1897 03

it
A
ROMANI(ORTHODOXA
Revista Periodic Eclesiastica.
A
SINTULUI SINOD AL S-TM BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
BORATE.
ANUL AL XXI -Iea, No. 3.
I T...T 17"
MMM Eriel F-16-24egINERMErge
TABELA MATERIILOR
Pap.
2411 Sozomen. Vieta si activitatea sa
2 Sistemul Filosofico- Religios al Fericitulul Au-
gustin 259
3 Predica si activitatea Apostolilor inainte de
convertirea lul Paul 275
4 Intaia carte de cantle' bisericescl in Roma-
nesce, cunoscutit pang acum 292
5 Iisus Christos si marturiile Iudeilor si ale pa
ganilor. ....... . . . . . 305
6 Predica rostitg in diva Sf. Pasci la a 2-a in-
viere de P. S. Episcop at Husilor 315
7 Dou6 poesil ale lul Alex. Vacarescu 322
8 Ackermanul 829
9 Bisericescl 338
10 Boala A. S. R. PrincipeluT Ferdinand . 346
DonatiunT 348
alENEEENINNUMN
ap.4
BUCURE8TI
TIPO-LITOGRAFIA CARTILOR BISERICEVI
1 8 9 7
.1
Eian ESE gEr.T.A..g
0 ,
trO.'t
BxSERIcA
EISIE E-613 tc.
re.
444
"61
XY
It
.04
. . . .
11
)
hl
'SP
,C4
- -.
Ix]
EBB-3 -)H-E EZE
.111
_
IM
.
'ors
:41,
.
1:.9
. .
.611-
41
1 r
1
1
1 *
-`
11
1
i I
1
1 1.
1 . . .
. . . . .
it
*1 .
. . . . . . . ..
its. .
1. . . . .
1
. . . . . . ...
1
1
1.._,Q-C,, I.-:,-
www.dacoromanica.ro

ANUL XXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA N. 3.
SOZOMEN,
VIETA I ACTIVITATEA SA.
I.
Biblioteca teologicA romana e una din cele mal sarace,
fie in lucrurl originale, fie in traducer'. De aceea on ce
lucrare pe terenul acesta este din cele ma' bine venite.
Avem in istoria nOstri bisericesca barbatl, car' si au con-
sacrat intrega for vieta scriiind si traducend, insa atuncl
lupta era dusa spre a face loc limbii romane in serviciul
bisericii! Lupta si activitatea for si a dat rOdele si nu ne
remane noue acum de cat sa desavirsim lucrarea, cAcl totul
ne este mult ma' usor in cale! Cum sa nu remanem not
uim41 si sa nu ne entusiasmam la munca, and ne gandim la
timpurile vitrige din trecut si cu tote acestea s'ati gasit
barbati car' ail trsdus in romanesce intrega biblie, vietile
sfinOlor, predicile parintilor bisericesci etc., etc..? Mu lte sunt
de Os in acesta privinta, dar me opresc. Acum un an am.
vorbit tot in acesta revista despre istoria bisericesca a.
Jul Busebiu de Cesarea, cum si despre vieta lui Con-
stantin cel mare de acelasi scriitor, car! s'ail tradus In ro-
manesce de I. P. S. Georgian, Mitropolit Primat al Romaniei.
www.dacoromanica.ro

242 SOZOMEN
Am avut fericirea sa introduc acea traducere cu un mic
studio asupra vietii si activitatii lui Eusebitl de Cesarea,
parintele istorieT bisericescl si terminam acel studio cu ur-
matOrele cuvinte: «Dintre scrierile lul Eusebill, I. P. S. Iosif
Georgian ne presinta cu acesta in traducere Istoria biseri-
cesca si vieta luT Constantin, adica cele mal importante
dintre scrierile lul Eusebia. I. P. S. Sa face un mare bine
literaturil nOstre teologice si dorim din tot sufletul ca in
curand sa vedem iesind de sub tipar si alte lucrari de soiul
acesta!,. Si in adever, ca dorinta mea exprimata acum un
an s'a realisat. I. P. S. Sa a dat tipariului si se gasesce la
disposiliunea nostra Istoria bisericesca de Sozomen,
tradusa in romanesce. Cu acesta lucrare avem in limba
nOstra doue istoril, cart trateza despre biserica primitive
si despre conducetoril el, datorite amendoue I, P. S. losif
Georgian.
Sä vedem acum, care este vieta si activitatea luT Sozomen.
II.
Patine informatiuni avem despre vieta Jul Sozomen, asa
ca dad. nu ne ar fi lasat el cateva, atuncl n'am sci
mal nimic! De aceea mare dreptate are Cousin, cand se
esprima in prefata traduceril franceze a istoriel lui Sozomen
si anume ca (sant atat de putini scriitori, earl au vorbit
despre Sozomen, in cat n'am sci aprOpe nimic in ceea ce
privesce Cara, familia, nascerea, educatiunea sail ocupatiu-
nile sale, data n'ar fi avut grija sä n i lash el insusT cateva
informatiunT) 1). Prin urmare, pe baza propriilor sate date
vom cauta sa aratam vieta Jul Sozomen si in urma vom
arata si importanta scrieril lul, cum si diferitele pareri a-
supra acestel scrieri.
9 Cousin, Hist. de L'eglise ecrite par Sozomene, Paris 1776.
www.dacoromanica.ro

ViATA §I ACTIVITATEA SA 243
Sozomen, caruia i s'a dat si numele de Hermias §i
de Salamin sau Salaman e de nascere din Palestina
si pre cat se pare din Oraul Bethelia, tinutul cetatii
Gaza. Bunicul sell se tragea din acest oras, dupe cum
ne spune el insusi 1). Acest bunic al lui era pagan si a
trecut la crestinism impreuna cu intrega lui casa si cu fa-
milia unui Ore-care Alafion prin urmatOrea imprejurare :
Alafion era stapanit de duhul cel reu si n'a putut fi vin-
decat cu tote descantecile paganilor si ale Evreilor. Numal
rugaciunile sf. pustnic Ilarion, adresate Dumnecleulul celui
adeverat au putut sa-1 mantuesca! In urma unel asemenea
fericite vindecari all trecut deci cu totii la crestinism. Bu-
nicul sell avea un spirit fOrte patrumjetor si escela in es-
plicarea sfintei scripturi. Pe langa acesta avea cunoscinte si
din sciintele profane si scia ceva si din aritmetica. Era deci
un barbat cu cunoscinte generale si cu profunde cunoscinte
teologice. Inlesnirea cu care esplica locurile cele mai ob-
scure din scrierile Ante l'a facut atat de iubit locuitorilor
crestini din Ascalon si din Gaza, in cat el nu se putead
dispensa ca O. fie lipsiti de presenta lui. Familia lui Alafion,
prietena cu familia bunicului sell si cu rudele sale, era renu-
mita prin virtutile ei. Membrii acestei familii all intemeat
cele d'intai biserici si monastiri in aceste tinuturi si
imbogatit cu sfintenia si cu milostenia lor. Multi din mem-
bril acestel familii au fost cunoscuti de Sozomen si a avut
si relatiuni en el. De si Sozomen nu le spune numele, se
pare insa, ca ei nu sunt atii de cat Salaman, Fuscon,
Malchion ,71 Crispion, frap renumitl prin vieta for vir-
t6sa in aceste parti si in acest timp. In contact apr6pe qil-
nic a stat el en acestl barball virtosi, earl erail
1) Steeply:en, Lt. bis. Cartes V e. XV, p. l94-195.
le-au
discipoll
www.dacoromanica.ro

244 SOZOMEN
al Sf. Ilarion, cum si cu altil din cliscipolii set. Martor a
fost el Inca si la felul de vieta al sf. Zenon, Episcop de
Maiame, aprOpe de Gaza. Sozomen sta in contact cu
acel, cart 'sl devotasera vieta lor lul Dumnedeil, cart tra-
iail numat cu El si prin El. Ne o spune el insusi acesta.
Dupe ce ne arata in primul capitol al scrieril sale despre
ce are sa vorbesch continua mat departe: «Am credut de
asemenea, ca n'as face ceva, care sal se departeze de ches-
tiune, data as vorbi de intemeetorii si de primil stareti at
monastirelor si de succesorii lor, pe cart i-am vedut, sail
de care am audtt, Ca s'ail facut renumitl in chemarea lor.
Ast-fel se va vedea, ca virtutea lor nu mi-a fost necunos-
nta si ca nu le am !refusat laudele ce merita. Portretul
ce le void face va putea sa vorbesca de pilda acelor ce vor
voi sa-1 imiteze si sa-t conduce. la culmea fericirii si a ma-
ririi». In cercul celor mat piosl barbati s'a cultivat el prin
urmare In tinereta sa. $i acesta prima educatiune si in-
structiune a contribuit in mod temetnic la formarea ve-
derilor, la formarea caracterulul seil. De aci se pOte si ex-
plica cu usurinta felul cum judeca el in scrierea sa eveni-
mentele si persOnele. Nu e deci nicl o mirare cum fac unit,
data el vorbesce cu cel mai mare entusiasm despre vieta
calugaresca, despre faptele miraculOse savirsite prin ruga-
ciunile acestor Anti calugarn 1).
Primit ant at tineretii i-a petrecut in Asia. Despre acesta
numal remane nicl o indoela, caci pe langa cele aratate
mat reese si din cele spuse de el in alte lucruri ale seri-
eril sale. Asa, el ne spune, ca a fo- t in Gaza 2), in Tars 2)
etc.. Nu pOte fi prin urmare adeverat, ca el s'ar fi nas-
cut la Salamin, in Cipru. Dace. el pOrta si numele de Sa-
lamin sail Salamen, acesta nu 'Ate fi de cat conform o-
1) Sozomen 1, c. cartea I c. I. 3.
2) Sozomen 1. c. cartea VII, 28,
3) Sozomen 1. c. cartea VII c. 19.
www.dacoromanica.ro

VIATA SI ACTIVITATEA SA 245
biceiului de pe atunci de a adaoga la numele seil si pe
acela al unei persOne scumpe sufletului seil asa Ca el a putut
fOrte bine sa is numele 1ui Salaman, unul din discipolii sf.
Ilarion, despre care vorbesce cu cea mai Ina IVA stima in
scrierea sa si care a putut sa fie si invelatorul si educatorul
seil, sail bun prieten al seil. Tot in partite acestea find, el 'si
a facut studiele de drept in Beryt sail Beirtul de acli. Se scie,
ca in Beryt se afla cea mai insemnata scOla superiOra in
Asia pentru Betorica, Poetica si in deosebi pentru sciinta
dreptului. Din punctul acesta de vedere Teodosiil. al II-lea,
pe care Sozomen '1 c'anta in scrierea sa ca protector al
sciintelor si artelor a ridicat orasul Beryt la rangul de
Metropola. Din Asia Sozomen trece in Constantinopol,
unde se si stabilesce. Aci Ins . de la prima sa sosire cade
greil bolnay. Tare in credinta, el nu se descuragiaza si se
a.dreseza Sf. Archanghel Mihail, caruia i se ridicase o ma-
reta biserica in acest oras numita Mihailion, pe locul
unde se credea ca s'a aratat acest sf. Prin mijlocirea Ar-
hangelulul Mihail el e cu desavirsire vindecat. Iata propri-
ele sale cuvinte: «Cea mai renumita biserica in Constan-
tinopole si cea mai frecquentata, atat de catre ai tarii, cat
de catre streini, e aceea, care e zidita in locul numit
Hesties. Acum se numesce Mihailion. Ea e la drepta celor
ce merg in cetate prin Marea N6gra; nu sunt de cat trel
4eci si cinci de stadil pe mare, dar sunt mai mult de septe
4eci pe uscat, cand se ocolesce golful. S'a numit ast-fel,
pentru ca se crede, Ca s'a aratat acolo sfintul Arhangel
Mihail. Eu pot ma,' rturisi de bine-facerile ce am pri-
mit prin mzjlocirea sa si adeverul despre cele ce
spun va, fi confirmat prin experienra mai multor
persOne, care alergand la Dumnedeii in bolele si
necazurile for au simrit usuraze, 2). In Constantino-
Sozomen 1. c. cartea VI c. 32.
2) Sozomen 1. c. cartea II c 3.
si
9
www.dacoromanica.ro

246 SOZOMEN
pol Sozomen se ocupa cu advocatura si n'a incetat de loc sa
profeseze acesta carierh, chiar atunci chnd '0 alcatuia istoria
istoria sa bisericesch. Ne spune el singur despre acest fel de
ocupatiune §i anume, ca in fie care qi se intAlnia la
trebunale cu un renumit advocat numit Aquilin, care-
a scapat in mod miraculos de la mOrte prin mijlocirea sf.
Arhangel Mihail 1). Prin urmare, Sozomen se ocupa cu drep-
tul, cu artele frumOse si de aci se pOte esplica si numele de-
Scolasticul 2) ce i s'a dat. In anul 439, child scrie is-
toria bisericesch el e in etatea mijlocie, ass ca nu putem
deduce de nicairi din acesta scriere, ca s'ar fi nascut in-
nainte de 400. Se crede, ca el a murit pe la anul 450 3).
IV.
Prima scriere a lui Sozomen e un resunet de tot ce s'a
petrecut in biserica de la ina lcarea Domnului nostril
Iisus Christos, pans la depunerea lui Liciniu, adich
'Dana la anul 323. Acesta scriere s'a perdut ins& §i n'am
fi sciut nimic despre ea, dach nu ne-ar spune-o insql So-
zomen in Istoria sa bisericesca. lath cuvintele sale: «Aveam
planul intocmit, ca sa incep de la origina bisericii, lush
fiind-ca mai multi au inceput'o ast-fel §i ail continuat'o
panh in timpul lor, precum Clement 4) si Hegesip 5),
barbati de o rail intelepciune, cari n'ail fost dephrtati de
1) Sozomen 1. c. cartes. II c. 3.
2) Sozomenus (Hermias) Scholasticus genant. Allgen. Hist. Lexicon,
Lipsca 1722 Tom. IV p. 388; Ceiller, Hist. gen. des Aut. sacr. t. VIII
p. 525; Phot., cod. 30 p. 17.
3) Algen. Hist. Lexicon L c.
4) E vorba aid despre Clemens Romanus, until din bArbatii cu-
noscuci al bisericii primitive si pe care _Trifled '1 face discipol al a-
postolilor: KA-fill-tic, 6 zai ewpccxio; too; p.axaptocc einoatorXDoc".
a) Hegesip e scriitor bisericesc din secolul al II-lea d. Chrigtos. El
ar fi intocmit un fel de istorie bisericescii in duct car' pe core En-
sebit de Cesarea o numesce °data Elsvcs aoripip.para (Istor. his. cart.
IV c. 8), iar alte, data rents 62topaiiii.ccta (1. c. cartes IV c. 22), Serie,-
www.dacoromanica.ro

