1907 05

Set se citeascet instiin(area ce se gaseste
la pag. 610 relativ la abonamentul
acestei Reviste. III
BISERICA
ORTHODOXA REAM
Revista Periodieg Eclesiastica
A
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
HORNE.
ANUL AL X X X I-lea, No.
it
AUGUST_
TABELA MATERIILOR
Peg.
1 Respectul si fanatisinul Iudeilor pentru
sf. Scriptura. 491
2 Povestiri religioase 499
H Cuvant inainte . 510
4 Documente privitoare
.
la istoria civilal si
Bisericeasca a Bomanilor. 527
5 Ciprian 536
6 Cate-va cuvinte asupra Catecumenatului 551
7 Biserica Romano-Catolica In Romania 561
8 Cronica Bisericeasca 566
9 Evangelia sau viata si invatatura Dom-
nului nostru lisus Hristos 576
10 Catagrafia Bisericilor Bricurestene. . 597
11 Donatiuni 605
12 Tablou de in Eparhia
sf. Mit . . 609
13 Instii . 610
1907_
it
r
(
,
5.
are
-"SEMT177:17M .
T.ICURE$T1?
TIPOGRAFI ;):1,121,411.1- BigERICETI
MIL-71 rbMIITLATIML.
r
r
.
/9Y
r,
A
II
III
b r
yt
. . . . . . .
. . .
. . . . .
. . . . . .
. . . . .
.
. . . . . . . .
. .4,-;;;, .
. t n .7 , ..
9..
.-,.
www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA" No. 5.
RESER S1 FANATISTI BERN' PERIM SF. SCRIPT111.
Traditiunea judaica veche si practica religioasa a Iudeilor
de 'Ana. in 'ziva de astazi, dovedesc cu prisosinta respectul
si fanatismul for religios pentru scrierile sfinte. Nu numai
carturarii for si cei ce indeplinesc oficiile cultului sunt de-
savarSiti cunosca'tori ai legei si ai tuturor scripturilor, cum
si a tuturor cartilor de ritual, dar fiecare credincios, este
pentru sine, in cat priveste cunostinta scripturilor si a tu-
turor cartilor ritualisticei un teolog si un preot desavarsit.
Respectul si fanatismul for este cunoscut din istoria si
viata for religioasa; iar locurire din Vechiul si Noul Tes-
tament, cari adeveresc acest fapt sunt nenumarate.
Aci vom cita unul singur din revelatiunea evangelica
pentruca prin comparatiune sä venim la o cestiune de ac-
tualitate, la ceva care se petrece in sfanta noastra Biserica
crestina ortodoxa.
* *
Sfantul evangelist Luca In capitolul zece al evangeliului
sau. ne relateaza ca, un legiuitor oarecare, adica un om
care cunostea cuprinsul legei si era in stare de a'l face
r.unoscut si altora, voind a ispiti pre Domnul, s'a apropiat
www.dacoromanica.ro

492 RESPECTUL §I FANATIZMUL IUDEILOR
de Dansul §i l'a intrebat: «Inva(dlorule, ce voi face samo,s-
tenesc viata ve,snicd.?
Domnul cunoscand gandul si cugetul cel viclean si per-
vers al legiuitorului, drept orice alt rdspuns, 3i zice: In
lege ce este scris? Cum ,cile,s-ti?
La cuvintele Domnului, legiuitorul raspunde : «Sa iubesti
pre Domnul Dumnezeul tan, din toald inima ta, qi din tot
suftetul tau, si din toata vartutea ta, si din tot cugetul Mu,
,ci pre aproapele Mu ca insufi pre line».
Atunci Domnul ii zice: «Drept ai rdspuns; aceasta fd
si vei fi viu».
In relatarea acestui fapt observam ca evangelistul afirma
chiar dela inceputul istorisirei ca legiuitorul venise la Dom-
nul numai Si numai ca ispiteasca. Ei bine, cele ce
urmeaza dupa dialogul de mai sus, ca au avut loc intre
Domnul si legiuitor, confirm pe deplin cuvintele evange-
listului.
Dupa respunsul ce Domnul a dat legiuitorului, evange-
listul adaoga, ca el, prefacandu-se ca nu tie tine este
aproapele, cearca din nou a ispiti pre Domnul, astfel
31 intreaba, cine este aproapele sau, caci el credea, ca
Domnul, va infra in cercul vitios si va raspunde dupa pre-
juditiile ce aveau Iudeii despre aproapele.
Domnul insa nu cauta la cugetul sau viclean pervers,
prin frumoasa instructiva parabola despre omul ca-
zut in talhari, de carele n'a avut mild, nici preotul, nici
levitul, ce au trecut pe langa el, ci numai Samarineanul,
cel de alt neam, nu numai invata, dar il face ca el
Insusi sä marturiseasca cd ,stie si cunoafte tine este aproa-
pele sau, dupa spiritul cel adevdrat at legei.
Tar dupa ce legiuitorul face si aceasta ultimo marturisire
si se vede invins i desarmat, fora a mai aved cuvant,
Domnul 3i zice : 411Iergi ile fa si to asemenea» 1).
1) Comp. Luca X, 25-37.
sal
al
di
di
www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURA 493
Ce s'a mai Intamplat dupa aceea Intre legiuitor si Dom-
nul, evangelistul nu raporta nimic. El termina aci si cu
aceste ultime cuvinte epizodul acesta al ispitirei cercata de
legiuitor.
* *
Cate Invataturi frumoase si pururea folositoare nu se
pot extrage din aceasta istorisire ? La cate momente si
Intamplari ale vietei noastre nu ne-am putea servi de cu-
vintele Domnului din aceasta pericopa evangelica pentru
a ne folosi de ele? Legiuitorul ispiteste pre Domnul, iar
El, In nemarginita sa bunatate si iubire ii lumineaza mintea
si ii arata calea adevarului si a vietei. Legiuitorul deli ra-
mane fail raspuns, el nu se Indupleca, nici nu se supune.
El cearca din nou a ispiti pre Domnul si atunci, Fiul lui
Dumnezeu, departe d'a se turbura sau razbuna, El din
contra, acelas. bun si Indelung rabdator, acelas plin de
mild, iubire si indurare, in nemarginita sa bunatate si rab-
dare, ii arata si 11 invata ce trebue sa faca spre a mos-
teni viata cea vesnica. El ii spune frumoasa si instructiva
pilda despre omul cazut In talhari, si dupa ce legiuitorul
recunoaste adevarul si dreptatea cuvintelor Domnului si se
convinge de ceea ce trebuia sa faca, nemai putand adaoga
nimic, Domnul ii zice : «Mergi de fd ;54 lu asemenea».
Ce contrastinfricosat intre viclenia si perversitatea pana
in sfarsit a legiuitorului, de oparte, si bunatatea si rab-
darea fara margini a Domnului, de alta. La perversitatea,
viclenia, rautatea si indaratnicia legiuitorului, Domnul ras-
punde cu rabdare, iubire si multa milostivire. Domnul do-
reste ca legiuitorul sa iasa din calea cea rea, sa se indrepte
si sa fie viu; iar el, deli ramane convins, fara respuns,
evangelistul nu arata ca s'a pocait.
*
* *
Dar sa lasam la parte intelesul acesta Inalt dogmatic
si moral, precum si alte multe intelesuri ce se pot extrage
o
www.dacoromanica.ro

494 RESPECTUL I FANATIZMUL IUDEILOR
§i desvolta din aceasta pericopa evangelica. SA ne oprim
la primele cuvinte ale Domnului. La acele cuvinte cu cari
l'a intampinat, cand a venit sal ispiteasca. SA luam numai
aceste cuvinte spre a vedea intelesul lor, mai ales ca pre
ele le-am avut in vedere scriind aceste randuri, spre a
vent la cestiunea ce ne-am propus.
Cand legiuitorul vine a ispitl pre Domnul, intrebandu'l
ce sa faca spre a mosteni viata cea ve§nica, Domnul, drept
orice alt respuns ii zice : <<In lege ce este scris ? Cum citesti
Prin aceste cuvinte Domnul ii da tot respunsul. In lege
ce este scris? Cum citeili /3 Este in tocmai ca cum iar fi
zis: Dack §tii ce este scris in ltge qi §tii cum trebue sa
citesti, ca sa poti afla adevaratul inteles, atunci ai ceea
ce doresti, mijlocul d'a mosteni viata cea vesnica. Totul
dar se rezurna .1a: sa ce este scris in lege, cu privire
la dorinta sa, §i sa cunoasca a citi ceea ce este scris §i
sa citeasca asa cum este scris, nu astfel. Avand astfel
cunotinta cuprinsului legei §i avand posibilitatea d'a citi,
asa cum este scris, spre a afla adevarul a'l practica in
viata sa, prin aceasta are tot mijlocul pentru dobandirea
vietei ve§nice. Iata intelesul cuvintelor Domnului in ces-
tiunea de fata.
Apoi, la cuvintele acestea ale Domnului, vedem ca le-
giuitorul raspunde drept, clar precis. Faptul dovedeqte
ca el cunostea ce este scris in lege si stia pm trebue a
citi. Domnul insusi ii zice: drept ai rel spuns. Numai ca
legiuitorul era departe d'a face Si urma ceea ce era scris
in lege. Pentru aceasta Domnul ii adaoga: aceasta fez si
vei fi viu. De vei face adica ceea ce §tii ca este scris in
lege, vei dobandi aceea ce doresti; vei mosteni viata cea
ve§nica.".
Acum ca legiuitorul cunostea cuprinsul legei Si stia a o
citi, nu este lucru de mirare, nici gurprinzator. Nu doara
in zadar era legiuitor, cunoscator adica Si explicator al
?
stie
si
si
si
www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURA 495
legii. Faptul dar nu cuprinde nimic straniu, nimic extra-
-ordinar. Legiuitorul dovedeste ca era demn de numele ce'l
purta, era demn de cariera §i profesiunea sa. Lucru de
vnirare ar fi fost de s'ar fi intamplat contrariul, ca el, le-
giuitor fiind, sä nu cunoasca legea, sa nu stie cuprinsul
-ei §i sä nd stie a o citi.
Atunci pentru ce Domnul Intrebe ce este scris In
'lege si cum cite§te ? Respunsul nu poate fi altul decat a-
-cela ca carturarii, fariseii §i legiuitorii nu voiau a se edi-
flea, nici ei, nici pre altii dupa spiritul §i adevaratul in-
-Vies al scripturilor. Pentru aceasta Domnul 11 trimite la
lege ca sä vada ce este scris In ea §i cum sa vada cum
.cite§te §i intelege.
* *
Ceea ce s'a putut petrece cu legiuitorul se putea Intarn-
pla cu oricare judeu. Fiecare din ei ar fi putut raspunde
ca §tie ce este scris in lege si ar fi stiut cum trebue a
citi; caci ei cunoqteau scripturile, le citeau §i le meditau,
clupa cuvantul psalmistului, ziva §i noaptea, ca astfel sä
:fie drepti si tematori de Dumnezeu, Implinitori ai voei
sale celei sfinte si fericiti 1). Toata traditiunea despre viata
for religioasa confirms 'Ana In ziva de astazi acest fapt.
a.sa cum el reese din istoria Vechiului si Noului Aqezamant.
Din aceasta traditiune, din istoria Vechiului si Noului
Testament cum si din istoria vietei for religioase, asa cum
acest popor se prezinta in decursul veacurilor in sanul po-
poarelor pamantului, reese, nu numai iubirea for netar-
murita pentru scrierile sfinte, dar reese respectul lor, unit
cu cel mai mare fanatism pentru conservarea scrierilor
sfinte. Ei au tinut si tin [Ana In ziva de astazi cu cel mai
mare fanatism posibil la conservarea scrierilor sfinte, ca
mimic sa nu se schimbe, nici sa se prefaca, ci totul sa se
D Comp. ps. I, 1-2.
www.dacoromanica.ro

496 RESPECTUL SI FANATIZMUL IUDEILOR
conserve asa cum a fost scris de barbatii cei sfinti ai teo-
crafiei, si asa sä se si citeasca. Ei au tinut In respectul
fanatismul for religios ca fiecare sd ,stie ce este scris in
lege scrifituri necare sd citeascd si sd infeleagd .ars.a
cum este scris acolo, fad. a schimba o litera sau cea mai
mica particica din litera (o cheree), caci toate trebuiau
se Imp lini de credinciosi, dupa dreapta citire si adevaratul
lute les al scripturilor 1).
In aceasta privinta Iudeii merita tot respectul si toata
admiratiunea, mai ales cand se stie peripetiile prin care
au trecut scrierile for sfinte si cand se stie cat de grea
era in aceste timpuri (in zilele Mantuitorului), cunostinta
scripturilor si corecta si dreapta for citire. Acest din urma
fapt avandul in vedere, intelegem ratiunea pentru ce Man-
tuitorul intreaba pe legiuitorul ce'l ispitea, dacd ,s-lie ce-
este scris in lege si cum cite,ste
* *
In adevar, Iudeii dupa. reintoarcerea for din captivitatea.
babilonica, au perdut si limba si au parasit si vechile lor-
litere ebraice. La revizuirea textului scrierilor sfinte, toate
au fost scrise cu litere haldaice si cu aceste litere s'au
astrat scrierile for sfinte In decursul tuturor veacurilor si
cu ele se pastreaza pana in ziva de asta'zi.
Apoi fiindca textul nu cuprindea cleat consoane si ci-
tirea era grea si nesigura, caci se f."cea dupa traditiune,
transmitandu-se cunostinta ei, din generatiune in genera-
tiune, prin oameni cunoscatori ai legei si ai scripturilor,
cunostinta scripturilor si a citirei for era o intreaga stiinta.
Si lucrul acesta a durat aproape una mie ani, adica dela
captivitatea babilonica si pana la punctuarea textului de
catre Masoreti In secolul al VI dupa. Hristos. In acest lung
interval de timp, Iudeii numai gratie respectului si fana-
1) Comp. Math. V, 18, 19.
a
?
si ,si
www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURX 497
tismului for religios, au putut pastry dreapta si nealterata
citirea scrierilor sfinte, fara a schimba sau altera textul si
intelesul scripturilor.
In secolul al VI dupa Hristos, invatatii for s'au ingrijit
a stabili si fixa citirea, inventarea punctelor vocalice, bine
inteles acea citire care exista prin traditiune in Israil, si
dupa toata stiinta si priceperea de care dispuneau ei in
aceste timpuri. Societatea invatatilor si a carturarilor cari
au stabilit textul oficial astfel prevazut de puncte vocalice
,este cunoscuta sub numele de Massora, de unde si nu-
mele textului scrierilor sfinte cu punctele inventate de ei
se numeste massoretic.
Intreaga aceasta opera, Massora a savarsit'o sub aus-
piciile marei sinagoge, ca ea sa fie primita si recunoscuta
de toti Iudeii de pre toata suprafata pamantului. Si se
observa ca Massora, pe langa punctele vocalice ce le-a
pus deasupra, dedesubtul si in rand cu consoanele, ei au
prevazut textul si de alte semne 40 si mai bine la nu-
mar, de care Evreul avea nevoe pentru a citi precis, si-
gur, clay si drept textul, atat pentru uzul sau practic
particular, cat si pentru uzul liturgic al sinagogei. Toate
-aceste semne, sunt semne ale punctuatiunei, ale citirei si
ale cantarei.
Dar ceea ce este demn de remarcat in opera cea mare,
-grea si complicata a Massorei, este respectul si fanatismul
.ei religios pentru respectarea traditiunei. Ea, revizuind si
-verificand textul scrierilor sfinte si stabilind astfel textul
oficial, drept si adevarat al scripturilor, pe care l'au pre-
vazut, precum am aratat, de puncte vocalice si de alte
semne ale citirei si ale cantarei, ea, Massora, nu s'a atins
de nici unul din locurile, cari, in decursul veacurilor prin
scrierea si transcrierea textului suferise oarecari schimbari,
sau erau chiar gresite sau alterate. Ea a lasat toate aceste
locuri asa cum le-a gasit. S'a marginit pur si simplu a
www.dacoromanica.ro

