1885 04

Anil IX.
(SECTfA ISTORi9
-1C4DRMIEI
1311CUR15Tr, APRILIE 1885. No. 4.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Predica Culiktul"
II. Tim. IV. 2.
DIN 1STORIA B1SER10E1 ROMANILOR
MITROPOLIA UNGRO-VALACHIET
CONDICA SANTA
(Unuare, Vecli No. 3, anul IX-lea, pag. 1891
LXXVIII.
FP14"Pig
EZ.Z(NqMX KZ 3 H flplitifiNA A esECEAWP ROAM 4E
MAd KVI19116; AR: c?( AA MW'Fz CAZKI-19thlE
HEnshii 4z, IIII1 KbHOKX ,(14114MX KZ I1V MA n0,1143
CZ CZESZPWE" A AE Ar)1E0-1 YCAlif, WH Ca rtz.rqE",
Wil ca flOPTV rptima #liz 010' CZ KA,E AE EllAr
xIA AArk, Am BENTI KS7m AM 11qTV 01`111 AA tiV
KVeElpii AA CKAqHVA !t,C)mt-IE", Wli MAm OVFA A3 CTZ-
1171-1A MilEs nprfr C1)1111,13'), CA 117ell TEA' mtynom-f-
Tt;" topti Hileiq Kul° rptiroptEl WH ZsZ MZel A CA
nrk AVMHHATVA HOTpV ii4H-
KARA rAKOMILI,X fi0E15;, KA CZ 11)AKX MHAZ KV CAX-
-
WeX AYIAK
E
Nrk WH CZ na A^TV (ppa
CZ (1)1E InK0 AA EflAill A Mi 1PE
11KApE
BOP AAEVE
10;(1X lipABFIAZ) (pie K8 E
8
4. neck aim qui
CA" WI! A MNA9 CA" nrk AqM1-111ATVAV HOTO:?
R.
-
AM WN
ts/VHZ
tsOmfig,
Mrk,
A vv.
IW IIIE4A
www.dacoromanica.ro

boNtacA SANTXrr
41
0 m H Vp WH A TglfgpOP GO4HAOP AlISANLIAV MZeit
CAM. 4 MBA 4Z 6VNZ BORE M4 NE(1)14 CHAN tett
/
IIIIMENrk, MA at AZCA iNt internv a Mit 6-AP Ng WH m
CAg%4 A5c1EpriliZ) WN Eli Teg Aliiil'A Am CNA; A-
..%. " 7/ 'N
siATA A M4 AZCA9E AE EHAP XI Es 4 TV013 Ta KO-
s ..0 ,-. .3
MHp0110AN
cs. $
HKZAHttWW
cl ,-
i?4,HRZ A C(1)HTE 101 HKZAH-
'p Mrk '4110. '14 WH A ATOP (peA4H A5crieE.
A oZCOS (7272--1764) Mal° KA.
= Grigorie fost episcopal Itemnionlu7.
= I- Fost al lapilli Grigorie.
.-= t Fost al Nisei &ram.
t Cervenilor Neolt.
238
7'
-111
www.dacoromanica.ro

CokbtcA siNTI
Al Ierapolei Med.
t Al Sardelor Nicodim.
j Fost al Grevenilor
Chrisant.
t Fost al Ieoniel
loakim.
t Al Pogoniauiel Partenie.
:1
4
4.
it
1313__ = Comma epise7 Bnzonlit
= Fost al Buzeului Rarant.
=
=
.>:
1
t
=
t;firaloi
'gUk4.2
www.dacoromanica.ro

t40 CONDICA SANTA.
NOTE:
299 Actul este stria pre pagina intilia a fold 56 din condica Banta.
No_ Scrisorea actului este un feliii de scrisdre ronda, lipsit6,de
trilsurile caligrafice.
sco. Aici observam, ca actul este confirmat de care Mitropolitul Gri-
gorie, oi acesta confirmare este puss de-asupra ; adeca unde ar fi
cu tale sit figureze on ce confirmare.
292 Mitropolitul Grigorie, Lost egumen al m8nastirei Trei-
ierarchi din Bucureoti, supra-numitg, Colta, s'a radicat la tronul
Mitropoliei n anul 1760, Iulie 28, dupg, mortea lui Filaret, and
a fost ales cu titlul de al Mirelor (ve0i actul de mai sus) of a ri5-
mas aio, cu intrerupere de doi ani, IA' la anul 1787, cand l'a
inlocuit Cosma at Buzeului.
808 Despre Mitropolitul Grigorie observam, a el a avut o acti-
vitate kiar politica forte insemnatii. In anul 1768, radicand Rusia
resboill in contra Turciei of invingend ootile rusesci, Mitropolitul
Grigorie a Lost dus la Petersburg cu visternieul M. Cantacuzin of
logofetul N. Brancovenu of a r6mas aici One la anul 1770, dupre
cum se va vedea din actul condicei sante sub No. LXXXI.
804 In anul 1774 Julie 13 Metropolitul Grigorie, primind mos-
cele prey euviosulul Dimitrie Basarabov dela generalul rus Petru
Salticov, le-a aoeclat in Biserica Mitropoliei Ungro-Valachiei of a
regulat, ca serbsatorea acestui sant romanesc ea se in in slioa de
27 Octomvrie ; iar la 1786 Mitropolitul Grigorie a facut santelor
mOsce o mad de lemn, imbracata cu argint, care s'a pastrat pane
in anii de pre urma, and F. S. Genadie al Argeoului cu ajutorul
creotinilor a fa-cut racial ce se vede in Mitropolia Ungro-Valachiei
of asta-4
205 La 1786 Octomvrie 10 Mitropolitul Grigorie prin interveni-
rea Domnitorului Alecsandru Ipsilant, prim- sce dela Patriarchul
de Constantinupol, Sofronie, titlul de loco -iitor al Cesario Capa-
dociei, titlul ce a radicat pre Mitropolia Ungro-Valachiei la rangul
de Mitropolie de prima class. Multe ail lost relatiunile din trecut
ale Bisericei Romanilor cu Bisericile of popdrele din Asia- mica.
In seculul I Apostolul Andrei din Asia mica trece cu predica
Evangeliei in partite Scitiei of capita in partile Dobrogei de as-
ta-0 trei discipuh, pre martirii In, Rim of Pin (vet Rev. Bis. Ort.
Rom. an. V. No. pag. 511-520; 647 -656.) In seculul al II Legeona ro-
markA, 4uprgelopitl fulgeratorea, de loc din Oceania Capadociei, aduce
semintele crestinismulul in Dacia of Invata, pre locuitoriT acestel
mesteougul, de a manui pleia. (SA se consults caramidaril din popor
ai Moldovei). i tot in virtutea acestor relatiuni ale Bisericei Ro-
manilor cu Asia mica se datoresce relicviile S. Than dela Suceva.
In fine Patriarchul Sofronie a creclut de cuviinrg, ca titlul de onore
al Mitropoliei Ungro- Valachiei sa Se legat tot de Asia mica of spe-
cialrainte de Cesaria Capadociei. Eaca actul, privitor pre titularea
Mitropoliei Ungro-Valachiei, apatata in anul 1786, pre care not 11
insotim de o traductiune mai ingrijita.
Teri,
S-)it
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA, 241
LXXVIII.
EQ(13PONIOZ EAEQ eEor AP-
XIEIIIEKOII0E KQNETANTI-
NOITIOAEQZ NEAE PQMHZ,
KAI 01KOTMENIKOM IIATPI-
APXHE.
t 11oXLi TS- xa0.' 31p,ac Curoco-
Xots-, IraTptApVte Te xat obtoop,e-
ma- TS'TS ,O,p6ve tdc npoya:ita, Si.
wv 8stxvtisTaL 31 iesoia Ta'ca xat
8fwatu,;, gAnsp nap.nX-01 %at ac/5-
,aoya %at T& &XX7iXoataSfivoc
TS xat t nept asztt xat Vepq
Onybpst, T6rd 'aeCcog xat fa pthv Ts
YdO)Tieac xat A'no;6Xon),
Stapdcwra 7Cvsopx.rotee xagoie.c.,ca.
E'vOsY coL-xat noXXaxor), 844 8'
xal warraxs- xat ant ne;Aotc
ixxescac psta&Sotthrti, nat. kaga
we ex Two; so)sexeop.ovo;
ix%kticitac 31 xxpLc, St tip; inswesevs-
Tat .h,rairri.; =spent Aat p.sTaAst6-
snon.retiouca, %at p.s7a.Xovaaa
Tee Tizva aiktic, %at Statpopwc xa-
Tacicasaa xat Tspaipsaa, xat wpoorl-
xincto ttpliaa :writ as p.vorpinstay.
At 3 xat noAXaxtc xav' ripxaCav int-
xpats-aav Eepav oovOetav cotXon-
p.ettat ixxkqcCot, ;tat 8operat a6-
4snottb; XexTtxdtc atarglicetc, xat
TiTkec iTxpCts TLybc .a.pOve %at inrsp-
Tips, izipotc OpOvot; ilvrova st1vq-
x6ac TiEcv, noLV as Taco zavit (pt
AoTtplav, xat pxya.Xonparetay. TICS
Tap 1.1.1115EY napaAckirrerat TU1v -%.a-
acrixerctov, Lea' iipsetc itiptp
ttvt IrpoaTt'Nevac, a'Siv &v sir Tb Isto-
Aboy p.s.raao&ivat xat 6A).(1) Trilc
Teta xai Ti)C T8 To7C8 ken-
alTOMC &v Tar.; Esposasq(at;
StacovaCoplvy £14 irXeCova
xat 86iav 'qg iltapxia; izetv7N,
gxst Stacpv-CCecOat 6 irveop-a-
TL%c 'CarYTYIC npoiccip.svoc Xaxstxt
uvt Scacyrip.Cast inoxfic Ta1C8 Maps
ttvhc iTxpvcorrepa aV zicatc
Tectc EspoTeXedatc, ev atc Eepapia-v-
TEC of %cm& Toirov CipxLeperc, Stapl-
ricovrcct, ti); Kaoc XexpiTyptev. -HTtc
SOFRONIE CU MILA Lill
D PEU ARCHIEPISCOP CON-
STANTINOPOLII AL ROMEI
CEI NODE, A TOTA LU-
MEA PATRIARCH.
f Multe aunt privelegiile a-
cestuT apostolicesc , patriarchi-
cesc 9i de a t6t1 lumea scamu
al nostru, prin care se aratA
luminat stapAnirea gi puterea
precum multe gi fmbelgu-
gate aunt gi duchovnicegeile da-
ruff, care de la dumnetleegch gi
Stuath Apostoh gi Ucenicil Man-
tuitaLului, care daruri spirituale
at trecut la nor gi la cinstita gi
cea impreunA cu nor Ana Adu-
nai e. De unde se rAvarsit gi se fm-
parte Tx multe tart; gi ca sA clic
mai bine, pretudindenea gi asu-
pra multora, curgend, ca dintr'un
isvor mult eurgetor, darul biseri-
cesc, prin care se Intinde a el fn-
nalt6 positie gi marire, ce privegee
gi mAregte pre seT gi In feluri
de kipurl fT IncununezA, fl sift-
vegce gi dupA, eadere fi einstegte
cu cuviintA. De aceea gi de mul-
te or' dupa vekiul, santul gi palm
acum pazitul obiceiti Biserica
bine voe9te, ca o stapAnitdre, de
dA"ruegte laude pronuntate, gi ti-
tlurf ale vre unui sewn mat ales
gi mai fnalt, la alte scaune, care
ati treptA mai mica, facend ace-
sta dupre buna vointl gi marea
euviintA. CAct unde nu se vatama
de be cele Reclate, nice scadere
de einste se pricinuegte altuia, nu
pbte mijloei flier d piedici a se
fropArtAgi gi altul din cinstea ace-
stuia. gi din lauda cuventAtOre a
tineril de loe, In santele slujbe,
spre mai multi cinste 9i slava a
eparchiei acelia, In care are a se
einsti proestosul eT eu pronuntatl
vestire de tinerea locului a *r&
unui alt scati4 mai inaltr Intru
'OA;
ix
1.1.a0litfu'v
et-
/rev,
iclal;t1;
ttiLfic
anal;
iv
Spivs
I
tat,
fiii
,
tai)
'amp,
eiptv
www.dacoromanica.ro

