1907 04

se citeasca imtiinfarea ce se a-se$te
la pay. 490 relativ la abonamentul
acestei Reviste. III
679i BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica
A
SMUT SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROME.
ANUL AL X X X I-lea, No. 4.
Ty3ELA MATERICLOR
Pap.
1 Acte Oficiale 871
2 Despre vechimea Crestinisintilui la Ro-
mani 405
3 Viata religioasa a RonAnilor si ameste-
cul Statului In afacerile cultului 415
4 Cronica Bisericeascl 424
5 Viata nomad a vechilor Ebrei. 442
6 Cuvant inainte 452
7 Ciprian 461
8 Evangelia sau viata si lnvatAtura Dom-
nului nostru lisus Hristos 470
9 Raportul P. C. Revizor Eclesiastic al E-
parhiei Hu 478
10 Donati 487
11 Instr ar 490
11(.4 44iCirEP
BISERICEVITIPOGRAFI
1907..
Aget
r
.
IULIE-
_
i 1 .-
..
.
. . . . ..
.
, ,......,_
I t Ciii ''' '' :
-
,
1,1111r
kt
M I
il
)4
AA
Ltjt
-.
i
ii
. . . . . . .
.
. .
.
. .
. . . .....
. . . .
.
e :
www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA CRTODOXA ROMANA" No. 4.
ACTE OFICIALE.
Sfantul Sinod, in sesiunea de Maiu din anul a-.
cesta, s'a ocupat cu trei chestiuni de mare impor-
tanta pentru poporul nostru rural. Una e privitoare
la sarbatori, alta la posturi si alta la veniturile Epi-
trahilului.
Publicam aici toate actele privitoare la aceste
chestiuni.
I.
Raportul P. S. Atanasie asupra sarbatorilor
!nail Prea S./in/11e Stdpine,
Intre neoranduelele ce dainuesc in poporul nostru cres-
tin ortodox roman, mai ales de prin sate, este si desertul
obiceiu de a nu lucra In unele zile pe care le in ca sar-
batori si caror le atribue niste puteri miraculoase.
Se Intelege de sine, ca acest obiceiu desert, isvorit nu-
mai din credulitatea sau credinta desarta, ce din neferi-
cire se Intalneste adesea la satenii nostri, este cu totul im-
protiva dreptei judecati a asezamintelor sfintei noastresi
---
www.dacoromanica.ro

372 ACTE ()MULE
Biserici. Ca atare el fireste a alarmat pe toti barbatii do-
ritori de binele poporului nostru, mai ales ca impedica pe
sateni dela munca cufunda mai mult in neagra saracie.
Cu drept cuvant deci inaltul Guvern, care e tinut in a-
ceste vremi grele a se ingriji in primul rand de buns sta-
rea materials si intelectuala a satenilor, luandu-si sarcina
pe cat de grea pe atat de salutara de a Indrepta relele
de care sufere sateanul nostru, s'a gandit cs unul din mij-
loacele pentru atingerea acestui scop este inlaturarea ori-
carei piedici ce sta in calea sateanului oprindu-1 de a munci
si de a-si agonisi astfel cele trebuincioase pentru vietuire.
De aceea d. Ministru al Cultelor Spiru Haret, in sedinta
dela 1 Mai a. c. a semnalat Sf. Sinod una din aceste
piedici in sarbatorile superstitioase si paganesti pe care
le in satenii nostri, rugand a se lua masurile cele mai ni-
merite pentru indreptare.
Sf. Sinod, ascultand cu toata luarea aminte pe d. Mi-
nistru, a primit propunerea I. P. S. Mitropolit al Moldovei
ca sa se aleaga o comisiune, care impreund cu d. Minis-
tru sa avizeze la masurile ce trebue a se lua in privinta
sarbatorilor superstitioase.
Comisiunea aleasa s'a intrunit, in ziva de 5 a. c. la d.
Ministru si prin subscrisul raportor supune cu smerenie la
cunostinta Sf. Sinod resultatul discutiunilor sale despre sar-
batorile paganesti.
S'a decis mai intai ca Comisiunea sa prezinte Sf. Sinod
o expunere de motive Improtiva acestor sarbatori, iar Sf.
Sinod cumpanind acele motive sa des o enciclica prin care
sa Indemne poporul a nu mai tined astfel de sarbatori.
S'a decis apoi ca Comisiunea sa propuns si oarecari
masuri disciplinare, ce Sf. Sinod va trebui sa is fats de
preotii cari nu vor combate sarbatorile paganesti, ce ar
observa ca in de enoriasii for si nu i-ar sfatui sa lu-
creze in ele ca in orice zi de rand, iar mai ales fats de
preotii, cari ar cauta sa profite de credinta satenilor in a-
semenea sarbatori, pentru a-i chema sa le munceasca lor.
Expunere de motive improtiva stirbdtorilor ne,Primite de
Bisericd, dar serbate in mod abuziv de poporul dela sate.
Sfintele canoane ale Sfintilor Apostoli si ale Sinoadelor
locale si ecumenice osandesc atat sarbatorile paganesti,
se
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 373
cat si pe cei ce iau parte la ele. Asa canonul 70 al Sfin-
tilor Apostoli hotaraste ca preotii, cari vor serba sarbatori
paganesti sa nu mai aiba voe a sluji cele preotesti. Iar
canonul 7 al Sinodului din Ancira opreste doi ani dela
sf. Impa.'rtasire pe crestinii, cari vor Linea sarbatori paga-
nesti. Ace las Sinod opreste cinci ani dela impartasire pre
cei ce cred in zile norocoase si nenorocoase.
Sinodul al saselea ecumenic hotaraste in privinta sar-
batorilor paganesti urmatoarele: «Cele ce asa se zic Ca-
lande..... si slujbele cele ce se fac in numele Dumnezeilor
celor ce mincinos se numeau de care elini dupa oare-
care vechiu obiceiu si strein de viata crestinilor, le lepa-
dam deci cei ce de acum inainte, ceva din cele mai
inainte zise s'ar apuca sä faca, dupa ce s'au instiintat, a-
cestia de vor fi clerici sa se cateriseasca, iar de vor fi mi-
reni sa se afuriseasca.).
Cu toata asprimea acestor legiuiri bisericesti improtiva
sarbatorilor si obiceiurilor paganesti, ele s'au strecurat in
curgerea vremei la diferite popoare crestine, precum si la
poporul roman, unde chiar dupa zeci de veacuri s'au
pastrat unele obiceiuri si sarbatori paganesti ce amintesc
origina lui, cum e serbarea Joilor dupa Pasti si abtinerea
de a lucra Vinerea, sau relatiile . lui indelungate cu alte
popoare, de pilda cu Slavii, cum e asa numita Paparuda.
Dar oricat ar fi de insemnate, din punct de vedere et-
nografic atari obiceiuri superstitioase, ele, fa'ra de indoiala,
sunt improtiva adevaratei cinstiri de Dumnezeu si aduc
celor ce le tin daune morale si materiale. De aceia ierarhii
Bisericii noastre dupa vremi au vadit si osandit asemenea
superstitii. Vom aminti aici pe Iacov Putneanul, Mitropo-
litul Moldovei, care in scrierea sa intitulata: Sinopsis, a-
dica adunare de multe invataturi, tiparita la Iasi 1758, po-
meneste si osandeste mai multe obiceiuri superstitioase din
popor. Intre aceste superstitii numeste el si Paparuda sau
Papaluga, despre care zice urmatoarele: «Deci prostimea
foarte se insala ca Papaluga ar avea putere ca aceia, a-
died sa porunceasca norilor sa ploua. Care lucru a crede
este curata inchinare de idoli, caci precum Ilie proorocul
si alti sfinti multi, prin mult post si ruga, cu chemarea nu-
melui lui Dumnezeu, au pogorit ploae, asa cred ei ca. ar
www.dacoromanica.ro

374 ACTS OFICIALE
putea si acel mascariciu Inselator Papaluga, ca sa pogoare
ploae cand ar vrea». Mitropolitul Iacov invata pe crestini
sa se fereasca de orice sarbatori si obiceiuri paganesti ast-
fel: «Deci toti cei ce va numiti adevarati crestini, de n'ati
si stiut sau n'ati cunoscut pang acum, de acum Inainte sa
stiti si sa cunoasteti cum ca toate aceste fapte a unora
din crestini, ce s'au fost facand, sunt chiar dracesti izvo-
diri si avidoma inchipuiri ai celor de demult idolesti in-
chinatori. Deci pentru un adevarat crestin urit este si cu
cuvantul a pomeni de idoli sau de diavoli, dar Inca sa -i
si cinsteasca sau sa creaza sau macar sa urmeze
obiceiurile inchinatorilor de idoli. Pentru aceia dar, pur-
tand numele cel crestinesc sa" va fie si viata si faptele cres-
tinesti. Ca nu unii ca acestia cu nestiinta for aicea ase-
manandu-se dobitoacelor iar in cea lume cu muncele sa
fie partasi elinilor».
Aceste invataturi sunt vrednice de toata luarea aminte
chiar in zilele noastre, de oarece multi sa-teni tin Inca si
astazi obiceiuri si sarbatori idolesti, cu toate ca 'erarhii
Bisericei dupa vremi, n'au incetat a sfa'tui pe crestinii nos-
tri sa se fereasca de ele.
Insusi Sf. Sinod al Sfintei noastre Biserici autocefale or-
todoxe Romane a votat in sedinta dela 29 Mai anal 1874
un regulament improtiva sarbatorilor de origina idolatra.
Acest regulament promulgat In 3 Iu lie 1874 cuprinde mai
intai sarbatorile bisericesti si nationale ce tot crestinul or-
todox roman e dator a tinea, a'poi dispune la art. 3 ur-
matoarele: «orice alte sarbatori superstitioase precum: Jo-
ile dupa. Pasti, Rusaliile, Foca, Ilie Pa lie, Pintilie Calatorul,
Rapotinul, Dragaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chided
Schiopul, Vinerea, sunt oprite a se seri* ca niste rama-
site din timpul idolatriei si care nu aduc nici un folos su-
fletesc, ci numai pagube celor ce le serbeaza, impedecan-
du-i dela lucrari folositoare si dand ocaziune la petreceri
desarte si vatarnatoare.
Preotilor se pune indatorire a sfatui pe enoriasi de a
pardsi asemenea sarbatori paganesti, care nu sunt potri-
vite cu demnitatea de crestin si cu inva.taturile sfintei
si ale Bisericei».
Se vede deci, ca si dupa trecere de mai bine de un
E-
/vanghelii
intr'insii
www.dacoromanica.ro

ACTE OFLCIALE 375
-veac dela timpurile Mitropolitului Iacov Putneanul sarba-
torile paganesti nu incetard la poporul nostru, ba chiar
pare ca ele aveau un caracter general, de vreme ce Sf.
.Sinod, autoritatea cea mai inalta. a Bisericii, creel necesar
a lug Improtiva for atunci o dispozitie generala, fdra sd fi
fost motivat de vre-o Imprejurare deosebitd, ca astazi. In
-adevar n'am gasit o expunere de motive la regulamentul
din 1874 citat mai sus.
Insa multumita acestei dispozitiuni Sinodale,, careia s'a
-dat cea mai Intinsa publicitate, multdmitd invataturilor prin
grain si prin scris ale P. P. S. S. Chiriarhi si predicilor ti-
nute de preotime cdtre enoriasi, constatam astazi cu bu-
curie ca sarbatorile pdganesti, dacd si ele se mai tin de
satenii nostri, dar nu mai sunt asa generale, ci se intal-
nese unde si unde mai mult ca un abuz provenit din le-
-nevire si din credinta desarta sau superstitiune.
Cu toate acestea, spre a smulge din radacind orice pre-
text pentru tinerea unor atari sarbatori, credem de folos
a ardta ca ele sunt improtiva adevaratei cinstiri de Dum-
nezeu si aduc celor ce be tin pagube atat morale cat si
materiale.
Pentru acest sfarsit vom arata origina unora din sarbd--
torile paganesti, cum e a Joilor dupa Pasti sau abtinerea
de a lucra Vinerea, caci dup. acestea se pot judeca si
toate celelalte sArbdtori pdganesti, amintite in regulamentul
Sf5.ntului Sinod, precum si orice alte sarbatori de acest fel.
Evreii priveau Sambata ca ziva de sarbatoare a saptd-
manii, iar pentru celelalte zile n'aveau alta numire cleat
intaia, a doua, treia, a patra etc. dupa Sambata, sau din
saptamand. Paganii insa, si cu deosebire Romanii, au dat
zilelor saptarnanii nume Imprumutate dela zeii for pdga-
nesti, ca Martie, Mercur, Joe, Venera, etc. si savarseau
cultul fieca'ruia din acesti zei mai ales in ziva ce purta nu-
mele lor. Aceste numiri ale zilelor, si pana la un punct
chiar cultul obisnuit in ele, s'au mantinut si dupa cresti-
narea popoarelor ce s'au format din frdmantatura popo-
-rului Roman. Insa. Biserica cresting chiar din timpul sfin-
tilor Apostoli a asezat ca zi de sarbatoare peste saptdmand
In locul Sambetei Duminica (sau ziva Domnului Kcht'ioxtv,
xoptaxii iiµapa cum se numeste ea in Sf. Scriptura (Apocal.
a
www.dacoromanica.ro