VIATA ACTIVITATEA SA 247
veacul Apostolilor; African 1) si Eusebiii 2), supranumit
fOrte invetat in scripture si in sciinta Grecilor,
fie poeti, fie istoricl; eisi am prescurtat tot ce s'a petrecut
In biserica de la Inaltarea Mantuitorului pang la depune-
rea lul Liciniu si am formulat in doue card. p 3) Tot lul
i s'a atribuit si scrierea intitulata, Irissio Gentilium, care
01.ta numele lui Hermias 4).
Cea mal insemnata scriere a sa insa si pe care o po-
edam e Istoria bisericesca, in 9 carp cu o cuvintare pre-
fata, care nu e de cat o dedicatie adresata imperatulul Teodo-
sill al II-lea, in care arata motivele ce '1 fac sa-i dedice
acesta scriere, cum si planul ce '1 va avea in vedere in
espunerea faptelor. Pentru importanta acestel cuvintari atat
ca fond, cat si ca forma si din care *se pOte judeca per-
rea acesta a servit mult lul Eusebia, caci o spune insusi: Adese on
am imprumutat marturiile lui Hegesip spre a descrie lucrurile ce
petrecut in timpul Apostolilor. El a coprins in cinci carti scrise inteun
stil forte simplu istoria adeverata a celor faptuite de Apostoli". Ist.
bis. 1. c. cartea IV c. 8.
1) Sextus lulius Africanas e intemeetorul Cronologiel comparate
crestino-pagan5,. Scrierea sa e intitulata: nevvi3c(3Xov xpovokerrtv.c,v si
trateza faptele de la creatiune pan5, la 221 d. Christos. Acesta scriere
nu ni s'a pastrat insa de cat in fragmente si pe care le a publicat
Routh in partea a II-a a scrierci sale Reliquae sacrae".
2) Eusebiu de Cesareea 277-340. Veqi: Vieta si activitatea lul in
Istoria sa bisericesca tradusa in romanesce de I. P. S. Georgian, Mi-
tropolit Primat. Bucuresci 1896.
3) Sozomen 1, c. cartea I c. 1. 2.
4) Bouillet, Dict. universe' d'hist. et de Geogr. Paris 1864 p. 1794.
Sustin acesta: Hieronymus Wolf Annot. in libellum Hermiae, Basel
1580; Lambecius, comm. de bibl. Vindob. VII; Tentzel, Exercit. sel.
Leipzig 1692 si altii. Scrierea acesta 'Arta in grecesce titlul de `Ep-
pion cptAood;coo Scaiuppin twv go) cptXoadcpwv. Era deci o scriere prin
,care se luati in ris cu mult talent diferitele teorii ale filosofilor pagani
asupra lui Dumneq.ea, asupra lumii, asupra sufietului si asupra prin-
cipiilor luerurilor. De ore-ce acesta scriere, cum si autorul et nu suet
amintiti de eel vechi, de aci mai multe pareri asupra persOnei care a
.compus'o, cum si asupra timpulul, cand a fost compusa. Judecand ins&
dup5 continntul ei, scrierea acesta dateza din timpul marilor apologeti
vi in deosebi din timpul lul Tatian, adica dintre anil 180-200 d.
Christos. (Herzog: Real-Encyk-lop. I. VI p. 42-43).
Paraffin",
s'eti
www.dacoromanica.ro

248 SOZOMEN
sonalitatea lui Sozomen o reproduc aid in intregimea el.
,N'a fost imperat in vechime, care sa nu fi avut o in-
clinare particulars. Unii ail iubit stofele bogate, colorate
ca purpura (rosii), cu corOne si alte asemenea ornamente.
ATI ail iubit elocinta, imaginatiunile poetice si inventiu-
nile ingeniOse. ATI ail iubit resboiul, vinatul, exercitiile
corporale, a trage cu arcul, a arunca cu sageta si a calari
Acel ce au sciut cum se intretine sail sa magulsca in-
clinarea acelor Principi, n'ati lipsit de a fi introdusI la
curtea lor. Unii le-ati adus pietre scumpe a caror raritate
fac sä fie pretiOse; altil stora de o colOre deosebita si de
o rara frumusete. Altil ad citit in presenta lor poeme sail
panegirice; altil au inventat arme si masini noui de res-
boiti. Lumea se multumia daca acesti Principi aveall una
din aceste insusirl si credea ca acesta e un bun destul
de mare. insa nicl unul din el n'a avut o prea mare in-
grijire de pietate, de si ea e cea mal insemnata podOba a
Diademelor si a Imperiilor. Numal vol, Teodosie, care con-
dusi fiind de Dumnecleil ca de mans, ati cautat Vote vir-
tutile si v'ati impodobit cu blandetea si pietatea, ca cu
niste pretiOse podObe ale demnitatii Suverane, ca cu pur-
pura si corona cea mai stralucita. Poetil, oratoril, guver-
natoril de provincil, oficeril si cei-l-alti supusi ai nostri lu-
creza cu totil spre a inalta faptele vOstre cu laudele lor.
Vol ye dati parerea asupra lucrarilor lor cu competinta de-
osebita. Vol aveti in vedere planul, ordinea, alegerea ter-
menilor, dispositiunea lor, stilul, rationamentele, cugetarile
etc., si dati fie -caret parti drepta sa valdre. Vol cinstiti pe
Oratorl, nu numal cu aprobarea si aplausele vOstre, ci Inca
si cu daruri pretiOse si cu statul. Vol aratati fata de et
aceeasi liberalitate ce arataii odiniOra locuitorii din Insula
Creta fata de faimosul Omer; Regil Thesaliel fata de Si-
monide; Dionisie tiranul de Sicilia fata de Platon, discipo-
lul lui Socrate; Filip Regele Macedoniel fata de Theopomp;
www.dacoromanica.ro

Imperatul Sever fao, de Oppien, care a scris in vetsuri
despre natura pescilor, despre speciile for si despre felul
de pescuit. Locuitoril din insula Creta recompensand o po-
ema a lui Omer cu o mie de monedi de aur, gravara cu
ele o inscriptie pe o colOna spre a celebra el insist ma-
rimea faptulul tor. Regii Thesaliei, supranumiti Alevades,
Dionisie si Filip ar fi ridicat ca si el o colOna spre a servi
ca monument al liberalitatii tor, data liberalitatea for n'ar
fi fost prea neinsemnata spre a fi ast-fel publicata. Imp&
ratul Sever a dat lui Oppien atatea monedl de aur cate ver-
suri facuse, de si acele versuri er' cu totul slabe si ati
fast numite dupe aceia versuri de aur. Acestea suet ma-
retele daruri ce s'aii facut odiniOra de aces ce iubiail elo-
cinta si sciintele! Insa nici vol nu sunteti intru nimic mai
pre jos de aces ce ail avut cea mai nobila tendinta de a
incuragia pre omenii de litere. Vol '1 intreceti pre tot" prin
eminenta virtutilor vOstre; vol sporiti din di in di Impe-
riul vostru si studiati istoria Grecilor si a Romanilor, cars
s'ai1 facut renumiti prin frumcisele for fapte! Se dice, ca
dupe ce ati intrebuintat c,liva cu exercitiile corporate, in a
regula afacerile supusilor vostri, in a judeca neintelegerile
tor, in a da ordinile necesare si in a iscali diferitele acte,
vol ye petreceti nOptea cu cetirea caNlor: ye serviti in a-
cest stop de o Tampa, in care untul de lemn curge de sine
fara sa fie obligat nici unul din casnicil vostri sa vegheze
spre a '1 varsa si a se lupta contra somnului! Vol ye a-
ratatl blandetea si bunatatea catre oficerif din casa vOstra,
ca si catre tot' supusii vostri, dupe pilda Stepanulul Im-
peratilor, care respandesce ph5ia, stralucesce lumina SO-
relui si varsa fara osebire cele-l-alte bine-faceri ale sale a-
supra celor bunt ca si asupra celor rel. AO iuca ca ati
avut o patima atat de mare pentru sciinta, in cat cum:5s-
cep' ca Solomon petrele preticise, plantele, puterea ce de
aii de a vindeca Miele cele mai grele. Insa vol '1 intrecep
www.dacoromanica.ro

250 SOZOMEN
in virtute: cad pe cand el era sclav patimilor sale si n'a pas-
trat pana la finele vietil sale pietatea, care era isvorul tutu-
ror bunurilor sale si chiar al intelepciunii, voi ati facut sa
triumfe in voi ratiunea si v'atl deprins de a porunci pati-
milor vOstre cu o putere mal energica de cat chiar supu-
silor vostri. i dad. trebue sa me scobor in amanuntimea
tuturor acestor lucruri, aflu ca atl invins placerea de a bea
si de a manta si ca nu doritl nicl smochine, nici alte
fructe ce se cauta intr'un anumit ano-timp. Ca dad gus-
tar' din ele, facetl acesta cu mull cumpatare si numal
dupe ce atl multamit lul Dumnegeil care ni le da. Vol v'aVi
obicinuit sa suferiti setea, frigul si caldura si v'all insusit
o atat de puternica obicinuinta de cumpatare, in cat ea a
devenit o a doua natura. Nu e mutt timp de cand, grabin-
du-ve sa porniti de a vedea Eraclea, cetate din Pont, spre
a repara stricaciunile ce timpul if Meuse, atl trecut prin
Bithynia, vara, in timpul celor mal marl caldurl posibile.
Unul din servitoril vostri observand ca pe la amiacla-cli
erati plinl de sudOre si de praf, v'a adus un pahar de o
Tara frumusete si curatenie, cu o bautura deliciOsa, si cu
apa fOrte racorOsa. Vol atl luat paharul din mana servi-
torulul si dupe ce atl laudat zelul seil, ati reflectat ca nu
s'ar gasi nimeni in armata vOstra, care sa nu pismuesca
fericirea vOstfa si care sä nu doresca o asemenea beutura
spre a 's1 potoli setea, l-atl dat beutura inapol servitorulul
spre a face cu ea ce va vroi. Mi se pare, ca voi ail in-
trecut in acesta privinta pre Alexandru fiul lig Filip, Oral
un soldat ducendu-1 apa pe cand trecea printr'o tail, fOrte
secetOsa dupre spusa unuia din Omenil sel, el o varsa in
loc s'o bea, Vol suntetl mai demn de Imperiu ca nici un
Imperat, care v'a precedat, spre a vorbi in termenii lust
Omer. Caci, pe cand unil n'aveail nici o calitate burl si
altil n'aveau de cat una sail doue, cu care sa se plita re-
comanda, vol i-all intrecut pe toff in pietate, in valOre,
www.dacoromanica.ro

VIATA V ACTIVITATEA SA 231
in cumpetare, in dreptate, in libertate, in marire.
curile vor serba domnirea vOstra, ca o domnif
care n'a fost patata de sangele nimanui. Vol indemilaci pre
supusii vostri la virtute cu mustrari parintesci si la Im-
plinirea datoriii prin dragostea ce le aratati si prin rusinea
de care ar fi coprinsi, dad. n'ar corespunde dragostel
vOstre.
Trite aceste consideratii obligat sä ve cledic acesta
Istorie Bisericesca. In adever, cui fi putut sa adresez
mai bine acesta lucrare de cat voile, in care descria fap-
tele marete ale atator barbati bogati in sfintenie, cum 0
evenimentele cele mai insemnate ce s'ati intamplat in Bi-
serica ; Vijeliile ce ridicat contra bisericii, furia inimicilor
sei si siguranta si linistea ce ea a gasit pe pamanturile
vOstre, si pe acelea ale parinfilor vostri Faceti-mi mie deci
gratia de a primi cu bung vointa acesta lucrare; vol care
avetl tOte frumOsele cunoscinte, care posedati tOte virtutile
si mai cu soma pietatea, care dupre marturisirea Scriptu-
rel e isvorul infelepciunit Aveti bunatatea de a o examina,
de a o indrepta, de a rasa la o parte din ea si de a a-
daoga tot ce yeti gasi de cuviinta. Tad lumea o va pretui
de va avea fericirea sä ve placa, si nimeni nu va gasi de
ass nimic improtivk de yeti onora-o cu aprobarea vOstra.
Acesta lucrare incepe cu al treilea Consulat a lui Crisp
si al lui Constantin si se sfirsesce cu al septe-spre-decelea
al vostru. 0 voiu imparti in noue cart!. Intaia si a doua
vor tontine faptele intamplate in Biserica sub domnirea
lui Constantin; a treia si a patra acelea ce i s'a intamplat
sub domnirea fiilor acestul Principe; a cincea si a sasea
starea in care a fost sub Iulian, verul acestor fis al lui Con-
stantin si sub Iovian, Valentinian si Valens; a saptea si
a opta vor arata ceea ce s'a intamplat mai insemnat sub
domnirea lui Gratian si a lui Valentinian, papa la procla-
marea lui Teodosiii strebunul vostru, si ceea ce s'a facut
m'au
a'si
s'au
www.dacoromanica.ro

252 SOZOMEN
sub domnirea sa, pana in timpul cand Arcadie, parintele
vostru a luat puterea suverana cu prea piosul Onorie, un-
chiul vostru; a noua va tontine cele ce s'a petrecut in a-
ceeasl biserica sub domnirea persOnel vOstre pidse, careea
rog pre Dumnecleil de a'l cia o prosperitate continua, o de-
savirsita si intrega victorie asupra inimicilor sei si gratia
de a avea supusi ascultatori si pre flii sei de succesorl
prin harul Mantuitorului, prin carele si cu carele, glorie sa
fie Tatalui si Sfintulul Duh intru toil vecii
Istoria acesta a lul Sozomen trebuia deci sä coprincla
evenimentele de la 324-439, adica de la al treilea con-
sulat al lul Crisp §i Constantin pana la al 17 Consulat
al lui Teodosiii eel HMI.. In fapt insa el nu espune e-
venimentele de cat pana la anul 423 sail 425. Asa el promi-
sese sa vorbesca despre Episcopatul lui Sabbatius Novatianul,
despre revelatiunea religiunilor sf. Stefan, despre zelul Pul-
cheriei contra noilor eresii. Ba Inca Gregoriil cel mare '1
blameza, ca prea aduce laude marl' lui Teodor de Mop-
suesta 2). Despre tote acestea nu se afla insa nimic in
1) Sozomen si-a dedicat scrierea sa lul Teodosib. al II-lea pentru me-
ritele espuse aici. Si in adever, ca in timpul lui Teodosiu s'ati petre-
cut multe fapte hotgritore pentru biserica si s'a dat o deosebitg a-
tentiune si artelor! Teodositi al II-lea era fiul lni Arcadie qi nepotul
lui Teodosiii eel mare. El a domnit de la 408-450. El a domnit insa
sub conducerea lui Anternius, cel mai intelept barbat din timpul seu
si amic intim al sf. Afrante si i. Chrisostom; sub conducerea intelep-
tei sale sore Pulcheria, care desi numai cu doni ani mai in virst5,
ca el era insa dotat5. cu o intelepciune si cu virtuti mai pre sus de
virsta el. Tote tendi*le Pulcheriei er' indreptat-; in a face din el
un imp5rat demn de bunicul sn. El mai era influentat in guvernarca
sa si de care Atenais sail Eadoxia, sotia sa yi de cItre eunucul
Chrisafe, ySambelanul Oil. In timpul luat nascere eresiile Ne-
storienilor qi Eutichienilor, care au fost condamnate in sinodul ecu-
menic .tinut in Efes in anul 431. El era deci nn aprig luptator pen -
trn un aprig aderent al celor stabilite de sinodul ecumenic
din Niceea. Tot in timpul sn s'a redactat si eel codice oficial
cunoscut si anume in anul 438. AceSt codice pOrt5, numele de Codex
Theodosianus.
2) Gregorie, libr. VI, epist. 30.
qi
Oil
d'intaiu
I).
Ortodoxie,
www.dacoromanica.ro