242 CONDICA $ANTA
izzkijatactxii cptlartitia qc Totaf)- tote slujbele cele ante, Ia care
snit ata.c/ploscog ouvijOlc gxxaXat slujincl eel de pe aloaurea archie-
ouoa ezxXloCa, u7r71PXe recrtko- rel se cinstesc, precurn obiceiul
Ttpaip.ivil %at T(l) 19.p6vtp T'-q a'uo- a urmat, care acesta bisericescA
teccic rpolc5Xstoc 06yypo6Aaxeac cinstire de o asemenea lauds, din
wpb xpOvtov rlSrj cip.viatovsinwv, %at vekime fiind obicinuita, Bisericer,
o %Is& v.atps% p.vpozokeT716 thly- a Lost data gi scaunuluT sautei
7e.o:3Xxxix; asp.vorpsnek , xat TC- MitropoliT a Ungro ValachieT de
p.ecoc irk); rjj 2t'voyOsv %at -ea apkiic ani ne pomeniti, gicel dupA, vremi
7C(JoaariptoOsiali cdnip Mitropolit al Ungro-Valachiei cu
T8' liyao&at, rat TripiCsoOat iv kip cuviincios gi cu cinste, pre
Ta7c EsposeXeozCI; unipttp.o; rat Tanga numirea de prea cinstit,
iixpxo; NXaytvcov, ouvexeripiCeso care o art mogtenit el Intru fn.
%at TOtx69 eT &pq Scarittlast ?sex- taiul Inceput, de a se dice gi a
Tw.ij, %at Toy Tazov Ttf A'7- se vesti la slujbele cele
x6pac. tirrtvoc .0.0%4; Tilt A'y%rva; de prea cinstit gi Ecsarch PIaiu-
vb toss ZaCp8- TSTapT8 OVTOC rilor, se mai laudA tot de odatit
ist %at ciost, %xi sv ouvEXE6asat gi cu o alts asemenea namire
Titiv wept to; isponetron Esispono- pronuntatit, de tiitor loculat An-
Xtrewv, %al orepT(ILWY TWV atticco; ghirer, care scaun al Anghirei
or oxstp.ivcov TCp )1J.dc A'no- In acea vreme fiind al patrulea
coiaxtb, Ila.tpta.py_tx(p TS xat abut- Ia rand gi la gederea sa, gi in
p.svmp TH'TCP Opovtp, uzilpr-v adunArile color fmprtunt, cu noT
p.o; zat imipcospii; fj Totairq atm- prea sfintitilor gi prea cinstitilor
viip.tatc, 'tat t 'MACK Tiic %at& T6- Mitropoli i, ce aunt dea drep-
coy TOza TB" tul supugi la acest apostolicesc,
x6pac, 6 cpaoTtp.1.01% Tip OpOvy patriarchicesc gi de a totA lumea
Ts'up 067ypoi3Xaxtac /rep?) xpavow scaun al nostru , era- einstita ei
atirtilloveinow we srpvrat. Era inaltA, o asemenea glAsuitA nu-
n ouvoatxt &a711)ov, lirof3t3ct mire gi titlul de tinerea locului
oaivtoc T8 OpOva T8'C8 Tfic A'7- Anghirii Intru acel loc, care nu-
%Opac, %at Tfic nc aaxs qicstot.- Te- mire s'art Lost dat spre cinste a-
vimic, %al iyzphe xaTacaostoc cestui scaun al Ungro-Valachiai
rsoov.ro;, ouvunogtpace &Vac gao!s de nepomenitiani precum s'aii
xat fj totatiq Xextutii StaTilp.tot; pe urmA, Inse. prin sobornicA
iiroxt) T67T8 ! sire cu cale, scoborandu-se acest
fj tccloctp.0.etoa Tti; ,ap5vtp Oirrypo- scaun al Anghirii, gi scadend din
pXxxtac, rat IZTOTS 11.eXpL Ts as trepta, Intru care se afla, ageslat
Ststast Tti) TOL8'Ttp Unovoephvy de a fi scaunul al patrulea, s'a
6.)c atirery incoptpaap4 Totatiriic pArut a fi scaslutrt din cinstea sa
atapipaioecoc, ptiaivk cppowttoano.; gi ace pronuntatA lanai de a V.-
atopthoxt cbv TO:8'.TOY tizartOgtts- neriT loculul Anghirii, care era
vov 67TOPtikalliiV Ts- TOt.8.TEI TLTX8, data spre cinste scaunului Ungro-
%at T71C cpjp.16 silt COLXOTEMOSCalc Valachiei. de atunci gi pang,
uppdvou Te'Tor)06yypopkaxia;, iv acum se afla Intru o ast-fel de
lyettovicf Xaprpq xat siaspsi s6pt- sub 111016E3A, precum am clice, Bert-
axottevy, giTCC %MO; '8 Ty) Tozby dere a unei asemenea proclamAri,
ispopmiceimat i v ToE6 neingrijindnimen aindrepta, cea
mupoic xat xpovotc syi ierpropTiph- ast-fel socotitrt scadere unui ase-
Ytp tubv 7E vec, xat Vat) aup,pcik- menea titlu §i a laudeT, ce s'art dat
Mc= TO:6 s j Xptc03106111) Itklast dar acestni scaun a1 Ung-iro-Valar
T j
orepttp.:0;
itipov sante,
%a,9'
gvcc-
lasts ts" ;:ro-etc
ix-
dis,
ga
:fit Ts" A'yx6pa;
iv
i
xx0.'
eji Ti-
184
vu
erne
tiny
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 143
aspevottivocc, xat Xatorponr. s6-
aspstac, %al auvrvlast op.01.Tro 80T-
lievrcov ivaPpovoilivocc x%1 StaXill-
nsatv. "Haq Si 6 kv err?) Tit 31TE-
µovtm hap.np6.4 %al io8).-;acoc
liove6(ev s6as(iicaTo; xat 64)tp.oza-
roc alA.ivrnc, %at 317Eµiuv twraXo-
irps itiqa.roc vialc OtirrpopXarfac
x6pcoq x6pcor,-, 'Icuivvric 'AXiavariac
Toivva TOIXiv,ca Bos[368ac, ulbc
iv Xpecy Myairrirbc ?day, xat repc-
7c60-riToc Ti1c 31 ts..6sv 1.1.expc6irroc,
Xunir, wv viic tXxXlaiac wt way-
Ti)c Toe Tive Corkieg, v.at!
2tat8s4 xszoartitthvoc, xat Xxµ7rpd-
tigac xat'iov, oast El; Tt.p.ip to rs
yays3c, xal Ti); esnpapta Ta6vN
TC6pac 06yropka ac ivpopoiac
cpbq 'co% &XXocc auro5 xaTopads-
[Lam rat iva6aoK ivrocc-, %at
exs: as auTxporlalt Xatimpdf.T0t5 1.11.8-
aorpocpeC8, "oak' acsvolOri, xat Xap.-
apioc StszpiiaTo, fre) tic iSCa; ab
Toe tr.eyaXovaac xat xpcgavcrlic
npoatpiaecog sinaiopsuOp.svoq, oUx
37rtoc Tcp%)c 67,EXo;, xzt AuavraXetav,
iXXec xat sic Tcµily xat Xapisporrica
TO) TS TaY8; etrAcT4 7.0C1 Tilc sUXo-
Tr1t.Liv11 taircilc,tCipac 06.apoPka-
xtac OUVTStYOY'Ca, iZOL1GGCTO uo-
acv zpbc xat 7cpbc
zdaav TI v Espciv aSEXcparlyca, xon-
7710-ipac xat rpcXourtrOlvat. Tel) Opó-
vy Tornio ctic &yearirric ILTIrposzo.
Xvoc 06-typ0pXaxiar.; &act/taro i-
zoriric 'COTS gyitpk8 To/1/4 19pOve TOW
xx14.' ciporizaw prporaXecov,
.11T-4accco AafisTv Tiko;, xat Eli
7cepac acxeirpat xarec waTrnapxotip
1W0.1v caotXoTtgav, xat auvoStxtv 8L-
47%satv Tip Totainlv aliOsvuzip
akoe irph; 31.104 miiten.%) St
IMTptstpxocoij, %at aovoScx05
Tpip.p.ccroc. Kat 81 axisbusc auvoat-
xilc, xat Mxpti30:c 7svoilvyjc rapt
TiJc TOCC(.6T71; aat6OVOC, supiai xat
ixpt0-ti sliXoyov xat Trap tildiv, %at
nape( sivuov TC61) ivarps. o)ycwv au-
vaSEATATA) .p.itivayton) apxtspiwv 81-
eaaaac 31 tdc Tijv ab.asvrexip
a6To5 psTaXoirpsnecirtic 649X6T1-
aflAndu-se chief, sub domnie
gi bine credinciesg, care nu
putina slave gi cinste aduce In vre-
mile cele de acum sadutului no-
stru nem, gi Inuit *CB: celor, ce se
falesc fn eregtinesca numire, gi se
laud's; luminand in strAlucirea en-
sevice, gi paza dreptelor dogme.
Iar acum cel ce stralucit §i ea
domne§te intru mega domnie,
prea bine credinciosul gi prea inal-
Iatul domn, gi eu mare euviint'a
StAptinitor al toter Ungro-Vala-
chiel, dornnul domn I. Alexandru
I. Ipsilant voevod, fiiuin Christos
prea iubit gi prea dorit al smerenii
nostre, revnitor fiind al Bisericel gi
peste tot al nemuluT ILI treg, cu vir-
tute gi cu invetAtua 1mpodobit fi-
incl, gi dorind stralucirile crate pri-
vesc spre cinsteanemuluT, gi aces de
pgzitm. Teri a Ungro-Vala-
ehieT, pre langh, cele-l'alte ale sale
isprAvT, gi mArite fapte gi stralucita
cu clesevergire statornicire celuT
de acolo al muselor Bodement,
cate an cugetat gi strelucit a adus
in s'avergire: povquindu-se de a-
ceeagi mare a sa intelepciune gi
cregtinescri bunk' vointft, care nu
numai spre -folos gi ajutor, ci gi spre
cinste gi strAlueire a nemulni
treg, gi ace de Dile.' bine cuven-
tate Terel a Ungro- ValachieT, pri-
vese, all inscris poftir catre
Non, gi &titre OM &Rata frqime,
a se harazi gi a se dttrui aceluT
Scaun al prea sfinteT Mitropolii
a Ungro- Valachiei, falnica numi-
re vestitere de locutinere a vre
unul Scaun insemnat din prea san-
tele nestre MitropoliT, gi a cerut
a lua sfirgit gi a se aduce la sever-
sire, dupe a nostr6 Patriarcha-
le.Mgrinimie gi a SinoduluT ehotA-
rire, printr'o carte a nostril patri-
archicesca gi Sinodicrt. 1i aga
IBeendu-se kibzuire Sinodalit gi
stumps dupe o asemenea poftire,
s'a gasit gi s'a judecat de cuviint,A
atat de catre Noi, precum i de
C
xal &peril
rfi
girpacpov
net
Tips
Tile
stra-
lucit
D-feu
1j ac,
404'
1µs-
sla-
va
in-
www.dacoromanica.ro

244 COI, DicA SANTA.
Toc EteCtoca.v, %al avctiaistv ct v Toted).
rip ataptirrincv %at Tbv ttxkov sic
inoxtv Tor) irpOiroo Opdva Teo xa.O.'
ItypoirOXEcov, xat gv Env. rpo-
%/olds TLIJMOCa TbV Opovov TCATOV
Toccanv Stacpwlast, Sca 'OW &crimp
iveaseaccro, xat damlepou, Secxvint 1j
bthX6T-tic ako5 CiiXov gvOsov, xal
Cianctv rpoOutdav sic rip xcc0.1
sou Xptcou ixxXriatotv,
63; s6asiitc Tipolect xoti xptctavut6-
Tatoc, xcd gvOspiLoc aspivaop Tijc
ixxklaktc, xat tixvov ivlatov xcti5a
Tec Osoasfill cd)To5 Ipym p.aropst xat
v.-6v irparpAvrow irs69.st '0,0sta,
xplceic illav xat ps6aCccc intemocd-
vow WriSccc iroXXciiv xcaav, xod cii-
cpsAstiov iirtTEY'r011611(011 .1 ors gx-
laloCcf, xcd. cant Tio ygvst. areas
/cap& Ti )c cdnotii Osoceliscewqc fyini-
Xarritoc. At& root/ utiivx xoti.Ta TOL-
aina iTgvs,co xotvt aovoatxt Caro-
cpacnc, cpcXottivrtalvat 'Cep Opal/co Too-
OirrypopAccxiccc ItsictXonperaic
xcd zipltoc rijV Toccdnly Scapjltlacv
t iroxfic Toti- vi.ra rou Kama-
pdac, oreiv 'MCC shAov %al Ispova-
p.,cov, xcO,' 6v X6yov sIxs cpdaspov
xat Tip knoxiiv TO6 T61t8 'CO6 'ATX.6-
pac. '00sv ypitpowcsc iv a7(q) icvs6-
alco?atv6p.sOcc. aovoStx6ic 1.1.wc&
T6)V Trept Espolvizaw Scpxtspicov,
%at inrsfrapav T(0.9 v CIT(1) nvs6-
!tau 5m:trim:by tuov acSeXcpav xat
cloXXsvrapTciw, ?vcc 6 VII atpxcepa-
zstiwv, xat Irvsup,aTtxioc aporcip.s-
voc i9rapxtac TaUrrIC Oirrypo-
(iXaVac, xat Zaot CiXXot sic Ti)
atctseroliampectt rot/ OpOvov
TpoitaXstac Tctinlc, isp6c Told avtoOsv
xcd apriic zpoaxXlpolOsicro d-
T4) brerctidcf, tizipTEILoc zcai
geapxoc iactrtivaiv Stecrip.,1Ccowcat
iv Tai:c tspovsAsciatc. mi. Thy cemov
iirixonec Toti KCCIaapsiac gy rE
retard Tt gnapxecf Tafyrv, xat gy Tak
roxs qi,ivaLc Tabrg ercaxorais Z7Teg
Tip '8.71 cpsXoTtplOstaav, xat xopeti
-pt&sicsav ilypordXst Tafwg xcee
a.60sv,ctxty. ezetAantv tpacyrip.,toc xcd,
p.srcaoces7c6.1; rata TE tijc iittav
chtre top eel impreuna al nogtri
fray Archiepiscopi, care se aft.
aici, a priimi doinnesca, gi de prea,
mare cuviinta a fnaltimei Sale pof,
tire, gi de a inalta la o asemenea
glasnitore laude gi titlu, de locu-
yitor celui dintaiu Scaun dintr'ale
,N6stre Mitropolil, gi cu un fel de
privilegiti a cinsti pre aced scaun cu
acesta m6rit6re glasuire, pentru
Dumne0.eescarivna gi osardia cea
ferbinte, ceinaltimea Sa ail afatat,
§i pe tag slioa, arata catre marea
nostra, Biserica a lul Christos, ca
un inteadeve'r pios intim tote
Cregtin gi ferbinte Protector gi Fiiu
adev6rat al Bisericei, precum cele
de Dumnesleii cinstit6re ale sale
fapte marturisesc, gi adeve'rul lu-
crurilor incredinieza, prevestin-
du-se bune gi temelnice nadejdi
de multe bunatly gi folose, ce pe
viitor ail a se infiinta din partea
inaltime sale, cea cinstit6re de
Dumnekti, atat catreBiserica, cat
gi de obgte atm tot nomul, pen-
tru ac este a dar gipentru ode ase me-
nea acestora cuvinte, s'a facut ob-
gtesca sinodala hotarire a so ha-
razi aceluT scaun al Ungro -Vala-
heieT slava gi cinste acea ma-
ritare glasuire a tineril loculuT
Chesarie, ca un titlu gi privile-
aupre cum gi maT 'nainte
avea tinerea loculul Anghirii.
intru santul Duch scriind, duhov-
nicegte hotarim impreuna, cu cel
din prej urul Nostru prea sfiny Ar-
chierei gi prea cinstiti intruD uchul
Sfant iubiy al Nogtri Fray gi im-
preuna slujitori. Ca eel ee acum,
ca Archiered pastoregte gi duhov-
nicegte carmuegte acea Mitropolie
a Ungro-Valachiel, gi cay aly pe
viitor vor mogteni scaunul acelei
Mitropoli; pe Maga cea dintru
ceput §i din vekime mogtenita,
cinstit6re numire de prea cinstit
gi Ecsarch al Plaiurilor" sa, se gla-
suiasca in sfintele slujbe "gi loco-
lifter al ChesarieI" atat to to qee4
^it.t.dtc
p.s7iXriv
17
part,
rns
iV/c
xi)
cu
gin,
fn,
ltii
sq
o-
plc
Tilt pry
iF
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 245
!LaTpLorritoc, xat, rap& near]; Ti-IC
nepi spa; tepee; oplyiveco; avcc-po-
ytxtv Sump-fallacy Tfic ¶8".
Tone T8... Koacapekc, or6v uva TC-
TXov %at irpovdp.cov. '0 we() aspvo-
npenulic 806, v.at cpaovpieiv
ityrrponast. Ta6T7,11 inctpxC4, sic
caiiiva Thy a Iravta. `'015.6v sic gvOst.--
tv, iTiveto %al Th saphy .thvepov
irwrptapxtzbv ouvoSotbv Ecrocpaatct.-
x;iv Tpap p,a, %at uttacpaaiv &v Tyi
Esp.')." x(eSoct. xcc.0.' -OA; Xpc-
ate p.sTea-qc i%xXlaCexc, ansX6-61
cpcAoTitto)c v 6cTuotecrli
Tporact OimpopXocxiac, iyxecpc-
aav TOE; Ttp,Con&Tocc %al afrrevecci-
Tot; apxsaL xcenouxexcepASE; Tfic
ix Act pispovirric Ta6rtic ccOawcaCce;
iv I'M atorgicp xacouvii
atocri if3Sop.vtocvrq gm!) iv pmvi,
avroy13p(y, inLysplavoc tv-
&we.
f 0"Ecpicrou Mag-noc,
t 6 Notoirri;eix4 Afatrto4,
t 6 Alptoo' Avaviac,
t 6 Kpir-r1.; ZarpEac,
t 6 0113xicov' Aa,v6co-coc,
t 6 Kopivaou rappojX,
j- 6 E&p.ou 'Axtxtoc.
f 6 elipoocAciaq 1VIE.Bacoc
j- 6 XxXxtk7.)vo; Ilapaimot;
t 6 llpoUcrtic vAvaiptoc,
- 6 EE* 0511 ''AVaipp;
6 ElAuPpiac ClapaivEo;
-I. 6 Navaoiou Maitto4.
NOTE:
Eparchie, precum cci pe la supu-
sele E. Episcopii, duprc cea de s-
cum cu mare cuviinp, daruita §i
data cinste ace Mitropolii, potri-
vit cu domnesca poftire, din par
tea modesties nestre §i a tete cell
din prejurul nostru sfintel adu-
au.; laudatere glasuire de tinerea
Chesarie, ca un titlu §i pri
vilegin. care cu cinste dandu-se
§i harazindu-se acelei Mitropolii,
trebue acea tarie neclintita §i ne-
mirata, neputend a lipsi nimeni
de acesta nuabire §i titlu pre cei,
ce vor sta Archieref Inteacesta
Mitropolie §i Eparchie intru tot
vecul. Drept aceea spre dovada
s'a faeut §i acesta a nestra pa-
triarchicesca, sinodala hotaritere
carte, §i trecenda se in sfanta
Condica a Mare. Nostre Biserici a
Christos, cu cinste s'a slobozit
ace prea sfintei Mitropolii a Un-
gro-Valachiei, dandu-se in mai-
nile prea einstitilor §i de prea bun
nem Boer): Capukehagialele ai
prea laminate acei Domnii.
In anul 1VIantuirei una mie §ep-
te-sute §epte-sleci §i §ese, in luna
lui Octomvrie in clece clile, Indic-
tion al 10-lea4
t Meletie al Efesului.
Meletie al Nicomidei.
j- Anania al Dercului.
Zaharia al Critului.
j- Atanasie al Tivelor.
Gavriil al Corintulut-
t Acakie al Samului.
j- Metodie al Iracliei.
Partenie al Halkidonului
t Antim al Brasil*.
t Antim al Serelor.
j- Partenie al Silivrit
Meletie atNauplei.
P3 Episcopul Romnicului, Grigorie, cel en dimisiunea de mai
sus, sea suit pre tilonulEpiscopi0 de ROmnic la 1748 Alai 8, dupa
retragerea lull Climent §i a remas aids pea la 1764, cand presinta
dimisiunea din Episcopie.
107 Episcopului Grigorie se datoresee tisirirea Octoichtiho, eel
exams
Til-
;cal
¶8-
tainr,i
keno-
C. -lit
I-}t
-I.
lui
t
t
t
t
igi
efiz
kettle
t
www.dacoromanica.ro