376 ACTS OF1CIALE
I, 10), iar numele celorlalte zile au ramas ca in paganism,
cu deosebire ca li s'a dat inteles crestinesc, asezandu-se
totodata si sarbatorile ce crestinii trebue a serba.
Cum Insa mintea omului din tinerete este plecata spre
cele rele, multi crestini tinura si mai departe unele kir-
batori si deprinderi paganesti pe langa sarbatorile stabi-
lite de Biserica sau chiar cu nesocotirea acestora. Astfel
de sarbatori sunt Intai Joile dupa Pasti. Ele poarta numele
lui Joe sau Jupiter, pe care paganii it credeau parintele
zeilor si al oamenilor. Acestui idol i se atribuia puterea
peste fulgere, tunete, trasnete si grindina. De aceea se si
Infatisa tinand In mani fulgere si i se da mare cinste. De
aici vine si obiceiul poporului nostru de a serba ziva ce
poarta numele lui Joe, dupd Pasti, adica tocmai cand se
produc In atmosfera tunete, trasnete si piatrd, ca sd se
milostiveasca a nu bate holdele si viile cu piatra.
Dar a serba aceste zile pentru un astfel de sfarsit, este
curat o amagire si ratacire paganeasca. Joe ca si Venera,
al carei nume s'a dat zilei a cincea a saptamanei, cand
unele femei nu lucreaza ca sa nu-si pearza frumusetea sau
din alte pricini tot asa de deserte, sunt niste idoli paga-
nesti. Crestinismul insd chiar dela Inceput a purtat un ras-
boiu crancen Improtiva Inchinarii de idoli. Sf. Apostol Pa-
vel Invata ca idolul nu este nimic in lume (1 Cor. VIII, 4),
adica n'are in el nici o putere sau tarie, cu atat mai pu-
tin nu e vre-un Dumnezeu, ci curat o plazmuire a manilor
omului, o Intrupare a patimilor lui, cum zice acelas apos-
tol despre cei robiti de pldcerea pantecelui, ca Dumne-
zeul for este pantecele (Filipeni III, 19). De aceea si cin-
stea ce se da celui ce nu este cu adevarat Dumnezeu este
necinste insusi celui ce-1 cinsteste. Crestinul deci nu se cu-
vine a'si pune nadejdea in atari inchipuiti zei paganesti, ca
si cum ei 1-ar putea feri de grindina sau de flare salbatice,
sau i-ar putea da frumusete sau sanatate, ci in unul Dumne-
zeu Parintele, dintru carele sunt toate si noi intru dansul,
si in unul Domnul Iisus Hristos, prin carele sunt toate si
noi printeansul (I Cor. VIII, 6). Precum lumina nu are nici
o Impartasire cu Intunerecul, asa crestinul nu trebue sa
mai tina nici urma din superstitiile paganesti, de care s'a
lepadat la sfantul botez ca de niste pompe si slujiri ale
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 377
diavolului. A serba prin urmare Joile dupd Pasti si alte
asemenea zile paganesti, a nu lucra Vinerea cu nadejdea
ca va avea cutare sau cutare folos, inseamna a cadea iar
In intunerecul pa'ganismului, a sluji zidirei in locul zidito-
rului si a'si agonisl si in aceasta viata chinul ratacirei si
al saraciei, iar in viata viitoare osanda focului celui de
veci, care este gatit diavolului si ingerilor lui.
Dar si din alt punct de vedere ne putem incredinta
despre greaua osanda in care cad cei ce in astfel de sal--
batori. Ele sunt atatea pricini de nelucrare sau lenevire.
Iar lenevirea este izvorul a toate ra'utatile perzatoare de
suflet. Aceasta ne-o spune inteleptul Sirah zicand: «Multa
rautate a invatat pe oameni nelucrarea» (XXXIII, 32), sau
dupa cei mai multi talcuitori: «toata rautatea vine din ne-
lucrare». Caci din nelucrare se nasc talhariile, viclesugu-
rile, si cele mai marl. rele, cum cu durere ne-am
putut incredinta est timp, In urma iernei lungi si grele pe
care cea mai mare parte din satenii nostri o petrec in
nelucrare. Chiar inteleptii pagani, la cari munca nu prea
era de cinste, numesc nelucrarea maica rautatilor, mor-
mant al omului viu. Sf. Apostol Pavel numeste pre cre-
stinii cari nu muncesc, oameni fa.'ra de randuiala, pentru
ca ei ies din randuiala data de Dumnezeu, carele facand
pe om n'a voit sa fie nelucrator si nemiscat, ci lucrator.
De aceea i-a dat maini si picioare, zice Sf. Joan Gura de
aur, ca sä munceasca cu mainile si sa osteneasca cu pi-
cioarele; de aceea a poruncit in Raiu lui Adam sa'l lucreze
si pa.'zeasca, iar dupa cadere i-a hotarat intru sudoa-
rea fetei sa'si manance painea lui; si cele zise catre Adam
s'a zis si catre toti cei ce se trag din el. Aceasta ran-
duiala o calca crestinii, cari nu muncesc ci umbla lard de
capatai incoace si incolo, cum zic asezamintele sfintilor
Apostoli: «Nu fii ca un zburator, incunjurand dobitoceste
prin cai, in zadar cheltuind vremea ca sa privesti pre cei
ce viaza.' rau, ci is aminte de mestesugul tau, de lucrul
manilor tale si cauta cele placute lui Dumnezeu». In ade-
var izvorul si pricina pacatului este nelucrarea si neintre-
buintarea manilor, pe and lucrarea manilor si osteneala
picioarelor opresc pe om dela pacate. De aCeia s'a zis
unui cuvios parinte: «De voesti a pla.'cea. lui Dumnezeu
rapirile
www.dacoromanica.ro

378 AC E OFICIALE
roaga-te si cand nu faci rugaciune lucreaza cu manile»,
Iar Sf. Joan Gura de aur zice: «Nimic nu este mai urat
cleat petrecerea zadarnica, nimic mai rau cleat nelucra-
rea. Ca nelucrarea pre toti vatama si pre insusi membrele
trupului nelucrarea oarecum le vatama». Tot acest sant
Parinte zice: «Care cal este bun? Cel ce se tine numai
in grajd sau cel ce se dreseaza? Care corabie? Ceea ce-
Inoata sau ceea ce nu umbla ? Care apa ? Ceea ce curge.
sau cea statatoare ? Care fier ? Cel ce se poarta sau cel
ce nu se lucreaza? Au nu cel ce se lucreaza straluceste
si se aseamana cu argintul, iar celalt pretutindenea se ru-
gineste si tot perde din materia sa netrebnic fiind? Una
ca aceasta se face si la sufletul cel nelucrator, it cuprinde
oarecare rugina si mananca stralucirea lui si toate celelalte».
In alt loc acelasi Gura de aur invata: «Precum parnantul
cand nu se seamana, nici sa sadeste, odrasleste balarii si
spini, asa si sufletul cand nu face nimic din cele de tre-
buinta, dar din firea sa trebuind a face ceva, se da la
fapte rele». Prin urmare cel ce sta in nelucrare, nu vie-
tueste cu buna randuiala, nu asculta porunca pusa de Dum-
nezeu in firea omeneasca I sarsitul este ca vine mania
lui Dumnezeu peste fiii neascultarii. Sa se stie si sä se
Inteleaga °data ca nu tinerea Joilor apara holdele de piatra;
nu serbarea lui Ilie Palie apara bucatele de foc on de pa-
litura; nu tinerea Filipilor apara vitele de flare, nu opri-
rea dela lucru Vinerea pastreaza sanatatea si frumusetea,
ci mai Intai nazuinta cu rugaciune care unul adevaratul
Dumnezeu, cel ce rasare iarba dobitoacelor si holde spre
slujba oamenilor, cel ce deschide mana sa si umple toate-
de bunatate, cel ce ne da viata si suflare si toate, inain-
tea caruia si perii capului nostru sunt numarati; iar apoi
paza buna, munca cinstita si oprirea dela pacat. Pacatul
Imbatraneste, strica si sluteste pe om, pe cand lucrul ma-
nilor pazeste sanatatea sporeste frumusetea, Intele
gaud aici mai Intai frumusetea sufletului ce ramane, nu fru-
musetea trupului, ce trece si curand se vestejeste la ceasul
mortii, dupa cum zice un sant dascal: «Uncle este acum
frumusetea obrazului ? Tata s'a negrit. Unde este rumeneala_
fetei? Tata s'a vestejit. Unde este parul cel frumos pep-
tanat? Tata a cazut. Unde sunt mainele cele albe si fru
si'i
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 379
moase ? Tata s' au desnodat. Unde este inflorirea statului?
Tata au perit».
Apoi oamenii, cari sub felurite pretexte nu voesc a munci,
n'au drept la ajutorul celorlalti, ca unii ce sunt o piedica
pentru propasirea economics a individului si a societatii.
Sf. Apostol Pavel porunceste «cd daca cineva nu voeste
sa lucreze, nici sa manance», adica cel ce poate munci
sau lucra ceva, insa sade de geaba, nevroind a lucra, nu
se cuvine a fi ajutat nici miluit. Unul ca acesta se asea-
mana cu trantorii, cari nu lucreaza ca albinele, sau ca oa-
menii muncitori, ci totd'auna sed nelucratori, si precum
albinele, lucrand mierea cea dulce, se hranesc din ea nu
numai ele ci si oamenii, asa ca ostenelele lor le intrebuin-
teaza spre sanatate si spre indulcirea trupului, cei mai mari
ai lumii si stapanitorii si imparatii, dupa zisa inteleptului
Solomon; asa si oamenii muncitori, nu numai singuri vie-
tuesc din lucrul manelor lor ci si altii se inlesnesc prin
mestesugul lor, conlucrand astfel spre propasirea enono-
mica a societatei. Din contra, precum trantorii nelucrand
mananca din mierea cea Bata a albinelor si traesc din
munca altora, asa si oamenii, cari nu muncesc si nu se
dedau la vre-o meserie, cauta la mana altora si traesc din
agoniseli streine. Se poate oare inchipul viata mai netreb-
nica cleat aceasta ?
De aceea Sf. Apostol Pavel indeamna pe crestinii din
timpul sau, sa nu aiba impartasire cu cei ce nu voiau sa
lucreze ca sa'si castige panea lor. Tar osebirea de impreuna
petrecere cu crestinii, se socotea mare pedeapsa si osanda
la crestinii cei dintai, cum se socoteste in timpul nostru
bunaoara inchisoarea corectionala; si precum nu ne place
sä venim in atingere cu cei ce au fost osanditi la inchi-
soare, astfel se cuvine a nu sta in relatie cu cei ce pot
insa nu voesc a munci.
Crestinii cei vechi puneau mare pret pe munca. In a-
ceasta privire ei Inca urmau pilda Mantuitorillui, care pain
la varsta de 30 ani s'a indeletnicit cu mestesugul tam-
plariei, pentru care se si numea «teslar» (Marc. VI, 3), pre-
cum si pilda sfintilor Apostoli, cari desi se indeletniceau
cu propoveduirea Evangheliei, totusi nu incetau si dela
lucrul manilor, unii fiind pescari, altii facatori de corturi
www.dacoromanica.ro

380 ACTH OFICIALE
sau rogojini si altii lucratori de pamant, ca sa nu stea.
cand-va lard de lucru, cum ne spun in Asezamintele lor-
(II, 43). Ei faceau aceasta ca toti crestinii sa se sileasca
1) A'si agonisi singuri hrana vietii lor spre a nu ingreuia
pe cineva; 2) A put ea face milostenie la saraci din oste-
neala lor; 3) A avea cu ce Odd dajdile puse de stapa-
nire asupra lor; 4) A privi munca si meseriile ca lucru
cinstit si ca lege pusa de Dumnezeu, iar nu ca ceva po-
trivit numai robilor, cum o priveau paganii si cum o pri-
vesc astazi unii cari se rusineaza de a deprinde o mese-
rie, ba chiar de a vorbi cu muncitorii. Rusineze-se unii
ca acestia de pilda unui Carol cel Mare, care desi impa-
rat, a pus pe fiii sai sa invete a tese panzeturi; atat iu-
bea el Indeletnicirea la meserii; 5) A nu socotl ca munca
si meseria, chiar cea mai de rand si mai saraceasca sunt
rele sau Improtivitoare mantuirei omului; 6) In sfarsit, a
nu recurge la inselaciune si viclesug in facerea muncei
sau a meseriei, ci a lucra cu curatenie si cu frica lui Dum-
nezeu. Avand aceasta socotinta despre munca.' si meserii,
crestinii cei vechi munceau la nevoe chiar in zile de sar-
batori legiuite. Asa lucratorii de pamant erau slobozi a
face chiar Duminica trebile campului ce nu se puteau
amana.
Cu atat mai mult se cuvine ca crestinii de astazi, cari
au atatea nevoi, sa munceasca Joile dupa Pasti, Vinerea
si in celelalte sarbatori paganesti, pe care nici legea dum-
nezeeasca, nici poruncile bisericesti, nici legile politicesti
nu poruncesc a le serba. Si Cate nevoi s'ar inlatura, cata
sa'racie s'ar usura, muncind in aceste zile. SA luam de pilda
Joile dupa Pasti. Ele sunt in numar de cinci. Socotind a-
cum num'arul lucratorilor de pamant din tara noastra la
patru milioane cel putin, am avea douazeci de milioane
de zile perdute sau cel putin douazeci milioane de lei
perduti pentru lucratorii de pamant. Adaogand apoi cele-
l'alte sarbatori paganesti in numar de vre-o zece se perd
si cu dansele vre-o patruzeci de milioane lei. Si cine nu
stie ca pentru muncitorul de pamant acei 60-70 lei per-
duti pe fiecare an prin nelucrare in pretinsele sarbatori,
inseamna o avere!
Deci din punct de vedere economic, aceste sarbatori sunt
www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALR 381
de asemenea o primejdie pentru poporul nostru dela sate.
Dar si mintea sanatoasa nu primeste, ca serband oarecine
Joia sau nelucrand Vinerea va apara Carina sa de grindina
sau isi va cruta sanatatea si frumusetea sa. Nu vedem
intr'acestea nici o legatura fireasca de cauza si efect. Toate
zilele sunt lasate de Dumnezeu, ca cu ajutorul sau sa fa-
cem in ele ceea ce este bine. Dar a munci la meseria
noastra sau la camp invederat este bine. Deci in orice zi
trebue sA muncim; am aratat mai sus, ca la Imprejurari
e permis a munci chiar Duminica, necum Joia sau Vinerea.
SA admitem, ca ceea ce a facut pe plugarul nostru cre-
stin ortodox roman a pastry o atare dating I:Agana, a fost
dorinta ca nu cumva grindina sau palitura zadarni-
ceasca munca de un an a campului. Nu admitem insa ea
sfarsitul ar indreptati mijlocul. Caci de unde pot avea a-
ceste sarbatori puterea de a feri de grindina sau de pa-
litura ? Sau de unde pot avea Vinerile puterea de a pastry
sanatatea si frumusetea? Multi chiar dintre sateni, mai ales
cei fruntasi, au ajuns la Incredintarea, ca e lucru copila.'-
resc a crede asa ceea. De aceea vazand pe satenii cei-
Patti ca nu muncesc ogorul for in aceste zile, ii cheama
sa munceasca la dansi, hndu-le de baut. Acesta este un
indoit rau, caci pe deoparte satenii sunt lasati in ratacire,
contrar invataturii apostolice, ca cel ce va intoarce pre
pacatos din ratacirea caei lui va izbavi suflet de moarte
si va acoperi multime de pacate, iar pe de alta parte sa
incurajeaza cumplita patima a betiei, destul de ra.'spandita
printre. sateni. Chiar unii preoti fac asa, uitand ca prin
aceasta isi atrag mai mare raspundere.
SA zicem insa ca muncind satenii Joile dupa Pasti s'ar
intampla sa bath piatra. Dar ploile cu piatra se stie CA
nu sunt generale ci numai pe alocurea; deci batand piatra
Intr-o localitate nu poate aduce o paguba de atatea zeci
de milioane, ate se perd cand toti satenii ar serba Joile
dupa Pasti. Prin urmare obiceiul de a tine aceste sarba-
tori paganesti si ca atare osandite de Biserica, este un
obiceiu pe care insusi mintea sanatoasa nu'l primeste, de
oarece nu se intemeiaza pe nimic alta, decat doara pe
raspunsul, CA din mosi stramosi asa am pomenit; un ase-
menea desert obiceiu trebue parasit.
sg'i
www.dacoromanica.ro

