1. 6_ND(a
68; /146A-a
vzrvvvz w
000
ra-
K.00:s :=71
tet
ll!
ROMANI(ORTHODOXA
101.0.511C,
II ill
IIII
`Hi
,11
iT
<e
6
REV. PERIODICA ECLESIASTICA
A N U L al XI-lea
ex,
SEPTEMYRIE.
0TORI.E
1.
AA.AAAAA _
El
Ileditatil dupe, Zenlfir lama.
BUCUREgl
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Str. Princt "Wel e- Unite, 34.
I 8 8 7.
d),
111
P1-Erg-o-z-agOgagEs___
ForgozgaTA
.11
de 11. 1. Cannes..
gGTh
14_?/. 4:000404,0094
VA./ VVV ..rfl./WV
No. 6.
Q4'
??11
'71
6
AAP SRS1.
1IFL570-50-n-E5E-47-Wige-4-EF:a5S,5
34.
=
U
L1J-1/V-1.0.
'51
cow_
..4e)
W3*}..tbS:g c, 0 0
?
ska;
,
/
417.0
^^,...,,n,e.."1
0
0040007ee0e0O1
www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA
Material pentru Istoria Biserieesea §i Natio-
nale a Romani lor.
lath, ce relatil preciase ne dd Dimitrie Filipid in
opera sa, Istoria, Veche a Romani lor" si pe care le
strage din autoriT Bisantini si din studiile ce singur
a facut (pag. 175. etc. Vol. 1).
CrestiniT ceTimprestiati in Romania si far5, Epis-
cop. (la inceput) nu s'au uitat de eel' de o credinta cu
-densiT din Constantinopol si li se votjza de acia
episcop GotieT. Acesta a fost renumitul Ulfila, din-
tre crestinii GotT locuitorl in Asia, caquti sclavT,
care pela jumetatea secululuT al 1V (355) se hiroto-
niseste Episcop al Goti lor in Constantinopol si se
duce in Ora de peste Duiiarea, intorand la religia
luT Christos pe Gott In tara Thiringilor, in Ora Rom a-
uesca, nude era Fritigern Rege (sub regele Atana-
rich) a Gotilor. Intreprinderea lui Ulfila s'a ajuns
scopul; Tar in tara Victofalilor (Moldova), uncle era
Atanarich Rege al Gotilor, care era si inthiul Rege al
Gotilor despre Apus, introducendu-se acolo Religia
Crestina s'a gasit mil de pedicT. Atanarich, caruea
si Fritigern IT era supus se declare mimic credinteT
celel noua. Cad omulul ce cugeta militareste in
tutu], IT desplace religia, care inspira umanita. e si
pace. Pentru ca-I era teama luT, ca nu cumva Go-
www.dacoromanica.ro

3. 492 MATERIAL
tiT devenind crestinT, -s6 fie r6T soldati. Era dar in-
versunat contra religid (cnstine) si a pAmentulut
Romania; si maT ales Moldova se uda atuna cu sin-
gele martirilor. Ast-tel sufere martirul pentru Chris-
tos si Mare le intre Martini Nichita, ce-sT trAgea.
origina dintre GotT orT dintreRomanit ceimaTinsem-
natT, si a caruea amintire o serbeza Biserica in luna
luT Septemvrie in 15.
SA stiT, amice, ca veT afla si Biserica zidita in
Romania pe numele MareluT Martir Nichita, maT
cu soma in Moldova, unde, cum se pare, Santul Ni-
chita a suferit martirul pentru Christos. In zaciar
veT cAuta, (dovczT) nu vei afla nicAiri. In general
Marele Martin Nichita a suportat martirul inainte-
de intOrcerea luT Ulfila din Constantinopol, sari sii-a
misiuneT sale."
Tata', despre acesta, (Ulfila) ce slice Sozomen:
,Multime dintre ceT de sub Fritigern devenind mar-
tinT pentru Christos ad lost ucisT (sail maT inainte,
sail si dui:A ce Fritigern s'a facut crestin ; Tar el s'a
facut din ordinul luT Atanarich, primul Rege al Go-
tilor din Apus). DupA acea Atanarich supArandu-se
eh adica religia stremosesca s'a stricat, pe multI la.
inulte schingiuirT T-ati supus, Tar pc altiT nicT cerce-
tandu-i T-ati ucis.
Se dice crt, el punend pe un car statua unuT idol
si invelita purttmdu-se in fie-care Ali in jurul color
ce se denunVai ca sent crestinT, a ordonat sa i se
inchine si sa -T sacrifice (statuei) acaa, pe cariT it
aducea. lar ceT ce se abtineati li se ardeati corturile
www.dacoromanica.ro

4. PENTRU ISTORIA BISERICtSCA 493
impreunh cu omenii. Aceste s'a intemplat atunci in
-Ora Roinitnesca si in Moldova.
Ulfila, dice acela0 Sozomen : la inceput de loc nu
se deosebea de Biserica General'a Ortodox6 ; duph
-ce insh, s'a dus la Constantinopol, (in misiune) se dice
ca discutand cu el despre credinta ceirnaiinsemnati
din eresul arian si promitendu-i ca -1 vor ajuta in
misiunea lqi catre irnperatul, data va crede de o
potriva cu el, constrans de nevoe, sau socotind ca
adever este mai bine a cugeta ast-fel despre
D-cleti, a consir4t si el cu ei in a le lui Arie si a.
Tupt tot poporul dela Biserica Generala (Orto-
doxa)."
Tar misiunea acesta (de representant al poporului
Goth), pe care a seversit-o Ulfila, a fost pe timpul
lui Valent, cu stop de a cere conajaorul lui spre a
combate cu Fritigern contra lui Atanarich. Sozomen
-clice: Ca s'a intemplat imprejurarea acesta dincolo
de Dunarea, in Bulgaria de asta-4 Tar Socrat: in
partea drepta, cea ce este si mai probabil, i prize
urmare mai inainte de invasiunea Hunilor. Revofta
on resboiul nitre Fritigern i Atanarich, lice So-
crat, s'a intemplat in partea dreptit a Dunarei. Fri-
tigern ajutat de Valent a invins pe Atanarich, de
acea primeste religia (arianismul) bine-facetorului
si indemna pe cei din jurul sell sa faca aceiasi. de
aicea: Cere mai niulte semintii de a le Gotilor ail
priimit eresia lui Arie.
Ca Ulfila nu numai pe ThiringT, ci si pe Victo-
falT sa incerca converti (nu numai pe locuitoriT
'_VareT RomAnqtY, ci §i pe cei aI MoldoveT) acela0 So-
an
Si
a-I
www.dacoromanica.ro

5. 494 MATERIAL
crat dice : Fiind-ca Ulfila nu numaT pe cei de sub
Fritigern, ci si pe Gotii ceY de sub Atanarich T-a
invetat Crestinismul. Atanarich, pentru ca s'a in-
departat dela legea stremosasca, pe multi dintre
crestini supus schingiuirilor, in cat devin mar-
tin atatea barbari arieni. Dar acela Arie acestia
barbarl priimind din sinceritate Crestinismul au des-
pretuit viata de aicea pentru credinta in Christos."
Reintorcendu-se arian Ulfila la Thiringi, pe care
mai Inainte Y -a pastorit in legea Universala (Orto-
doxa), a-Y stremuta din ea nu era usor, si Mei nu
putea fi fara primejdie. Pentru acea se abtinea de
a dice ca Christos este creatura, sail nu indrasnea
ci a Introdus o a doua divinitate ne zidita, trimesa
de D-deti in lume, ast-fel cultiva ambele parti si
pe arieni si pe Gotii (ortodoxi). Daca Ulfila a decla-
rat ca cugeta cele a le Bisericei Ortodoxe, dupa cum
6re-carii die si voesc, 'Ate a facut'o dupa ce a trecut
cu Gotii Dunarea si s'a asedat in pamentul Constan-
tinopolitanilor si pe sand Valent ne mai traind, atuncT
aruncand arianismul se fi admis el socotinta ce era mai
tare si sa se fi Intors la Biserica Universala si Onto-
doxa. Dar eresia lui Arie alungatO de acolo s'a re's-
pandit mai la tota gintea Germans. MaTinteitiUlfila
a tradus Evangeliul in limba gota, care-T cea veche
a nemtilor de acum si se apropie mai mult de dia-
lectul sfedezilor de asta -clT, sail de alt dialect al
nemtilor. Acesta -I dovada puternich ca Gotii de
acolo, din Scandinavia, at invadat in pOrtile nostre.
A tradus si o parte din Testamentul Vechiti, dar
temendu-se ca sá nu aprinda Inca mai mult in turma
T-ati
....
,
si
si'o
www.dacoromanica.ro

6. PENTRU ISTORIA BisEmrtscX 495
sa dedarea catre resbel si militarism, s'a abtinut dela
traducerea cartilor Imperati lor. A intrebuintat lite-
rile grecesti, esceptand doue sail treT, pentrtt a putea
esprima sonurT cu totul deosebite, pe care cu mult
maT in urma Gotii apusenT in Ispania, priimind cre-
dinta latinilor, lepadandu-le (literile grece) all in-
trodus cele latinesti. S'a conservat si pana acum
Evangeliul luT Ulfila inteleg invetatii nem-V.
Nu numaT Religia crestina ci si literile voind Ulfila
a le introduce la Goti a intimpinat multi greutate.
Pentru ca Gotil dispretuiati carturaria, fiind-ca in-
femeeste pe amen' si -T face neapti de resboi . . ."
Acestea le dice Filipid macedonenul respectiv de
timpurile Gotilor si din care intelegern ea autorul
admite existenta Romanilor si persisi,enta for in
Dacia Traianii si dupa venirea Gotilor, dupre cum
si crestinarea lor.
Acum iata ce ni spune tot Filipid ielativ de tim-
purile si despre epoca navalirei selbatecilor HunT in
aceste pamenturi (pag. 188... Vol. I).
Timpurile Ilunilor.
Iar Romanii nostri ce au facut(navalindHunii)?
Au trecut si eT Dunarea scapat viata in pa.-
mentul Constantinopolitanilor ? Pate uniT, probabil
parte de tot mica dintre top (Romani)), Tar ceT
adica mai totT, at remas in tara, retragendu-se
din MO vijelieT pentru moment in locurI ascunse,
in paduri si munti si refugiandu-se in locurile de
si
o
multi,
si-1
si-ad
romi
www.dacoromanica.ro

7. 496 MATERIAL
peste Ault Sdlbat6cia inimitilor navalitorT se pbr-
neste si se revdrsa, (indeconitin) in contra celor ce
st6panesc, nu in§d Ili contra celor gtOpa,n4T (adica a
Romani lor), pentru ca stpanii eel noT (al Romatilor-
Gotii) erati mai jos. RomaniT erail spectatorT aï eveni-
mentelor, de si nu ne ispititT,pentru ca t6tA, Ora era
cutrieratti si friimantata de catre veneticiT resboi-
nicT ; dar eT se deosebea de sigur uniT de altii si nu
se amestecat eel ce stepanea cu col c4 step/anise la
inceput ; pentru ca era cu gret si se socoteati de
aceqtia ca inimici.
Considerandu-se (Romanii) de acestia (Mini) ca
supusi i cultivatorT si prea intelepti fiitid se partau
cu elf mai milos. ApoT nu trebue a socoti nicT pe
Huni cu totul selbateci si privatI absolut de ori-ce
civilisatiune ; Cu timpul putin cate putin 8e legs
amicitie intre densiT. Iar data la istoricT nu se face
nicT o vorba despre Romani, nu-I lucru curios si niel
cu total strein. Caci si maT inainte si dupa acea, dela
inceput si pans in timpurile de acum, ale filosofi-
lor numitT, vedein ca numai pe pop6rele cele resbel-
nice istoricii le amintesc mai cu distinctiune, mai mult
de cat pe cele agricole si pe cele ce due vista pasto-
rala-ciobani. Muldt vorba, se face la multi (scrii-
torT) despre CumanT, UtzT, CangarT, UngurT, AzarT,
AvarT, Huni, GotT, Daci, GetT, Scyti i de ceT-lalti
barbari ce aveati mania de a ucide pretutindenea
si n'aq lasat, asa qicend, nicT o palma ne udata de
singe omenesc ; Tar despre Romani si despre eel
inainte de eT, localnici, comitate pacinice, in ade-
v6r demne de insemnat, ale stremosilor nostri, 'lase
www.dacoromanica.ro

8. PENTRU TSTORIA 13ISERICtSCA 497
face nicY o amintire, cea ce nu-Y curios. Ail fost si
pe timpul Dacilor si a Getilor si a Scytilor veneticl
si locuitorT pamentenY localnitY, si nu trebue sa so-
cotim ca Cara a remas parasita de 6menT chnd ve-
neticiT s'ati dus ; de aseminea si dupa acea pe tim-
pul Gotilor, Hunilor, Avarilor, Bulgarilor, Canga-
nlor etc. etc. ail Post RomAnY locuitorl pamentenY..."
Ne spune dar Filipid macedonenul, basat pe autoriT
Bisantini, ca RomaniY au persistat si pe timpul h6r-
delor Hune. Tot acest autor Filipid macedonenul
la pagina 206, istorisind despre timpurile luY Atila,
Tata ce ne refera cu probabilitate respectiv de limba
romanesea si de influenta Romfinilor asupra
sociale acelor timpuri is hardele barbare.
Filipid pagina 206 etc. Si in alte locurT a scriereY
sale, de mare va16re Pentru noT RomaniT.
Limba romhnesca in Regatele luY Atila era co-
muna, ca limba cu totul acelor localT si a comer-
ciantilor si a meseriasilor. Ea se numea de asemenea
si limba ausonica si Romhnii de catre unit' se nu-
meat"' AusonY ; de catre uniT (dic) cu dreptul desertY
la minte, dispretuind cu indignare numirile presente
si locale si cautand streineintre streinl, dela streini.
Limba Italiana, ca sora cu acesta socotind'o, care-Y
ausonica, air numit si pre Romanii nostri
Se pare ca RomAnii erau un popor4supus, linistit, si
dedati la agricultura si pastorie, duand ast-fel o
viata singuratica, asa se judeearr de catre ceY ce ste-
paneati locul, si traiatr linistitT intre densiY si nesup e-
rap:, dupre cum II vedem si alta data sub alti des-
pop.' chiar pAna in timpurile n6stre; si altii (Ro-
civilisa-
tiunei
Ausoni....
pi
www.dacoromanica.ro

