1902 04

BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
.M A
sinful SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROME.
Revista Periodica Eclesiastica
A N U L AL XXVI-lea, No. 4.
I1
TABELA MATERIILOR
Pa9.
RecunOsterea SanctitatiT Sale loachim at III, Arhie-
piscop de Constantinopol si Patriarch Ecumenic. . . 365
2 Cele done Siimbete, pentru pomenirea color adormitT
in Domnul. 373
3 Acte oficiale relative la rechemarea MitropolituluT
Grlgorie la scaunul slit dupa surghiun 383
4 Raportul intre Teologie si MetafisicS 401
5 Ribliografia GrecA. 4
6 V iata luI lisus 436
7 Preotimea din Moldova in Secolul al XVItl-lea . 445
8 Cate-va notice asupra architecture crestine. . . . 452
9 Done circulars a I. P. S. Mit1opolit Moldovei si Su-
ceve cu NN. 1726 si 1764 cAtre Protoiereit si Supe-
rioriT Monastirilor din Eparhie. 465
xo BisericescI. 469
x Raportul P. C. Protoiere6 at jud. Arges. . 473
12 DonatiunT. 478
II
RUCURE$TI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
1902..
.:11400.
)1-,
a
.
1
. . 1
(40W011:4
t
.
IULIE-
. . . . . .....
www.dacoromanica.ro

ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA. ROMANA No. 4.
Recumisterea Sanctitatei Sale Ioachim al III, Archiepiscop de
Constantinopol i Patriarch Ecumenic.
Este un an trecut, de cand Sanctitatea Sa Ioachim
al III-lea, a fost ales pentru a doua Ora Patriarch
Ecumenic. Am aratat la timp, in colonele acesteT re-
viste, entusiasmuf cel mare, ce s'a manifestat din partea
tuturor cu ocasiunea revenirei Sale pe scaunul patriar-
chal. To' credinciosii crestini ortodoxi, din intregul im-
periu otoman, 'sT au aratat bucuria for cu ocasiunea rea-
legerei lui ioakim al III, pe carele, in imprejurarile
critice, in car' se aflail afacerile katriarchatuluT ecu-
cumenic, toil it credeati de salvatorul corabieT peri-
clitate. A fost o serbatore frumOsa si putem slice,
char triumfala aducerea luT Ioakim al treilear de la
santul munte Atos, unde el se retrasese, la Constan-
tinopol; Tar primirea sa aci a fost serbatorita de tot
poporul set' credincTos. Cu tote acestea, entusiasmul
cel mare era privit cu racela de multi, cad de odata
cu venirea SanctitateT Sale, nu aparuse si beratul
imperial, pentru recunOsterea Sa. Si daca in primile
www.dacoromanica.ro

366 RECUNOSTEREA SANCTITATET SALE
clile lucrul nu atragea deosebita atentiune a celor, ce
se intereseza de aprOpe de Me-rsui -afacerilor patriar-
chid ecumenice,: 'nelini$tea acestora, cre§tea din di
in di, cand vede.dec4. Inalta Porta intarclie a da Be-
ratul cuvenit, pentru'r. ecuno§terea.noului ales, Patriarh
Ecumenic. Multi banuiaii, cä drepturile prerogativile,
pe cari le-a avut predecesorii sei, de la chiar cucerirea
Constantinopolului de Turd, car' trebuesc reinoite prin
Berat imperial, la alegerea fie-carui patriarch, vor fi
§tirbite. Si cu cat timpul trecea, cu atat §i nerabdarea
§i nelin*ea erat mai marl' §i tots se intrebau §i dis-
cutaa asupra causelor intarclierei, cad. daca acestea
erau cunoscute unora, de sigur erau fOrte putini
cari le cuncWeati. §i acestea aveau tot interesul,
ca sä pastreze cel mai mare secret asupra lor.
De la revenirea Sanctitatei Sale pe scaunul pa-
triarchal, s'ail agitat multe diferite cestiuni biseri-
ce§ti, unele mai gingae §i mai delicate, de cat altele.
Nimeni inse nu voia a conlega cestiunea dares be-
ratului, pentru recunOterea Sanctitatei Sale, cu re-
solvirea intr'un mod sau in altul a chestiunilor, ce
se agitau. Atitudinea Sanctitatei Sale cu tote acestea,
trebuet s'o marturisim, a fost demna in resolvirea
tuturor chestiunilor de resoltul Patriarchiei Ecumenice.
Mai mult chiar, se pote zice, cä inaltulul ierarch nu
i-a lipsit chiar curagiul de a se avanta in chestiuni
externe, cum am vedut interventiunea Sa in afacerile
interiOre ale bisericei din regatul Greciei.
De asemenea Inalta Sa Sanctitate s'a ocupat, in
si
ceia,
si
si
www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III-LEA 367
cele din urma §i de afacerile Patriarchatului de Ie-
rusalim si ale Archiepiscopiei din Cipru §i in tote a
lucrat, ca cum nu i-ar fi lipsit nici unul din drepturile
§i prerogativele sale.
Chestiunea beratului insa era obiectul de preocu-
pare al tuturor si intarzierea era, precum am zis,
pentru multi inexplicabila. In cele din urma, am avut
de Inregistrat intre actele archipastoriei sale, alegerea
§i cherotonia archimandritului Serb, Firmilian, pentru
archiepiscopia din Ueskueb §i sunt cunoscute tuturor
peripetiile, atat politice, cat §i biserice§ti, ce ail pre-
cedat §i urmat actul alegerel §i al consacrarei acestui
Ierarch, pentru carele cu grew s'a gasit o biserica
§i archierei spre a'l cherotonisi.
Noi nu voim a lega, cu acest din urma act darea
beratului, pentru recunO§tetea Sanctitatei Sale Ioachim
al III-lea, cad ultimile telegrame din Constantinopol,
expediate marelor centre politice: Viena, Paris, Berlin
§i Petersburg sustin, ( Ca intarzierea aparitiunet bera-
tului, in privinta recuno§terei patriarchului Ioachim,
a fost pricinuita de faptul, ca POrta voia sa excluda
din berat eparchiile patriarchatelor Serbe§ti de Ipec,
Prizvend §i Pristchtina, cari nu mai exista Inca din
anul 1763.
Sanctitatea Sa Ioachim a insistat insa §i Porta a
cedat. Telegramele mai adaoga, ca POrta ar voi a-
cum sa", micwreze §i privilegiile altor eparchii si pen-
tru acesla Patriarchii Armen', Ormanian §i Emanuelian
n'ati primit Inca beratele for de confirmare 2..
www.dacoromanica.ro