382 ACTS OM ALE
Avand deci in vedere cele ce preced;
Considerand ca sfintele canoane randuesc aspre certari.r.
preotilor si mirenilor, cari tin sarbatori pagadesti;
Avand in vedere si regulamentul Sf. Sinod din 29 Mai
1874, care la art. 3 opreste sarbatorile paganesti;
Avand in vedere ca satenii din diferite localitati ale tarei
tin Inca si acum asemenea sarbatori, dupa cum afirma si
d. Ministru al Cultelor, Spiru Haret;
Avand in vedere ca acesta este un abuz cu urmari per-
zatoare de suflet, ce aduc Inca si mai mare saracie in po-
pulatiunea rurala;
Comisiunea opineaza ca Sf. Sinod sa dea imediat o en-
ciclica in toata tara, pentru vestejirea acestui abuz, amin-
tind tot odata si sarbatorile ce crestinii sunt datori a tine,
potrivit regulamentului respectiv din 1874.
Cat priveste actiunea preotilor in combaterea acestui
abuz, comisiunea opineaza a se pune preotilor indatorire
sa sfatuiasca cu dinadinsul pe sateni la toate ocaziunile,
in biserica si prin enorii ca sa nu mai serbeze sarbatori
paganesti.
Preotii cari s'ar constata ca n'au ascultat acest indemn
al Sf. Sinod, sa fie canonisiti la resedinta Chiriarhului res-
pectiv, dupa a lui chibzuinta. Pentru acest sfarsit preotii
sa fie Indatoriti a raporta. pe cale ierarhica activitatea des-
fasurata de ei spre starpirea sarbatorilor paganesti si daca
enoriasii 'i-au ascultat si in ce masura.
Iar preotii cari nu numai n'ar Indemna pe sateni sä pa-
raseasca acest obiceiu, ci chiar le ar vesti prin tragerea
clopotului si prin slujba la biserica, cu scop ca enoriasii
nelucrand pentru ei insusi sa iasa la munca preotului,
Avand in vedere, ca Sf. Vasile cel Mare zice: «Nu se
cade ca evlavia O. fie indemn de lenevire», niste aseme-
nea preoti, potrivit canonului 70 al Sfintilor Apostoli,
fie opriti de toata lucrarea preoteasca dela o lurid pana
la doi ani, perzand si leafa pe timpul oprirei.
Acesta fiind rezultatul lucrarei Comisiunei, cu smerenie
11 supunem la aprobarea Sf. Sinod.
RAPORTOR, Athanasie Ramnie.
A
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 383
II.
Enciclica Sf. Sinod asupra sarbatorilor
SFANTUL SINOD
AL
SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE
CATRE
Binecredincio,sii cre,stini orlodoc,s-i, mai ales seiteni, din ptizitul
de Dumnezeu regal al Romdniei.
Noi din mila lui Dumnezeu smeritii Arhierei mem-
bri ai Sfantului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale
Ortodoxe Romane, Va facem cunoscut, iubitilor no§tri
fii duhovnice§ti din aceasta cretineasca a noastra pa-
trie Romania, cele ce urmeazd:
Datu-ni-s'au de §tire cum ca. multi dintre voi, in
loc de a urma cuvantul dumnezeescului Apostol Pa-
vel, care zice : (Rdscumparati vremea ca zilele rele
sunt» adica, in loc de a TA indeletnici, lard preget
cu munca campului lucrul mdinilor, ca sa puteti
c4tiga cu cinste cele trebuincioase vietei, mai ales
dupa atatea rautati §i pacate ce s'au savar§it acum
nu de mult in tara, va pierdeti vremea in nelucrare,
sub cuvant ca e cutare sau cutare sarbatoare.
Luati seama iubitilor, ca vremea este scumpa ; ea
trace i nu se mai intoarce §i °data pierduta e pierduta
pentru totdeauna. De aceea multd paguba sufleteasca
materialnica iii pricinuesc cei ce stau in nelucrare,
nu zicem mai multe zile, nici o zi, ci chiar numai Ca-
va ceasuri.
§i
3i
www.dacoromanica.ro

384 DATE SIGURE
La cati muncitori de pamant nu li s'au intamplat
adesea perderi mari pentru cateva ceasuri, ce le mai
trebuiau, ca sä sfar§easca munca §i nu le-au putut
aVed, din pricina ca s'au pornit indelungate ploi sau
seceta cu ar§ita.
Si daca nelucrarea numai de cateva ceasuri poate
aduce atatea daune, dar cand intrerupi munca zeci
de zile intregi tocmai in temeiul ei, cu cat va fi mai
covaritoare dauna?
Astfel fac, iubitilor, acei dintre voi cari, pe langa
sfanta Duminica §i celelalte sarbatori legiuite de bi-
serica, in ca sarbatori, cu incetare dela lucru, mai
multe alte zile ce sunt isvodiri ale vechi,lor inchina-
tori de idoli §i ca atare sunt lepadate §i osandite de
Sfintele Canoane atat ele cat §i isvoditorii lor.
Insa sarbatorile ce toti cre§tinii sunt datori a le
serba sunt: Duminicile de peste an, in care se cu-
prinde Duminica Pa§tilor §i Duminica Pogorarei
Duhului Sant; douasprezece praznice imparateti ale
Maicei Dotnnului Si ale Mantuitorului nostru Iisus
Hristos. Treisprezece sarbatori intru cinstea Sfintilor
pe care cre§tinatatea 'i-a cinstit cu deosebire, pentru
virtutile for cele mari, precum Sfantul Ierarh Vasilie,
Sf. Joan Botezatorul, Sf. Trei lerarhi, Sf. Mare le
Mucenic Gheorghe, Sfintii Imparati Constantin §i E-
lena, Sfintii Apostoli Petru §i Pavel, Sf. Prooroc Ilie,
Cuvioasa Paraschiva, Sf. Mare le Mucenic Dimitrie,
Sf. Arhangheli Mihail §i Gavriil §i Sf. Ierarh Nicolae.
Pe langa aceste sarbatori pentru toti cre§tinii, mai
sunt unele sarbatori locale, adica numai pentru cre§ti-
nii din o localitate: ca hramurile bisericilor §i zilele
sfintilor ale caror sf. moa§te se afla. acolo. Toate a-
ceste sarbatori sa be serbati prin odihnd de lucrul
greu al mainilor prin indeletniciri duhovniceti, cum§i
gi
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 385
e a merge la biserica spre a face rugaciune, a as-
culta cuvantul lui Dumnezeu a va imparta§1 cu
Sfintele Taine; aducandu-va aminte, cu multamire, de
binefacerile primite dela Dumnezeu ; iar acasa a va
indeletnicl cu citirea Sfintei Scripturi a cartilor fo-
lositoare de suflet §i pentru buna cre§tere a casni-
cilor votri, a fi binefacatori care cei sarmani, a cer-
ceta pe cei bolnavi, mai ales pre cei farce de ajutor
§i alte lucrari pentru luminarea sufleteasca imbu-
natatirea naravurilor.
Astfel sa TA indeletniciti in sarbatori, invatand
sfatuindu-va pe sine-va in psalmi §i in laude §i in
cantari duhovnice§ti, ca gura sa vi se umple de lauda
lui Dumnezeu §i a tuturor binefacatorilor vo§tri, i-
nima sä vi se umple de dragostea catre parinti, fiii,
fratii §i care toti oamenii, catre pastorii duhovnicqti,
care dregatorii §i stapanire §i catre Prea Inaltatul
Nostru Domn §i Rege Carol I, pe care Dumnezeu L-a
randuit sä carmuiasca Cara aceasta; mainile sa le in-
tindeti numai spre fapte potrivite cu poruncile lui Dum-
nezeu cu legile Tarii, dand tuturor cele ce sunteti
datori: celui cu dajdia, dajdie; celui cu dijma, dijma;
celui cu cinstea, cinste; celui cu frica, frica; picioa-
rele sa le indreptati numai pe calea pacei; multumind
totdeauna pentru toate intru numele Domnului nostru
Iisus Hristos lui Dumnezeu §i Tatalui.
V'am spus acestea iubitilor, ca sa titi ce sarbatori
trebue sa tineti ce sa faceti in ele, ca de nu yeti tine
§i nu yeti face aka, yeti fi farce desvinuire inaintea drep-
tului judecator precum zice Mantuitorul in Sf. Evan-
ghelie (De n'a§i fi graft lor, pacat n'ar avea, iar
acum n'au indreptare de pacatul lore. Incat pentru
not nadajduim intru Domnul ca cele ce scrim voua
§i le faceti le yeti face.
§i
§i
§i
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

386 ACTS OFICIALE
Dar pe langa aceste sarbatori, care sunt vistierie
de adevarata viata crestineasca, pentru crestinii de
toate starile, si de toata varsta, barbati si femei, multi
dintre voi fratilor au obiceiul a tined, precum am spus,
si alte sarbatori straine de predania sfintei noastre
biserici si pline de eresuri paganesti.
Dintre aceste asa zise sarbatori amintim ad:
Marti le si joile dupa Pasti, Rusaliile, Foca, Ilie
Pa lie, Pintilie Calatorul, Rapotinul, Dragaica, Papa-
ruda, Circovii, Filipii, Vinerea si altele, care toate
sunt amagiri copilaresti si rataciri paganesti.
In adevar, este lucru copilaresc a socoti bunaoara
ca e bine a serba joile dupa Pasti, pentru ferirea hol-
delor de grindina, sau ca e bine a serba pe Ilie Palle
pentru a nu se pall granele, sau ca serbarea lui Foca
este aparatoare de foc ; iar a lui Filip de flare sal-
batice, sau ca a nu lucra Vinerea e bine pentru pas-
trarea sanatatei si a frumusetei. De unde sa alba a-
ceste zile asemenea putere ? Ele, bunaoara Joia si
Vinerea, au numele dela niste idoli paganesti si ceea
ce credeau paganii despre acesti idoli, au apucat a
crede crestinii despre zilele care poarta numele lor. 0,
ce desarta credinta! Aceasta se vede aratat din cu-
vintele Marelui Pavel, Apostolul neamurilor, care in-
yata ca idolul nu este nimic in lume, deci si zilele
numite cu nume idolesti n'au in ele nici o putere.
Numai diavolul, tatal minciunei, dela inceput s'a slu-
jit de idoli, si de tot ce s'a numit cu numele for ca
de niste unelte, ca sa departeze pe oameni dela in-
chinarea adevaratului Dumnezeu.
Dar cu venirea Mantuitorului a rasarit lumei lu-
mina cunostintei si a adevaratei credit*. De aceea
crestinii in sfantul botez lepadandu-se de satana, s'au
lepadat si de toate slujbele lui adica si de astfel de
www.dacoromanica.ro

is CTE OFICIALE 38'7
sarbatori pagane§ti §i le-au blestemat. Aceasta se cu-
vine, sd faca din nou tgti cei ce tin atari sarbatori,
cu credinta cd le pot aduce un bine oarecare. Ele nu
aduc vr'un bine, ci aduc indoitd paguba adica §i su-
fletului pe care it inchina diavolului, facandu-1 astfel
parta§ la aceia§i osanda in focul cel ve§nic §i trupului,
pentruca i§i perd vremea degeaba dandu-se la lene
care-i maica sdraciei §i a toata rautatea.
Pardsqi dar iubitilor un obiceiu desert ca acesta
si atat de primejdios. Pentru ca sd avetijhloi la vreme,
bind vdzduhului, imbet,sugare la roade, sd fiti
feriti de foc, de foamete si de alle rele, nazuiti la
sfdnta rugdciune, uniti-vd in voingi si gdndire cu
sfinNii slujitori ai bisericei, cari fac in boatel vre-
mea rugdciuni, nu lui Joe sau Venerei ci adevaratu-
lui Dumnezeu fientru bung liniste a vdzduhului, fien-
fru imbelsugarea roadelor fidnuintului, pentru ca sd
se j5dzeascd boatel tarn de foc, de foamete, de ciumd
si de orice firimejdie..
Nu mai stdruiti in desertdciunea mintei voastre, ci
ndddjduiti intru Dumnezeul cel viii, care del noud cu
indestulare si aerul si apa si lumina si rodurile fid-
mantului si cele fiatru timfiuri ale anului adicd Pri-
mdvara, vara, toamna si iarna si toate celelalte bund-
tdti. Cd ci (Bun este Domnul tuturor, (Psalm 144, g)
si cdtre Ddnsul, iar nu cdtre idoli a zis Proorocul
David: (Deschizand to mana ta, toate se vor um-
jhlea de bundtate, iar intorcandu- ft* to fata, toate se
vor turbura..
Poruncim dar, celor ce tineti acele sdrbdfori fidga-
nesti, si vd rugdm, intru numele Domnului nostru
Iisus Hristos, cd de acurn inate sa nu le mai tineti.
Sd epti la lucru si la lucrarea voastrd in acele zile
de a'imineald pand sears.
Bi'erica Oriodowa rinmftna
liniste
2
www.dacoromanica.ro