498 RESP. FANATIZMUL IUDEILOR PENTRU SF. SCRIPTURA
semnala si a nota toate aceste locuri gresite, facand co-
rectura for in josul sau la marginea paginei. Ei, Massoretii,,
n'au indreptat in text nici unul din aceste locuri gresite-
Ei nu s'au atins de text, ci numai au. aratat, prin trimi-
teri la margine sau in josul paginei, Ca acele locuri sunt
vitiate, si aci in josul paginei s'a facut toata corectura a-
ratand CUM trebue a fi scris sau citii cuvantul gresit.
Toate aceste note si indreptari ale Massorei acute pe
marginea, sau in josul paginei textulni, sunt cunoscute sub-
numele de Keri §i Chetib, cuvinte cari arata adica, cum
trebue a fi cilit cundntul greiit (Keri) si cum trebue a fi
scris acel cuvdnt, care prin scriere si transcriere s'a schim-
bat sau s'a alterat (Chetib).
* *
Dar scrupulu, respectul si fanatismul religios al Iudeilor
si al Massorei pentru textul scrierilor sfinte a mers mai
departe. Ei nu numai ca nu s'au atins de textul scrierilor
si l'au lasat si l'au pastrat asa cum l'au primit prin tra-
ditiune, dar au luat masuri strasnice ca nimeni, niciodatI
sá nu se atinga de el, sa" adaoge sau sa lase afara ceva-
Drag. Demetrescu.
(Va nrma).
www.dacoromanica.ro

Povestiri religioase, care all ant muh illratirire poprill Rot] Ill ti' at,
Un fet de legende mn forma
Aceste povestiri legendiare morale sunt decopiate din-
tr'un manuscript din biblioteca mea. Prin cuprinsul for
simplu, naiv, si frasa for cu totul populara probeaza ce
aceste povestiri erau mult raspandite in poporul nostru
RomAnesc. Eu chiar le-am audit In copilaria mea dela o
batrana, ce le povestea cu mult foc si jale care cei ti-
neri si zburdalnici sarile. Manuscriptul este foarte rau scris,
greu de discifrat si fere nici o punctuatie. Hartia-i vanata
si tare, iar scriitorul este un Ioanica Dascalul Munteanu,
n'are nici o data, dar nu poate fi mai vechiu de seculul
al XVIII. Aceste povestiri toate sunt venite din orient la
not si apoi traduse din greceste in limba noastra si raspan-
dite cu repejune In popor pentru cuprinsul for curios, ce
intereseaza multimea inculta. Am Intalnit multe de aceste
si pe unele le-am si tradus, ca literature legendara religioasa,
pentru popor, adeca literature folcloristica. Aceste povestiri,
ce public acum, nu cuprind idei contra crestinismului, cu
totul eretice or imorale, cleat foarte putine, lncolo sunt
'bone de citit; caci in pe crestin departe de savarsirea
Religioasd.
www.dacoromanica.ro

500 POVESTIRI RELIGIOASE
faptelor rele, de teama pedepselor grozave ce'l asteapta im
lumea viitoare. Alte povestiri insd sunt pline de tot felul de
erezii anticrestine, pe care de ordinar nu le-am mai tradus,
spre a nu se raspandi in popor idei anticrestine. De felul a-
cestora sunt: Epistolia ce a cazut, se zice, din ceriu in
cetatea Ierusalimului, si pe care pretinde s'o citeasca si co-
pieze or ce crestin si s'o raspandeasca cu repejune in popor.
Mai sunt altele: pazirea Vinerilor, Mercurilor si a Lunilor
preste tot anul, pline de Bogomilism, venite de peste Duna--
rea; caci intre Romani bogomilism n'a fost Insedit, ci s'a
adus din Peninsula Balcanica. Aceste legende cand nu sunt
daunatoare pot fi suferite in popor, pentru ca ele nu contri-
buesc de cat la ferirea taranilor de rele. Apoi cuprinsul
for interesand mult pe cei simpli, it asculta cu multa a-
tentie si chiar evlavie. SA intelege usor ca fantazia or i-
maginatia a contribuit foarte mult la formarea cuprinsului
lor, aceasta-i datorita superstitiosului oriental. Pe laugh' a-
ceste istorisiri plini de curiositate, vom mai publica si o
interpretare or explicare a Sf. Liturgii, foarte curioasa sip
plina de lucruri bizare imaginare, un produs al imagina-
tiunei, dar care nu poate produce nici un ram pentru o-
mul serios si cugetator. Tata acum o parte din aceste po-
vestiri folcloristice religioase. De aceste au existat multe
si vechi in neamul nostru, s'au tinut loc de cal-0 de mare
valoare, pentru ca nu erau posedate or stiute de cat de
preoti si dascalii dela Biserici, caci numai acestia stian
scrie si cetl pe atunci. Acestia be spuneau publiculti ocazio-
nal si babele, ca cele mai interesante, pentru ca erau pe
marginea mormantului, le ascultau, be repetau si be ras-
pandeau in popor. Stiutorii acestor legende treceau in
fata poporului de oameni Invatati si erau mult respectati.
§coli serioase nu existau la not in vechime si povestirile
aceste tineau locul stiintei; Asa s'a intamplat si cu Me-
dicina, representata prin babe, care prin buruene si des--
www.dacoromanica.ro

POVESTIRI RELIGIOASE 501
-cantice, curioase ca cuprins, tineau locul Medicilor pan&
pela Inceputul secolului al XIX in popor. Chiar astazi nu
exista baba inteun sat care O. riu povesteasca curiozitati
-de felui acesta si sa nu faca pe vindicatoarea suferinzilor
-prin erburi si descantece. Trebue sa mai treaca timp pana
-ce nu se vor mai afla aseminea individe. Aceasta nu se va
face desigur, cleat prin raspandirea luminilor prin scoale.
Atunci numai vor Intelege oamenii ca aceste povestiri si
mijloace de vindecari sunt false si simple mijloace de
castig rusinos, contra dreptei judecati si a adevarului
Preotii nostri sunt datori, obligati de canoane de
a combate cu putere prin predicile for asemine idei pline
de superstitii, contra Religiei, contra stiintei si contra
'bunului simt. Sper ca clericii nostri de astazi, intalegand
importanta faptului vor combate cu putere in orice oca-
siune aseminea falsitati ce tnjosesc Religia lui Hristos,
-ce-i curata ca o fecioara si clara ca lumina soarelui. Tata
unele din aceste povestiri.
Aceasta spume pentru invierea morfilor, and vra sa fie.
1). Invierea mortilor va fi in ziva de Pasti si atunci
-marele Voevod al ingerilor va trambita in mezul noptei
cu trambita si sa vor ivi trupurile ca paingeni si iarasi
va trambita inaintea cantarilor si sa vor zidi trupurile oa-
menilor impreuna; vor fi putrede si iaras va trambita in
zori si va intra sufletul In trup si vor purcede cu bucurie
pre pamant si se vor cunoaste unii cu altii sau unul cu
altul," si vor fi de treizeci de ani si vor fi toti o vrasta
toti un trup ca albinele si vor s:ta cu trupurile la ju-
decata; iar pruncii cei tineri vor Creste acolo, si v'a tri-
mite Dumnezeu pre ingerii sai pre pamant si va lua va-
sele bisericei for si sfintele icoane si cinstitele carti si le
vor sul In ceriu si vor purcede dreptii intru Intampinarea
Domnului nostru Iisus Hristos spre ceriu si vor iesi toate
duhurile cele viclene, ce sunt In bezna (iad) pre pamant
dela apus pana la rasarit si se vor lipl de Antihrist si sa
va inalta pana la ceriu si pana la iad sä va pogori si
si
www.dacoromanica.ro

daca va vedea ca este insalat Antihrist, atunci de iutime-
mare si de manie va prinde si va taia capetele celor trei,
sfinti, a lui Enoch si a lui Ilie si a lui Joan la sfantul,
jertfelnic, cum au zis David Prorocul: Atunci vor pune
pre altarul tau vitei, si se vor pogori ingerii pre pamant
si vor arde patru stanjeni Intru adanc pamantul si se vor-
sfarsi toate madularile si muntii cei inalti si vor perl toate
dobitoacele si toate paserile si toate gadinile nu vor mai
fi. Atuncea vor ies1 dela rasarit patru vanturi mari sit
vor F.ufla toata cenusa aceea si scrumul si toata spurca-
ciunea dela marginele pamantului si 'Ana la sfarsitul pa-
mantului si va curati tot pamantula si va zice: astazi sunt
Inaintea to ca o fecioara curata si va umplea pamAntul
de multe mirezme si apoi sa va pogort Santa cruce si
va lumina ca soarele si va merge inaintea crucei mii de-
mii Ingeri si Intunerice de Serafimi si se va auzi gla-
sul for pana la margenile pamantului; apoi va fi venires.
lui Hristos pre pamant si va prinde pre Antihrist si pre
slugile lui si 11 va baga in focul nestins si va merge la.
lerusalim, la casele lui David, si va judeca viii si mortii
si va da fiecaruia dupa faptele lui sau sa va vesell sau sa
va osandi si va alege, precum alege pastorul oile din capre
si va da pre pacatosi din a stanga si pre cei drepti ii va
trimite In Raiu, unde vor mosteni in veci. Tar pre cei pa-
catosi ii va trimite in Tad, Intru intunericul cel neosebit,
ce este adancul atata cum ar fi un voinic ca de treizeci de-
ani, sä sloboaza o piatra in jos si sa se duca In trei ani,
pana ce va ramanea ca grauntul de mustariu. Si atatea sunt
ale Tatalui si ale Fiiului si ale sf. Duh, acum si pururea si in
vecii vecilor amin, si sa fie mila lui Hristos cu noi. Amin.
Alta.
Despartirea sufletului de trap la cei drepti.
2) Hristos tot cate doi Ingeri trimite de is sufletul drep
tilor, si and vor sa moara oamenii si vad pe Ingeri asa
frumosi ei sa mangae de frumusetele for si de dragostea,
lor, si nu stie cand ii ia. sufletul din oase. Si daca iau
ingerii sufletul din oase. Si daca iau ingerii sufletul din
trup, ei zic care suflet: lath iara oamenii tai si rudeniile-
tale cum to grijesc de frumos si plang dupa tine, ferice-
de
www.dacoromanica.ro

POVESTIRI REL GIOASE 503
de tine ca ai fost om bun. A§a zic sfintii ingeri catre
suflet §i iara§i zic: Haide suflete sa'ti aratam unde §i ce
bine ai facut in viata ta; deci vazandu-se binele ce au
facut se bucura qi se veselesc ingerii cu dansul, §i iaraqi
it duc ingerii Inapoi la casa lui, la oase duc preotii
oasele, atunci zic ingerii sufletului, veziti oasele tale, el
zice: vazu-le, §i a §a zice: cauta qi le cunoaqte §i pas de
te iarta cu oasele tale qi daca se iarta II lasa pana ce
merg trei oameni acasa §i apoi it iau ingerii pe suflet
qi'l trec douazeci de vami dracWi §i la toate opresc
dracii pe suflet qi-1 cearca ce pacate au facut in viata;
iar ingerii it iau §i trec prin toate vamile. Insa de va fi
fost cretin drept §i ispoveduit de toate pacatele sale §i
ispravind toata. invatatura Domnului sau. Iar dracii va-
zand ca au fost suflet bun, ei sa fac ca iee dela in-
geri; iar sufletul merge cu mild §i cu frica, ingerii ii.zic:
Nu te teme suflete; iar dracii ce-i in calea sufletului Inca
in trei locuri is cu deasila, iara daca sa apropie de
ingeri, dracilor le piere puterea §i-i zic: mergi suflete ca
bine teai nevoit qi te-ai pazit, mergi ca ai scapat de mai-
nele rastre. Iar sufletul tace §i nu zice nimica pana. trece
§i soseqte In poarta Raiului §i std acolo §i zice sufletul:
Acum vaz acum diavolilor c'am scapat de marine voastre
necuratilor. Deci ii iau ingerii §i'l duc prin gloate de in-
geri, ingerii intreaba ce suflet trece, ei zic: trece suflet
bun. Ingerii sunt gloate preste gloate de privesc la acel
suflet qi le pare bine §i sä bucura §i sa veselesc §i zic:
Pas in pace suflete ca mergi spre o cale in care n'ai
mai fost qi alti ingeri zic: fratilor, sa mergem §i not sa
vedem cum va grai Hristos cu acel suflet. Deci merg gloate
de ingeri cu sufletul §i intreaba Hristos, ce suflet au fost ?
Om bun qi drept, qi arata binele ce au facut. Hristos
zice: Duceti-1 in lad, ca doara au auzit ca.' este Tad. Du-
ceti-1 sa vazd qi sä creada. Deci II duc in Iad, Incepe a
tipa sufletul si a plange, ingerii ii zic, nu plange suflete,
ca nu te-am adus sa petreci aicea, ci numai sd vezi de
ce te-ai mantuit. De aicea ai scapat, ca de nu ai fi fost
om bun, aicea ai fi locuit. Si iara§ it duc ingerii la oasele
lui §i -i zic: vezi-ti oasele tale, el zice: vazu-le, asa cauta
qi le cunoWe §i te iarta cu ele, ca cu aceste te vei ju-
§i'i
sal
sal
www.dacoromanica.ro

deca inaintea lui Hristos. Atunci sufletul merge si saruta
oasele lui lasa ingerii pana ce merg trei oameni de
mananca acasa si apoi 11 due ingerii spre scara Raiului
si-i arata: Vezi suflete aicea vei sä locuesti si-i arata. po-
mii Raiului, de aceia sunt multi si fac poame si se coc
de douasprezece on intr'o lung si are tot sufletul cate un
porn de aceia, de odihna, unde sa locuiasca in veci. Iara
dupa judecata lui Hristos merge ingerul cel dela botez
si-1 saruta pre suflet si-i multameste si-i zice: multamesc
suflete ca ai fost om bun si drept, ca acum voiu. dobandi
si eu bucurie dela Hristos. Asa multameste ingerul sufle-
tului si asa sa roaga sufletul cu mare rugaciune, acum si
pururea si in vecii vecilor. amin. Alta povestire.
Cum set desparte sufletul de trup la cei path-toil
3) Cand vor sa is ingerii sufletele oamenilor celor paca-
tosi, asa zice sufletul cu lacrami care ingerii lui Dumnezeu,
milueste-ma de nu ma luati, milueste-ma de ma iertati
tntr'un an, sa ma pocaesc de pacatele cele rele ce am
facut, doara ma va milui Dumnezeu de ma va ierta; dupa
aceea ma yeti lua, precum au zis Dumnezeu; atuncea
graesc ingerii catre suflet, fara de mild, anii tai au trecut.
Esi suflete din trup nu zabovl ca ne-au trimis marele ju-
decator sa te luam din lumea aceasta. De acum in mare
grija ai intrat, ca tot cantai si beai si jucai si de moarte
nu gandeai, nu te temeai.. Iar acum daca vezi ca o sa te
luam, tu pomenesti de pocainta. Cand auziai Scripturile
si invataturile Bisericesti nu le ascultai. Dar nu-ti spuneai
tie cum iti va fi daca vei muri miselule om! Dar nu ve-
deai in toate zilele oameni murind si tanar si batran si
tu fiind intre dansii si Intre oameni batrani. Dar tu cum
nu te pocaiai 'Ana erai pe lume, ca Dumnezeu au zis:
sa-i fie rusine omului a face pacate, si sa mearga afara
din rusine (fara rusine) la ispovedanie. Iar dracul 11 in-
toarse si au pus indrasneala spre pacat si rusine spre is-
povedanie. De acuma haide spre Dumnezeu. Atunci su-
fletul sa strange din toate incheeturile trupului si'l is in-
fricosatii ingeri. Amar de voi niste tineri si de mueri cum
va indulciti ziva si noaptea cu cantari si cu bauturi in
curvii si fn betii! Si te odihneai si te manieai si cu limba
si-1
www.dacoromanica.ro