246 CONDICA SANTA
tradus de Episcopul Damaskin §i archimandritul Genadie de la
Cozia §i s'a tiparit la 1750. (Vesli prefaIa Oct. tipArit la 1811).
808 Dupit retragerea din Episcopie, Grigorie s'a a§eslat cu ye-
derea in Craiova §i de aid In anul 1768 ocup6, cu voia boierilor
§i In urmarea ducerei Mitropoliei Grigorie la Petersburg, tronul Mi-
tropoliei Rngro-Valachiei pea la 1770, and se reintorce Mi-
tropolitul.
809 Episcopul Grigorie are §i meritul, ca Ingrijesce intr'un mod
special de averea Episcopiei. De la densul avem o sumg, de acte
domnesci, prin care el inmultesce averea Episcopiel (vacle-se Con-
dica docum. Episcopiei).
LXXIX.
ITIPPN /1" Xr.
, z. 7, 1
AAi BiliMAC KZ firfC1)ZTA 7muKont A eZAAHE
, A --. AD ''''. S-
KtrAV Av VZMA (pz.- Az A' cf. 'AAEszva nziror, apt
K% lioqi1Z KVAA CKel E pi CV K)6HT0pWA AE Is(gAINE
a
4E 1 `Tel `N n AA ci;'? Is
KH'IIE A 0 EcIHKO A eZ HHKOAV rim-
i 7/ g;
roes E KW 'A C% IRVHZ BOE NECEA'H AE HH/MEN't
. "?'
..., 71 ,
CA.CA neoTHT (10H Ag AZCA Wier A N KtleE
t,-, 7/ -.0 "
K
6
FikAA..A(PAA 'ailim ex! ipE BOA Hp+ CCI)HIJ,H
TVAg tiftigonomiTV A" XrreOBAAXI E KI-IP riciii
,
roo I, WH Kg 4'"9` Herk AVMHHATVA WH 119+
, .. . r
4 ZALIA'rqAW NOT9 41,0114NW 1 kV ili1+1 M14)011"
. . 5 s
eAKOBHIAZ BOEB06 4TeA TAM 4 clin.ra mmeo-
7/ 7 a 4 ' s
110AI E A i)E CZ. `111CTE
es
cimigH WII
(NE A VIllig 4 K0e0HALIA MAjel H ImilZ9ALIH UM
s .? / 7,
+TOMA KW "A110
,'-
TOM H IIWTAH WH 1§AEHA.
$ ,WS
,
KA
..
CS
7
A AiyEm
I a 74
IIE WH CZ ACPAZA/ W60 lipE
c .11 , c. y
HH KA CZ cpi E KHKEPHHCHTOP 'A9E1414 "EHHKOM H.
, , 7/ ' v S
41914 4 TZ FIVCAA oz Ktilil One APXI MA 1pwr3"
KW 004e0a1 RO4AHVA, AA N7Alk 119E KI:187(0
7/ $
..__.
,0
, ri / /
$
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 247
CgA APKIIMe:milin Kill Milan" 6HTell'IrtINV7,
UM -AA irptArk nz Kgsrod" exiAnAm4TVK149
1-10.0.11-1E THMANTINVA) KapE" cal' AeZTii MAA (NE
,
Ton°
6,- 7 / 6, q- / .. 5
I
a (pH AET014111 AA AtIATZ ainTZ EMIC-
7
goeKom F. VIATA MI Cce CK914 tiME ' A0e .4-. ... ' s
TWIA TX KOMIKZ.
-, .-.
COB
r
(7272-1764)A 41 MI° KA .
6.
.
# t,
Grigorie fost:episeopul komnieulni.
= f Fost al lapilli Grigorie.
t Fost al Nisei Scram.
t Cervenilor Neon
=
--=
www.dacoromanica.ro

248 CONDICA SANTA.
= Al Ierapolei Matei.
f Al 8ardelor Nicodim.
Fost al Grevenilor
Chrisant.
tuf.,00240"= t Fost al Ieoniei
loakim.
t f Al Pogonianiel Partenie.
itc434._ mi.
A .3g. Cosma episcop Mined.
?s;?f 379,
= Fost al Bluetit ni Rafail,
= f
re=
gat, 60(.4111Y
rAPIZZ dr'
=
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 249
NOTE:
81° Actul alegerel kit Partenie este Boris pre pagina a doa a foici 56.
811 Scrisorea actuluT seme"na in total cu eea a dimisiunei lui Grigo-
rie, gi find serial.' de liana aceluiarlogofet al Mitropoliei, represinth,
aceiagT lipsa, de caligrafie.
812 Partenie este radicat la trepta episcopieT in anul 1764, in lo-
cuind pre dimisionatul Grigorie, vi Amalie aid pane la anul 1771, cAnd
este inlocuit de catri5 Kesarie, care a fost locotiitor One la anul 1773,
and a fost §i ales Episcop al s-tet Episcopii
818 Partenie se vede, a face parte din partida politics cea veke
ronAnescit, ; adeca nu se nklAjcluie, in cre§tini, ci Linea la suzeranita-
tea PorteT otomane. 0 dicem acesta fundanclu-ne pre actul de alegere
al lui Kesarie, unde se dice pre fats, ca Kesarie afost ales in 1773 sub
influents, i in preset*, feldmar§alulut Petra Romautov, iar Partenie
se intelege ,ca a fost depArtat din Episcopie sub inguinta Mitro-
politului care tacit', de in 1771 trimite la Romnic cu ajutorul
o§tirilor rusesci pre Kesarie in calitate de Jocotiitor.
814 Partenie se vede din acte, a a fost §i un gospodar-bun ; act
sub dinsul averea Episcopiet se cresce (vedi cond. d.ociga. Episcop.
LXXX.
148 A6I1 Aka& tgAgii
'e rind TO11 Alt 11112r114 84K.
(Urnaez6, simbolul credinT i confesiunea tradi-
tiund bisericeseT, din care noT reproducem partea de
pre urnag, cu iscAlitura facsiunile) :
rs.
4VI18 vie Tit +KZ ma me TV91-10E wii ti,E
KZTE TOArliAE 91 A (IE ocagric" muipolioATH ca" {1Z-
K CKI1M6A 4:94 TP.-;7 E11ApXIA M'1:;
ci C
/ Ps k
(0.70,444.,4vz .1.-ioti' //41v.,,A,,,,f/orAit.
jo3egg 73 1-vz$v I. pi, R: yoew,f4
(,)(49 -4
4.1; sx,ito- of, 'Pt ( cl-pere,
Romnicul.
Romnic).
fliVoadtila /MIR Gas ALIATI
Hill
in
NE
51 (2)
'a azs
5
www.dacoromanica.ro

250 CONDICA SANTA.
NOTE:
315 AmAnd.00 actele chirotoniei lui Partenie mint scrise pre pagina
1nt:11a a foiei 57 din condica stint t.
no Scrisorea: actelor este cea rond6.caligr. a secululni al X.VIII-lea
LXXXI.
' AMA
n rot fIVTTtPNFIKA noahrz 'A IWTOM%11111111-1 4-1 'N ,
nzpzipii tipz"tz CZ 016HME pecoFo Acvnpa
V
Alika-
ff
fleT
7/
414A- TA
e f A
ANAOP AN"
/
AnoiSHKZ AV CZ8 T A
.... c... 7/ - 5... ,....
Anotoviite,MYTA+1 CA +1in 4 garr9AA CorAv
7/ i
WATE
'N 7
MN A' ell All K A "ACtrileA MVKAANAOr MK AO-
v 7 7
liNHOCE CAIIHAE AA A NbA ,,,,ta A. 4 dnaHrepCE WA-
Trk tZTOMZHCKZ A8KVIleleC'S/ NaKAA111 MO A051
7/
4
i
Etilitierr
t7
KApl 11 THN3all(NVCE LLIN nztiz Am AA
.9
AN
AM AV NOEM A" AVA AN" CKAg" IN NIZel
7/
A CA
rpH r oe i E se 114KA) NIN AA8 TSHM11 M NE'reV6VPrY.
IA( npt cdemttwry Nurreonomi ME 19a A tr.-V
ISA/0 icy' TpropiiainTVP4 EVC K II Ail " 60-OiNI
y. 8 / ,,..?-
ii.A
N
1 Apn A FINN 7_)11" 4Apz KY AftnyAn TAKO3NNO
BE EN : MN KV IINKOAAE 6eeKOlirk8 BE AO) WU! CA-
.-,%.
7/ 71 ri-
eZMA# AA (8C+KA 411ZeZ1.11,1E: .I.AP AN" 4 4A Pa A
e
. ,.
KM3E9MICHTOP Laps EIZPISVA 11A8TAKO3FINO BE criti-
.0,AP KApEAE AiePreA kg niNue MYKAAN 411pOTHISA
TVP`MAOP AA MZNairlierk KOMANA
1
AKOAW AY Ni
p tor fro:4'iut d)(1.1" TZithli AE TyPtii: uni 4rnv-
qi"it,i3cE warrrk NIVICH9E KZ AN 4 EVKVpUtli A8
..o -.a 1 I
WZ3V 'MHZ /VIKA" .2144 AV MA, CDZKZ"" 3ANTY. lloZ--
ph nznx .,1% MA C) TVAV, UM IA9 CA8 4ToPcV AA
II it ,,,Atiu
)
z..
,,
' ')
www.dacoromanica.ro

CONDIOA SANTA 251
AN
illi 0
it
?,,osa : Ai9i 9vinzurA yip will (Inez iNONkNV
UM (1)ZP,M rnivreononn rip% IPST'VPHHKA WTOMZ
tt*CKAP .inzpzqu E MHAOT11RH8OCE IACVEleA 14iiii
r
EPTZ910HE
r
WH iNelt,Z TiiTS190° 9kAOP rfEWHIIH, A
8
9etii,31; tNOAAHV u,ipri HE mzei A CA rich AVMH
HAIr tNomtiv:" HOvreq fw AilatiVH" OICE es : fa-
pEAE RI HHA AA INOmileKVA CZ8 CKA, WH 6838NACKA
HV7" apHHTE MHT90110A1 rl 4:1)Z96E AA CZ° 4113Z9A
c,- . ,tz .07,
iealma"- HE118ur Oen. [um NO AA Kea I WliA +1'11"4,
ra 1 `AphneoH pzmNi" A8 Trptimm I1AZpl A CA Is HT
tiff AA EVKV9k1.1, WH KS' 110equKA nizei'li CAM ,Nvna
c4 )119-v" if W8141E A:" 9EAOP ME CA8 .irramflA'A AH4
nrWrnani WH 601 apt MI CA /0 cliagtiV 04.;"TE
i
+Tetimr-fonom 11 A.A VrreOSAAKIE na Too A
VOA TeX 5 AA N° KZ A" : ,t: to . HA'rel'EPWHHA 4'-.
'r lAno TORE KV" CKIJi A ; IIETZlin AC 11c.,..N-cira"-
Trn : Berk upliffu,HTv^ WH A TOATZ Allit+ Ha-
Toioxv WH Ag MI Ea rTZIU Kyf '1711C..;OCI E : WH
CA8 (Up AllytTrE +Tr nomENIIE $1916 AllATZ
KWHHKZ 'A cdmiugrE muurrponom II IA Wrposnaxie.
NOTE:
317 Actul acesta este scris pre pagina a doa a foie 57.
318 ScrisOrea actulul este caligrafia secululul al XVIII-lea.
(Va urma) Genadie Craiovenn.
W8 : K : 770).
, ),
7/
_.^ s
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA
VERITATEA SI INTINDEREA INSPIRATIEI SANTELOR CARTI.
Revelatiuna fiind stabilitil, prin argumentele ce am adus
sg. venim again la inspiratia celor ce ne au dat inscris
ceea ce Dumnedeil a bine voit sa descopere for sail altora;
cacT anume acastd, inspiratle dit Antelor Seripturi t60, auto-
ritatea ce o au. De aceea ci santul apostol Petru, pentru a arIta
insemnatatea qi vrednicia sAntelor c rtT, dice, cg, nu prin voea
6minilor s' a fdcut ceind-va profetia 1 ci purtaft de santul Duh
au vorbit 6miniY ceY sting at luf Dumnederk. Eca ce anume
ne remane a mai trata relativ de -divinitatea Antelor cArtT._
Patru lucruri trebue s t distingem in privinta chipulul dii-
pre care Antele citirtI au putut fi iuspirate : 1. revelatiea; 2. in-
spiratia propriti ()psi% ; 3. asistenta _Safi ajutoriul special ci
particular; 4. ceea ce se numecte miiscarea piosd, care vine
de sus', care provacii, pe scriitoriu sti scrie, dAndu'r gand.n.1
i vointa de a nu se inpla cu premeditare, &II, a fi ins asi-
gurat de o protectiune particulars, care sal fer6scii, de orl
ce greqalil.
.Revelatia este manifestarea supranaturala a unuT adever
necunoscut pan;1, atunci. A§a, prin revelatie Belt cunoscut
Dumnedeti llu Noea timpul deluviulul, luT Isaianumele
luT arils; prin revel* a aritat el profetilor tot ceea ce pri-
veqte pe Mesia, ci tot ceea ee att. finis er asupra evenemente-
lor dintr'un viitoriu depitrtat, care era cu neputint1 sa le en-
noscit pe calea natural.
lnspiratia proprid disil este o migcare prin care Dumne-
deit comunica until autoriil vointa de a scrie, i cAnd scrie
'1 conduce ast-feliti in cAt procurA gandirile eel putin, sail
(liar cuvintele, ferindu'l de on ce pericol de a se departa
de adever, fie in sens fie in espresiuni.
Asistenta presupune o determinare de a pronunta asupra
vre unuT punct de credinta deja revelat; qi se pate defini
o directiune ii un ajutor a lui Dumnedell , prin care
1) Si se vadi numeral trecut, pe luna luT Februarie.
ai
'i
aqa:
gi
gi
www.dacoromanica.ro

sINTA scluVrtud 26A
eel ce pronuntit asupra vre nnuT -adev6r religios nu p6te sit
se rittaciasca, Ili sit se inhale in decisiunea sa. Acest ajutor re-
cunolcem not ca a fost promis bisericei, prin acesta devi-
ne ea infailibilit, cand decide in sin6dele generale.
Miiscarea pioset, dupre cum am definit-o no!, pare a nu fi
de cat efectul charului ce de ordinar acordit Dumneclet . celor
ce intreprind a scrie sat a compune ceva spre mitrirea hi!
Dumnelleti, edificarea bisericeT i spre folosul credincio§ilor;
acOsttit pi6sit dispositie nu face infailibilT pe eel ce luerit
spre asemine scop. Putem cita ca esemplu pe piosnl autor a
cartel Imitarea lu,f .1i,sus Christos. El n'a avut de cat cea mai
-curatit intenciune; el fie, propus a da regulele una pietittl so-
lide, a inspira sentimentele unel adeverate devotiunT, §i se
pote presupune ci nu s'a depitrtat dela adever in niel una
din maximile sale. NumaT o mirare de pietate 1-a provocat
de a scrie, dat tot& silin0 sa, nu se depaxteze dela ade-
Tier, nici dela regulile adeNtratel si solidel pieti4T; dar pentru
acesta nu se p6te privi ca infailibil; clef n'a-avut nisi o pro-
misiune de un ajutor care !aril feriasc6, de or! ce greOlit i de
orT ce surprindere; a§a ca, vorbind adeverul, el a putut sit
se amagiasea.
De aice este uqor a conchide, cit ceea ce se numeqte mif-
care pidsd nu ajunge pentru ca ceea ce compune un scrii-
toritt sit se priviascii, ca o scriere sacra,. NoT and. cetim Scrip-
tura o privim nu ca euvent al 6minilor, ci ca cuvent a lut
Duninecla,, precum c4i este in adever ; ceea ce n'ar putea fi
daccI santul scriitoritl n'ar fi avut in ajutoriul sett de cat acOs-
tii bun& dispositie, care se nume§te miscare pioset.
Cat pentru asistenta particulard, care impedicit pe un
scram-h'i de a ciidea in er6re, afirmam cit este de-ajuns nu-
mai pentru ca sit ni atragit respectul i sit ne impunit o su-
punere complect& ; totu§T produsul eT nu se p6te numi cu-
vent a /uY Dumnecleit. Adevaat cif S. Grigorie Dialogul
ca el prime§te cele patru prime sin6de, ecumenice ca gi pe
cele patru evangelk : dar acesta nu privqte de cat supune
rea nostra, care trebue sit fie aceiasi, cu tote cif lucrurile la
care ne supunem difer& in eseelinta. Cara o autoritate qi
alts este infailibilit, supunerea nOstrit trebue sit fie egaht,
pentru profitul moral ce tragem ; cu tote cit remane bine
constatat cis, autoritatea Scripture! este superior& unet deci-
siuni sinodale. Trebue dar sit recun6§tem in dumneg.eevtile
SeripturT ceva maT pre sus de cat asistenta particularit, Efi sit
admitem inspiratia, prin care Dumnezeti imprimis o suflare
Biserica Ortodozit Ram nA 2
§ i tia
gi
dice,
yi
www.dacoromanica.ro

