroghenil 1-a placut sa. fie
Domn, fiind ca interpret la flota imperatesca, era improtiva
lul, facend avansurl altora si vorbindu-1 de red oprea pe
si-'sl
www.dacoromanica.ro

cel din palat de a se ocupa de acesta cestiune. El insa-1
calomnia la vizirul de atunci, fiindu-I mai inainte prieten
si impreuna petrecetor in marina si catra marele amiral,
propriul sal protector si iritan du-I asupra-I pe acestea, cu
puterea for nu numai ca a pus mana pe domnie, dar a
Invins si pe rivalul sets si in sfirsit ca un trasnet lovindu-1
l'a prefacut in cenusa. Cad imperatul indemnat de calom-
niile amintitilor puternici si ca sa le faca placerea lor, a
ordonat sa-1 ridice si sä-1 arunce in temnita. Acesta este
sub curtile imperatesti, la limanul caicilor, langa cuptorul
celor condemnati de urgia imperatesca. De si multi dintre
puternici incercat a-1 indosi si a-1 scapa, dar dupa cum
erati lucrurile si puternicii volau sa mOra, pentru ca a fost
cercetat nu despre calomnii, cad nu le credeati, ci pentru
banil lui, cu muncile cele mai grozave si respunclend des-
pre tote cu precisiune prin catastiche, la urma s'a primit
mOrtea de sabie.
Pe Petru om ce parea folositor obstiei nedrepta si vi-
clena calomnie l'a nimicit si tOta averea sa si a copiilor
sei, a rudelor si a cunoscutilor lui a inghitit-o tesaurul im-
peratesc, care-I Schila si Haribda a celor bogati si puternici.
gasit in aceste imprejurari si preasf. Procopie nenoro-
cirea ca ceva straniil, curios si strein, cum si sfintitul sinod
din jurul sell, fie ca Domnitorul a facut sa, se bucure, fie
Ca a fost parerea celor puternici, de a cauta cu d'amaruntul
prin Patriarh proprietatile si banii celui ucis si aflandu-I
sa le trimita si A. be dea celor ce-1 urmarea si sa le pla-
tesca ca datorii personale cate aveati subscrierea Omenilor
bisericesti. Pentru acestea deci au caclut sub ispita infri-
cosata, grea si suparatOre, ba Inca si streina a duce frica
si patriarhul si arhiereii cei mai umanitari prin cautarea ama-
nuntita in timp Indelungat remasitile celui pe nedrept ucis
flu Whit si curgendu-le lacriml de suparare.
In aceste durer6se imprejurari au inceput a curge cu
s'at.
www.dacoromanica.ro

gramada nenorocirile, de cars s'a Intristat patriarhul si s'a
nemultamit si de datoria obstesca., pentru ca era grea de
administrat. Epitropi, unii s'au dat la o parte ca si cum
nu ar avea mal mult a gera afacerile streine, lar altil s'au
Incercat sa si opresca mersul mal departe si cautail sa afle
vre-un mijloc de economie. Cacl a crescut datoria obstesca
pentru 1,300 de talantl. Deci mult cugetandu-se parut
ca ceva nemerit, luand o parte din datorie sa se Impart&
asupra fie-carel eparhil supusa preasf. apostolic scaun, tot
adaogind analog scaderea facuta a datoriel fie-carula anual.
$i deci impartind 600 talantl, a adaus la fie-care, catirnea
de plata.. Deci s'a intarit acest adaus si scaclement si s'a
pus in realitate la ma Mal anul 1787, neopunendu-se si
nereclamand nici unul din arhiereil de afara. Cad: datoria
anuala la scaderea ce se facea, n'a suparat pe nimeni, pla-
tindu-se de aci inainte un procent mic, incetand scaderea
anuala din ordin. Dar fOrte putin a folosit obstia econo-
mica o ast-fel de manipulare, privind presentul, cad vii-
torul era mai mult ingreulat. Dar s'a intarit si patriarhul
a scapat de aci inainte de multe greutati.
Apol si in sf. Munte Inca nu era Impartit restul datoriel
a mare! Mese (Mier%) Si aducea incurcaturi monastirilor de
acolo. Unil participat cu cel multi si invinuiau si pe cel
din marea Lavra si a Ivirilor, lar acestia luand mal mult
de jumatatea datoriel la inta!a Impartire, se justificati ca el
sint scapatI de invinuire si ca nu au a se ingriji maI mult
de casa obstiei, ci sustineau sa se imparts partial. Strigail
si asupra impartirei dintai ca fara cuvint, pentru Ca s'a
intreprins lucruri nerealisabile mana pe el a se instreina,
tar manastirile marl le-au ruinat, neputend sa platesca o sum&
asa de mare. De aceea s'au refugiat larasl la marea bise-
rick rugandu-se ca sa se judece si sa se la masurl ma!
Intelepte. Primindu-le cererea cu bung vointa atat patriarhul
cum si sfintitul sinod si dispunend cu dreptate despre restul
li s'al
pisil
ai-1
www.dacoromanica.ro

32 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA
datoriel s'ail reusit a le da pacea si unirea fratesca, ridi-
cand din mijloc scandalul, si fie-care monastire s'a platit
datoria impusa. Dar din continua venire in capitala a Egu-
menilor si proestosilor si a impartirei datoriel obstesti, la
fie-care le-a pro dus for un mare castig si o economie f6rte
de folos si s'a gasit un mijloc in imprejurarT grele. Caci cate
datoril comune si particulare ale sfintitelor monastiri erasi
cu procente forte mart si in Tesalonic si in alte locuri de
afara, datoriile la pagani si de alt neam, ce ameninta pri-
mej die obstiel, pe tOte acestea le-ail plata imprumutandu-se
de la crestinii ortodoxi din Constantinopol, cu procente
mai usOre, asigurand la credinciosi cele sfinte, ca si cum
ar garanta cu ale sale proprii.
Apoi in acelas an 1786, rescumparandu-se de la marele
Schevofilax eparhia Livisu si Castelorizu, s'a reintemelat
arhiepiscopia Mirelor.
In urma in anul 1787 s'a unit arhiepiscopia Olenel si
s'a supus Metropoliel vechelor Patre, probabil pentru eco-
nomie de datorii si a castigului Metropolitulul de acolo. Caci
zbuclum area grea si neintrerupta . in aceste imprejurari a
marel biserici a lul Christos pentru datoril mal ales era,
si neincetata suparare despre acestea a intristat pe patriarh.
(Va nrma).
e----.44-4---,
C. E.
-
www.dacoromanica.ro