istoria sa. De unde provine acesta? Carl pot sa fie adeveratele
motive? Ele nu sunt de cat doue: a) sail c'd, el a murit
inainte de a-si termina lucrarea, b) sail ca partea
din urma a avut aceeasi sorta ca si prima sa
scriere, alt-fel nu s'ar pricepe de loc promisiunea facuta
in prefata 1).
V.
Trel marl imputari s'ati facut si se fac 'Inca lul Sozo-
men relativ la felul nararii §i descrierii faptelor, cum 0
relativ la aprecierile asupra for §i anume: a) Ca Area
crede ca multa usurinca ce se spune la vieta si
faptele calugarilor; b) CA prea se esprima favora-
bil despre novapeni, asa ca el nu pote .fl de cat
un novacian si c) Ca in espunerea si arangiarea e-
vez2imentelor a imitat in totul sail mai bine c/is a
plagiat pe So crate 2), care a scris cu putin mai 'nainte
de el.
Sa esaminam acuma rind pe rind fie care din aceste
imputari si sa vedem intru cat sunt justificate.
Am vedut mai sus, cum Sozomen si-a facut educatiunea
§i instructiunea in mijlocul celor mai pio0 §i sfinti bar-
bati al bisericii; cum le-a vedut el insusi felul for de vi-
ea i sacrificiile de care erati capabili sa faca pentru bi-
serica lui Christos; cum vederile, sentimentele §i tendintele
lul Sozomen erati in felul vederilor, sentimentelor §i ten-
dinteler acestor sfinti barbati, cad vieta sa sufletesca era
alcatuita intocmai dupe vieta lor. CunOscem sfintenia vietil
calugarilor din timpul acesta; cunoscintele nOstre corespund
in totul celor narate de Sozomen si anume ca: (Filosofia
1) Collier 1. c. p. 526.
2). Socrate, s'a ng.scut in Constantinopol pe la anal 380. De la el
avem o Istorie bisericesca in septe car l i in care tratez'a faptele de
la 323-439 d. Christos
www.dacoromanica.ro

254 SOZOMEN
pe care o profesaii calugaril e unul din cele mai bogate
daruri ce cerul a fAcut vre odiniOra pamintuluix'. «El com-
bat cu barbatie propriile patimb. «Ei nu se supers nici
de cum pentru injuriile ce li se fac si nu gandesc de loc
in a's1 resbuna,. «EI nu perd curagiul cand sunt bolnavl
sail cand sunt constrinsi de sAracie». «El se obicinuesc
in tot cursul vietil for in a se multumi cu putin,. «El 's1
obicinuesc trupurile for in a se multumi cu putin si biru-
esc neinfrinarea prin infrinare, nedreptatea prin dreptate,
minciuna prin adever). «El intretin pacea si buna intele-
gere intre toti eel ce se apropie de el si ingrijesc de pri-
etenI si de streini». «El mange pe cei ce sunt in supa-
rare si nu mahnesc pre cel ce sunt in bucurie, etc., etc. 1)).
Prin urmare, nu pOte fi nici o exagerare in cele relatate
de Sozomen relativ la vieta calugdresca, cad in acesta pri-
vintA coincid tote datele ce avem din acest timp, asa ca
imputArile ce i se fac nu sunt intemeiate. Relatarile sale
corespund adeverului istoric. El e adanc convins de ceea ce
spune, fiind-ca cunoscintele sale sunt cApAtate din propria
intuitie si de aci si sinceritatea cu care vorbesce si care
s'a parut unora ca o exagerare sail cu o magulire.
Unil scritori si in deosebi Baronius si Harnach 11 a-
cusa." de a fi un novatian 2), fiind-ca prea aduce multe la-
ude Novatienilor.
Acesta banueld sail mai bine clis acesta acusare nu re-
ese din cele spuse de Sozomen in Istoria sa. Din contra
el vede in Novatieni o sects deosebita de biserica ortodoxa.
1). Sozomen, 1. c. cartea I c. 12 sequent.
2). Novatian a trait in vecul al Ill-lea si Inveta, ca acei crestini,
earl: lepadat de credinta lor, fie chiar in timpul persecutiunilor nu
mai pot fi primip in sinul bisericii; nn iertail chiar pre cei morti deco,
se lepaidati de credinta. Dacg biserica ar mai avea intre membrii sei
pe unii ca acestia, atunci ea nu mai represintg curatenia vietil (de
undo se numiail si catari) si de aceea top cei wart voiau sg oe intik-cis%
in bisericii, trebuiati rebotezati.
s'ati
www.dacoromanica.ro

Dovada despre acesta: Atunci cand vorbesce despre planul
lui Teodosia de a uni pe top ereticil in aceea0 credinta
afirma, Ca Novatienil n'ati avut nici o perdere din discutia
ce s'a urmat asupra punctelor de credinta, fiind-ca ei aveail
aceeasi credinp ca si biserica catolicA despre na-
tura dumnecleesa 1). NovatieniT forma deci o sect& re-
ligiksa a parte, cad episcopul for Age lius a fost representat
la acea discutie push la tale de catre Imperat, prin citetul
seil Sisinie, un cunoscetor profund al sf. scripturi §i fOrte
invetat in literile profane §i in sciinta bisericil 2).
Pe laugh acesta el marturisesce singur, ca Dumnec,leti a
poruncit O. se dea iertare pacatosului and o cere, chiar
data ar fi caclut de mai multe on in acele4 pacate. Si
fiind-ca e nevoie ca penitentul sail marturisesca pacatele
s'a insarcinat in acest stop un preot de o probitate incer-
cata §i de o discretiune recunoscuta, pentru ca penitentil
marturisindu-0 gre§alele, el sa le impuna penitentele cu-
cuviinciOse si Eta le dea iertarea 3). Fats de acesta istitu-
pane a penitentii, mult placuta sufletului sell, Nova-
tienii dupe cum am aratat aveau vederi cu totul contrarii.
Insu§i Sezomen spune ca Novatienii nu aveall nici o stima
pentru penitents 4). Ba inch, atunci and istorisesce, cum
Nectarie, episcopul de Constantinopol a desfiintat obiceiul
ca pacatosul sa se marturisesca inaintea unui preot du-
hovnic, el face nisce reflexiuni cu totul opuse vederilor
Novatienilor §i prin aceste reflexiuni se distruge on §i ce
umbra de banuela cum ca el ar fi fost Novatian. A. el
spune, ca era mat bine cu vechiul obiceiii ci ca prea s'a
trecut repede de la vechea severitate la o extrema slabire.
Ca pacatele erati fail indoiala mai ran atunci cand cine-va
1) Sozomen 1. e. cartes VII c. 12.
2). lbidem.
3). Sozomen 1. c. cartea a VII c. 16.
4). Ibidem
www.dacoromanica.ro

256 SOZOMEN
era intors de la ele prin rusinea de a le marturisi si prin
Erica de a suferi condamnarea unui judecator sever
Sozomen lauda Inca pe Imperatul Constantin, find ca a
mustrat pe Acesiti, episcop novatian pentru rig6rea cu
care atat el, cat si cei din secta sa se purtad fata de pe-
nitenti luandu-le on si ce speranta de a putea fi prirritl
vre-o data la impartasirea bisericii, daca au comis vre-un
pacat dupe botez 2).
Sozomen a Post ortodox in tota puterea
Acesta se mai observa.' afara din cele spuse pana
sits si din laudele ce facea Imperatilor ortodoxi, cum si
barbatilor bisericesci, celor mai devotati decisiunilor sin&-
delor ecumenice. Se mai pOte dovedi acesta si am lauda
ce face bisericilor intemeete de Constantin, cam si din
rugaciunile ce le facea Arhanghelului Mihail ix7 biserica in-
chinata numelui seu si unde se intruniad numai crestini
ortodoxi. Daca lauda insa cate °data. pe Novatieni o face
acesta avend in vedere virtutile for exteriOre, iar nici de
cum schisma si greselile for 3)
A treea imputare si cea mai importauta pe langa cea
de a doua e, ca.' Sozomen a plagiat in totul pe Socrate si ca
prin urmare scrierea sa n'are nici o valOre. Cu Ore care
aparenta de sciinta imputarea acesta s'a facut mai intaiti
lui Sozomen de Care Valesius in scrierea sa intitulata:
de vita et scriptis Socratis atque Sozomeni. Valesius
afirma, ca Sozomen a utilisat pe Socrate ca un plagiator,
de Ore ce nu-I citeza nicairl numele si cu tote acestea a-
2). Sozomen 1. c. cartea VII. cap. 16. VeclI 'Inca Cousin 1. c: Irn
Novatien qui auroit ecrit l'histoire de la revocation du Penitencier de
Constantinopole, se seroit bien garde de parler de cette aorta. 11 auroit
loile Nectaire, d'avoir supprime un ministere inutile etc".
2). Sozomen 1. c. cartea 1 c. 22. Acesiti argumentand sistemul seri
de vederi, adica al sectel sale, Imperatul Constantin i-a r6spuns: Acesie
is o scars si urcate singur la ceriii".
3). Ceiller L c. p. 534.
cavin-
tufa].
I).
www.dacoromanica.ro

VIATA SI ACTIV1TATEA SA 257
mandoi scriil despre aceleasi lucrurl in acelas chip; incep
si termini la aceasi data; Sozomen insa 'sl incepe lucra-
rea mai tarcliii ca Socrate. In timpurile moderne Har.
flack') afirma categoric, ca data se compara scrierea lul
Sozomen cu a lui Socrate, ea nu e de cat un plagiat si
Inca forte bogat si complect. Apr Ope trei part' din mate-
rial e luat din Socrate si Inca in aceiasi ordine.a) Holz-
hausen din contra intr'o fOrte importanta si desvoltata diser-
tatiune intitulata. «Commentatio de fontibus quibus Socra-
les, Sozomenus ac Theodoretus in scribenda historia sacra usi
sent, afirma, Ca toti acesti trei scriitori bisericesci ail utilisat
in mod cu totul independent aceleasi isvOre. Cum ca. Sozo-
men a consultat si a reprodus chiar din Socrate nu mat
Incape nici o indoiala. Acesta se dovedesce prin compa-
rarea mai multor fragmente din scrierea lul Sozomen re-
produse cu aceleasi greseli de fapt, cum se gasesc in So-
-crate.3) Cu bite acestea Sozomen ofera mat mult ca So-
crate si ca a facut studil propril asupra diferitelor docu-
mente, cart au servit de basa si lui Socrate si ca el a ex-
tras din ele aceea ce i-a convenit. Chiar Fotiu, care cel
d'intaiil a facut studil asupra scrierilor acestor doui bar-
bap se esprima, ca, scrierea lui Sozomen e mat desvol-
ta,ta, si mat bine lucrata.4)
Socrate si Sozomen ail scris asupra persOnelor si asu-
pra evenimentelor din acelas timp si dupe aceleasi docu-
1) Adolf Harnack, Real-Encyklop. der protest. Theologie T. 14
p. 416: Vergleicht man diese k. g. mit der des Sokrates, so ist offenbar,
dass sie ein Plagiat ist und zwar ein sehr umfangreiches und volls-
tandiges. Etwa dre i viertel des Stoffes ist, wesentlich in der gleicheu
Anordnung einfach von Sokrates heriiber genommen.
2) parerea lui Valesius si a lui Harnack e susinuta de Gulden-
penning qi Iffland in scrierea for intitulata: der Kaiser Theodosius
der Grosse, Halle, 1878.
8) VOX D-r. Ludwig Jeep, Quellenuntersuchungen zu den Griechi-
schen Kirchen historiken, Leipzig 1884.
4) Phot. Cod. 30 pag. 17.
Biseriea Orkodoxi Rpmlnic 2.
www.dacoromanica.ro

258 SOZOMEN. VIATA §I ACTIVITATEA SA
mente, pe langa cele observate de fie care in parte. Re-
produc spusele lui Sozomen cu care termin si acesta a
treea obiectiune, ce i s'a facut.
Iata cuvintele sale: «Voiil spune lucrurile pe care le-am
veclut, sail le-am audit de la acei ce le veclusera si care
s'ati intamplat in timpul metl, sail cu putin mai inainte._
Cat pentru acelea ce sunt mai vechi, m'am silit sa le aflu
din cercetarea ce am facut asupra sinOdelor ce s'ati tinut,
din canOnele ce s'ail facut de acele sinOde, din scrisorile
ce s'ail facut de catre Imperati si de catre Episcopi, dintre
care unile sunt pastrate cu ingrijire in palaturile Principi-
lor si in bisericl, iar altele se gasesc in posesiunea 'nye-
tatilor Am creclut de datoria mea sa cercetez cu in-
grijire tote aceste documente etc..)>1) Prin urmare, Sozomen
e un barbat, care a muncit spre a putea sa-si intocmesca
Istoria sa bisericesca.
VI.
Mu lt si variat material spre a ne inbogati mintea si i-
nima se gasesce in acesta scriere a liti Sozomen. Pune-
rea acestui material la dispositiunea nOstra nu se dato-
resce de cat I. P. S. Mitropolit Iosif Gheorghian.
De aceea incheid cu dorinta sincera si cu urarea, ca I. P.
S. Mitropolit Gheorghian sa desavirsesca lucrarea inceputa,
adica sa dea in graiul romanesc si pe cei-l-alti istorici bi-
sericesci, din veacurile de demult, cad numai bine se va
face prin acesta literaturil nOstre teologice si vom fi pusi
ast-fel si in positiune de a cuthisce din isvOre originale
cele petrecute in sinul bisericil primitive.
G.. . .
---T-2.4---
1) Sozomen 1, c. Cartea 1. c. 1, 3.
www.dacoromanica.ro

SISTER', FILOSOFIC0-11HIGIOS AI, FERICITUTI AUSTIN.
Aureliu Augustin este unul din cel mai 1 marl bArbati pe
cars 'i a avut Biserica occidentals. El represinta flOrea fi-
losofiei patristice, si in nici unul din scriitorii latini n'a fost
representat mai bine spiritul si directiunea acestel Biserici
ca intr'insul. TOte elementele de pang aci ale filosofiel
crestine ail fost imbratisate de spiritul sell cel clar, ail
fost unite in un intreg si a servit ast-fel posteritatei ca baza
spre cercetare si prelucrare mai departe. Un geniu specu-
lativ in felul lul Augustin rar a aparut in lume. Prin lup-
tele cele grele si de tot felul, pe care a avut sä le supOrte
in tineretea sa, s'a pregatit dire operele cele marl, pe care
le a esecutat mal tarcliii. Rar s'a intamplat sä se gAsesca
in vre o persOna mai multe si mal variate calitati intru-
nite la un loc, dupe cum le poseda Augustin. Adancimea
si bogatia cugetarii, finetea distinctiunilor, folosul cerceta-
rilor, argumentatiunea puternica si convingetOre, tote aces-
tea ail facut ca scrierile sale sa aiba o mare valOre.
Dintre scriitorii bisericesci Tertulian a avut o mare in-
fluentfa asupra lul, fara insa ca el prin acesta sa.' si perdi
www.dacoromanica.ro