24 SANTA SCRITTURA
divinit, care determine pe autoriti sa scrie, $i '1 conduce ast-
feliil ca el nu numai nu pate caaea fn cea mai mica gresala
sail cea mai us6rit surprindere, dar cit tot ce dice este chiar
cuventul lut
Cand szylare divine, not nu facem mai mult de eat
esprimitm puterea terminului greed 0e6itvaTuag, cu care se
serveste S. apostol Pavel (Tim. 3, 16), pentru a arata, chipul
dupre care santii scriitvi stunt inspirati. T6ta Scriptura este
inspiratd deDumneclerh, dice el, si de folos spre. invatare.. . etc.
Sa se noteze ea el vorbise mai 'nainte de cartile vechiului
Testament, in lectura citrora Timoteiti era instruit, anume de
tote Lira esceptiune.
Santul apostol Pe +ru, in locul pe care 1-am citat mai sus, nu
se serveste de aceiasi espresiune ca s. Pavel, dar intrebuintdzil
o alta equivalenta; el (lice ea Anti! profetr, autorii cartilor
sante, ad fost purtati impin,st cumva de santul Dolt cit sa
scrie (pEpOilevot, actis ceea ce inginnit destul ca ei
au primit de sus impresiunea §i miscarea care T. a determinat
ca sit scrie si ce anume sit scrie. De sigur dar ca acesta mis-
cue $i adsta impresiune aunt ceva mai puternir; decat asis-
tenta i directiunea.
Acesta precisata, nu se p6te intelege cum unii teologt
ail putut sit pretinda ea nu tom Scriptura este inspirata si ca
mare parte din ea n'a fost scrisa dp cat prin simpla asistenta
a santului Duh. Dace ar fi cis, dupre cum se pare cil, ail in-
teles unii din ei, ca mai multi santi scriitori n'atl avut nevoe
de revelatie, n'ar fi nimica de condemnat in socotinta lor, pen -
tru ca evangelistic, spre esemplu, marturi a viete, faptelor
Domnului, ca sit'i scrie istoria n'atl avut nevoe de cat de aju-
- toriul inspiratieT; santul Luca ni dit destul a intelege a-
dsta, la inceputul evangeliei sale. Asa dar, revelatia nu este
necesara in casurile cand santul scriitorid a putut fi bine in-
format asupra celor ce aerie, prin calea naturalit ; dar eariisi
pentru acesta nu putem (lice ca n'a avut trebuinta nisi de
inspiratie, precum se pare cit au voit sit sustin:1, unii teologi
prin urmitt6rea proposiIiune : Nu este necesar ca tote adev&
rurile ,si sententele santelor cdrj't sd fi fost immediat inspirate
celor ce le-ail, scris (Censur. Jovan. an. 1588). Numai confun-
darea din er6re a terminilor revelatie inspirafie, ar putea
justifica acdsta propositie ; de altminterea este prea indras-
neta; mai ales cil, in s. Scriptura nu se cuprind numai fapte
sail imprejurari istorice, care se pot sti pe alte si cum dar
ear putea refusa inspiratia pentru tote aclev6rurile si sen-
licem
qi
cal;
D-dett.
gi
gi
www.dacoromanica.ro

§ANTA. SCRIPTURA.
tentele santelor carp Acdsta se opune formal socotintilor
unanime a santilor parinti.
0 alta propositie facuta cte aceimi teologY se pare a fi
mat indrasneta i mat pericul6sa : 0 carte, 4ic et, precum-
pate fi de esemplu a doua a Macaveilor, scrisetprin sciinfa omi
nescd ,si fetrd asistenfa seintulut" Duh, devine &Intel Scripturet,
data sdntul Duh, atestet mat' in urmd cet ea nu confine in sine
nimica fals (Vide eamd. Censur.). Eca presupunerT care
isbesc simtul comun, §i care reduc la mai nimica autoritatea
intru tot diving a Scripturilor.
Trebue sa marturisim ca pintre teologit carit ad recuno-
scut necesitatea adev6rul inspitatiei, este o diferenta de
opiniune in ceea ce prive§te aplicarea et la ceea ce se cu-
prinde in santa Scripturti ; cad aceste divine cart' ca §i t6te
cartile contin doua lucruriintelesul §i espresiunile. On ca
cetesc Scriptura in textul original, ori ca o cetesc intr'o ver-
siune bine facuta qi exacta, ed gasesc acela§i inteles, dar
espresiunile aunt diferite. Aseminea, in lucrurile pe care le ra-
porta dot sad trey evangeli§tT se gasegte aceea t sens, dar nu
tot aceta§r terment.
Cea mai mare parte dintre teologit vechi socot ca santul
Dub aqa a condus inspirat pe santii scriitorl, in cat nu se afla
nimica in scrierile lor, mod in ceea ce prive§te sensul fondul
adev6ruluT, nice in privinta espresiunilor, care sa nu li fi fost
inspirat. Ala s'a cre4ut §i afirmat pans la finitul seculului al
qese-spre-q.ecelea. Dar dupa aceea mai multi at'i pretins
pentru a stabi]i adev6rul infailibilitatea lucrurilor cuprinse
in santele carp', nu este nevoe sa recurgem o inspiratie
care sit se intinda pima §i asupra espresmnilor ; agiunge ca
cugetaxile s6 fie inspirate, c is et, §i nu'i necesar sa fie tot ast-
felid qi terminit.
Dar se amanam aasta cestiune ; vom mai discuta-o dupa
ce vom fi stabilit adev6rul inspiratiei grin chiar autoritatea
santei Scripture gi cea a traditiunet.
Not giisim in Scriptura mai multe locum uncle se preci-
seza ca tot ce se cuprinde in santele carte este cuventul
Dumnecleit, §1 ca ceea ce arm* profetit, li s'a comunicat din
partea lut D-4ed insuqi, cu insarcinare de a comunica
altora. Am veclut cum incepe Isaia profetiile sale : Ascultag
ceriur ,si auclY petmentule, cet Domnul a gretit. Dumne4ed
dice lut Ierimia: Eca di pun cuventul mei in gura ta; gi de
ale ori nu intalnim not in acest profet precum in ceialaltt
aceste espresiunt : $i a fost cuventul DomnuluY cdtre mine,
n
i
ca,
loot
el
205
si
gi
si
gi
Is
si
gi
www.dacoromanica.ro

2g6 SANTA SCilIPTURA
clicgnd , acest cuvent 'I adresati ei poporului, dupre or-
dinul lui Dumnellei. Vorbepte-li pi nu lipsi a li spun tot ce
ti-am poruncit erz (Ierimia 1, 17). Ast-feliti a despretuind
ceea ce li se spunea din partea lui Durnne4eit poporul Iudeti
despretuia pe insugi Dumnedet pentru aeeea gi Domnul
nostru Iisus Christos dicea apostolilor : Cine ve" ascultd pre
vor, m6' ascultd pe mine, pi eel ce se l'pddt de va, de mine
se 16pdda (Luca 10, 16). Si in alt loc, ncest dumnezeesc
Mantuitoriu promite a da apostolilor *curd ,si tntelepciune
cdria nu vor putea sta im_protivd nimine din ininnicit lor. Ce
este mai mult el 'I previne ca vor fi tefrriti inaintea tribuna-
lelor spre a da compt de inv6tAtura lor, dar ca BA nu se in-
grijascA de cele ce all a respunde sari a vorbi, pentru ca neat.
nevoe BA vorbiascA el: Duhul Pdrintelut melt va vor-
bi intro vat, dice Domnul (Mat. 10, 20). Anume dupre acest
princip primit crestini primiati cu t6t. supunerea invAtAtura
apostolilor, gi priviati tote instructiunile for ea cuvent al lui
Dumnecleti insugi. Dar ciao& se crede, ca un lucru ferit de
on ce indoelA, ca apostolic erati conch* dirigdti si inspirati
intr'un chip dumnedeesc, pentru a predica evangelia, cu cat
mac virtos trebue sA credem cA ei erati. dumnaleelte conduli
dirigeti gi inspirall, and all lgsat inscris cel ce predicase,
spre a be transmite succesorilor for in apostolat gi tuturor
celor ce aveaii sit credit in Iisus Christos, in tot deoursul ye-
curilor. Cita aceste senior! ad fost, sing gi vor fi ea o predi-
care perpetuii in t6te vecurile, panA la adona venire a Dom-
nului gi Mantuitoriului nostru Iisus Christos.
Mai departe, Anta Scripturii,, in nenum6rate loeurl, ne a-
sigurii. c. santul Duh este eel ce a vorbit prin gura santilor
scriitori. Duhul Domnulut vorbepte prin mine, dicea David
cuventul pe limba mea (2 Imp. 23, 2). Santul apostol
Petru, in prima cuventare ce a tinut credinciogilor dup5,
inaltafeaDomnului, recunagte cii santul Duh este cel ce a vor-
bit prin gura but David : Trebuia sd se impZiniascd, dice acest
apostol, ceea ce a precli,s stintul Duh in Scripturd, prin gura
124 David (Fapte 1, 16) pentru Iuda vendetorul. Si Domnul
raportAnd un loc din. psalmul 110, dice c. David, inspirat gi
luminat de Duhul lui Dumnedeti numegte pe Mesia Domn al
set. (Mat. 22, 43). Duhul lui Dumnedeu. radicii pe Ezechiil
gi clucendu'l is porta despre 1.6gal-it a case! Domnului, dice:
Peg/4We, Paul omuluZ stmtul Duh 't dict6za. euvintele pe
care be pronuntii, gura lul. Apo!, ceea am eitat deja din, S.
Pavel, care dice crt, Wit Scriptura este inspiratd de Dumne.
sit, aibit
lur
si
'1
www.dacoromanica.ro

st.NT A SCRIPTURES 267
(leg folositcfre pentru invetrare , . etc, i ceea ce (lice san-
tul Petru ce 6minit cet sting vorbit fiind purtact qi lumi-
nati de santul Duh, probeze acela§T adev6r, invederdz5, ee
profeth qi Amp scriitor tfati fost de cat ni§te instruruente de
care s'a, servit santul Duh ca se spun vi sa scrie ceea ce li
se inspira ; in acest senh eeit unit §i cuvintele lul David : Lim-
ba mea este pand a sdriitoriulut ce scrie degrabet (Psalm 45. 2).
Si t maT judecant qi aceea, ca nu se putea nice intr'un chip
sit ni se transmith, nob, fare intervenirea lui Dumnecleti) ni-
qte asemine Berieri de o invettiturtt asa de sublime asa de
nestamutata, precum descoperirea tuturor marelor evene-
mente, phriti, la finitul lumeT, prin hiqte 6mini alit de simpli,
asia de ignorant( chiar, precum erati cea mai mare parte din
profeV apostoh. tea observatiunea ce face In acdstil, pri-
vint6 Bantu' apostol Pavel, in epistola inter, ciltre Corinteni:
Vedett chemarea vostrd tragic?) ccZ nti sent mulft eintelepft
dupre corp (dupre lume)) nzz multi puternid, nu multi no-
bil d cele nebune ale lumet a ales Dumnecleg, ca sd rupi-
neze pre cet intelTft, pi cele slabe ale lumet a ales Dumnecleit,
ca set rupineze pre cet tart: ¢i cele poste pi despre cite ale lu-
met a ales DumnNed, cele ce nu sunt, ca set desfiinteze pre
cele ce sunt; ca sd nu se lauds nimine Snaintea lug. §i apoi nu
se pote intelege cum s'ar putea numi Banta Scripture cutgnt
a luY Dumnecia,, fitre inspiratiea pe care o sustinem noi. Mal
sunt scrise i nenumerate alte cerci f unele de o valor° forte
mare ffi forte respectabilit, dar nutnirea de 'cuvent al lut Durn-
neclett nu Be de de cat sante Scripturi.
Din tote aceste argumente, trase din santele ea/IT, pe lang
care s'ar mai putea adttoga qi alte multe locuri, unde Banta
Scripture se ntuteqte cuvent al lut Dumnecleg, putem trage
incheerea justA, i f6rte temeinica et tot ce se cuprinde in
dumnecleeqtele Scripture a fost inspirat §i dictat de santul Duh.
Tot apt ati inv6tat santii pitrinti ai bisericei despre Banta
Scripturh, Cetift, ()ice santul Climent Romanul iii epistola sa
Writ Corinteni, cetipt santele Scriptus% care sunt oracule ale
santultd Duh, pi firt bine Sncredinfatt cer ele nu cuprind yin
sine nimicd nedrept, fabulos salt fals. Santul Tustin, in apo-
logia ce a adresat imperatorilor, cline ca ceea ce scriti pro-
feta' inspirdtt nu trthue a se- atribui lor, ci cuiventulut luI
Dumneclea oare't inspire i if i in dialogul contra lui Trifon
el suatine adev6ratatea santeloi Scripturi, in care, slice
nu pote'sd se gdsiascel nice cec maf mica falsitate, nick vre o
contraclicere. Tot acest stmt martir dice, in altar acriere a
ysi
aIE
si
§i
1
si
si
pi
Sly
www.dacoromanica.ro