POVESTIRI RELIGIO ASE 505
batjocoreai si ocarai ascultai pela ferestrele altora si
cleveteai si spuneai minciuni si cu mainile bateai si sa-
racii cu picioarele ii calcai si alergai la sfat si la ucideri
si la varsere de sange, Si sareai si jucai in sopote si in
glas de alauta si de cimpoi. Si o! vai de om ticalos.
Multe vorbe desarte graeste, acum plangi si te cutre-
mura, ca trupul acesta it va munca viermii. Sufletul cum
va putea spune frica, si ceasul cel de moarte care fara de
veste va veni, ca un leu si ca un viteaz gata la razboiu,
cu tot felul de arme si cu groaza mare, intru chipuri
si 'cu tot felul de manie si vai! cine va putea spune
munca mortilor si cum In para. de foc sa frig sufletele paca-
tosilor! Atunci aduc ingeri de bea paharul mortii, cel a-
mat; dupd aceea scoate ingerii sufletul din oase afara,
iar dracul sa apropie de suflet, de-i aduc toate pacatele,
scrise din tineretele sale pang la moarte, de le pune in
cumpana, ca doar ar dobandi vre un om. Poate ca au
ucis pre cineva? Sau au furat, sau au vandut pre cineva,
sau au fa.'cut vreun bine vecinului sau, s'au au facut cur-
vie? au doara au grait minciuni, s'au n'au iubit pre toti
oamenii intr'un chip. Toate cate ai gresit de cand te-ai
nascut si vazute si ne vazute si cu voe si fa'ra de voe,
toate sunt scrise in carti dracesti si le aduc toate diavolii
de fata si zic: Haide sa te luam la munca Iadului, unde
ti-am gatit loc. Iar de aka parte stau ingerii lui Hristos
de asteapta dela suflet bunatati si aduc toate bunatatile
de le pun in cumpana inpotriva pacatelor. De alta parte
cauta ingerii lui Hristos, ca daca va fi miluit vreun om
sarac sau va fi dat mancare saracilor si flamanzilor sau
va fi adapat vreun insetat sau va fi imbracat vreun gol
sau va fi miluit vreun impresurat sau va fi dat vreunui
calator salas si odihna sau a mangaiat vreun iubit sau au
dat mangaere la intristare, toate le vor cauta ingerii lui
Hristos, le vor pune in cumpana; deci de va fi prisosit
binele tau suflete, te vor lua ingerii lui Hristos si te vor
duce in viata de veci, viata cea ingereasca si nesfarsita.
Tara de va fi prisosit binele pe rau, va petrece bine; Iar
de va fi prisosit tau' pre bine, pe acel suflet lualvor dracii
si 11 vor duce in munca Iadului, in munci cumplite cu
diavolii de acele munci, si de cutremurul acestor cuvinte,
www.dacoromanica.ro

506 POVESTIRI RE L IGIOASE
ce sunt ale Tatalui ale Fiiului §i ale santului Duh, a-
cum i pururea i in veci amin.
Explicarea fantasticd (imaginard) a Sf. Liturgii (Legenda).
4). Sfantul Marele Efrem Intru una din zile Mergand
la Marele Vasilie §i (se) puse §i socotira amandoi, qi zi-
sera sf. Vasilie; sä stain sa ne rugam lui Dumnezeu (ca)
doara va auzl rugaciunea noastra ca sa vedem Si sa ne
de§chiza ochii inimilor noastre ca sä vedem cum primete
santa liturghie, §i statura la rugaciune o zi §i o noapte
§i le dechise ochii inimilor le arata Dumnezeu adevarat
§i vazura toatA puterea sfintei liturgii si adevarul Si adan-
curile lui Dumnezeu. and vrea sa intre preotul in Bise-
rica, (atunci) Ingerul lui Dumnezeu ii is toate pacatele
lumineaza ca o stea §i luceafar, iar and se imbraca preo-
tul cu sfintele vqminte, Impodobit ca un imparat foarte
frumos i iscusit; iar and scoate icoana sfantul agnit §i'l
pune pre sfantul disc, atuncea vedem 13. e Hristos pus ca
un prunc pe discos sta. imprejur cete IngerWi, foarte
lumino0 §i and Incepe preotul a cadi dinspre altar atunci
cu mare bucurie mireazma acea tamaiaza. Tar and toaca
gramaticul atuncea iau dreptii spasanie., iar pacatoii spre
pocAinta. Tar and zice blagoslovita este Imparatia Tatalui
0 a Fiiului a sf. Duh, atunci dezvalec ingerii Biserica
ca sa (se) poata 'Malta rugaciunea care Dumnezeu. Iar
and stranile zic: Bine este a ne marturisi Domnului si
a canta numele tau prea Inalt, atunci diavolul pre toti
oamenii ii face de vorbqte ca sa nu se auza cuvintele;
iar ingerii cu bucurie (cu) mireazma acea tamaiaza
chiama pre oameni le zice: SA nu graeasca nimica. Iar
and zice: Intru imparatia to pomene0e-ne pre not Do amne,
ingerul cuprinde pre toti oamenii, cei ce stau cu frica in
sfanta Biserica, iar and zice: iasa preotul cu sfanta Evan-
ghelie zice vahodul, incep cantaretii a anta: Veniti sa
ne bucuram Domnului, atuncea ingerii chiama pe toti
oamenii, cei ce stau cu frica de asculta sfanta liturghie
cu evlavie cu dragoste; iar diavolul tare fuge de Santa
Biserica, atunci iar zice strana aghios, iar diavolul alearga
pela oameni le §optete la ureche Si le zice: aduceti-mi
mie poclon ? nu ma lasati obidnic. Iar and citqte A-
§i
§i
si
si
si'l
si
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

postolul §i Evanghelia, atunci oprWe diavolul pre oame-
nii cei ce stau cu frica in sfanta Biserica, ca sa nu auza
sfanta evanghelie. Atunci iese diavolul din Biserica §i'qi
ascute dintii afara cu un briciu, ca daca va iesi vreun
om din Biserica inaintea preotului, el sa-si infinga dintii
inteansul §i aduca la lucrurile cele netrebnice si ne-
cuvioase. Iaras and zice: Cei chiemati, ca nimene din
cei chiemati, atuncea gonesc afara pre oamenii cei necu-
rati din Biserica cea sfanta. Jar cei drepti ii chiama la
blagoslovenia Domnului; iar4 and zice preotul: ca si
ceilalti dinpreuna cu not sa mareasca, atuncea dreptii stau
pela locurile lor, iar and canta heruvicul, atuncea iau
pacatele oamenilor ingerii si le scot afara din Biserica a
dreptilor, fiind ca sa." auza heruvicul far5 de pacate; a-
tuncea se cutremura Heruvimii §i se spaimanteaza serafi-
mii, ca atunci poarta ingerii pe Hristos in discos acoperit
pre capul preotului. Si vai de omul acela ce va cauta
atunci spre preot! and este cu sfintele daruri. Iar and
zice preotul: pentru ca sa ne izbavim de toata nevoea,
atunci se departeaza diavolii dela oameni, iar and zice
preotul: ziva toata desavarit fait de pacat, atuncea iau
ingerii rugaciunea dreptilor si o duc tocmai la scaunul
lui Hristos; Iar diavolii foarte sa spaimanteaza, and sa
§i ucid cu pumnii in cap, ducandu-se pre multi scarbiti
de pela oameni. Iar and zice preotul: Usile, uOle, cu
intelepciune sa luam aminte, atunci diavolul se apropie
de oameni si le graWe, si le face multe sa graiasca si
sä roaze In sfanta Biserica ca sa pisteasca, sa nu auza
acele cuvinte mari si cu dulce miros, ci tatnaeaza pre
acei oameni ce stau cu frica lui Dumnezeu in sfanta Bi-
serica §i rugaciunile. for le iau ingerii §i le duc la Dum-
nezeu in ceriu. Iar and zice preotul: Sa stam cu frica
sä luam aminte, atuncea heruvimii §i .serafimii radica cu
mare frica pe Hristos; iar ingerii gonesc cu manie pre
diavolul, iar ei fug foarte spaimantati, iar and zice pre-
otul: antare de biruinta cantand strigand glas inaltand,
atuncea se deschide cerurile ! Si vede pe Hristos Dum-
nezeu ducandu-1 in . slava ingerii cu multa bucurie §i can-
tari; iar and zice preotul: luati, mancati, acesta este tru-
pul meu, carele se frange pentru voi, atunci cre§tinii iau
Biserica Ortodoxl Roming 2
www.dacoromanica.ro

dulceata nespusa dela Hristos, precum zice Domnul: paine
si blagoslovenie o dedeiu ucenicilor mei si macar ca am
dat, iar unul nu vru sa mance, asisderea si talharul. (cu-
vantului. Duh)? Si blagoslovind au dat ucenicilor sai si
baura toti, iar nu da nu vruse beti? Iar cand zice preo-
tul: Ale tale dintru ale tale, atunci ingerii dau tuturor
oamenilor celor ce stau cu frica in sfanta Biserica bla-
goslovenie: Iara cand zice preotul: Mai ales pentru prea
sfanta curata blagoslovita, atunci sfintii Ingeri si ei de bu-
curie Inca radica lemnele si pietrele Sfintei Biserici in sus
si le lasa in jos. Iar vai de omul acela ce va radea si
nu se va inchina trei matanii pana la pamant, iar care
se va inchina, aceluia om i se iarta un numar de pacate.
Iar cand zice preotul: Intai pomeneste Doamne pre Arhi-
episcopul nostru, atuncea crestinii cei ce stau cu frica,
ingerii le scriu toate pacatele pana atuncea ce le-au facut
si le dati inaintea Imparatului Hristos. Iar cand zice pre-
otul: si ne Invredniceste stapane, atuncea diavolii merg
de leg pe crestinii ce fac pe voea lor, si le graeste: 0!
dragi imi sunteti si eu cu voi voiu fi. Iar cand citeste
Tani nostru, atuncea zice Hristos care crestinii cei drepti:
Blagoslovitii parintelui meu, veniti sa va duc unde este
gatita imparatia cerurilor. Atuncea Diavolii astupa urechele
tuturor oamenilor ca sa nu auza ce graeste Domnul.Hris-
tos. Vai de omul ce nu se va pleca in sfanta Biserica
pana la pamant la sfanta leturghie! Iar cand zice preotul:
Sa luam aminte Sfintele Sfintilor, atunci diavolii merg de
aleg oameni carii fac pe voia for scot din Biserica
apuca cu dintii cei veninati tocmai de inima si de
crestet si le graeste: 0 dragilor meil eu cu pacura si cu
smoala va voi adapa, ca este foarte calda si fierbinte, iar
cand zice preotul cu frica lui Dumnezeu cu credinta si
cu dragoste sä va apropiati, atunci diavolul sa duce din
sfanta Biserica, iar sfanta Biserica se umple de Duhul
Sant si de multa mireazma. Iar cand zice preotul: Dreptii
priimind, atunci ingerii pe oamenii cei drepti (iau) si-i
duc la Insus Iisus Hristos. Iar cand zice Strana sä luam
aminte, sä se umple gurile noastre. de lauda to Doamne,
atunci preotul sä umple de Duh Sfanr. Iar cand zice pre-
otul cu pace sä iesim, atunci ingerii invaluesc Biserica si
si-i
si-i
www.dacoromanica.ro

