1884 01

iqY
NNn,NN4Vit
ORTHODOXA ROMAN
eviA6 reriedied 1102ersrde'
111
ANUL VIII No. I.
IANUARIE.
1111EL.I 111 11 111
it
TABELA MATER IEY
pag.
I. 21Ael catre fireuti
si credini . . . .
II. Petra (bi-
ogra'7e) 4
III. Din !slimier Aliina-
stirei Nemillhei. . .10
IC: AI ireile' Discurs 1711. Sumarele matz-
oh Chri- telor SaMlui Si-
-sostom . 6.7
-3L1
--1
pag.
67Discursii Tumbril
21cte de Donacie .
Istoria Bis.ericei
SaM W./0am mare.
Bucurefti . . . . 78
SECT AI
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCi
34, Strada Principatele- Unite
1E384_
5.
Movild
. . .
S-lur Ma
V.
VI. 72
VII.
. .
3
4°1 LL T'S
IFT,033E.
1 -7,
34,
.41
1
z
. .
. nodii
4 1^
r
www.dacoromanica.ro

AWL VIII. BUCIIRET1, imITARIE 1884. No. 1
BISERICA ORTHODOX! ROMANI
REVISTA PERIODICI ECLESIASTICL
APARE 0 DATA PE LUNA
preop i crepi romtni orthodoxi.
Cciutati fi vett afla, derep fi se va da, batert ft se
va deschide vouti, ne invat6 Domnul nostru lisus
Christos (Math. VIII, 7). Aceste cuvinte se refers la
tot felul de necesithti, care se intimpin6, in viola, o-
muluY, a Bisericd foi a p6p6reloril. Staruinta dar este
neapttrat trebuitore in tote intreprinderile ndstre.
IubitY preott, serviciulti nostru este forte greti qi
reclamh xnulte cunoscinte ; Biserica nostra este in
grea positiune i are nevoe de multe. dar trebue
85, cilutttm pre cat ne sta prin putinta cunoscintele
Ale care avem necesitatectrebue sa desgropam ince-
tul cu jncetul monumentele rationale bisericescY, qi
sa ne folosim de ele; trebue stt, insistam, bgtend
cerend, spre a se deschide i da BisericeT, cele ale
Bisericd, i Statulul cele ale Statulul, sal dup6 cum
ne invapt insu0 Domnul nostru Is. Chr., a se da
luW Dumnecleit cele ce sunt ale Dumneclea, Cesa-
rulut cele ce sunt ale CesaruluI. (Math. XXII, 21).
Tubiti cre§tini, cun6scerea adeverurilorbi SAntei
n6stre lidigiunT, a preceptelor relative la credinta
in Dumnederi qi la modul de a lucra in via-0, dup6,
voia lu,Y, cundsceti, i trebue sa cunOscetY cutota, ca
este piatra fundament -alit pe care trebue sa se edifice
unit Static ce voesce a trai. Aceasta trebue a o avea
in vedere de la midi vilnirla mare -- ce1 iucu1
lubici
Not
ha pi
Ii
www.dacoromanica.ro

2 APEL CATRE PREOT! 1;11 CRE§TINI
maT cu 86-ma ceT cultT. A cundsce insh, fara a chuta,
lath a cerceta, fall a se interesa cine-va sh scie in
ce sth cutare ski cutare lucru, nu se Foote. De unde
are sh cumiscg, cine-va adeverulti i bunulti Religiu-
nel dach nu se, interes6c1.1 de e16; dach nu citesce
nici o data nici Santa Evangelic, nici Faptele i S crie-
rile Apostolilor cu coinentariile lor, nici Simbolul cu
doctrines SanteT n6stre Biserici orthodoxe desvoltate
si explicate? Aci e causa reuluT a indiferentismu-
lul Religiunci. Afirmarea unora ca acesta ar fi nu-
maT datoria Preotilor, ski dupes C11131 se dice de ordi-
nar, a Popilor; trebue sh aibh de consecinth neinll-
turath, ascultarea supunerea orbesce la ceia ce
sic PreotiT, aceia ce, nici Biserica nu cere, nici
afirmAtorilor unor asemenea ideT nu le place.
lath dar, iubiji preoti i crestinT, ca cu toti avem
necesitate de a cun6sce fondul SanteT Religiuni
directia Santa, n6stre Biserici orthodoxe, i a-
cesta negresit prin citirea diferitelor tratate relative
la Lie.
Acosta reviFth periodich, iubiti meT, Biserica Or-
(hodoxd romdiza", de la prima eT aparitiune in anul
1874, n'a incetat a pune la dispositiunea tuturor, pc
de o parte, diferite materii relative la cunoscintelc
speciale, necesare unul preot, si la acelea pe care
trebue sh be aibh toti crestiniT, iar pe de alta, n'a in-
cetat a insista ca societatea n6strash dea lul Dumne-
cieti cele ce sunt ale lul Dumnecled, sWesaruluT cele
ce- sunt ale Cesarulul. Ac6sth directiune se va tine
qi in decursulp. acestui anti, care este al VIII-lea al
edithreT ei.
Comitetul redactor se va sili din parte'T a face
i
§1
www.dacoromanica.ro

APEL CATRh PREOTY CRETIN 8
tote inbunatiitirile posibile, cresand chiar i numd-
rul c6lelor broqureT -de 1a cind la 0J,se. Dorinta
gamintea n6strh insa, este ca, atat frail preoT cat si
iubitiT crestint orthodoxy sa ne den spiijinul i ajuto-
rul for cu t6t4, dragostea §i buna vninta, cad ftirit
acestea, firesce, nu se Ira putea ajunge scopul pro-
Fie dar, ca incuragiatY de dragostea i bine-voito-
rul concursti al tuturor romanilor, sa se p6t5, ajunge
tints urmiirita, luminarea prin propagarea adev6-
rurilor religidse i apararea Santd nostre BisericT or-
thodoxe, de totT inimici veclutT si nevec:Luv ay ey.
Donznecleule, ajutorul nostru gti tu; nu Abovi.
,Donne al puterilor flu cu nod!
Fregedintele comitetului
Archiereul SiIveatru B. Pitegtenn.
ti ru.
posit.
www.dacoromanica.ro

Petru Movila
(Biografia)
--...1111MIEN
(Urmare, v4 No XII an. VII).
V]
Alegerea Jul Petru Novi 14 de illetropolitil al lite-
vului cu imprejuritrile istorice ale ortodocsid. Prima
jumAtate a seculului al XVII-lea ni se presint1 ca luptele cele
mai crancene pentru ortodocsie, Tar a doa jumAtate a acestui
seculetrebue sitse considere, ca triumful definitive al orto-
docsid asupra celoralalte confesiuni, cu reinvierea, decit 4-tt
kiar nascerea, literature! romine. Fticendit biografia luT Petra
Movilit gi ajungendt . cu inlirarea faptelor acestui berbatil One
la anii 1632, ne vedemil obligati, a deskide aid o parentesiV
in carea sit desfilquramit mai de aprdpe imprejurgrile istorice
ale_ ortodocsiel din Biserica rush,, imprejurrtrile istorice ale
ortodocsid din Bisericile Romanilor cii in fine imprejurArile
istorice ale ortodocsieT din Biserica de Constantinupohl. A-.
dsta trebue el, o faceml cu alga mai mult aid, cad to cu-
rend. Petru Movilit ajunge a fi Metropolittt al Kievului li din
adstit posiOune el devine ingerul pazitorti li kiar mArttui-
torul ortodocsid li in special pLrintele teologieT ortodocse
moderne.
Biserica ortodocs% rusii, in prima jumetate a seculului al
XVIL-lea era impartiti, in Patriarchia de- Moseva ca Patri-
archul Filaret, li Metropolia de Kiev, cu doe centruri ortc-
www.dacoromanica.ro

.1111.04 -..
PETRU MOVILA 5
docse unul 5n Kiev, care la 1632 avea In frunte pre Me-
tropolitul Isaia (Jopinski, i altul In Liov cu Archiepiscopul
Ieremia Tisarovski, Ecsarchul Patriarchies de Constanti-
nupolt. Altiturea cu aceste person eclesiastice, care manuiat
ortodocsia Bisericel rust, se aflat pers6nele laice, care nu
putin dispundt de sorta ortodocsiet. §i-anume In Moses. era
Tarul Michail Teodorovid, barbatt, care nu =mai respeota
ortodocsia acasa la sine, dar ksar o ajuta in t6te lipsurile et;
dovada corespondeMa Metropolitulut Isaia Petru
cu Tarul Michail Teodorovici (a) In special aid vomit
comunica lectorilor nostri niece ecstracte dintr'o epistola a
Metropolitulut de Proilova Meletie care Tarul MoscvdMi-
chail Teodorovici, de unde se cede darnicia Tarilor Rusiei
pentru ortodocsie, generalitatea tendiMet de a ajuta ortodoc-
sia periclitanda, >dispositiunile acestuTMetropolitt atre Dom-
nitoruI Moldovel Vasilie Lupul, dace vo4t i decaderea
@erulut greet. din Patriarchia de Constantinupolt. Eca mo-
dul, cum se ecsprima Metropolitul Meletie la 1644 Decem-
vrie 15 Nitre Tarul Michail tEt am scrist mat 'nainte de
acesta prea inaltatei vOstre imparatit din parnentul Mol-
dove (b) §i multemesct, c ne -a1 aratatt nedescrisa to mi-
lostivire, trAmitendu-ne 4o samurT cu Ivan Popov... In scri=
sorea mea dd maT 'nainte -am aratatt, ca et, impreuna cu
Prea Sancitul Metropolitt al KievuluT in Iag am compust
cartea contra catechismulul ereticilor, departatt dela
fata Bisericel ortodocse, noT membriT S. Sinodt, ore-care
capitule calvinescT 0 an declaratt, ca nu le-am primitt pre
densele qi nu le va primi nicI o data S-ta nOstra Biserlc .L
i mai jos : o miluire nu m'am invrednicitt et sa
mesct (c)fiar din cauzasaracieT, n'am tiparitt acea carte, (d.)
(a) IIacaxa HCaiH-B7. MOCROB, exam:ions WEEIHCZ smomp. Atat Aime rpeaecsiac)
punct.X, No. 6.
(b) Alusinne in acrisorile lui Vagina Lupul din Octomvrie acest6 and si a Patr.
do Constantinupolit Partenie, cu care se recomendlt Meletie,
(c) Nu e adevgrat ;az/ Meletie a primitit mill dela Vasilie Lupu1, dar nu pentru
tipitrirea ,,Mitrturisirei ortodocse", care 'nu-I apartinea. De aceia Meletie printro
alti scrisdre cittrg Tarul se jaluesce, ca, ,,Vasilie Lupul aro ban/ Ili rob/. nem-
mast/ ¢i 1nl nu-I dro- Csoureuia Poccin Bovrosorb no edalrb nepsomnrst.1660
Part. II pag. 83.
(d) Ibid. pag. 88,
si slut
ski
i
si an
pri-
¢i
Mo-
vile
:
'Nict
www.dacoromanica.ro

6 PETRU movir.X
De -sdrta ortodocsith din Kiev i Liov nu putin dispunea
Rege le Poloniei, Sigismund al III, aprigul catolicil qi en
magna ii Senatului polonu, carii iii avdd imper itu intre den0-1
intregii teritoriul PolonieT, al Litvei qi al Ucrainei cu orate
cu totti §i la ace§tia adh,ugiimit in ecspectiune pre magnatii
poloni, dintre Movilesci, i emit erali inruditi ett ,aceqtia.
Sub conducerea acestor persdne ortodocsia l3isericel ruse
suferia puffin fn domniatul Litvei de influinta, protestantis-
mului, representatil mai ales prin cnkul Cristofor Radzevil (a7,
in iota Polonia 1'186, adedi, in Regatul polont, trite Ucraina
qi parte din Litva, ortodocsia era supusil, 14 probele cele mai
aspre de incercare din partea papismului, care lucra la ni-
micirea ortodocsiei prin unie, §i prin elementul jidovescit, in
calitate de ecsploatatorti al averilor... boeresci. In prima ju-
nnitate a seculului al XVII-lea, uniatit ajunsese a§iimpropria
cu forca mai tote veki ale Bisericei ruse cu ave--
rile for Ri ortodoc§ii cu multe dificult 4x trebuki fundeze
altele, p6n6 dad se gasia ate unit pope uniatdfanaticil, care
se punea in fruntea §14chtei gi cu arma in manii, ucidea pre
toti, monachii, carii s'ar fi opusti la cedarea -moniistirei din
nal fundate (b). Tot adstil, procedure, for dreptti de jude-
cati din partea ortodoc§ilor, o ecsercitatl papalii prin tiniai
qi facia cu Bisericile parochiale i catedralele eptscopale, sdti
metropolitane. In Kiev catedrala metropolitan t, Sofiiskit so-
bore, era de mult ocul ate de atre uniati §i acum era redusli
(c Bum'. Apxeorp. elope. VII, No. 64. Eca cum presintlibisual Petru 310-
vill e animal Radzevil :
Petra scriind luT Radzevil la 12 mar 1632, Rasa, indatii dupl. rnOrtoa lui
Sigismund al III-lea, t16 nume ce Bearixift npiame.m= mare_amicif, qi naceritaumitt
uplaTen a 6aaroatexayeaa HapoAa poccilcaaro, C131111:10137. cTapoatatnoft Boa-
movao/1=amica perpetul&i doritonl de bine al poporului ruse, Hiul Bisericet eel veki
de Rlskritl. Apo! adaugli: ,In adevgr, h venitil, momentul ai pentru no!, cet. ne-
dreptlifila (aluzie la timpurile lu! Sigismund) sal aratlm ai art caseigiima totil a-
ceia, ce dupre dreptate ni apartine..,. Si ma! joe : tote class sidchtei not
eunteml in relatiuni, dar mai mult rugamu consiliul. tell cell luteleptl.
torul.,.. ".
Radzevil a taInisd rgspunsul all cu nail auume sold. Loc. citatd No. 263.
(b) Vecy despce atrocitkile uniatiloefatl en ortodocaii RCT. pyccit. germ. Ma-
vapia. T. XT. qi in specia aginele 528-561.
memitstirile
ni -itt
gepsini
,Cu
qi ale.
M avail,
,
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX
la o completa ruing, (a). In Archiepiscopia de Cernigov Isaia
Copinski era necesitatil s trgasc6 in monastirea Gustinsca
din- domniatul rut Ieremia Coribut Vilnev4ki, care era ne-
potting Petru 1ylovili, ffiul Trine, filcef Ieremia
Singurit Lavra de Kiev a r6masii pentru. tot-ae-una In pose-
siunea ortodoc§ilor acdstg mondstire ortodocsI avea de
apariltdre polcurile -cazitcesci de la 1627 ea tsi ctipatase unit
ingerit protectorii In persona tmarelut Archimandritti al Pe,
cerscalp Petra Movild. De asemenea se vede a remAnea or-
todocsi. qi monitstirea tfraIiei din Liov,, uncle Donanitorit cu
boerit MoldoveT, incependt. cu Movilescil, Luca StroiciT (b)
qi alcit nu incetait de a sustinea, ortodocsia i a o aptra tna-
intea Regilor PolonieT de atentatele din partea papalilor. In
genere -ortodocsia In Polonia specialminte In Ucraina, era
pretutindenea persecutatit i Inlocuitit prin unie, tar despre ul
contra ortodocsieT ajunsese pre la finelejumfttatei inthia a se-
cululuT al XVII-lea pen6 la gradul, di ea era numitg. tot-de-
una tiannaa Btpa=legea mojicesca, (c).
Am anticipatti mat sus a numi pre Petru tngerul
apitrittoril al ortodocsiet ; aid vomit aduce cAte-va fapte din
vieca Movilescilor, de uncle se va vedea, c et departe de Tdrii,
au continuatti a Linea la caracteristica distinctivA, a Roma-
nulut, adec1, ttenacitatea, In legea strilmo§escit Mama luT
Ieremia Coribut Vi§nev4i, Irina, Regina qi acum Raisa
Inca, tnainte de 1628 a procuratti Archiepiscopuld de
(a) Petra Movild la 1634 Noemvrie 4, seriindd frItia din Moghilev despre sacri-
ficiile, aduse de densnl in folosuLBisericei ruse, si venIndd la Biserica catedrald
din Kiev, se ecsprimii: keltuindit pdnd la Bifida complectd 4n eel° itreI_,,ec-
speditiuni la data" Qi averea nostad parint6sed qi mijIdeele mOndstird nostre, Cu
atata mai mult, fiind ca cu aceste mij16ce restauriimd $i Biserica S. Sofil, a Metro-
poke! n6stre, care era on total ruinald.r, (Baxea. Apaeorp.. egopm. II, No. 38).
(b) Logofetul Luca Stroiel fazes si el parte din pallid& politica, eel! area ra/i-
mul in Regatta polondsi tines la ortodocsia en eentrul in Liev. Na afirmdmdaedsta
funadndu-ne pro descoperirile posteridre, de nude se vede,eil acestii boerd al Mol-
dova era in relatinni forte de apr6pe sicontinue cu membril fratia de Liov qi eit el
alittnrea eu Movilescil, ad ajataid la construirea Bigericei celei marl din Liov. Co-
respund, ala la Luca Stroici eu mfindstirea friitiel de Liov 0-vomd publics cat de
emend.
A. 3. P. IV No, 233. Iler. pycce. geps. Maiming T. XI, im,g. 417,
lut Movill.
dar
Movila,
ic)
ci
¢i
Cdei
www.dacoromanica.ro

