1888 09

1.*
Ot,c'etatca
Arp-;,-.G.,z z
RicA
ORTHODOXA ROM
!=, :; ;; ::
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL X11-lea.
No. 9.
DECEMVRIE.
411,'
t
CURET I
,-f/61/;(02?? 669ifil;4
,34. Sir. PrinciiSettele. Unite, 34.
I 8 8 8.
r !,./ 6', '1
7
C50.00.090X.,,r,FGE,COCOCCO.
nr.
-smacepeoccoc000no
Irc '4 14'
/.00.0303a -17203.0:0
(1
A
4
.94
7 7-
11,41
I, .11, I r.
S-4
4 I
ass
'Mk
1,
,.1
. .
t.g.,ieete,feve0
I. :,,,,,,, ,,,,,-.4,700,,,..1, ,,,,.- , ..........",,VVN.,... .-.., ,
le. '-5 .ce,...,.... ...GI) .. -a I., .....- ...:1/4 - .. -. , ,..
,,,..,7 .,41, iV.:.eii, ,a ,ii"...olikotiiN,;-
7,----;. 7.,,,..- ,.
..................-...-...
5
4
P/5
, .17, 0 , ., 0 .
10....",
14;i1
'
'ft.
-----
17-
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
PREDICA IN BISERICA LA ROMANI.
Indatorirea Clem lui de a predica poporultu cuventul
lin Dumnedett este f6rte veche in neamul romanesc. A-
prope cele mai vecht imprimate cuprind material de pre-
dici. Asa Mitropolitul Moldove! Tarlaain, la 1643, in Ca-
zania sa, are e'plicari la t6te Evangheliile Dtuninicilor tii
a unora din Santi facute en scop de a se ceti de mile
preoti in local chenonicului. Tot in cartea sa gasim
vietele unora dintre Ant!, alcatuite tot pentru acest scop.
Apo: Dosotheiu in Prologele ltu are un material tot de
predict. Cartea sa imprimata la 1683 tontine descrier a
vietei santilor de preste an, compose de nemnritortil Mi-
tropolit tot in scop de a se ceti ca predict in Bisericile ro-
manesti. In fine mat inainte inca, duo jumetatea seculului
al 16-lea adiea 1560-1580 se sustine ea si Diaconul
resie a edat Evanghelia cu talcu, tot in scop de a se eeti
in Biseria. Cine nu stie acum ca eruditul si neobositul
Antim Ivirenul a commis done" card de cuvinte, diva
care se predice preotid roman romanilor cuventul lut
Durnnedeu. Un volum din predicele sale este deja impri-
mat din anul trecut; tar al doilea va aparea curand. In-
demnurile Mitropolitulm Iacob Putnerm cum §i ale Mi-
tropolitulm Antim catre preoti de a predica cuventul hit
Durnnecleti in tot-Wina poporului n'au rftnas fara efect.
In epoca gisA gr6ca, Domnitorii timpului se intreceau
earii de care sa aduca, pe cei mai renumitt predicator!. Asa
Ii
Co-
www.dacoromanica.ro

594 PREDICA YN B1SERICA LA ROMANI
eunastem predicators renumiti sub Brancovern si sub Can-
terniresti, sub Mavrocordatesti si sub Ghieule tt, carii pre-
dicati in resedintele Mitropolitane, in limba greca mai
ales, cuventul lui Durnnerleu nobilimel Romb,nesti. Timpul
ni-au conservat chiar o parte din aceste predict, din care
unele sunt imprimate, tar altele Inca stall in manuscripte.
Predica in limba rornana a suferit o intArc,liee in desvol-
tarea el, desi se anevoise pusese basele cei mai renu-
mitt Mitropoliti a1 Oro. Acea stagnatiune a provenit din
causa 'Dodo timpulin, in care predomina limba gre0, a-
supra paturel culte din neamul Rornanesc. Mai tog ro-
manit educati in so:Stele grecestr vorbeau greceste si frau.
fuzeste si le plateau sa auda predieandu-se intr'o limba
formata, culta plina de scriiton si man orators ca St.
Vasilie, St. Grigorie, St. Ioan Chrisostom etc. etc. Apoi
unit din Domniton nice nu intelegeau bine finefele orato-
rice in limba Romani', pe child in cea grOca erau fOrte
versatl. Las pentru alta data enurnerarea oratorilor eelor
mar renumiti din epoca greca, greet sau romarn, si me
marginese asta-41 a espune cetitorilor Revistei. cele ce
tontine, respectiv de predica, cartea imprimath, la Sna-
gov in 1700. In fine la acOsta vreme in cartea imprimata la
Snagov de Gheorghe Radovici, sub Constantin Basarab
Voevod si cu bine-cuventarea Preasfintitului Chin Theo-
exista un tratat de mare valdre asupra necesitafei
predicel in Bisenca $iargumenteaz L obligatiunea ce ail re-
presentanth Retigitinet de a predica poporului continuo
euventul lui Dunanecleu.
k Este forte curiosa si importanta prefata, acestei carti,
pentru ea in ea se spune categoric ca in acel timp mes.
tesugut tipografiei era considerat ca mestesug bisericesc.
Iata in cuprinsul es acOsta prefatil in care se ;lice ea Chir
Antim era mester tipograf ca era de origine dela Iviria,
apoi ca dela el a invatat arta tipografier Gheorghe Rado-
pentru care-1 este recunoseetor.
77Pr6 crestinulut, Prd luminatulin PrO invatatului Dom-
si
si-i
dosie,
si
vies,
si
si
si
www.dacoromanica.ro

PREDICA tN BISERICA LA Rom INT 595
staphnitorului, a tots tara RumAnesch, DomnuluT,
Dornnuluf Ioan Constantin Basarab Voevod, acea plecatA
inchinaciune.
Cea adeviirata, si preste masura sanfitate, si oettiul eel
lin, a slavitei de Dumnedeti inaltimei tale, carea pornin-
du-se din buns voe cea iubitere de 6menT si lui Dumne-
4eu pl6euta, arata catra tate mestesugurile, si invataturile
cele slobode, si mar vartos spre acela cate privesc ca-
tra trebuintele bisericesti, si catra podeba politeei, si catra
cele ce cuprind cunostinta cea Dumnedeiasca a pravoslav-
nicilor invataturi, qi catra castigarea bunelor fapte, den-
tru carea taste en total si tipografia, nu numai le-au cres-
cut, si intru mat de savarsita si mai vrednica de minune
asazare le au aduq, ce si pre multi catra castigarea acestora,
mat osardnici an facut. De vrerne ce bunatrttile einstin-
du-se sa maresc, precum Tarasi necinstindu-se sa micso-
rea, acesta au statut pricina sa Ira indemnez si eii micul
si nevrednicul robul marirei tale, pentru ca sfi, in at acest
mestersug bisericesc a] tipografiei. Ce dar alergand ca cer-
bul setos, catrfi. prea cuviosul intru Ieromonah, Egumenul
sfintet mantv.tirt, a Vavedeniei Bogoroditii, a Snegovu-
luf, duhovnicul. Chir Antim, dela Iviria, am invatat cu
multi ostendla si osardie dela sfintia sa, mestersugul tipo-
grafiet. Dew aur,lind de Ore -cars invatati, precum sa fie fost
obiceiu vechiu, ca fies-care mester si invatat, sfi aduca
cele mai dintat ale mestersugulm, sau ale invataturil lin den
tote, luta' inparatului sau Domnului locului, si acesta rile
ea o facea pentru doao pricini, una pentru c i sa cade si
cu direptate, gi alta pentru ca sa fie lucrurile for
mai mestersuguite, mat Winos si cercetate, puindu-le ina-
intea ochiului inparatulm. Dirept acesta am vrut si eu mat
micul robul mariei tale, (macar ca nevrednic stint), sa
urmez acestut lucru. Iar Cu ajutorul lm Durnnedeu, dupa
acea dupa putinta eastigare a tipografiet, gasind o talma-
cire noae, a unei carti noao folositOre de suflet, carea din
limbs grecesca in ]imba rumanesca s'au ostenit pre en-
nuluT, si
ta-,te
www.dacoromanica.ro

596 PRED7CA trJ BISERICA LA ROMANI
viosul intru Ieromonah Chir Filothei Sfetagoretul, nt'am a-
pucar o am tiparit en ajutorul lut Dumnedert. Carea nu
Imam ciici Taste noao, ci ca taste si incepatura a tipo-
grafier carea am invatat, facend dintr'ac4sta incepatura in-
tat a tipografiet. Cu plecacittne dar si cu genunche ple-
eate, aduc si putty inainte carea milosardu1 si /1.4 linul
ochiul marier tale, carea ni5ria ta, dupa, urmarea inpara-
tilor celor de demult, ca un stranepot al inparatilor, si
mai nalt si mat ales de cal Domnii eel den-ineeput,
rog sa o primesta, cu blandete si cu iubire de om, pre-
cum marele inparat al Persilor, chiar acea putintea apa
a siiraeulut, sail ca cer doi bans mice at vaduvet. i Dum-
nedeul tuturor, si datatoriul si savarsitoriul a tout invatii-
tura si mestersugul, sa pazesett pre Maria ta mai presus de
t6ta riiutatea celor inprotivnict, intarindu-te intru prea nal-
tul si de Dumneden pazitul seam, al Domniet, in multi
am, si prea norocitt, cu pace si fara turburare, si diiru-
indu'tt viata indelungata, intru veselie, inpreuna cu prea,
luminatii Coconi at Martel tale si en t6ta curtea. Amin.
A shivitei de Dumnedeu inaltimet tale,
Mai mic si plecat rob".
Gheorghie Radovict.
Acum Tats, si tratatul de,pre obligatinnea Clerului de
a predica euventul hit Dunanedeu poporulur in tote Du-
minicele si sarbatorile. El este intitulat:
)) Pen tru Arhiereit si Nastavnicit' Bisericit, adica pentru
diregatoria Nastavnicilor Biserica". (pag. 173).
1. Domnul nostril !ism; Christos, eel dintat pastor, si
Arhiereul nostril eel mai mare, pentru ca sa mantuiasea,
sufletele 6menilor, s'au v5.rsat sangele lilt eel prea slant;
Tar scum arheereil si cea-lalti mai marl ai bishicilor earii
sa randuese si sa aleg ca sa pasta turrna lilt, nu numal
sa-si vhse sangele lor, ce nici euvent nu scot din gura
for nici odiniara, ea sa o inv4te, cat s'ati cuvenit ca sa,
stea in t6ta vremea desteptati de supra turmet lot; far eT
dorm si sa odihnesc, intru o prea adanca, negrijire, si lass
de
ma
www.dacoromanica.ro

PREDICA YN BISERI-A LA ROMANI 597
de infra in turma lui Christos care o in in manile lor,
lupi rai si rapitori as hip' nu feeste cum, ca aeolo la Sa-
maria, CP hipl de Band, aces prey hieliam dram, earii sa-
rind in turma sus, si in cea alesa parte a lui Iisus Chris-
tos, eu atitta cutezare si urelesne, junghe si peard fara
de mila, necrutand nice cum turma. Dees strip asupra a-
cestor nepurtatori de grija pa -,tort ai bisericii (carii gura
au *i nu graesc), t6te legile, adeca eele Dumneqeesti,
si cele politieesti. si cele firesti.
2. Striga asupra acestora pastors, Dumnedemsca lege
a ltu Christos, pentru ca nu le-au dat numal destomicia,
ca sa rnerga inaintea tunnel*, ce mat varlos ca sri, in-
v6te pre turma, sa o pasta si sa se nevoiasca pentru dinsa
cu multi preveghere i grija. Christos Wad (is lin Petru,
sa tie mat mare, si pastoriul tunnel, ce i-au dis : paste oile
mele , adeca nu i-aa dat destolnicia, s'ati nurnirea pasto-
riulni spre turma. ce greul si purtarea de grije, i lucrul
pastorilul. adeca pasca turma. Paste oile mele, acestasi
striga si duhovnicestile gun ale Apostolilor liii Christos.
Petru scriind la eel de o ema en densul, alta nu le po-
runce,te de cat acesta : Pasteti cea din vol turma (Petr. 5) a
lut Dumnecieu, socotind'o nu en sila, ce de buns voe, nu cu
agonisita rea, ce en ostirdie, nisi cum ati stapani sortilor, ce
pilda factindu-ve turmei. Asisderea Gi fericitul Pavel (1. Galat.
20): Luati-ve aminte pre vol si pre tata turma, intru care Du-
hul Shint v'att pus pre vol socotitori, ca sa pastett I3es6rica
lin Dumnedeu carea o att castigat cu sangele lui. Si nu
numai sa pasca, ce sa si invete turma lui Christos : Men-
gand invatati t6te limbele ; (Mat. 28) invatand pre ei,
Christos (dupa inaltare), tuturor ucenicilor, and 1 -ati trimis
in t6ta lumea ; dirept acesta si Apostolul, in Poslania catra
EfesenT, impreuneza, a paste, cu a tivata, 4icAnd: pre unit
pastors si invatatorf, (Cap. 4.) aratand lucrul carele li sa cade
a avea. Acestasi Apostol ne da semnul ca sa eunostem pre
cei adevaratt pastorf, dintru cei ce nu-s ca acestea, dicand :
Aduceti-va aminte de povatuitorii vostri, earii au grait voao
si
sa
dis-ad
www.dacoromanica.ro

598 PRED1CA IN BISERICA LA ROMAN/
cuvantul lu! Dumnedeu, (Evr. 13.) ; dee! acela sint pas-
tor! adevarat!, carh graese cuvantul lui Dumnedeu, tar
nu acela calif tac, si stall mutt, ca niste idoli fara de
suflet. Nu taste numal atrtta acel adevarat si sa bor-
nicesc a] for lucru, ca sa imparta milostenil, si sit
stranga ban!, si venituri. Nu sint datori numai sa slu-
jasca Liturgh, si sa-s! paze 4 Iujbele besericilor. Lu-
crul Ion eel sabornicesc si datoria le taste ca sa invete
cuvintele lut Dumnedeu. Ascultati cum ApOstolul ii jura,
spre Dumnedeu numal pentru acesta ea sa invete noro-
dul lut Christos dicand: Marturisescu-ma inaintea lut Dum-
nedeu si Domnului lisus Christos, propovedmaste cuvan-
tul, ciarta, dojeneste, mangae, intim tota indelunga nab-
dare si inviitatura. Deci aces pastor!, negraitort si muti,
carii nu propoveduesc cuvantul tut Dumnedeu sa vor
osandi, si von sa pinga, fara de mangaiare cu cuvantul
cel proorocesc dicand : 0 ticalosul de mine, ca am tacut !
(Isaia 2).
3. Strip, asupra acestor negrijnict si ne graitori pas-
tor! si legile c6le firesti, pentru ca luhnd plata cea ran-
duita, ca sa pasta norodul, fagaduindu-sa lu! Dumne-
deu pentru acest lucru, et 1:p calca fasraduinta lor, i lu-
hndu-st veniturile, le cheltuese la acea draga dobandire a
pohtelor tor.
Dirept ac6sta sint daton ca sa dea raspuns si pentru
negrija datoriet tor, si pentru plata carea tau cu nedi-
reptul, ne facand ostenela carea sint datori. Doica curia
i sa plat6ste ca sa apiece copilul, de nu tar fi dat lap to
ci 1-ar fi lasat sa mdra de fame, nu taste dat6re numai ca,
sa dea inapoI plata carea ata luat, ce Inca sa dea sama si
pentru mOrtea copilulm ? Cu cat mai mutt sint datori a
da riispunsu ace! pastor!, carii mananca fara direptate ye-
niturile besericilor, si nict grijescu, nici past norodul, ce
nebagand sama, lasa de mot athtea suflete, pentru lipsa
de laptele eel duhovnicesc, adeca de propovedania Evan-
si
www.dacoromanica.ro

