1890 09

'.7-7.P.%;1$ troTertp.W.w.reacto4
ii
14
EWA
ORTHODOXA ROMANA
rsvista Periedica Eclesiastica.
ANUL AL X1V-lea, No. 9.
TABLA MATERIILOR.
Pa g.
I. Cuventare de I. P. S. Mitropolit al
Moldovei cu ocasiunea ina-ugur&rel
statuei lui Gh. Asachi . . . 661
II. Mistirio sail sacrament sail Taine 2
din cele 7 de Mitropolitul Ungro-
Valahiel Stefan 667
III. Biserica Orthodox& in lupt& cu
Protestantismul 690
IV. Inv6tatura Preotilor pe scurt. 703
V. Introducerea sons& si pus& la ince-
putul Liturgierului public in 1834
de Mitropolitul Veniamin . . .
VI. Mitropolia Ungro-Valahiel .
VII. Istoria Episcopiel de Radauti .
VIII. Culmea Mizeriel
IX. Bibliografie
X. Jurnal
Qn.
Donatiuni
BUGURETI.
t..90144# cAiciecaleO
34. Sir. Principatelt- Unite, 34.
I 8 9 0.
712
718
725
742
747
750
751
TORIE
- -.
4
stat..saakalar.st. _
0 0 003.t0I
.
. . . . ,
. .
5
tr.o'fA',4
g;
rPA'.
c.
' I
11.
pr/9d
MAN
Q 5`.
FI
. . . . . .
.
.
.
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
CUVINTARE
ciiset de I. P. S. Alitropolit at Moldova ,si Sucevei
D. D. losif Naniescu in biserica sit. Mitropolit din IaA
in cliva de 14 Octombre anul 1890, cu ocasiunea inaugu-
rarel statuei venerabilulul literat ,si patriot Gh. Asache.
In numele TatAluT §i al FiTului i al Santului
Duh, Amin,
Frafilor Sri Fiilor!
Asti -qi sever im o mare serbatOre patriotic qi nmio-
nala prin inaugurarea statuei venerabilului G-heorghe A-
saki, care de la inceputul secolului present §i pang, la
sfirqitul vietel sale (in anul 1869) a lucrat neincetat §i
cu multi staruinch pe tkramul culturei nationale ; li find
cg, in tot cursul vietei sale a lucrat dimpreuna cu feri-
citul pkrinte Veniamin Costachi Mitropo]itul Moldovel in
bunk inplegere §i in bunk armonie, all putea dice Inca
inspirandu-se unul de la altul atat pe taramul culturel
nationale, lcolare §i literare, cat ti pe acela al culturel
religiose in Biserica nostrk naOonalit, pe care taram, pe
care camp, biltrAnii no§tri §i cleric §i laid, din cea mat
departatk vechime, chiar de la inceput, au fost tot -d'a-
una uniti qi nedespartiV, fiind ca Biserica nostra cre§tink
www.dacoromanica.ro

662 an E N1 ARE
otodoxA, este eminamente nationals, si nu putea sil fie des-
pAtip, desbinatl, avend inainte in mintea si in inima lor,
cultura si a limbel si a moralel, adid, a mintel si a i-
nimeI.
Astel au lucrat fericitif Mitropoliti de demult Varlaam
si Dositeiu dimpreuna cu top bArbat;I cei luminati din
timpul lor, si acestil impreuna lucrare a tuturor a dat
nastere cunoscutel maxime intre ;top romaniI : rola ,si
biserica, biserica , Mei aceste done erati nedespiir-
Pte.De acela si eft asta-;11, In acest5, solemmi, si patri-
oticA s6rbiltore, am creq.ut ca este cea mal nemeritsa oca-
shine a ice si a repeta, cuvintele ba.tritinilor nostri : biserica
vi cola vi biserica, §i am inceput linvocitind pre Dum-
neqeti adorat in st. Treime en cuvintele dogrnatice si obici-
nuite de st. nostrA, Biserica", pe care inert odata le repet :
In nnmele.Yatalui, si al Fil.ulzasi al 'antulni Duh, Amin.
Fratilor si fiilor ! batranii nostri, conducetoril nearnu-
lui rominese, Domnitori, Mitropolip si Episcopi, dimpre-
MA cu top. laieil, boerii eel luminap din timpul lor, tote
lueriirile, tote faptele lor, Cu D-clew le incepeau si cu
le terminati; en nhdejdea in D-clew se intrarmaii eliar si
in contra inamicilor patriei romane, si bunul 'I-a
inth'rit in tote imprejurarile si in tote luptele pentru Tara
si BisericA, pentru limba si credinta stremosasa, a nea-
mulm romftnese.
Ast-fel, de acela vedem pe tots intinderea terel, din
vesrful muntilor si: pans la mare, pamentul romtinese im-
podobit cu biserici si monastiri, inaltate de domnitoii eel
bstrini si boerii eel in adeve'r luminatl si patriop, intru
semn de multumire luI D- ;leis in care el is. puneati tout
credinta si speranta lor, indeplinind tot °data prin inte-
meerea monastirilor si a treia fapt5, crestin5, evangelica :
eaitatea, csc. aci in acele monastiri, pe care el le inzes-
trail cu averile lor imense, multi lume nevoiasa, siiraca,
gAsea ad'apost si manga,ere. Mal mult incA, bAtrAniI nos-
D-deii
D-leti
oi
ocaa,
www.dacoromanica.ro

CUAENTARE 663
tri indata ce capataa o movie, o proprietate de pament
si voiaa sä intemeeze si un mic satuc, cea d'intairt ingri-
jire si lucrare a for era ca sa zidesca, o biserica in care
sa se adune-si sa se rege lui Dumneqeit" in limba stra-
buna., fiind-ca Biserica era la strabuni centrul de unire
-§i unitate nationala, in credinta si in simtiminte, pre cum
-trebue sa fie tot-d'auna, si data suntem romani vi bunt'
crestini trebue in tote ocasiunile sa repetam cuvintele :
biserica si scola, §c6la si biserica, F.Atiind ca §c61a roma-
-nesca de la biserica s'a intemeiat. Pe child Inca nu erait
scoli sistematice infiintate, Fi4c6la romanesca Incepea in
pridvorul bisericel si invetAtorif limber romane erau de-
ricil, aceia Inca §i astl-i,11 porta numirea de dasca-
lul biserice'. Limba romana in biserica s'a conservat si s'a
cultivat : cele d'intaia chili in limba romana de la biserica
s'art tradus si s'art tiparit. Venerabilii Mitropoliti de de-
mult, ca Varlaam si Dositeiii, in bona intelegere cu vechil
domnitort Vasile-Voda, ctitorul st. monastiri Trei-lerarhi
din Ias,si si Duca-Voda, ctitorul manastirei Cetatuia din
del, art intemeiat si tipografil in aceste monastiri, in care
art tiparit carp religi6se in limba romana. Tot ma s'a
-urmat si in partea Romaniel de dincolo de Milcov sub
fericitul Domuitor Matel Basarab Voevod, cu Teodosie
Mitropolitul si Antim Ivirenul sub protectiunea nemuri-
torului Doran Constantin Voevod Braneovenu Basarab,
-care cu a sa cheltuiala tiprtrea carp' religi6se in limba
romana §i le impartia in dar tuturor. Asemenea art urmat
§i alt1 fericiti parinti Mitropoliti pans in gilele nOstre,
intre caril nemuritorul Veniamin Costachi, Mitropolitul
Moldovel, in tots viata a lucrat tradacend si tiparind in
limba romana.
El la inceputul seeolului present a infiintat §i Semina-
rul in Socola, cea §c6la bisericesca-El, in tot tim-
pul Arhipastoriei lui a fost in fruntea inve'tamentuluf
§i impreuna cu nemuritorul Gheorge Asaki a lu-
can
na-
,tional
d'iathib
www.dacoromanica.ro

664 CUVENTARE
crat pentru prosperitatea scolelor romanesti. Gheorghe
Asaki, ca un mare patriot roman, a lucrat mult, a stria
mult pe taramul cultures nationale, dar tot-d'a-una In
buna intelegere cu fericitul parinte Veniamin Costachi,
cad ci amendoi avea,n in vedere cultura complecta a o-
mului si stiintifica si morale : omul nu note sa fie corn-
plect cultivat mai mult san mai putin, de cat cu amendoue
aceste elemente, fiind-ca stiinta se adreseza nurnai mimes
pe care o lumine4a intru cat-va, iar biserica cu religia
se adreseza inimei pe care o cultiva si o moraliseza
in aceste momente de n'am cita alte precepte morale e-
vangelice de cat numal acela care (lice: di ve iubiti unil
pe altil si cum void sa ve &di voue omenil, faced si vol
asemenea, cred ca Inca ne este destul, ca religia cultiva
inima omului, face pe om moral, omul folositor societa-
tei, pe rand stiintele luminela numal mintea clestepta
inteligenta.
Acesta a fost taramul national, fratilor, pe care vene-
rabilul mare patriot Gheorghe Asaki a lucrat in -OM viata
lui Impreuna si in bunk' intelegere cu fericitul Mitropo-
lit Veniamin Costachi.
i o! nepatrunse si neintelese judecatile lui D-clew ! ca
si dup6, martea lor, dupa Multi ani, venerabilele for ose-
minte, s'aii mai intalnit Inca ()data pe suprafata pamentu-
lui, la lumina sorelui! Osemintele nemuritorului Asaki au
venit si s' all apropiat de osemintele fericitului parinte Ve-
niamin Mitropolitul in acesta mareta biserica acum de
curand terminate, la care de la Inceput, la a el fondati-
une in anul 1833 an lucrat impreuna. lata, aci avem de-
puse osemintele parintelui Veniamin pentru etern repaos
aid aunt aduse si ale lui Gheorghe Asaki, ca si cum ar
(Pee lui Veniamin: mai bine-cuvintka-me Inca odata.
i ell smeritul pe care Dumne;len m'a adus aci in lo-
cul fericitului Veniamin ca sa, conlucrez la terminarea a-
, si
_§i
www.dacoromanica.ro

CUVENTARE 665
cestei mar* biserici, viu a'mi indeplini o santa datorie cu
adanc respect si pietate chemand bine-cuventarea D.-cleft
asupra osemintelor anAndoror acestor marete si nemuri-
t6re figuri istorice.
Fericitul par. Mitropolit Veniamin Costachi facut el
monumentul sett, acesta santa si mareta biserica. Lui
Gheorghe Asaki insa, pans acum nu '1-a, ridicat nimeni
nici un monument ca ea aduca aminte si celor nestiutori ca
Gheorghe Asaki, barbat luminat si mare patriot a lucrat
in iota liata lui pentru luminarea si ridicarea neamului
romanesc.
Un avent national a inspirat si a miscat pe multi chiar
din aces ce Fail cunoscut si cari imprerma cu el ail conlu-
crat, ca elevi, pentru ca acum, In semn de recunoi;itinta
si veneratiune, sa i se ridice un monument chiar pe lo-
cul unde nemuritorul Asaki inceput cariera sa di-
dactica si li erara In curfea biserieei st. Trei-lerarhi, uncle
prin munca sa Gheorghe Asaki a reusit sa se infiinteze
cea d'antaia scold nationals romanesca pe la anif 1829-
1830.
Pote cam tarditi s'a f scut acesta miscare de recunos-
tintA nationala, dar dupa vorba cunoscuta de toti, tot e
bine si mai tardia de cat nici °data.
Locul care s'a ales pentru asezarea statue' lui Gheor-
ghe Asaki -ere(' ca va fi recunoscut de catra toti ca, e
bine ales, pentru ca acest loc, acesta, monastire fondata
de bine-credinciosul Domn Vasile Voda Lupu, care% 'i-a
numit de patron' pe cel mai marl dascall dintre st. parinti
ai Bisericei, st. Trel Ierarhi Vasilie cel mare, Grigorie
Teologul si Ion Gura de aur. a fost destinata de fonda
torul sea pentru scOla, unde a infiintat si o tipografie in
care s'a si tiparit cart' romftnesti, ti religiose, tact cu
acestea s'a inceput rola rornftnesca, si nemuritorul Gh.
Asaki, dupa dou'e sute de an' aci in acesta localitate din
M-rea st. Tref Ierarhi a inceput din nou scold romanesca
insult
Jul
'el-a
tw
www.dacoromanica.ro

666 CUVENTARE
cu care si el §i-a inceput cariera sa didactica §i literark
§i tot aci la temelia monumentului sett von) aseqa vene-
rabilele sale oseminte impreuna cu ale soOei sale.Onore
dar celor ce aft conlucrat la inaltarea statues lul Gheor
ghe Aschi, primul Invetator din Moldova, §i eterra sa fie
mem oria acestui demn §i mare patriot roman.
Ri
www.dacoromanica.ro

Mystirio sail Sacrament sail Taine doll din cele sapte,
LIICRARE FAUNA DE
MITROPOL1TUL UNGRO-VALAHIEI STEFAN
LA 1651 9/ 1MPRIMATA TA.RGOVISTE.
Acum de curand mi-a cagut in mani o carte imprimatA
in Torgovipte la 7159 (1651), scrisa de parintele Stefan,
cu mils lu Dzonnedezi Mitropolit a Iota Ungro Vlaltia, In
chide 10.) Mathei Basarab, §i care carte ni-a conservat
multe lumini in diferite cestiuni bisericelti si de datine
i obiceiuri nationale. Acests cartulie, cum o nurne0e Mi-
tropolitul Stefan, are mare insemnatate i pentru limba §i
pentru starea de culturA a Clerului Roman, mai ales pen-
tru c& can ea se constata tendinta gi anevointa acestui
mare si demn de venerat pre/at Roman, care descrie ne-
voia siratitA de Sara intr6ga de a inlocui limba slavona,
existent& pe atunci in Biserica Na4nalit-Romans, cu lhuba
mumk cea romauesa: Drept acea pi Smerenia nostracu
voia lu cu lucrarea a Duhulut Stant, afidndu-
.ne la Biserica Wilda pravoslavno Catholicesca a Tare
.Muntenepti, intru rdndzteala Arhier6sca, a Arhiepiscopii
1111
D-clea si
www.dacoromanica.ro

