1901 11

BISERICA
;ORTHODOXA ROMANA
Revisth Periodica Eclesiastica
A
SANTULUT SINOB AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANS.
A:NUL AL XXIV-lea, No. II.
P=73 1R.T_T _
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Amintirl din Istoria Bisericescl. . . . 921
2 Predict, despre datoriile sotilor. . . . 938
3 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-
luI Augustin. 945
4 0 societate folositore si patrioticg. . 955
5 Predica in vechime 972
6 Dare de sena 984
7 Monastirea Doljestl 994
8 Donatiunl 1001
BUCURE $T1
TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICE,9Ti
1901..
t,iguinirwm4
.
..... . . . .
_
www.dacoromanica.ro

ANUL XXIV =ERICA ORTODOXA ROMANA No. 11
AMINTIRI DIN ISTORIA BISERICEASCA
De la 175 o 1800
de
SERGIU MACREC.
Vedi Biserica OrtodoxA. Roman., an. XXIV, No. 9.
PARTEA
Furtuna ce ameninta biserica lui Christos, asa ridican-
du-se si erumpend, s'a respandit jur imprejur si a nimicit tot
ce-I esea inainte. tar Preasf. Patriarch ecumenic Domnul
Teodosie, ingrijindu-se acestui de Dumnegeti asezat mare vas
al bisericei in blandeta si modestie, infricosandu-se si tre-
murand si pururea avend privirea catra, Conducetorul seta
Christos, si in tot timpul invocand povatuirea si sprijinul
seti precum si mantuirea a tot vasul, iI mana la limanul
stiut al chemarei eel de sus, percurgend cu norocire valu-
rile acestul timp mult turburat. Catra Arhierel pe deoparte
a trimis enciclice ca sa fie atentl asupra celor ce provOca
scandale, lar pe de alta inderana pe popor la rabdare si
lucrand ce este bun cu speranta in Dumnecled sa nu se
inrautatesca. in intristari si sh nu dea nici un rnotiv celor
www.dacoromanica.ro

922 AM1NTIRT DM 1ST. BISERICESCA
ce cauta sa ne faca nou6 r6ti. S'a ocupat si de disci-
plina bisericilor si economisa cele trebuitOre si tOte le fa.-
cea cu judecata, lucrand in tOte ceea ce este drept si bun.
Fiind-ca svanturatul Marte s'a ranit si Ingamfatul Senaherim,
Generalisimul de atunci si Vizirul imperatiel a fost condem-
nat la mOrte, cu care ati suferit impreuna si dintre al
nostri marele Dragoman Neculae Sutu, mare logofet al Bi-
sericei, si Domnitorul Moldovel Grigorie Calimah, a turburat
biserica lul Christos in parte o ast-fel de nedreptate peri-
petiile acestor dol straluciti Omen]; dar calomnia nu I-a adus
nicl un reu Ore-care altul, pentru ca conlucrand cu cel de
o credinta, fiind evidenta nedreptatea, ca spre rusinea pro-
priilor lor nereusite condemnat pe acestia, adaugendu-s1
lor insist pacate. Pentru aceste ucideri nedrepte intristan-
du-se lucra ca un parinte si inraurind in favOrea mantuirel
celor prinsi dintre ei Preasf Domn Teodosie si nu cruta
nicl bani, data era trebuinta si era gata la tot ce i se cerea.
Iar cetasiI Rome!, intrebuintand cu Otomanil contra Or-
todoxilor alianta secreta, cu curagiii prietenesc au cerut ca
sa se ia IarasI de la nol locurile sfinte, Mormintul cel de
viata facetor, sperand ca vor reusi cu siguranta. lar Mo-
narhul Otomanilor prin interventia comuna primind mijlo-
cirea (negociarea), vedend insa si violenta, si inclinand
tiraniceste pentru nevoea de pretutindeni, a intrebat pe
intalul judecator si seful religiunei dea parerea lor,
dupa legea lor. Atunci el a dis ca trebue sa se cugete,
pentru ca de aiurea nu pOte sa stie de cat de la not cele
despre nol, a intrebat secret pe un pios doctor din cel ce
venea la el, cum posedam nol aceste locuri. Iar acela, ne-
stiind sa spuna ceva sigur despre acestea, i s'a poruncit
sa se informeze, dar sub amenintare sa nu se afle ceva
despre acesta. Deci venind acel boer la Preasf. Ptolemaidei,
Domnul Sofronie si, lamurind bite, l'a intrebat ce sa spuna
ca sa castige cestiunea. Iar acesta intelegend trebuinta, cu-
I-aii
sa'si
www.dacoromanica.ro

AIVIJNTIRT DIN 1ST. BISERICtSCA 923
prins de Erica si temendu-se 1-a spus ca ar trebui sa piece
tndata si sa spue tote prea fericitulul Domn Efraim al Ie-
rusalimulul, si sa nu se tema de loc ca s'ar da pe fait&
cele vorbite, si porunca orl respunsul ce ar lua de la el,
acela cu exactitate si prompt sa faca. Cad Domnul a privit
spre not cu bine si speranta apusenilor va fi zadarnica.
Decl ducendu-se si aflandu-1, numal el singer cu Patriarhul,
1-a istorisit Cate i incredintat lul secret de maretul Domn
si cel mai inalt judecetor. far acela pentru reutatea apusenilor
cea selbatica si nerusinata suspinand si spaimantat de schim-
barea de odata a Stapanitorulul, a alergat Ia Dumnedeti
cel de sus cerend ajutorul see, qicend: SA nu fie sa se
rusineze prin mine cel ce sufer DOmne al puterilor si sa
se departeze prin mine cei ce to cauta pre tine si cei ce
urmeza urmelor tale Dumnedeule al lul Israil Acestea ru-
gandu-se si imputernicindu-se si venindu-s1 in sine, scotend
din hartofilachiti condica ce avea de Ia inceput pana si
sub acest monarh Mustafa scrisorl imperatesti succesiv in-
tarite, cart confirmat proprietatea sfintelor locurl din leru-
salim, le a adus acestea si a cps ca din acestea va canOste
cate-1 trebuesc sa stie prea bunul nostru Domn. Cand decl
le a cetit si be a serutat acestea primul judecator a facut
anafora inscris ImperatuluI si s'a dat parerea ca de a se
lua de la nob sfintitele locuri de inchinaciune din Ierusalirn
si sa li se dea latinilor sta to puterea lul, dar nu este nici
drept, nici priincios, si nici spre marirea lul este de a lucra
to contra sa si a atAtor 1mperatl. Deci cu chipul acesta si
acum au cadut din sperante si reusit latinil sa la sfin-
tele locuri de inchinaciune.
Fiind-ca n'a reusit inainte si a fost respins din Dacia
Marte otomanicul s'a infuriat asupra Dacilor, calcand con-
ventiunile, si jefuind pe supusi robit si insusindu-si cele
streine, ca ale sale, si rapindu-le, ca streine, s'a schimbat
nebunia for pe socotela celui ce sufere, numindu -i (i.oi620
s'ah
nail
i-an
www.dacoromanica.ro

924 AMINTIIII DIN 1ST. I31SERICtSCA
aside si calomniindu-i de apostati. Din acesta causa mul-
time de nevinovatl au fost dusi sclavl in Constantinopol si
I-at imprastiat peste tot pamintul. Dar, in asemenea nevoi si
grele imprejurarl pentru religiositate, zelul si iubirea catra
Dumneded stralucea. Cad Omenii religiose si ortodoxI din
tOta stapanirea Otomanica, strivindu-se, s'au pus tOta nadej-
dea for spre Dumnecleti, nu pentru ca at calcat fara cuvint
pretentiile stapanitorilor; ba Inca at golit si comori pentru
rescumpararea fratilor de aceeasi credinta, si dintre sclavil
adusl putini be at sca'pat pe caril nu eau rescumparat prin
bane. Cad se rescumparati nu numai cel ce erat expusl
in plata spre venciare, dar rescumparat si pe cel din case
cu o dare mai mare si cu sume ma! marl. Caci nimeni nu
cruta banii pentru scaparea celor de o credinta, nu saracul,
nu bogatul, nu particularul, nu boerul, ci cu toil impreuna
se intreceat si In special era gata fie-care sa cheltuesca si
cauta sa intreca pe ori care altul: se vindeat juvaerele
femeilor, se dadeat podObele feci(5) elor; si averile copiilor cu
man! curate pentru frali de catra pruncii gangavitori, cedan-
du-se,- s'at adaus religiositatea la aceea ca o garantie pentru
mame.
Acestea ved6ndu-le Preasf. Domn Teodosie se bucura
marind pre Dumnedet si rugandu-se ca sa Intreca bine-cu-
vintarea lui si ham' seti asupra poporului credincios si
zelul dumnedeesc al obstiei sa se tina aprins prin pilda lui,
gata fiind jertfi si sufletul pentru binele turmei bunul
pastor, ucenicul incepetorului turmel, Christos.
Deci anul 1770, incepend, se scurgea acest an prea stra-
lucit si Insemnat, epoca de faptele cele mai marl, In care
savirsit atatea prefacer! Intre neamurl si care a fost
un triumf important al Bisericei Ortodoxe. Intre Otomani
Insa gruparile erat mai marl si pregatirea de razboi era in
vigOre. Pretutindenea temerl, pentru ea se svonea ca si pe
mare vine marina si pe uscat inainteza si se inmultesc
s'at
a's1
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICIISCA 925
puterile Rusesti. Apol batjocurile soldatilor mai multe, ja-
furile si sperante disparute, Tar curagiul desert din cele ce
suferise in cel anterior. Dec! facendu-se primavara bubuia
marea, tar pknintul suspina de greutatea multimel armelor,
tailor, barbatilor, vaselor de rezboT si de WA pregatirea
de tot felul a Jul Marte. Se zguduia si se turbura tot orasul
si tam, si pentru greutatile cele presente si de asteptarea
celor ce erati sa vine. Dar in tote aceste imprejurari Preasf.
Domn Teodosie, avendu-si speranta in Dumneded, cu bar-
batie sta in fruntea bisericilor lui Dumnedett si cu ajutorul
lui Dumnedet1 le scapa de vAta.marile ce le venea de pre-
tutindeni, neturburandu-se de loc si nescirbindu-se. Insa
nu numal in limanurile grecesti noil Argonautl, ci, curajosil
argonaut! Rusi, au ancorat si la litoralele Epirului, Etoliei
si Peloponesului, revoltandu-i si reclamandu-si libertatea cea
atal de lubiti. Dar acesta intimplAndu-se au spaimantat
si pe Preasf. Domn Teodosie si revolutia multimei cel MIA
sef n'a putut curand s'o astampere, pentru ca cel mai multi
dintre Arhiereil de acolo au fost eras! in ea de popor, ci
a autat ca macar restul for sA-1 scape, trimitend la 'Loa-
Dina, Arta si Atena ca mustre pedepsesca. pe
ace% pentru pornirea lor desordonata si chemandu-1 pe
acestia la datoria lor. Indat6 a scris in tbta Eparhia ca sa
fie cu ingrijire si sa, nu se arunce necugetat in primejdia
cea mai necuviinclOsa, cugetancl, cu deserte amagiri, neju-
deand, nici imprejurarile, nicT pe prieteni, de vrAjmasi de-
osebindu-i si nici distingend pe ipocriti de Omenii sinter!.
Dar, vorbind acum de Peloponez, cum sA-1 trec WA a
lacrama ? Ce plangere si ce izvor de lacrimi mi-ar fi de
ajuns? i ce cuvint ar fi suficient de a istorisi? Care si
Gate intimplat atunci in acesta imprejurare de o sel-
balacie barbara si o crudime neomenesca, intrecend orl-ce
Revolutia in acesta imprejurare s'a luat inceputul
din pornirea instinctive pentru libertate. Pe acesta, vedend'o
sa-1 si sa-I
s'al't
iperbola.
www.dacoromanica.ro

926 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA
mai ales inradacinata intre el, prin o mestesugire nevequta
s'au rezvratit, tine a fost atunci caril 1-aii Indemnat si es-
citat la acesta, prin insalaciunl si viclenil aprinclend Wts
mintea sanatOsa si sa -1 arunce intr'o primejdie atat de dau-
natOre. lar inceputul stator si atator rele de odata sa stie
call are izvorul in idea, talharesca si fara mild a Maniatilor.
Caci vasele rusesti. plutind la Navarin si veclendu-se de
pretutindenl, tot poporul de °data s'a miscat si turburat
si s'a Inarmat cat a putut, dar manile nedreptilor nu gu-
verneza, ci, dorindu-si propria for libertate, aveati trebuinta
de un Conducetor, sau sa castige ceea ce doreat. Dar cel
ce i -au escitat, aratan du-se ca sunt uneltitori de reti mai cu
sema, imprastiat ; lar acela adunandu-se si coalisandu-se,
fiind fara sef si ncdisciplinati si in genere ne constituiti,
necunoscend nici de cine sä se pazasca, nici ce sa lucreze
spre folos. Multi din Menu cumintb si bogati si chlar dintre
Arhierel, vedend pornirea acestora nejudecata si nesigura
s'ati scapat viata fugind in insule. iipail asupra for si
Otomanil din acest chersonez, cerend Guvernator, pe care,
data l'ar lua, s'ar linisti cu credinciosie. Dar multimea
ca intapata de strechie, pornita fara judecata spre .reil, si
netinuta de nici o putere, alerga ca un cal pe ses Wend
din piciOre, In libertate, sati mai bine clis, rumpend lega-
turile autoritatel (puterei), si nici a statut ca sa se stabi-
lesca situatia sa, pentru ca n'avea barbati conducetori, si
nici nu puteail sä judece ceea ce era sa se intimple. Deci
se purta Intr'o parte si alta clocnindu-se si alergati in grupe
si intrunindu-se se resvrateati si nu faceati nimic din cele ce
trebueati si nici puteati sa fad., ci dOr ca se bucurati de
libertatea momentana. Li s'a parut sa se bucure de a-
cesta, cad erati liberi de autoritate si ca niste dezmeticl
zburdati. In o ast-fel de adunare si desordine conducetoril
Maniati s'ati facut conducetori de tote relile, bar nu de li-
bertate, de cruclimi barbare si de o talharie feroce asupra
salt
'si
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 927
Otomanilor, taindu-I fail mila, barbarie si neuman ucigan-
du-i si taind batrani slabanogiti, femel Ingreunate, feciOre
tinere, prunci gangavind, de tOta vrista si starea si indem-
nand si pe altii multi sa lac& asemenea dupa, exemplul lor.
De aicea deci a pornit o grupare si resvratire cu totul
distrugetOre In Peloponez; acesta privind'o marina impera-
tesca a Rosiel avend de sef pe principele Aleiandru Orlof,
s'a Incercat a o intrebuinta in contra vrajmasilor, pentru
eliberarea celor de o credinta, dar cand a inteles ca acea
razvratire era desordonata si formata din tot solul de Omeni,
v6clend ca DU pOte face nimic, s'a dus, cautand marina vraj-
masa. far aceia, perclendu-si sperantele imaginate, Maniatil
s'aii refugiat in pesterile si in padurile for grele de straba-
tut, aducend cu el pe multi de dinafara; bar altil au scapat
in insulile Epirului si in Chitira, bar majoritatea au lost
prinsb, vai! si dusi spre junghiere ca oile! Caci Otomanii
din MM. Ahala si Tesalia, impreund cu Epirul si Iliria de
dincolo intrunindu-se la o lalta, pentru ca nimeni nu li se
Improtivea si opunea si la Istm si la orb care parte a lito-
ralului Golfulul, ca niste lupi hrdpitori, cu mutt mai mult
au intrecut atrocitatea Maniatilor; caci ucigatoril si Tana-
torii de singe n'ail lasat la o parte orb -ce inventiune li s'ar
fi parut for de o schingiuire mai Brea si mal neumana, ba
Inca se gandeatl si afiail bite pornirile ce nici in navala
cea mai vrajmasasca n'a existat. Turban si dupa banb, si
nemuitamindu-se cu ceea ce aflau, cercetandu-1 pe ceb pre-
supusi ca air ceva, ii puneall pe foc prajail in frigarl
ca nu cum-va sa be scape ceva. Deci cu o ast-fel de ne-
bunie a Omenilor furiosi, distrugandu-se orb -ce oras si lo-
calitate si in genere orb -ce locuinta a crestinilor in Peloponez,
n'ati lasat necercetat nici refugiile muntilor si crapaturile
ascunse nejefuite si ne sangerate, ci bite jafuindu-le si pra-
dindu-le, cand cu sangele celor mal multi nevinovati, de
tot sexul si vrista, ate rosit pamintul si Wta bogatia ye-
pi-I
www.dacoromanica.ro