PREDICA 1.N BISERICA LA Rom ANT 599
geliel? Sit auza unit ca ace§tia ce raspuns le da, direptul
Judecator, si Domnul Domnilor.
Socotitori tem dat pre tine case! lul Israil, (Ierm. 3) si sa as-
eulti din gura mea cuvinte, sa le (Tat for frica despre mine,
zicand eti, eel fara de lege en rnarte sa se mare, si n'ai
poruncit, nici aT die pentru ca sit se porunciasca, celui fara
de lege, ca sa se intdrca din caile luT si sit traia,ea, acel
fara, de lege, intru nedreptatea let perind, sangele lei din
mantle tale it voiti cere, Adeca (lice Dumnedett eatra fieste
ce nastavnic si pastoriti al besericii lut Christos, eii tem
facut, si tern pus socotinta si socotitoriu in casa lut Israil,
carele taste Beserica, pentru ca sit eauti turma mea, si lu-
And cuvantul Evangeliei din gura mea, sa-1 propovednesti
norodului, dicand si infricosind despre partea niea, pre
fieste carele pacatos, dicandu-i : nu face pacatul, lasa fara
de legea, contenelte dela WI, ea cu morte to veT omora,
omorate-vet, cu mdrte nemuritore. Iar tu ca un
naemit, tar nu ca un pastoritt bun, n'at facut asa, n'ai in-
vatat, n'at dojenit, nici ai certat, nici at infricosat pre eel
fara de lege ca sa se parastasca, ea sa se pocaiasca, ca sa
se int6rca din calea periciunii, fie vie. Dect acel
fan" de lege va muri intru fara de legea, strambatatea
va peri, va merge in munca de rect. iar tu eel Mlles si
p tstoriti mu, vet sit dal raspunsu pentru dinsul, din mainele
tale yob" cere sangele lut; dela tine cere acel suflet,
acea oae earea an petit.
0 pltstoril besericilor ce cheep Si ce vets sa raspundell
spre aceste infrico§ate cuvinte ale lui Dumnedeti judeca-
toriului celm dirept? Fieste carele alt om, on miren, on
hirotonisit, va sa dea raspuns pentru ale sale pacate, tar
pastorii norodului sint datorT ca sa dea raspuns, nu nu_
mat pentru ale for pacate, ee 5i pentru pa catele norodului,
carele au in mainile tor. 0 datorie ne scapata, o greutate
si sarcina ne lesne purtata si acelorast sfintilor Inger], de
acesta temandu-sa dascalul limbilor Pavel dicea: Martu-
sesc voao in dioa de astii-di, ca curat sint ell de singele
muri -vel,
si ..t.a
ltu,
void
si
www.dacoromanica.ro

600 PRED1CA IN BISERICA LA ROAMNT
tuturor, pentru cad nu m'am ferit ca sa nu vas vestesc voao
tot sfatul lin Dumne4eu, pentru ca eti n'ara lipsit a nu
va arata cu propovedania, tata voia lui Dunmedeu. (Prix 20).
Acum ce vor sa dica aces pastor], carii sint fana glas, si
fara de grain, carii nici et nu propoveduesc vre odiniara,
nici grijascu sa pue incai pre altii in local lor, sa si invete
norodul lor? Cine dinteacestaa pate sis Mica cu Pavel, cu-
rat sunt de sangele tuturor. Cea mai de apoT asupra unor
pastorT insalatori ca acestia, striga si legile tale politicest,
nu nurnai ale polities cei den afarii (carele le las pentru
scurtarea vorbel) ce mai vartos ale eel din launtru, adeca
ale sfintei besericei ndstre, carele sunt sfintele canane ale
celor de Dumnecleu propovuduitort Apostoli, si ale celor
de Dumnecleu purtaton parinti, carele ale numara t6te
aici taste cu neputinta, ajung numai ca sa die putinele,
dintru tale mai alese. Canonul, 58 a Sfintilor Apostoli dice:
Episcopul, s'ati preotul, carele nu grijaste de cliros, sau de
norod, si nu'i invata pre el crestinatatea, sa se afurisesca;
Tar cel ce petr6ce in Mite si in negrija sa se lepede. Ca-
nonul 18 al sfantulai si a tote lumea al saselea sabor,
dice : Cadesri nastavhicilor besericilor, in fieste carea di,
Tar mai vartos Duminieile, pre tot clirosul si norodul al
invata, cuvintele crestinatatb. Ajung numat aceste, 2 ca-
mine pentru scurtarea euvantului si pentru ca sa le 00
tinea minte pastorii eel bum. Dintr'acestea dar, sa-si soco-
tem' datoria carea an a face, si sa se team de afurisanii,
si de lepadari eel lenesi si fara grija. Tar de nu sa vor
tame, de candnele sabarelor, si ale apostolilor, sa se terra
Inca' de Infricosarile Duhului Slant, carele le face insusi
Dumnecleu, in multe locuri ale Sfintel Scripture, tar mai a-
les la proorocul lezechiil. Cap. 33: Ian, en asupra pas-
torilor, si voiu cere oile mele din mainele lor, si mai sus
dice : 0 pastorii lin Israil, au pascu pastorii pre eist ? Nu pre
oile mele past pastorii? Iata laptele it inAncati, si cu lana
va inbracati, si ce e gras junghiati, si oile mele nu pasted.
(ea cum ar o cairn- fara de glas, o lupi carii pa1-eti
dice:
;lice),
www.dacoromanica.ro

PREDICA TN BISERICA I A ROMANI 601
nu pre ot, ce dulcetile si pohtele v6stre, carii junghiatt,
belitt oile m6le, rata en (dice Dunineqeu) spre pastors, si
voin core din mainele ]or, oile inele.
Acestea socotindu le marele parintele no tru, Ioan Zla-
toust, la enviintra carele face in Poslania cea catra Evr61 a
lui Pavel, dice aceste de our si infricosate cuvinte: ma mi-
nunez, de iaste cinevast din eel mai man a sa spasi, catra
o ingrozire ac6sta, cu o Mile ca aeesta, adeca minu-
nezu-ina, de sa va putea spasi cinevast dintru cei ce stapa.-
nese, i past norodul, intru atAta infricosaxe a Duninele-
esculm glas, si intru atata lene tii negrijire, carea an s-
cum 'Aston! gi nastavnich be 6ricilor. De aeesta ternan-
du-sa, marele Pavel clice: vai mie taste, de nu voin bine
vests, adeca vai mie, de nu voiu. propovedai Evangelia, de
nu voin invata norodul lul Dumnetlett. Nu ajunge numai
sa post6sca pa-torii, sa se r6ge, s t slujasca liturghie, sa hi-
rotonis6sca, sa blagosovesca, sa dea tainele, si sa faca t6te
ale sfintei obladuiri. Cel mai deosebi, si eel mat ales, si eel
mat insamnat, i eel mai de trebA, si mat adevarat ]ecru
al pastorilor taste: ea sa pastoresca, si sa pasta, si sa lira-
nesca, norodul cu. euvAntul Evangeliel lit Christos. Fara de
acesta, nits until din pastors nu pate z,a se mantuiasc t; ne-
voe'mi zace inainte, dice Pavel, in caprd c.l mai de sus.
Daca. Taste nevoe, o bum pastor' a lit Christos, nu va le-
niveti, ce invatati ctivantul adevarulul, ca acesta facend,
si pre voi va vets manttu, si pre cm ce v.i vor as-
culta pre voi, Jar vai de voT de nu vets binevesti.
De aicea ne convingem ca Inca cu 300 am mai inainte
sa siattia nevoia de a invata pe ponor Clentl cele ale
religiunei, tar asta4i abia pe la Episcopii i Mitropolh se
mai and predicators ! Oare data Clerul nostru s'ar indemna
obliga a predica cuventul lin Dumnegeu poporului, 'I-ar inva-
ta prin cuvinte compuse de et, care ar stigmatiza abuzurile
crestinilor le-ar arata prapastia morals in care vor ca-
dea, urrnand tot deprinderea rea si invechita, 6re prin a-
e6stii, mesura morals, prin constringerea constiintei lumi-
si
si
si
si
oa
www.dacoromanica.ro

602 PREDICA tN BISERICA LA ROMANI
nata, prin predica, n'ar sca.pa pe multt dintre fratit nostri
de multe vitb, obiceiurt si deprinderi rale ? Acestea le
4icem pentru clericit reputatt prin stiinta, si caril pot fi
in stare de a compune singurt predict. Nu trebue insa
lasata ac6sta latitudine si acelor dintre clerici, calif din
nenorocire n'au avut ocasie a se instrui de ajuns, pentru ca,
s'ar intempla a spune lucruri ne conforme cu demnitatea re_
ligiunei si seriositatea Amvonulut. De acea pentru eel mat pu-
tint iscusiti la invMatura opinAm ca preparandu-se sit cet4sca
dupii, stiute modele imprimate, cuvinte religiose poporulut.
Unor aseminea clerici li recomandam a lua ca modele
urmatorele carp de predict : Pe langa Omiliile 1w Var-
laam si vietele Sfintilor ale lin Dosoteiu, care stint si prea
ran si forte scurnpe, se pot procura usor 1) Teofilact, Orni-
liile, 2) Ilie Miniat, predicile, 3) Sf. loan Chrisostom, pre-
dict, 4) Antim Ivireanu II volume, predict peste tot a-
nul etc. etc. Aceste discursuri, bine preparate inainte de
preot, si inpropriindu-si-le ar face un efect real si bine-fil-
cetor in ascultaton. Oare prin predica, nu s'ar aduce si o a
meliorare recelei-religiosa ce predomina societatea n6strit?
()are n'ar fi posibil sa radical]) din mijlocul societatel vi-
clenia, minciuna, destrabatarea, desurdinea, furtul, ucide-
rile? Oare preotul prin purtarea sa morala, prin vocea .
autoritara n'ar aduce linistea, pacea si iubirea in societate
si familie mat curand de cat forty armata ? Eta nu En6
indoesc de Ice despre succesul bine-facator ce s'ar putea
obtinea prin introducerea cu rig6re a predicei cuventulut
lui Durnnecleri de ciitra preoti si clerici in genere, in Bi-
serica Nationala.
C. Erbieenu.
VP*
www.dacoromanica.ro

SCRIEREA
IEROSCHIMONAHULUI ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICEANU
Cuprinlgnd material pentru istoria moderntt IVacionahi qi Bise-
rieCsca a Romcinilor.
PUBLICATA PUPA MANUSCRIPTUL AUTOGRAF.
CUVENT iNGROPATORIO A TOT-DEUNA
Aducetoriulza aminte, Patriarhulut Grigorie Constantino-
poleos, carele s'au strigat en glas mare, in Mitropolia
rusasea a Meintuitoriului.
1. V(r)el dar, Prea Sfintitule i Chivernisitoriule Patriarhe
Grigorie, dupa ce nti-at dat I:Dube pilde (si indemnuri), a
multor euvinte si mat pre 'Irmo, vet sa, porne:,tt neputin-
ciOsa mea limbo, si la logosul (discurs) ten eel ingropA-
toriu. Alta data imbrilcat fiind in scaunul ten eel patri-
arhicese cu t6ti strelucirea vredniciet tale, indraznetu me
face, sá me 'incur pentru cuvintele dumnectee:-Ail dreptati,
in biserica ta cea, mare. Amu dar, strein in pament strein
staff inainte qiticend mort ; insusi to -ai facut pricina intris-
tarii celor ce s'au adunat aicea ; si in loc sä me
insufietezi, pogori dinadins glasul mien, carele sa pazia
dupa cum sa v6de, si in strein loe orAnduit fiind pentru
uanite lacrarni acesta ipurgima (serviciu). Glasul celui ce
plange s'an audit pentru tine si glasul celui ce sa
iaste au vestit lauda ta.
2. Dar ce rlic ? cum, stapanindu-me de patimil, nu ved
strelucirea care imprejurka pre acest giorios mort ? nu, pr4
tangu-
tuturor
www.dacoromanica.ro

604 SCRTER EA
indumner,leitule Patriarhe, nu te-al perdut, ci te-al marit,
ci te-ai latit, dar al facia v4cinica slava ta. Daca nu
imbraci Isis Inuit scaunul teu eel chivernisitoriu, dar star
inainte cu indraznire in scaunul mariril celui Prea inalt.
D6ca nu vet incepe duhovniceste, in bes6rica cea mare a
lui Christos, dar esti trebuincios la aces, ceriasoa bes6rica;
si d6ca nu te vet impresura mai milli de prea Sfantul tea
Sinod, dar vor incunjura sfintele tale moste ca niste las-
tare de curmale, prea smeritT pastor] si preoti din partea
prea sfintitei adunari a biserieii rusesti. Si d6ca nu te
ei ingropa la prea slavita cetate Tarigradu, dar suspinand
acum pamentul Eladei, te ingropi en slava in panient slo-
bod, si te cinstesti prea Minima F,4i. de rudeniile tale c6le
ce ssl afla aim de fata, si de viteja si de Dumneqea tema-
torn Russ, a carora evsevie a credintei, intoemindu-s6 cu
puterea armelor purtatorilor de biruinta, stie sa cinstesca
si sa apere deobste dunmecleestile si omenestile dreptati.
3. Prea sfinti partasi ai apostolilor. cats adunandii-ve
laudati pe eel as6menea ca un apostol. Prea shivite Co-
mite, care de fata, fiind, imprenna cu vaeji ai Ru-
sief, prin insult stapanit6re scaparl, cinstesti si imbraci
cu mare strelucire zmereniea marelid parinte a bes6ricii.
Prea streluciti Pringhipi si ceia-lalta adunare posoniortita
a grecilor, cap avem lauda cei de bun neam a nenorocirii
n6stre, sa calatorim impreuna si pre mortul de obste, pa-
rinte al ortodoxilor la aceit asil al evsevii. Frail ciestini, ve-
nip sa paratirisim en citventul, cum prea Sfintitul Arliie-
piscopul Constantinopoleos, al Rome] cei noao si chiverni-
sitoriul Patriarh Grigorie s'au slavit si in viata lui si la
morte ha, cu slava, neuitata. In neamul lut s'au slavit si
slava lui nu se va sterge".
4. Cel ce va birui, face-voiu lei stillp in beshica Dum-
ned.euluf mien, si voiu scrie pre dinsul numele Dunmedeu-
lui mien si numele orasului Dumnecleului mien, al Tern-
salivaului celui deobste, carele sa pogdra din cerini de a
Duninecletil mien, si numele mien eel non" (Apocalips 3, 12);
cerlalti
t
www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONAHULIii ARH1VIALCDRIT CHIRI AC ROMNICENU 605
Iota inbitilor, cum zugriiveste Diana Slant in prea sfin-
tita carte a Apocalipsului, pre top purtatoril de biruinta
si prea, slavith Iroi aistrintei (virtuti). (pe) Fites carele din
dinsii Mielul lin Dumneden it numeste stiilp prea malt,
nemiseat, statornic in biserica lui. La fites care prescrie
trei mime sena si prea inalta scriere (supra serise).
(A) Infricosatul nume al lui Duaineqeu, care aratat ere_
dinta cea, en tom anima catra Dumnecleit, (B) numele Ie-
rusalimultir celui nun, carele insemnd itibirea lueriitere a
credinciosilor catre biserica si (C) numele non a Dum-
nerlen onmludisus, carele avant urmarea, on prin neca-
zun, on prin singe la talpele (tinnele) Mantuitontilui nos-
tru Christos pang la sfarsitul vieth nestre. Aceste nume
inchipuese pre Trees sfinter nestre beserier, si acestea ve-
deti-le, fratilor, noiros (cu mintea) prin stns la prea Sfin-
titul Patriarh Grigorie. Cele doao mime la prea inal-
tul prig al vietil Ini, si eel de al treilea la cea din veer
prea udata molten, hu. In neamul lin s'au slavit, si
slava hit nu sa va mai luta."
5. In neamul lin s'au shivit". Teta slava si cinstea omu-
lut sir intemeiaza dutnneclee.,ue (pridicipalminte) in credinla
cea catra Dunmeclen. Tota cinstea, ;lice diunneckeseul A-
postol Petru, t6ta cinstea In cei ce eyed". (1 Petru 2, 7)
Acest dar prea ivalt si indumnecleit it ineredinteaza Duni-
nerleu, In t6te slavitele vase ale sfintei sale socotelii, si
lui acesta s'au aratat din inceput si la nastere si la cres-
tere (si in progresul Patriarhulur renurnit). Nasent din pa-
rinti tematon de Dumneclen si sugend tata, imprenna en
laptele eel pal intesc nectarul dog nelur drept54h an aratat
din pruncia sa tete vitejiile, carele inchipuiaste previtezul os-
tas al credinth. Tot ar4ndli-se de ceresca dragoste a inte-
lepciunit, carea Taste bun ostas si ajutatere a prea nevino-
vatel credinter nostre si indreptatere mintil omuluT catra,
Durnneden, an strigat eel neurtat, ca alt Solomon. catra prea
inaltul Parinte al luminilor: DA-mi intelepciunea scaune-
lor tale si nu me mar ispiti (nu me departa) dintre copir tet.
inttu
si
www.dacoromanica.ro