8 PETRTJ MO vrd
Cernigov, Isaia Copinski, tdte mijhicele necesare, pentru ca el
sa construiasca in Eparchia sa qi pre domeniile -e1 tret In6-
nlistirt-Gustinsca, Ladinsca i 'Magarsca. Aceste mOnitstlil
°rat ortodocse qi serviail, ea centrurT administrative pentru
Archiepiscopul Isaia. In anul -Ins6 1628, cAnd archiepisco-
pul Isaia a manifestatt zelul sed pentru ortodocsier cu ocasi-
unea cprotestatiely luT SmotriIK, Cngzul Vi nevi ki, singu-
rul, magnatti polonit, care pre acele timptirl protecta orto-
docsia cu influenta averile sdle, se vede aciemenitt de seri-
sorile Metropolitulul uniatt, Rutski, decisti de a alunga
din domeniile sele pre Archiepiscopul Isaia adeal_ de a nu-i
Lisa nici unit punctt de raclimit pentru administratiunea e-
parchiei i prin urinate de a ceda aceste monitstie unia-
Dupg patru ant de rgsgitndire din partea
adeca de la 1628-1632 Iunie 1, in care timpti en4zul nu se
decidea in moat_ definitivt, de a 'skimba legea stramoq6s--z
Petru Movila, unkiul de pre mama a kndzului Virevitki,
it adresdzii, unit discurst, pre care el l'a tinutit in Lavra de-
Kiev la Duminica III din paresimi, ce in anul 1632 a alum
is 4 Martie, gi pre care discurst Petru Movila l'a
eCrucea Mantuitorului psi a fie-carui omus. Discursul, inuttt
de Petru Movila la 4 Martie, are caracterul uuul discurgt e
elesiasticit, uncle oratorul probdzI fti modt generict, ca cru-
ces. luT Christos trebue st, fie erucea fie-citrui omit; apoT
-la 1 Innie Petru Movila acomodezn, acestit discursit la en&
zul Ieremia Coribut Viqnevitki adaug6, :
,Borp A nocmoTpio
HA KAFAMMI
Aaro 4!sOVA 13ALUErt !VIA
MECK0151 NIFIA0C711) 1111MV
TA= KpECTZ
Bar 4ma arkete npAbo-
CAASHVI-0 IpeK811 A110
CTOAliCKOh K*4,011119E-
NA HA BOCTOKIt vvei.
Cando en observa em-
blema prea luminateT fa-
milif a indarard tale cne-
jescT, -Odd acolo crucea,
luTChristos, prin credinta
ortodocsb, a Bisericel apo-
stolice i catolice, fundata
gi
lur
tritmitendu-i-ht,
I1tACUIT-
XpiCTO-
1i
t
on,
ei
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA 9
?,10SAHNkIr1. Ex ETON Brk-
eit,HA9HHAAogrzAHivim-
sreiAst HOeHaTA H ChINA
fro RO9H6qTA
KOp0A siEWCKAr0)
KpATA RirEAAA K0e0A
flOAkCKAr0 H BlITOSTA
1411A; Aturosocaro,_
SCA nivof BAWEr0 40-
MA flpEGKISAAH H COCTA-
SAAAH EA, 0E10.
t1TO flpASOCAABHAA.
UEelcOlik HarlfSETZ onopV.
H BZ °C06+ BAWEN MN-,
AOCTH. 11p0alq H MOAN,
MTOtihl SAWA KHAMEC-
KAA MHAOCTEt N CAMH
119E6k1SAAH SZ OT VIECKOA
[Ark 14 1-101WHHKIXZ
CSOHXZ CTAelAHCkVVp
misooril SZ NEN norntf,
FaKV Toro 5HAMEHH-
Taro mVma, KATopkai
cosy-pi-a, 4TO rthint
NH 00HZ KH+51s NE 60-
11VCKAETZ tuomENHTh
oTttfaKaro B+90 H Ch 0-
BrkAANiA HA KAKOE AH60
tkeVr01, TAKE KAKZ 1SZ
AAAKZ AIOINCKHXZ NH-
9E60 HikTZ 60ArkE MA-
la Rdsaritd. In acsta cre-
dinta, incepe'ncla cu Dimi-
trio Coribut ysi fiiul
Coribut Dimitrievia, Be-..
gele Cechilor,, fratele lug'
Regele Polonie
Vitovt, principele Lava,
to strgburtii families v6,9-,
tre agrftasg fostg
angling. Sperezti, ca Bi-
serica ortodocsA va gasi
qi "in persona in-
durarei vostre , ; Iniplo-
reza qi rogti, ca indurarea
vostra de cnezti sa r6133,1-
'n6 qi singur6 in credinta
strAmoqesca i sa insiste
a Linea in dinsa pre su-
puOi sex, aducenduiT a-
minte_de invetatura ace-
lui bArbatti ins6nanatii
care slice, ca nici unti prin-
cipe sn, nu permite a se
skimba confesiunea stra-
buna pe off care alta
AMHTel-
1811t11,
iltqki-
rock,
lzc ,
lapel, fi
radirnii
qi
fi-
www.dacoromanica.ro

10 PETRU MO VILX
rolvitimaro pfAHrin, T.
E fleABOCAABHOn ISEteki, H
1:090NHTE. CE HEORKNIH-
MO CO liCE6041110MHEUMZ
(Tap MEM% . (a)
ind-ca in actele 6menilor
nu este nirnicti maT preci-
osft careligia, adeca, cre-
dinta ortodocsti Si este ne-
cesard, ca s, o Oziasa,
cu tout striaminta.
Astil-feliti scrim ingeral pazitorti al ortodocsiei din diisc-
rica la 1632 cd,trenepotuI s6tt de varrt, en6zul Ieremia
Visnevitki si singurul ratagnatii polonii, ce pre acelea timpuri
mai sprijinea, ortodocsia in Ucralna. No ing, cash vedenul
si mai bine at era de scumpii, pentru ortodocsia din acele
timpurT a Biserieei ruse perderea unul ViF,Inev4ki tot-o-c
(lath, -ca s avernti si o iconic, trasit de pre originalita-
tea ortodoesiel rusl, din 1632; diimtl loco aid in traducP-
nea romanit, a inlet; scrisori a Metropolitului Isaia Copinski,
adresatit aceluiasi magnattli si p6te kiar conteinpuranii, eu
discursul lul Petru Movilii, de ma! sus :
gDe mare intristare, hicuratorule Cnezu, este cuprinsti
anima nOstra a tuturora, clerici si crestini ortodocsT la pri-
virea, ca" indurarea cnejiel tale, mangaerea cea infocatii a
credintei cea vek. grecescr; nu merge pre urmele stramosi-
lor si a nilscetorilor seT. De asemenea plange si se vaell
amar Biserica luT D-deft, mama nastra, cä tu to intorci dela
dinsa... Ce ai gAsitu tu in Biserica lul D-clea suspectti du-
bitabilti si ereticesce Nu este ea mama intregei crestinA-
tap? Nu este ea Ierusalemul, capul a tote! lumi? Ore nu
acolo Domnul nostru a saverita mantuirea rostra cu can -
tul sett singe? Nu acolo a stability el pre celti antaat Epis-
copt, pre Patriarchul de Ierusalem, yicariul sett ? Ore nu de
acolo s'a respanditti invetAtura lul Christos preste tow. lumea,
dela Resariffi la Apusu si a ajunsu pene la Roma? Cu ce
Roma intrece Ierusa'etpul si pentru ce nu ingrijesat de Ie-
rusalem, mama tuturor Bisericilor, si se intorcti spre Roma,
(a) MT. Pyccit. lIep. Maaapia 18t32. T. XI, pag. 414-415.
rush
i 4i
fideI6,
www.dacoromanica.ro

PET1W MOVILA.
-r
lerusalirmal it despretuesct, Tar pre Roma o pre-inalta?.
In lerusalem Christos a muritS pentru noT, acolo a -invietS
din mortY, acolo §i s'a inaltatt la cerill, acolo a tramisS
pre S. Spirits asupra invetaceilor §i a ApOstolilor seT, acolo
a lasatS Santul sett mormentS, spre eterna memorie, acolo
a stabilitt si yicariul set, pre Patilarchul Jacob. Cu ce
Roma Intrece Ierusalemul? Aid este vicariul luT Iisus Chri-
stosPatriarchul, acolo este loco-iiitorul s. ap. Petru-Papa ;
aid este mormentul lul Christos, Tar acolo este mormentul
luT Petru.... Din indurarea lul D-des, in Biserica nostra
nu ecsista hid o amagire, nicT unt eresS. Aceia ce a pri-
mitS. ea °data, acele articule ale creditge, confirmate la
cele septe sinode ecumenice, pre tote le pastreza ea, in tote
intregimea, ne adauganclt nimict la dinsele, si nici nela,
sancta nimica din dinsele, Nu s'ciS, cine IT-a presentafo aF.t.
de. contrara, cine te-a smulst dela ea, set to smulge? Lipsa
de bine cuventare divina O. fie cu dinsul in tot-de-una.
NoT toil scirr4 sub ce condiguni infricopte respectiv de ewe-
)
su6 ce jurilminte, to -a lased& mama la,
ducendu-se din acesta lurne. Asupra cilruT isufleta vorU ca-
dea aceste? Ce mangaere, ce folost ait avutt, sell au aceia,
cad!, se departeza de credinta for cea veke? Deca fact a-
cesta pentru marire, apol maT mare marire si respects de
la totT ornenii au aceT ce stintS tarT in credinta, de cat aceT,
ce se clatina si sung nestatornici. Ore teat avutt glorie mare
cnejil de Ostrog, yoevodul Kievulul si fiiul luT, voevodul
de Volinia.? Ore n'avutS pretutindenea glorie mare Orin-
tele tell, de eterna omemorie, Mihail Coribut ? Ore n'a foslic
el meingaerea ragrimul luturor orfodoqilorP Ore n'at
fosta glorificatf cu triumfuri eroice in corona Poloniei stra-
bu,niT tel, incependS dela Olgerd, bunul tett, marele cnezit
al Litve ? ET toil at fostt de credinta grecesca, si cu dinsa
eT nimict n'aa perdutS, din contra cu acesta eT at fostO si
maT maritT. ET tot! au fostti de credinta grecesca; nu cum-
va to singuril ye fi lepadatu dela dinsiT? DOrnne feresce...
NoY ne rugarnti, si nu yomt inceta a ne ruga DomnuluT
ding, obligagula ,Ti
31
4-t
www.dacoromanica.ro

12 PETRITMOVILX.
D-led, ca El sa nu-t! permita tie a cadea din credinta luT
cea veke apostolica. De0 contraril nostri ca credinta
nostra este mojicesca=nouczaa, darAnteund asemenea
cash, de credinta mojicesch at fostd monarchil grecr cei
marl, de credinta mojicesca at fostu ApostoliT, Patriarchil si
-toil S. Parinti al-BisericeT de Resilritt, pre cariT noT IT real.-
noscemd mart Cu umilinta in numele a tot,.q creqtinatatY
si In numele intregel Bisericr rogd pre Indurarea ta de
cnezt, nu te lash, atrasd de privirT politice ; aduV atainte
de parintiT teT, de 'ce credinta erad el, nu de cea mojicesca,
nid eretica, ci de credinta cea veke, curata qi ne Intune-
cata de nicip Inkipuire omenesca. De ce to n'ai fi de cre-
dinta strabunilor test, in carea te-aT nascutd? Tu te intorci
la Biserica lul D-dell, la mama ta, qi nu la una streina
Pentru numele lul Iota demi, ,toth crqtinatatea te
rughmt cu lacrimT, nu te. scftrbi cte legea ta, ci intarce-te
In Biserica lui D-ded, mama ta nascatore, si cu acesta ne
veT mangaea pre noT (a).
Ech starea, ortodocsieT din Biserica rush, dela finele seen-
lulu! al XVII-lea! tea valarea, ce se punea in acele timpur!
pre unit fiat alit Bisericel ortodocse, care era tentatd de a§T
credinta stramolesch! In fine, dem i acea particulari-
tate istorich, pre carea noT am sustinufo inch, dela Inceputul
acestul studit, eh, MovilesciY trebuescit to istorie privift nu-
m; ca 6ment de partida politica polonezd, nu "I ca rene-
gay% writ s'ar fi predata cu totul viegel,si culturet patria a-
doptive... De acum sh, desfalurftmd starea ortodocsiel din
Biserica Romanilor i tot din timpurile, -ce ne ocuph.
Papismul inch, din timpul creltinarei Bulgarilor (860---1
-865) n'a ineetatit a'§T avea okil acintitT i asupra RomAnilor.
Regatul ungurd mai pre urma celd polonezd a thutail
tot-de-una a ajuta propagandele papale In convertirea Ra-
(a) A. 3. P. IV; 233. dr. EDT. Pycea. Ilpz. Kase* T. XI, pag. 415-417.
Deli sedea epistora se di sub numele Metropolitulul Isaia, dar not ni -se pare, eh
nu este gre5 a distinge duiovia nnul unkiA, perde nepotul; vobuif sit 4icern3i
cat :mesa serisdre mai Inuit pare a se datori luT Petru Movilit, de eta aseetieuld
Isaia Copinski.
dice,
D-4e0,
pitrasi
0
ce-s1
toll.
www.dacoromanica.ro

VETRIJ MOVILA 18
manilor la confesiunea lor, v64.endt in acestil cascigli alil Bi-
sericei papale o cucerire-politicrt, pentru. Statul propriti.
de aceia in istoria RomAnilor gi distingemd, In genere vor-
bindil dol curenti papali mai pronuntati, unul in Transilva-
nia sub presiunea Ungurilor gi altul in Moldova sub imflu-
inta politica poloneze; in Tera romanesca ins6, in Valachia
propriti curentul principahl fii se presinta in istorie aga
de slabt, ea abia se semnaleza din and in tend, acesta
in timyul unul singur Domnitoril, dupa care desparea, pen-
tru a se arata mai tartliA atuna tot sub o forma debila.
Causele, dupre opiniunea nostra, erati maT de multe
Intait Besuccesul papismulul intre Romani se datoresce ea-
racterului acestui poporti, care ilti face, ca sa fie conserva-
torti pen6 la tenacitate, i prin. urmare .sa nu-'gf permith nief
pentru sines de a face c comparatiune intre confesiunea sa
alta confesiune, gi dominatt. tot-de-una de laturea
morala a ReligiuneT, §i de prescriptiunile e> pentru viOta, nu,
voiescenici sa to -urraariasc6 in discutiunile speculative, s64i
teologice ale religiuneT. Si acesta caracteristica este proprie
nn numaT siitduuluT, lipsitt`i de cultura scolara, dar i boe-
rtilai, care a cutrieratt . marl' gi ter!. Romanul, emulsti ()data
din tenacitatea sa de csmservatQril, maT eurenaiLva deveni.
gteil, adee.1, liberti de ort-ce presuiptiuni. religidse §1 In spe-
cial morale positive, de cat s1 imbratigeze confesiunea, pa-
pale; gi acesta apol din - aus?ty ca papizmul este confesiunea,
care intrunesce in sine doh elemente, ce dupre vederele Ro-
rnanilor stIntti cu -tau] neproprill religiuneT, pentru care ei
simpatizaza. Elementulneidentificabilt cu privirile Romanului
este autoritarismul religiost'i din administratiunea confesiuneT
papale. Stima, ce Romanul acorda persdnelor clericale, esa
tot-dO-una din dragostea,-ce el acordirindividului gi in ca.
surile, tend if lipsesce dragostea pentru o persona, el n'o
stimdza, dar o sufere, o tolereza. Celalaltilelementa, care ia-
ragi nu fie impact cu privirile Romanilontasupra religiuneT,
este plasticitatea i teatralismul formeIor din cultul l3isericeI
papale,-Romanului IT place ca in dosul fie-caria forme reli-
,$i
disA,
§i
feliurT.
Simla
§e
;
www.dacoromanica.ro