368 RECUNNTEREA SANCTITATEL SALE
In adever telegramele sunt Clare si pentru nimeni
numai lase un moment de indoiala. Singura coinci-
denta aparitiunei beratului, in urma consacrarei si
recunOsterei lui Firmilian, este intru cat-va inexpli-
cabila, mai ales pentru cei-ce banuesc uneltirile streine,
in conducerea afacerilor patriarchies ecumenice. Ca
piedici insd au fost, pentru darea acestui berat, se
intelege de la sine si intarzierea dovedeste incon-
testabil acest fapt. Dar ceea ce invedereza si mai
mult, cat de marl au fost aceste piedici, este bucuria
ce au simtit-o cei de la Patriarchie, cand au aflat
de aparitiunea beratului. In adever, la Patriarchia
Ecumenica, priimirea beratului a fost considerate ca
un mare eveniment si chiar serbatorita. Acest lucru
dovedeste in destul, cat de mult si cu cata nerab-
dare era asteptat acest berat.
Tata cum descrit ziare Grecesti, cele ce au avut
loc la Patriarchie, cu ocasiunea primirei beratului, de
catre Sanctitatea Sa Ioachim al III-lea.
Beratul imperial, trimis de la Palat la Inalta Porte,
a fost adus la Patriarchie Sambata sera, 29 Iunie,
in momentul cand Inalta Sa Sanctitate lipsea. El fu
adus la Vacha-Bey ajutorul sefului divisiei afacerilor
bisericesti din Ministerul de Justitie. Beratul era in-
sotit si de adresa Ministeriala respectiva.
Aducetorul beratului sosit la Patriarchie a fos con-
dus imediat, in sala numita. a Marelui Protozinghel
si de acolo, dupe sOsirea Inaltei Sale Sanctitate, Pa-
triarchul, a fos condus in cabinetul personal al Sanc-
titatei Sale, unde a predat beratul Inaltului Ierarch,
www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III-LEA 369
cu felicitarile obicInuite, in fata functionarilor can -
celariel.
Inalta Sa Sanctitate, priimind beratul §i multamind
aducetoruluI, a facut rugacluni pentru indelunga in-
zilire a Sultanului, anuntand ca a doua zi va merge
la Palat, ca insu§I in persona, sä depuna omagiile de
recunotinta Si supunere a le sale §i a le intregului
neam grecesc, la piciOrele tronuluI Majestatei Sale.
Indata Sanctitatea Sa a chemat pe membri' Sf.
Sinod, pentru a le comunica vestea imbucuratOre a
priimirei beratului §i cu totiI au felicitat calduros pe
Patriarchul. De asemenea ail fost vestiti telegrafic,
pentru a fi a doua zi, Duminica, la Patriarchie Ma-.
rele Arhon Capuchehaia Dl. Anton Ichiade Si Di-
rectorul biurouluI Otoman din Patriarchie, Dl loan
Hloru, carora s'a incredintat, conform usului tradi-
tional, cetirea beratului Patriarchal. In acesta zi, dupa
terminarea Sf. liturghii, la scare au luat parte cu Inalta
Sa Sanctitate majoritatea membrilor Sf. Sinod, s'au
facut Te-Deum Si s'ail cantat rugaciuni, pentru sä-
natatea §i indelunga inzilire a Sultanului.
Apol, dupa ce Inalta Sa Sanctitate, Patriarchul, a
luat parte, impreuna cu archiereil liturghisitori la ce-
remonia ccilel. lui Marasli, numita §cOla Asiatica din
Fanar, a avut loc la Patriarchie un pranz de onOre
oficial, pentru priimirea beratului Patriarchal. La acest
pranz a luat parte, impreuna cu Sanctitatea Sa Pa-
triarchul Inalt Prea Sfintitil Mitropoliti ai EfesuluI,
Neochesariel, Prusel, HiuluI, Varna Koritei, al Xan-
tului, al Vodenelor §i al LititeI, to' membri al Si._
www.dacoromanica.ro

370 RECUNOSTEREA SANCTiTiTEI SALE
Sinod. De asemenea Mare le Archon Capuchehaia,
Anton Ichiade, Dl loan Hloru, seful biuroului Oto-
manic din Patriarchie, Eforii si Directorul Scold lui
Maras li, precum si cei alti casnici obicinuiti ai Pa-
triarchiei.
La sfarsitul mesei, cel d'anta.iii care s'a ridicat, a
toasta, a fost Sanctitatea Sa Patriarchul. Inaltul Ie-
rarch, dupa cum ne raporta ziarele, a ridicat toastul
seii, in sanatatea Majestatei Sale Sultanului si a zis
urmatOrele: «Majestatea Sa Sultanul a bine-voit cll.-
lele acestea, ca sä ne faca mai multe surprize. A-
cute o saptamana, exact pe vremea acesta, ba ceva
mai tarcliu, pe cand ne aflam de asemenea la un alt
asezamint public national, ne a anuntat Iradeaoa
Imperatesck prin care da voe a se infiinta Orfelinatul
National in marea cask cumparata in insula Principi.
Asta-cli Majestatea Sa ne face p noue surpriza, bine
voind a da si a trimite beratul imperial, pe care sta
scris cu insasi maim sa cuvintele: c Mutimbinze amel
olunal> si cari insemna, precum este cunoscut, acel
act memorabil, in baza caruia de patru secole si ju-
matate se conduce biserica nostrk adica recunosterea
privilegiilor acordate de cuceritor.
Intarclierea de pana acum a dare si a trimiteref
acestui berat imperaesc, a dat nastere la diferite
presupuneri si explicari, cari din fericire dispar, prin
gratia imp eratesck ce ni s'a acordat, care nu se re-,
fera numai la numele meti, ci la intrega natiune, care
cu recunostinta indescriptibilsa si cu bucurie mare, va
aucli si va lua cutiotinta despre acesta bine-facere.
www.dacoromanica.ro

IOACHIM AL III-LEA 371.
Pentru acesta socotesc de a mea datorie ca etnarch
sä ye rog pe Domnia-Vostil toti, ca sa bem pentru
indelunga inzilire a Suveranului nostru si sä rugam
pre cel Prea malt, ca sa sadesca in inima sa senti-
mente si dispositiuni bune pentru neamul nostru ).
Dupa Sanctitatea Sa s'a ridicat malt Prea Sfintia
Sa Ioachim, Mitropolitul Efesului, carele dupa or-
dinea ierarchica a archiereilor de fata, ocupa locul
intalt. malt Prea Sfintia Sa, in cuvintarea sa recunOste
de drepte afirmarile Sancti-Catel. Sale Patriarchului,
cu privire la beratul imperial, ca nu apartine Sancti-
tatei Sale, ci bisericei si neamului Elenic. A felicitat
in urrna calduros pe Sanctitatea Sa Patriarchul E-
cumenic, cu acesta ocasiune, urandu-T, ca Dumneclet
sAl invrednicesca, sa stea pe tronul patriarchal si sa.'1
ilustreze pana la adanci betranete 3. .
De asemenea din partea Consiliului Mixt national,
a toastat malt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Neoce-
sariei, presedintele acestui consilit. El a felicitat cal-
duros pe Sanctitatea Sa Patriarchul, uradu-I sanatate
si buna sporire, intru conducerea navel' incredintate
spre a o duce la limanu! mantuirel.
Sanctitatea Sa Patriarchul Ecumenic, ridicand pen-
tru a doua órä toastul set, a multamit ambelor cor-
puri administrative a le bisericei, Sinodului si Con-
siliului Mixt, pentru felicitarile sincere si caldurOse,
ce l' -au adresat. A accentuat buna intelegere si ar-
monie, ce exista intre Sanctitatea Sa si aceste cor-
purl administrative, exprimandu-si dorinta, ca acesta
armonie sä existe si pe viitor, singura de la care se
www.dacoromanica.ro

372 RECUNOST. SANCT. SALE IOACHIM AL III-LEA
pote astepta bunul mers si prosperitatea afacerilor
bisericesti si nationale » .
Bucuria acesta simtita la Patriarchie, pentru obti-
nerea Beratului imperial de recunosterea Sanctitatei
Sale Ioachim al III-lea, constata evident piedecile
cele marl', ce au fost la mijloc.
In tot cazul, de acum inainte *eful ortodoxid este
recunoscut legalminte, in tote drepturile sale si cu
tote privilegiile unite cu demnitatea sa de Etnarch
sat sef al tuturor crestinilor ortodoxi din Imperiul
Otoman. Vom vedea de acum inainte pe Inaltul Ie-
rarch la lucru, c6.ci nevoile sunt marl, iar asteptarile
tuturor sunt concentrate asupra Sa, chiar de la suirea
sail revenirea Sa, pentru a doua 6rA. pe Scaunul Pa-
triarchieT Ecumenice.
D.
www.dacoromanica.ro

Cole clod Sadao, oriduito do Sf. ilbstg Bisorid, ph [Junin
celor adormili ia Donut
Pe langa indemnul, ce biserica a facut credinclosilor, spre
a-s1 aduce aminte $i a face rugdcluni si pomenirl, pentru
cel repausati, ea insdsi spre a consfinti traditiunea Apos-
tolic, intru acesta, a hotdrit a nume zile, in care a orin-
duit a face pomenirl pentru fit sei, cart din Intdmplare nu
pot a se invrednici sa se faca ast-fel de pomenirl pentru
ei, ca find lipsiti de rude, amid si cunoscutl, mortl in pd-
mint strein, pe mare sail in pustii sail in fine uitati, din
causa vechimei Si a timpului. Zilele acestea, in call se fac
asemenea pomeniri sunt cunoscute sub numele de Sam-
betele Mortilor; Iar greci le numesc SAmbetele Stifle-
telor. In ritualul sfintei m5stre bisericl se arata pe larg
ratiunea, pentru care sfinta nOstra biserica a oranduit a-
ceste rugacluni si pomenirl 1). Aci se zice 7 lntru acestA
zi Sfinti parincl au hotarlt, sa facem pomenirea ce-
lor adormiti din veac, Intl?" credinta qi nadejdea
invierel veclnice".
1) VezI oele coprinse in Triod la Stunbata Mortilor.
www.dacoromanica.ro