928 AMINTIRi DIN 1ST. BISERICESCA
OM si neveduta fie de la biserici sail din case particulare
le-au adunat si au sclavit si pe cel din urma individ. Dar
tocmal pentru cele ce se pareati iubitorii de argint barbari
ca se purtau mai uman, tocmai pentru acele cei nenorocip
se vaicarau mai mult, parintil plangend pe fiii lor, femeile
intelepte despartindu-se de barbatil for virtuosi, fratil sepa-
randu-se de frati si copiil tineri rapiti din bratele mumelor,
feciOre tinere cu violenta luate din casele parintilor de
mani barbare, rude de rude, prietini de prietini, cunoscuti
de cunoscuti rezletitl pentru tot-deuna si sclaviti, cad nu-i
intrista pe eI mOrtea, cat separarea pentru vecie si sa nu
sufere ceva in ale religie!, schimbandu-si credinta, pentru
care Vote muncile be suferea; cad nimeni n'a calut din
credinta, deli atatea mil au fost omoriti.
Pentru ca sa nu secatulasca cu totul pamintul reutatea
Albanezilor, a trimes imperatul ca sa scape pe popor de
invinuire, In cat pe nimeni sa nu mai traga In judecata,
anuntand si asigurand ertare de tOte relele. A trimis si
preasf. Domn Teodosie Arhierei not in tOte Eparhiile Pe lo-
ponezulul. recomandand prin scrisori imperatesti apararea
poporulul pios ce a mai remas, cum si o protectiune in-
semnata si aparare tare, asa ca fie-care sa se reaseze in
ale sale, ridicandu-se violenta, avaritia si all ce alta rapire
si nedreptate din partea otomanilor. Deci tOte acestea si cate
vor urma in istoria politica si etnica tOte cu certitudine si
pe larg se vor descrie. Atata este de insemnat in present
ca din Ma Ina mal intalil a Inceput nedreptatea, Tar rezbu-
narea asupra el a fost cea din urma. Caci deaicea pornind
ceI-1-alti Peloponisieni n'au putut castiga libertatea, dar ail
facut WI conlocuitorilor for Otomani. Cei ce au primit pe
Albanezi si prin el facend nedreptate peste marginele drep-
tului, in urma ail' suferit fOrte multe rele de la Albanezi;
si acestia la urma urmel sfartmandu-se, si de catre crestini
taindu-se, afara de femeile osmanliilor, s'ati luat resplata
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 929
intreprinderei tor, apol si Maniatii au suferit ultima pedepsa.
Ast-fel dreptatea intinclendu-se asupra on and insultator,
on ce nelegiuire si nedreptate a fost pedepsita si se pedep-
seste spre vietuirea intelepta a popOrelor ce locuesc im-
preuna.
In acest an 1770, In luna lui April, trecend din vieta
prea fericilul patriarh al Ierusalimulul Domnul Serafim, cu
contntelegerea, socotinta, Ingrijirea si concursul tuturor A-
gbiotafitilor, alegendu-se patriarh Mitropolitul Ptolemaidei,
Domnul Sofronie, a fost inaintat la preasf. scaun Apostolic
al Ierusalimului, facendu-se si permutarea canonica si prea
stralucita crestinilor credincIosi. Cu cat I-a Intristat pe cre-
dinciosil de sub preasf. scaun apostolic al lerusalimului si
In acest mare oral si multe alte parti lipsa celul prea fe-
ricit si pururea pomenit patriarh Efraim, cu atata 'I-a imbu-
curat alegerea prin concurs comun si urmarea la acest scaun
apostolic a prea fericitului Domn Sofronie, fiind-ca ambit
si in virtute si in stiinta acelas renume aveau si se invred-
niceall de acelas respect si Iubire de toil cei ce-I stiail s'ail
I-ar fi vedut, atat de evident& era In el virtutea si harul mi-
nunat si cu prisosinta varsat asupra Ion
Tot in acest an locuiati In muntele Atonulul trel fostl
Patriarhl, adica preasf. Domn Ciril al V, Domnul Serafim al
II si Domnul Samuel I. Dar preasf. Domn Ciril care traia
In schitul Sfintel Anei, ducend vieta cuviOsa si inainta in
cugetari inalte catre Dumnedeu, pe cand preasf. Samuel prin
Invoire Imperdtesca s'a intors in Constantinopol. Preasf. Se-
rafim ins a, fie de frica ce-I ameninta, calomniat ca Patriarh, nu
prin o cugetare gresita, necuviinclOsa, fugind, s'a addpostit la
marina imperatesca a Rosiel, pe cand trecea prin golful Ege'.
Ducendu-se si primit fiind cu cinste de catre seful marine'
si de catre armata cea lubitOre de Christos si primit cu
amabilitate de principe nu s'a marginit in situatia sa si nicl
s'a cautat de datoriile sale, ci epistole enciclice revoltatOre
www.dacoromanica.ro

930 AMINTIRI DIN 1ST. BismuctscA
si indemnatOre de a'si recapata Grecii libertatea de alts data.
Trimetend, escita la revolts orasele din apropiere si aprindea
o resvratire in insule, nesocotind intru nimica ca face lucrurl
nepermise si In contra chemarel lui si streine de caracterul
ce purta, miscand poporul la ucideri si distrugere si la acte
de acele pe care nimeni din predecesorii set patriarhi orto-
doxi ar fi indraznit vre-o data si nici putea indrazni, ti-
nendu-si demnitatea for proprie si ordinea, stiind ca este
invetatorul pacel si ucenic bland al hit Christos. Cad ce-i
comun intre sable si suflet? Sail ce era trebuinta de ast-fel
de epistole? Era trebuinta de un conducetor strategic, drept
si intelept si care stie sa Intrebuinteze sOrta orb tntimplarea,
sail sa voesca sa invete. Cad data ar fi reusit o ast-fel de
miscare a puterel Rusestl si Grecesti, mult mai mult ar fi
realisat. Nu se cuvenea in nici un chip a scrie de acele
scrisori si a le respandi Domnul Serafim, cugetand la va-
tamarea ce ar resulta din acestea bisericilor. El insa ne-
intelegend nimic drept despre acestea si, WI sfatuit, le-ail
trimis.
Au ajuns asemenea scrisori si In Eurip si indata. prinden-
du-le cine-va, le-ad dat Metropolitului de Eurip, Gedeon. Iar
acesta, inchidendu-le curind, le -ail trimis la Constantinopol
in patru vile. Primindu-le Preasf. Domn Teodosie si scriind
un referat asupra lui Serafim l'a trimis marelui logofat al
imperatiel, prin care a facut cunoscut Imperatului ca con-
demnatul si alungatul din Patriarhie Serafim si de catre tot
clerul si poporul, mai ales de catre Arhierei urit pentru
avaritie si rapid si pentru Ingamfarea lul desarta dusa pana
la aroganta, a inteprins unele ca acestea, innebunind si cu-
getand lucrurl desarte. Dar din ast-fel de intreprinderi n'ar
resulta nici o turburare sail alt ceva; tar despre acesta el, pa-
triarhul, impreuna cu tot Sinodul Arhiereilor, se pune garant
pentru tot poporul credincios la supunerea legala. Audind
acestea interesatul Monarh, i-a laudat ingrijirea neadormita
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. B.SERICESCA 931
a preasf. Patriarh Domnul Teodosie, primindu-1 marturia lui
pentru popor. Cad nu a avut de nicaeri mat inainte stiinta
despre acesta de cat de la el. Dupa, aceea multi curiert uln-
blai si veneati mit de vestl si denuntaii administratoril lo-
calitatilor, pazitorit, armatii, judecatorit, capitanii, generalit,
guvernatorii, satrapil si Egemonii pe patriarhul Romeilor, in-
stiintand cel mai multi sa distinga pe cel ce-1 invinuta, ca ri-
o revolts generals si ca prin scrisorl revolts poporul. A
trimis preasf. Domn Teodosie si epistole enciclice sfatuitOre
pretutindeni, tndemnand pe popor ca sa fie cu bagare de sema
la apucaturile nebunesti a persOnelor ce perdut mintea,
intre carit sa cumisca si pe unul ce a fost patriarh Sera-
fim, ca sa lepede, sa desfiinteze si sa le dea pe foc in pu-
blic, cand le vor veni la cunostinta, epistolele lui revolu-
tionare, ce imprastiat intre el. Le-a trimis tot °data
si caterisirea lui, prin care ca apostat, turburator de ordine,
revolutionar si barbat al sangiurilor, Sf. Sinod endemic din
Constantinopol a preasf. Arhierei, impreuna cu patriarhul
fall desbracat de tots demnitatea sfintita si grad si l'a ca-
terisit cu totul, si in bisericile acestul mare oras, s'a pu-
blicat si s'a ordonat ca in tot locul sa se cetesca ca sa fie
cunoscut in genere ca individ despretuindu-1 si respingen-
du-1 cu totul, data ar intreprinde sa fats ceva. Ast-fel deci
cu pricepere lucrand cu ajutorul lui Dumnegeti a Impras-
fiat preasf. Domn Teodosie si amenintarea deasupra a tot
nemul din causa scrisorilor fostulul patriarh Serafim.
Din o ast-fel de fuga a patriarhulut Serafim s'a pagubit
si obstea Sf. Munte, pentru ca imperatul a trimis acolo, si
pretuind averea nemiscatOre a fugarulut si impunend un
adaus locuitorilor de acolo pentru neluarea aminte. Cad nu
ate avut timp sa-st vincla casele si cladirile de piatra, pentru
ca erati impovarate cu datorit si cu contributit si cu cereri si
cu mil de vexatiuni din partea Otomanilor Tesalonicent. Celor
din monastiri, pretinclendu-li-se si ccea ce nu aveati, traiau
dica
le-au
e'ad
www.dacoromanica.ro

932 AMINTIFIl DIN 1ST. BISERICESCA
in mizerie si nici le era cu putinta ca sa cera mild de la
crestini, dupa obiceiti; lar cei din schituri se certail de la
o cestiune mica la inceput, care apoi a adus vrajba si tur-
burare nu mica si schizma.
Acesta certa a fost despre colive si unele pomeniri. Obici-
nulati crestina cel de afara de Sf. Munte ca milosteniile
for sa be impart& la saraci si la biserici si monasfiri si sa
dea unele si la schituri, pentru care eel ce vietuiau in ele
cu cuviosie, ca resplata pentru buna-vointa, savirsail cereri
si rugaciuni catre Domnul si pomenirea numelor acelor a-
dormiti ce miluit. Aceste pomeniri le faceati ascetil la
inceput Sambata, cand biserica in genere neincetat savir-
seste pomenirile obstesti a celor ce au reposat intru buna
credinta, cand se pun inainte colivile prevedute de canOne
si pe nume pomenind pe acel miluitori ce au reposat si
facend rugaciuni aparte pentru ei. Erau datorl sa se intru-
nesca cu totii si nici unul din cel ce at' primit mils sa nu
piece, pentru ca se adunail de datorie. Ffind-ca Sambetele
se intimpla se lipsesca multl, pentru ca in acea di se duceah
si la Carea si de obiceiti isl vindeatl lucrurile lucrate peste
saptamana cu manile lor, s a parut unora sa schimbe po-
menirile particulare si dupa terminarea sf. liturgil Duminica
sa cante cele ale Inmormintarei ca la un irate reposat, pu-
nend inainte colive si pomenind pe nume pe crestinul ce
a dat mila mai inainte, rugandu-se pentru el. Acesta s'a
parut unora ca novism si resturnarea bunei ordine. Apol
facendu-se discutie, ast-fel pacatosi si vrednici de condem-
nare socotindu-I ca si pe eretici pe cel ce schimbat oran-
dulala si stramutail qiiele pomenirilor.
De aid, deci tncepend cestiunea s'a respandit in WA chilia
si nelinistea auclurile tuturor celor din Sf. Munte rez-
beta pe unii de altii si-i imperechia; in cat unii se numeall
sabatieni si colivistl. Se deosebeati despre acesta si cei mai
invetati si unii se luptail cu epihireme sofistice si se In-
1-at
pi-1
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 933
cercail sa scrie si-si sapat grOpa de Were si apareat spini
diabolici si se arunca seminta de neghina si izvor de re-
utati. Cacl n'ati remas pe o cestiune, ci amestecand multe
cu colivile si variind colivele lor, cu dreptul numit co-
livisti si daii presupunere prin amesticul de tot felul de ne-
bunie eretica. Deci acestia desbinandu-se ast-fel aii scris E-
gumenii sfintelor Monastiri si fostil Egurneni si ieromonahii
si in genere tot! din sf. Munte, ce erau retrasi pentru
aii scris clic preasf. patriarh Ecumenic Domnul Teodosie si
Sinodului de Lang& el, aratand deosebirea unor asceti despre
pomenirile unora si intreband cum trebue sa faca. A its-
puns preasf. cu socotinta Sinodului si parerea prea ferici-
tulul al Ierusalimului Domnul Sofronie, ca cei ce sevirsesc
pomenirile celor reposati Sambata bine fac, dar si cei ce
le sevirsesc Duminica nu pacatuesc, si, admonestandu-i pa-
rinteste, poruncit sa inceteze neintelegerile nefolositOre
si sa nu turbure far& cuvint linistea celor ce merg pe drum
bun, cautand sa separe intre ele amintirea de mOrte si de
inviere. Cad mOrtea credincIosilor este intru nadejdea in-
vierel si din mOrte Invierea.
Iar daca biserica apostolica cea de Dumneclea intelepta,
invatand in intelepciune cele in minte prin lucruri veclute
a pus amintirl in stiute dile si au luat obiceiu de-a sevirsi
pomenirile Sambata, reguland pomenirea celor ce au vietuit
Sambata, la inceputul clilei a opta, adica dupa a saptea di,
care trece dar nici o data nu inceteza, adica a secululul
ce nu inceteza, ci pururea sta sevirsindu-se cliva invierei
neintrerupt, apol dovedindu-ne activa in not coruptia, nu
ne arata nici esact Si nici desevirsit ideea invierei, adica
a vietel cei neapuse, ce Intru nadejde o are. De aceea in
seculul present, in serbatOrea si amintirea scularel din morti
a Domnulul se sevirseste pomenirea celor reposati in buna
credinta, intru nadejdea invierel de obste si intru incetarea
vietei si intru pomenirea celor adormiti in buna credinta s'a
s'au
le-au
www.dacoromanica.ro