388 ACTE OFICIA LE
Ian de vett* mai serba ni,ste asemenea sdrbdtori
sd stiti cd fidgani sunteti si lepda'ati de sfcinta-
noastrd lege. Sd ,s-titi cd nu yeti mai firimi dela bi-
sericd sau dela fireoli nici botez nici imfidrtd,s-anie,
nici slujbe fientru voi sau fientru fill vo,s-tri.
Prinoasele voastre von fi lefiddate, nugile voastre
intru blestem se von intoarce, dufid cuvciniul Proorocu-
lui.- .Jertfele voastre ,s-i sdrbdtorile voastre urciciune
sunt sufletului meu. zice Domnul. Ins& de vd yeti
fidrd si de aceste a'rdce,sti iscodini, tot ce yeti face cu
cuvantul sau cu lucrul, le yeti face facile intru numele
Domnului Iisus carele este de-a dreafita lui Dumne-
zeu. El va mijloci fientru voi firecum fiururea mijlo-
ce,ste fientru not toti cdtre Dumnezeu si 7 atCil ca set
vd dea toate cele de trebuintd, cdci Lui singur se
cuvine toatd slava, cinstea si inchinciciunea Tatdlui
si Fiului si Sfrintului Duh acum si fiururea si in vecii-
vecilor, Amin.
Data in sedinta Sf. Sinod dela 16 Maiu, anul man
tuirei una mie noun sute sap. te, in Bucuresti.
t Iosif Mitropolit Primat
Parthenie Mitropolit Moldovei ci Suoevei
t Athanasie al Itamnioului
Dionisie al BuzAului
1 Conon Episoop Hupilor
Gherasim Episoop Argesului
t Pimen al DunArei de jos
1- Arhiereul Valerian Itimniceanul
Arhiereul Calistrat Barladeanu
t Arhiereul Meletie GAlateanu
Nifon Ploepteanu
Calist I. Botopeneanu
t Sofronie Craioveanu
t Melchisedek Pitepteanu
+ Ghenadie Eacioanu
_fid-
gane,sti
t
1-
f
t
t
t
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 389
Raportul P. S. Gherasim Timus asupra posturilor
Inalt Prea Sfintite Stdpeine,
Comisiunea aleasa de Sf. Sinod in prima sedinta a sa
din sesiunea actuala, Intrunindu-se in ziva de 5 Mai, in
prezenta Domnului Ministru al Cultelor si discutand asu-
pra cestiunelor anuntate Sf. Sinod cu privire la sarbAtori,
la posturi si la taxele pentru servicii bisericesti, a convenit,
ca sa se instiinteze poporul prin enciclice pastorale, CA
nu trebue a se Linea alte sarbatori cleat numai acele ho-
tarate de Sf. Sinod. SA nu se tie alte posturi cleat acele
hotarate de Biserica, si sa nu se is taxe cleat numai acele
_prevazute prin lege; orice abatere sa fie pedepsita.
Fiecare din membrii comisiunei, si-au ales cate o cestiune
din acestea spre a veni cu raport la Sf. Sinod. Origina
postului 'si are fiinta ()data cu porunca data de. Dumne-
zeu protoparintilor de a nu manca din pomul cunostintei
binelui si al raului. Porunca find calcata, pAcatul a venit
in lume si prin pacat moartea (Sf. Ap. Pavel).
Postul a fost observat in vechime mai de toate popoa-
rele, cum ne Incredintam din cartea profetului Iona, si
mai ales de Iudei. In scrierile profetice se arata" si modul
cum trebuia observat, atrAgandu-se atentia Iudeilor, CA el
nu foloseste nimic daca nu este Insotit de fapte bune si
mai ales daca nu se Instraineaza de rautati. De aceea si
Fariseul se lauda ca posteste de cloud on pe saptAmana,
si ca este gata a despagubi impatrit daca cumva ar fi
asuprit pre cineva. In crestinism postul a fost observat cu
multa rigoare chiar de Intemeietorul sau, Domnul nostru
Iisus Hristos, care vorbind de cei indraciti zice: ca neamul
acesta nu iese decat cu post si cu rugaciune. Postul ca
sa fie folositor trebue dar sa fie Insotit de rugaciune si
mai ales de fapte bune.
www.dacoromanica.ro

390 ACTS OFICIALE
Biserica Inca dela Inceput a hotarit sa se posteasca de
doua on pe saptamana: Mercurea pentru vinderea Man-
tuitorului, iar Vinerea pentru rastignirea Lui. Papa Inocen-
tie a schimbat postul de Mercuri inlocuindu-1 cu cel de
Sambata, in contra canonului 64 apostolic, care opreste
sub pedeapsa de caterisire postul Sambetei, afara de una
singura si anume Sambata cea mare, potrivit ziselor Man-
tuitorului: «Iar cand se va lua mirele dela ei, atunci vor
posti». Postul Sambetei era oprit si din cauza ca era ob-
servat de catre unii din eretici.
Pe langa postul de Mercuri si Vineri, Inca din timpul
Sfintilor Apostoli era observat si se tinea cu multa. ri-
goare Pasha Mare, caci can. 69 apostolic ameninta cu
caterisirea pe clericii cari nu ar posti sfantul si marele
post, sau Mercurea sau Vinerea; fara numai de s'ar opri
pentru boald trupeasca. Pe langa aceste posturi Biserica
ordona sa se tie inca: Postul Nasterei, Postul Sfintilor A-
postoli si postul Santa-Mariei; acest din urma cu mai multa
rigoare. Unii luand exemplu dela monahi postesc si Lunea,
potrivit invataturei Mantuitorului: «De nu va Intrece drep-
tatea voastra mai mutt decal a Vamesilor si a Fariseilor,
nu yeti infra intru imparatia cerurilor». Postul de Luni
desi este cuviincios, cum zice cartea de suflet folositoare,
totusi nu este obligator, mai ales pentru muncitori.
Pe uncle locuri din evlavie si din diferite imprejurari
se postesc si alte posturi necunoscute de Biserica. Dar
pe acestea sf. noastra Biserica le condamna, caci iata ce
zice canonul 18 din Gangra: «Daca cineva pentru paruta
nevointa ar ajuna Duminica, anatema sa fie». Si cu drept
cuvant; caci Duminica este sarbatoare a Invierei Domnului
iar Pastele sunt pricina de veselie si de bucurie, cum zice
Sf. Joan Gurd de Aur. De aceea on cine ar posti in tim-
pul celor cincizeci de zile dupa Pasti, afara de Mercuri
si Vineri, greseste, caci sub cuvant de evlavie calca ho-
tararile si inva.laturile Bisericei. Mercurea si Vinerea afara
de cele din saptamana luminata, trebue a se tine si in
timpul acesta potrivit asezamintelor apostolice (cart. V, c.
14) unde se spune: «Ne-a poruncit noun insusi sa postim
Mercuri si Vineri». Despre postul de Luni nu se vorbeste
nimic aici, asa dar nu trebue sa se tie. Gresesc si acei
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIA LE 391
cari postesc asa numitul post al negrilor, ce se tine mai
ales de unele femei in saptamana Mironositelor. Se zice
ca acest post ar proveni din cauza ea unii nu se pot grill
la Pasti, si postesc acum pentru a implini porunca Bise-
ricei, de a se marturisi si impartasi cel putin odata pe
an la Pasti. Dar daca acei crestini n'au avut timpul sa
posteasca si sa se pocaiasca de pacatele for in timpul ho-
tarit anume pentru aceasta, cum vor putea plange si a
se tangui pentru pacatele lor, acum cand toti crestinii ser-
beaza Pantile cu bucurie si veselie?
Acest post care in mare parte a tarei este necunoscut,
trebue sa fie oprit cu desavarsire si condamnat, ca con
trar oranduelei bisericesti si provenind poate dela Manihei
Bogomili.
Biserica porunceste sa se tie cele patru posturi de preste
an, ajunurile, Mercurea si Vinerea, Ziva Crucei si 29 August.
Orice alte posturi nu sunt obligatorii, ba unele chiar con-
damnabile, ex. postul negrilor, care de buna searna este
de provenienta eretica.
Dezlegarea posturilor urmeaza dupa sarbatorile cele mari.
Asa: Saptamana luminata, cea dupa. Pogorarea Sf. Duh,
10 zile dupa Nasterea Mantuitorului; saptamana intaia a
Triodului si saptamana dinaintea Postului mare. In alt timp
postul nu trebue a se dezlega decat numai de mare nevoe,
cum zice Ieronim, and cineva din cauza de boala nu poate
manca altceva decat ceea ce'i prescrie doctorul, sau pre-
cum spune can. 8 si 10 al sf. Timotei din Alexandria,
pentru femeea lehuza se da dezlegare chiar in timpul pos-
tului mare, asemenea pentru cei istoviti de boale, cum
ar fi cei bolnavi de ftizie, pelagra si alte boale.
Comisiunea este dar de parere ca Sf. Sinod sa hota-
rasca ca nu trebue a se tinea alte posturi, decat numai
cele oranduite de biserica. Postul de Luni desi cuviincios
nu este obligator. Iar posturile de provenienta eretica cum
ar fi postul Sambetei, sau al Duminicei, sau postul negrilor,
sa fie cu totul oprite si condamnate potrivit canoanelor
si invataturilor sfintilor pariRti.
Acesta fiind rezultatul cercetarilor, Comisiunea cu res-
pect it supune Sf. Sinod, spre a se decide cele ce se va_
gasi de 'cuviinta.
RAPORTOR, Gherasim al Argesului.
gi
www.dacoromanica.ro

392 ACTH OFICIALF,
Iv.
Enciclica Sf. Sinod asupra posturilor
SFANTUL SINOD
AL
SFINTEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE
Prea cucernicilor preoti si tuturor cyestinilor Ortodocsi din
peizitul de Dumnezeu Regal al Romdniei: har, pace si man -
tuire dela Domnul Nostru Iisus Hristos ,si dela Smerenia
Noastrd arhiereascd binecuvdntare.
Cunoscuta este tuturor bunilor cretini puterea pos-
tului, caci de ar fi ascultat stramosii no§trii porunca
dumnezeeasca, de a nu se atinge de pomul cunotin-
tei binelui §i al raului, n'am fi suferit urmarile pacatu-
lui stramo§esc, cu toate nevoile si boalele cele purta-
toare de moarte.
Bunul Dumnezeu in nemarginita lui bunatate, §i-a
revarsat mila asupra noastra §i ne-a trimis pe unul
nascut Fiul sau, pe Domnul Nostru Iisus Hristos, care
sa ne scape din ghiarele mortii §i sa ne curateasca
de tot pacatul. Ca om s'a supus tuturor nevointelor,
postind si rugandu-se necontenit. Milostivul Dumne-
zeu n'avea nevoe de a posti, dar ca sa ne dea pilda
de rabdare §i ascultare, a postit patruzeci de zile, ca
§i not sa tinem sfantul si marele post, pentru ca sä
ne curatim simtirile §i sa vedem pe Hristos, stralucind
cu neapropiata lumina a invierei. Sfintii §i dumnezee§tii
Apostoli, can au luminat toata lumea cu lumina Cre-
dintei, ne-au invatat sa postim Mercurea §i Vinerea
pentru amintirea patimilor Domnului. Iar sfintii pa-
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 393
rinti intru cinstea acestor dascali ai lumei, au a§ezat
postul sfintilor Apostoli, ca lepadand poftele trupe§ti
sa ne luminam mintea cu lumina dreptei credinte. De-
asemenea, pentru cinstea ce se cuvine Prea Sfintei
NascatOare de Dumnezeu, s'a aezat postul sfintei
fecioare Maria, care se incheie cu sarbatoarea ador-
mirei ei. Si, fiindca nimeni din prooroci n'a fost mai
mare ca Sf. Joan, serbam cu post taerea capului sau.
Se mai poste§te postul Na§terei Mantuitorului §i ajunul
Botezului Domnului, precum i ziva Crucei. Ori ce
alte posturi sunt nepotrivite §i neprimite de Biserica.
Acestea sunt posturile oranduite de Biserica fiilor
pentru ca sa'i deprinda la lucrari duhovnicqti,
pentru iertarea pacatelor, pentru mantui-
rea §i ajutorul for pentru ca cu mai mult spor sa
mearga pe calea vietei morale. Postul este o virtute,
o intrecere, potrivit invataturei Mantuitorului : De
nu va prisosi dreptatea voastra mai mult decat a Va-
meilor i a Fariseilor, nu yeti infra intru imparatia
lui Dumnezeu.) De aceea la trebuinta sub povata
parintelui duhovnicesc unii cretini mai tin §i alte pos-
turi. Ba la vreme de mare cumpana, Biserica poate
orandul post, chiar pentru comunitati intregi.
Dar sf. noastrci Bisericd, ca o maicd duthasd, care-
told' auna -a avut mild de flii sdi si nu, i-a kisat sd
se rdtdceascd, ierhindu-le unele abateri ci Sf. Sinod
ingrijindu-se de mantuirea sufietelor crestinilor in-
credintati .tdstoriei sale si donna' a' .,si _Ad stra te fiii
sdi in stare de bund sdndtate, crede cd P. S. Chi-
riarhi, i5recumj5dnind iyntrejurdrile vietei sociale din
viata totorului romdnesc, fiot da deslegare fientru cei
bolnavi si slabi, fientru lehuze si coj5ii, _tentru bdirdni
si netutinciosi, tentru scoale .,si canfine, internale si
osticii, fientru armald si tdrdnimea rurald, tentru
sai,
t.turarea si
Si
pi
www.dacoromanica.ro

394 ACTS GFICIALE
cei ce vin regulat la serviciul Divin, sau zidesc si
contribuesc la zidiri si intretineri de biserici, _scoale,
asfiicii de binefaceri, j5recum si fire cei ce
ajutd fie fete la mdritis, fie tineri la invdtd turd, arte
si meserii si fire tot cel ce face mild ,si judecatd dreafild
cu vdduva si cu orfanul, cu sdracul ,si cu
In limfiurile grele grin care trecem, fiecare se ne-
voe,ste de a'si agonisi krana de Mate zilele, muncind
necontenit ; cdci munca dd viatd, iar treina'dvia si
lenea sunt firicinuitoare de boale aducdtoare de moarle.
Ca sd fioatd cineva munci cu folos, trebue sd'si intd-
reascd trufiul i5rin o mdncare indestuld toare.
Lupta pentru traiu trebue sd fie imblanzitd prin iubi-
rea de aproapele si dorinta de a face bine. Mantui-
torul ne spune : Q Lucrati nu pentru mancarea cea
peritoare, ci pentru mancarea aceea care ramane spre
viata vesnica, care Fiul omului va da you'd.). Joan
VI, 27). Asa dar grija noastra sä fie mai mult pen-
tru suflet, ca sa fie vrednic a se hranl totd'auna cu
j5dnea vietei. Ori de mancati, on de beti, on altceva
de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sä le faceti.
Nimeni sa nu vä insele pe voi cu cuvinte desarte, ca
pentru aceasta vine mania lui Dumnezeu. Fiti urma-
tori lui Dumnezeu ca niste fii iubiti si umblati intru
dragoste, precum si Hristos ne-a iubit pre not si s'a
adus pre sine jertfa cu buna mireazma. Ca fii ai lu-
minii sa umblati, ca roada Duhului este intru toata bu-
natatea si dreptatea si adevarul; si va umpleti de Duhul
vorbind intre voi in psalmi si in laude si cantari du-
hovnicesti, lauddnd si cantand intru inimele voastre
Domnului.
Pace fratilor si dragoste cu credinta dela Dumnezeu
'fatal si Domnul lisus Hristos.
Darul Domnului Nostru lisus Hristos si Dragos-
institutii, ci
1nielul.
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 395
tea lui Dumnezeu si Tata' si impartasirea Sfantului
Duh, sa fie cu voi cu toti. Amin.
Data in sedinta Sf. Sinod dela 16 Maiu, anul
mantuirei una mie noun sute sapte, in Bucuresti.
t Iosif Mitropolit Primat
t Parthenie Mitropolit Moldovei ci. Sucevei
t Athanasie al lamnicului
t Dionisie al Buzau lui
t Conon Episcop Huqi lor
t Gherasim Episcop Argeqului
t Pimen al Dunarei de jos
t Valerian nbanniceanul
t Calistrat Barladeanu
t Meletie Gilateanu
t Nifon Ploecteanu
t Ca list I. Botoceneanu
t Sofronie Craioveanu
t Idelchisedek Piteqteanu
t Ghenadie Bacloanu
V.
Raportul P. S. Pimen, Episcopul Dunarei de Jos
Asupra veniturilor Epitrahilului.
Ina& Prea Sfinfite Pre,sedinte,
La Comisiunea aleasa de Sf. Sinod in sedinta dela I'
Mai, insarcinata cu studierea mai multor propuneri facute
de Domnul Ministru de Culte si. Instructiune, prezentAn-
du-se adresa No. 9.640 din 7 a. c., privitoare la taxele
nelegale ce se pretind de catre unii din preoti, pentru
servicii religloase, mai maxi cleat cele prevazute in art.
355 din regulamentul pentru punerea in aplicare a legei
clerului mirean;
Subsemnatul delegat de care cei doi ai mei colegi si
www.dacoromanica.ro