374 CELE DOUE SIMMS
In fruntea celor coprinse in Triod, cu privire la acesta
cestiune se afla in versuri cuvintele:
«Pacatele mortilor trece-le Cuvinte,
cu milele Tale milue§te-I Mute).
Apol urmeza aceste cuvinte:
«Intru acesta zi Dumnezee§ti parinti, au a§ezat sa se faca
pomenire tutulor, celor din veci r6posatl intru buna cre-
dinta, pentru nite asemenea cause; de vreme ce uni in
calaorie find, at luat mOrte de multe-orl grabnica §i fara
veste, adica in mare Si in munti pustil, in crapaturile pe-
trelor, in prapastile pamintulul §i In fOmete, in mOrte de
cluma *i in rasboae, in incedil Si in gerurl; §i alai multe
felurl de morp at rabdat. Asemenea uni saracl find §i lip-
n'afi putut sa albs parte de pomenirl. Pentru aceia
Dumnezee§ti parintl indemnandu-se, at dat acesta porunca
§i al intoemit sa faca sfinta biserica a rasaritului tuturor
pomenire generala; aratand prin acesta, ca aceia ce se face
pentru den§i, mare folos le aduce. Acesta dupa socotinta
cea d'anteid; lar a doua socoteala este: Flind-ca maine se
serbeaza a doua venire a lui Christos la judecata, pentru
aceia cu cuviinta fac §i pomenire pentru suflete, ca cum
ar imblanzi §i ar face milostiv pre judecatorul cel infrico-
§at Si drept; ca despre indelunga rabdarea sa §i dupre mila
sa cea obicinuita catre den§I, sa I aeze intru desfatarea
cea fagaduita. Trebue sa observam, ca Sambata pomenirel
1) Agezarea sfinteI nostre biseriol, de a se face aceste pomenirl in
zioa Sambetel, nu are absolut nicl o legatnra sat insemnare dogmatics,
on insemnarea etimologica a cuvintulnI ::ambatil. De asemenea nu are
nice o legatura Cu zioa a qeasea a septaminel creOinilor, pentru ca data
Sf. Parincl ar fi reflectat la acesta insemnare, de sign el nu ar fi ho-
grit a se face pomenirea masts in acesta zi. Sambata, precum este 'tint,
in insemnarea sa etimologica, insemneza zi de repaos, lar nol creOini,
ca zi de repaos avem Dominica. Dad.' dar sf. ParinVI ar fi avut in ve
dere zioa Sambetel on acesta insemnare, de sigur ar fi preferit ea ran-
duke/ aceste pomenirl in zioa Duminicel, caul zioa Sambetel pentru
cregtinl nu este zi de repaos, ci zioa Duminicel. Dar Sf. Parintl nu at
agezat pomenirea sufletelor 2elor raposa'1 in zioa Duminioel, of in zioa
Sambetel; el n'at voit a pane aceste pomenirl in zioa antait a sapta-
Si
sip,
')
www.dacoromanica.ro

ORINDUITE DE SF. NOASTRA BISERICA 375
sufletelor; care sabat, adica odihna inchipueste la jidovi.
pentru mortl cu adeverat ca pentru aceia, cart au ra-
posat si s'au odihnit de lucrurile lumel acestia si de tote
alte valur1; macar ca in zioa odihnel facem rugi si pome-
nire, precum cu lege s'a dat sa se fats in bite Sambetele;
insa acum la un loc facem pomenire, rugandu-ne pentru
tot crestinul. Ca stiind Dumnezeesti parinti cum ca acele
pomeniri, care se fac pentru cel morti, adica miloste-
niile si liturghiile, le aduc lor mare odihna si tolos; pentru
aceia poruncesc BA fats acelea si deosebi si in genere, a-
dick in biserica, luand acesta de la sfinti Apostoli, precum
s'a zis: precum scrie si Dionisie Areopagitul).
In cartea a VIII a Asezemintelor Sf. Apostoli, la cap. 41,
gasim urmetOrea rugaciune: (SA ne rugam pentru fratele
nostru cel repausat Christos, ca lubitorul de Oment Dum-
nezed, cel care a primit sufletul seil, sa-I erte 1W on -ce
pecat a savirsit, cu voe si fara de voe si milostiv fiind si
bland sa binevoiasca aseze in ceata dreptilor, asezan-
du-'1 in sinul lui Abraam si at lui Isac si lacob, impreuna
cu toll cei ce bine au placut 1W §i ail facut voia sa. Acolo
de unde aI fugit durerea, tntristarea si suspinarea 1),.
mind, zioa invierei regenerara omenira prin liens Christos, ci in
zioa a tOptea, zioa in care el a sfareit via0 sa de mal 'nainte, pentru
ca zioa a eeptea a orea#unei, este care a -ADA m6rtea omulni, morte,
care continua ei aria cu to %iI suntem supneI. Pentru aoeste cnvinte
sfinti path* ai oranduit pomenirile nu in zioa Duminicei, ci in zioa
SambeteI, care este zioa mortel, caa zioa Duminica, find zioa inviera,
care este simbolnl inviera mortilor la a doua venire a Domnulnl si
imaginea vie el fiitOre, find ea zioa a opta, zioa cea mare ei nesfarsita.
Acesta insemnare o atribue acestel zile i Zonara, in explicarea can6-
nelor. El nice: Zioa Duminica este imaginea viqe1 viit6re. Ea este
in melee timp zioa a opta, precum Noise spune in istoria Facerel,
nna este acesta zi, care nu se numeste, adicit nu se p6te numi, este
zioa aceia adevarata a opta, care nu va avea inserare si in se va sfarei,
insemnand viata fiit6re, cea nesfarffita 2)".
1) VezI cele coprinse in Triod la Sambata Mortilor.
2) Comp. Zonara In explic. can XX asupra cuvintulut DuminicS. In colecciunea CanOnelor de Raly
vi Potly. Tom. II pag. x6z.
i
.
in
sal
tai
qi
www.dacoromanica.ro

376 CELE DOUR SAMBE'TE
De asemenea in acelas capitol a Asezemintelor Sfintilor
Apostoll, tot cu privire la acesta cestiune, gasim urm6t6-
rele : « Tu D6mne, priveste si acum catre robul teil acesta,
pe care 'I-ai ales si '1 -al luat intru cea-alta viata si 1 iarta
lul tot ce a gresit, cu voe si WA de voe si fa pe ingeri
tel bine voitori catre el si '1 asaza pre el. in sinul patri-
archilor si al profetilor si al Apostolilor si al tutulor celor
ce tl-ail bine placut tie din veac; acolo unde nu este du-
rere, nici intristare, nici suspin, ci locul dreptilor si pamin-
tul fagaduit, impreuna cu top cel ce Ted marirea lul Chris-
tos0
Iar in capitolul 42, tot in cartea a opta a Asezemintelor
Sf. Apostoll, se arata cum si cand trebue a se face ruga-
ciunile si pomenirile pentru cei moral si ca din avutul lor,
trebue a se da saracilor. Aci se zice: «Sa se faca a trela zi
pomenire pentru cel ce all adormit, cantarl de psalmi, cu
cetirea Sf. Scripturi si rugaciuni, catre cel ce s'a ridicat a
trela zi din morns. SA se faca si a sesea zi, intru aduce-
rea aminte si pomenirea celor reposati. Sa se faca de a-
semenea si la patru-zeci de zile, dupa orandueala cea ve-
che, cad pre Moisi asemenea '1 -an plans poporul 40 de zile.
SI se faca si pomenirl anuale pentru el si sa se dea sa-
racilor din ceia ce are, pentru pomenirea sa).
La cap. 43 tot in cartea a opta a Asezemintelor Apos-
tolilor, gasim urmetOrele, pentru cel-ce s'ad savirOt intru
credinta : «Iar necredinclosilor nu foloseste nimic pomeni-
rile. Aci se zice: «Acestea zicem pentru cei intru credinta,
adormitl in Domnul, lar pentru cei necredinciosl, de ar da
tot ce ati pe lume saracilor nimic nu le foloseste, cad cat
ad fost in viata, ail fost vrajmasi lul Dumnezeil, cea-ce in-
vedereza, ca are sa fie si dupa mOrte. Deci nu este nedrep-
tate cu el, tact drept este Dumnezeg si dreptatea a Whit,
lata si omul, lata si fapta sa.).
In scrierea lul Atanasiti, din insula Para, se gasesc ur-
www.dacoromanica.ro