934 AMINTIRT DIN 1ST. B1SER10ESCA
hotarit Sambata, si s'a stabilit pomenirea scularei din mortl
a Domnului si prin acesta a invierel de obste; asa ca nu
este cu putinta in genere una far& alta. De aceea si pome-
nirea in Sambata a celor adormiti este a invierei domnestl,
si In Dominica nu fara cuvint intro amintirea invierei Dom-
nului, este amintirea celor trecuti din vieta intro nadejdea
invierei din mortl, pentru invierea Domnului. De aceea dar
si biserica lul Christos a scris catre cel din Sf. Munte, ca
cel ce fac pomenirile sambata bine fac si cei ce seviresc
Duminica dupa serbarea invierei nu pacatuesc. Caci ince-
putul, mijlocul si sfirsitul invierei nOstre este invierea din
morti a Domnului si Mantuitorului nostru, care este porta-
tOre si facet6re de vieta tuturor 6menilor.
In Sf. Munte, scOla comuna a stiintelor, de la care a
demisionat Mare le Evghenie, vestejindu-se, iar profesorii cel
mai invetati Si iubitorii de invetatura din Constantinopol,
contribuind pentru conservarea acestei lumini ce lumineza
tuturor, multa ingrijire si prevedere si dispositie a aratat
si preasf. Domn Teodosie si darea anuala la marea bise-
rid, a Episcopului de Eressos si Sf. Munte s'a redat larasi
sc6lei si a intarit a se reda in fie-care an. Iubea pe cel
virtuosi si dadea multa cinste celor intelepti si ar fi res-
pandit in tot nemul tolosul din bunele invetaturi si ocupa-
tioni, data afacerile bisericei n'ar fi trecut prin aseminea
imprejurari anevoiese si n'ar fi fost retinuta de tot felul de
nevol si trebuinti.
Dar, de si trebuintele bisericel eraii de tot multe, si chel-
tuelile nesfirsite din causa imprejurarilor, iar datoriile marel
biserici sail. inmultit la o mie de talanti, dar tOte cu inte-
lepciune si cu judecata economisindu-le preasf. Domn Teo-
dosie a ajuns sa indestuleze tOte cele de nevoe ajutorintel
obstesti si datoria comuna a ajuns la micsorarea de sapte
sute de talanti si era de laudat pentru buna economie, mai
ales in asemenea timpuri, cand veniturile si ajutorurile ob-
www.dacoromanica.ro

AMINTIR1 DIN IST. BISERICESCA 935
stestl bisericestl ale Eparhiilor unele s'ati imputinat, lar allele
aI lipsit cu totul. i cu atat era mal de laudat, cu cat pe
nimeni din Arhierei or preoti nu l'a ingreueat cu cereri nici
a intristat pe cel ce aveati trebuinta de ajutor, ci pe unil
rugandu-I, '1 avea gata in a face bine, lar pe altil imblan-
zindu-le asprimea vietel le dadea cu compatimire cele de
trebuinta; pe altif insa aratandu-le trebuinta obstiel ti in-
demna a da ajutor si pe toti cu feluri de chipurl 11 facea
sa contribue de buns -voe pentru obste, intampinand pe toti
cu blandeta, parinteste vorbindu-le si discutand cu amabi-
litate, facend ce era de interes 014,0 in curatenie si adever,
un stop avend dupa Dumnedeil folosul obstiel. Nici se su-
para, nici se mania asupra celor ce remaneati in urma cu
contributia pentru obste, ci unora le aducea saracia sa pro-
prie de exemplu, altora le demonstra nevoile timpului, pur-
tandu-se bland si rugandu-1 ca sa contribulasca cat le da
!liana pentru obste si sa nu neglijeze ajutorarea obstiel. A
platit si dajdia la imperatia Otomana a acelor Eparhil pe
care le ocupase armatele invingetOre si pururea biruitOre
ale Rusilor de acum, cand si pe mare si pe uscat birula
cu totul pe vrajmas, si marina stavrofora si de Dumneded
maritOre aprindend si afundend, supunend si robind mul-
timea variata si multa de Omens din navile otomanice, a
devenit stapana peste Arhipelag si or ce insula din prejur
era in stapanirea sa si stapanea si marea afara de Elespont.
Iar seful marinel Comitele Romantov, eroul secolulul pre-
sent, marea minune a celor ce se lupta cu arme, trasnetul
cel arcletor si frica cea nesfirsita a necredinciosilor, sfa-
ramand tree -deci de mil de Otomani alest prin cate-va mil
de barbati Rusl, a afundat cu totul in Dunare curajul bar-
barilor si a asedat de ambele malurl trofee de glorie ale
secolulul. Atuncl si provinciile dunarene si localitatile din
Arhipelag erati libere de Urania Otomana si nu datoreau
sa platesca mai mutt tributul. Dar pentru ca sa nu scan-
www.dacoromanica.ro

936 AMINTIM DIN 1ST. BISERICESCA
daliseze pe pretentiosul puternic, Preasfintitul ii plates birul
obicinuit neluzind nimic de la Arhiereil acelor locuri si nici
cerend, ci tOte le economisa cu intelepciune de aceea era si
admirat pentru economic si in adever era vrednic de laud&
pentru virtute.
Deci ast-fel economisa bine purtarea de afar& a biserici
for Preasf. Domn Teodosie; dar se ingrija mai ales de in-
frumusetarea launtrica, de curatania dreptelor dogme si se
ocupa de Talnele cele de Dumnecleil predate si activand
invetatura moravurilor celor mai bune. Dar pentru ca in
buna reputatie a celor puternici al nemului prepondera Me-
tropolitul Prusel Meletie, a voit a fi intaffi si cu cuvintul si
cu fapta. S'a inceput larasI a se semana scandale tntre unit,
c &rora nu li placea ingamfarea fart vreme a acestuia si
carii nu sufereati mandria si greutatea acestui barbat, iar
intre altii carii 11 acuzail blamail, de cele ce a dis si a
facut improtiva lor, apol celor fricosl de cele ce ar fi intre-
prins, celor barfitor de cele ce ar fi fost surprinsi ca sint
gresiti. Deci se cugetail si se gandeati Arhiereil cum ar pu-
tea a-I inlatura pe acest tovaras comun si fiind in reserva
fata de el, nu indrazneat sa-1 insulte, suspendandu-i impor-
tanta si lovindu-i prisosul ingamfarei. i deci mergend drumul
cel mai scurt si sigur a chemat pe Preasf. Domn Samuel
si pentru nevoia present& si pentru folosul pe viitor; s'ati
adunat deci sa-sl dea parerea si arhiereii sinodall si din-
tre boeri nobill si clerics cel mai multi si facend alegere
cu socotinta obstesca a expus cele ale noii patriarhii catra,
cei ce stapaneab, luand pe prietenii lui si pe rude de ajutori.
Iar el audend acesta ingrijire a obstiel si opinie despre el
si preferand viata linistita si neturburata, cat& o va mai a-
vea, s'a retras ascundendu-se pentru cate-va dile; el insa
cautandu-1 si gasindu-1 si rugandu-se a nu trece cu vederea
grija obstief, socotinta si alegerea sa, dovedind c& venirea sa
la patriarhat este de nevoe si indispensabila, luat vrendfad
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 937
nevrend si intovarasindu-I presentat Vizirulul, luand
cuvenitele cavade si inturnandu se la Patriarhie felicitat
pentru a doua Ora de patriarh ecumenic pe Preasf. Domn
Samuel, la optspre-clece ale lui Noembrie, In anul 1773, de-
misionand inscris de la scaunul ecumenic Domnul Teodosie
si a fost in liniste in casa sa particulara alaturea de pa-
triarhie in cinste, in libertate si ajutorinta din cheltuelile
obstiet.
Preasf, Domn Teodosie era de loc din Creta, ducend din
pruncie viata singuratica. Devenind in propria sa patrie
Egumen la o monastire si displacendu-I pentru reutatea
celor rezvratiti si In ale credintel inreiti, refugiindu-se s'a dus
in Constantinopol. Aicea ajungend proistos la Biserica Sf.
Gheorghe de la Adrianopol si &and dovada de. intalepclune
si evlavie si de alte virtuti si probat fiind, a fost hirotonit
Episcop la lerisul din st. Munte. unde multi ant pastorind
cu Tubire de Dumneleil turma lui incredintata, tuturor era
placut si celor din launtru si celor din afara de sf. Munte
si de tots laudat Dar pentru ca Metropolia Tessaliciel a
caqut in grele datorii si fiind veduva, avea trebuinta de un
barbat cu bung reputatie si econom Cu mans tare, prin a-
legere drepta s'a facut mitropolit al Tessalonicului. Econo-
misind placut lui Dumnelea afacerile Metropoliei in timp
indelungat si micsurandu-i datoriile, era tot mai mult laudat
de catra Episcopii sei si iubit de toti crestinii. Intorcendu-se
in Constantinopol cu cinste si dovedind drepta intalepciune
si neprefacuta si in lucruri bune si in cuvinle, de tot] era
iubit si imbratosat.
(Va urma).
C. .E.
Biserica Ortodoxit Romitnik 2
-
lad
www.dacoromanica.ro

PREDICA
DESPRE DATORIILE SOTILOR.
Barbafi, iubiO-vg femeile vostre, pre-
cum gi Christos a 'titbit biserica gi pe sine
s'a dat pentru dinsa"... 1 Galat. V. 25...
Femora virtudsci este corona barbatulut
stil, 'tar cea decttclutd este putredirea ose-
lor sale". Proverbe XII. 4.
Frati
Un sat, un judet, o card intrega nu pot sa. fie trai-
nice si sa infloresca neincetat de cat numai atunci,
cand vieta casnica a familiilor e in bung orindulala,
de cat numai atunci, cand ea e intemeiata numai pe
sfintele invetaturi dumnecteesci. Oamenii cu multa in-
vetatura, cari s'at ocupat cu sorta poporelor vechi
paganesci ne spun in cartile lor, ca daca.acele popOre
au perit si nu le mai cunoscem asta-di de cat dupe
nume, se datoresce acesta in rindul intaiu neorindue-
lilor din vieta casnica si stricaclunii moravurilor pe
care se intemeia familia. La acele popOre barbatul
era totul intr'o familie. Femeea ajunsese mai Mil ca
crep`ini,
www.dacoromanica.ro

PRED1CA 939
o sclava. Nu era nici o legatura de inima, care sa
unesca pe barbat si femee. Barbatul trata femeea
mai rea ca pe o fiinta necuvintatore. Despre virtuti
familiare nici nu se pomenea le acele popore! De a-
ceea s'a dus poporul vechiii al Elinilor despre care
ne vorbesce adesea Sf. Scriptura a Noului Testament;
de aceea s'a dus puternicul popor roman, care sta."-
pania o data peste lumea intrega! Stricaciunea vietii
familiare a adus dupe sine otravirea intregii vieti so-
ciale si prin acesta si mortea popOrelor!
Nu e nevoe insa fratilor de asemenea pilde, ca sa
ne luminam asupra acestui adever, cad fie-care din
not se pate usor lumina, daca se uita la casele unde
nu domnesce orinduiala si buna chibzuldla. Aci bar-
batul trdesce pentru sine, asijderea si femeea, lar co-
piii sunt lasati in voia intimplarilor. In acesta casa
au patruns tot solu de pacate, tot solul de nenoro-
cirl, parca ar fi un blestem dumnedeesc. 0 asemenea
casa e destinata sa Odra, sail sa-si duca vieta din
durere in durere. Ce s'ar intimpla daca sate intregi
ar fi alcatuite numai din asa case ? Ce s'ar intimpla,
daca vieta familiara ar suferi in intrega tara ? Mai
pOte Ore o asemenea tara sa privesca cu incredere
viitorul
Frail/ cre,stini,
Prin trimiterea pe pamint a Domnului nostru Iisus
Christos, Dumneda. Tatal a chemat lumea la o noun
vieta. Si vieta acesta noua, demna de faptura intoc-
mita dupe chipul Dumnedeiril nu se putea incepe de
's1
soil ?!...
www.dacoromanica.ro