SISTE1IUJ FILOSOFICO-TEROGIC AL FERIC1TIV AUGUSTIN.
Vecji Bis. OrtodoxA Romana No. 12 anul XXIV.
Cercetand parerile lui Augustin asupra r6ului, am aratat,
in numerul trecut at revistel, in ce consta r6u1, natura reului
§i contrarietatea dintre bine si refit, acum voi trece mal de-
parte ocupandu-me tot de acesta importanta cestiune.
Am vedut ca r6u1 nu se afla nici in Dumnegeti, nici
in natura proprie, nici in natura altuea §i nu pOte sa se
afle nici in lucrurile de care putem sa abuza.m, cad lucru-
rile sunt indiferente, in sine nu sunt nici bune nici rele, sail,
am putea dice, ca de la natura sunt bune. FOrte nemerit
se exprima Augustin cu privire la acesta, cand dice: etre-
bue Ore ca cine-va sa invinovatesca argintul sail aurul, pentru
ca se afla avari, sail mancarile, pentru ca sunt m'ancaciosi,
sail vinul, pentru ca sunt betivi, sail femeile frumOse pentru
ca sunt conrupti §i adulteri etc., de si se observa in tOte
clilele cum doctorul intrebuinteza in bine focul, tar otravi-
torul intrebuintOza painea chiar in real.. De unde atunci
r6u1, se intreaba Augustin. Nu pOte sa se afle alt unde-va
Bizerica Ortodoxa RomintI 3
www.dacoromanica.ro

34 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC
de cat In vointa proprie a omului. Mill in nol, trebue sa
fie prin nol §i de la not Reul este un act al vointel proprii
a omului: «fie care este autorul relelor sale proprii, este
un act al libertatei §i nici o putere, afara de aceea a vo-
intei proprii, nu p6te §i nu este in stare sa rastOrne su-
fletul omenesc de pe tronul suprematiel sale §i sa-1 inla-
ture din ordinea divina a lucrurilor v. Daca nu ar fi ap,
pacatul n'ar putea sa fie pedepsit §i tocmal pentru acesta
e pedepsit, «pentru ca fie-care om ar putea si ar trebui sa
alba o vointa buna*. Vointa cea buna nu este alt-ceva, de
cat a voi ca natura sa §i conserve dreptul sell §i dupa cum
in acesta se afla tOte bunurile, tot a§a si In vointa cea rea
se afla relele. «Daca cine-va nu are o vointa buna, pentru
acest motiv chiar it lipsesce un bine, care este cu mult mai
superior ca tOte bunurile, care nu atarna de puterea nOs-
tra, un bine pe care numal vointa ar putea sa i-1 dea prin
mijlocul puterel sale proprii). De aid se vede ca. Augustin
stabilesce totul In puterea vointei, reul ca §i binele, binele
ca si 1'6111. Acesta putere o atribue el vointei pentru-ca,
dupa cum a aratat, nici o potenta inferiOra nu este In stare
sa invinga pe una mai superiOra. (Dad, to temi de pecat,
atunci nu-1 vol. Indata ce nu-1 voesci, el inceteza. Voesci
to binele, voesce numal, cad data voesci, atunci il §i ai.
Pentru posesiunea deplina a binelul nu se cere alt-ceva de
cat vointa proprie». Principiul pe care 1-a stabilit mai sus
II explica Augustin mai departe cand clice: «ca este alt ceva
a dori binele sail reul si alt ceva de a dobandi un lucru
prin c vointa buna sail rea) Este o mare deosebire Intre
a voi §i a dori. Augustin face deosebire Intre o vointa e-
nergica, care voesce sa se §i efectueze aceea ce a voit *i
tocmal pentru aceea este energica, si intre o simpla dorinta,
care nici odata nu se implinesce: «Acesta nu voesce con-
ditiunea, nu mai dupa care urmeza vieta cea sfinta §i fail
care nimeni nu este demn de dinsa §i nici chiar nu a do-
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 35
bandit'o; acesta conditiune este o vieta cinstita. In urma
leget eterne este stabilit In mod neschimbacios, ca in vointa
trebue sa existe meritul, in sfintenie resplata, dupa, cum §i
in nenorocire pedepsa. De aceea se dice: Omenil sunt de
buns voe nenorociti; el voesc sa fie nenorocitl; el au o
ast-fel de vointa care ti face nenorocitl chiar contra voin
tel lore.
Augustin compare vointa libera, cu ratiunea, cu memoria:
I Dupa cum ratiunea cunOsce nu numal bite obiectele sci-
intifice, ci chiar pe sine Insa§i prin sine tnsa§1 §i dupa cum
memoria cuprinde in sine nu numal acea despre care ne
aducem aminte, ci chiar Insa§1 aducerea aminte, tot ase-
menea se mi§ca §i vointa, a§a ca dupa cum not prin ea
putem sa facem us de tote obiectele, tot asemenea putem
sä o intrebuintam §i pe dinsa». De Cate orb Augustin se
intreba de isvorul reului, to ca punct de plecare vointa li-
belt. El spune ca numal a§a pOte tntelege pecatul, data
presupune ca omul are vointa libera. RecunOsce fOrte bine
puterea ispitel sail a violentei, Insa acesta nu e posibila fara
invoke, cad, or cum ar fi ispita este mat putin puternica
ca vointa libera. Un alt repro§ mat puternic contra vointei
libere ar fi invocarea nesciintei, prin care s'ar putea pro-
duce lucrurl demne de condamnat. 0 asemenea stare, dice
Augustin, nu e proprie de cat naturilor deja conrupte si pre-
supune o abatere mat dinainte de la poruncile lui Dumnedell
§i de aceea trebue sa fie privita ca o pedepsa naturals §i
in totul drepta a pecatelor trecute. t Nesciinta §i lipsa de
capacitate este o stare a omului, care i§i are temelia in
condamnarea primitive a pecatului. Caci intru cat acesta
nu ar fi pedepsa, ci natura pecatului, atuncl nu ar mat fi
pecat, pentru ca tine nu se abate de la natura lul primi-
tiva 0 cu care a fost treat, este a§a dupa cum pOte sa fie
§i face aceea ce este dator sa faca. and el insa nu recu-
n6sce cum trebue sa fie, sail nu pOte sa fie a§a cum ar
www.dacoromanica.ro