668 DESPRE MISTE,RUL BOTI ZCLI.
Mitropolii a 7. drgoviptet pi a atet tara, intru tote Vitae
doriam cu inema unde vedeam atetta neptiinta a bog art
preott at Tdret. Apof tar ve'dend pre Meintuitorul nostru
lisus Hristos cum va sd caute va set ceard sdngele oilor
sale cestor cuventetare, carele-mf sint date in samd, tar de
la matnele mele ; vedend tar cum ail creptinit tetra im-
putare i preotif mat vratos de catret hulnicit de lege cum
pentru grosimea ,si grubia nu istim sluji tainele sfintet Be-
serect strigd tort tot-deuna en, dastvuesc real pi nesebuit
pi clic ca am uftat cinurile, socotelele i obrasirile, chipnrile,
nemeririle ,si ate relnduelele tipictirile sfintelor tame ".
Apol venind modestul i inirnosul roman Stefan Mitro-
politul a argumenta causa scrierel acestia dice : ....Gdn-
ditu set tau imputarea batjocoritorilor de asupra ac-e.stet t a-
ripare, intdrita de ?Wiwi dreptd a lu Dumnecleil". Apoi
simtindu-se dator a se justifica fats, de popor gi mal ales
de preoti pentru ce trebue sa lase scrierea in slavoneste
a cartel si ea titnpul reclaraa a o scrie in limba patriei,
(lice ....Nu cum au lost pond acnzit slavonepte ti-
picurile, carele nu le pot pti cinstitit cucernicit Preoti
pentru nesebutala lor ; ce tot ronuinepte ate tot pre rUnd,
carele lesne intr' alte Molitfelnice nu be vett /rote afla.... cu
prostet anevointet ,si ostenedld a smereniet idstre, adunate
intr' acesta cetrtulie d8 pre Molitfelnicul Grecesc pi Slavo-
nese amandoud infatipate".
Pentru a preveni reutatea unora si cerbicia altora cand.
l'ar acuza de ce a scris romaneste, el tntru smerenia sa
se exprima, asa : .... Drept acea deca vreme ce se rasi-
peste ,si se gonepte ck se sparge intunerecul, cu inorarea
cetit pi a petclet neptiintef me'le, de am mat dres ronduelele
pi le-am prepus romane,ste, pentr' acea nu se cade voce
dreptilor mtet ,fat, at Pravoslaviet set v6 imponcisatt ,si sa v6
scrabitt in potriva pastorulut vostru...." Dupe adsta in-
demnare i sfatuire a sa, apol ft ameninta pe imponcisetoril
in taint. i pe cei indaratnici la minte si voe cu ped4psa
CorbuluI eliberat de Noe si care a stat pe un stray, in
clic,
pi
pi
pi
pi
larA0:
pi
www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STI FAN 1651 669
loc sa aducA veste bunk stepanului sea, cu hula si re-
.volta Istrailtenelor asupra lul Aron pentru care le rema-
sera trupurile in pustie de perira, cu pedepsa lui Datan
Corer si Aviron pentru ca s'att revoltat se prapadi pd-
mentul supt piciorele for si se desfacit de-i
Se vede ca F,ti pe timpul sea era o resistentA din par-
-tea unora, earii se opuneau la introducerea limbel romk-
nestI in Biserica National A, sustinend Slavismul, pe care
-nici preotiT, cum ne spune Mitropolitul Stefan, nici popo-
rul nu'I mal intelegea, pentru ea nu era graiul firesc al
neamului. IatA cum zugaveste de fin acesta lupta Mitro-
politul Stefan : A,sa si imponcietorit de cuvent memo
-de acme, ca niste aspide surde astupa ur6chile ca sa nu
auclet cuventul de invotatvra bung. tar limba st-o ascut
spre cuvinte rele si spurcate ; ci pre dinsit va judeca Duni-
neclett". Result& dar probat ca introducerea limbel roma-
nesti in Biserica au avut pe timpul lui Matheiu Basarab
gi Mitropolitul Stefan antagonists on oposanti, si cA nu-
mai autoritatea unuia si influinta morala a altma au pu-
tut astupa gura protivnicilor.
Mitropolitul Stefan, gonind Slavismul din Biserica Na-
tionalA',RomknA, se ferea si inadins, evita de a pune cuvinte
slavone in locul carora avea cuvinte romane, primite si
intelese de popor. Asa el cartea o numeste Mystirio adica
Sacrament, infrebuintazA cuventul Biserica Catholiceascd,
Catalogos saa Catastih, tefmenT teologici ea: Forma, Ma-
terie, nu se gaseste cuventul norod, ci preste tote locurile
intrebuintazA popor, in loc de enorie dice norie, dar dice
corect epitrahil ; combate Simonia, Baba in loc de 1116,sa,
Paresinzt in loc de postal mare, supra in loc de asupra,
nimanut fn loc de nimetrut, nzator* in loc de in vrasta,
pretutindeni luerure §i nu hecrurt etc. etc. Apoi obsery forte
bine si corect intrebuintat peste tote locurile pronumele
refle,siv se scris cu e si nu en d, cum si subjunctivul ver-
bului en set. Pronumele ce tine locul obiectuluT '1 pune si
al
www.dacoromanica.ro

670 DESPRE MISTkRCL BOTt ZIA If
inainte dar si in urna. Are expresiuni forte frumOse F,ti
romanesti cu totul si care de bunt &ma erail pe atunci in
gura poporulul. Tot din acestA cartulie mai inva-tam ca
pe timpurile acelea, si mai inainte, actele stare' civile la
Romani emit tinute de preoti. Popa sa alba ac6sta car-
tulle de Botez §i alla carte (condica) adeca catastihul ce-
lor ce se boteza, sa scrie monde botezatilor".
Fiind-ca acestri, carte in care este tratat Misterul sail
Sacramentul Botezulul si al Ungerei cu sfantul Mir este
scris6, de Mitropolitul Stefan ea autor, si fiind-ca multe
datine F,ti obiceiuri cum si, multe rde si josnice superstitil
se combat Inca. pentru acea am crer,lut, fa o reproduc tom
partea acea ronafinescti sere a sA, putea sti, cun6ste si ceti
de toV doritorii de cultura nationala si in special de preotil
Romani, din care acestia, vor trage nu putin folos pen-
tru cunostinta si insemnAtatea acestor doua Misterii ale
Sfintei nOstre Biserici Orthodoxa. Romani. Tot ()data a-
trag atentiunea Onorabililor parinti asupra casurilor es-
ceptionale intimpinate la sevarsirea acestul sfant Mister si
care stilt forte bine explicate, cum si asupra nedumeriri-
lor, pentru ea dit deslegari positive si care ail valore puny
astA,-41 in Biserica nostril. Tot din acesta carte se cons-
tata eA, in vechime la Romani erail localitiiti in care nu
afundaii la botez pe botezat, al turnail apa din cap, insh
Mitropolitul indeamna a sevirsi Botezul prin afundare. A-
poi a apa putea fi incaldita, in timpul ternei, dar sa ce-
rea sa fie curata si fArti miresme sail dresuri. In fine ca,
Papistasii, Luteranif si ealvinil nu se botkail a data bra,
cand veneail la Orthodoxie, ci numai dadeati marturisi-
rea credintel si se ungeaii cu Sf. Mir.
MIa cuprinsul acestei cartulii :
www.dacoromanica.ro

MISTIRIO SAU SACRAMENT SAU TAINE I)
DOUA DE IN CUE SAPTE, BOTEZUL SI ST. MIR
Acum WO, tiparitei cu- porunca, cu unserdia, nevointa ,si:
cu rota chelhdala a cinstituluf de Ilristos Parinte ,Stefan,
cu mils lu Durnnecleil, Illitropolit a 161a Ungrovlahia, in
Pele Ito Maki Basarab, in Iragovi,ste, intru cinstita cam
a lualtarit Donznulut nostru lisus Hristos. vlet. 7,16,9
1,651. mesit. luliu 3 dile.
Urmeza semnile Mitropoliel Prei Ungrovlabiel, cum
aunt 0i in salonul Metropolia Ungrovlabiei Ili care suet
reproduse in Indreptarea legei imprimata in
Targovite la 1652
1) Get vechi, stramo§i" ncqtri, ca Mitropolitul Stefan (1648-
1686), Mitropolitul Dositeiu (1673 -1686) etc. nu se temeau de a
se Vierde orthodoxia intre Romani pentru eh inlocutau termini'
slavoni ca TaIng. prin Mister si Sacrament, ca Ceasoslov cu Orolo-
gion, Evhologiu in loe de Molitfelnie. Preasf Episcop de ROmnie
Noul Severin Crhenadie posede mai multe exemplare din cal the
veal de ritual Bisericesc Romanese si in care terminii slat
cu cel original' Greee§tilasand strabunii pe eel Slavoni.
(Vedi Catalogui cartilor Romane de Dimitrie larva 1873 ; nOL
insa asta-vii ne aratam cam repulsive, pe cand ar trebui sa admi-
tem cu Pea mai mare grabire iu sfiutele nostre BiserieT Romane0i
cartile de ritual reimprimate cu autorizarea 5f. Sinod Roman, fi-
end ca in Joe de buchi, care nu suit ale neamnlui nostru,
sent editate cu litere strabune ! Iubita§i scumpa nOstrA Patrie Ro-
mania intrebuintazd de mult fillip in tote oficiile sale interne, in
Scola si in Tribunals scrierea cu litere strabune, numai Bise-
rica liOstrA Nationala Romana, care alta data Linea lamina cultu-
re' §i pi omovarea natioualitatel nOstre in mfinile sale, §i pinta
facia premergetore a progresului, arum separe ca §'a uitat desti-
§i
§i
si
1010-
.00
www.dacoromanica.ro

672 DESPRE ADSTERUL BOTEZULUf
PREFATA
TEFAN
Cu mila la Dumneclen, Arhiepiscop, Alitropolit al Tra-
goviflii, Plotu oi a t6tet Ungrovlahia, Exarhul Sfintulut
Scaun Apostolesc Costandinopolulut 2). Pre cinstitilor ,si tubi-
torilor de Hristos Petruitt oifratt ck pre Duhul Sfent, Epis-
copilor, pravoslavnicilor at Beser:cit Aluntene,stt, Cuvioisilor
Arhimandria, cinstitilor Pigment, Ieromonahilor, pre cins-
titilor Protopopt, cinsti(ilor Preottoi a tot saborul cliro-
sulut sae ale,silor Besericit Pravoslctviel. Blagoslovenia a
lut D-Oleic, sanatate, rdpaos i de tote bunettettile cate trec-
tore fi cele de va stattztdr6, cu priinta prijote pi poht6ote.
Omul ciice Taste zidit gi fitieut pre chipul lui Duronedeti,
gi eitae Taste cinstit cu deregAtoria, drept acela nu se cade
lui sA, fie ca vita Alit grain, ce eAtu-I Taste puterea sit se
apropie de Dumnedeti, ea Sfin0a sa invatit pe dinsul ca
pe o aptura a sa, sa fie pre pod6ba chipului crtruia
facut. Cum gralaste marele intru bogoslovi fericitul Gri-
gorie, fAcut-ati dice Dumnedell pre omul fiara mutate;
drept, inbunatait, plin de t6te bunatatile, al doilea in-
ger, inchinatoriu lui Dunmei,lett, sit inparatescit pre pa-
mat intr'acestit lume ce sit vede, ca cu mintea sá vada
sa priveseti, i sa caute ceref}tile, pentru sufletul lui in-
sufletit Taste de la Dumnecleii, si au fost aprope de din-
sul, nil cu locul, ce cu voia. lath pentru p(teatul gre-
natiunea sa gi ca un indiferentism o ar fi cuprins.Noi insa speram ca
redegteptarea va urma cnraud, cu ti,te lipsarile materiale de care
este cuprinsa, Biserica nostra Nationala; pentru ca preotul nostru
nu va Iuceta de a fi Roman gi-1 va placea mai malt a ceti Roma-
nilor romanegte pe o carte scrisa ca litere romanegti de cat de pe
o carte impritnata cu buchi slavone gi de pe care-1 obligat a ceti
Romanegte ! Cetiti onorabili pArint,i prefata din Liturgierul impri-
rant de nemuritoriul Veniamin gi ye convinge de adever.
2) Acesta-i vechiul title al Mitropolitilor Ungrovlahiei, din care
lipsegte aicea gi Locotenent al Cesariel Capadociem, title pe care
se pare ca Pa obOnut. mai in urma Biserica Ungrovlahiei.
3) Aicea in inceputul introducerei sale, Mitropolitul tefan do-
vedegte necesitatea gi mai ales insemnatatea Botezului, de uncle sa
constata ca era un adanc cunoscetor in teologie, un om erudit in
cartea Biseric6sca.
5)
ca,
gi
Fait
www.dacoromanica.ro

DE MITROPO 1TUL STI FAN 1651 673
§ala, el ail cadut de aco]o, ca omul pentru suflet Taste
nalt, Tarft pentru trup Taste smerit, Tara pentru pacat taste
mort, deaceea pentru ziditul de intal stramolul nostru
Adam, luta' na§terea nostrh in phate §i fntaT se diode
marte tuturor amenilor, dece, ace aft gre§it el maT nainte,
drept acela acuma pang in diva de asta-di top ne na§-
tem in phcate, ace trace de atunce phcatul, pentr'aceia
s'ait i osandit cu marte sa mara. Drept aceia al doile A-
dam unul farh de pacate, unul nascut Fitt a lul Dumne-
deft Domnul de in Cerlu, slobor,lind pre not de pacate §i
de morte, cu trupul in chipul pacatului, §i pen-
tru pacate cu trupul aft osandit phcatul. i ail pus §i act
inlegiuit sfantul Botez, carele Taste curhtie, a doua na§tere
dicend Cine nu se va naite cu aph §i cu duhul, acela
nu va putea sh intre la Imperhtia lul Durnnedeil. Drept
aceia Sfantul Botez, carele Taste a doua na§tere, Taste ush
deschish la Impe'riltia CerTului, push §i tocmith inteacele
§apte tame ale Beserecil.
Acesta Taste spalarea kti peirea a pacatelor na§teriT de
luta', a phcatelor strAmo§ului Adam, Sfantul Botez, Taste-
impreunare L apropiare chtra Dumnedea, ace a Intine-
rindu-ne cu dinsul, ne facem Iii lul Dumnedeti. Sfantul
Botez, Taste cheza§ §i solitoriti a doa6ra al tuturor Pravos-
lavnicilor. Sfantul Botez Taste na§tere des6ver§ita a treia,
bra, la a doua venire a lul Hristos in dioa de judet. Cine
se na§te pre in botez §i se impreuna, lul Hristos, aceia vor
fi luT qi mo§n6n1, §i sh vor scula in AMA netrecuta a fin-
perittiel lul Dumnedetl. Sfantul Botez, sa chiamh hArAzire,
ace a noT amenil ne (land nimica Jul Dunmedeti, ni-1
Sfantul Botez, se chiama Dar, ch, in dar ni se da o
bunatate a§a de mare ca acesta. Botez se chlamh, ace ca.
afundit §i ingropa pacatul strAmolului, ace a top copiii
cand se nasc, atl. de acel phcat, Tar (Meese botez h, 1-a-
fund §i-1 ingroph §i-1 plarde pre in Sfantul Botez. Chia -
nth-se unsore, ace a mat nainte vreme and vrea sh
fach Imperap at. Arhierel atunce le ungea fruntea cu un-
venit-au
dl.
www.dacoromanica.ro