396 A CTE OFIC1ALE
frati din comisiune P. P. S. S. Episcopi de Arges si Ram-
nic de a studia de aproape aceasta cestiune si a prezenta
un referat, ca astfel Sf. Sinod pus in fata unor cunostinte
cat mai complecte sa is o decizie cat mai corespunzatoare,
Consecinte acestei hotarari, in ziva de 11 Mai curent,
m'am transportat la Administratia Cassei Bisericei, unde,
de care D-1 Administrator, mi s'a prezentat mai multe
dosare si registre, in care am gasit foarte multe petitiuni
venite dela diferite persoane si mai ales din partea tara-
nilor, in care, toti se plang, ca de care preoti, pentru
slujbele religioase, li se pretind taxe mutt mai mari decat
cele prevazute in regulament. Ca sa va puteti face idee des-
pre multimea unor asa reclame, constat, ca in ziva cand
faceam aceasta cercetare s'au primit cinci petitiuni.
Examinand parte din petitiunile aflate in dosare si din
registre, am observat ca toate au acelasi obiect, adica:
top petitionarii se plang ca li se cer taxe mari si luand
In observare aceste taxe am constatat ca ele variaza.' :
de la 10-30 lei pentru o inmormantare
» » 10-20 » » » cununie
» » 3-5 » » un botez
» » 1-3 » » sfanta Impartasire; pe alo-
curea si Cate o zi de lucru sau o gaina, etc.;
cate, 0,50 bani pentru o bucatica de paine (paste)
de fiecare cap dintr'o casa.
Indignarea, mi-a fost si mai mare cand m'am convins
Ca unii preoti pretind asa mari plati si taranilor, cari do-
miciliaza in comuna de resedinta a parohieicaci drept
vorbind, inteleg o pretentiunein cat-va justificatadin
partea unui preot, de a-i se inlesni mijloacele de transport,
cand el este chemat de a face slujbe religioase In catune
departate zeci de chilometri de centrul parohiei, si stiu
ca sunt foarte multe cazuri de asa fel. In o astfel de im-
prejurare preotul, on -cat de tanar ar fi el, nu poate merge
cleat sau cu caruta, sau calare. Plata acestui transport
sau costul lui, Intrece de multe on taxa care este Indrep-
tatit a o primi.
Petitiunile primite la Minister, sau sunt trimise P. P.
S. S. Chiriarhi spre a cerceta si lua masuri In consecinta,
adica trimiterea in judecata, sau se trimit defensorilor e-
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 397
clesiastici spre a cerceta si in urma Ministerul dispune tri-
miterea preotilor vinovati inaintea consistoriilor.
Am convingerea ca unele din aceste reclame nu sunt
intemeiate, dupa cum adesea se intampla, insa cea mai
mare parte din ele intrunind elementele trebuitoare au fost
trimise inaintea Consistoriilor si preotii abuzivi au fost con-
damnati dupa gravitatea faptului, dandu-li-se pedepsele ce
se pot da de catre aceste instance judecatoresti, cu ca-
racter mai mult duhovnicesc.
Vrednic lush' este de cunoscut, care sunt dispozitiunile
legilor civile si cum se aplica ele de tribunalele Orli, cand
au a judeca asa cazuri ?
Un asa caz s'a petrecut deja, si dupa a mea parere,
este bine ca el sa fie cunoscut de toti preotii, caci j5ilda
fere,ste pe multi de ispild ; iata acel caz; (dosarul se afla
in arhiva Cassii Bisericii):
Preotul Nae Ionescu paroh in comuna Ghinesti, jud.
Dambovita, a fost reclamat de niste locuitori-tarani, din
parohia lui, ca pentru diferite servicii, ce le-a facut, le-a
luat taxe mai marl decat prevede regulamentul.
Inspectorul comunal anchetand reclama, constata vino-
vatia preotului Ionescu, care trimis in judecata Tribuna-
lului de Dambovita, prin sentinta No. 194 din 1905, a
fost condamnat la o amenda de 200 lei sau la inchisoare,
in caz de insolvabilitate. Notez ca la dosar se gaseste o
petitiune iscalita de tot satul si data Tribunalului, prin
care satenii blameaza pe ceilalti sateni cari au reclamat
contra preotului si aduc lauda si multumiri acestuia,
ca preot buncu toate acestea preotul a fost condamnat.
Se face apel din partea preotului Ionescu si Curtea de
Apel prin decizia No. 634/905 confirma hotararea Tribu-
nalului, cu singura deosebire ca'i reduce amenda dela 200
la 50 lei.
Pedeapsa nu se opreste acl, ea are urmari si mai grave
caci preotul Ionescu, conform legei clerului, in urma con-
damnarei sale a fost sters din randul celorlalti preoti ai
tarii, cari au leafa fixa din budgetul statului, si el cu fa-
milia lui, raman lipsiti, pentru totdeauna, de painea de
toate zilele.
In zadar s'au facut toate bine-voitoarele cercari, caci pre-
www.dacoromanica.ro

398 ACTE OF CIALE
otul Ionescu a ramas nenorocit si nimeni i-a putut fo-
losi cu nimic, caci iata ce gasesc la dosar: Ministerul Cul-
telor, prin adresa 3899 din 16 Martie 1906, intervine catre
Ministerul Justitiei si-i propune ca prin Procurorul G-1 al
Inaltei Curti de Casatie Justice, sa ceard acestei Curti
chibzuiascd daca n'ar fi locul sd se Jac& recurs in
inieresul legei, pentru cazul de fata.
Rezultatul acestei interveniri, nu numai ca n'a fost fa-
vorabil pentru preotul Ionescu, din potriva din raspunsul
Procurorului General se da masura, dupa care se poate
sti ce pot sa astepte i e preotii care se vor face vinovati
de fapta savarsita de preotul Ionescu. Si pentru insem-
natatea faptului produc aci adresa Procurorului G-1 No.
1370 din 1906 catre Ministerul de Justitie:
«Examinand dosarul Trib. Dambovita No. 4177/904 si
«pe al Curtei de Apel din Bucuresti No. 340/905, am-
« bele relative la darea in judecata si coidamnarea preotu-
lui Nae lonescu, despre care trateaza adresa D-v. No. 4331
«din 18 Martie 1906, am onoare a raspunde cele urma.-
«toare, la sus ard'tata adresa a D-v.:
«Preotul Nae Ionescu a fost dat iri judecata dupa de-
nuntarea mai multor locuitori locali, pentru nedr pte luari,
sa.varsite in paguba for (art. 141 c. penal)».
«Tribunalul Dambovita, sesizat prin ordonanta judeca-
torului-instructor local, dupa ce a facut el insusi o instruc-
tiune publica si orala, convingandu-se de temeinicia acu-
zatiunei adusa preotului Nae lonescu si considerandu-1 ca
pe un functionar public, de oarece se bucura de o leafy
fixd, platita de Stat, i-a aplicat art. 141 din c. penal, care
pedepseste pe functionarii care pretind si primesc mai mutt
decat au dreptul sä ceard, si I-a condamnat la 200 lei
amenda., acordandu-i si circumstante usuratoare (sentinta
Trib. Dambovita No. 194 din 28 lanuarie 1905)».
Curtea de Apel din Bucuresti, catre care preotul Nae
Ionescu s'a adresat, a confirmat sentinta primilor Judecatori
in privinta constatarei faptului si aplicatiunei legei, insd a
redus pedeapsa la' 50 lei amenda, prin acordarea de not
circumstante usuratoare (Decizia Curtii de Apel Bucuresti
Sect: III No. 634 din 9 Martie 1905».
«Socotesc, D. Ministru, ca ambele instance au facut o
nu
si sa
gl
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 399
buna aplicare a legei si cal hotararile for sunt inatacabile».
«In adevar, legea clerului mirean din 27 Iunie 1900,
prevazand pentru preoti lefuri fixe, platite din budgetul
statului, situatiunea acestora fiind asimilata cu a functiona-
rilor publici».
«Pe de aka parte, aceiasi lege stabilind un tarif pentru
veniturile epitrahilului, cu prohibitiune de a se cere taxe
mai mari decat cele fixate printeinsa, este evident ca
preotul care trece peste aceste regule si pretinde mai mult
cleat i s'a dat dreptul sa ia, cade sub previziunile art.
141 c. penal, pe care tocmai Tribunalul si Curtea de A-
pel 1-a aplicat».
«De altmintrelea insusi D-1 Ministru al Cultelor si In-
s`ructiunei prin adresa No. 3899 din Martie 1906, catre
acel Minister, dupa care ne trimiteti o copie, recunoaste
ca faptul constitue o percepere de taxe ilegale, care in
drept, intra tocmai in prevederile art. 141 din cod. penal
aplicat de Tribunal si de Curte».
(semnat) Procuror General' Ciru Oeconomu.
Precum vedeti dar P. P. S. S. Parinti, Tribunalul, Cur-
.tea de Apel si Seful Parchetului Inaltei Curti de Casatie
si Justitie si-au spus cuvantul for in privinta judecatii a-
buzului ce se face de catre unii din preoti, cerand taxe
mai mari &cat cele prevazute in lege.
In fata acestora se impune a se lua cele mai energice
rnasuri din partea noastra, pe cat ne sta in putinta, con-
tra unor asa preoti; caci se naste intrebarea: ce s'ar in-
tampla daca toate reclamele care se fac contra preotilor,
pentru plata de taxe ilegale, s'ar trimite spre a fi jude-
cate de Tribunalele tarii ? Raspunsul este dezastruos si
pentru demnitatea clerului si pentru simtimantul religios
al poporului.
De aceia, in numele comisiunei, care m'a delegat. am
onoarea de a prezenta acest referat, si a face urrnatoa-
rele propuneri sf. Sinod, cu rugaciunea de a le examina
si gasindu-le nemerite, pentru scopul ce se urrnareste, sä
bine-voiasca a le adopta; iata care sunt aceste propuneri:
a). Fiecare P. S. Chiriarh, prin protopopii eparhiali, sa
dea ordin tuturor preotilor urbani si rurali ca, pentru ser-
www.dacoromanica.ro

400 ACTH OFI CIA LE
viciile religioase ce li se cer a li se face enoriasilor, fie
la Biserica, fie la cimitir, fie la casele lor, sa nu pretinda
o taxa mai mare cleat cele prevazute in regulamentul le-
gei clerului, iara celor saraci, sa nu le pretinda nimic.
In caz de abatere, ei vor fi dati in judecata consisto-
riilor, inaintea carora prin Revizorul ecleziastic se va cere
cea mai aspra pedeapsa.
b) Se va face cunoscut de ca'tre P. S. Chiriarh respec-
tiv ambelor consistorii eparhiale, ca.: in cazul cand s'ar
constata vinovatia unui preot, ca a pretins si a primit dupes
a sa cerere, o taxa mai mare cleat cea legiuita, sä i se
aplice cea mai aspra pedeapsa.
c) Se vor obliga preotii parohi si ajutatoridaces sunt
ca °data pe saptamana sa viziteze catunul sau catunele a-
lipite de parohie, care vizita pastorale sa fie cunoscuta de
toti locuitorii catunasi, pentru a cere preotului serviciul de
care au nevoe. In cazul cand un locuitor din catun are
nevoe de servicii religioase casnice, In afara de ziva de vi-
zita pastorale a preotului, atunci sa-i inlesneaca preotului
mijloacele de transport, dus si intors, la domiciliul sau,
plus plata taxei, dada nu va fi sa'.rac.
d) Pentruca numarul preotilor s'a restrans si desigur ca
se va mai restrange, sunt de parere ca Sf. Sinod, prin o
decizie si prin mijloacele ce va crede, sa aduca la cunos-
tinta tuturor crestinilor din Regat ca toti, si fiecare in
parte, sa se conformeze poruncilor Sfintei noastre Biserici,
care orandueste ca orice crestin sa se spovedeasca si sa
se impartasasca.' cel putin de cloud on pe anla Naste-
rea si la Invierea Domnului,ca astfel fiecare sa fie pre-
gatit eventual pentru orice imprejurare, caci, daces preotu-
lui sa impune obligatiunea de a satisface toate cerin-
tele religioase ale crestinului, apoi desigur ca fiecare crestin
dator este a se ingriji de plinirea datoriilor sale religioase;
iar nu ca acum cand multi crestini mai in toata viata lor, fie
cat de lunga ar fi ea, nici ca se gandesc la implinirea a-
cestor datorii crestinesti si intr'un caz gray de moarte, in
miezul noptii, pe timp de ploae si zapada, trimite la pre-
otul satului spre a veni sa spovedeasca si sa impartasasca
pe cel muribund, stiut fiind ca astazi nu mai este ca aka
data, cand erau trei sau patru preoti intr'un sat, in care
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 401
acum se gasqte abia unul si pe alocurea nici acesta, ci
este chemat din satul vecin.
e) Propunerile de fata se vor aduce la cunotinta D-lui
Ministru de Culte, spre a lua cunotinta.
Acesta fiind rezultatul cercetarilor ce am facut si ma-
surilor ce propun, raman al Prea Sfintiei Voastre prea ple-
cat cel mai mic Intre frati.
BucurWi, 13 Mai 1907.
Pimen al Dundrei de Jos
VI.
Comisiunea Sf. Sinod compusa din P. P. S. S. E-
piscopi Atanasie al Ramnicului, Gherasim Timus al
Argesului Pimen al Dunarei de jos, impreuna cu
D-1 Ministru al Cultelor Instructiunii, au stabilit ye-
niturile epitrahilului si au hotarit ca peste acestea nici
un preot sa nu ceara mai mult, caci la grele pedepse
se va supune. Veniturile asa fixate au fost aprobate
de Consiliul de ministri sanctionate de M. S. Regele.
Publicam aici atat raportul catre M. S. Regele, cat
decretul pentru stabilirea veniturilor epitrahilului.
1i
si
i
si
si
www.dacoromanica.ro