606 SCRIEREA
(Intelepciunea lui Solomon 9, 4), Si dupa ce fieste care au.
tiparit inima sa in piatra dumnecleestii .frici, care taste
temeliea a t6tet intelepciunT inceperei (Poremii 1, 7). Fuge
la scolt ca sa castige com6ra mintilor (cunostintilor) celor
dumnef,leesti si lucrurilor ornenesti, carora s'ati zidit dela
Dumnedeu omul v6c,6toriti. Fiinta (talentul) si mintea cea
lute, sl lauda si judecata lei att fost forte mief in vitejii,
dupa cum (fata de prudenta catrii intelepciunea lei si
mintea (fate de modestie si de moralitate) care s'au fii cut prin
o buns, paradiginti procopselei si la cei invetati si la cei
neinv6tati. Adevarat, stiinta ridica dupa Apo-,tolul eel dum-
nec,eese. Sa gasesc multi 6meu pe lurne, carii cat castiga
despre partea invetaturii si a stiintilor, tar alth atata perd
despre partea intelepciunii (modestit). Iar Grigorie cat pro-
horisa intru intelepciune, cu atilt au cunoscut neajutor mic-
surinta onaultu, cu atilt sa pleca inaintea nevinovatei vis-
tieriei intelepciunu ceresti, cu ale cariea cunostinte sa ve-
dea imbracat. Intelepciunea cea de sus, ghee dumneclees-
oil Jacob, intaiit taste curath si pe urma peciuitore, lina,
cucernica, plina de mila, si de rodiri bune, nedespartita,
neprefacuta". (Jacob 3. 17).
6. Ast-feliu s'au aratat Grigorie pretutindenea uncle an
facia si au pus silinta sa ; Peloponisul, patria 1w, Sfitagora,
Patmosul si Zmirna s'au minunat de vitejiile hit ; pretu-
tindenea uncle au fost slugile lut Dumnedeu si argatit sfintei
soft!, alerga Grigorie. Sa faeeau pentru credinta, fapte
bune convorbiri) si sufleteste folositore? acolo Grigorie. Sa
interuplau adunari viclene si prapadite ? neveClut Grigorie.
As6menea cu steoa stralucirh, tugea tot-deuna de mintea
reutatit vietit acestia, urrniind s6reltu durtinedeestii sofit, si
alerga inaintea dilii faptei bune.
7. Jar mat pre urrna intelepciunea Prea inaltultu, al cariea
deget povattuaste pe fites-care la drumul scaparia let,
aduce pre Grigorie ]a fapta, la care 1-aii oranduit ca sa
se slavesca mat strelucit. Grigorie la Zmirna inbratotaza
cea mat sus filosofie, sa imbrac t cu anghelicescul chip, sa
lot)
www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRTAC ROMNICtNU 607
hirotonis4ste diacon, sa num4ste preot, si in scurta vrerne
sa sue si la orasul Zmirnei, ca sit slujasca deobste pre
Dumnecleii, pre carele '1 iubia. Intru ac6sta, epoha a vietii
luT numele prea inaltultg, eel ce ii taste scris in inima, strain-
ceste cu fiacara haractiruri, ca si alt Samuil, harazit find
din pantece 1111 Dumner,Teu, si sa placa ltu Dumnegen.
Invata, povattiaste, necaja§te, r6ga, sa face tot in turma
lui cuventatore , ca sa indeplin6sca cum se cuvine dato-
rifle celet inalte. Ochiule al Asil, mare oras Zmirna, to
propoveduesti ale pastoriulm ten acestuia faptele die bune,
pre carele silindu-se cuventul nu me lasa Cate una sa le
numer.
Prea bunelor beserici ale acelni oras, minat pre voi
nu poctu sa ve tree cu vederea, cu tacerea. Bes4iica prea
frum6se, pre care Grigorie din temelie le-au radicat cu
mute necazuri, sate an suferit pentru credinta dela, vriij-
ma§ia salbateci aT credintia; voi cu cuventarile durnne4e-
estilor glasuri propoveduitt pretutindenea zelul evsevii
lut Grigorie. Tugela cerestf, carii state de fata nevelutt la
lucrurile lut c61e sfinte, si carii aducett la scaunul Prea inal-
tultn, tamaia sfintelor lui rugaciuni, voi dar, o iubitorilor
de 6meni duhuri, tiparitt in rointile v6stre caldura
acelia, carea ranita find de sulita dorulm dumnecleesc,
sa ina10 la theoria vistieriilor credintei. Voi prea curati-
]or, zugravitt in socot6la vdstra varsarea lacramilor, cu
care spala tot-deuna usarele stricaciuni ale pecatelor n6s-
tre, incat ornenesca neputinta nice odata lasase sa infranga
nevinovata lui inima. Asa, iubitilor, si la aceste inbuna-
tatite sufike m6rge in launtru nialele si ascundetoriul praf
al pecatulm, de a canna intinaciune nu iltste nice un om
curat pre 'ailment, nice data o di ar fi viata lm, dupa
cum ati dis Duhul Sfant prin IoNr. Job 14, 5). Dar aces-
tia inbunatiitio barbati, atilt mai smerit,T sa fac, cu cat mai cu
initnii sa silesc la ravna si indreptarea gres4lelor ]or. Theo-
ria si deosebirea cea bag-More de seam, despre aceste lu-
cruri care caste temelia si deosebirea de odata, si pazito-
inimii
www.dacoromanica.ro

608 SCRIEREA
riul smerenif nu'i lass sa se depart4ze nici de CUm de
fapta bona, Ast-feliu caste, itibitilor, de minunata starea
omenescului suflet, dupa cum si aceste b61e o ajuta ca sa
nu mora. Sa ne cutremuram, cats uitAnd pre Dumneleu,
si pe not inwine. cercetam si judec5m gre*elele cele mici
ale altora, vedem paiul usor si mic ce supara g6na apr6-
pelut, brit s i bagam de soma la cea mare grinda, care in-
greotaza capul nostru si infricosa,zh' sufletescul nostru cu-
get. Omu'e crestine, ce verb euiul din ochiul frateliti tett,
nu intelegi grinda cea dintru °child ten. (Mat. 7. 3).
8. Dar besericescul Grigorie, slavit fiind pentru faptele
sa slavia si pentru indreptarea gresalelor lut. 8a intempla
eke ()data politiciasca filonichie intre crestinii dela Zunirna,
in zadar Arhiereul ciarca sa-i inpaciniasca ; 6menii invatii si
obicinuesc pr4 lesne t6te, afara de linistea si de fericirea for
cea dintru ea. S'au dat dar Grigorie, la, ceia-]alto dintre
partile ce sil deosibesc, si din nenorocire la cea, mai ne-
drept5. Ci nurnal de cat curlliste gresala lui. De undo si
dupa, acesta slantul Mitropolit, in di de serbat6re, adunftn-
du-se mult norod, intAi istoris4ste de pace *i nnire *1 mai
pre urrna s i pog6r5 din seaunul lui, si Cu arhiericiasca lui
minte, en fata plecata, cu ochiul plin de lacrAnn, pl4ca
g;enunchil, *i cere dela tote ertaciune pentru pecatele
Acesta prea inalta fapta a smerenit Mi. au mi*cat inimile
celor ce sa deosabeau, le-au schimbat in lacrami, si le-ail
ingropat in pace in unire. Ark an fort simtirea mustra-
rii de constiinta a lui, si iubirea cea catra aprOpele
ast-fel taste haractira vrednieilor slujitori at urea bi nului
Dumnedeu. Intelepciunea for fara de unandrie, faro de pre-
facere, fara de mestesug, intinlenduse tot inainte intiu
cat sa simte b6la inimii omenesti, intru atat s5 face mai
iubitare de omen' ; *i mustrarea it face dupa cum si la gre-
salele for dascali a! norodului pre carele 1-au incredintat
Durnneqeu al chivernisiasca, nu mai mult cu cuventul,
cleat prin exemplile induplicat6re Dar, o Grigorie, ajunge
acum a vietei for inbunatatite pastoria to particulars, ci
si
ltn,
lui.
Ins.
ci
Si
www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONATIULUT ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 609
inaltate in scaunul eel chivernisitoriu,ca sa strelucesti mai
luminat in teta beserica credinciosilor i numele noului
Ierusalirn, pe care-1 an scris in sfanta to inima Mielul lui
Dumnecleti. voi scrie pre dinsul numele orasului lul
Dumneqet, al Ierusalimului celui noun.
9. Apostolesca i cea dela resarit, sfantri si mare Bess-
rica a lui Christos, maica tuturor besericilor, soborniciasca
puitarea de lege a dreptatii cere slava sa dela al el
Patriarh. Scaunul G-rigoriilor si al Chrisostomilor (si al
Ghenadiilor), cere pre acest vrednic chezasi ; i rata glas
din cerm, si glasul al sfintei adunari chiama pre Grigorie
al Zmirnii la patriarhiciasca ingrijirea a noului Sion. Sa
sue dar Patriarhul ca alt Moisi, in muntele eel inalt cu
slava, ca sa predea la norodu lui Dumnecleti dumnede-
estile porunci. Imbracat fiind ca alt Aaron, eu patriahi-
ciasca lui haina, i purtand pre pieptul lui scris numele
lui Dumnecleti, si al sfttntului orasiu, intra in cele din naun-
tru, mote vindecarea spiritua]a a poporului seu. La
acesta, Malta slujba, mi sa pare asemene cu acea tamuita
caruta, care a vrtc1.ut-o intru Duhul prorocul Iezeehiil ;
Duh fococ si luminat insufleta po acea intraripatA
; vantul sa rupea de urmele lul usare, iar insufleti-
tele ei rate suindu-se i coborandu-se urma pornirea pu-
ternicrt a Duhului (Iezeehiul 1). Asemenea neostenitul
Patriarh, povatuit de Duhul lui Dumne4eti, and sa suia
la teoria mistierilor ceriurilor si mai pre sus de fire si and
sa pogora la faptele cele iubitere de Dumnedeti. Nu
dormea, alerga, zbura, la tote trebuintele pravoslavnicu-
lui norod. Trebuia o alegere de Arhiereu ? Grigorie gata
era sä alega pre eel mai vrednic la pastoria sufletelor.
Trebuia qidirl de beserici, on alta, trebuinta deobste folosi-
tore ? Grigorie era gata sa o indrepteze. Trebuia sprijin
celor ce sa niipastuia? Grigorie gata era sa, se jartvesca,
data s'ar fi intamplat i insusi viata 1m. Incredintendu-i-se
Biserica Ortodoxl Romara. 2.
Si
cA-
larasi
Qi
1i
www.dacoromanica.ro

610 SCRIER EA
ingrijirea tuturor besericilor, sa facea tuturor tote, ca sa
mantuiasca pre tots, sari macar pre unit. De multe on
vrednicul de lauds, s'au luptat vitejaste, on alt iconomisit
cinstite porunct tiranice§ti, care avea in vedere dispretul
besericii lut Chri,tos. Cate sudori n'ati varsat pentru ca sa
sustie poruneiile ortodoxii cu carele si la lum6sca for treba,
au haracosit'o mintea celui prea inalt. Au radicat din te-
melie Patriarhia cu stralucirea cea putinci6sa ; alt pus
impreuna intransa tipografie, spre mai lesne dare a lumi-
nilor procopselet la duhovnic6sca lnt turma. Ati dat si
hotaran si tomun sinodice emit vad la purtarea cea buna
a clerului si la viata cca, buna a crestinilor. Sa facea ca
o stea de dirnineta in mijlocul norilor si ca sore strata-
cind in Beserica Domnultu". (Sirah 50. 6).
10 Multe si bune si man au fost, iubililor, paradigmile in-
telepciunet acestm sfant parinte. Slavitul neam ortodox
al elinilor, smeritul si la acest jug al nenorocirei acestuia,
am gasit pre Patriarhul Grigorie, deobste parinte si spri-
jinitor neostenrt la trebuintele cele deobste. Dar cat de
neobosit si cu maretie strducea vrednicul de amintire in
pr6 sfintitul Sinod intarind propoveduirile smerenii si ale
dreptath. Intre adunarea, dupre cum dice profetul. mai ma-
rilor in bar, Patriarhul purta ic6na dreptath hu Dumnedeu,
carele sa gaseste de fatti, nevalut la sfintele adunari, si
judeca si pe acestt smeriti judecato. Dumnedeu au sta.-
tut intru adunarea Dumne;leilor, si in mijloc va judeca
Dumneclei (Psalrnul 82. 1), cu cata larast plecaciune audea
umilintele glasurilor si, en cat:, dulciat.t si bland* primia
si irnpaca pre cet ce sa deosabesc, cu cata rabdare si vi-
tejie suferea cercarile intelepciunit lut, si mat pre urma, en
cata iubire de 6mem rasipia pretutindenea facerile Im de
bine. Carele sa fi fost prin putinta, sa se auc,le aicea tote gla-
surile saracilor carora le all facut bine spre blagoslovenia
numelui Im. 0 ! unde sintett vaduve si prune' si feci6re pre
care le a mantuit? Unde sinteti saracilor de ton trepta si
www.dacoromanica.ro