9. 498 MATERIAL
man° in alte parti. Apoi nu trebue a socoti ca
Hunii si Tatarii se purtail in general in mod barbar
cu tots, dupre cum all scris unii prea vrajmaseste
or prea usor. Gofi insa Ca popor fost stepanitor,
improtivitor si sub prepus, erail persecutati (de Mini).
Pe langa acea, Romanis traiau ca cultivators si cio-
bam, ca inchinatori Demetrei si luT Pan, pe and
Hunii se ocupati exclusiv de arme si se inchinail
lin Aris (Marte), de acea Romanis le erail en total
de fobs...."
lata dar eh dupa Filipid limba iIomanilor ei a
limba comunA a acestor locuri pe timpul Gotilor,
Hunilor si altor popOre navalitare si ca traiail linis-
titi intre barbari.
Istoricul Filipid la paging 243, 244 si 245 ne mai
raparta: Inca timpurile vechi all existat si staturele
independente in aceste 011, compuse mai ales dintre
Romani. Nu trebue sh admitem ca n'ail fost nici un
contact intre Romani cu cei de alt neam, mai ales
cu aces dintre barbari ce r6maneari intre Romani,
dupa ce poporul barbar la care apartineall se ducea
din Dacia Traiana. Iata acele comunitati citate de
Filipid.
Comunitafi Ronianeoli.
,,Mai inainte de venirea Avarilor in Romania, cu-
noscem done comunitati, cea mai mare parte com-
puse dintre Romani. Una isi are inceputul din tm-
harie (nu to curiosita, ca si marea putere a Roma-
nilor, care all nimicit multe talliarii, are un inceput
cam de felul acesta), dar s'ail desfiintat de catre
www.dacoromanica.ro

10. PENTRU IS rORTA BISFRICSCA 499
Avail. Mundus Domnitor Hun este cel ce a infi-
iutat pe cea dinteiti in locurile grele de str6batut,
in partea dr4pta a Dunrird, din adunaturT si a-
mestec de 6menT, mai en sem'a din Romani si pre-
dau partite de pe langa fluviti. S'a stremutat felul
acesta de talharie spre stanga si s'all aseclat cam in
susul eataractuluT Dunard. Talharii avend acolo o ci-
tadela, ca metropolA a sistemului tor, ma' cu soma
ca pullet strategic de talharie, suparati pelocuitoril
de pe malurile Dullard.
Din causa acesta Avaril acusati pe Constantino-
polital I, ca pretutindenea fiind pace, in partile a-
cele erati cu neputintaatrai cine-va linistitpe acolo.
TalhariT se numeati ScamarT (17.10p0E), Jar numele
for era pretutindenea cunoscut."
O alta comunitate Roman esch s'a 111fil DPI t din col o
de Olt si tot de titre Avarl si acesta Tarasi s'a des-
fiintat. La inceput acesta era o citadela in care
Imperatorul Iustinian a stabilit pazd Constantino-
politanA.
Dupa acea Hilvuditi facend in Cara Romanesca
si in Moldova numele Constantinopolitanilor res-
pectat si temut barbarilor, ail caclut intr'un reshot
Imperatorul a trimes legati la AncIT, ca sa se lute-
lega, pentru cg, citadela era zidita din vechime de
Traian, Turis (Turnu) cu numele, cerend el a o pazi
pe banT si ca aperare (propirgiti) find acolo a st6pani-
rd Constantinopolitane ; mai cu sema pentru ca
HuniT treceati peste Dunarea si pradat, acestia (pa-
clitoriT turnuluT sa-1 alunge pe barbarl si cerea sa-1
dea si pe falsul Hilvuditi. Dar acesta (seful Turnu-
www.dacoromanica.ro

11. 500 MATERIAL
lui) n.esupunendu-se si ducendu-se in Tracia
ralul Nurse 1-a prins si pedepsit de si a vorbit lati-
neste cu el.
Iar Amp si Romanii eel' din citade16, avend in
jurul lor pament in deajunse, traiati autonomi, si in
libertate, cand ]e permitea imprejurgrile; iar comu-
nitatea s'a numit Romano-Slavonica. Localitatea
acestel comunitacI era partea ce se nunaeste acum
RomanatI. Iordane care a scris istoria Gotilor in
jumetatea suteI a sesea, numeste comunitatea Sla-
vinion Ronidneole. (EXI6LvEcv Pcuµ avivcre).
Iar la pagina 402 Dimitrie Filipid istoriseste atat
vechitatea crestinatatei Ortodoxe la Romani, orga-
nisarea lor religi6sA, cat si luptele ce au avut a sus-
tinea contra Catolicilor atacatori si a Protestantilor
invadatorl asupra credintei lor Ortodoxa. Iata acum
si espune acest sujet tot de Filipid.
Ce fel sant (adicd originea )Si Religia Rondinilor).
CumaniI eel' din Ungaria venind adese in con-
flict cu Ungurii, deli regele intrebuinta tot mijlo-
cul de a si-I atrage in fav6rea sa, logodind pentru
fiul sell, ca femee, o principesa Cumana, la urma
urmei s'a supus, si'a abdicat in favarea Ungurilor ca si
la religia si obiceiurile si limba lor, dupre cum si la
Egeinonia lor. Iar eel din Romania (CumanI) incaul
cu ineetul dupa aceia unindu-se cu RomaniT a su-
ferit si ei aceasi s6rta cu el. Regele Ungurilor, din
causa ca era supus papel si nevoit de acela, s'a incercat
adese a-I aduce pre el' la credinta latinesca; ci n'a
verOt nimic, dar mai putin rota nasareii, dupre
Gene-
eT.
www.dacoromanica.ro

12. PENTRU ISTORIA BISERIcOSCA 501
cum clic, carora permis, intr'un mod ridicul,
localitatile dela Olt, ca si cum partile de pesbe Olt ar
apartinea Ungurilor, ptind unde arputea a se Intinde
cu armele; lucru ridicul au seversit pe la anul 47 al
secululuT al 13. CUM F 111T. unnati ReligieT for stremo-
sesti si piina in al 10 an al secululuT al XV se maT
conservail Inca CumanT etnicT (pagan° in Moldova.
Pe cand RomAnii find supusT vecheT ReligiT Resa-
ritene putin se ingrijail de ceY ce se incercati aT des-
trage pe ei dela legea for (Resaritena).
plc ca era un Episcop latin in anul 33 al seculu-
luT al XIV, caruea i se supuse dupa aceia si (Rom'anii)
ceT din Episcopia Milcovultn, care si acesta n'a putut
sa progreseze, pentru ca CumaniT alaturat la
credinta Romanilor, sail a Tatarilor MahometanT.
Auqind de EpiscopilatinIpe atuncT sa nu-Tsocotesti
pre eT pastorT de turme existente, ci acelor ce aveau
sa fie. Niste aseminea episcopate erail creatiunea
unor 6meninebanT de slava, nutrindscopuripolitice,
si cariT se incearch de a-sT intari stepanirea for cu
tot chipul ; dupre cum si celibatul preotilor (nein-
surarea preotilor) mult a contribuit la acest stop,
facend pe preoti ca niste soldatT credineiosT for si
r6T cetatenT.
RomaniT cu totiT erail crestini pe aceste locuri si
aveau EpiscopT, dar ne recunoscend stephnirea cea
netermurita a acelora, papistasilor) nu-I socoteati
ca facend parte la turina luT Christos. Prin urmare
trebue aT considera ca lupY pe niste aseminea, arun-
cendu-se asupra turmelor din alt staul, si umplend
lumea de r6scale si turbittrarT".
H
(a
s'ad
s'ad
www.dacoromanica.ro

13. 502 MATFRTAL
Poporul Romani lor maT tot, din tota vechimea, cu
credineiosie a persistat in Religia RAsaritena a ve-
chef Biseric Universale, si maT inainte Inca de Van-
dalismul Ungurilor isi aveati Episcopii si preotiT lor.
li in Banat si in Guila si in Ardeal Romanis, pe
unde isT aveat Ungurii stepanirea lor, eratiurmatori
maT totf Religiel Rasaritene si Universale. Chiar si
RomaniT din interiorul Carpatilor, clicem despre
RomaniT carii locuesc Cara Romanesca, Moldova si
Basarabia. nu s'ati departat nici-odata dela vechea
Biserica Universale , Tar eel ce clic din contra se in-
sala sail mintesc si sunt cu totul departe de proba-
bilitate.
Acel ce judeca bine ar socoti ca ne exercitand nicT
papistasii o stapanire in Ardeal Guila si Banat cu
greil ar fi exercitat-o acesta in Romania de Miaga-4i
si de Rasarit, nude Romanis se guvernati autonom.
Dar unit fanaticT sat maniacs de slava, venind sub
forma credinteT, venand glorie, avutie si putere isT
mareati lucrui lor cu nerusinare si at mintit mult
asupra nostra calomniandu-ne. Ca proba fie acesta
ca un exemplu din cele multe, acel adica din anul
63 al secululuT al XIII.
Niste monahl latinT venind cu nerusinare si intre-
buintand insulte si coruptiuni catre tots, petreceaq
in interiorul Carpatilor Romania sarind in turma
streinA. Iar RomaniT si Curnanii find maT ospitalierT
si maT ner6utaciosi decat ar fi trebuit, suferindu -1
putin se ingrijia de ET. persistand fie-care in legea
stremosasca si dispretuind pe cei ce voiati a -I de-
parta pe ei dela ea. Dar nerusinatiT monahi a
www.dacoromanica.ro

14. PENTRU ISTORTA BISERICt4CA 503
raportat papa ca ar fi convertit pe ceT maT in-
semnatY din popor si multime de celd-lalt norod,
cum spuneati, si el ail luat multe prerogative pentru
acesta dela papa. Dupd aceia papa instiintandu-se
despre minciunile, injosirile si nerusinarea for cum
si despre nimicnicia lucruluT s'a hotarit ca cfistigul
sa se realiseze prin cucerire, si a ordonat sa pre-
dice Episcopii UngarieT Cruciata asupra Cumani-
lor si a celor-laltT locuitori (Romfinilor) si sa nu
inceteze inainte de a-T duce pe totT locuitoriT la
credinta latinesca; adica : sa-i convertesca prin sabie
si foe; Tar nu prin predica Evangelia lui Christos
in hune. Christos cu lumina faptelor a convins
pe UceniciT s61, Tar materialistic a prefacut-o in lu-
mina armelor si a focului.
A convinge pe altii prin cuvinte si fapte fru-
incise si a suferi pe eel neconvinsi este treba lui
Christos, c elm ce inspira dragoste si pace in lucrurile
omenesti. Tar a navali asupra for pentru ca nu se
convertesc si a alerga dela cuvinte la arm e, este lucru
anti-crestin, satanic, de o mie de on barbarsi selba-
tee. Dar nimic n'a seversit, pentru ca pe atuncT sue -
cesoriT papeT erail mai mult atenti la conversatiile si
atractiunile frumoselor cumane, cleat la indem-
nurT si amenintarT.
Nu mutt dupa acea un alt papa a amenintat cu
alta Cruciata pe ceT din Tara Romanesca si din
Moldova, cu totul fara rusinare si anti-crestineste,
me jur pe sfinta dreptate, pe toti locuitoriT a voit
sa-T atraga (convertesca) la sine ; dar si-a avut si
acesta resultatul celel dinthiti. Felul acesta de OmenT,
www.dacoromanica.ro

15. 504 MATERIAL
ce se inc6rca adica a contopi, prin foc si sabie, in
religia ce inspires pace si libertate de cugetare, ca
puterl inreutatite, ca asvirlite din tartar trebue sa
le socotim ca pe ni§te erinide. Iar altil, ace§tia mai
moderati, provocand mai curend risul de cat indig-
narea, cuprin§i cu totul puternic de superstitie, yap-
sindu-si simtirea si mintea, ca sa clic a§a, cu culorele
bigotismulul, v6d §i inteleg pretutindenea intrebu-
inthnd mai mult finaginatia decht Acesta-i
la ei : vorba multi din partea unora de aceia§i cu-
getare, carii sunt venitl de aiurea in Romania,
sau qi a altora, atrdgend la legea for cu insela-
ciune, inmultesc ace§tia pe ni§te aseminea indi-
vide u§6re, ca §i cum 1 -ar inmulti printr'o prisms.
Altii insa turburatorl aruncendu-se in mod tad-
haresc asupra turmelor streine, pe carii ii numesc
Episcop, neconvenabil cu totul, se inchnta (sla-
vesc) de titre aceVi nemernici §i se inalta papa
la ceriil, si ca prepositi (proistoi) a tuturor tur-
melor §i mult se lauds unul pe altul. In realitate
nu sunt insd, alt cheat streinl suferiti, din causa
simplitatei locuitorilor nu sunt observati, ci des-
pretuiti., fiind lupT necunoscutl imbracati in pia
de oi. Iar Romanii bd§tina§i, adicd mai totv lo-
cuitorii clic, supu0 find vechel Bisericl si Epis-
copilor lor, prea putin, qi mai nicl o vorbd la eT des-
pre acesta, qi de acestea scriti eT despre Romania.
Oamenii acqtia au °chi ca sa vacla numal pe eel de
aceia§i parere la den§ii totul iT latinitatea, Tar omen i-
rea dare inseinnatate. UniT veneticl din alte terl, sail
uniT renegati dela Religia stremo§ascd, sunt deseri0
oclia.
§i-i
,
www.dacoromanica.ro

16. PENTRU ISTORIA BICERICts',CA. 505-
ca intreg popor, despretuind Religia locuitorilor
si cei vrednic de notat este, ca la unii dintre stre-
inT sa face insemnatd vorba. Poporul la eT este din
cinci sat dece streini, orT refugiatT orT apostatT,
iar totalitatea poporuluT rom'anese intru nimic se
socotea. Tar altii TarasT vorbesc lucruri cu totul
neadeverate, pe care data ar avea rusine le-ar
tacea. Vice ca t6ta ,Romania era supusa credinteT
apusene. cat ne insulta pe no' sermanii
Un Domnitor al Moldovel Lascu motivat de niste
calugari latinT a priimit legea papistasascd, dic, si
indatd to' MoldoveniT in masa s'ali facut papistasi.
Tot' ce' ce vorbesc ast-fel, cu totiT mintesc. Nu
cum-va acest Lascu, data cele dise contin adever,
n.efiind din familia Dragosilor, ci unul dintre boeri,
devenind dornnitor si neputend in alt mod a castiga
cea ce dorea, ducendu-se in acest secol la fana-
ticul Rege Ludovic, si declarand a. fi de aceiasi lege
cu el, pentru ca era fanatic, ast-fel a parvenit la
Domnie cu putere streind si prin violenta ? Dom-
nind ast-fel, posibil ca si pe supusT sa fi voit a-T la-
tinisa si papistasi ca. si pe el, lax unii ce era in
functiuni injositT, lingusitorT si viclenT, fiind-ca niste
fara valdre ar fi voit sa se faca papistasi, orT
in aparentd ; dar a dice ca Moldovenii in masa, a
trecut la legea cea noue, este a minti pe fata si fara
rusinare.
Lascu, se dice, a rugat pe papa ca sa primesca
sub a sa imediata sprijinire si Biserica si Domnia
MoldoveT (prin urmare atata de independenta era
Domnia MoldoveT, ca o Arhi-egemonie in adever).
Biserica OrtodoxI Romano. 2.
sclavT
!
www.dacoromanica.ro