ORINDUITE DR SF. NOASTRA BISERICA.' 377
metOrele: «Sa nu se pail de loc lucru minunat cele ce ne
invata, despre nemurirea sufletului luda Macabeul, cad el
cunostea legea si o explica pre ea, asa cum Inv6tase de
la profeti. Dar lucru minunat este aceia, ca mai tote po-
pOrele ail credinta, ca afara de viata acesta, mai exists Inca
si o alts viata, care nu are sfarsit. De asemenea si inte-
lepti lumel eel vechi, cu toti aprOpe ne-au vorbit despre
nemurirea sufletului, iar Omeni aceia at spus acesta, uni
fiind ca se temeaN de acesta viata, alti pentru ca o vene-
rail. MacroviiI marturiseste, ca opiniunea cea mai respan-
dita era, ca sufletul este ceva nemuritor. Dar cea-ce este
lucru mai minunat este faptul, ca chiar in America atat In
cea de Nord, cat si in cea de Sud, credinta in o viata fiitore
este temelia religiunel lor, la mai t6te popOrele, la unele
pronuntata acesta credinta mai lamurit, iar la altele mai
Intunecat. Tot acesta se pOte zice si despre credinta mai
a tutulor popOrelor selbatice din Africa, din Asia, despre
popOrele SiberieT, despre Samoizi si despre credinta vechi-
lor Sciti. TOte aceste popOre barbare imorminteza pre moil"
for cu ast-fel de pregatire, in-cat ail credinta, ca. I prega-
tesc pentru viata fiitOre. Uni din el fac si pomeniri anuale.
Spiritul insa, modal, precum si ratiunea, pentru care bi-
serica a instituit rugaciunile si pomenirile anuale, se v6d
atat in rugaclunile, ce se citesc la aceste pomeniri, cat si
mai ales in tropare si in Intreg ritualul bisericesc al aces-
tor pomeniri.
Iata cate-va din aceste tropare, earl se cants in zilele
acestea de Sambata, and biserica a oranduit a se face ru-
gaciuni si pomeniri pentru cel ce ail adormit din veac intru
credinta:
t Asta-zi credinciosi savirsim cu serbare pomenirea tutu-
lor mortilor celor din veac 1) a nume, a celor ce intru cre-
1) Triad. pag. 24.
www.dacoromanica.ro

378 CELE LOUR SAMBETE
dinta au vietnit crestineste. SA laudam pre Mantuitorul si
Domnul si sa cerem cu deadinsul, ca sa dea el respuns
bun in cesul judecatel, la insusl Dumnezeul nostru, cel ce
va sa judece tot pamtntul, dobandind cu bucurie starea cea
de a drepta lul, in partea dreptilor si intru sOrta cea lu-
minata a slintilor; si sa se faca vrednicl imperatiel cel ce-
resti*.
g Mantuitorule cela ce ai rescump6rat pre Omeni cu sin-
gele tell, si cu mOrtea ta, din mOrtea cea amara ne ai mAn-
tuit pre nol, si viata vecinica ne-a1 dat cu invierea ta. 0-
dihneste DOmne pre toil eel adormitl tntru buna credinta,
in pustil sat in cetati, in mare sail pre pAmint, si in tot
locul; pre imperati, pre archierel si preoti, pre sihastri si pre
cel intru una adunati, din tOtA varsta, din tot neamul, si-1
invredniceste imperatiel tale celel cerestl*.
«Dupa scularea ta din morti ChristOse, mOrtea nu mai sta-
paneste pre cel-ce ati murit cu buna credinta. Pentru a-
cesta ne rugam cu deadinsul, odihneste in curtile tale, in
sinul lul Abraam pre robi t61, cei-ce ;I-au slujit tie in cu-
rAtenie, de la Adam pana astA-z1; pre pArinti si pre frati
nostri, prieteni si rudele, si pre tot omul, ce a lucrat ale
vietei cu credinta, si la tine Dumnezeule s'ati mutat, in
multe feluri si in multe chipurl; si I invredniceste pre el
imp'eratieI tale celel cerestl*.
tar rugaciunea este urmatOrea: Miluesti-ne pre nol Dum-
nezeule dupe mare mila ta, rugamu-ne tie, auzine si ne
milueste; Inca ne rugam pentru fericita pomenire si odihna
de vecl a tutulor credinclosilor si drept maritorilor crestini,
ce au adormit, imperap, Archierel, preoti, ieromonahi, ie-
rodiaconi, monahl, monahii; parintl, stramosi, moss si a tu-
tulor, celor din inceput pan& la sfarsit si pentru ca sa li
se erte for WA gresala cea de voe si cea WA de voe*.
Dupa- acesta se citesc rugaciunile urmetOre:
Domnulul sa ne rugam!
www.dacoromanica.ro

ORtNOUITE DE SF. NOASTRA BISERICA 379
Winne Dumnezeul nostru, cela ce cu intelepclunea ta
cea negreita at facut pre om din t6rina, si 1-al format intru
podOba si frumuseta, si 1-al infrumusetat ca pre un pre-
tios si ceresc odor, spre dosologirea si lauda marirel si im-
peratiel tale, ca 1-al produs dupre chipul si asemanarea ta;
dar calcand el porunca invetaturel tale si fiind impartasit
chipulul si nepazindu-1, pentru acesta, ca sa nu se Lea reu-
tatea nemuritOre, cu lubirea de Omeni al poruncit, ca un
bumnezeil al parintilor nostri, ca impreunarea si ameste-
atura acesta si acesta neintelesa legatura, prin vointa ta
cea Dumnezeesca sa se tale si sa se desfaca. In cat su-
fletul sa merga acolo, de unde si fiinta sl-a luat, pana la
Invierea generala, lar trupul sa se desfaca in acele, din care
este si alcatuit. Pentru aceea ne rugam tie Parintelul celul
fara ineeput, si unula nascut FiluluI MA, si prea SfantuluI,
de o fiina si viii-facetorulut tell Duh, sa nu ingadul, ca
faptura ta acesta sa fie inghitita de periclune; ci trupul sa
se desfaca in acele din care s'a alcatuit, lar sufletul sa se
aseze in ceta dreptilor. Asa, DOnane Dumnezeul nostru, sa
invinga mila ta cea nemesurata si lubirea de Omeni cea
neasemanata ; si de a cazut servul tell acesta sub blaste-
mul tataluI sea, orI al mamel sale, sail sub blestemul WI;
orl a amarit pre vre-unul din preotl si a luat de la din-
sul legatura nedeslegata; ori a caclut sub Brea afurisanie
Archieresca, si prin neingrijire si lene n'a dobandit erta-
dune; erta pre acesta prin mine pecatosul si nevrednicul
servul tell; si trupul lul sa se desfaca in acele din care
s'a alcatuit, lar sufletul lul sa se aseze in corturile San-
tilor. Asa, D6mne Dumnezeul nostru, cela ce al dat acesta
putere corifeulul tea Petru si celor-l-alti sand discipuli si
Apostoll al tel, ca sa dea ertare de plicate, si al zis, ca.
Cate vor lega si vor deslega, sa fie legate si deslegate; si,
printeinsil, si noun nevrednicilor cu lubirea de Omen! ne-a1
daruit acesta putere. Deslega pre adormitul servul tell (cutare)
www.dacoromanica.ro