940 PREDICA
cat cu asedarea familiei pe alte temelii de cat pana
acum. In crestinism se spune hotarit, cdbarbalul tre-
bue .011 iubiascci muerea dufie cum Christos iubi/
biserica si s'a dat fie sine fientru dinsa si ca pen-
tru aceea «bdrbatul 'si va ldsa fie laid/ si fie mama
sa si se va lifii de muerea sa si vor fi amandoui
vu trup. (Mat. XIX, v. 5). In aceste cuvinte se cu-
prinde fratilor adeveratul rost al vietil casnice intr'o
familie crestinesca. Cad ce insemneza a !asa barba-
tul pe acei, cari dat vieta, cari ingrijit si
ocrotit si a se lipi de muerea sa si a forma cu ea un
singur trup ? Ce insemneza a'si iubi muerea dupe
cum Christos iubit Biserica si s'a jertfit pe sine
pentru ea ? Acesta insemneza, ca de acum inainte
barbatul nu mai traesce de cat pentru muerea sa ; ca
dupe cum tine la trupul sett' , la fiinta sa, tot asa tre-
bue sa tina si la muerea sa, cdci nu mai sun/ dote,
ci un lrufi (Mat. XIX, v. 6); ca de acum inainte el e
robul indatoririlor ce provin din unirea sa cu muerea.
Prin urmare temelia trainica a vietil casnice, temelia
trainica a familiei e dragostea. Daca e dragoste cres-
tinesca intre barbat si muere, atunci tericirea a pa-
truns in casele lor, atunci totul zimbesce in jurul lor,
atunci Dumnedeu vegheza asupra lor. Barbatul iubit
traesce numai pentru casa sa; femeea iubita e sorele
care da vieta case sale; ea traesce numai pentru bar-
batul si copiii set. Dumnecleirea a pus dragostea ca
temelie familiei, fiind ca numai ea e in stare de a uni
doue suflete, de a incaldi pe unul cu caldura celui-l-
alt, de a le tine unite acum si pururea!
www.dacoromanica.ro

PREDICA 941
Frati cre,stlie,
Intr'o familie crestinesca ast-fel intemeiata barbatul
si femeea au anumite indatoriri. Barbatul e dator
mai sä ingrijasca, ca femeea si copiii sa nu
sufere de nici o lipsa. De aceea el muncesce din zori
de qi pana in nopte pentru ca sa agonisesca cele de
trebuinta pentru indestularea casel sale. El e neosteni-
tor si muncesce cu placere, cad dragostea nici o data
nu se ostenesce! In casa lui domnesce buna orindu-
iala., cad ochiul lui e neadormit, el vegheza neincetat.
El nu uita inteleptele cuvinte ale mosilor si stramosilor
nostri, ca barbatul e chela casel, ca el e stilpul casei!
E cumpetat in tote, e econom, e pilduitorul crestines-
cilor virtue' pentru to' al casei sale. Casa sa e la-
ms de multamire, e lams de fericire! Cu un cuvint,
barbatul crestin trebue sa -s' dea in or' -ce moment
socotela de greutatea vorbelor Apostolului Pavel ca.-
tre Timoteffi «ca de nu stie cineva chivernisi casa sa,
cum va purta grija de biserica lui Dumnecleti?» (1
Timot. III. 5).
Femeea la rindul sea e datore sa fie intelepta to-
varasa a barbatului in lucrarea pentru binele casei
sale. 0 data unita prin dragostea crestinesca cu bar-
batul sea, ea nu ma' traesce de acum inainte pentru
sine, ci pentru barbatul si copiii sei. Ea se ulta pe
sine, se jertfesce pe sine! Pentru ea nu e alta mul-
tamire in lumea acesta, de cat multamirea celor al
casel sale! Or' cat s'ar stradui si s'ar osteni un bar-
bat, daca femeea nu stie sä bine chivernisesca tot ce
el a adunat cu multe sudori, atunci nu va domni in
intaii sel
www.dacoromanica.ro

942 PREDICT
casa belsugul, linistea si multamirea, ci saracia, in-
grijirea si nemultamirea. De aceea Sf. Scriptura ne
spune: R ca femeea intelepta zidesce casa sa, iar cea
neintelepta o surpa cu insasi manele sale y . (Proverbe
XIV, v. Femeea intelepta e sirguitOre, e bung gos-
podina., e iconoma. Pentru ea nu 'e alta podOba cu
care sä se infrumuseteze de cat munca neincetata a-
laud de barbat, de cat respandirea unei vieti morale
in jurul ei. Femeea intelepta e sufletul caseI, e so-
rele, care incalclesce si da vieta. Inteleptul Sirach ma-
sOrd puterea el pentru binele case' cu a soreluI, cand
SOrele cand resare intru cele inalte ale Dom-
nului si frumusetea muerii bune, podoba este case
sale) (Cap. XXVI, v. 18). Sufletul unei asemenea fe-
mei comora nestimata pentru barbat. Atunci cand
el e bolnav, cand e impoverat de grija multor nevol
ale vietii, el nu aft' adapost, mangaere si sprijin de cat
in sufletul cel plin de bunatate ale femeel sale. Ea
e in lume singura luI tovarase nedespartita si nelip-
sita si la bine si la raj! Vieta sa e Idea prihana. Cinstea
se oglindesce in chipul el cel bland. Casa el e plina
de sfintenie. Sf. Scriptura ne spune si ea, R ca Femeea
virtuOsa este corona barbatuluI sou, iar cea decacluta
e putrecfirea Oselor sale >> . Cand barbatul si femeea
uniti in dragostea sfinta vor indeplini ast-fel da-
toriile familiare si se vor sprijini si intregi neincetat
unul pe altul, atuncl casa intemeiata de ei e o casa
bine-cuvintata, e o casa fericita!
Frafi cre,stini,
Daca indreptam privirea in jurul nostru vedem ca
multe case din nenorocire nu sunt cladite pe asa sfinte
I).
dice:
e
'§I
www.dacoromanica.ro

PREDICA 943
si trainice temelii. In multe din asemenea case de
vind sunt barbatii, in multe de vind sunt femeile.
Sunt barbati rei, orbiti de pacate, cart nu-si &it nici
o socotela de rostul unei vieti casnice crestinesci.
Sunt lenese si risipitori si de aceea casa for zace in
saracie, nevoi si suferinte. Putin le pasa daca femeea
si copilasii au cel putin painea clilnica. Sunt barbati
betivi, cari tot putinul ce-I agonisesc, '1 intrebuinteza
numai pentru indestularea nesatiosei for pofte. Prin
betie el ajung cu vremea posomoriti, maniosi si sfa-
ditori. TOta nemultamirea sufletesca neindreptatita st-
o revarsa asupra femeei si copiilor. Cate nu-si certa
si 'st bat femeile din pricina acesta? Vat de femee
si mat cu sema vat de bietii copilasl, cari tau o asa
invetatura de la tatal tor!,
Sunt fratilor si multe femel nenorocirea unel case.
Multe sunt lenese, cari acul, fusul si argeaua nu mat
pretuesc pentru ele. Din maim for harnica nu mat
lese ca alta data imbracamintea casel, a barbatulut
si a copiilor. Sunt lenese si aplecate spre patima
betiei. De cat munca, isvorul fericirei, le place mat
mult beutura, isvorul durerii si al nenorocirilor de tot
soiul.
Sä mat vorbesc de faptul, ca multe din ele nu se
pot stapani, nu pot fi rabdatore, dupe cum se cuvine
sä. fie, cad asa be sta frumos, ci sunt vecinic galce-
vitOre ? Sa mai vorbesc, ca multe din ele sunt ne-
cinstea barbatului prin usurinta cu care lucreza in
vieta conjugala ? Case cu asemenea barbati si femei
sunt rusinea unui popor, sunt nenorocirea lui! Un
www.dacoromanica.ro

944 PREDICA
popor intemeiat numai pe asemenea familii e lipsit de
orl-ce viitori
Asta-cli fratilor, cand suntem stransi inaintea sf.
altar nu ne remasne alt-ceva de facut, de cat sa ne
inaltam mintea si inima catre Dumnecleil Tatal, care
a trimis pe unicul seta". fiu in lume pentru ridicarea
omului din pacat si pentru acesta s'a jertfit char pe
sine si sa ne rugam sa reverse indurarea si bunatMile
sale si asupra unor asemenea familii nenorocite, cad
indreptarea for va fi spre cinstea si slavirea neamului
romanesc. Amin.
P. G
www.dacoromanica.ro

ROSOFICO-TEROGIC AL FERICMILIIi AUGUSTIN,
Biserica 0rtodox No. 9 anul XXIV.
Asupra a ceea ce este corporal nu are numai sufletul o
suprematie bine stabilita, ci mai mult o are ratiunea, care
se afla in suflet, insa in o mica parte si in corp. In suflet
substanta rationale se recunOsce in mod nemijlocit si mult
mai clar ca in corp si acesta face ca sufletul sa alba o mai
mare insemnatate1).
Ca semn principal al deosebirel Intre ceea ce este spiri-
tual si rational mai este si acesta, ca ceea ce este spiritual
form6za numai o asemanare cu ceea ce este corporal, pe
cata vreme ceea ce e rational se Ina lta cu totul peste ceea
ce e corporal si procure priceperea atat a ceea ce e corpo-
ral, cat si a ceea ce e spirituals).
Ratiunea, Vice Augustin, este partea cea mai nobila ce
se afla in om si nu p6te sa fie intrecuta de cat de per-
fectiunea diving,. In ratiune sta cunOscerea de sine insusi.
1) Ritter, Geschichte der christlichen Philosophic, pag. 233.
2) De trinit. XV, 22; de gen. ad lit. X.11, 20.
SISTER'
Vedt
www.dacoromanica.ro

946 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC
Ratiunea cunOsce prin sine substanta sa proprie si nol n'am
sti nimic de existenta propriel nOstre ratiunl, dad. nol prin
ea nu o am cum5sce. i dupa cum se cunOsce pe sine in-
susi si lucrurile ce sunt sub ea, tot asemenea cunOsce si
pe Dumnedeti si acesta putere i s'a dat chlar de cAtre
dinsul. Asa dar ratiunea este organul prin care Dumneclett
se manifestA in Oment si prin care omul pricepe si intelege
pe Dumneded.
De aid se vede ce mare importanta dA Augustin ratiunei.
Acesta o face cu deosebire in primele sale scrierl si indata
durd convertire. Cu timpul insa, dupa ce el a dobandit o
cunoscinta mai profundA si mal intinsa asupra crestinis-
mului, a determinat mal de aprOpe insemnatatea ratiunei,
deosebind'o In obiectiva si subiectivA, adica ratiunea luata
in sine insAsi si cum ea este in unit &pea Mal departe
el se ocupa de ratiune studiind-o in relatiune cu vointa si
arAtand intru cat 'Ate sa fie influentata de acestal).
Vorbind in scrierea sa «de imortalitate animae) despre
ratiune, el se exprima ast-fel: Sail ratiunea este spiritul
insusl, sat' ea este in spirit. Cu mult mal buns este ratiu-
nea ca corpul nostru, dar si acesta este mai bun ca nimic.
Ceea ce este in tot-d'auna armonia corpulul, trebue sa fie,
ca aeeea ce formezd subiectul sea, nedespartit de corp si
nimic nu 'Ate sa fie intr'unul, ceea ce sa nu fie si in cel-
l-alt. Corpul onienesc este schimbacios, ratiunea ins& este
neschimbAclOsa, cad este schimbacios orl-ce ceea ce nue
in tot-d'auna in acelasi fel. Nutnerul si combinatiunile sale
se compOrta mereti in acelasi mod; ratiunea numerului este
pentru acest cuvint neschimbAciOsa si tot asa si ratiunea
in genere. Nici o data nu se pOte ca un lucru sa remand
neschimbat cand ise schimba temelia cu care se afla in o
legAturd inseparabila. Pentru acest cuvint spiritul nu pOte
1) Bohringer, Die Kirohe Christi pag. 237.
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 947
sa fie armonia corpului si traesce incontinuti, fie ca el in-
susi este ratiunea sag. ca acesta se Oa unity cu dinsul in
mod neseparabil. Este trig de dovedit data ratiunea e
unity cu spiritul in mod neseparabil, cad e sigur, ca atata
timp cat spiritul nu e separat de ratiune si e legat de
dinsa, el trebue sa traesca incontinuri. Insa prin ce putere
sa pOta fi separata ratiunea de spirit? Prin vre-una corpo-
rals nu, cad acesta este mai slabs ca spiritul. Prin vre-
una spirituals? Nici acesta nu e posibil, cad n'ar fi nici
un motiv, de Ore ce a tot puternicul spirit nu atunci mai
intal dobandesce ratiunea, cand el o is de la vre-unul mai
slab, pentru ca ratiunea e de tatti. la on tine pete cugeta.
Ar trebui sa se separe ratiunea insasi de spirit, lucru la
care nu pOte sa gandesca nimeni, de 6re-ce ea se afla in
fie-care spirit. Tot asemenea nu e posibil ca insusi spiritul,
prin vointa sa proprie, sa se separe de acesta, pentru ca
separarea pOte sa alba loc numai la lucrurile din spatiu,
nu si la cele spirituale1).
Augustin nu se multamesce numai a arata ce este su-
fletul si care este puterea ratiunei si in ce consta acesta,
ci, in acesta scriere, mai sus citata, cauta sa dovedesca cl
sufletul este nemuritor.
Cel care pune In miscare corpul nostru este spiritul, insa
de aid nu urmeza a el este schimbacios si prin urmare
muritor. Corpul se misty in adever in timp, mai este insa
ceva care se misca in timp si totusi pentru acest cuvint nu
este schimbacios, acesta este spiritul, care in timp efectueza
unitatea cugetarel, o mentine si pentru ca o si executa a-
cesta probeza ca nu cautft s6, o schimbe. Cand nici un
sfarsit nu pOte sa alba loc fara schimbare si nici o schim-
bare fara miscare, nu results de aid ca Orecare schimbare
provOca sfarsitul si on -care miscare provOca schimbarea.
1) De imortalitate animae c. 1, 2.
www.dacoromanica.ro