260 S1STEMUL FILOSOFICO- RELIGIOS
originalitatea in productiunile sale. Atat in luptele ce le a
repurtat contra ereticilor din acele timpuri, cat si in scrie-
rile sale a dat probe de o energie fara semAn, dar pe Ian&
acestea reiese din intrega sa Eh-0 Impreuna cu taria bar-
batesca si un sentiment profund si plin de dulceta, care
de multe on ii schimba mandria in umilire si ura in iu-
hire crestinesca. De multe on se 'Area ca acesta natura
puternica e slabA si deprimata, totusl chiar in acesta
biciune si deprimare el se arata cu mult mai mare si demn
de admirat. Partea acesta sentimentala o datora educatiunei
primita de la mama sa. Geniul conducetor al intregei sale
vieti dice Huber 1) a fost pasiunea de a afla necunoscutul,
care pasiune la dinsul nu era un semn al insuflcientii, ci
al bogatiei, pentru ca in marimea dorintel apare profundi-
tatea lucrului pe care it dorea. El singur face alusiune la
acesta, cand aratA, ca baza gresalelor sale se afla tocmai in
slabiciunea sa: «Inca nu iubiam si doriam sa iubesc si
me uram pe mine insumi pentru ca nu puteam sa satisfac
o nevoie asa de adanca. Fara liniste remane inima nOstra,
o DOmne!, pang cand nu a aflat liniste in tine. Te am iubit
tardid frumusete veche si totusi noua, te am iubit tardiii!
vedi, to eral in mine, eu insa eram afara si te cautam
pe tine acolo si me aruncam in mod detestabil in creatiunea
ta cea lrumOsa. Tu ca mine eral, eu insa nu eram cu tine.
Al strigat din ce in ce mai tare si aT sfarAmat surdenia
mea; al luminat din ce in ce mai tare si al inlaturat or-
birea mea; al suflat si et% am absorbit suflarea ta si am
respirat in tine. Am gustat din tine si am insetosat si ant
flamandit; m'al atins si m'am renascut in linistea ta 2)).
Trite darurile sale intelectuale sunt nu numal un pro-
duct al nasceril, ci mai mult al activilAtil, pe care a de-
pus'o. Caracterul seu nu s'a format departe de lume, ci
1) Dr. Iohannes Huber. Die Philosophie der Kichenviiter pag. 235.
2) Conf. X, 17.
all-
$i
www.dacoromanica.ro

AL FEIUCITULUI AUGUSTIN 261
tocmai in sgomotul lumei si in vieta sbuciumata, pe care a
dus'o in timpul tineretii sale. Temperamentul sea l'a a-
runcat in valurile cele marl ale curentului vietii, iar pla-
cerile si durerile incercate facut sa dobandesca o es-
perienta universals. Cu timpul a parasit ocupatiuuea cu cele
lumesci a indreptat mintea in afara de vieta acesta.
Augustin face parte dintre persOnele cele mai marcante
ale Bisericil crestine in genere, caci aprOpe nimeni nu'l in-
trece in intensitatea si taria dialectics a cugetarii, in pro-
fundirnea sentimentelor religibse si in inaltimea tendintelor
sale. In multe privinte se asemana cu Apostolul Pavel.
Dupe cum Pavel din inamicul cel mai mare al crestinis-
mului devine cel mai infocat aparator al acestuia; tot asa
si Augustin numai dupe ce ratacesce cats -va vreme la pa-
gan! si eretici primesce adeverata invetatura crestina. Pavel
intre Apostoli a contribuit mai mult ca on care in a de-
termina mersul spre progres al crestinismului, dand adeve-
rata espresiune a spiritulul crestin si on de cate on in
Biserica se ivea vre o turburare scrierile sale serviaa ca
o oglinda clara, de unde se putea vedea adeverul; tot a-
semenea si Augustin a servit in multe privinte ca educa-
torul si invetatorul popOrelor crestine si on tine se ocupa
cu studiul scrierilor sale, castiga o mare profunditate in
aprecierea veritatilor crestine. Sentimentul sett cel vitt 'I a
impiedicat ca sa nu se perda cu mintea in un formalism
estetic abstract si in subtilitati Ole, de aceea el a remas.
la adeverurile concrete si a perceput lucrurile cu mult mai
de aprOpe de cat numai cu ochiul sciintei, stabilind o uni-
tate in totul in legatura cu absolutul. in acest drum
periculos l'a impiedicat cele-l-alte puteri ale inteligentei sale,
ca nu sentimentul conduca catre un misticism nera-
tional. Vointa sa cea puternica l'a tinut pe calea cea ade-
verata si 'I a ferit de a ca.lea in panteism. Atat scolasticii,
cat misticii au luat de baza invetaturile sale, dar pesi
Pael
ai
$i
sa't
www.dacoromanica.ro

262 s ISTEMUL FILOSOFICO-RELIGIOS
cats vreme cei dintal au caqut in o dialectics gOla, iar cel
din urma au lasat la o parte WO. ratiunea si s'atl pierdut,
cufundandu-se in o .molesiune dulce si nefolositOre, in el,
din contra, totul era unit in mod armonic, ferindu-se de
a cadea in escesele si esclusivismul ambelor directiuni. Au-
gustin a imbratisat absolutul cu ambele organe si cu ra-
tiunea si cu sentimentul ; faria cugetaril si puterea credintei
se afla la dinsul strans unite, complectandu-se una pe
Acesta superioritate a invetaturilor sale a facut ca el sa
esercite o influenta asa de mare asupra popOrelor crestine,
cu deosebire asupra celor germane.
Erorile cele marl' ale fericitulul Augustin ail fost de multe
orl trecute cu vederea de Biserica, caci el a fost judecat, aven-
du-se in vedere intrega sa productivitate si serviciile aduse
crestinismulul si judecat ast-fel, el e recunoscut de toti ca
unul din cele mal marl. spirite pe care le a produs lumea. Tot
ceea ce produsese mintea omenesca pe terenul filosofic a fost
cercetat de dinsul, lasand tot de o data si un material intins
si nofl pentru filosofii cel all urmat; din acesta. causa.' pOte if
pus alaturea cu toti filosofii marl atat antici cat si moderni.
Meritul lui pentru Biserica crestina este ca in esplicarea
si argumentarea dileritelor probleme filosofice a avut in ve-
dere spiritul invetaturilor crestine si de aceea el este in
realitate un filosof crestin. Pe cats vreme filosofii cel vechi au
contribuit la disolvarea lumel vechi, fara sa fi avut ceva nou
in consciinta lor, care sa o pOta inlocui, Augustin dete inve-
taturilor crestine o forma sistematica si care imbratisa totul,
acesta a avut influenta predominatOre asupra ideilor din
evul mediu si a servit de baza directiunilor care s'aii format
in acel timp.
Cu Augustin se atinge in Occident culmea desvoltarii
patristicei. OrI tine pOte sa vada cum un spirit asa de
mare ca Augustin, in timpul furtunii navalirilor barbarilor,
cand intrega cultura a fost ingropata si popOre nol all a-
alta.
www.dacoromanica.ro

AL FERICITULUI AUGUSTIN 263
parut pe ruinile celor vechi, cum sistemul seil filosofico-
religios a servit ca un ferment datator de vieta pentru
popOrele cu totul lipsite de cultura, ce s'ati format in acel
timp 1).
Nu numai asupra Bisericil occidentale, ci mai tarciiii si
asupra celel protestante a avut sistemul seu o mare in-
fiuenta. Dupe ce mai top. scolasticil renumiti aT evulul
mediu s'ad adapat de principiile sale, tot pe drumul acesta
ail' urmat si reformatoril cel marl Luther, Zwingli si Calvin,
earl ail luat ideile lui Augustin ca baza dogmatics a con-
fesiunilor stabilite de dinsii; deci pe langa timpul evulul
mediu si epoca reformatiunil e predominatA de dinsul. Niel
un Papa, nici un concilitl nu au cutezat sa se atinga de-
invetaturile sale, de si indirect multe dintr'insele ail lost
condamnate. Pe langa teologi, top filosofii si toti cugeta-
torii crestini s'atl adapat la isvorul inaltelor sale principil 2).
Sa trecem acum la sistemul filosofico-religios al lul Au-
gustin. Me void ocupa mai intahl de modul cum el probeza
esistenta lul Dumnedeil.
Cu totii credem in esistenta lul Dumnedeii. Mijlocul pen-
tru a ajunge la acesta inalta cunoscinta este ratiunea. Prin
ratiune si fara mijlocirea corpulut nostru cunOscem not ade-
verul, care corespunde ratiunel objective a adeverurilor gene-
rale si eterne. Dupe cum ceea ce exists ne dovedesce esistenta
absoluta, tot asemenea ceea ce este rational ne dovedesce ca
existenta absoluta e ratiunea cea mai inalta din care on cine-
are cate o mica parte. Augustin stabilesce un mers treptat:
«Suntem, traim, cunOscem). El incepe cu esistenta: «Nol
suntem , si de acesta nimeni nu se pOte indoi. De si « esistenta
nOstra este asa de evidenta, totusi n'ar fi asa de sigura pen-
tru noT, dad', not n'ain trai, prin urmare si vieta nOstra nu
1) Huber, Philosophie der KirchenvNter pag. 315.
2) Ragenbach Kirchengeschichte I pag. 633.
www.dacoromanica.ro

264 SISTEMUL FILOSOFiCO- RELIGIOS
este mai putin sigura». Vieta e mai perfecta ca esistenta,
cunoscinta mai perfecta ca vieta. Esistenta o poseda si
petrile, iar animalile au si vieta, cunoscinta insa o are
numal omul. In acesta. privinta Augustin se esprima in
modul urmator: «Ceea ce are vieta, are si esistenta, insa
de aid nu urmeza ca trebue sa alba si cunoscinta; ceea
ce esista, prin acesta nu va sa gica ca are si vieta si cu
atat mai mult cunoscinta; tine insa are cunoscinta., despre
acela se 'Ate spune cu siguranta, ca el si esista si are
vieta*. Pe calea acesta ajunge Augustin la om, la care re-
cunOsce asemenea trei trepte : Sinacurlle externe, prin
care se percepe objectele corporate; simtul intern, care
predomina pe cele externe si pe care se reazima percep-
tiunea. Asa simtul intern ia perceptiunea simturilor ca a-
deverata, insa nu pe ea insasi, nicI perceptiunea sa, ci
perceptiunea perceptiunel; si in fine rariunea, care per-
cepe prin sine insasT atat pe perceptiunea simturilor si pe
perceptiune ca atare, cat si pe sine insasi, propria sa sub-
-stanta. Prin ratiune cunOscem ratiunea. Dupe cum vieta
e mai mutt de cat esistenta, tot asa si esistenta e mai
mult de cat ceea ce cade sub simturi, si simtul intern mai
perfect de cat cele externe; si dupe cum cunoscinta este
mai mult de cat vieta, tot asa si ratiunea mai mult ca
simtul: capul si ochiul vietei nOstre
Omul prin simturile sale percepe lumea sensuala, prin
ratiune insa el ia cunoscinta de cea inteligibila si iudeca
asupra sistemulul adeverurilor generale. «Lumea ideala., lice
fericitul Augustin, apare insasi in cea sensuala, insa nu
curata in sine, ci in mediul corporalitatii si in formele de
timp si spatiu si de aceea ea reamintesce spirituluT de lu-
mea ce se repauseza in memoria 'Astra; caci cunoscinta
-sensuala merge inaintea celei intelectuale. Pentru un om
1) Bohringer Kirchengeschichte in Biographien 11 I pag. 628.
www.dacoromanica.ro

AL FER[CLTULUI AUGUSTIN 265
intelept lumea ideala este presents in aparitiunea sensuala,
sub o forma corporals. In aceeasi relatiune strinsa in care
se afla omul prin intrega sa natura si organisatiune sensuala
fats de lumea simturilor, tot asa se afla el si fats de lumea
ideala. Omul este legat cu adeverurile inteligibile in un mod
minunat si necorporal si pdte chiar fara conditiunea de
spatill Saiz el este in ele, saii ele sunt in el* 1).
Cum ca veritatea nu 'Ate sa fie ceva corporal, acesta
o deduce el din inconstanta celor corporale si in bite scrie-
rile sale ne face atenti, ca atunci cand voim sa aflam a-
deverul sa nu privim in afara, ci in interiorul nostru sa
cautam in sufletul nostru, cad acolo se afla veritatea. Ast-
fel Augustin deosebesce pe omul intern de cel extern, la
care el socotesce nu numai corpul, dar si vieta sensuala
a sufletulut, tot ceea ce omul are comun cu animalele
si prin urmare pentru omul intern nu mai remane alt-ceva
de cat ratiunea sa. De si ratiunea se afla intru cat-va si
in corpul omului, cu tOte acestea substanta rationala se
recunOsce mult mai esplicita si mai nemijlocita in sufletul
s611. Sufletul este deosebit in fie-care om, si acesta se vede
de acolo cal despre unul si acelasi lucru avem sensatiuni,,
sentimente si cunoscinte variate. In desvoltarea cunoscintel
de not insine ne deosebim unit de altil, caci sentimentul
si cunoscinta sunt conditionate de individualitatea persOnei.
Notiunile generale insa si fundamentele dupe care not ju-
decarn adeverul in general, care este numai unul, acestea
le avem comune cu totit; ele nu sunt ceva propril pentru
un suflet sail altul si nici nu trebuesc cautate numai in
Ore-care suflete, sail sa le atribuim numai lor, cad sunt
proprietatea ratiunet tuturor. Prin acesta Augustin voesce
sa arate ca not nu trebue sa cautam adeverul fie in on
ce suflet, cad tOte se insala si tote sunt schimbaciOse. Din_
1) Huber Philosophie der Kirehenviiter peg. 252.
www.dacoromanica.ro

266 SISTEMUL FILOSOFICO-RELIGIOS
tOte acestea adeverul nu sufera nimic, putem noi sal cu-
n6scem mai mult sail mai putin, el insa remane neschim-
bacios. De veritate nu trebue sä ne indoim, cad chiar in
indoeala, veritatea sta inaintea ochilor nostri ca o revile.
dupe care judecam noi cugetarile nOstre; sufletul nostru,
pe nol insine nu trebue sa ne socotim drept acesta veritate,
ci trebue sä recunOscem ca suntem diferiti de ea, pentru
ca nol o cautam si numai ast-fel putem ajunge la dinsa.
Veritatea este superiOra sufletului nostru tocmai pentru cal
judecam dupe dinsa si pentru ca el nu pOte atinge per-
fectiunea pe care o atribuim veritatii. Ea este neschimba-
ciOsa si nu pOte fi judecata dupe ceva mai inalt ca dinsa.
De aceea se. ne intercem mai intaiil si sa privim adeverul
sail veritatea in noi insine si se. recunOscem, Ca ea este
mai inalta de cat noi, nu e schimbaciOsa ca noi, ci de o
natura neschimbaciOsa, ea este veritatea de la care avem
tOte veritatile, cat ne este posibil noue 1).
« Ce mar* sunt objectele pe care nol le privim in a-
cesta. lumina. Unul vede cu placere inaltimea muntilor si
se bucura de privirea lor, altul vede campul intins, al
treilea curbaturile vailor, al patrulea verdeta padurilor, si
al cincilea vede miscarea uniforma a marl Multe si va-
riate objecte pot fi velute in aceeasi lumina a sOrelui, dis-
tribuite spre folosul fie-carui om, fail ca prin acesta sa
turbure unitatea luminel in care ele sunt vec,lute. Tot asa
este si lumina veritatil in care sunt privite tote adeverurile;
ea este aceeasi pentru top inteleptii fara deosebire, de si
sunt diverse bunuri, care pot fi privite de Omeni ca bunu-
rile cele mai inalte si cu tOte ca fie-care le privesce cu
ochiul spiritului sea,.
Adeverul este ratiunea objective.. Asa se intampla si cu
-simturile corpului: Ceea ce se percepe de ochii si de ure-
1) Ritter. Geschichte der Christlichen Philosophie pag. 236.
www.dacoromanica.ro