-iau rugaciunea dreptilor Si o duc Ingerii in Ceriu. Iar cand
se dezbraca preotul, atunci ingerii ii pun pacatele iaraqi in
spinare Cu dragostea Domnului. amin.
(S'au sfarqit de scris la Februarie 21).
Notd. Ma rog fratilor cititori, gasind vre o grea16. In
slove sau in cuvinte dumneavoastra Indreptati cu duhul
blandetilor, nepunandu-ma In ponos, ca precum marea
nu se poate alina de valuri, scriitorului a face
reqala.
(iscalit). Ioanica Dascalul Muntean.
Aceasta explicare a Liturgiei miroase mult a Bogomilism,
i tocmai de aceea am publicat'o, spre a feri pe cei neq-
tiutori .de a nu cadea in ispite, cand and aseminea inter-
pretari absurde naive.
C. Erbiceanu
aria pi
1i
www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE.
(Vezi Biserica Ortodox5. Rom 1n . anal al XXXI-lea No. 4).
Oare de ce Ii vedem pe atatia crqtini a§a de nepa-
satori Si neascultatori de legile. dumnezeeqti Si a§a de in-
grijati numai de derrtaciunile lumeqti ? Oare de ce uita
ei a purta grija §i de sufletul for ? Pentru ca be lipse§te
Intelepciunea crqtineasca! Si oare de ce vedem atatia
cre§tini ca gra pic de sfiala, calca In picioare drepturile
fratilor for §i de fel nu be pasa, chid pe cei calcati ii
vad suspinand §i plangand? De ce? Fiindca le lipseqte
virtutea dreptatii cre§tine, care numai singura ne invata,
cum sa ne Inchinam lui Dumnezeu, cum sa-I dam cinstea
qi marirea cuvenita, cum sa cerem cu lacrimi de pocainta
iertarea pacatelor noastre, cum 'sa grijim de trupul de
sufletul nostru, cum sa pretuim drepturile altora sa
fim buni, milosi, prietino0 qi umiliti cu fiecare om. Si sa
ne mai Intrebam: Oare de ce Ii vedem pe atatia cre§tini
cuprin§i de desfraul tuturor patimelor, pe unii peste ma-
sura de mahniti In nenorociri, iara pe altii peste masura
de voio§i in zile bune? De ce .11 vedem pe multi, cu iu-
teala cea mai nesocotita apucandu-se de fapte, cu cari
cred ca se vor noroci, iara la urma ajung in laturile
pieirii ? De ce ? Pentruca le lipsWe virtutea cumpatarii
cre§tine! Ca O. nimerim in toate cele calea adevarata,
poftele noastre n'au sa amble dupd lucruri neiertate, in
cele iertate n'au sä intreaca masura §i in cele numai de
ai
ai
www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE 511
cat de lipsa n'au sa fie cu neranduiala. Cinstea, averea,
vaza, hrana, bautura, hainele, sanatatea, frumuseta, taria,,
vederea, auzul, graiul, viata qi toate darurile, cu cari ne-a
Inzestrat bunul Dumnezeu, trebue O. le folosim, fara sä
ne intrecem cu dansele. Cand pe nea§teptate, ne lovesc
Intamplari nenorocite, trebue O. nu perdem curajul; cand
moartea ne rape§te pe cei mai scumpi ai no§tri, on cand
not singuri stain sa parasim lumea aceasta, trebue sa §tim
a ne mangaia. Cre§tinul adevarat se Infraneaza singur Si
cand dore§te ceva §i cand gusta din placerile avutiilor
sale §i and perde ceea ce i-a fost mai scump, Si ade-
varata 1nfranare 11 Invata numai virtutea cumpatarii cre§-
tine. La urma sa ne mai Intrebam: De ce cre§tinii sunt
a§a de nestatornici ? De ce pe multi ii auzi astazi jurand
ca vor face cutare fapta bunk iara maine calcandu-§i ju-
ramantul, astazi plAngand pentru cutare gre§ala, iara maine
aceea§i gre§ala facand'o din nou? De ce vedem atata
slabiciune §i greutate de a sta In contra raului §i a face
binele? Din pricina ca mai tuturora le lipse§te virtutea
barbatiei cre§tine! In lumea aceasta omul, de cum incepe
a gandi §i a lucra, Incepe a fi Si osta§ menit sä se raz-
boiasca in toate clipele vietii sale. in acest razboi ve§nic
prietini ii sunt toate virtutile, adeca tot binele §i ade-
varul, iara du§mani ii sunt toate rautatile sau pacatele.
Cum ca viata noastra este razboi ve§nic, asta ni-o spune
§i Iisus Hristos cu cuvintele: «Impdrdlia ceriurilor se si-
leste» (adeca cei ce vreau s'o ca§tige se luptd sau poartci
rdzboi), «,s-i numai cei ce se silesc, o apucd pe ea», adeca
numai cei ce se lupta cu toate virtutile in contra paca-
telor, numai aceia o ca§tiga. (Mat. 11, 12). Si Inca ce ar-
t, daca am purta numai razboiul dintre bine ,s-i rdu sau
dintre virtuti fidcate, dar Dumnezeu ne mai cearta §i
cu durerile boalelor §i cu suferintele prigonirilor Si cu a-
tatea alte suferinti §i chinuri, cu cari voie§te sä ne la-
muriasca ca aurul prin foc, ca curati §i lamuriti sa putem
intra in Imparatia Lui. Unde este puterea, care in tot
valma§agul acesta al vietii sa" ne tie tari Si neabatuti de
pe calea binelui? Numai virtutea barbatiei cre§tine ne poate
scoate teferi din acest valma§ag, caci numai «omul cet
mule raddlor este cu snare intelefitie» Pild. Sol. 14, 30),,
si
www.dacoromanica.ro

512 CUVANT INAIN TE
ori, dupa cum zice singur Iisus Hristos: antru rdbdarea
voastrd vefi dobdncli sufletele voastre» Luca 21, 19).
Pricepeti acuma, cat de folositoare ni sunt cele patru
virtuti. crestine, anume intelepciunea, dreplatea, cumpdtarea
si bdrbd /ia, §i cata lipsa avem de ele. Eu nu stiu de pri-
cepeti, dara stiu atata ca singur glasul Domnului ne spune,
ca de cat ,acestea patru virtuti «nimic nu este mai de
folos in via /a oamenilor».
Virtutea fnelepciunii cretine.
2. Ce-i virtutea aceasta ce folos ne aduce ea.
and Iisus Hristos l'a intrebat pe orbul Vartimei «ce
vrei sd-ti fac», el a raspuns: «Invdldtorule, (vreu) ca sd
mid!» (Marcu 10, 51). Asa ca orbul acela trebue sa ne
rugam cu totii «Doamne, deschide-ne ochii sufletului, ca
sd vedemhcaci orbia sufleteasca este pentru fiecare din
not mai mare nenorocire cleat orbia trupeasca. Cum o-
mul, care nu vede cu ochii trupului sau, nu stie unde sa
calce cu picioarele si nu-si poate agonisl panea vietii, asa
nu vede nici cel orbit de ochii sufletului sau, el nu poate
deosebi adevarul de neadevar si pasind tot rail, face pa-
cate peste pacate ce sunt cu atata mai rele, cu cat 11
pagubesc si de binele din viata aceasta si din cea yes-
nica. Asta ni-o spune Iisus Hristos, zicand: «Lumina tru-
_pului tau este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul
tau va fi luminos, lard de va fi ochiul tau rdu (adeca
orbit sau lipsit de lumina), tel trupul tau va fi intunecat.
Asa dard data este inlunerec lumina care e in tine (adeca
data sufletul tau este orbit), cat va fi intunerecul» (Mat.
6, 22-24). Lumina, care lumineaza si trupul, dar mai
ales sufletul nostru, este intelepciunea crestineasca. Cum
ochiul cearca toate lucrurile ca sa cunoasca pretul si fo-
losul lor, asa si intelepciunea cearca sa cunoasca pretul si
folosul tuturor lucrurilor si faptelor, ea deosebeste cele ier-
tate de cele neiertate, .alege binele si se fereste de rau,
ea se osteneste sa castige numai cele ce sunt cu adeva-
rat folositoare. 0, dar la cati crestini le lipsesc acesti
,ochi scumpi ai sufletului si tocmai pentruca le lipsesc, de
www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE 513
aceea sunt ei asa de slabi In on ce bine sau virtute,
findca fiecare virtute numai dace e Insotita de Intelepciune
poate fi aceea ce trebue sd fie, adecd placuta lui Dumne-
zeu si noua de folos. tntelegeti bine ca eu nu graiesc de
intelepciunea lumeasca. Nu-i vorba, bund e si intelepciunea
aceasta, bine d sä se scoliasca omul in toate scoalele, dar
intelepciunea tuturor scoalelor din lume fara intelepciunea
crestineasca.", este numai hatrie, o spoiala rea pe din a-
fara care, cum zice Sfanta Scripture, it face pe om sa
mearga numai pe gcdrdri sucite imblete streimbeD (Pild.
2, 15). Eu vreu sd Ira Invat intelepciunea crestineasca,
de care Santa Bib lie ne spune «cd de vei clziema-o... si
o vei cerca ca. comorile, atunci vei cunoa,ste frica Domnu-
lui si cunoftinfa lui Dumnezeu vei afia, cd Domnul cid
infelepciune si dela- fata Lui ese cunoitinfa
(Pild. 2, 3'7).
Ce este dare virtutea intelepciunii crestine? Fericitul
Augustin ne raspunde ca intelepciunea este dragostea si
dorul, cu care alegem ceea ce ne ajuld sd ajungem la
Dumnezeu ssi sd rdspingem cele ce ne inzpedicd ajungerea
la Dansul. Am zis mai inainte cd Domnul ne da intelep-
ciunea, ni-o da anume la sfantul botez, ea este deci dar
dumnezeesc, §i numai atata timp o avem, cat ne aflam in
starea milei lui Dumnezeu. Ca sa fim Insa totdeauna in
starea aceasta, trebue sa stim si sa cunoastem voia lui
Dumnezeu, sa ne indreptam numai dupe dansa si s'o si
implinim cu toate gandurile, vorbele si faptele vietii noas-
tre. Iath, de ce tot fericitul Augustin zice, ca intelepciunea
este a die, ce are sd facd sufietul.
Omul, care are intelepciunea virtutii crestine, nu incepe
nici un lucru, fa."ra sa se slatuiasca mai Intai, se judece
bine cele ce vrea sa le Inceapa, si apoi cu toata hotararea
sa le si laptuiasca. Tu ai trait bunaoara in multe pacate,
dela o vreme insa Iti pui de gand, slujesti numai lui
Dumnezeu. Dar cum sa incepi lucrul acesta, pe care cale
s'o apuci, ca sa-ti poti Implini gandul cel frumos ? Santa
Scripture Iti raspunde: «Cere sfat Bela tot inteleptul si
nici odatd sd nu lepezi sfatul cel de folos !>) (Tovit 4, 24).
«Fdrd de slat nimic sd nu fact, ca sd nu-fi pard rdu
dupd ce faci» (Intel. Sir. 32, 20). Afland sfatul potrivit,
,s-i
si ,stiinfa»
www.dacoromanica.ro

514 CUVANT MAINTE
te pune apoi i judeca, dar nu cu partinire ci, cum zice
Iisus Hristos,1 cu «judecatd dreaptd» Joan 7, 24), adeca
numai dupa poruncile Dumnezeqti, dupa cuvintele sfin-
telor evangelii qi la urma dupa pataniile tale §i ale al-
tora. Fiind gata §i cu judecata, cele sfatuite §i judecate
prefa-le in fapte aievea, nelasand necontrolata nici o fapta
din intreaga viata, ci cele rele din trecut sa cauti sa le
indrepti, de cele ce le-ai putea greql in clipa, in care
.trdiesti, sä te fereqti, te ferWi si de orice gresald
ce ai putea-o face in rdmdsifa viefii tale. Cat de potrivit
zice dara fericitul Augustin, ca infelepciunea crestineascd
este cel mai paznic strdjer, ce nu lases sd se furiseZe nici
un sfdluitor rdu, care ar fi sd ne
Virtutea intelepciunii crqtine este ochiul sufletului. De
ce folos mare ne este acest ochiu, cunoaqtem ,si din cu-
vintele fericitului Ieronim care zice: «Cu bund samd cd
cine are virtutea aceasta, are Mate virlufile, lard cine n'o
.are, n' are nici una». Iara sfantul Vasile zice: «La Male,
cafe le incepi, inaintea faptei trebue sa meargd infeleficiu-
nea, cd dacd lipseste ea, apoi Mate se prefac in greseli,
chiar bune de ar fi ». Ascultati, ce zice despre marele
folos al intelepciunii crWine inteleptul Solomon (Intel.
7, 8-30): «Mai mull am ales infelepciunea de ail scep-
trurie si tronurile si bogd fia nimic o am socotit, asemd-
ndndu-o cu ea. Nici piatra scumpd am asemeinal-o cu
ea, cd lot aurul, asemdnat cu ddnsa, pufinel ndsip este,
si argintul inaintea ei ca lina se va socoli. Mai mull de
cat sdndtatea si frumsefa am iubit-o si am ales-o in loc
de lumina, cd nestinsd e lumina ei. nzi-au venit mie
loate bunaldfile impreund cu ea si nenumdrald bogdfie grin
mdnile ei si m' am veselit de Mate, cd infeiepciunea le po-
vd pee* pe ele si nu ,sliam cd ea este ndscdtoarea lor.
fdrd viclesug am invayat-o si fares pizmd o dau si avufia
ei nu o ascund, cd este comoard neprefuild oamenilor, cu
care cei ce s' folosesc se fac prietenii lui Dumnezeu pentru
darurile invdfdlurii... Dumnezeu este povdfuitorul infelep-
ciunii si indreptdtprul infelefitilor, cd in mina Lui suntem
si not si cuvintele noastre si Maid infelepciunea si stiinfa
lucrurilor... Infelepciunea este meisler a Mate, cd intrdnsa
.este spirit (duh) de infelegere, sfdnt, curat, de multe feluri,
ai
pi sä
.S'i
www.dacoromanica.ro

CUVANT INMATE 515
subtire, *sailor, stralucit, nespurcat, luminat, fdrd patimd,
iubitor de bine, ascutit, neoprit, de binefcicdtor, iubitor de
oameni, adevdrat, statornic,, lard frica, atotputernic, atot-
vdzdtor, care rdzbate prin Coate spiritele cele intelegdloare,
curate si foarte suptiri. De cat toatd mi,scarea mai mi,scd-
Mare este infelepciunea si pdtrunde si incape prin toate
pentru curdtia ei, cd ea este aburul pulerii lui Dumnezeu
si curgere limpede a mdririi Celui-atotputernic, de aceea
nimic nu o intind pe ea, pentruca ea este strdlucirea_lu-
minei celei vesnice si oglindd curates a lucrdrii lui Dum-
nezeu si chipul bundtdtii Lui. nindcd este una, Coate
be poate si, intru sine rdmaincl, toate le inoie,ste si prin
neamuri in sugetele cele cuvioase se mutes si prieleni lui
Dumnezeu si proroci tocme,ste. Cd nimic nu iubeiste Dum-
nezeu, fdrd numai pe cel peirece cu intelepciune. Ccz
mai frumoasd este ea decal soarele si de cat toatd tocmirea
stelelor, asemdnalci cu lumina mai de frunte se afla ea,
cd dupes lumina urmeazd noaplea, iard fie intelepciune n'o
birue,ste rdutatea».Isus Sirah ne spune (1, 1-14) a.
«toald intelepciunea este dela Domnul si cu El este in veac.
Mai inainte de toate s' a zidit intelepciunea si inklegerea
min /ii... Domnul, El a zia'it-o pe ea... si a revdrsat-o peste
toate lucrurile sale. », deci «inceputul intelepciunii este a se
teme de Dumnezeu». De acea Isus Sirah ne indeamna sa
cautam infelepciunea sau frica de Dumnezeu din tineretele
noastre, sa ne bagam picioarele in obezile sau catusile ei
si grumazul in lanturile ei, s'o purtam pe umere si sa." nu
ne fie greu de legaturile ei, ci cu tot sufletul sa ne a-
propiem de ea si cu toata puterea sa pazim cane ei, ca
mai pe urma vom afla odihn5. Inteansa si obezile ei ne
vor fi acoperemant de tarie §i lanturile ei podoa13a de
marire (6, 18-31).
Numai virtutea intelepciunii crestine ne arata cum avem
sa ne carmuim dorintele si poftele, ca sa biruim pe c-
manii sufletelor noastre si sa ne adunam comori in cer, unde
nici moliile nu le pot strica si nici furii nu le pot sapa §i
fura. Numai din pricina lipsei acestei virtuti vedem atatea
necazuri si nenorociri omenesti. intelegAnd darn folosul
cel mare al intelepciunii crestine, sa urmam santului a-
postol Paul care ne indeamna: «Socotiti, cum cu pazd sec'
,Si
cc
www.dacoromanica.ro