.674 DESPRE MI T CRUL I 011 ZULU!
-shre, asa, si nol crestinii data vreme ce ne fac imperati
patimelor, pentr'aceia ne boteza cu Sfantul Botez si ne
ung cu Sfantul Mir, si la frunte, si la maul, si la piept,
ca ,sa nu albii dracul be sa incape nice la un madular
al nostru, la frunte ne ung ca sa nu ne pota birui dia-
volul, la ochl ca sa nu vedeua nice s' cautlim bunatatile
-ceste desarte, sail peirecaniile.cele bune ale altora, Tara, la
maul ca sa nu OM dracul sa ne birmasca Cu apucarile
si en jehuirile si intru elite pacate fac mauile, 'lark la
piept, ei sa nu ne aducem aminte de ganduri vele, case
na aducerea aminte a omului taste la piept. Botezul se
cluama lumina, ca, lumineza si luciagte sufletul omului
izb,iveste de munca de Teel. Chiama-se haina ne putreda,
cace ca cu Stanfill Botez se acopere pacateleornului, si se in-
braca omul Cu neputrezirea, adeca nu-1 mai Taste frica
omului acelula ca se va munci in lad, ce merge nepu-
trei la Imperacia Ceriulul. Chiama-se Bae, race ca spala
pre om de plicate. Botezul acesta Taste, stiff ca si cum to -ai
naste a doua era fara de plicate 4). Botezul se chiama si pe-
eke, cace ca. Taste ca o peeete gi ca un semn Crestinata-
tii, ,z,4i cum s'ail uns Ovren pragurile usilor la Eghipet cu
singe de miel si nu le-ati stricat mertea nemica ; asa si
pe cresting nu-i birulagte dracul, cace ca sint semnal cu
Sfantul Botez, si pecetluiti cu Sfantul Mir. Drept acela
si Smerenia nostra, cu vola lu Dumnedeti, si en lucrarea
a Duhulul Sant, aflandu-ne la Beserica Sfanta Pravos-
lavno Catoliciasea a Tarel Muntenesti, intru randuiala Ar-
hieresea, a Arhiepiscopil, Metropolil a Targovestii si a tOta
Ora, intru tote qilele doriam cu inema unde vedem ata-
-ta nestiinta a bogtqi Preoti at Virg apoi Tar vet C"nd
4) Admir romanesca diii acesa frasA, care si Oda asta".-41 se
aude in gura poporului. ANT obsery ca limba romanesea, a Mitro-
politultu tefan este forte popularA, clara, simpla, dulce §i nesi-
lita, ceea ce insamna ca nu este o liinba fabricata ad-hoc, ci ca
in tot-deuna Romani' intre el itp vorbeail graful Tor, far slavona
era ceva strein, ce nu se prindea de el-.
6) Aceste expresii descriu forte energic dorul si aprinderea sa-
fleteseg de care era invapaiat Mitropolitul Stefan de a desrad6.-
'),
si-I
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL S'IEFAN 1651 675
pre Mantuitoriul nostru Iisus Hristos, cum va sa caute si
va sa coca sangele oilor sale cestor cuvintatare, carele-mi
slut date in semi lark' de la mainile mole, si yeqend lard
cum au ere5tinii inputare, §i Preotii mai vrittos de
ultra hulnicii de lege, 6) cum pentru grosimea si grubia nu
stint sluji tainele Sfintei Besereci 7), si striga top tot - dolma
ca deistvuesc reit si nesebuit, si lie ca am uitat cinu-
rile, socotelele, obrasirile, chipurile, nemeririle sj tote ran-
duialele si tipicurile Sfintelor taine, pentr'aceia de intaria
ce intArit Dumnecleit inpotriva puterii rnele, gandiin
sit lei inputarea batjocoririlor de asupra acestii Ori§ore
intariti du maim drept& alai Dumnetleti, en mila In
Dumnegeti de in cele sapte taine ale Besericii scos-am
2 la lumina, Botezul clic si Mirul, cu tote invecitturile,rttn-
dutalele sj teremoniile for 9), cum ye rog mbitorilor cetitori,
mai vttrtos de Hristos lubitori, sa citiO sa vedqi cum sint
rrisfirate, puse tot pre rand inaintea acestai cArtulii cu a-
ceste douii Sfinte Tame de in die sapte, ca le aratrt vre-
mile, obice urile, facerile amandurora pre tocmela si perttn-
du-1 Beserieii Sfinte, Malca nOstra" a ra'sgritului, carea cum
cina superstitia, bigotismul §i ignoranta din clerul qi poporul Ro
man, imbracandu-se el cu imputarea batjocurilor aduse Clerului
de sub Arhipastoria lui de catra eel de alt neam.
6) Acosta frasa ne spune clar on pe acel timp erau in Cara Ro-
manesca forte multi preoti, dar in majoritate simpli in invetatura,
nulutelegeau ma,ar limba slavona din cartile de ritual ; daea et
pricepeau, atunci ce se mai. tlicem de popor! ignoranta
§i superstitie a fost In neamul nostru Hamm pentru ca ritualul era
in limba streinA originel nostre, Dumnedeu o §tie.
7) Atata era de grosa §i mare igaoranta In cat an stieau nice
seversi Sf. Tame.
8) Mitropolitul Stefan avea in cuget sa scrie asupra tuturor mis-
teriilor §i sa dea povatuirile necesare preotilor Romani, dar ea
nu cunosc dacA a scris §i despre cele-lalte cinci, cunosc insa ea
Mitropolitul Teodosie la anul 7210 a scris un tratat despre Sf.
Mistere §i s'a publicat la 1702. In Tipografia Domne3ca din Buzeu
§i care are o mare valore §i din punct de vdere national.
9) Asta-di ar fi cam greu a se midi in Biserica nostra cuventul
Ceremonie, pe cand Mitropelitul Stefan fl futrebuintizi fara sfiala
forte des.
DE
Brit
m'aii
$i
n'o City
°).
www.dacoromanica.ro

676 DESI RE MISTERM BOTEZLI.1.31
au luat obiceiu de la Domnul Hristos, de la Sfintil Apos
toll, de la sfintele sab6re, nu cum au fost pan& acme slo-
veneste tipicurile, carele na le pot sti cinsticii si cucer-
nicil Preocl pentru nesebuiala for 10), ce tot rumaneste tote
tot pre rand, carele lesne intealte Molittelnice nu le yeti
forte afla, race ca socotiMa si usardie cand au scris a-
tata apune n'ait vrut intru Sfintele TaIne. Ce multe ail
fost lasate ne scrise gi ce trebuit a maujit n), cum sin-
guri ve0 vedea cinstiWor cititori Cu prosta nevoin0 si Os.
tenela a Smerenief n6stre adunate inteacesta Caqulie, de
pre militvenicul Grecesc si Slovenesc amand6a infacisate 12)
Drept aceia acuma o Sfinte Clirosule sa nu v'e sfiiti sail sit ve.
lenevici a nu cauta si a nu citi si a nu tnvala aceste 2
Taine ale Sfintei Bes6rici, sc6se de in c6le sapte, cace ca
sent tocmite pentru spesenia sufletului tart si a tuturor
Crestinilor, atata de scumpe cat n'au cu (cu) ce le pretui,
'0) Declaratia Mitropolitului tefan ca pant acquit au fost sieve-
neote tipicurile pe care nu le pot eeti cinstitit qi cucernicii preop
insamna, ea preotii Romani fie din dispreI, pentru ca nu era limba
lor, fie din ignoranta, fie din nepotrivirea graiului Romanese cu
eel slavon ca pronuntie, fie in fine din on ce cause alta, nu otieau
sa slujasca of nu cunooteati ce trebuia sit filch,' in randtuala biseri-
cesca, pentru ct, tipicurile erau slavone of nu le pricepeau. De a-
ceea et invatau negru pe alb, cei mai multi, rugactunele in slavo-
neote oi le pronuntau; fart sa simpta se §tie ce caprincleau. Cand
era cestiunea de a sti cand so (Pea o rugamune, 0 ectenie sau alt
ceva, atunci de bun-a sama ca nu otieau, qi acesta ni-o spune Mi-
tropolitul tefan !
)Trebue sa admitem ca transcriera cartilor de ritual, care era
in slavoneqte qi pana dupa inceputulsecululut al XVIII pe alocurea,
se facea in taro. de Romani, carii nu otiau limba slavone, ci pres-
crienti acia cum vedeau scris ; de acolo urma aceste abusuri in
vtergirea unor tipicuri of scrieri mutilate etc. etc. oi pe care le a-
minteote Mitropolitul tefan. El a inceput eel intaiu a traduce in
romaneote tipicurile oi a lasa fn slavone0e nuinai rugaciunele.
Dar pentru a face acesta a creclut ca trebue a se justifica in fata
clivititorilor.
22) Aicea ni spune ]impede ca el nu era un om lipsit de inveta-
tura, ca otia §i sIavone0e oi greceote, pentru ca dupa originale a
lucrat scrierea sa. Apoi observarile sale asupra casurilor la Bo-
tez combaterea neoranduelelor ce se faced de preott cu efec-
tuarea acestui Mister ne demonstra ca era oi om deotept, iii cu-
nootea lava §i lipsurile ei of et era un bray Roman,
n'ati
1'
gi
fi
www.dacoromanica.ro

DE 1111TR OPOLITUL STEFAN 1651 677
dupe cuvintul Mantuitoriului. Ca ce schimb (Tice va da
omul pentru sufletul lui macar de-ar dobandi i lumea
tota drept acela deca vr4rne ce se rasip6ste si se gon6ste
de se sparge 1ntun6recul, cu Inorarea cetil si a paclet ne-
stiintel m6le, de am mat dreg randulalele $i le-am prepus
rumaneste c ic, penteacela nu se cade v6a dreptilor miel
fit at Pravoslaviei sa ye inponcisap. i sa ye scrtibi0 In
potriva pastoriului vostru '3). Ce ye aducep aminte ea inva-
iatura, Arhieresca taste in locul lui Hristos. Dupe cuvin-
tele Sfirqiel sale. eine primeste pre vol acela pre mine
primeste, si intealt loc. Cina asculta pre vol acela pre
mine asculta, taxa tine se lepada de vol acela de mine
lepada. 0 iubitorilor ci(ti)tort, mat vratos de Hristos lubitorl,
nu ramnireti hitlenilor, nici ye asernanatt celora ce sa In-
poncisaza, In taina si stair in potriva puterit Arhieriel m5s-
tre 34), eh unit caaceia se inchipuesc obiceiului pasarit carea
se chtama Corb; carele Intro nemica nu baga in semi in-
vetatura stepanulut Patriarhului sett Noe, ce (lees, lasa co-
rabia equ pe stray 15), si'sl lua partea:cu dinsul, asa si im-
poncisatoril de cuvint at vrernii de acmk ca niste aspide
surde astupa urechile, ca sa, n'auga cuvintul de Invitta-
tura bunk tar limba ascult spre cuvinte rele si spur-
cate, ca pre db,snsii va judeca Dumne4eu 16). Tara. vol, o illbi-
tOrikor eititort, aduceti-ve aminte de Sfanta Scripture, ca
6menil Israltenii ceta ce hulia asupra la Aaron, cl6ca-t
13) Acest lee ni spune ca i pe timpal seu erail oposanti, caril
se improtiveau introducereT limber Romane In Biserica, de acea el
indeamnd si sfatueste Cu autoritatea sa pe precp de a nu asculta
cobiturile esite din gull otravite ca de aspida, ci a se supune In-
vetdtorului lor, ca Mitropolit al larei.
14) Se vede cd, era o partida contrary Mitropolitului, Tar acesta
de sigur numai pentru el era om invetat, virtuos si voia a des-
tepta nationalitatea poporul de jos prin introducerea limber
mume In Biserica.
15) Aicea-i asamand pe protivniciT sit cu corbii off clorele ce clon-
cdnesc cand se apropie de starvuri.
16) Bine-i mat descrie pe vicleni si ndtangi, nici astd-cli pu-
tea gdsi o frasd mat caracteristica de cat a sa prin care sa se des-
crie clevetitorii.
2
Biserica Ortodoxl Rorain4.
§i In
n'ai
;
55,
www.dacoromanica.ro

'678 DESPRE MISTERUL BOTLZ. DE MITROPOBITUL SThFAN 1651
scose de la Eghipet, carora el le facea atata bine, atunce
puternicul Uulnnec eu curandu-i schimba scraba, ca lor
ritmasera trupurile in pustie de peril% ; iar el Aaron die,
se sui in muntele Or, cu porunca Domnului, si se pristavi
acolo intru multi rugs. Deacia iara Corei, Dalian 0, A-
viron, se smilax& asupra lu Moisi si Aaron, iar prea pa-
ternecul Duronedeii forte facu izbanda curand, ca se pra-
padi parnentul supt piciOrele lor, si se desfrdeu de-1 in-
ghiti, si casele lor si pre top Omenii call' era cu Corei, si
tote dobitocele lor si tota avutia lor, si mersera de vii in
lad, si-i acoperi pamentul, si perira de in mijlocul
pohtesc asa inponcisetorilor de acuma, ce
cu dragoste aduc aminte, ca sa-si vie in fire si in mintea
cea buna si adeverata; drept aceia voi, o iubitorilor cli-
rici mai vratos de Hristos lubitori, primiti cu rnul-
temire acesta putina ostenela a smireniel n6stre, si sedeti si
ye invetati de pre dinsa cu dedinsul, sa ye fie de folosul
izb5virii sufietelor; iar pentru Smerenia nostra rog, rugati
pre Donmul Dumneleti, ca sä ne vrednicesca cu mils cea
bogata a Sfintiei Sale, en sanatate si en pace intr'ac6sta
arepa de taras6ra umbra& supt put6rnica dr6pta a lu Dum-
necleti, en izbavire de vrajmasi veduti si ne neveiluti, ca
sa putem sc6te la lumina, si celea-lalte Taine ca si ceste
doua, sa nu ramie inchise, si sa fim indemnatori si ne-
voitori si mai la multe si lucrure.
C. Erbiceana
6meni-
lor. IarA ei nu
cititori.
marl
www.dacoromanica.ro

PENTRU TAINELE, TOWLELE,
,$i lucrurile carele sint in sl?'jba a Sfinte Tani a Bote-
mita, carele 'set cade Pope set le pctz(sca tote, f 2 set le
,stie, far de nu judecatd, oscinda, foc si cu manta iadului
ne sfeirsit se urgigste de D-qPzi in vee.
In Bes6rica nici un lucru nu taste mai Dumneqeesc,
mai mare, mai sfAnt si mai de folos de Cat Tainele, carele
sint tocmite de Hristos Dumnecleu pentru nemul omenesc.
Drept acea. Popa carele Taste cu none, si-i-e lucrul numai
de ac4stea, intal i sa cade sa-si aduca aminte in tot ciasul
cum d6istvuiaste 1) ac41e lucrure sfinte; si cum i s6 cade sit
fie tot gata in OM vremea la o slujba sfanta ca aceea.
Drept aceea 84 se nevolaseit en OM nevoirqa sä petr6e4 §i
sa hieuiasea intru bunatati, in euratie, in trezvie, 8i intro
Multi, frica a lu Dumnecleu, cAct di sfintele Tame rnitcara
de nu pot sit se opresca si sit se spurce de preotif eel pii-
c4to8t, necurati, nedestoinici, hitleni si rat; Tariff a8a cant
de el deistvuiaste si slujaste, acestea si taste ne curat si ne
dilstoinic, acela Popa cade in cazna mortii de v6ci.
Popa de sä va 8ti ca Taste ye inteun pacat de m6rte, a-
cela inati de nu va durea cu inema si sa jal6sca si sa-i
parrs real BA se p4rAsese4 8i 84 se poertiasca, sg, nu carea
cum-va 81 indrazndscii sa se apropie la ddistviiiala Taine-
lor, ce de va putea 84 alba ispov6dnic si lot, si vr6me
cum se cade, aceiasi indata sa, ispovedesca lui tote si sa_
1) DesavIrOste, efeptur, cuvent slavon.
www.dacoromanica.ro