380 CELE DOVE SAMBETE
de pecatul sufletesc si trupesc, si sa fie ertat si In veacul
de acum si in cel viitorti, cu rugaclunile prea Curatel si
pururea FeclOrel Maicel tale, si cu ale tuturor Santi lor tel,
Amin.
Domnulul sa ne rugO.m..
Stepane mult milostive, D6mne lisuse ChristOse Dumne-
zeul nostru, cela ce dupa Invierea to cea de a trela zi al
dat santilor tel. Apostoll cheile imperatiel cerurilor si Wta
puterea harica, de a lega si a deslega pecatele Omenilor,
ca sa fie legate si In ceriti, eke de dinsil pre pamInt s'a
legat, aseminea sa fie deslegate si in ceria, cate de di 11
pre pamint eau deslegat; cela ce ne-al Invrednicit si re
nol umilitil si nevrednicil servil tel, prin lubirea to O-
men] cea nespusa, a fi urmatorl tot aceluiasI prea Sat dar
si putere, in cat si nol asa sä legam si sa deslegaO, cele
ce se tntampla in poporul tea; Insutl, prea bunu)'e Imp&
rate, prin mine umilitul si nevrednicul servitoriul tin, tarts
pre servul teu (cutare) de orl-ce a gresit In viata ,acesta
ca un om, si lasa lul cate a pecatuit, cu cuvintul sail cu
fapta, sail cu gandul, deslegandu-I si legatura ce in orl-ce
chip ar fi puss asupra lui; cu care insust el din Iutela din
neluare aminte sat' din alta causa s'a legat pre sine; on
de la Archierea sail de la alt-cine-va, prin pisrna si conlu-
crarea diavolulul a suferit o alunecare ca acesta; bine-vo-
este, ca un singur Bun si mult indurat, ca sufletul lul sa,
se aseze cu SantiI, carii din vec as bine-placut tie; lar tru-
pul sa se dea firel celei zidita de tine. Ca bine-cuvintat si
prea mbrit estl in veci, Amin.
Acesta este asa numita prima Sambata a mortilor, in-
stituita de Sfinta nOstra biserica, pentru pomenirea celor
adormitl.
A doua Samba' td.
Santa nOstril biserica a instituit si a doua Sambata in
cue
www.dacoromanica.ro

ORINDUITE DE SF. NOAsTRA BISERICA 381
an, spre a se face pomeniri pentru cel mort.l. Acesta zi
s'a fixat in a noua zi de la Inaltarea la ceruri a Domnulul
si Mantuitorului nostru lisus Christos. Este Sambata, ce pre-
cede marea si stralucita zi a cincl-zecimei.
i acesta Sambata este numita de asemenea SambAta
mortilor, ca si Sambata din 'naintea lasatulul post de came.
Intru acesta zi biserica a ordnduit a se face pomenirea
tutulor celor adormiti din veac, de la Adam.
Ea se rOga pentru el si cere ertare de la Christos Dum-
uezeti, cel inaltat la ceruri si carele secle d'a drepta Tata-
lul, ca la zioa judecatei sa se invrednicesca si el de re's-
puns bun, sa afle indreptare si sa fie primitl d'adrepta sa
intru bucuria si partea dreptilor, in locul cel luminat al
celor alesi si santi, cu un cuvint sa -I invrednicesca si pe
el a mosteni ceresca sa imperatie.
In privinta ritualulul si a rugaclunilor tipicul bisericesc
este aprOpe acelas cu al Sambetel celef alte, deosebirea nu-
mal este c6., pe cand SambAta cea d'intahl este instituita,
pentru pomenirea celor din veac, drept maritorl crestini,
intru acesta se face in geffere rugacIunl, pentru top drepti
si santi, ce all adormit intru nadejdea invierei, crestinl si
necrestini a tutulor dreptilor de la Adam. Tar zioa a noua
de la Inaltarea Domnulul la ceruri, cand biserica a oran-
duit a se face pomenirea acestora; este f6rte potrivita si
ingenios alesa. Biserica se rOga cAtre Christos Domnul si
Mantuitorul, cel Inaltat la ceruri intru mArirea Tatalul, ca
El intru puterea sa Dumnezeesca, Stapinul cerulul si al pa-
mintulul, Domnul celor vii si al celor mortl, sa se indure
si catre drepti, ce au adormit intru nadejdea invierel ina-
inte de intruparea si aratarea sa in lume. Ast-fel biserica
se si r6ga pentru el si tot ritualul acestel zile concordA in-
tru acesta. Zile anuale pentru pomenirea celor mortl vedem
de asemenea la bite bisericile crestine, catolici, protestantl
Biserica Ortodoxi Romans t 2
.
www.dacoromanica.ro

382 CELE DOUE SAMBETE GRIND. DE SF. NOASTRA B1SER.
si chiar la sectele eretice orientale, Nestorieni, Copp etc.,
ba Inca serbatorite si celebrate cu mult fast si psetate bi-
sericesca, cu procesiuni si altele.
T6te acestea dovedesc, pe de o parte origina strave-
che si apostolica, precum am aratat a pomenirilor pen-
tru cel adormiti, lar pe de alta, credinta ferma a tutulor
crestinilor din tOte bisericile si din tOte timpurile, a ru--
ga.clunile si milosteniile, ce se fac pentru cei adormiti, se
recunosc ca folositOre si usurAtOre de suflet intru ertarea
pecatelor si gresalelor lor. Ele mai dovedesc in acelas timp
credinta cea tare intru nemurirea sufletului si existenta unel
vied flitOre, ce va fi dupa judecata de apoi, cand drepti
se vor bucura de fericirea etern6. intru imperatia lui Dum-
nezet.
C.
www.dacoromanica.ro

hosts acts gals sect relative la rochemarsa Y41413141110 Grigorie
la scam' MI hp, surgin.
Logofetia trebilor Biserice§ti.
Anul 1833. Septemvr 1.
NC. 1973.
Preasfinfief Sale Parintelai Mitropolit Grigorie al Ungrovlabiel.
Bagarile de soma pe care la venirea mea spre Intal-
nirea Preasfintie VOstre la Calddrusant all fost bine voit
a me Insarcina ca s5, le supul la chibzuirea D-Sale de
plin imputernicit si grabit a i le da in cunostint& prin ra-
portul met' dela 10 ale lin August.
Acum dar priimind dezlegare dela inall Exelentia sa prin
ofisul dela 22 August No. 120, nu lipsesc al face cunoscut
Preasfintiel VOstre alaturand talma.cirea tntocmal dupa acel
original, care va sluji nadajduesc drept incredintare catra
Preasfintia VOstra de osirdia cu care am indeplinit si me
voit' sili int6ta vremea, a indeplini cele maI incredintate in-
sArcinari.
Marele Logofat al Bisericestilor trebi. B. §tirbel.
Ofisil al plenipotentulul presedent din 23 August, leat
1833 No. 120. respunsator la raportul safulul departatnen-
www.dacoromanica.ro