IEROSCHIMONAHULUI ARH1MANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 611
necunoscutl si cunoscutT ? Saraci, bolnavi, fara casa, res-
tuff vrednice de mila a omeniriT ! voi paraliticT, raniti deca
ati fi fost de fata numal prin suspinurile v6stre ati fi in-
pletit cel mai stralucit cuvent de ingropaciune iubitoriu-
lui de saraci Patriarh ; voi, §i pomenitT propoveduiti si
pre prunknt si in ceriurT vr6dnicile de lauda face'ri de bine
ale acestul sfant piirinte al ortodoxilor. A easipit, a dat
saracilor, dreptatea lui ranane in vecul vecului".
(Va unna).
C. E.
§i
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE.
In Santa Episcopie a Romnicului Noul-Severin, s'a mai
gasit Inca un numer de sate -va mil de documente, parte
originale si parte copii. Originalele sint scrise in limbele
slavona, greca romana, iar copiile tote in romaneste.
Originalele sint investite en t6te elementele autenticitatei
lor. Ele, diva ce sint scrise in limba timpului, din care
fac parte, cuprind iscaliturile Domnilor, Mitropolitilor, ski
ale Episcopilor, dela carii emana. Sint investite cu sigiliile
proprii, apoi sint citati atata rnarturi in fie-care document,
ca dupre aceste citaiii numai se pot forma genealogiile
familiilor boeresti ale Munteniel, din cariY, eel mai
au obirsia in Oltenia si de acolea tree in capitala Tere), uncle
primesc cite ini rol social pe langa domnia, dupa ce mai
luta' au jueat ni,te asemenea roluri pe langa bania, ski
cafmacamia din Craiova.
Copiile sint aprope de aceiasi valdre autenticitate, ca
i originalele. Dupe ce si aceste tesaure ale istoriei
marturii Tor, cuprind fapte si date, relative la
evenimentele istorice ale Terei, sint copiate pe timpul
Episcopului Filaret, eel care a imprumutat numele sett lo-
cului, cunoscut in Bucuresti cu acesta numire. Copfarea s'a
esecutat sub ingrijirea si de Eclisiarhul Dionisie al Episcopie!
de Romnie si in sfersit condiea, in care s'ail copiat doeu
mentele, este autentificata cu iscalitura Mitropolitului Gri-
i
multi,
si
Olte-
si
1st
niet ill an
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 613
gorie. Ian in intregul et randuiala, de care s'a condus E-
clisiarhul Dionisie in copiarea documentelor din Condica
Met6selor sfintei Episcopii Romnie" precum si adeverirea
Mitropolitului, pu,a la sfersitul acestei condice, pentru au-
tenficarea celor cuprinse in ea.
Pe f6ia 520 a condicei citim :
tiintrt sa fie, cum ca mai la urnaa, scriindu-se intr'a-
c4st:i condica, adeca, hrisove, zapise, danii, si alte seri-
sod, pre care scrisori puindu-le la oranduiala dupa curge-
rea pricinei lor, pe une locum nu s'au ajuns hArtie, a fi
din (legatura) condicei, ci mai adaugat niste foi, care
foi se va vedea insernnate tot cu un num6r, insemnandu-
se intr'adins, pentru ea sa nu se strice numerul celor-lalte
Deci ca sa nu fie vre-o banuiala, de catre cei ce vor
cerceta condica, am insemnat pricing acelui num6r, intru
acesta deosebita, foie.
1786 Oct. 10.
Dionisie Eclisiarh.
Ian pe f6ia 519 Mitropolitul Grigorie adevereste in
urmatorul kip autenticitatea documentelor, cuprinse in
condica :
Grigorie Milostiiu Bojiiu Arhiepiscop si Mitropolit al
Ungro- Vlahie.
17
Acesta condica s'ati facut, in 4ilele Mariei Sale prea
Inaltatului nostril Domn Iw, Mihai Constandin Sutul Vvd,
dupa hrisave i zapise, si scrisori de mosii, i alte acareturi
ce le are Met6sele sfintei Episcopii Romnieu, care pentru
a-s' avea tOta credinta, si a putea sluji in totes vremea, la
on -ce intemplare de aratare, in tocmai cu insusi hri,6vile,
si cartile dupa care s'atl scos, ati facut cerere catra Maria
Sa, Sfintia Sa iubitorul de Dumneqeti, fratele Episcop Kir
Filaret de a se intari cu pecete domn4sca, si de catra
Maria Sa s'ait orAnduit la not, ca sa-s probalu4sca intai de
Doi. Deci din mai inaltri, porunca Mario Sale, probaluin-
s'ati
foe
www.dacoromanica.ro

614 INTRODUCERE
du-se de not tote de rand, si fiind in tocmai dupa cele a-
devorate scrisori, spre incredintare, am intarit acesta con-
dica, puind pecetea 'Astra la fieste care f6ie din jos.
1 786 Fevr. 29.
Grigorie al Ugr.
Intaritura domn6sca pe ac6sta, condica nu s'a pus, dar
avem in skimb o precuventare la condica Met6selor San-
tee Episcopii, subscrisa de Eclisiarhul Dionisie, pe care o
dam aici in intregul ei:
Sfinta si dumnecleesca Episcopie a Romniculut Noul-
Severin., in 4ilele stepaniret Mariei Sale Prea Luminatu-
lui si Prea Inaltatului nostru Domn Constandin
Sutu Voevod, din darul sfintulut Duh, avend pastor, cu-
ventatOrei tarmei lui Hristos, pe prea Sfintia Sa iubitorul
de Dumne;len parintele nostru, Kirin Kir Filaret, °car-
rnuind si bine povatuind incredintata Sa turma, atat spre
folosul vieteI trupesti, cat si spre folosul mantuintei sufie-
testi, din care bunatati ale prea Sfintiei Sale, sporindu-se
si intemeindu-se atat Sfinta Episcopie cat si tote rnet6sele
cele inkinate Sfintei Episcopii, cu bogate sl vrednice de
lauda lucruri. Dupa aceste vrend prea Sfinta Sa, ca si in
urma eel ce dupa vremi vor fi oranduiti de Dumneqeu Ar-
hiera acestui scaun, sa fie odihniti. Cu intelepciune ail so-
cotit prea Sfintia Sa, ca tate hrisovele, curve de danie, za-
pise si alte scrisori trebuinci6se ce le are Sfinta Episcopie,
pentru stepanirea mosiilor, si alte castigate lucruri, cum si
ale tuturor met6selor Sfintei Episcopii, sa se aerie la con-
dica, ca sa se p6ta, mai cu lesnire a se pazi la Sfinta E-
piscopie, cad din scrisori dupa vremi invekindu-se, si
neputendu-se a intelege, s'aii dintru alte intemplart repu-
indu-se, dintru care-i se p6te pricinui mare stricaciune si
paguba sfintei casa. Intru acesta vreme aflandu-m6 si en
sluga prea Sfintiei Sale, mi poruncit de catra prea
Sfintia Sa prin Dumnelm logofetul Nicolae al Sfintei Epis-
copii, ea sa scriti aceste tate la condica. Dupa care prea
Iw, 1V1iltaiu
s'ati
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 615
cinstita porunca, urmator fiind, priimind delis Dunmelui,
numitele scrison, precum le-an aserat la nurar a fiesta ca-
ruia movie deosebite, prin cat rui-ati fost putirqa m'am ne-
voit si le-am scris, atat si unele ciirti fiind slovenesti le-am
talcuit. Dar fiind-ca slabiciunea firer cei trupesti, carea
ste'paneste pre tot ornul, nu m'atl lasat a na6 arata vred-
nic, far de gresalit, am indreptat la margini, !arasi cu a
mea slovii. Pentru care atat stepanului naeti, cat si altora
ce vor cunaste gresalele mele, cu tit', plecaciunea me rog,
si cer ertaciune, cad nu din voie, s'ati internplat, ci din
neputinta firiT m'am alunecat in smintelii.
Fevr. 10, Mt 1786.
Dionisie Eclisiarh.
Inaintea documentelor condica cuprinde §i un pinax
Batt repertoriu de ,kiturile si metosele Santel Episcopil,
cu aratare de fdia, unde incep documentele fie-ciirui stabi-
liment, precum si ale fie -carer mosii, sett avers. Iaca si pi-
naxul din cestiune in intregul lui :
Skitul Sarticine)sti.
Saracinestii
Keia
Zapisele amestecate i vadu de mara
la Boncesti . .
Mamura
Via din Vladesti
Via of Bradu . .
Tiganii skitului Saracinesti. . . .
Skitul Fldmanda.
Turcinesca
Plesoiul si Gardestii
Dobrestii
list
7)
17
71
17
71
17
71
17
77
1
33
49
57
81
89
97
109
121
132
www.dacoromanica.ro

616 iNTRODUCERE
Skitul Dobrusa.
Dobruc4a
Zlatarei
Sirbii
Braestii
Crivina
Ville skitului Dobrusei
Tiganii Dobrusei .
Skitul Crasna.
Crasna i Buzestii
Zapise arnestecate
Jupanestii
Dragoe§tii
Scauerii
Burila i Izvoru ..Ville din Mull Bobului . .
Via dela Bratul i pac in d6lul Bobultu
Voinigestii
Alimanul. ..
Skitul Popetnzale,stit'.
Popanzale§tii.
Skitul Iornavita.
Maracinul de §us . . . .
Maracinul de jos
Stejarul
Cioroiasul
Dragoi a
Tiganii Tornavitei.
illetoh Obed6nzt in Craiova.
Obed4nul. . . .
list 152
77
168
77
181
77
193
77
201
77
213
77
225
,) 237
77
265
71
273
77
281
71
289
77
293
77
305
,7 307
17 313
77
317
333
77
345
77
357
77
380
77
392
17
416
77
428
77
433
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 617
111etoh Besericii lliaicai PreCestit ot Craiova, ce
se (lice la Dud.
Mama Pr 4cista 77
442
Skitul Recca.
Re Pica 77
449
Murgenit ,, 465
Tiganii 71
472
Viile 77
479
Metal, Ganescul ot Craiova.
Mosia din Prejos sud Valcea . .
71
497
Pentru locuri din Craiova si pentru
liveqi dupa mosia domnesca ot tam. 7/ 501
Pentru via in VAlcanesti langa Craiova. 77
508
Vadun de mom pe apa Jiului sud
Do lj si pentru mara ot Gioroc dela
Hagi Coustandin Popescu . . ,, 511
Not din tote aceste skituri si mPt6se facem doe cate-
gorii. De o parte vom f-tela skiturile si de alta met6sele,
incepend en Metohul Bisericei Mama Domnului dela Craiova,
ce se dice la Dud. De alta parte, nu vom respecta nice
ordinea. in care sint scrise documentele in condica. Nos
vom pastra in insirarea for ordinea cronologica, si vom
lasa ordinea, pe carea a avut'o in vedere Eclisiarhul Dio-
nisie, de sigur sub conducerea P. S. Filaret, de a puree
la inceput documentele, dupre care Biserica devine meto-
hul Episcopiei, car documentul fundarei acestel Biserici la
sfersit. Incepem deci cu eel maT vekiu si mergem in in-
sirarea for pe treptele timpului :
.
.
www.dacoromanica.ro

618 INTRODUCERE
MAICA PRECISTA. i).
I.
Datam ac6sta carte 2) a nostra, Sfintei si Dumnecleestet
Episcopii Romniculm, precum sa se stie ca cu ajutor lui
Dutnne4eti apucandu-ne din temelie am zidit aicea in ora§
Craiova la Dud, sfanta biserica, untie sa cinste§te si
prAznueste hramul Adormirii prea sfintei Matcet lui Dum-
necleit. Fiind la acLtA sfanta biserica si sfanta icona ase-
manarea kipului sfintiet sale, v6ke si facet6re de minum,
si din rAvna si buna cugetare a inimei n6stre, indemnan-
du-ne am venit la prea sfintia sa iubitorul de Dumneqeil,
Kirin kir Partenie Episcopul Sfintei si Dumnecleestil E-
piscopii Ramniculut, de am inkinat danie din venitul a-
cestit sfinte biserict, sit se dea din an in an la Sfinta Epis-
copie eke qece oca de cera, sa se afle la qiva prazni-
culut Sfintulm parintelui nostru Ierarh Nicolae. sa atb6,
lua Sfanta Episcopie acesta danie, in tots anit dela acesta
bisericA, i de la prea sfilitia sa parintele Episcopul sa
alb a sfinta bisericfi mile, cu orenduiala de 2 ieromonahi
calugerl, si alt calug6r de poslusanie, aparati si ertati de
tate dajdiile, i oranduialele ce tesu preste tot anal, de la
visteria domnescii. Nuniat poclonul prea sfintiet sale sa-1
dea din an in an, dupa obiceiu, tar Alta superare sa nu
alba sfinta biserica din veniturile et, nice acesti mai sus
numitt preutt. Dupa cum se coprinde si in cartea prea
sfintiet sale, si pentru ca sa se tie si sa, se pacliasca acest
. In condica inetOselor gi a skiturilor Epi.copiel acesta biQerica la mij-
locul seculului tre:ut s'a nnmit Maica Precista Prea cuiata Pe la mijlocul se-
culului curent s'a numit de gc6la puritatut din Craiova, in frunte cu D. I Ma-
ioreseu, Ma-Dona Dudu. Nol eredem, ca at fl mat romanegte gi mai aprope de
numiraa primitive, daca s'ar numi : Maica Domaalui de la Dud.
1), Ace t d current se pastr4z in arhiva S-tei Episcopil atat in original,
cat gi in copie. Originalul es1e scris pe o colt de hirtie alga, care are ca marc,
de fabrica pe foaia intaia o stea, tar pe a doa un medalion, de care atarna un
otdin, gi in launtru /nut in crustate trei potetive. ScrisOrea actultu este cea
ronda a sec. XVIII gi actul este investit cu isc litura gi s giliul lui Hagi Gheor.
ghe, scrish' c i litere grecegti : XotTCi} isopitiE 'toy, gi Constantin Fotescu cu
a sa pecete, serisa, in mod abreviat. Copia este serisil in condica skiturilor gi a
metogelor S-teI Episcopil la fdia 444 pag. a doa. Cola cu originalul a fort in-
doita in gese, gi pe indoitura de Vsupra euprinde insemparea : Carte de in-
kinarea bisericil dela Dud : of Craiova, carea este zidith de Durnnelui Gheor-
ghe Hagi 1766". Marimea colci indoith este in lungime de 321 s ctm. gi in irqi-
me de 2212
art,
a
tam
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 619
a§e4ament, nestriimutat, am dat aasta carte intarita, cu
iscalitura nostri : Ca sa fie acesta Danie, pentru a nostra
vecmica pornenire. 3).
Gheorghie loan.
II.
lul: 15 let 1766.
Cost. Fotesc.
biv. logofet za, vistirie.
AL ROMNICULlif FILARET ADEVERqTE TNIVOIALA CEA FACUTA
CU SOCOTINTA A ANUNDUKOR PART1LOR INVOLTE. 4).
176 Fevruar 13. 2 .
Incredintez cu acest zapis 5) al men, la mina Dumnei
Cluceresei Mario, ce tinut'o leposat Clucer Costand:
Fotescu, precum sa se §tie, ca find en en Durnn6lm Ctitor
la sfinta biserica dela Dud, de aict din Craiova, unde se
cinste§te §i se praznue;;te hramul Adorn) irea prea sfintet
Nascatdrei de Durnneleu, care biserica am zidit'o din te-
melie, cu keltuiala amandurora unul cat §i altul, §i in
urma facend silinta, am cumparat moth, tiganT, §i altele,
care le-am inkinat §i le-am dat zestre, sfintei biseriel, si
3) Hagi Glieorghe, cum vom vedea din actele um:A(5re, e to fOrte gelos de
fundatiunea sa, si el nu voeste din biserica dela Dud sa faca metoh al Epis-
copiei, deli fami is lui Fotescu face acesta. N ste insg si el petruns, dupre cum
se vede si din aces act, de principiul dreptului c nonic, ca biserica este o a-
vere comuna, sea vorbind cu terminii dreptulul bizantin res sacra", care se ad-
ministreza de Episcopul loeului, remanend Ca numai averea el BA se pastreze
si sii se imultesca de titre eel in drept. Hagi Gheorghe gi en logofetul Fo-
tescu au ve;ut kiar, ca Ia sautirea Biseiicei Maica Domnului dela Dud, Epis o-
pul a aplicat prize sine eau delegat sigiliul sacra, seu 1 eeetoa darului St. Dub"
in numele Tat'Llta, F,11. al Finilm si al St. Dub ; adeca a confirmat in erucis pentru
D-deu locul, pe care est asedata biserica si cu acesta a aretat si In mod re-
presentativ, ea biserica Maica Domnulul del Dud este res sacra inalianabilis".
Acest anume caracter al Bisericel impune fuudatorilor, do a recuneste Ep s-
copului Partenie dreptul, ca el sa numesc pre sprvitorii biserieesti, ba ce este
si mai mult, in numirea acestiu personal se oglindesc forte bine si privirile
timpului, ca el sa fie si monahi si apol socialmiute seutiti de darile domnesti.
Pentru esercitarea cu mai multi tragere de inima din partea Lpiscopului al
acestul dre t, care acum lea caracte ul de datorie, ctitorii se insareineza, de a
da Episcopiei annal dece oca de cera.
4] Acesta adeverire a Episcopulni este scrisa in imba grata si suna ast-fel :
.,./iVtzot.) Ta.o.peroq iztoaoato: 'coy Ei auttccUmov pia/171 azarspLoy stir/
p.spcov cstIALgoccp.Ov, 1781 4), 4:PeOpupiou Li.
Acest zapis este saris in condica pe foile 442 pagina a doua, 443 si 444
pagina anteia ; *far origivalul este asternut pe o cola de birtie mare, compusa
din doe fel' si avend n iirimea foel in lungin e t 2' s ate . l;,1 in latinie 33 etm. Har-
tia are ea mare de f brica un porumbel, pus pe litera Psi sub acesta se /Ala
doi G de filial., intorsi cu spetele unul spr altul.
Ilagi
au
0,
www.dacoromanica.ro