14 PETRIJ MOVILA
ease sit remane ceva idealti, care sit-i iautrdsc6 spiritul si sit
i-se presinte tot-de-una noun. Eca euvintele, pentru care nice
unit. Romanis adev6ratit in discursul timpurilor nu se vede a
fi catolicit ; el mull rote ss devina, uniat4 i acdsta numai
din neeesitate politics, sdit socials, ca Transilvitnenul. In
fine, a Yreiti cause; care a contribuitttt la nesuccesul papis-
=hit intre Romani, este si dorul for celti nestinsil de inde-
pendentii. Cana Romanii in decursul seculelor nu potti a se
bucura de, independenCa for religiosa, afacerile for biseri-
ceseT reclama contactul cu o -autoritate supremit religiose,
atuncT It vedem indreptadu-si tot-de-una privirile catr6 'auto-
ritatea religiosa, cea maT putin periculasii independenCetlor.
In locul Romer et ati shall Constantinupolul. Mad Con-
stantinupolul Ii se presintit periculoait independente lor, eT
indreptOza privirile spre Achridat Galicia, sdti ci Carlo-
Eca, dupre opiniunea ndstra, causele, pentru care nu s'a
pututti lipi de Romani papismul; si Ada, nu, ar fi concurel
i alte imprejuritri istorice, ortodocsia la Romani ar fi deve-
nitit unit centru de cultura pentru tote popdreIe din Crrien-
tul Europe si ale, anume in limba poporulut romanescit, s'ar fi
scristi acea carte simbolica, numitit (Marturisirea ortodgc.sil,
carea a psi" basele culturale ale vieCei moderne din totti 0-
rientul europiauti.
i in adev6r. serie de Domnitori romans in Moldova
Tdra romandscg, facuse din poporul romanit unit poporit
demntt de tki atentiunea lumei. Resbdiele 1tiT Stefan celti
mare, cuceririle luT Michas bravul, aplenddrea cultulut reli-
giose de sub Domnitorit Radul cell t mare ci Ndgoe Basarab,
precum ingrijirea lei Stefan de ale BisericeT activitatea,
Movilescilor si a Stroicilor pentru cultul ortodocsit, ar fi fit-
cutti din Domnitorit Ya,silie Luput si Mate Basarab nisce
persdn,e, care ar l meritatil nn numat recunoscitqa Romani-
lor renascerea romanismului? dar recunoscinta ortodoc-
siel in genere pentru impulsiunea, ce s'ar fi datit de ale ci
amend in limba romiln6ses, culture orientale ortodocse: Dar
se vede, o Provedinta divilta no a voitti sit concedeze in to-
--1"
iT
pentru
gi
vitt. el
gi
www.dacoromanica.ro

TE'rktr movrilk
tul Romani lor meritul, d§ a fi premergetork culture! poi:6-
relor orientale. Afiati en gradul for de cultura la acelaii ni-
velt, la care se aflat si celelalte popore ale Orientulur euro-
vidnd, avend ca idealu, pentru cultura tor, in seculul al
XVII-lea, numa! cultura religi6s6. De alt it parte, ocupandii
unit pundit geograficti destul de avantagiosii, de uncle, ca
dintr'untl centru, are fi pututt respandi raclele bine fecitt6re
-ale culture! religi6se, la care aspirat i cele-lalte popore con-
vetuitore in Orientrt. Pre long& aceste, -positiunea topogra-
fioit a Terilor romanesci cu fertilitatea loculu! facet din Ro-
mani unit poporti avutti, mai aditpostittl fats, cu davastitrile
mochametane, i prin urmare in posifune mai proprie pen-
tru o cultur6, ma! inalta. Cu -a vorba, Romani! in prima ju-
miltate a secululu! al XVII-lea intruniat tate conditiunile,
pentru a deveni eentrul culture! ortodoese, si nu li lipsa, de
cat una singurit, limba culture!. De aceia istoria ni ci pre-
sintil, pre Roman!, ca centru de culturl, din. punctul de _pri-
vire al loculuT si al celoralalte circumstance istorice, nu ki din
'punetuI de privire al limbei culttusale. Iacii, capitala
dove!, servesee, ea locti pentru adunarea SinoduluT, uncle se
confirms. ,MArturisirea ortodocsat. Vasilie Lupul, Domnito-
rni cu avutiile lei si splenclarea culla Don-mese!
latimpiia tote keltuelele unlit Sinodt generalt ortodoesil, o-
ferindit ii siguranta membrilor Sinodulu! pentru o activitate
culturalil si. pacinicit. Lit Petru until altt romanu, i
se ineredintaz t de Provedinta divin, mobil de autort al -car-
te!, care a servitt, ca basil. pentru intr4ga cultur ortodocsit
din viitorrL, i tot-o-datii, ca linie de distinctiune intre confe-
siunea 'papal& si cea protestantit; dar numat ac6stA carte
simbolieit, a ortodQcsieT se aerie in limba slavicit, se traduce
In 'huhu greeit, latinit i cea polonea, (bit ca i Bomanli
sgse pOtti bucura in limba for de o carte, care eta fitcutil, de
clip is si la dinci!, dar numa! intr'o limbil, strainit for
Causele, pentru care Romani!. in istorie na s'ati pututt. bu-
cura pe deplin de actele for ortodocse si nu at devenitil in
total pirintii culture! moderne a Orientului, atl fostit politi-
Moldova
Mel-
Morita,
www.dacoromanica.ro

id ^-4
tETRII MOVILL.
co-religi6se. Inca din evul-mediu piserica papala radicase la
rangul de dogma, ca ideile i cultura erecting, nu potu sa,
fie representate; de cat in limbs, Latina. Biserica din Con-
stantinupolti, dupa, ce primise unil caractera greet. Inca de
pre timpul Imperatorului Leon, practica preceptul de a gre-
ciza pre to creqt-inii nrtodoco sub forma de usa
Bisericile ortodocse au fosttt intr'o lupta continua 0 surd&
cu agentii Fanarului, carir in fondtl urmariaa cuceriri poli-
tics, dar forma le -au fostif tot-d6-una religiOsa, pon6 la ince-
putul seculului and cu Domnitorii fanariotT;
agentii Patriarchies, cantau a face din T6rile romans nisce
centruripolitico-religiOse, de unde sa se reinvieze vekiul im-f
perht bizantina', ea caracierti curat-elenti. Romanis la tote
aceste manopere ale Fanarului ni se presint& cedanda
cumstarilor timpului;. f6r6 a perde cu totul din vedere sco-
pul ultimara, independents, lcr. Cand influinta TeligiOsii, era
singura conducet6re a actelor vietei sociale i politice a po-
p6relor, Romanis In genere se sup-una usului, de a nu-li ma-
nifesta ideile for religiose, via for cultural, in limba nati-
onala, dar nici nu accepts,, ca instrumenta de cultura, limba
gr6ca, admitendii pre cea slavona, ea -mar putin periculasa
pre acele timpurt pentra independents, lor. Vine epocha in-
fiintaret principatului Moldovei qi al Valachiei qi toff Ro-
manis continua culture ?or oficiala qi religiosa In limbele sla-
vice, determinandu-se influenta dialectic a limber dupre po-
porul slava, cu care Romanis unuf principata, s611
erau in relatiunl; 0 de alto parte mantilla lupta cu -e-
lementul cuceritorg din Fanara.. Romanis din Moldova, gra-,
tie positiuneT for geograficd, num6r6,ial multe acte de to -
umfa in luptele for cu agenfi Patriarchies[ de Constantinu-
pia. ET r6spingd pre Metropolituj Ieremia, tramistt din, Con-
stantinupola la 1395 (a); Inkeie acte-publice, cu afurisenir
religiose, pentru neprimirea nici a unui MetropolitA great.
(a) Luptele Moldovenilor cu Patriarchia 4 Constantinupolii, privitdre la Jude:
pendants lorreligidse, din seenlul al XIV-lea 'Audi deserise fn opera-: ,Creltinier
lull' in Dacil qi ereqtinarea Roininilorg 1878 pag. 237-239,
religiosli..
al XVIII-lea,
-cir-
ai celuia-
laltd
www.dacoromanica.ro

Ittatt movul
Romanii Ins din Valachia, fiindt, mai eespu§i la inva4iunile
imperialui musulmant §i cu aceste la influents, Patriar-
chid de Constantinupolt, duct, lupta eu Fanarul inteund
modt mai gret. Ei Sc 'WA nevoid a i primi pre cell intait
Metropolitt, Iacint, (1359) din Constantinup old. (a) La 1370
ei ati trebuittt sit se supunO unei alts neregularititti patriar-
chale tli sit admit6 pre Antim, fratele Metropolitului Iacint, ca
getropolitit din not ereatk al Severinului ())). i in genere,
Romanic din Valachia duet lupta cu elementul euceritord
tiro Fanaral facendt mai multe concesiuni
?
qi numrandit in-
dintretre Netropolitii 'Vera o sumit de pers6ne flit Fanarului,
earn n'ati litsatii neinfluintate formele i actele Bisericei Un-
gro-Valachid (c). Astt-felit, gortodocsia la Romanic din
principatele dunttrene, anume in prima jumiitate a seculu-
lui al XVII-lea,. ni se prOntot ca o culturel romeinescet, ecser-
citatet in limba slavict! i in lupte crancenecu elementul greet,
care isbutise a convinge pre eel mai multi din Romani, ea
limba lor este tprosta qi nu pOte esprima ideile sublime ale
Religiunet crqtine, (d); Tar, ca resultata istoricti s'a avutt,
cif Romtmii at lueratt in deeursul seculelor al XIII, pen6 la
pentru prosperifatea ortodocsiei in limba sla-
Flea Rusiei at continuatt lucratea, pentru ea in
presentd_silee rite bucura de titlul -onorifiett, tapitratori! or-
todocsiel).
Deed, ortodocsia la Romanii din principatele dunitrene s'a
ratintinutd cu lupte pentru cultivarea ei fait cu limbs sla-
vonit i influintarea great, la Romani"' din Transilvania orto-
doesia, s'a Blatt in positiune lei mai grea. i Romanic din
Transilvania, ca §i cei din principatele dunitrene, st4riad de
(a) Acta patriarchat, Cong. T. I, pag. 383. Micloschie. Vindobonse. cfr. -Cres-
tinismul In DacV ,pag. 224.
(b) Creltinismul-in Dad! pag, 228. Patriarchia crease a doa Metropolis in Va-
laohia, pentru a pntea opera in planurile sale on mai multi inlesnire. Mai ulor se'
poth face treburl, And al a tracts en dol
(e) i pgnil se pdte constata de eittril-und okid eesercitatd o nuanVi de
distinctiune in actinnile de eultil ale- ambelor Biserici enroll
(d) /e4t prelata dela liturgla, MCtropolitulni Teodosie, sed In Jurng Bis. ort,
Row. Biegrafia acesta hLetropolitd.
2
17
Fti
XVII-lea,
i slavh
a:strt-cll
ob
si
www.dacoromanica.ro

Prrizu moymi
lipsa limber nafonale din eulttira- lor, dar aid trebue sä
skimbamt cu influin i contrare eiementula, roma,
nesctPatriarchia de Constantinupolt aid o vedemtt mare-
mita lute-mit simplu ecsarchatil, qi acesta Incredintatt Me-
tropolitilor Ungro-ValachieT, care ecsarchattI mai tot-de-una
se presinth, bine-fackoril pentru Romani-1 din Transilvania,
§i ei trebuda sit aldg6 intre miii ecsarebt ortodoesit, mai de
multe on romAnt din principate i unit agentt. aI BisericeI
papale. In Transilvania ortodocsia romans avea alupta pept
la pept cu Biserica papalii, sustinutit de guvernul t)L. poprul
ungurit, Tar mac apoi de casa imperials din Viena. Aid nu-
mai papalii at pututil sit sfalie o parte din ortodocsie apoi
sit ni-o presinte sub denumirea de unie romandscit. Romanic
din Transilvania, judecandu-T din punotul de privire al orto-
docsid, 3111 se presinta in istorie eu acte marl pentru cultu-
ra ortodocsa generals, ca Romanic din Moldova in persona
lui Petru Movila. Aid Intalnimt numai acte, ce priveset pre
conservatiunea de sine a ortodoesid. Romanii din Transil-
vania, fiindt asupriV, de cat cei din principatele du-
narene, autonomia for politica fiindu-li tot-de-una dispu-
tatii de cittril, egernonia ungurkeit, nu -s'at pututti urea ea
mintta la ideia generalit a -ortodoesid. Cana in mijlocul for
se nasaii fir, ce -en privirile for trecet preste aspirafunile
sociale gi religiOse ale Transilvanenilor, atund pre ace§tia is
vedemil venindti la fracii lor de preste Carpati, aid in
persona Movilescilor ni se presinta, ca boerl marl, DomnitorT
in fine ea regenerittori al ortodocsiel, dovada Petru Movila; in
pers6na lui Teodosie,-,ca Metropoliti a, Ungro-Valachiei (a);
qi in genera s'ar putea 4icet basatl pre trecutul istoricit ro-
manescit, ca RomaniX din Transilvania, fiindit ,si mat' tenact
in avutul lor, au alimentatti elemental romanesca ou putert
noun prospete, de cate-orY romdnismul din principatele du
netrene, relativ mat ecspusa la influintele greco-slave, eraperi-
clitattt in vi6ta pi in 23rogtesta sett cultural
(a) Venerabilal Canonicit Viparia are prube,c1i.Metropolitul Teodesie era trauma
silvntSnu de engine,
18
agei4it
qi
qi mar
.
si
pi
www.dacoromanica.ro