384 RECHEMAREA MITROP. GRIGORIE
tutu! Bisericesc, D-lul LogofAt Barbu tirbel, cu No. 1877
August 16 leat 1833.
Luand intalegere prin raportul dela 16 ale urmatOrel de
urmarea D-tale prin intalnirea la CAldarusani cu Preasfintia
Sa Mitropolitul Grigorie, ved cu placere a. sentimenturile
Arhieriel Sale ce le arata infiintat in scrisOrea Preasfintiel
Sale dela 15 August sint potrivite cu duhul asezIminturi-
lor ce sint pentru viitorime o netagaduita chizesie de fe-
ricirea patriel sale....... este imprimata
Raportul D-lul Logofat Barbu tirbel, aflandu-se sef at
departamentului Bisericesc, din 16 August, leatul 1833. No.
1877 catra Inalt Exelentia Sa Domnul deplin imputernicit
precedent.
Potrivit poruncil Exelentie1 VOstre am Post la aldarusanl
la Mitropolitul Grigorie pe care lam gasit in cea' mai mare
trepth de slabiciune, dar din norocire afarA de primejdie;
am avut patru intalniri cu Preasfintia Sa si me grAbesc a
da incunostinta Exelentiel VOstre resultatul intAlegerilor ce
am avut intre noi. Resultatul cuprins in parte Inteacesta
alaturata din parte-1 aratare. Exelentia VOstra va cum5ste
dinteacesta alaturata din parte arAtare. Exelentia VI:5sta va
cum5ste dinteacesta mArturisirea cea adevaratA, acesta martu-
riilor sale si indatorirea ce la a sprijini Institutiile cele noue,
pe care le priveste ca o singura chezesie a fericirei tarei.
La cea de p6 urma intArire ail chemat pe Arhimandritul
Grigorie si pe staretul MAnAstirei duhovnicul sell, dupa ce
le-ail facut cunoscut pohtirea ce Exelentia VOstra ati fAcut
and ati trecut pe la Buzeti, precum si URA bagarea de
sama ce ati fAcut spre a se patrunde de duhul Institutiilor
noue, ca WO lumineze cugetul sell, dupa ce s'aii vorbit
asupra multor abuzurl de care era ingreunata Cara si asu-
pra folosurilor celor noul aranduele, care s'au in treptat
prin acestea, si insfarsit dupa ce le-ail facut cunoscut pri-
www.dacoromanica.ro

RECHEMARRA M1TROP. GRIGOEUR 385
cina trimiterel mele, li ad citit aratarea ce face catra Exe-
lentia VOstra si au iscalit'o. Le au mai facut cunoscute niste
observatil asupra unor dispositil ce privesc la pricinele Bi-
sericestl pe care mi le-ad recomandat pre mutt a le su-
pune Exelentiel VOstre si pentru care observatii au cerut
de marturi pe amendol aces OHO.
Observatiile sint acestea:
Ca nu este de cuviinta a se supune la darea in
bans dajnica Mitropolia si Episcopiile aseminea ca Manas-
tirile, si a se indatora a contribui la casele statulul in fo-
losul asezaminturilor de facere de bine, ci ca Mitropoliile
precum si Episcopiile sa fie indatorite fie care a Linea cate
un seminar cu ale Sale cheltueli, indatorire sfinsta si despre
care nici una din transele nu se va putea apara.
II-lea), Pentru cea ce se atinge de arenduirea mosiilor
Monastirilor, Preasfintia Sa propune, ca se va intocmi o
adunare bisericesca, alcatuita de orinduitul Mitropoliei, de
patru vechili din partea sf. locuri Ierusalimului, Muntelul
Sinai, Muntelui Atonului si Rumeli, pe Mug carii va fi si
un imputernicit din partea Domnulul si inaintea acestel a-
dunarl Vote arenzile mosiilor monastiresti se vor arendui
si cu acest chip se va putea cunOste cele adeverate veni-
turi ale fies cdria manastirl, fara ase face sail ase priimi
ve un alt act sail toctneala spre paguba lor, si tot odata
interesurile fiescaria sfint loc mal sus pomenit se va infa-
isa cuviinta si se va apara de orinduitul seta.
Asupra hirotoniilor de preoti si de diaconi au gasit de
cuviinta a se amesteca logofatul ca se judece despre des -
tolnicia omului s'au sfarsit observatiile, aducend spre pilda
principul, ca cele ce Dumnedeu au despartit Omenil nu vor
putea impreuna si ca nu trebue tine va sa pasasca peste
hotarul despartitor intre civil si Bisericesc.
Dupa savirsirea acestel vorbiri m'au rugat asupune Exe-
lentiei VOstre niste reclamatii ce all primit pentru indato-
I-id).
dupa
www.dacoromanica.ro

386 RECHEMARRA MITROP. GRIGORIE
ririle puse asupra tarilor ca se dea patru Omeni la suta
propietarilor de mosil unde locuesc.
Dar insfirOt cat pentru acesta pricina necunoscendu-se in
drept si cadere a judeca asupra dreptatei acestia reclarnatil,
ail socotit nurnai a's1 indeplini o fapta a cugetului cu a o
face cunoscuta Exelentiei VOstre.
Acesta este resultatul slujbei cu care Exelentia VOstrA
ati bine-voit a me insercina. i acestea sint observatiile din
partea Mitropolitului Grigorie, pe care m'am silit ale asterne
aid, din cuvint in cuvint.
CHM al plenipotentului Presedinte din 22 August, leat
1833. No. 15i90 catre Preasfintia Sa Parintele Mitropolitul.
Trecend pela Buzeil am chemat bagarea de sama a Prea-
sfintiel VOstre asupra lucrurilor Organicescului Regulament,
care primindu-se de dill obstestele adunari ale Orel si
dobandind tOta unirea a Imperatestel Curti s'ail facut lege
temeinica, care de acum tnainte o carrnueste Printipatul.
FOrte m'am bucurat priimind acum prin comunicarea V6s-
tra dela 15 a acestea luni incredintarea induplecarel VOstre
asupra acestor asezamenturi, ca numai el p6te deacum ina-
inte a face fericirea acestea tari.
Cu neingaduela asteptam sa priimesc acesta incredintare,
ce din pofta mare ce aveam a ye aduce cu un ceas mai
inainte la turma VOstra. Dar cu cat ati zabovit spre a lu-
mina cugetul vostru, cu atat mai adevarat se vede indu-
plecarea VOstra si ca o chizesie adevaratelor vOstre silinti
a le pazi intru tOt'alor curatanie si a lucra impreuna spre
desvoltarea lor.
Ma silesc intocmal dupa cugetarile Imparatestel Curti a
Ve chema larasi la Arhipastorescul VOstru scaun.
Cu mai mare bucurie o fac asta-cli acesta, gasind de cu-
viinciasa vreme cliva incoronatiei imparatestei sale mariri
de a Ve aseza Y.arasi si a Ve aduce la lubita VOstra turma.
www.dacoromanica.ro

RECHEMAREA MITROP. GRIGORIE 387
D-lui Logofatul tirbei Ml ad incunoetiintat bagarile de
sama ce Preasfintia VOstra rap insarcinat a mi le pune
supt vedere, pentru niete lucrari ce privesc asupra lirici-
nilor Bisericeeti.
M6 silesc a V6 incredinta ca se vor lua in sama ei ca
prin ajutorul cunotintelor V63tre li se vor aduce indrep-
tarile ce se vor cunOete vrednice ei lntocmai dupa adeva-
ratele folosuri ei cinstei Bisericel.
Priimiti incredintarea cel deosebite ipolips ce am asupra
Preasfintiel VOstre.
C. E
S fa turf
Ale pururea pomenitulul Domn loan Necolai Alexandra
Voevod, care s'ad dat filului lui, Domnului Domn loan
Cantacuzin Neculal Voevod in Domnia lul, In anal man-
tuirel 1725.
1). Frica lui Dumnezeu s'o cunoeti de temeiii fericirei.
2). Fara ajutorul Dumnezeesc tote slut zadarnice.
3). Dreptatea este virtutea cea mai apropiata Domni-
torilor.
4). Mania este cea mai funesta, blandeta are vigOre.
5). Barbatia ei marinimia inimeI este un mare dar alul
Dumnedeil.
6). Prudenta este o podOba esceptionala.
7). Violenta ei Urania. fie dela Domnitor, fie dela cel rat
din jurul sett, fie in afacerl de bans, fie pentru proprie-
tai, mai ales pentru plata placerei rueinOsa, sa nu se in-
tample, caci are urmari durer6se. Sint mil de exemple in
Istoril.
8). In inima umilinta, pentru ca top sintem pamint ina-
intea lui Dumnezet ei cenuea. In fata impozant, cuvinte
putine ei favorabile, far5 schimbarl din ochl ei figura, fara
www.dacoromanica.ro