Cand in spirit este ceva neschimbacios, ceea ce nu pOte
sa fie fail vieta, trebue apartie si spiritului o vieta
eterna. Rote schimbarile, cart le inttmpina omul, se ra-
pOrta sail la corp sail la spirit, acestea din urma insa, ca
si afectiunile schimbaciOse sunt numai accidentale si nu pot
sa schimbe substanta sufletulul. Ori cat de mult spiritul
s'ar abandona nebuniel si ar tinde catre nimic, totusl nu
urmeza de aid ca el se va perde in nimic, pentru ca
nicl chiar corpul sensual, on cat s'ar putea sa fie micsw-
rat si impartit nu devine nimic, cad fie-care particica a
lui remane corp si p6te larasi O. fie impartita fara sa fie
distrusa desavirsit. Cu atat mai putin trebue sa ne temem
de distingerea spiritului, care este superior corpului, find
isvorul WI de vieta.
Daca cine-va ar dice ca substanta corpului consta mai
mult in figura si forma de cat in volurnul materiel sale
si ca acelea se schimba putin cate putin si ca tot asa ar
putea sa fie si cu spiritul, acelula i s'ar putea replica astfel:
Nicl un lucru nu pOte sa se faca pe sine, pentru ca atunci
ar fi trebuit sa existe mai dinainte de cat este si prin ur-
mare este Meat de o fiinta mai inalta si mai puternica ca
dinsul; pentru acest cuvint universul corporal nu e facut
de vre-un corp, ci de o putere necorporala, care it con-
serve prin presenta sa constanta. Acesta putere n'a facut
nimic, pe care sa o parasesca mai in urma, ci mere' o
protejeza si o conserve. Ceea ce pare ca distrugere in uni-
vers nu e alt-ceva de cat trecerea la o noun forma. Daca
insa chiar forma corpului nu se distruge, ci numai se
schimba, cu atat mai putin forma spiritului, care, dupa,
natura sa, e cu mult mai superiOra. In insasi notiunea spi-
ritului se afla vieta, spiritul chiar este vieta. si totul traesce
numai prin el, cad dace n'ar avea vieta n'ar fi spirit, ci
numai ceva animat; pentru aceste cuvinte spiritul nu 'Ate
sa-I
www.dacoromanica.ro

muri. Numai atunci ar muri, cand 1-ar parasi vieta, ceea
ce nu este posibil ')
Dupa cum am aratat §i mai sus, spiritul nu este numal
o dispositiune a corpului, pentru ca alt-fel nu ar putea sa
fie neatarnat de dinsul, ci el este o substanta proprie, este
vieta in corp. Pentru Ca nici un lucru nu se parasesce pe
sine insusi §i pentru ca. numai acela more care e parasit
sail care parasesce vieta, de aceea spiritul nu pOte muri.
Existenta are ca contrarietate neexistenta §i pentru ca a-
cesta nu !Ate fi, de aceea nu are nici o contrarietate.
Dumnedeti care este existenta cea mai inalta nu are nici
o contrarietate, sati ceva care sa i se pOta. opune. Dad,
spiritul din el are vieta si dad. nu exists nimic, care sa
pdta fi contrar lui Dumnedeti, atunci vieta nu se pOte
perde2). In fine Augustin arata ca ar fi de asemenea im-
posibil de a admite ca spiritul ar putea sa fie schimbat in o
existents mai inferiOra ca de exemplu ib un corp sail in
un suflet nerational8).
Trecem acum la o alta cestiune, adica de a vedea sta-
rea in care se afla omul primitiv, precum si petrecerea lui
in Paradis, relatiunea lui cu Dumnedeti §i cu lumea.
Primii Omen! au fost creati de Dumnedeti bun! §i curati.
Cu corpul for Dumnedeti legs si ratiunea insa, in starea in
care se &eat atunci, corpul era cu totul supus §i asculta
de ratiune, a§a ca el nu era o greutate pentru om, dupa cum
e in momentul de fatA. Corpul era intocmal ca un servitor
al spiritului §i nu-0 permitea nici o miscare alta, de cat
aceea pe care o voea ratiunea, pentru ca ordinea lucrurilor
Inca nu fusese schimbata; dreptate predomina In tote §i de-
termina or caret actiuni locul ce i se cuvenea. Sufletul nu
1) De imort. an. C. 3-9.
2) Da imort. an. C. 9-16.
3) Huber, Philosophie der Kirehenriiter 288-296.
www.dacoromanica.ro

era cuprins de nici o pofta, care ar fi tins contra ratiu-
nel 1). Locul unde traeat era Paradisul, care nu trebue sa
fie luat numal. in sens spiritual, dar si corporal, ca un loc
propriu pentru acest stop, unde ei puteau sa alba cele mai
inalte placerl si cu spiritul si cu corpul 2). Dupa cum gan-
direa lor era curata, tot asa de perfecta era si forma lor
fisica. In Paradis el traiaii asa dupa cum voiaii, cats vreme
supus vointei lul Dumnedeii. El erau buni prin buna-
tatea lul Dumnedeu, traeati fara nici o lips& si de to dansil
atarna ca sa traesca mereu ast-fel. Se tinuse socotela de
tote necesitatile lor si arborele vietel fusese plantat, pentru
ca pe el nici o virsta sa nu-I dobOre. Nici o re'utate, care
sa le impovarecle simturile, nu ocupa loc in corpul lor; nicl
o bola interna, nici vre-o imprejurare exteriOra era de te-
mut. Totul era conform cu dorinta lor rationale, totul era
supus dominatiunel lor, duceail o vi6ta fericita si neturbu-
rata de nici o durere. Corpul lor se bucura de o sanatate
deplina, lar sufletul de o linisce desavirsita. Nici arsita, nici
frig nu era In Paradis si fericirea locuitorilor de aid nu era
turburata nici de frica nicl de pasiuni. Fara bucurie false
si fara tristete, se bucura numal in llumnecleii, traead tm-
preuna in o lubire demna si in deplin acord. Nici o oste-
nela nu-I dobora nici somnul nu-i stapanea fara vointa
lor. Ar fi nascut copil fara rusinea poftel si fara turbura-
rea sentimentulul si femeea n'ar fi fost ranita nici prin lua-
rea in pantece nici prin nascere. Nakerea ar fi fost fara
durere; ca fructul arborulul, asa ar fi venit copilul fara
muncl si fara durere 8).
Omul putea in adever sä mOra., dupa cum a dovedit ex-
perienta, Irish el nu ar fi murit, data nu ar fi pacatuit si
1) Ritter, Geschichte der christlichen Philosophie, 338; de civ. dei
XXII, 27.
2) De civ. dei XIV. 11-12.
8) De civ. dei XIV. 26; Huber pag. 299.
si
s'an
www.dacoromanica.ro

nu ar fi fost gonit din Paradis. Asa de mare era fericirea
in acest loc, ca n'ar fi putut sá fie turburata prin mOrte 1).
TOte acestea ne arata convingerea cea tare pe care o avea
Augustin ca totul din natura sa este in ordine si in armonie
si ca ar fi fost un acord deplin al legel naturale cu vointa
rational& a omulul si cu ordinea moral& a vietei, daca vo-
inta conrupta a omului n'ar fi adus desbinarea si desordi-
nea in lume, cel putin din partea sa.
Augustin recunOsce c& primil Omeni au fost tnzestrati cu
o cunostinta deplin A: el, in Paradis posedail intelepciunea
cea mai perfect& si acesta se vede si din aceea ca tuturor
lucrurilor Je -a dat numele cele mai potrivite. Intelepclunea
for intrecea, In ce privesce agerimea spiritului, tot ceea ce
pot executa asta-dl Ornenil cei mai extraordinari. El nu sim-
teau nici o greutate in a cugeta si a inveta, cad nu erati
impedicatl de un corp rebel si nici de pofte sensuale. Adam
ar fi tnv6tat multe lucruri in Paradis, care 1-ar fi fost de
folos pentru vieta sa si tote acestea far& obosela si fara
durere, caci Dumnedea 1-ar fi invetat 2).
Cu tote cele aratate 'Ana aid, Augustin totusi este de-
parte de a socoti acest& stare din paradis ca deplin perfecta.
Daca ins& omul n'ar fi pacatuit, el ar fi ajuns, fara mOrte sI
fara, lupta, la cea mal deplina fericire. Dar de Ore ce omul
a putut sä pAcatuesc5., acesta probeza ca fericirea sa in pa-
radis DU era complectl 8). Dumnedet ar fi putut de sigur
sa impedice caderea Omenilor si a ingerilor, Cad ce ar fi
fost imposibil a tot puterniciel sale? Nu a voit tusk cad
nu era dorinta sa de a rapi creaturilor sale rationale pu-
terea de a pacatui, ca prin acesta sa se invedereze mai de
aprOpe cat de mult reA a adus mandria for si cat de mult
bine p6te aduce gratia diving 4).
1) Op. imp. c. Iul. IV, 19; VI, 16.
2) Op. imp. c. Iul. V, 1; VI, 9.
2) De eiv. dei XI, 12; XIV, 10.
4) Ritter, pag. 340.
www.dacoromanica.ro

Perechei aseclate in Paradis Dumnecleu I-a dat numai o
singura porunca si le-a cerut sa asculte pe deplin de dansa,
clici virtutea ascultarei la creaturile rationale este mama si
phzitOrea tuturor celor-l-alte. Cu cat mat usor era de im-
plinit porunca lui Dunneclea, cu atat mai mare pare pa-
catul neascultarel 1). DumnecIeu le-a dat ca sprijin gratia
sa, care era in adever necesara pentru conservarea si in-
tarirea stares for curate, farh insa ca sa vatame libertatea
vointel for 2). Ast-fel primilor Omeni, sustinuti de ajutorul
divin si cu calitatile ce le aveati nu le era greii ca sa, in-
vinga ispita. Dupa cum nu sta in puterea nOstra sa ne ti-
nem vieta fara nutriment, insa ne sta in putere sa o ph-
rasim, tot asemenea chiar in Paradis primil Omeni nu pu-
teati sa traiasch bine fag ajutorul divin. Aveatii insa posi-
bilitatea de a lucra reit si prin acesta sa plarda fericirea
for si deci sh fie pedepsitl 2). Daca implineati porunca di-
vina puteati sa rernana liberi fara pacat si fara mOrte. Li-
bertatea primitiva a vointei for era posse non peccare*,
care putea sa fie inaltath la «non posse peccare)- si ast-fel
din posibilitatea nedecisa a binelul si a reulul sa treca in
starea sigura a imposibilitatel de a pacatui 4). Prin acesta
el ar fi sfarimat posibilitatea mortel fisice si ar fi facut corpul
nemuritor, care prin inclinatiunea Jul catre spirit, insult ar
fi devenit spiritual 5).
Asa dar Dumnecleil a dat omului libertatea deplina a vo-
intel si acesta apartine la substanta ratiunei. Nu putem insa
sa pretindem ca creaturile rationale au dobandit o vointh
1) De civ. dei XIV, 12.
8) De cor. et. grat. 11, 31-32.
3) De civ. dei XIV, 27.
4) De eorr, et. grat. 12, 33.
5) De pecc. merit. I. 2, 2; Huber. pag, 300.
www.dacoromanica.ro

libera tot asa de perfecta cum o are Creatorul lor; el, ca
creature, trebueat sa alba o vointa schimbaclOsa ').
Omul trebuea sa servesca lui Dumnecleu nu silit, ci cu
deplina libertate 2).
In lupta pe care a avut'o Augustin cu Pelagiu stabilesce
el invetatura sa despre libertatea vointel omenesci. Din pun-
tul de vedere filosofic invetatura lul Pelagiu nu este asa
de complecta ca acea a lui Augustin. In cercetarile sale a-
supra veritatel binelui si reului Pelagiu ocolesce intrebarea
asupra motivulul acestui contrast in Dumnecleu. Pe el it
ocupa trel lucrurl a putea, a voi si a fi, al omului. Posibi-
litatea de a putea cine-va sä fie bun sail reil e data de
Dumnecleill, cele-l-alte doue insa, a voi binele sail 1.6111 si
a fi bun sail a fi WI, sunt privite numai ca ceva al omu-
lui 8). El recum5sce si un ajutor al lul Dumnecleu in inde-
plinirea binelul, nu merge insa asa de departe incat sa sta-
bilesca in mod hotarit amesticul lui Dumnec,leti in condu-
cerea lumel si in desvoltarea puterilor spirituale ale omului.
Acest mod de vedere al lul Pelagiu i s'a parut lui Augus-
tin ca ceva superficial, pentru ca cercetarile sale tocmai
aceea urmarea, de a dovedi ca lumea in tote partile sale
este o opera a actiivitatel divine. Dupa dansul si fiin-
tele rationale depind in totul de Dumnecleii, ele nu pot nicl
1) De vera rel. 27; de div. qu. 83: Hominem ergo deus cum fecit,
quamquam optimum fecerit, non tamen id fecit, quod erat ipse. Mellor
autem homo est, qui voluntate, quam qui necessitate bonus est. Volun-
tas igitur libera danda homini fuit.
2) Dorner, Augustinus pag. 118.
2) August. de grat. Chr. 5. Primo loco posse statuimus, secundo velle,
tertio ease. Posse in natura, velle in arbitrio, esse in effectu locamus. Pri-
mum illud, id eat posse, ad deum proprie pertinet, qui illud creaturae
suae contulit; duo vero reliqua, hoc est velle et ease, ad hominem re-
ferenda sunt, quia de arbitrii fonte descendunt.
Biserica Orthodoxa Ronan& 8
www.dacoromanica.ro

954 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FEEL AUGUSTIN
sa fie nici sa voiasca, de cat ceea ce Dumnedeil a adus
la indeplinire si ceea ce el a voit. Ele cunt operile gratiet
sale saa ale dreptatei sale. Augustin merge si mai departe
in teoriile sale, aratand ca Dumnecleil provOca si vointa
fiintelor, fie ca. acesta se efectueza prin impresiuni exteriOre,
fie ca se Indeplineste prin o activitate interns 1). Pentru a-
cest cuvint omul are nevoe de sprijinul luI Dumneclet chiar
In Paradis, spre a putea face binele si in genere vorbind
nimic nu se afla in el, ceea ce nu ar fi de la Dumnedeti2).
M. P.
1) De div. qu. 83; 68, 5. Et quoniam nee velle quisquam potest, nisi
admonitus et vocatus sive intrinsecus, ubi nullus hominum videt, sive
exstrinscus per sermonem sonantem ant per aligns signa visibilia, effi-
citur, ut etiam ipsum velle dens operetur in nobis.
2) Ritter, Gesehichte der Kisehlichen Philosophie pag. 343.
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRIOTICA.
I.
Am vorbit In mai multe rinduri in colOnele acestei re-
viste despre primejdia unel literaturi otravitOre ce a inceput
pe nesimtite sa patrunda in mijlocul poporului nostru de
la ora§ si de la tare. Asa si in No. 8 anul XXI cu prilejul
aparitiunii revistei populare «Albinav am publicat un articol
intitulat «Literatura OtravitOrev. Spuneam acolo tntre altele
ca comul e compus din suflet si corpv. 4Corpul Jul va fi sa-
natos si viguros, dace vom ingriji sa.-I dam un nutriment
substantial si sa se conduca dupe anumite principil igienice
intemelate pe observatiune si pe natura corpului. Tot asa
se petrece lucrul si cu sufletul omulul. El va fi sanatos,
dace vom ingriji, ca nutrimentul intelectual ce-I dam sä fie
bine ales, sa fie de natura a-1 insufleti catre tot ce e fru-
mos si bun". i dupe ce aduceam cate-va exemple prin
cart dovedeam ca un WI nutriment intelectual pOte otravi
cu totul sufletul, adaogam: g Cum stem nol Romanil in acesta
privinta ?). Trebue s'o marturisim cu durere, ca nu stain
tocmai pe rose. Turma lui Christos e bantuita de fOrte multe
www.dacoromanica.ro