680 DESPRE MISTERUL BOTEZULUI
is dezlegare de la dinsul, decia atunce sit m4rga sit se a-
propie sit fact% Tone le.
In t6te 4ilele si nopOle, irrtot ciasul cand chiama pre popa
la deitvuiala vre unor Table, adeca : sa boteze, sail sa is-
povedesca, sari sa Pricistulascit bolnav, sail sa faca Mask,.
nici Inteun chip sit nu cum-va ad se lenevesca sail sa pre-
gete, ce cum mai degrab sib m6rgit, incit mai ales de va fi
vre o nevoe, drept aceea 85, invete 6menii des, ca de sa
va tampla vre o nevoe ca acesta, degraba si far zabava sa-1
chiame, Tar -sit nu caute citci nu va fi vr4me, sail altit In-
piadecare.
Popa de elite on merge sit se apropie de aceste sfinte
lucrure, de va avea vreme, int T sit se roge putinel 2) si &i
chibzuiaseit de ticele sfinte lucrure ce va sit facia, fntM sit
vazit cu dedinsul cinul einduialei si tainele la molitvenic, sit
citesca tipicul si BA semneze randul sa stie cumu-1 va face.
Mud deistvulaste Popa fies-care i sit cade sit se
Inbrace in sfitit qi cu petrahirul, 4) bra numai la Taina Po-
caeniei, adeca cand ispovedeste, ca acesta sa tampla de
multe on a o face si fitra de Epetrahil, dupe cumu-i
obiceiul loculul, si cumu-i vremea si cum se si tampla. 5)
Popel sit cade sit ambit iangit dins 2 clinic!, Tar de nu
macar 1. Pentru treba sfintei sit-1 inbrace, si sit fie si el
cu cinste inbracat, pentru ajutoriul slujhei si Pentru cinstea
Popa sit se nevolasca sit caute de OM pod6ba Besericii,
de sfintele vesminte, si pe ce sg, sterge sa fie tot curate
si vasele carele sint de slujba Oltarului sit fie frum6se sf
curate.
Acesta cartulie de TaTna a Sfantului Botez, de pururea
sit citesti sa stir aceste ritndulale carele-s scrise intr'ensa, ni-
2) Diminitivul din pufin, Tar nu nitel
3) Forte corect este acest cuvent si nu insemneze, cum (licem-
astAcli.
4) In be de Epitrahil, 2pix1X0v pe grumaz, fiind-ca acest
Nesin&nt '1 pane preotul in jurul gatuluT.
5) Mai corect de cat intampla cum 4icem
TainA,
Tainei.
nitelu0.
& v §i
asta-Oi.
gi
www.dacoromanica.ro

DH M1TR 0 POLITUL STE FAN 1651 681
mica BA nu adaogi sail sit maT schimbi sail sit ceva
(le cum slut scrise.
Pope i sA, cade sit 6.61 intAl ceva invetAturit naintea ce-
lora ce vor sit la acOstit taInA, $i sit le tlitculascil, $i sa be
crate put erea TaineT, facerea, folosul, rAndulalele, ce
Ben:meet, dup6 cum e inv6tura a sfintei Besericl a 116sAri-
tuluT, sit -T certi si sit-T inveti sit stew cu tOmere $i -84 Ta a
minte cu frica luT Dumnecleii. BA asculte tote ritinduialele
carele sit fac in sfanta BesOricA le la cum se cade
cu cinste, cu socotintA cu mare credintA.
Popa cand va sil se apropie, sit obrafascet 6) lucrul Tainef,
atunce sa se socotdscit forte cu dddinsul, sit nu graiascA
cu niminea nici de un lucru.
Popa cand va sit fac fies-ce Tain4, atunce el sa spue
cu ritsfirare cu socotintil, obrAsirea lucrulul carele cum
i sit cuvine, sa auzit top.
Asijderea si tole -lalte molitve si rugI nzironzele, nemica
sit nu prestupesca 8) sail sit se grAbOscil, ce sa citescA cu
mare nevointA socotintA.
Popa nici odatA sa nu citescii derost ca sit nu sa smin-
tescA la lucrul ce face, ce citescit tot pre carte, $i tote
sit le delstvulascti asa, adeca naintea lucrurelor ce face
rAdice mintea la cerTu, i cOlea ce face cu mare so-
cotintA sit le Ta aminte.
Popa cand deTstvulaste la fie-ce tainii, trebue sit se ne-
voTascrt sa nemerescA cu mintea, sail sit si inchipuiascii
vola, adeeiti, cand botOzit sit fie acdsta voia sail nemerirea
mintil lul, ca pre inbotejunea, sail pre in afundarea 9) in apit
1npreunA, cu grilirea cuventelor, adeca : Crestaetsa, Raba,
B.jii, Imn, va Imia, Ota, i Sna, iS.t.g. Dha, atunce sit null
fie mintea intialta parte, ce intr'acOste cuvinte, adecit asa
6) Efeptue, faca, savarqasca, cuvent slavon.
7) Ecteniile, se numesc mirOme pentru ca incep in sloveue0e
cu cuventul mirom...
8) Cuvent slavon, sa lepede, lase afara, ete.
9) in vechime cum vom vedea la Romani erau ambele forme
primite §i afundarea §i turnarea, nu insa §i stropirea.
Iasi
$i
$i sit
si
si
gi
gi
sit
salt
www.dacoromanica.ro

682 DEgPRE VliTERUL BOTEnlif
sa nemeresti cu mintea, ca, cela ce sii Bot4z5, sn, cutiWzit 10)
de pacatele stramosulut, si de tote pacatele, asijderea sa
slobozeste de cazne, de vine si de mania a filului peirii si
sa face fitu daruluT, si mosnen 11) Ceriulut, aces-
tea sa nemeresti preote cu mintea and botezt. Tara etuid
ungi cu Mir, ca en ungerea si en zicerea cuvintelor: Pe-
e-tat, Dar St. Dulia, Amin. lax& sa nemeresti cu mintea ca
ungAnd si dicend, ea cela ce to taina acesta i sa da darul
Sfantului Duh, spre intarirea a credintii, adeca a legit,
si spre: procopsire intru bunatact, si sa marturisesca nu-
mele Domnului Iisus Hristos en indraznire, si sa stea vi-
tejaste in potriva draculut, si in potriva trupului si lumil,
acestea sit nemeresti cu mintea.
Tara de nu va fi voe ca acesta, si nu va putea brodi 18) sit
nerneresca cu mintea. incal sit fie asa, adeca cum va sa
faca acesta SfAnta Tama, asa sa-i fie obrrisitul, cum face
Sfanta Beserica, Tarn el ca un slujitoriu al Besericit. Pen-
tru ca, de nu va avea voe ca acesta, atunce sti socoteste-
ea el face si deistvutaste ca o jucaree, sat batjocurire, salt
ca un lucru prost, drept acela nu numal ce nu obrilsaste
talna, ce Inca si lui singur gresaste grew paeat de mdrte,
si tine la, riemica Ta. Sit te pazesti si de acesta o preote
Mae cu dedinsul, cand alujest ceva niscare randutale de in
Sfintele Talne, nice °data nice cum, nemic sa te ispetestr
sa Ta ceva, nice de fata nice intealta chip pre ascuns, ce
in cinste sa detstvuestt, si de tote simoniile 14) si
10) Se vede ca infinitivul verbului era pe atunei a curata §i
nu a curati ea asta-0.
11) Sa vede de, aicea ce insemnare avea la eel vechi Romani
cuventul de mokmen, ce se mule i acum intro pram. Acei ce-
ereditau in eternitate Imperatia Cerului erau numip- mo§neni, ca
§i pe pament, pentru e6, mopenii din nem in nein nu puteati fi,
desmo§teniV de parcela for de pament Acosta numire este luat5,
dupg, analogie §i in afacerile religiose. in Moldova se nu mean rAzeqi..
1-) Cuventul este grecese antic din 7rf,ozorpco substantivul npd-
xotp;.
1s) Cuvent slavon, gici, intimpla.
14) SO. vede ca §i pe atunci erau abusuri de felul Situonief,. care-
a compromis atata Biserica 1111 Christos.
Inpgraliel
12)
lacomiile,
www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 683
de tot sa to depitrtezi, ntt numai cu lucrul, ce si cu- gandul.
de va vrea vre un credincios de vota hit sa dea
ceva, dup6 savar0rea Tainei, in Ice de milostenie, sail pen-
tru buni`i socotinta, dupe cum va fi obiceful loculut, tu sa
tat, ce §i ac6sta taste pre socotinta a Episcopulm.
In §tire sa-tt fie o preote si de acesta, ca ti-se cade sa
§tit si randutalele, si cinul numai 5 Taini, adeeA : Botezul,
Sfantul Mir, carele e sfintit de Episcop i pristavnincia a
trupulut 0 a Angelth DomnuluT, pocaiania sah ispovedania,
insurarea Cununia, si Maslul, acestea se cuvin a be
face §i ale deistvui popit cu popor; 15) Tar sfintia Sfantulut
Mir, §i hirotonia, acestea sa cuvin Episcopilor, tar tu n'aT
treba, '6) ca apot vet gresi paeat de morte, si vet cadea in
cazna munch de yea
Pentru rtindul tocm6la a Mina Sfantulut Botez.
Sfantul- Botez Taste u0i a Vieth de vOct a Blagocestiet
Crestinesti, carea tine locul intai intre Idle sapte darure,
Tame noaa, carele-s tocmite de Hristos Dumnedett, de sint
tuturor Omenilor detreba 0 de folos cittrit spilsenie, singur
Mantuitoriul nostru marturiselte graind : tine nu sit va
naste cu apt si en Duhul, acela nu va putea sit intre la
Imperdtia lut Dumnedeti, drept acela sit eade mat cu mare
nevointil, sit se facit §i sit se obrfisasca si sg, se to la vr6me
CuSi toemelii si cu socotinta.
Pentru ca ciltrit darea a acestii sfinte Taini, sint niste
lucrure puse de intocmirea lu Dumnedeti forte detr4ba, ca
cumpaste Materia, 17)adeeit lucrul, forma, adecit chipul, salt
15) In tots, scrierea Mitropolitului Stefan nu se intimpina euven-
tui norod, ci numai popor, pe ane asta.41 se is drept novizm.
16) Acesta expresiune este pans,, astaill in gura poporului in
forma, dictatonca §i autoritara. Multe prose intregi din acesta
scriere se and numai in poporul de jos. Limba n6stra dar nu'i de
Ten nici de alalt6-eri cum vreau protivnicii na.ionalita.01 nostre,
pentru ca o lirnba cu expresiunT clasice nu se formeza in doi sau
tree
17) Cuventul materie este termin Teologic qi care §i asta4i este,
in us §i den Rta partea din mister vestuta §i supusa simtinlor,
Tara
anti
pi
seeoli.
www.dacoromanica.ro

684 DESPRE1 MI T BOTEZULLI
obrAsirea, si slujitorlul, Tariff celea-lalte se cuvine la cins-
tita $i bine sail frumos Inpodobita a et tocm6lit, adecA cum
sint randulalele $i .teremoniile, carele sint de mult luate
la BesericA, intitrite de tocmelele i canonele apostolilor,
ce acelea nice cum sit cade ale 'Asa, tArA de mare nevoe, ce
de intiensele voTu sa, pulu aicea ceva pentru incredinta-
rea inv6tatura a popilor, ca pentru sA se savarsaseA si
$i sa se deistvuTasea pre rand cu pod6ba si infrAmtesare
stantA.
Pentru nzateria sail lucrul a Stantulut Botez.
Intiti sA tie Papa cu norie, 18) eit lucrul al acestii sfinte
Taine Taste sii fie numal apA chiar, 19) TarA spre obrilsirea eT
adecti a tone!, nice °data nice cum nu i sit cuvine CA fie
alt-ceva vre o biluturA sail fie-ce vlagi, Po) s'ai'l altri apt mi-
rosit6re.
Apa cares i se cuvine sit fie de botez, aceea sit fie lim-
pede, curatil, in vas curat, adecit in crest6Ini0, cumu-i
obicelul naintea botezului numal cat sip, o sfintescit, cum
to invatA $i cum scrie de rand acestit carte. Iar5 de va fi
Coconul 3') bolnav atunce pentru nevola mortis 'Ate sfi. se
bot6ze si eu apt prospA, insA aesta sa Se tacit numaT la ne-
voe de morte 'Tara de nu va fi nevoe de m6rte, nice cum sa
Du indrilznescit tine -va sit tacit acesta, apom sit call, supt pa-
cate ne morte.
Cand Taste Tarna, d6 nevoe sit se Incalzescii apa intr'un
vas eurat, i BA a v6rse In citrstilnitit sa o sfintescit, si asa
cald<e sa bot6ze coconul. Fies-ce popil cu Jamie i se cade
sit alba in Bes6rica lui cristilni0 frum6s1, sail de lemn sail
de altit ceva sa-T fie de treba apes, de pururea acoperitA
18) Corect ar trebui sqse fi gis enorie din grecescul ivopCa, pa-
rohie.
19) Cuventul eh:al% insamna aicea apa curata, neamestecatti.
20) Vlaga acum insamna altceva, vigore, virto§ie, pe cand aicea
insamna lichid.
21) In tota scrierea nu se Intimpina nice cuventul prune, :lie'
copil sau plod, ci numa: cocoa, care-: grecesc : ZOOY.
:tam
si
gi
si
qi
www.dacoromanica.ro

ai curatit, ad, sfintesca intr'insa ai sit facit taTna a Botezului
apeT, li aceea nice odata nice cum sit nu fie de altit treba, ce
numai de botez.
In fiea-ce beserica, sad in fiea-ce unghIu al beserecii. sad
In Oltariu, sad afara de beseried, supt parete sit fie un Joe
sapat sit nu-1 p6tit calca cu picT6rele, tot acoperit, ea dupa
botejune sit yeraT intr'insa apa cea sfintita, sail sa se verse
In umivalnita de va putea incapea uncle-al spala _popa
manile; Tar de nu, se va varsa la loc cum i sit cade, sad
o va varsa de o vor calea, atunce popa ca un batjocoritor
de lucrurile sfinte greaaate pitcat de m6rte.
De forma sag de obtinsirea a Sfantalui Botez.
Forma, sad obraairea a SfantuluT Botez, cu aceste cu-
vinte, Taste inchipuit: Creataetsa, Rab, B.jii, Imn, Va,
imia, Ota, Amin. ISna, Amin, i Stgo, Dha, Amin, inineT,
iprisno, ivavechi vechov, Amin. Forte sint de treb I, ea taT-
na lard. acestea nu p6te sit se facit, drept aceea sA cade
nice cum sit nu o schimbi, ce acelell cuvinte, numai intr'-
aceaaT vreme, cand botezi, sit se (lied : adeed afundand
intaiu, inpreuna cu afundarea, aceste cuvinte, i sit cade
sit ;Eel : Creataetsa, Raba, B.jii, Imn, Va, imia, Ota, A-
min, afundand a doaoa, acestea sa, clica : i Sina, Amin, a-
fundand a treia 6rd, acestea sa qica : i Dha, Amin, ininei,
Iprisno i vavechi vecov, Amin.
Pentru cit Sfantul Botez nice cum nu p6te sit se pofto-
reseal fart numai cand va trebui Ed se boteze cu soco-
tinta, si socotinta aceea, inteacesta chip p6te sit se ir4e-
Mgt : Aate nest createna, Creataetsia, Raba, Bjii, bun,
VA, imia, Ota, i proc. ai aceit izvod, nu sit cade sit fie pe-
tutindenea, 22) nice in tota vremea, sat fara socotinta, ce de
acesta sit se intrebe adeverat cu deciinsul cu mare soco-
tinta, acolo uncle nit se domiresc, ai be pare sit Taste Coco -
nul botezat sad nebotezat. Sfantul botez p6te sa fie de-
22) Jar nu pretutindenea,
www.dacoromanica.ro

