1887 02

-11.0.4)4*4.0004,00* 4,.z.s^as'as 4444<')44-4.(0040.11
N.JLy v-Vv,..r
E.sr,
Fv's
L
..S, ...
/
--"!
/
ICDOOti
g;)
A
ROMAN
. mInRoe.L
ORTHODOXA
REV. PERIODICA ECLESIASTICA
G
ANUL al X1-lea
No. 2.
e, 2(9
(7)
M A I O.
a
S
S
a
a
tj
14Ptz,...K11
Meditata dupa &mann onescu
4Z-
sn2,A$'2.Q,..sn2sn2s`t
BUCUREgi
TIPOGRAFIA CARTILOR BISE
34. Sir. Princt:na telt- Unite, 34.
A
En1---0_1--00,--ag-rm---NEE--f-g
4
du M. 1. Calluesco.
I0
if4
cgM-APA;
ejs
! e sit-T, i
1
.._
1 , k t, a eA.SIAA PA'AOAAA
I I WI ___,EN-Tdbm!amasessi alo-.1
'I P-----------03.'' ill hil
--,i
14..2-.LASLT=.1A
457e54?e,A54,54,57,S W,,c4V?,.44vka4
;111111
1,5f---FE "kJ EVAIII
4
.01-gps611,
A-EW-g51=5T4g.e-V-YEki:4 EmM4--
I
,
Astgts"P"- '1,0
IgWcsrg,
-
'Civ d
L*3
IL
5105011gEv,
0
'-sr(oty. I
I I
4,
5a=c
Us y
9
1!1
-
0
3-4fXra
S'a
10 skr4.,.#41
1.0.90Ool
iiyii
111111111
_ `,
I
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA
SANTIREA MITROPOLIEI VIOLDAYIEI
In c;lilele Malestatii Sale Carol I, Regele Romaniei,
si a Malest'Atei sutiei Sale Elisabeta, Regina, iubita
Romftniel, fiind Primat Romania 1). D. Iosif Gheor-
ghian, sub ArchipAstoria MitropolitulmMoldovei, D.
D. Iosif Naniescu, s'a scOrsit la Iasi Santirea Mare-
tului templu Metropolitan in 23 Aprilie 1887.
Acosta frumOsa si maiestosA, 13iseric6, resedinta
metropolitana, a fost inceputa de neuitatul si mult
meritosul 2,1itropolit al Moldaviei, Veniamin Costa-
clie, inch din 1833, in diva de Lund, luna Julie 3.
Temelia acesteia a fost push de atunci pe locul
undo a fost mai Inainte alta Biserica metropolitarh
cu patronul: Intimpinarea Domnultu (Stratenia)"
zidita de Anastasia, Ddmna lui Duca Voda. Dar si
acesta, Stratenia, erasi a fost radicata de Anastasia
DOmna pe locul unde exista o alta Biserica, nurnith,
Biserica Alba, cupatronul: Nasterea St. Ioan Bote-
ziitorul", si care, dupre cum lice documental lui Ru-
www.dacoromanica.ro

108 SANTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIEt
set Vodii si traditia poporand, se sustine a fi fost zidi-
td de tefan eel Bdtran, sail ,tefan eel Mare, Eroul
Eroilor llomanilor.
Acestd, Bisericd, mult iubitd sufletului celuimare
al MitropolituluiVeniamin Costache, zidita cu multe
si mari cheltueh, la care s'aii afectatatuncinunumai
veniturile tote ale mosiilor Santei 11Titropolii, dar incd
si cu ajutor bdnesc de pe la Episcopiile si Monastirile
pdmentesti si cu contributii de transportun ale cle-
rului Eparchici Mitropoliei, in fine in anul 1839,
dupre cum atestrt inscriptia gasita pe acoperamentul
turnului de la coltul din partea dreptddespre strada
Mare, s'a terminat. Nu mai era de cat a se aseqa
ornamentele in interiorul ei si care erati deja tran-
sportate in tail. Pentru ca atiit ornamentele, cum si
obiectele de sculpture si icanele, au fost lucrate a-
fard din card. Din nenorocire si spre intristarea su-
fletulm maret al Mitropolitului Veniamin, tocmai
and era momentul se pronunta acel cuvent sant :
Acura slob o cle;s te pies ervul teu, Stapane, clupre CUVen-
tul teu in pace, din causa neproportiunei cladirei
find prea larga si dar cupola saiil bolta prea grea,
sad, dupre cum sustin unit, din causa ca in turnurile
de la vale s'ati aseqat tote clopotele, ce sunt de o
marime colosala, si care ar fi contribuit la form area
unei crapaturi la mijlocul corpului Bisericei pe am-
bele pArti ale edificiului, bolta a caslut si dar de-
seversita sa terminare si siintire n'a putut avea nici
o data loc. In zqdar s'a incercat neobositul Mitro-
polit Veniamin a repara dauna si a forma o alta
bolta de lemn. Cu tote sforthile ce dat, n'a pu-
r
sI-a
www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIET 109
tut reusi. Mitropolitul Veniamin demisionand. din
scaun la 1842, s'a retras cu sufletul sdrobit, ca n'a
putut vedea cu ochiT s6Y terminath Biserica Sa Mi-
tropolitana. Dupre cum ni s'a spus de oamenT ba-
trani, adesea Mitropolitul Veniamin ofta si plangea
de ate on isi arunca privirile asupra colosalei Bi-
serici, dar care nu-i mai presenta inimei sale de cat
o vasta ruina! More Mitropolitul Veniamin cu sufle-
tul strapuns de durere, eh nu lash nemultif sett si o
Biserich, rivalh SanteT Sofii, dupre cum a lasat cle-
rulm se6la sa, Seminariul Veniamin, iar natiunei
zelul ardent de iubire de patrie si model de patriot
in pers6na sa !
De atunci a trebnit s t trech preste patru decenii
si sa supOrte cladirea tote vijeliile timpurilor, for-
tuni, venturT, torente si ploY, crivhtul sl ar i a, si de
abia in 1880, sub ochrmuirea bravului si iubitului
nostru Rege Carol I si sub Guvernul Omenilor libe-
rah' nationals, cariT suet pAtrunsi de simtul religios
strhmosesc si de demnitatea s'ad decis, cu
aprobarea Corpuriior legiuitOre, spre onOrea Roma-
nies, in loc de desfiintarea el, dupre cum pretindeall
unii, ca amenintAtOre sigurantel publice, reedificarea
ei cu cheltuela tereT. A Post norocit Inalt Prea S'antia
Sa, actualul Mitropolit al Moldova D. D. Iosif Nanie-
scu a indulci suferintele morale ale reposatulmmeri-
tos Mitropolit Veniamin, insistandsi observand§i in-
spectand Ali si nopte neobosit, timp de 8 am aprOpe,
reconstruirea acestuT falnic monument religios si na-
tional. Mult a contribuit la ingrijirea soliditatei si
lucrarei ei artistice, atat la exteriorul ei, dar mai
nationals,
www.dacoromanica.ro

110 SANTIREA MITROFOLIE1 MOLDAVIEr
ales in interior, si Comisiunea insiircinata Cu dese-
versirea acestei importante lucfari, compus6 din
onorabiliT cet6teni: Pastia, Drosu si Colonelul
Langa, asociati pe lAngii, Ina lt Prea Santitui Mitro-
polit al Moldova.
Ca arhitect al lucrarei de restaurare a fost respec-
tabilul D. Alexandra Orescu ; Tar ca pictor Domnul
Tatarescu.
Dupes multe si anevoiOse lucrari, dupes sacrificii.
bAnesti destul de marl din partea Ora, astricli ne
putem fali, ca posedam un monument national reli-
gios, unit in tart, in ceia ce priveste maretia, impo-
santa si arta interi6ra, cacT in exterior s'a mentinut
forma veche.
Malt interes personal a pus spre deseversirea ace
stei opere si Malestatea Sa Regele iubit al llomanilor
Carol I,si pentru arata inca si maT pipait devo-
tamentul set' pentru monumentele stramosesti reli-
gidse si nationale, insusi a bine-voit a contribui cu
banii sei propriT de a face tote ferestrele colorate ale
Bisericel Mitropolitane, ce sunt unicile in Cara piinh
acum si ca artA, si ca frumusete si ca cost; pentru
care cu drept cuvent este enumerat, spre mandria na-
tionala, intre ctitoriT acestei resedinti Mitropolitane,
dupre datina str6mosasca. TOta ornamentarea inte-
ri6ra cu obiectele trebuitore este faeuta la Paris, si
sunt de o arty si un gust neintrecut Inca in Bisericile
n6stre, escepthnd santele vase, ce sunt lucrate in
Bucuresti, Capitalat6reisi care nu lasA nimica de dorit.
Unul din clopote chiar, cel al doilea, a fost tur-
nat a doua Ora in Bucuresti si cu care s'a reusit pe
deplin, spre fericirea nostrA.
a-st
www.dacoromanica.ro

Anuntandu-se inch de timpuriti seversirea eT pentru
primgvara anului acestuia, Ina ltul Guvern a luat tote
mesurile cuviinciaseAe a se celebra sfintirea acestm
templu cu tata pompa si imposanta reclamata si
demnh de poporul romitnesc ! Vor trece multe se-
cule si acest st. monument religios prin ecoul sonor
al clopotelor sale, prin imposanta sa mdreta
va tot spune generatiilor viitare, ca sentimental
religios al poporulul romauese merge crescend, ca
prin urmare viitorul st,sa este garant pentru euventul
respects monamentele religiose si nationale,
ca-si cultiva simtul ereditat stramosesc de a identi-
fica viata nationalh cu cea religiasa! Urm'and ur-
melor trase de manic inimi romftnesti, de eroil si
aphratoriT nemuluT nostru si Maiestatea Sa Regele
nostru Carol I, in manile chruia Providenta a depus
destinele nostre nationale, cu multi n4iinghere sufle-
tasca, cu bucurie si fala nationala, privim cum nu
numai inthlmnh, dar inch contribue si incurajazh
restaurarea monumentelor BisericeT n Ostre Ortodoxh;
vedem ca pe langa victoriile castigate cu arma in
mina, prin care am obtinut, ca o consecinta, inde-
pendenta nostrii nationalh, pe langa reinaltarea 116-
strh la Regat, vedem, c ic, ch suntem unicul ppor
iubit si chiar invidiat intre poparele din Orient; lar
acesta pentru ca in tate cestiunele marl' nationale
de existents de o juinetate de secul, noT am fost
eel int/Ai ce am arittat calea altor natiunl, care
este de urmat. Dupre cum dar in simtul national,
tot asa si in simtul religios, tot not vom fi eel ce vom
da semnalul, ca orT-ce reinviere si renascere na
si fal-
nicrt,
ca-st
www.dacoromanica.ro

112 SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIET
tionala nu este complecta, child nu este acompaniata
nemijlocit de cultivareasentimentuluireligios, care-i
basa sigurantei sociale, a moralitatel publice si a fe-
ricireT individuale, pentru ca avem in capul terei tin
glorios si bray Rege, un curagios soldat si bun crestin.
Un popor Ma% de respect catre datinile stramo-
sesti, catre religia sa este o aglomerare de individe
formata din combinatiuni de interes, si care se pot
desface on imprastia la cel intaiu semnal dat, pentru
ca nimic comun nu-i 141. Nu se iniainpla tot asa si
in popdrele ce-sY respecta monuinentele, datinile si
religia stramosasca. Acolo orY-ce navalitor, on-ce en-
ceritor gaseste ca resistenta nestrabatuta, pepturi de
fer, tdta suflarea omenesca a acelui popor, pentru ca
prefera a cadea victorios, dar maret, de cat a suferi
jugul tiraniei strtine on a ingerintelor anti-nationale,
sail distrugerea datinilor si legei stramosesti. Acest
adever intelegendu-1 Maiestatea Sa Regele Romanies,
dupa ce in durata Domniei Sale, plina de glorii nati-
onale, a redicat nivelul barbatiemostre stramosestf,
voeste cu persistenta acum, profitand de pace si ii-
niste, a cultiva, in nemul nostru si sentimentul reli-
gios si ast-fel sa asigure pentru seculi intregi exi-
stents nostra nationala. Mal en Argesul a spus lumeT
civilisate, ca poporul romanesc a reedificat, cu multe
straduinti, in totasplendarea sa Biserica lifiNeagoe,
opera de arta units in Europa si in care astaqi Ro-
mann' resufla on veselie si cliiama cu mandrie na-
tionals numele parintilor lui
Astach resedinta Mitropolitana a Twill): spune
prin maretia si colosul seu trecetorului : nu mai
D-deultif !
www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIEf MOLDAVIET 113
sunt ce am fost, mina ml -a disparut, privirea des-
placuta, ce produceam ochiuluiprivitor, imi lipseste
cu totul acum numai sunt adapost ulilor, vulturi-
lor, si paserilor s6lbatice louts; astae,li sunt local
al lui D-qeti; stint miindra si frumOsh ca o miresa a
lui Christos sunt mareta, impunetare, si demna
expresiune a poporului Romhnesc stint aceea ce a
voit sa flit fundatorul meti vrednicul Archiphstor
al Romiluilor Veniamiu Mitropolitul." In ea seculi
nenumrati Romfinii vor radica &surf de multa-
cereri si indnrari in tots, linistea si vor aminti
numele acelor ce au contribuit la deseversirea
Mine, poimhne, Siintul Nicola din Iasi, Biserica
iubita a Jul Stefan Cel Mare, si curhnd dupa acea Bi-
serica, cap de opera de arta a lull Vasilie Lupu vor
cinema din nou nemul nostru de a serbatori reedifi-
carea si restaurarea for si se vor da societatei romh-
nesti spre invoca in ele Numele Sint al Dum-
cleulm nemului lor! Tote aceste lucrari religiose si
nationale s'aii sOversit in timpul Regelui Glorios
pentru noi acum, si Mare in viitor, Carol I. SA res-
pectam dar si sá fim recunoscetori Maiestatei Sale
pentru nobilele sentimente si vederi de care este
predominat si condus, chnd El cultiva simtul natio-
nal unit cu cel religios, chnd El ni spune in concret
ca viaca sociala, sigura si fericita nu pate fi afara de
Religie; eand El tara, nemul nostru it adumbreste
sub scutul lit chnd, prin El, not liber silini-
stit traim in societate, se cuvine, trebue a-I aduce
pentru acestea multamiri si a ruga cu zel pe D -c et
pentru sanatatea, linistea sifericirea Maiestatei Sale
in templele chiar restaurate in epoca Regatulul Sed
;
mi,
li-ded,
www.dacoromanica.ro