trebui, cine Ore nu vede aict pedepsa pecatulul ? DecT, nu
mat remane alt ceva de clis, de cat ca acesta pedepsa drepta
1§1 are inceputul de atunct de cand Dumnedeil a conda-
mnat pe om. Nu este o minune ca omul sail din causa ne-
sciintel a plerdut puterea de a alege ceea ce e drept, sail
din causa resistentel ce o intampina din partea obicinuintei
carnet, a unel obiclnuinti care, prin puterea generatiunilor
ce s'ail succedat, a devenit o a doua natura, a§a ca de si
el vede §i voesce ceea ce e drept, nu mat are putere de
a-1 indeplini. Cea mat drepta pedepsa a pecatului este in
tot casul, ca fie-care sa piarda aceea ce nu voesce sa in-
trebuinteze in bine, intru cat el fara greutate ar fi putut'o
intrebuinta ca atare. Pentru acest cuvint, cine face reul cu
sciinta sa plarda acesta sciinta §i cine nu voesce sa. lucreze
In mod drept, cand pOte sa, lucreze ast-fel, sa piarda pu-
terea de a lucra drept. Acesta e motivul pentru care ne-
sciinta i incapabilitatea sunt pedepsele fie drill suflet pe-
catos). Cand Augustin vorbesce de vointa ca radacina a
reulut, dice acesta in sensul cel mat larg: Not nu numim
pacat numal aceea ce se intelege in sensul propria §i strict
at cuvintulut, adica o abatere cu vointa §i cu sciinta, ci
numim pacat or ce este o urmare necesara a unel ast-fel
de abater] §i prin urmare este pedepsa 1).
Daca cine-va dice ca ar fi fost mat bine daca Dumnedeil
nu ne-ar fi dat vointa libel* nu are dreptate, cad acesta
este unul din bunurile cele inalte §i fara ea nu ar fi fost po-
sibile nict celel-alte bunuri mat inalte ca virtutea §i fericirea.
Daca Dumnedeii nu ne-ar fi dat'o din causa di not putem
sa o intrebuintam §i in retl, atunct el n'ar fi trebuit sa ne
dea nict unul din bunurile pe cart not le-am fi putut in-
trebuinta in reil, ca, de exemplu, membrele corpulul §i
atunct creatiunea ar fi fost necomplecta §i in multe pri--
1) Bohringer, Die Kirche Christi pag. 408.
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 37
vinte diformata 1). i afara de acesta Dumnedeti ne-a dat
aceste bunurl nu spre a le intrebuinta in rel, ci in bine,
ca prin acesta omul sa devie virtuos si fericit. Fara liber-
tatea vointeI ar fi nedrepta atat recompensa cat si pedepsa.
Altii dic ca Dumnedet mai bine n'ar fi treat pe aceea despre
care scia mai din nainte ca vor intrebuinta in reil vointa
libel% si ca vor p6catui, insa, acesta este o pretentiune ne-
bunesca, cad or cat ar fi cine-va de manjit prin pecat, totusl
poseda o demnitate mai inalta, care it indemna a sacrifica
totul pentru creator. Dupa cum un cal scapat din grajd si
care fuge in lume este mai superior unel pietre, care nu
p6te fugi, pentru ca, 'I lipsesce miscarea si sensatiunea, tot
asa si o creatura, care pacatuesce cu vointa libera, este de
preferat celei dintait care pentru aceea nu pacatuesce, pentru
ca nu are vointa. libel% 8). In fine nu este de preferat ne-
existenta fata de nenorocire si este numal o er6re cand un
nenorocit prefera neexistenta, cad de si lui nu4 convine neno-
rocirea, prefera totusl existenta 8). Ca nemultamit se arata ne-
recunoscator, pentru ca. Inca poseda existenta pe care o
Iubesce, insa tocmal pentru ca el ca nerecunosator poseda
Inca ceea ce el doresce, anume existenta, trebue sa fie Mu-
data bunatatea lui Dumnedeil; de 6re ce el ca nerecunos-
cetor trebue sa, sufere, ceea ce nu-I place, trebue sa laudam
dreptatea ordinei divine 4).. Or tine prefera o existenta, ne-
fericita fata de neexistenta, pentru ca se trage din existenta
cea mai inalta. Acel care despretuesce nenorocirea, sa cul-
tive in sine lubirea pentru existenta ce il este inascuta, si
cu cat o va lubi cu ma! mult foc, cu atat mai mult va a-
junge asemenea binelui celut mai inalt. Prin acesta va cresce
dorinta catre fericirea eterna si vointa va deveni predomi-
1) De lib. arb. II. 18-19.
2) Enohir. ad Laur. o. 27.
8) De lib. arb. III. 5.
4) De lib. arb, III. 6, 18.
www.dacoromanica.ro