686' bESPRE 1V1iSTIRCL BOTIL'LLT
plin, i cand versi apa de iii varhul capului peste tot tru-
pill, 2) ca §i Candu-Y Munch de tot In- apa, ce insa fies-ce be-
serica, cum seu inveitat a tinea obicetul de mai nainte
vrerne, toemela i chipul botezulul, §au eel de intai sail bel
de apil, asa sa-se tie, numai de acesta forte sit pazascit
en dedinsul, adeca, sa afunde de trel on pre eel ce sa bo-
teza, sail de tree on sa verse pre dinsul inpreuna gland
si cuvintele dupe invetatura cumu-s mat sus scrise.
De poslufhteul sail skijitorial Tenet a Stantutia Botez.
Adeveritul socotitor, siujitor a! tainei Sfrintului Botez,
Taste Preotul, mai ales eel ce Taste cu norie, ce insk de cate
on va fi coconul la nevoe de marte, sau macar nu numai
coconul, ce i omul mare carele e nebotezat. de in fies-care
limbet, 24) deca-1 soseste ciasul de mdrte acela pate sa se bo-
teze, macar ci fail de slujbel, de flees -care crestin, sail de
cliric, sail de miren prost, macar si de om afurisit, sail si
de carele Taste oprit in canon, sail si carele Taste in bias-
tern, si de parte barbiltescel si de rnueresca, numai sa fie
lucrul, adeca : apa buna adeverita pre firea el, sa verse cu
dinsa de tret on inpreunk dicend, cuvintele obrasirii, a-
deca : Crestaetsa Raba, Bjii, Imn, Va Imia, ota, iproc,
sa nemerescet cu mintea, dupe cum Taste obicertil drept al Be-
sericii Catholicectf.
Lira Insa de va fi acolo preotul, atunce sa boteze el,
tar nu diaconul ; Tar de va fi diacon, sa boteze el, Tar nu
ipo-diacon, de in cliris de va fi fies-tine, el sa boteze Tara
nu om prost, de va fi barbat, el sa boteze Tar nu muerea
fart numai pentru rusinea, c6 mat bine sa cade muerii
BA boteze Coconul, de cat barbatulul, si mai ales, Inca
cand nu e ecit de tot de in pantecile mini -sa, sail de va
ci eti muerea mai bine, sit verse en apa, qica, obra-
senia botezulut.
2) Prin turnare nu trebue a intelege stropire. Acesta insamml
ca in vechime la Romani era primita §i acesta forma.
2) Prin limba se intalege aicea Nalie, Neam.
sa
si
ei
www.dacoromanica.ro

Drept acela f6rte sa se nevolascii, Preotul carele are no-
rie, ca se deprinzit sa stie, si sit tie Crestinii carii sint in
norla lui, adeveritul rand al botezului, Tar mai ales Babele -5)
carele sint la facerea coconilor.
Cade-se si de acesta a sti, ca mai bine caste sa se faca
Dumne4eescul botez de 6mera prosti, de cat de popa blas-
temat, sail. afurisit, sau eretic.
Tara altuia nimiinui nu se cade sa botke, fiira de preo-
tul al Cu! e poporul, dont numai cand se va tarupla ne-
voia a rnortii ; Tar de va indrazni alt popa SP boteze, (doara
numai la nevoe de morte) fara de voia celuia cu poporul,
acela gresaste pilcat de morte, $i sit se canonescl cu
pravila.
Tata], sail muma, sit nu indrazneseit sit-si boteze pre
fiiu-seil, pentru cit cad amandoi, (bilrbatul cu marea),
in rudenia suflet6scfi, si pentr'aceTa li se cade sa se des-
partit de tot de legatura insurftriT, Tart de nevoe la ciasul
de morte, de nu sa va afla acolo alt niminea sit stie sit bo-
tke, atunce p6te tatal, sail muma, sa -$i botke Coconul,
deacia numal atunce nu intro in rudenia sufletesca.
Pentru botejunea a Coconilor.
Cade-se popei cu norie, sit Inv* de cu vreme, pre ceia
ce sint dupe acea tr6bil, adecii, pre Babele, ce d6ca se nasc
coconif aciasi 2 6) trebuesc botezati, si la nevoe de morte Ai
boteza 6menii prosti pre in case, atunce fAra d,3 nice o___
shire, cum mai degraba cu socotintA cum se cade Cresti
nescii, sa-I ducit la beserica, ca sa nu forte prelungke
taina a spiiseniei tor, carea sell fitcut la vreme de nevoe,
ca pentru cea ce s'aii botezat de nevoe pre in case, Wit
de tocm6lit, si fora de afundare, si film de teremonif si
randuiale dupe cumu-i obiceiul, sit se fact si sit se obrii-
§ascei tote in besericiti.
26) Adech Mo§ele.
26) Pe data, eurand insamna aicea aceicui.
www.dacoromanica.ro

688 DE$PRE MISTERUL BOTEZULUT
Niminea sa nu indraznescii sa boteze coconul, cand Taste
inchis in pantecile mrini -sa; %Ili de va fi exit capul numal
de in pantece si va fi nevoe de marte, atunce sa-1 boteze
in cap, deacia de va esi de in pantece viii, nu se cade al
boteza a doa oar6, ca e botezat, tarts de va esi alt madu-
lariu, si va pricepe ca e viii, si find nevoe de morte, a-
tunce sa-1 boteze inteacel madulariu, decia de se va naste
vita, sri se boteze cu socotinta, adeca: Aste Nest Cresten,
Cresceetga, Raba, Bp, Imn, Iproc. IarA de va
esi de in pantece mort, acela ce e botezat inteacel ma-
dulartu asa, atunce sa-1 ingrope Cu crestiniT la loc slant.
Muerea de va muri grea, nevoindu-se sr' faca, atunce co-
.conul cum mai degraba sa-1 scata de in pantece, decia
de-1 va sc6te viu, indata sa-1 spele si sa -1 boteze acias;
lar de va fi mort si nebotezat, atunce sa nu se ingr6pe la
loc sant.
Coconii carii se Oa lepadati, afla, deca vet intreba
de tot cu dedinsul, si nu vet putea afla botezati shit nu-s
botezat!, atunce sa se boteze cu socotinta, adeca : Aste,
Nest Cresten, Cre,sceetsia, Raba, Bjii, va Imia, Ota, Iproc.
Ovreiul de va vrea Ed se boteze, atunce Popa sr' spue
de acesta ProtopopuluI, si altor Preoti mai invatati, si maT
intelepti, si de dinsit inta,T sit fie f6rte ispitit, intrebat, si
-Credinta invatat, decia dupe multi ispita si dupe multi in-
credintare cu dedinsul, si pohteste sa se crestindscil, pentru
spasenia, Tar nu pentru ciistigarea avutieT, atunce de acesta,
cu vola si cu sfatul Arhiereului sa-1 botezi, Tar de-1 va
ajunge m6rtea, si va pohti adeverit. si va marturisi ca
Hristos Domnul Taste adeverit filul lu Dumnesled si Mesia
pre carele an propoveduit Moisi si alit Proroci, atunce
indata sa-1 botezi.
Pentru botejunea Coconilor celor ce se nasc cu price sau
mane policie.
De se va ampla sA, se nasca de ve intr'o rnuere, ve-o
price, sail policie sad club, carea cum-va si de nu va a-
vi -imia, Ova,
si-t
www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL S1EFAII 1651 689.
yea obraz de om, acela sit nu se boteze; Tara, de nu se
vor putea domiri de acela ce vor face, atunce sa, se boteze
cu acestil socotintA, adeca, asce sel eat colovec, Crestaetsia
Raba, Bjii, imn, VA, imia, 00, Iproc.
hint de sa, va naste in multe feliure, tsi nu se vor picepe-
sA stie unul Taste all mai multi, acela sit nu se boteze, panic
se va socoti de acesta, §i socotinta asa sa se facti, adecA
de va avea un cap san mai multe, un piept sari mai multe,
cace cii de vor fi atAta de multe, atunci vor fi si inimi si
suflete multe, si 6meni inpArtiti, si acela fies-care de intru
el sit se boteze deosebi, pe fie carele s t versi aput si sit
rlicT : Crestaetsa, Raba, Bajii, Imn, Vii, Imia, Ota, Iproc;
Tar de va ajunge nevoia, mortis, si se va scurta vremea,
de nu va putea sit botke pre fies-care deosebi, atunce p6te
popa sit -i boteze varsAnd apa pre top de odatl, dicend :-
Crestaiutsia, Rabi, Bjii, Imn, VA, Imia, Ota, Iproc.
Ce insA, acestA tocmela, ce sa face tot de °data, nu mai
la uniT ca acestea, §i la altif mai multi sa se faca, deca li
sit tamplA vreme de merte, ca sit nu merit ne botezati,.
Tar undo va putea fi vreme, atunce boteze pre tote de-
osebi, Tar alt nice odata nice intr'un chip sit nu se fad",
cit apol vent etidea in pricate de morte, si in pedepsa a
Pravilii.
Iitr cand veT vedea la acea price cit sint doa6 fete, ca
cand sint 2 capete, si dou6 piepture, si nu sint bine
despA'rtite, atunce intal sit botezi unul de tot cumu-i obi-
ceful, du acela si cel-lalt cu socotintA, intr'acesta
adeca: Aste nest cresten, Crestaetsia, Raba, Bjii, Imnen,
VA Imia, Ota, Amin, ISina, Amin, i sfetago Dha, Amin,
inane, Iprisno ivo vechi, Vecov. Amin.
(Va urma)
C. Erbiceanu.
sit-i
si
chip,.
e-.-Cari)
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA
IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
IN SPECIAL CU CALYINISMUL
IN VEACUL XVII-lea
CELE DOH SINOADE DIN MOLDOVA CONTRA CALYINILOR
DE
EPISCOPUL MELCHISEDEC
Menibru al Academies Bantam.
$9edinta din 17 (29) Martie 1890.
(Urmare, wig anul al XI' -lea, No. 8, pag. 601).
Pe la anul 1643 era Domn in Transilvania Principe le
George Racoti eel betran. Sub influents superintendenti-
lor calvini, sail cum ii numea poporul roman popii eel
marl calvinisti"-6meni f6rte fanatici si reutacioF,4i perse-
cutors al ortodoxiel Rornanilor,principele Racoti a luat
mesuri estraordinare pentru propagarea eresului calvinesc
printre Romanis ortodoxi, silindu-se a face propagatori cal-
vini chiar pe Episcopil rom'ane0 puss de dinsul. In anul
1643 a edat si un catechis calvinesc in limba romana, §i
a inda,torit pe Episcopil ortodoxi a-1 citi prin bisericele
for §i a-1 propaga in popor. Ast-fel de mesuri silnice pen-
tru propagarea calvinismului .intre Romani se ved lamu-
gr
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA lig LUPTA CU PROTESTANTISMUL 691
Tit in diploma data de Racoti in anal 1643 Episcopului
ortodox al Belgrad.ului transilvan--Stefan Simonie. Dupe
ce diploma princiarA, defaima forte pe predecesorul lul
Stefan Simonie, pe Episcopul Ilie IorestI, f!',i -1 acusit cu
tote fttir6, de legile, F,li .ca pentru acestea a fost judecat si
destituit 1), apoi spune ca s'a nurnit la Mitropolia Belgra-
dului noul Mitropolit (Vlildiert) recomandat lul de super-
intendentul Stefan Belen, pe care it numeste Episcopul Bi-
sericelor ungnresti celor pravoslavnice din Ora irostrrt a
Ardelului si pastorul eel d'intdiu al Belgradul0". Diploma
descrie mai departe regulele dupe care noul Episcop orto-
dox sa se conducA spre propagarea calvinisrnului in eparhia
sa. Reproducem cuprinderea unora din ele :
77
Va primi eatichisul, care acum s'a dat for (ortodoxi-
lor) si va face ea si altil sa -1 primescA, si cu dea-dinsul
si el insusi va inv6ta pre prunci acel catechis, F,4i prin
alOi va face sa se invqe".
77
SAnta Taina a eine): Domnului (cuminectitura) se va
da numai 6menilor vristnici si virtuosi".
Pre &Anti Ii va, cinsti cu cinstea ce li se cade ", adicrt
dupa doctrina calvinista.
1)
Crucile si icOnele puse in Biserici nu le va, cinsti cu
vr'o cinste cucerniciti, ci numai pentru podOba Bisericilor
F,;i pentru amintire de patima Domnului".
11Ceremoniele de la inmormintArl le va face dupa obi-
ceiul crestinilor, cu didachif gi, cantar1; iar superstitiele
cele babesti nu le va intrtri sail inveta, nici va face sit se
intrtresa, si sri, se invece de alcii".
1) Aci intelegam, imprettna cu incai, ca Mitropolitul Ilie Io-
rest'', nu pentru vinovatii reale a fost destituit, ci pentru ca n'a
volt a adopta catehismul calvinPse; caci, adaogsa. Sincai, toti pro-
topoph §i preotii ce se pomenesc in diploma, ca an judecat §i
condamnat pe Mitropolitul ortodox Ilie, erau Calvin]. (Ve4i in-
cal: Cron. Rom. III. p. 41). Acestii tactica viclena a diplomei
calvine se vede in tots cuprinderea el', -nude calvinismul iea masca
ortodoxiei, de aceea superintendentit Calvini se nuesc EpiscopY
bisericele ungure§ti calvinepravoslavnice, pastorit Calvini, carii
an judecat §i condamnat pe Mitropolitul ortodox ; protopop. §i
preop; roincineqtY. Se 'Ate ca §i dintre preotit ortodox, sa fi fost
in taina ademeniti la calvinism.
www.dacoromanica.ro

692 E1SERICA ORTOD( XI IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
Cgsg,toria sg, se faca dupa obiceiul Bisericelor pravos
lavnice ungure,sti;" adica calvinesel.
Pre romilnii miren1 cleric', caril mi§catl de Duhul
Sant, ar fi primit adeverata credin(a pravoslavnicd (adica
cea calvinesca) i s'ar fi numerat la Episcopia cea pravos-
lavnica (adica la superintendinta calvinesca) sa nu'' smin-
tesca, nicT sa-Y supere, In ascuns ci tra-
teze cu iubire fratesca, ca E,4i pe eel ce asculta de dinsul".
SA tinb, sinOde in tot anvil Cu tot' pastorit de sub
vladicia lui, ai sand ar avea vre o nedumerire sg, cera la-
murire de la prea cinstitul Episcop pravoslavnic unguresc
(adica superindentul calvinesc), carele ar fi in acel timp".
Protopopii se vor alege de consistoriti, carele la ren-
dul sett va recomanda pre eel ales Episcopulul celzii pra-
voslavnic (superint. calvinesc), si acela are putere on a
intari pre eel ales, oil a-1 respinge".
In cestiunile de judecata, hotAririle Episcopului orto-
dox pot fi apelate de partea nemultumita. Apelul se face
la Vladica din Belgrad, adica la pravoslavnicul Episcop
calvinesc".
Popilor roman', sub amenintare de gl6ba de la 6 la
12 florin' i destituire, li se opresce do a cununa, a boteza
oil a inmorminta pre vre-un ungur (calvin), afara numal
de casul, cand vre-un roman, casatorindu -se cu fata de
ungur calvin, ar vrea sa se cunune de un pope roman".
(Sincal, Cronica III, p. 38--41).
Tete aceste dispositiuni machiavelice §i silnice dovedesc
cat de tare era calvinismul in Transilvania §i cat de tare
ameninta el acolo ortodoxia.
Casul de persecutiune §i crugime asupra nenorocitului
Mitropolit al Ardelului Iorest sat. Orest, i1 gasim din par-
te descris §i 1a autorul rus N. Muraviev in opera sa in-
titulata Cullma' poccia vi) BOCTOROW13 110 'Nan AepROBIThI1111
(347-349), unde se gasesce o epistola a Ierarchilor Mol-
clove catre Tarul Moscvel Alexia Michailoviel, prin carea
recomanda mile! Tarului pre acest nenorocit Episcop 0-
rest persecutat i osandit in Ardel de Calvin' ; carele pu-
tuse scapa din temnita puma' prin plata unei sume de
1000 de taleri. El luase acea sums cu imprumutare de
orl
orl orl fAtis, sa-1
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LI:PTA CU PROTESTANTISMUL 693
la Racoci si sub chizasia a 24 pers6ne dintre Romani, si
pentru a putea plati acea sums Principelul Racop si a
elibera pre chizesil s'el de respundere, umbla pribegind,
cerend milostenie prin terile ortodoxe. A venit mal intaia
in Moldova la manastirea Putna, de unde era de metanie
fii dobandind de acolo ore -care ajutor, s'a adresat apol la
Ierarhil Moldovei, cavil l'aii ajutat dupre puterile lor sI 1 -au
recomandat i Tarului Moscvei cu descrierea imprejurari-
lor, din care el ajunsese in ala mare nevoe, solicitand
$i de la Tarul pentru dinsul milk F.;i ajutor. Scrisorea Ie-
rarhilor porta, data 1645 Tunic 2.
Din cnprinderea acestel scrisori se cede, ca Romanil
ortodoxi din Ardel, ingrija,ci de sorta credintel si a Bi-
sericel lor, sub conducerea Episcopilor impu r lor de pro-
paganda calvina, cares lucra sub protectia principilor cal-
vini, hotarit intre el sAii alega singuri urr Episcop
ortodox, si principele Racoci le-a permis. El air ales pe
un Ierornonach din manastirea Putna, anume Orest ,
i spre chirotonie trimes la Teofil Mitropolitul Un-
gro Vlahiei, carele din vechime avea suprematia sail xar-
hia Bisericel ortodoxe din Transilvania. Mitropo-
litul Teofil a. chirotonit Episcop pre Orest cu titlul de
al Ardelului" Ardelenil ortodoxi credeali ca acest non
episcop ortodox, bucurandu-se de proteqiunea Domnilor
si a Mitropolitilor Moldovel i Munteniel si de influenta
acestora la principele Transilvaniel, vor putea sustinea
ipal bine religia lor si a resista propagandel calvine. S'au
arnagit frisk; cad' Orest, noul Episcop, ducendu-se in Ar-
del,si ocupand Episcopatul ortodox in anul 1642, s'a o-
pus pravoslavnicilor Episcopi al lui Raco(,i, adiea super-
intendentilor calvinl, caril propagaa calvinismul intre Ro-
mani, de acea ca4u sub urgia lor. Superintendentul Ciulay
Georgie a calomniat ,grozav la Racoti pre Episcopul 0-
1) La Muraviev titlul Episcopulul Orest se pune nal Ardonu-
(applonciraro). Not cream ea. este o gresitii retire §i schimbare
a ilicerei nAporba cu Apicou in loc de ApAtacKaro: AppimaroLg
Biserica Ortodoxi RomAnl. a
asupra
gi
s'ad
lad
9.
lot"
www.dacoromanica.ro