402 ACT E 0E1CIALL
VII.
Am onoare a supune Majestatei Voastre alatura-
tul Jurnal al Consiliului de Ministri sub No. 694 in-
cheiat in sedinta sa dela 25 Maiu 1907, prin care
s'a incuviintat modificarea art. 355 din regulamentul
pentru punerea in aplicare a legei Clerului Mirean,
in privinta venitului epitrahilului in comunele rurale
si urbane,respectuos rugandu-Va sa binevoiti a
semna alaturatul proect de Decret.
Scant, cu cel mai profund respect,
Sire,
Al Majestii tei Voastre,
Prea plecat i prea supus servitor,
Ministrul
Cultelor si Instructiunei,
HARET
Administrator,
P. Gan rboviceanu
No. 12448, 25 Maiu 1907.
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 403
VIII.
CAROL I-iu,
Prin gratia lui Dumnezeu §i vointa nationala, Rege
al Romaniei,
La /oft de fata )ci viitori, sdna'tafe.-
Aupra raportului Ministrului Nostru Secretar de
Stat la Departamentul Cultelor §i Instructiunii sub
No. 12.448 ;
Vazand jurnalul consiliului Nostru de Mini§trii sub
No. 694 incheiat in §edinta sa dela 25 Maiu 1907;
Potrivit votului Sf. Sinod ;
Am decretat §i decretam :
Art. I. Articolul 355 din regulamentul pentru pu-
nerea in aplicare a legii clerului rnirean, se modifica
precum urmeaza:
cDeosebit de lefurile fixate prin lege, preotii §i
diaconii se vor bucurd de veniturile epitrahilului, o-
priti fiind a cere plata mai mare decat cea fixate prin
regulamentul de fata.
Aceasta plata va fi :
A) (In comunele rurale : Lei Bani
I) Pentru un botez . . 2
2) ) o cununie . . 3
3) ) inmormantare 3
4) g inmorm. a unui prunc . i 5o
5) slujba sf. Maslu (de preot).
pentru cantaretii parohiei . i
6) Pentru un parastas cu slujba. 3
7) A v lard slujba. . 0 5o
8) sarindar . . 5
Bise,ica Ortodoxa Rozhana. 3
v
r
, . .
si
I
www.dacoromanica.ro

404 ACTE OFICIALE
9) o aghiazma mica . . 1
io) s » A mare. . . 2
I I) ) toate celelalte rugaciuni
la diferite trebuinte cate . . . o 25
cMarturisirea si impartasirea se vor savarsi fara
nici o plata.
B) In comunele urbane, veniturile specificate mai
sus vor fi cu 50 0/0 mai mari.
Pentru enoriasi cu desavarsire fara mijloace, toate
aceste servicii se vor face fara nici o plata.
Aceste venituri ale epitrahilului se socotesc cele
mai mici, liber fiind enoriasul a da mai mult,ca da
voeste; preotul insa, in nici un caz, nu are voie sä
ceard plata mai mare decat cea fixata prin acest articol.
cPreotii sunt obligati a cerceta pe parohienii for
la fiecare zi intaiu a lunii, sfintindu-le casa prin stro-
pire cu aghiazma, fara ca pentru aceasta sä pretinda
vre-o plata.
In catunele izolate de centrul parohiei se vor duce
cel putin odata pe saptamana pentru intampinarea
diferitelor trebuinte sufletesti ale enoriasilor.
In veniturile de mai sus se coprind si cheltuelile
de transport la celelalte catune din parohie.
(Sumele de mai sus se vor imparti astfel : 3/4 de-
opotriva preotilor si diaconilor si 1/4 cantaretilor si
paracliserilor g .
Ant. II. Ministru Nostru Secretar de Stat la De-
partamentul Cultelor si Instructiunii este insarcinat cu
aducerea la indeplinire a dispozitiunilor prezentului
Decret.
Dat in Bucuresti, la 25 Maiu 1907.
CAROL
Mi nistrul
Cultelor Si Instructiunei,
Haret No. 2469.
.
<
www.dacoromanica.ro

Despre vechimea CreOnismului la Romani.
In vietele Sfintilor, de Nicodim Aghioritul, la 7 ale lunei
Martie citesc martirul a ;cape Episcopi din Hersonez, §i
anume : Efrem, Vasilie, Eugenie, Agathodor, Elpid, Capi-
ton si Eterie. Mie mi se pare, dupa cate cunosc, O. Ni-
codim Aghioritul n'a insistat de loc asupra localitatilor
acestor Episcopi martini, adica ce trebue a se intalege ri-
guros prin numirea generica de Hersonez, pe acele timpuri,
care anume parte sa numeste Hersonez din acea localitate.
Eu sunt de parere, cum vom vedea, ca trebue not sa
intalegem si localitatea numita Scitia i care cuprindea
pe atunci si Romania noastra. Pentru acest cuvant traduc
din Aghioritul martiriul acestor Episcopi, pentruca este
un argument puternic despre vechimea crestinismului pe
aceste locuri si ca crestinismul s'a raspandit in aceste
parti prin misionari orientali. Dovezile gasite In vietele
Sfintilor sunt de mare valoare, pentru vechimea acestor
istorisite de traditia bisericeasca. Iata ce sa zice in vie-
tele acestor martini : (pagina 53) 'Pe timpul imparatului
Deocletian in al 18 an a imparatiei lui, iar dela Hri-
stos in anul 296, Ermon, prea fericitul Patriarh al Ieru-
salimului a trimis la diferite popoare Episcopi, pentru ca
www.dacoromanica.ro

406 DRSPRE VECHIMEA CRE§TIN.SMULUI
sa predice la popoarele pagane, cuvantul lui Dumnezeu si
si sa vesteasca credinta lui Hristos. Atunci deci s'au trimis
si acestia de mai sus sapte parinti ai nostri in provincia
Taurosciticd. ySi sfantul Efrem s'a, trimis in Scitia, iar Sf.
Vasilie s'a trimis in Hersonez, care se apropie de Crimea
si ajungand acolo a predicat la elini ca sa lepede nepio-
sitatea si rautatea, si sa imbratoseze crestinistnul cu bu-
nele lui virtuti. Iar Elinii auzind acestea, si socotind pe
slant ca este un predicator a unei fel de vietuire si un
conrumpator a religiei lor stramosilor si a deprinderilor lor,
l'au batut si l'au alungat din orasul lor. Deci sfantul fu-
gind s'a gasit locuinta in o pestera, numita. Parlenona §i
se bucura pe de oparte si se veselea, fiindca a fost ne-
cinstit pentru Hristos, dar s'a intristat pe de altd parte
pentru orbirea si insalaciunea necredinciosilor.
Aflandu-se in astfel de dispozitie sfantul, se ruga lui
Dumnezeu pentru indreptarea si mantuirea acelora. S'a
intamplat de a murit fiul guvernatorului, care era cel intaiu
al orasului aceluia, pe care l'au ingropat parintii lui. Deci
acesta (mortul) s'a aratat in somn rudelor lui si le zice
lor: Daca poate doriti sa traesc iarasi, chemati pe strai-
nul, pe care l'ati batut si alungat, si dupa ce yeti crede
in invataturile lui, rugati-1 sa se roage pentru mine. Deci
aceia facand aceasta, au vazut ca s'a inviat fiul lor prin
rugaciunele Cuviosului si prin turnarea apei, care s'a sfintit
cu tipul sfantului Botez. De aceea au crezut in Hristos cu
toti cunoscutii si cei ai lui si s'au botezat cu totii. Cati
au ramas in necredinta, acestia prin indemnul
can se aflau acolo, s'au pornit asupra sfantului si legandu-1
cu funii tarau prin oras si prin piata. Iar sfantul tarit
multa distanta si slabind cu totul, s'a dat sufletul sau in
mana lui Dumnezeu, s'a primit cununa de martir. Iar feri-
citul Efrem a predicat si acesla pe Hrislos in locul uncle
se afla, (adeca iv Exu-8.4in Scitia). Prins de idololatri si
'1
www.dacoromanica.ro

LA ROMAN'. 407
i neinduplecandu-se sa se inchine idolilor, i s'a taiat ca-
pul si s'a inaltat la ceruri incoronat 1).
Eugeniu si Agathodor si Elpid, s'au dus in Herson, dupa
ce a fost martirisat Sfantul Vasilie si predicau pe Hristos.
lar Elinii de acolo radicandu-se asupra lor, i'-au legat si
tarandu-i pe drum i'-au omorat la ,case ale lunei lui Martie,
cand era un an inplinit dela uciderea Sfantului Vasilie. Mai
In urma a fost trimis cu timpul Episcop la Hersonez sf.
Eterie de Patriarhul Ierusalimului, care vazand salbatacia
si nesupunerea popoarelor de acolo, s'a intors, la Con -
stantinopol (Bizant) ca sa roage pe imparatul sä pedep-
seasca pe acei destrabalati. Era pe atunci imparat Con-
stantin cel Mare in anul 330, fiindca a reusit in cererea
sa si cu puterea imparatului s'au alungat nepiosii si ne-
credinciosii din orasul Hersonez, si s'au asezat in el oa-
meni credinciosi. Pentru aceasta s'a re'ntors iarasi sfantul
Eterie la Bizant, ca sa multameasca Marelui Constantin
pentru aceasta binefacere. and se intorcea din Bizant
(Constantinopol) a fost aruncat de necredinciosi in fluviul
Dundrea, la rasa ale acestii luni Martie. Deci crestinii cei
din Hersonez lipsiti de pastorul for au trimis delegatie la
Marele Constantin, rugandu'l ca sä be trimeata for un alt
Arhiereu, de aceea li s'a trimis Episcop lor pe fer. Capiton.
Cei credinciosi se bucurau pentru aceasta si se veseliau,
iar nepiosii si necredinciosii se intristau. De aceea au cerut
sa vada semn si minune, ca se cunoaQca prin aceasta, care
,este adevarata credinta ? Si s'au hotarit ca cel ce va vol
sa intre inteun cuptor aprins si se va pazi nevalamat, a
.aceluia credinta este adevarata. De aceea Sf. Capiton in-
bracat fiind cu vesmintele Arhieresti si infasurat cu omo-
forul si insamna.ndu-se pe sine cu semnul cinstitei Cruci,
a intrat in cuptor si stand in mijlocul lui timp indeajuns,
') Pe atunci ocupau aceste locuri Go1i. Vezi Ulfila Bis. Ortodoxa.
www.dacoromanica.ro

408 DESPRE VECHIMEA CREST, NISMULUI
a esit nevatam at si ne ars, avAndu-si plin felonul de car-
buni aprinsi. Deci cu aceasta minune a spaimantat pe ne-
credinciosi Sfantul si i'-a botezat pe ei. Dupa ce cei
Hersonez au crezut, atunci si SfAntul Capiton a trecut
spre Domnul. Aceasta la 22 a lunei Decemvrie. Din a-
ceasta cauza cei 7 Teromartiri s'au primit dela Domnul
cununa de martini».
Eu admit ca Efrern martirul inainte de 300 a predicat
crestinismul la Goti, cari pe atunci ei stapaneau aceste lo-
curi, dupa cum sa stie pozitiv. Dupa datele istorice cunos-
cute, acest fapt concorda cu evenimentele petrecute pe a-
ceste locuri si In care locuri au fost persecutii pornind ur-
mariri asupra putinilor crestini ce apareau.
Tot in acest autor Nicodim Aghioritul si tot in aceasta.
luna Martie, insa la 26, la pagina 116 citesc iarasi un nu-
mar de martini in tarile noastre, In Gotia. gin aceasta zi-
amintirea celor 26 de sfinti martini din Gotia, cari au fost
martirizati. Dintre acestia doi sunt preoti, Batusi si Vircas,
cu doi fii ai for si cu trei fiice, si un ascet Arpila. Iar
civili Avita, Agnas, Riax, Igathrox, Iscoos, Syla, Sigeta,
Soverila, Seimbla, Therma, Folga, si femeile: Ana, Allas,
Baris, Moico, Mamuca, Vireo si Animais». Acest fapt s'a
petrecut tot pe timpul Gotilor si despre care am tratat pe
larg in Ulfila. Erau preoti pe atunci in acea Biserica Gota.
Mai mult ca curiositate decat ca fapt istoric ce ne-ar
privi pe not Romanii, mai traduc si amintirea martirilor-
Achila si Preschila, care se savarsaste la 13 Fevruar (Tot
Nicodim Aghioritul pag. 52).
,Acest sant Apostol si Martir Achila Isi trage origina.
dela Marea Neagrd, §i era respectiv de ocupatie meste-
sugariu de corturi, pe care be lucra din piele. Avea aceias
arta ca si Sf. Apostol Pavel. Auzind acesta despre predica
Sf. Apostol Pavel s'a dus la el, cand era. la Corint, mai
ales Sf. Apostol Pavel s'a dus la Achila, and acesta se.
www.dacoromanica.ro

LA Ro BUNI 409
afla la Corint. Astfel sa scrie in Faptele Apostolilor: «Dupa
aceasta plecand Pavel dele Atena s'a dus la Corint. Si
afland pe un oarecare cu numele Achila, cu origina din
Pont, curand venit din Italia si pe Prischila femeea lui (din
cauza ea ordonasa Claudiu ca toti Iudeii sa iase din Roma),
venit la ei. Si pentruca erau de aceeasi meserie, a stat
la el si a lucrat, caci erau cu arta facatori de corturi (Fapt.
c. 18. st.1). IDeci dupa ce s'a facut cunoscut cu Sf. Apostol
Pavel, s'a botezat el si femeea lui Preschila, si in urma
it serveau pe Pavel si'l urmau, primejduindu-se cu el la
-toate ispitele care i-a urmat.
Atka de mult iubea pe amandoi acestia Apostolul, pe
de oparte pentru virtutile lor, iar pe de alta pentru cre-
dinta for in Hristos, de aceea aminteste despre ei in trei
iepistole de ale sale, in cea can'. Romani scrie: «Salutati
pe Preschila si Achila (Rom. 6. 5). De asemenea si in cea
-catra Corinteni (6. 16). Si in a doua catra. Timoteiu (4. 19).
Prin urmare cu astfel de purtare acesti fericiti au multa-
mit lui Hristos s'au ingrijit pe fericitul Pavel si ei au fa-
cut multe minuni. In urma fiind prinsi de catra pagani ii
s'au taiat capetele si astfel s'au inaltat de pe pamant la
ceruri».
Dupa aceasta data sigura scripturistica, nu-i de loc ab-
surd cand se sustine ca crestinismul a fost raspandit pe
aceste locuri chiar din timpul Apostolilor. Orasele de pe
litoralul Marei Negre erau foarte des frecventate de ne-
gutitori 'de diferite neamuri Apoi ceea ce se
cunostea acolo sã raspandea grabnic qi prin orasele din
,Dobrogea (Scytia minor) si la cele din dreapta Dunarei.
-Odata ajunse asemenea idei pana aicea, ele curand tre-
ceau Dunarea in Scytia sau Gotia sau Romania de astazi.
Exemplele abtmdeaza pand In prezent despre urgenta ras-
pandire a ideilor din dreapta in stanga Dunarei.
Iar in Martirotogiul latin citesc :
a
si localitati.
www.dacoromanica.ro