38 SISTEMUL FILO SOFICO-TEOLOGIC
natOre si ast-fel se va forma ea acesta dorinta nu se va
margini numal la lucrurile trecetOre, ci va nazui la exis-
tenta eterna si prin acesta va inceta cine-va de a mai fi
nenorocit '). Este cu totul absurd de a dice: et. voesc mai
mai bine sa nu fit., de cat sä fit. nefericit, cast cine dice
voesc mai bine acesta de cat aceea, alege ceva. Neexistenta
insa nu e ceva, ci e nimic si prin urmare e imposibil sa
fie alesa in mod rational, atunci cand obiectul pe care cine-va
voesce sa -1 alega nu exists. Or cine alege in tot-d'auna ceea
ce e mai bun, asa dar ceea ce nu este, e imposibil sä fie
mal bun. Cine doresce ceva drept, devine mai bun prin im-
plinirea dorintei sale. Asa dar nimeni, care are ratiune, nu
'Ate sa dor6sca neexistenta. Intentiunea tuturor acelora cart
isl doresc mOrtea nu tintesce la o neexistenta totals, ci nu-
mai la linisce, care larasi este o existents si in adev6r o
existents deplina 8).
Am aratat mai sus cum prin manifestarea reului intrega
omenire s'a impartit in done imperil deosebite, din care
imperiul binelui tintesce catre ceea ce e spiritual si etern,
lar imperiul r6ului este supus celor temporale si poftelor
camel 8). Urmarea pecatulul este pedepsa, care results de
aid In mod necesar si trebue sä fie considerate ca o con-
secinta a dreptatel divine. Nol trdim, dice Augustin, trite°
vi6ta bolnava, unde chiar acel car' sunt predestinati de a
se mantui, nu pot sä se insdnatoseze fare medicamente. La
aceste medicamente apartine si pedepsa 4). Pedepsa naturall
si necesard care lovesce pe cel pecdtos este greutatea de
a putea ajunge din nal la bine. Ast-fel se legs pecat de
pecat; pedepsa pecatului este dorinta catre p6cat si numal
in pecat si in pedepsa lul consta 1.6111. 136catosul indepar-
2) De civ. dei XV. 1; XIX, 17.
6) De div. qu, 83
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 39
tandu-se de la Dumnedeil sari de la ordinea divina si eterna
a lucrurilor, se intOrce dire natura inferiOra, dire ceea ce
e temporal si sensual si ast-fel ajunge in stapanirea acelora
pe carl trebuea sa le stapanesca 1). Dumnedeti ar trebui sa
stapanesca spiritul, lar spiritul pe corp si asa spiritul ar fi
remas stapan asupra naturel; acum insa el este supus el 2).
Vedem acum cat de intinsa este acesta notiune a pedepsel 2).
Augustin nu e nicl de cum inclinat pentru ca sa admita
pedepse positive voluntare, ca si cum Dumnaleti ar inter-
veni insusl pedepsind in mod nemijlocit acesta se vede teal
cu deosebire si de acolo, ca el si aid tine cu multa tarie,
aratand pe Dumnedeti ca neschimbacios. Despre mania di-
vina cu privire la pecat. Augustin dice: cum iratus malis
dicitur et placidus bonis, illi mutantur, non ipse, sicut lux
infirmis oculis aspera firmis lenis est, ipsorum scilicet mu-
tatione, non sua 4). Mania lul Dumnedeti nu are o basa o-
biectiva intrinsul, ea apare in lume, cand Dumnedeil pe-
depsesce p6catul, lucru care se intimpla conform cu ordinea
stability in lume, lush fara schimbarea activitatel sale 5).
Din cele aratate resulta, ca nol nu trebue sa ne gandim la
o pedepsa positiva la care ar participa Dumnedeti in vre-un
mod Ore-care; aicl nu putem trece to vedere directiunea
deistica de care a fost influentat Augustin.
Daca, asa dar, pedepsele trebuesc sa fie privite ca con-
secinte ale pecatului, Augustin insa nu cauta sa cerceteze
1) De vera rel. 39. Vitium enim animae est, quod fecit, et difficultas
ex vitio poena est, quam patitur, et hoc est totum malum.Cum in
omnibus non sit malum, nisi peccatum et poena peccati, hoc est defectus
voluntarius a summa essentia et labor in ultima non voluntarius, quod
alio modo sic dici potest, libertas a justitia et servitus sub peccato.
2) De civ. dei XIX, 27.
8) Ritter, geschichte der christlichen Philosophie peg. 362.
4) De trin. V. 16.
5) De trin. XIII. 16. Ira Dei nihil est aliud quam justa vindicta;
de civ. dei XV. 25. Ira Dei non perturbatio animi emus est sed jndi-
cium, quo irrogatur poena peccato.
www.dacoromanica.ro

mat de aprOpe notiunea pedepset. El dice ca acesta ordine
in sfera lumet serve, ca o manifestare a dreptatet divine;
si nu remane aid, aratand ca dupa legile naturale din Ocat
urmeza reul, ci dovedesce mat departe ca In acesta ordine
se oglindesce dreptatea divina. Nu este numal necesar in
mod natural, nu este numai o urmare a degradaret sub-
stantet nOstre prin privatiune, ci este asemenea drept ca
reul sa fie unit cu pecatul. Este drept si pentru aceea, pentru
ca, o data cu pecatul se afia si vina si reul servea ca pe-
(14sa tocmal pentru villa.
Sa vedem acum din ce punct de vedere privesce Augus-
tin vina. Vina are, dupa dinsul, obiectivitate, insa.' numal
asa dupa cum am veclut si la p6cat, adica prin acesta nu
se modifica intru nimic raportul neschimbaclos al lut Dum-
necleil si ast-fel si aid vina nu e stability tntr'o relatiune
nemijlocita fata cu substanta divina. Dumneded este mat
pre sus de contrarietatile lumet finite. Omul este prea slab
pentru ca prin vina sa sa OM insulta pe Dumnecleu. Vina
are locul sel numal in lumea revelatiunel. Pentru revela-
tiunea dreptatel divine este necesar ca pedepset sa cores-
punda vina. Ca representant al dreptatel divine apare dia-
volul. Not suntem zalogitt lut prin gresala nOstra 1). Cu modul
acesta vina motiveza aparitiunea dreptatel divine in pedepsa
si in acesta stare de vinovatie se manifests disgratia divina,
pentru ca in planul lumel este hotartt, ca dreptatea divina
se manifests prin aceea, ca gresalet It corespunde stapanirea
diavolulut si a morsel. In acesta pedepsa, obiectivitatea consta
In aceea ca Dumnecleu in hotartrea sa diving a stabilit ca
prin pedepsa sa-sl arate disgratia sa. De sigur ca nu s'ar
putea pretinde ca Dumnecieil in sine insust in interiorul WI
ar fi dispus in asa mod. Niment nu pOte nega ca aid sub-
stanta imanenta divina nu armoniseza cu manifestatiunea
1) De trio, XIII. 11 15,
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 41
sa tntru cat el in manifestatiunea sa apare ca neindurat,
pe ata vreme in interiorul seii nu este asa. Acesta este
larasi o proba cat de putin scie Augustin sa pue de acord
simplitatea substantel divine cu lumea cea schimbaciOsa si
variata, care totusi trebue sa fie manifestarea lui Dumnedeti.
Dumnecieti este asa de strein lumel, in cat el nu We sa
apara in ea asa dupa cum el este.
Asa dar gresala este basa obiectiva a manifestarei drep-
tatel divine, iar ca pedepsa a omului, acesta cade in sta-
panirea mortel si a diavolului. Vina are insa si o existents
subiectiva in sentimentul ce-1 avem and suntem vinovati;
dar nici acesta nu ajunge inteo relatiune nemijlocita cu sub-
stanta diving. Augustin nu are acesta in vedere cand vor-
besce de consciinta vinovatiel nOstre, adica a ea ne-ar im-
pledica sä fim buni, intru cat ne desparte de Dumnedeu
ca isvor al binelui; ba ceea ce e mai mult, chiar si sen-
timentul vinovatiel vine in raport cu pedepsa. Dup. cum
vina este basa zalogirei nOstre catre diavolul si mai !ltai
in acesta pedepsa se invedereza dreptatea si disgratia diving.,
tot asa este consciinta de vinovatie basa temerei nOstre de
pedepsa, pentru a in acesta se afia sentimentul ca pedep-
sele sunt drepte si pentru a tocmai din causa consciintei
de vinovatia m5stra pedepsele sunt simtite ca pedepse, sail
mai bine clicend, ca semne ale dreptatei divine.
Consciinta vinovatiel nu este prin urmare adusa in ra-
port direct cu Dumnegeil: in acesta nu se simte In mod
nemijlocit disgratia diving, ci mai intai prin referirea acestel
consciinta asupra reului se simte dreptatea diving. Din causa
vine' nOstre ne scim pedepsiti, incetarea vinovatiel se arata
in ridicarea pedepsei. Tema de pedepsa numal atunci pOte
sa incepa a dispare, cand dobandim consciinta de liberarea
nOstra din stapanirea diavolulul si a mortei. Relele pe cart
not le mai avem pe pamint nu mai sunt atunci semne ale
disgratiei divine, ele sunt mai mult suferinte de incercare.
www.dacoromanica.ro