620 INTRODUCERE
v6cinica danie, si 'mil din boeri la venclarea, acelor
au ]asat si danie, pentru pomenirea a tot neamul Dum-
n6lor. si find sfihta Icdna facetore de minuni, multi din
boiari si din negutatori crestini, s'au indemnat, si au da.-
ruit sft. biserici din od6re de argint, din sfite, si alte po-
d6be. ale bisericii puind en multi silinta si osardie, si chte-
va din oddre facute numai de mine insumi cu keltuiala
mea, precurn se arata in condica sfintei biserici, si dupa
cum s'au luat in scris, in condica sfintei Episcopii Born-
nicu, in care se arata anume tote tiganii, 6) si
sint cumparate cu banii ctitorilor, cat si din cele ce ail
dat danie, precum si de t6te sculele si od6rele sfintei bi-
fiind-ca in viata reposat: Clucer Costand: luase
t6te veniturile ce s'au gasit pe mosii, si did6sa la lucrul
sfint. biser., si la socot6la ce avusasem, cu reposat, din
anii trecuti, inkeiasem mai inainte, iar tree ani mai dupa
urma, fiind-ca iar luase reposatu barn venitului, nu'i a-
ratase pe deplin, am dat jalbl la Diunnaui Teodorake
Negri fost mare Clucer Caimacam Craiovei, si dupa ce-
rerea mea, au oranduit doi boeri, pe Dumn61. rep. Stefan
Bibescu biv. vel. pall: care pe acea vreme era biv. vel
Stolnic, si pe Dumndlin (lucent Barbu Prisecdnu, ca Ia
t6te sa fad' cercetare, puind tate lucrurile sfint. biserici
la oronduiala, si neapucand boerii a intra in socot6lit, an
reposat Clucer Costand. Iarasi de iznoava, am dat jalba,
la prea milostivul nostru Dornnu, Iw Alexandru loan Ip-
silant v.v.d, artrind pentru acel venit al sfintei biserici,
ea an rennas in casa r6posatului, si Maria Sa dupa jalba
mea, an facut porunca catre Dunanam Grigorie Razu biv.
vel. Clucer, Caim. Craiovei, ca sit oranduiasca boieri si
negutatori. socotitori si indreptatori, de pricinile ce avem,
si pe acelea ce se va dovedi, dreptul sfintei biserici sa,
faca implinire, dela clironomu easel reposat. si Dumnelui
61. In condica skiturilor si a metOselor s-tel Episeopit nu se vede trecutii a-
verea Bisericel Maica Domnulta dela Dud, dupre cum s'a facut acesta la alte
metose. Loc pentru trecerea Incondica $i a altor acte este lilsat de ajuns ; anu-
me patru foi, do Ia f6ia 445 -44` inclusiv.
mosiile, si
serici, si
mosii,
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 621
Caimacam au oranduit, dot hoer), man ar Divanului, pe
Dumnelui Hagi Stan Jianul bil vel pahr. si pe Dura-
l:Au) Stefan Krasnarul biv. vel. Sluger. find oronduit,
si Dumnelui Cluceru Barbul Prisecenu, si strangendu-se
Dumnelor la un roc, unde fiind si Dumneo, Cluceres.
Maria fata, imprerara cu mine, si cu fiiul men Zamfirake,
am aratat Durand lor inseris t6te veniturile, ce cautam la
casa reposatulm, dupa aratarea ispras niciei cat si pentru
a opta parte, din Maglavit, care o cumparase reposatu,
mai in urma dela Gligorasco Filisanu, si in diata o lasase
fiiului Dumisa]e Dumitrake si pentru o morn, pe apa
Naznatuiulul, dupa, mosia Bucov6tu1ui, si pentru o livade
de aim din Craiova, a hu bogoslov Portarescu, ce sint
ale biserico, si le steptrnea casa rep. de care aratandu-le
trite in scris, intrand Durand lor boer in socotela, s'au
giisit pe acei tree am luati, de rep: tl. 1383, Irma pe un
an neputend dovedi, au facut Dumnelor tahmin, ?) tl
275, tar pe dot am -all dovedit tl. 1108 pentru care bani
intreband Dumnelor hoer), pe Dumneei Cluceresa, ce
are a respunde, Dunuidef an respunsu, ca reposat. ea un
stephn, ce au fort, ce ati luat nu stie, si ce au dat la lu-
cre sfintei biserici nu stie, fara de cat au vOut si Duro-
nee), ca la mdrtea repos. in diata au lusat, tl. 750 : da-
nie sfintei biserici, si deosebit au dat si Drnnee), tl. 250
care s'au flier') tl. 1000, cart barn sari dat in pretul bolter
ce s'au cumparat dela Dumnelui, Hagi Ivan Pop, si deo-
sebit am mai dat eit din venitul sfintei biserici, si afara,
din bani ce au lasat Hagi Ivan danie sfintei biserici, din
pretul bolter, dupa cum pe larg arata zapisul vin(pri, care
bolta s'au facut venit biserice), pentru pomenirea tuturor.
Dec) pentru tote pricinile ce cautam la casa repos. a-
flandu-se si iubitorul de Dumneqeu prea sfintia sa parin-
tele Episcop ROmniculra Kiriu Kir Filaret, all mers Dum-
nelor boeri, de au aratat prea Sfintier Sale, trite cererile
7). Termen iuridie tureese, introdus in mu' Romani lor sec. XVIII de cubit
Fanarioti. El insemneza analogie.
www.dacoromanica.ro

622 INTRODUCERE
mele, cum si respunsul Dumnem Cluci. si cum s'ar gasi
cu cale sa se izbranesca, 8) si sa se larnurCsca tote ale
sfintei biserici, si prea Sfintia Sa, si Dumnelor boeri, asa
au gasit cu cale, 9) ca de vreme ce eti n'am cautat mai
'nainte, in viata reposat. acum sa, ne impilcara dupa
cum va fi mai bine, fiind-cA s'ati zidit sfinta biserici de
frati, intru care si eu si fiiul men Zamfirake, am primit pa-
ciuire intr'acestas kip pentru acea a opta parte de mosie
din 11.Iag lava, ce o lasase reposat. fiiultn Dumisale lei
Dumitrake, cum pentru chic' parts de movie, tot din
Maglavit, ce numeste reposat. intro diata man 'nainte,
ca le lasase case Dumnelui, de care cercetandu-se zapi-
sele acestor parts de movie, s'ati gasit srris pe numele sfin-
te1 biserici, ne avend nice o amestecatura casa Dumneei.
cum si a opta parte, dela Filisanu, ce este zapisul pe nu-
mele rep. au dat Dumneei Clue., iar sfint. biserici,
far de intorcere de barn, asijderea si mora ce este in nz-
natm, fiind stricata au facile() cut keltuiala Dumndel, si
acea m6ra remane, tar supt stepanirea sfintel biserici, far
de nici o int6rcere de barn, de keltuiala, fiind-ca enitul
aces morn, se lease de Dumneei, cum si livadea Portares-
culm, din marginea Craiovei, sa o stepauesca iar sfinta
biserici', pe cat se va dovedi, tote sa remfue, subt stepa-
nirea sfint biserici, si de acum inainte sa nu mai avem
a canto, nici ea, Inc' fiiul meu Zamfirake la casa rep.
Clue. nici un fella de venit, san de tigani, fiind-ca au re-
mas acestea tote, cele mai sus numite, ale sfintei bisericr,
ci impreuna, acestea, si cu cele ce se gasesc, in zapisele
sfintei biserici, de cumparat6re. si date danie mosii, tiganT,
scule, dupa cum se nuraesc in condica sIntel biserici, ce
se numesc inscris, in condica Sfintei Episcopii, precurn si
8). Vorbs slavons en intrebuiutare ea termen iuridic si inteles, de a alege, a
cerceta o pricing, un act iuridic. Vorba .e eompune din prep. 113 din, res si
lipanb=c6rta cercetare. In totul unpaimm=_a cerceta.
91 Dupre iurisprudenta bizantina Episcopil avead mai multe dreptnri sociale,
eunoscute in evul meziu cu numirea de: audientia episeopalis". Unul din a-
ceste drepturi era gi dreptul iuridic, de a judeca $i confirms sentimentele jade-
catoresti, ca in casul de fatii, Qi kiar de a primi apeluri in i lstanta superiorii,
ciind se revizuiau, si de multe-ori si se modificau sentintele.
1i
www.dacoromanica.ro

1NTRODUCERE 623
eii mi-am dat socotela, de tot datu si luatu, sfintei bise-
rici, impreuna cu Kir Stavru, dupa cum am aratat soco-
tCla, si att intarit'o Burnt-161°r boeri, si iarasi pentru buna
intemeiare, a sfintei biserici, dupa cum dintru inceput am
fost frati la acCsta sfinta biserici,, si de acum inainte, Ins
despre partea mea remai dupa cum si sint ctitor, si epi-
trop prtna voiu trai, la tote ale sfintei biserici, impreuna
en epitropu Durtmeef Cluceresei Patrasco, iar dupa mar-
tea mea remane fiiul men Zamfirake ctitor, impreuna cu
epitropu ce voiu lasa, ca sa stapanCsca si sa kivernisasca
tote ale sfintei biserici, spre intemeiarea si kivernisala,
sfi. biserici, impreuna cu fiiul Dumisale Dumitrake. si cu
epitropu ce'l va lasa Dumnel. 10) Iar a vinde dinrr'ale
biser. sau a insireina la alta many streina, sa nu fie er-
tat nice de nof, nici de Dumnedeu, pentru c<i not etitori,
on eke se coprind in condica sfintei biserici, si a Sfintef
Episcopif, misatore si nemisciitore, le-am dat danie sfintei
biserici, pentru dragostea sfintei Icone ce este faca tore de
rninunT, ca sa fie vecinica pomenirea ndstra, si a tot nea-
mul nostru, si a celora-lalti crestini, ce au dat danie, care
asemine zapis am luat si eti dela Durnneei ClucerCsa,
cu pecetea DuainCel, iscalit si fiiul Dumneei Dumi-
trake. i de acum inainte, oii ce se va agdnisi, din ye-
niturile sfintei biserici, si fiind trebuinta de a se lucra sari
a se da in treba sfintei biserici, sa fie cu stirea amandu-
rora ctitorilor, si epitropilor, sa naiba voe nici a lua sau
a da, until fora de stirea altuia, ") si pentru credinta am
intarit cu iscalitura mea, §i cu a fiiului men Zamfirake, ca
de acum inainte, sa se pazeasca acest aseciiiment, nestra-
mutat, fiind si hoer" de cinste martori, cum si pentru a-
cele cinci parti de mosie din Maglavit ce se numesc maT
sus, care sau gasit zapisele pe numele sfintei biserici si
10). Din acestii dispositiune a zapisului se dovedeqte, ca invoiala s'a filcut
ala: Bisorica Maica Domnulul dela Dud sa anit ctitorY, decoboritori d n fa-
milia fundatorilor ¢i &of Epitropi, cite unul de fie-care familie ctito-
ricescii.
11). Drepturile ctitorilor yi !ale Epitropilor sint egale ; adieu.). impreunii admi-
nistrezii averea Bisericei.
dyi
in-
tenet
alefi
www.dacoromanica.ro