114 SANTIREA MITROPOLTET MOLDAVIET
SANTIUA MITROPOLIEI
Vecernia de JWercurr sdr a.
Duper solemner primire a Suveranului nostru, con-
form programuluY oficial, la ora, 4 p. in., in prosenta
unuY public forte numeros, s'a facut Vecernia cea mare,
la care a oficiat I. P. S. S. Mitropolitul MoldoveL4i
Sucevd, dinpreuna cu Inaltul Cler qi cu personalul
Mitropolid.
Acest servitiu s'a facut en tart splendOrea bise-
ricei ortodoxe.
Sera la ora 7 §i jumAtate s'a fluent privigherea
obicinuita la serbatorile mart biserice§ti in presenter
I. P. S. S. Mitropolitulm, a P. P. S. S. L. L. Epi-
scopiT de Roman, Romnic, Hu§i, Argesu si Dunttrea
de Jos, a Prea santitilor Arhierei Ieremia Galatanu,
Valerian Romnicenu, Dositd Botasanenu, Ioniehie
Bacaanu, Dionisie Craiovenu. Iar Iualt Prea Santitul
Mitr. Primat a fost representat prin P. S. Inocentie
PloWenu, Vicarul sante]. MitropoliT a Ungro-vlahid.
Acest mAret serviciu bisericesc de nOpte, a in.ce-
put cu eel al Litiet, §i a continuat cu Utrenict,Polieleul
si tote cele-lalte ciintart obidnuite la ambele hramurt
ale Mitropoliel, care stint : St. Gheorghe, patronul
armelor terd Moldova, si Intclmpinarea D077112211211.
Inainte de inceperea serviciului, maretul templu
era iluminat si de jur imprejur, inconjurat cumh de
lampioane facute de elevii scald de meserii din
Iasi qi care erad aternate de grilajul de fer, ce incon-
jura ograda qi palatul Mitropolitan.
Sunetul marelor clopote, facute de insu§1: marele
Mitrepolit Veniamin Costache, din depArtarease-
mehea unor tunete din 'loft prin cari se manifeste-
zg, vocea hit Dumnec,letianunta pe credinciosi
se incepe siintirea -until' mare edifichi, ce Wepth,
de mai bine de o jumAtate de secol incununarea sa.
ca
www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIET 115
Privirile credinciosilor ce intrati In launtrul ace-
stui maret temple erati lovite de uimire In fata frumu-
seta decoratiunei artistice si a ornamentatiunel bo-
gate, sporita inca, si mai mult prin splendidul si fe-
ericul iluminat, prin ingeresti cantari ce se audeati,
prin adfnirabilul si extraordinarul tabloll ce in tim-
pul la lumina miilor de faclii si candele, ma-
nifesta intregul templu, din inaltimile caruia se parea
ca se aude vocea A Tot Puterniculm Dumnedeti, care
chiama. pe Omen" la iubire, la fratie, la libertate si
dreptate, cu respectul legilor si al autoritatilor di-
vine si umane.
In acest concert dumnedeesc, concert de cugetari
sublime, manifestate in sufletul credinciosulut prin
o aseinenea seibare ce nu se pate descrie, ci numai
vedea si simti, all stat credineiosh transportati ptmrt
dupa ora 11 din ndpte.
La acest serviciti de privighere, casi la Vecer-
nie, au luat parte si Domnii Ministri in fruntea ct-
rora se vedeaD-1 D. Sturdza Ministrul Cultelor si al
Instructiei Publiee. Apoi si alte autoritati locale.
Dupa s6versirea serviciului bisericesc , lumea s'a
retras asteptand cu nerabdare qiva de 23 Aprilie.
Piuct de 23 Aprilie.
Acesat cIi memorabilii in istoria Mitropoliei Ord
MoldoveY, cu patronul sell Santut Marcie Martir
Gheorghe Inca de la Alexandru-cel-Bun si cat a
fost Mitropolia in Suceva, 'Ana dupa stramutarea
scaunului domnesc si metropplitan in Iasi, a fost
tot-deuna splendid s'e'rbAtorita, ca patronul armelor
si al stegurilor lui Stefan-cel-Mare si al altor eroi
din acestd parte a HomAnier.
In acesta mare di desteptat cetAtenii vechiu-
luY al Iasilor iu un puternic bubuit de tunuri,
noptei,
salt
www.dacoromanica.ro

116 SXNTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIET
ce anuntati sosirea muff mare eveniment in istoria t6-
rel. Pe la orele 7 a. m. stradele deja erau intesate de
lume, lax in acea din fata Mitropolia de abia se mal
putea r6sbate prin multimea aglomerath acolo.
In acest timp, in interiorn1 catedrala, se facea
obicinuita santire a apex de cAtre Arhim. Vasian,
asistat de clerul bisericei, si cu care apa santa tre-
buia a se stropi biserica si imprejurimile ei inainte
de santire.
La ora 8 a. tn. I. P. S. S. Mitropolitul Moldova
si Suceve, Iosif Naniescu, vrednicul initiator al re-
stauriira Curta de Arges, pe cand se afla acolo
Episcop in 1872, vrednicul si respectabilul initiator
si conducetor al lucrarilor de restaurare ale acesta
marete catedrale a Aloldovei, se afla in biserica St.
Gheorghe si imbracat in toate vesmintele
rest' dimpreuna cu toti P. P. S. S. Episcopi si Ar-
hiera amintiti mat sus, dimpreuna cu intregul Cler,
adunat aici de prin diferitele unghiun. ale Romania,
asteptand cu tot]. sosirea M. S. liegelui.
La ora 9 fix tunurile anuntara plecarea 11I. `Si. R.
de la Palat si in cite -va minute sosi la Mitropolie, in-
conjurat de Casa Sa civila si militara, cum si de toti
D-nix Ministri si demnitan ai Statului. La porticul
biserica vechi fu intampinat de intregul cler, ce in-
conjura pe I. P. S. S. Mitropolitul si care ducea san-
tele moste ale martirilor aflatare in vechea catedralii,
spre a fi depuse in Santa Masa a noua Catedrale.
Indata MaTestatea Sa lurt loc in mijlocul corte-
giuluT, alliturea cu I. P. S. S. Mitropolitul, si incon-
jurat de cler si de un public imens, in sunetul clopo-
telor intregului oral, in bubuitul tunurilor de pe
delul Galata si sub razele dula ale sareluY celei maT
frumase Bile de primavarii, a Inconjurat de tra orT
Biserica mare. Venind la treptele de intrare, pe o
mas'a improvisatA, piosulsi distinsul Exarh al Moldo-
arhie-
www.dacoromanica.ro

SANTIREA MTTROPOLIET MOLDAVIEI 117
vei a cetit Evanglielia; apoi cu totii ingenunchincl
citi prima sip frumUsa rugaciune de Antire.
In acest tiinp M. S. liege le, care statea alaturea
cu I. P. S. S. Mitropolitul, Orea forte miscat de so-
lemnitatea mornentului si de pietatea ce-L caracte-
riseza.
De aici plecand, intregul cortegiti fact" a doua
inconjuratOre a bisericei, pe care o sfar§itot la trep-
tele cele man, prin o a doua Evanglielie §i rugaciune
cu ingenunchiare publich.
Dupa acesta .cortegiul, mereti crescend, pleca
spre a face a treia si ultitna inconjuratare simbolica,
ca si cele de mai sin. Venind din non la treptele
cele man ale bisericei, s'a citit a treia Evanghelie Cu.
a treia rugaciune plina de spiritul si poesia cea mai
inalta a religiunel Bisericei Ortodoxe.
Clopotele de sus continuau de a suna ; tunurile
bubuiau ; fanfarele intonat imnul armatei cu accen-
tele lui martiale... Era un moment iu adever sublim!
Cortegiul, in frunte cu M. S. llegele si Mitropo7
litul Moldovet., cu illinistrii, Generalii si top. Inaltii
demnitan al Statului si ai Bisericei, urea treptele
templulm.
Venind cu totiinaintea u§ilor celor marl, prin care
se facea, solemna intrare in templu, acestea erati
iuchise, spre a simbolisa, dupre ideia Bisericei Or-
todoxe, permisiunea de a intra priu ele numai ma-
rele Imperat, adeca D-deu insusi, sau autoritatea
ce-L represinta pe pament.
Inaintea acestor 11Si, eand I. P. S. S. Mitropolitul a
pronuutat in presenta M. S. Regelui cuvintele:
cap boeli (demnitan) p or t ile vostre, ridicati p or-
file cele vecinice ; va intra Imperatul nuirirei ", re-
petind acesta pericopa de tree on, si la care intre-
bare se respundea din hiuntrul bisericei: Cine este
acestalmperatulmarirap", atingend usile inchise, ele
Ridi-
si
www.dacoromanica.ro

118 SANTIREA MITROPOLTET MOLDAVIET
cu sgomot mare se deschise in laturrsi intrarea ma-
relm templu era libera pentru tad lumea. Marele
cortegiti, dimpreuna cu santele maste ale Martirilor,
inaintand nu se opri cleat in Altar, spre a incepe
marele act al sancirei.
Intrand in santul Altar, s'a procedat mai intai la
spalarea pristolului (Santa Masa) cu aromate, dupre
obiceiul bisericei ortodoxe, la care au luat parte
Intregul personal al Episcopilor si Arhiereilor ce
aveau a leturghisi. La spalare a luat parte si M.
S. Regele.
Dupa spalare, a urmat asedarea santelor maste
in launtrul pristolului, pomenindu-se fericitii ctitori
sifundatom incepend cu. Alexandru-cel-Bun si pana
Dupa acesta s'a MIS cu S ntul si Marele
Mir. s'a lipit ye colturi ceT patru St. Evanghelisti,
dintre cari unul de insusi. M. S. Regele, unul de I.
P. S. Mitropolitul si doni de Episeopii sl Arhierei.
letughisitori.
Terminandu-se acesta, s'aprocedat la imbracarea
St. Mese cu a panza (crisma) mare alba, de tesetura
nationala, impodobita en broderil lucrate de niste
pidse ddmne romane; s'a infasiurat preste tot im-
prejur cu sfora, pecetluindu-se cu sigiliul Mitropo-
litan, spre a nu mai umbla nimem in launtru slid
o data; s'a acoperit de-asupra en o trainica si fru-
masa stofa, asedata de insusi 11. S. Regele cu I. P.
S. S. Mitropolitul ; de-asupra acesteia s'a pus o -alta
imbraciiminte mum luxosa, dar care se pate schimba,
dupre insemnatatea serbatorilor. Spre sciinta amin-
tim, ca piatra de marmura monolit ce s'a pus pe st.
Altar este acea menita spre acest stop si adusa de
insusi Mitropolitul Veniamin Costache si care -1 porta
Inca si literile sale initiale. In fine de-asupra ace-
steia s'a asedat St. Anteinis, Dumnedeesca Evan-
ghelie, St. Cruce, candelabrul si alte obiecte saute,
asta-4
www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIEI MOLDAVIEI 119
care trebue sa impodob4sch St. Mast. Dupa acesta
s'a aprins candela simbolica, dimpreuna cu luma-
narile, de catre insusi I. P. S. S. Mitropolitul. Cu a-
cesta shatirea Altarului se considers ea terminate.
Urma apoi miruirea templului la cele patru part'
crucise ale sale, de Inaltul si piosul Mitropolit irn-
preuna en M. S. Regele, incepend de la Altar, si
starsind in partea stanga.
Dupa acesta M. S. Regele fu condus de intiegul
cortegiti al Arhiereilor si instalat in Tronul regal ;
iar I. P. S. S. Mitropolitul, cu to' Episcopii si Ar-
hiereii, in numer de do'-spre-clece, in asistenta unui
public linens, se opri in mijlocul bisericei, spre a
bine-cuventa inceperea prime', santei si D-deestei
leturghii. Ac6sta memorabila leturghie s'a oficiat, ca
dupre obiceiul bisericei ortodose, in modul eel mai
splendid si ne mai pomenit de rar, cact a leturghisit
12 Ai:Mere', shod intreg al Biserieei R9-
inane, urmati de mai multi arhimandriti, preotl si
diaconi.
In tot timpul servicialui st. leturghii, celebrul cor
vocal al Mitropoliei din Iasi intona, sub conducerea
distinsului maestru si profesor G. Muzicescu, cele
mai sublime si mai transportatore cautari religiose.
Aiaretul aspect al templului, publicul numeros ce
inunda parterul si galeriile, tainica lumina a cande-
lelor, unita cu razele sorelui ce bland patrundeaa
prin giamurile picturate, ce stint de o negraita fru-
musete, liarazite templului de M. S. Regele, si tote
aceste intovarasite de frumosele chntan, inaltau su-
fletul piosultu pang, in regiunile ceresti. A5i intr'a-
dever parea eh se vede o raza a maiestatei divine
pogorind din ceruri phna in mijlocul aceste' splen-
dide adunari de muritori.
Totul era maret, totul era demn si sublim.
La sfarsitul st. leturghii, M. S. Regele, urmat de
nnadieu
www.dacoromanica.ro

120 SANTIREA MITROPOLTEi MOLDAVIET
distinsul cortegiti, se inchina la iconele imperAtesti,
primi sitnbolica anafora si-Sftelua locul pe Tron, phna
and publicul, conform programului, de§erta bise-
rica, unindu-se cu nenumerata multime ce statea
afaralapiciorele scarilor, de pe care M. S. R. incun-
jurat de Ina ltul Cler, D -nii Genera It
§i demnitarii natiunei, rosti cu o voce puternica,
emotionatii i cu accente forte patrunptdre cuv6n-
taloa urmatare:
CUVENTAREA M. S. REGELUI.
semi-secol Biserica 3Iitropolitana a vechet Ca-
pitale a Moldovet a remas o 712,eiPqa ruinri, un corp
tura suflet. Parasitd si sguduita pcbut in temeliile
sale, se Malta de-asupra lasztl2ct acesta insemnata
cladire, avend wile sale inchise. 'rental si pl4la pd-
trundeau prin creipaturile 59i 9121711at sundae clopo-
telor de la bisericuta din fata, chemand la slujba clum-
neclejscci, gasia in boltele de;certe ale acestor
un sunet mcingdetor ca 5sopte tainice, prevestind cc
opera inceputa a fericitulut intru pomeni -e Alitropolit
Yeniamin nu va peri.
Faptele bone sunt tot-dJuna resplatite si poporul
Roman nu vita pe aceia cavil au lucrat luptat pen-
tru biserica si patrie.
Datorim acestut sinztim'entmarinimos, cu monumen-
tele nostre religiose si istorice sunt treptat restabi-
lite si cei dupd 50 de ani de ingeiduire, resare (lei din
zidurt surpate un, sent locct.,9 vrecinic de vechiul scaun,
Arhiepiscopal al Moldovet ;s4 Sucevet.
Salut dar cu cea Mat vie mulla»zire acccstet fericitd
acesta frumoset serbare ci pe voi toll carit att aler-
D-nil Miniqtri,
Un
el
zidur1
j i
cli,
www.dacoromanica.ro