42 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN
Daca totusi cel credinclosl trebuesc sa mOra, el sunt insa
liberatl de stapanirea mortei prin invierea lul Christos. Ast-fel
mOrtea nu mal are insemnatatea de a fi un semn al drep-
tatel divine si tot asemenea si cele-l-alte rele').
Din acestea se vede ca. Augustin raporteza gresala asupra
relelor cart decurg din puterea diavolului si a mortei si
acestea apar ca o manifestatiune a dreptatel divine, tar con-
sciinta de vinovatie o raporteza tot asupra acestor rele con-
siderandu-le ca o dreptate pedepsitOre a lui Dumneclea Cu
modul acesta el trebue sa raporteze si liberarea de gresala
si de consciinta vinovatieI, asupra liberarel de pepepsa, de
stapanirea diavolulul si a morteI si de temerea de pedepsa.
Asa dar relele sunt urmari naturale ale p6catuluI, tnsa ele
sunt in acelasl limp si pedepse, intru cat prin raportul for
asupra vinel serva ca o manifestare a dreptatei divine. In-
vetatura lui Augustin despre pacat se complecteza mal in
urma in invetatura sa despre pecatul orginal 2).
M. P.
1) De civ. dei XIII, 4-6.
2) Dorner, Augnstinus and seine religions philosophische Auschaunng
130, 137.
www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME,
Pub licand cele sese cuvinte ale batrinului Nataniil asu-
pra celor sese duminici ale sfintului si marelui post, precum
si panegiricul sal la liva invierei Domnului, am aratat ca
aceste cuvintarl sunt intretesute de cate-va cuvinte cu ca-
racter didactic 1).
Aceste cuvinte sunt in numer de cinci:
1) Un cuvint despre cel ce insulta 0 blestemi
numele cel stint al lui Dumnecleiz' 0 al sfinfilor. Aci
se sileste a dovedi crestinilor, ce mare necuviinta s6virsesc
Unit ca acestia, si cat de mare este pacatul acesta, pacat
neertat.In legatura cu acest cuvint, ca continuare, este:
2) Un cuvint despre cel ce se daii Draculul §i al
3) Un cuvint despre slinta Duminica. In acesta cu-
vintare batrinul Nataniil Indemna pe crestinl a respecta Du-
minica si sf. Serbatori, ca (pie sacre si sfinte in cart crestinii
prin rugaciuni si fapte bune sa prea maresca pe Dumnecleu,
cel ce ne a lubit si ne a miluit trimitend pre Insusi Filul
seta unit a veni in lume si a suferi mOrtea pentru paca-
tele nOstre.
Aceste trei cuvinte sunt intercalate dupa cuvintul la Du-
1). VOI Biseriea Ortodoxa No. 12 an. XXIV, pag. 1137 si urmil-
tOrele.
www.dacoromanica.ro

44 PREDICA IN VECILME
minica trela a SfintuluI si marelul post; iar dupa cuvintul la
Duminica sesea a postului urmeza alte dome cuvinte; anume.
1) Un cuvint despre pizma si resbunare, in care In-
vata si sfatueste pe crestini a se feri d'acesta uriclOsa si rea
patima, care tnjoseste pre om si it pune mai pre jos de cat
chiar fiarele si animalele si al 2) Despre cuvintul cel retz,
adica pomenirea numelul Diavolului.
Iata aceste cuvinte in traducere romana.
I) Cuvint despre blasfimie sail injura tura.
Fratilor si Fiilor. Eu umilitul voesc a ye aminti despre
Injuratura, care este fOrte rusinOsa si cu totul urtta de Dum-
negeir; cad ved marl si micl, barbati si femel cagluti in a-
cesta patima scarbOsa si urtta de Dumnegleq.
EA ye spun voile, fiilor, ca nu se afla pre pament alt
pacat mai greil ca Injuratura. Cad pentru cel ce a omorit
este lege si osinda; asemenea si pentru talhar si preacurvar;
si pentru fie-care 'Adios, este lege si iertare. Iar pentru
blestematul cel care injura si bleastema numele lui Dum-
negleti, nu este, nici osinda, nici lege, dar nici iertare, fiind-ca
este despArtit de Dumnecleti. Cel ce blestema, n'are pre
nici un dint partinitor; cel ce blestema n'are loc to ral;
cel ce blestema este dusmanul lui Dumnegleir; cel ce bles-
tema are prietinl numal pre demon!; cel ce blestema este
ma! retr de cat demonil, caci demonil nu injura pre Dum-
necleii, ci mai mult se tern si tremura tnaintea lui; si or
unde s'ar numi numele lui Christos, sail al facetOrel de vieta
crud' sale, demonil se inspaimanta si se cutremura. Ebreil
au crucificat pre Christos, dar nu'l injura. Iar to crestin,
fiind botezat in chlar numele lui Christos, it injuri? 0! pa-
ment si sore! 0! judicata a lui Dumnegleil! Dar cum nu ne
argil pre not, cand vecli ca injuram pre creatorul teil? 0!
pament! o! pament! Cum de nu-tl deschigi gura sa ne In-
ghiti pre not, auc,lindu-ne tnjurand pre creatorul tell? pe
www.dacoromanica.ro