694 BISERICA ORTODOXA 1N LUPTA CU PROTESTANT 1.+MUT,
rest si l'a impins la osindirea 1111, carea consta in des-
poIare de totii averea si aruncarea in terrmita. Tot °data
au aruncat In temnita si pre multI preo i si creF,4tini or-
todoxi partisans t3i apAriitorI al 1111 Orest. Asemeriea pe-
depsit, carea se da in decomun trAdittorilor politics, ne
face O. credem ca reutaclosul superintendent calvin a a-
cusat pe Orest la Principele de tradAtor politic. Bietul ()-
rest a stat in temnita calvinescrt 9 luni, si a rabdat mar-
tirn1 fart nici o sovrare de la ortodoxie.
Se intelege, ca prtstoritiI lui Orest au fiicut tot posi-
bilul de a imblendi pe Racoti si a-1 convinge eh' °rest era
jertf-. a calomnielor lui Ciu1ay. Pntem deduce, ca all ur-
mat F,4i intervenirI diplomatice catre Racotf din partea
Domnilor Moldovel si Munteniel eaci in fine Racoti a
gra,tiat pe Orest sub conditie de a plats o taxa de 1000
taleri. El nu avea bans, ss insusi principile Racoti s'a
oferit a imprumuta pe Orest cu acea sun* insa sub ga-
rantia a 24 de chizesI platnicI doue-decl gi patru dintre
pastoritii lui Orest au depus acea, garantie.
Orest, dupA, ce a sciipat din temnita, cea Inteifi grijiti
a lui a fost de a scitpa pre chizesil sel din nevoe, pIA-
tind el datoria catre Racoti. De aceea el a purees sit a-
dune banil datoritl, prin milostenia ortodoxilor din alte
ter1.
Reproducem airs insgsi epistola lerarhilor Moldovel catre
Tarul Rusiei.
,,A.deverim prea cinstitei si luminoseI fete a imperittes-
tel tale mAxiri despre acest Arhiereti anume Orest, din
parteeteleIUnguresci, carele din copilitria sa a fost crescut
in Cara nostra, in manitstirea Putna si tuns in monahism
si riidicat la trepta preotiei. CAnd s'a intemplat mortea Ar-
hiepiscopului Ardonskago" (din Ardel) in Ora Unguresca,
s,ii au remas Romanis filth pastor, ei au rugat pe Craiul
George Racoti sit le permita pune 'Astor dupl voia
lo, 13i el ales pre acest Orest. pe carele l'a chiroto-
nit Teofan 1) Mitropolitul Ungro-Vlahie.
aci este grepla in transcrierea numelui, cam docurnentele
si-ad
;
a-gl
www.dacoromanica.ro

BTSFRICA ()R101 OXA IN l CP1 A -CU PROTESTANTISMUL 695
17
DupA trei ani a indemnat diavolul pe popa, eel mare
al Craiului, pe Ciulay George, carele este in eresulluteranesc
precunr si insus,a Craiul si toti Ungurii, si au calomniat
pe acest Orest la Craiul, aducend asupra lui un mare ne-
adever ; luat tot ce avea, F,ki pre dinsul inchis in
temnita, unde a sei,lut nona, lunI, Impreunit cu multi ierei
si crestinl, nu pentru vre-o vinovrqie, ci pentru credinta
crestinesea, pentru cA, nu voia a se perveti la luteranism.
Vedeud credinta lu1 cea, tare, inausi Craiul i-a dat, sub ga-
rantia a 24 de chizesi, o mie de taleri, ca dea in vis-
tieria craiase si i-a dat libertatea, ca sa adune bani pen-
tru acesta plata. El a venit in nnIntistirea sa Putna, unde
se pomenesc rnarii Knej! ai MoseoveT. Acolo n'a putut sa
adune destui bani, ca sa platesca ac6stri datorie, si pentru
acea a venit la imperrttesca vostrA, mArire, ca sa rescum-
pere pre aces 24 de cbizesi. De aceia si noi, ver,lend seracia
si strimtorarea lui, ni s'a facut mild de el F,4i l'am trimes la,
imperatesca vostra marire, sa cera ajutor la pielorele tro-
nului WA. (Subserisi): Varlaam Mitropolitul Sucevei,
Anastasie Episcopul Romanului.Stefan Episcopul Ra-
dautilor,Gedeon Episcopul Husilor".
Mitropolitul Ardelului Orest este cunoscut in documen-
tele istorice calvino-unguresti sub numele de Elie Ipresti".
Acusarile aduse asupra lui de Calvini se v'ed parte in
diploma lui Racoti, amintita mai sus, prin carea numesce
Ia Mitropolia ortodoxa a Ardelului pe alesul Calvinilor
Stefan Simonie ; parte in spusele altui CalvinSasul Her-
mann, spunerl pe care le gasim in Actele si fragmentele
istorice, pubricate de Timoten Cipariu (p. 191). Repro-
-ducan si no1 acest fragment, carele ne dovedesce Wilda
evidenta nascocirele si reutatea calvinesca asupra neno-
mocitului Orest.
17
In. anal 1638 Matei Voda (Basarab) a recomandat lui
Racoti pe un calugar (aflame Elie Ioresti), ca s'a fie Vla-
dick Romanilor (din Ardel). Acesta in visitatil a &cut
necuratirit (desfrinari), (Racoti) a poruncit de I'a desbra-
cat si asa gol, cu nuele batut, afara din Belgrad (in
nostre istorice ne arata Ia acel timp Mitropolit al Ungro -Vlahi
ei pre 7'eofil.
i-ati rat
stei
lad
.
www.dacoromanica.ro

696 BISFRICA ORTODOXA iN IUPTA CU PROTESTANTISMUL
anul 1643), ti luat pe sema fiseului tote bunurile,
intre care s'aa aflat si nisce scrisori grecesci si romanesci
ce le adusese mai nainte din Valachia, in can erati sense
tote vistieriele cele ingropate pe la manastiri pe la alte
locuri din Valachia si din Arddl, cu cart mult s'a folo-
sit Racotii, mai ales a aflat el o scris6re, carea are'ta ma-
rea vistierie a Craiului roan al II-lea, cea langa Sibiu la
Orlat sub munti, aprope de riul nutnit Sibiu, ingropata.
Acolo a poruncit Racoti sa se cape forte afund, mai in
doue luni, dar aflat'ati ceva saa nu, nu se scie. Scrisorile,
earl graiati .despre vistieriele, ce erail ingropate la manas-
tirele din Valachia le-a trimes Racoti lui Mates -Voda, ca--
rele mult s'a folosit cu dinsele".
Persecutiunile Calvinilor asupra Romanilor ortodoxi din
Ardel aft facut o-prea trista durer6sa, impresie asupra
Romanilor ortodoxi din Principate, intocma precum mai
pe urma, pe la sfirsitul v4cului, pervertirea unor Romani
ortodoxi la unia cu biserica papala, artificiata de iesuiti,
and acestia, doborise pre Calvini prin puterea curtil din
Viena.
Relatiunile intre Romania de dincolo vi de dine6ce de
Carpati, stabilite din vechime si continuate de-spururea
prin" tote vecurile pana, si in acest actual, erau si atunci
forte de aprope si le pot numi fratesci. Ele se basal''rr pe
trei base morale forte puternice, care constitue basele fun-
damentale ale on -cares natiuni capabile de a se desvolta
si inflori ; aceste sunt: identitatea nationals, identitatea
limbei, identitatea religiunei, esprimata prin confesiunea
Bisericel ortodoxe. Afars de aceste base la strinsa apropi-
ere intre Romania Ardeleni cu Romanic din Principate ser-
veatt si alte interese ale vietei pentru anaandoue" partile
binefacet6re. Ast-felia era : 1) Comertul, pentru care Ar-
delenii aveati prin capitalele si prin tote ora§ele Principa-
tellr deposite de marfuri, cuprin416re de tote obiectele-
necesare, mai ales pentru trebuintele satenilor ; depositele-
acestea era cunoscute sub numele de Brasovenii", pen-
tru ea, se procure' prin ()rap' Brasov, satl cum fl nu--
i-al
si
www.dacoromanica.ro

INSERICA ORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTANTISMUL 697
mese Nemtii, Cronstandt. 2) Te'ra,nil Ardeleni, minii tra-
ese in muntii Transilvaniei sub numirea de Mott sail cum
le 4icem no! Mocani, neconteitit umblatst cu turmele for
-Twin Principate on spre a ierna, or! spre a vera prin cam-
piele Baritganului i ale Basarabiel. 3) Intre Ardeleni! gi
Romanii de dinc6ce de Carpati eratt legaturi de rude-
Itie de aprope sail mai dedeparte cAct de la fundarea
Principatelor romane, in vecurile al 13-lea i al 14-lea,
n'att incetat emigrarile Romanilor din Ardel in Principate
i continua. Ora asWi ; cad §i astql cele mai multe im-
paminteniri ce se voteza, de Corpurile legiuitere se raporta
la Ardelenil stabiliti in Romania. Emigrarile acestea se fa-
ceati in masa, mare in ocasiuni de nenorociri publice, pre -
cum : penecutiuni politice on religiose, f6mete, incendil,
etc. Sunt in Romania, multe sate, care .;;i astA;11 pOrt5,
urmele emigrArel for din Ardel, prin obiceinri gi datine
ardelenesci, conservate Ora astA;11. Pe de alta parte in
manfistirele nostre, in tote timpurile s'att adapostit Arde-
lenii, calif nu avusese in tara for natala mAnAstiri, crtei
Ze desfiiniase p-opagandele streine, calving §i papista.
dintre aces,4ti calughl Ardeleni ajungeati la demnit41 inalte
bisericese!, in Principate i ajutati i pe rudele Ion din
Ardel. Romfinii din Ardel priviatt cu dreptul Principa-
.-tele romane ca adeverata tera romanesca, ai o numiaii Fo4i
o numesc pana, asta41 71116001), dand a intelege, ce el,
') Apropo de clicerea Vera" in intelesal ardelenese popular,
imi aduc aminte de un cas intimplat mie, &and calatoriarn prin
Transilvania, fn drumul meu la S.-Petersburg, in anal 1S68.
Poposisem in orasal D-va. Dinaintea otelulai era o piata, uncle
sta o muere romance, vinOnd mere, ce erau frumose la vedere
§i espuse pe o masa.. Eu m'am dus sa cumper mere. AlresAndu-
me to romanea sa-mr vinda cote -va, mere, ea se nal. duios la mine
si-mi Oise : sfintia to e0i din Tem". Me cunoscuse de pe grain
si de pe port. Asa! I: respuuseia eu, dar vinde-mi un font de
mere". Ea imi alese mai multe mere frumose si nil le deli. La
intrebarea men: Cid costa, merele acestea?" Nimiea, imi res-
punse ea, ti le dau fara plata, pentru ca e0,1 din Tern" ; aeolo
este inima nostra!" Si in adever, la tote staruintele mele de a
primi plata, ea imi respundea: nu se 'Ate, WI din Tera". Am
.i
,
Multi
www.dacoromanica.ro

693 RfSERICA ORTODOXA tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
find sub jug strein, ungurese, n'aa Ora" in proprita
inteles ci inima for este la tera vecitik Romania, carea
este adeverata Ora a Romani lor.
De aceea gi Romanii din Principate tot-deuna ati avut
mare simpatie 4i mila de Romanii din Ardel mai cu semi
de acei ortodoxi, si ]a tom ocasia le-ail dat ajutorintele
posibile, Dornnii ;;;i Ierarchii gi boierii, gi In genere toti
dupre puterile lor. Insa dare Romanii Ardeleni perver-
titi on la carvinism on la papism si la unia cu Roma,
Romanii ortodoxi din Principate tot-deauna s'an aretat an-
tipatici salt indiferenti, pentru care acesti Ardeleni, ctind
emigrati in terile romane, on igi ascundeaii retaeirea for
religiesa, pe tacute se amestecau contopiaa cu or-
todoxii, on singing deelaraa si cereau pe fata a se rebo-
teza si a se enumera la turma Bisericel ortodoxe.
Asupra Mitropolitului Moldovei Varlaam a faeut o du-
reresa impresiune hi a aprins tot zelul lui de ArchipAstor
al -Bisericel ortodoxe, cand a ver,lut i cetit catichismul
calvinesc acei nu de demult impus- de Racoti Episcopilor
ortodoxi de a-I propaga in eparhiele lor; eatichis de ca-
rele not am pomenit mai sus, i pe carele Varlaam, pre-
cum singur spune, intaia Ora l'a veclut ai .cetit in Tex-
goviste la logofetul UdriF;te Nasturel, and se dusese spre
a mijloci irnpacarea lui Vasilie Voda en Mateia Basara
Domnitorul Munteniei, in anul 1645. Tata cum descrie
insusi Mitropolitul Varlaam acest cas, in prefata catichi-
sului sea ortodox, publicat pe urma contra doctrinelor
calvine. Adresandu-se catre erestinii ortodoxi, be (lice :
lubitil mei fit Tirnplandu-mi-se estimp a fi in ptu tile
Terel Romanesel C.11 trebi domnesci si a norodului in Ter-
govisto, cu eel mai de frunte si mai de fire vorbind, mai
vertos en ore-care boiaritt cinstit slovesnie (invetat) gi
a teltit destoinicia si intelegerea harnic, drept pravoslavnic
reams forte induiopt §i uimit,. §i nu uit pans astk,11 impresia ce
mi-a facet dorul eel mare de Ted'," al acestel simple femei diir
poporul terauesc ardelen.
i
!
¢i
gi
Qi
www.dacoromanica.ro