SANTIREA M ITROPOL1E1 MOLDAVIET 121
gat din tote unghiurile terei spre a imparta59i bucuria
Mea, find ca o dovinta addne simtita a inimei Mele
este cup ten taptindeplinit,mandru pot f ca sub Dom-
nia Mea s'a redeschis bine-credincio9ilor acdsta
tropolie, tdrnosita find lomat in vremea cad striga-
rea de veselie Christos a inviat" resuna inca in tota
lumea credina.
ildeverat a inviat" 5si a intrat in casa sa! ridicata
rein fiintata in tota stralucirea in a doua a Mea
Capita la, care a depus pe altarul patriet, ca darul
eel mai scump, corona lui ,Srtefan, spre a fi contopita
cu acea a lui lilihat, refaurita de otel pe aimpul de
lupta, inte2neind i statornicind ast fel pentru timpurl
vectnice unirea psi taria, neatornarea regatta Ro-
9n anie t.
Ca. o comora neperitore, trebue sd pastram aceste
mart isbanqt dobandite prin prudenta Sri jertfe, prin
vitejia armatet, fund -ca ele sent rezamul nostru eel
mat' puternic in imprefurari grele, moenirea cea
mat pretiosa pentru generatiile viitdre.
Cerul, care a luat iubita nostra Cara in inultul
Stu scut, va bine-cuventa opera nOstra ysi va as-
culta rugile nostre, pe care le indreptam neincetat
Regina 59i Eu catre A Tot Puternicul pentru feri-
circa dragului Nostru popor.
DupA ce M. S. Regele a terminat acestA cuven-
tare, intrerupta f6rte des de strightele si urrtrile en-
tusiaste ale unei multime imense, D. D. Sturdza,
Ministrul Cultelor, rosti urmatorul discurs in aplau-
sele unanime ale publicului.
Biserica OrtodoxA Romang. 2.
oi
si
www.dacoromanica.ro

122 SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIET
Discursul D-lui Minstru A Sturdza,
Sire,
Se implinesc 30 de ant de crud Ronzdnii de din-
coce si de dincolo de Milcov s'au ridicat ca un sin,
gur om ca sa respunda la intrebarea ce le adresa
Europa: Ce vrett?" Tom suflarea ro7nandsca inte-
lese atunc ca mina providenta este intinsa preste
acest pament si nn fre'mat coprinse intreg poporul
de la o marline a tere pizza la cea-lalta ; se pcirea
ca umbrele marelza imperat Traian si a tuturor ero-
ilor cari an lucrat i s'au jertfit pentru 11,611u1 ro-
ninesc aparuse printre 71.02, sere a ne imbarbata la
fapte 9102a si marx.
Xeted si limpede, cictr si categoric fu respunsul
ce a»z dat Europa, cand 'i-a»t spas ce suntezn, ce am
suferit, ce vrem. Acel respuns era e.,9it din rostul
une origini nobile si puternice, era espresiunea
vointa une natiunt viz, hotarita de a pone in lu-
crare ceea ce voia.
Atunct si credinta depusa in luptele ce se des-
faperara isbuti maz presus de afleptarile tuturor.
Rine-cuvgntarea cerulut s'a reversal preste not #
e providential ca serbam adi indeplinirea a 3 de-
cenit a memorabilului an 1857 prim imne de recu-
noscinta inaltate catre A-Tot-Puternicul D-cleu, la
santirea acesta marete Catedrale a vecha o'i, vene-
rabile 11litropolit a _Moldova, ca serbam ace'sta ani-
versare a renascerei nthnulut nostru in acesta m-
ate cetate, care a luptat ca conducetore a tuturor
cu un patriostim admirabil si cu o abnegatiune ravel
www.dacoromanica.ro

pentru realisarea visulul de our at multor psi mul-
tor genertztiunt.
Incomurat de popor ;9i armata ail venit, Sire, ca in
timpul de ylorie ;Si de mdrire a patriel, ca sd daft mul-
tdmitcl cerului ca ne-a ocrotit miraculos prin grelele
incercarl ce am strabatztt, ca ne-a ridicat sus, ca ne-a
constituit puternic 59i ca ne-a ajutat set ridicdmacjsta
mdrJtei bisericd, fondatet de piosul Mitropolit, al ca-
rul Hume se pronuntet ;Si acli pretutindenz cu iubire
veneratiune. Jumaate de secol au stat ruinile el
dinaintea nostrei, ca semne ale neputintel in care Ira-
ianz, cad nu sinzliam in noz puterea de a termina cla-
direa inceputd. Ceea ce era inset cu neputintet inainte
ca Malestatea Vos'ira sti inalte falnic stjgul Roman,
Jost ttpr dupa ce ne-al conclus cu intelepciune ;9i
virtute, cu vitejie ;Si prevedere, ca sa ocim, set vedem
pipuizn ca Romania in fine ne apartine none 59i
urma;9ilor no59tri, ca suntem in stare, candpericolul va
sosi, sa o apdram cu pepturile ;Si inimile nostre.
Sire,.
Credincio0 'Ti suntem, cad a'i avut 59i a mare ere-
clinta in 9101, CredinCi0591 suntem, cad tiz in ?liana
inimdsd drapelul morel ;9i at viitorulul patriet.
Multdmind A Tot Puternicului, ca a indltat ;Si a
intarit tetra acts,sta , ridiceim cu totii rugs ferbintI
spre Ceriu, ca set ocrogscd ;Si set intdrjscet pe Male-
statea "V-Ostra, piosul, inteleptul ;Si vitezul nostru Rege,
pe buna ;Si virtztosa, blanda geniala nostret Re-
gina pe dinastia fundata de Matestatea -rostra.
Trdiasca 2iL i1. LL. Regele ;Si Regina!"
Trdiasca Romania !"
.Si
set
59i
o
i
si
www.dacoromanica.ro

124 SANTIREA MITROPOLIFT MOLDAVIET
Dupii D. Ministru Sturdza,-D. Ornescu, ajutor de
primar, a rostit. in numele comuneT, urmatorn1 dis-
curs :
Discursul d-lui Omen, ajutor de primar.
Sire,
Moldova, parte in etern inseparabila a Ronzdnia
sorbeza acli o mare data. 3litropolia acestel frumose
regiunl, de 54 ant, stand in ruine, not perdusem
ort-ce speranta. lilatestatea Vostra att ridicat-o in,
un mare s'i splendid edificiu. Beligia, templele ei
sunt o necesitate, respund just natures morale a
°multi t.
Bisericile, marile monumente religiose, vorbese
placid poporulul : prin inaltimea stilulta, prin fru-
musetea formelor rapesc omulta respect, admiratie
i transmit posteritatet ideile s4 civilisatia timpulul
in care s'ait indyat. In van se ataca, se contesta
religia, divinitatea.
Existenta ha Dumnecjeu este manifesto la fie-care
pas in natura , spiritul divin se recunosce in cor-
pul visibil al universulut. Conceputa dupre divul sea
Fundator 5si maril &Iseult at bisericez, religia cre-
oina e una din sursele principale, una din basele
cele mai puternice ale civilisatia lumet, ea este in
arnzonie cu adeveratele interese ale societatei, pro-
gres.ele sciintet, cu puternicia Statuluz modern.
Capitala a doua, ca )si tetra intrega, vede cu fe-
ricire ca, dupre cum sub Domnia 111aiestatei Vostre,
tote institutille terei au luat o desvoltare fericita,
www.dacoromanica.ro

SANTIREA MITROPOLIET MOLDAVIEf 123
Biserica stramo59Osca a fost in primul toe obiec-
tul Auguste Voste solicitudini : Curtea de Arge,
Trek-lerarchi si Mitropolia ffoldovei vor remeinea
In veci pentru acesta neperitore
17
Traiasca Regele 59i Regina Romania !"
Facet Cerul ca sa conduca multi ani destinele
ere la intarire, la glorie, la cultura.
Traiasca in etern Ronu2nia, scumpa nOstra tetra!"
Pe langa cele trei cuventrui de mai sus, mai este
0 a patra, forte mieclasa in materie istorica si mo-
raid, pregatith pentru ocasiunea santirei Catedralei
de catre I. P. S. S. Arhiepiscop Mitropolit al Mol-
dovei si al Sucevei si Exarh Plaiurilor D. D. losif
Naniescu. Acesta importanta, cuventare insa. din
causa orelor Mae inaintate, nu s'a Mai rostit, dar
tocmai in acestii prevedere se si publicise deja ill
o anumitii brostrh, care s'a impartit publiculm in un
num'er de mai multe mil' de exemplare.
Totul s'a terminat in Biserica aprOpe de 2 ore p.
m. si M. S. Regele pleca pe jos cu suita regaiA ping la
porta Mitropoliei, unde primi defilarea corpului ofite-
resc, a trupelor din garnisond, fillor de militari si a tu-
turor celor-lalte scoh, conform programer oficiale.
(Descrierea de 23 Aprilie
este luata dupre jurn. Ltberalul"
din Iasi, en mica rectificari).
E.
clover/1.
ciao'
i
www.dacoromanica.ro

SMITE BIOGRAFICE
DIN VIATA
Mitropolitului Ullgr.41ach, Filaret 11-lea, 1792.
Si ale altor persone bisericep, cu care el a fost
in relatiunt de aprjpe.
(Urmare; veqr No. 1, anal al Xl-lea).
Minelul pe Luna August 1780.
Tipiirirea lui s'a inceput la Iulie 23, §i s'a ispra-
vit la 24 Septembriti. In prefata, Filaret ne spune,
ca ac4sfa Luna 10 trage numirea de la Impe'ratul
Romanilor Octavian August; dar la not cre§tinii
eke potrivith, aasta numire i in acea privire, ca in
acesta Luna se serbeza doue auguste, sail prea stralu-
cite praznice cre§tineki: unul la 6 ale lunaPro-
slavita schimbare-la-fata a Domnului, child s'a ma-
nifestat slava lui cea dumn.ezeesca sfintilor ApostolY,
www.dacoromanica.ro

SCHITE BIOGRAFICE 127
pe muntele Taborului; al doilea, la 15 ale lune':
Adormirea Sfintei Fecidrei Maria, dupa carea ea s'a
inaltat cu trupul la ceriti.
pe lima Septembriii.
In esemplarele ce le-am avut la indem5na lipsau
frontespiciut si prefata; dar de sigur ca si acest Mi-
neiti a avut prefata, ca si tote cele-lalte.
Spre dovada, ne raportam la editia facutit in anul
1805, la Buda, de doctorul si profesorul Ioan Mol-
nar, cu cbeltuela Episcopuldi de Arges Iosif. Mine-
iul acesta are prefata, ca si tote cele anteriOre si
dupre acelas model, precum am vequt in urma. De
si nu putem decide tine este autorul ei, Filaret sau
altul, totusi dam aid cuprinderea ei. Observam tot
odata ca sub acesta prectiventare nu se pone sub-
scrierea autorului, ca la cele-lalte mince tiparite la
Romnic, care tote la precuventari all subscrierea
autorilor, Kesarie on Filaret :
Luna acesta,se dice in prefata de ht Buda, lung
care este a septea de la Martie, la EvreT, inainte de
robia Vavilonulul se c,licea Athanim ; era duph robia
Vavilonului, Tier. In acesta lung Evreii duph adu-
cerea rodurilor, faceau praznicul corturilor spre
amintire de petrecerea cea de 40 de ani in pustie.
La Eyre): mai era insemnatd acesta lung, cad in cur-
gerea el a primit Moisi a doua Orh tablele legei pe
muntele Sinaei; in ea s'a inceput la Sinaia facerea
cortului MarturieT; in ea o data in an preotul eel
mare intra in SfAnta Sfintelor, aducend jertfa pen-
tru sine si pentru popor; in ea s'a sfintit Templul
Minciiil
www.dacoromanica.ro

128 SCHITE BIOGRAFICE
lui Solomon si s'a stramutat in el sicriul legei de
la ea se incepea periodul inbileului de 49 ani, sad
cele 7 septamani de ant
Romani): ad numit luna acesta september, adecii a
7-a de la Martie, child Cesariul August a stabilit
ince perea indictionului, carele era in legatura cu adu-
narea dajdillor de la supusi. MacedoneniT numead
acesta lunge gorpidos; era, AthineniT,-111entactirion,
pentru ca in curgerea ei seversiatt eiserbat6rea nu-
mita Nonctctiria in cinstea C,leului Dios (Jupiter), pe
care it credead el' ca amestecd si turburd pamentul.
Vorbind despre indictionul, carele se incepe de
la Septembrie, spune ca not serbam indictionul, nu
pentru ca s'a legiuit de August Cesariul, ci pentru
ca in acesta di Domnul Christos a intrat in -sina-
goga si a cetit cuvintele proroculm Isaia, care s'au
implimt infra densul.
Serbarea indictionului s'a stabilit de ant6iul Si-
nod de la Nikeea, carele a voit prin acesta a stabili
era cresting de la triumful crestindtatei asupra
prin victoria marelui Constantin asupra
tiranuldi Maxentie, eel din urma imperat pagan.
al Romani lor. De la acesta luna si de la ant6i.ul si-
nod de la Nikeea, ad inceput treptat a se ovandui
serbatorile crestinesti si serviciile bisericesti in cin-
stea sfintilor, cariT at' proslavit biserica cretin prin
faptele, invetaturile si suterintele lor, pentru flume-
le luT Christos si pentru crediiita crestina, si carora
treptat sfintii facetori de cAntari si canane,
intocmit slujbele bisericesti.
Aduce apoi temeiuri din Scripture si din cuvintele
nisnauluT
www.dacoromanica.ro

sf. Joan Damaskin, despre marea insemnAtate ce
are in Biserica cresting cinstirea sfintilor, si cum
trebue cinstita pomenirea lor, pentru ca sit fie in
adevOr spre cinstea si proslavirea lui Dumnedeti,
carele proslAvit pre densii.
La finele acestei precuventAri, este o instiintare"
a Episcopului Iosif al Argesiului, in carea dupA ce
laudA pe Doctorul Ioan Molnar, profesorul din Acade-
mia Clujului, carele a intreprins tiparirea la Buda a
mincelor reposatilor Episcopi Kesarie si Filaret, Io-
sif dice: Fiind-ca multe gresale intamplat la
tiparirea dintai, I -am sfatuit (pe Molnar) ca mai in-
tat sa fact indreptareaiacestora, si asa sa fie lucrul
ostenelei sale deseversit, si ascultandu-ne ru-
gat, ca en on ce mijloc vom socoti, sa se seversea-
sca acesta mare trebuintA, iarasi aicea de uncle si
thlmacirea si tiparirea dint& s'at1 facet. Si asa not
cu voia si blagoslovenia Preo-Sfintitului nostru Ste-
Mitropolit Ungro-Vlahiei Kyriu Kyr Dositheiti,
puind in lucrare prin ameni cu stiinta amhndurora
limbilor, elinesti si romftnesti, si mai mult prin oste-
neala unui prea cuvios p5rinte ce au statut si uce-
nic acelor doi fericiti Archierei, indreptat gresa-
lele cele mai marl, cat putut, atht cele din talma-
cire, cat si cele din tiparire si s'aii pus la sfhr-
situl ion gresalele si indreptarile.
La finele Mineiului de la Romnic, Ierodiaconul
Anatolie (1) spune despre sine, ca insusi Episcopul
(1) Cunt ea Ierodiaconul Anatolie era un carturariq ales pe acele
timpurt i ealigraf diStins, dovede§te un Manuseris mare in folio,
gros de un lat de maim, eoprinclend mat multe materit. ScrisOrea
este forte frumOsa, negra §i ri*.e. La inceput are un desemn fru-
T -a
pan
oi
s'att
ne-ad
s'ad
www.dacoromanica.ro