258 SANTA. SCRIPTURA
sa, cd santiY scriitorY n' ag scris intr' un spirit de desbinare,
pentru el n' aft avut nevoe de cat a se curati spre a primi ope-
ratiunea santula Duh,, care, pogorit din cerig ca un, arcup
divin, s'a servit de 6mina pe carit" 'l -a ales ca de un. instru-
ment musical, spre a ni descoperi cunopcinta lucrurilor cere,stY
,si dumnecleeptY. Comparatiunea este f6rte puternia, espri-
intr'un chip forte energic lucrarea santuluT Duh in 6mi-
nii
Sfintul Irinet., in tratatul sell contra eresurilor (1. I. cap.
46,47) sustine c not suntem datori a supune spiritul nostru
la tot ceea ce grtsim in shntele pentru c santa Scrip-
turit este perfecta, fiind dictate de cuventul luI Dumnecleti
si de spiritul set ; si dad, este dicta-MI este prin urmare in-
spiratit. In alts parte mat (lice a, in cetrti/e lug Proisi acesta
este carele scrie, dar ca lisus Ch,ristos este cel ce vorbepte. Ate-
nagora, vestitul apologist al religiuneI crestine, in tratatul
sett intitulat, Legatiune adresata imperatorilor M. Aurelio,
Antonin pi Aurelio Gomod, pe cariT el II numeste filosofT,
dice cit preutiT inteleptiT ptiganismuluI se sfortase a afia
adev6rul crecluqe cit '1 vor putea gitsi prin propriile for
puterT, incralendu-se prea mult in spirittll si in istetimea
lor ; dar putut ajunge la cunosterea celul Tot-puter-
nic, pentru cit nu se adresase car& Dumneleil care singur
putea set le comunice luminile necesare. Pentru aceea, adauge
el, eI inselat vorbind de Dumnecleti, de materie si de
lume. Noi twill avem marturf al sentimentelor credinteIn6s-
tre pe profeti, caril condu# de santul Duh, all vorbit despre
Dumne4ett,si despre lucrurile divine. NoI ne raporthm, o
imperatorilor, la drepta judecatit i pietatea vostra cittrft divi-
nitate, in care v6 deosebitl de toti, intreb4m, este 6re
drept demn de ratiunea cu care este dotat omul de a voi
sit se decidit, dupre niste res6ne cu totul ominestT, asupra
unei credinti, asupra unei religiunT, basata pe autoritatea
santuluY Duh, care a condus pi mipcat pe profeM servindu-se
de gura for ca de un instrument?
Tertulian, scriind' contra ereticului Ermogen, care pretenda
di la creatiune Dumnecleil s'a servit de o materie, care pre-
exista, '1 combate prin texturT din cartea FacereI ; si maI 'na-
inte de a le cita, eca cum stabileste el autoritatea sftntelor
SAntul Duh, a condus ast-feliti ordinea santa sale Scrip-
turY, cri, in acelasi timp cand spune cit s'a &cut ceva, aratit
si din ce anume s'a produs. Au4itT, Scriptura stintuluY Duh,
acestit espresiune este de mare ins6mnatate; ea nu este ma
f;si
m
cit n'at
s'at
qi
qi
:
carp,
ai
gi
v5
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 259
dar pre atata compunere a lui Moisi, pre cat a santului Duh.
Se p6te 6re precisa mai bine §i-mai espres inspiratia artilor
santei Scripturi? El adauge apoi : Daca santul Duh a avut
atata grija a ne inv6ta si a ne face sa cunostem origina
n'ar fi avut el aceiasi grija de a ni arata din ce anu-
me s'ati produ3 ceriul si pamentul ? inchin dar plenitu-
diner Scriptures, care 'nai face cunoscut §i pe Creatoriul gi
operile sale. Asa dar, santul Duh este eel ce vorbeste in Scrip-
turf ; i ast-feliti este autoriul lor, in cat Tertulian le crede
demne de adoraie. Se pdte 6re recun6§te qi stabili mai lamu-
rit inspiratia care dpi santelor Scriptnri atata demnitate?
Climent AlexandrZnul nu este mai putin limpede in stabi-
lirea acestui adev6r ; crtci gi acest prtrinte dice ca gura Dom-
nulu 't, spiritul divin, a pronuntat ceea ce cetim 'in santele
ScripturY ; c t Dumnecleii este unicul nostru dascal, §i ca Cu
adeverat Scriptura este dumnedeesai, dupre cum o spune
santul apostol Pavel in epistola catra Timoteiti.
Origen observa, cit Iudeii gi crestinii erati unanimi a crede
ca, cartile Scriptures ati fost guise prin inspiratia santului
Duh. Santul Ciprian spune dourt, trey cuvinte ca Bantu'
Duh este carele votheqte in dumnesleeqtile Scripture.
Eusebie raport6za in intregul sets un pasagiti a unui seri-
itoriti eclesiastic care, refutase pe Artemon, inimicul declarat
al divinitatei lui Iisus Chtistos. Acest eretic §i sectantii sei
adaoga, prescurta gi corumpea santele Scripture, dupre ca-
priciul lor. Dar nu este de creslut, dice acel vechiti scriitoritt,
cg, ace§ti eretici sit nu simtiascA asemine faptg, este
urmarea unei obrg,znicii ne mai auzite; cad dace nu cred ei
cg, santele Scripture ate fost dictate de santul Duh, trebue sa'i
privim ca pe niste necredincio§i ; sate, daca se cred pe densii
mai intelepti de cat spiritul lui Dumnezeit, noi avem tot
dreptul tratam ca pe niste indrAciti. Asa, dupre socotinta
acestui scriitoriti eclesiastic, cei ce atenteza la inspiratia san-
telor calif trebue sit fie puss in numerul necredincio§ilor.
Acelao Eusebie, esprimandu'si socotinta sa proprie in cartea
13-a despre preparatiunea evangelicrt, slice ca cartile Scrip-
tures Ebreilor contin preslicerf gi descoperie dumnezeesti, cO,
tot ce se cuprinde in ele are o putere i o energie tot-diving,
care este in infinit mai pre sus' de cartile ominesti, i a aces-
ta este semnul gi proba cea mai viderata a divinitatei ion
Santiit Atanasie, in esplicarea psalmilor, vorbeste astfeliti
de t6te cartile sante: Tdtg, Scriptura vechiului qi a noului
Testament a fost compusg, pain inspirarea santului
Ml
prin
cii,
Duh."
lu-
crurilor,
el-sods
se's
www.dacoromanica.ro

260 SANTA SCRIPTURA
Si santul Vasilie eel mare in procuventarea la psalms se ros-
teste : Tote Scripturile inspirate de Dumnelletf ni-at fost
date de sAntul Dub, ca avendu-le not ca o magazia piing, de
tot feliul de medicamente pentru vindeearea sufletelor nOs-
tre, fie care sa p6tit grAsi intro ele pe cele potrivite Mei sale
particulare. Ltlatf aminte ca santul parinte nu face nick[ o
esceptie ; el dice in genere cis tote Scripturile au fost inspi-
rate de Dumneclet , ca, tote ni sunt date de Duhul sant.
Unul din cele mai puternice mij16ce, slice el in serisorea
catre santul Grigorie Naziansul, pentru a ne deprinde sit
ne facem datoriile, este meditarea si studiul Scripturilor in-
spirate de Durnnecjet.
Santul Ambrosie final a, in diferite locum a serierilor sale,
InsemnAtatea qi demnitatea sAntei Scripture, gicend aft tot
ce cuprinde ea este cuvent at 1u4 Dumneclea. Mai multi clic
ca scriitorii ScriptureT n'att arta in scrierea lor, (lice tot acest
parinte in alt loc (Ep. ad Just. 8), si not nu negam aces-
ta, clici in adev6r eT n'ad scris prin -arta, ci prin char,
care este mai presus de oil ce arts, pentru ca eft scrieatt ceea
ce li inspira santul Duh. Fericitul Ieronim, in mai multe
locum, sustine ca Scripturile Bunt in totul divine, pentru ca
autoriul lor este santul Duh; i in prefata sa, la epistola san-
tuluT Pavel ctitril, Filimon, combate pe cei ce cliceat ctt nu
tot-deuna lisus Christos este care vorbesce prin gura san-
tuluT apostol Pavel. El sustine in acest loo eft i cele mar
ne insemnate arailruntimi din acesta epistola, ca i cele mai
marl lucruri ce gasim aiurea in scrierile acestui apostol,
sunt tote inspirate, si ea aceiasi putere care se ridica, la
cele mai sublime, se pogara ate o data $i pana la lucru-
rile cele mai mice.
Santul Epifanie aratand (Haeres. 76) ca anomeeniT, can erat
curate arieni, veq.endu-se striviti prin marturiile santuluT apos-
tol Pavel, pentru a se descurca de o autoritate de care
se simtiat sdrobiti, respundeat ca apostolul vorbise ate a
data ca om, far& sa fie condus luminat de santul Duh;
santul Epifanie, 4ic, dupit ce ni arata acest subterfugit
nascocit de eretici, 'I respinge ca pe un felit de blas-
fern, care tinde a ruina cu totul autoritatea si divinitatea
santelor Scripture, in care nu-se gases° nici contradictiuni,
nice erori, pentru cet Duhul aclev&ulta este autoriul lor.
Santul Than Chrisostom este acela, dintre santii parinte, care
mai molt de cat tote a final at vrednicia qi insemnetatea san-
te Scripture(. Daca piste cuvinte connuie ordinaref (lice
§i
digit
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 281
samtul pttrinte (Horn. 2 in Mat.), at putere sit ne puns pe
calea virtutii, pentru ce faced asa de putin cast. de cuvin-
tele Scriptures ? Nu intelegeti voi cti, daeA luarea-aminte
a unui om p6te mult pentru indreptarea 'Astral apoi eu
cat mai virtos aceea care ni-o face Dumnecleit prin cha-
rul santului Duh? Cad cuvgntul lut Dumnecleg, care se con-
servg in Scripturi, este ca un foe care aprinde sufletul ce-
lui ce'l intelege". Intr'un alt loc (Horn. 37 In Genes.) Mice
cA, Scriptura are o mare putere, o energie excelentit si
multi, bogAtie si abondentit de sensuil, in putine cuvinte;
de undo conchide cit trebue sit fim cu mare luare-aminte
&ad o cetim sari o ascultdm, ea bine sit'T patrundem sen-
sul si as ne folosim dupre -cum se cuvine. Cad obiceiul
sintilor smiitori este de a ne da in putine cuvinte o mul-
time de sententii; si mai ales GA tot ce invata et in Scrip-
turd este o doctrind dumneclascd pi nimica ominesc . Un
singur cuvent al Scriptures p6te sit ne dea un mare fond
de in.04itturt, si cunoseinti."
Ar trebui sit transcriem in mare num6r de pasage, daca
am voi sit raporttm tot ce s'a olis de sitntiT pitrinti asu-
pra inspiratiei; mai ales de santul Chrisostom si fericitul
Augustin., Acest din urmit 4ice intre altele cii, singurul
mijloc de a ne al:Ara contra gresalei ar fi sit urmilm lu-
mina Mediatorului. El a vorbit mai intgi prin profeti, apoi
prin El insusi, si in fine prin apostoli, pre cat a creslut ca
este de trebuintA, ; tot el este care a compus o Scripture In
care credem nos, in ceea ce priveste lucrurile care nu pu-
team sit le stim prin nos-insine; cAci precum in ocasiunile
undo n'am fort nos insine de fats, suntem tinuti sit dam
crelare celor ce at vOut, tot asa, si mai ales incit, -p entru
lucrurile care nu cad sub sensuri." Cuventul ferieitului Au-
gustin Ipse condidit (El, sat. insu,s/ a alatuit, compus), este
de mare si. profundil, insemnare. El 4ice cis lisus Christoe
insupt a alcAtuit Scriptura, pe care o numeste canonicd (Aug.
de civ. 1. XIII. c. 3). Intr'alt loc, ferieitut pitrinte observg
cit, pentru adev6ratatea lucrurilor care s'at petrecut in tim-
pul arAtArei Verbulutt nu impart& intru nimicit cg, cutare s'a
seas de eel oe insif at v6slut pe Domnul si at vorbit cu
el, sat de eel ce all audit dela altii; adsta, cit Sitntul Duh
a imputernicit de a vesti si scrie evangelia si pe Marco si
Luca, cariT erat urmAtorT as apostolilor, se pita considers ca
o variant', a providentei. Santul Duh asa dar conduce si im-
puternioeste IA santa soriitOri ca sit scene, si el este care dil
www.dacoromanica.ro