PREDICA YN VECHIME 45
acela la a carula cautatura, se cutremura si se infricoseza
atat de mult angelii. Dar nu in numele lul te-al botezat, ne-
norocitule? Pre acela injure, care priveste pamentul, ridica
vinturile, si la tOte da vieta? El este cel ce a facut pre
Omeni, pamentul si marea, si lumina, si intunericul si tOte
cele veclute si cele neveclute, si tu it injurl, om nenorocit
si netrebnic! Nu te temi ca. se va deschide pamentul si te va
inghiti? Nu te inspaimanti ca nu cum-va sa cadtt foc din
cer si sa te arda? Nenorocitule! Dumnedeti facut pre
tine om ca laudi si prea-maresti; far tu In loc
prea-maresti, it injure si ii necinstesti? Dar unde
al sa ajungi? Van celul ce blestema! ca nu it folosesc
nici pomenirile, nici liturghiile, nice maslele, data nu se va
intOrce si nu va plange si nu se va cai si nu va inceta
de la acesta fapta rea. Acela, fratilor, carele va muri in acesta
patima a blestemulul, cu adeverat este vrednic de pedepsa
si sa nu se insele, ca ar avea vre-o speranta in Dumne-
cleti. Pentru acesta me rog larasi fratilor si fiilor, incetail
cu acest mare pacat, si nu ye despartip de Dumnecleii.
Pedepsiti pre copiii vostri, ca sa nu se afle ast-fel de cu-
vinte viclene in gura lor, ca sa perdem imperatia cerlurilor,
si sa mostenim focul eel vecinic. Vedeti fiilor, ca de cand
s'a ivit acest reu si uricios pacat, Dumnecleti a luat mana
de la nol si a cadut preste nol tot real, necugetarea, omor,
scandale si altele pe earl le vedem Intre nol; si cu cat Dum-
negeti ne arata calea ca sa ne pocaim, not cu atat mal mult
cadem, in rele si in pacate. Deci fiilor Iubiti, paziti-ve de
blestemul eel uricios ca sa nu cadem in adIncimea perga-
nieI, ci sa dobindim bunurile cele vecinice, in Iisus Chri-
stos Domnul nostru carula se cuvine tOta slava, cinstea si
inchinaclunea, impreuna cu Tatal seu eel fara inceput, si
prea sfintul si bun si de vieta facetor Duh, acum si pururea.
II) Cuvint despre eel ce se dair pre sine draculul.
Iara0 sunt nevoit, eu smeritul si pacatosul Wen, O. ye
sal
lauds
te-aa
sal sal
si sal
www.dacoromanica.ro

46 PREDICA YN VECHIME
amintesc voue, fiilor mel lubiti, despre un obiceld vi-
den si o rea deprindere, pe cart dracul cel viclea a se-
manat'o in not, crestinl. Ved, si martor ml-e Domnul, me
intristez, si me ranesc In suflet, fiind-ca ved ca. Ornenil
dati lucrurile lor, ba Inca si animalele si copiil for dracu-
lui; atat barbatil cat si femei, si tinerii si bltrinil si mid
si marl, se daii unul pre altul satanei. Si vedeIl, ce talne
ciudate si mestesugiri ale diavolului. Injura pre Christos si
se dati pre sine diavolului. Pre diavolul nimeni nu it injura
si nu it necinsteste. Diavolul ye este, precum se vede prie-
ten, lar Christos dusman. Si fiind-ca diavolul ye este prie-
ten, il predati lui ca unui prieten pre copii si lucrurile vbs-
tre. Dar este un lucru stiut si credut de VIM lumea, CA nimic
nu este mai cubit pre pAment omului de cat copilul sea.
Si dad. vedeti pre vr'un om injurand copilul sea, negre-
sit ye turburatI si ve scandalisati, de si necinstea si inju-
ratura nu vatama pre om, tar omul cu voea sa si nesilit
de nimeni, 40 da copilul sea dracului. Netrebnice om! data
copilul teti a murit nebotezat, trebuia merga si sa se
plarda in lad; si trebuia sa te tanguestl, pentru ca s'a per-
dut sufletul copilului MI Si trebuia sa, te dud' la duhovnic
sa te spovedestl, sa primesti pedepsa si sa expiezl pAcatul,
care s'a facut fara voea ta, pentru ca sa capeti lertarea lul
Dumnecleu. lar tu nenorocitule om it predal cu bung voea
ta dracului! Adica mai intal Il duct la biserica si se botezo,
si se pecetlueste cu pecetea Sf. Duh si it predal lui Chri-
stos, si it tunde preotul si ii da semnul lui Christos, si se
impreuneza cu Christos si se lepada de diavolul, si dupa
ce l'al dat lui Christos, atunci 41 lel si it predai diavolului.
Si deci dacA tu, parintele lui, 41 dal, cum sa nu'l primesca
el, carele di si nOpte se munceste ca sa dobandesca sub a
sa stapanire si sa plarda, pre sermanul om, cad el (diavo-
lul) n'are alta treba, de cat numai acesta. Deci diavolul ne
a Intunecat pre nol si ne a orbit sa nu vedem de fel calea
rea,
sa
1st
www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIMR 47
cea rea pe care mergem; el ne a impus voea lui, si ne a
despartit de Dumneleti, si ne a facut pre nol prieteni lul
si fit lui. SA intelega asa dar fie-care om in ce stare am
ajuns, ca sa ne despartim cu voea nOstra de Dumnecleti si
sa ne predam diavolului. Mare pecat, si sarcina grew de
purtat, si nelegluirea cea mai mare. Si ce sperante avem
in Dumneleil, nenorocitii de noi? Ce tndraznela! 0! jos-
nicil de noi si netrebnicii! ce voim, si ce am ajuns! Cum
ne am alipit de diavolul! Cum nu ne gandim la mOrte si
la infricosata di a judecatel! 0! om fara minte! Cum te
insela lumea acesta amagitOre ? Ridica-tl ochil tel si vecli,
unde sunt parintii tei ? Unde sunt vecinil tel, unde sunt
prietenil nostri cel iubiti ? Nu er' si el In lumea acesta
inselatOre ? Iar acum unde sunt? In ce lume se gasesc ?
Ati esit si s'ail dus de la nol ca niste streinl si calatori.
Deci darn si nol tot calea aceea avem sa urmam si sa o
strabatem. Nu vedem cum lumea acesta se plerde ca un
nour alungat de vint, si ca un fulg ce sbOra in aer ? i
deci tinerul de asta-di, mane este batrin, bogatul de asta-di,
mane este sarac. Cel ce asta-4I este sanatos, mane este
bolnav; cel ce asta-cli este intre vii, mane este to mormint.
Ce te amageste lumea acesta, nenorocitule om ! Ce te bu-
curl de reutatea si de scarbOsa bucurie a lumei acesteea?
Cad or ce bucurie, care astepta intristare, este bucurie rea si
infricosata. Iar or ce intristare care astepta bucurie, aceea tot-
deuna spell si astepta bucuria. Voesti sa te bucuri cu bucurie
adeverala, du-te la biserica si asculta Cuvintul lilt Dumnecleil.
Asculta Apostolul; asculta sfInta Evanghe]ia. Asculta pre
preop cantand si bucura-te si te veseleste cu bucurie su-
fletesca.. Acesta este bucuria cea adeverata si veselia cea
spirituala. Acolo se bucura Dumnecleil; acolo se veselesc
sfintil angeli. Acolo salty spiritele dreptilor; acolo. dantuesc
martiril; acolo se bucura cuviosii. Si ce sa spun asa multe ?
Acolo este Domnul nostru Iisus Christos, si prea sttnta Nas-
www.dacoromanica.ro