130 SCHITE BIOGRAF10E
Filaret a indreptat thlmAcirea acestuT Mineiti; era
el a prescris, a tocmit si a aseqat slujbele praznice-
lor impkiltesti si ale sfintilor, avend corector pre
Monahul Rafail de la Hurez. Dupa acesta, intru o
nota lunga, Directorul tipografieTleromonalaul Ioa-
chim, cerend scuz`A de la publicul cititoriu, pentru
gresalele ce s'ar fi strecurat far voe in acesta in-
tinsa, lucrare, spune, cg, lucrarea acesta a durat trei
ani; ca s'a inceput cu luna lui Octombriil si s'a sfir-
sit cu Septembriii; ca la tiphrirea acestor Mince, ce
sint cele dint& in limba romanescii, Anatolie si el
aii luat o parte activa, Anatolie, ca ajutoriti la in-
dreptarea talmiicireT, ca pescriitoriti si aseqatoriti
slujbelor; era Joachim ca ostenitoriti cling si noptea
la diorthosirea, (coregerea) tipariturilor.
CIS luna lui Septembrie s'atr incheiat tote cele 12
Minee pentru prima Ora traduse si tiparite iu lim-
ba romana. Meritul traducerei, precum am veclut,
este al Mitropolitului Grigorie, carele el singur, find.
forte iscusit in limba greca, le-a tradus romaneste,
ajutat de ucenicii sei, totT ament distinsT prin inv6ta-
tura. Iara tipdrirea si revisuirea facut de Epis-
copii Kesarie si Filaret, anume : Kesarie a tiparit Mi-
neelepelunele: Octombriti, Noembriti, Decembriti,
Ianuariti, Februariti, Martiti, si pe child se tipArea
pe Apriliu, el a murit. Opera a contiuuat'o
Filaret, cu aceiasT ravn6si sciinta, publichnd in cur-
mos. Anatolie este subscris grece§te, in calitate de ierodiacon al
Episcopiet RiVaniculut, §1 data este latine0e : MDCCLXXVIII.
Este §i pecetea lui, carea represinta o corona, numele Anatolie" §i
data 1777. Manuscrisul se afla, in Biblioteca repos. Episcop Dio-
nisie.
s'an
Tlineiul
www.dacoromanica.ro

SMITE BTOGRAFICE 131
gerea anului 1780 tote mineele remase, anume: pe
lunele Apriliu, Mai, luniii, Iuliu, August si Sep-
tembriti.
Isprhvirea tipitrirei Mineilor de Filaret a fost un
evenement de bucurie si cu nerrtbdare asteptat in
viata religiosa a poporului roman din t6te partile.
De aceea toff grabit, din tote terile romanesti,
a si le procura pentru pod6ba si inlesnirea cultului
divin bisericesc, and in ele serviciile religi6se nu
numai ale serbrttorilor anuale, dar si ale fie -caret
Zile in curgerea anulut Monastirile, Episcopiile,
Boerii pentru Bisericile for si toti ctitorii Biserici-
lor din Muntenia, Moldova, Ardeal s'ati indreptat
privirile lor In Minnie, de made s'atiprocurat aceste
carts preti6se, si care pana astddi se phstreza in
multe Biserici si se servesc inch cu ele, de si a tre-
cut o suth de ani de la edarea lor. Ele a servit de
model in editiile facute in urmh in Buda in Unga-
ria, si in Monastirea Nemtului in Moldova. Limba
for a remas mai intacta pana astac,li, ea model de
simplitate si popularitate.
Atat Kesarie, cat si Filaret au fost ucenici ai "Mi-
tropolitului Grigorie, de aceea intre densii erati vechi
legaturi anitealepe thramulsciintei, de aceia vedem,
eh Filaret, inch ca Archiinandrit al Mitropoliei, in
anal 1775 a tiparit in tipografia Episcopului Ke-
sarie de la Romnic Onziliariul, sail cuvintele san-
tului Macarie eel Mare al Egiptului. Apoi dupti, ce
in anul 1776 fu radicat la trepta de Mitropolit ti-
tulariii al Mira-likiei, a publicat in anul 1777 cea-
slovul in tipografia Mitropoliei din Bucuresti. Apoi,
s'ad
www.dacoromanica.ro

132 SCH1TE BIOGRAFICE
a,sociindu-se cu Kesarie Episcopul RomniculuY, au
editat in acelasI an, in Bucuresti, Mineiul obstesc,
sat Antbologiul, cuprinc;letoriti de serviciile biseri-
cestY la tote serbatorile anuale din cele 12 luni. Din
aceea ce ne spline el insusi (Filaret) in prefetele
Mineelor sale, ca a conlucrat la tiparirea for si sub
Kesarie, si ca la m6rtea lm Kesarie el era la den -
Sul, de si m6rtea aceluia a fost grabnica, deducem,
ca Filaret, ca Arcliiereti titularit; traia mai mult in
Episcopia de Minnie cu Kesarie, ca un vicariti si
ajutatoriti al aceluia.
Filaret, continu'and episcopatul seta'. la Mamie, a
continuat si activitatea sa in tiparirea si publicarea
cartilor bisericesti. Dupa ispravirea, Mineelor, in anul
1781, a publicat Cazania, adica cuvinte de cetit in
Biserica la serbatori si Duminid ; in anul 1782 2110-
litvenicul, sad carte de rugaciunile preotesti In deo-
sebite servicii religiose publice si private; in anul
1784 Cuvintele &haulm Theodor Studitul, traduse
din limba simpla grecesca. Deaseminea Catavasie-
riul ; Psaltirea; Cazania din -not si Evangelia; la
1785 Penticostariul, carele cuprinde serviciile bi-
sericestY ale cinci4,1ecimei, de la Pastipana la Dumi-
nica tuturor sfintilor. La 1786o noua editie de
Mince, Triodul, sau serviciul bisericesc al postului
Mares la 1787 Liturgia, Slujba sdntulut Stilian, tra-
dusa din greceste, etc. (Vecli Catalogul Iarca, edit.
1873 p. 15-17).
Filaret, pentru inv6tatura luY, pentru darul cuven-
tuluY, pentru zelul set pastoral si pentru ostenelele
sale la cultivarea si imbogatirea limber romane se
www.dacoromanica.ro

bucura de o stima obstesch intre contimpuranii seT.
Ca dovada la acesta, void cita pasage din scris6rea
Marelul visternic al Terei si Dike ofilax al Patriarchies
Ianaki Vacarescul, carele in anul 1 78 7, ispravind cea
dinteiii. Gramatica a limbei romanesti, o trimite maT
anteiii spre, observare si criticare Episcopului Filaret.
Vacarescu incepe asa scrisorea sa:
Pre cinstituluT, sfintitului, iubitoriuhi.T de Durn-
necleu Episcop a sfintei Episcopii Romnicului si Cra-
iovei, Exarch NouluT Severin, Kir Filaret.
Si la tine alt se cuvine, scrie Vacarescul, a se
areta mestesugul cuventului, de cat la indreptatoriul
de cuventul adeveruluT? Si la ce alt se pate cerca
metalul auruluT si argintuluT, de cat la petra cea
c ercatare? Dumnet).eescaprovedinta, carea te-ail po-
Vatuit sple ravna acestii invredniciri, de a fi adic'd
indreptatoriti de cuventul adev6ruluTseti, te-ad gatit
mai inainte, ca pre un vas priimitoriu de acest mai
pre sus de tot cuventul firesc der, impodobindu-te
si cu sciinta cuventului firesc, si WI pentru cacT
eraT impodobit cis sciinta cuventdrel firesti, to -au
facut indreptatorai si cuventarei cei preste fire, sad
pentru ca te-ati ales a filndreptAtoriu cuventariT eel'
preste fire, to -ad impodobit si cu sciinta cuventului
firesc, acum esti indreptatoriii si al unuT puvent si
al altuia". Apoi vorbind de intreprinderea sa de a
compurie o gramaticdromand, de carea pand acum
era lipsita limba n6stra, inchee: Cand urmezii ca
si acestd grainatica sa -si iea inceputul sal. din Me-
hedinVi si Romanati (1), iardsi din eparchia sfintenieT
(9 Lonul natal al Vacarescului.
www.dacoromanica.ro

tale, de uncle all inceput a se zemisli, au ann. firea, all
perqania ey (1), ce mai remane sa fac alt, de cat la
iubitoriul de cuvent si fericitul tell suflet sa o chd-
rdzesc". Vdcdrescu face o privire istoricd, asupra
istoriei Romanilor din Dacia, si a Umbel' lor, carea
grin amesticul cu popOrele streine, mai ales slave,
s'a prostit si a remas necultivath in curgere de 1583
de ani, apoi lara§i a inceput a se cultiva de la anul
1688, cand s'a tradus si tiparitBiblia, de catre er-
ban Cantacuzin. Dar totusi cele-lalte carts bisericesti
erau tot iii limba slavona papa in clilele fericitilor
Ierarchi ai Romniculm : Damaskin, Kesarie si Filaret.
Adresandu-seiardsilaFilaret;lice: intelepte Parinte!
Am ostenitsi am obosit strdduindu-me, nu ca sa fac
Gramatica, ci numai bagari de semd, asupra Gra-
maticii a limbei nostre. Un Dumnecleesc parinte si
Dascal bisericesc m'ail supus intru acesta truda, cu
a me face vinovat cand nu voiu face un bine ce as
putea intamplarea si norocul de multe on
face acees, ce nu pate face timpul §i vremea. Unde
putem gasi duchovuic Ierarch, ca sa judece in taind
si nu de fata? i acela plin de invetdtura sd, 1)60,
judeca Gramatica, si acela Episcop Romnicului,
Eparchiei de uncle s'adpierdut a fi Gramatica, care
sa voesca sa -T dea inceperea de acolo, acel destoi-
nic a-mi indrepta gresalele? Acela indreptdtorid la
cite am trecut cu vederea? Unde putem gasi vreme
(1) Vacarescul spune in privirea sa istorica, ca coloniile roma-
ne au fost apdate de Traian in Oltenita si in Transilvania; Ca,
in Oltenia s'a inceput limba romkna acolo s'a corupt §i atne-
stecat cu elemente streine ; tot de acolo trebuia sa iasa maT
ante' cartea romlinesca i Gramatica.i
c i
www.dacoromanica.ro

a unui Mitropolit si archiepiscop al terei, iubitor de
a vedea lucrurT de folos patrieT? Unde putem gasi
printip sirguitoriti de cele de folos patriei ? Unde
putem gasi fratT boeri, care sanu-ml' judece indrAz-
nela, ci laude ravna? De aceea si fericesc
momenturile, ce aduc atatea indestulari nenddajdu-
ite in vreme. Si de aceea aducend acesta ostenela a
mea in mainele sfinteniei tale a until' judecatoriti. in-
tocmai urmatoria numeluT propria (1), si impodobit
si en tote cele ce sunt trebuinciose sere infatosarea
acestef card, me rog intru Christos, fii sirguitoria, a
fi acc,sta incepere de invetatura, era nu priveliste
de trecere de vreme". Vacarescu spune, ea se ocupa
cu afacerea unm Lexicon romanesc, pre carele, data
el nu se va iuvrednici a-1 ispravi §i da la lumina,
va lasa acesta sarcina fiilor sei trupestT si grama-
ticesti, ca o clironomie a dragostei,ravnei si silintei
sale pentru binele, cinstea si folosul simbatriotilor
si a patriei. 1787 Ian. Al sfintenieitaleintru Chri-
stos fila smeritsigata sluga. Ianake VacArescul Di-
keofilax al Bisericei cei marl' a ResarituluT si marele
vistieria al printipatuluT Valachiei. Cu mina mea".
(Copie de pe acestit scrisore s'a gasit intre bar-
tiile Reposatului Archimandrit Isaia Giusca, egu-
menul MonastireT Socola).
Gramatica lui Vacareseu s'a si tiparit la Romnic
in acelasi an 1787. De unde se intelege, ca Filaret
s'a facut observarile sale, le-a comunicat lui VacA-
rescul, si a fost gata de a o da in tipariti, precum
s'a si realizat.
(1) Filaret Insemna iubitoriu de virtute.
sa-mY
www.dacoromanica.ro

Notiunile ce le-am adunat pana, acum privesc
partea cea bun', a Episcopului Filaret. Adaogint la
urma si un document, carele ne descrie forte reti
pre acest Episcop, ca pre un om ueonest, intrigant
politic fin, carele 4'1 trimetea spionit set in tote prtrtile
nu numai in Ord, ci si in alte tert, precum in Austria,
in Rusia, in Turcia, spre a urmari acolo planurile
politice privitore la Romania, si a profita de ele in
interesul seu de a se face Episcop si apoi Mitropolit;
si ca, el tot din asemenea motive ar fi otravit pe a-
micul sea Kesarie, pentru care tOth tera si cu deo-
sebire Oltenii ar fi declarat Domnitoruldi, ca de-1
va pune Episcop la R8mnic, va fi ucis cu petre.
Documentul acest atat de negru pentru memo-
ria lut Filaret, si carele are trebuinth a fi cernut
prin o cri tied sanatosa, pentru exagerarile sale asupra
lut Filaret, este publicatin tomul al XIII-le al Ana-
lelor Societata istorice si archeologice de la Odesa,
edat in anul 1883-. Documentul este o scrisare in
limba latina cu traducere rusescii , trimisa prin
Graful Rumiantev Kuiazului Potemkin in anul 1783
de un calughr Unguren, carele fusese primit in cle-
rul Muntenia si pentru invetaturalui fusese radicat
la demnitatea de Exarh al Mitropolia de Bucurestt
si dascal de teologie. El se pusese in relatiuni intime
cu Filaret, acesta it incredintase diferite misiuni po-
litice prin Rusia, prin Austria si la Constantinopole,
dar in fine Filaret it disgratiA, si acela acumfusilit a
pitrAsi Tera-Romanesca, a trece in Rusia si acolo a-§T
cauta protectia si existenta, propuindu-se, ca aduce-
toriti de colonists pentru Guvernia Chersonului, din
www.dacoromanica.ro

deosebite tea liinitrofe. tu scrisdrea sa acest calu-
gar isi varsa tot veninul asupra EpiscopuldiFilaret.
Noi o reproducem aici intregA:
Pre strdlucite Principe! Cad.end la piciarele stra-
lucirei vdstre, nAzuesc la protectia vastra: ca sa -mY
fie mie strdlucirea vastrd ajutoriti, scut si acopere-
ment. Eu m'am nascut in Ungaria, sunt de nem
Unguren, acolo m'am educat. Am invetat in Unga-
ria, in Germania Filosofia si Teologia. In Valachia,
la Mitropolia din Bucuresti m'am tuns monach,
m'am fiicut egumen si ierohirigu, adica dasciil de
Teologie, Exarchti, adica inspector principal. in
anul 1781, Noembriti 2, am fort trimis de Episco-
pul Filaret al Romnieului in Germania (Austria),
spre a me informa : fire cu a deverat are sa fie resboiii,
si in timpul resboiuldi, Valachia va remanea in ste-
pfinirea Cesariului sa,u va fi respublica? chat Este
este inarmata, eke cetati intaiite, cat proviant, si
in ce be are casa Austriei? (Spuindu-mi, ca dacd
Valachia va remAnea in stepanirea Austria, daca
are indeajuns numer de Este si provisiuni, atunci
not de timpuriti sa nazuim la protectiunea Austriel),
si Q11 acest stop m'am dus si am pareurs toth, tera
Cesariuldi, intorcend a-me in Bucuresti, tate le-am
aratat Episcopului Filaret, si 'i-am dat scrisorile de
respuns de la tots aceia carora Episcopul le scrisese.
De aceea Episcopul Filaret m'a ascuns de Caragia
si de Consulul rusesc Lascarev. Eu socotiam ca cu
calkoria mea am adus folds Valachiei, si ca ea Lea
fried trebuia sa se alipesca la stepanirea Cesariulut
Dar s'a inthmplat lui Filaret sa aibd (?) cu princesa
Biserica Ortodoxl Romani. 3.
www.dacoromanica.ro