516 cuvik NT iNA1NTE
umblati, nu ca niste neintelepti, ci cavei intelepti, rdscum-
pdrdnd vremea, ca zilele rele sunt. Drept aceea nu _fiti
nepriceputi, ci cunoscand care este voia lui Dumnezeu» (Efes.
5, 15-18). SA ne mai rugam cu inteleptul Solomon (intel.
9, 1-12), zicAnd: «Dumnezeul pdrintilor si Doamne al
milei, cel ce ai facut Coate cu cuvantul Thu, si cu in e-
lepciunea Ta ai pus pe om sd slcipdniascii peste zidirile
cele fdcute de Tine si sa ocdrmuiascd lumea cu cuviintd
si cu dreplate si cu sujiet drept sa jude judecata, dd-mi
mie intelepciunea care std aproape de scaunul Tau ,si nu
mil lepilda din servii Tdi, ca servul Thu sunt eu si fiul
Tau sunt eu si fiul servei Tale, om slab si cu viatd scurld
si mai mic a in/elege judecata si legile. Ca de va fi cineva
deplin intru fiii oamenilor, dares ii va lipsi intelepciunea
cea dela Tine, intru nimic se va socoti... Cu Tine este in-
telepciunea, care stie faptele Tale si care era de fatd, cdnd
.ai fdcut lumea, si care vile ce este pldcut inaintea ochilor
Till si ce e drept intru poruncile Tale, trimete -o fie ea
din sfintele ceriuri si dela scaunul mdririi Tale, trimite-o,
ca sd fie cu mine intru ostenele si sd cunosc ce e bine
.pla cut inaintea Ta, ca aceea toate le ,s-tie si le infelege si
and va povdtui intru lucrurile mele intelepteste si ma va
pdzi intru mdrirea saes.
3. intelepciunea crqtina ne povatue#e sa nazuim a ajunge
la tauta cea adevaraia a vietii.
in cartea facerii (1, 27-30) citim, ea dupes ce D-zeu
a facut pe cei dintai oameni, i-a binecuvantat a zis:
«Cre.steti si va inmul i i si umpleti pdmeintul stapaniti
pe el, si stdpdniti perdu mdrii si paserile ceriului si toate
dobitoacele si lot pdmdntul si toate jivinele cari sci tardsc
fie pcimdnt. a zis Dumnezeu: laid, am a'at- voucl toatd
iarba ce face scimiintd de silindnat, care este deasupra a
tot pdmeintul si tot lemnul, care are intru sine rod cu sd-
manta de sitmdnat, va fi mud de mancare... a porun-
cit Domnul Dumnezeu lid Adam, zicand: din tot pomul,
care este in rai, sa mdmince miincare» Fac. 2, 16). Din
cuvintele acestea intelegem ca Dumnezeu a facut paman-
tul, pe care locuim, pentru not oamenii ne-a imputer-
nicit sa ne folosim de toate bunatatile lui. Dares sunt ho-
.5'i
Ii
si-I
,Si
1i
www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE 517
tare, peste cari nu ni-i iertat sd trecem ca sa gustam
din placerile si bunatatile lumesti. Poruncit-a doara singur
Dumnezeu stramosilor Adam si Evei sa nu manance din
pomul cel din mijlocul raiului, si daca chiar for li s'a
pus infranarea aceasta, fiind ei cu totul nevinovati, apoi
cu atata mai mult avem sa ne infranam not de multe
lucruri in lumea aceasta, mai ales dupa ce stim ca bles-
temul pacatului stramosesc nu i-a ajuns numai pe oameni,
ci si intreg pamantul impreund cu toate fapturile sale.
Drept este ca Dumnezeu ni-a dat voie sloboda sa ne as-
ternem cum vrem, caci el singur zice prin rostul proro-
cului Moisi: «Laid, am pus inaintea felei tale binele si
rdul. De vei asculta poruncile Domnului Dumnezeului
ca sd iube,sti pe Domnul Dumnezeul tau, si sd imbli in
toate cdile Lui si sd pcize,sti indreptdrile Lui
Lui, veti trdi ,si net yell inmulli 35-i le va binecuvanta Dom-
nul Dumnezeul Mu... Viata si moartea am pus inaintea
felei voastre si binecuvantarea si blestemul. Alege
(A cloud lege 30, 15-19). Dail' chiar din cuvintele a-
cestea vedem ca Dumnezeu voieste sä alegem binele sau
viata, iara nu raul sau moartea. Tu, crestine, stapan esti
pus de Dumnezeu pe acest pamant, dar nu uita ca toate
cele ce le stapanesti au si dulceata ce da viata, dar au
si venin ce aduce moarte. Tu dard dela inceputul si 'Ana
la sfarsitul vietii tale esti menit sa porti lupta intre bine
si rau, intre viata si moarte, si numai virtutea intelep-
ciunii crestine iti da arma, cu care poti esi biruitor din
aceasta. lupta.
Crestinul care are adevarata intelepciune crestineasca,
nu uita nici odata ca locuinta lui statornica nu-i aice pe
parnant, ci in .cer. El stie ca din pricina pacatului stra-
mosesc a fost izgonit din patria lui cea vesnica in aceasta
vale a plangerii, unde trebue sd petreaca catva timp spre
pedeapsd. De este fericit, fericirea n'o nesocoteste, ci cauta
sd si-o intemeieze cat mai mult, fiid-ca intelepciunea ii
arata ca singur Dumnezeu voieste vada fericit pe pa-
mant. Mostenind to bunaoara avere dela parinti, intelep-
ciunea to povatueste sa n'o risipesti ca pleava in rant,
ci s'o chivernisesti ca un dar primit dela Dumnezeu. Pu-
tandu-ti castiga avere pe cale cinstita cu munca, cu stiinta
tdu...,
,s-i judeecilile
viata/r...
www.dacoromanica.ro

-518 CUVANT INAINTE
-ori cu iscusinta ta, legea dumnezee.asca nu te impedeca
de fel, ci din contra intelepciunea creqtina te povatuiete
-chiar sa-ti inmulteqti averea, cum patriarhul Jacob
inmultit-o la unchiul sau Lavan. intelepciunea insa nu te
lasa lipeqti inima cu totul de avutifie tale, de oarece
ele sunt foarte nestatornice; intelepciunea nu te lasa sä
fii ingamfat din pricina avutiilor, nici sa te mahnWi peste
masura, daca le pierzi. intelepciunea crqtina nu te lasa
sa te intreci cu podoabele hainelor qi ale casei tale, nici
-cu placerile §i dezmierdarile traiului, darn nici sa fii Im-
petrit la inima in fata nevoilor celor sarmani, ori chiar
zgArcit hapsin. Tu ai bundoara talente- ori daruri fru-
moase ale mintii. intelepciunea cre§tina iti spune sa nu le
Ingropi, ci sa le folose§ti ca sa poti ajunge la vr'o slujba,
unde sä lucrezi nu numai pentru binele tau, ci pentru
binele ob§tesc. Mai pe scurt intelepciunea cresting ne in-
yap, dupa cum zice Iisus Hristos, sa nu ne adunam co-
mori pe pamant, ci in cersä nu ne lasam gandurile sa
rataciasca numai in lumea aceasta, de care odata trebue
sa ne despartim numai decat, ci sa ni le inaltam cu grija
.acolo, unde ne Weapta locuinta de veci.
acuma sä ne inchipuim un om fara virtutea
cretine. Care e tanta tuturor nazuintelor lui ? Toate
_gandurile, grijile §i ostenelele unui astfel de om sunt in-
dreptate numai la lucrurile cele Si el crede ca e
foarte cuminte norocit, daca se sile§te mearga bine
numai aice, daca isi aduna averi peste averi, cu eari sa-qi
sature poftele §i placerile, ori daca isi folose§te darurile
mintii, ca sa poata fi Inaltat. marit Si laudat de lume.
Care dintre cei doi este Intelept, omul cel ce are virtutea
intelepciunii creqtine, ori omul caruia ii lipsqte aceasta
intelepciune ? Ffind not alcatuiti din trup Si din suflet,
de care din acestea doua parti trebue sa grijim mai mult?
wand menirea sa traim acuma aice pe pamant, iara a-
poi statornic In cer, care din acestea doua meniri este
mai mare ? Pamantul este locul, pe care suntem numai
ca inteurl vis rau, iara ceriul este locul de vecinica bu-
curie. Nu e darn cu adevarat intelept numai cre§tinul,
-care In timpul vietii sale pamanteqti grije§te de vista sa
-cea vepica, supunandu-0 trupul sufletului fii. fiindu -i ce-
sa-ti
Intelep-
ciunii
§i sa-i
si
si
lumezti,
www.dacoromanica.ro

CUVINT 'TNAINTE 519
riul mai scump cleat pamantul? SA ascultam deci de s.
apostol Paul care ne invata adevarata Intelepciune cu cu-
vintele: «Iar aceasta yd zic, fratilor, timpul este scurt.
De aceea cei ce au muieri, sd fie ca si cum n'ar aveasi
.cei ce plang ca si cum n'ar fileinge, si cei ce se bucurd ca
si cum nu s' ar bucura, ,si cei ce cumpdrd ca cum n'ar
stdpani, si cei ce se folosesc cu lumea aceasta ca si cum nu
s'ar folosi, cdci chipul lumii acesteia trece» (I. Cor. 29-32).
41 intelepciunea cre#inet ne invard sei ne sfatuim bine
despre orice lucru lumesc.
Crestinul Intelept nu Incepe nici un lucru, fare sa se
sfatuiasca mai Intai singur, dupe cum ne povatuiWe
Sfanta Scriptura, zicand ca «sfatul bun to va fidzi» «On-
durile cu sfatul se intemeiazd» §i «mantuire este intru mutt
sfat»( Pild. 2, 11; 20, 21 si 11, 14). Ca sa va lamuresc
lucrul acesta mai pe larg, vreau sa Va arat mai intai un
om lipsit de virtutea intelepciunii cre§tine. Un om de felul
acesta nu judeca mult, ci din capul locului crede ca-i
sunt iertate toate cate par a-i fi de folds. El doara atata
isi mai bate capul sa stie, cum, sau pe ce cei sa mearga,
ca sa -0 vada.dorinta cat mai curand implinita. Fie cA.ile
bune on rele, fie cugetul lui impacat on nehnpacat, fie
chipurile, cu cari lucre, imnrotiva poruncilor dumnezeWi
-ori Improtiva iubirii de Dumnezeu si a aproapelui, de
asta lui nu-i pasa. El nici nu se sfa.tuieste cu cineva, cre-
zand ca singur este destul de cuminte. Cum sa nu rata-
ciasca un astfel de om ? Fericitul Augustin zice: «Dacd
grdie,szti tu, -inteleficiunea mea mi-i de ajuns, ai sd rdtd-
ce,sti, 3.d dacd to vei bizui numai pe sfatul tdu, ai sd to pierzib>
(De civ. Dei c. 14). Iata, de ce citim in Pildele lui Solomon,
3, 5: «Nu to sprijini pe intelepciunea kiss!» Un om, care se
sprijinWe numai pe intelepciunea sa, dace tot cauta si sfatul
altora, apoi cauta numai sfatul celor de o same cu dansul,
adeca numai sfatul celor lumWe Intelepti sau sfatul lingusi-
torilor sai. Despre un astfel de sfat ce duce la pierzare,
aflam o pilda si In Sfanta Scriptura. Citim anume in cartea
a treia a imparatilor, cap. 22, ca Ahab, regele Israiltenilor,
-vrand sa se razboiasca cu regele Siriei, a adunat ca la
si
si
www.dacoromanica.ro

520 cull/NT INAINTE
patru sute de proroci minciunosi ca sa -i intrebe, on de
e bine O. inceapa razboiul sau ba, si toti prorocii cei lin
gusitori l'au sfatuit cd e bine. and i s'a spus insa sä-1
intrebe de sfat si pe adevaratul proroc Mihea, regele A-
hab a raspuns: lEu it urdsc pe Mihea, cd nu proroce,sle
despre mine bine, ei rdu». in sal-sit Ahab l'a chiemat si
pe prorocul Mihea si l'a intrebat, on de poate sa inceapa
razboiul. Mihea l'a sfatuit sa nu Inceapa, fiind ca el a
«vdzul teat& oastea Israiltenilor imprdisliald in munti ca o
lurmd farce de pdstor» §i «Domnul a dal duh minciunos in
gura luturor prorocilor», pe cari Ahab ii intrebase mai In-
ainte de sfat. Din pricina acestei prorocii Mihea a fost batut
si bagat in inchisoare, iara regele Ahab, incepand razboiul,
chiar in ziva intaia a bataliei a fost ranit de o sageata
si a murit pe campul luptei in fata Sirienilor. Asa ca A-
hab o patesc Wti aceia, cari se sprijinesc numai pe inte-
lepciunea lumeasca a celor de o sama cu dansii. SA as-
cultam darn de indemnul Sfintei Scripturi: «Fii adese cu
bdrbalul cuvios, pe_ care it vei cunoa,sle cd tine poruncile,
al cdrui suflet este ca sufletul Mu, si de vei code, it va
dure impreund cu line» (intel. Sir. 37, 15-17).
Sa vedem acuma, cum se poarta crestinul, care are a
devarata virtute a intelepciunii crestinesti. La dAnsul se
adeveresc cuvintele Scripturei: «Inceputul a lot lucrul este
cuvantul si inainte de toaki fapta este sfatul» (Intel. Sir.
37, 20). Crestinul carmuit de legea lui Iisus Hristos sau
de intelepciunea crestineasca, inainte de ce lncepe ceva,
se sfatuieste intai singur si judeca bine lucrul .ce vrea sal
inceapa, judeca .ori de lucrul acela este iertat, bun si cu
dreptate, on de nu este el in contra poruncilor dumne-
zeesti si bisericesti, on de nu este in contra iubirii de Dum-
nezeu si a aproapelui si on de nu-si pune el sufletul In
primejdie, daca it va implini. Crestinul cu adevarat intelept
judeca mai departe, on de este timpul si locul potrivit
pentru cutare fapta, el cearca on de-i sunt de ajuns pu-
terile pentru implinirea ei, el isi intreaba si cugetul, de
nu cumva e pornit pe calea ratacirii, adeca de nu vrea sa
faca vre-o fapta numai din pricina unei patimi, bunaoara ca
sa-si sature lacomia de bani, on sa straluciasca inaintea
lumii on sa-si potoliasca alte pofte pacatoase. Toate a-.
,si
www.dacoromanica.ro