17. 506 MATERIAL
Dar facend tote acestea La§cu nu s'a caqtigat in
realitate amic pe Ludovic, sprijinitorul sett la tro-
nul DomnieT.
I-a aminte, amice, c5, din micimea de suflet yi
din nejudecath se deriva injosirea fal§h, ; carT in alt
mod ni§te aseminea individe nu s'ar fi vedut insu§Y
mincino§i, qi nicT s'ar fi liwlat pe of insu0 spunend
vrute qi nevrute si mintind. Nu s'a ruqinat n.enoro-
citiT spunend minciunT de felul acesta contra v6strii.
Nu cum-va s'a intemplat acesta sub Voevodul Ste-
fan, eel inainte de La§cu ? Caci tic c6, si acesta,
dupa ce s'a ivit certe qi neoranduch intre el §i fra-
tele sea Petru, invigend Petru a priimit legea pa-
pista§ascd, cu ajutorul padituluT de D-sett Rege
Ludovic qi cu concursul celor ce trAia in tarinT,
la pus in mod silit pe tronul Domnesc.
Dar de sigur ca nice o cli nu-1 ar fi suferit braviT
3.4oldovenT sá domnesca fiind de alta lege. Pentru ca
nu era de loc mai putin zelos in cele ale credintei
cleat eel' ce a alungat impreuna cu CumaniT, din
mijlocul lor, in chipul cum a putut pe minoritT, nu
cu mult mai inainte, Ca scandalisatorT, turburatorT
qi consilieri vicleni streinT. Tote aceste sunt in ade-
ver ne posibile qi demne mai mult de dispret, cleat
de cercetare, credinta si primire.
Dar fie aceste dupA cum s'a intemplat, nu maT
data e posibil a afla qi a proba adev6rul ; pentru
ca nu-T cu putiuta de a videa gol, din causa cg, fap-
tele ominWT f6rte adese sunt imbibate de multe
off cu patemi ; dupre cum si ceT ce scriii faptele
Romhnilor sunt latini fanaticT qi superstitio0, cariT
www.dacoromanica.ro

18. PENTRU ISTORIA BISERICESCA 507
a espus lucrurile nu cum a fost, ci dupa cum li a
impus credinta for (religia). Sunt de necre4ut de ase-
mine si cate qic despre literile latinestI, cA. adicA
Moldovenii le-ar fi intrebuintat din vechime. Posi-
bil ca un Domnitor ratacind a voit sa, le introduce
,si sa se fi Incercat child -va acesta ; apoT monahiT
latinT in majoritate latinisand, dupa cum sunt obici-
nuiti, sa fi respandit, Ca adica MoldoveniT a avut
in intrebuintare literile latinesti. Dar ce1 ce putin
va judeca va vedea cá cuve'ntul n'are nici o posibi-
litate si constitue o nerozie celor ce-lsustin. RomaniT
din Ardeal, Giula si Banat nu numai legea cea ve-
che, dar Inc a si eel' ce nu de mult s'a, rupt prin con-
strangere dela acesta, Inca si pane acum intrebuin-
teza literile ilirice ; cu atat maT mult in timpurile
in care latiniT mintesc ca MoldoveniT intrebuinta
literile latine. Dace dar RornaniT cei din apus si
nord aT Romania n'aii Incetat nici cand a intrebu-
inta literile ilirice (cirilice), am socoti ca, cu greil
ar fi putut sa" faca acesta cer independenti. Literile
cilirice s'a Introdus de Ciril si Metodie la Bisericile
de pe malul Dunarel, la cariT a predicat si Evange-
liul la popOrele slave pe la jum6tatea secululuT al
IX, cand a priimit BulgariT credinta crestina, cu
cariT impreung, si RomaniT, cacT multI dintre eT fiind
supu§i for a priimit crestinismul".
C. E.
www.dacoromanica.ro

19. SCURTA PRIVIRE
ASUPRA
EVANGELIET SANTULUI MATEIt
CAPITULUL V.
Capitulul acesta se desparte in tree pro' :
In partea anteia care merge 'Ana la vers 13 :->e pro-
pune burinl eel mat inalt al omului, percum §i calea ce
conduce la el, pentru ca ascultatorit SA cun6sca ca ei
sint chienami de catre acest non invetator §i prin acesta
noun Invetatura la fericirea cea mai inalta, si pentru ca
prin mijlocul acesta faca a se deda la pietate.
i fiind-ca Mantuitoriul era trimis sa bine vestesca se-
racilor seriicia spirituala si goliciunea de pecate, pentru
aceea le promite a le da bunurile contrare seraciel lor,
adiea, comorile cele mai bogate ale imperiitiea cerurilor.
In partea a doua, dela vers 13 pang la 17, Domnul in-
&Enna cu cea mai mare tarie pre invetatori la inaplinirea
cu sarqenie a datoriei lor,
In partea a treia, dela vers 17 pana la capet, tra-
teazg, despre lege, al curia stop deseversitor se pune
insust Iisus Christos.Dovedeste nestramutata autoritate
a legel, si severitatea ei o pune in indeplintrea dereptacei
eel mai perfecte.
NOTITE..
Vers 3. Prin seracia cu spiritul se intelege smerita sau umilata
cugetare.
Vers 5. Prin panient se intelege universul (orbis terraram).
Vers 6. Fletnicinqirea insetarea se icteleg metaforic, pro : Ve-
hementer desidero et appeto aliquid [llorese pofetese ceva en in-
focare).
Prin dreptate se intelege in genere perfeqia, in special-virtatea.
sa -I
gi
www.dacoromanica.ro

20. SCURTA PRIVIRE ASUPRA EVANG. S-TULUI MATEIU 509
Vers 8. Kcc&apoC 2i1 -hccpat:a (curati Cu inima) intru caril nu este
nimica improb, fal§ sau reu.
Vers 9. Fizator) de pace : carii sfatuesc spre pace, carii se sirguesc
pentru pace.
Vers 10. Pentru dreptate, adeca pentru virtute.
Vers 13. Sarea este o metafora, ce represinta intelepciunea in
cuvent si in fapta.
Vers 14 16. Metafore care inchipuesc pre cei mat marl, pre
invqatort.
Vers 17 18. Mantuitoriul are in vedei e legile morale, precum se
-vede acesta din Cap. 7, vers 13. Iota cea mat mica litera ebraica ;
.cirta, un punet. Esemple : A doua lege 22; 10, 11. 25, 4; adeca cele
inat midi porunci.
Vers 21, 22. Pintre ludeil din timpul lut lisus Christos era tree
feluri de tribunale. Ce] anteiu, compus din trei judecatori, judeca lu-
cruri de mat put,ina importaAa, precum furturile. In fie-care ora§
era cats unul de felul acesta. Al doilea, compus din doue-elect §i trei
judecatori, judeca afacerile cele mat importante §i criminale, §i a
carora sentinti, era de ordinar pentru morte ; acesta se numea
Sinedrionul cel mic; se crede ca la acest al doilea tribunal face
-alusiune Mantuitoriul, in acest verset. In fine, a ltrei lea tai unal era
Sinedrionul cel mare, compus din 72 judecatori, can decideau aface-
rile cele mat considerabile privitore la religrune, la rege, is marele
pontifice si in genere la, scat. Acest mare tribunal este esprimat in
versetul urmator (22) sub numele de Sinod sat' Sobor.
In verbetul 22 Mantuitoriul face o gradqiune de pedepse ca sa
-se in-Olega cat de infrico§at lucru este fapta ucideret ; nici nu afla el
pedepsa suficienta pentru acesta crima. El pedepse§te mania, insulta
i injuria ca pe ni0e crime, pentru ca aceste sint care provoca qi
uciderea.
Raca cuviut lialdeu; care insemna vanus, stultus (prost, nebun).
_Ebree§te Naba1=--Seeleratus.
Geena focul2a. Acest nume s'a dat infernulut, cu privire la Valea
lug .Ennom, Gei Hinnom, unde se ardeau odiniora victime omene§ti,
in onorea lui Moloch, §i de unde focal mat nici-odata nu se stingea.
Din Gei Mintom s'a facut Ge-hennam, Gheena.
Pana estt pe cale, adeca panel sintep in via fti. Judecatorul de care
-se vorbe§te aice Pate insu§1 Dumnecleu, qi judecata precum osinda
vor urma indata dupa mortea fie-caruea din noi.
Cadratul este cea mai mica moueda. A plati pana la cel mai din
rirma cadrat, insemna a fi judecat cu tots rigorea §i in detain".
Vera 25 26. Esemplu imprumuht din dreptul Romanilor (con-
gi
www.dacoromanica.ro

21. 510 SCURTA PRIVIRE
stringerea corporals), prin carele se arata ceea ce va face qi D-4eu_
cu eel rel.
Vers 29, 30. Poftele qi desfrengrile se asemena cu membrile-
corpulut.
Vers 31 32. Vecli legea pentru despartire : A doua lege 24, 1..
Vegt ce se sliee in acesta privinta gi la Mat. 19, 3 10. Marc. 10;.
11, 12. Cor. 7, 10.
Vers 33. In privinta juramentului, Vecli Cartea E§irei 20, 7. Lev.
19, 12.
Fariseii impartta jurdmenturile in grele (cu intrebuintarea nu-
mein] Jul D -4eu), qi u§dre (jurandu-se pe cerd, pe Ierusalim, pe
sine insu§i, etc).
Vers 38 39. Din legea lui Moisi (E§ire 21, 24. Levi tl 24,.
19-20. Adl. 19, 21) se vede cum ea nimene n'avea yoe, tars ho-
tarirea judecatorulni, sa faca intrebuintare de putere, spre re's-
buna ; dar fariseii invata din contra.
Vers 40 -42. Aceste versurt cuprind urmatorul sens : Fit iu-
bitor de pace de unire, chiar de ar fi tti cu paguba dreptului teu...
In orient curierii (ace]. insarcinatt cu ducerea de scrisor1) aveau..
drept cu sila 6meni, cal", gi altele ce li se parea inclemanatic
spre sporirea calatoriei. .11ftla Romans era de 2,000 pa§i ; Cinci
mile Romane fac o mils Geografica (jumatate po§ta).
Tiers 43 45. Fiind-ca Iudeii explica porunca relativa la iubirea
de aprOpele (Lev. 19, 18) intr'un sells forte restrins, de aceea Man-
tuitoriul propune a iubi pe tott Omenii fara deosebire.
Vers 46 48. Adevaratit creqtini: trebue sa se deosebesca pries
ceva de Omenif de rand : de vame§t §i pecatoo' (de idolatri).
CAPITULUL VI.
In capitolul al VI continua Domnul a propune mat
multe sententil sari precepte ale legei noun.
Capitulul acesta se desparte in done parti :
Cea anteia care constn din cele 18 versuri primari,
a doua dela vers 19 pana la capet.
Partea Anteia care trateza despre bine facerea care&
porneste din sinceritate, despre rugaciune despre post,
statornicind adeveratele conditii, care se privesc din
done parts: din partea negativd ffi din cea positivd.
In partea a doua Domnul ne invata en, bunul cel mat
gi
isso
9i
gi
¢i
www.dacoromanica.ro

22. ASUPRA EVA'. GELIFT S-TITUT MATFIt 511
inalt, adev6rata fericire a 6menilor, nu sta, in lucrurile
pamentesti trecet6re, ci in cele ceresti necoruptibile si
vecinice. Combate apoi ingrijirea prea mare de lucrurile
prtmentestt si recomandd mai inainte de t6te cautarea
Imp6ratiei ceriului, iarasi din partea negativa, si positiva.
NOTITE.
Vers 1 4. Mantuitoriul recomlna. urmatorilor set sa faca mi-
lostenia in ascuns, adeca ca de o datorie sacra, si nu spre lauda,
omenilor. & nu tie stinga ce fare dre'pta, insemna ca sa fit ascuns
prima si de eel mat intitnt al tei. Ceea ce se prescrie pentru mi-
lostenie, se it4elege si pentru tote faptele bune.
Cuvintele din versul al doilea: Adevgr 4ic voug q'ad priimit plata
lor, insemna, ca nu mai pot astepta alt-a recompenA ; cam s'au priimit,
drept recompensti, lauda deserta ce au cautat.
Vers 5 13. Mantuitoriul prescrie tot o asemine urmare si pentru_
rugaciune; adeca. ca s4, se face in secret, si nu cu cuvinte.
Da de model Tatdl nostru, nu pentru scurtime, ci pentru cuprins ;
ca se stim ce trebue s'a", cerem dela D-cleu prin rug5.ciunile nostre.
Mantuitoriul nu combate a§a, dar multa si neincetata rugaciune, ci
rugAciunea far nisi un sens, si acea numai bolborosita.
Cuventul de cel red, din versa' 13, insemna de pgcat, care este eel_
mai mare dintre tote relele.
Versurile 14 qi .15 sint ea, o explicare a versulul 12, care cuprinde
cererea pentru ertarea datoriilor sea a gresalelor ; care cerere ni-a
implineste Dumnegeu numat atunci tend fi ertat si not gre-
§alele semenilor nostril.
Vers 16 18. Ajunarea fiind la Evrei un semn de jale, el presura
cenuse pe cap, nu se sp5,1a, nu se peprina ; pe aceste semne exte-
riore le combate Mantuitoriul, recomandand inima infrant2tz smeritd.
Vers 19 21. Sub comora expush," la perdere se Neleg tote
bunurile trecetere ; Tarn, sub acea din cer, se intelege virtutea care
duce pe out la nemurire, §i la vecinica fericire.
Vers 22 24. Se face asemenare intre ochi, carit conduc pe
cele-lalte membre a corpului, §i intro minte (ochiul sufletese), si se
trage acea incheiere ca data mintea se va orbi de bunurile treeetore,
§i nu va avea grije de cele ceresti, omul va remanea in cea mai
complectrt ignoranra.
Vers 24. Se (la ca de exemplu interesarea de bogatie (mamona)-
multo
vom'
www.dacoromanica.ro

23. 512 SCURTA PRIVIRE
Vers 25. Nu v' griji0 de sufletul vostru : Nu ye ingrijitt prea
mult pentru sustinerea vietet vostre materiale.
Nu este sufletul mult decdt hrana ? Nu este mat scumpa viata
decat mijlocele pentru sustinerea et ? Apo cel ce v'a dat vials, ore
nu va ingriji i pentru mijlocele de a o sustinea ?
Vers 27. Cuventul ifist4ix insemueza §i staturet §i veac
dmenit
de vicqd.
Aide se intrebuintez5, in insemnarea de pe urma ; cam doresc
prelungirea vietet, 'ara nu a stature. Sub nume de cotii se it4elege
,cea mat scurta mesura de timp (o minuta, o ora).
Vers 30. Beldiile uscate se intrebuirqa de resariteni spre ardere.
InOlesul acestor versuri este acesta : llunmesleu, carele imbraca
a§a de frumos florile campulut, care sunt de mai putin pret d.ecat
voi, ore nu va griji cu atata mat mult pentru cele ce ye trebuesc
voue ? Nevoiti-ve dar mai mult fn aceea ce ye este spre folosul su-
fletesc, nevoi-ti-v6 a pricepe Dumnecleesca i eligie §i a ve conforma
viata dupre mantuitorele et principil ; §i indepartati dela voi fri-
.cOsele ingrijiri pentru sustinerea
CAPITULUL VII.
In capitulul VII continua Domnul a censura dreptatea
ipocricilor si a intipari dmenilor noua viala crestina; si
asa in partea anteia a acestui capitul, carea merge pana
la vers 13, mai anteit sfatueste ca nu trebue sx criticam
pe apropele ; dupa aceea ind6mna la staruinta in ru-
gaciune.
In partea a doua, dela vers 13 pan:, la fine, se face
un feI de conclusie a tot discursul, in carea se cuprinde
indenmul de a intra prin pdrta cea ingusta, de a ne pazi
de profetii mincinosi, si in fine propune sincera si ade-
v6rata pietate in contra pietiitei false.
NOTITE.
Vers 1. Verbal a judeca (Kpivw) insemua aice : a critica, a de-
faima, a calumnia.
Vers 2. Pecatul ce veti atribui altora se va atribui §i voue.
Vers 3. Cu §tercul (Kiprq) se asemana gre§alele cele midi; iar
cu birna (6,046v) pecatele cele mart.
mat
www.dacoromanica.ro