956 0 SOCIETATE FOLOSITORE PATRIOTICA
rele. Poporul crestin roman in marea tut majoritate nu's1
conduce vieta dupa sfintele invetaturl ale lul Christos. Si
acesta numai din causa, ca lupul a intrat in staul. Vraj-
masil neimpacati at crestinismului au facut ca tot felul de
idei contradictoril si otravitore sa patrunda In multimea cres-
tina si sa devina materialul de cugetare si simtire si in urmA
principiile conducetOre in vieta. Starea acesta e la vederea
tutulor si a mai dainui cu ea nu e fapta nici crestinesca,
nice romanesca. Prin urmare se cuvine ca biserica, statul
si on si ce roman sa-s1 indrepte activitatea in directiunea
acesta spre a Inlatura 1.6111, cat mai repede posibil, cad a-
cesta nu va fi de cat spre binele bisericii si al statului).
Publicam apol apelul prin care aduceam la cunoscinta ci-
titorilor aparitiunea revistei «Albina, in care se va gasi ade-
verat nutriment intelectual si moral. In cele din urma ter-
minam ast-fel: ,Biserica va fi cea dintald care va trage a-
deverate folOse din pubjicarea unei asemenea reviste, cad
activitatea el va fi indreptata tocmai in a Inlatura relele de
cart sufera Biserica. Cine nu cumiste dintre not ce citeste
Warml si orasanul roman? Cine nu stie, ca intre literatura
populara scrisa de acum cate-va decenil in urma si intre
literatui a populara scrisa de acum e o deosebire enorma
in ceea ce privesce fondul si chiar forma? Inainte se citea
cu nesat de catre popor Varlaam si basal, scriere atri-
buita Sf. Ion Damaschin si in care se celebreza triumful
crestinismului asupra paganismulul; se citea Genoveva, de
Brabant, scriere in care se arata dreptatea lui Dumnecleu
resplatind virtutea si pedepsind viciul; se citeatt epistolia
Maicii Domnulul, Apocalipsul Apostolulul Pavel, Mi-
nunile St. Sisoe, Viera si pildele Jul Isop, Florea, da-
rarilor, Povestea vorbel, Pilde fiilosaficesti etc. etc...
'Rite aceste scrieri n'aveau alt rost de cat de a combate
anumite viciurl si scaderl ce se observati In vieta cresti-
nilor si de a-I indemna in calea binelul. Si le citea poporul
ySI
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PAFR1OTICA 957
sill era drag sa privesci la vieta lul, sa-1 asculti vederile
si simtimintele
Dar asta-cli ce se citeste? Se citeste Popa clondir,
Popa si Birlicul, Popa si ovreiul, Dracul in lad etc.,
etc. Tendinta acestor scrieri nu mai e ca a scrierilor mai
sus amintite, ci numai de a ride de preoli, de a -t presenta
inaintea multimei ca inselatori al poporului, ba chiar ca dus-
maul at lui. Se vede, ca pricep forte bine vrajmasit bise-
ricil insemnatatea cuvintelor din Sf. Scriptura. si anume:
«Bate-vole pastorul si se va risipi turma». Cu alte cuvinte,
tOta lupta trebue indreptata contra preotilor, mai mull bi-
sericilor. Cand se va ajunge ca el sa fi deconsiderati de
popor, atunci succesul e dobandit. Si nu mai tncape nits
o tndoiala, ca planul n'a fost ret si fara pricepere intoc-
mit. Scrierea are o putere fermecatOre asupra multimel cres-
tinilor romans. Cele citite impresioneza puternic pe teranul
roman si prind radacini in sufletul set curat. El singur
spune, ea aga a audit, asa a citit in carte.
0 lupta contra unor asemenea scrieri desastrOse si otra-
vitOre pentru vieta fie-carui crestin roman in parte si pentru
biserica in general trebula inceputa. Ar fi fost o purtare vred-
nica de condamnat, data s'ar mai fi intarziat....,.
II.
In No. 3 din anul XXII am publicat in acesta revista un
alt articol intitulat traducerile in limba romance ". In
acel articol davedeam, ca vecuri indelungate literatura po-
porului roman n'a fost de cat o bteratura religiOsa si ca
atunci cand s'a inceput sa se alcatuesca sat sa se talma-
cesca si din alte terenuri de cat cel re]igios nimic nu con-
traclicea, sail nu era in desarmonie cu vederile religiOse. Chiar
in vecul nostru dupa redesteptarea nationals de la 1821,
barbatii nostri, cart dorlau imbogatirea sail mai bine Iis
formarea unei literaturi romanestl cand Indemnail pe top O.
lui.
www.dacoromanica.ro

958 0 SOC1RTATR FOLOSITORE §I PATRIOTICA
lucreze in sensul acesta spuneati lamurit, ca doresc scrierl
cu continut moral si religios. Totul sa conlucreze la for-
marea de caractere religioso-morale, la desvoltarea armo-
nica a omului si a poporulul. De vom rastoi colectiunea
revistelor si scrierilor din primele decenil ale veculul nostru
nu vom gasi nimic, care sa contradica sau sa atinga sen-
timentele religiOse si morale. Aratam acesta cu citate din
IOn Eliade Radulescu, parintele literaturil romane si adao-
gam : Si mult bine s'a facut poporului roman prin o ase-
menea lucrare, cad numal prin credinta in Dumnedett s'a
produs credinta statornica in vieta si viitorul lul; numal
prin credinta in Dumnecleil a fost el capabil de asa fapte
marl de ale caror rode ne bucuram not all. Rapirea cre-
dintel in Dumnedeti, lipsa de on si ce idealism in li-
terature va da cele mai desastrose resultate pentru
popor. Pildele din istoria altor pop6re trebue sa ne ser-
vesca de invetatura in acesta privintOi. i pentru ca O. do-
vedesc, ca asa cugetati tote spiritele inalte si cultivate ale
nemului nostru am reprodus acolo si un fragment din cu-
noscuta epistola in versurl a lul Gr. Alexandrescu, adresata
lui Voltaire, pe care '1 reproduc si aid.
Tu ca o data Satan, pe om din ralil I'al gonit,
Speranta, ast fruct ceresc in inimi o al calcat,
Si care despagubiri in locul el ne-al lasat?
Ucideri si desfrinarl, late ce-0 suntem datori!
Vieta al facut-o grea sarmanilor muritori,
Jar pe scelerati l-al scos din jugul for neplacut.
Vor in zadar gasi un cuget ce n'al avut.
A dice ca to -al luptat abuzul sa rasboesti,
Nu, temelia al surpat in dogmele crestinesti.
A, data talentul Mg mai bine intrebuintat,
Cu sOrta-i a se lupta pe om Pal fi inarmat;
Dace pe drepti intarind, pe r61 al fi ingrozit,
Ingeril numele tet cu drag l'ar fi pomenit!
a -ti
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRIOTICA 959
Se opunea Gr. Alexandrescu la tote acestea pentru ca dupa
el on -ce suflet lipsit de ideal, lipsit de credinta in Dumne-
(led si in nemurire e un suflet pierdut. e un suflet ne-
norocit. i cu ce urmari funeste e insotita propoveduirea
unor asemenea ides mai cu sema in mijlocul poporului fail
cultura!
Continuam mai departe a spune Inca, ca in ultima ju-
matate a vecului in care traim (XIX) o bogata. §i continua
relatiune intelectuala s'a produs intre Wile romane §i 0-
§irile culte ale Occidentului §i in deosebi cu Franta. Sute
mil de tineri romans ail mers sa se adape la isvOrele §ti-
intel din ac6sta tall. Mu lt bine s'a adus terii nOstre prin
asemenea relatiuni, prin o ast-fel de indrumare a tinerilor catre
Occident. Ail venit tineri romans din Occident cu insemnate
capitaluri intelectuale §i morale si le-aii pus in serviciul
1.6ril §i al nemului lor. Gratie unor asemenea tineri tara a
mers inainte, tara s'a indrumat pe calea civilisatiunii. Au
venit insa si tineri romans cu capete usurele §i cu inimi
reel, cars n'ati putut aduce nici un servicitl bun teril si tie-
mului lor, ba din contra nu le-ati facut de cat reit din punc-
tul de privire mai ales al educatiunii morale, at energiel su-
fletesti, in tot ce privesce adeverul, binele si frumosul. Ail
luat in ris moravurile, credinta §i limba poporului din care
faceail parte. Nu le placea nimic, nu-1 interesa nimic. Me-
diul in care tralati acum le era sufocant; tot gandul lor nu
era indreptat de cat acolo, unde 'si petrecusera cats -va ani
de tinerete!
Dovediam acesta cu frumOse cuvinte rostite de marele
nostru poet si dramaturg V. Alexandri §i chiar cu cuvinte
de ale pesimistulul poet Mih. Eminescu. Continuam apoi:
Multe bunuri ni s'ati adus din alte part!, dar §i multe rele.
S'atl adus moravuri §i obiceluri streine poporului nostru;
s'a cautat fara voe pOte de a ni se strica limba; s'au luat
cele mai escentrice invetaturi din alte WO ca marfa buna:
www.dacoromanica.ro

960 0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRIOTIC/.
s'a luat adesea tot ce pOte fi mai contrar unel prospe-
rail morale si materiale Intr'o tara. S'a produs deci un
media intelectual si moral nenorocit dupa vederile nastre,
fara sa fi fost nevoe de el si acesta numai si numal prin
usurinta nOstra. Mediul acesta a convenit de minune in deo-
sebi elementelor streine de n6mul si legea mistra. S'a pro-
fitat de slabiciunile mistre si intentionat s'a cautat de a se
produce Incetul cu Incetul un desastru moral in mijlocul
poporulul nostru alcatuit brosuri, parte traduse, parte
si originate In gralul poporulul si la priceperea lul cu cele
mai obscene subiecte. S'a cautat in deosebi sa se pone-
gresca conducetoril religiunil cresting in tara acesta si s'a
luat In rls cele mai bine-facetOre sentimente si tendinte ale
poporulul S'a cautat de a i se infiltra veninul necredintei,
de a-I face sceptic, de a-I rapi din sufletul sea credinta in
ceea ce e inalt si neperitor.
Si dupa ce enumeram inca multe scrieri traduse numai
de catre ovrei si aparute in editura librariel Socec, Muller si
Benvenisti le analisam apol si aratam nenorocitul for cu-
prins. Asa de pilda vorbind de «Minclunile convenio-
nale ale civilisatiunii nostre» de ovreiul Max Nordat
si tradusa in romaneste de ovreiul Mihail Canianu si apa-
ruta in editura librariel Socec aratam ca In acesta scriere
se sustine, ca formele cu cars civilisatiunea s'a imbracat in
desvoltarea el istorica sunt familia, proprietatea, statul si re-
ligiunea si bite acestea nu sunt de cat niste minciuni con-
ventionale. Si Max Nordaa care tinde prin scrierile sale sa
otravesca sufletul tinerilor scolarl si students sdruncinan-
du-le credinta in religiune si in institutiunile omenesti ac-
tuale, lucreza netnceta pentru rezidirea Sionului si renas-
terea ludaismulul. Si spre a dovedi acesta am reprodus un
fragment dintr'o scriaire pe care o adresase unul liar o-
vreesc din Chicago. Iata ce spunea dinsul: «Cred cu ne-
stramutare ea vom reusi a rezidi Sionul si ca ne allam in
S'ati
www.dacoromanica.ro

0 SO CIRTATE FOLOSITORE §I PATRIOTICA 961
apusul unel renasteri a iudaismului. Dar lsrail trebue abia
educat la noua chemare si la acesta opera de educatie,
grozav de grea, trebue sa colaboreze fie-care ovrelii., care
a avut norocul sa atinga o mai inalta scar& a culturil si
a stiintii. Ve impliniti din parte-ye datoria, care e adi cea
mal de capetenie, cea mai importanta de a trezi si a intari
in ovrel consciinta iudaica»
N'am nimic de dis in ceea ce privesce idealul acestui
scriitor pentru nemul seit. Me dOre Insa sufletesce, cand con-
stat ca acest scriitor ovreit a intocmit o lucrare pentru cres-
tin! spre a le rapi cele mai inalte sentinente, cari inobileza
inima umana si 'I datl vieta. Ne aflam in NA unel proce-
dart necorecte: bine si fericire iudaismului; mOrte crestinis-
mulul. Intelegem pe parte din ovreil nostril a conlucra a-
taturl de coreligionaril for de pretutindeni, nu intelegem insa
pe libraril nostril romans, car! se fac Oda de topor. Nu e
ceva neimportant a sti ce trebue sa se aleg& .si s5 se tra-
clued din liteiaturile streine. Prin urmare se cuvine mai
mulls atentiune, mai multa pricepere din partea acelor ce
vor sa imbogatesca literatura romans.
Ast-fel vorbiam eli acum trei si patru ant in colOnele a-
cestei reviste.
Nu trecuse Insa mutt de la acesta data si apare in Bu-
curesci o brosura intitulata Ciuma, religiOsa" de I. Most,
tradusa in romaneste de Negu si cu o prefata de P. Mu-
soiu. Brosura acesta pentru ca sa se WA respandi mai cu
inlesnire in popor costa numal 20 de ban!.
lnainte de a arata despre ce e vorba in acesta brosura re-
produc aici mica dar importanta prefata, cad numal atunci
fie-care cetitor va fi in stare sa-sl dea sema de ce urma-
resc acesti distructorl al institutimailor Dumnecleesci si ome-
nesci din Cara, cats asemenea scrieri nu fac parte din li-
teratura socialists ci anarchists. Iata prefata:
www.dacoromanica.ro