CUVINT 1NAINTE 521
cestea si Inca alte Multe lucruri le cearca, le chibzuieste
Si le cumpeneste cu adevarat Inteleptul crestin ca inaintea
-ochilor lui Dumnezeu §i dupa invataturile sfintelor evan-
gelii, iart nu dupa apucaturile si siretlicurile lumesti.
,dupa ce a sfarsit a judeca si a se sfatui singur, nu e
multamit numai cu atata, ci cauta si sfatul altora, dupa
Indemnul Scripturei care zice: « Cere sfat dela tot intelep-
tut!» (Tovit. 4, 24) si «la cuvintele intelefifilor apropie
la!» (Pild. Sol. 22, 17), ca. «inceleprii nu se abat
dela leg-ea Domnului» (Pild. Sol. 24, 7). Da, dela Inteleptii,
ce nu se abat dela legea Domnului, se cade sä cerem
totdeauna sfat, caci bine zice sfantul Grigorie ca «nime
nu -ti poate cid sfat mai bun de cat acela, care nu iube,s-te
ale tale, ci le iube,sle pe tine» (lib. 1 regist). Precum nu
ne putem Increde in on si ce om, cand calatorim prin
locuri primejdioase, ci ne cautarp soti credinciosi, cafi sa
ni arete prapastiile, vizuniile si toate piedicele ce ni-ar
aduce stricaciuni, asa si In calatoria vietii trebue sa ne
cautam sfatuitori credinclosi, cari sa ne arete caile drep-
tatii dumnezeesti cu atata mai mult, cu cat not din pri-
cina firii noastre stricate prin pacatul stramosesc, numai
foarte rar nimerim cane cele adevarate in feluritele in-
curcaturi ale vietii. Santa Scripture zice ca cei ce urdsc
infelepciunea cre,stineascd, iubesc moartea (Pild. Sol. 8, 36).
Cautati dare «intelepciunea, ca sa train !» Pild. Sol. 9, 6).
5. In(elepciunea crestineasca ne invard sa Jim cumpatati in
lucrurile cele lurnesti.
Omul, care isi indreapta.' gandurile numai la cele vre-
melnice, usor uita cu totul de cele vesnice, si asa el usor
isi pierde cumpa'tul si In toate lucrurile cele lumesti. O-
mul,. din firea lui este lacom si lacomia nici odata nu-i
spune «ti-i destul!», ci mereu it Impinge st nazuiasca tot
la mai mult. Cum Ili vezi cutare dorinta. Implinita, pe loc
to munceste alta s'o Implinesti si apoi a treia si a patra
si tot asa fait. sfarsit. In navala aceasta numai Intelep-
ciunea cresting tine inaintea noastra cumpana cea dreapta,
aratandu-ne pand unde au sa mearga nazuintele si dorin-
-tele noastre.
u-
reihia
Si
www.dacoromanica.ro

522 CUVANT YNAINTE
Oamenii nazuiesc de-a randul mai cu seamd sd-si cas-
tige bogatii. intelepciunea crestina nu-i Impedica in rid-
zuinta aceasta, darn ea cere numai de cat, ca «mdrirea
celui bog-at» sa fie frica Domnului» (Is. Sir. 10, 25). Fara
frica aceasta «cei ce vor sd se imboga7iascd, cad in ispite-
,s1 in curse si in pofte multe fdrd de treabd si veitdmeitoare,
cari cufundd pe oameni in pieire si pierdere» (I. Timot.
6, 9). Despre cursele sau laturile pieirii, In cari cad bo-
gatii, citim: «Cel bog-al a fdcut strcimbdiatek (sdracului)
incd el s'a meiniat» si sdracul «se roagd de iertare. Panes
ce (tu sdracule) vei fi de folos (bogatului, el) va lucra in
folosul tau, had de to vei lipsi (adecd nu-i mai f de folos.
pentru dansul), to va peirdsi. De ai (ceva), va Irdi cu tine
si to va deserta si nu-i va fi mild. De-i esti de lz:psd (bo-
gatului), el «le va inseir'z 4s1 zeimbind iii va rade si ili va-
ndciejole» (Is. Sir. 13, 4-9). Tata, cum bogatii, carora
le lipseste Intelepciunea crestina, cad in pacatele strain-
batatii, maniei, rapirii fares miles, inselaciunii,
minciunii, si cum se adeveresc cuvintele Scripturei ca «mai
bun este sdracul care imbld in prostia sa, deceit bogatul cel
viclean cu buzele sale (Pild. 19, 1) si mai bun este saracut
care imbld cu adevdrul de cat bogatul cel minciunos» (Pild.
28, 6). Bogatii cei fares frica Domnului ii osandesc si pe altii,
cari totusi se mangae, si se osandesc si singuri pe sine,
dupa cum citim ca «dulce e somnul sdracului, mdndnce
pufintel on mutt, iard pe cel bogat bogdfia lui nu-1 lases sa
doarmd» (Ecles. 5, 11). intelegem acuma, de ce s. apostol
Paul zice ca nedreptii, lacomii si rdpitorii nu vor nzosteni
imfidrdtia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 9-11) si de ce zice si
singur Hristos, ca. «mai lesne este sd intre funia cordbiei
prin urechile acului, de cat bogatul in iMpdreilia lui Dum-
nezeu» (Mat. 10, 24). «In aceastd noapte vor sd ceard sujie-
tul a'ela tine, dard cele ce le-ai gdlit ale cui vor fi .)» (Luca
12, 20). Asa i-a zis Dumnezeu omului din sfanta evangelic,
cdruia 4i rodise Carina si care mangaindu-se numai cu avutiile
sale, isi pusese de gaud largiasca hambarele, zicand:
Suflete, ai multe bundldti strdnse pe multi ani, odihneste-te,
mdndncd, bea s2 to veseleste Despre primejdia, care-i as-
.teapta pe cei ce-si folosesc averile numai pentru podoatie,
odihnd, mancare, bauturd si veselie, Iisus Hristos ne aratd
da
ldcomiei,
eh
www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTB 523
o icoand ingrozitoare in pilda bogatului si saracului Lazar.
Astfel intelepciunea crestina ne invatd ca putem nazul
dupa avutii, darn numai pe calea fricei Domnului,, si daca
le avem, sa ne facem din ele prieteni cari sä ne primeasca
in corturile ceresti, lard daca nu le avem, sa ne mangaem
cu cuvintele s. ap. Paul: Nimic nu am adus in lume, nici
nu putem duce ceva (dinteansa), ci avand mancare s2 im-
brolcdminte, cu acestea sd fina indestulati» (I. Timot. 6, 7-9).
Oamenii mai vaneaza in viata for laude, onoruri,
si mariri. Dara intelepciunea crestina ne spune ca
«iauda este ispita oamenilor» (Is. Sir. 27, 7) si ea sufletul,
caruia ii este sete de mariri lumesti, nu va vede impd-
ratia ceriurilor, caci despre astfel de suflete zice Iisus
Hristos: «Adeveir zic voud iau plata lor» (adeca o-
sanda lor. Mat. 6, 5). Cred ca e destul daca span ca s.
Joan gull cje our numeste laudele, onorurile si toate inal-
tarile maririle lumesti d esertdciune, tiedlosie, nebunie,
orbire, lucru de ras rsi de scuipit, indemnandu-ne sa ne
fie aminte numai de un singur lucru, «si anume cum ne
va Mudd Duninezeu» care stie toate tainele vietii fiecdruia
(Omil. II c. Tit).
Si mai vaneaza oamenii in viata aceasta bucurii si pla-
ceri, darn intelepciunea crestina ne arata si aice hotarul,
pand unde avem sa mergem. Adevarata este vorba lui
Isus Sirah (30, 22-25), ca «veselia inimei este viata o-
mului s2 bucuria... este indelungarea zilelor Alungd
dela tine departe intristarea, ca intristarea pe multi i-a
°mord*/ ,s-i nu este folos intrit ea». Dumnezeu singur ni- a
deschis in lume multime de izvoare de bucurii si de pla-
ceri si a intocmit simtirile noastre asa, incat sa putem
gusta dinteansele, dard numai cu cumpat, cu masurd pre-
cum zice s. apostol Paul: « Toate imi sunt slobode, dar
nu Mate imi sunt de folos ; toate imi sunt slobode, dar eu
nu voi sd fiu biruit de ceva» (I Cor. 6, 12). Deci cres-
tinul cu adevarat intelept va gusta si placeri si bucurii,
dar totdeauna isi va aduce aminte de cuvintele prorocului
David: « Gustati s2 vedeti di bun este Domnul» (Psalm 33,
8). El va urma s. apostol Paul care ne indeamna: «Bu-
curati-vd in Domnul... bucurati-vd in Domnul totdeauna
zic bucurati-vd!» (Filip. 3, 1 si 4, 4). Crestinul
Biserica Ortodoxii Romani. 3
inal-
taxi
cd-,s-i
si lift,
www.dacoromanica.ro

524 cuvANT ?NAINTE
cu adevarat Intelept se va intreba in toate nazuintele sale
lume§ti, in mijlocul tuturor desfatarilor, bucuriilor si pla-
cerilor sale, cum s'a intrebat dreptul boy, zicand: ,«Ce voi
face, cand and va cerceta Domnut? rci cand va fi intrebare,
ce voi rdspunde 13» (31, 14). Ce voi face adeca in ziva ju-
detului celui de apoi, in acea zi, care prorocul Sofonie
(1, 16) o numete «ziva mdniei, ziva necazului si a ne-
voiei, ziva chinului si a pieirii, ziva cetei si a intunerecului,
ziva norului ,si a negurei, In care, cum ne spune proro-
cul Osie (10, 8) pacatoii «vor zice muntilor, acoperiti-ne
pe noi, s2 dealuritor, cddeti peste not !» «Socotiti lard, cum
cu pazd sd imblati, nu ca ni,ste neintelepti, ci ca cet in-
telept1 1» (Efes. 5, 15).
6. intelepciunea cre#ina ne invard sa grijim de suflet,
indrepkind gre ,celele din viata noastrd trecuta.
0 vorba vechie zice, ca inteleptul Invatia din pata-
niile sale. 0, de ne-am intelepti cu totii, gandind mereu
la grerlele ce le-am facut in viata noastra trecuta si si-
lindu-ne a le indrepta. Slantul apostol Paul intreaba in
epistola sa care Romani: «Ce rod ati avut atuncia in-
tr'acelea (lucruri), de cari acuma vd rurrinati?» (6, 21).
Adeca el vrea sa zica: .Uitati-va Romanilor, la viata ce
ati petrecut-o in pacate si fara de legi, ce folos aveti voi
dinteansa ? Asa -i ca nici nu puteti gandi la ea, fara sa
vi se urce sangele in obraz de ruine!CrWinul intelept
va gandi darn adese la toata viata sa trecuta si grerlele
dinteansa nu be va dezvinul, ci mai vartos se va tu§ina
de ele si se va sill din rasputeri sa c4tige binele sufle-
tesc ce l'a perdut cu urratatea mintii sale. Ce va face
un negustor care vede ca, in loc de folos, are paguba
cu negustoria sa ? Oare nu va cerceta el cu de-amarun-
till, din ce pricing are paguba? Si daca a facut oarecari
grerli, nu se va sill sa le indrepte numai cleat §i nu va
starul sa-i vie si paguba inapoi ? Ori ce va face un zidar
care la cladirea unei case atata a greit, incat casa in
scurt timp nu numai ca-i rea, ci chiar incepe a se narul?
Oare la cladirea ei din non va face el acelea§i grerli ca
intaia§i data? Patania cu bung sama 11 va Intelepti. Asa
www.dacoromanica.ro

CIJVINT !MINTZ 525
si crestinul trebue sa se inteleptiasca din pataniile vietii
sale trecute. El trebue sa-0 deie toata silinta nu numai
sa indrepte stricaciunile de mai nainte, ci sa-si zidiasca
local trainic pentru sufletul sau cu sarguinta si ravna cea
mai mare. Sfanta Scriptura zice ca ocdile nebunilor &Ole
sunt inaintea lor, iard cel intelept ascultd sfaturile» (Pild.
12, 16). inteleptul cauta nu numai singur sa afle greselele
ce le-a facut ca sa le poata indrepta, ci el Intreaba de
sfat si pe altii, cum sä le indrepte. 0 vorba zice ca cel
ce s'a fript odata, sufla si in apa rece, el adeca se teme.
tu, crestine, sa nu te temi de cutare prilej, la care
stiff ca ai cazut in pacate, si dauna ce ai patit-o atuncia
sa nu te inteleptiasca ? Tu stii bunaoara ca de cate ori
te-ai dus in cutare loc, la cutare stransura on la cutare
petrecere, nici odata n'ai exit de acolo teafar, ci totdea-
una ai pacatuit. intelepciunea iti spune: fereste-te de acelea
locuri, stransuri on petreceri, nu te mai duce la &Ansel&
Tu ai patit bunaoara ca de Cate on tefai intalnit cu cu-
tare persoana, nici °data nu te-ai despartit de dansa cu
inima curata. intelepciunea te povatuiqte: Lasa-te de per-
soana aceea, paraseste-o pe -totdeauna, nu te mai Intalni.
cu ea! Tu bunaoara stii bine ca de cate on graiesti de
dusmanii tai, nici odata nu esti stapan pe limba ta, ci iti
rascolesti tot veninul si focul din inima si numai cruti nici
numele cel bun nici onoarea aproapelui tau. Intelepciunea
iti spune: Taci mai bine, nu sufla spuza de pe carbunii
aprinsi! Gandind bine la viata ta trecuta, tu poate afli ca
ai in averea ta munca straina, sambrie de vaduve, lucratori
si orfani, de care Sfanta Scriptura zice ca striga dupa ras-
platire la cer. Da, la cer striga on ce lucru ce'l ai pe cale
nedreapta, el striga de ate on gandesti on te uiti la
dansul. poate tu de multe on te-ai hotarit dai inapoi
aceluia, dela care l'ai instrainat on l'ai luat cu hapca, darn
mereu tot traganezi. intelepciunea crestind iti spune: DA
lucrul cel strain inapoi, da'l iute, iute, ca sä nu fie prea
tarziu, adeca sa nu cobori in groapa insarcinat cu el! Gan-
dind la viata ta trecuta, tu poate afli ca multe zile, mult
timp n'ai facut nici un bine, deli ai fi putut face. intelep-
ciunea crestina iti spune: Ziele tale sunt numarate, folose-
lucrand numai binele, caci zice Hristos ecd vine
Si
Si
ste-le,
sal
www.dacoromanica.ro