miscari din piciOre, ordinele cu demnitatea egemonica, insa
lAra vuet, fait zgomot.
9). Conservarea demnitatel este necesara. Supunerea din
parte la ImperAtie si la sfaturile pArintesti, mai ales si preste
tOte la poruncile Marelui Dumnezeil; deasemenea este ne-
cesara si din partea supusilor catre Domn; MI% supunere
tOte sint mOrte; dar trebue sa poruncestl, dupa putintk ca
sa ti se supunk
10). SA nu promiti, dar dad. al fagAduit sa nu-4 caicT
fagaduinta, sa nu-4 renegi cuventul ce l'al dat In nici un
chip, de si l'ai fagaduit WA jurAmAnt.
11). SA nu te Imprumu(i fail socotela, nicl cu procente
prea marl, cand de nevoe te vet imprumuta, fie dela cres-
tint, fie dela alte neamuri, sa al hotarirea de a le plAti de
plin; alt-fel dacA veil detinea dreptul strein, pacatuesti de
mOrte, si 'data te vei spovedi n'al ertare, dad nu vel in-
tOrce dreptul strein.
12). Ia aminte, fit atent sa nu fit cheltuitor, ci econom,
nu ripitor, ci masurat, dupl 'plapoma to intindeti picIO-
rele tale.
13). Maretiele desarte, vesmintele multe, trasurile multe,
call multi, palatele sa lipsesca. Darurile nemasurate, pre-
sentele de prisos, fie la streini, fie la casnici aduc nume
rail, sint nesuferite celor locall si duc pe tot' supusil la ne-
liniste. DacA a gresit parintele tit . in acsta parte, sa -ii fie
tie suferin(ele lui inv6Wuri. (74, TCC(Ohl1.%Ta v. a 0 iv. cc r «) .
14). Ia aminte sa te privecjl de edeficil marl, pans cand
esti Domn ai palate, cand vel fi In Constantinopol sa -t1 fie
de ajuns casa parintesca Daca vel dal:1i cu Imprumuturl,
multe rele vel suferi si sufletesti si trupesti. Fit atent.
15). SA te ferestl de invataturl, sa mergi pe calea ba-
tutt. Sa nu-tl strict numele tau cu sfaturi viclene, sa nu
put dart nouT, sa nu introduci obiceluri noui, pentru ca vel
castiga name red, cea ce sa nu se intample.
www.dacoromanica.ro

16). SA a! rugaclunl ascunse, adese talnice, chiama aju-
torul Dumnezeesc. Privighiaza, celui ce privighiaza Ti vin
cu prisosinta. Fit treaz. Sfatueste-te, invata, intreba. SA al
prin o cercetare neintrerupta stiinta si situatia lucrurilor si
a persOnelor, a boerilor, prietinilor si vrajmasilor si a celor
neutri. SA stil si calitatile acelora cu cars a1 sa guvernezi,
mat ales a Domnilor, boerilor, a boerilor localnici si a me-
giesilor. Sa cunosti istoriile, sa cunosti cestiunele presente
ma! ales, cu tote imprejurarile lor. Gandeste-te si la viitor.
De la cel expermentatI cearca sa inveti cea ce au cunoscut
s'at facut si ce cunosc. Ia aminte la consilierii tal, fil atent
sa nu fie avail, insalatori, lingusatori, trandavl, ignorantl; iu-
bitorI de castig, nesatul de castig, mandri, mincinost. SA cu-
nosti lipsurile boerilor local!, pazeste-te insa, trecele cu ve-
derea pentru liniste, far acelor casnici nu le suferi. Nu da
altuIa gloria ta, nu le da curaj in fats, ca sa nu dispre-
tuesca tineretea ta. Jura. 1 pe numele lui Dumnezet, sa fie
Iubitori de adever, ingrijitorl de cele de trebuinta. Prieten1
al adeverulul, neadormiti, ne coruptI prin damn!, supus1 si
sa se multamesca cu putin. SA at un spion lubitor de a-
devAr peste el si-1 tine in frail, pentru ca multi Domnitorl
s'ar'i perdut prin neorinduelele familiarilor lor. Sa zgudue
pamantul cand sluga Domneste. Nu este bine sa fie multi
DomnI, ci un domnitor sa fie. Patitele altora sa -tl fie in-
vataturl. Secretele Domniel unul, do! sat treI sa le stie, cel
mat sigurl credinc1os1 si nu bite. Cele de nevoe numai to
O. le stii, si scrie tu singur.
17). SA cunosti districtele, puterea lor, la or! ce timp cu
care parti se megiesesc, si care hoer! si mazill locuesc in
fie-care district.
18). Fil atent la datoriile de supunere ale impara.tiel.
19). Cele catre Hanul, ce -i de trebuinta.
20). Cele relative la Lesi-Polonl.
21). Cele relative la German!.
www.dacoromanica.ro

.390 RECHEMAREA MITROP. GRIGORIE
22). Catalog curat de veniturl.
23) Fregate (cuvint turcesc ada ajutor la nevoe0 si corn-
patimire pentru neputin(a loculul).
24). Marinimie,. cand nu merg lucrurile dupl voia ta.
25). Divanurl adese.
26). Ospete putine.
27). PreumblArl putine.
28). Nu petrecerl.
29). Nu befit.
30). Vinatorl patine §i nu in locurl departate.
31). Petrecerile s5.41 fie serviciile si executarea porunci-
lor imperatestl. Cerceteza veniturile §i cheltuelile. Conver-
satiile cu judecata. Cestiunele necesare lilnice O. le fad cu
boeril locall §i familiarl.
32). Cetirea Epistolilor.
33). Recep(ia musaferilor.
34). Respuns asupra afacerilor.
35). Sa pacle.sti ordine tntre serviciile tale, sa nu ames-
teci una cu alta.
36). SI le imparts fie arala dupa oficiul lor.
37). Insa sa nu te ara(l neveghetor, ci sa cercetezi data
s'aft terminat
38). SA spul boerilor sa -tl dea §tiin(A. dad. sunt desor-
donati casnicii tat §i sa -I al la mare zapti (adica s5.-I stal-
cescA 'nbAtae).
39). Sa al putinl terapl, adica. Omeni din .9epl,Tmeg.loca-
litate pe Bosfor, putinl fanariotl.
40). Ceea ce fad sä fad sa, te Iubesca localnicil.
41). SA nu creql upr acuzArile taranilor asupra boerilor,
Si de alta parte sa nu last sa se nedrept5tesc5. (.aranil. Me-
sura medie este cea mat bund.
42). Sa nu dal upr privilegil, si prerogative si scrisorl
de ertareasidosiapentru CA prin acestea se imputinftk
veniturile.
www.dacoromanica.ro

RECHEMAREA MITROP. GRIGORDI 391
43). Ia aminte O. nu se sigileze scrisorl la visterie si la
carnal* data nu stil ce cuprind.
44). Sa nu dal o scrisOre (decret) si apoi s'o anerisesti,
ca ti se micsoreza cinstea ta, si scrisorile tale ti se dis-
pretuesc.
45). Cuventul tau cuvent. i hotarirea ta hotarire.
46). Domnitoril tined data gresesc si putin, isi fac nume
rail sill 1njosesc tinereta lor.
Sfirsit si lui Dumnecleh lauda.
Tradus in romaneste, din greceste, de pe manuscriptul
No. 40 al Bibliotecei Facultatei de Teologie din Bucurestl.
C. E.
Pentru Istoria literature) Bisericesti.
Inainte cuvintare.
t Epita fion sail punere in mormint a Domnulul Dumne-
cleti si Mantuitorul nostru Iisus Christos, care acum s'ail
alcatuit dupa calupurile Grecesti, in tocmal in numarul si-
lavelor masurandu-se; adica pripealele starel intaill trei-
(ed' si cinc) de silave; lar a doua stare trel-cleci si opt, bar
a treia noue-sere -clece silave.
Asezetor fiind eili eel mai mic tntre psalti, dreptul pra-
voslavnic lonita Pralea, indemnat fiind prin osirdia si si-
linta sfintieb sale parintelul Arhimandritului chir Sofronie
din sf. Monastire Slatina, care intro aceeas Monastire satl
si alcatuit.
Insa stiuta fie si acesta, ca orb si tine va vrea al scrie
trebue sa se nevolasca, ca intocmal si aseminea sa urmeze
cu scrisOrea dupa cuprinderea izvodulul. Pentru ca sintaxis
leste fOrte, fOrte ciucit, si cuvintele sint prefacute si schim-
bate pe la locarea, pentru ca sa vie la cantare, precum si
cele grecestl; cad intralt fel nici de cum nu yin si nici pOte
www.dacoromanica.ro