138 SMITE BIOGRAFICE
Brancovanu, fapta pre carea publicu o stie tots Va-
lachia, si in ast-feliti de incurcatura find Filaret, tot
planul seti mi 1-a comunicat, adica ca eti cu acestii
scrisdre set" cu cartea de milostenie (care carte este
falsa si nascocita, ca cum eti as avea flab si surori
in robie la Turd, cad et'l din mila lui Dumnedeti nu
am frati si surori in robie, precum stie Archiman-
dritul Damaskin (1), sa me due in Rusia prin Ru-
sia AIM la Petersburg, din Petersburg prin grani-
tele rusescA si tiitarasa. in Polonia, era din Polonia
in Valachia, si in acesth calatorie cerend milostenie
s'a me informez, uncle vor fl trims I aces trei gene-
rali rusest, si chte corpuri de Este are fie-care ge-
ral si in cc numer si Ca sa me informez cu subtili-
tate si de tote cele-lalte aratan, sa me intorc la
Episcopul Filaret, pentru care el me va trimite la
Porta Otomana, ca sa primesc de la Sultanul o res-
platire extra- ordinara, pentru ostinela mea. Din
partea sa Filaret a fagaduit ca va starui a mi-se da
din bani" prinipatuldi Valach (Voloscago) o suta
de pungi, adica trek-C,leci si patru mil de ruble, pre-
cum au dat Ln ann trecul;" la dos Archimandriti
Dositheiti si Dorotheiii (2), (carii amandoi arum sent
egumeni in Bucuresti, unul din el' in Monastirea
Sarindariu, altul in Monastirea siintulm loan Boteza-
(1) Acest Arellimandrit se vede, ca 5i el era un pribeg din
Ardel ; el petreeea in o inonastire rusesei. Magai-Liubensk, si
Cu invoirea guvernalui ruses° se dusese in Iransilvania.
Acest precum se vede mai departe, era cunoscut
in Valachia §i era antic cu autoriul seriso ei. Prin el s'a d'tt
acesta scrisUre liniazului Potemkin ; tut el a tradus'o din lati-
neste in rnse§te.
(2) Dositheiu in anul 17S7 din Egumen al MOwtst. Si. Ioan fa
redicat la trepto, de Episcop al Buzeulut, de Mitropolitul Cosma,
Damaskin,
qi
www.dacoromanica.ro

SCHITE BEOGRAFICE 139
toriul, si acei archimadriti ail fost spioni in Rusia)
unul din ei mi-a spus, ca ar fi capatat in Rusia
truce ! Si tu, mi-a clis el, pentru ce nu te duel in
Rusia. Intre altele Filaret: and am ajuns
in locul Episcopului Kesarie (pre carele Filaret 1-a
otravit) nu te voiu uita; pre acel Episcop Kesarie Dom-
nitoriul si Mitropulitul Mitropolit de
Bucuresti, tota Valachia s'a redicat contra lniFiJaret
i voiau sa-1 ucida en petre, din causii ca Episcopal
Kesarie murise pe neasteptate, si ca Filaret 1-a ucis,
ca sa ()cape locul reposatului Kesarie. Tot Banatul
Craiovei a strigat si a dekiarat DomnitoriuluT Ale-
xandra Voda inscris: data Filaret se va face Epis-
cop de Minnie, not ilvom ucide en petre. In acesta
turburare imi clisese Filaret: o sa te trimit in Con-
stantinopole cu scrisori la prietenii mei Tura, si ca
prietenii lui Filaret Turcii sa-Y soliciteze lui de la
Sultanul firman, adica ucaz, in carele sa se qica,
Filaret pentru serviciile facute pana arum Port ii
sa fie Episcop al.ROmnicului. Si and en am adus
din Taregrad acel firman al Sultanulul si 1-am dat
in manele lui Filaret, at de bine 'mi-a platit el
-ostinjla, Inca, si recunosc, ca am remas multamit de
resplatirea lilt. De acest firman tata Valachia s'a
mirat, cad nisi -o-data nu se facuse Episcop cu fir-
man sail ukaz de la Sultanul, afara de Domnitoriti si
de Patriarch. Zara pre Episcopi it face Mitropolitul
sub Domnia lui Nicolal Mavrogeni. Aeetrt est- Dositheiu
carele la 1793 fu re neat la Mitropolia ere]. Dorotheiu din egumen
al Sarindariului, la and 1791, fa iedicat de Mitropolitul Coma la
trepta de Arehiereu ti'ulariu cu rangul (1.1 Mitropolit al Traia-
zupolei.
mY-a clis
voiau
Filitis,
www.dacoromanica.ro

si incunosclintazA pre Domnitoriti; ci singurFilaret
s'a facut Episcop prin firman ukaz de la Su lta-
nul pentru serviciile lui Turcilor. EU in sfirsit din
tote acestea am cunoscut, ca Episcopul FilaretIu
voeste a se afierosi Austriei sau Rusiei, sat a nhzui
la ajutoriul acestor Statpri, ci voeste numai a preda
siingele crestinesc Turcilor prin mine. Las cele-
lalte celni dis (de el) la solia mea in Rusia, cum
rn6 invetA sa int conduc aici, Filaret si amintiO
mai sus ceT doi Archimandriti, carii, precum s'a scris
mai sus, fusese spioni iu Rusia (adica Dositheiu Ar-
chimandritul din Bucuresti de la Monastirea santului
Ioan Boteeatoriul si Archimandritul Dorotheiti. de la
Monastirea Sarindariul), ci voiu dekiara numaiaceia,
ca se jute inaintea mea Filaret si amintitii Archi-
mandriti, ca nici-o-data nu trebue a crede pe Rusia,
fiind ca insasi imperatesa Rusiei a fligaduit Mitro-
politulni Grigorie si principilor romani, ca pane, la
sfirsitul imperiului rusesc va ape'ra Valachia. Ar fi
trebuit sa se creda, ca cuventulimperhtesc este lie-
schimbat, dar fiind-ca acum Valachia iarasi s'a dat
Turcilor, iara acum da Valachia Cesariului, contra
fagaduintei sale, si alte ponosluiri, despre care nu
voesc a mai vorbi si seri. La ac6stA solie a mea in
Rusia a participat si insusiMitropolitul Grigorie, si
a afirmat tote, si toti au conchis,ca este mai bine a
trai sub Turd, de cat sub Rusin, sad sub Cesariul.
i in adever, Domnitoriului, Mitropolitului, lui Fila-
ret, Archimandritilor Dositheiti si Dorotheiti siunora
dintre boiari, mai bine le este a trai sub Turci, dar
ceia-lalti de la mare pang la mic, cu deosebire aceia,
sau
sad
www.dacoromanica.ro

SC HITE BIOGRAFICE 141
carii au servit Rusiei cu credintd in resbelul trecut,
suspinA, plAng si on incAtro se mtii pretutindenea
este mortea, si astepta izbAvire prin Rusia, precum
astepta Israil izbavire din Egipet.
La acestA solie eti am fost isbit ca de trasnet si
tibia am remas cu vista, dar Filaret s'a miratsimi-a
dis : Ce ti s'a intemplat asa de naprasnic? Eu 1 --am
respuns, calm sciti ce mi s'a intemplat. In adever eu
am primit acesta solie contra Rusiei si am esit din Va-
lachia, dar en intentiunea, ca sa nu fac Rusieinici un
reti, ci ca sa scap din manele lui Filaret, dar ajun-
end la granitele Moldovel si Poloniei, am multamit
lui Dumnedeti, ca m'a izbavit de Filaret vendeto-
riul clirestinesc si de °data am trimis in-
dariipt pre diferiti servitors credinciosi al' mei, pe
tama in Valachia adune pre acel Omeni,
carii au urmat sfatului men. si pre carii eu I-am aju-
tat, Vanii la sese sute de familii, si child servitorii
mei au gasit pre aces omens si adus la judunent
ca vor merge cu,mine in Rusia, unii dintke ei erati.
din Valachia veniti pre eheltuela mea la. granitele
Moldavia si Poloniei, pentru care ell am trait pe a-
cele granite mai molt de un an, adurand dmenl prin
servitorii mei, ca cu densii sa yin in Rusia si sa servesc
Rusiei, la ce voiiz fi destinat; si de accia am parasit
eu povetele lui Filaret, adica nu m'am dus prin Be-
lorusia (Rusia-albs), si n'am voit sa me depArtez de
Damaskin Arehimandritul de Liubensk si de egu-
menul Theodosie de la Sichastria Sofronieva, si ca
sa nu me vecl si sa vorbesc cu densil, ci m'am dus
in Rusia prin. Novii-Mirgorod, de acolo in Kremen-
stingeluT
si sa -mi
T-ad
www.dacoromanica.ro

142 SCHITE 1310GRAFICE
ciug. Aici eu m'ani presentat la guvernatorul Iazi-
kov si f-am dat suplicrt despre urmatorele :
1. Ca sa -mY dea priment langa riul Dnipru pen-
tru sese sute de familil. 2. dea un convoiti,
cu carele pe ascuns st aduc cats -va ameni de la
granita Moldova la granitele Rusiei, prin Polonia,
cu servitorii mel, care convoiu sa apere pe dmenii
mei de Lesi, pentru ca di am vequt multi amenT la
granitele turcesti si moldovenesti, carii au esit din
Rusia dupa cele intemplate cu generalul Chorvat (1),
si multi din acei fugarl ve;lend, ca eti nu voesc sit
primese Mel pre unul dintre densii pint nu me void
invrednici sa ved. pre Stralucirea Vastra si sa vor-
besc pentru acesti dmeni, si despre altele ce nn
amintesc
3. Ca sit scrie gubernatorul de Kremenciug la re-
sidentul rusesc, carele se afla in Varsava, dace nu
pate instil sa dea convoiu pentru aducerea mai sus
scrisilor amen' in Rusia, adict ca residentul sa sta-
ru6sca a se da scrisdre in Ucraina pentru libera tre-
cere a amintitilor amen' in Rusia din Valachia si
Murcia, sat ca gubernatorul sa me recomiinde lui
X.averie de la Liubomirsk Brigadirul regimentului
Unguresc, prin carele s'ar aduce in Rusia
amens, pentru ca de la granitele moldovenesti si
turcesti, phna la granitele rusestT este teritoriul Liu-
bomirestilor, prin carele trebue sa tr6ca acei ameni.
4. Ca sa-mi dea ukaz dischis, cati anY va fi liber
de datorii catre stat acel prtment, pre carele it vor
(I) Vesh Analele" Torn. VIII.
Sit-mi
amintitif
www.dacoromanica.ro

da mie si Omenilor mai sus scrisi, si dupa trecerea
anilor liberl, ce dare catre stat se va impune acelui
pament, sail serviciii, sail vor fi ei 6mem impera-
testi Si acest ukaz dischis sa se dea in manele mele,
ca prin servitorii mei sa-1 trimit a se citi celor sese
sute de Om eni, ca sa creda ca, eii amagesc.
5. pana ce servitorii mei vor ajunge la granita
moldovenesch in taint, papa ce li se va ceti ukazul
si se vor aduce Omenii. in Rusia, Guvernatorul sa-mi
dea pasport ca sa yin la Petersburg la StrAlucirea
VOstrii, ca sa ye esplic cele serise si multe altele
care aim nu s'ati scris. Aceste secrete eti nu le-am
descoperit Donmului Gubernator Iazicov, afara de
cele cinci punte. Ci 1-am spus numai, cum a scris
minciuna Episcopul Filaret, ca am nevoe sa cer mi-
lostenie in Busia, dar din luna lui Februariu 'Ana
acum n'am primit nici o resolutie de la Domnul Gu-
vernator Iazicov, si informandu-me. ca Archiman-
dritul Damaskin se aflO in nonastirea Liubensk,
am luat pasport de hi Domnul Gubernator si am
venit in Monastirea Liubensk, uncle contra povatuirei
lui Filaret (ca sa nu me duo si sa nu vorbesc cu Da-
maskin), eti tote aceste secrete le-am descoperit du-
chovniceste la marturisire Archimandritulm Dama-
skin in timpul Marelui post, farii, nici o sila si frica, si
am rugat pre Archimandritul Damaskin sá traduch iu
limba rusescA tote cele scrise de mine in limba la-
tina. Spre mai bursa incredintare voesc a servi
Rusiei cu credinta dovidesc prin aciea, ca eu inainte
de acesta am servit Rusiei lu curgere de opt am, child
cu pericolul de a-mi perde cinstea, postul, vieta si
nu-1
ca eu
www.dacoromanica.ro

cu cheltuelA am izbavit niste ameni rusT din mAnele
Turcilor, pentru care am fost tinut in arest septe
lulu; cum pre acei 6meni rusi Filaret fAgaduise a-T
preda Turcilor, si eti en ajutoriul lui Dumneq.eti i-am
liberat. Pre un diacon grec anume Sofronie din Mi-
trofania, Filaret ndptea 1-a dat Turcilor prin 6meni
inarmati de a-T SpAtariei si 1-a trimes la granita tur-
cesca, scriind ca si acest diacon, deli este grec, este
din numerul spionilor rusesti, carii an fugit si ca a-
cest diacon ar fi descoperit Rusilor banii ascunsi de
Tura, pre carii Rusii luat din Monastirea Gei-
sek. Acest serviciti al men este cunoscut si se va a-
dcveri de marturi vii, de acei pre carii eu i-am li-
berat. La urmA cu lacrimi ci-Oend in picidrele Stra-
lucirei V6stre, to rog ca pre norocul celor nenorociti!
ca pre limanul celor nevoesI! ca pre mangaerea
celor intristati! ca pre scAparea si ajutoriul streini-
lor ! a nu me invinovati, ca eu ostinesc pre Stralu-
cirea V6stra cu acesta scrisOre a mea. Cu tOta su-
punerea ve rog a me recomenda Maiesthtei Sale im-
perraesei, ca sub protectia MaiestateY Sale sit pot
serviciul la care volu fi destinat si pre
carele it voiti putea purta cu acei 6meni, pre carii
am sii-T aduc in Rusia, dupre starea si rangul med.
Rog s'a scrietY Domnului Guvernator de Kremen-
ciug, ca dea pasport pentru venirea mea Za
Stralucirea Vosteg. Al Stralucirei vdstre milostivuluT
mei Dorian prea supus rob Subiectus perpetuusque
fidelis Servus Alexius Exarcha Valachioe legumenus
et Theologies professor Mitropolio3 Bucurestensi.
1783 :Maid 2".
a-rni impliui
sá-rni
1-ad
www.dacoromanica.ro