526 cuyiNT INAINTE
neap/ea, cdnd nime nu poate sd lucreze» (Ioan 9, 4) zice
s. ap. Paul ca R pdnd cdnd avem vreme, sd facem bine» (Galat.
6, 10). Santul Grigorie asemaneaza. viata noastra cu un iar-
maroc, a carui zi daca a trecut odata, numai este timp de
cumparat. ce avem de cumparat la iarmarocul vietii, ne
arata s. apostol loan In cartea sa Apoca/ipszt/, graindu-ne
prin rostul Domnului: «Eu to sfdtuiesc sd cumperi dela
mine our ldmurit in foc, ca sd to imbogd tern, sZ haine
albe, ca sd to imbraci si sd nu se vadd ru,sinea goliciunii
tale, si unge ochii tai cu coliriu, ca sd vezi» (3, 18) Un-
soarea de ochi, numita coliriu, insamna aice intelepciunea
.creitind. Unge-ti adeca. ochii sufletului tau cu unsoarea
cea minunata a Intelepciunii cre§tine §i ea te va face sä
vezi saracia ta de fapte bune sau de aurul lamurit in foc,
te va face sä vezi saracia ta de hainele cele albe sau de
toate virtutile ce sunt singura zestre, singura avere me-
nita s'o iai cu tine in viata de veci.
Pr. Constantin Moraria.
(Va tirma).
Si
Si
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVITOARE
la Istoria civila qi Bisericeasca a Rornanilor, extrase din Condica
Episcopului losif de Argq.
Academia Romana.
1). Pe la 1794 fiind foamete in Valahia si poporul din
orasul Bucurestii amenintat a suferi de foamete, Domnul
timpului Alexandru Constantin Moruz is serioase dispo-
zitii de a aduna nutrement pentru populatia orasului Ca-
pitalei, si dispune a se aduce provianturi si a se lnmaga-
zinc in unele monastiri megiese cu Bucurestii ca Cotroceni
si Vacarestii. Spre a se realize aceasta masura luata de
Domn, sa da porunca Metropolitului face respunzator
de neexecutarea masurei luata. Fiind caz gray, se 1nda -
toresc si preotii a aduce merinde la Capitala. Metropolitul
trebuea sa incunostiinteze si pe Episcopi de a obliga pe
preoti la aducerea nutrementului trebuitor. Urmeaza dar
ca, la ocaziuni grave se puneau si clericii la a ajutora cu
cele ce puteau spre a scapa societatea de amenintare to
care era.
Pitac domnesc pentru zahareaua graului.
Io Alexandru Const. Moruz Voevod i gosp. zemli Vla-
hiscoi.
Preasf. to parinte Metropolite, din partea politiceasca
s'au facut si s'au oranduit ajutor cuviincios pentru adu-
cerea zaharelei de gran, spre hrana norodului ce locueste
in orasul Domniei mete Bucurestii, iaste stiut si Preasf. tale,
ca prin obstesc sfat s'au facut tertipul pe dajnici, pe sell
telnici i pe poslusnici si pe toate breslele, care iaras
si'l
www.dacoromanica.ro

528 DOCUMENTS
dat si sau vazut de toti dupa savarsire. Deci partea bi-
sericeasca pentru aceasta obsteasca trebuinta de hrana,
norodului randuim sa dea ajutor, si sA aduca doua mie-
ibrail chila de grau, la care toti cu o unire, atat Metro-
polia cat si Episcopiile, preotii ai patru Eparhii si ma-
nastirile toate analogon sa se gaseasca sa se Implineasca
suma acesta negresit, si prin purtarea de grija si mumba-
sarlacul Preasf. tale sa se faca taxil si aducanduse aici sa
oranduesti Preasf. ta sa se descarce unde vor fi locuri, pe
la manastirile Cotrocenii, Vacarestii si on unde vor aiurea
socoti, caci manastirile pentru aceste vremi, Intamplari si
datorii netagaduite sau facut. Si randuim si vreme ca pank
la sfete Dimitrie sa fii dator Preasf. ta a ne da inscris ca
se afla zahareaua aceasta toata supt zaptul Preasf. tale.
Asemenea poruncim sa urmeze nestramutat acestei hota-
rani si de catra iubitorii de Dumnezeu Episcopi si de cA-
tra Cuviosii Egumeni ai manastirilor. Si numai decat suma
zaharelei acestia al-a de nici o micsurare sa se aduca
sa se adune pana la hotaratul soroc si sa avem raspunsul
acum indata ca ai primit Preasf. ta acest domnesc al nos-
tru Pitac si sa urmez in tocmai.
Tolcopisah gosp. 1794 Julie 13 (pecetea gospod)'.
2). Tot din cauza foametei si spre a evita pe viitor sufe-
rintele norodului, s'au luat masuri severe, de a se pro-
cura proviziuni pentru timpul secetei provenite din diferite
cauze. Domnul a dispus prin Metropolit si Episcopi ca
Egumenii Monastirilor, care are proprietati mosii, sa nu
le dea pe toate in arenda, ci o parte sa o cultive singuri,
si produsul acei parti al conserve pentru timpuri de ne-
voe si lipsa. Caci Domnul zice, ca pentru aceasta au facut
stramosii monastiri, a fi ca niste refugii la nevoi la cei
lipsiti si saraci.
Acest pitac este foarte insemnat, caci se spune ca si
pe atunci in Valahia arendasii erau straini, si de bunk
seama ca asuprea taranimea s'o saracea in profitul for nu-
SA mai spune in acest pitac, ca pe la 1794 era lips&
ploi in Valahia si saracie mare.
' ti.
si
sl
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 529
Pitacul Gospod pentru Manastiri sa nu vanza moqiile
coate la arendari ci sa opreasca si pe seama manastirei,
ca sa se afle bucate la vreme de trebuinta.
Io Alexandru Const. Moruz Voevod Gospodar Zemli
Preasf. to parinte Mitropolite al Ungrovlahiei. tiut lu-
cru iaste deobstie ca toate manastirile tarei acestia, atat
celelalte cat si Episcopiile nu s'au facut de reposatii acestia
ctitori numai pentru podoaba, ci mai vartos cu un sfarsit
si cu socoteala spre folosul obstiei, ca gatinduse obstea
dela dansele in vremi trebuincioase si de lipsa, sa castige
aceasta pomenire sufleteasca acei raposati ctitori, cari s'au
-trudit la zidirea for si au cheltuit averea for de le au in-
zastrat cu mosii si acareturi, pentru una ca aceasta.
nu era volnici Igumenii si Epitropii for mai Inainte In ye-
chime (dupa cum ne am pliriforisit) a vinde veniturile mo-
siilor si acareturile for la altii, ci be cauta iconomii ma-
nastirilor, strangand veniturile si bucatele si avea fiecare
manastire zahareaua mosiilor sale pururea, care se afla de
ajutor si la obstea norodului In vre o Intamplare de lipsa.
Tar dela o vreme incoace obicinuindu-se asi vinde mands-
tirile veniturile a toate mosiilor sale la arendari, unii poate
ca trebuinta cheltuelilor Intamplatoare iau sjlit, altii cu pri-
, cinuire si indreptari ca nu au oameni harnici sau de ajuns
de a be cauta. Care aceasta la toate celelalte manastiri
s'au obicinuit, Inca si pe la sfanta Mitropolie si Episcopii
s'au Intins, in cat au ajuns treaba la un catabrisis (abuz)
in cloud chipuri. Cel dintai calcand buna oranduiala a cti-
torilor, Cel de al doilea cd veinzarea o fac tot la oameni
strdini, care acei strdini nu cauta nimic alt, decal numai
folosul for si interesul cd,s-tigului /or in parte, si cu nici un
ajutor nu se ajutor obstea si locuitorii, ci sunt lipsiti de
hrana vietei, uitdna'u-se cu ochii la strainii arendari, cari
din munca manilor for se hreinesc si se indestuleazd si nici
o meingitere nu au de ajutor la vreme de nevoe. Deci stiind
Domnia mea buna rivna a sfintiei tale ce ai catra cele
bune si de folos obstiei, iata poruncim Domnia mea, ca
mai Intai, dupa primirea domnescului nostru Pitac, che-
mand pe Sf. sa parintele Episcop Ramnicul, ce sa afla a-
cum aici, acum sä dai nizamul acesta atat la toate ma--
nastirile deobste, mari si mici, cat si la Episcopii, precum
Si
Vlahiacoi.
www.dacoromanica.ro

530 DOCUMENTE
si la Insusi casa sfintei Mitropolii ca fiescarele Arhiereu,
Egumen, Epitrop si purtatori de grija ce are Manastirea
cu mosii, .sd fie Indatorati supt aceasta legatura, de a nu
vinde mai mull la arendari toale mo,s-iile ce au. Ci dufid
numdrul moiiilor ce are hectare, sd opreasca pe seama
Mandstirei nevandute. Adica: o Manastire ce are ,rasa mosii
sa opreasca cloud, cele mai bune, Mandstiri ceea ce are trei
mosii sä opreasca una, sfanta Mitropolie sa opreasca patru,
cum si Episcopiile cate trei. Sau care dintre manastiri iaste
cu mai multe mosii, dupd aceasta socoteala ce zicem sd
urmeze a vinde unele dintre dansele si a opri pe celelalte,
precum oranduim mai sus, pe seama Mandstirei; cu care
acest nizam sa intri Preasf. ta si pand la cele mai mici
schituri si metoase deobste, care mosii sä le caute cu in-
susi oamenii mandstiresti sa aduca rodurile bucatelor lor,
on de ce felurime ar fi la manastiri in pastrare, ail de
a se cuteza ale vinde pe bani, sau a le rasipl. Pentru care
sd si indatoresti Preasf. ta pe toti ca sd'si dea seama de
ate bucate au strins fiestecarele pe an. Avand si Preasf.
ta purtare de grija a sti si a afia zahareaua ce are fiescare
manastire, ca in vremea aceasta, la anul viitor, sa fii In-
datorat Preasf. ta a face aratare la Divan si Vistieriei porn-
niei mele, cu' catastih, de cata suma de bucate se afla
pastrandu-se la fiestecare manastire, orice felurime, ver
gran, ver porumb, ver meiu, ca la vre o intamplare de lipsa,
(fereasca. Dumnezeu) sä se afle zahareaua cea trebuincioasa
spre ajutorul celor lipsiti la hrana vietei lor, precum sä
cade a nu patimi intr'o card crestineasca ca acesta. Al
doilea sa dai langa acestea poruncite si inva.aturile Preasf.
tale la toata partea bisericeasca deobste, atat la manasti-
rile mari si mici, cat si la toata ceata preoteasca si dia-
coneascd si intr'adins sd trimiti ate un epistat la judete
ca sä indemneze pe toti spre a face samanaturi cu Indes-
tulare de grau Si cat se va putea mai mult si de prisos,
nu numai acuma, mai vartos intru aceasta toamna, and
milostivul Dumnezeu au facut mila cu indestulare de ploi
pamantului, si au toata inlesnirea, ci si de primavara sa
pue cu Indestulare samandturile bucatelor, ce sunt de pri-
mallard, grau, orz, meiu, porumb, lepadandu-si fiecare lenea
si silindu-se cu osardie la lucrarea pamantului, carele iaste
binele si indestularea obstiei, avand Cara nadejde la mi--
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS 531
lostivul Dumnezeu, carele iubqte pe norodul seu, ca va
intoarce lipsa for la o indestulare §i mangaere desavar§ita
a anului viitor, care acestea ate poruncim mai sus, ma-
car ca suntem bine nadajduiti la buna ravna a §tiintei tale,
care o ai spre cele bune §i de folos ob§tiei, ca le
vei urma, §i nu suntem la vreo indoiala ca vei amelisi
(neglija), dar cu toata acestea sa qtii Preasf. ta ca le ce-
rem negrqit ale pune in fapta ale urma cu silinta, pen-
truca vremea, cand se vor cere, de vom vedea vre un cusur,
din ate poruncim sa §tii ca vei avea Preasf. ta a respunde.
Tolcopisah gosp.
1794 Octomvrie.
(L. S.).
3). Un pitac din timpul Domnitorului Caragea 1814, ne
spune ca preotii au fort supui la o dare baneasca spre
a se face meremetul §coalelor existente. Efor al coalelor
era biv vel Ban Grigorie Brancoveanu. Pitacul s'a dat Me-
tropolitului spre a'l executa prin protoierei qi agentii sai.
Porunca domneasca ca sa dea preotii ate parale §aizeci
pentru meremetul qcoalelor.
Io Joan Gheorghe Caragea Voevod i gosp. zonli Vlahiscoi.
Preasf. ta parinte Mitropolite, Iti facem tire prin ho-
tararea ce am dat Domnia mea la obsteasca anafora a
D-sale boerilor, dela trecutul Septemvrie 29, pentru chel-
tuiala ce trebue la dresul §coalelor Domne§ti de aicea din
Bucurqti, am hotarlt ca toti preotii i diaconii din toata
tara Domniei mele sa dea fie§te-care din cap in cap cate
parale pentru a carora bani taxil, scriem Preasf.
tale ca sa se scrie de catre Preasf. ta protopopilor de prin
judete din toata tara, spre a se strange impreuna cu D-lor
ispravnicii fietecaruia judet dela toti preotii i diaconii a-
cestea ate sasezeci de parale din cap in cap, ferindu-se
Insa protopopii a nu se indrazni sä is macar un ban mai
mult, sau sa tainuiasca niscaiva preoti sau diaconi im-
plinindu-se dela toti acest oranduit ajutor al banilor sa
se trimita aicea la D-lui cinstit Si credincios boer Dom-
niei mele biv vel ban Grigorie Brancoveanu, eforul §coa-
lelor Domne§ti ca sa se dea §i sa se cheltueasca prin D-lui
ca
§aizeci,
8tim
1i
9i
www.dacoromanica.ro

532 DOCUMENTE
In trebuinta meremetului scoalelor, de care acesta s'au po--
runcit de catra Domnia mea osebit si D-sale ispravnicilor-
de prin judete.
To lk. Pisah. gosp. 1814 Septemvrie 8.
(iscalit) Vel Logorat.
4). Un alt pitac din 1815 catra Metropolitul, prin care IL
vesteste, ca toti oamenii volnici si nevolnici, preotii si
diaconii si toti clericii sunt supusi la dajdea de patruspre-
zece lei, spre a se plati cu acesti bani datoriile ramase
pe urma armatei Rusesti. Multe dajdii de aceste am platit
si multe invazii rUsesti am suferit, ba Inca si mai multe
constrangeri si umiliatiuni pe nedreptul, numai pentruca.
erau mai tari si mai multi. Am platit dar si aceasta daj-
die ca multe altele.
Porunca pentru rAmasita proviantului rusesc si alte mari
cheltueli.
Iosif Milost. boj. Episcop at Argesului.
Cucernice protopoape, chir popa Petre of plaiul
ilovistei sud Arges, i molitfelor vciastre preotilor i diaco-
nilor din numitele plaiuri blagoslovenie. Fiindca la plata
datoriei tarei ce este pentru ramasita proviantului rusesc
ce nu s'au platit, cum si pentru alte mari cheltueli, care
trece peste sapte sute de mii de lei, puinduse toate bres-
lele tarei au ajuns si pe partea bisericeasca, adica preciti,
i diaconi taleri una suta trei mii, care analogisindu-se pe
toti preotii i diaconii din toate Eparhiile tarei, dupa ca-
tagrafiile ce s'au facut de boerii ispravnici ai judetelor si
se afla trecuti la vistierie. au ajuns de tot numele ca.te ta-
leri doisprezece, la care intra si cei scutiti. Si pentruca tn.
acele catagrafii au intrat toti deobste, batrani, slabi si ne-
nevolnici ertati, cum si prin protopopii i vatajai cari slu-
jesc, osebit de cei ce vor fi murit dela facerea catagrafiei
si 'Ana acuma si altii In loc nu s'au facut, vistieria cere
suma cea aratata pe deplin, osebit ca la strangerea ba-
nilor si la trimiteri urmeaza cheltueli si ies bani lipsa si
si cerirea fiind cu soroc scurt, suntem siliti a ne im-
prumuta cu grele dobanzi. Pentru toate acestea s'au gasit
Aref.,
rai,
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS 533
cu cale de catra Preasf. nostru Mitropolit sa mai adauge
cate taleri doi de nume, care se face parte tot cate taleri
patrusprezece de nume. Drept aceea poruncim ca acesti
bani ate taleri 14 de un nume, cam mai fara zabava fa-
candu-se cu toate dupa starea si putinta fiestecaruia sa se
faca si plinirea si sa se trimita la logof. Gavriil si sä se
-dea porunci strasnice vatajailor ca sa nu se indrazneasca
a cere sau a lua mai mult. Caci sunt cercetatori oran-
duiti din partea stapAnirei pe taina, si de se va afla ca
-au luat mai mult macar o para, vai de acela va fi. Acesta
si fiti blagosloviti.
815 April 30. (103.000=9416 preoti in Muritenia).
5). La anul 1795 era mare nenorocire asupra tarei, lipsa.,
foamete, si ciuma. Ne mai stiind Domnul ce sä faca alt,
a alergat la Dumnezeu sa'l implore spre a scapa poporul
de nenorocirea ce'l ameninta si'l consuma. Da Domnul un
.ordin ca sä se faca in toate bisericile ne'ncetate rugaciuni
pentru Incetarea Infricosatului flagel.
Copie de pe luminata cartea Mariei Sale lui Vocla, pen-
tru ca se faca rugaciuni Igumenii i preotii pentru boala
-ciumei.
Iubitorule de Dumnezeu sf. to parinte Episcoape al sf.
Episcopii Arges, chir Iosif sanatate. Fiindca datorie ne-
tagaduita iaste deobste la toate mandstirile si schiturile,
cate se afla aicea in Cara Domniei mele a face pururea
rugaciuni catra" milostivul Dumnezeu, prin care sa se Im-
blanzeasca §i sa'§i trimita milele . sale cele bogate catra
norodul sau. Iar mai vartos fiescand si la orice vreme de
Intamplare mahnicioasd mai mult se indatoreste tot cliro-
-sul bisericesc a se indeletnici la rugaciuni catra. milostivul
Dumnezeu cu necontenire; caci multe putine mile ce au
monastirile si schiturile pana in ziva de astazi dela insusi
Patria aceasta le au dobandit si chiar dela acest cresti-
nese norod. Precum si la aceasta vreme cand iaste moarte
-de naprasna, boala ciumei, urmeaza netagaduita aceea.
datorie, ca cu mic cu mare sa caza cu totii la rugaciuni
catra milostivul Dumnezeu, prin care Imblanzinduse sä se
milostiveasca a darui curatire si isbavire norodului de boala
www.dacoromanica.ro