624 INTRODUCERE
cumparate de frati, cu int6rcere de bans, de care au re-
mas tot hotaru, Maglavitulm, sfintei biserici, si cu altele
ce se numesc prin carts, §i prin zapise prin condica,
am intarit, care pentru mai buna intemeiere, am dat ru-
gitcinne prea Sfintiei Sale parintelui Episcop i Dumne-
lui Caimacamuluf, dinpreuna tots boerii Divanului, ca,
sa intariascrt, cu isclitura zapisele aceste, ce de not din
buna voie sau facut, cu ac6sta legaturii sa se tie nestramutat.
1781 Fevr. 10.
Ilagi Gheorghe LoH. Zamfirake Ilagi Gherghe. 121
Fiind not oranduiti, de prea Sfintia Sa parintele Epis-
cop Ronanicului Kirin kir Filaretu i de Dunin61m, G-ri-
gorie Razu biv. vel. Clucer, Caanacamu Craiovei spre iz-
branirea, si indreptarea de tOta, socotela i pricinile ce
cauta Dumn4lui Hagi Gherghe, cu Dumndei Clucer6sa
Maria Fot6sca, pentru veniturile sfintei biserici, dela bi-
serica dela Dud, unde se praznueste, Adormirea prea Sfin-
tei Nasce't6rei de Dutuneqeii, ce sint ctitori la ac6sta sfi rata
biserica, fiind adunati cu tots la un loc, in ce kip li s'au
izbranit tote pricinile, se arata pre larg intr'acest zapis care
din buna voie dat unul la mina altuia, fiind ade-
verat it incredintam i cu iscaliturile n6stre.
1781 Fevr. 10.
Magi Stan Jianu, biv. vel. pater. Stefan Crasnar, biv.
vel. singer. Barbul Pisaanu biv. vel. Cluci za arie.
III.
Adeca eli Maria so0a rOposat. Clucer. Costandin Fo-
tescul, impreuna, cu fiiiil men Dumitrake Fotescul, caril
mai jos ne vom iscali, incredintam ell acesta a nostril seri-
s6re, la prea cinstita maim prea Sfintiei Sale parintelui
11) Iscalitura luT Hagi Gheoighe este scrisii tot Cu litere giece, ca si in ac-
tul precedent, Tar a fiiului seu Zamfirake eu litere cirilice. Zamfirake, viitorul
ctitor, nume,te in iscalitnra pa paint le seu Hagi Gherghe" ; ceia ce dove-
deste, ca lumea numea pe Hagiul Gherghe si nu GhTorghe, dupre cum se pro-
nunta acest nume la Romani. Apol trebue sii mai stim, ca numele hagiulul gi
in copiile din condica met4elor este eerie tot Gherghe ; tot asemenea se vede
t)i mai jos, in intaritura, co judecatoril dau acestul zapis de invoialii.
13). Instantele supreme judecatoreqti gi dupre acest act sint Episcopul giciiims-
cilmia de Craiova. Caimacamia prin boeril d.vaniti gi rimduiti judeca pri-
cina, iat Episcopul confirmiljudec ta.
all
si gi
si
gi
=a).
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 625
Episcop Romnieu, Kirk. Kir Filaret, ea sa se tie ca re-
posat. sotul men, in viatii fiind cu reposat Hagi Gher-
ghe, sail indemnat arnandoi, din ravna dumnedeesek de
aft zidit din temelie sfinta biserica ce se numeste de la
Dudu de aici din Craiova, uncle se cinsteste si se praz-
nueste hramul Adormirea, prea Sfintei Nascatorei de Dum-
nedeu fiind si sfinta icona, a inkipuirei Sfintii Sale fa-
cat6re de minunt, fp mat in urnni au infrumsetafo cu zu-
gravirea, an facut Namestiile 14) cele dupa innprejur, ki-
liile si cele-lalte zidiri preeum se ved puind cheltuiala de
tovarasie, unul un ban, si a]tul alt ban, si au cumparat
acareturi, mold, tigani, pravalit, mark §i alte pod6be care
dat zestre Sfintei biserici, si statatore in vect, spre
trebuinta slujbei, si ajutorul sfintei case, deosebit de da-
niile ce le-au lasat boerii de la cant sau cumparat, ace-
lea acareturi, si de od6rele argint ce afierosit
boerii, negutatorii, alti creitim, pentru dragostea sfin-
tei Icane, si din silinta si indenaharea amandurora ctito-
rilor. Dupa cum sint aratate in condica sfintei biserici si
aratam i intr'acesta scris6re anume cele ce sint date Ja-
nie de reposati, sfintei biserici, care lucruri ale sfintei bi-
serim, pang, la mortea reposatilor etiton sail stepanit §i
sau kivernisit de Dumnelor, si dupa martea Dumnelor,
an remas ca sa fie epitropi feciorii, si carii se vor trage
din neamul Dumnelor. Dar not veclend nestatornicia ome-
nesca, si socotind ca, ieste mai, de folos si de mai bung in-
tarire sfintei biserici ca sa fie subt aripi de acoperement,
si radamata, de temeiul altui stint scaun bisericesc,1" am
cugetat cu tdta inima, si din partea nostra am inkinat
acesta sfinta, biserica, ea sa fie metoh Sfintei Episcol ii
Rornnicii, spre vecinica pomenire, n6i si la tot neamul
nostru, si sa alba prea Sfintitii ArhiereT, carii dupl. vremi
vor fi a purta grija acestuf sfint local, si a ne pomeni, la
sfinte rugaciunile prea Sfintiiior Sale. De vreme ca am
ennoscutu eft nu putem din neamul nostru a fi mai ales
Epitropt si mai bunt de cat Arhiereul locului, ca sal aibii
14 . Namestiileaseditrile. Vorba slavona de la nape yi M7,CTO loc; cladi-
rile de ye uu loc, aim de pe locul bisericei.
Biseri a Ortodoxl R mina. 3.
le-ail
si
le -an
rye
www.dacoromanica.ro

626 1NTRODITCERE
acest sfint loess ca o umbra netrecuta i ca un acopere-
ment nestricat. Dect parinth Arbierei cavil dupa vremi
vor fi, pe tine va socoti destoinic., i vrednic din 6menii
eei bisericesti sA alba a orandui din partea Sfintet Epis-
copit, ca sa kivernisesca, atat cele miscatOre, cat si cele
nemiscatore, impreuna en Kir Zamfirake, fiiul si Epitro-
pul reposat Hagi G-herghe, (fiind numal din partea n6s-
tra am inkinato la sfinta Episcopie, iar Dunn' 61u1 nau
inkinato,) va agonisi sf se dea la cele trebuinciose, pen-
tru folosul sfintei Case, dupti cum va porunci si va pove-
tui, preasfint. parintele Episcop 15). Drept acela am dat a-
ct sta scris6re a nostra, ca sa fie acesta danie in vecT, §i
nestramutata de la sfinta Episcopie, pentru mai ade-
verata credinp ne-am pus pecetile, §i iscaliturile mai jos 16).
1784. Noem. 14.
Maria Fotesca Cluceresa. Dumitrake Foteseu.
losif Protosinghel martur. Protopop Craiovel Martur.
Glienadie al Romniculin.. (Va urma).
eivf 4-49
I), Documental acesta, este S cri s in condica meteselor pe pagina antain si
]carte din adoa a foot 4P. El inse se afla si in original, scris pe o tele de
liartie, lungimea cdlei de 34 ctm, ar latimea de 241 2 etm, Dania originalului
are ea marca de fabrica liter le de tipar E si G, si este strans in sese, avend
pe indoittna de desupra scris: artea ntet biserici of Dud din Craiova ce
au tildintato metoh la sfinta Episcopie Damned' clueeresa Mafia Fotesca cum
inlauntru arata. 1784 N emvr 14
1 ). Prin actul de mai sus de invoela de la 1781 not am vedut, ea Hagi Gheor-
ghe cu Maria Fotesca stabilese, ca la biserica Maica Domnulin de a Dud sa
fie dm ctitori din eelo dog familit ale fundatorilor si dot Epitropi ales1, din
partea fie-caret case etitoricesm. Dupii tret ani se vede, eft ctitoril n'au mai
nuant Epitropi din partea lo ci pastrand pentru densii acest drept, tot el r&
man si Epitrop', ado 1, administiaton ai averei bisericd. Aim inse etitoresa
Maria Fotesca eu dial ei Dumitrake renunta, cum se vede, la drepturile for si
depion aceste dreptun in mane.e Episcopulut de Romnie, teend din bis rica
Mama Dominant dela Dud un metoh al Episcopiet Romniculul, tar din persdna
Episcopulin dupe vremi ctitor. E prea adeverat, ea I piscopul este inves it on
titlu sr dreptul de ctitor uumai in jumet-tte dreptuilor aclinin'strative ale aces-
tet case si el represinta in biserica NJ:Au:a Doninulut de la Dud, p Dumitrake
Fotescu cu mama sa, ca ctitor cu dreptul do a numi un Epitrop administrator,
pe sine insust, ca administrator al and jumtti a acestm biserici, care de la
1764 Noemvrie 14 devine netoh al Episcopiei de liomnic si i sfersit ca Episcop,
cu dreptul canonic de priAighetor asupra intreget biserici Mai mult, A.rhiereul
dap1t vremi pe tine va socoti destoinic gi vrcd is din emenit bisericest, sa
aiba a o randui din partea saute' Episcopit, ca sa kivernisescii atat eels nag-
catOre, at si cele nerniscatere, imprenn cu kir Zamfirake, dial si Epitropul
rpositt, Hagi Gheorghe si din venitul, ce se va agonisi, sit se dea la cele tre-
buinciese, pentru folosul sante, case, dupet c int va porunci gi va povetui prea
8694 parintele Episcop" ; adec Episcopal, irtnanond ctitor si cu dreptul de E-
piscop va punned gi va povetui administrar- a easel, gi va numi un Epitrop din
fetel bisericetto, care find in atirnare nernijlocit de Episcop, ti a kivernisi"
cu Isle Zamfirake", situ decobontorit lui, cele migetere, cat si cele nemiseatere.
ea
si
www.dacoromanica.ro

KLIAIE -OIKIAK OE MOT.
CONDIDA A MEA DE CASA.
(tirmare din Naum Protosinghel.)
Copie dupre jalba ce am facut DumnieT-Sale,
Koc. Z. Petre.
1822 Septemvre.
Prea lnaltate i prea Milostive Dome!
Dupa Dumne4eu, ochii tuturor la mila Ina ltintet Tale na-
dejduind intre earit si prea mica sluga Itirnet Tale, ca
un caqut in patru rAndurt in mainele apostatilor, si tiranit
de din§it si jafutt Walla is camasa, cum taste deobste stint,
mai intairt §i en cu lacrann multumesc ceresculut imperat,
ca dupa mare mila sa au intors cele deoblte lacramt intro
deobste bucurie. Sfanta Pronia sa iconomisand a mangam
si acesta prea, tiealosita Patrie cu Inaltarea Marie' Tale din-
tre cel slavitt at Patriet in stramo§escul Domnesc scaun
al Ina ltimet Tale, sere a sterge lacrama dela tail fata.
acum, Prea Inaltate Ddmne, prea mica sluga Ina Itimet Tale,
ea un adevarat fiu al Patriei si eii, cu genuche plecate si cu
ferbintt lacrami nazuesc si cad la mila InaltimiT Tale rugan-
du-n:16, ca intre alts nenorociti si prea ticalosit" fit at Patriei
si eu prea mica sluga Inaltime" Tale sa fiu manga'tat cu
un caftan si en o chivernisela de care in vremile trecute
nu m'am invrednicit nica odata de and am esit din pante-
www.dacoromanica.ro

628 CONDICA A MEA DE CASA
cele maicei mele pururea remaind impreuna en alp flu al
Patriei la spatele celor streint de acesta Patrie. Ci si pu-
tina clironomie ati reams dela parinti, o partef aste
stricata si calcata de primejdia vremii si o parte zalogita
de mare nevoe, pentru hrana vietet mele, care primejdie
n'am patimit prima acum in viata mea. Asa fierbinte cad
si me rog a nu trece cu vederea si nenorocita starea prea
rnicil slugii Inaltimei Tale. Si ce va fi mila Marie' Tale.
Al Inaltirnei Tale prea plecata
si prea mica sluga
Z. R.
ROTA. Cererea unu, Boer, fiu al Patriel, catra noul Doinn pa-
menten prin care cere un rang de boerie §i o functiune, deelarand
ca, in timpul domno grecilor fanariotr, fiii Patriei stateau in dosul
strainilor, adica nu le dadeau nobililor roman' nits functiun" nisi
onoruri.
Jalba K. Manoil
Prea Inaltate si prea Milostive Domne !
Intre alts prea nenorocita si prea ticalosilf Iii as Pa-
tries, impreuna numerandu-me si en eel prea mic carele
si Patriei slujind in vremi rele si cu primejdie de viata si
cu grea familie fiind insareinat si patru fete serace de pa-
rinti ale reposatuluf socra-mete hranind in casa mea si nici
odata invredniciudu-me a dobandi si en vre-o chivernisela
mal Cu statornicie, locuitor fiind aici in Bucuresti, si la
prea ticAldsa stare ajungend si de tam mangaerea aflan-
du-me parasit, cu neincetata rugaciune si en laeriinn as-
teptand am asteptat ajutorul eel de sus ; si acum prea La-
minate Donne, de vreme ce prea milostivul si intru tot
induratul facetorul nostru Dumnedeu, adus aminte si
de ac4sta prea ticalosita Patrie a "Astra, Inaltand pe Maria
Ta din eel slavit" ai Patriei in prea luminatul si stremo-
sescul domnese scaun al Inaltimei Tale, spre radicarea celor
each* si spre rnAngaerea celor pururea necajiti, cu genu-
(lean
www.dacoromanica.ro

CONDICA A MEA DE cAsA. 629
the plecate si cu suflet uunilit nazuesc si caz la cea urma -
tore lui Dumnedeu nemarginita milostivirea Inaltimei Tale,
cu °chid indurator cautand spre ticaldsa mea stare, Kt me
invrednicesc mangilerii si nemarginitei milel Inaltimei Tale,
a dobandi si en eel prea mic, intrare la vre-un chalem al
prea cinstiteT vistierii, spre mangaerea si chivernisela prea
nenorocitel starii mele cei insArcinate eu atata de multi,
greutate. i vein remanea si eu eel prea mic in tot], viata
indatorat, irnpreuna cu Vita nenorocita familiea easel mele,
a ruga pre milostivul Dumnedeu pentru san,Aatea si inde-
lungarea anilor si huna intarire a Inaltimei Tale in prea
luminatul domnesc scaun, impreuna, cu cele de our odrazle
ale Inaltimei Tale spre rnostenire vecinica si neclatita in
neam si in neam. i ce va fi mila Inaltircei Tale.
1822 Septemvre
Prea plecata
si prea mica ship
M.
NOTA. Cererea unui alt individ din Bueurep de a-i da o func-
tiune la visterie fiind-ca a sarocit iu timpul eterii.
Alta a Kok. Z. Halp.
Prea inaltate Demme !
Marturisind Sfanta Seriptura la Iov, ca strigarea sera-
cilor si strigarea lipsitilor va audi Dumnedeu, si dinpreuna
adeverind psalmistul, ca Dumnedeu va face judecata s6-
racilor si isbanda lipsitilor, am luat indraznela si ett eel
cu totul nenorocit, cu fierbint laerami a me arata inain-
tea pazitei de Dumnedeu Inaltimei Tale si cu suspinun din
inima a me jalui ca : 30 de am si mai bine aunt dela naste-
terea mea avend, nisi odata nu m'am invrednicit macar
de cea mai mica chivernisela in pamentul Patriei. i nu
m'am malnit arata de mull, stepknire streina vedend in
parnentul Patriei, si multi acesta nedreptate patiruind. A-
si
K.
www.dacoromanica.ro

630 cortnicA A IAEA DE CASA
vend en putinA mangaere dou6 priiv li6re ce'mi an re-
mas dela parinti; tar in cea dupre urmit pierclend si
cestA putina mAngaere am ajuns si la daznadajduire din
multa primejdie. Caci in anul trecut de patru on am cä-
chit in mAinele apostatilor, carii neavend lacritma
de crestinatate, m'an jafuit Ona la camas" ardendu-me si
cu fier ars ca sa le dau barn', si abia scapand din mainele
for numai cu sufletul, imbracat in abale abbe, am fost na-
zuit la Brasov ca sa nu-mi pierd si viata ; uncle ne avend
nici cheltuiala cea din t6te dilele, de mare nevoe 'int-am a-
maneterisit cele doue pravaliare de am trait Warta acum.
Care si acestea, viind aio, le v6d cn totul darapanate de
ascherlii imperatesti, ne avend ticalosul de unde sit tan
macar o para, spre a'nu intempina cheltuiala cea din t6te
dilele. De acea eaz la mila Inaltimei Tole ca la unul ce
din Pronia celui de sus teal aseclat in dornneseul scaun
eel stramosesc, spre a sterge lacrarna dela taut fata, ca sa
nu mai remain si acum la spatele altora, ci sa fiu si en
rniingliat cu on-ce chivernigla va gasi cu tale intelepciu-
nea Mariei Tale, in prea fericitlele si prea huninatele dilele
Inaltimei Tale, ca din destul imi taste 30 de am si mai
bine de and astept si nu mat pot, nu mai pot.
fi mila Mariel tale
Prea plecata
si prea mica sluga
Z. "hip.
cum va
1822 Septett bre.
NOTA. Un alt nobil aratand suferintele de 30 am din timpul
domnirii fanariotilor in special din timpul eterii cere o tunctiune
neavend cn ce trai.
Prea inaltate Dome!
Cu genuche plecate arat Inaltimei tale, ca dupit buna-ve-
nire a Dumnialor boiarilor Caimacamt, Inca aflitindu-se Inal-
timea to in Tarigrad, silit find ea de multe nenorociri si
primejdii ce am piitimit, am datjalba catre prea cinstitul Di-
i
si
si
a-
inteinsit
www.dacoromanica.ro