or-f-es,
PETRO MOV1LA 19
Um/ alit fectoment 4storicit, §i maT amerinVttort pentru
ortodocsia Transilvanenilor, a Post confesiunea protestant,
representatt prin Sap, ca LuteranT§iUrgurl, ca calvini. Mai
IntaT LuteraniT .§i apol CalviniT n'atl perdutti pre Romani
din vedere, pentru fnmultirea confesionarilor lor. Pre la fi-
nale secululul al XVI-Iea se scrik de cat luteranT diserta-
(inn; intitulate. 'De conversione Valachorum, (a). AceiaT lu-
terarki, representati prin SaliT din Bralov, meat dela 1559,
tat in conEiliul comunalil deeisiunea, ca RomaniT sit fie in-
4.estraV cu o Biblie in limba slavong. cu unti catechismit (b)
in cea Tomanaseit. tea ce ni spune pastorul sasescit, Simon
Massa, in chronica sa sub anul 1559 :
(Eodem anno die 12 Mari
tii Iohannes Benknerus, ju-
dex coronensis, cum. reliquis
senatoribus, reformavit Va-
lachorum Ecclesiam, et prae-
cepta catecheseos discenda
illis proposuit, (c)
Itt acelap ant_ (1559) la 12
Martie , loan Bencner, pri-
marul BraqovuluT, cu cialalti
membi aT consiliuluT, a re-
formatt, (d) Biserica Valachi-
lor propusa sa invegt
perceptele catechisulur.
Si ci. in adeve'r unit asemenea catechismal reformatA s'a
publicatt de cittre LuteraniT din Bralov, prin primarul for
Benener, ac &sta scum este qi pentru noT unit faptti istoricti,
mu4umitg. D-lor D. Sturza i B. P. Hajdet, care in opera:
gcuvinte din batrinlv ni presinta, kTar tecstul acestuT ca-
techismii (e). Acea, ce nu putemt sa admitemli cu stimatul
nostru bitrbatit, este opiniimea DomnieT sale, ca, acesttt cate-
chismt este ortodocsit. i .maT intai, insup pastorul Masa
nT -a spusiit cit consiliul comunalt al Bra§ovului reformavit
Ecclesiam Valachorum,, adecti a cautatt sa o face refor-
matt, did in realitate n'a reformat'o. In cat ne-am
permite o traductiune maT libera a acestuT keit, am putea
cu mai mult. cuventt sa, traducemil, ca Biserica Valachilor
(a) en. Cipariu Ace /1 ler agmente B]aj. 1855. pag: 11.
(b) Icy JNT[ At11--6ZTa8NN B. P. HajdeU. Bucure§tt 1888. pag. 93-94.
(c) lb. pag. 92,
(d) 114de4 traduce vorba Oeformativ a imburdttriti. Rama pentra unit prod
teetantizator3 aceeta vorbil aid pita sa aib3 xencul de a linbuniitalti.
(9 Vet)! °pets, Meta pag. 92-114.
il-azi
i
d4cO
t).
si
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVItat
s' ct luteranizatic. Al doilea cuventil, pentru a nu ne putea uni
cu opiniunea Raided, este acela, c ar trebui sit pre-
supunemit pre acestd conf3ilitl comunald prea neluterand,
mai ales in epoeha celei mai ardende propagande din par-
tea reformatilor. In fine cuventul chotAritord i1t gitsinad kiar
in cuprinsul cathechismului, unde se prescrid, ea obligAtore
pentru creqtind, numaTmisterele, favorite Reformatilor, al bo-
tezului qi al cuminicitturd. De aceia not considerilmd acestil
fenomenit istoricil, ca o tentatiune din partea Luteranilor fn
contra ortodocsiei din Biserica Transilvaniel fO, d6cit nu -T
vedemil pre Romand protestandd cu gaggle, dupre cum
observL D. Hajded, apor not credemil, c acesta -s'a intam-
platd, nu pentru c t Romanii priviad la catechismul lui Bence
ner, ca la unit catechismal ortodocsd, ci pentru c acesta, car-
te este cea in limba romAnN carea a trebuitil sit im-
presioneza pre Romini f6rte mult; i cAnd a venitd. timpul
reflecsiunilor el ail v64util, el opera este numaT culipsuri in ce
privesce confesiunea ortodocsit, nu o alter6zit tug infra ni-
mictl. SI nu se compare iarZtql catechismul luteranti cu cal
Balvinil, aparutit tot in limba romAng la 1642 qi care in
grOcit apitruse Incl. dela 1629. Galagia contra catechismuiul
ealvint, la Sinodul de Iasi (1642) a fil,cut'o nu Romanii,
dupre cum vomit vedea mai jos. Ronahnii, dupre opiniunea
nostril, a tdeutu fatit cu catechismul lui Benener, find ca el
s'atl purtatil qi aid ca tot-dduna, cu cunoscuta qi caracteris-
Lica for resisten(d pa,siveL
Decri, luteranii erail blamdi cu. ortodocsia Bisericei tran-
silvanid, citutAndil numai a o reforma, Calvinii, carii erail
aid dintre trnguri i °aril axed. hegemonia T6rei, intrebu-
intad pentru convertirea Romhnilor persecutiunea qi totti fe-
liul de rnijloce siluit6re. Incependd cu aniT 1572 qi pone la
1595, Dietele Ungariei all edatil legs, dupre care orthodoe-
siat din confesiune domnitore, este redusrt la positiunea Ste
toleratlt qi preutii RomAni cu fill for elint persecutati cu tOttli
furia (a). Calvinii, ca i Luterani!, in basa principiulut Refor-
ta) Catichiemul ealyinescti. G. Bruit. Sibiii1.1859 peg. 101-104,
D-lui
intnia
lim-
bo,
si
www.dacoromanica.ro

pow.. Virma
Pt= Stdifnl
imatiuneT3 indreptatil activitatea for contra ortodocsiei
Romani lor in genere, i specialminte a Transilvanenilor, in-
trebuintandit tiparired de cArtl confesionale in limba roma-
a4scg. Algturea cu tipografia din Braqov, carea cum am
tipgria cartf romanesci cu eresurt luterale, la '1628,
sub principele Gheorghie Racoti I, tipografia ecurceil din
-Alba Julia se Inavuti cu litere cirilice, pentru a putea
calvinesci Ili in limba romAnri. i din chile
romanesci, publicate in adstit tipografie, tote confesio-
nale fti cunoscute pen6 acum in num6rit de un-spre-ilece,
Banta de notattt doh catechismuri curat-cahrinesc; din care
pelt tiparitd la 1642 a obtinuttl o adoa editiune in anul
1656, i este indreptatil contra (Marturisirei ortodocse, a
Petru Movilg in contra Metropolitulut Varlaam al
Moldeve!, ca agentit puterniad alts Ortodocsiei, care Incru,
eiqa planurile Calvinilor (a).
Aceste erait periculele, ce amerintail ortodocsia romAnit
ma! ales din Transilvania, de uncle prin Brapv, ca prin-
tr'o pOrtg, cgutail in decursuI seculului al XVII-lea §i in ul-
tima jumatate a celui al XVI-lea a se furiqa in templul Bise-
rominesci c i a o esparge, dupre o ecspresiune a D.
Barit. Dar RomfiniT, fat cu tote aceste incereari de a-I tre.
salta din vekia for lege stramoOseg, atl r6masti neatinsi
tot ortodoco, cum if vedemil i p6n6 astadT; au. sciutti ins6
sil, tragit si din aceste circumstgri istorice profitul
DOeIt a sub influinta usulul Bisericei ortodocse erait timicy
i nu cutezaA a'O traduce doctrinele credintei for yin limba
poporului, mijlocele de activitate ale protestantismuluI i-att
ineurajatti §i li-ad formatti convic4iunea, cit nu este contrarit
creOinismului, de a se lguda in limba fie ear' inki-
ngtorn. De aceia 'Inca dela 1573 Iunie 11 Alecsandru voe-
vodti, fiiul lui Mircea Domnitorul Valachiei, triimite la Bra-
vov pre unit Topa pentru tipografie, .0). In acela0 anti,
dar numai la 12 DecemVrie, a mersit tot in Bra§ov ecliaco-
(a) Veda din opera citati a D. G. Limit prefata catochisennluT c 1vinoaett. pag. 1-6.
0') Th. pag. 99.
§i -at
veclutA,
qi
Aipari arti
Iui §i
qi
rice
§i
D-4ett
21
posibilti.
www.dacoromanica.ro

22 1ETRU MOVILA
nului Vladicai, care era singura tipograft pentru unit teset
de tipngrafie (a). Ddca Alecsandru Dommtorul Valachiel
ou Metropolitul aceliasi Teri, Eutimiel erat preocupati cu
aceste soil de formarea und tipografii romanesci; acdsta
Inca, nu n putemit afirma. A.firmamit time cu sigurantal ca
tote aceste demersuri erat indreptate contra atacurilor, ve-
nite asupra.-ortodoesiei romanesci si eratt menite a spri-
jini vekia lege stritmosdsca,. In general. aceste acte ale Refor-
rnatilor ate fostu nisce motive chotd,rit6re pentru Romani, de
undo ei ciiVitatii gi mitt alto mijloct pentru cultura tor,
limba nationals, carea dela 1632 in Valachia sub Domnito-
nil Mate! Basarab $i 1640 sub Vasilie Lupul al Moldovai
datele cunoscute ale infiintarei color doe tipogTafii
nese; ar fi adust atatea avantag%pentru ortodocsia ili cul-
tura roman4scit, -bleat central de culturit ortodoesa, moderns
ar fi fostt nu Kievul, ci una din.capitalele principatelor du-
'Arena, lash sou Bucurestii. Dar, cum ne-am ecsprimatt
ma! sus, Provedinta divinit a. dispust, ca ,ortodocsia
aibit de plrin7 a! desvoltArei Bele tot pre Roman; Inseam in
Tera tor, ci Ja Kiev, !ar asupra capitalelor roraane a per -
mist. flagelului fanariott, ca nu numai sa, Impedece cultura
romandscl, acum Inceput,i, dar sa st4rge i cele mici
fume ale culture! anteridre, cgutandd a o Inlocui cu una
carea la 1821 a despitrutti, ca fumul
Dectt. ortodocsie! rusese! 11 facea via amara, papism-ul cu
&el la Romani ortodocsia era tentatit de calre
13ectele reformatiunei si suferia de lipsa unei limbic proprii
pentru o cultura ma! inaltit; la Greci, acesti pitring ai orto-
docsie! din _prima., jumitate a secululu! al XVII -lea, carii
obtinuse onorea, de a supranumi ortodocsia cu numele (lc
elegea grecesce,; Biserica ortodocsa, era tentatit, ca i cea ro-
man6scft, do calvinismtl, preste aceste suferia si de peca-
tele proprii. Clerul Bisericelor patriarchate In particulatt
al Patriarchie! de Constantinuyolt, perduse cu total vig6rea
timpurilor anteridre in aparareat desvoltarea culture! orto-
,
(A)
mai
ait
roma-
gi
mai
e-
lend,
Acelat#
oi
uniatii
8i
1i
loco,
www.dacoromanica.ro

PETRT.M0 VILA 23
docse. ,Repausatipe productiunile S-lu! Damascen, el nu
aveti timpul et observe, ,CA in Religiunea cresting- interve-
nise schisma papalrit si mat pre urmit Reformatiunea, carea
altera,,e cele mai multe din veritatile reveIate. G-recii secu-
lului al XVI-lea i aT primeljumAtiti a seculului al XVII-lea
Grail odupaV cu intrigele Patriarchid si preste aceste de
acte, prin care gi-ar fi pututt inmulti veniturile personale.
Ava eT observe' progresul armatelor turcesci, qi de'ndatA ce
aceqti protector! a! p6catelor Fanarului, pre care ei IT titu-
lati in fata creOnilor tot-de-una cu. epitetul de pagan!, se sta-
biliat pre malul stangt al Dundrei, nu Be sfiiatl a calca ean6=
nele Bisericei ortodocse qi a infiinta. Aletropolia
8411 a Br ti1el, in detrimentul Metropoliei Ungro- 'Valachiet
gi a Moldovei. (a) De alts parte eT nesatioqii se intrigatt unul
pre altul, skimbandt Patriarchii, ca pre functionarii ceT mar
de rondo. (b) Patriarchul Partenie, sub care s'a sanetionatt.
'Marturisirea orthodocsa, i care se mai numia c;i celt bit-
&int, a fosttl intrigatil de unti altt Partenie, supra-numitt al
doilea, depust la 31 August 1643, trLmisti in ecsiliu ji la 8
Septemvrie aceluail anti data anatemei de acesta, si numai
dupa cloe-clecT de ani dela data 9anecionaref gMarturisirei orto-
doc,se-,, adech. 1662, a fostd publicat4 in Amsterdam dectttr6
Panaiot, fostuld translaton.11a curtea Sultanilor (c). insigil Me-
letie Sirigul, pers6na cea mai eruditA, si ma! de distinctiune
a timpului, a trebuitt Ease- desgusteze din adincul mime! si
In loci' stise grabiasc6 dupa ferminarea Sinodului de Tali ase
reint6rce la Constantinupolt, undo C41vinii del lupte cran-
cene BiBericei, Iltl vedemti rItIcindit grin Kiev i Moscova
(a) Nu eunoseem6 incl.: Cu preeisinne data infiintrireI aeesteI Eparchir' beeano-
nice. P. S. Melchisedec in Apendieele ehronied Hufilor (159-167) eisesee pre
celfi tntIi6 Metropolit6 al aceste Eparchil la 1716 in persona mini long.
qi pre intro eariI vom6 vita aid pfc and Meletie, care la 1645 a marsh
la Moseya en serisorl de recomendatiune din partea Id VasilI6 Lnpul Ili a instil
parte qi la Sinodul de Iad. Eespre aceste in modil speeialii main&
(b) Yell in Jurnalul Biserica ort. Rom. artieulul din Revista teologie6, intitulatii
Notile istoriee" jLn. VII, No.1.1).
(c) MT/muses. cum!. Poceix Benoit-II. 268:276. MQCROB. maim. Apxua.
mmerp. At.fra rper, pake 19,
alit(,
cv
XIILNo, 15,
Proilavet,
gee
simil
www.dacoromanica.ro

24 Prrktr-motill
rtmanendtt mai mtiltd timpd in Jag (a). In anul 1629, la
Geneva Calvinii ail publicatd in limbo, latina o carte sub pseu--
donimul Ciril Lucaris, care se 'intitula 'Con fesiunea ori-
entala a credintei ortodocse,, compusii din opt-spre-clece
capitule i patru intrebitri en respunsurile lor, de und conti-
nuo curat calving. La 1632 acdsta carte s'a y6clutd in Pon-
stantinupold $i la 1633 ea s'a tipitritd adoa orb, tot in Ge-
neva, dar acum in traductiunea greed (b). T6te aceste ata-
curX, in.dreptate in contra ortodocsieT, putin mica pre de-
rul Patriarchies[ de Constantinupold. El se ocuTa ile tacsi-
dur pre la Domnitorit Moldovei ai Valachiei, pre la Icarif
Moscovei, pentru as3Cinmul0 averea personalil; siceld ce s'a
alitrmatt mai mult de acesttt fenomeml a fostd Int Aid Me-
tropo1itul de Kiev Petra Movilg, care a influentatit pre Va-
silie Lupul si pre Metropolitta Varlaam al Moldova, Aetna
mai intgi a se consulta Patriarchul de Irusalem Teofan, ce se
afla in Iasi la taesidd, asupra autorulut catechismuluT cu nu-
mele lui Ciril Lucharis (c). deed nu intervitiea mai pre urn4
Petru Movild, en iMarturisirea ortodocsa, Vasilie Lupul eu
salmi* sa, lucrul din partea Bisericef de Constantinupold
s'ar fl mLrginitii la protestul, facutd in luna lust Ma 1640
Indic ionul 1, prin care Patriarchy' Partenie edit bittrint, cu
prelacii Bisericef de Moldova ii celel de Kiev,,stigmatizad
i deelarad confesiunea de sub numele lui< Ciril Lucaris de
ealvinista (d).
Eca imprejuritrile istorice, sub care Petru Movil devine-
bletropolituld al Kievulul, IA in adevtr, ele, cum am vd-
OW, nu era. zimbit6re pentru ortodocsie. Petru Movilit tre-
buea sit lupte pentru drepturile ortodocsiei din Biserica de
Kiev, rttpite de eg.tr6 papismit prin unia f. i fiind a el, ilia
mai incape vorbii, era unit genid al timpului sed, datoria
(a) Aocue. Mezeria CrEpnra. sr, Reneprauf. CanoA. 6a6.r. sub. lit. A. No.i.
ilia 351.
MaXs.[Cot) TxxXna. Ecprop. T. III, pag. 447. Allatii de cedes. 6ceident. et
orient perpetua eonbens. pag. 1061.
(c) HOT. pyceit. germs. Maaapia. T. XI, pag. 575.
(d) C6opn. Mom cant. 6n6.sioTexu sub lit. A. No. 1.
i
Etude
2-5..
si
r
6i
gi
at
www.dacoromanica.ro

-PETRI) 110V1LX 25
impusitdeProvedinca divine, ilu fiicea a lucra§i pentru orto-
docsie In genere, cautandii a o face distinctd, de papismi refor-
ma-ciune qi in, fine, n'a uitatd rti pre Biserica patriel Bele na-
tale, carea, cum vomit vedea, fn multelmprejurarf 71-a In-
drepfahl privirile asupra compatriotului seq.
La 1632 Aprilie SO, Sigismund al III lea, RegelePoloniet
i -a data ob. tescul afelitti. Dupre constitutiunea Regatulut
trebuea Base letruniasca in Var lava Senatul magnatilor
Adunarea poporulur, compusa din delegatT, spre a ptilila a-
legerea noulut Rege, carea se ficsase pentru clioa de 27 Iu-
nie acelaO anti. Clerul de Kiev cu Metropolitul Isaia nu a-
veil unit representantti max demnil, de cat Petru Movila, Ar-
chimandritul Lavrei Pecersca i care era InIegilturf de ru-
dire qi prietenie mai cu to magnatil polonT. Ena o probe de
nisce asemenea relafunY ale Petru Movila cu Cluistofor
Radzevil, chatmanul LitveT 7i protestanttt de confesiune.
Dupii ce flit ttumesee printr'o scrisdre special (mare prie-
tena, i imare partinitortl, i doritorn de bine al poporulul
rust, fiiul vekel Biserici de ResaritO) adaugA:
NAtTant 46(Z N Hams, "In adevgr, ne-a sunata §i not
estiwimama , olopuTku, f1 A0611- oral celor asuprifi, cash no pronun-
putt §i sit cascigama aceia, ce du-ll/3'4a csoiro, 1To NAN nornpa-
pre dreptate apartino not. In-
S p, ANSOLTit npnuaa,asmwra 04ma su§I D-dettl a acolo, uncle este a-
Berl TittMi 7 rAt spasm, otuoadt devarul, fundamentul tuturor vir-
sttxx Aotpoxrrinsit, a ona ON Na- tutilor, Tar dreptatea este cu not
trebuinta, numal de IntelegereMN. lifiXfibi 4iMIKT046,1111 COrAef if E
N g 4two Go Krim% §i unire santema relatiunT
Art 'Hums CTAtiOms CHOtitM- cu tote clasa §lechteY; dar mat a-
(4: Ha N sOAt t MI 11pOiliMN TNotro les ne rugamil de sfatul tett edit
MQ.&paro cotvra N nomown (a)" Inteleptil §i de ajutortt"....
§i tot aceste preparative, fie din partea lui Petru
precum i aceloralalti* ortodoco din Regatul Polonu, tinddti
la rec4tigarea, drepturilor, rkpite de eittr6 uniatt in timpul
de 45 ani aT domniei lug[ Sigismund, care -cu dreptil euventa
se pdte numi pentru ca stt ni form ,mu o ideie
despre aspiratiunile ortodoelilor dela adunarea din tunic
1632, ti tot-o-data, i de activitatea, ce roclamall dela Petru
(11. BaAen. Apaeorp. Mort. VII, No. 64. Rac,levil a trimisii la P. Movili pre ao-
cu respunaul. (ib. No 263).
§i
hit
Petru
ncoHETHHt,
ut.^-
MW.plft
ni
Nor in
Movilk
catolicul.
lul *o
eei
www.dacoromanica.ro