262 SANTA SCRIPTURA
scrierei for t6ta autoritatea. Dar din t6te locurile in care fe-
ricitul Augustin se pronunta asupra inspiratiei, nu este nici
unul din care sa se p6ta cunoste mai bine sentimentul sett,
de cat acela unde esplica el pentru ce si cum s'a &cut ca san-
tul evangelist Mateiti, citand profetia din Suiptura vechiu-
lilt Testament despre eel trei-zeci de arginti, pe care a fost
vendut Domnul, o atribue lui Ierimia, pe and ea se gaseste
la Zacharia. Santul parinte, dupa ce s'a servit de cate-va
mijldce exegetice pentril a deslega acesta dificultate, dice, el,
pe scria santul Mateiti s'a presentat in memoriea sa
care era condusa guvernata de Santul Duh, numele lui
Ierimia ; Domnul a voit ca el sit scrie asa, si sa nu cor6ga pre-
tinsa gresala, care i s'ar fi putut observa mai in urral Su-
posand aci o vointa a lui Dumnecleii ca sa se scrie Ierimia
In loc de Zacharia, eca, 4ice fericitul Augustin) un cuvent
f6rte puternic si o causa forte folosit6re, care se pate 'lice ca
1-a determinat sit faca asa: ca sa se cun6sca adeca ca top
profetii erad ast-felid condusi de unul §i acelas Duh sant, si
asa de acord intro ei prin miscarea aceluiasi spirit, in cat
unirea for era mai mare de cat atunci chiar cand tote la un
loc n'ar fi avut de cat o singura gura pentru esprima
gandirile gi oraculele lor ; i ca trebue dar sa recun6scem
fara preget ca tot ce a clis santul Duh prin mijlocirea lor,
este comun tuturor, asa ca ceea ce (lice fie-care din ei apar-
tine si tuturor Stint de observat in acest pasagid
trei espresiuni din care se constata evident sentimentul feri-
citului Augustin asupra inspiratiei. El asigura, mai intaiil,
cti memoria thntilor scriitoK este condusd de santul Duh,
in cat ei nu pot sa cadti in nici o gresala din partea aceista.
Al doile, (pee ca tote profetii ate. vorbit prin acelasi spirit; de
unde conchide ca trebue sti primim fdra nici o Indo616, cg,
tot aceea ce spiritul lui Dumnecleu ail vorbit prin ei, apar-
tine deopotTiva tuturor si fiecaruia. Dupa o marturie asa de
clara ar fi de prison BA mai citiim si altele, spre a cunOste
opiniunea fericitului Augustin asupra
Sit mai adaogim cateva marturii a odor veal pentru a
complecta santa nostra traditiune, eel putin Omit la seculul
al sdselea, pentru cg, de atunci inc6ce nimine nu -mai pate
pune in indo6lii consimtementul perfect si unanim al auto-
rilor care au scris asupra santei Scripture. Unul dintre eel
mai invetati scriitori, care vietuia pela mijlocu seculului al
cincilea si care a scris inaintea sinodului de Chalcedona, ti-
nut in 451, este celebrul Teodorit, episcopul Cirului. Comen-
child
§i
a'§t
inspiratid.
eelorlallt. n
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 263
tariile care le-a facut el asupra santeT Scripture Bunt stimate
de intr6ga lume creqtinA, ; p6te lice Ca dupil, santul Ioan
Chrisostom, el este dintre sarrtii parintr, care a esplicat maT
bine litera santeT Scripture. Eca cum, se esprim6, el in pri-
vinta inspiratiei in prefata sa la psalm!: Trebue sii qtim,
gice el, ca caracterul distinctiv al profetieT nu este numal.
7)
acela de a preclice viitoriul, dar gi acela de a istorisi lucru-
7)
rile presente viit6re. A.qa, dumneoleescul Moisi ni-a rapor-
77
tat tot aceea ce facuse Dumnecleul universulul de la Ince-
put, fiind informat despre t6te nu atat de catra 6mini, pre cat
prin charul santuluY Duh. De asemine, dumneq.eescul Da-
),vid a vorbit in psalmiT sel de minunile pe care le facuse
Dumne4eil cu poporul sett, §i de acele pe care are sa le ma!
Jac& in viitoriti. Sunt uniT carif sustin cA, nu totT psalmiT sunt
77
compu§i de acest sant imp6rat ; n'am nimica de cps asupra
acestei socotintT, pentru ca in fond putin importa ca eI sa
fie tot! aI lul, sari uniT a altora; eta este constant ca top
fost scribe prin inspiratia santu.lui Duh; noT qtim cil, Da-
),vid a fost profet, qi ca acela de caril se vorbelte in Parali-
pomene are fost aijderea. Dar propriul profetilor este ca
77
limba for sd fie pane a scriitoriulut ce scrie degrabO.
Trebue a observa in acest rasagiA a lu! Teodorit ca pro-
fetia se is in loc de inspiratie, §i ca numele de profett ins6m-
nit in genere pe autorit inspzrarY. Asemine este viderat
pnn charul santulut Duh, intelege el acele luminT, acea di-
rectiune speciala, acea mirare i inspiratie, prin care santul
Duh a ferit -pc santil scriitorT de on ce gre§ala, §i a facut
ca scrierile lox sit fie in adevor cuvgnt al luY DumnecleU.
Ceea ce Teodorit dice de psalm!, ca adeeN, pun importa
de a se §ti care este acela sari aceT care i-ail compus, ne face
sit ne amintim ett. santul Grigorie Dialogul s'a servit de aceiai
gandire in privinta cartel lul loy. Mind ca socotintile aunt
destul de impartite asupra scriitoriulul acestei sante cart;
santul Grigorie (lice (Praef. moral. in Iob) ca uniT at atribuit-o
lrtl Moisi, ceea ce el nu aproba. AltiT cred cil, a fost corn-
pusl, de vre unul din profetT, pe privire ca nimine altul n'ar
fi fost capabil s4, intrebuinteze ni§te espresiunT ala de miste-
riose §i sublime, faril, ca sufletul aceluia sit se fi inMtat maT
presus de lucrurile pamenteqtT prin spirituL profetia Dupla
ce expune diferitele socotintY, santul Grigorie decide
cestiunea, liisand a se presupune ca tot! santil scriitori ail
fost condu§T, inspirati §i dirig6t1-de santul Duh, ast-feliA ca
scrierile lo r trebue privite ca opere a acestal spirit divin.
qi
qi
ad
ea
ast- feliil
si sit
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURi
Este de prisos, dice sAntul papa, a se maT osteni cineva
osa eaute pe autoriul care a compus cartea acesta, pentru
ca credincio§if nu se indoesc cet santul Duh este autoriul tY,
Asa in adev6r santul Duh a scris-o, pentru ca ehi i-a dioo-
tat cuvintele ca BA se scrie ; spiritul luT Dumne4et'i a scris-o,
flind el el este care i-a inspirat gAndirile autoriuluT, care
a compus-o, qi ca acesta s'a servit de cuvintele sale ca sa ni
transmits faptele virtuteT, pentru ca noT sa le putem imita.
oNe-am face, fart fndo6la ridiculi, continua sAntul Grigo-
orie, dace cetind niqte scrisorT, ce am fi primit dela 'vre o
opers6na Italia, noT am negligea §i pers6na autoriuluT, i sen-
osul cuvintelor sale, numal pentru ca sa cercetara copild-
ore0e cu ce felill de condeit sa se fi scris acele scrisort Tot aqA,,
ndac?i, qtim o data ea santul Duh este autoriul carter lul Iov,
ne mat opri qi a esamina cu prea mull& curiositate pentru
n a afla care este scriitoriul, n'ar insemna ca discutara asu-
opra condeiului nu ne silim a profita cu folds de continu-
otul cartel?"
Nu se p6te (lice nimica maT positiv mai lamurit asupra
inspiratief skritilor autorif calif at scris dumneclee§tile carp.' ale
sante' ScripturT. Comparatiunea de care s'a servit santul Gri-
gorie este Ora de energie §i de lumina, §i este Cu totul eon-
trait, opiniunel unor teologr, earl! s'att multamit a admite
numal o simple asistenta sat protectiune, care sa impedece
pe sintif scriitorf de a cadea in vre o gre§alti. natal Gri.
gorie o spune respicat ca, tot ce se cuprinde in Scripture este
adev6rat cuvgntul lug Dumnecleit.
Dupa atatea probe din Banta Scripture i din Banta tradi-
tiunef se 'Dote trage cu tot dreptul incheereaf ca tot creqtinul
trebue sa, ereda ca t6te eartile canonice ale vechiulul qi nou-
lui Testament at fost scrise prin inispiratia santului Dull;
ca el a condus ast-felit gandirile i pana celor ce at scris,
in cat eT n'att &cut nicl o grelala, nicT in ceia ce priveqte-in-
vetatura credintei bunelor moravurT, nicl in privirea par-
tilor istorice, care stint raportate in aceste scrierf. Acesta be
pune pe cea maT inalta trepta de autoritate qi vrednicie.
Dupa ce am stabilit ast-felit prin dove;11 vi marturif aka
de certe §i afla de positive adev6rul inspiratief, trebue sa, esa-
minam greutatile obiectiunile ce se fac .in acesta pri-
vinVt.
Obi. L Dupre J. D. Michaelis, traditiunea se reduce, tn
64
si
Qi
si a
si
,,a
si
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURt §gt
ultimul analis, la marturia bisericei primitive; dar atesta
bisericit n'are Biel un mijloe de a atesta faptul inspiratiel, care
fiind secret prin natura sa i ascuns simtirilor, nu pote fi obiec-
tul uner mitrturiI.
NoT reespundem la ac6st6, obiectie, c& deli inspiratia s'a
petrecut in spiritul santilor seriitorT, si cu t6te ea este secrets,
a putut insd ETA fie cunoseuta eel putin for prin el mani-
festatit bisericei primitive; i Ca probd evidentd cg, eT ail ma-
nifestat-o bisericei, este cit biserica a recunoscut din capul
loculuT cartile banonulul ea fiind inspirate. Cad, precum am
maT dis, o convingere Elsa de unanimit, asa, de universals, asa
de constants si asa de veche, a trebuit neapitrat sit ailA o
cans& ; si pe de alts parte, este viderat ca acesta causit nu
p6te fi de cat declaratia publics ce ati fAcut-o apostolil
ceiala1 t1 Anti scriitori, ea scrierile for erail inspirate de Dum-
nesleii. Asa, miirturia bisericei primitive n'are de object ime-
diat faptul secret al inspiratiel, ci declaratia public& si solemnd,
ce i-a faout apostolil i profetii pentru inspirarea, scrierilor
lor. In ail faptul public al acestel declaratif este o probs fart
replica a faptulul secret al inspiratiel.
Obj. 2. Mal muiti rationalistl Germani pretind cit Iisus
Christos apostoliT, fiind IudeT numit scripturile vechiu-
luT Testament divine, nu in intelesul c& ar fi inspirate, ci UT-
'nand vechiului obiceiti de a atribui luT Dumnecled orT ce lu-
cre mare ci escelent.
R6spundem qi la ac6stg, obiectiune, cit noT nu putem maT
bine judeca despre socotinta Iudeilor, carif trdiail in timpul
lul Iisus Christos si al apostolilor, de cat dupre mArturia luf
losif Flavie si a lei Filon, scriitorl contemporani. Dar orl
eine cete0e scrierile acestor doT Iudel, este en neputintit sa
nu recun6scit cii IudeiT prin antoritatea divinti, a citrtilor for
intelegea anume inspiratia propriii ca eT nu dar mid
cum acestel expresiuni acel inteles Iarg ce naturalictil ar voi
al atribue. Si pe de alta parte, dacit contra evidentei, s'ar
gitsi bled vre o obseuritate inchipuitit, in socotintele acestor
doT autorly marturiilo precise ci numer6se ce ni procurit
Talmudele §i -vechil rabinl, an fi de ajuns ca sit o spargit
ss o imprit tie cu totul.
Obj. 3. Marturia luf Iisus Christos ci a apostolilor, clic alp:
rationalistl, nu prob6zit nimica in favorea inspiratiel; odd
argumentele ce trageall din inspiratia Scripturilor nu erall
do cat argumente clise ad hominem. Fentru OA) dupa opiniur
nea aprope comund, apostolil caril all putut sit argumenteze
ail
disc; ci
el
si
1i
ii
ji
www.dacoromanica.ro

266 SANTA SCRIPTURA.
dupre nigte sensurf ce Iudeii dadea profetalor vechiului Tes-
tament, farit a le aproba, pentru ce n'ar fi putut sa argu-
menteze tot asemine gi dupre inspiratia Scriptures, fora sa o
admits ?
Mai 'nainte de a r6spunde direct la addstI obiectiune, not
vom face o observare, cs f6rte rar se intemplit sa recurg5. ci-
neva la o ast-felil de argumentare, i ci Iisus Christos gi apos-
tolii, eitand necontenit Scriptura in tote euventarile lor,, ar
trebui sit se presupunit ca erati tot-d6una in opositie on le-
gile ordinare ale langajului, presupunere pre cat de gratuity
pre atata §i de ridicula. Vom afirma acum : 1) Cit clad se in-
trebuintdzit argumente ad hominem, trebue sit se anunte anu-
me, sal trebue sa se cundscri, din qirul vorbei ca ast -felill se
argument6z1, mai ales cand principul care se presupune este
o greqall fundamentals, care trebue sa se combats; 2) Cit nu
trebue s2i, se serviasca cineva de o doctrinl falsa, in fats celor
ce nu o admit; 3) Cs, child se Stabilese, puncte de doctrine
sal precepte de moralit, nu trebue sit se stabil6s-
el pe o er6re fundamentalii. Aceste sunt pre atatea legs sacre,
ce qi ratiunea dreptul natural prescril ors citrui moralist.
Eca dar legile ce ar fi violat Iisus Christos §i apostolii data
ar avea vre un temeitt opiniunea ce combatem nos. Cad, 1)
a nu ni-al dat nici un semn dupre care sa putem distinge
adev6rata for socotintd, on tote cs doctrina, ce suposa el', era
o er6re fundamentall, pe care ei trebuial anume ss o respin-
ga, ; 2) din contra, santul apostol Pavel a suposat inspiratia
Scripttuilor, disputand contra gentililor, care nu o admiteall,
traditiunea ni spune cs apostolii au indemnat biserieile sit se
serviasel de argumentarea inspiratiunei firs deosebire contra
tuturor inimicilor religiunei creqtine, fie Indei, fie pagans; 3)
in fine, santul Pavel indemnand pe discipulul set Timoteil
la cetirea santei Scripturi, da ca motiv principal anume
inspiratia Scriptures, inspiracie pe care adversarif noltri o
privesc ca o er6re capitall, care pAnI, la ei a impedecat pe
6mini de a intra in intelesul santelor carp'.
Obi. 4. Se obiectezl Inca cit este imposibil a privi ca ins-
pirate de Dumne4eit niqte ell; care contin falsitati qi contra-
Dar demonstratu-s'a puns aci, intiun chip satisfacnoritt
pentru un spirit resonabil, existenta macar a uniea din aceste
pretinse falsitsi ? Cat pentru contrac,liceri, ele Bunt numal
pArute ; cad rationali§til Germans se lauds ca numai es all
flout et dispara un mare num6r ; qi trebue si recun6qtem ca
nisi -o-data
ci
'T
dictiuni.
si
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA
cu, tote erorile capitale in care tgrit falsele for principif
de exegesd, eruditiea for profundg, in limbile i sciintile orie-
ntale, fdcut sd esplice intr'un chip satisflicaorid multime
de locuri care, prin obscuritatea Tor, deconcerta critica cea
mai constiinci6sd. Dar 6re aceste prime resultate nu aunt o
probd evidentg, ca prin noun silini, prin amilnunte cercetarT,
se va diminua si maT mult num6rul acelor pretinse greutap
sate §i parute contradictiuni, qi ca trebue sa atribuim acestg,
neputintd pentru present fiumai nesciintei n6stre, cart nu
Onto Scripturi ?
Obj. 5. Tote pop6rele all carl,T pe care la cred divine si
sacre ; asa Persii privesc Zendavesta for ca revelatie divind ;
tot asa Indienii cu Vedele lot, Chinezii cu cele cinci King,
Mahometanii. cu Coranul, RabiniT cu Talmudul. Dar este
evident ca aceste carp n'ail in ele nimica divin. Cum sd ne
incredintam dar ca carple sante ale crestinilor ar avea, din
acest punct de vedere, acest privilegid esclusiv?
R6spunsul la acesta obiectiu.ne'l da J. H. Janssens (Her-
mineutica sacra, cap. II, §. 11 tom. 1). El (lice ca numaT
marea decadentg in care se gasiati acele popdre, care as su-
ferit ca niste vicleni sarlatani sit respandiasca pintre ei car-
tile pe care le-am citat, este causa ca ele se privesc ca sacre psi
divine. Nimica insa nu probeza ca ar fi inspirate in adev6r.
Pe Maga ac6sta, invatatura care se cuprinde in ele, aci ridi-
cult, aci superstitiosg, aci viderat eronatil, pentru ea sustine
politeismul, dovedeste destul de clar ca aceste carp suet ope-
re a unor amagitorf. i ce este maT mult, nu se va gasi nicf
o persona celebrd prin minuni sail profetii care sit le reco-
mande ca venind de la Dumne4ed.
Pentru a curma ma' repede acestg, discutiune, sa, loan in
cercetare pe Mahomet. Acest amagitor, pentru a plAcea
Iudeilor a aruncat trinitatea cresting, fiticendu-se prin acesta
pldcut i arienilor, $i a mentinut tderea imprejur. Spre a se
da si filosofilor ca bine-venit, el preferd politeismul, sad maT
bine cisstoicismull deismului. Pentru ay da un aer de
santenie, el opreste intrebuintarea vinului. Pentru a castiga
inimile prin prestigiul sperantei, el promite 6minilor dupg,
mdrte campii Elise'. Spre a proveni la nevoile materiale ale
partisanilor complicilor se', el adung, din tote partile, sub
titlu de milostenie, sum' enorme. De t6ma sit nu prea lovias-
cd in crestini, el distinge pe Iisus Christos i apostolii seT
cu numele cele ma' pompOse. Ore tot asa ati &cut autorir
santelor n6stre cIrO? Dar tine se mai p6te indoi ca cresci-
61
i-ad
'f-a
lid
www.dacoromanica.ro

fts SANTA SCRIPTURA
nix all primit cartile for cu privilegiul de inspirate anume
dela Iisus Christos apostoli, carix s'ail confirmat misiunea,
for cu multime de minus! profetif, care s'atl implinit gi
se inaplinesc?
Greutil,tile i obiectiunile asupra inspiratief fiind ast-feliti
inlAturate si resturnate, sit trecem la o alta cestiune ; aceea
adecft dacft, inspiratia se Intinde la t6te partite Scripture!,
chiar i la acele care nu privesc nici credinta, nic! mora-
vurile.
Unif autorT all sustinut eft santul Duh n'a inspirat i nicT
a favorisat macar cu asistenta sa specials pe Anti! scriitori
in lucrurile care n'au raport cu religiunea, cum aunt partile
curat istorice. No! insit credem eft, inspiratia se intinde asu-
pra tuturor partilor Scripture!; si 6ca pe ce se razimit soco-
tinta nastra.
1) Acele fapte care la intftia vedere se par a nu avea de
cat un raport depArtat cu credinta, formezft partea cea maX
considerabilil a sante! Scripturi; qi ar urma sa fie neinspira-
te. Dar santul apostul Pavel lice eft Tad Scriptura este in-
spirata:
2) Cand Iisus Christos si apostolit atribuit santelor
cart-I o autoritate dumnecle6scft, eI n'ati facut nicT o restric-
tiune. Ba inert santul apostol Pavel raparta la invtteitura tot
ce se cupnnde in santa Scripture : Tot ce scris, slice el,
.54 a scris sere invelettura nastret (Rom. 15,4).
3) Opiniunea care margineste inspiratia divine numa! la
partile care privesc doctrina, a Lost cu totul necunoscutft, in
biserica primitivit
4) In cate imprejurarl nu s'ar expune cineva la gresel!
capitale, privind ca streine doctrine! niste fapte, care tocmai
ar avea o leg-Aft-11A directft, cu ea. Mai ales Cand scim ca po-
porul Iudeti i biserica sa, mai in t6te fasele istorief sale, pre-
inchipuia cand pe Mesia, dad pe poporul i biserica crestinft ;
Fri and acesta insa 1, represintit biserica tirumfatore din
cerium(.
Dar adversari! opiniuneT n6stre intimping si clic:
1) Santa Scripture neavend in vedere de cat a ne inv6ta
religiunea, nu este de crelut ca sa fi intervenit Dumnecleil
qi In Tucruri curat ominestl.
2) Apostolic nu eras infailibill in t6te cele ci
numal in cele ce predicati cu privire la inv6titturit mora-
vari; de ce dar sft, nu facem adstft, deosebire i In seri-
erne for ?
si
all
s' a
ce 4icead,
§i
qi
www.dacoromanica.ro