CONDICA A MEA DE CASH 631
van pre larg aratandu mi dreptatile, spre a me impartil§i de
vre-o chivernisela maear aeitm la batrAnetile mele, fiind caqut
Iii in datorie nu putiva dill rascolele vremei. La care jalba
mi s'au dat raspuus prin adeverirea, iscaliturilor a tot prea
cinstitului Divan, ca la buua-venire Inaltimei tale, sa me
arat cu acea jalba ewe Inaltimea ta. De care cad si me
rog Inaltimei tale, a sa citi acea jalba a mea inaintea Di-
vanulni Inaltimei tale si a hotara, Inaltimea ta si pentru
ticalosia mea ce va lumina Dumnedeti pe Inaltimea ta.
AI Inaltimei Tale
nevrednic, insa fierbinte
rugator catra Dumnecleu
§i pre mica sluga
N. P.
NOTA. Jalba data de Naum Protosinghel dupa venirea Dom-
nului patriot prin tare sere §i el o fume-tiune la batranete.
Jalb6.
Prea lnaltate ,si de Dionnecleu incununate Domne!
Inca aflandu-ve Inaltimea vastra la Tarigrad, fiind en
silit de make nenorociri si pagube din pricing Apostatilor,
aflandit-me cut si in datorii si in name strImtorire, am
dat jalba, la Maria sa Pasa Kihaia Bern, care s'au bugor-
disit la Divan si atata m'am folosit, en un merticel de la
Sfanta Mitropolie. Iar dupa buna venire a Dumnelor pre
cinstitilor boeri Caimacami at Inaltimei vastre, am dat a
doua jalba pe larg catre prea cinstitul Divan si am lust
respuns inscris sa astept buna venirea Inaltimei vostre,
fagaduindu-mi ca voin avea $i ajutorul Dumnelor. Pentru
care cad si me rog Inaltimei v6stre ca acea jalba a mea de
al doilea, sa se eitesca si inaintea pre luminatului Divan
al Inaltimei Vestre si a hotara, si pentru ticalosia mea ce
ye- va lumina Dun:ma-len pe Inaltimea Vostra.
Al Inaltimei VOstre deli nevrednic,
insa fierbinte rugator catra Dumneclea
§i pre mica sluga.
Naomi Protosinghel.
18`!2 Sept. (a t remas acesta nu 9'a dat).
www.dacoromanica.ro

Copie. Ramaind cea din dos am scris cea urmatore jalba:
Pre Ina4ate fi de Duninedeu padite Domne!
Cu pr6 plecata jalba arat Ina Itimei Tale ca inca in di-
lele prea Sf. parintelui G-rigorie Mitropolit, tatal rueu pro-
topop fiind, locuitor in Sud. Muscel la satul Corbin, care
taste pe raul D6mnel (uncle si mosii mei despre tata si
parintii mei. stint ingropatt), de acolo in varsta. de 6 ani
m'au adus aici in Bucuresti si vrend sa me dea la tin du-
hovnic in sfanta Mitropolie, de cand sant ani 52. Duo ce
m'au seos inaintea prea Sfintitulut parintelut Mitropolit si
au vaqut frageta varsta mea si cum ca nu numat nu porn."
fi de vre un ajutor duhovnicului. ci mai vartos eti am tre-
buinta de ajutor, all sfiituit pe tatal mien. Ca : sau sa me
intorea la muma mea acasa sa mai crese, sau sa gasescil
aici un crestin bun familist ca sit me incredinteze in mana
lui si sa invat la. sari. Asa an si urmat tatal mien si la-
sandu-me in Bucuresti cu cheltuiala sa, am invetat carte
greceste si rumaneste. Omit cand am ajuns in i arsta de
12 ant, si atunci m'aa lust in casa prea Sf. parintele Fi-
laret Mitropolit, inc a uiireon find sedetor in sfanta Mitro-
polie. Iar dupa ce s'au facut Episcop Romniculut acolo, cu
indemnarea prea Sfintiei Sale si en mana prea Sfintiei Sale
m'au tuns rasofor, si m'au hirotonisit diacon in varsta de
15 (ant), tar cand am ajuns la sfarsitul varstei tineretet, care
aerie Ipocrat, and puteam sa intru si en in vre o chiverni-
s61a, au murit Staretul mien Filaret Mitropolitu, si cu t6te
ca, pre urma am slujit si celor dupre urma prea Sfintitt.
Mitropolitt si Episcopi, nici odata nu m'am invrednicit sa
dobandesc si en miicar un metolt ciit de mic, nisi de la
Sfinta Mitropolie, nice de la vre o Episcopie, nict de la epi-
tropia slintulut Pantelennon, ci am remas, cum mai pre
larg to vet pliroforisi Inaltimea Ta din jalba ce am dat
catre prea cinstitul Divan Inca de la hula lin Iulie, fiind
eu silit de multe sti amtorari si pagube si de datoriile in
care sant cadut din pricina Apostatilor. Si la August 7 am
www.dacoromanica.ro

CONDICA A MEA DE CASA 633
Nat respuns in dosul jalbii prin iscalitura a tot prea eins-
titulm Divan, ca sa astept buns venirea Ina ltimii Tale, sa.
me aria cu area jalba. fagaduindu-nn ca voiti avea si a-
jutorul Dumnelor. De care cad si m6 rog Marie] Tale, a sa
citi si inaintea luminatului Divan al Inaltimil Tale si a ho
tara si pentru ticalosia mea ce va lumina Dumnecleu pe
Inaltimea. Ta.
Allnaltimei Tale de §i nevrednic,
insa fierbinte rugator catra Dumne4eu
i prea mica slaga.
Naum Protosinghel, didascal.
acestaasemenea au rgulas nu s'au dat).
NOTA. In acesta jalba profesorul Naum Protosinghel ne da
crite-va date sigure despre viata sa.
1823 Fezruarie 19.
Vrednic taste lueratoruI de plata sa". Vrednic a sa pune
luminatorul in sfesnic. Vrednic taste alesul chemarei sale.
Tar acestea sa fac pricing de multumita celor cunoscetori.
Slava prea Sfintei Troite ca adus aminte si de sme-
renia acestil Patric si cu ochiu bland cautand asupra
bine voeste, prin eel alesi fit al set a o face mai mult eins-
titii si lumen laudata.
Slava prea Sfintel Troite, ca gaseste si intru smere-
nia fiilor acestea Patric lueratori de burne fapte, ca sa le
dea for plata dupa vrednicie, si indrazn6la intre n6murile
cele slavite, mai v'a'rtos cele pravoslavnice.
Slava prea Sfintei Troite, ca sa afla si din prostimea ne-
mului nostru luminatorf, spre luminarea celor aeoperiti de
intunereeul neinvataturei, ca sa s6 numere si neamul nos-
tru intre eel slaviti en invataturi §i §tiinte.
Slava prea Sfintei Troite, ca alege si dintru smerenia
neamului nostru pe cap it invrednic6ste d.umnec,leestii che-
mhl intru Sfintenie, ca si es sit theme pre tots pravoslav-
nicif patriots la dobandirea celor vecinice bunetati.
Multi am dam sa tacit Domnul Dumnecleu prea Inaltatu-
lui Domn Joan Grigorie Ghiea Voevod, carele lu-
(§i
nostru
lip an
www.dacoromanica.ro

minat fiind de Durnner,le-a, au cunoscut vrednicia prea
Sfintiei Tale si to -au inaltat si la cinstea pastoriei Dnhov-
nicesti in scaunul Sfintei Episcoph Argesul. Lungesca Dom-
nul Dumnedeu anii Ina ltimh Sale en prea fericire si ne-
clatita intarire in domnescul scaun, care o ail darmasca
si cu diadohia sangelui Inaltimii Sale din neam in neam.
Multi ant faca Domnul Dumnedeu prea Sfintiei Sale, st6-
pttnului nostril Arhiepiscop si Mitropolit a t6ta Ungro-
Vlahia Kiriu Kir Grigorie, carele ca un luminat de Dam-
nOeu, cunoste pre luminatorii Patriei, si cunoscendu-1, din
povatuirea lui Dumnedeu, ii asaza in sfesnicile Pastoriei Du-
hovnicestl, ca sa lumineze pretutindinea cuventatOrea turma
en lauda si bucurie duhovniceasca.
Multi ani faca Domnul Dumnedeu prea cinstitilor si prea
blagorodnicilor veliti boiari al Patriei, carii ca niste ales' de
Dumnedeu, cunosc pre alesh lui Dumnedeu si cunoscen-
du-i, cu chaste din preuna ii petrec la oranduitele locuri ale
celor alesi ca dinpreuna sa li En, veselesca sufietul si sa
salteze cu inima hucur"andu--,e.
Multi am faca Domnul Dumnedeu si prea Sfintiei Tale,
pririnte Episcope al Sfintei Episcoph Argesul Ririe Kir
Grigorie, si prea curata Feci6ra (a atria caste hramul la
Sfanta Episcopie), sa invrednicesca pe prea Sfintia rra des-
toinic lucrator al vies Mantuitorului lumei, priveghind Ona
in sfrirsit (dupre cum numele Grigorie priveghere insem-
nka), ca un laminator nestins in stesnicul duhovnicestii
pastorii, si ca un chemat de Dumnedeu spre acesta la multi
si prea fericiti ani, Amin.
AI prea Sfintiei Tale
gata sluga.
.Yaum Protosinghel.
NOTA. Felicitarea Protosinghelului Naum. catra nou alesul E-
piscop de Arge§ Grigorie §i in care felicitare lauda meritele lite-
rare ale Mitropolitulut Grigorie.
www.dacoromanica.ro

CONDICA A MEA DE CASA 635
1823 Februar 19.
Oratia ce a tacut prea Sfintitul Parintele Argeqiu
catre prea Inaltatul nostru Domn, in Divan.
Sant unit 6meni, luminate DOnine ! carii la prefacerea
vietei for intru mat placuta asezare ca cum ar vorbi aiu-
rea, sail ea pentru sfiala, sa poticnesc in cuvinte, sau ca
pentru bucurie spun vorbe nepotrivite ; de aceia dar me
rog blandetelor Mariei Tale ca sa alba acuma ingaduire si
donmesea obicnire pang, ce voiu ispravi si cu mdatorata
oratie, ort pre din afara adeca de rost, sau pre hartie
pentru netinerea de minte.
Nu cumva at socotit Maria Ta, ca pastorescul acest toiag
s'an dat in mina, de orn carele, la stiinta scripturilor, ar fi
asemenea cu eel de demult fericiti pfistori de ale carora
multe ostenele sit minuneza ob§tea crekdin6sca. ?
Nu cumva at gandit ca in locul scaiului s5 va radica
kiparosul si in locul urzicii va ereste mirsina, dupre cum
lice Isaia Prorocul? Nu erect Ci numai si numai pentru ca
at privit cu mintea la cuvintele fericitului Apostol Pavel
carele graiaste asa:
Pre cele slabe ale lumei acestia au ales Dumne4eti, ca sa
rusineze pre cele tart; ales-au pre cele de neam prost si
pre cele ce nu sant, ca sa strice pe cele ce stint".
'Ex Eivo..;O .0, EO:,, 6 nsonuyevicr-
T'XTOE "ApxovrE,:;, O " AlrEtoo,;, 6
Holv-cur6Tc-crr; xoti xotp;tor,th-
cr-r,f-F.,., 6 -cal-cm/Ur) EU),civ 6,1)-0Ov
xcu 15,1Al) 56)0v TaTcets,6v )tai
..ripco.'vcoy EUXod y.) wpOv xxi «-
va040a. co? (.)-nov ExEtvo4,
ixEtvo::, i'A.0.-ric:. ma J Trip 1[1.0t)
TO') ECTZ0i7.0'J Gmarixo; Eic Tlp
xocp;i:g.v TO E.UyEV,S0-CTO'J ill/AV
AUOiTro.).
Acel Dumneqeu, o prea
nobili bout! Cel necuprins
cu mintea, eel a t6te vecletor
si de inimi cunoscetor, eel
ce dá jos arbreole inalt si ra-
dica arborele injosit si usueit
lemnul Inver lit si invert:1We
lemnul uscat, acela, acela
a vorbit $i pentru mine, eel
mat rnic vierme, in initna
prea piosului nostru Domn.
www.dacoromanica.ro

636 coismick A MEA DE CASK
Iktx Ili') yap Ppt,iv., pia 3i
pptiovim zaAliCTEt.
HEM rNiE v.tv,:)0Et, xn3
di..811Xoy
flax 8a iyilvopa
x4,p?Et.
'ExEodo; 0 0E64 0 iyEi,pGIV
ff.]; 7CTCJZOV 7.7t a7c6 xolzpia4
rtivriTa, TO5 x10-ilcrat a?)T.6,)
ipX.6`)7(0') Xaoii aUTou. 'Easivoc;
xec).il TO') Iv Tr.apa-
66a-cc) XEit).EVOV 24yELpEV. ErY1 TO
Kupi.,ou at')?.-dy'rw.ivov cliT6
Tor) vtr) TOU
ITATipthcara Trivra Tx ail-7111'M
To 60 -ECE.77.ii.O'J U.Wv AU-
Oivrou. Ac;)r, a.t'iTeT) xl-ca Tip
Y-Ip;iav a6705. 'E;(1.7Z06TEilOtt
IUTti). poii0ELIN ErC aTio). Ho
XalT?y.ar:occ-ris Tcly 86,av aUroD
Eiz; V.17..apt6T1T/. 7.A.vaPiEt-
o.r) aUTov zal EbapEcrrov
tcp TE zw. TOT) Xao)
Tglo.; Uu.lv Tot; Tr.aVE,i-
yEVECTT.TOL:, apxouot, iTE
TO YAliritla. aUToi.) -4/1 TO g-
puau.a TOP) 61./.0yEVWV %al 0:i U.E71-
Tat Twv Ei8Ewv, ipWTOV Ekiv
aEAE.) 6yEin. V. EipipT1
EOTTX[IV E b),T1 xap3,.'14. LIEU-
TEpov 8E, CI"J;.1.0'.1),EtJcI) TO y.scri
;(..Ploy.EV 7rE.060E 960'J TOT)
V.Eycily Zli pOqEpc7;) lvxz-rt. OU
rcp Ei x r, T fp 1..1.177tpas) ?opal.
auato),71411Et0E70E ;Leta r(1) EO-
yEvecr-r,i-ro,) Ylu W V AO(iivrt, GU
yap a7:16"); ti); Tay
ipi%; Xpl.TET, "47.1 TW o-zr,ITpcp
Caci usor pe eel neputer-
nic inputerniPeste sl usor pe
eel puternic 'I micsureza.
Si usor pe eel glorios '1
micsureza, si pe eel neinsem-
nat it radio.
usor pe eel modest it
conduce si pe eel mandril it
injoseste.
Acel Dumnedeu eel ce ri-
dica din parnent pe serac si
din gunoi pe eel lipsit ca se
saga en boerii norodului seu.
Acela si pe mine eel de jos
si remas nestiut m-a radicat.
Fie numele DomnuluI binecu-
ventat de acum si pan5 in v4c.
Plineste t6te cererile prea
nostru Domn. Da'i lui
dupa inima lut. Trimete'l lui
ajutor de la eel shint. In-
niulteste marirea lul in lun-
gime de rile. Arata'l pre el
vrednic si bine plaeut si Im-
peratului st poporulut seu.
In fine, vol prea no-
bill boeri, carii sunteti lauda
hu si aperatorit celor de un
neam al ajutatorii celor sa-
ram.. mai intal ye cer de la
Dumnedeu sanatate, pace, fe-
ricire din t6ta inima. Al doi-
lea ye indemn, dupa putintri, a
ye supune ea frica marelui si
infricosatulut Imp ,rat ; eaci
nu fArit euvent porta sabie.
Supune-ti-ve cu respect prea
nobilulm nostru Domaitor ;
caci nu in radar sine in maini
hal-tele Administratiunei si a-
i0,:rdEt xai
iTtO
V.ETI
yollai xal
op.g.
xal ico; aiiovo::.
avant
a6-roi).
!ATi.VE/4
X.OtLE v,
p,ETx
3totx.irs-eco;
i
ai.Er0t.
/..s;
pie-
-111m
cen-laltt
www.dacoromanica.ro