410 IpESPRE VECHIMEA CRE§TINISMULUI
Ian. 7. S. Nicetae Episcopi, qui feras et barbaras gentes-
Evangelii praedicatione mites raddidit ac mansuetas (Ni-
chita Martirul Episcop, care gintele salbatece si barbare
le au Imblanzit si domesticit). Apoi adaoge: Fuit Dacorum
Episcopus, eum diversum arbitratur Baronius a S. Niceta
martyre, anno salutis 360. Inter Gotos Danubii accolas.
(Dacos videlicit) martyrium passo. De eo idem Baronius in
annalibus ad annum Christi 370. Eo ad annum salutis 401..
Tefert Ioanis Bollandus.
SA mai enumeram si pe alti martin de pe aceste lo-
curi. Asa:
1) Sf. Mczrtir Dasie, traclus din Martirologiul lui Ni-
codim Agiori1u1.
«Acest Sfant a trait pe vremea lui Maximilian si traia
in orasul Dorostol (Silistra, pe malul drept al Dunarei).
Acest oras este situat langa fluviul Dunarei (Istru in ve-
chime). In acest oras era obieciu sa savarseasca Elinii (pa-
ganii) in fiecare an o sarbatoare Dumnezeului for Cronju-
piter. Cu trei-zeci de zile Inainte de aceasta urata sarbatoare,
alegeau un soldat tanar si frumos la fata pregateau pen-
tru jertfa. Pe acesta it imbracau cu vesminte regale si'l
indemnau ca sa'si indeplineascA mai intaiu toate dorintele
lui. Dupa aceea '1 junghieau pe jertfelnicul lui Cron. Fiind
ca a cazut sortul sa fie jertfit si acest soldat Dasie, de
aceea soldatii lui Incunjurandu-1 II indemnau mereu sa'si
Indeplineasca poftele sale. Iar Dasie s'a gandit in mintea
lui cu gand bun si Intalept, s'a zis catra ei: Fiindca am
sa fiu omorat, mai bine este pentru mine sa mor pentru:
Hristos, ca crestin. Aceasta auzind Diocletian si Maximilian
l'au adus pre slant Inaintea lor. Si pentruca pe fata au
predicat religiunea sa, a fost muncit mull de acestia. Si
la urma a fost taiat cu sabia. Si asa s'a luat fericitul martir
cununa sa».
1i'l
www.dacoromanica.ro

LA ROMANI 411
In Martirologiul latin din 1659, compus de Augustin
-Lubin, citesc:
Noemvr. 20 S. Dasii Episcopi qui cum nollet in feste
Saturni impudicitiis eis consentire, sub Basso praeside
caesus est. Tempore Deocletiani imperatoris. (La 20 No-
emvrie Sfantul Dasie Episcop, care pentruca n'a consimtit
la sarbatorile nerusinate ale lui Saturn, sub presedinta lui
Basso a fost ucis, pe cand era imparat Deocletian). SA
stie ca el a imparatit Intre anii 284-305 dupa Hristos.
2) La 13 lanuarie pomenirea Sfintilor martiri Ermil
Stratonic.
tAcWi sfinti au trait pe timpul lui Liciniu Imparatului
in anul 314. Si Ermil era cu treapta Diacon; iar Stratonic
era prietin SfAntului Ermil. Presentandu-se sfantul Ermil
inaintea imparatului si marturisind numele Domnului nos-
tru Iisus Hristos, mai intaiu a fost batut cu bete de arama,
dupa aceea i se despica tot trupul cu ciomege inghimpa-
toare. Prin mijlocul acestor schingiuiri, chema pe prietinul
sau Stratonic ca sa se prezinte si el si sa marturiseasca
-pe Hristos. Vazand Stratonic pe sfantul Ermil cum era ba-
tut farA nici o mila si cum pAntecele si peptul sau era sfasiat
de multele lovituri si de ciomegele ghimpoase, a compa-
timit. De aceea .s'a prezentat si el, zicAnd ca si el are a-
ceeasi credinta cu Ermil. Intrebat de Imparatul, a mar-
turisit ca este crestin. De aceea este si el batut si aruncat
in fluviul Dunarea, on Istru impreuna cu sfantul Ermil. Si
acolo au luat amandoi fericitul sfarsit al martirului. Sar-
batoarea for se face In Biserica Sfantului Mihail, care se
afla in Oxia la Ermupol si la locul numit Spudeu, langa
00rfanotrofiu Iar viata for in greceste o a scris Meta -
£rast a caria inceput este: «BccatX6uovao5 AmtvEou TO 8tm-
1) Viata for pe larg sa se vada in noul Paradis.
1).
fi
www.dacoromanica.ro

412 DESPRE VECHIMEA CRESTIMMULUI
ogotis». Se afla la Lavra din Atos, la Monastirea Ivirilor
si la alteleo. Aceasta se citeste In Nicodim Aghioritul.
Iar in Martirologiul latin, citat mai sus, gasesc:
Ianu. 13. S.S. Martyrum Hermyli et Stratonici, qui post
saeva turmenta sub Licinio Imperatore in Istrum flumen
demersi sunt. (La Ianuar 13. Sfintii Martini Ermil si Stra-
tonic, care dupa o aspra turmentare (schingiuire) sub Im-
paratul Liciniu au fost aruncati In fluviul Dunarea. Acestea.
au avut loc pe cand tarile noastre erau ocupate de Goti.
Era dar de mult sadit crestinismul pe aceste locuri. Asi
putea cita zeci de locuri clasice in care se vorbeste de
martirii de pe locurile acestea, dar pentru cei ce cauta cu
sinceritate adevarul sä pot convinge si numai din aceste
exemple 1).
3). La 15 Sefilemvrie sdvarrcim pomenirea sfeintuliti Marlir
Nichila.
«Acesta s'a nascut din o stralucita familie a Gotilor, care
se afla dincolo de fluviul Dunarei (adica In Dacia Traiana),
pe vremea Marelui Constantin la anul 330. A Inva.lat re-
ligiunea cresting de copil. dela Macarie, Arhiereul locului
aceluia. Fiindca el s'a educat cu religiositate si nobleta,
el a educat si pe altii din neamul lui ca sa creada si a-
ceia in crestinism si sa se poarte cu cuviinta si virtute,
dupa cum si el sa purta cu religiositate si cu fapte bune,
facanduse predicator si invatator al adevarului la toti cei de
un neam cu el. Fiindca". paganul Atanarih conducatorul si cel
intaiu a unei parti din neamul Gotilor (era dispartit Gotii
in doua parti) pentruca acesta a fost invins foarte rusinos de
Fritigern, conducatorul altei parti dintre Goti cu ajutorul
si alianta dumnezeestii Cruci, si a armatei Romeilor, pen -
tru aceea, dupa ce cu vitejia a reluat iarasi situatia sa si s'a
imputernicit, se purta thrautatitul cu mare nebunie asupra
crestinilor religiosi; pedepsea cu pedepse de nesuferit
1) SA se vada scrierea mea Ulfila, publicata in Bis. Ortodoxa.
Iii
www.dacoromanica.ro

LA ROMAN[ 413
si barbare. Nu numai asa faced Inrautatitul, dar si celor
-supu lui a ordonat sa-i imiteze resbunarea lui asupra
crestinilor precum si mania si salbatacia.
Fiindca prin Nichita, Martirul lui Hristos s'a Imultit tot
mai mult predica Evangeliului, si propoveduia tot mai cu
.spor credinta lui Hristos; pentru aceea este prins de mai sus
zisii Goti pe neasteptate acolo unde predica si cu sila
este rapit de ei. Dupa aceea a fost nevoit ca sa taga-
duiasca pe Hristos, si fiindca n'a voit, de aceea i-au zdro-
bit toate membrile corpului sau; astupandu-i-se gura cu
pedeapsa aceasta, el tot mai mult Inca predica pe Hristos,
pentru acest cuvant a fost aruncat in foc. Si asa adevaratul
purtator de biruinta a lui Hristos, Nichita s'a primit cu-
nuna cea nevestejita a martirului, impreuna cu alti multi
din neamul Gotilor. Iar sfintele sale moaste a fost desco-
perite prin mijlocul unei stele la prietenul si cunoscutul
sau Marian, care l'a stramutat de acolo in tiara numita.
a Muestinilor, si acolo a fost cinstit cu templu maret si
cu alte onoruri martirice, in care loc se savarsesc diferite mi-
nuni. (Martirul sau a fost scris de Metatrast, a carui In-
ceput era Nczircticobs OcTitiva5 cob' 1116.pToposD, care se aft.
n Lavra, in Monastirea Ivirilor si pe aiurea. In marea
Lavra se conserva si o alts viata a sa, a caria inceput
este: 'Ev sat; iltthpcus i'thtvats iTEVETO etvt atriXvmcb.;
Ntrirca;. Aceasta-i viata Martirului Nichita dupa
Aghioritul. Foarte frumos expune vieata sf. Martir
Nichita si Istoricul Fillipid, numindu-1 predicator al Gres-
tinismului pe aceste locuri. Regreta ca nu i s'a radicat un
templu de crestinii Romani nici pa.na. astazi.
Traduc din Istoria Romaniei de Fillipid, pag. 174, cele
privitoare la martirul Sf. Nichita: «Atunci pentru Hristos
a suferit martirul si Marele Mucenic Nichita, de origins.
-din Goti lnsemnati sau din Romani, acarui amintire o ser-
beaza Biserica la 15 ale lunei Septemvrie. Socoti prietene
Ov6-
tta.zt Ni-
codim.
www.dacoromanica.ro

414 DESPRE VECHIMEA CREST. LA ROMAN[
cititor, ca vei gasi in Romania Biserica zidita pe numele
Marelui Martir Nichita, mai ales in Moldova, unde, dupl.
cum se pare, Sf. Nichita a suferit martirul pentru Hristos ?
In zadar vei cauta, ca nu vei aft. nicairi. Cu siguranta,
ca Sf. Nichita, Marele martir, a suferit martirul inainte de-
intoarcerea lui Ulfila din Constantinopol sau a misiunei lui
acolo».
In cartile noastre ritualistice din Iasi stiu ca pe timput
Metropolitului Veniamin Costache s'a adaus in o rugaciune
de lilita si cuvantul Nichita 4Romanub, de sigur luat dupl
traditia veche la Romani, ca acest Mare martir apartinea
neamului nostru. Aceasta veche traditie a fost reprodus/
apoi si de Istoricul Fillipid. Acest fapt s'a petrecut pe
cand Romania era ocupata de Goti si cand Ulfila era.
mare predicator al Crestinismului la toti locuitorii acestor
locuri, mai ales la Goti.
C. Erbiceanu
www.dacoromanica.ro

Via0, roligioag a Roma [lila si amestecul Statului is afaccrile cultullli,
(Vezi Biserica Ortodox5. Romana., Anul XXXI-lea No. 11)
In timpurile vechi cultul consta in a da mancare zeilor,
a le da tot ceea ce putea produce placere simturilor lor:
carne, prajituri, yin, parfum, imbracaminte, bijuterii inso-
tite cu jocuri si muzica. In schimb se cerea dela ei bine-
faceri, si multe alte servicii. Intre zei si oameni era in
totdeuna un contract; pietatea lor nu era gratuita. si ei
nu aduceau sacrificii fara sä primeasca ceva in schimb:
4 Fiti aparatorii nostri; interesele noastre sunt comune; daca
cetatea prospera, ea onoreaza pe zeii sai. Probati-ne ca
voi iubiti cetatea noastra; ganditi-va numai la cultul pe
care vi-1 da acest popor si aduceti-va aminte de sacrifi-
ciile pompoase pe care el vi le ofera». Nici odata unui
strein nu-i era permis de a aduce sacrificii sau a da o-
frande zeilor cetatii, caci acestia trebueau sä le fie numai
lor credinciosi, numai de cetatea lor sa ingrijfasca, de
progresul si siguranta lor.
Era in vechime credinta generala, ca pentru a cuceri
o cetate, trebue sä ademenesti zeii de acolo si sa-i ei la
tine, oferindu-le aceea ce lor le ar conveni mai bine. La
apropierea inamicului Grecii conjurau pe zeii lor ca sa nu
paraseasca cetatea. S'a conservat o formula, pe care o
intrebuintau Romanii ca sä ademeneasca zeii streini: 4Tu,
www.dacoromanica.ro

416 VIATA RELIGIOASA A ROMANILOR
o prea mare, care ai sub protectia ta aceasta cetate
te rog, te ador, iti cer gratia de a abandona cetatea si
acest popor, de a parasi aceste temple, aceste locuri sa-
cre, si daca vei plea dela ei, sa vii la Roma, la mine
si la ai mei. Cetatea noastra, templele noastre, locurile
noastre sfinte iti vor fi mult mai placute §i mult mai scumpe;
ia-ne sub protectia ta. Daca vei face aqa, voiu zidi un
templu in onoarea ta». Se credea ca asemenea formule
erau iresistibile, si daca se pronuntau exact §i lara sa se
schimbe vre un cuvAnt, zeii nu puteau sä se opue dorintei
oamenilor. Daca zeul plea, atunci cetatea nu mai putea sa
resiste qi fatal trebuea sa cada in mana inamicului.
Intr'o astfel de societate, cu astfel de credinte se poate
intelege usor ca puterea pontificilor era foarte mare. Chiar
prin legi le era asigurata puterea lor, caci ei erau singurii,
cari cunWeau tot ce se atinge de zei, dorintile lor si mo-
dul cum magistratii statului si particularii in casa lor, tre-
bueau sa se adreseze acestora. Ei presidau comitiile qi
observau, dupa cum am vazut in numarul trecut, operati-
unile votului, ca sa fie conduse dupa vechile obiceiuri re-
ligioase. Daca in vre-o inciprejurare oarecare cartile sfinte
nu dau nici o solutie, atunci hotarirea pontificilor era lege.
In caz and ei dau vre-o hotarare, aceasta era lard auel
§i nici un judecator nu putea sa caseze sau sa reformeze
sentinta lor. Pontificii nu erau supu0 nici unei judecati si
lor nu li se putea aplica nici o pedeapsa. Ei nu aveau sä
dea socoteala de vorbele sau de faptele lor nici inaintea
senatului nici inaintea poporului.
Hotaririle lor aveau toata puterea and erau date de
intregul colegiu al pontificilor. Puterea marelui pontifice
nu era mai intinsd ca a celorlalti colegi ai sai. El era acel
care reprezenta colegiul inaintea magistratilor §i inaintea
adunarii poporului; era primul intre egali. De multe on
decisiunile mareiui pontifice erau infirmate §i considerate
www.dacoromanica.ro