24. A SUPRA EVA N GE LIET S-TULUT MATED!, 513
Vers 6. Cuventnl sdnta (to iiTtov) sa ta aice in insetnnare meta-
forica, insemnand onOrea, In acest inteles
Nu expunqr onOrea vdstrtt lucrul cel mat scamp al °maim aice
pe pament) la dericlerile calumniatorilor". Margdritarui, are tot a-
cesta insemeare.
Cu porch se asernana calumniatorii de meserie.
Vers 9 -10. Cu panea §i pe§tele asemena lucrurile cele bane §i
folositore; tar cu erpele §i [tetra. lucrurile rele §i vetematore,
contrare §i sanatatei i santitatet.
Vers 12. Invetatura cuprinsa in acest vers este data la alta ocasie ;
dar Evangelistul Motet o pune aice, pentru asemenarea ce exista
intre ea cele trecute, §i in conforinitatea scopulut acestet Evan
gelii.
Vers. 13-14. Exercit4i-ve in vitiate ; cam cu tote Ca acest exer-
c4iu este aspru i greu, trage insa dupa sine vecinica fericire ;
cand vieuirea cea faro de lege, de0 u$ra i desfatatore, trage
dupa sine vecinica iy=dre.
Vers. 15 -20. In, S. Scriptura cu numele de profet se numesc
invetatorit §i predicatorit sau vestitorii voei lut Dumnecleu.: aka
dar Profet mincinos insemna aice inacator neadeverat ; §i un asemi-
nea, nu se pote cumite din vorbe, ci din urtnan §i fapte.
Vers. 21-23. Nu tot eel ce aice mie Domne! Demme! adeca nu tot
eel ce me cunooe de inveo,tor mire §i priime§te religia mea. Re-
petirea acelata0 euvent, in limba, ebraica represinta, superlativul ;
aice Donne Donau, insemna invelettorule excelente ! inalte !).
A profqi insemna a inveta. A. seke dram, a face paten, insemna
a face minuni. Adeca: Nor am,predicat §i lam religia ta.
Vers. 24 27. In aceste versun Mautuitorial face incheiere dis-
cursulut seu moral, cuprius in aceste tree capete precedente. Aesta
Incheiere se face pain o asemenare, in care Mantuitoriul arata :
ca precum bunul gospodar carele ist zide§te casa pe fundament de
peatra, este asigurat in contra a on. ce furtuna ; asemine §i cel ce
priiine0e §i practica invetatura sa, i i asigura vecinica fericire.
din contra: precum un reu gospodar, ce-0. dide§te casa pe nisip
este expus Iii tot momental a o perde ; tot aseminea §i eel ce nu
primete 0 nu practica invetatura Domnului, este espus la per-
derea, fericiret vet:mire.
Va sa 4ica ca religia este basa fericiret morale gi chiar i a acelei
eociale.
:
.ii
si
ySi
www.dacoromanica.ro

25. 514 SCUR TA PRIVIRE
CAPITULUL VIII.
Capitu]uI VIII al Evangelistului Mateiti se desparte In
trei Orli:
Partea Anteia, /Ana la vers 19. trat4za despre inse-
nato§area leprosului, a copilului Centurionului, a Socrei
lui Petra si a altor patimasi.
Partea a doua dela vers 19 pans la 28 trateza despra
carturarul carele voia s L urmeze lui Christos, si despre
furtuna intemplata pe marea.
Partea a treia dela vers 28 Ora in fine, cuprinde is-
toria celor dot demoniaci, din carii demonic, dupa per-
misiunea Mantuitoriului, au trecut lute() turma de porci
NOTITE.
Vers. 1 3. Lepra este o bola pe pele, carea produce inflamalie
si duce coruptia pana in Ose, desfacend chiar si incheeturile cor-
pului, degradandu-1 in chipul eel mai grozay. Lepra se socotea cea
mai mare pedepsa Dumneqeesca.
Vers 4. Ca semnul eel mai vederat de insanetosarea leprosului,
Mantuitoriul 11 porunceste sa merga sa indeplinesca formalitatile '6"e
legea prescrie pentru casul de lepra, si sa-si capete dreptul de a
intra in comunicatie Cu omenii (Levi i 14).
71
Intru mtirturie lor" Adeca : darnIpe carele, il vei duce preotilor
va fi ca o dovada ca to esti vindecat. Iisus porunceste leprosului
sail facia repede aceste formalitali, ca nu cumva simliud preolii
carii erau contrari lui Christos, sa nege insauetogirea Jul si sa-i
opresca comunicarea cu Omenii .
Vers 5 9. Sutasul, un oficer din armata Romana, mai mare,
peste o seta de soldati. Sint om sub biruinftt, adeca : sint supus unei
autorit4i, sint sub comanda altora ; si totusi poruncesc gi en altora
gi sint ascultat.
Vers 10. Nicr in _Israel, adeca, nici intre. Iudei n'am aflat atata
credinta. Se ii*lege de a ice ca Centurionul era strein de natie si pagan
de religie. Iisus adrnira credinta Centurionului nu pentru sine, ci
pentru noi.
Vers 11. Multi dela resarituri si dela apusuri, adeca din Vita
lumea, se vor odihni, adeca vor pr'anzi s'au se vor ferici cu.
www.dacoromanica.ro

26. AsITRA EVANGh 1 1 T S-TULTI MA1 RIO 515
Avraam . . . . . . .a r fii impertitia (Iudeii ce se considera ca
singuri partagi imperatiei lui Mesia), vor remanea in cea mai
compleeta ignoranta gi se vor da la cele mai man ticalogii.
Vers 17. Vegi Isaia cap 53. vers 4. Evangelistul aplica cuvintele
profetului la vindecarea bolelor trupegti; dar se pot intelege gi pen-
tru ertarea pecatelor (Vecli 1 Petru, 2, 24), care sunt causa bolelor
Vers 19 20. Carturarul se vede ca umbla dupa bunuri pA,-
mente§ti; Mantuitoriul insa, avend in vedere natura imperattiei sale,
ii respunde ca El n'are aice nimica la dispos4ia sa ; ca este mai se-
rac decat toti seracii.
Vers 21-22. Mantuitoriul aratg aice ca datoriile relative la spirit
i cele spirituale, stint mai presus de datoriile ce privesc pe corp gi
cele corporate. Ca eel ce se ocupa, spre exemplu, eu gtiinta, da-
toregte sa lase la o parte tote trebile lumegti. Ebreii asemena pe
pagan' cu. 'north ; fiind-ca z'accati in intunericul ignorantei gi erau
ded.ati In tot felul de coruptie. Intelesul vorbelor Mantuitoriului
din vers 22 este acesta: Lasa grija de a ingropa mortis, acelora
carii n'au priimit Inca invqatura mesiana, gi carii se ocupa numai
de trebi lumegti."
Vers 29. Ce este none §i fie: clicere evreesca ce insemna: ce at cu
not ? Dane pace. Nu ne supara (Vecli III Imper. 17, 8 28 .
Vers 34. Era credint,a comung, ca Indata ce ar intra un om drept
inteo casa s'au intr'un oral, ad uce cu sine bataea lui Dumnecleg
asupra celor pecatogi. De acesta temere sunt preocupati gi Ger-
gesenii, mai ales ca pre cat se pare, contra legei, se nutriau cu car-
nun de pore.
CAPITULUL IX.
Capitulul IX a Evangelistulul Matheiti consta din patru
part] :
Cea Anteia, dela inceput panic la vers 9, cuprinde dis-
puta iscata Intre farisef si carturarT, la ocasia insanao§erel
paraliticulut, despre aceea, data Christos are putere a
erta pecatele.
In a doua, dela vers 9 primi, ]a 14, se cuprinde vocatia
lui Mat eiti vamesul calumniile redicate de farisef contra
lui Christos ca petrece cu varnesii §i cu p6cAtosiT.
In partea a trela, dela vers 14 pana la 18, se cuprinde
disputa pentru post.
ti
www.dacoromanica.ro

27. 516 SCURTA PRIVERE
In a patra dela vers 18 'Anil la capet, se deserie mi-
nunile seversite asupra Meet Arehi-Sinagogului, a Emo-
roisei, a dot orbi i a mut-indracitului.
NOTITE.
Vers. 1 7. Din adresa 1VIiintaitoriulut catre paralitic, se vede
ca causa paralisiet acestni chn erau p6catele sale, adeca viata sa
desfrenata.
Vers 8. Glotele se mire de puterea extraordinary ce lucra prin
lisus Christos, gi glorifica pre D-sleu carele a trimis omenilor o a-
semine putere, su, pe un aseminea illare-fdee'tor de minunL
Vers 9. Vech Marco 2, 13 17. Luca 5, 27 32. Numele a-
cestei persone, mai inainte de a se ch:ema la apostolat, era Levi. La
resariteni era acesta deprindere de s 'himba cineva nutnele dupa
o intemplare insemnata din viata, sau and intra intr'o dregatorie.
Vers 12. Cu bolnavii se asemena omenia peeatogi, corupti.
Vers 13. Mila voesc far nu jertva, adeca-: D-sleu mai presus de
tote pretue0e gi cere din partea nestra ca sa fim induratori unit
catre altil; sa fim sincere, bum, ("kept'. Aceste cuvinte sent rapor-
tate din Profetul Osie cap. 6, vers. 6.
Vers 15. Fiii nunfa sau nuntagii, adica cet ce tau parte la cele-
brarea unei casacorii, ca privitori, ca nags sau nuns, ea mire gi
rniresa.
Vers 16 17. Prin done exemple natural Mantuitoriule dovedegte
ca discipulii see n'au nice o cause. de jale, i ea ageslemintele eelevechi
trebue sa cada i se. se inlocuiasca cu altele noua, mat perfecte.In
orient vinul se pastra in foi (burduji).
Vers 18. Persona de carea se vorbegte aice este Jair, mat marele
Sinagogei (Vec",l1 Marc. 5, 22. Luca 8, 41).
Vers 20. Vecli legea privitore la necuratie (Levitt 15, 25 27).
Acesta femee fiind-ca se credea necurata, nu indraznia sa se atinga
de nimene, pentru ca gi tot eel ce s'ar fi atins de ea se considerane-
curat, dupre lege.
Fees 21. Mantuitorial, carele a venit in lume anume sa vindece
neputintile, se,' curate pe cei necurata, se. cite pecatele, incurajaza
pe femee pentru indraznela ei, o earta gi o vindeca pentru credinta
et cea mare.
Vers 23 26. La Greet, Romani, precum gi la ludei era obicei
de a boci la imormentart gi a anta de jale sau de durere ; spre
acest finit sa platia anume bocitori i bocitore.
a-ol
www.dacoromanica.ro

28. ASITR A EVANGELIET S-TULUT MAIFIt 517
Vers. 36 38. Se asemena poporul cu oile si invetatorit poporului
cu ciobanii. Secerisul este mult, adeca : multi sunt cet ce au tre-
buinta de invqatura, si invetatort adeN erati sint putint ; ruga0
dar pe Dumneileu ca imu4esca numeral acestora.
CAPITULUL X.
Capitulul X a Evangelistulm Mateiu se despite in 5
parti: Anteia, pang la vers 5, cuprinde eonvocarea Apos-
tolilor si truniterea for la predica.
A doua, dela vers 5 pana la 9, tratka despre aceea,
ce nurne si pe tine se invete Apostolii mai ant6iu.
A treia, dela vers 9 'Ana la, 16, tratka despre pro-
visiile de voiaju si despre 6spett ; la tine sa intre
ce sa faca and nu vor fi primiti si care va fi plata ce-
lor ce-i vor
A patra, dela vers 16 'Ana la 32, vorbeste despre
periculele de tot felul la care vor fi espusi Apostolii, spre
care li se da sfatuirile si niAngaerea necesara.
A cincea, dela vers 32 paint la capa cuprinde indem-
nul ce face Domnul la, ai sei, de a fi gata in tot timpul
sa marturisesca adeverul si sa nu se terra de persecuth.
NO T I T E.
Vers 2. Numele Apostol insemna
Despre nun_ele Petru, velt Ioan 1, 42, si Mat. 16, 18.
Vers 3. Jacob fiiul lut Zevedeu se numeste si Jacob eel mare.
Unit cred ca sintul Bartbolomet este acelast cu Natanail, care
fu adus la Iisus de Fail? (Ioan 1, 45). Numele Bartholome, in limba
originala insemna : fiidd lut Tholomd; putea dar Base numesca: Na-
tanail fiiitl nolomel.
Al doilea Jacob, este numit §i eel mic, §i fratele Domnulut dupre
trop, dela care avem o Epistola.
Thadet este acelast care se numeste si luda (Luca 6, 16), §i dela
care avem o epistola.
Vers 4. Numele Cananit insemna Zelot sau Zelost Simon Canani-
tul, prin urmare, si Simon Zelotul, sint aceeast persona Luca 6,15
Vers 5. Fiiud-ca exista o ura neimpecata intre ludet si pagan],
de aceea Mantuitoriul porunce§te Apostolilor sane adreseze cu pre-
s5,
anume,
priori.
triads,
lut
www.dacoromanica.ro

29. 5 18 SCTR1 X PRIVIRF,
(Bea de o-cam-data numai la cei dinteiu, ca sa nu aiba pretext de a
se scandalisa. Si pe de alta parte fiind-ca numai Iudeii erau tarni-
liarisati cu credinta in Mesia si fn bine-facerile ce se vor aduce
prin El, urma trebuinta ea din mijlocul acestei natii sa lasa aceia
prin rnijlocirea cara sa se lumineze si celelalte popore.
Vers 8. lnzestreza, Mantuitoriul pe propagatorir invetaturei sale
en puteri supra-naturale, pentru ca prin aceste sa isbutesca, a con-
vinge pe Omeni si at converti deli, minciuna la aclev6r.
Vers 9 §i 10. Intelesul acestor versuri este : Ingriji i ve numai
de impliuirea cu santenie a datoriei pusa asupra rostra; nuvegri-
jii insa de nimica pamentesc, ca providenta Dumnecleesca insasi
va ingriji ca Vol sa nu duceti lipsa de cele trebuitore pentru sus-
tinerea vietei trupesti.
Vers 11 §i 12. Mantuitoriul recomanda Apostolilor prudenta,
onestitate si politeta, ca mijloce ornenestl forte necesare pentru is-
butirea in on-ce afacere buns, si folosit6re.
Vers 13. Nu vett perde nimica daca vett urn de bine pe eel ce
n'a meritat.
Vers 14 §i 15. Intelesul este : Rupeti relartia sau comunicarea cu
tot' cei ce nu ve vor primi pre vor si invetatura vostra, si lasal ii
in judecata Dumneceesca.
Vers 16-22. Mantuitoriul prespune necazurile si persecutiile
ce vor intimpina Apostolic din causa invetaturei sale, carea 'sCpro-
pune a se lupta in contra ignorantei si a vitiilor de tot-fPliul, inra-
deeinate asa de adane in inima societatilor.
Vers 23. _Nu vet pareur a ined tote eettlfilelu'i Israel pdn1 cand film!,
omulut va veni. Va veni prin armatele inimice spre a resbuna injuriile
ce ye va fi facus acest popor. ,Stim ca pntin timp a trecut dupa Ina],
larea Domnului, and Ituleii au fost aspru pedepsiti, prin Romani,
pentru necredinta lor.
Mai multi din Apostoli &matt Inca in timpul asediului si a dara-
marei lerusalim alai.
Vers 24 §i 25 Nu asteptaIi o sorta mat buna deck a mea.
Beelzelml : Uu caveat Ebreu, compus din. Baal (Donna) si din Ze-
bel , se intrebuint% ca cuvent de ocara, spre a insemna pe
un om fara-de-lege, idolateu sau uritor de Dumnecleu.
Vers 26 §i 27. Va veni timpul undreligiunea mea se va marturisi
public fara nice o tema. Aceste le dice Mantuitoriul spre ineuraja-
rea, Apostolilor, amiguritudu-1 ca lucrul for va fi incoronat cu bun
4:3ucees.
Vers 28-33. Numii de Dumnecleu sa ye temeti. Faceti-ve da-
gunoin
www.dacoromanica.ro