48 PREDICA IN VECHIME
cetOre de Dumnecleil, culmea bunurilor celor de veci; is-
vorul mantuirei n6stre. i larasl, acolo unde sunt risuri si
jocurl si chitare si violine si corurl si cantice si danturi
si cantice diabolice si cuvintari murdare si betie, acolo este
adunare dracesca, si bucuria si veselia demonilor. i cel
ce fac acestea, se vor duce in focul cel vecinic. Iar ace-
lora cart lubesc biserica si cetirile, si onoreza serbatorile
sfintilor si ale Nasatbrei de Dumneqeti, li se deschide im-
peratia cerurilor ca sa se bucure in veci vecilor. Pentru
acesta, ye rog, fiilor !INV : sa lepadam obicelul cel rat si
sa punem inceput bun; cad este scris: Departeza-te de cel
reil si fa binele. i sa nu facet! alt-fel, me rog, ca sa do-
bandit! bunurile cele vecinice, prin harul si lubirea de
Omen! a Domnulul nostru Iisus Christos, Cara% se cuvine
marire si putere in veci vecilor. Amin.
Illj Cuvint despre sfinta buminica,.
Voesc, fratilor, si flu a! me! sa ye vorbesc despre sfinta
Duminica, si sa ye aduc aminte de ea si sa ye invet. Fi-
ind-ca ve ved ca in diva Duminicei aveti multe anevointe
si lucrati, dupa trebuinta, la lemne si morl si alte lucrari,
fie ca crestinului, in cliva Duminicei, nu II este lertat nicl
chiar sa se plimbe. i dad. n'are voe a se plimba, cu
atat mal mult de a lucra. Ascultat! ce dice marele Chrisos-
tomul luceferul lumel: Ca or ce om care lucreza in qiva
sfintel Duminici, este blestemat si el, si casa lui, si lucru-
rile lul, si copiii lul. Si acela carele nu se lasa de lucru,
nu se repauseza, de cu Sambata, de la cesul al noulea si
'Ana Lunt, la rOsaritul sOrelul, nu este crestin, ci ebreii si
dusman al lui Dumneclell. Vedeti, fratilor, cum neamul cel
blestemat al Ebreilor, tine Sambata? Cad ei nimic nu lucreza
in cliva Sambetel, dupa traditiunea lui Moise, de cat nu-
ma! se aduna top la sinagogele for si se rOga. i ail luat
sema cum de Vinerl sera isl asOza masa for pentru Sam-
www.dacoromanica.ro

PREDICA YN VECHIME 49
bata ca sa nu mai MIA, Sambata nici o ostenela ci sa pe-
treca diva Sambetei in liniste si fara nici o obosela. Iar tu
care esti crestin ortodox si ai primit de la sfintil Apostoll,
ca in diva Duminici' sa nu umbli si sa nu fad nimic de
cat sa te duct Ia biserica; tu insa, nemernice, nu respect'
sfinta Duminica, ci lucrezi? Nu stip ca Domnul nostru I-
isus Christos a inviat in diva sfintei Duminici si a legat
pre Diavolul? Nu stiti ca in diva Ante) Duminici ingerul
a bine vestit sfintei NascetOre de Dumnedeti? Si In diva
sfintei Duminici va veni din ceruri ca sa judece lumea?
Nu stiti ca Domnul nostru Iisus Christos, in sese dile a
sfirsit tote lucrarile sale, cerul, pamentul, marea, omul, fiarele,
tiritOrele, paserile arborii si tot ce a facut, Tar in diva Du-
minici' s'a repausat si a Incetat de la tote lucrarile sale si
a dis: IRepausati-ve si cunOsteti ca ei1 sunt DumnedeilD.
Spune-mi frate cu ce se deosebeste crestinul si se vede ca
este crestin, data nu prin fa ptele sale? Intru ce te deosebestl
de ebreil, spune-mi? Ace la, fiind-ca este ebrea lucreza Du-
minica; si tu care esti crestin lucrezi Duminica ca si ebreti.
Prin urmare nu este deosebire. Pe ebreti nu'I opreste le-
gea lui, si prin urmare n'are nici un pacat. far pe tine,
crestin find te opreste biserica to si te blestema, precum
am dis mai inainte; ca blestemat este omul acela carele
lucreza de la cerul al noulea al Sambetei, pana Luni la re-
saritul sOrelui. Si blestemata este casa care primeste in ea
lucrul facut Duminica. Se vede dar, Ca ebreul este mai bun
de cat acela carele spune ea este crestin, si nu face fapte
crestinesti. Fiind ca acela, ceea ce a primit de Ia Moisi, le
tine neschimbate; Tar tu crestin, 11-al stricat legea si orin-
duiala sfintilor si calea lui Dumnedeti; prin urmare nu esti
crestin, ci urasti pre Christos si esti inchinator de idol',
si vrajmas al lui Dumnedeti. Oameni netrebnici, atat am
despretuit pe Dumnedeti si in asa nesupunere am cadut,
13iserica Orthorlo0 Romani 4
www.dacoromanica.ro