AL FERICITULUi AUGUSTIN 267
chile tuturor intr'un mod egal, asa ca di si tu, unul ca
si cel-l-alt, acelasi lucru vedem si audim, nu pOte sa'sI alba
baza in particularitatea ochilor si urechilor nOstre. Trebue
sal fie un al treilea asupra caruia ochii nostri a cadut in
acelasi timp. Acesta veritate generala nu se afla sub spi-
ritul omenesc, cad nici odata nu se judeca despre dinsa,
ci in conformitate cu ea. Nol judecam despre suflete, ca si
despre objectele nestatornice, cand clicem, ca ele nu sunt
energice, nu sunt asa de vesele, nu sunt asa de placute
cum ar trebui sa fie. Judecata acesta o formulam conform
fundamentelor interne ale adeverului, pe care le recunOscem
cu top, adica dupe acea lege internal a spiritului nostru, care
este aceeasi in toV ; peste aceste fundamente, sail peste
acesta lege interna nimeni nu pOte sa judice sail sal esa-
mineze dupe ceva mai malt. Daca veritatea general& :ar
fi subordonata spiritului nostru, atunci ar fi schimbaciOsa
ca si dinsul; ea insa remane in eternitate aceeasi si nu e
supusa nici unel schimba'ri. Veritatea e mai presus de spi-
ritul omenesc, mai perfecta ca el; ea este masura on chat
perfectiuni subjective si a fericiril supreme; ea este isvorul
adeveratel fericiri. Fericirea suprema nu consta in alt ceva
de cat in gradul participariT nOstre in bunul eel mai malt.
Bunul suprem este veritatea, si acest bun suprem este
proprietatea comuna a fie-caruia. Acesta veritate inalta este
Dumnedeil insusi '). Da.ca se afla ceva mai sublim de cat
adeverul, acesta este Dumnecjeii, data nu, insusi adeverul
este Dumnedeil. Invelaturile crestine nu trebue sa ne im-
piedice a admite ca adeverul este Dumnedeii, atunci cand
se vorbesce de parintele intelepciunii, cad trebue sa so
cotim, ca intelepciunea este egala cu parintele etern, care
'i a dat nascere. Legea neschimbaciOsa, care sta mal pre-
sus de vieta intelectuala este Dumnedeii si acolo este sub-
1) Bohrigen Kirchengeaohichte in Biographien III pag. 631.
www.dacoromanica.ro

268 SISTEMUL FILOSOFICO-RELIGIOS
stanta si vieta cea mai inalta, uncle este intelepciunea cea
mai inalta. Acesta veritate eterna este legea tuturor artelor
si se mai numesce si arta maestrului celui atot puternic;
ea ne judeca pe not pe ea insa nici parintele sea, cacti
nu este mai mica ca el si tocmal pentru acest cuvint ju-
deca dupe ea' 1).
De si prin acesta identificare a adererului cu Dumnedeii
s'ar parea ca Fericitul Augustin se apropie de vori; al ne-
oplatonicilor, cu tote acestea e departe de principiile lor,
cad de si recunOsce o fume ideals si vede in ea adeverul,
cu tOte acestea nu o considers ca separata de Dumnadeil,
nici ca o trepta intermediary intre sufletul rational si Dum-
nedeil, ci ca fundamentele eterne ale tuturor lucrurilor care
sunt imbratisate de ratiunea divina. Veritatea acestor fun-
damente trebue sa o recunOscem, cad alt-fel ar trebui sa
oicem, ca Dumnedeil a creat lumea fara ratiune si Mra
sciinta sa; acesta veritate este insuil Duinnedeil, neseparata
de substanta sa si nu se afla presinte nicaeri in afara de
el, in un mod independent. Asa dar intre nob si Dumnedeti
nu esista nimic; nob atarnam de dinsul in un mod nemij-
locit, cad in tOte lucrurile el este de fats. Din tOte acestea
on tine pOte sa'si fara convingerea, ca adeverul, spre cu-
nOscerea caruia nob tindem, este cel mai malt lucru, pe care
putem sa-1 cautam. Tocmai pentru acest cuvint trebue ca
el sa fie socotit ca neschimbacios, cad orb ce este imper-
fect este schimbacios si vice-versa, orb -ce este schimbacios
este imperfect. La acesta apartine tot ce este creat, caci
a fost format din nimic. Linistea se pOte afla numab in
veritatea cea mai inalta in perfectiunea deplina, iar in esis-
4enta necomplecta sau imperfecta se afla miscarea; de aceea
nob ne aflam in o miscare continua, pang vom afla adeverul
1) _Huber Philosophic der Kirchenvater pag. 252. (de vera relig. 31).
www.dacoromanica.ro

deplin. Augustin nu putea sa se indoiasca ca va putea gaisi
in vre-o creatiune adeverul neschimbacios 1).
Din cele arhtate maI sus am vedut, c6. fericitul Augustin
pe drumul analitic ajunsese la ideea de absolut, adica sa
probede esistenta lui Dumnedeil, iar notliunea bunului si
a adeverului 'i a servit drept baza, Fara o veritate abso-
lute nol nu putem sa recunOscem adeverul, cad on ce
pOte sa fie adeverat numal prin participarea in adeverul
absolut. Trebue prin urmare sa esiste o veritate absolute
'i acesta este Dumnedeii; asa dar Dumnedeil esista. Marl
de acesta nol toil tindem catre bine, cad cu totii dorim
sa fim fericiti. Sunt adever si multe bunurl schimbaciOse
catre care tindem, insa nici un bun schimbacios nu esista
prin sine insusi, ci numal prin participarea in bunul ab-
solut si neschimbacios; acesta este Dumnedeti 2)
Dumnedeil este considerat de Augustin ca esistenta ab-
solute si prin urmare ca ne separat de esistenta si pe dru-
rnul acesta cauta asemenea probeze esistenta. In acesta
privintai el se esprima ast-fel: «Ce iubesc eu, tend iubesc
pe Dumnedeti! Am intrebat pamintul si el mi-a spus ca
et nu sunt nimic; si tot ce e pe dinsul mi-a facut aceeasi
marturisire. Am intrebat marea si adincimile sale si tOte
Eintele vii si ele respuns: not nu suntem Dumne-
deul teu, cauta d'asupra nOstra. Am intrebat venturile, care
sufla si intreg spatiul aerului cu top locuitorii sel si
respuns : Anaximenes se insala, di nu sunt Dumnedeii.
Am intrebat cerul, sOrele, luna si stelele: nici nol nu suntem
Dumnedeul, pe care to it cautl, iml r6spunseril ele. Atuncl
am vorbit ett catre tote care se afiau in cercul priviril o-
chilor met: Vol iml spuneti ca nu sunteg Dumnedeul meti,
ce puteti insa sa'mi spuneti despre dinsul? Atunci tOte au
1) Ritter. Geschchte der Christlichen Philosophie pag. 239.
2) Albert Stockl Geschichte der Philosophie I pag. 295.
mi-at
mi-at
www.dacoromanica.ro

270 SISTEMUL F1LOSOFICO-RELIGIOS
strigat cu voce tare: El ne-a creat. Intrebarea mea era do-
rinta mea si respunsul for era existenta si frumusetea for).
TOte: pa mintul, aerul, marea, recunosc pe Dumnedeat
Oare acesta nu este o proba de esistenta. lui Dumnedea?
Acesta proba insa serva numai pentru acela ce voesce sa.
intelega. «Acesta aparitiune nu se presinta fie-caruia a ca-
rig minte este sanatOsa.? Animalele mid si marl o privesc,
totusi nu pot sa o intrebe, cad curierii Tor simturilenu
all nicl o ratiune, pe care sa o trimeta, ca sa judice cu-
noscintele capatate. Oamenil insa pot sa intrebe, ca prin
acesta substanta cea nevec,luta a lul Durnneclea sa fie cu-
nOscuta de dinsii prin creatiunea corporala. Insa el 'sl in-
drepteza iubirea for numai spre acesta si devin supusii el
si in injosirea for nu pot sa judece acea cunoscinta inalta,
cacI lumea corporala sta inaintea for numai ca respuns,
care trebue sa fie cercetat cu judecata spiritulul fiber. Si
totusi lumea Icorporala nu vorbesce nici o limb. diferita,
nici nu 'sl schimba prin acesta forma sa, cand unul nu
vede, altul insa vede si intreba si ea apare unuia un fel,
altuia alt-fel. Ea este aceeasi pretutindeni, insa pentru unul
ea este muta, iar pentru altul vorbesce. Da, ea vorbesce
tuturor; insa numai aceea pricep limba el, cart in tot d'a-
una in in legatura cu adeverul vocea, pe care o and din
afar.. Acest adev6r imi (lice: Dumnecleul tea nu este nici
cerul, nici pamintul, nici vre o creatura Ore-care; acesta
spune substanta sa. aceluia care o privesce. Ea este numai
o masa de corpurl, in parte mai mica, ca in total. Deja
tu esti mai sus, sufletul mea, cad tu vivifici materia cor--
pului tea, dandu -i vieta., cea ce nici un corp nu 'Ate sa,
dea altuia. Dumnecleul tell este vieta vietil tale) 1). Prin
urmare Dumneglea este baza a intregei esistentl, care se
Oa in creatiuni, cici esistentile partiale ne probeza o e-
1) Bohringer Die Kirche Christi III peg. 627
www.dacoromanica.ro

sistenta generala, isvorul tuturor esistentilor si acesta este
Dumnedeil.
TOte creaturile, dice fericitul Augustin, cele cu vieta, cat
si cele fare vieta, precum si spiritele cugetatOre ail formele
for particulare si prin acesta invedereza o forma primitive si
eterna, din care ele all resultat. Esista o forma eterna si
neschimbata, mai pre sus de timp si spatiu, dupe care nu nu-
mai Ca sunt conservate lucrurile schimbaciOse, ci se misca
'chiar in schimbari masurate si dupe o modificare deter-
minata autiune ce se petrece in un mod ritmic in acelasi
timp, stabilindu-se fie-caruia positiunea sa necesara in timp
si spatiu. Prin acesta forma eterna provedinta condnce to-
tul; cad data Vote fiintele schimaciOse pot sa esiste numal
prin forma intiparita lor, trebue ca acea forma neschimba-
ciOsa sa ingrijesca pentru tot!, ca fie-care sa se desvolte
si sa progreseze dupe chipul primitiv al forme' intiparite 1).
Ideea absolutului sail ideea de Dumnedeil o gasesce ast-
fel Augustin si in lumea interne si in cea externs. Ade-
verurile generale, creatiunea spirituals si sensuala si for-
mele marete in care exists, sunt marturiile cele ma' pu-
ternice despre existenta lui Dumnedeti. Cu ajutorul natu-
rii, care '1 incunjura si prin mijlocul ratiunei pure, influen-
-tat find si de nesplatonism, s'a ridicat el la acesta cunos-
cinta.'.
Trecem acum la substanta lui Dumnedeil, spre a vedea
In ce mod Augustin demonstra acesta.
De la inceput, dice el. trebue sa marturisim, ca de si
fie-care din nob recunOsce Ca exists un Dumnedeil, cu kite
acestea este greti de a spune ce este el, si in acelasi timp
sa putem esprima in vre-o formula cugetarile m5stre despre
dinsul. Dumnedeil este obiectul cel mai inalt al gandiril
m5stre si de aceea trebue sä ne indoim, ca noi putem sa
1) Huber Philosophie der Kireheuvater pg. 254.
www.dacoromanica.ro

272 SISTEMUL FILOSOFICO-RELIMS
spunem ceva despre dinsul in sensul propriu al cuvintu-
lui. 0 nesciinta piosa in ce privesce pe Dumnedeil e mai
de preferat, de cat o sciinta inchipuita. De aceea el mar-
turisesce, ca. Dumnedeil mai bine pOte sa fie sciut in ne-
sciinta de cat in sciinta; Ca sufletul nu pOte sa aiba nici
o scciinta despre dinsul, de cat sa scie in ce mod el nu
scie pe Dumnedeii.
Un nume care se exprime in totul ce este Dumnedeti
cu greet se pOte gasi. Ar putea sa fie numit lucrul cel mai
malt, insa el este causa tuturor lucrurilor si pOte ca acest
nume nu se potrivesce cu splendOrea sa. Pentru a putea
ajunge tine -va cu mintea la dinsul, trebue sä treea peste
tOte creaturile vedute si nevedute, corporate si spirituale
si numai ast-fel sä '1 O' afla; la sfirsitul tuturor creatu-
rilor se afla Dumnedea. De si este aprOpe imposibil sa pu-
tern sci ceva posetiv despre dinsul, dice Augustin, trebue
insa sa ne silim a determina notiunea ce o avem despre
dinsul, or cat ar fi acesta de incomplecta. Cu acesta con-
vingere incepe Augustin sa arate ce este Dumnedeil.
Dumnedeil este existenta cea mai inalta si cea mai din-
tail El este vieta, cunoscinta si vointa si bite acestea in
intelesul cel mai malt, formand o unitate deplina, in care
nu e nici o deosebire de una sail de cea-l-alta. «Nimenea
nu va fi considerat de Dumnedeti, data nu va fi mai bun
de cat tot!. TO consimt a recunOsce ca Dumnedeti trebue-
sa fie considerat ca mai pre sus de cat tOte. Ast-fel Au-
gustin recundsce pe Dumneclell ca absolutul in sine, in care
se afla totul: existent,a, ratiune, spirit etc. si bite acestea
se afla in el In un mod absolut. In el nu e deosebire
intre a trai si a fi, ci el este una si acelasi vieta si esis-
tenta si tot asa este el si ratiunea cea dintahl si cea mai
inalta; pentru dinsul nu e alt-ceva a trai si alt-ceva a cu-
nOsce, ci acea ce e cunoscintA, acesta este vieta, acesta e
existen0. Totul este una. In Dumnedeil se afla esistenci,
www.dacoromanica.ro