Las And la o parte nemulth",mirele personale ale
cAlugArului Ungurean Alexie asupra Episcopului
Filaret, care all putut proveni din neimplinirea do-
rintelor sale pentru serviciile ce spune ca au facut
lui Filaret in misiunea sa de spion. in Austria, si la
Constantinopol, pentru a-1 ajuta sa se facd Episcop
la Minnie, constatam un lucru din tote spusele ca-
lugarului Alexie, ca Episcopul Filaret era si un abil
politic si rafinat diplomat; ca politica lui era ace-
ca si a Mitropolitului Grigorie, si negresit si a
altor patrioti insemnati, anume, de a 'Astra si a in-
tari legaturile politice ale Terei cu imperiul turcesc.
Fusese o vreme, cAnd Romani): si din Moldova si din
Valacliia ar fi preferat a se anexa la una din pute-
rile vecine, la Austria, sad Rusia; dar veclend el' in
curgere de mai mult timp, ca fagilduintele ce li se
da si de Austria si de Rusia, nu sunt sincere, el s'ail
strins mai tare de Turcia, si aperad interesele poli-
tice ale Turciei, ca pe ale for proprii. De aceia vi-
dem pe Episcopul Filaret, carele era organ activ al
politicei Mitropolitului, negresit al Donmitorului, tri-
mitend spioni prin Austria si Rusia, ca sa scie cum
mai bine sA, se pOtA pazi si pe sine si Ora, si pe
Turcia de subminarile politico ale Marilor Staturi
vecine. rilaret a putut sa se servesca, contra dus-
manilor personali, de intervenirea Sultanului la sui-
rea sa pe scaunul Episcopiei ROmnicului, post la
care, precum am ve4ut, el avea marl' dusmani, carii
nAscocise asupth-T grave calomnii.
Esemple de fella acesta s'aii mai intamplat in -0-
rile romane. Void amiuti un esemplu din Moldova,
iagY,
www.dacoromanica.ro

146 SCHITE BIOGRAF10E
templat en doi-spre-C,lece ani main urmA, de cat
al lui Filaret, anume : In anul 1792 Episcopul de
IIusi Iacov fu redicat la Mitropolia, Moldova prin
firman venit de la Sultanul catre Domnitorul de a-
tunei Alexandru 11.1oruz, pentru motivul ea Iacov,
ca Episcop de Ruse, rescumperase un numer de
Trud din captivitatea Rusi lor. La acusarile de irn-
moralitate aduse de autorul scrisarei catre Kniazul
Potemkin, voiu observa numai atata, ca in tote tim-
purile la ocasiunea vaeantelor la Mitropolie si Epi-
seopii, au fost mai multi aspiranti. Cei mai cu pu-
tine merite se temesU forte de cei meritosi si spre
a -i Impedica de a nu le esi Inainte, nascoceati cele
mai scarbase calonmil, pe care mai ales cei simpli
le credeali de a binele. Meritelelm Filaret au detep-
tat invidia multora din aspirants iudemnat a
nascoci caloinnii asupra-i. Calugarul Alexie, carele
atatea titluri si de qciinta si de servicii aduse
terei, Inca pate sit fi fost unul din aspiranti, sau eel
putin unul din eel simpli si lesne creqetori. In tot
casul el era forte desgustat, si de aceia a parasit
tera §i s'a pus in serviciul Rusiei, de a aduna colo-
nists pentru provinciile sudice ale Rusiei, numai
sá-§1 path, acolo asigura existenta si o positiune
unorabila.
Ceia ce este sigur, suut faptele patriotice ale
Episcopulul Filaret, pre care le-am *tut in urma,
cat au fost el pe scaunul episcopal al Romnicului :
munca pentru imbogatirea literaturei nostre biseri-
ce§ti. ea biserica nostra sa nu fie in acesth privinta
mai jos de cat alte biserici ortodoxe, grecA, si sla-
Isi da
sit-ad
www.dacoromanica.ro

I3IOGRAFICE 147
vond, si ca Romaniiin cultul for di,vin sit nu mai aiba,
nevoie de alte limbi necunoscute. Acosta a fost tinta
Si directia data clerulra invetat al Rom amid de Mi-
tropolitii cei marl, ca Theodosie, Antim, Grigorie,
si urrnatd de Episcopii eel demni, ca Damaskin, Gri-
gorie, Parthenie si Kesarie ; asa a urmat, si de acelas
spirit romanesc a lost insufletit si Filaret. Meritele
lm Filaret au lost apretiate si in sferele inalte ale
te,rei ; caci ii.. anul 1792, rnurind Mitropolitul Cosma,
Domnitoriul de atunci Constantin Sutul, impreun'a
en sfatul terei au redicat pre Filaret la trepta de
Mitropolit al Ungro-Vlachiei.
Dam aicl un resumat de actele publice, ce
seversit la stramutarea Episcopului Filaret de la
Minnie la Mitropolia Ungro-Vlachiei, dupre cum
ele se afla in condica shun, a Mitropoliei din Bucu-
rest, spre se videa tot-odata ce forme se paziati
atunci. la alegerea Mitropolitilor in Muntenia.
Dupes mdrtea Mitropolitulm Ora Cosma, templates
la 2 Septernbrie, anul 1792, Domnitoriul Michail
Sutu, adunand Divan din clerul malt si boerir terei,
ail ales in unanimitate pre Episcopul FIlaret, apoi
prin scrisdrea domnesea de la 6 Sept. catra Patriar-
chul icumenic Neofit, Domnitoriul cere ecdosis pa-
triarchicesc catra Mitropolitul Stravrupoliei Grigorie,
carele sa proclame sisa instaleze pre Filaret la sca-
unul Mitropoliei. Dornnul ()ice in scrisdrea sa cAtrA,
patriarchal despre alegerea lm Filaret si despre
Fiind ca pre shnta Mitropolie de sub dom-
nescul si staptmescul nostru tron a remas veduvA de
duchovnicescul ei pdstorit, sfirsindu-si acum viata
luT:
SCIIITE
cali-
tatile
www.dacoromanica.ro

fericitul Mitropolit al Ungro-Vlachiel' D. Cosma, la
2 ale curentel' dimineta, si tot' eel de ca din-
tr'o gura, atilt cei din sfintitul cler, cat si cei din or-
dinea politics, ne-ati propus, ca iubitoriul de Dum-
neqeti sfintitul Episcop al RomniculuY, D. Filaret,
este vrednic de succesiunea acestei pre sfinte Marc-
marturisind top cu un glas si rugandu-ne cu
o socotinta nestramutata pentru aseclarea theofiliei
sale la pastorirea cea de capitenie locals. De alts
parte cunoscend si no' demnitatea persona respe-
ctabile a theofiliei sale, precumsi calitatile sufietesti
si spirituale ale ca este eel betran
dintre Episcop' . . . etc., am admis pre theofilia sa
la tronul Mitropolie' Ungro-VlachieT. Apo' cere la
patriarchie recunosterea lui Filaret, si insarcinarea
Mitropolitului StavrupolieT de a-1 instala.
Patriarchul r6spunde Donmului prin scrisOrea de la
13 Sept., prin carea imputerniceste, cu sinodul pa-
triarchicesc, pre Mitropolitul Stavrupolie' a instalA
pre Filaret la Mitropolie. Pre Filaret it numeste con-
frate pre iubit, vrednic, probat, cuvios intro tote ".
Patriarchul tot atund a scris Mitropolitulm Grigorie
al Stavrupolei, carele traia in Bucuresti, ca sa pro-
clame pre Filaret Mitropolit, si impreunA en eeia-
lalti EpiscopY din -Ora adunandu-se in biserica
sa faca, forma de alegere bisericesa, carea
represinta un fella de votare satibalofagiu intre cati-
va candidatT pu.T de forma, si carea in limbabiseri-
cesca se kiama psifiare si ipopsifiare" sail aruncare
de sort', din carea tot-derma esa candidatul hota'rit
de ma' inainte. La acesta ocasiune candidate' pus' de
aicT,
poliT,
lui si maT
,,
Mi-
tropoliei,
www.dacoromanica.ro

forma all fost: Mitropolitul Lidiel Grigorie, si Do-
sotheiii Filitis Episcopul de Buzed. Acesta operatie
se face prin un prescript verbal trecut in Condica
Sfanta, subscris de Archiereil, carii all luat parte la
ipopsifiare, sub presedinta ArchiereuluY delegat Ina-
dins de Patriarch la instalarea noului Mitropolit (1).
Reproducem aici prescriptul verbal incheeat la
ipopsifiarea Mitropolituldi Filaret :
17Remaind veduva Mitropolia Ungro-VlachieT, fiind
ca eel ce all fost pftna acum Archiereu, D. Cosma,
s'a sfirsit viata, din ordinul malt pre sfintitului Pa-
triarch icumenic, D. D. Neofit, cu consimtimentul
pre cucernicului si pre inaltatuluYnostru Dommtoriu
Than Michail Sutul Voevod, am intrat in templul
sfintei Mitropolii. a Bucurestilor, insemnat cu amin-
tirea sfintilor slavitilor si in tocma en Apostolic Im-
perati Constantin si Elena, spre a face sorti pentru
cel ce are sa priinesca acest tron veduv. Si in ade-
ver anteiti am pus pre halt pre sfintitul Mitropolit
al Lida, D. Grigorie, al doilea pre iubitoriul de
Dumnedeu Episcopul Buzeuldi, D. Dositlieiu, si al
treilea pre iubitoriul de Dumnec,leq Episcopul Rom-
nicului, D. Filaret, carele a fost preferit celora-lalti
pentru pastorirea acestei Mitropolit De aceca s'au
trecut si numele ]or in presenta Condica santa 1792
(1) Acest t ipopsifiare se pastreza la not §i asttdi, dar cousta numat
intru aceia, ca in sera dinaintea Ode,. destmata pentru chirotonia
1111111 uou Archiereu, citi-va Archierei, eonvocat,i de Mitropolitul,
se aduna in biserica Mitropoliei, §i la finele Vecerniei, dupa o mica
ceremonie speciala bisericesca, se inchee un prescript verbal in
condica sfanta, in carele se trece numele candidatului ales de Sinod
i recunoscut de 1Zege, §i i se face cunoscut, ca adoua cli are sa fie
chirotonit Archiereu.
www.dacoromanica.ro

150 SCH1TE I3IOGRAFICE
Sept. 23. Subscri§i : Grigorie al Stavrupoliel, An-
thim al Pogonianel, Meletie al Thebaidei, Dositheid
al Buzeulul, Nicodim al Iliopolei, si Ioan Vacare-
scul Dikeofilaxul Bisericel eel Mari si Mare Spa-
Prescriptul verbal si subscrierile sunt in limba
green. Pupa acesta Archiereil aid mentionati si cu
marele Spatariti Domnesc Vacareseul au dat lui Fi-
laret urmatoriul act pentru re,cunorerea lui in dem-
nitatea de Mitropolit, tot in limba grecesca :
Fiind ca si dupre alegerea comuna a intregei
obstii, sfintite si politicesti, si cu consimthantul pre
inaltatului, pre cucerniculul si pre ineuviintatului
Domnitoriii si carmuitoriti a totes Ungro-Vlachiei
D. D. Joan 1Vlichail Constantin Sutul Voevod, malt
pre sfintia Nostra ati fost ales si proclamat pentru
tot-deuna (pe viata) Mitropolit acesteiMitropoln ve-
duve a Ungro-Vlachiei, find ca f9stul D. Cosma s'a
mutat eatra Domnul. malt pre sfintitul nostru Domn
gi stapan si Patriarch icumenic D. D. Neofit, cu
tul de pe Maga densul Sinod, conformandu-se cu
vechiul obiceiti al loculm, a primit acesta alegere
comuna, situ ecdos patriarchicesc si epistola sinodal a
lini porunceste mie ceha mai mie, ca, impreuna cu
fratii sfintiti Archierel, aflatori aicl, sa facem obici-
nuith sfintitii sibisericestil sorts (psifi), si sa iedic pre
halt pre sfintia Vastra la Scaunul cel veduv al Ungro-
Vlach id. Si deci, supuindu -mep01 uncii Kiriarchicesti,
cei date mie, implinesc acest ordin sfant, dorind Inalt
pre, sfintiei VUstre din a,dencul sufletulul: multi and
Stapane. 1 7 9 2, Sept. 24". Urmeza acelesi subscrieri,
tariti.
www.dacoromanica.ro

ca qi la psifiare. (Revist. Biser. ort. rom. an. IX luna
Octombr. p. 757-767).
Aceste recundsceri si psifieri sail votari biseri-
cesti erail numai simple formalitati de adoua m'anA.
Filaret era deja Mitropolit indata dupa mortea pre-
decesorului set', caci in condica sfanta gasim, ca el
ca Mitropolit al Ungro-Vlachier, la 8 Septembriu,
confirma psifiarea sau votarea bisericesca a Archi-
mandritulm Nectarie, carele se alesese ca succesor
al sal. la Episcopia Romnicului. ( Condica Sf. aceiasi
Revista, luna Noemb. p. 841).
Din activitatea carturaresca a Mitropolitului Fila-
ret, cunoscem, cn, el in anul 1792 a retipArit la R8m-
nic Inca o carte, Kazania. Pre sfintitul Genadie in
notitele biografice despre Episcopul si Mitropolitul
Filaret, publicate In Revista Bis. Ort. Rom. pe anul
1881, ]unele Februariti si Apriliti, ne spune intre
altele, ca a gasit in Archiva Mitropolier din Bucu-
rest' un manuscris grecesc intitulat : `8E0cp6pcov
iTcto-roMv itoXtity.wv.(Adunare de diferite epistole poli-
tico). In aceia colectiune se afla un numer insernnat
de sensor'. ale Mitropolituldi Filaret catra Patriar-
chii, 13isericei Ortodoxe, catra membrii: Sinodului
Patriarchies de Constantinopole, catra diferite per-
sane, scrison prin care Filaret an_unta suirea sa pe
Scaunul Mitropolier Ungro-Vlachier deaseminea, ca,
in acea colectiune se afla o suma de felicitari adre-
sate de acele persone lui Filaret cu ocasiunea redi-
carei lui la Mitropolie. Dupre documentele Mitro-
polier, pre sfintitul Genadie ne mai spune despre
Mitropolitul Filaret: 1) ca a intarit un act de In-
ni?aoyi,
;
www.dacoromanica.ro