I3ISERICA tiRTODOXi IN I UPTA PROTE-iTANTISMUL 699
crestin, al doilea logofet si frate Dornnei a bunulul cre-
dincios si al luminatului Domn Ion Mater Voevod cu
mila Jul Dumner,lea Domnul Terel romanesti, d -lul U-
driste Nasturel, carele, ca un iubitor de invetaturb,si so-
cotitor credintet eel drepte, in mijlocul altor carti noun ce
mi -au aretat, adusu-mi-au si o cartulie mica, in lirnba no-
sh% romanesca, tiparita, si dad, o am citit am vedut sem-
nul el scris Catechismul chrestinesc, cares, o am a-
flat piing de otravg de m6rte sufletescrt, de care Meru in-
bitii mei fil, marturisesc inaintea lul Dumneqeti cu firea
mea, cg mare grija si multi scarb t au cuprins sufletul si
inima mea". ($incai, t. III, p. 45, edit. Iasi, 1853 sub an.
1645).
Asa dar Mitropolitul Varlaam, forte tntristat de pro-
pagarea calvinismulu! printre Romani prin catichise
rite jin limba romang, au botgrit sa combatg calvinismul
cu aceiasi arma, adicg, publicand un catichis mic orto-
dox dirigiat contra doctrinei calvine, care catichis sau
anti-catihism ortodox contra catichismulul calvinesc, sa
se'supue mat tntaiu aprobarei unul Sinod local, adunat
in Moldova si compus din ierarchii arnanduror te'rilor ro-
mane. La acesta hotgrire a Mitropolitului a coneurat faL
vorabil si inprejurarea, ca cu ocasia nuntei ficel lui Va-
silie-Voda, Domnita Maria cu principele Radziwill din Li-
tuania, adunat in Iasi intre multi alt! invitati F,11 Pe-
tru Moghila, Mitropolitul Kievulu!, si Stefan.Episcopul Bu-
zeului, ca delegat al Mitropolitulu! Ungro-Vlahiei, Teofil.
NegreF,iit ei, intrunindu-se in Iasi s'att ocupat si cu ces-
tiunea catichismului calvinesc, si de conibaterea lui prin
un siwod, si publicarea anti-catihismului ortodox, spre a-
perarea Romanilor ortodoxi din tote te'rile de raolima cal-
vin6scri. Din nenowcire, nor f6rte putine si scurto date
istorice avem despre esistenta si lucrarea acestuf Sinod al
doilea din Moldova ; despre existenta lul scim din spusele Mi-
tropolitulul Varlaam, carele, dupg ottvintele reproduse ma!
sus ()ice: Pentru care lucru am chemat si am strins so-
CT:
:
tips -
www.dacoromanica.ro

700 BISPRI 'A ORTODOXA IN LITPTA CtJ FROTFSTANT1SMCL
bor dintr'amendou6 prile, si din tera Roranesca si din
Ora Moldovel". ibid).
Cu OM seracia de documente istorice despre acest Si-
nod, totusi avem un document chiar calvinesc, carele ne
spune despre esistenta acestui Sinod anume : replica Cal-
vinilor ce precede catichismului calvinesc edat fn anul
1656, replica adresata anume sinodului 2-lea din Iasi, pe
carele it amintesce de mai multe ori, prin cuvintele: strin-
gand sdbor, compus din representantii a cloud' reri, sabo-
rul a dou6 t6rt, sfatul a doug (VOi Catechismal cal-
vinesc. publicat de Academia Romana, Sibiu 1879. pag.
3, 8, 9, 13, 18).
Constatam mai intaiu, ca Sinodul din Moldova al 2-lea
a esistat, ca el a fost adunat de Mitropolitul Varlaarn,
in anul 1645, si a fost compus din urmatorii ierarhi Ro-
mani Moldoveni si Munteni, s3i anume:
Mitropolitul Varlaam, err Episcopii Moldoveni : Ev]o-
gie al Romanului, Anastasia al Radautilor si G-hedeon
al linsilor.
Mitropolitul IJngro- Vlahiei Teofil 1) cu episcopii mun-
1) Letopisetui Inl Miron Costin (Letop. terel MoldoveL t. I. p.
284, edit. laqf 1852), vorbind de nunta Domnitei Marie3, fata lui
Vasilie Voda cu knezn1 Litvel Radziwill, spune ca Intre alt' re-
presentantii din ter& vecine a fost si Stefan, Mitropolitul teref
Munteneselu. Nanta acesta s'a facut in anal 1645, adica in ace-
Jag an, and s'a tinut §i Sinodul al doilea din Moldova. Ar urma
der" ea In Sinodul acesta a fost Stefan ca Mitropolit al Ungro-
Vlahici. Nu putem Insa admite acesta, caci documentele istorice
ale Munteniet ne arata, ca Intre Ruh' 1637-1648 a fost Mitro-
polit Teofil, dupa, mortea 1u1, adied in anal 1648, ia, urmat la
scaunul Mitropoliei Stefan, cc fusese 'Ana atunci Episrop la Bu-
zed. Spre Inlaturarea deci a acestur anachronism trebue sa ad-
ca.' la nunta fete' lni Vasilie Voda, Stefan a participat nu
ca Mitropolit, ci ca representant at Mitropolitului Teofil, carele
din vre-o deosebita imprejurare n'a putut partiripa personal, ci
pi in delegatul seu, Episcopul Stefan al Buzeuluf. Miron Costin
era pe atone' Inca copil §i rand a scris letopisetul seu s'a infor-
mat neesact despre calltatea Episcopalui Stefan nu de Mitropo-
lit ci numai de representant al Mitropolitului. Confusia acesta a
putut proveni ysi de acolo, ea mat pe urma, §i Foote chiar pe cand
Miron stria letopisetul sea, Stefan aj-unsese a fillitropolit al Un-
gro-Vlahief, adica al Munteniel.
(Of.
mitNm,
(Sincal,
ai
www.dacoromanica.ro

TitWRICIA ORTODi XX INT T 1713TX (IT pROTFcTANTrqUi'L 701
tent contemporani: Stefan al Buz 6uluT agi Ignatie al Rom-
Nu putem positiv precisa locul unde s'a tinut acest Si-
nod al doilea, in Iasi oft in Suc6va, neavend date po-
sitive. A priori se pot gasi argumente pentru until
pentru altul din aceste locum In Iasi era capitala ierel
ai Domnia, in Suceva era resedinta stabila a Mitropoli-
tului. Pate ca chiar politica lui Vasile Voda fa a cu Ra-
coti, Principile Transilvaniei cerea, ca cestiunea calvinis-
mulul protegiat de Racoti in Transilvania 8A se tracteze
curat bisericesce de Ierarhit romani isolati de sferele po-
litice. Afars de aceea anti-catichisul sinodal p6rtA data
din Suceva. Not inclinam cAtre acesta din 'Irma locali-
tale a Sinodnlui.
Sinodul al 2-lea din Moldova al Ierarchilor rorminI a
Lost convocat, prectun am ve'clut, sere a combate catichi-
sul luterAnesc si a forma un anti-catichis ortodox. Asa
da acesta a fost ocupatiunea principals a Sinodultn, pre
carea el a si indeplinit'o, dupre cat ne aratrt in scurt
documentele istorice ce avem pans acum. Datoria n6strix
de scriitor despre acest Sinod este: ca sa dam un cons-
pect atat de catechisul calvinesc, combatut de Sinod, cat
ski de anti-eatichisul Sinodulul. De si la not n'a ajuns nici
catechisul luteriinese, nici anti-catichisul ierarchilor roman!
-cam pana acum nu s'a descoperit nici un exemplar ; gi
aespre acest din urma scim numaT ceea ce ne spune sin-
Cu acesta ocasiune observant cu parere de rea, ca pana scum
li not nu s'a gasit nimenea Inca, ca sa dea la lumina o eronica,
sau eel putin o lista cronologica despre Episcopit
de la inceputul ierarhiei bisericesci in Muntenia gi pana asta(11.
Unica lista ce posedam despre ierarhi Munteniei este aeea pit-
blicata de pabarnicul L-sviodax in anul 1845, la finele manualului
seu de istorie biserieesog, dar gi aeesta este defeetuosa Cu la-
cune. Chiar pentru epoca Sinodului at 2-lea din Moldova nu se
preeisezi tine emu EpiscopT la Buzeu la. Romnic. Sperant ca
priutre tineril nqtri maI ales dintre biserieagi, se vot
ivi in curend cultivator' gi in acesta terina paraginita gi data ur-
tdrei, impragtiata prin o multime de documente publice gi parti-
culare neesplorate Inca.
nicului.
ali $i
Mitl opolitti §i
pi
§i
invetati. @i
www.dacoromanica.ro

702 BISFIA 'A ORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTAN_TISMUL
cal, sub anul 1645, carele a avut in man6 un esemplar
al anti-catichismului publicat in Moldova, din carele re-
produce- numai o parte din prefatil, precum am veclut mai
sus ; totu0 not ptrtem intru satisface Reesla, lips*
cu ajutorul catichismulni caNinesc din anul 1656, carele
este precedat de o introducere polemica, adresatA Sino-
dului din Moldova (pag. 1-32), §i uncle autorul se si-
lesee a combate tote asertiunile Sinodulul din Moldova,
pe care not, adunandu-le sumar, vom dohttndi cupriiisul
atAt al catichismului calvinesc publicat pentru Romani sub
Prjncipele George Racoti, cat i al anticatichismulul Smo-
dului din Moldova.
Replica ealvinescA contra Sinodului ierarchilor romans,
porta titlul : ,,Scutul eatichismului en re;spuns din Scrip-
tura Sitntil, impotriva re'spunsuluI a doue Veri far Scrip-
tura &luta 1)".
(Va urma)
4
Adica : ignoraute in S-ta Scriptura, cum o triteleg Calvinii
cat-va
1,
www.dacoromanica.ro

INVETATLTRA PREOTILOR PE SCURT
De sapte tame ale Bisericei cu drepte dovediri den Pravila sfin(ilor N
rintl, pe timpul till
Ito CONSTANTIN B4SARAB
DE
Chir Teodosie Mitropolitul
Intipografia Doninc'scUin st. Episcopic de la Buzau anal 7210-1702 1)
Sub Stamba, icona Marrtuitorului en Nasc6t6rea de D
in drepta si st. Ion Botezatorul in stinga, Incrata de un.
sculptor roman Ur Sul", se citesc versurile urmat6re, fa-
cute de meritosul gi literatul Episcop de Hust mat apoi
de Buzeii,corentorul si al limbei din Biblia romanesca si a
altor scrieri autor, Mitrofau Episcop, care versuri suna nsa :
Demme Iisuse pazeste in sfanta Mitropolie
Pre al nostril Parinte si in veeul ce va srt fie,
Pre Theodosie Vlad(i)ca al 'erel Romanesti,
Care la un gand s'ail unit cu Marif Basarabesa
De ail scos la lumina, aceste sapte Talni sfinte,
Si l'ea imparcit la PreoV sit le is forte aminte,
Ca prentrinsele stt sfint6sca norodul crestinesc,
Si sal duca la-mfrinnusetatul raiul eel ceresc.
Plevatul Poslu§nie
:Vitro fan Episcop
Acestki carte rara de pret literara i istoric face parte din
bogata Biblioteca4i care este proprietatea Inalt Preasf. Mitropo-
lit al Moldovel D. D. losif Naniescu pe care mi-a 'imprumutat'o
spre a o studia qi pentru care-i aunt profund recunoseetor,
c et
1)
td.
www.dacoromanica.ro

704 IN t 1 ATURA PREOTILOR IT SCURT
Mitropolitul Teodosie, emulul in literature a lit Stefan
Mitropolitul, predicesorul sea sprijinitorul gi ocrotitorul
Antim Ivirenul, neobositul cultivator al grainlui nos-
tru romanese, incepe acestrt scriere a sa despre cele 7 taTne
.eu o predoslovie titre preott Cu mila lui Dumnedett
Theodosie Arhiepiscop i Mitropolit a t6tAUngro-Vlahia
voile tuturor preotilor, care ye aflati In Eparhia nostriti
de la Arhierelil Arhiereilor stOpanul Christos, pace,
If dar, intarire i spasenie ye pohtim , Tara de la
Smerenia nostra blagoslovenie". DupA ce demonstreza
insemnatatea 'eficacitatea st. misteril in Biserica lui
-Christos qicend. ca Themelia pravoslaviel sant cele 7
tame ", apoi spune 4i causa ce l'ati indeninat a scrie
asupra acestora: si socotind cele ce videm au4im
,,ea se fac intre vol preotil, am aflat unele care se fun-
protivesc invetaturilor apostolicesti, si tainelor sfintel Bi-
serici, si mai ales de sf. Botez, de sfinta Cumenecatura
si de Mimi cel Mare, care impotrivire in tot chipul ale
17
smulge si ale desradacina, voim si ne shim. De care
lion poruneil ca acesta dam : Ca celea ce se vor ye-
,' dea inteinsele a fi drepte ai adev6rate sa, se tie en t6ta
paza, Tar cele protivnice si care se fac far de tale sa, se
lase si :4 se lepede...
Dupa predoslovie unneza descrierea sf. Botez, in care
se ghsese urmtttorele deslegari importante : 1) Ca apa de la
Botez, ail -nu fie apa me§telugitA sau amestecatA, cu alt
77
ceva, precum iaste apa de trandafir, sau berea, sail
altit apa fiarta cu dresurT. 2) De iaste (apa) prea rece
p6te inertldi cat se p6tA ritbda firea trupulni. 3). Sa
fie atata apa, cat Ote fi afundare Intr'insa de trel
..precum invatiti sf. pArintil la Pravila cap 141. Safi $i a-
tata cat p6te fi turnare de fret ori, de vreme ce asta s'atl
37
obicinuit pren multe parti gi aicea la noT a boteza : Ma-
car ca, lucru protivnic se vede ca Taste sfintilor PArinti
77
a turna apa preste cel ce se boteza.".
4) La caz gray de morte se boteze iridata pe copil
fait a ceti ritualul.
Ri
lul
i
7,
1i
$i
eau 1i
,,se
eel,
gi
www.dacoromanica.ro