26 l'ETRUAOVILX
Movilti, impreluritrile. istorice ale Bisericei de Kiev, damti
aid in traducers romana, o parte din mandatul imperatives,
aatd. enOzuluaurie (Gheorghie) Puzina, representantul.Voli-
niei : Mai intdid de tote se va starui, ca sä reintorcd Metro-
polituluT ortodocst si Episcopilor Eparchiile si averile
sericesci, rdpite de catre uniatl, si s fie satisfacuta. Biserica
ortodocsa- in tote drepturile el, si for6 de aceste s nu se
incepd, nicT und fetid de lucrari si Rar alegerea Regela, (a).
Cu astd-felid de mandate feat presentata la adunare lop de-
pntafT, Tar &Alia sveto-duchovsca a presentatil unit memories
amitruntitd din partea tuturor frAtiilor ortodocse ale Biseri-
eci ruse, pre care l'a intitulatd cSinopsisc si undo se desa-
surad in model istoricti t6te drepturile ortodocsilor din Rega-
tul polonti.
Timpul deskiderei adunArilor sosindtl, si deputatii presen-
tandu-si mandate for imperative, tote in sensul celul de mai
sus, prima cestiune, cu care s'adi inceputd discuciunile adu-
mar") a fostd cestiunea drepturilor ortodoesiel, rapite de
tr6 uniati. In. zadar Senatul cituta, ca sit trod preste acestit
cestiune la alegerea lul Vladislad, Regele 13oloniei. Depu-
tatii ortodocsi all conditionatd ori-ce lucrare a for din ace-
stit sesiune a camerel u regularea positiunei ortodoesiei din
Regatd si constatandu-se necesitatea de a coda, s'a push yin
discupne cestiunea ard.6t6re. Dar era peste putin0 a se a-
junge Ia o intelegere, din causa InviersundzeT, cu care dis
putalt atata ortodocsiT, eat De sceea s'a convenitti,
ca age aleg6 o comisiune, compusa, din un-spre-dece mem-
bri, dintre cult' dna eras senators si sdse deputatii Tar pre-
sedenfLa de on6re a comisiunei a fostd reservata Iul Vladis-
lau, ca intermediatord intre particle, Cinch[ intrunirl a avutil
comisiunea, si discuOunea s'a inceputd dela drepturile, stabi-
lite prin 'Sinopsisul fratieT sfeto-duchovscaia,. La faptele
istorice, citate de titre ortodoesi, uniap, prin Metropolitul
for Rutski si apoi prin vicariul acestuia, Episcopul Rafail
(a) IepaaeLetopisiee pag. 66. Apaan. ioro-aanaA. Pow. Part. H. T. I, pag. 189
Part. III. T. 7, pag. 326. roay6. MaTepiaau No. 73.74,
bi-
cit--
IA uniatii.
www.dacoromanica.ro

PETRIf movit.A. 27
Corsac, all opusil alte fapte, prin care se OM a proba, ch
unia cu Biserica papalh era Introduse In Biserica rush odati
Nina cregtinismului, ca Vladimir a fostd crelstinata de
chtr6 clericii Patriarchulul Nicolae Friga, supusul Papei,,
ca cOlga cregtinatil in urma uneY epistole, venite cY de.
la Roma, etc. La t6te aceste asertiunt i denaturhri ale fapte-
lor luatu sarcina de a r6spunde, nu Petru Movilh, care se
-yea, cat xeservase rolul de conduatoil mat molt spiri-
Wahl al discutiung, ci Iosif Bobricovici, superiorul monhstirei
sf6to-duchovscaia gi rectorul so:51e fratier din aceiagi monhs-
tire4i in adever. Cu tote probele ortodocgiler ; cu tote, ch
ers'aii ve4utt1 necesitati, de a publica gi unit tsuplimenta,
la eSiuopsisul, lor ; membril comisiunel au venitti la asttt-
feliti de-conclpsiuni, cat proiectul for de conditiuni Impha-
tore nu multemia nici pre ortodocgi, dar nicl pre nniatT (a).
Vephatz-se, ea in ambele case reside unit spiritl contrail
intereselor ortodocsieT, Petru Movilh a scristi epistole la tote
comunitalile ruse, invitAndu-le ca sa face contributiuni
tramit6 In Vargava at se p6te de multi deputati, adhu-
&dill a, dupre constitutiunea 'polonezh, fie-care 116chtict
este In dreptil, de a lua parte Ikalegerea RegeluT, carea se
va face la 27 eptemvrie vviitort. i in adev6r, ea pentru a-
edsta cii se adunase atatea nobili din Viena, Volinia gi repre-
sentantY de at cazacilor, in cat gedintele adun.rilor, au sgo-
motul i cererele for pentru ortodocsie, devenise a.merinth-
tore. Nu mat pucin nuntiul papahi al Polonfei cu Metro-
polka Rutski s'a pusti pre liter; scriindil doh operete, prin
care eautail a proba, eh unia este contimpurauh cu. chregti-
rusmul din Biserica rush, gi de alth parte, ail tramisit la Roma
conditiunile de impacare ale comisiuneT, de unde r6s-
punsil, cproTectui este contrarti canOnelor si decrete-
lor papale, precum intereselor unieT Si Bisericel --romane,.
Fiind lupta atilt de invergunath avendu-se- necisitate de
yoturile deputatilor_pentru alegere, gi mat ales de liniscirea
eazacimeT arnerinptdre, s'a invoitt, ca sit se compung o alts
(a) Ostroveki. Dzieje i prava Kosciola. polekiego III, 221-222. Pozen. 1846-7.
en
ist
sit
si
i li s'a
s'a
61:
gi
www.dacoromanica.ro

28 PETRUMOVILX
comisiune, a aria membri s fie numiti de Vladislati. §i In
a?,estA, comisiune num6rul membrilor ortodocgT protestant
intrecea pre cell al papalilor uniatilor, Tar prelidenfa a
lost ecsercitatii de cittr6 Regele. Dupg mat multi, fliscutiune
din partea ambelor partide, s'a convenitil asupra a lese
puncte, menite de a impaca pre ortodocqi cu uniacit. No! ie-
producemti aid in tradue4iune rush si romanesca numai o
parte din punctul al doilea, tare. reguldzI positiunea Metro-
politule ortodoesd de Kiev qi care ni este necesarg pentru
.esplicarea alegere de Metropolitd a luT Petru Movild.
In punctul citatd, dupg ce se determine. positiunea Metro-
polituluT uniatti fli se regul6zd Bisericile acestel
Metropolii, se dice, cii, Biserica S -tel Sofii va r6manea pre
lama Metropolitulul ortodocstt, ape se adaugg :
taTOTIMWrpOHOJIHTI He Autis-
m% upason H o6latmalm, plinseal
6bITI) 1136spaelm twerp, HpH HOe-
pegent pycHaro ABOpHileTBR, Ao-
X0BeHCTBOM%. H 0613113aTURMH
stpu , He naxoAtinllenteR
Bb yllig, H nozytiam tpssmaerho
Cm Ropous (a)
Acestt Metropolittl, dupre
drepturile si datene!e veki,
trebue sa fie tot-de-una a-
lest de catre nobilimea rusk
clerd i credincio§ii lege gre-
cescL cull nu se afla in unie,
qi se. primiasce
(confirmakea) Regelu4.
Aceste drepturT, acordate ortodocqilor din Regatul polonti,
§i in special Metropoliei ortodocse de Kiev, at fosttl confir-
mate cu subsemndtura Regelui la 1 Noemvrie 1632 gi tre.
cute in cart-ile de leg! ale oraquluT Varlava. Ele incetul cu
incetul ati fostii nimicite de cAtr6 uniatl kTar neaplicate
cele maT multe din causa xesfsteMeT acestora, In fine la 13
Noemvrie acelae anti, Vladislati a fostti alesil Rege al Polo-
niel §i meal al Litvel i in Biserica [oan din Var§ava
a fnutti jurdmentul obienuitd, cu care ocasiune qi in modti
solemnelti a adausd : clar ce se atinge de -orneniT lege gre-
cescl, desbinati intre noT ne obligamil de a-I impaca
pre basa conditiunilor, acordate de noT in acesta adunare a
alegerel nostre, =form voincei patriei§Lin fata deputatilor
(&) If Tr. pycen. Aert, Masapift T, X pig. 487.
rpe-
wont'
privilegiul
§i
dinA
qi
qi
31 moaiile
www.dacoromanica.ro

1ETRU MOVILX as
atat a tibial cat §i acelia-lalte dininstitutiunT, (adeca a se-
natuluT qi adunareT poloneza) (a).
Fiincl-ca de acum avemtt a trece da alegerea tut Petru Mo-
vila de Metropolita al Kievului, eiectuata fiind bleb, In. vi60,
Metropolitul. Isaia Copinski find a D. Ternovski, pro-
fesoril dela Aeademia de Kiev, faeend o skita a biografid
Petru Movila, Inclina spre opininnea, Petru Movila a de-
ju cata increderea. MetropolituluT set, i ca alegerea lui este
resultatul unei iutrigi f (b) i de alta parte, kiar D. GoIubevi
care In raporta eatrO Petru Movila are meritul, ea a adnnati1
publicata materialul istorica, relativ la dinsul, nu respinge
o asemenea pArere (c); noT credemit necesaril, pentru lirope,
qirea obstiuneti a deskide aid o parenteza, in care di, alit-
Limit starea Bisericel ruse din Kiev dela introducerea unieT,
precum positiunea ofiCialit a prelatilor din 1632 a acesteI
Bisericl In special a Metropolitului Isaia.
Inalt Prea Santitul Macarie, Metropolitul do Moscva, hi o-
pera sa, intitulata tIstoria Bisericei ruse: observk ca, orto-
docliT din Biserica de Kiev, Inca dela anul 1617. n'ail avuta
Metrol.olittl i EpiscopT legal!, afar& de Episcopul de Liov
Ieyemia Tisarovski, care era In relaciuni aciale Regele
Sigismund al III-lea. Deli poporul ortodocsti al fie,caria
Eparchii iii alegea lit ocakiuni pre Metropolitul gi Episcopii res-
pectiv't, totuIT Sigismund cauta t6te mijlocele ale impune pre
Episcopii uriia i, si pre eel ales! IT Linea neconfinnaV, deli a-
cdsta o reclama legele RegatuluT. In 1620 poporul ortodocst,
romasa ftra de Metropolita qi Episcopi, a pasitt la alegerea
chirotonisirea for patriarchul de Ierusalem, Teofan, day
guvernul poloneza n'a incetata de a-T califica de Episeopi
micino0 feritit tot-d6-una de a.-T confirma, speranda
supune Bisericile ortodocse uniatilor. Tot ast-felit era situa-
tiunea BisericeT rush, la 1632, cand Metropolitul Isaia, alesit
(a) Theiner Vet. bt mum. Polon, III, No. 338. pag. 402 Ostroveki Dr,ieje .... 111
pag. 223-230.
(b) Jurnalul Nieeenan &Tonne. Kiev. 4.?rilie 1882 page 4.-6.
(c) Rienenitt Mprrpon. Hero. Morava rovy6ewb. Kiev. 1883, T. I, pag. 038.
a
i
luT
ea,
qi
ca
§i prin
i s'a a
$i
gi
si
www.dacoromanica.ro

PETRI./ MOVILX
in anul 1631, a ranase nedonfirmatt p6n6la data convocit-
rei acestor adunitri, precum §i Episcopil de Cho 1m §i Pingo.
Prin urmare, Regele Vladislat care acordase ortodoevilor
niece privilegii, pre care a nu Je av6A dela finele secululni
al X.VI-lea, a cregluttf de datoria sa, ca s supun6 alegerd
nu mime catedra Metropolitulai Isaizi, dar §i acelor trei
afarit de a LiovuluT, care era ocupat4 de Tisarovski,
Episcopt legalt Inca de pre timpul lei Sigismund (a).
Dar st, mai stftrulmit asupra acestei -cestiunT, ease vad6
§i mra bine, ca, alegerea Jai Petrn Movil6 a fosttt unit actt
regulate §i privito astt-feliti krar de eittrg contimpurani. Is-
torical Ier lid, care in genera nu este simpatict lui Petra
vorbindil despre Metropolitul Isaia Copinski,
porturile lul cu Sigismund, nu 'pate dice, ct el avea privile-
giul, set gramata de confirmare a Regeldi Sigismund, ci
'Mitropolit Isaia mieszkal y eMetropolitul Isaia traia in
monastirea Michailovsca cu
Monasterze Michala za con- consim/imentul lui Sigismud
senzem Zugmunta III, (b).
Kiar aid avemt dovada cea mai ponvingittdre, Ierlici
era simpatict lui Isaia, §i n'a spusetott adevrul. Monitsti-
rea Michailovsca, xioi am vac uttt mar sus, era dupre dreptui
alegerei fratilor din acestii monitstire a locofitorului lui Pe.,
tru Movilt, din Lavra de Kiev, Mihail Kizarevici; dupre dis.
positiunea specials a Iui Sigismund al III-lea, ea. apartinea
monachului dintre uniati, German Tilkevictt fratele lui
kevicr; guvernaforului de Kiey, qi in astil-felit de positiune
r6mtisese montistirea Michailovsca pans la data convocard
aduntirilor din 1632 ; Tar d6et, Metropolitul Isaia ocupa
trilia in acestit montstire, apoi acesta el o datoria na alege-
rd monachilor qi nid consimtimentului lui Sigismund al
III-lea, ci stitruintelor ;41 disposi.tiund Cazacilor D np t aceste,
s comunicgmA lectorilor nostri §i o parte a unei epistole a
lei Petru Nova, adresatil, ortodocgilor din Minsca ; adeca.
(a) NOT, pycd, geptcca liTasapig. T. XI, pag, 441-144.
(b) Ierlia. Latopisiee pag. 66.
36
ca
i ra-
nu-
III,.
Tit
mas,
ch
si
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX g 1
unor contimpurani at actului alegereT Bele -de Metropolit, In-
naintea citrora nu s'ar fi pututh afirma lucruri nedrepte. tea
enrage eesprim1Petruidoviliti. cittre ortodoelii din Minsca
nHa cTonaapt intictiontKnxa,spo- catedrele episcopale, afarA
de a Liovule, prea scumpitAnt nkaostaaro, scaAaaro-cma hoT nbaln ve.shrtti (piseopo
oitaNAH thipHanAiosatioroa (a). &map".
In fine, atat Epitcopul de °holm, Paisie IpolitovieT, pre-
cum Isaakie al Lutcai §i edit de Pinso, Avraamie StagQnski,
nu-I vedemt de loch protestandh contra Inlocuirei for cu alto
pers6ne la episcopath. Et se convingh cu-u§urintit, ca posi-
tiunea Tor era nelegalit fa t cu Statul, t;ti In loch de on -ce pro -
testh, fT vedem in relatiuni amicale cu Petru Movila i icier
luAndh parte la chirotonia lui de Archiereu (b). Decal dupa
t6te ace8te argumentel am maT observa cestiunea 11 din punc-
tul de privire al adminisfratiamei Statulul polonezh, trebue
sa recun6scemIll ca interesele Statulul reclamah, ca pers6-
nele, ce erad alese i administratt fora consimtimentul seh, sit
fie inlaturate ci in locul acestora sit vina la administratiunea
Eparchiilor_altele, agreate guvernulul i cu maT multe me-
rite ; apol la finele jumatatei Intlia a secululul al XVII-lea
nicI o persona In Bisericile ortodocse nu intrunia maT multe
calitati, de cat Petru Movil ; una singura IT lipsia, ca, el nu
era dintre Ruqii Uerainei, dar din norocire
nalitatilor este producttf abXa alj secululul curenth. Eca §i
In acesta privinta o dovada, luatit din actin alegerel lul Pe-
tru Movila, unde eel 49 deputati, ce ati sasemnatit letul,
(lied pre fatal ca alegit pre 4principelepetmentulut
Sett maT special:
(Ng 118611paeld% K upegoramr-
on , Borreptual , upelioAo6Haro
onla Jima Norm, BoeBoma sex-
bloApscHoll, dpxnmanjuiliTa Ile-
gepaaro eb Tallinn panto:1,1
qui, eon orri, mum% uplutliale-
cNoT alegemu q] preset],
tamp, maT IntaT, pre prea
viosul parintere Petru
vita, Princifiele Teret Mario-
vet, archimandritul de Pecer.
sca, cu acea conditiune,
decd el primesce confirmarea
(a) COopa. Maga. rpamx, No. 192. pag. 224.
(b) ECT, ppm AepassIQuicapist. T. Xpag. 441
f ,,La
Hi
con.-
§i
principitil natio-
-
Moldova,.
.11111
Mo-
:
Irtie,
cu-s
a,
www.dacoromanica.ro