30. ASUPRA EVANGELIEI S-TULUI MATE111 519
toria, si chiar de yett suferi din partea omenilor, sa cr3deti cA su-
ferii4a vostra va fi ve4uta gi remunerata de Dumne4eu.
Vers 34-36. Din causa ca unit vor primi Yar alth nu, invqa-
tura lui Christos, se vor nagte desbinari gi perseculit (sabie) chiar
in falai'.
Vers 37-39. Cel ce iubeste familia sau chiar si viaa sa mai
mult decal invqatura plea cea Dumnetleesca, acela nu pOte sa fie
propagatorul ei, acela nu va dobandi vecinica fericire.
Vers 40-42. Cine va face eel mai mic serviciu unuia din dis_
cipulii met, cine va primi pre voi si inveVaura vostra acela va fi
remunerat de Dumne4eu cu vecinica fericire.
La Ebrei invetatorul se numia Rao (mare) si Discipulul Catun
(mic).
CAPITULUL XI.
Capitulul XI a Evangelistului Matheiti se desparte in
trel pitql principale:
Partea ant6ia, pans la Yers 16 eslusiv, tratez5 despre
deputatia trimisa la Iisus Christos de catra Ion Boteza-
torul; respunsul 1ui Iisus Christos, cu argumente privi-
t6re la Dumneclegsca sa trimisaciune, si marturia data de
Mesia in tavorea Botez ttorului.
In partea a doua, dela vers 16 ptina la 25, Man-
tuitoriul acusa pre poporul Iudeti pentru incredulitatea sa.
In partea a trei4, dela vers 25 pkna la capet, Dora-
nul multameste Parintelui ceresc pentru minunatele sale
planing providentialg, si invita pre toti la sine si la bine
facerile religiunei sale.
NOT1TE.
Vers 1. A pore nci se puue aid' in loc de a da instructit,
cepte.
Vers 2-4. Ioan nu trimite acesta deputatie la Iisus pentru sine
(ca cum nestiind tine este Iisus), ci pentru discipulii se] ; ca et afland
ocasie, sa vacla singuri minunile lui Christos, sa alsulte inalta lut
invetatura, si ast-fel sa se inscrie in numerul ucenicilor Mantui-
toriu I
Vers 4 6. Facand alusie la minunile sale de tf/t-felul si la
pe-
www.dacoromanica.ro

31. 520 SCURTA PF IVIRE
invetatura sa adresata mai-cu-soma seracilor pamentului, dupre
Profetul Isaia, Mantuitoriul prin acesta se deciara indirect de
Mesia.
Fericit este cel ce nu se scandalisCzd intn mine, sau de mine,
Cine adeca nu se scandaliseza de cond4ia injosita in care me
aflu, tine considera imperatia mea ca ceresea yi nu pamentesca,
tine primeste invetatura mea, acela va dobandi cea mat inalta
feri ci re.
Vers 7 8. loan nu este un om nestatornic si linguyitor. El
dar cand a marturisit de mine, era bine convins.despre ceea ce dice,
yi n'a vrut sa me linguyesea s'au sa linguyOsca pe a4it, ci a spus
adeverul.
Vers 9 11. Than ste mat mare decat toll profetit: pentru ca
aceia numat au predis despre Mesia, tar acesta a fast inainte-
mergetoriul yi introdutetoriul lut in lame ; un discipal ins t
Mesiet este mai mare mat fericit) decat Joan, pentru ea are de
inve-tator yi prieten pe acela pre care tots profet't doriau macar
sa, 1 vada.
Fers 12 15. In aceste versurY arantuitoriul este§te ca im-
peratia lut Mesia at, intrat deja in lume, yi ca setnne la aceasta. da :
incetarea profetiilor vechiulut Testament, yi servirea lut loan ca
inainte-mergetor.
Vers 16. Aim se asemena Iudeii en copii nestatornici si inde-
ratnici, carit numat cat umbla, sar in tote pantile yi fac larma,
si comedti de ris.
Vers 17 19. Aim explica asemenarea din vers 16 aya: Precum
copit, aya yi vat Iudeflor nu ye incantap serios de nimica, pentru
ca alergafi dupe tote. Eu am venit in mijloeul vostru vesel, pe-
trecend cu top, cantand de jot, yi vot nu v'tatt znu4amit; Ioan,
din contra, s'a aretat ca un pusnic, petrecend o viata forte aspra
(v'a cantat de jale) si mar nn v'a multamit. Totuyi, s'au gasit
omens at lut D deu earn an imbratiyat adeverata invetatura yi
cant vietuesc dupa ea, yi folosindu-se viderat de ea, prin a-
ceAta dovedesc adeveratatea el yi ca ea este Dutnnecieesca.
Venn 20 24. In aueste versuri Mantuitoriul mustra si ame-
pint 1. e vecinicile pedepse mat-cu-sema pe acele oraye in care
El mat Inuit decat ovl uncle a predicat si severyit minunt ;
gaseyte mat r6 that vinovatt decal pe pagauit lipsitt de cu.-
noseinta adeveravulut Dumnedett.
Vers 25. 1?spunile'nd, dupre ebreeyte, ar veni pe Romanie :
tuand C2f ventbl.
Vers 25 2,i. Iisus Obristos admira caile providentet in latirea
yri
al
giel
www.dacoromanica.ro

32. ASUPRA EVANGEL IET STCLUT MATElt 521
crestinismului, servindu-se nu de bogati, nu de filosofi, ci de
pescari.
Vers. 27 -30. Numai Iisus Christos cunoste deplin voea lui
numai El poseda adeverata stiinta, numai prin El se pot
inveta si lumina omenii ce alerga si obosesc cautand lumina. Si
invetatura lui este usora si simpla pentru ca este perfecta), nu
ca cea a invetatorilor mincinosi Incarcata de ipoteze si formalitati
nefolositore. Indemna drir pe omen' sa imbratiseze invetatura
D-cleesca.
CAPITULUL XI[.
Acest capitul se desparte in cinci parVi principale:
Partea Antela pans la vers 10, cuprinde acea impre-
jurare cand discipulil lui Iisus Christos fiind flamandi,
smulgea spice si manta, din care s'a iscat disputa despre
sambata si despre mai multe precepte cerimoniale si mo-
rale care se parii a se contra-dice.
Partea a dotia, dela vers. 10 'Ana la 22 cuprinde is-
toria omului cu mina uscata vindecat in cliva sarnbetei,
la care imprejurare disputa precedents se rennoeste ; ce-
and apoi furies nepio,ilor, Domnul raportka profe0a
Isaiei (22), privit6re la sine.
A trela parte, dela vers 22 pana la 38. cuprinde insii-
n6tosarea unuT demoniac surdo-naut si resturnarea blas-
femiei Beelzebub, aruncata asupra-i de farisel.
In partea a patra, dela vers 38 pand la 46, se dart
semnul din cer, si semnul lui Iona Profetul.
In fine in partea a cincea, dela vers 46 pans la cap6t,
ae arata, care sunt adeveratele rude a lui Christos.
NOTITE.
Vers. 1 5 Ncvoea, fomea carea a indemnat pre David sa.
mananee r proaduse, tot aceea a Indeinnat si pe diseipulii
mei sa ante spice sambata. Daca osinditi pie David, osincliti
si pre aeestia, tar data gasiti cuvent acelui Mare Profet, gasiti si
disci pulilor mei.
Vers. 5 6. Se aduce exemplul preoOlor carii sambata lucra.
Biserica Ortodoxa Roraima. 3.
D-Ilea,
www.dacoromanica.ro

33. 522 SCURTA PR IVIRE
mat mult deeat in celelalte (Tile (Num. 2S, 9-10) si prin acesta
dovedeste ca nu fie-ce lueru este oprit: Ca reu inteleg et legea
sambetet.
Vers. 7 8. Se aduce locul din Profetul. Osie (6,6) in acest in-
teles :
Bunatatea inimet o pretuesc mat null decat tote jertvele vostre.
Doran al Scimbeta, adeca, are putere a hotari cele ce privesc
sambata ; ce este de ingaduit a lucra si ce nu. Acesta credinta
despre IVIesia, ca va fi reformator, era eomuna in hide]. Veclt.
Than 4,25.
Vers. 17-18. Aduce Evangelistul locul din Isaia (42,1 4),
spre a areta ca in tocmai dupre cum a pretlis profetit despre
Mesia, asa Iisus prin minutiae si invetatura sa tinteste mum,'
la mt_ntuirea omenilor, tar uu in norirt O. folosurt pamentesth
Punc-vot duhul meu preste el. . . , acleca: it voiu comunica adeverata
stiinta despre Dumneil.eu si voea lut, pe care'] o va vesti po-
porelor. Judecatet, adeca, ce este drept, ce este adeverat.
Vers 19. Se arata, ea Meia propane invetatura sa ea c-a mat
mare bland*, inlaturand ort-ce sgomt, ori-ce fanfaronada, das-
calesca.
Vers 20. Trestie zdrobita si mucul de °pail represinta pe o
menirea
easurile,
slaba, sdrancinata si chinuita. Mesia nu va Imulti ne-
nu va asupri pe nimene ; jugul lut va fi bun si sarcina
le asora, si ea chipul acesta, cu o asemine metoda buna, va face
sa triumfe invetatura sa.
Vers. 25 30. In aceste versuri Mantuitoriul dovedeste fa-
riseilor ca se contra-clic cumplit, cand clic ca El soOte dracit en
Domnul dracilor: Ca ce intelegere 'Ate sa fie intre adeNer si
minciuna, intre lumina si intuneric, intre eel ce acluna si intre
eel ce risipeste.
Vers. 31-32. Sub nume de hula sau blastemul in contra Scintu-
lut Duh se intelege indaratnicia, impetrirea, disperatia. Cele-lalte
pecate se pot curati prin pocainta,, tar acesta nu, pentru ca sta in
refusal mintuirei, cu vole si obraznicie.
Vers. 33 37. Cum ca inve(atura mea este buna, cum ca eu sint
adeverat invetator, dovedese faptele mole si urmarile invetaturet
mole, si de aceea vot carturarilor si fariseilor avett sa datt soma
Inaintea tut Dumnecjeu pentru tote invinovatirile ce artmeatt asu-
pra mt.
Vers 40. Christos dice ea dusmanit set it vor cunoste numai Chip ti
In 67* qi inviere, de care vorbeste acoperit si en asemenarea lut Iona.
Vers. 43-45. Asemeneza lisus iudarefuicia si ne eredinta farisei-
www.dacoromanica.ro

34. ASUPRA EVANGELIEI S-TULUT MATEIt. 523
for cu an duh n-curat, enrele ese pe scurt timp din om, dar tara§1
se Intorce cu mu. mare natingie. Sa se vada purtarea finala a fari-
senor catre Christos, la Mateiu cap. 28, vers. 11-15.
CAPITULUL XIII
Capitulul XIII a D.angelistului Mateiu cuprinde diferite
parabole privitdre In natura si eficacitatea ministeriului
Apostolic, la multiplicitatea aulitorilor s'au mixtura bi-
sericel, si la infricosata judecata. Iata cele septe parabole
cuprinse in acest capitul.
1). Parabola sem6natorului si explicarea el, liana la vers 14.
2). Parabola cu zizaniile, ptina la vers 31.
3 . Parabola mustarulth, phria la vers 33.
4). Parabola cu aluatul 'Ana la vers 36
Explicarea parabolei cu zizaniile, prima la vers 44.
5). Parabola en com6ra, liana la vers 45.
6). Parabola cu margarintariul, pana la vers 47.
7). Parabola cu navodul, pana la vers 54.
Catre finele capitulului se vorbeste despre disprqul ce
q'ail. atras Mantuitoriul din partea compatriocilor sei.
NOTITE.
Vers 3. Cuventul parabola, vine dela verbul glee flotpagiUto,
§i insamni alaturare, asein6nare, comparqie, raport, alegorie.
Vers. 3 8. In parabola semenatorulut Mantuitoriul arat a
principalele pedici care se vor improtivi la la-tirea Invelaturet sale,
aniline: inclaratnicia, uOra cagetare, temerea de necazurt §ii per-
secutiii, §i poftele sansuale. Tata unde sta asemenarea : Precum
cea mu bung seine* nil produce fracte de nu va cadea intr'un
parnent bun, ap §i o invetatura, pentru ca sa se propage si sa
aduca urmari bane §i folositore, sa cere ca cet ce o vor primi sa fie
de o natura buua, ascultatori, blindt, rabdatori, necorupti.
Vers 9. Gel ce are ureckt de audit, set andel. Prin asemine euvinte
indemua Iudeit pre ascultatori la luarea aminte, mai ales cand se
atingea de ui§te a leverurt de mare insemnItate.
Vers 11. Sub tafnele imprafiel ceriurilor se tuteleg invetaturile
cele mai necunoseute, relative la natura imperatiet Mesiane.
www.dacoromanica.ro