prumutare al hi Nikifor egumenul de la Monastirea
De]ului, dat unui pacharnic Grigorie. 2) Mitropo-
litul Filaret, in anul 1792, primind tanguirea Sta-
retului Georgie, ca fratii adunati in Monastirea Cer-
pica traiati in mare sdracie si strimtore, si cererea
lui de a i se da sub administratie si Monastirca Cal-
darusanii, carea era avutd, Mitropolitul aprobat
cererea, si de atunci staretul Georgie deveni supe-
rior amand.uror acestor Monastiri, petrecend cand
la o Monastire, cand la alta. 3). Patriarchul de Ie-
rusalim, la 15 Oct. 1792, adica indata dupes insta-
larea lui Filaret, felicitandu-1 cu Mitropolia Ungro-
Vlachiei, it raga ca sa alba interes pentru averile
din Ora ale semtului Moment; era Mitropolitul ii
espunde in acesta cestiune Insciintez pre feri-
circa, Vdstra prin umila mea scrisare, ca din copi-
larie nutresc un respect forte mare si datorit in mod
inevitabil catra pre shintul si datoritul de viata
morment al Domnului, pentru care nici in viitorid
nu voiu inceta de a conlucra ceia ce pentru mine
este o datorie, si a lupta, cat imi va sta prin putintd,
pentru trebuintele cele iwpunatdre ale Monastirilor
st. moment de aid. 4) Patriarchul ecumenic Neofit,
aretand Domnului A. Moruz lipsa si saracia scolei
patriarchale din Constantinopole, Domnitoriul pe de
o parte vine in ajutoriul scale]. din Constantinopole,
hotar'and a i se da anual din Cars asaratia domnesca
eke 250 lei, era pe de alta parte pune in vedere si
Mitropolitului Filaret de a ajutA acea scold. Mitro-
politul trimite acei scoli un ajutorit. de 1600 lei.
Regretism ins6 din suflet, ca Prea sfincitul Gena-
1-a
:
www.dacoromanica.ro

die Endceanul, carele eel dinteiti din clerul roman
s'a dat ostenela a scrie bingrafia Mitropolitulm Fila-
ret, prevenit prin ideele cele usdre ce sint astacli la
not de modd, asupra clerului grecesc mai ales si a
Domnilor Fanarioti, deli recundsce meritele literarie
si sciinta lui Filaret ca Episcop la Minnie, in folosul
romanismuhn, totusifacendu-si idee, cd, el a fost grec
de origind, afirma, ca redicarea lui la Mitropolie a fost
o nenorocire pentru biserica terei; ca al egerea luT atat
la Episcopat cat si la Mitropolie ar fi fost impusa
terei de Domnii Fanarioti; ca el, Mitropolit fanariot,
ar fi ajutat esploatarea de catra Greci a monastirilor
inchinate, ca ar fi spoliat Ora de venituri spre a ajuta
scole greeesti din Constantinopole ca acest Mitro-
polit fanariot, impreuna cu alti Episcopi, esiti din
aluatul bizantin", ar fi grecizat biserica terei roma-
nestl cu totur", etc. Sperand, ca cu timpui prea sfin.-
titul Enaceuul singer va reveni asupra erorilor si a
pripitei sale judecati despre memoria, si faptele u-
nuia dintre cei mai insemnati ierarcln ai trecutului
bisericei nostre rationale romane, sd, spunem not
acum ceea ce mai scim despre Mitropolitul Filaret.
in anul 1793 Mitropolitul Filaret a propus Dom-
nitoriului Alexandru Moruz hirotonirea in Archiereu
titulariii a Archimandr. Mitropoliei Grigorie. Dom-
nul core de la patriarchie titlul noulm Archiereu si
ecdos catre Mitropolitul Filaret pentru chirotonire.
Patriarchul prin scrisdrea, sa de la 15 Martie res
punde Domnitoriulm era prin altd, scrisdre data la
Aprilie 27 trimite ecdosis de chirotonire Mitropoli-
tului Filaret. In amendou6aceste scrisori Patriarchul
Biserica Ortodoxi 4.Amnia.
www.dacoromanica.ro

nmneste pre Grigorie barbat insemnat, impodobit
cu moravuef bune si cu buna educatie". Titlul Ar-
chieriei, da patriarchul este de Episcopal Cha-
riupolia, ce a fost oare cand stritlucith", etc. Actul
ipopsifiarei. in Condica &bath are cite -va lacune,
anume : nu este trecut numele biserica uncle s'a facut
ipopsifiarea, fiind lasat lo c desert; deaseminea nu sunt
aretate Mei numele Archiereilor ipopsifiatori. Insa
dupre actele solemne ce preced acestei chirotonii,
de care am mentionat, nu suntem in drept a presu-
pune, ca acesta chirotonie nu s'ar fi efectuat, daca
nu de Filaret, de succesorul sea.
Archipastoria Mitropolitului Filaret a fost scurta :
numai de un an ; caw. in luna Septemvrie, anul 17 9 3,
Filaret a depus demisia in manele Domnulm Moruz,
cerend vcie a se retrage in viata privata si rugan-
du-1 a puree in locul lui o persanh vrednica de a
conduce biserica terei. El declara in demisie, ca se
retrage de buua -voie, si din causa deselor bole ce-1
supara. Acesta declaratiune a lui este adeverit'a
si de dm Archierei si contrasemnata de Archiman-
dritul Grigorie.
lleproducem aici acesta demisiune, precum ea se
afla scrisa in Condica
Vedand, cd din Ali in qi puterile mele dispar
din causa deselor bole, ce des mi se intempla, si
cunoscend greutatea unei ingrijiri duhovnicesti cat
este de mare si grea de purtat, si apoi dorind ca sa
petrec restul putinelor mele vile aid in liniste, me
retrag din scaunul meu acesta al Mitr. Ungr.-Vlach.
de buna vole, ne silit, si dm socotinta mea proprie,
ce-I
Santa:
www.dacoromanica.ro

Adepunend sortil (kro?0,4 in manele pre inaltatuluY,
pre cucernicului si pre blanduldi nostru Dom-
nitoritt, pentru ca sit alegA pre acela, pentru carele
Domnul va lumina consciinta Domnescsa, si carele
s6, fie vrednic a reluh carmele acestel corabii du-
hovnicesti. i spre sciintii am dat presentul rued
paretis (demisiune), sub-scris de bursa -voie, precum
am dis si nesilit. 1793 Septemb". Atat demisiunea
cat si subscrierea Mitropolitulul sint in limba greed.
Domnitorul 1VIoruz cedA, sthruintilor lui Filaret,
si primindu4 in fine ditnisia, pe de oparte a convo-
cat divanul terei, ca sd alega alt Mitropolit, si acela
la 25 Septembrai a ales la scaunul MitropolieT lire
Dosotheiti Episcopul Buzeulul (Filitis), pre carele
Domnitoriul in aceesi di 1-a confirmat , era pe de
.altrt parte a trimis dimisia Mitropolitului Filaret Pa-
triarchuldf Neofit, I-a anuntat despre alegerea lui
Dosotheiii la Mitropolie si a cerut ecdos patriarchi-
cesc pentru strdmutares lm de la Episcopia de Bu-
z6ii la Mitropolia terei. Patriarchul trimite ecdosul
sea Mitropolituldi Filaret prin scrisorea de la 5 Oc-
tombrie. In acesta scrisare Patriarchul, amintind de
scrisore% Domnitor;u1m dice : Domnitoriul a lost
provocat de caldmasele tale rugaminti a to elibera
de durerile nevindecabile, care nu suet propiii pa-
storiel pe viitoriti a turmel cei cuventAtOre a lut
Christos, Inaltimea sa a priimit dimisiunea ta cea de
blind voie, a scris bisericei si a trimis aid ]. la bise-
rica propria ta petitiunc catfa InAltimea sa si dimi-
siunea sigilata, mijlocind ca sa se trimitit ecdosul
canonic bisericesc pentru asedarea legala a celui ce
www.dacoromanica.ro

156 BIOGRAFICE
are a primi in and demo toegul pastoral al Mitro-
poliei de acolo". Venind apoi la alegerea noului Mi-
tropolit Dosotheiti, ilnumeste confrate al sea it-Wit,
biirbat mat betran de cat altii, intrumsetat cu vir-
tutea, educat in pietate, invetat si mArturisit vrednic
de catra toti, atilt cei din ordinea clericala, cat si
de catra sistema boerescii. si politicescA". Apoi im-
puternicind pre Filaret de a instala pre Dosotheiti,,
dice : permitem si dam tie voe bisericesc6, si de-
punem in mhnele sfintiel tale si sortii nostri ca-
nonici, si poruncim, ca luhnd pre Archiereii aflittort
acolo, si cu voia domnesca, sa fact psiful canonic in
pre sfauta Mitropolie de acolo, si cu protocol sfintit,
pre carele it veT scrie in Condica sfintei Mitropolit
de acolo, si dintre eel esiti canoniceste la sorti vet
preferi dintre altii pre numitul iubitoriul de Dum-
nec;leii. Episcopul Buzeultn, confratele nostru iubit,
D. Dositheitn stramutandu-1 la scaunul pre sfintei
Mitropolit a Ungro-Vlach., in cat sa fie si sri, se (;tica
si de catra tots s'i se recurnisca presfintit Mitropolit
al Ungro-Vlachiei, av(nd si locul Kesariei Capado-
kiei. Deci scriind acestea, imputernicim pre sfintia
ta, ca sa fact stramutarea urmasulm teu in mod ca-
nonic, pentru care ititrimitem si canonicescul nostru
ecdos patriarchal si sinodal". 1793 Octomb. 5.
La 11 Octomb. Mitropolitul Filaret a seversit
actul canonic de stramutare a noului Mitropolit
Dositheib, impreuna cu 9 Archierei, precum arata.
protocolul sail prescriptul incheeat la acea ocasiune
in biserica Mitropoliei, sulpscris de Filaret, in cali-
tate de fost Mitropolit al Ungro-Vlachiei" si de.
scr,TE
www.dacoromanica.ro

SCITITE BIOGRAFICE 157
ceialalti Archierei, deasemmea in limba greed. T6te
actele privitare la dimisia luT Filaret si alegerea lui
Dositheid se pastreza in Condica Mitropoliei, nu-
mitd Sfanta, §i sunt reproduse de preasfintitulEnd-
c4nul in Revista Bis. Ort. Rom. tuna Noemb. a.
1885.
Prea sfintitul Genadie Endcenul, in skita sa de
biografie a Mitropolituldf Filaret, spre a dovedi, ca
Filaret In adever era cu sanatatea sdruncinatd de
bola, citezd din colectiunea de scrisori, amintita in
urma, pasage din dou6 scrisori ale lm Filaret, una
catrd Patriarchul Neofit, si alta catre Domnitoriul
Moruz. In cea dinteid, ar6tand patriarchului causa
dimisiunel sale, Filaret spune, ca ocupatiunile de-
puse Inca din tinerete in favarea bisericei si a so-
cietatii nimicit puterile corpului si 1-au facut
incapabil de a mm purta greutatea de At lant a pas-
acestei Mitropolii a Ungro-Ylachiei, si tot-o-
data anunta pre Patriarch, ca Domnitoriul MOruz,
dupa repelite Turicimintz din partea sa, i-a primit
dimisiunea, acorandu-i de_ a trai in Ora, retras, si
sub auspiciile Domnitoriului. in a doua scrisore Fi-
laret se scuzd cats noul Domnitorid Moruz, ed din
causa de bald nu pate esi spre intimpinarea 10, la
sosirea sa in tern, si ca de acea a delegat din partea
sa pe Episcopul de Buzed Dositheid, carele are in-
sdrcinarea de a felicity pre Domnitoridla venirea sa
Id tronul Orel ('). Prea sfintitul Enacenul nu crede
ca sanatatea sdruncinata a lm Filaret a fost sin-
gurul si indeajuns motiv al dimisionarei lui ; ci pre-
(1) EuXXoy-ti 8tvp6pcov izotoXibv ItoXtzran No. 18 p. 32-34.
torieT
'i-an
www.dacoromanica.ro

158 SCHITE BIOGR AFICE
supune si de la sine, farAnici un temeiu istoric, Ore-
care tainica reactiune a boerilor terei contra fana-
riotismului, pre carele it representa in Ora Mitro-
politul Filaret, carele ar fi avut de theza" a archi-
pastoriel sale : desnattonalizarea bisericei roma-
nesti " ! ! (1)
Asa dar Mitropolitul Filaret s'a retras in viata
privata, si cu tote ca nu se cunosc pana acum date
despre viata lui privata, nici despre timpul mortii
lm, el s'a seversit viata aici in tera, retragerea
sa, precum am vequt mai sus esprimata dorinta lm
catra Domnitoriul Moruz. Pe la anul 1795, traia
inca Mitropolitul Filaret; cam in acel an el a reti-
parit la Minnie cartea de cuvinte ale st. Macarie-
Egiptjnul. Portretul Mitropolitulm Filaret se pastrez6,
la Mitropolia din Bucuresti.
partea despre amecla-qi a Bucurestilor este un
del si sub el un ses, care portA numele de Filaretu.
Tot acolo pana nu de mult era o cesmea, carea se
numia Cesmeua Mitropolitului Filaret". Ea consta
din o casa mare de petit cu doue renduri. In rendul
de desupt era cesmeua, Ora deasupra era un foisor
sau Sala de petrecere. Apa cea buna a cesmelei lui
Filaret aduna acolo vara spre recorire multime de
Mine din Bucuresti, mai ales serbatorile. Acea yes-
tita cesmea, devenind in fine nepracticabila, fu stri-
cata impreuna cu casa deasupra ei. Desi intre anit
1754-1760 fusese Inca un Mitropolit tot cu numele
Filaret, totusi eu cred ca, cesmeua si delul cu
(1) Ve@ Revist. Bis. Ort. Rom. luna Apr. 1881, p. 459.
ii
In
www.dacoromanica.ro

numele Filaret, amintese numele lm Filaret
cu carele not ne-am ocupat in acestrt scriere.
Regretran ca la stricarea cesmelei Mitropolitului
Filaret nu s'a luat mesuri a se pastra macar inscrip-
tiunile si sculpturile cu care, dupre cum m'am in-
format, ce§meua era bogat impodobita.
Dam aid o descriere a acestel cesmele, dupre cum
rtn-a representat-o batranul Colonel Papazoglu,
cunoscutul nostru Archeolog, in versta de 75 anT,
si carele in tineretele sale o a apucat in tat), splen-
ddrea el%
D-nul Papazoglu crede ca localitate ce porta a-
cum numele de Filaret, cu delul sa, a fost cump6-
rata de Mitropolitul Filaret, carele avea acolo via
sa, si pe urma o a daruit Mitropoliei, si acesta o a
stapiinit pana la secularisarea averilor biserice§ti,
in anal 1860. lath acum descrierea ce a facut D-1
Papazoglu cesmelei Mitropolitulm Filaret:
Cesmeua avea done etage. In etagiul de sus era
un salon mare, impregiurat cu sofale, cu perillY ro§ii
si cu ciucurT albe de bumbac. In mijlocul salonului,
o masa mare de stejar, incungiurata cu scaune.
Acolo se 'recreati Mitropolith in timp de Vara dupa,
pranz, in cPele de serbatori, unde se adunati de a-
semenea la conversatiT boerii enoriasi ai Mitropo-
Golescii, Catunenii, Falcoenii, Jienii, BujoreniT,
Dudescii, etc., carii conversati si petreceati timpul
irnpreuna cu Mitropolitul terel. In C,Hua prasnicului
Sfintilor Imperati Constantin si Elena, hramul Mi-
tropolid, Mitropolitul da masa mare, la care invites
pe toti boerif, atat cei in activitate (halea) eat si
II-le,
www.dacoromanica.ro