534 DOCUMENTE
aceasta. Pentruca cate mijloace politicesti s'au chibzuit de-
catra Domnia mea a fi trebuincioase, toate s'au oranduit-
sa se faca din partea Domniei, precum sä si vad.
Ramane dar ca si bisericeste sa se dea indestularea tre-
buintei, adica prin necontenitele rugaciuni, cu adevarata.
zdrobire de inima. Drept aceea poruncim Domnia mea
priimind sf. ta aceasta domneasca. a noastra porunca, sa
dai arhierestile sf. tale povatuiri si porunci nu numai la
toate manastirile si schiturile ce sunt Intru aceeas Eparhie,.,
ci si de rand pe la toate bisericile, cum si sf. sale arhi-
mandritului proin Argesiu, ca cu totii se inceapa douazeci
de zile de rand a face rugaciuni, fiescarele intru ale sale
deosebit, fail de a nu se strange adunare de norod, ci
numai pe la manastiri, pe la schituri, pe la biserici sa se
faca slujbe si rugaciuni cu zdrobire de inima si cu ade-
varata silinta, adica preotii, ieromonahii, Arhimandritii cu
necontenire, sa'si faca rugaciuni intr'acele douazeci de zile
catra milostivul Dumnezeu, prin care si datoria sa'si o in-
deplineasca si ajutor cu sanatatea crestinilor sa'si castige
norodul, din prea blagoslovitele mile ale milostivului Dum-
nezeu. Si la aceasta sä to asviduesti sf. ta insuti cu toata
ravna a se face cat mai in grab inceperea. Si fii sf. ta
sanatos.
1795 Iulie 2. (Episcopul cla porunca).
6). Episcopul de Arges, cunoscutul Ilarion, fiind ales
Episcop in locul lui Iosif, si pentru cuvantul ca Episcopii
tarei pe atunci traiau mai ca si acum mai mult In Capi--
tala, tinuti de afaceri publice, de aceea Ilarion, spre a nu
ramanea administratia Eparhiei fara nici o ingrijire a numit
ca reprezentant al sau pe protosinghelul Vlasie, ce a fost
om de incredere si la raposatul Episcop Iosit, care in
lipsa sa la Bucuresti, sä se ingrijeasca de administratia E-
piscopiei sale, in numele sau, dandui instructii in acest scop..
Ilarion, cu mila lui Dumnezeu Episcop Argesului.
Dupd ce cu ajutorul si mila lui Dumnezeu am primit
scaunul pastoriei acestei Eparhii a Argesului, viind la sf..
Episcopie ca se punem toate trebile in oranduiala, intre
altele am socotit si aceasta, ca not a sedea in toata vre-
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 535
mea aicea la Episcopie nu este mijloc, de multe on fiind
trebuinta a ne afla la Bucuresti, sau si la Episcopie fiind
cu neputinta iaste a implinl eu singur cate cuviincioase
pricini urmeaza si trebuinta fiind a mai avea si alt ajutor;
am aflat vrednic si dastoinic spre aceasta bisericeasca slujba
pre cuviosul Protosinghel chir Vlasie pre carele si repo-
satul parintele Episcopul Iosif l'au avut credincios intru
aceasta, si l'am oranduit pe Cuviosia sa a avea toata in-
grijirea la cele bisericesti In toata Eparhia noastra. Sa
cerceteze protopopi, preoti, diaconi, atat de vietuirea lor,
ca sa se poarte cu cinste si neprihaniti de orice lucru ne-
cuvios si netrebnic, spre stricarea cinstei lor. SA cerceteze
schiturile de calugari, de calugArite cu ce oranduiala se
pazesc si cum se poarta calugarii si calugaritele, si unde
va cunoaste vre un lucru necuvios sa dea nezam si se faca
indreptare. Sa cerceteze bisericile si toate cele bisericesti
inlauntru si pe afara cum se afla, cum sa pazesc si de
sunt toate odoarele si cartile cate trebuesc, si unde va
gasi sminteala la ceva sau lipsa in orice chip, sa se pue
in vreo mai bund orandueala. SA dea invataturi preotilor
ca sa pazasca Bisericile cu sfintele slujbe la vreme si dupa
Invatatura tipicului.
Acestea be insemnaram aicea mai pe scurt; iar cele mai
multe si mai cu deslusire am dat la maim Cuviosiei sale
deosebite ponturi mai pe larg, dupd care va urma. Deci
poruncim Cucerniciilor voastre protopopilor, preotilor, dia-
conilor, calugarilor, calugaritelor sal dati toata cinstea si
ascultarea la cele ce va va porunci spre mai buna indrep-
tare, si orice pricini de judecati bisericesti se vor intampla,
l s'au dat toata voia sä be cerceteze si dupa Pravila sa
se indrepteze. Aceasta scriem.
1828 Dechemvrie 14.
(L.S.)
C. E.
www.dacoromanica.ro

CIPRIAN
(Vezi Biserica Ortodoxii. Romani. Ann! XXXI -Iea No. 3).
Din cele ce am aratat in No. trecut al acestei reviste,
s'a vazut cum Ciprian, in dorinta de a mentine pe crqtini
in spiritul adevarat al rugaciunii, a explicat primele cereri
ale rugaciunii domne§ti. Ramane necontestat ca veneratul
parinte in mod simplu §i nemeqtequgit arata modelul ru-
gaciunilor noastre Si la' mureqte. ceea ce noi cerem prin a-
ceasta rugaciune. Caci, daca este o datorie a noastra de
a ne ruga. Aceluia dela care primim toate; tot o datorie
este de a §ti cum sa ne rugam, spre a fl auzite rugaciu-
nile noastre.
Rugaciunea pe care ne-a dat-o ca model Mantuitorull
de§i u§or de inteles de oricine era cre§tin; totuq, fata cu
ideile gre§ite ce puteau veni dintr'o parte sau alta, tre-
buia lamurita aqa, ca sa nu dea loc la interpretari_ gre§ite.
ySi din cele ce am aratat ca qi din cele ce vom arata de
aci inainte, se va vedea limpezimea cu care Ciprian in-
strue§te pe credincis*.
Ajungand la cuvintele precun in ceriu pe painant",
Ciprian arata ca noi aci rug-am pe Dumnezeu sa se faca voea lui in
ceriu i pe pamant, in tot aceea ce este spre binele nostru i pentru
aca
www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 537
mantuirea noastra. Rugam pe Dumnezeu sa ne fie spre ajutor in tot
ce este necesar sufletului, ce'l avem din ceriu, si corpului ce'l avem
de pe pamant, spre a se inlatura raul si a esi invingatori in lupta
dintre unul altul. in aceasta lupta avem trebuinta de ajutorul
Domnului, ca nu cumva sä triumfe corpul ce cauta spre cele pa-
mantesti, ci sufletul ce tinde spre cele ceresti. Ne rugam lui Dum-
nezeu ca prin ajutorul participarea Domnului sa biruim incli-
narile trupe'sti si sa se indeplineasca atat in corp cat si in suflet
voea lui cea sfanta, spre a ne mantui sufletul care s'a renascut prin
El. Apostolul Pavel la Galateni V, 17-23 vorbeste despre dbrinta
lupta carnei asupra spiritului si a spiritului contra carnei. Deci si el
arata intre aceste doua elemente ce constituesc fiinta omeneasca, ca-
utand a opri unul ceea ce voeste a face celalalt. Tar ca urmari ale
dorintei trupului se arata multe, intre care dupa cum Ciprian arata,
ca i Apostolul : adulterul, imoralitatea, idolatria, vrajitoria, uciderea,
vrajmasia, egoismul, pasiunile, revoltele etc., fapte pe care daca
cineva he face, nu va dobandi impara.tia lui Dumnezeu. Nu tot asa
din partea spiritului, dela care avem ca fructe iubirea, amicitia,
pacea, bunatatea, sinceritatea, piositatea, cucernicia, nobleta inimii,
abstinenta etc. ca sa nu facem decal fapte dorite de spirit, ne
rugam zilnic lui Dumnezeu, spre a ne ajuta sa facem voea sa,
adeca a prefera cele ceresti celor pamantesti.
Tot prin cuvintele din cererea a treia mai intelegem ca noi
facem bine si celor cari nu sunt dintre crestini, sa ne rugam §i
pentru aceia cari ne persecuta, pentru aceia in cari se afla numai
cele corporale i nimic din cele ceresti, ca si in ei sa se faca voea
Domnului, spre a se bucura de mantuirea adusa.' de Domnul nostru
Iisus Hristos. Caci, daca ucenicii sai nu mai sunt numiti pamant,
ci sare a pamantului, i apostolul numeste hums pe primul om,
iar pe cel de al doilea din ceriu, de aceea ne rugam ne inchi-
nam noi cei cari trebue a fi asemenea lui DumnezeuTatal, celui
care rasare soarele sau peste cei buni si peste cei rai si ploua peste
cei drepti peste cei nedrepti, dupa indemnul lui Hristos in felul,
ea noi depunem rugaciuni pentru mantuirea tuturor pentru ca
in ceriu, adeca cum s'a facut in noi voea lui Dumnezeu prin
credinta, ca suntem din ceriu, sa se faca voea lui Dumnezeu si
pe pamant, adeca asupra acelora, cari nu cred, spre a fi ceresti
nascandu-se din apa si din spirit.
Trecand mai departe, Ciprian arata coprinsul cererei a patra :
Perinea noastrd cea de toate zilele der -ne-o mond astdzi. Cuvintele
sa
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

538 CIPRIAN
acestea, zice el, pot fi intelese atat spiritual cat si literal, caci am-
bele cu folos divin sunt spre mantuirea noastra. Hristos este painea
vietii, iar aceasta paine apartine noua, nu tuturor. Si dui:4 cum
zicem Taal nostru", caci El este tata al celor ce'l cunosc si al
credinciosilor, tot asa zicem painea noastra" de oarece Hristos este
painea acelora, cari se apropie de corpul salt. Si ne rugAm ca Dum-
nezeu sa ne dea aceasta paine zilnic, ca noi, cari suntem in Hri-
stos si primim sfanta impartasire spre mantuire,. sa nu fim
esclusi din comunitate grin intervenirea vreunor pacate grele si
astfel sa fim opriti dela painea cereasca, sa fim despartiti de corpul
lui Hristos, caci el singur invata si zice la Joan VI, 52 -53: Eu
sunt painea vietii, care m'am pogorat din ceriu. Cine mananca din
painea mea, are viata in veci. Painea insa, pe care eu voi da, este
corpul meu pentru viata lumii". La aceste cuvinte Ciprian adaoga
i spune, ca daca insus Mantuitorul zice, ca in vesnicie este, acel
care mananca din painea sa, atunci este clay ca traesc aceia, cari
se apropie de corpul sau i primesc sfanta Imparfasire ca membri
activi ai Bisericii. SA se teama insa si sä se roage oricine ca nu
cumva sa fie indepartat dela sfanta Impartasire, caci unul ca acela
pierde mantuirea, dupa cum insus Mantuitorul la loan VI, 54 a-
meninta zicand : Daca nu mancati corpul Fiiului omului si nu beti
sangele lui, nu yeti avea viata in voi". Tata' deci pentruce noi ne
rugam, ca painea noastra, care este Hristos sa ni se dea zilnic,
pentru ca noi cari traim i ramanem in Hristos, sa nu fim inde-
partati de mantuirea sa si de corpul sau.
Dupa aceasta explicare, prima despre care vorbise in cele dintai
vorbe dela cererea cu care ne ocupam, Ciprian trece la cea de a
doua, pe care o enuntase. Dupa aceasta intelegem, ca noi cari
ne-am lepadat de lume si am aruncat bogatiile.si podoaba for prin
credinta gratiei, ne rugam pentru hrana si intretinerea vietii, dupa
cum Mantuitorul la Luca XIV, 33 itavatA si zice : Cine nu se lea-
pAda de tot aceea ce'i apartine nu poate fi ucenicul meu. Iar acela
care a Inceput sä se lepede de toate dui:4 cuvantul Invatatorului,
trebue sa se roage pentru hrana zilnica si cererea rugaciunii sale
sa n'o extinda mai departe, dupa cum iaras Mantuituitorul prescrie
la Matei VI, 34 cand zice: Nu vä ingrijiti de ziva de maine. Caci
ziva de maine va fi ingrijita pentru ea insAs. Ajunge zilei fautatea
ei. Tata pentru ce, zice Ciprian, "ucenicii se roaga numai pentru
intretinerea zilnica a vietii, caci ii s'a oprit a se gandi la ziva de
maine. Apostolul Pavel la I Timotei VI 7, 10 zice, infarind puterea
zilnic
www.dacoromanica.ro

1907 05

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1907 05

Similar to 1907 05 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1907 05