tITRU MOVIIE
rho. Ha cam. MHTp0110.1111T8, Ta ap-
xlimasApia 6ygem Hepasaysao toe-
glisesa CT 111RTpono.dero Ro RosgaL
ero atursu HaH Ao Toro Bpememk,
IIORa wpolioaia He no.trnm Aor,-
TaToTmaro o6e3setzesia, Tegrb Ram,
AO CHX% op ail /HAMM eTelleHla
.IIHMeHil BeRHHX7, epejleTsi, memAY
Ttms Ran 310Tposo4RTy upeAcTo-
sm lieo6xoluirrna boarauie paexow,
CiegeH110 ate A.11/1 06HOBJellia Raot-
Rpansok ItaTpouombetl ItieBeRot
Remo upecRaToti IlpeMylkp OeTH H-
alt CocIAR, saxommeit CH RI p.m-
pymenill H Fraot .. (a).
in gradul de Nletropolitt, a.;
tunci archimandritia va fi nu
mai de cat units cu metro-
polia One la finele viete/ lul,
One atunci, pbn8 c and
Metropolia va pritm asi-
gurare multemitore find ca'
One acum acesta trepta in-
naltd a fostt lipsita de tote
mijlocele, cu tote cd Metro-
polituluT iT prestad keltuelT
marl si mai ales pentru rein o
irea BisericeT catedrale a Me.
tropoliel de Kiev, s-ta Intelep-
ciune, sell Sofia, cares se afla
in` decdere qi
Fiindtf alesit Petru unanimitatea votantilor, im-
preun cu al doilea ,candidatt, Michail Lasca, subprimarul,
de Vinitca, lista alegerei a fostft presentatg Jul Vladisial4 §i
el la 12 Martie 1633, cand acum se afla In Craeovia pentru
Incoronare, a confirmatit pre Petru Movild. In aceiasT di Re-
gale Vladislat a publicatt gramata de coiArmare a lui Pe-
fru. Movilg, prin tare gramata arata serviciile, aduse pa-
trici de ektre Petru Movild, ca eivild, sub Chotint_precum
servithile hi Ieremia gi ale lei Simeon Movild (b). La 14 Mar-
tie s'a donfirmatd i alegerea lulIosif Dobricovia, pentru E-
piscopia de Matislav i aluiAlecsandru Puzina pentru Epar-
chia Lutcdt. Dupd aceste Vladislat publics unit Iliplo ii, unde
specified mai de _apr6pe privilegiile ortodoesilor din Regatti,
precum i ale fie -carui prelate in 'parte (c),
Celti intait lucre, de care s'a ocupatdPetru bfovil duptt
confirmarea sa, a fOStd, cd el a tramist la aonstantinupold pre
cdoctorul in teologies Isaia Trofimovici Cozlovski, spre a a-
nunta pre Patriarchul Lucaris- despre alegerea i con -
firmarea sa de Metropolitt §i, ca dovada, ed, Metropo-
(a) Co6p. Co'um. 390-394.
(b) Balm. Arm. C6opt. III, No. 36.
(c) Vedi diplomul en aceste privilegil in traducbrea rusasci Idtercalat6 in
Nem. pycce. Aepaaa T. XI, pat. 450-452.
(d) limos% Patericon 1635. pag. 181.
sail
ruina....s.,
el
Kiril
<
Miacavoaava ic
,
blovilbde
gi
(d).
www.dacoromanica.ro

1,Eratt movn,A. 8A
=
litul Isaias nu pea nieT aprobarea PatriarehieT de gonstan-t
tinupolti in functiunea sk, se pate censiderali graba, cu care.
Patriarehul Ciril a tecunosent4 alegerea luT Petru
La inceputul luT Aprilie 1633 Petru Movila tritmite enc?cli-
cele sale etitre totT ortodocsil ]3isericel ruse, rugandu-T, ca
Tin6, sea inpersdnii, ski prin delegap la chirotonisirea din
oraqul Liox, cara se va efeetua- in qiva de Duminica TomeT,
ce in aeestd anti a ciiclutti la 28 Aprilie. La aces% data au
venitti Liov §i fo§tiX piscopT,j'earii acum erag depulT
tropreunit en EcsarchulPatriarchiei de Constantinupoltt, Ie-
rem* TisarovskT,,-celit mar vekiti fn archieria Bisericei ruse`
la 1633f a.D. luatA partela, chirotonisirea luT Petru Movilit,.
dupre chronica de Liov, -chirotonia.in archiereic, sett alegerea
eclesiasticit- Ow Petru Movilit, tea petrecutii ire Mercurea S6p-
ti,mfineT Anninate (la 24,Aprilie), a doa chirotonie
sea alegerea luT de Episcopti. Samb6,0, la 27 Aprilie, 'tar chi-
rotonia, ski. alegerea eclesiastica de Metropolitti la 28 Aprilie,
fu tliva dePuminicat Tomo (a). Dupti, doh runt de sederein
Liov de la data chirntonisireT lux i anume pre la finele luT
Iunie, Petru Movila, precedatti de crucea tra4itiona4 a ple-
catti Kiev. La 29 little, a scristi din Rodomisla panifor
ortocloco, inv}tandu 1 ea sa-lit Insoliasca in cgdittoria spre
Kie*1,spre a asista, la santirea etedraleT rte Kiev, S. 'Sofia (b).'
Ii treruperaii aici ecspunerea faptelor istorieel spre_a ne
intreba, peatru care cuviute s'a .preferiti Liovul .Anaintea
KievoluT, ca orald de chirotonisire
lath; in Kiev trala inert Metropolitul Isaiat la care se deprin-
sese totf a privi, ca la unit adev6ratti Metropolitil, pu-
tea stilt aiba lot% protesturi din partea unora din locuitorT,'"
Impreunit cu MetropoliturIsaia, priviaa la Petru lYfo-
xvi16,, ca la persona, ce, profitandtt de imprejurlri, a depust, pre
Metropolitul sell, Inc& fiindti acesta in avid n l dovadii,
until din slechetcit eruditl aT Kievului i contimpurarol al fap-
(a) &Bout. J11 Tottueb Erl, ppm.
vow'. 628TOT. lin 1633.
(b) gpar..1105eguis. MaTepul.m.
HOT. c6opm III, 247 j 3305pagite Jitrortac.
A.H1 HOT. Rieseg. itpapxia. paq. 32-35,
3
Movild.
sd
sa
iu
eelesiastied,
spre
alltYPetru- Movila ? Mai
aid'
emit,
(1
ii
qi
www.dacoromanica.ro

84 tE.TRtf MOVELX.
tulul (a), Liovul, dupii Kiev, era al doilea centre de orto-
docsie fn Biserica rusii, din Regatul polont, i apol aid se
unitEpiscopt, care avea rangul de Ecsarcht al Patri-
archiei i era si cab mar vekil. in chirotonie. Al treilea, in
in Liov se mad( afla i Biserica frtgiei din acestli ors ti, care
datoria ecsisten0 sa Movilescilor. De aceia
monachii acestei fraiii au s6rbiltoritt acestt actt, intimpi-
nandt cu keltuela dela dinIII ospAtaTea laY Petru
a tuturor 6spetilor, ce se adunase cu acestit ocasiune (b).
La 5 Julie 1633 Petru MoviO, a sositt In -Kiev' din calii,to-
ria sa dela Liov, i IuT i s'atl proadust doepanttgirice. Unul
era din partea LavreT specialminte a tipograftior acesteT
meknitstiri; Tar al doilea in limbs poloneei, era proadust din
partea spudeilor colegiului din monastirea BraIca. NoT
pArtile'mai interesante ale panigiricului a1 doilea, in traduc-
.cianea- rusI, Inso titil. de cea romAngacti, Tar din celd din Mit
presentamil numal titlul, care este destul de specifict fici re
presintit in resumatt totti conOnutul huT. Panigiricul intik
se intitulezli,
;g51)0NiRt BECEA06pMR-
HARti fi6iC0141 CAAS146111
Apoilz AilwrponoAin Ri-
iscKoh LIJACTAHBE scli?--
ntanimi? RX G05+ fro
NINAOCTH, rocnomitiq
corqq, Kupz IlvreVAlo-
runrt, doisomi9V 5E
MEA6 NIOAMISCKIIKZ)
nosocAasilomV Vripisii-
AErOBAHNOMV I-IT90-
FlOMITg RittiCKOMV, rti-
AH4KOMq H ISCIA fOCCill)
Eufonie de multemire
pentru celti, ce cu fericire
in D-4.a. se radick" la in-
tru tot maritul trout]. al Me-
tTopoliei de _Kiev, indura-
rea sa, Domnul pgrinte Pe-
tru Movila, principele re-
nt Moldova, Netropolitit
ortodocei confirmata al
Kievulul al GalitieT qi a
tOteY Rush; Ecsarchul S.
(a) Iepaaqh. Letopisiec I, 56-59.
3y6pmut..1livrou. Japoa. 6paTevaa as 103.
afl
familiet
Movila
damn
40
qi
si
HO
(b)
www.dacoromanica.ro

l'ETRU MOVILA. 88
1145/1eCrk Gs. OpotiV
KONCTANTHHOT10AkCiill
r0; AftrINIANWITV- GB.
latOTB09111&141 AA14111 11E-
IlFeCKON Rif BCKONI OTZ
RiEBCKHKZ ,TuriOrpa-,
(1)0BZ, BZ iroilmi Os. ta
,MTE0r0r1 MO 11E9Eil-r
ocori npatVialmxz, not
VNI19KONOMZ flOKAOH'fr
11ei4K0 iNE(NHKOBANHARt)
ArkTO TOC110(NNA 16 3 5
boAA 5 (a).
tronti al Constantinupold,
Archimandritul S. fhat6-
rei de minuni Lavre a Kie-
vulul Pecersca, din partea
tipografilor de Kiev, ce
practich in aceiasi &M6-
re de minunI Lavra a Pe-
cerscat didicath cu cell',"
mai profundh si plecath,
inkinaciune, in anul Dorn-
nuluT 1633 Tunic 5."
Al doilea panegirica in traducliunea rush se tituleza :
eArnintirea marireT, a fap-
telor i a ostenelelor Prea San-
tituluT in D-del, parintele
Petru Movila, principele re-
reillfoldovei,... Mitrofiolitulut
confirmatil al KievuluT, Gali-
lid 0 al tote RusiT, Ecsarchul
s. trona al C.onstantinupold..,
la mult dorita 1uT sosire in
Kiev, din partea studentilor
gimnasiuluT, fundatu de el in
fratia de Kiev, data la lumina
in anul 1633..
sMaemosium mem, Atart, s apy-
pet upeonsmemigro In Bost, e-
re NIIJIOCTII, oTga Bina Normal,
soeBona semeab Mozikaeouaxl...,
yup1011.1111111p0BaHHar0 upaBoe.ffas-
naro lIfIrrponwma Mesmer°, ra-
,nutaro-o nett Pytill, meapxa CB.
'rhea Roaminmeono.ncRare ... .,
sa Bosqeatamit npits1 ero 131
lint-01$ CTMEITOBI OCHOBaHHOff
HMI R1 6paTCTBt ltieBatom% rnm-
Ha3iff B1 CIATI iniAaHa 1633 re-
p (b)1,
In ambele panigirice qi kTar in titlurile for cele destul de spe-
cifics sanit de notate treT lucrurl. Intaiti trebue notate, cl
persdnele, ce incunjuraa pre Petru Movila, observase, calui
it ficea o deosebita placere titlul de Trincipe at Pret Mot-
cloVe4. Lucru, ce in casul de fate SG' esplica, dupre opiniu-
nea ndstra, cu cerintele cele aristocratipe aleRegatulul polonit,
ki apoT pate, ca. mat denota li, dorul luT de patia natalkt, pre
(4) Caxapos. 06osp. CJ&B, pyecir. 15a6alorp.. No. 804.
DI Mmuteacau, Hist. literatury Polak. vnr, os..
www.dacoromanica.ro

ad I'ETRU MOVILI
carea el n'a uitat'o, cum vomtt vedea, penis la rnortea sa. Al doi-
lea lucru, provocatt de oircumstgrile istorice, este i particula-
ritatea, neuitatii din ambele panegiri 3e, de ase numi (Metrepriviligiatic).
§i in fine al treilea elementt, card Wag
intra in cuprinsul panegiricilor, este cEcsarchatlapatriarchiet
de Constantinupolic.. In cat not vedennl fn aceste particu-
iaritati ale panegiricilor atatea argumente fata cursaia Oo-
pinski: i partisanii luT, care Diu tntrunia nisce asemenea con-
ditinnf, indispensabile omului inare al seculului al XVII -lea
si specialminte Metropolitulul de pre atuncT a Kievului..
§i fiind ca prefata panegiriculul al doilea contipe o descrip-
tiune a starer anteridre din Biserica rusk, precum i o parte
din bine-facerele, aduse de Petru Movilg aceste/ BisericknoT
presentdmt lectorilor nostri bucata,,ce urmdzg.
(Tbl 03011241, nacgusesiewb, eB011-
MK 3a6oTaMR, -eBOH111% 6oApcTsosa-
[dem% Aaposaits THHIHHT nRasoc-
nasamty pyccKory oKeaay, BOJIHO1
sainuemycs lIp0AORZeflill
pert, COT% atm (T. e. co apemenn
remituuta , Koraa aanaanaa Pycl
noutaa BT 00eTaWL JIHTOBeRer0 HRH-
mecTBa), II aoKaaam, acute noay-
Reunaro comma, na int6apaTen,
ROM% II Hopouniossont% Winn),
memolgemy maps Ropoato Baaanc-
gam, II ero team npana pyaBoc-
amid nepttm, Tnepabut no cliat,
Kaits man, soaonta IIo cnoell
aparontuaocTa, eBHMIH nod
ApeallocTa. AottaaanT, He nanny,
aoTopaa TaroTtaa nap Hama eT0-
11LE0 atm, Thl yHWITOZHEL ee
upaxi npea% nomaaatunntoms Bo-
!KWH% , Tenepr, noatenit 'Tenn
orapasillubca As &HMI it Amman
ropojwal pycoaro II MITOBCHer0
cTu du keltuela tam, cuingriji-
rea tali cu privigherea taaida-
ruitt linisce ocenuluT rust or-
todocsO, cares'a turburattin
decursul a patru cute de anT,
(adeck din tirnpul lttiGhedi-
min, cand Rusia de Apust a
intratd corpul principatu-
lul Litvel) si aT doveditu mar
luminat, de cat sOrele de a-
medg-cli, la adunarile pentru
alegere si incoronare, prea iu-
bitorului de pace RegelulVlla-
dislat si senatuluT lul, drdptu-
rile Bisericel ortodocse, tarn
dupre putere, ca almazul1 au-
rite dupre scumpatatea pre-
Aulur for §i sante dupre ye-
kimea lor. AT doveditt ne-
dreptatea, ce ne apasg de a-
tatea anl, to le -al reddt in
pulbere inaintea, unsulul. lul
D-deal Acurrt bine-volesce
-a to duce numaT la Vilna, set
_la .alte orase, precum si la lu-
mea din Litva, si vet vedea,
110'111-,
110
B1
poldita
111..
,
in
,
www.dacoromanica.ro