SANTA SCR1PTURA .9
3) Nu ar fi 6re nedernn art atribuim santulnl Duh pine
lucruri triviale, ca ceea cescrie santul Pavel lui Timoteiti, de
a'I aduce mantaua, care o litsase la Carp in Troada; ca n'a-
yea pe langit sine de cat pe Luca, si cii pe Trofiml-a lilsat
bolnav in Milet?
4) Se gitsesc in santele cartIlucrurT, asupra carora autoriT
for n'aii fost siguri, precum i opiniunT false. Ce insemna
spre exemplu, espresiunile de indoelil ca de (Luca 3,13)
ce2te doue sail, Ira (loan 2,6); ce insemnd ca threle s' a oprit
ca ceriurile sent solide?
5) Se gilsesc in Scripture greseli de memorie ; asa aposto-
liT si evangelistii raport6vzi, une-ori profetiile in alp termini,
sail cit6z6, un profet in loc de altul ; dar acesta nu se p6te
impdca cu inspiratia.
6) Apostolic recunosteail eT tngic cii nu vorbesc tot-deuna
prin inspiratie, ci si dela densiT. Asa santul Pavel in prima
sa epistold card Corinteni (cap. 10, v. 10, 12) deosebeste
ceea ce comandet Domnul de ceea ce consiliazet el.
7) ApostoliT ail lost supusT greseleT, chiar si dupe pogo-
rirea stintulul Duh; cad santul Petra s'a inselat voind a su-
pune $i pe gentilf observatiunilor legale-Iudaice, dupre cum
acesta s'a constatat la sinodul din Ierusalirn (Fapte 15).
Ori cat de ingeni6se ni s'ar piirea aceste obiectiunT, ele
inset nu pot r6sturna mitrturia formalit a ha' Iisus Christos
cea a santuluT apostol Pavel, cit tot ce se cuprinde in sart-
tele ciirti este inspirat de Dumnecleii, nicT autoritatea santilor
pi-what; cariT all invqat intru una ca santa Scripture, fire
nicT o restrictiune sail esceptiune, este cuvent a la Dumne-
cleU. Dar sit esamindin si aceste obiectiunT si sit vedem dacit
aunt fundate.
C ea intet ea se razimit pe un rationament cu totul fals ;
dace scopul principal al Scriptures este de a ne inv6ta ade-
-verurile religiuneT, nu urnAzit ce apostoliT n'att fost inspiraVi
si in site puncte pe care le tratezd in scrierile ; nu urmdzit
ce in aceiacl carte sit intimpinam nol falsititti amestecate cu
adeverurile religiuneT. Din contra, tocmal pentru c e ne in-
vatit adev6rurile religiuneT, sit cerea ca santa Scripture sit nu
confine nimica fals ; eta on ce gresald alitture cu adeverul,
ar putea firecte sit Injogsca autoritatea acestuT din urmit, (Tacit
nu sit o nimiciasca chiar.
A doua obiectiune ritdicd la aceiali val6re vorbele cu scrie-
rile apostolilor. Dar este o mare diferenta intre ele ; cAci ca
66 fie' apostoliT infailibill in t6te conversatiile tor, ar fi trebuit
Biserica Ortodox* Ronan* 3
si
si
cad,
www.dacoromanica.ro

270 SANTA SCRIPTURX
ca santul Duh sit'l inspire necontenit i set. dirige in gandi-
rile, vorbele §i faptele lor; acdsta ins& nu credem ca era ne-
cesar. Cand, pentru ceea ce- e! ne-at Itsat in scris, qi care tre-
buia sa r6mAnit ca o reguld perpetua in biserica, nu se p6te
(lice tot ma.
A treia s'a propus tocmai din timpul fericitului Ieronim,
i rspunsul ce da el este alit replica. Vom (lice dar impre-
une el ea niel de cum nu este nedemn de santul Duh de
a dirige spiritul 6menilor ast- feliti ca el sit nu comity erori
flier in cele mat mid lucruri. Negreqit ca nu tot ce se cuprin-
de in santele Scripture este deopotriv6 important; dar erg*
nu vom gasi nimica ca sa nu fie de nice un folos ; a §ace tra-
surile cele mai putin importante in aparenVI., in sat. de in-
tegritatea i simplitatea povestire; sail serves( ca legatur&
intre lucruri.
A patra obiectiune nu presinta nice o greutate seri6sa, cad
espresiunile indoelnice nu probez& nice de cum ca autorii
cari s'at servit de ele n'ar fi inspirati. EIe sent o maniera de
vorb& primit& in limba ordinara a 6minilor. Santul Duh sciea
negreqit numeral esact, dar n'att voit 85 '1 descopere scrii-
torilor ; socotit cit era mac- natural a'i lasa sa vorbiasc&
dup& cum se vothesce in comuu, ca cum ar fi vorbit de la
ei-in§ii. Vom observa Inca ce santa Scripture neavend de
stop a ne inve-ca adev6ruri filosofice, at vorbit de lucruri,
ast-fel cum se vorbesce de ordinar. Ala., poi qi ast&sli 4icem:
SOrele r6:9are, sdrele apune, §i in vorba nostril familiar& nu
amintim nimica de mi§carea Omentului in jurul sorelni; qi
de qi in vorba comuna zicem bolta ceriscd, nu intelegem ins&
ca cerul este solid. Ala dar nu putem acusa pe santul Duh
ea a ldsat pe sanfi scriitori s6 vrobiascl despre lucruri acia
precum se vorbia atunci de tdta lumea ; dupre cum nu pu-
tem invinovitti nice pe autorii profane din timpul nostru,
call! vorbesc despre acel6q1 lucruri,precum s'a vorbit se
vorbesce de la inceputul lumei.
A cincea crbiectiune euprinde dou6 part! distincte : prima
ca apostolic qi evangeli§til raportat profqiile in propriii
for termeni; si a doua, eit eitez& cite -o-data un profet in local
altuia. No! r6spundem, mat intaT oil deqi apostolic evange-
ligtil nu s'at espimat cu ace160 cuvinte ca i profetii, ei ins&
n'at schimbat nici cum sensul profetiilor ; i prin urmare
ac6sta nu se p6te considera ca lips& de memone sat ca o
adeverat& gre1611 Cat pentru partea a doua a obiectiunei,
ce apostolii ar fi citat pe an profet in local altuia, fericitul
n'az'i
§i
Cu
all
si
www.dacoromanica.ro

SANTA SCR 'TPTURA 271
Ieronim $i fericitul Augustin at probat in deajuns, dupre
cum am v6q.ut mai in urmili ca ac6stil, aserciune n'are nici
o val6re.
A fesea obiectiune nu este fundatA de cat pe un equivoc
de cuvinte ; cacr deci santul Duh a inspirat pe apostoli in
tot ce au scris ei, sunt insa lucruri pe care ei le ordonat din
partea lui Dumneclet i altele pe care le ordonat din partea
lor. Cele intiti Bunt comandamente de drept divin, si cele
de al doilea sunt precepte sat consilii omineseT ; aceste pre-
cepte insit, date de catra apostoli, eraii nu mai putin inspirate
de Dumneclet. Asa, pentru a intelege bine pe apostolul Pa-
vel, cand vorbecte de precepte sail comandamente a Domnului,
trebue s& observtim cti el are in vedere aceea ce Insuqi Iisus
Christos at ordonat sat prescris in evangelie; si recun6scem
in acelasT time ea afara de aceste precepte, putut da ci
apostolic sfaturi, care nu Bunt in evangelie. Aceste sfaturi,
ins& pe care le dti, Pavel sat ceilalp apostoli, eat nu mar pu-
inspirate de santul Duh ; acele mai-en-sem& care se cu-
prind in epistolelelor. tea ceea ce deosebesce in destul santul
apostol Pavel, cand sfatueste pe femei sa nu se marite de a dam
; pentru care adauge observatiunea: tiSi cred ezi am
duliul la Dumnecla (1 Cor. 7, 40). Asa dar prin o inspira-
tie particularii, apostolul da niste sfaturi asa de intelepter ci
ele devin parte din dunmezeestile Scripturi, indata ce sunt
adresate prin scris credinciosilor ; clef Wet Scriptura este in-
spirata de Dumnecleic ,si de folos spre invepturet. . . .
Cat pentru locurile din a dota episto15, cri,trA, CorintenT,
este ucor r6spunde. Ma &tea, ca santul Pavel nu se caeste
drept vorbind, ea, a reprimat pe Corinteni, pentru c& corec-
tiunea ci reprimands, ce le fAcuse, devenise asa de folositore;
dar voesce s6 le spunii, ca ci el s'a intristat impreunit cu ei,
in tocmai ea un parinte, care sg, intristezii, dad pedepsesce
topic seT, ci impArtasesce 6re-cum durerea pedepsei ce le-o
aplicii, bucurandu-se insii, cand vede c& reprimanda a con-
tribuit a le schimba purtarea in bine. At doilea, data se pare
apostolul recun6see insu§i cii, lucr6za ci vorbesce ca un
lard de minle, prin ac6sta el dit a intelege cti desi a se lauds,
cine-va pre sine in genere este o nebunie, totuci el este ne-
voit s& o faca ac6sta pentru demnitatea apostolatului set, pe
care inimicii seT se silia degradeze.
In fine r6spundem ci la a re'ptea obiectiune, c,i, nimene nu
pretinde ca apostoliT ar fi fost absolut infailibilT. Reuunos-
and chiar c& santul Petra a putut 56, se amtigiaseit ; recu-
ca
sa-lt
all
tin
6rii, ca fi
a
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRiPTURA
noscend crt in greutatile, care 4ilnic se presentat, apostolit
puteatt sit se 811800, qi sa se lumineze unit' pe altil, acesta nu
4mpedica filet ca et sa fie inspiratT, fie-care in prop-riile sale
serierT. Putem sa afirmam chiar ea sautul Duh, care lucra
prin eT , n'a voit sa le descopere indata Ere -care lucrurT ,
{aria ajutoruri ordinare ; din contra placut ca a sa se
serveasca si de asemenea ajutOrurT, pentru constatarea ade-
v6rulut Dar until din aceste mijloce naturale, qi cel mat pu-
ternic, era de a discuta intre eT, §i a decide in comun acord ;
pentru ac6sta insa, nimenea dintre el nu s'att crelut lipsit de
ajutorul santuluT Duh, ci din contra deslegarea cestiunel
o atribuiati inspiratiuneT divine : pdrutu -s'a santulut Duh
noue, giceati ei in urma oil-care decisiunT, care o luati in co-
mun acord.
Alta cestiune, care trebuesceresolvatit, cu privire la Banta
ScripturA, estg, ca simpla asistentet n'a fost de ajuns scinfi-
lor sciitort in nict o parte a scrierilor lor. Cand santiT scrii-
gi parintii bisericeT ati vorbit de ajutorul supra-natural,
care a sustinut pe autorif santel scripturT in compunerea
operilor lor, el all aplicat acest ajutor in geuere la tOta Scrip-
tura, fail, a escepta vre'-o parte 6re-care, fie ori-cat de mica.
cand Iisus Christos §i apostolil alt numit vechiul Tes-
tament lege divinet, Scripting divine, oracole a santulut
Duh ; and toti parintil §i invetatorii religiunel creltine,
vorbind de vechiul si noul Testament, le-ati numit pretu-
tindenea instrumente, organe a seintulut' Duh, condeie a du-
hula luI Dumnecleil, cOrde miscate de un arcus divin, eIn'ait
stabilit nici o distinctinne nice intre diferitele calif din care
se compune Arita Scripture, nici intre partile fie-cariea din
aceste carp'. In fine cand santul Pavel declare cd Wet Scrip-
tura este inspiratet de Dumneclert, cand traditia din tote tim-
purile n'ail nutrginit inspiratiunea numal asupra unor pertlt
din Scripture, ar fi ni se pare o cutezanta prea mare sa
atribuim vre -unel parti din santa Scriptural numaT simpla
asistenta a sant-uluT Duh. Ac6sta s'ar permite numaT card ace-
sta asistenta ar indeplini trite conditionile inspiratieT propritt
4isa, avea nici un drept sit admitem un fel de ajutor care
n'ar putea sa impliniasca forta si energia termenilor in treb uin-
tatf de santil scriitorT, si care nici intr'un chip n'ar re'spunde
sentimentelor si expresiunilor santilor parintli. Dar ori cum
s'ar privi lucrul, asistenta este inferiors, inspiratiei, pentru
ca ea are numaT acel scop de a dirige intelegerea unui sant
i-ati
torT
Asa,
si n'ain
,si
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA. 273
scriitoritt in intfebaintarea facultittilor sale, ca sit nu comita
nicf o gre§ela, pe dad inspiratia influentezd mat. mutt asu-
pra vointa, pentru a impinge pe seriitoriti qi determina sit
scrie. Ada, in simpla asistent,d, scriitorul este cel ce se de-
termina a scrie, liber qi independent de ort ce ajutor supra-
natural, pe cand in inspiratie santul Dub. insuFg este auto-
riul acesteT determinatiunt. 'nett o diferentd: in inspiratie,
Dumnecleg dictezi sad deqteptd pe santulscriitoritt prindumne-
cle6sca sa suflare, comunicandu-t cel putin fondul aceea ce
trebue sit scrie, §i'l conduce ast- feliii ca nu numai sd, nu gre-
qescit, dar ca tot ce scrie sa fie acleve'rat cuvent a luY Dumne-
avend ca autoriti pe Dumnesled insult ; pe cand in simpla
asistentil, Bantu' Duh nu dict6zd nimic, ci numai impedicit
pe scriitorid sa nu filed o rea intrebuintare de luminile sale.
Afard de acdsta, data in ScripturN, sunt locuri cornpuse
sub simpla asistenta, urmezit sit fie uncle 041 inspirate qi al-
tele neinspirate, in cat aceste din urmit nu s'ar putea numi
cuvent a mut Dumnetleti, ci cuvinte ominelti ; dar acest ames-
tecti de cuvent a Jut Dumneged i de cuvinte ornine§t-T, de-
parte de a afla cel mat mic sprijin in santit seriitort i in
Banta traditie, set gitsesce din contra in oposiOe forma% cu
aceste dou6 autoritatil care afirma liimurit ca too Scriptura
a fost inspiratit de Dumnplett i cit in Werintregimea a este
cuvent a hit Dumnegeil.
Vom mat observa qi aceea, ca data Antit scriitort n'ad
avut de ajutor, in compunerea scrierilor lor, de cat simpla
asistentd, atunct ce diferintit sa p6te face intre scrierile for
si intre decisiunile sin6delor ecumenice? Dar traditiunea
biserica v6d o mare diferentii cad Scripturile in ochil
for sunt insult cuventul hit Dumneclett, pe cand clecretele si-
n6delor nu sunt considerate de cat ca esplicdri curat omi-
nesci en privire la cuventul lut Dumneled aceste espli-
cart sunt privite ca infaibile.
In fine, simpla asistentit nu pate fi de ajuns pentru o ()petit
reputatd de Scriptura Santa, §i nicf p6te acea opera sit devind
cuvent a Mt Dumned.ett, ne find compusit prin inspiratie,
ci avend de isvor sciinta omineseit. Insa4f biserica, asistatd,
qi ea de sAntul Dub., nu pate deelara de cuvent a lui Dum-
neq.ett o carte, care n'ar fi inspiratti; tact tot-d6una §i in
genere prin. Scriptura santd s'a inteles o opera compusil de
Rantul Duh.
a'l
ci
;
; deli
insasi
www.dacoromanica.ro