35. 524 srt RTA PRINNRE
Vers 12. Cel ce intrebuinteza bine cele capetate, acela este un
conservatoriu-progresist ; iar cel ce intrebuinteza reu, perde si ce
are (este o uimica).
Vers. 24-30. Intelesul acestei parabole este : Religia lux Chris-
tos se va lati pretutindene ; dar dintre marturisitorix ex vor fi unix
ereticx si corumpeton : Unix ca acestia se vor Ingadui, dupre lute-
lepta hotarire Dumnecleesca ; dar in diva judecatex se vor pedepsi
as pru.
Vers. 31-32. Intelesul acestex parabole este : Precum graun-
tele de =star (forte mic) creste pins, la mIrimea until arbore,
asa si Biserica crestina se va lati si Inmultit minunat. Evreil obim-
nuta a asemena uu lucru mic cu graunt-le de mustar.
Vers 33. Parabola aeesta se explica ea si cea precedenta.
Vers 35. Mateu citeza pe profetul David (Psalm. 77,2), conform
scopulux ce propus a dovedi: Ca Iisus este acel predis de
profeth
Vers. 44-46. Intelesul acestor doue parabole este : Invetatura
mea este cea, max inalta, cea max adeverata, cea mat folositore ;
deci lasand la o parte tote bunurile (=esti cu too. initna,
ca sa dobanditi prin ea vecinica fericire.
Vers. 47-50. Parabola acesta, represinta Biserica lux Christos
plina de adeveratx crestint precum si de crestinx rex, carix la a doua
venire vor primi, eel dinteiu vecinica fericire, tar eel de pe urma
pedepsa vecinica.
Vers. 51-52. Adeveratul invetator, acel cunoste bine
obtectul, trebue sa se conforind dupre capacititea auditorilor sex,
propunen.d celor ce pricep mai putin, lacrurt max intrebuintrae, mat
vecht, si celor ce pricep mult, lucrurx mai nouN,, max profunde.
Vers. 54-58. La mirarea ce arata compatriotix lux Iisus despre
aeeea, de unde poseda El stiinta ce o preda si puterea facetere de
MCintuitoriul dice ca naturalminte urtheza ea un nouu
vetator sa fie deconsiderat de ax sex max mult deck de streim.
CAPITULUL XIV.
Capitnlul IV a Evangelistului Mateti trattz i despre di-
ferite materit care compun cele &et parr prmcipale a
acestui §i anume:
In parte anteia, Winn, is vers 13, se d.t opinia ce avea
Trod despre Iisus §i se expun imprejurarile rno*i lui
Ion Botezatoriul.
§i-a
cell
in-
capital,
primiti-o
minum,
www.dacoromanica.ro

36. ASiTPRA EVANGET 1FT S- TULL'I MATEIU 525
In partea a doua, dela vers 13 pana la 22, se cu-
prinde rugaciunea lut Iisus i minunea saturarel cu cinci
pant a 5,000 de dmeni.
In partea a treia, dela vers 22 panft la &lit, se expune
pericolul ce ameninta pe Apostoli fiind. pe marea, si sat-
parea for prin Iisus Christos.
NOTITE.
Vers. 1 2. Trod de carele se potniaeste nice este Antipa,
tinul din fiii lui 'rod eel mare, tetrarch Galilee' si Pereei.
Indeir, ca si alte popOre a resaritalui credeau in metempsihosd
sau stremutarea snfletulur. Iro 1, nu mar putin, avend si el o a-
semiiea credinta gresita, inchipuit ca sufietud lui Ion Bo-
tezatoriul, pe care -1 omorrsa el, a trecut in corpul lam Iisus
Christos, mai ales ca-1 mustra contiinta pentru ueidere.
Vers. 3 12. Cu acesta onsie istoriseste Evangelistul despre
Inchiderea si mOrtea botentoriulut, preeum si causa acester morti;
ca s'a ucis adeca pentru mustrarile ce facea la' Trod. Avesta
d.espartit de legiuita sa sotie, fiica lur Areta Regale Arabiet si
train, contra lege', en cumnati-sa lrodiada, pe mind frate-seu
Filip barbatul el, era Inca in via' -L.
Vers 15. Evreil impartia sera in donl: Una marea se Incepea
pe la trer ore de ale uostre si se Incheia en apusul sorelui,
doua tines. dela apusul sorelui pana la intrarea noptei. Aim este
vorba de sera a'nt6i,a, iar in vers 23 de sCra a doua.
Vers 19. Panele in orient erau facute in forma de azirne, si
obicrnuia ale rape in Joe sa le tae. Mantuitoriul a facut tot asa.
Vers 21. Minunea imultire" panilor s'a facut inaintea serbatorer
pastelor, pe &Ind poporul mergea in mare multime la lerusalim.
Din aces'', se lamureste, de uncle atitea mil de suaete s'au aflat
fata la acesta minune.
Vers. 22 24. Iisus dap minunea seversita, se retrage grabnic
ca 1u cumva acea mult,ime mare de popor sa-1 declare imp6rat
sl ast-fel sa fie el causitorul nue" revolutir, until reshel
Vers 25. Evrei" vechi impartia noptea in trei strap. sau pri-
vegherY Cea anteia numita in Plangerea Ierimier (2, 19) inceputa
strajilor, era cuprinsa intre asfintitul sOrelui mec ul nopter; a doua,
sau straja de meslul noppi: (Judec. 8, 19) Linea pana la cantatul
cocosilor ; a trera, sau straja de diminqa (Esire 14 24 , dela
antatul cocosilor pana la resaritul sOrelui. Se pare ca timpul
s'n
si
dea
a
civil.
www.dacoromanica.ro

37. 526 SCURTA PR'VTRE
noptel s'a impartit ast-fel dupre straji]e ce facea Levitit in cortul
marturiei §i la Temp lu.
In timpul lut Christos Iudeii, dupre obiceml Romani lor, im-
partia nOptea in patru jytrti : Anteia 'cinea tree ore dupa a sfintitul
sOrelat (Marc. 11,19); a doua dela, 9 ore pArta, la meclul noptei,
care se numea mezul ?Lop fel (Mat. 24, 6); a tract, Oita la tree
Ore de a nostre (dupa 12), carea se numea Ccintatui cocoptita
(Marc. 13, 35) ; in fine a patra, se finea cu reslritul sorelui, §i
se numea, Zort-de liud (Mat. 14,25 ; Ioan 8,2).
CAPITULUL XV.
Capitulul XV a Evangelistului Mateu se compune din
din tree parti :
Partea itinteia, piina la versul 21 ; a doua dela ve "rsul
21, pAna la 29, si a treia dela versul 29 palm la finit.
In partea anteia Mantuitoriul combate pe carturarii si
fariseil din Ierusalim, earii punea tot progresul si tom
deseversirea morala in o pietatea dinafaricti si in implinirea
en esactitate a tuturor obiceiurilor parintesti.
In partea a dona se dpi Istoria Chananianeb, carea
prin marea speranta si prin frum6sa credintii a dobandit
vindecarea fiicei sale
In partea a treia se cuprinde minunea saturtirii cu
Opte pane acelor patru mil" de barbati.
NOT ITE.
Vers. 3 6. Pentru a dovedi fariseilor ca obiceiurile for nu nu-
mai nu suet sante si indatoritore, dar Inca coutrare legPt lut Dam-
necleu, Iisus aduce ca esemplu Porunea D-tleesa, relativa la emits-
tirea §i Ingrijirea de nascetori (Esire 20,12 ; 21, 16), pe carea fariseil
o punea mai jos deeat datoria de a aduce prosfore la templu. tpar
este, adeca, am afierosit templului aceea ce datoriam sd datipentru a-
jutoriul, pentru sustinerea parintilor mei".
Pas'igiut cuprins in versurile 5 si 6, a dat mult de lucru expli-
catorilor santei scripture. Greutatea vine dela neintelegerea ac'estet
frase: Acopov 6'secv & ittob 4EXT101.;. care este un pur ebraism, si
se traduce exact asa: Corban (anatema) sti fie tot aceea ce dela mine
ar trece in folosul teu.
gi
www.dacoromanica.ro

38. ASUPRA EVANGEI 1E1 S-TULUT MATED!, 527
tiut sa fie ca Mantuitoriul combate aci nu legea anatemet (Vesli
Levitt 5, 14 si urm. 22, 14-- 16 si tot capit. 27)1 ci abusul ce facea
farisei de acesta lege; cam ei introdusesa un obiceiu detestabil, ca
tot se putea da bisericei d" entre un reu-voitor, care nu voia sa -s1
platesca o datorie, spre exemplu, sau caruia it placea sa-st lase pa-
rintit betrAnt sa mOra de fume.
Vers. 7 9. Aceasi fatarmeie si reutate in carea infrunta pro-
fetul isaia (29,13 pe contimporann set o aretati si voi fariseilor !
Vol prin rugs, ajunari, jertve si prin pazirea cerimoniilor, ye aretati
dar in flpta shit* inreutatiti, corupti, si vrednici de pe-
dOpsa lut Dumneqeu.
Vers. 10 11. Luat aminte: Nu bucatele fac pe om vinovat ina.
intea 'lut DumnecTeu, ci defaimarea, calomnia, gandurile si faptele
cele rele, in fine tot aceea ce dovedeste o inima rea.
Vers 13. TOW, in,vetltura carea nu este dupre DumnePu se va
desradecina. Evreit asemena pe om cu Orilla si inveta,tura cu se-
menta, cu plants.
Vers 23. Nu r&puns e cram", adeca, nu 1-a respuns nimica, ca.
sa cerce fermitatea ei in credinta.
Vers 26. Iudeit se numia fit Tut Dumnedeu, tar pe pagan" it
numia cant. Crivintele Domnului au dar acest inteles : Oare se cu-
vine sa loam bunatatile mesianice dela unicul popor ales de Dum-
nesleu si sa le darn paganilor celor lepadati dela fata lut? Iisus
vorbind ast-fel, exprima opinia gresita .a Iudeilpr, pentru ca sa o
restOrne prin fapta. . . prin vindecarea fiicei Chananianet.
Vers 39. Magdalul eta un mic oral Tanga lacul Genisaret. Evan-
gelistul Marco (Tice ca Iisus la acesth, ocasie s'a this in partile Dal-
manutei ; dar acest oral se afla, in vecinatate cu Magdalul, si prin
urmare ambit Evangelist' nu se contratfic in istorisirea for in pri-
vinta
Innocent M. Ploeciteno
z-a
religion,
www.dacoromanica.ro

39. PROFETIILE MESIANICE
(Urmare ; vedi No. 5, anul XI).
§ 2. Profecia lui Daniel despe cede s.dpte-decd de
septamanI.
Profetul Daniel intelegend din cetirea cartilor
sante, ca numerul anilor robieT sub cari gemeati.
atunci IudeiT a fost fixat de Domnul si de Profetul
leremia la septe-cleci de anT, i veclend, in anul din-
teiti dupa ce Cirug cuceri Chaldeia, ca terminul se
apropia, se indrepta catre Domnul cu o rugaciune
caldurosh, in care, recunoscend ca natiunea sa era
pedepsith cu dreptate, cerea in ajutorul ei milosti-
virea dumneqeesca.
graind Inca eti rugaciunea, eta barbatul Ga-
vriil pre carele 1-am fcst veclut la Inceputul vedenieT
sburand: si s'a atins de mine ca in ceasul jertfei de
sera. i m'a facut sa inteieg, si a grait catre mine si
a qis : Daniile, acum am exit, ca sä te fac sa intelegi.
La inceputul rugaciuneY tale a esit cuvent, si et am
venit sa spuiu tie, ca barbatul doririlor estT tu,
aminte la cuvent si intelege videnia. .(epte-clecY de
septamani s'ati taiat preste norodul teti i preste ce-
tatea cea santa, ca sa se sfarsasca pOcatul i sa se
pecetluiasca p6catele si sá se stergb, fara-de-legile
si sa se curatesca nedreptatile, si sa se aduch drep-
tatea vecinica; si sa se pecetlufasch videnia si pro
orocul, sä se unga santul santitor. SA scil dar si
sa cunoscT ca de la esirea cuventulul, caiarasi sa se
i Ya
1i
www.dacoromanica.ro

40. PROFETIIT E MEQIANI 529
zidesca, Ierusalimul panA la Christos povatuitorul
septAmanisepte si s6ptainAmi sese-decisi doue vor fi;
si se va intorce si se va zidi ulita si zidiul si se vor
deserta dupa sese-deci si dou6 de s6p-
tarnftni va peri ungerea, si judecata nu este intru
(Musa; era cetatea si biserica o va strica cu povri-
tuitoriul eel viitor, si se vor tdia intru potop, si
dupa, sfersitul resboiului celui taiat randuita pustire.
i va intari legatura la multi o s'eptarmina, si in
mijlocul septamand va inceta jertfa si turnarea si
in biserica va fi uraciunea pustiirilor, si pana la
sfersitul vemil nu va inceta pustiirea".
Numai aruncand o privire asupra profetiei aces-
tia, ne incredintain ca este evident o predicere ; si ca
Daniil, sail mai bine ingerul Gavriil care-1 graeste,
vesteste aceste evenimente viitore. Cestiunea este
de a sci puma] : daca profetia acesta este diving ; si
acesta o vom afla, daca ea s'a implinit exact, daca
n'a fost preveduta prin cause naturale si nu s'a ini-
plinit din ineamplare, si daca profetia acesta yes-
teste pre IiP. Chr. si s'a implinit intru el.
Evenementele prevestite prin predicerea acesta
se afla intre dou6 epoce, ambele prevestite. Anteia
este darea cuventului sat' a edictului pentru rezidi-
rea Ierusalimului, care pe atuncT era ruinat. A
doua este distrugerea din not' a orasulni acestuea
si a templului sell. In acest interval s'a succedat
evenementele urmatare:
Un edict trebuea sa fie dat pentru rezidirea Ieru-
salimului. epte-deci de septamani de la edarea, sail
dupa altiT de la executarea edictului, trebuea sa vie
Nrernile. Si
www.dacoromanica.ro

41. 530 PROFETIELE MESIANICE
o pers6n6, pe care ingerul o numeste Christos §i-1
dice schitul sthqilor.
Cele septe-qeci de septamani suet imOrtite in
trei parti, adeca: septe septamani, sese-cleci si doue
de septhmani si o jurnatate sept6mana. In cele septe
s6ptamarn dinteit trebuea sa se ziclesca zidurile si
ulitele Ierusalimului ID niste timpuri grele. Dupe
cele sese-cleci si doue de s'eptarnAni, eel prevestit,
care se numeste Christos, trebuea sä se om6re. In
timpul septamanei din urma trebuea sa se faca o
legaturA noua si sa, fie inthrita cu multi si in mijlo-
cul septarnanei aveati sa inceteze jertfele.
Poporul luT Christos va inceta de a exista, sail
data, ne tinem de textul ebreil, Christos nu va suferi
patima pentru fare de legile sale proprii.
In acelasi timp nedreptatea se va nimici si drep-
tatea vecinicd va veni pre pgment.
Vedenia si profetia se vor implini, sail duple tex-
tul ebreil, se va sigila, on va fi terminate.
Un popor povatuit de ciipitenia sa va darama le-
rusalimul si templul: uraciunea pustiirei va fi in
templu si pustiirea nu va inceta 'Ana la sfersitul
vremii.
Trebue a pune aid mai anteiii doue adeveruri evi-
dente.
1 ° Era cu neputinta luT Daniil de a prevedea, prin
cunoscintele sale proprii, acest sir lung de eveni-
mente asa de greil de a fi gacite si a cgror causa
era cu totul necunoscuta. 2° Dacsa profetia acesta
asa de complicate, o videm literalrninte implinitA,
nu ne putem inchipui ca intamplarea ar fi facut ca
www.dacoromanica.ro