CONDICA A MEA DE CASK 637
poCEpst. e0 7COttlip 6 Aliyac,
trotp.aivtov 7cotuaivov-ra4, 6 6-
;lido 61oi:Jv-ra.;, 84yriF,Uvap.tv
xai xparaiwo-tv -NT) Aaii5 at'froij,
xxi ITIpOCCITip-ELEV 167.0c
lay.ttpav T7') -trot'p.vr,v zai
U7C(40V zat T-r avto
'Ev 7.1TOLZ4 TGJV
Ti] TO) Y ayicov
)mu.7cp6-rTTL, (i.),; av iv T.63 'Jag')
airrou Tciorre;Xiyov.v) Troi--
11.v1 TE 6V.Ori
meninta, cu sceptrul. Iar ma-
rele pastor, eel ce pastoreste
pre eel ce pastoresc, eel ce
conduce pe conducetori, sa
dea, putere $i tarie poporulut
seu, sa.-] preps re turma sa
stralucita, ne intinata si vred-
nica, de staulul eel de sus, in
locasul celor ce se veselesc,
in frumuseta Sfintilor, dupre
cum in Biserica sa, totii efin-
tarn rniirirea, §i turma inpreu-
na en pastorh.
NOTA. Oratia pronunteata de soul ales Episcop de Arge§, in
fata Divanuliu, dupa obiceml tares, §i din care se vede influinta
limbei grece in acele timpuri; pentru ca jumatate emote in roma-
ne§te, iar jumetate in grece§te, cu tote Ca alesul era neao§ roman.
C. Erbicen u.
ia'JTOV
d-
!.).&,..`c;pg.;
EI'l-
CppatV0V.ZVWV, iV
7.'Xi
si
Si
41.x4.
wstp.i,z;;.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI.
(Urmare. Vedi No. 8, anti! al XII, pag. 5o7).
Revelatiunea primitiva ysi Iisus Christos.
Ce reforma a primit Revelatiunea primitiva de la Iisus
Christos, Doninul rescumperatoriul lumei ?
Am veclut ca revelatiunea primitiva, care a fost un pa-
trimoniu al tuturor amenilor, falsificandu-se din ce in ce
i corumpendu-se prin amestecul idolatries, s'a sirntit marea
necesitate a se ineorpora in legislatia Mosaica si a deveni
pentru un timp proprietatea poporulm Israelit, sub denu-
mire de Testarnentul vechiu, sau vechea alianta a Ills Dum-
nedet acest popor. Am vequt cum aprdpe de plinirea
timpurilor, acesta revelatiune suferise aseminea falsificari
si in mijloLul poporulul depositar, din causa sectelor re-
ligios3 politice. Litre acestea Iisus Christos, Fiml lui
Dumnecleii insusi, intrupat din Area Santa si pururea-fe-
ciara Maria, se nate in Betleemut Indeel, in conditiunea
cea mai misera ce-si pdte inchipui cineva , si prin acesta
predica, Inca din pruncie, ca yam' este dator sa lubesca,
saracia, sa se deprinda en suferinta, si sa arunee departe
de la sine pofta de stepanire. Inca din pruncie, da si e-
semplul eel mai mare de supunere la legile civile si bi-
sericesti si de aseultare catra parinti. Dupa ce a impli-
nit etatea legala de trei4,1eci ani. s'a presentat In mijlocul
i
cu
si
www.dacoromanica.ro

ISTORTA BISERICET 639
societatet ca Invetatoriu public. ales apostolic set, in
nuttier de doispredece, dintre Omenii eel mac simpli si mat
saraci; El insusi sarac si lipsit de on -ce instructiune lu-
mesert , incepe sub ast-feliu de conditiuni si cu ast-feliu de
mijlOce, a arunca primele fundamente ale lmperatiel ce-
riurilor, care este Biserica sa. Incepe prin a recunoste si
a declara legea mosaica de buns si santa, in ceea ce
priveste partea morale; spunend tuturor ca n'a- venit sa o
desfiinteze, ci sa o perfectioneze; combate abusul ce fa-
ceau de ea Carturarii si Farisei!. (Cetitt cap. 5 si 23, din
Evangelia S. Mate!).
Din punctul de vedere dogmatic, Mantuitoriul stabileste
credinta intru unul Dumnedeu manifestat si inehinat in
tree ipostasurt; vorbind adeseort despre Tatal seu carele
l'a trimis; declarandu-se pre sine de Fiiu al Parintelui
ceresc, fiind declarat ast-feliti si de catra. insust Parintele,
la lordan unde era present si Sdntul Dula in forma de
porumb,--si pe Muntele Taborulm; si promitend in aju-
nul patimilor a trimite Apostolilor set pre MangAitoriul,
Duhul adev6rulm, carele dela Tatal purcede.
Din punctul de vedere moral, recormitida si inalta vir-
tutea pana la eel mai inalt grad, pana la amOrea de ini-
mict ; prescrie datoria de a erta Ornenilor greselele, decla-
rand ca numat sub acOsta conditiune vont capata si not
ertare dela Dumnedeu. Face din fapta bung a ruilostiviret
cheea cu care se p6te deschide ceriul si paradisul. Reco-
mAnda rabdarea pana la finit si lepadarea de sine st de
poftele materiale, ea niste condititun fora care nu se pOte
capata Irnp6ratia Iut Dumne;leil; care nu putem fi
membri ai Biserieet sale.
Din punctul de vedere social, Domnul, mac in tote lo-
curile Evangelic! Sale, egaleaza conditiunile vietet, decla-
rand ca tine voeste sa fie ma mare, sa fie servitoriul tutu-
ror, ca eine scandalizen, sau despretueste pre unul dintre
cet mai mice, despretueste pre insust Dumnedeu. Fericeste
pre saracul care -se p6rta en rabdare saracia; ameninta cu
$'a
bra
www.dacoromanica.ro

640 ISTORIA BISERICE1
chinurile eterne pre bogatul avar si nemilostiv. Fericeste
pre cei smerita, pre eel ce plang, pre eel blandi, pre eel
ce fliinAnclesc insetka de dreptate, pie eel milostivi,
pre eel curati cu inima, pre facetorii de pace, pre eel per-
secutati, pentru dreptate. In fine, semnul caracteristic,
dupre care se vor putea distinge urmatorii
pune in iubirea recipro6 : Intru acesta vor cunate tot'
ca sinteti ucenici ai mei, dice El, de yeti avea dragoste in-
tre voi (loan 13, 35). (').
De ce mijloce s'a servit Mantuitorul spre a sustinea a-
deveratatea invetiiturei sale si a o propaga ?
Mijkicele intrebuintate de Domnul lisus Christos spre a-
seminea finit erati naturale si supra-naturale. Era o pre-
dica staruitOre. atractiva i convinget6re; era interesul eel
mare ce purta pentru mantuirea tuturor, interes care res-
pira pretutindenea, si in pildele cu care inveta poporul,
in faptele sale proprii, cad umbla el insusi pretutin-
dene, cautand 6ea cea ratacita, alerga prin orase si sate
Maud bine tuturor. Iar ca inijloce supra-naturale, erau
minunile de tot feliul, profetiile, vindecarile a tot fe-
liul de b6le. La, aceste apela El insusi in disputele Sale
cu carturarii si fariseii necreqetori. El bine, aicea Doninul,
data nu crederi mie, credetl eel purin lucrurilor care le se-
veqesc eu !
Ast-felitt sublimitatea ini etliturei, minunile §i profetiile,
erau probele cele mai puternice despre divinitatea sa,
tot-o-data armele cele mai convinget6re.
Ce finit a avut, cu ce s'a incununat marea misiune a
Fiiului liu Dumneclett pe parnent?
Dupre tote profetiile vechiulm Testament, dupre cre-
dintile tuturor poporelor, dupre profetia mai recenta a
dreptului Simeon, si ehiar a lui lisus Christos, Fiiul lui
Dumnedeu trebuia stt se aduca jertfa bine-primita pentru
1) Wain stiiruit a descrie in amenuntime vista, invetiitur si minunile D m-
nului, pentru ca aasta sa face in or ce istorie sacra a Nouluz Testament, care,
dupre program se predil a parte.
si
pi
seicreptinh
il
pi
pi
www.dacoromanica.ro

ISTORTA I3ISERICET 641
re cumperarea nearnului omenese din pecat, blestem si
mortea eterna, si pentru impacarea omulul en Durnneleu.
Aeesta s'a si intemplat in anul 33 a erei n6stre, cand
Mantuitoriul avea anume ac6sta etate, .i dapa, tree am si
mai bine dela intrarea sa in misiunea de invetatoriii public.
Ura cea mare a crirturarilor si fariseilor, a fost primul
miscatorin al persecutiunei, condamnarei si mortei Man-
tuitoriului. Tradat fiind de unul din apostolii sec, tradat
mai ales de natiunea Iudaica, carea nu I-a inteles si apre-
ciat ca adeveratul Mesia, Iisus Christos mare pe o truce,
dupa ce suferise cele mai marl schingiiiiri. Mortea sa a-
duce pace neamultu omenesc, si glori6sa sa inviere, de-
vine argumentul eel mai tare pentru snstinerea eredintei
1.1 divinitatea persdnei :,,i a invetaturei sale. Prin acest sa-
crificiu, t6ta puterea in ceriu si pe piiment revine lut Duni-
nedeu ; Apostolii stint investiti en puterea de a calca preste
serpi. si preste scorpii si preste totti puterea vrajmasului.
Mantuitoriul &include ultimul ordin de a inveta, boteza si
pastori t6te neamurile, se inalta, la ceriuri si slide de-a-
drepta hu Dumnedeti. Apostolii se intorc in lerusalim cu
bucurie mare, si ast6pta venirea Mangaitoriului promis.
Istoria Biserica dela inaltarea la ceriu a Domnuluz
nostru Iisus Christos.
Care fu eel Antal lucre al apostolilor diva inaltarea
Domnulm ?
Cel 'Antal lucre al apostolilor drtpti inaltarea la ceriu a
Domnului nostru Iisus Christos, fu alegerea unto non a-
postol, in locul lul Iuda vendetoriul. Alegerea se facu prin
sortu in pers6na lm Matia, carele si fu recunoscut intre eel
doispredece apostoh.
Apostolii dupa aceea asteptarii, implinirea promisitmei
data de Iisus Christos, despre trimiterea Santultu Duh,
care promisiune se si implini in dila a decea dela inal-
tare, sau a cinci-decea dela inviere, Mind Duhul Sant sit
Biserica Ortodox3 Romata. 4.
www.dacoromanica.ro

646 ISTORIA. BISERICET
Brancovenu), ne incredintarn ca. Sinful Apostol Andronic a
predicat Evangelia la Peonia, adeca Ora tinguresea lam
apostolic Amp lie si Urban an fost pus' Episcopi, de Shaul
Andrei, cel ants' in Odisopol (Varna) si al doilea in Ma-
cedonia.
Ce resulta din cele expuse pans aci?
Rezumandu-ne asupra celor expuse pana aci, qicem:
Daca, n'avem dove4i Ca Santis apostob Pavel, Andrei, An-
dronic, Amp lie, Urban, etc. au predicat dinc6ce de Duna-
rea, in Dacia lur Traian, din cele citate §tim positiv ea unit
din acesti apostoh au predicat in peninsula Balcanica, lard
unif si 'Ana in Bulgaria si Dobrogea nostra, pana la gu-
rile Dunarei, i prin orasele din dr6pta Dunarci, pana uncle
se intindea pe atunc] Imperiul Roman (intre anii 50 si
110, dupa Christos).
Ce mai putem nota in privinta predicarei Evangeliel in
partile n6stre?
Mai avem de notat si traditiunea despre exilul in Her-
son a santului Climent Papa Romei. Dupre Istoricul Bise-
ricesc Nicifor Ca list (1350, cartea, III-a cap. 18), Santul
Climent, exilat de cq,tra, Traian pentru credinta in Chris-
tos, intr'un oral al Hersonului, care era cu total
a predicat acolo Evangelia. Acosta opiniune o confirma si
Rufin, care a trait in seculul al 4-1e, si Papa Zosim din se-
culul al 5-1e: si in fine, tote vietile santilor sustin acesta.
traditie.
Ce suntem in drept a conchide din tote cele ce am ex-
pus panii aice, relativ la crestinarea partilor n6stre?
Putem conchide ca chiar in Dacia TraianEi, aci la nol,
crestinismul este plantat Inca din timpul Apostolilor ; cad
en greu s'ar putea sustine, dupre cele expuse, ca Scith
chiar Dach Traci' ce locuiati atunci in terile n6stre, sa
nu fi audit despre crestihism. Apei child s'a probat Ca in
jurul mare' Negre, in peninsula Balcanica, dincolo $i din-
cace de munth Balcani, pana in Eric a fost presi chiar
s
pustiin,
si
ors
www.dacoromanica.ro

ISTORIA BISERICEI 647
dicat crestinismul, s'ar putea 6re admite ca minim aci in
tera situata in mijlocul acestor localitati n'a fost predicate
si cunoscuta religia Crestina?
Dar despre colonisarea Daciei nOstre ce stim, si in ce
raport sta ac6stii colonisare cu cresti»area acestor ?
Legednele Romane cn care s'a luptat marele Traian
in contra Dacilor, erau compuse din militaril recrutati din
provinciile Asiei mice, din Galia, Spania, Britania, si alte
localitati pe unde strebatuse crestinismul. Vom vita numa)
provinciile: Pergamul, Siria, Paflagonia, Ciprul, pe unde
predicase insusi Stintul Apostol Pavel, in primii ani ai mi-
siunei sale, $i pe unde Biserica crestina era puternic inte-
meiata mai 'nainte de jumatatea seculului I.
Iata ce dice in ac6stit privinta Petri' Major in Istoria
sa pentru incepul R,omanilor (pag. 11): Desertandu-se
Dacia de barbati, cu indelungatul resboiu a lm Decebal,
Traian spre a umplea Ora, care jur imprejur are tlece sute
de miluri, a adus acolo o multime de 6meni din t6til, lu-
men Romanic ca sa mostenesca satele si orasele".
Twit Dimitrie Filipid, in Istoria Romanies vechi, ;lice
Pe multi ia stramutat aice si din ceealalta parte a Du-
narel, si a aseqat lege6ne Romane prin cetati pentru a-
pararea Wei; multi si dintre comercianti si industriasi,
si alti locuitori, s'au str6mutat din partea drepta a Du-
narei, cu speranta de cftstig mai mare si de o viata mai
Acestia negresit erau crestini, in mare parte.
Ce mai avem in fine, de notat in cestiunea de care
ne ocupam?
Pentru ca sa complectam argumentarea nostril, si sa, con-
vingem pre on Fine in privinta crestinarei timpurie a te-
rilor nostre, sa, ascultam ce spune si Tertulian, until din-
tie Parinfi Bisericei, carele trMa pe la finitul seculului
al doilea si inceputul celui al treilea (Adver:gis Iudaeos,
cap. VII).
lit care altul au creclut poponle, intreba renumitul scrii-
tem
bunk".
www.dacoromanica.ro

1888 09

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1888 09

Similar to 1888 09 (18)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1888 09