274 SANTA SCRIPTURA
Urm 6zit in fine intrebarea, data inspiratia%e intinde 'Ana
si asupra cuvintelor de care s'att servit santii scriitori in corn-
punerea opeitilor lor.
Autoritatile asa de numer6se si asa de importante, pe care .
not le am citat in fav6rea inspiratiei scriitorilor vechiului
noului Testament, nu sunt asa de dare si precise asupra
intinderei inspiratiei, spre a ne putea pronunta cu certitudine
ea ea se intinde salt nu se intinde Ong asupra espresiuni-
lor de care s'att servit sAntil scriitori. Din adsta causg teologii
si esplicatorii santef Scripturi, divisati ca in dou6 tabere,
s'ait decis unit pentru si altii contra inspiratiei verbale. NoT,
departe de a condemna opiniunea contrarA, socotim ca mai
probabil cg inspiratia nu se intinde pang, 0 la cuvinte, eca
rationamentele pe care ne intemeem.
1) N'ar fi necesitate a admite inspiratiunea verbala de-
cat pentru a stabili veritatea i infailibilitatea santei Scrip-
turi pentru a proba ca ea este euvent a lui Dumneslett.
Dar Scriptura p6te avea aceste dou6 caractere i fara inspi-
ratia verbald. Este de ajuns ca sa fie inspirate t6te gandirile
ca santul Duh, prin un ajutor special, sa fi veghiat ca
santul scititoritt s. intrebninteze termeni cuviincioqi prin care
s. exprime exact adev6rurile ce 'i se comunica. Daca totusi sta.
rueste cine-va a susIine necesitatea inspiratiunel verbale,
atunci ar trebui sa conchidem eft diferitele biserici din lumea
cresting, n'ad cuventul lui Dumnedett, pentru ea nu posed
de cat traductiuni scrise in diverse limbi i prin urmare in
termeni cu totul altii de cat aceia earl au esit din pana san-
flor scriitori.
2) Diferenta cea mare de stil, care se intelnesce pretutin-
dene, atat in oraculele profetilor, precum i in scrierile
apostolilor si a evangelistilor, este Inca o dovada destul de
puternica contra inspiratiei verbale. Fie-care dintre el scrie
dupre geniul sett, dupre educatiea, dupre seculul in care a
Isaia, de o nascere distinsa, precum observa fericitul
Ieronim, crescut la curtea regala, are un stil delicat, nobil,
maiestos, cu un cuvtnt, dema de educatia sa. Amos din con-
tra, nascut inteun umilit bordeill de pastori, crescut pe
langa tqrme, nu presint6, in tablourile i comparatiile sale,
de cat imaginile vietei campene (leron. Cap. 3 Amos, si pre-
fata la Isaia). Santul Luca, apt in limba gr6ca, scrie destul
de curat, pe dad santul Petru se deosebeste prin un stil
strins si concis. Nu este dar mai natural a atribui adsta
deosebire in modul de a scrie talentelor difer4ilor
gi
scriitorT,
1i
gi
si
Qi
trait.
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 275
de cat a recurge zadarnic la minunT qi a representa pe san-
tul Duh fAurind o diversitate a§a de mare de langagiii, con-
form cu caracterul fie- ciruia ili potrivit cu diferitele talente
a scriitorilor ?
3) In fine diferenta in modul cu care evangeli§tiira porta
adese on cuvintele luT Iisus Christos, se pare ca, ne autorisa
nu mai putin a respinge inspiratia verbal,. Cito admit And, ceia
ce nu se pate contesta, c evangeliqtif ail raportat cu fideli-
tate ceea ce li dicta santul Duh, cum se p6te juitifica acesta
diversitate de espresiunT ? P6te va (lice cineva ca ea este
opera aceluiaqi Duh sant? Dar atuneT not nu mai avem,
in pasagele divers raportate ale evangeliel, cuvintele lul
Iisus Christos, c tcl aceste dumnedeeqt1 cuvinte ne maT fiind
a luT Iisus Christos de cat in ceea ce prive§te sensul, §i data
acest sens nu este de ajuns, dupre partisanil inspiratieT verbale,
urrnkii, neap ,rat en, aceste pasage din evangelie nu mai
contin propriile cuvinte ale luT Iisus Christos, ceea-ce este
contra credintel universale a bisericeT.
Innocent M. Plocgtenn.
www.dacoromanica.ro

EXISTENIA LUI DUNDIEZEO
PROBATA CU ARGUMENTE DIN ItiTIUNE.
Ore exists Dile" ? Eta cestiunea la, care on-ce om este tinut a
respunde. In adever, and un om, constrins de necesitate de a'si es-
plica misteriele ce'l incungiurl, cautt a'gi face o tale pintre ideele
sale, dela fnceput 41 adresezA acestAintrebare : exists ore un D-cleil ?
Dela respunsul afirmativ on negativ, depinde directiunea vietei sale,
sorta sa pentru eternitate. Data D-sleti exists, atunci provide* sa
ne supraveghiazA gi justitia sa ne agt4p1A. DacA D-cleil nu exists, vir-
tutea este mune un numel cum slicea Caton desperat, on6rea o ilu-
siune (un vis) al sufletelor naive gi religiunea o inventiune superAci6-
sA.EA volt" demonstrit ca D-cleil exists, cA, prin urmare, tot-ce uma-
nitatea a avut mai generos gi mai maret In ideele gi sentimentele sale
este o realitate vie, gi cA lumea morals ca gi cea &nal are seprele sell.
AcOstA demonstrare se va impArti in trei: In prima parte, voiil sta-
bili dogma despre existenta lug D-cleii; In a doua, voiii respunde la
unele obiectiuni gi prin acesta t 0 va, cimfirma veritatea cA D-pti. exists ;
gi In a treia, me volu fncerca de a spune ceea ce el este. Platon
voind lute° sh a stabili fnaintea discipulilor sei acestA mare veritate :
existd un D-16.41 strigA cu o voce sublima : nAteneilor, data vre-o-
datA am simtit nevoia de a Invoca divinitatea, este mai cu sena in
acest moment. SA chemAm clod din tote puterile nostre ajutorul Jul
D-cleti pentru a ne 'IrAta existenta sa (1)." In adever, cum a clis-o
until dintre eel mai mari cugetAtori actuali at Angliterei, D-r
Nowman I: dintre tote articulele de credintA, cel mat fncunjurat
de diflcultAti, este existenta lug D-cleill dar care cu tote acestea se
impune cu mai multA, putere spiritelor nostre."
I.
Filosofli mil, din anticitate prinA acum, s'ail aplicat a demonstra
existenta unei Fiinti supreme, ail Intrebuintat diterite probe, ce este
ugor a se reduce In done. Anteia este sc6sA din consciinta omenescA
ear a doua, din ordinea admirabila ce stralucegte In naturA. Le vom
(1) Legele.
www.dacoromanica.ro

PROBATX CU ARGUM. DIN RATIUNE 277
espune pe rand, adaogond gi ce In acesta, privire barbatil marl in
omenire.
Mal ante ti, consent*, omen6seg, and este intrebatA asupra aceste
chestiuni marl : 6re exist unD-sleti? respunde afirmativ. Consent*,
in adeve'r, este un judeeltor necoruptibil, care se pronunta, despre va-
16rea faptelor n6stre, slicend de uncle ca sunt bune, ear de altele ca
sunt rele. NimeniThu scapa de acestil voce intima gi profunda, ce'i
striga: tu a! facut bine, iar tu refl. Omul pote incerea de a acoperi
strigatele solemnele ale consciintei sale, Foote, ca un sumet luptator, a
se lupta din resputerT cu acest 6spe misterios, ce porta in sine gi con-
tinuo f1 acuzr),, dar nisi -o-data omul nu remane invingator. Jacob In
fine putu invinge pre anger in vale, dar omul nu pot° nici-o-data tranti
la pament consent*. sa. Apo!, unde s'a veslut legislatiune fara un le-
gislator. Cine 6re a instalat In noT acest tribunal, la care ne presen-
tam fara voia nostra ? Cine dre a spat in sufletul nostru aceste legi
ale justitiei, care nu se plecg la capriciile pasiunelor nostre ? Precum
Moisi nu este suveranul autor al tablelor lege!, aga nicinoT nu suntem
creatoril congeiintei mistre. Cine dar ? Familia? or! societatea ? sett
educatia ? Niel cum mai mutt. Cad familia este judecata de cXtrit con-
sciinta; societatea gi educatiunea Inca sunt judecate. Ba adesa con-
sent* este in opositie formals cu ceea ce se petrece in familie, cu
ce se urzegte in sinul societtiteT, gi cu ce se intreprinde de educatifi.
Se cuvine decT a cauta mai pre sus de om pre qutorul aceste! consci-
nemil6sA. Omul este ugor, ear consent* seriOsa ; omul behilh-
bKcios, ear consent* nu se schinabit ; omul pasionat, ear consentn *a
linigtital pling" de judecata gi de impailialitate. Dee!, data nu omul,
nici nimic din ce vine dela om, n'a facut consciinta, atunci consciinta
este opera luT D-Pti : prin urmare, D-Pti exista, citel nu p6te fi efect
fara man.
Daca consent*, probeza inteun chip aga de simplu gi riguros exis-
tenta luT ordinea gi frumusetea (cosmos) admirabilli ce stralu-
cegte in univers nu o manifests ma! putin. Se scie ea pentru a avea
certitudinea despre existenta until om, nu este necesar de a'l vedea,
numaT de cat ; este de ajuns de a'i vedea lucrarile sale. Niment din
ce! -ce exista actualminte n'a veslut pre Negoe Basarab V. v. ; dar tine,
privind mar* i'gi frum6sa catredala de Argeg, nu va afirma ca el a
existat ? Tot aga gi despre D-slett. NimenT nu 1-a ve'slut vre-o-data (1),
dar vedem continua spendida lume, ce a facut, gi conchidem : ca
D-Pti exista. Ear pentru a da o mai mare evidenta acestei probe,
sa ne punem in fata uniea din minunatele mecanisme ce a inventat
geniul omenesc. D-ex: in fata acelul cuptor ce arde, acelei ape In
ferbere, aceluT abur ce impinge sulurile de otel, a caror migcare se to-
(X) 16n Epiet. 1, cap. 1V v. 12.
clic
intl
D-clett,
www.dacoromanica.ro

278 EXISTENTA LTA DUMNI pEt
munice la numer6se roll: In presenta acestuT mecanism a§a de bine
combinat, 6re nu yeti aproba to a pentru construirea luT a fost ne_
voe de un mecanic capabil ?
Sit ne punem Inca in fats unuT tabloa de picture, ce ne-ar repre.
senta o naufrangere. La vederea vasuluT In momentul de a se frange,
betut de valurile fartunese ale merei imflatit' pane la nor!, la privirea
plutitorilor le§inati de feme, tremurand de tlesperare, cu ochii
§i manele intinse ate cer 6re nu vett credo pe de o parts ca asis-
tali la un adeverat desastru, ear pe de alts, ca pentru compunerea
unuT a§a de impresionetor tabloil, a fost trebuinte de un mare pictor ?-
De aseminea, and autlit1 o musics incantet6re, ori and la un os-
pel de familie suntep. dulce legenatT de farmecul repitor al unei me-
lodiT melancolice, nu ye inchipuiti 6re ca pentru compunerea unel
music! ma de armoniese a fost numaT de cat trebuinta de un artist ?
Alja §i natura este un mecanism) un tabloii §i o armonie.
Natura este un mecanism ce a uimit pre tog rnatematicii, §i pe
lenge acesta, ma§inele nestre cele ma! puternice nu aunt de cat juceriT
copilare§ti. Ce aunt 6re vertejil §i scriptil no§tri In comparatiune cu
s6rele ce atrage la sine apele ocenului sub forma gratiose, de nor;
in comparatiune cu astrele ce cuirierit inmensul spatiti atragendu-se
unele pre altele §i echilibrandu-se, dupre legele, pre care geniul luT
Newtone In genunchT le-a formulat? Se admire puterea locomotivelor
nestre ce due enorme greater pe liniele ferate; dar ce 6re Bunt aceste
In raport cu globul nostru, carele alerge prin aer cu o rapegiune ui-
mitere de trei-clecT chilometre pe secundg ? Lumea este mandril, a a
aflat lumina electric& ce schimbe noptea in cli, §i arate calea navige-
torilor prin fazurile cele invertit6re; dar singura numal de-
prinderea ne impedece de a nu fi cupring de mirare in facia luminei
eel nemarginite a skein!, care invinge tete luminele stelelor, §i carele
atinge cu raslele sale mat multi marl planet! perduti In ni§te distante
necalculabile. Un ast-feliti de mecanism, viderat este a, nu s'a facut
Bare un mare mecanic, ear acest mecanic are in tete limbele numal
un nume : deer D-sleii ex sta.
Natura este Inch un tabloii a cerui frumusete a incantat pre tot!
liana ingeniese a anotimpurilor schimbe colorurile fere a lasa
se, se invechiasce, §i repara netncetat ceea ce timpul continua se In-
dreg a strica. In fie-ce an, sub ochil no§tTi, primitvera IT reverse,
panerul sea de fort; vara aduce seceri§ul see; tOmna ne inavute§te
cu fructele sale, ear friguresa ierne se acopere ca o mir6sa cu viEL
lul brumelor §i al zapedeT. Fare aceste minunate, variatiune, fare
acesta continue reintinerire a nature; vista omenesce ar fi mai putin
plecute, dace nu insuportabile. Fie-care an . . . . dar a me intinde
mai milt in descrierea splendorilor nature!, atat de molt descrise de
palicll,
(fanarile)
Nett ;
poop.
www.dacoromanica.ro

PROBATA CU ARGUM. DIN RATIUNE 279
poeti, este a cadea in repetirl pretentiose. !In lucru insa nu s'at putea
repeti Indeajuns : ca pentru acest tabloli a trebuit un pictor; deci
D lea exista.
In fine, natura este o armonie ; nu numal o armonie musicals : de
la murmurul zefirului, cantecul duios si duke al previghitoreipana la
accentele =gore si minore ale votes omenisti; ci o armonie de fiinti
si de regnuri, care se succedezil regulat si formeza un concert admi-
rabil. Asa mineralul de elemente nutrit6re vegetaluluT, vegetalul in-
tretine la randul sea viata animalului; apoi in capul creatiuneT apare
omul resumand in sine tote armoniele universului. Mineralul nu scie
ea este, planta, nu scie eh' vietueste, animalul nu cunoste secretul fi-
intelor si dorms linistit intre nutretul sea de astallf si cel de rani.
Dar omul cu inteligenta sa descopere dinapoia velului stralucitor al
lumelor, marea figure a Celui ce a treat totul, si in entusiasmul sea
la vederea mecanismuluT, a tablouluT si a armoniel creatiunei, cants
pe acordul brie : Auclit-am, Domne, taina economies tale, inteles-am
lucrugile tale, si am glorificat Dumnesleirea ta."
Dar proba de existenta lui D slat se fortifica inch mai mult prin
provedenla cu care lumea creata, se conserve tot-de-una frum6sa,
pururea noun, ca cum ar fi exit acum din manele Creatorulul. Ear
acesta se considera de filosoft ca o continuare in creare, nu mai putin
admirabila, ca creafunea de la inceput. De vom considera operile
cele mai faim6se ale 6menilor pentru frumseta si dnritatea carora nu
s'a crutat nimic, vedem ca en timpul ele decad. Catedrala de la Ar-
gest, Trei-IerarhiT din Iasi, au trebuit sh se reface pentru a mai pu-
tea representa frumseta primitive. S-ta Sofia din Constantinopol as-
tasli nu se mai cunoste; Stul Petru din Roma nicl panh asta,0.1 nu s'a
terminat dupre planul primitiv. Partenonul de la Atena stain buciiti,
ear alte edificiT mtirete ale omenirel trecute, definitiv ruinat (Ba-
bilon, Ninevi, Palmira etc. etc). Madonele (Ic6neleMameiDomnului) lui
Rafael perdut gratiele primitive ; insasi operile musicale ale luT
Rossini, Mozart, Beethoven si al ii nu mai par a inpresiona tot asa de
via pre audientii actuali. Pe and mecanismul cerului, de la steua
cea mai mica pang la cometa cea mai indrasneta, este apururea not.
si puternic ; tabloul natures de la fl64.e pane la s6re continua a remii-
si radios ; armonia lumel, de la firul de Terba ce suspinit
dupe rouh pang la grindina ce bubue si detuna, remane pururea fru-
m6sa, sublime si splendida. Prin urmare, si ca providenta
exista. 0 mecanic sublim, pictor sublim, musicant sublim, salutare!
Tu as fost, esti si veT fi! Veniti acum 6meni marl aT tuturor seculilor,
genii suverane, magistri aT cugetarei, vents de aclamati pre facato-
rul vostru. Eta-I : Platon, mai pre sus de frumsetile sebimbaciose
si -au
nea viola
DileA
earl
www.dacoromanica.ro

1885 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (15)

Viewers also liked

Viewers also liked (16)

Similar to 1885 04

Similar to 1885 04 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1885 04