PETRU moviLk 37
Mipa, H p3uAIIIII1, nan BC Tptilin
-Te611 papas() lioTopmali MA-
UI 6hiss song 613IJIH
parysis, soma 6hiss TeMINII11/1
30A3eMeall as upetifieTylo micros-
spa stpy, sari, BOTptTfITI TO63
(131- B11.11,Ht) H 11p0BOAfirb AO CBO-
k1'0- pyaosolniTess_ Bb Ttentais ,-
spelookaress B13 6.113r011OCTill, BO-
Aodllaro 3saTayeTy 131
iltelt04131t0 strs HMI% GM)
CH011,111131llarOell apxssatuipirra Jle-
011Tia liapuosstia. Tesiktin HeT
Jlellilblil MOHR erg, ysigtsl. 6ssat-
1111X1, as stpy.soeTpaAaatasn, TbI
solyseTsyeml,,, sansmi-sesassmi,
ittaoml yesymmaT, Thr seegaersomy
naposy samemy. Tome.eamoe, stp-
so, nogsepurrs Te6s Lfepemianisb,
arum,
MornJieB% H ItIlIOENTBO Apyrina;
ropoAosT, D (ay
cum ad sa te intimpine cu
bucurie aceia, caril eras sa-
tui de penitendiare, satui erail
de arestul comunalt t satuT
de beciurl pentru prea cura-
ta credinta de Resaritt, cum
au sa te intimpine pre tine
(in. Vilna) EAA sa vine O-
ne la m'antuitorul for in su-
ferinta, conducetorul for in
pietate , ca si chrisostomul
din Vitiistvao pentru Archi
mandritul Leontie Carpovici,
ce a muritt cu cati-vg anT
mat 'nainte de aceste. Ye-
4endt, relicviile luI cele ne-
stricaciose, veclendT pre cei
de aprope, carii at- sufer,itt
pentru credinta, to veT simti
ce servicil marl aT adust nefe-
ricitului nostru poport. Tot
aasta in adever, it! va arata
tie Peremisla, Lutca, Chol-
Mul, Belt, Minsc, Brest, Vi-
tebsc Moghilev si altA mul-
time de °rase).
Aceste sAntA privilegiile, aduse de Petru Movila cu oca-
siunea alegerei sele de igetropolitd al Kievului, pre care4le
an recunoscutill cum am ve4.util si contimpuranil sei.,De a-
cum vomit urmari cliversele Bele spece de actiuni din posiii-
unea- de Metropolitti, cautandA in mode speciatii pune in
evidenca Z I Servicille s41e, aduse ortodocsiei in genere, pre-
cum si elementului romanescd, pre care nu.l'a ultatti nici'o
data, ajutandu-lA kiar in renascerea sa.
§i fiind-ca grin citatul de mar SUff 'se face mentiu.ne de re-
licviile ..tirchimandritului Leontie Carpovici, pre .care Petru
Movila le-a sarntattl in calatoria sa dela Liov la Kiev si fi-
ind-ea acestA mare ascetti al Bisericei ruse era in cea mai
jal Batmen& Hiet, literatury Polak, VIII, 382. MaRapia. PLOT, pyces. Aelmm.
vag. 456.
T8MHHEI1T,
BIlTifiCTBt,
aa
X03I41, Stoat,
XI,
lineal,
a
si
X.
www.dacoromanica.ro

38 PETRU
mare stim la Petru Moyilg, care i-a consacrattt o butata
intregg din scrierile Bele; nof presentgrna aid in traductiune
roman6scg acea bucatg a luI Petru Novi IA, de uncle nor Vomit
putea descoperi clispositiunea psichicg i intimg a Parinte-
luT ortodocse modern.
cNe -a spusti not parintele Isaia Trofimoici, ieromona-
chul din fratia de Vilna despre Archimandritul 19r Leon-
tie Carpovid urmatorele
tOdata in kinovia de Vilna era aa lips de ban!, ca
casa fratieT se afla numal o jumetate de grop. Si kTemanda
parintele Leontie pre frail, le-a graitt a§a : tea creda, fra-
tilor, Ca o asemenea lipsa a pututti sä yine asupra nOstra
din die cause ; sea intre noT estevre unt sacrilegti, care
isT ascunde averea sa §i fpentru dinsul D-det pedepsesce
tots fratia, sea D-deli ne ispitesce pre noT, decd in adev6r
noT voimt a fi doritorT de saracia luT Christos,.
tAcela0 frate Isaia ne spunea not, ca Ava Leontiel aka
se gandia la vre lucru bunt si nu gasia consentimentt
in frail, atuncT dicea tcugetarile vostre nu sitnta dela D-dea,
§i facea cum credea.
(Inca, odata Ava Leontie se ruga dupre datina sa cu
uple incuiete, eca ca at venita fratiT Ingramgdindu-se
i-a comunicatt, chi cnezul Bogdan Oghinski yoTesce sa-la
vac,le. Fibre de vole staritul a qitt (fiind-ca cnezul era cti-
torul §i danuitorul rnonastirei), dar mai intait a planst,
pentru multemirea unuT omt, el trebue sä pardsiasce ru-
gdciunea maT 'ftainte de sfarOtt.
Odata acela0 Ava Leontie, cand e trebuea sa piece in
caler dupre obiceiu inkic,lendu-se, facea rugacTunea de di-
mineta. Iar companionul luT de calatorie, una civil Macsim
Smotritki, cu nerabdare mergendt de, mat multe or! la fe-
restra kilieT clicea tparintel a sosita timpul plecareli. In
fine, urandu-i-se, a plecatt inainte, §i a inv6tatu pre disci-
pulul staritulul, Iosif, ca saTorunciasc6 inchAmarea cailor.
Staritul, teriminanda rugticinnea, a e0t0 din kilie ive4e'ndt
call inchamaV, a poruncita, ca sa-1 deschame si sa -T chra-
niasa (corupt manuscriptul), Dar din cele descifrabile ar
teologiel
;
yin
tint
ca.
:
si
81
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILIL 89
results, 'ca Macsim se caia de plecarea sa si se chotarise ase
intOrce inapoi, ca i se rupsese caruta,._ Apoi se citesc ur-
matorea moraM : cS4 to erte pre tine, fiiule ; dar veT cu-
nOsce, ca neascultarea tot-de-una-aiduce astu-felit de rode,
Tar rugaciunea nu impedica la nimiet, din contra ajuta,.
cAcela0 parinte avea datina, ca in tote clilele sa face s-ta
liturgie, Tar cand T-at observatu luT, ca nu trebue a se apro-.
plea cine -va a§a de des de s-tele taine, ca sa nu cage in ne-
gligenta, -atuncl staritul a respunsa : (eine dest intra in lu-
mina sbreluT, acela vede §i cea_ maT mica -pata de pre sine,
aka qi eel ce se cuminica des cu s-tele taine, cu maT multa cla-
ritate vedu pecatele lor,. §i Inca : cPre stergarul albu Si
picatura cea mica de cernela se observa bine, Tar pre
cell negru nid cea mare nu se vede. A§a §i omul, avenebl
consent* curata, (lea §i cade intr'unil p6catg mict, in-
data 41 vine in simtiri qi se caesce, Tar omul cu consent*
necurata nu observa cu uurinta caderea sa, §i nu curend
se Indrepteza., (a)
Ora =nut) Archim. Genadie Enlicenu.
.........A1..4). 41)...r
www.dacoromanica.ro

Din istoria mOnas,tirel Nomtu[ui.
Comforra declaratinneT din No. 10 at Jurnalului
,Biserica ortodocsa, mu:Ante anul al VII-lea, pre-
sentamtt acum lectorilor nostri o a doa monografie..
din istoria ,moniistireT NemtuluY. adsta se dato-
resce osten-elelor Prea Cuvio§id $41e PArinteluK An-
dronic duchovnicul, asta41, dupgL incetarea Ain vietA
a parinteluY Teofan, euperiotii al mosn'astfiTY Nemtu-
luT cea noun din KitcanT;Basarabia,
Archim. Oenadie Enacenn.
ISTORIE
pentra
Inceperea, si zidirea, si Intemeerea, si Inzestrarea Sflntei SichastIll a EpiscopulL_
Pachomier care, scum, Indeobsce se num6sce Skitul Pokrovului, ce este alii
@Intel mOnistirl 116mtulul In principatul Moldavia
Acest Sfant qi DumnezeescA Meal,. al prea Sfintd, prea
blagoslovitd, slavitd stApind 'n6stre, Nitscat6rd de Dum-
nezell i pururea fed6rei Marie, 10 are, 1nceperea intone-
ierd sale, intru acest kipli. C in anil 1704, prea cuviosull
pitrintele nostru Pachomie, Igumenul Sfintei monastiriNem-
auzind de ispravile SfintuluIraarelui Ierarch al 1111 Hrts-
tos, Dimitrie Mitropolitul Rostovului, ca un Infocat ea dra-
gostea cps, Dumneze6scil, spre lucrarea faptelor bune, din
i
tulul,
www.dacoromanica.ro

ZIDIREA gf 1NTEMEEREA SRITULUf POCROVULUI 41
priimirea vestire! pentru Sfintul Dimitrie, naEA molt in-
viipaindusA cu (lord cel "Dwnnezeesed, Ya i socotit ca sit se
duct% ia insugI Sfintul Dimitrie, pentru ca din vial raid aid
bumnezeescului bitrbat sit auza cuvint de mintuire gi dare
ac6sta, tacit, gi pentru ca sa se tnkine sfintelor mogee ale
-sfincilor, ce sa aflil in Sfulta, Lava a Pecerskiel Kievului.
4i ma, s'a1 paretesit-de Igumenie gi au mere, ca sg, vaza cu
okii Bei pre acela, despre -carele multe gi minunate lueruri
auzia. dupre cum aft auzit, aga au gi vOut, gi precum au
dorit, ad gi efigeigatl, ea s'ail invrednicit nu puranr vreme,
a sit indulei dela aeela nu numat chrana invqaturii, cea
yricinuitore de mintuirea, sufietului, ci 'Lae masa, care chra-
negce trupul, pentru ea de multe onT ail geaut gi la masa,
impreuna cu Sfintul Dimitrie,
Ni sp istorisegce Insb in sfintul pomelnicul bad mare all
icestuI sfintd skita Pocrovul, cum a eld, dupg, ce 'at dobin-
ait molt fobs sufleteseil dela SfintullImitrie, apoi pre urmii
in maul 1706 s'ati inapoiat din Rosiea Tug* la metaniea sa,
in Sfinta monastire Nern ul, ,inse nu ail priimit sa mai fie
Igumen m6nastirii, gi s'atrugat, ca sa'l ierte do a fi incepit-
torti i BMA lase sit se linigteseit la singuratate In pustie,
care eerere gi dorititit a lul s'ad invoit frafi soborulul gi
rad, lasat,sa se linigtOsca undeva voi.
Deci, el scapAnd de grijile cele multe, au imeepui indata
agi cant& iced pentru linigce, gi ala afiand i n loc, bine pla-
intru o desg padure linge, un munte, ce sa numegce
Kiriakul, carele este tale in departare ca de un teas dela
monastirea NdnAuluidati salitgluit acolo, gi au ineeput a se
nevoi cu indoite ostenele, ca precum din sufletul s6d se silea,
a desrildileina patimile, care se ridicg, inprotiva duchuluT, gi al
sadi faptele bune, aga gi la cea veauta faces, eg, voind a'g1
osteni trupul gi al face pre el rob duchului, taia din padurea
cea, de acolo pre copacir cel neroditori, gi le seotea gi
cinile gi in locul Iorz sadia pomi msditorY ; adecal peri, merl:
pruni) de alte softie, .din caril se ved
gi ping, in clioa de asta4i, Vi se mai aduna Inca pre lane
CeT
la
eunnT,
rada.
noel, korni, -tti
dll
peiji,
www.dacoromanica.ro

42 ZIDIREA fNTEMEEREA SKITULU1 POCROVULUI
dansul gi, alg frag iubitori de linire, card( ravnea vietit
lull cei imbunatatite.
Rodul faptelor lull celor bune, vestirea cea pentru nevo-
intele lug cele placute Dumnezeti, itvarsendu-se prin
tera Xoldavid, nu mult indulcit el de acesta vidta
iubita lul In pustie, Ia care all fost i blagoslovit de Stanfill
Dirnitrie j (a) cad, ca insult Domnul Dumnezeti, nu Fait la-
sat, ca sa lazrt el, ca supt obroc in acea pustietate, ci voit
a-1 incredinta Iuli pastoriea oilor sale celor cuvintat6re, ca
unui prea vrednic, aka in anul 1707, Ia 18 dile ale lunil
lul Ianuarie, cut6tit alegerea de obre, dupre voea lui bum-
nezeil all fost chirotonit Episcop Romanulur. (b)
Ocarmuind el bine, qi cu placere de Dunniezeil pastorind
pre cuvantat6rea sa turma, Ili pre cc! saraci miluindu'i
pre ca schrbig mangaindu'l, qituturor ajutandu-le, dupre cat
II era prin putinta, implinind el in episcopie ciapte an! gi
tree( Tun}, all fteut paretesire de episcopie, i intru o c i Sam-
bata, a doa saptamana dupa Pace, la 10 dile ale
Aprilie, in anul 1714, all elk din episcopie venit la
metaniea sa, In 'Sfanta monastire a IsTemtuluT
Neodichnindu-se inse multi vreme in monastire, ci numai
vre o patru Bile, all mere indata, la dorita sa Sichastrie, unde
(a) llpf Kinn, Ca 46 111ANAT7 47T110 el lapTii Kip* CZ KFA1/A2 EIATI
FIKKA rirrvistna, cxpticz als &mina, VAfidnsAfotrtitnz ; nSpz, int; ni
HZ 44 ODA Al AtTZ51is CZ A41AZ, 4 IleprITA CYXZETI311 A liompOzonero
1'01 lay*, 44 IOWA c+4141. Illaxinnif, &&7641 Ca, Ckpfri, 511',
;WA na`lACTZ Iskrni, Mi 6 as AzpoliT nyi O c.17144
wrpit illitTp0O0Ai78A POrriligNal. Mit ;11'11 cotptics Al 9tsmtl4Tz MAN&
nnpii O cs414 TEA cimr, nipsA 54N 1 oho, Al lop : ne 11tH ctpriTonog
NoStin rips 05,1 4'13p. Ka tits nvicip Ai diiiaztilTepa 41 E141411 C4117TZ
nitON ripe, npi ciAe Azpoiir Mil 1ipomoN;v2-
Asti 4/7.1,11 4gptairogea, A4 ANSA 1704. Ka ciymsne
n4:81641 Opt 70141t KiZANT Al nnterot;pe. MA am tiller MeATI 5141 Ka
csn47A Ca', A& Aii(Z WI5A645, : WI; It:OAT:ANON crra .pi fi-
j,l.)iTBpz. 11:14 mai .i4TpsoiT, 5nntin,s, ; n4I Aopifpf HI M% r ;" WH rin%
ncnet : KZ Aorktpi ea neTpinz KA 1014E7 Tf novrif. Mit Mai
l' onarocnoz4T, wfi fate 54E ti 411/111111A 88 THNI CZ cimnate mipon Too."
(b) 151Z, mats npi n4pr, 4,4 firopia tipapx.fig dronA4.41.1.
IT
luT
hind
au
§i
luniT luT
Ii A
4:$
AY&LT opt Ks
nina, ct A n
41
6 IDA MI O :;:a
neXtliA11f, AE
ware 0
ttipga
31
8i
sell
ei
si alt
:
cakire
www.dacoromanica.ro