50 PREDICA YN VECHIME
ca si secerisul 11 adunam de la arie in 4iva sf. Duminici.
Nu 'lice stintul ca blestemata este casa aceea, care primeste
lucrul savirsit Duminica. Val celora cart nu cinstesc sftnta
precepta pre care o da legea; sa respectam slinta Dumi-
Iar eu ye lic voile; to mai luta' primesti biserica si
pe urma itt fact siesi pedepsa; reutatea to si pacatul tea
este indoit. fiind-ca not am despretuit pre Dumne4eil,
Dumneleti a ridicat mana sa de d'asupra m5stra, si am
caqut in bite relele; si s'a maniat Dumnecled asupra m5stra,
si mergem indarat. i s'a implinit ceea ce a clis profetul
David: ca s'a prefacut cele racoritOre in saramura, din causa
reutatei celor ce o locuesc in ele. Unde sunt vremile cele
bine cuvintate pre cart le am veclut et umilitul, vremi de
eftinatate, de bogalie, de bucurie si de veselie, cad atunci
Sfinta Piatra se numea si se clicea hranitOre de orfanl, tar
acum cum a ajuns in strimtorare, In ruina si In cea mai
desevIrsita saracie; tar acesta nu s'a facut, de cat din causa
reutatei si a vicleniei nOstre. De cand dus Omenil cel
vechi si bunt, cart se temeati de Dumnecleil, si a venit ye-
cul din urma, schimbat Omenil si moravurile si portul
lor; si vointa si onOrea si umanitatea, si s'ati facut alta lume,
si alta parere si alta stare de lucruri si incet incet s'a a-
batut poporul, si nu vrem sa mal ascultam nici de biserica
nici de povetuitori, nici de sfatul veunui om bun si batrin;
ci mai mult prostesc pe batrini si Ii despreinesc si rid de
ei, ca si cum ar fi el mai cu iscusinta; si li se pare ca
lumea si Omenil tot asa a fost de la in ceput, precum este
asta-41. Dar cum se potriveste sOrele cu cea mai mica stea
a cerului; tot ast-fel se asemana si Omenil lumel de asta -41
cu Omenil cel vechi, cei bine-cuvintati si tematorl de Dum-
necjeti. Unde eraii atunci scandaluri sau dusmanie sau res-
bunari? ci era lubire neprihanita, si incredere si bucurie
si veselie; si In casa lubire si afara lubire; si In casa prie-
tenie curata si gait prietenie cinstita. Acum ved ca dad.
nica.
Si
'el
s'at
www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME 51
s'ar aduna trei Orneni sa vorbesca, unu vorbeste lar ce1-1-alt
face semne si alta cugeta in sine si dad s'ar aduna mai
multi se petreca, trebue sa se intimple scandaluri sä scOta
cutitele si sa se sfisie. i ast-fel nu mai este lubire, nu
mai exists Dumnec,eil. i unde nu este lubire, acolo este
diavolul, lar nu Dumnelefi. Prin urmare fratilor si fiilor,
sa uriti pe dusmanul adid reutatea si sa lubiti pre Chri-
stos. Cad Christos este iubire; si cel ce remane intru lu-
birea dupre cum Vice Apostolul, remane in DumneVeti; si
Dumnecled intru el. Iar cela ce remane In resbunarea, re-
mane cu diavolul, si diavolul cu el. Dar sa ne intOrcem
iarasi la cuvintarea despre sfinta Duminica. Ve Vic voile
fiilor, sa onorati si s6, tineti Viva Duminicel, precum se cade
crestinilor, precum si serbatorile sfintilor, sari s'ail ostenit
si all lucrat mutt pentru DumnecleU, si at mare trecere
inaintea tronulul lui Dumneleu, ca sa, se rOge pentru nol
pacatosil si sa nu despretuip cele Vise, ci O. le faceti ca
si nol ca sa ne bucuram de voea lul Dumnelet, si de po-
runcile sfintilor set. Faced ceea ce ve Vic voue, me rog,
ca O. dobanditi imperatia ctrurilor; si pOte ca si eli pad,-
tosul, prin mantuirea vcistra, volti intra in mai mica pe-
&pd., de cat ceea ce me astepta. Iar Dumneleului nostru
se cuvine marire, si putere si multkmita si inchinaciune
in veci. Amin.
IV) Cuvint despre pizma si resbunare.
Iarasi voesc, fratilor si fiilor sa ye vorbesc putin si sa
nu ye ingreuiati me rog; dci putine si scurte cele ce voesc
a ye spune. Domnul nostru Iisus Christos Vice: ca dad.
omul ar castiga tOta lumea si 'si-ar pierde sufletul sell, care
este castigul? Asa dar multe sunt cele ce pierd sufletul o-
mulul, dar deopotriva cu pizma nimic nu este. Cad tine
are pizma impotriva aprOpelui sea, nu'i primeste Dumne-
www.dacoromanica.ro

1901 01

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1901 01

Similar to 1901 01 (15)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (16)

1901 01