AL FERICITULUi AUGUSTIN 273
ratiune, vieta; El este o existenta rationale si o ratiune
care traesce). In nol existenta, ratiunea si vointa formeza
in adever o unitate, pot Insa si trebue sa fie separate una
de alta; In Dumneleti ins& o ast -fel de deosebire nu pOte
avea loc. De aceea and Dumnecleti e numit ratiunea In
care se afla totul, se adaoga lndata dupe acesta, ea el este
totul sail principiul tuturor lucrurilor; acesta va sa.
in el nu numat ca se afla total in mod potential, ca in
ratiunea nOstra, ci el cugeta In adever asupra totulul si
e baza Intregei gandiri a creaturilor.
Asa dar tot ce este mai malt, mai bun si mai deosebit,
se afla in Dumneclet. El este lucrul cel mai malt pe care
pOte s5.1 atinga mintea omenesca; e substanta cea mai su-
perb:5ra; este prima si cea mai inalta vieta, prima si cea
mai inalta ratiune. Puterea si vointa lul Dumnecleti este
Dumnecieti insusi si cunoscinta este deosebita de a nOstra,
pentru ca cunoscinta sa este intelepciunea sa si acesta e
substanta sa. Deci Dumnecleil e simplu in cel mai malt
inteles al cuvintulul, o absoluta monads, pentru. ca Vote
proprietatile sale sunt identice intre dinsele si cu intelep-
ciunea sa, pentru care motiv in el in genere fuel' nu trebue
sa facem deosebire Intre substanta si accidents, subject si
predicat; caci numal natura aceea e numita simpla, care
nu e deosebita, de ceea ce ea poseda, sail care nu pOte
sa piarda nimic din sine, pentru cal aceea ce ea are nu
este alt ceva de cat existenta sa proprie (de civ, del XL 10).
IntrInsul infinitul este marginit in un mod inesprimabil,
pentru ca e coprins de ratiunea sa. Simplicitatea si di-
versitatea le poseda in mod egal, caci noi nu'l numim pe-
el in mod impropriti: mare, bun, intelept, sfint, de Ore-ce
tote aceste predicate si altele ce'i dam i-se cuvin de drept;.
marimea sa este intelepciunea sa, bunatatea sa nu se de-
osibesce de intelepciunea sa si ast-fel tote aceste predicate
sunt unul si acelasi cu existent,a sa. El e incontinuu in
Biserica Ortodoxit 3.
caqica,
Romlni.
www.dacoromanica.ro

374 SIST. FILOSOFICO-RELIGIOS AL FER. AUGUSTIN
miscare si incontinuu in liniste, el pdte ca In activitate
sa se odihnesca si in odihna sa fie activ; el misch ceea
ce e temporal, fara sa fie temporal. Felul acesta de a ju-
deca despre Dumnedeil intrece puterile nOstre de percep-
tiune si Augustin cunOsce acesta, de aceea si dice, a not
trebue sa ne curatim de ceea ce e temporal, and cugetam
asupra lui Dumnecleil 1).
Categoriile lul Aristotel nu le a putut intrebuinta Au-
gustin asupra lul Dumnedetit si In acesta privinta se es-
prima ast-fel: gNu mi-a ajutat intru nimic, mi-a vatamat
mal mull, caci si pe tine, Dumnedeul meta, pe tine unul
si neschimbacios am volt sa to supuiti acestor categoril,
sub acelea ale frumusetei si maririi tale, ca si cum tu al
fi fost supus acestora si ca si cum ele ar fi In tine ca
intr'un corp, pe cats vreme tu Insuti esti marimea si fru-
musetea. Un corp pOte sa fie un corp chiar and el nu
are o marime si o frumusete asa de insemnata, tu Ins&
nu poll sa flu far& marline si fara frumusece. tu esti ma-
rimea si frumusetea insusi, 2).
44 ,-1'-,.sf-
IV. P.
1) Ritter Geschichte der christlichen Philosophie III pag. 272 Ha-
ber Philosophie der Kischenrater pag. 261.
2) Conf. IV, 16.
www.dacoromanica.ro

Predica i activitatea Apostolilor inainte de couvertirea lui Paul.
Dupe ce Mantuitorul a primit botezul de la IOn, Inainte
de a incepe sa predice Dumnecleesca sa invetatura, a
ales 12 Apostoli, cart sa 'I fie discipoli de apr6pe, sa '1
insotea si sa '1 urmeze pretutindeni, si sa, fie martorl
al sel, la tot ce va !nye:0, si va face 1)
Din istoria Evangelica cunOscem ca Iisus, In tot timpul
activitatii sale mesianice, pe langa faptele si minunile ce
savirsia si pe langa preocuparea principals ce avea de a
vesti tuturor Evangeliul mantuirei si Imparatia lul Dumne-
'let, a avut deosebita grija d'a initia si intari pe Aposto-
liT in Dumneleesca sa invetatura. Era si natural. Apos-
tolil avend a continua mai departe aceea ce Iisus predi-
case si savirsise In Iudeea, Galilea si in tot cuprinsul Pa-
lestinel, el trebuiaii sal cunOsca si ss invele de la insusi
Iisus Christos tot misterul icon omiei dumnedeesci pentru
mantuirea Omenilor. Acesta se impunea cu atat mai mult,
'cu cat, Iisus, ]ascend in locul set pre Apostolil sel si dand
1) Comp, Math. IV Maren I Luca III, 1V, 1dn 1, 14. XIX,
35 Faptele Apost. 1, 22 etc.
'p1
set
Ill ei
www.dacoromanica.ro

276 PREDICA SI ACT. APOST.
acestora tOta puterea asupra bisericil sale si asupra celor
ce vor crede in El, pentru ca el sa aibi tbta autoritatea,
si puterea lor sa fie desavirsita, trebuia ca el A. cunOscA.
desavirsit tot ce se raporta la credinta si invetatura ce o
predicau
Iisus dar, voind ca credinta si cunoscinta cea adtverata.
despre Dumnedell sa fie vie si lucratOre in inimile tutu-
ror credinciosilor, prin predica si vestirea Apostolilor, si
pentru ca prin acesta credinta sa p6ta dobandi vieta
eternA si imperalia, cerurilor, 2) a trebuit ca El nu nu-
mat si '1 instruesca in deosebi, dar sa 'I si intaresca ca
putere desavirsita d'a lucra totul in numele set1 in Bise-
rica sa.
Ca ast-fel a pregatit Mautuitorul pre sfintii set Apostoll
se dovedesce cu prisosinta din Evangelii si din tote scri-
erile Noului Testament.
Sfintul Evangelist Mil ne spune ca lisus, dupe invierea
sa din moil!, venind catre apostolil set, la locul uncle a-
cestia erati adunati de frica Iudeilor, apropiindu-se de el
si sufland asupra lor, le-a dis: «Luati Duh stint, cArora vett
«ierta pecatele, se vor ierta lor, si carora le vett Linea, vor
«fi tinute 3). Iar Evangelistul Matey ne afirma ca. Mantui-
torul si cu alta ocasiune a dat acesta putere desavirsita
apostolilor asupra Bisericil sale si asupra credinciosilor ce
o vor compune-o 4).
Instruitl si intariti ast-fel; acelas Evangelist ne spune c5
lisus dupe invierea sa si inainte d'a se inalta la ceruri,
le a ordonat ca sa vestiasca dumnedeesca sa invetatura la_
tOta faptura, ca totI Omenil sa creda in Dumnecleul cel a-
deverat si toti sä se pOta imp5.rtasi de mantuire prin cre-
1) Comp. Luca XXIV 1 gi. urmat.
2) Comp. 16n. XX, 31.
8) Ion XX. 23.
) Math. XVI. 19: XVIII, 18; comp. jai Luca XXIV, 47-48.
1).
toll
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LER PAUL 277
dinta in Dumnecleul cel arAtat in Treime. El le dice: (Da-
-gtu mi-s'a tOtA stapanirea in cer si pre pAmant; drept a-
-(ceea, mergend, Invetatl tote nemurile, botezAndu-1 pre el
-tin numele Tata lul, al Fiulul si al sfintulul Duh, My&
4randu-.1 pre clinsil ad pazesca tote ate am po-
4runcit voile; §i jail eft cu vol sunt in tote dilele pana
.«In sfirsitul veculul) 1).
Dar Evangelistul Luca ne spune, ca atunci cAnd MAntu-
itorul urma a pArasi pre Apostolii sel, pentru a se Inalta
la cerurl, dupe ce le-a dat ultimile sale povetuirI, le a or-
donat sä nu se ImprAstie, nice sa se depArteze unul de
altul, ci cu toil' O. astepte si sa stea la Ierusalim, ca dupe
promisiunea ce li s'a dat, sA fie mal intal Intarip cu pu-
tere de sus, prin venirea si pogorirea asupra-le a Duhulul
celul sfint, si apol sä incepa vestirea Evangeliului mantu-
irel. Cuvintele lul Iisus Christos prin care da acest ordin
Apostolilor, dupe acest Evangelist, sunt urmatOrele: data
4(eil thrall fAgaduinta TataluI men intru voi; iarA vol sa.
sedeti in cetatea Ierusalimului pang ce ye yell imbraca
cu putere de sus) 2)
Aceste cuvinte fiind din ultimile dile ale activitatii me-
sianice ale Mantuitorulul:aci pre pamant, iar cuvintele, fap-
tele si minunile sale, din aceste dile, fiind In deosebi de-
scrise in WA amanuntimea for de Evangelistul I6n, in scri-
erea acestuia avem tote lAmuririle despre timpul si ocasiu-
nea acestel fagaduinte a trimiteril MangAitorulul, a Duhu-
lul Adeverului, carele de la TatAl se purcede si carele se
da Apostolilor prin Iisus Christos. IOn dar, complectAnd
istoria evangelica, in ultima el parte, ne raportA ca dupe
ce a avut loc Gina cea de tainA, Iuda Iscariotul, apostal
al Domnulul, s'a retras din numerul celor 12, spre a aduce
2) Math. XXVIII., 18-20.
2) Lusa XXIV, 49, comp. cri Faptals Apost. 1, 4.
www.dacoromanica.ro

la Indeplinire vinderea i tradarea lui lisus. Atunci Man-
tuitorul vedend ca totul se implinise ,Si ca sosise deja tim-
pul a suferi mOrtea pentru mantuirea Omenilor, dupe care.
Inviind §i Inaltandu-se la ceruri, Apostolil remaneati in lo-
cul seti a conduce Biserica sa i a predica mai departe
Evangeliul mantuireY, El ii instruesce in deosebi asupra
scopulul Intrupari1 §i al veniril sale In lume pentru man-
tuirea Omenilor. Cu acesta ocasiune le vorbesce f6rte mult,
pe de o parte pentru a '1 instrui, iar pe de alta, pentru a
'I Incuragia i intari in credinta for a nu se indoi des-
pre isbanda misiunil for apostolice, atunci and Iisus in-
vetatorul §i Domnul lor, nu va mai fi cu et pre pamant
ca mai 'nainte. Resumand acesta lunga cuvintare le dice :
tAcestea am is voile, la vol petrecend, iar Mangaitorul,
e Duhul cel dint, pe carele it va trimite Tatal, Intru nu-
t mele met', acela ye va inveta pre vol tOte, Si va aduce
taminie voile tOte cele ce am grait tot cu a-
cea ocasiune, relativ de trimiterea Mangaitorului, adaoga
Si urmatOrele: tlar and va veni Mangaitorul, pe carele
tea trimite voile de la Tata', Duhul Adeverului, carele
t de la Teal se purcede,acela va marturisi pentru mine....
(Ca de folos este ca sa me due a de nu me voiil duce
Mangaitorul nu va veni la vol, 2).
Evangelistul Luca ne spune ca Apostolil dupe ce fost
martorl cand Iisus s'a Inaltat la ceruri, intors In Ie-
rusalim, dupe cuvintul Domnului, ateptand cu totii Nä-
duinta, pentru a Incepe misiunea for apostolica spre a a-
duce la Indeplinire porunca ce le daduse lisus. In tot d'a-
una er' In Templu, adaoga Evangelistul, bine-cuvintand
§i landand pre DumnedeA 3).
1) Ion. XIV, 25-26.
s) Ion XV, 26; XVI. 8.
3) Comp. Luca XXVI. 50-53,
§i
1).
void
ei,
ai
§i
.ea,
s'aa
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LUi PAUL 279
Din Faptele Apostolilor aflam ca el au stat aci 10 stile
in ateptare, §i in acest interval, prima for preocupare a
fost de a complecta numkul de 12 prin alegerea lul Ma-
tia, spre a lua sOrta §i servirea apostolica in locul lui Iuda,
cel cadut din acesta demnitate.
Tot Faptele Apostolilor ne spune, ca de la Inviere pana
la inaltarea sa la cermi, ail trecut patru leci de dile, §i
in acest timp, s'a aratat de multe orl lor, dandu-le multe
probe despre patimile si invierea sa §i vorbindu-le despre
Imperatia lul Dumnedeu 1). Promisiunea s'a implinit in qiva
a 50 de la Inviere descrierea faptulul cum ea s'a sevir-
§it o avem tot. in Faptele Sfintilor Apostoll.
Aci se dice: daca s'a plinit diva prasniculul a cincl.
4decl de (tile erail top apostolil impreuna adunail la un
41oc. s'a facut, fara de veste, din cer sunet, ca de su-
(flare de vifor ce vine repede, §i a umplut tdta casa unde
«§edeau. s'ail arb.tat for limbl impartite ca de foc,
§egut pre fieste carele din el. Si umplut top
de Duh sfint, §i au inceput a grai intru alte limbI, pre-
«cum le da for Duhul a grai. i erau in lerusalim local-
Iudel, barbatl cucernicl, dintru tot neamul ce este
«sub cer. i facandu-se glasul acela, s'a adunat mulOmea
s'a turburat, cacl audia fiWe carele pre el graind in
qlimba sa. se spaimantad tool §i se miratt licend unul
«care altul. Au nu sunt ace-tia ce graesc toil Galileeni?
cum nol audim fie§te carele in limba nOstra, intru care
,ne-am nascut? Parthenil §i Midenil §i Elamitenil, §i carT
(locuesc in Mesopotamia, in Iudeea i In Capadocia §i Pont
ci in Asia. In Frigia in Pamfilia, in Egipt in partile
Liviel, cele de MO. Kirini, 5i nemernicil Romani, Iudel,
(§i veneticii, Critenil §i Arabil, audim pre el graind in lim-
(bile mistre maririle lul Dumne4eil. i s'a spaiman tat toti.
1) Comp. Faptele Apost. 1, 3-4.
si
7i
« i
$i
$i ii
}$i au
«si
$i
si
s'aS
<tort
<$i
ci
www.dacoromanica.ro