Z.DIREA 1NTEMEEREA SKITULUT rocnovuLd 43
i mai tnainte s'ail lost nevoit, 1A,nga muntele ,Siriakul, Ili a-
colo cu multe rugaciuni gi lacrami, cu mam osardie, cu
multe osteneli, all inceput cu ajutoriul Dumnezet, a in-
temeia Biserica qi Skit, mntru cinstea, acoperemantului prea
Sfintel stapitnei nestre, Nascitterel de Dumnezeti pururea
FecOrei Marie. (a) Facend Dumnezeeasca Biserica, cu teme-
liea de petra, era pared ale lemn de brad durai, asemenea
kilii facut vre o cate-va, all impodobit Biserica, o
all qi inzestrat, dupre cat all putut in tit& vieta sa, i adu
nand qi fray( in skit, cel anteift staret all pus acolo pre tm
cuvios ucenic al BM, anume Mardarie Ieroschimonach qi
dupa acesta a urmat Teodosie Ieroschimonach.
Ispravind de interne& prea Sfintitul Pachomie pre acest
sfant qi Dumnezeesctt Mon dupre cat putut, precum
am dis, apo! Ingrijat a-I regula i vre o Ore-0 care a.
vere, spre tinerea sa, i aqa finteill iatl (lat. o Biserica
dela Selerea Beaalth, cu tot locul de prin prejurul
cu pomat, pog6ne de vie in i odrul Serbilor, alte
pamenturi itiun vad de moral dela acea Biserioft la vale, care
tote acestea stint cuprinse In dieta uceniculuT s611, Ieromo-
nachului Dositeiti, eel ce i lost &fruit mai inainte, nu-
(a) tii-rz 110011, :114 TORMA, Ult+ pap' copft, K8 isttwa
min& c4.opi cstItarron naXglMlt, rtoarr) o8npott5aTOpar opt TOoTa
ItTopotitpt CA, oitto StPrk : 476 TO iYILT ot;ne : 5Hotio.o, z otittA cei
wpatst!ti. 11i41 4.'11)1 Terlii, WH isTps IIEMIJN, WA Abort tut; AA AMT
YITSTt ESAAIH1114a, rIpauuts HAfic4, AiLLIHAOP ; Synoo SAtTSA
05co 700)....tiTt5tora AM QINNT LILIN WON IC/Air:41'11, to TO r cosi; pen : IIIN
04)11 Ta saoaTOpt At mithatiii 1 mciara. 44s sit At AA G tpoim
n601 Ade 60;;Tit MOHarrlipl A tiTetott MAO titzotir opitor, uni
MOB net doonotilipx .(*) MO, KB AM ocirr (remelt : tut; mo, KIAT
nal.% tOCT && Kits : WI, III ILMT SIM OLT AA flOtTlf Ad CHXZE1 :
opoir LUSIIITI AIIH. Ka AA ;Han "16971 MAM saoorilti P ; tipa AA ;Nest
0707,, 02,114T PO PAH A 6 Ala ,A,A11113Ei we; -upon Att'poo opt CNTA
12m9; WIL At al/410 sattaTipioAgo Ail 611-Noon Ad FWM411 WN dM 4OLT A&
'IC11.18111 winTt tut+ Tptit : Avikt MAM opot NT Al BeHZ
Oaf. GOKOT4HAs KS 1 visit ,Litt, WA 744TE LI,,g e A1111 KA OyMEpa. IIIN
(*) fli541 nityrpa bar; t, klit1;41p11 AApr1 fLTOpfAI Ctpti PHI AAOhlif.
T4Pi HiAALISAelt
BSI
§i
lui
att §i
ai
s'ad
mai
Biselicii
doh
_
jS sawn,, gTp8
:
nag rite,
HiML48.
pefiT
Mai
AItH,
4
qi
gi
;4 gi
si gi
le -all
Arbp'1111
uni
www.dacoromanica.ro

44 zibtREA §I INTEMEEREA SK[TULUI POCROVTJLUT
Xerarch. (a) Apol au maT Inkipuitil Inca Rrisaca
ett eind-coed de stiipT tot pentru neyoYa acestuT skitd, prea
Sfintitul rachomier scoff qi un chrisov Domnese, intiiri-
torid stapttnirel skitulul asupra a aces[ prised unui omit
slujitoriii tot pentru skitit, la 15 clile ale lunil Iui Ianuarie,In..
Mull 7222, Intru earele cluisov, bine credinciosul Dome al
Moldavia, Ioan Nicolas Voevod, porunceqce i dice aka tea
(1) entru cilia-sled de stupi, eel are mOnastiri6raluTPachomie
'Episcopul, unde este chramul Pocrovulprea curate, de- D um-
cnezeit NhscittOrer i purureafec6ra Maria, TO nu dea des6-
etinit nice un band; §i un omtl ce va fi pentru slujba cillugit-
trilor de acolo, sit fie scutit i ertat de dajdie.,
Crttat acestea, apa prea Sfinitul Pachomie, voind ca
maT multd, tittie sit acesf pant skit al seu, §i sit nu se
amestece acolo Intro nimic, la averea lulr nic! Igumenix mo-
nastiriT N6mOluT, i nid pitrinV, gi Inc& gi nici Mi-
ni'Aipt, cup's, filo& 1714, IfripilAY1 14 : epr wrpil, canTz-
I,mins Ann: Hewn, gyp5uT, aiti;Ta, SAtirOtAostiTA As .ii.Atee5iii
1,Settipuns : con,- wsierrent 41.-ca KIAMI, K4p7,4uns, AA mix:L[7.91e: xpie.
rd140.41 LeonepinsitertA Jere G4t7TEit NOALTpt EZCHZTOpirt At
1,4,1;11151i WH nepept specisiii ift phn. Ilierrpe :we cetret+ peers,-
AMNI ItTct XEE, navies. iNirra attiTz StIfiptenz, zinT :pH
nuAs Ml;Affi CtraiLlial THAI, 1111. Ht KAITATZI, NE CTplititiTi, NE ;pen)
elm Psimu+Tz. MA' a 1756zKillif Al 1.61. CiMak pier: te; At 'rehire
Twitter', LW; CA,Arritpri : Mal 11115111111, tat tee tezpitei. IDA AL
nA7ti60irs, w1; 41TO411,e,imotail. 1114 AI TO ATE AiriipapiPte, tu; npetwix-
,,Ainw-e CATANIT1 am At TOT pia& iiwiw,o,fot, we; npi 1414 tkotpAefiel,
,,I npe TOt4A 441444 ecdpiel ;Nam : we+ edpi; sop niTpisie un+ AE
,;feem iStiAHHTE, MUM cvaptuti.e. IIIH npOrcitlii is 1756stsigef Al
wriere tap cmpii Mai; CeL idi; LIteATZ 4/171411, WN npiumitpt perzsiio-
OHM vieTpe AAE Trespdp : tilitMtiTI CSMIH177 K101; ASK c4317q7cA
TAAI, AA :41LT cst7-1. noel: sena, ciweiAgA) .rnatiernel, upsmenviowil.
nmH TONAti1117 g 17 bt XCS, AA Allitt T Hi To.i; Lull Al nmei
dnetuirrien, we; Tpgnicee. 436zsitprAt nivrt
nteent, wee sOliAtAll, clupArritip; luti irpene'tpet IBA Hi Azpte;pt dunAnt-
nonzAlwa N9 winpiduA, wA ests SI1L we npnxatekrel witei
--7).rTp9 lAtiee4r1 saTpxteige, Ca ews*tieu ccpiiefietT TAAL°
(aY ritti, tat 91 XOTZ1131pH, ObNi tsar" f tpomonig Aosiciefil g Ask.,
CI? 'PE Ann 27 51;ne iAt Aitiiti A8n C111TiNISpit, :HaAailLAr rilpHlt lark,
§i a,
arbk
cet-l-altt
:
at
CT101RHIN
Kip.1.41
n41111114
4 14
ntrpin
4
tat
',tonnes, ,,MA HI meanie-
; 'xi
41 o
0 ail
gi
;tone
esl
ions-
A4.7,1
www.dacoromanica.ro

tit,1#tretNIV14M4143.WOUikVt1V.1.142S-LIZ118Vv1kovpoda-'030
issysuury303Wip;LOYstvW.?'..14d0lsJildifo.1.4!tunJrtslrpint:EV
'?0widerIdis.;;;;Alovuvirsowcniiavmtrylsw$vUWItuvr4sstiffrma
'Lowy.,s,Valitroy'4lftormdzgripsowi3Hi
/itliv.ISHol'esitOu
;-H3IdJ.3XNO'%Nudist's21.443-"4.41911/11Irtiglo3Vt
zsonsduQsdiu;uHthts.d1Vs:tiengdovINV ufinudzu:Lusiou
I
J.00V.011VIILIM11V14+wqmvev`v'fttido14VHIV4111YLVO:
63-07fillvvu
dov.1.rsleS3ktVa.k4111V'vsak;VtoCooeidiusoto
tils,t4
sui;duovic
nut'sistiv0NAHHtH1L.IcIV2S114114Nlvsnawiihr;;.0Inurdzuirik!volt
irktiN:flaws.gv(-;Nts.dtwoilow;ivatt111diu8vzsrextosio;op.!ivmvowV1
nuil.)asvtstIrssu0/INsoItlillowes!trsd;.S.I.,OUto'Joaophuitcbou
dovroon:Wpodovuhhfirododsisiltou'lvyo14;111146Hihilwividici
-vamudsioxvsN!.vyrdsr.stIHI14trivmwdWindy*yidti1d.1.3%1X1434
t11.b4114d2U80.1.14,13tii4,to:131jdviv113:1,11k-34/t1.1.1.,0111F.duurnt!;13;rwyt
vdoLssing1.du.vssodsoUv8wvdXlirrovida
tsiPh431.11WMA?cL443Ii0.411Z4111'N'11131VWCAjf4 n
11110'11giwTXd1151',quo-Aronsvo;soNow'n3viL0dityo%wilt
-N$1,0wginduiitutgimo:VonmousdotriTC1vgivvintillimpel'1131.1.;vd)oo
OLT;!fpwidzwvti
1L
dly.esdvps.ftrill:linstluvwrojii
truodu;IwroXondm!tsvoLyd.'Tovitnittio426.1.1014
13!Wroth;;orb:;Yr;toits*d0d8L83,'1441.1.3014111dVOIHd/102.1.3ThcC
1:1311Wild;wikycpco?p.LitOut's*tunwsid'VuoV3vgLiku
vidyw3cxdnd.i.glltun'zuvli.v.1,40wvovi3nvyspiv'VW;811"
ilitrtvedolev;dyld:irsrsIdnd.r.vuvats!trmtivos;:tcslie,03)
'Him*Irks.i;44(
n
:usvolutidedaVvoliaticutbotvii;isovItuvvs;V
;;VS114)sotrillHydsirl-sdiryyamtutnyeit;du!VlVSLIiiir%2C1ifilpsta
vsdHm4.firwzir51'riovzuuvisili.toinnvordoa.zitiStsVitalsw;mu
;tduvor.s.vsodusaiJdglittlittotilliHtiwy
41/SH1111411yLT.Nh1414dZIIHtiL4103ik$41d1133.1101113
3.1.1VII!$dJ.vuIVHillTrol3ou!Iiii203ivimtivswydXit
pofwiozuivvwidowOdwykv(pvj.vdeuurnv&I11)NlikNmVLI44,0a
_431101VU.110Hz,111n1.941411ill4.1111
`114.0%1133i.V1.431.911,urnvio,L,ct
.-tiltNSOtfinevold!h.941*f.,,;'Mr;414erwirvpuw3V,rho.r.d)out(
urnHhlwaa,;;v3;Orzokrikt:V8turAo;V.1.3ykp.lkudr.otowilva
-01v1VImlihnoHJ10adsSS'4111101dosso3141.4k(SO:Vrivegni.:nos
-ming1.451/(3.1.14%1114cV$1HILY*V4.1141ZUW8311441510*3.1,3!1du.1.pitail'it(13.V
-euutnaraoueadglualsez%s!§L).09ere;onweallo,papl
va*ipsonolinveamaejVOIc17,1§
13s
0.1IF0pyopouead1!2
-vimpm1113op'imamsamjelapiresoepirietioaglardImp
laajvaadgad're2nagaepciIetdoosIda11138
0110d0.4
9vIalri4olooctIinrunisvalt33112,LNII§vaaigr4
*U-
H
lea.t.VV9V3
.
s..
Om
t1114.0c;da.;tXuo6
to013.11
ooul;ug
vog+eV
uttrimugs.Ltstovii*(4
INNIS:
4.wqv
ebi.
:
A
z
:+nue
'vwvo.a.
f
4'
eV
$.
tundimxVw).1.
91titt4o
3.416.1.iV1.011Hrh141/41
ust.Sidu3tioV
3,du
:
'molt
v
www.dacoromanica.ro

46 21D1REA BSI INTEMEtRtA. SK1TULlitTOCROWLIA
zeese Ilieasti al s6ti, Inc& i cu eArti si arginthrit i vepinte,
$i cu alte °dare bisericesci, care tote acestea sint cuprinse
intFun izvoc10, ce este seris de fns ;< mAna prea Sfintitului
Pachomie, la anul 7219, (1711) carele sti, ptistrez6, i pAnit in
4ioa de astitdi, la acest sant skit Poerovul.
Istoriile biserieesei politiceld ne peritt "ndestul de 16,-
murit, si prea pe larg pentru turburtirile, intamplat
fn anii acestia prin Ora Moldaviei, vremea DomnieT Jut
MichailRaeovi0 Aroevod, "eAnd i Tittarii au pri-iclat, si au ro-
ba i au puStiit pre tOt4 Ora Moldaviel, din riul Siretului in
17pia Ott : niwrpti tat aspittA airrt GlAs Ai; gOAS
nAEAa Hon, icti111 :At niaTpa a4iit catr, tut; ZYlN naptititoT :
wcap71, Opt; 411111, 4ip8 4066. Aga olkAti151e7 ep Kama, u't ap.. crpaal,
. ti
moo,7)Opr Him At swim% aspis NepTt alzpleg Gent mai 11OAs tut;
-172sOrrpz .257.2pItiips ofsa; se 141A, cm tplt npOsicyl, WH 24)8ps(41441
Whin') wI amurtatitii) luH ipT41.14 At Ana-
'OSA Ai,615i11) 461 41 4 asiT Apo* tut; nZMMHTBA : 1101 AE MANK4
17044411N GitAli fip KapiTa (114,16epo AlapiA u't At Ailecapt5t4t 1110.
oXOttNts44 2oittent; : on; At milli Gcpi;i4e dverrintivrii on; At Jilin'
27ciTi OnTedpisiki naptiaqii ;,CAA 4:krsiloh eosin At 44 KKIA : udt At
ocian-t c060ps;IItc4 At regtf c4S1411 tut; At crstpisaA sovrps: tuft
At TOtle 11f6110CAinNtP14. Aui4;smpt) JAHTF0110ArTiA7
dn4csoniTt 14114/1V M ;Os cee Ass BOApH, Cie cnomiroptI, ca As*
yomirisii, 13pli Anise 2p XH : At 'ep .1011 apt O c9118p4pE diyiA9N MiiTs
ca' S4Inop 111061.1; 4t TpZILK 41104t.j Ca8 'Kepi; top 'rpm; At listis
NT! t istkii CS fit canT EARTIAAIM 4t. MAN Wit captir. 1114
2,191(T47 awl Ira itriT) la- lib Hassle, ANNTia 5ASI; LTV& spzxmi-
weAtri, tut; a ifiik+1Wirt : tat ca .rAmat A canapi titimtat Opt Z
oittle 11106144 01(61401 : 4H, 4,0)Ti Ca CI tplptci z AlAACNWIH, 11A 4
,,cist;TeA a4ELTat fitHTpe aa Hit 471 At tip! O fAr86a. cie cTpaKamtOit
))a94aa : 4t.,1 soMic Ca4tAtTIEK Kp1q11114111tfil, WK X.c/01041A1A,
bw1; botppNAOp, X111 evtamItTZON/top, tut, e90Ta 14SpA, WiY .11p4ROCAlltaiA
,,mA aipi; sop MNAS9N wit sop 4:1-zpA Opt Isle A co4T1 tut' opt :vie na-
bpsst44 411 WI 14.1/t /NHA04141'1, 1141 sAarot;ostitie At ea XC :
htuti At SA.rotnogilite, HOrrpa. Lu4aAtra, nap4ttifitr C11)(itTpli,
haps ToawrOpti ;Rhea, eta 1.4E',. cat;T Cie) Kipii; sop
hTpah Alen : ma, Cl sit snarot;oskle, at ssmanie, 411,Ah8n
Xa: tl At KAarOtA0111117A uO tirrptr t pT4I4I nal A,rsnir;411
hhe i411 nahafirtAt I :NOM loon i5crir (1715) 10;4 6."
gi
.ce
in
Zahn, pi at, illapittl
47 TILOT,
toti ;%Htslii tit
:
4614141 no+ Citf
tel
Ira
ninTps
ca
4H Nett
Ci
else .
AI As
lean
r
t
wn
a...061;111
www.dacoromanica.ro

1884 01

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Similar to 1884 01

Similar to 1884 01 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 01