962 0 SOCIETATE FOLOSITORE ySI PATRIOTICA.
ldeea germineza. Mai deuna-di o simples lacratore, din propriea-1
pornire, gasefte cu cabs sa la asapra-I tiparirea anal lacrarl de pro-
paganda pe care avasese prilejul a o candqte In manuscript. Acum,
un grap de cat! -va in0, simfese nevoea sa alba la Indemina lacrari
mai noui, ca sa le face sa circule, fi ail 0 buns inspirare sa In-
lesnesca aparifia and lucrarl pe care o avem in cataldgele ndstre
de malt. Ca chipal acesta sintem pe cabs sa avem una din cele mai
lmbelgagate libertaturl libertare, cand agitator! teoreticI 0 agita-
tor! practici se sprijinesc reciproc, and adica face ne-care ce e in
stare sit' lac&
Cat despre lucrarea actuala, aparte factura el cam vahementii, pe
care camarazil vor avea bona c.bibzzliaca sa n'o exagereze, ni se
pare ca vine ca atat mai la vreme Cu cat pornirile can sa stea in
lava obscurantismula religios &Int rail. Nu ni se pot° core indi-
leren0 Intl° chestie care are urmari atat de grave cat se atinge
de vista nostra practices. and sintem incredin(afl ca numal li-
bera cagetare va duce lames la dezrobire, ca numai spontaneitatea,
care decarge din ea, va duce lumea la armonie, ar fi Intr'adevei o
crima neertata sa slam /Ara pasare 0 sa privim cam se indoctri-
nezii minple, cum se ink' nfuesc activitatile. Credo 0 nu cerceta, e
vorba sacraznentala cea mai absarda, cea mai opuses spiritalui in-
vestigator de ad); cea mai opuses spiritalui de solidaritate obftdsca,
spirit pe care avem tot interesul sa 1 facem sa triumle".
Din acesta prefata reese destul de lAmurit, ca ar fi o
crima din partea celor ce cugeta i simt ca D-1 Mosoiu ce
lass mintile romanesti sA se indoctrineze cu vederi frum6se,
ideate.
Dar sa vedem in scurt ce ni se spune in brosura. Iota
expresiuni proprit: «Dintre tOte b6lele mintale, pe care omul
si le-a tot inradacinat in creer, ciuma religi6sa e fares in-
dolala cea mat grozava». Si inc&ca autorul sa dovedescA
CA Dumnecleu nu exists, ca nemurirea sufletului nu exsita,
ca tOte acestea nu sunt de cat nascocirt popesci. «Numal
bogatii i puternicii sustin religia. Netagaduit, asta -i un mes-
tesug. E chiar o chestie de vista pentru clasa exploatatOre,
burghezia, ca multimea sa fie prostita prin religie Puterea
acestia cresce sat scale cu nebunia religiOsa*. «SA sc6tem
dar din capete ideile religiOse si jos cu popit Scopul nos-
tru este mantuirea omeniril de on -ce robie, de a scOte de
sub jugul apasarel sociale, ca si din catusele tiraniel poli-
qi
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PATRIOTICA 963
tice, scotend-o tot d'o data din bezna religiOsa. Orl-ce mijloc
pentru indeplinirea acestuI scop maret trebue sa fie recu-
noscut ca bun de catre toti adeveratil prieten1 al omenirel
si trebue sa fie pus in practica in on -ce clipa bine venita.
Orl-ce om care nu e religios arata o nepasare fata de da-
toriile sale cand face tot ceI sta in putinta In on -ce clipa
spre a nimici religia. Orl ce om desbarat de credinta, care
se feresce de a combate popimea, unde si cand 'Ate e un
tradator al partidulul sea (anarhist). Pretutindeni
resboiti de mOrte acestel lifte negre Orl-ce arma sa fie
bine-venita pentru causa nOstra. ArcletOrea deridere ca si
facla sciintel si unde aceste arme vor remanea fara putere
sa Intrebuintam argumente ceva mal Tre-
bue ca religia sa fie starpita cu desavirsire din multime,
daca voim ca multimea sa-si vie In fire! Alt-fel nu va putea
nicl o data sa-sl cuceresca libertatea S. nad6jduim
ca masele nu s'ar mai lasa inselate si mintite, ca va veni
o iii cand crucile si icOnele vor fi aruncate In foc, potirile
si vasele sfinte schimbate in unelte folositOre, bisericile pre-
facute in sale de concert, de teatru saa de adunari si cand
n'ar putea sluji la asemenea scop, in hambare de paine si
in grajduri de cal. SA nadejduim, ca va veni o di, (and
multimea, luminata de asta-data se va mira cum de nu s'a
savirsit Inca de mult asemenea prefacere.
Felul acesta de a lucra, scurt si cuprincletor, fireste nu
se va urma de cat and (se vede ca traducaorul e
tin ovreIii) revolutia sociala, ce se apropie va isbucni, cand
se va fi facut tabula rasa din tovarasil popimel: printI,
biurocrati si capitalisti; cand stapanirea ca si biserica vor fi
sterse de pe fata pamintulul).
Mal lamurit nu se pOte. Jos Dumnecleti, jos biserica cu
servitorii el, jos statul, jos Cara! i asemenea idei se res-
pandesc In mijlocul poporului, 'I otravesc sufletul stram-
beza mintea si nol cu totl stam cu manele in sin! Nu stiti
resbolti,
sinItitOre....
www.dacoromanica.ro

964 0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRTONICA
cum sa numesc o asemenea purtare de indeferenta fata de
o asa purtare nelegiuita si neromanesca...
Spre marea mea bucurie sufletesca insa la finele anului
trecut s'a petrecut un fapt de cea mai mare importanta.
D-1 Spiru Haret, fost ministru al Cultelor si Instructiunii
publice, barbatul, care a luat numerOse mesuri pentru bi-
nele si fericirea terii acestia a propus intemeerea unel mart
societati cu scopul de a lucra pentru respandirea si inta-
rirea invetaturil in masa poporului prin imprimarea si pro-
pagarea de scrieri si publicatii de tot felul cu caracter
moral, patriotic si utilitar si pentru Impedecarea prin
tOte mijlOcele legale a respandirel de scrieri si publicatii
imorale sari cu tendinte contraril statului si ideei nationale
roma'ne. Societatea acesta s'a constituit deja si a ales co-
mite tul, si a votat statutele si a luat numele de «Steaua»
Pentru ca top cetitorii sa cuncisca mai de aprOpe scopul
acestei societati cum si mijlOcele ce se vor intrebuinta pen-
tru ajungerea lui, public aici in intregime statutele acestel
societati :
Art. 1.Se constitue, sub numele de Steaua", o So-
cielate cu stop de a lucra pentru respandirea si intarirea
in vetaturil in masa poporului, prin imprimarea si propaga-
rea de scrieri si publicatii de tot felul, cu caracter moral,
patriotic si utilitar, si pentru impedicarea prin tOte mijlOcele
legale a respan liril de scrieri si publicatii imorale sail cu
tendinte contraril statului si ideii nationale romane.
Art. 2.Societatea va cauta sa-si atinga scopul:
a) facend sa se imprime scrieri si publicatii asupra unor
anumite subiecte alese de dinsa, si dupa un program de-
terminat de dinsa;
b, incurajand prin premil sail alte mijlOce, publicatiile
car! vor fi de natura a corespunde scopulut sett;
c) respandind, fie pe un pret cat mai redus, fie in mod
gratuit, sub forma de premil scolare sail alt-fel, asemenea
publicatii;
d) Incurajand si sustin'end institutiile culturale si scOlele
de adult!;
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PATRIONICA 965
e) lucrand pentru formarea unel biblioteci populare, in
vederea scopulul ce urmareste.
Art. 3 Veniturile Societatii constail:
a) din cotisatiile membrilor;
b) din donatii In banl sail in carts;
c) din beneficiile eventuate ce s'ar realisa din vinderea
publicatiilor distribuite de Societate;
d) din orl-ce alte venituri intimplatOre.
Art. 4.Cotisatiile membrilor vor fi de cel putin dot lei
pe an. Pentru invetatorl, preotii rural' si sateni, cotisatia
minimum va fi de un lett pe an.
Cotisatiile se vor achita de catre membri, fie in haul', fie
in timbre, fie In marts postale; ele se vor putea plati saU
pe cate un an intreg, sau cel putin pe cate sese luni.
Art. 5.Se va forma treptat un fond de reserve, din o
retinere de 100/a din Mote cotisatiile si donatiile in bani.
Acest fond se va depune la Casa de Depuneri sail la Banca
Nationale, si va fi destinat ca, din venitul lui, sa se asi-
gure in mod permanent realisarea scopulut
Art. 6. Sediul Societatii va fi in Bucuresti. Ea va putea
infiinta filiale in orice alta. localitate.
Art. 7. Conducerea Societatii va fi incredintata unul Co-
mitet central de 9 membri, ales1 de adunarea generala in
sedinta sa ordinara de la Ianuarie.
Acest comitet alege din sinul ski un presedinte, un vice-
presedinte, un administrator, care va fi si easier, si un se-
cretar.
In fie care an, in adunarea generala ordinara de la Ia-
nuarie, se vor trage la sorts pe rind cate trel din membril
comitetului, in locul carora adunarea generala va face o
noua alegere, asa ca pans in trel ani, intregul comitet sa
fie supus reinoirel. Membril alesi la sorts sunt reeligibili.
Membrul Comitetului care va lipsi de la sedintele comi-
tetului in timp de trel Lunt, se va considera ca demisionat.
In cas and In cursul anului s'ar produce vre-o vacanta
in comitet, cel-l-alt1 membri al lul vor implini vacanta in
mod provisorit, tar alegerea definitive pentru locul vacant
se va face la cea mal apropiata adunare generala.
Art. 8. Atuncl and comitetul central va gasi de cuvi-
Societatil.
www.dacoromanica.ro

966 0 SOCIRTATR FOLOSITORE sI PATRIONICA
inta, el va putea decide de Infiintarea de filiale regionale,
in localitatile unde interesele Societatil vor cere acesta.
Fie-care filiala va fi condusa de catre un comitet regional
al el, care se va compune din cel mutt 7 membri, si se va
alege si reinoi dupa regulele prevegute in articolul 7. Ale-
gerea si retnoirea comitetulul regional se va face de catre
adunarea regionals a filialel respective in sedinta el ordi-
nail din Decembre.
Art. 9.Atat comitetul central, cat si comitetele regio-
nale, vor trebui sa tins cel putin cate o sedinta pe luna.
Fie care sedinta, ca sa fie valabila, va trebui sa se tins cel
putin cu majoritatea absoluta a membrilor comitetulul res-
pectiv.
Serviciile membrilor comitetelor sunt gratuite.
Art. 10.Comitetul central va elabora regulamentul dupa
care se vor conduce lucrarile Societatil, in limitele statute-
lor si ale voturilor adunarilor generale.
Tot el va hotari, pentru fie-care filiala regional& in parte,
care s'ar infiinta, atat organisarea cat si natura si intinde-
rea raporturilor dintre aceste filiale si comitetul central. In
on -ce cas, organisarea filialelor va trebui sä fie in confor-
mitate cu statutele si regulamentele Societatil, si cu deci-
siile luate in adunarile generale ale sectiunil centrale din
Bucuresti.
Art. 11.Membril Societatil se impart in membri ono-
rani, donator' si activl.
Comitetul central pOte proclama ca membri de onOre ai
Societatil persOne, can prin situatia for social& si prin au-
toritatea for pot contribui in mod puternic la realizarea sco-
pulul Societatil.
Ca membri donator' al Societatil witi al unel filiale, se
vor proclama de catre comitetul central sail de catre co-
mitetul regional respectiv, persOnele earl vor fi facut o do-
natie, acceptata de comitet, in valOre de cel putin 200 lel.
Membri activl se vor admite de catre comitetul central,
sail de comitetele regionale, fie-care in circumscriptia sa.
Admiterea se face In urma unel cereri, subscrisa de per-
sOna care cere admiterea. Cererea va fi insotita de cotisatia
pe cel putin un an.
Art. 12.Membri Societatil sunt datori sa-s1 achite regulat
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PATRIONICA 967
sa dea cu tOta energia concursul for pentru
realisarea scopulul Societatit Fie-care membru este Indatorat
ca, In primul an dupa admiterea sa, sa faca a se admite in
Societate cel putin alts dol membri noul.
Se considers, ca retras din Societate membrul care in timp
de un an null achita cotisatia, precum si acela care s'ar
dovedi ca refusa sa lucreze pentru realisarea scopulul So-
cietatii.
Art. 13.In sedinta de la lanuarie, adunarea general&
din Bucurestl alege trel censorl, earl vor avea insarcinarea
de a verifica compturile si gestiunea banesca a comitetulul
central, precum si bilantul pe care acest comitet este dator
sa-1 presinte in fie-care an la lanuarie adunaril generale. El
vor avea dreptul de control si asupra gestiunil banesti a
comitetelor religionare.
Consoril se aleg pe cate un an. El sunt reeligibili.
Art. 14.In adunarea generala de la Decembre, fie-care
filial& alege cafe doul censorl, carI vor avea, in ceea ce pri-
veste comitetul regionar respectiv, indatoririle prevedute la
articolul 13. El se aleg pentru un an, si sunt reeligibili.
Art. 15.In fie-care an, In a doua Duminica din Ianuarie,
Societatea tine in Bucurestl o adunare generala ordinara, la
care vor lua parte tots membril Societatil, din Bucuresti sau
din judete, cari vor fi achitat cotisatia for pans la curent.
Ora si locul acestei sedinte se va anunta prin (pare cel putin
cu 15 Bile tnainte, aratandu-se si cestiunile carI vor fi la
ordinea
edirita din a doua Duminica din lanuarie nu se va putea
tine, de cat dad. vor fi presentl un numer de membri cel
putin egal cu a patra parte din numerul membrilor din Bu-
curestl, cart vor fi la curent cu plata cotisatiilor.
Daca la prima convocare nu se p6te tntruni acest num&
de membri, sedinta se va amana pentru a treia Duminica
din lanuarie, and ea se va tine, on -care ar fi numerul mem-
brilor present,I.
Art. 16.Filialele vor avea cate o adunare regional& or-
dinary in a doua Duminick din Decembre. Aceste adunarl
se vor tine tot dupa regulele de la art. 15. In cas cand la
convocarea din a doua Dumineca din Decembre nu ar res-
punde un num6r de membri cel putin egal cu a patra parte
quiet
cotisatiile, si
www.dacoromanica.ro