280 PREDICA §I ACT. APOST.
«si se mirati, dicend unul catre altul: Ce sa fie acesta?
«Tar alti1 batjocorind diceati ca de must sunt plini, 1).
Fagaduinta fiind indeplinita si Apostolii intariti prin pri-
mirea Duhulul celul stint, au si inceput predica si activi-
tatea tor, chiar in aceeiasi di.
In vers. 6 al cap. II din Faptele Apostolilor, unde se
coprinde descrierea faptulul de mal sus, cum Apostolii au
fost intariti prin venirea Duhulul celui stint asupra tor, se
dice: «qi fa cendu-se glasul a,cela s'a adunat multi-
mea; iar In vers. urmatOre, dupe ce se enumara diferi-
tele neamurl ce se aflati venite in Iernsalim pentru serba-
toe, se adaoga marturisirea, cum toil acel streini aucliail
mad-1'111e Jul Dumnesclell In limbile in care fie--care
din el se na,' scusesi cum unil erail cupringl de
spaima, iar altil de mirare.
Aceste cuvinte presupun fail Indoiala inceputul predicil
si al activitatii apostolilor.
Dar data In ele nu se vede indestul de respicat si clar
ca inceputul acestel predict si activitatl, a avut loc chiar
in acea di, cele ce urmeza in Faptele Apostolilor, dupe a-
cea istorisire, nu mai lasa nici o indolala ca apostolil au
inceput imediat a predica pre Christos qi mAntai-
rea adas4 dmenilor prin El.
Chiar in acel capitol, dupe ce se termina descrierea de
mai sus, se dice: «Tar Petru, cel ce sta Impreuna ce cei
«un-spre-dece vedend multimea adunata, 'si a ridicat glasul
«sea Si a qis tor: Barbati Iudei 2)..., a inceput deci a pre-
dica pre Iisus. Aci dar este inceputul predicil si al activi-
tatii Apostolilor, dupe inaltarea lul Iisus la ceruri si dupe
ce ei au lost intaritl, dupe promisiune, prin venirea Du-
hului, in qiva a 50 de la invierea Domnulul.
1) Fapt. Apet. II, 1-13.
2) Comp. Faptele Apost. II, 14.
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LW PAUL 281
Precum Evangeliile, complectate de traditiunea Aposto-
lic si bisericesca, sunt isvorul autentic din care cunos-
-cem si invetam tot ce se refer5. la Iisus Christos de la
nascere si pana la inaltarea sa la cerurl, d'aseminea scri-
erea «Faptele Apostolilor), complectata de datele istorice
-din cele-l-alte scrierl apostolice ale N. Testament si de tra-
ditiune, este isvorul autentic din care putem cunOsce tot
-ce se raporta la faptele si activitatea apostolilor.
Dupe aceste date si isvOre, intrega activitate a Aposto-
lilor, cuprinde trel panicle: a) De la serbarea Cincl-decimeI
and Apostolic ail primit intarirea de la Duhul cel stint, si
panA la convertirea Apostolulul Paul, and vine intre A-
postoli acest vas al alegeril, carele a lucrat mal mult de
cat tots. b) Activitatea apostolulul Paul, de la convertire
ph.na la mOrtea sa. Activitatea acestul apostol este si for-
meza central activitatis Apostolice. Ea prevaleza si covIrsesce
activitatea tuturor apostoll, fie a se exercita
In acelas timp and si acestia se osteneail In predicarea
cuvintulul. Faptul proeminentel si al covIrsiril predict si at
ostenelilor luI Paul pentru Christos, se Invedereza chiar
din Insusl istoria Apostolica. De unde lnainte de conver-
tirea lul Paul, autorul Faptelor Apostolilor, istorisesce si
urmaresce in paralel si de o potriva faptele si activitatea
tuturor Apostolilor lul Iisus Christos, de la convertirea lul
Paul, II lass pe totl cel-l-alti la o parte si nu se ocupa
de at de predica si taptele lul Paul. Abia incidental mal
amintesce ate-odata de cel-l-altl si c) De la mOrtea apos-
tolulul Paul, pan& la finele secolulul Intaid, and se crede
ca Incetase din vieta tots acel care fusese martorl al fap-
telor, al patimel, mortis, invieril si Inaltaril la cerurl a lul
Iisus Christos.
Faptele Apostolilor, isvorul autentic si principal In care
este descrisA acestA activitate a tuturor apostolilor si a lul
Paul, incepe cu faptul alegeril lul Mathia in locul lul luda
celor-l-alp,
www.dacoromanica.ro

2R2 PREDICA §I ACT. APOST.
si alegerea se arata ca prima grije si preocupare a Apos-
tolilor dupe inaltarea lui Iisus la cerurl.
Examinand dupe datele din Faptale Apostolilor, activi-
tatea si predica apostolilor inainte de convertirea lui Paul,
ea cuprinde: a) timpul inainte de primirea promisiunel data.
de, Iisus Christos ca din partea Tatalul. b) primirea pro-
misiunil, si c) timpul de la primirea el 'Ana la converti-
rea lul Paul.
Cu alte cuvinte, aci avem a examina: 1) Faptele si cu-
vintele sad predica Apostolilor in timpul de la Ina4area
lul Iisus Christos pana la serbatOrea cincl-Oecimii cand a-
postolii ail primit promisiunea. 2) Faptele si cuvintele for
in acesta qi mare si celebra a vietii apostolice si 3) Fap-
tele si cuvintele ]or de la cliva cinci-clecimii si pana can'
s'a adaos si Paul la numerul Apostolilor.
In acesta activitate a Apostolilor aflam primele forme
primordiale ale Invetaturil crestine, asa cum ail conceput'o
Apostolil si ad expus'o credinciosilor. Pentru acesta cuvin-
tele si faptelele ]or acestea ail atras In tot-d'auna deose-
bita atenUune a toturor si In deosebi a acelor ce s'aq o-
cupat si au voit sa cundsca cum a luat inceputul si des-
voltarea el Biserica crestina pe baza invetaturii ce Apos-
tolii o primise de Domnul nostru Iisus Christos.
In Faptele Apostolilor, tot ce apostolil ail facut pentru
proparea Evaegeliulul si intarirea Bisericil pana la conver-
tirea lui Paul este cuprins In Capitolele IXI, 1) Dar cum
convertirea Apostolulul Paul este descrisa in capitolul IX,
tot ce se mai amintesce in capitolele posteriOre pana la in-
1) Convertirea Apostolulul Paul la credinta in Christos este cuprinsX
in cap. IX. Cu tote ca chiar de la &cost capitol se incepe yi descrie-
rea faptelor si a predicilor lul Paul, cu tote acestea pina la cap. XV
in care se descrie conciliul Apostolilor, care a avut loc la Ierusalim,
tot se mat vorbesce si despre faptele celor-l-altI Apostoll; iar d'aci ping
la finele scrieril aclusiv numal de Paul.
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LUI PAUL 283'
trunirea Apostolilor in Sinod, la Ierusalim, se We consi-
dera, ca apartinand tot acestel aclivitat1; cacl aci, la acest
Sinod, s'a arAtat modul cum Paul si Varnava predicau pre
Christos si cum cel-1-3.1t1 apostoll s'a luat hotarirea pen-
tru o unitate de vederl si conformitate de actiune.
Dupe ordinea In care este expusa si des_crisa acesta ac-
tivitate a celor 12 apostoll al Domnulul in Faptele Aposto-
lilor, tinend sema si de ordinea hronologica in care
succedat faptele, avem impartirea urmatOre:
I. Inainte de serbAtOrea
a) Cuvintele si omilia lul Petru prin care arata Aposto-
lilor necesitatea alegeril until alt apostol in locul lui Iuda
Iscariotul, cel care caquse din demnitatea sa, tradand si
vindand pre Domnul (Fapt. Ap. I, 16-22).
b) Rugaciunea Apostolilor catre Dumnedeu spre a con-
firma actul alegerel (Fapt. Ap. 1, 24-25.
II. La serbatorea,
Marea cuvintare a Apostolulul Petru tinuta. dupe ce A-
postolil all primit promisiunea Parintelul ci all fost intaritf
cu putere de sus prin venirea asupra for a Duhulul Celui
Cuvintarea acesta este precedatA de o descriere a ser-
baril $i modul cum Apostolil au fost intarit1 Imputerni-
citi primirea Duhulul Mat (Faptele Ap, II, 14-40).
III. Dupe serbatOrea, Si pa,nii la con-
vertirea lul Paul.
a) Cuvintarea luI Petru catre popor, dupe ce a vinde-
cat in templu pre ologul din nascere (Faptele Ap. III. 12-26
b) Cuvintele lul Petru catre Sinedriu, tend i s'a cerut so-
cotela cu ce putere face niinunl si cu ce drept predic&
s'adi
Cinci-decimil.
Stint.
prin
pi
pi
Cincl-decirnil
www.dacoromanica.ro

'284 PREDICA §I ACT. APOST.
in templu (Faptele Ap. IV, 8-12). c) Cuvintele lul Petru
Si Ion rostite tot in fata Sinedriulul cu aceiaci ocasiune
(Faptele Ap. 1V, 19-20. d) Rugaciunea Apostolilor dupe
cele intamplate lui Petru ci bin la Sinedriu (Faptele Ap.
1V, 24-30. e). Cuvintele lul Petru cAtre Anania ci Sapfira
i pedepsa acestora. (Fapt. Ap. V, 3-10). f) Cuvintele lui
Petru ci ale celor-l-alti Apostoll catre Sinedriu and ail
fost aduci spre a da sema de invetAtura ce o predicau
minunile pe care le sevarciat. (Faptele Ap. V, 29-32).
g) Cuvintele Apostolilor pentru alegerea celor capte diaconi
(Faptele Ap. VI. 2-4). Cuvintele lui Petru prin care res-
pinge de la Apostolat i pedepsesce pre Simeon Magul
(Faptele Ap. VIII, 20-23). h). Predica 1ul Petru pentru
convertirea paganilor la credinta in Christos. (Faptele Apos-
tolilor X, 18-43). ci in fine apararea lul Petru_ cAtre cei
1-altl Apostoll In cestiunea convertiril paganilor (Faptele Ap.
XI, 4-17). Aceste doue din urma cuvintAri au avut loc
dupe convertirea Apostolulul Paul.
Ca un apendice la predica ci activitatea Apostolilor din
aceste timpurl se pot addoga: a) Cuvintele, sau mal bine
Ois rugaciunea arhidiaconuluI Stefan inainte de uciderea
sa cu pietre (Faptele Apostolilor VII, 2-60) i b) Cuvin-
tele ApQstolulul Petru i Jacob tinnte la Sinodul din Ieru-
salim, earl au avut, d'aseminea loc, dupe convertirea Ap.
Paul.
TOte aceste cuvinte ci predici grupate dupe asemAnarea
coprinsulul for sunt:
I. Cuvinte ci predici misionare pentru propagarea ci 15.-
tirea credintel in lisus Christos. In numerul acestora sunt
trel cuvintarl ale Apostolalui Petru: Una tinuta poporului
-din lerusalim la serbatdrea Cinci-decimii, Indata ce Apos-
tolii all fost intAriti prin primirea Duhulul Celul Stint (Fapt.
Ap. II, 14-40). A doua, a aceluiacI apostol, dupe ce a
'vindecat In templu pre un oleg din nascere (Fapt. Ap. III,
pi
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LUr PAUL 285
12-26), si a treia, tot a aceluiasl Apostol, tinuta pag5ni
lor (Faptele Apost. X, 18-43).
II. Tret apologil to fata Sinedriulut Iudeilor si una a Ap.
Petru catre cet-1-altt Apostoll in cest. cony. paganilor (Fapt.
Ap. IV, 8-r-12: IV, -19.-20; V. 29 32; XI, 4-17).
III. Dou6 admonestart si pedepse pronunciate de Ap. Pe-
tru. Una contra sotilor Anania si Sapfira si alta contra lui
Simion Magul (Fapt. Ap. V, si urmatOrele; VIII, 20-23).
IV. Done cuvintarl: 1) Una a Apostolulul Petru in ces--
tiunea con3plectarit numerulut Apostolilor, si a dou'e a A-.
postolilor cu ocasiunea alegerii celor 7 diaconl (Fapt. A-
post. I, 16-22; VI, 2-4).
V. Done rugaciunt ale Apostolilor: Una spre a confirma,
actul alegeril tut Matia spre a inlocui pe facia. Iscariotul
si a doua ca au sdipat de judecata si condamnarea Sine-
driuluT (Fapt. Apost. 1, 24-25 IV' 24-30) 2).
Aceste sunt singurile cuvinte si predict ale Apostolilor
pe cart ni le raporta scrierea, Faptele Apostolilor. Dar cum
ca el, in acest interval de timp, continua ail lucrat cu cu.-
vintul si cu fapta pentru propagarea si latirea credintet in
Christos, numal remane nicl o indoela.
Cele descrise in scrierea de mat sus, in legatura cu a-
ceste putine cuvinte, progresele crestinismulut ca resultat
al predicil lor, repedea latire si intemeere a Bisericil cres-
tine in Ierusalim si in diferite ON ale Iudeei, cart tote
nu puted fi de cat fructul predicil qi al activitalli Aposto-
lice, constata ca Apostolil liva si nOpte lucrail pentru la-
1) La acestea se mai pot adaoga cuvintele Apostolilor Petru si Ia-
cob tinute la sinodul din Ierusalim.
2) La acestea se mai pcite adgoga si rugaciunea archid. tefan ce a
ra,cut'o care Dumneleti inainte de a fi ucis cu pietre de Indef. Des-
pre amandoue aceste pericope s'a vorbit in precedentele And s'a enu-
merat In ordinea for chronologica cuvintele si faptele Apostolilor din
intervalul de timp ce ne ocup5.7 considerandu-se ea un adaos sail su-
pliment la acigtb. activitate.
www.dacoromanica.ro