DE MITRO1 0 1TUT, TFt)DnSIE 705.
5) Pentru eel ce se intorc din pAgani la credinta nós-
trA pravoslavnicA, adicA sail din turd sail din tAtarl sail
din jidovi sail din Arian! (AFieni) sa eh' de shit
prunci miry indatti 0, se boteze.,....iarA de sent In virstA
,cea ce vine sit se boteze, atuncea ma! 'nainte de botez
trebueste sit se invete credinta crestinesca. 6) larit pen-
tru Calvin!, Luterani i pentru Papistasi veti sti cit nu-
mai II lepadilm de eresurile for invetam credinta cres-
tiasea, apoi ii ungem cu st. Mir, larit nu-i mai botezAm
n7) larit pe Papistasi nu-I mai ungem, de mArturisesc el
ca 1-all tins a! lor, IarA de nu uns ii ungem. 8) Cres-
tinil cavil prin sift, violenti sail facia Turd' sail Alien].
sail jidani, davit revin la legea crestinii, ungA numaI
cu sf. Mir si sa nu -! boteze. 9) Iar caiit au cAqut in
eyes Papistasesc sail Calvinesc sail LuterAnesc, acelora
niarasi sit li se citesch molitvele de lepadare de ace! eves,
si sit li se dea canon dupit socotintit preotulul, larit cu
Mir sit nu-i ungit ". 10) Nebunil din nastere, idiotii sit se bo-
teze de aseminea si nesterile disforme, ca cu done capete
sail iti mai multe, se boteze capetele, Iar davit n'are figurit
de one sit nu'I boteze. Acestea despre st. Botez.
La Misterul sf. Mir face atenti pe preoti 1) Ca nu cum va
sa indrasniti sa ungeti pre omen! la Zile marl cu santut
Mamie Mir (precum am audit ca fac Ore-caril nechibzu-
iti), ci la Mile marl sa ungeti pre omeni cu unt-de-lemn
din candela 6144 la Bdenie". 2) De asemenea li inter-
dice : Niel sit mai adAogiti Mirul eel Mare cu unt- de -lemn
prost, dupit ce se imputineza st. Mir. In fine it opreste
pe preoti : 3) Inert sit cutezati davit se sfirseste de la
rvoi sf. Mir, FA ungeti copii cu unt-de-lemn sfintit la &le-
77
nie sail la Maslurl In loc de Mir Mare, (precum larit am
77
inteles, ca fac unit nepurtAtori de grije a eiti Pravila si
alte Invetaturi).
La Misterul Preotiei le aminteste urmatorele datoril:
1). Ca sa nu fie lenes si pregetAtor cand va sa slu-
,,jascA vre-o tainA ca eel lenes si pre sine la pe'cat de morte
stiti :
st -I
Lid
ei -1
1-ail
www.dacoromanica.ro

706 IN1 g I ATI:RA PRF0T11 OR PE SCURT
,,adesea aduce, si pre multi den crestini la multe primej-
dil, eand unii nebotezati, unii neispovediti si necomuni-
77
cati mor pentru lenea, lug". 2) Tarasi dator Taste preotul
railcar si ctind nu slujes,ite sfanta liturgie sa null lase
.,slujba pravelei sale necitita...ett larasi am audit ca multi
Mr de nicT o ostenela, necitindu-si pravila, netrezvindu-se
indrasnesc a sluji sfilnta liturgie, care lucre Cu pecat
Taste precum ati audit. Sail incit unii, did voe, ca
7/ Ora slujba o lase, F,4 i cand se face alta slujba a Biseri-
cei ei nu se gatese de liturghie si Polunosnita sail Utre-
nia gi alta slujba a Bisericel nici nu o ascultA, nici nu o
77
citesc, care lucru ffira tale Taste",
La Misterul penitentei face atent pe confesor asupra nr-
materelor casuri: 1) Sä intrebe pe penitent in conformi-
tate Cu etatea, cu ocupatia si s5 tina sema de imprejura-
rile and a comis pecatul, in fine data l'a seversit de voe
on indemnat de altul etc. 2) Daca preotul este in litur-
gie si se intimpla caz de mOrte grabnic in poporul seii,
el, preotul p6te trimite pe diacon si alta persona care as-
culla marturisirea luT ad referendum, apol it comunica.
La Misterul sfintei Comunicaturi atrage atentia preoti-
lor asupra urmatOrelor puncte: 1) A servi cu pane dos-
pita din faint de grail curate si din apt neamestecata
cu alt-ceva. i vinul sa fie Tara nemestecat cu alt-ceva,
cu pelin, precum tinem nol in Biserica resraitului.
77 2) Ori mergend sa comunicati pe cine-va, nu fieste-cum
77 s'a, mergeti, amestecandu-ve intre Omeni si vorbind uncle
s,ii altele netrebnice si tiind sfanta curninicatura in sin, ci
in mini, Inca ai en sfesnic aprins inainte, precuni an
facia crestinii mai 'nainte si precum si acum fac multi
77 cre§tin1 iscusiti prin alte parti. 3) Sa se tiny sfanta Cu-
nainicatura in be curat si cu totul ferit si respectat ca
77aucjim ea multi din vol nepriceputi, fart de midi o temere
de Dumnecleti, nici rusine de Omeni, sfintele in locuri
77 necinstite, pren casele sale, precum pren 101, ca sanu
that ostenela sa, merga la Biserica".
audit,
77
nici
tin
www.dacoromanica.ro

DE MITROI 01,11 LI, TFODOSIE 707
i
4) Neav6nd nicI o nevoe sati fuga pentru robie sail bole
contangiose sail holera sau cluma sfintele sa se tina in sf. Al-
tar in Biserica; Tara de Taste vre-o intimplare de fug
crestinii, pentru nis-care nevoi si intimplari rale, atunc!
77 avern slobolenie a purta sfintele pe unde vor fi fugind
77 creltinii , numal lava, sit se tie sfintele in loc curat si en-
vios_t intro lada curata. 5) Pentru muerele ce ail, bar-
bat' eretici, adica Calvin! sail Lutera,ni, situ Papist*
sail pagan' adeca: Turcl sail. Marl sail jidovi, vet' F.cti
ca de traesc cu densil numal pentru casatorie si legea, nu
F,ii-o lash ...alte prin6se, alte ale for sa le primescit preo-
tul, ad;ca luminary si unt-de-lemn si rugaclune pentru
77
ele sa lack 'art prescurile sa nu le primesca, nici li-
'77
turgie pentru dinsele sa nu faca, nici sa le comunice, ci
'77 numai de se vor fi ispoveduit de pecatele sale sil, le dati
77 AghlaZTnit §i Anafora....Iara cand vor vrea sa, m6ra a-
/7 tUnel sit le Itch Maslu ii alte rugh,ciuni si sa le comu-
1) nice" .
6). i pentru tigani inch si pentru Rumfinil calif nu
tin poruncile. nici se ispovedesc, ci sunt numal cu nu-
77
mele crestini; Tara v6 dam porunca sa cautatI sit-I
77
invetatl legea lu! Dumnedeil, si sa-1 certati sit se is-
povedesca mh'car intr'un an odata si sa spunefi ca aveti
porunca ca acesta. Ca de nu vor padi Biserica EA de nu
se vor ispovedui macar intr'un an ()data, vett sa -' lasati
sil, morn necomunica0. Tart insit vol sa socotiti pre eel
ce vetI vedea ca se intOrce si sit ispoveduese sa'' comunicati
77
ori de eke ori vet1 vedea eh, sunt vrednicl si gata. Tart
pre car!' vetI vedea ca petrec intru neascultare, or' ti-
gan fie, orl Rumiln pe aceia sa nu cutezati a-i comunica
in viata lor, fall numal cand se von intOrce cu poet-
inch. 7) De muerile crestine ce tin paganil sa le comu-
77
nice preotul la mOrtea 11r, de se vor ispovedui. 8) lara,
auqirn eh pentru neinv6tatura vostra, nu-s1 ma! aduc 6-
77
menil copii mici sa-I. comunicati nici la PastI, ci numai
771e daft past! (carele vom da invetatura mai jos ca sil, nu
www.dacoromanica.ro

708 I VETATURA PREO MI OR PE SCI'RT
?
le mai dap, pentru pricinele ce le yeti vedea) si asa
77
mor multi necomunicati, cu mare p'ecat al vostru. 9) Ca
aw-,lim ea, unit din voi nici fiind bolnavi, nisi alt in-
71
timplare avend, pentru lenea sa, sail fiind beti, el tri-
7,
met si pre copilmici de Comunica, si nu mai socotese
7, Ore caste omul vrednic au nu taste. 10) Si iara ye lie:
7,-cand va vrea vre-un preot din vol WA merga in tale
,,unde-va, sail va avea alto zabava., sa r6ge pe alt preot
37
vecin al seu sa-1 pazeasca no'ia sa, iarA sa nu-si lase
77
turma pustie. precum auqirn ca multi fac din vol. CA
,de va peri tine -va necautat, voi vets da searna precum
am qis.
Am extras aceste locuri din cartea despre Misterii a Mi-
tropolitului Theodosie inadins pentru di ele zugravesc a-
buzurile si deprinderile rele intre preopi de alta data a
terel nostre. Apol acestea descria si starea de cultura, si
de devotiune creF,4tina ce a existat la Romani deaseminea
si starea social& a poporulul de jos. Dupa Misterii urrneza
o descriere a Mitropolitulul Teodosie despre Pasti si a-
busul ce se facea cu pasca. Find-ca acesta, cestiune pri-
veste direct pe Romani si in care se vede un lucru asa de
curios pe care-1 descrie si-1 combate Mitropolitul Teodo-
sie, am creclut ca, este bine a da publicitatei in intregul ei
acesta descriere. Iata-o:
Pentru Pastile ce faced la ziva invieref Domnului
Hs. Si dap' omenilor Anaford cu vin.
Poruncim aceia sa nu se mai fact!, pentru "unite si a-
deverate pricini, si pentru multa strambatate ce sa, face
pentru dansele legit nostre cel pravoslavnice.
Intai ca, omenii s& lasa in nadejdea Pastelor, si nu sa
ispoveduesc in Postul cel mare, si nu se impreuna cu tru-
pul §i cu singele Domnului. i pentru cii, multi neprice-
puti si neinvetati pot sA socotesca, ca destul le va fi for
eatra, spasenie a lua Pasti, precum si aunt multi, si asa
in Oa viata sa Pasti numal ce lel si necumenecandu-se
www.dacoromanica.ro

DE MITROPOUTUL STEFAN 1651 709
reman asemene dobitocelor pans la morte, si multi pot si
in eres ca acesta sh caqh, clicend: ca, acesta anaforh cu yin
Taste Taint ca si sfanta cumenecatura, parendu-le ca acea
pane prosta, si acel yin prost laste Trupul, si Sangele sfin-
tiel sale and trupul si Sangele lui Hristos Taste Tama,
mare, si, infricosata, carea sA, sever§eF,de la sfanta Litur-
gie, si sh face din paine came si din yin singe, cu o lu-
crare ore -carea neveguta, precum am ;1 is mai sus. IarA A-
nafora nu Taste taint, nicl Trupul si Sangele sfintiet sale,
ci Taste piiine blagoslovit5, din carea sa scate sfantul Ag-
net. i ail socotit sfintil parinti st se dea numal celora ce
sh comunech peste tout vremea ceialalth, cand sil, severteste
sfanta liturgie si nu st cumineca : pentru mai mare curh-
tie, si sfintenie a Tor, pentru aducerea aminte de sfanta
cuminecatura, ca st se gittesca, §i sã se curatesca mai 'na-
inte Oa, ce nu se cumineca, cu rugaminte, cu post, cu is-
povedanie, si atunce sP. se precestuiasch, cu sfintele Taine.
intru sfintenie si curhtenie, si ertare de pecate, precum
;lice la sfanta Pravila cap, 166.
De unde vedem, ct Anafora taste ca cum ar fi o slug
si un vestitor al unui Domn mare, carele vesteste ch' vine
Domnul. i a'a sfanta Anafora, macar eh nu laste stepri-
nul, si Domnul Hristos, dar o dam mai nainte de sfanta
Cumenecatura, numal celora ce cu drag astepta venirea
Donmului sat Hristos: ci o cinstese ca pre o solit6re a
mantuirel sale, si celora ce ghtindu-se sh Ia sfanta anaforh,
sa tin intru curhtenie, ferindu-se Inca si de impreunarea
trupesch, intro cinstea sfintei Cumenechturi. 1-art nu tutu-
rora si celor negata, precum in,vath la Pravila tot intru a-
celasl cap.
Dec' de vr6me ce Parintil sfinti n'ati bla(goslo)vit sh' Ia
toti AnaforA, nu shcade O. se dea tuturor Diet la Pasti; ci
precum fac tot' crestinii pravoslavnici in t6th lumea, pre
ce' ispoveduiti f,4i grijiti invetandu-i inthiu ce laste sfanta
Cumenecatura, duph invetatura mai sus ;list, sh'i cumene-
Biserica Ortodoxi RomXna. 4
www.dacoromanica.ro

710 1N g 1 ATURA PREOTILOR PE SCURT
cap; lark pre pruncil eel mid sk'l cumenecatl &A de nici
o indoialk, precum ati audit. lark intamplendu-se vre-o
smintela cut -va din eel ce s'ail obicinuit a se cumeneca
si nu va putea sk se cuminice, acela sk, is Anafora, cum
Taste obiceiul, lath de se va fi gAtit sk is Aghiazmk, WI
dati si aghiazma ; ckci ck mai multk gktire trebuiaste sk
albk, cela ce se gateste sa is aghiazma. Asa si celor ce
nu s'aii cumenecat nici odatk, pentru nepurtarea de grija
a mantuirel sale, de se vor fi ispoveduit sk le dap ana-
fork ne amestecata cu yin, pentru ace scandklk ce am
dis mai sus, sail cu bunk socotelk Ffi aghlasmk, sk dati
celula ce sa va fi ispoveduit, si sk, va fi grait cu gktire
bunk, si WI certati cu invetkturk cuviesa, sk se gatesck
In celelalte posturi ce vor veni ca sk se curninece. Tara
celor neispovgduiti nici o data, si celor ce nu sk supun
jugului legit, nici aghimmk, nici anafora sk nu le dap,
ca sk valk ck, si acelea sant daruri sfintite, si nu sk
cade a le da tuturor. Si sk'l certati precum v'am in-
vetat mai sus, spuindu-le el Taste porunca sfintilor pkrinti
sk fie si osebiti de credinclosi, unit ca aceia nu cum sk
li sk dea aghiazma si anafora, pink ce se vor supune
jugulul legei. °Ace ca nol alte pasti nici nu credem- a fi
fark de numai Hs. Mrintuitoriul, carele se da neue intru
sfiinta CumenecaturA, deci nici sa numim alte pasts, nici
sk dam credinciosilor acest fellu de pasts.
A doua, ca sk, nu sk smintesca cineva din vol, sk a-
mestece cu Anafora ceva din sfanta curneneckturk, precum
intelegem ea Inc a, ii fac unii nesocotit,i.
CA asa facend ON anafora sk va uni cu trupul si cu
sangele lui Hs, si in loc de anafora va da celor nedestoi-
nici Trupul si Sitingele Domnului Hs. si as,ta pre sine sk
va osandi ca si Iuda, carele aiii dat pre Domnul sett in
mainele celor nedestoinicl. .5i land darurl, precum aveti
obiceiu vol popil a lua oao sail bans pentru Patti, si fi-
ind pastele amestecate cu sfanta Cumeneckturk, vinde Tru-
pul F,11, Sangele lul Hs, ce nu sk dä inpret ci in dam, precum
www.dacoromanica.ro

-scrie la Pravila cap '9 list. 8. Tara tine ar baga Cumene-
caturA In pasti si sit va afla, aceluia i siti va lua si popia
ca unul vinetorill de sfinte, cand impreunA cu Anafora
va vinde pe Hs. Inca .i aceluia ce va Indrasni de va cere
plat6, cad cumeneca pre cineva i srt, , lua Popia ; ca
lar4, auclim c5, unit din voi fac niste eresuri ca acestea,
ca nu vor sa cumenece nici pre san'etos, nici pre bolnav
pana nu'I plateste. i Tani 1: cela ce va mai face acesta de
va mai da 6menilor Anafora cu yin, unul ca acela de la
trio' mare certare va avea,
C. Erbicean a
-------;-"----
www.dacoromanica.ro

1890 09

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (14)

Similar to 1890 09

Similar to 1890 09 (16)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1890 09