968 o SOCIETATE FOLOSITORE §I PATRIORICA
din numerul membrilor filialei cars sa fie la curent cu plata
cotisatiel, adunarea se va convoca pentru a treia Dumineca
din Decembre, cand se va tine, on -care ar fi numerul mem-
brilor presenli.
Art 17.Afara de adunarile ordinare preveclute la art.
15 si 16, atat Societatea, cat si filialete, vor putea avea si
Intruniri extraordinare, in urmatOrele imprejurarl:
a) in urma unei decisil a adunarii ordinare;
b) prin initiativa comitetulul respectiv sail a censorilor;
c) in urma unei cereri scrise, adresata Comitetului de un
numer de cel putin 20 de membri. Cererea va trebui sa
arate lamurit obiectul convocaril. In urma unei ast fel de
cererl, Comitetul va fi dator sa convOce adunarea in termen
de cel mutt 30 Bile.
Art 18 In adunarile ordinare, se va cerceta bilantul
presentat de Comitet, precum $i raportul censorilor; se vor
lua decisii asupra cestiunilor puse la ordinea dilei, si anun-
tate prin avisul de convocare a adunaril; se vor face ale-
gerile pentru Comitet si censor', conform art. 7 si 18.
Decisiile se lad cu majoritatea absoluta a membrilor pre-
sent'. Votul pentru alegeri, precum si in tOte cestiunile de
persOne, se va face in mod secret. Cu tOte acestea, daca
unanimitatea membrilor present! ar cere, alegerile se pot
face si prin aclamatiune.
Sedintele vor fi presi late de presedintele Comitetului; in
lipsa sa, de vice-presedinte; si in lipsa si a acestuia, de
cel mai in virsta dintre membrii Comitetutui.
Pentru fie-care sedinta se va intocmi, de catre secretar,
un proces-verbal, care sa arate lucrarile facute si decisiile
luate.
Art. 19 In adunarile generale, se pot discuta si lua de-
cisii valabile numai asupra cestiunilor puse la ordinea
cu esceptia propunerilor relative la convocarea unei not a-
dunari generale.
Propunerile presentate Comitetului in scris, cu 10 cjile
Inainte de tinerea adunAril generale, din partea until numer
de cel putin 20 membri, trebue puse la ordinea
Art. 20 Nici una din dispositiunile statutelor de fats nu
se pot modifica de cat de catre adunarea generala a Socie-
tatil, cu majoritatea de doue treimi din numerul membrilor
dilet,
dile'.
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOS[TORE sI PATRIOTICA 969
presenti la vot. Art. 1 insa nu se va putea modifica in Diet
un chip.
Art. 21. In cas de disolvare a Societatii, capitalul el,
precum si fondul el de reserva, se vor da Case( cOlelor
cu insarcinarea de a-1 consacra in folosul institutiel canti
nelor scolare sail a bibliotecelor rurale.
Art. 22.Primul comitet at Societatil va fi compus din
d -nii: Banu Constantin, Cecropidi Dimitrie, Dimitrescu Pro-
cop I., Garbovicenu Petru, Haret Spiru C., Kalinderu IOn,
Negoescu Christu, omanescu Sava si Vladescu Mihail; lar
primil censor' vor fi d-nii: Alexandrescu Constantin, Alima'.-
nestenu Constantin si lonescu Constantin, preot; tots acestia
alesi In sedinta de la 20 Decembre 1900.
Aceste statute s'ail votat in sedinta Societatil tinuta la 20
Decembre 1900, la ora 81/a sera, in Palatul Universitatii din
Bucuresti.
Membril comitetului au publicat si un apel pentru ca sa
lamuresca si mai bine insemnatatea acestel societati si sa
crate ca tot Romanul cu inima trebue sa-I dea sprijinul si
moral si material. lata si apelul:
«La 20 Decembre 1900, s'a infiintat in Bucurestl Socie-
tatea Stezza", cu stop de a lucra pentru respandirea si
intarirea invetaturii in masa poporulul, prin imprimarea si
propagarea de scrieri si publicatil de tot felul, cu caracter
moral, patriotic si utilitar, si pentru impedecarea prin Vote
mijlOcele legate a respandiril de scrieri si publicatii imorale,
sail cu tendinte contrarii statului si ideil nationale romane).
Ori-cine cunOste starea lucrurilor de la nol, va .intelege
de ce folos pOte fi acesta societate, si la ce mare trebuinta
este ea chemata sa respunda.
InvetAmintul primar obligatoriil a fost decretat Inca de
acum 36 de ani Este adeverat ca multe cause ail impe-
dicat, chiar pana asta-di, realisarea lul in mod complect;
dar totusl, in timpul acesta, numeral scOlelor de prin sate
nu a fost nici odataa mai mic de 1,200, lar asta-di el este
de 3,600. Ar fi trebuit dar, ca cea mat mare parte a sa-
tenilor, ce au virsta pana pe la 48 de ant, sa stie asta-c11
cel putin sa citesca si sä scrie. tim insa cu totii ca, de-
Biserica Ortodox& Romintt 4
www.dacoromanica.ro

970 o SOCIRTATE FOLOSITORE sI PATRIOTICA
parte de a fi asa, imensa majoritate nu are cea mai mica
cunoscinta de carte.
Una din principalele cause ale acestel nenorocite start de
lucruri este ca copilul de saten, odata estit din sada, nu
mai da °chi cu cartea, asa ca in dot tree an!, ulta tot ce
a invetat.
Satenil nu ail ce citi, pe de o parte pentru-ca pana acum
mai de loc nu li s'ati pus la dispositie carp de un pret po-
trivit cu mijlOcele !or; tar pe de alta, pentru-ca mai nu esista
carp scrise in limba lor, si cart sa corespunda in mod real
trebuintelor, intelegeril si aspiratiilor lor.
In fine, chiar cand vre-o scriere a implinit, macar in parte,
aceste diverse conditil, au lipsit mijI6cele de a o propaga,
de a o face cunoscuta, si a o pune la indemana maril mul-
timi, pentru care ea era destinata.
Eaca pentru ce sunt sate intregi, in cars afara de cartile
de sc61a ale copiilor, nu se afla nits o singura alta carte
folosit6re.
cu tote acestea, sunt semne neindoiOse, ca gustul ci-
tiril incepe sä se simta la sate; si data i s'ar da alimentul
de care are trebuinta, el ar fi un mijloc puternic, pentru a
se schimba in bine starea satelor nOstre. Dovada sunt re-
sultatele obtinute de societatile de cultura si de bibliotecile
populare de pe Domeniul Cor Onei.
Acest lucru nu a scapat din vederea unor speculantl, cars
propus sa-lexploateie in folosul lor, in modul cel mai
putin onest. De aci vine multimea de brosuri, pline cu lu-
crurl contraril morale! celei mai elementare, cart se vind
pe un pret de nimic, si car! atatia ant inunda satele nOstre,
propagand coruptia si sentimentele cele mai rele, fara ca
cine-va sa faca ceva pentru a se opune acestel distrugetOre
actiuni.
Nu mai atat: avem cu totii cunoscinta de o actiune mult
mai culpabila, care tinteste la sdruncinarea fundamentelor
statulul, si chiar a nationalitatil nOstre.
Ceea ce spunem pentru sate, se Vote repeta intocmai si
pentru saracimea oraselor de si aci efectul este mai putin
aparent.
Acum, cand o sftnta dorinta a inimel mete s'a realisat,
Si
si-ati
www.dacoromanica.ro

0 SOCIETAT FOLOSITOARE BSI PATRIOTICA 971
ce'ml mai remane de spas? Nu'ml remane de cat sa in-
demn cu caldura pe toti cetitoril acestel reviste ca pe de o
parte sa se inscrie ca membri in societatea (Steaua*, tar
pe de alts parte sa faca propaganda pentru ajungerea sco-
pulul el. Tendinta nOstra a tutulor sa fie, ca cu nici un chip
sa nu mat patrunda in mijlocul poporulul scrierl i tablourl
imorale si antinationale. Sa fim Cu toil la postul de onOre,
cad alt-fel va fi val de not si val de Cara! Pe nesimtite ne
pierdem cu totul!
G...
www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME.
Biserica cresting in tOte timpurile a pus mare pret pe
predica, si cu drept cuvtnt, caci folOsele ce ea a adus au
lost marl, asa de marl, in cat se We dice ca el se dato-
reste insasi fiinta si Intemeerea bisericii.
Prin predica Mantuitorul a vestit Evangeliul mantuirei Iu-
deilor in sinagoge si pretutindeni; si tot prin predica, santil
sei apostoll au dus acest Evangelic pang la marginile lumei,
vestindu-1 la tOta faptura si chemand la mantuire si la cu-
nostinta cea adeverata de Dumnedeil pre tots fiil lul Adam.
Tot-d'auna predica a lost arma si podOba Bisericii. Prin
ea s'a aparat invetatura_ credintel; prin ea s'a intarit cre-
dinta si s'a cultivat pietatea si cuviosia. Prin ea s'ail In-
dreptat moravurile si tot prin ea credinclosii au invetat ce
trebue sa creda, ce trebue sa faca si cum trebue sa se pOrte
in vieta, pentru a fi adeverati crestini, adeverati urmatori
al lul Christos si flu al lul Dumnedeil, bine placend lui si
facend voea lul intru tOte aci pre pamInt.
Cu cat predica s'a cultivat mai mull, cu atat Biserica a
mers bine si a lost in flOre. Atunci, intre crestini, a domnit
www.dacoromanica.ro

PREDICA YN VECHIME 973
credinta, s'a desvoltat pietatea, frica de Dumnedeu si cu-
viosia; lar credinclosil Jul Christos au lost societate model
prin faptele si vieta lor, cad prin ea ail cunoscut adeve-
rurile credintel si cunoscandu-le, s'ati putut edifica moral-
minte pre ele.
Proba, intru acesta ne serva d'a pururea crestinil prime-
lor secole, acele timpurl, cand predica era in flOre, acele
timpurl cand maril dascall gi luceferi of Bisericil, cari ate
lost si sunt d'apururea podOba el, nu negligiati un singur
moment predica, ci cu vreme si fait vreme, continuo si la
tot pasul Invetaii pre crestini, si le faceatl cunoscut prin pre-
dica tote cele bune si de folos pentru vieta si mantuirea lor
sufletesca. lar atuncl cand predica a incetat, sau s'a rang,
inimile credinclosilor s'atl impietrit. Atuncl, in locul credintel,
care le incalcIla sufletele si insufletla pre credinclosI, a venit
necredinta. In locul pietatel, din care izvorail faptele cele
bane, cart dadeail credinclosilor pacea constiintel, manga-
erea si multamirea sufletesca, a venit destriul si destraba.-
larea, slabirea si salbatacirea moravurilor, cart au departat
cu totul pre credinclosi de Iisus Christos si Evangeliul
facendu-I cu desevirsire necredindosi si mai ref de cat altar
vamesii si pacatosit.
Atuncl cand predica s'a rarit sail a incetat, si adeveru-
rile credintel nu s'ail explicat credinclosilor, crestinii au fost
numai cu numele crestinl, lar cu vieta si faptele, streini cu
totul de invetatura si preceptele Evangeliului; cad necunos-
cend invetatura cea bine facetOre si datatOre de vieta, nu
au putut sa o urmeze si sa o aplice in vieta lor, pentru a
se numi si a fi cu adeverat crestinl.
Pentru acesta Biserica in tot-d'auna a apreciat importanta
si insemnatatea predicel, cadf si-a dat semi de folOsele ei.
Ea tot-d'auna a socotit predica ca lucrul cel mai de folos
pentru edificarea morala a credinclosilor, si data nu a pu-
tut'o cultiva tot-d'auna, si cultiva cu succes, asa in cat
seti,
www.dacoromanica.ro

974 PREDICA IN VECHIME
sa dea acele r6de earl a fost cele mai salutare pentru cre-
dinclosi si pentru Biserica, causa a fost nevoile timpului si
strimtorarile ce a indurat. S'a cultivat insa tot-d'auna; si
data au fost timpurl cand predica a lasat de dorit, sail am-
vonul a tacut, acesta s'a socotit ca mare pierdere, ca o lipsa
a indeplinirel uneea din datoriile de capetenie ale acelora,
in mainele carora Mantuitorul a lasat conducerea si pasto-
rirea Bisericei sale. Tot-d'auna lipsa predicei s'a considerat
ca o lipsa de indeplinirea celel mal sacre datorii pastorale,
cad' Biserica a avut pururea in vedere cuvintele Apostolu-
lui ce Cum dara vor chiema, Mtn" carele nu
au credut, si cum vor crede acelula, de carele nu
a6 audit; si cum vor audi, fara de propovgduitor
(Romani X, 14)". Daca au fost timpurl cand predica era
rara sati amvonul tacea, la acesta a contribuit, fara indo-
iala, lipsa de stiinta si cultura teologica. Biserica insa, ce-
rend, si cu drept cuvint, ca cei ce o pastoresc si conduc
sa imiteze intru t6te pe Apostoli ai caror urmasi sunt, a trim-
bitat tot-d'auna Ca predica trebue sa nu lipsesca nici o data.
$i adeverul este ca ea nici o data nu a lipsit cu desevirsire;
ail fost numal timpurl cand ea a lasat, ba Inca pOte chiar,
mult de dorit. Dar a expune in intregul for tOte fasele prin
care a trecut predica in Biserica crestina, este grew. De
almintrelea, o ast-fel de desvoltare a cestiunel nici nu am
avut-o in vedere. Scriind aceste rinduri am volt numai a
arunca o privire generala asupra importantei si in deosebl
asupra folOselor predicel pentru credinciosi, ca ast-fel sa
pot veni la cestiunea ce voesc a face cunoscut, anume
niste cuvinte stravechi, pentru a se vedea, pe de o parte,
cum era predica acum septe, opt sute de ani, lar pe de
alta, de a se cunOste ca predica nici o data nu a lipsit in
deosebl in Biserica nOstra crestina ortodoxa, care este fOrte
mult acusata intru acesta de cele-l-alte biserici crestine;
pe Jana tOte acestea a se invedera ca pentru a predica si
Si
dice:
www.dacoromanica.ro

1901 11

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1901 11

Similar to 1901 11 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (12)

1901 11