VIATA RELIGIOASA A ROMANILOR 417
ca neavenite, cand acestea erau date fara invoeala celor-
lalti colegi. Senatul si consulii, cand nu le convened ho-
tarlrea marelui pontifice puteau sa faca apel la colegiul
pontificilor si hotarirea lor ramanea singura valabila.
SA aratam un caz pe care 11 citeaza Tit Liviu. In tim-
pul rasboiului cu Macedonia senatul decide ca consulul
care va coprinde provincia sa des fagadueala ca va face
un dar lui Jupiter si va celebra jocuri. Mare le pontifice,
Licinius, sa opune contra acestei deciziuni, spunand ca
dupA rituri nu e permis a fagaduI lui Jupiter o sums ne-
determinata, si care sa nu fie mai dinainte rezervata ca
un depozit sacru. Aceasta nemultumi pe consul, si el facu
apel la colegiul pontificilor, cari aprobara decretul sena-
tului si reformara judecata marelui pontifice.
In scrierea: Le pontificat romain a lui Bonche-Leclercq
se arata in modul cel mai lamurit intinderea puterei pon-
tificilor. Nu trebue sa se creada cã puterea religioasa In
Intregime era In mainile lor. Nu, caci aceasta putere a-
partinea statului singur, reprezentat prin senat si comitiile
populare. Colegiul pontificilor era numai o adunare de
teologi, avand sarcina de a conserva cat-tile sfinte si a le
interprets, de a face calendarul, de a fixa zilele faste si
nefaste si de a apara pe cetateni contra curselor Intinse
de divinitatile bh'nuitoare si rautacioase. Cata vreme Ro-
manii au trait sub teroarea cal-01°r sfinte, pontificii au fost
atot puternici. Dupa ce zeii streini au patruns sau au fost
admisi in sanctuarul roman, sentimentu] religios a inceput
sa scada si cu el si autoritatea pontificilor. Niciodata insa,
nici chiar In timpurile vechi si fericite ale republicei, ei
n'au avut putere de initiative, nici dreptul de a execute
ei insusi hotaririle lor. Atunci cand li se cerea oficial ras-
punsul, erau datori de a face raport senatului, de a-i re-
amintl obiceiurile strabune, de a-i arata precedente si a
le expune termenii ritualului. Ba ce e si mai mult, nu a-
www.dacoromanica.ro

418 VIATA BELIGIOASA. A ROMANILOR
veau voe sa deschida castile sibyline fare vointa expresa
a senatului si in urma propunerii consulilor. Consultarea
cartilor se faced numai In momentele cele mai grele prin
care trecea statul. Asa dar pontificii aveau in guverna-
mantul statului rolul de avocati consultanti, de oarece ei
singuri erau in stapAnirea cunostintelor dreptului pontifi-
cal. De altfel toti magistratii, cum am vazut, aveau drep-
tul sa aduca sacrificii zeilor, se consulte sborul pasarilor
si sa vada interiorul animalelor ce se aduceau sacrificiu.
Pontificii asistau la sacrificii numai ca conducatori ai a-
cestor ceremonii. Ei Indreptau mAna acelor ce loveau vic-
tima, interpretau semnele favorabile sau nefavorabile si
observau ca riturile sä fie perfect Implinite. Rar se intam-
pia ca ei sa sacrifice, si aceasta numai la ocaziuni extra-
ordinare.
Din scrierile lui Tit Liviu si ale lui Dionisiu din Ha li-
carnas se poate vedea. In ce mod se exercita puterea re-
ligioasa. Asa, Tit Liviu spune ca Fulvius cucerind Ambra-
cia, s'a reintors la Roma ca sa serbeze triumful la care
avea drept. El daduse promisiunea zeilor ca daca va es1
triumfator v'a consacra pentru jocurile publice o suta li-
vre de aur. Senatului i s'a parut cam mare aceasta suma
si de aceea a dat porunca sä se consulte colegiul pontifici-
lor spre a se sti daca pentru aceste serbari religioase este
trebuinta de o suma asa de mare de bani. Pontificii au ras-
puns ca ei nu au sä se ocupe de suma ce se va cheltul,
numai jocurile sä se serbeze. Senatul atunci dete voe lui
Fulvius sa intrebuinteze suma ce o va gasi cu cale, nu-
mai tifra sa nu treaca de optzeci mii sesterte. Asa dar
aceasta cestiune nu a fost hotarlta deadreptul de ponti-
fici. Senatul a discutat-o mai intaiu si el a trimes-o In
cercetarea pontificilor, jar raspunsul acestora a fost supus
din nou senatului, care deliberand asupra lui, a dat sen-
tinta definitive.
www.dacoromanica.ro

VIATA RRLIGIOASA A ROMAN1LOR 419
Sa vedem acum un alt exemplu tot din Tit Liviu. Car-
tagenezii sub conducerea lui Hannibal navalisera In Italia, si
Roma se afla in cel mai mare pericol. Atunci Fabius Ma-
ximus, dictatorul, ceru dela senat ca sa se consulte cartile
sibyline. Senatul facu cunoscut pontificilor aceasta propu-
nere; cartile recomandau de a se celebra jocuri in onoa-
rea lui Jupiter si a zeitei Venus Erycine, rugaciuni, un
lectisternium 1) si sacrifici extraordinare sau ver sacrum 2).
Facandu-se cunoscut senatului vointa divine, acesta or-
,doand pretorului M. Cornelius ca sa supravegheze si sa
execute cat mai repede aceste ceremonii. Cu toate aces-
-tea s'a gasit cu cale ca avizul conform al senatului nu ar
fi de ajuns si de aceea marele pontifice, Cornelius Len-
tulus, porunceste sa se consulte poporul cu privire la ver
sacrum, care n'ar fi putut sa se celebreze fare consimti-
mantul sau. La chemarea marelui pontifice fd.cuta cu in-
voirea senatului, poporul se adund si prin votul sau con-
firma deciziunea luata de senat.
Tot Tit Liviu spune ca numai dupa ce au fost consul-
tate cartile sibiline, s'a decis sa se ceara lui Attal, regele
Pergamului, ca sa transporte pe tarmurile Tibrului statua
zeitei Cybela 3). and a sosit in port vasul cu chipul zei-
tei, numai dupd multe discutiuni, s'a luat hotartrea ca
pentru privirea ei sa fie insarcinat nu un pontifice, ci un
tAnar in varsta de cincisprezece ani, stimat de toti pen-
tru virtutea sa si de .neam mare, un Scipione.
1) Pranzul zeilor, cu care ocaziune se puneau chipurile zeilor
pe perine i inaintea for se aezau mancari felurite.
2) In timpuri grele, cand pericolul era eminent, se aduceau ca
sacrificii primitiile, sau din cele dintaiu produse ale primaverii:
oameni, animale de tot felul: porci, oi, capre, vitei; mai tarziu se
sacrificau numai animale, iau barbatul hotarit pentru sacrificiu era
silit sa emigreze.
3) Aceasta era considerate ca zeita pamantului §i fica a cerului.
Ea e sotia lui Saturn cu care are pe Iupiter, Iunona, Neptun etc.
Numele sau grecesc e Rhea. Cultul sau s'a introdus la Romani
pe vremea lui Hannibal.
Biserica Ortodoxii Roman& 4
www.dacoromanica.ro

420 VIATA RELIGIOASA A ROMA1VILOR
Chiar cand era vorba de culturile streine, care se in-
troduceau In mod clandestin la Roma, tot Senatul era
chemat sa se pronunte asupra lor. Aceasta Ina ha insti-
tutie, pe care s'a rezemat cu atata tarie statul roman, lua
hotariri si atunci cand trebueau sa fie excluse din patrie
culturile streine periculoase statului. Asa ne arata Tit Li-
viu ca consulul Postumius a descris Senatului scandalurile
si orgiile care aveau loc in misterile lui Bachus. Senatul
nu s'a simtit insultat de cele spuse de consul, caci a votat
sa i-se aduca multumiri, ca a stiut, fara sa destepte aten-
funea publica, sa descopere un astfel de pericol. Atunci
printr'un senatus-consultum care a ramas celebru, batranii
Senatului hotarasc ca superstitiile streine sä fie proscrise.
In discursul sau Postumius se exprima astfel: De ate on
In timpul parintilor si stramosilor nostrii n'au fost Insar-
cinati magistratii sa proscrie religiunile streine, sacrificiile
clandestine, sä goneasca din for, din circ si din oral pe
asa numitii profeti; de a cauta si de a arde cartile pro-
fetice, si de a Impiedica toate sacrificiile care n'ar fi im-
plinite dupa obiceiul roman.
Din toate acestea se vede limpede amesticul puternic
pe care II avea autoritatea publica in afacerile religioase
si la ce anume se marginea puterea pontificilor. Senatul
supraveghea totul, el ingtija de on ce in stat, deci si de
religiune. Hotaririle colegialui pontifical erau aprobate sau
respinse de Senat si numai autoritatea publica le executa.
Echilibrul cel mai perfect era pastrat intre ambele puteri
si nimeni nu cauta ca sa jigneasca sentimentul religios,
care era asa de puternic in poporul roman.
Cu vremea Incepura torturarile la Roma. Rasboae ci-
vile pustiitoare zguduira din temelii republica romana. Viata
cetateneasca de odinioara, puterea Senatului, autoritatea_
alesilor poporului, a consulilor, pretorilor, triburilor incepe
incetul cu incetul sa rarnae numai cu numele. Si pe rui--
www.dacoromanica.ro

nele republicei se inalta puterea unui singur om, a impe-
ratorului. Cel care a dat lovitura de moarte republicei a
fost Caius-Iulius Caesar. El a pus capat varsarilor de sange
si a rezidit statul roman pe alte temelii potrivite impre-
jurarilor de atunci. Moartea Intrerupt prea de timpu-
riu, si n'a putut sa-si complecteze opera Inceputa. Dupe
o Intrerupere de cativa ani, ea a fost reluata si complec-
tata de nepotul sau Octavian. Atat Caesar cat si Octavian
au cautat sa nu provoace nemultumiri in popor, au intre-
buintat toata diplomatia ca sa nu atinga spiritul formalist
al acelora cari Inca mai credeau in republica. Nu voeau
ca adunand Intreaga putere in maie for sa destepte ura
poporului reamintind suvenirile regalitatii, care chiar acum,
dupe trecere de atatea secole, nu erau Inca stinse.
Procedarea a fost dibace, caci poporul insusi si senatul
Ii ingramadira cu toate demnitatile, cari impreung alcatu-
eau aceea ce se cheama imperium. Se parea. ca Intreaga
putere era toata in manile adundrii poporului si a sena-
tului, pe cand de fapt era in ale imperatorului. El era
consul, tribun, pretor si i-se da si titlul de mare pontifice,
si astfel devine stapan absolut al lucrurilor divine si u-
mane. Pontificii ii trimesera stola ponlificalis, care era sim-
bolul demnitatei religioase. Si in aceasta schimbare func-
tiunile marelui pontifice ramasera tot aceleasi, dar puterea
acestuea, care era si imperator ajunsese acum fare margini.
Aut-oritatea religioasa au fost exercitata de imperatori in
toata plenitudinea si s'a servit adesea de dansa in sco-
purile for politice. In aceasta calitate ei erau reprezentantii
colegiului pontifical si prin urmare, erau chemati sa decide
atat In afaceri de dogma cat si de disciplina; ei aveau
dreptul de initiative si, pe acela de a face sä se execute
hotarlrile conforme ale senatului, putere care de altfel nu
o avusesera predecesorii for de pe vremea republicei. A-
- cu m insa nimic nu se misca in imperiu fara voea lor. Pu-
l-a
www.dacoromanica.ro

422 VIA; A RELILIOASA A ROMANILOR
terea senatului era numai o umbra si se intindea numai,
atat cat void imperatorul, iar aceea a poporului, asa de-
mare odinioard, disparuse cu totul. In aparenta toate ins-
titutiunile religioase ram6.sesera ca pe vremea republicei,
in realitate lnsa, marele pontifice era absorbit cu totul de
imperator si autoritatea pe care el o castiga, era fara mar-
gini. Si sa nu se creadd ea pontificatul a fost pentru im-
peratori numai un titlu gol, care sal serve drept podoaba,.
nu, caci ei au exercitat cu adevarat functiunea de mare-
pontifice. Chiar si cei mai rai dintre imperatori 'si impli-
neau cu scrupulozitate indatoririle for religioase.
Poporul roman, si in timpul imperiului, era subjugat de-
aceleasi superstitiuni religioase ca si pe vremea republicei,
si credinta si pietatea pared a fi mult mai puternice acum,
ca in trecut. Imperatorii cautau ca sa cultive ignoranta
superstitiile, caci acestea erau arme, care intareau puterea
lor. Nici intr'un timp, ca sub imperiu, nu s'au ridicat in
Roma si in provincii temple mai mari, mai frumoase si
mai multe.
Dion ne arata c.a. Julius Caesar a dispus cum a voit de-
functiunile preotesti. and el ajunsese atotputernic cauta
ca sa alipeasca la partidul sau si familiile nobililor. Si
pentru ca sa ajungd aici a dat senatorilor toate locurile de.
preoti ce deveneau vacante. Ba chiar a calcat legea, caci
a imullit numarul preotilor, trecand peste limitele fixate
de traditiune. Victoria dela Actium 11 facuse stapanul lu-
mii, si cand sosl ca invingator la Roma, senatul ii dete
puterea de a crea atatea posturi not de preoti, ate va_
crede cu cale. Imperatorii urmatori facura un mare abuz
de acest drept Impartind prietinilor for asemenea slujbe
insemnate. Istoricul Tacit critica cu asprime pe imperatorul
Octavian August pentruca el inaltase la rangul de ponti-
fice pe un tanar Marcellus, si lauda pe Oton pentru grija
ce o purta sacerdotiului. Oton n'a tncredintat asemenea
www.dacoromanica.ro

functiuni deck batranilor si patricienilor renumiti pentru
virtutea lor. Chiar si Pliniu, prietenul cel de aproape al
lui Traian, cere dela dans.ul ca sa'i dea un loc vacant de
augur sau septemvir, pentru ca sä se poata ruga, cum zice
el, pentru prosperitatea luia imperatoruluizeilor pe cari
ii invocase pand acum ca simplu particular.
Marcu Aurel si Alexandru Sever acordau functiunile preo-
testi nu numai In Roma si in intreaga Italie, dar chiar si
In provincii, fara insa de a Impedica colegiile provinciale-
de a primi in mijlocul for prin cooptare pe cine ar fi dorit.
Marele preot din Egipt si cel din Asia erau numiti tot
de imperator si aceasta din cauza importantei pe care o
avea in Orient asemenea functiuni. Lactantiu citeaza ca o
inovatie decretul dat de Maximin prin care investea cu
functiunea de sacerdoti pe toti magistratii insemnati din
fiecare oral. E sigur ca el nu urmarea prin aceasta, decat
ca sa ridice prestigiul religiunei pagane fata de crestinism,
care facea progrese asa de uimitoare. Voia sa stranga le-
gaturile, cari uneau pe preoti intre ei si sa inatte in ochii
poporului aceasta religiune asa de puternic amenintata.
Acestea toate arata in mod limpede ca imperatorii nici
°data nu au renuntat la drepturile for de a numi pe preoti._
De aceea nu trebue sa ne mire faptul, ea imperatorii, in
timpul epocii crestine, pretindeau dreptul de a numi pe
episcopi, si de a exercita aceeasi autoritate pe care o a--
vusesera predecesorii for asupra clerului pagan.
M. P.
www.dacoromanica.ro

1907 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1907 04

Similar to 1907 04 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (12)

1907 04