42. PROFETIELE MESIANTCE 531
evenimentele sa se implinescA in tocmaT asa cum ail
fost preclise, ba inca la tiinpul predeterminat. Aces-
te done adeverurT suet asa de sigure, asa de lamu-
rite, ca nicT odatA iiau fost contraclise. Dintre toff
vrajmasii religiei crestine, Iudeii, pAganii, necredin-
caxii au cautat tote obiectiunele contra acesteT
profetii, nimene n'a indrasnit sa clica ca preqicerea
lui Daniel ar fi fost facuta prin previderT naturale
sail produsA si implinita din intemplare.
Trecem acum la demonstrarea acestel profetil, si
spre a o stabili pun tea proposiciunT:
1. Epoca determinate de Daniel pentru venirea
pers6neT importante ce o prevesteste a trecut de
mult timp.
2. Persona acesta prevestita este Mesia preclis de
altl profeIT si asteptat de IudeT.
3. Mesia prevestit in preclicerea acesta este Iis.
Chr, in care s'a implinit literal.
Inleia propositiune. Timpul determinat de Daniel,
pentru venirea pers6neT insemnate ce o prevesteste
el, a trecut- de- mult timp.
Tim pul acesta este de septe-qecT de septamani,
de la data sail p6te de la executarea edictuluTpentru
reconstruirea IerusalimuluT; IudeiT cunosceail done
feliurT de septamani : septamani de c ile, ca a le
mistre, si septamani (16 ani. Adese-orT se afia in
cartile sante nuinerandu -se septamanile de anT, prin
urmare poporul era obicinuit cu aseminea calcul.
Fie septamani de Mile, fie septAmanT de anT, cum le
intelege profetul, este evident cá ail trecut de malt:
unele ar face 490 de side, era altele 490 de anT,
°josh',
www.dacoromanica.ro

43. 532 PROFFTTITY, MFSTANICE
de bung -semi a trecut mult mat mult timp de &and
s'a rezidit Ierusalimul.
Unit dintre rabinii modernt cred ca Daniel vorbea
de septhmani de secule si ca persona prevestith ar
avea sa vie dupa 49 de mit de ant. Dar ar trebui
sa ne esplice si not cum fac et calculul acesta,
ar trebui sa ne arate vre un be in scriptura unde
sa se vorbesca de aserninea septamani. Ingerul
vorbea lul Daniel asa ca sa fie inteles. Tot ast-fel
si Dani 1 impartas'a cuvintele acestea Ebreilor; el
voia ca ei sa se pregatesca a priimi la timpul ho-
tar-At pre acel prevestit. Dar de bung -semi, nici
Daniel n'ar fi inteles vorbirea tngeruluT, flier Iudeit
War fi priceput pre Daniel, daca ar fi fost vorba de
un fel de septamam despre care et n'ar fi mat audit
vorbindu-se nici odata si despre care nicT n'ar fi
avut ideie. In casul acesta ingerul ar fi arnagit si
pre Daniel si pre tot poporul.
Dar textul singur, ajutat si de eveniment, se es-
plica lamurit; si cercetandu-1, este usor de a ne
convinge, ca nu este vorba ilia de septAmanT
de secule, Met de septarnanY de Vile, ci profetul
vorbeste numai de septhmant de ant: el imparte
aceste septe-cleci de septamAnY in tret parci, si este
lamurit, ca in cele tree intervale vorbeste de acelast
fel de s'eptamani, pentru ca suiit trey fractiuni din
acerast durata. Daca ar fi fost vorba de septamhni
de Vile, alunci Ierusalimul trebuea sa se restaureze
in patru-Vect-si-nou6 de Vile, cu tote dificultatile
ce aveati sa le int6mpine, conform prelicerei.
Daca ar fi vorba de septamani de secule atunct
www.dacoromanica.ro

44. PROFETITLE MFSIANICE 533
ar trebui 4,900 de anT, ceTa ce este ridicul. Intele-
gendu-se insa septamanT de ani, profetia are un in-
teles simplu si rationat, si se potriveste tot ()data
cu cele intemplate. Timpurile grele . de care vor-
beste Daniel, in adever cá au si fost. Afiam si in
cArtile luY Ezdra precum si in Iosif Flaviu, ca nati-
unele vecine incetat de a nelinisti pre IudeT
in reconstruirea templului si a orasului lor, intre-
buintand intriga pe langa regiT PersieT, ba chiar si
violenta. DecT nu este de mirare ca restaurarea Ie-
rusalimului sa se fi seversit abea dupd patru-clect-
si-noue de am, de la data edictuluT, prin care li se
ingaduea acesta: si ast-fel se implinira cele sapte
septamAnT dinteiti. Vom vedea cá si cele done in-
tervale de care vorbeste profetia s'a implinit exact
data intelegem septamanile de anT. Mai este de
observat ea Daniel cand vorbeste de septamani de
spune anume, precum se probeza din multe
locurY din profetiile sale (Dan. 2). Asa dar profetul
vorbeste aici de septamanT de anY, care trebuea sá
incepa de la darea edictuluT pentru restaurarea le-
rusalimuluT.
0 alta dovada cum ca timpul determinat de
Daniel a trecut de mult timp, este evenimentul
despre care vorbeste la urma preclicereT sale :
timpul eel din urma ce-1 prevesteste, este darft-
marea IerusalimuluT si a templulului de catre un
popor, care avea s'a, vie cu capitenia sa, cu acesta
avea sä se termine totul. Suut opt-spre-clece secule
de child Tit in fruntea armatelor romane, a implinit
si ac4sta parte a profetieT.
n'an
www.dacoromanica.ro

45. 534 PROFETITLE MESIANICE
A doua proposifie. Persona prevestifa de Daniel
este Mesia preclis de alts profeti §i a§teptat de
catre Iudei.
In favarea acestui adev6r avem mai Anteiii au-
toritatea Iudeilor vechi, care e mult mai superiora
decht acelor moderni si a cator-va cre§tini, caril
pretind cä profetia nu este aplicabila la Mesia. Ei
impart profetia ILA Daniel in done. Partea Anthill
cuprinde versurile 21 25 qi se raporta la Mesia,
cum colic ei, cad El este santtil Sntilor, care trebue
sa fie uns, care trebue sa nimicesca pacatele, si are
sa aduca dreptate vecinicg. Partea a doua care
incepe cu vers 25; Sa soli dar i sä cunosc etc. se
raporta, die ei la alta persona, dar nu ne spun care
este. Vom esamina in trecat opiniele lor ; deocam
data sá le combatem pe tote numai prin o singura
consideratiune: CA principiul for fundamental, di-
visiunea profetiei in doue parti ce se raporta ]a
doue obieete diferite este o ilusie. Este lamurit ca
tata cuventarea ingerului catre Daniel formeza un
singur contest §i se raporta la una si aceiasi per-
sona, a§a ca a doua parte este puma o desvoltare
mai intinsa a celor clise in partea Anteia. Este de
ajuns a ceti textul spre a ne convinge de adeverul
acesta; dar fiind-ca ni-1 contesta sa ne oprim un
moment spre a-1 demonstra.
Mai Anteiii cuvintele, cu care se incepe partea a
doua, sei scit dar 59i sa cunosci, o legs cu partea an-
teia; apoi ingerul, care iu partea antela, a vorbit
de epte-cleci de se'pthmAni, in a doua vorbe§te de
epte, Base -elect si doue qi jurnatate; §i spune ce
www.dacoromanica.ro

46. PROFETIILE MESIANICE 535
are sa se intemple in intervalele acestea. De sigur
este acelasi num'erare de ant ; este desvoltarea
celor Vise in genera]. In fine ceTa ce ne face
a crede ca in ambele parti vorbeste de acelasi
persona, este ca-f da acelasi nume: it numeste in
partea a doua Christos, ceia ce inseameza uns; in
partea anthia a ciis ea Sdntul Satilor va fi U718 :
identitatea numeltu, timpul, legatura fraselor, totul
arata ca este o cuventare neintrerupta, care are
unul si acelas1 obiect.
Numai Mesia s'a munit in caqile sante in inte-
lesul simplu si adeverat Christos adica uns. OrT de-
cate orT se da calitatea acesta alteT persone, trebue
sa aiba ceva spre deosebire. Insa opinia generala
era asa de convinsa, ca Christos insemna Mesia, ca
in multe lo,urT din E angelie, vedem ca Mesia este
numit ast-fel; erati doue cuvinte sinonime. Sama-
rinenca spune curat : Cad va veni Mesia, ce se
dice Christos. Cand au trimis fariseiT la Ion Bote-
zatorul, el declara ca nu este Christosul ; si de ce
boteVT, rOspunsera eT, data nu estT Christosul. Iudeii
minunandu-se de semnele ce le facea Iis.Chr.si in-
doindu-se ca ar fi Mesia, it intreba data el este
Christos. Santul Petru it declara de Mesia Viand :
Tic Christos Fiul Ar fi de prisos a
mat aduce mat multe exemple; acestea sunt destule
spre a dovedi, ca in limba ludeilor, numele Chris-
tos insemna Mesia, si ca prin. urmare Daniel numai
pe el 1-a avut in vedere.
ApoT, espresiunile luT Daniel sunt asa de puter-
nice, vestesc pe o persona asa de perfecta, ca nu
eo.ti
www.dacoromanica.ro

47. 536 PR( )FETIII E MESJAN10E
se pot potrivi alter pers6ne afara de Mesia: se nu-
rneste Santul Santilor, trebue sa pue capet fara-de-
legilor i sd faca dreptate vecinica. Pe cine altul
erati sa cuu6sca Iudeii dupa semuele acestea, data
nu pre Mesia? Not vedem caracterile, calitatile,
serviciile pe care Daniel le atribue aceluY pe care-1
vesteste, conformandu-se cu deseversire cu acele pe
care le prevestesc alts profeti despre Mesia; prin
urmare ca si ei Daniel prevesteste pre Mesia.
A treia propositiune. Mesia prevestit in preclicerea
acesta este Is. Chr. in care s'a implinit cu deseversire.
Spre a ne convinge de adeverul acesta, sa luam
intr'o mina textul ltd Daniel si in alta Evangelia
si vom videa ca acesta este implinirea exacta a
aceluia. Vom reeun6sce in aceia ce ne spune istoria
si ne descopera credinja despre Is. Chr. tote carac-
terile are'tate mar dinainte de Daniel.
Alai anteit timpul in care se sfersesc cele 70 de
septamani coincide cu al mortei lul Iis. Chr. Cro-
nologistii disputa intre eT despre timpul child erati
sa incepa septamanile acestea. dat patru edicte
de c. tre regiT PersieT, pentruretnoirea Ierusalimulul
Cel dint6iti al luT Cirus, to primul an al domnieT
sale. Al doilea a luT Darie, fiul luT Istaspe, in al
doilea an. Cele-lalte done sunt date de Artaxerxe
Longiman, unul in al septelea an si altul in al
dou6-c,lecilea an al domniei sale. Creel de prisos a
mar disputa asupra acestora, s'aii a adopta pre vre
unul de preferinta. No nu stabilitn dovedile reli-
giuneT pe niste sisteme particulare, i apoT dife-
rinta este prea neinsemnata ; fara a maT cerceta
Salt
www.dacoromanica.ro

48. PROFETITT.F. MFSIANTIry 537
mult, n'avem cleat sa comparam timpul indicat de
Daniel, ct acel al mortei lui Iis. Chr. AutoriT cariT
sustin diferite opiniuuT fac sa se potrivesca a sa
cu evenimentul. i tocmai acesta mica deosebire ce
exista intre unit dintre itterpretiT crestini ni se im-
puta Ca o contra-dicere Dar. ore ni se pate face o
dificultate seriasa? Ce cronologie putem sa o
de norms? Cronologia regilor PersieT nu ne este
cu des'e'versire cunoscuta. Multi dintre regiT acestia
find a,sociaci la tron cu predicesoriT lor, aniT dom-
nieT lor se numera de unit cronologisti, din diva
asociatiuneT lor; de catre altit, din timpul succe-
siunei. Una' interpretT pun inceputul septarnhnilor
dela darea edictuluT pentru restabilirea lerusa-
limului; altiT dela executarea acestui edict. Chiar
inceputul er' crestine si timpul precis al nastereT
si al morteT lui Is. Chr. este iarasi contestat. Ar fi
deer de mirare ca sa fie unire in ceia ce priveste
calculul septarnanilor luT Daniel; este o diferinta
de catT-va anT; dar nu este o diferinta esenciala,
adica in privinta raportuluT profeciel cu Implini-
rea
Caracterul anteiu convine decT cu deseversire
Is. Chr. cam nu se pate dice despre alta persona
care ar fi putut sa se creda de Mesia promis Iudei-
lot% care sa fi inurit in acest timp si care sa intru-
nesca Catu-si de putin caracterile indicate.
Numele de Chr. absolut si faro adaus s'a dat luT
Is.; si acesta este un caracter ce-I convine nurnaT
luT; nicT-odata nu s'a dat numele acesta altuea.
Pentru ca a fost recunoscut de totT cu numele acesta,
Biserica Ortodoxl Romia. 4.
lua
eT.
lui
www.dacoromanica.ro

49. 538 PROFETULE MESIANICE
ceI ce priimira religia sa, se numira creqtinT; tai nu
numaT de acetia ci chiar de inimiciT se1 a fost nu-
mit ast-fel. Iosif, vorbind de martirul St. Jacob, dice
ca era frate luT Iis. ce se dice Christos. Si Tacit vor-
bind de cre§tinii chinuitT de Neron, dice eh autorul
numelu1 acestuea este Christos, care sub domnia luT
fu condamnat la marte de catre guverna-
torul PonVu Pi lat.
Acest sant al sancilor, acest Christos, nu numaT
ca, trebuea sa mora, dar trebuea sa fie ucis, tortu-
rat prin o sentinta judecatoresca la sfer§itul celor
epte-deci de septamani.
Si acest caracter se potrive§te lui Iis. Chr. con
damnat la marte §i restignit. Niel o persona nu se
afla, care sa fie aqa cum dice Daniel §i care sa fi
fost condamnat la o pedepsa capitals.
Angeru: vise luT Daniel ca in septamana din urma
se va incheia o noua aliar4a. Prin legatura sau ali-
anca 7udeiT incelegeati o lege data de Domnul ; ast-
fel numeati ei legea data de Domnul prin Moisi. Dar
Iis. Chr. a adus in lume o lege noua care s'a numit
alianta cea Dona, i a dat-o in septamana din urma
cad predica sa a precedat imediat mOrtea s'a, §i
a durat treT anT §i jumetate ; §inumal el a dat pe tim-
pul acela o lege noua.
In timpul acela pecatul trebuea sa se sfer§asca,
nedreptatea sa se nimicesca, §i dupa textul ebret,
s'a fie expiatA, Tar dreptatea eterna sa fie domnitore
pre pament. Iis. Chr. a implinit §i acesta profetie a
lui Daniel, de sigur nu in acel inceles ca sa fi facut
pre neamul omenesc a numaT pechtui i virtuos din
Tiberih,
;
www.dacoromanica.ro