286 PREDICA BSI ACT. APOST.
tirea credintei si propagarea mantuirii. Asa in cat cele ce
raporta Faptele Apostolilor despre predicile si activitatea
lor, nu este de cat o parte forte mica si numal ceva din
ceea ce el au predicat si au lucrat pentru biserica lul Ii-
sus Christos, pe care chiar in acest timp o vedem deja
intemeiata., .
Dar chiar aceste putine cuvinte, raportate de Faptele Apos-
tolilor, au atras tot-d'a-una deosebila atenpne a teologilor,
pentru insemnatatea si modul cum Apostolil au conceput
si au predicat, dupe Inaltarea la cerurl a Domnului, dum-
nedeesca sa inveaiura.
Pentru a curiOste mal bine aceste cuvinte, le vom exa-
mina : a) dupe ordinea for chronologica si asemanarea co-
prinsulul lor, si b) dupe ideile doctrinale sail invetaturile
cuprinse in ele.
I.
Cuvintele Apostolilor, fnainte de convertirea lul
Paul, dupe ordinea for chronologica si asena5.narea cu-
prinsulul.
Examinarea cuvintelor si a faptelor Apostolilor in aceste.
ordine, ne este deja cunoscuta dupe impartirea ce am facut
in precedentele. Vom avea dar a) Cuvintele si faptele A-
postolilor de la Inaltarea Domnuiul si pane. la serbatOrea
Cincl-decimel. b) Cuvintele si faptele for in timpul acestel
serbatorT, cand au primit intarirea Duhulul Celul Sfint si
c) Cuvintele si faptele for de la S6rbatOrea Cincl-clecimei
si pane. la convertirea lui Paul sail mal bine dicend pane.,
la Sinodul tinut de Apostoll la Ierusalim.
a) Cuvintele si faptele Apostolilor dupe Jnalearea
Domnului la Ceruri si pAnd la serbarea
ecirnei.
Din acest interval de timp avem cuvintarea Apostolului
www.dacoromanica.ro

tNAINTE DE CONVERT. LUI PAUL 287
Petru, pentru a dispune pre Apostoll sa .alega un al doi:
spre-d&elea Apostol in locul lul Iuda i rugaciunea Apos-
-tolilor catre Dumnedeti spre a confirma actul alegerel lor.
Faptele Apostolilor ne spun ca cel un-spre-clece Apostoll,
impreuna cu all discipull al Domnulul, cari it urmase de
la inceput §i all remas credincio§1 lul, impreuna cu sfintele
femei i cu sfinta feciora, dupe ce ail asistat la inaliarea
lul Iisus la cerurl s'ail Tutors cu totil la Ierusalim. Aci
petreceati cu top intr'un cuget §i in rugaciune in fo4orul
unde locuiall; a0eptand implinirea promisiunel, pentru po-
gorirea Duhulul celul Sfint 1). Iar in una din cjile Petru
ridicandu-se in mijlocul discipulilor cari eras adunati ca
la una suta doue-deci a clis: (BarbaV frail, sä cadea a se
«plini scriptura acesta, carea a dis ma! 'nainte Duhul Sfint
«prin gura lul David, pentru Iuda, carele s'a facut povata
«celor ce all prins pre Iisus. Cad numerat era Impreuna
«cu no!, §i luase sOrta slujbel acesteia. 1)&1 acesta a c4-
«tigat loc din plata nedreptatei, §i cadut find a plesnit
«preste mijloc i s'a versat tote maruntaele lui. Si s'a facut
«acesta cunoscut la toll eel ce locuiall in Ierusalim, cat s'a
«chemat locul acela, cu limba lor, Akeldama, adica loc al
«sangelui. Pentru ca scris este in cartea Psalmilor: Faca-se
«curtea lul pustie, ci sä nu fie tine O. locuiasca Intru ea,
-«§i episcopia lui sa o is altul. Deci sa cuvine ,:intru acecti
«barbatt earl se adunail en noI, in WU vremea, intru carea
«intra §i iqia intre not Domnul Iisus; incepend de la bo-
-«tezul lui loan, papa in diva intru carea s'a inaltat de la
«noi, sä fie marturie Invierel lul cu noI, unul dintru a-
«cqtia» 2).
Dupe ce Petru a vorbit ast-fel, Faptele Apostolilor ne
arata ca all fost propu0 doui, Iosif, ce se chema Varsava,
1) Comp. Fapt. Ap. I, 9-15.
2) Fapt. Ap. I, 15-22.
www.dacoromanica.ro

carele s'a numit Just si Mathia. Jar Apostolil, nestiind pre-
carele s, prefere din acestl doul, cacl pre ambit iI credeatl
demnl si capabili, rugat lui Dumnecleil cu aceste cu-
vinte: «Tu. DOmne carele stiff inimele tuturor, arata dintru
«acesti doff pre unul carele al ales sä is sOrta slujbel si
«apostoliei acesteia, dintru care a caclut luda, sa merga in
«locul lui, 1). licand acestea ail aruncat sort si a caclut
pre Matia.
Aceste sunt singurele si cuvinte si fapte pre care le cu
nOscem despre activitatea Apostolilor, din timpul de la Inal
tarea Domnulul la Cerurl si pana. la Serbati5rea Cincl-gecimel.
Ele sunt cuprinse in primul capitol al Faptelor Apostolilor..
b) Cuvintele si Faptele Apostolilor din Villa cea
mare a prazniculul, cAnd ail lost intaritl grin ye-
nirea asupra lox a, Duhului celul Stint.
Dupe Inaltarea Domnulul la Cerurl, Apostolil au stat,
dupe promisiune, precum le ordonase for Domnul, in Ie
rusalim.
Aci, cand a sosit oliva cea mare a prazniculul, si erail
cu to it adunati la un loc intr'un cuget, fail de veste s'a
facut suflare din cer, ca de vint ce vine cu vifor si s'a
umplut WO, casa unde s'ai1 aratat limbi impar-
site ca de foc si a seclut pre fie-care din el; si top s'aii
umplut de Spirit SITht 2).
Faptele Apostolilor ne spune ca indata Apostolii au in-
ceput a grad' intru alte limbi, precum le da for
Duhul, si fieste care din diferitele natiuni ce se aflail cu
acea ocasiune la Ierusalim, auclia maririle lul Durnnecletl
in limba in care se nascuse, si erail cuprinsl unit de mi-
1) Fapt. Ap. I, 24-25.
2) Comp. Fapt. Apost. II, 1-3.
s'ati
§edeil.
www.dacoromanica.ro

INAUITE DE CONVERT. LUI PAUL 289
rare, altii de spaima, iar altil Wad pre apostoll in batjocura,
socotindu-1 de bet' 8).
Apostolil dar au inceput de lndata a vesti maririle
lul Dumnecleli, adica mantuirea adusa prin lisus Chrisfos,
ba Inca vestirea for era tnso(.ita de darul grairel limbilor,
OA se dice: graiau intru alte limbi asa precum le
da for Duhul. Cari insa erati cuvintele propril ale Apos-
tolilor si ce anume fie-care din el predicaii, nu se arata.
Autorul faptelor se multumesce pur si simplu a arata
inceputul predicel Apostolilor prin cuvintele: gTotl s'at' urn-
eplut de Duh Sfint si au inceput a grai, Intru alte limbi,
precum le da for Duhul, maririle lui Dumnedeil,. Si dupe
ce arata impresiunea ce a facut'o asupra celor din Ieru-
salim, faptul pogorirel Duhulul Celui Sfint asupra Aposto-
lilor, si darul ce au dob'andit el d'a grai in diferite limbs,
atunci cand tuluror se vestise lucrul acesta, si fie-care a-
lerga sa vada acesta minune, el ne spune, Ca Petru care
sta cu cei un-spre-dece, veclend multimea adunate, 's1 a ri-
dicat glasul set' si a grait for ast-fel: «Barbati Judei, si
tote caril locuiti in Ierusalim. Acesta voile sa ye fie sciut,
gsi ascultati cuvintele mele. Pentru ca nu pre cum se pare
acestia sunt betl, ca este al treilea teas din qi.
g Ci acesta este ceea ce s'a lis prin proorocul Ioil. Si va
«fi in dilele cele de apol ((lice Domnul), turna -vol din Duhul
gmeg preste tot trupul, si vor prooroci fecioril vostri, si
(fetele vOstre, si tinerii vostri vedenil vor vedea, si batrinil
gvostri visuri vor visa. Inca si preste slugile mele si preste
gslujnicele mele in ciilele acelea voiii turna din Duhul met'
«si vor prooroci. Si vol da minuni in ceriii sus, si serene
g pre pamint jos, sange si foc si fumegare de fum. Scirele
g se va intOrce intru intuneric, si luna in sange mal 'nainte
gpana ce va veni diva Domnulul cea mare si luminata
2) Comp. Fapt. Apost. II, 4-13.
Biserica OrtodoxI Romknk 4.
www.dacoromanica.ro

«.i va fi tot cela ce va chema numele Domnulul, se va
«mantui).
«Barbatt Israilteni, ascultati cuvintele acestea: Pre Iisus
«Nazarineanul, barbat de la Dumnedeil, aratat la voi cu
«putert, §i cu minuni, si cu semne, care a facut printr'insul
«Dumnedeti in mijlocul vostru, precum si vol mitt. Pre a-
«cesta dupre sfatul cel rinduit, si dupre mat inainte sciinta
glut Dumneleil dat, luatidu'l, prin mainele celor tara de
«lege, restingnindu-1, 114 omorit. Pre carele Dumnedeti l'a
«Inviat stricand durerile mortis, pentru ca nu era cu pu-
«tinta a fi el de dinsa tinut. Ca David graesce pentru dinsul:
«Vedut-am pre Domnul inaintea mea pururea; ca dei drepta
«mea este, ca sa nu me clatesc. Pentru acesta s'a veselit
«inima mea, si s'a bucurat limba mea, Inca §i trupul meil
«se va sal4lui spre nedejde. Ca nu vet lasa sufletul mei'
«in iad, nici vet da pre cel cuvios al teil sa veda stricaciune.
«Cunoscute at facut mie chile vie01, umpleama -vet de ye-
«selie cu fata ta. Barbati frail, cade-se a grai cu indrasnire
«catre vol, pentru patriarchul David, ca. a §i murit qi s'a
qi ingropat, §i mormintul lul este intre not pana in diva
«acesta. Dect prooroc find si sciind ca cu juramint s'a
«jurat Dumnedeil Jut, ca din "rodul cOpselor lul, dupre trup
«va ridica pre Christos, sa saza pre scaunul lul. Mal inainte-
«vedend au grail de invierea Jut Christos: Ca nu s'a lasat
4sufletul lul in iad, nict trupul lilt a vedut stricaciune. Pre
«acest Iisus l'a inviat Dumnedeil; caruia not tots suntem
«marturii. Drept aceea, cu drepta lui Dumnedell inaltsandu-se
«si fagaduinta Duhulut Stint luand de la Tatal a turnat
«acesta, carea acum voi vedeti §i audits. Pentru a nu
«David s'a suit in cerurl, ci dice insust : I?is-a Domnul
«Domnulut meil, Sedl d'a drepta mea, pana ce vol pune
«pre vrajmasiI tel 4ernut piciOrelor tale. Dect cu adeve-
«rire sa scie Ma casa Jul Israil, Ca Domn §i Christos a.
www.dacoromanica.ro

INAINTE DE CONVERT. LUI PAUL 291
da'cut Dumneddi pre lisus acesla, pre carele voi Yap r6s-
ltingnit, 1).
Aceste cuvinte ale lui Petru, a patruns anima si a con-
vins pre cei ce le audiail si creen I in lisus Christos, in-
trebail pre Apostoli ce trebue sa faca spre a se mantui;
car acestia si Petru le a dis: «Pocaiti-ve si sa se boteze
«fie-care din vol in numele lul lisus Christos spre iertarea
«pacatelor; si yeti lua darul Duhului Sfint. Pentru ca voile
«este fagaduinta, feciorilor vostri si tuturor celor de de-
«parte, on pre cat' va chema Domnul Dumnedeul nostru 2).
qi cu alte cuvinte mai multe mai turisiau si rugail pre dinsil
dicend: «Mantuiti-ve de acest neam indaratnic» 2).
Acestea stint cuvintele Apostolilor tinute si predicate in
diva cea mare a prasnicului Cinci-c,lecimei, cand Apostolii
invrednicit a primi promisiunea Tatalui prin trimiterea
Duhului celul Sfint.
Cuvintele Apostolului Petru au produs cea mai buns im-
presiune asupra multimei «Multi au primit cu dragoste cu-
«vintele 1ui, ne spune autorul Faptelor, botezat;
«asaca. in acea adaogat la numerul credinciosilor
(trei mil de suflete,.
Ast-fel s'a terminat diva in care Apostolii au inceput
executarea ordinului dumnedeescului inv6tator, pentru pre-
dicarea Evangeliei si intarirea Bisericil 4).
D.
'11113''
O FaRtele Ap. II, 14 86.
2) Faptele Ap. II, 37-39.
3) Fapt. Apost. II, 40.
4) Comp. Math. XXVIII. 18-20.
si
di, s'ati
s'al
www.dacoromanica.ro

Illtiia cute do cttothi biscriusci is Rehm, mosctig pad ace,
Psaltichie ruminesd
Care cuprinde intro sine: Ca,tavasiearul in tote
trebuitorele cantari ale Bisericil, ce se canta preste
tot anul, Anastasima cu propedia V cu tot meg-
tesugul, cu eothinale si checragare, Stihirarul cu
tote Samoglasnicile prasnicilor celor stapa* nesti si
ale sfintilor color marl, care se prasnuesc preste
tot anul; Stihirarul Penticostarului cu se'rbatorile
Pascelor, de la sa mbata, Jul Lazar, pang la Domi-
nica Mare, aseclate cu mesiesugul psaltichiel pe
glasuri grecesti, in clilele prea luminatulul si de
Dumnecleil Ina ltatulul Donmului lo Consta,ndin BA-
sgrab Voevod, la al 25 an al thirtzitel de Dumne-
clai Marie). Sale; pa storincl in arhierescul scaun al
Mitropoliel Prea sfintitul si de Dumneclell trimisul
Mitropolit Chir Antl2im Ivereanul. La ani1 de la, fa-
cerea lumil 7222 (1714), lima Dechemvrie 24. I.'e
smeritul intro ieromonahl Filo'..leiii, in sfinta Mi-
tropolie.
Prefeca.
Blagocestivolul. prea luminatulul, Area lila ltatulul
si de Christos iubitorului nomnulul nostru, Dom-
1111114 Domnului, Io Constantin Bg &drab Voevod
www.dacoromanica.ro

INTAIA CARTE DE CANT. BIS. IN ROM. CUN. PANA ACUM 293'
a tag marelui BrAncovean, cea sme-
rita si pAng la pamant inchinaciune aducend, me
rog Area puternicului Dumnecle6 , ca sa cla ruiascg
naltimei marki tale sangtate, cu vials indelungatg
spasanie sulletescg, bung, si ru pace Ma rire si tote
cele dupes Dumnedeli polite.
Inaltim-ea cea iubitOre de Christos a mariei tale, cu cu-
cernicie nAzueste (prea luminate DOmne) acesta mica os-
teneala a mea, prin care m'am sirguit si ed din putinica
mea invatatura, ca sa me arat inaintea marimei Mariet
tale, fares pregetare lucratorid langa iubirea de Dumnecled
si de obste folositOrea socoteala a Mariel tale, cei iubitOre
de Omeni, carea are intru asemanare cu rivna fericitulul
Apostol Pavel, la a sa intaia carte catra Corintheanl, cap.
14, unde dice: De va da trimbita glas nearatat, ci (fan
de cand) se va g6ti la resboid; Asa si vol, de nu yeti da
cuvint cu buna intelegere, cum se va cunOsce cea ce ati
grait; si iarast: canta-void cu duhul si void anta si cu
anintea. i Proorocul imperat David Psalm. 46 dice: Can-
tati cu intalegere. Si iaste Dumnedeiasca socotela a Mariei
tale, cum cele ce se canta in Biserica, nu numat sa se cante
ci sä se si intelega de ascultatorii pravoslavnicl crestini.
Pentru carea si nu incetez in tOta vremea cu indurare chel-
tuind, spre talmacirile celor nelesne intalese cuvinte si can-
tail ale bisericil catre aratarea si mal buna intalegere.
Pentru acesta si ed smeritul, vedand cum ca in fie-care
4i in sfanta lui Christos Biserica, adica sa cantam Catava-
siile Serbatorilor celor stapanesti si ale Maicel lul Dum-
neded, iar se intaleg fOrte de putuntel, cat numal versul
sint ascultand, iar nu si-intelesul celor ce se canta, talma-
cit-am dupes putina mea putere pre a nOstra de tarn si de
obste limba, bite Catavasiile, Cu troparele si cu Condacele
si cu Hvalitiile ale fieste-caruia praznic Stapanesc; Cu rin-
duiala Utreniilor si a cate trele liturghiile si cu irmOsele-:
Ungro-Vlahia,
www.dacoromanica.ro

1897 03

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Similar to 1897 03

Similar to 1897 03 (19)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (19)

1897 03