160 SCHITE BIOGR AF
cei in retragere (paia); asemenea pe consulii stre'ini
precum si starostii comerciantilor si industriasilor :
lipscani, cojocarT (blanari), topta,ngiY, bhcani, cu-
relari, papugii, islicari, etc. Salonul se sprijinea pe
12 stAlpi de petrA cu capitele si cu sculpturi de
flort Aeoperementul era invait cu olane. In salon
se suia pe o scary larga, pe dinafard, aeoperita.
Sub salon, in etagiul de jos era cesmeua, cu 12
tevi de alama, prin care curgea in abundentA apa
de sub malul Filaret, in jghiaburY de marmura; era,
deasupra fie-carei din aceste tevi era reliefuri
sculptate in marmura, represent'and cu o arty fru-
mds'a cele 12 zodii ale anului; era deasupra lor, pe
o marmura mare, se vedea marca archiepiscopala,
cu inseriptiune in limba romana, descriind fundarea
acestui frumos monument (1).
Pavimentul cesmelei era asternut cu marmor4, si
cu jghebulete in zigzaguri pentru scurgerea apei,
carea esind afara din cesm ea se scurgea in balta inve-
cinatA, invaseuth en stub. Din acesta balta, prin un
deosebit canal, apa se strecura spre strada erban-
Voda (Podul Beilicului) si continuAnd pe inga Bi-
sericuta esia in Caramidari, Zarzavagii (le-
gumari), sub delul VIcarestilor, si de acolo se stre-
cura in Dtunbovita.
Din relatia data de Eforia Spitalelor din Bueu-
rest', in anu11870, sub titlul de Note sidocumente
(1) Dommil Papazogln n'are copil de pe acea inscriptiune; dar
ml -a spus ea crede a se fi pastrami acele marmure cu iuscriptiuni
§i scuiptun la ore-care persone, care le-ar fi fost asigurat la dara-
marea acelei ce§ele. Intreband pe acele persene, m'au asigurat ca."
n'au nice o cunoscinIa de densele.
yanu,
www.dacoromanica.ro

relative la Asilul Elena Damna", se vede cá JAlitro-
politul Filaret in anul 1792 s'a facut testamentul
set , prin care a lasat o avere colosala pentru intre-
tinerea si educatiunea copiilor orfani, avere compusa
din mar multe mosii, mar multe hanuri si lOcuri in
Bucuresti, dar ca prin nestatornicia lucrurilor de
atunci si prin reaua credinta a Epitropilor, tote
acele avert instreinat si aim.- testamentul Mi-
tropolitulut a perit fara urmd. Din toatil aces avere
lasata orfanilor, a scapat din intilmplare numaT ha-
nul, carele s'a cumparat in urma de guvern si a
zidit in locul lui t6trul actual. Reproducem aid: in
tocma relatia amintitd a Epitropiet Spitalelor des-
pre mipacele cu care s'au fundat scala de fete orfane,
numita Asilul Elena Domna", relatie in care se
vorbeste despre donatia Mitropolitulut Filaret
Ca si alte institutiuni de bine-facere in Romania,
esistat asemene institutiunea pentru cresterea si
educatiunea copiilor orfani, si data mult timp nu
v6dut puse in practica dorintele si legaturile
persdnelor filantropice, sail dispositiunile legilor de
pe timp, ac6sta a provenit parte din causa felurite-
lor fase, prin care a trecut Romania, parte din apa-
tia guvernelor ce s'au succes.
Deja la finele secolului trecut, Prea Sfintia Sa
Mitropolitul Filaret, unul din eel: mai filantropi bar-
bap' ai epocei, si a cAruia Tiara a fost un sir de
fapte pidse si devotiune, a ldsat, prin testamentul
seti din anul 1792, o avere colosala spre intretine-
rea sieducatiunea copiilor orfani. Insa acesta avere
compusd din mar multe mosii, mar multe locurt si
s'ati
TI-le.
salt
www.dacoromanica.ro

hanuri in Bucuresti, s'a instreinat de la destinatiu-
ilea el. Dupd tote cercetarile ,acute, testamentul
numai esista in archiva statului, si se lice ca ar fi
lost chiar sustras si rupt de persdnele interesate de
a instreina averea orfanilor in folosul for
Din tote chitrtiile ating6tOre de bunurile lasate
de Mitropolitul Filaret, esista in qiva de astA,C,li nu-
mai uu proces verbal al Sfatulm administrativ, din
infela Domnie regulamentara, carele constatA ca
guvernul a cumpArat hanul lui Filaret, avere a or-
fanilor, spre a construi tetrul din calea MogoOel.
In raportnl Domnului Ministru al Controlulm din
anul 1860, cdtre Domnul Ministru al Finantelor, in-
serat in Monitorul cficial No. 214, acel an, prin care
face darea de sama a conturilor tuturor caselor ce se
afla in revisiunea controlului pang in 1 Ianuarie
1858, se citeste urns torea rota la reservele easel
de bine-faceri :
Dimpreuna cu lei 114,000, destinati pentru cla-
direa de institut pentru copiisermani, cu acest prilej
si spre impacarea cugetului, insemnezA ca acest6
casa s'a napustit (parasit) cu luarea hanului ce avea
si de la care tragea un folos anual peste 20,000 lei,
pe al cdruia loc s'a cladit tetrul, si pentru care prin
legiuirea obste§tii adunan, dinthiu se hotaraste a se
despagubi cu suma de galbeni 10,000, cu care sa
se cumpere o mosie, in cat sa dea venitul ce lua de
la barn; insd prin o alta chibzuire a obstestii adu-
nail, din anul 1843, se mArginWe acesta numai de
a i se cumpara un alt loc pentru cladirea unui in-
stitut pentru copii se'rmani, sand va veni in stare
proprin.
www.dacoromanica.ro

SCIIITE BIOGRAFICE 163
casa, a face o asemenea zidire; prin urmare numai
cand i s'ar da venitul de 17 anii, de child i s'a luat,
in sum de 340,000 si cu ceea ce mai are adunati
din venitul banulm, ar putea fi in stare a se face
cladirea cuvenita, dupa cum era vorba spre impli-
nirea dorinta danuitorulm , reposatul Mitropolit
Filaret
In mai. multe rendun s'a ridicat vdcea in favarea
copiilor orfam; si chiar din sinul adunara gene-
rale s'ati ivitreclamatiuni in contra lipsa de crestere
a acestor copii, in contra starer for deplorabile, si
in contra delapidarilor, ce s'ail facut cu averea Mi-
tropolituku Filaret". (15. 4-6).
Jalind din adancul sufletului, ca la nor multe te-
stamente si donatiuni ale marilor si generosilor pre-
decesori, destinate pentru binele general al Roma-
nia, au avut sarta testamentului Mitrop. Filaret,
speram ca lucrurile se vor indrepta i ca inimile
gener6se i devotate binelui public nu vor lipsi din
nemul nostru, si cu deosebire scn cea Irma de
Ierarchi ales' ar Biscrica Romane nu se va perde
nicl o data de pe campia duchovnicesca cea rodi-
t6re a iubitei nOstre patrii, --Ronzdnict Otodoxe
Cato lice de Resarit.
(PINE). Episc Rom 5Ielchisedek.
o<CMEc
www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIG[OASE
CU OCASIUNEA RESTAURAREI SI SANTIREI
ST. 171ITROPOLII DIN Al OLD 0 VA
1.
Prin siintirea catedralei de Iasi, Biserica serbeztt
serbarile sale cele mai splendide, mai malestose si
mai impozante. Ori child serbatorile bisericesti, mai
ales cele domneti, au acest caracter; dar la san-
tirea templelor, a catedralelor, ceremonialul religios,
find de o inseinnatate simbolica §i mistict, §i prin
rugele clerului invociindu-se asupra templelor re-
versarea harului divin, ajunge a fi cu deosebire
pompos si moralminte edificator Si forte instructiv.
SerbaK splendide : awl( biseria cu acOstd oca-
siune iqi desfAsura ton', stralucirea qi lucsul ce -i este
permis a-1 avea "..n ornamentatiuneainteriOra §i este-
riara a templului, in pretul odorittor §i in invesmen-
tarea sacerdotiului ,
Serbarl maiestose : ctici templul fiind simbol al
palatului Fiintei eel prea inalte, al idealului religios,
www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNT RELTGIOSE 16Fv
al D-cleuluY chruia lumea se inching, biserica cu bu-
curie chemd pe tote treptele sociale inferiare §i su-
periare a lua parte la ceremonialul pentru shntirea,
deschiderea, §i inaugurarea cases de rugaciune, in
care are a se sanctifica tot eel ce intra cu inima
drepta, cu cuget curat, §i cu vointa fermi a mul-
tami Celui A Tot Puternic pentru bine-facerile
primite -§i chema mila si ajutorul in restristele
intamplate ; cu un cuvent, biserica prin Antirea
templelor pune la dispositia on -cArui om sanctuarnl
cuviincios, de unde fiinta cea margiuita se pate
pune in relatinui spirituale, tainiee si sentimentale
cu Fiinta cea nemarginita, si de unde finitul pre-
simte infinitul ;
Serbart imposante : cad' prin intensitatea stralu-
cirel §i pri 1 manifestarea maretiei a cestor serbari, se
intipareste adanc in mintea credincio§ilor ce Tad
parte la ele sublimitatea cultului religios, carele este
in stare a pune in mi§care si a intruni intr'un gand
si intr'o inima, fratasca pre tote cei ce au ceva swat
in consciinta lor, pre top.' cei -ce partii in sine cultul
frumosulm, ce-1 vor contempla in picturile ideale
ale nonei catedrale, si cultul adeveruluT artistic ce-1
vor afia, in dimensiunile marete si in liniile propor-
tionate §i conform architecture' templului crestin (1).
Aceste serbUori religiose de sigur vor lasa urine
ne§terse in memoria celor cc be vor visita §i vor
participa la densele.
(1) Templul find pe din afara coustituit din Emil drepte si
paralele, afara de acoperement si turnuri, iar pe din launtru
din mai multe arcade pe care stall tints bolt], presinta un stil
mixt din eel roman §i bizantin.
a-T
www.dacoromanica.ro

166 REFLEXIUNT RFI TGOSE
II.
SerbArile religiose presupun misedn, agittha, sen-
timente religi6se. Si in adever, de Un timp inc6ce
se semnaleza in Romania o miscare, o sensatitme
mai neobicinuita decat in trecut in ce priveste re-
ligiunea, atat pe terenul intelectual cat si material.
Restaurarea de temple vechi, fundarea de catedrale,
infiintarea facultatei Teologice, tote acestea sunt
semne ca sentimentul religios s'a desteptat din nou
si mai energic intre Romani.
Pe de oparte pArasita si uitata find biserica, iar
pe de alta crud combAtuta si sfasiatd, instinctul
straun religios a trebuit in fine a esi din pirotela
de mai inainte si evenimentele actuale ne dau semne
imbucuratore, c6, biserica si religiunea iara-sa vor in-
flori in Romania. Odata natiunea pusii, pe calea cea
dreptA, pe drumul imperatesc al progresului si al
prosperare" in tote privirile, fiind-ca unul din atri-
butele principale prize care-si manifesta vieta sa
nationala este si religiunea, apoi ar fi a abate nati-
unea de la calea ei firesca. din trecutul sett istonc,
lasand sa schiopateze en amandone picioarele, dupre
espresia Scripture', iu caile religiunea, on, cum do-
rese unit, impingend-o fatis pe poteca necredintei.
Miscarea dar religi6sa, ca tote miscarile in alt. di-
rectiuni, se va ariita din ce in ce mai puternic,
pnutre Roman'. Lar acesta este si natural.
Nu pot Romani' actual" sá uite nici a se abate
de la destinele vietei for sociale croite de strabunii
lor: tot trecutul for este plin de luptele pentru esi-
www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIGIOSE 167
stentaindependentA, §i de sacrificii pentru sustinerea
§i infrumusetarea cultuldi for divin. Child arborele
national s'a curatit de putregaiul §i uscaturile seco-
lilor nefasti, ramurile cele noua crescute din vechiul
trunchiti si adapate tot de acelasi suc, fireqte trebuesc
a da tot aceieaqi. rode. De aceia nu este de mirare,
ca Biserica se aft, astach in se'rbAtOre.
Fireqte, trebuia ca cladirea catedralei din Iasi,
spre a ne restrhuge acuma la ac4sta numai, sa aiba
aan sfaxqit si, dupa mine, un sfhrsit corespuncptor
scopulm primitiv al acestei
0 lege generala a mecanicei statuezA ca : on-ce
forta isolata acumulata intr'un pullet are-care nu
pate remanea neeficienta, sari fara efect, nici a se
auula cu total, ci eel mult pate a se transforma.
0 forta acumulafa statert ascunsa in cilidilea ne
gata a catedralei croita de Veniamin. Acosta forty
era insuqi sufietul, pins, genial religios al Tnare luf
Arcluepiscop qi Veniamin, care de la
inceputul secolulm actual cu tote paterile spiritului
§i buna vointa a inimel sale a lucrat pentru resphn-
direa qi inaltarea simtului religios in poporul
Acest suflet devotat credintei, ac4stA forta religiOsa
se zidise, se intrupase si personificase mai la urma
iu vastul si maretul edificiii al catedralei Moldovel,
pe care din tot sufletul dorea ca singur ss o qi san-
-cesca.
Dar homo proponit, Deus disponit: ceea ce pe la
1842 s'ar fi privit ca lucru firesc, astaqi in inv4lui-
Mitropolit
set".
www.dacoromanica.ro

1887 02

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 1887 02

Similar to 1887 02 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1887 02