50. PROFETHLE MESIANICE 539
necesitate: el n'a venit sa le riipesca libertatea, is-
vorul meritelor, dar prin mdrtea sa a expiat IA-
catul original, si altele. El a dat mijlece de a se fe-
ri de ele si de indreptare, instituind Antele tame
care cunt mijlece de mentuire. S'a adus dreptatea
eterna, mai anteiti pentru ca el, care este insusi drep-
tatea, a venit; apoi pentru ca el a predicat acesta
lege sublima pe carea nimene nu o va putea ajunge
vre odata si care inaltA pre acer ce o practica la
gradul eel mai inalt de santenie si de perfectiune.
Nu sciti data caracterul acesta s'ar mai putea ap]ica
altuea afara de Iis. Chr.
Jertfele si victimile trebueaii sA, inceteze. Este
stint ca din timpul acesta, Iudeii numai aduseth
nici un sacrificiii, numai jerfira nici o victirna. Pe
langA acest inteles literal si natural, recunescem in
acesta parte a profetiei unul mistic: ca sacrificiul
lui Iis. Chr. pre truce, find eel dinteiti din legea
nousa, a fost cel din urma din legea vechie, si tote
jerfele aduse in templu, cati-va ani dupa aceia, 'Dana
la daramarea Ierusalimului numai aveati nici o va-
16re inaintea lui D-cleti. Din aceste done intelesuri
-opunem pre eel dintelti Iudeilor si necredinciosilor,
Tar eel din urma ne serveste spre mangaerea si in-
tarirea credinciosilor.
La sfersitul celor septe-cleci de sept6mani trebuea
sa se pecetluescA videnia si profetia. Dar in Iis.
Chr. s'ail implinit trite profetiile iudaice, cu densul
s'ati sfersit tote. 1.i acesta este evident, insusi rabi-
nii convin cu acesta si recunosc, ca de atunci nu
s'a maT facut nici o profetie, ca eel din urma pro-
www.dacoromanica.ro

51. 540 PROFETTTLE MESTANICE
fet a lost I6n Botezatoriul, si ca tote profetiile s'ati
implinitin persona lui Iis. Chr., Mei mai pate fi in-
doiala, Iis. Chr. insusi a spur de mai multe on
acesta si in momentul mortei sale eel din urma en-
vent a lost sevensitu-s'a.
Cel din urma eveniment a lost precis de Archan-
gelul Gabriel, acela care trebuea sa pue capet
iconomiei Iudaice, ruina poporului Iudaic, darama-
rea Ierusalimului si a templului skis de catre un po-
por strein care trebuea sa vie cu capitenia sa si sa
causeze o pustiere care are sa dureze pang in ger-
Spre a ar6ta implinirea acestei parti a profetiei
n'avem trebuinta a marrecurge la evangelid si la in-
vetatura ce o profesam. lstoria Iudeilor si a Roma-
nilor ne spun ca la patru-c,leci de ani duph% mOrtea
lui Iis. Chr. Tit in fruntea annatei Romane, puse
cap6t republicei Iudaice ; el inctinjurrt Ierusalimul
sterse de pe fata pamentului, templul fu ars, cu
tote ordinile sale si silintele soldatilor de a stinge
focul. 0 imprejurare de care face amintire profetul,
este uriciunea pustiereT puss la local cel sant; aces-
ta s'a Implinit ca tote cele-lalte, prin nelegiuirile
se'versite de Iudei in templul for si inainte si dupit
ocuparea Ierusalimului. Cati-va interpreti aplica
partea acesta a profetiei la deicidul s6versit asupra
pershnei lui Iis. Chr. Daca priimim intelesul acesta
nu va contraria nici-decum dovada nOstra. Dintre
tote punctele preclise de angerul lui Daniel, re'mane
numai unul, care nu s'a realisat cu deseversire: ca
pustierea va fi pang in sfersit, dar nu este depling
continua a se implini pe fie-care eli. Opt-spre-clece
it.
si it
www.dacoromanica.ro

52. PROFETTTLE MEST ANTCF 541
secule de aphsare asupra acestuY popor nefericit,
incercarea zadarnich a luY Iulian, pentru reedificarea
tempului din ierusalim, si implinirea asa de literala
a tuturor obiectelor profetid, trebue sa ne lucre-
dinteze si ca acesta se va realise,.
Cine 1111 va admira concertul ce exists intre pre-
clicerea luY Daniel si multimea si felurimea eveni-
mentelor prevestite de el, si care tote fara exceptie,
se implinesc forte exact in timpurile preinsemnate
intocmaY asa si cu imprejurarile aretate mai Ina-
inte ? Numal o singura profetie implinith este sigi-
liul divinitateY ; dar aid este o colectie de profetiY,
tote realisate cu cea mai perfecta exactitate.
Contra demonstratiund evidente, ce resulta din
profetia acesta, rabinif si-au imaginat felurite °Mee-
tiund care le sustin si necredinciosil si prin urmare
este necesar a le examina pe scurt. EY dad cuven-
tard 'Ongerului felurite explicarY, tote asa de usura-
tice, asa de absurde, ca spre a le combate este de
ajuns a le puce alaturea cu textul profetic ; ele p6-
catuese tote sail in aceia eh' nu se potriveste cu cro-
nologia, sail in aceTa ea lash o parte din caracterile
aretate de profet.
Mat ant6iti cati-va Iu del impart in mai multe partY
profetia, si deosibesc doi sail treT christosi, si nid in
privinta acesta nu se unesc. Unii sic Ca, eel dint6iii
Christos prevestit este Mesia care trebue sa vie
()data; al doilea Cirus ; al treilea, regele Agripa,
ucis de Romani la luarea Ierusalimului. AltiY clic
eh eel dinteiti Christ este archiereul care servi eel
anteiti pe timpul hi Neemia; si eel din urnfa Ana-
www.dacoromanica.ro

53. 542 PROFETIILE MESIANICE
nus, ucis la ocuparea Ierusalirnulut. Sunt carit prin
Christos inteleg pre Onias ucis de Menelati, si prin
uriciunea pustieret, profanarile lut Antioch. Unit clic
eh, profetul numeste Christ pre Iuda Macabeul. Altii
clic eh prin Christos, supus mortei, angerul desem-
neza, nu o persona particularh, ci, incetarea puterei
supreme sail a sacerdotiului la poporul ebreil".
Cate-va reflexiuni vor fi de ajuns spre a areta
usurhtatea acestor interprethri.
Am aretat ca impartirea profetiesi in doue phrtr
relative la dot christosi era o absurditate; ca ea
formezh un singur context si este relativa la una sr
aceiasi persona, si cred de prisos a mai reveni.
Daniel vorbeste in general numat de un Christos
care are sa vie; el fixaza timpul mortet sale la sese-
i,leci si doue de septamani, si imparte septamanile
in septe, sese-elect si doue si jumetate. Vec lend im-
partirea acesta expusa cu atata claritate, nu putem
sa le luam pentru un timp nedefinit. Dintre tote per-
sOnele acestea ce voesc et a-1' face christokt nu este-
nici unul al carui existenta sa conrespunda cu tim-
pul insemnat de Daniel. Cirus, marele preut de pe
timpul lut Neemia, Onias, Iuda Macabeul a existat
mai timpuriti ; era tenerul Agripa, Ananus, patru-
(Jed de ant mai tarcliti.
Nu este de ajuns a presinta unul din caracterile-
insemnate de profetul, spre a face cunoscut pre Chr.
ce-1 prevesteste; trebue a areta totalitatea acestor
caractere. Cirus, Ananus, tenerul Agripa pot et fi-
numitT sh,ntul santilor? Onias si Iuda Macabeul ar
merita et ore acest titlu; dar dre duph densit ail in-
www.dacoromanica.ro

54. PROFETELE MERIAN10E 543
ceta sacrificiile, ad inceput 6re pustierea care va dura
pans in sfersit? Persecutia lull Antioch fu violenta,
este adeverat, dar fu urmata de domnia glori6sA si
linistita a lull Simon si a urmasilor sell.
Este o socotinta cam intrecuth de a vedea in Chris-
tos dat mortei nenorocirile actuale ale poporului
ebred. Apoi cum incetarea republiceT si a cultului
judaic a distrus pecatul, a adus dreptate vecinica ?
Care caste pecatul eel nod la care a dat nastere ?
La observatiile acestea am putea adauge si altele
si aplicand mai in deosebi fie-caria din pers6nele
ce se pretinde a fi prevestite de Daniel, deosebitele
caractere ce ni le presintA el, s'ar gasi ca cea mai
mare parte nu se potrivesc de loc numai Is. Chr.
le intruneste pe tote in persona sa.
Dar nu numai prin opositiunile Iudeilor se combate
demonstratiunea trasa din acesta profetie a lull
ni se obiecteza si marturia unor autori crestini.
Fericitul Ieronim afla ca textul lull Daniel este asa de
gred de inteles, at nu indrasneste a-1 explica si nu
voeste sä-si spue parerea sa. Augustin slice ca gre-
utatea acestui capitul 1-a impedecat a-1 explica.
Eusebid pretinde eh' cele septe-cleci de septhmani,
nu se raporta la Is. Chr. el terming pe a 69-a cu
cel din urma archiered din neamul Macabeilor si
cea din urrna, cu luarea Ierusalimului de care Pom-
peit. Renold, Scaliger, Iunius si altii cred ca septa-
nahnile se terming, nu cu mortea lull Chr. dar cu
distrugerea templului de Tit. Dintre cronologistii
cell mai savants si aceT care ad studiat profetiile
mai cu temeiti, sunt de aces carii le raporta, la alte
.4.
;
Da-
niel,
www.dacoromanica.ro

55. F544 PROFFTIILE MESTANICE
timpuri i la alte evenimente : mal ales Marsham,
Hsrduin §i Calmet.
Child vorbeste Fericitul Ieronim de greutatile rela-
tive la profetia acesta, el nu intelege cum ea ar fi
greil a o raporta in Is. Chr. El era aqa de incredin-
tat ea profetia vorbeste despre El, ca in prefata
comentariulul sea la Daniel dice positiv, ea dintre
profetT nimene n'a vorbit asa de larnurit de Is. Chr.
pentru ca nu numai a prevestit venirea sa, ceia ce
este in unire cu altiT, dar T-ati si determinat timpul,
numerhnd anii, insermand caracterile de pe care
avea sa fie cunoscut. Cela ce Ieronim, afla cain ne-
potrivit a se pronunta, este in privinta meritului
cronologic a diferitilor invetatT, earl' i i aveati sis-
temul lor, adeca in privinta calcului septamanilor
§i a timpului de child aveati ele sa incepa.
Fericitul Augustin in tratatul sea despre Cetatea lui
Dumnedeti dice acurat ca Daniel a detinit numeral
anilor venirei lul Mesia qi a morteT lui Is. Chr.;
data cere ertare ea nu pate face calculul, este
ca lucrul era prea lung qi de almintrelea de prisos,
fiiud facut qi de altii. In epistola sa catre Esichiu
dice ca profetia lul Daniel se rapOrta la venirea lui
ls. Chr., care s'a qi implinit, el condarond, luAnd ire
ajutor i autoritatea Fericitulul Ieronim, pre acei caril
aplica profetia acesta la a doua venire a lui
despre a doua venire declera, ea conform cu cue-
ventul Domnului, el nu indrasne§te a determina
timpul.
Eusebiti, in a opta carte a demonstratiunilor sale.
evangelice, intrebuintaza profetia acesta spre a d-
si
isi
Chr.,si
www.dacoromanica.ro

56. PR OFRTTTI F, MESTANICF 545
vedi venirea lui Is. Chr. ; el i aplica tata partea
antem; §i dice ca el trebue sa intaresca legatura sa
cu multi, in decursul uneY septamani ; adauga apoi
ca cu mOrtea sa aii incetat proaducerile qi jertfele ;
numal unele parti ale preclicerei le intelege el intr'un
alt sens.
Din aceia ca dintre un numer destul de insemnat
de interpreti ai santei scripturl, se afla trei snit
patru carii inteleg textul lut Daniel almintrelea ca
ce am putea deduce ? Uncle sa pate gasi
vre-un adever, care fiind recunoscut de un numer
destul de insemnat, sa nu fi fost contestat de cati-va ?
Prof etia lei. Daniel a fost ince] esa despre Mesia de
catre top invetatii vechi Iudei, qi chiar de catre unit
din eel moderns. Universalitatea parintilor, a comen-
tatorilor, a teologilor, aplica prevestirea acesta la
Is. Chr.; un numer forte mic de ace$Ta 11 11 impede-
ca acesta universalitate morala. De almintrelea spre
a deturna profetia acesta dela Is. Chr., acesti au-
to''i cad in niqte dificultati ne deslegate, in explica-
tium arbitrare, in Mute erorl cronologice pe care
n'am avea timpul, qi nici locul nu ne permite ale
baga in soma.
(Va urma). Gherasim
ceT- laltT,
41f
www.dacoromanica.ro

57. MATERIAL PENTRU ISTORIA EPISCOPIEI ROMNICULUI
I.
Excellentissinze Donzine Domine GenDralis, Singularis nos ter Bene-
factor et Patrone!
Preesentibus hisce demissis rogamus Excellentiam Vestram Nos
demissi pro Excellentia Vestra Deum orantes una cum universo
Clero Ecclesiastic°, quatenus Eadem acceptare dignetur hanc Nos-
tram specificationein ratione ordinum et morum Ecclesize Nostrae
prout hactenus erant, qui ut tam Sac Cesare Matti, quam Ex-
cellentim Vestrw qua. singalari Nostro Patrono innotscant, nece-
ssariam rem esse existiniavimus, et quidem primo.
Mitropolita. Se lis Bukurestiensis tenet locum Auguriae, sedem
scilicet quantam post Patriarchas, et vocatur Exarchus totius Hun
gariae et Confiniorum. Erat etiam alter quidain Mitropolita e re-
gione Severin qui antea locum Amasize tenebat, et erat Sedes de-
cima quarta post Patriarchas secundum Andronici Imperatoris
ordinationem. Et sub Mitropolitm hujus depen lentia Episcopus
etiam Mehediensis erat, antequam Turcee Regnum hoc oecupassent,
quo oceupato Episcopatus ille sublatus est. Et translata postmodum
Bukurestinum Sede Principali, consequentur diminuata est autho-
ritas Mitropolit.T hujatis et fecerunt Ipsum Episcopum de quo
Pravila cap. 391. Quod si vero mandatuin Sac Caesm. Majestatis
fuerit ut hic Rimnizy Mitropolita sit in futurum prout etiam antea
fuit, ut hrtbeat Dice esim Amasiensem, multa demissione rogamus
universim omn es, dignetur Sacratissima Cwsarea Maj este s concedere,
ut Mitropolit' iste conseeretur a Patriarcha Constantinopolitano,
et sol um conseemtionem habeat ab Illo, in alijs autem nullam Eidem
obedientiam exhibelt. Ne consecretur ab Archieppo Belgradensi,
sedes enim Belgradensis inferior est cede Amasiensi, et Ille etiam
ab alio ut pote Ochridensi dependet. Si autem complanationem hanc
Bojarones qui proximae Viennm fuerunt fecerint, absque nostro Boja-
ronumque hujatiu et Cleri Eeclesiastici scitu et cansilio factum,
nee habuerunt a_ Nobis instructionem ut simile quid faciant contra
Pravila,m ; intelleximus enimex quibusdam Vienensibus qui prw-
sentes erant, quod vocaverit Archi-Episcopos Belgradensis Boja-
rones nostros tante exceperit donaveritque Illos et rogaverit ut Epis-
www.dacoromanica.ro