392 RECHEMAREA MITROP. GRIGOR!E
fi cuviinclOsa. cantare. Ear noimele (senzu!) pre cat am putut
m'am silit cu osirdie ale pazi. Dar de va schimba tuadins
ve un scriitor cuvintele, sail vre-o siava macar si nu va
pune prasodiile sad damgatele acestea sail cuvintele cele
impreunate (precum unit obiclnuesc a face socotinduse ca
tocmesc), apol singur va fi simtitor acestel alcatuirl. Cad
si in cel grecesc unele din pripele nu tocma sint bine in-
cheate, pOte fi ca s'ati schimbat cu tipariti sail inadins sail
cu gresala, pentru a cel din mutt& rivna, spre dragostea
lut Dumnecleti de demult Vail alcatuit, sal. [nsa (sic?) a
nu au suferit cat de pOna ne intocmire ; pentru acesta
rog pe partea duhovnicesca si politicesca, marl si mid cu
dragoste o primiitt si pre mine dela rugaclunt sa nu me
parasitt.
1810. Avgust 10.
Urmeza. apol Prohodul Manluitorulut tot, tradus de Pra-
lea, dar pe limba tut si pe masura piddrelor textulul Gre-
cesc, sacrificand dulceafa limbet Romane, ba pe alocurea
si sensul cuvintelor, introducend si formand not cavinte.
Enainte cuvintare.
Epitafion sail punerea in mormint, la Adormirea Malcel
Domnulul, dup.& asemanarea celul din Sambata cea Mare,
facerea tut Emanuil Marelut ritor, din anil 1626. Scrisu-
s'ail in limba greceasca In sfinta cetate a lerusalimulul de
pomenitul Ghermano ierornonahul, si s'ad trimis Ante! ma-
nastiri Putnel, metaniel sale. Ear Moldoveneste s'ad talma-
cit in sf. Monastirea NeamOluI de obstescul (rate Constantin
Cuza. Dupa acea s'ad alcatuit dupa calupurile GrecestI in
tocmal In numarul sillavelor, masurandu-se adica: pripelele
starel intaiti trel-cled si cincl 'de sillave, tar a doua stare
tret-cled si sapte, tar a trela noue-spre clece sillave. Asa-
zetor fund eu cel mat mic Intre psaltl, drept pravoslav-
www.dacoromanica.ro

RECEAMARRA MITROP. GRIGORIE 393
nic Ionita Pralea.... .., urmeza cuvint cu cuvint ca si mal
sus....).
1810 Septemv.
Stihurile sint tot «Fericitl cel fara prihana etc., ca si la
Prohodul Mantuitorului, textul stihirilor tot de aceasl ma-
rime si cantitate ritmica, si cuprinde tot trel stall. Dad aid
un exemplu de limba lul stalcita si schilodita, dap& cum
a scris Pralea. (Din Evlogitare).
«Isvorand mir mormintul tad cucema feclOra, aratasu-s'au
izvor vindecarel ; ca sicrid de- inirur1 to al aratat cinstitri,
isvortnd la credinclosi nesfirsit, cele de mir sui74 -
tore marl darur1).
Dupa acestea urmeza a serie de heruvice In Greceste,
dupa psaltichia veche prefacuta In parte; Apol alte cantari,
canl greceste, and romaneste si in fiine are si o cantare
pe Moldoveneste: TpExami MoX8o6eopmTriadicale pe moldo-
veneste. «Cuvine-se cu adevarat, si termini cu «Canonul Flo-
riilor facut pe glasul cel romanesc: 4 Aratatu-s'ad ale adin-
culuI isvOre ..,.
Acest manuscript este scris de: insusi Pralea lonita, care
a intreprins si a verificat UM. Psaltirea, dupa modul seri
de poezie, avend de exemplu pe cea grecesca, cu variatele
el picliSre. Manuscriptul este proprietatea Academie' si 'Arta
No 576.
G. E.
Angaril asupra preofilor pe timpul ocupaciel
rusestl.
Porunca pentru poclonul prazniculul la care s.ad adaugat
si taleti 2.60, din Zahareaua ce ail dat preotii din Olt.
Cucernice ProtopOpe, Chir Popo Nedelcule al plasil To-
pologulul et sud Arges si molitfelor vOstre preotilor i diaco-
nilor dinteacesta plasa blagoslovenie. Vreme find a se scdte
www.dacoromanica.ro

poclonul praznicului sf. Episcopit cel obicinuit, poruncim a
se tmplini dela fie§-care preot §i diacon cu cisla pol-talerl
cinct §i doua Costande. Catra acesta ye facem §tire di la
judetul Oltulul fiind luminata porunca Domnesca ca sa in-
tre §i preotil §i diaconit impreuna cu satele la zahareaua
primaverel trecute, de gran §i de orz si neavend bucate ca
sa dea, ati implinit cu bant de s'aa cumparat din alte partt
§i ail ajuns de nume pol talert opt si jumatate, care este
implinit cu cisla. La care zaharea molitfa vOstra cel din Ar-
ge§ nu v'att suparat. Drept acea ca sa se mat u*ureze 6-
reFe cel dela sud Olt, 1-am scazut acum din poclon talert
dot §i jumatate §i-1 incarcam asupra molitfelor vOstre, care
alaturandu-se pe tang& talerl cinct at poclonulul, fac §apte
i jumatate, la care sa nu banuitt molitfa vOstra, ci sa,-1
impline§tt WI carteala, cad aria mat au si alte suparari,
care molitfa vOstra nu le avett. Dar vett Vice ca v'att su-
parat si molitfa vOstra cu scOterea podihilor din padure,
tnsa acesta .este o bagatela, catra cele ce tot-d'auna pati-
mesc cei din sud Olt despre vecinatatea Dunarel. 4a dar
cuaernice protopOpe fac'end pe fieste carele sa tntalega pri-
cina acestut adaus pentru ce taste, taxa sa nu socotesca
tntr'alt chip, si facend cisla dupa dreptate sa fact §i plinire
§i sa-t trimitt la Logofatul Gavriil la Episcopie, sa dal stra-
nice porunci zapciilor preote$1 a nu face vre-o tncarcatura,
ca se va pedepsi. Acesta si fi'l blagosloviti.
806. Julie 18.
losll cu mile boj. Episcop Argo*
Fiind ca platul Lovistet i platul Arefulul sud Argq cu
tote ca papa acuma se afla sub purtarea de grija a proto-
popiel de plasa Argesulut de sus, insa fiind departe §i cu
satele risipite nu se putea cauta cu lesnire trebile biseri-
ce01 cele de trebuinta unul protopop, dupa, cum se cuvine,
vi not avend indatorire a ingriji pentru unele ca acestea,
www.dacoromanica.ro

am socotit cu tale de a mai face o protopopie intr'aceste
doue plaiurI, care se fie cu inlesnire pentru t6te cel ce sint
ingrijate until protopop, i a§a am orinduit protopop asu-
pra acestor dou6 plalurl pe cucernicul intre preoti proto-
pop, carele dupa ce mai intaia. pre sine se, va face chip
.i pilda cu vietuirea cea dupe, plecerea lul Dumnezed §i
cu podOba faptelor bune, cari sant cuviinclOse unul pro-
topop, se alba apol a purta grija pentru tOte cate shit intru
bursa credinta §i se ingrijasca pururea pentru orindulala bi-
sericilor a se pazi cu slujbele necontenite §i dupe invat.a.-
tura tipicelor, a nu se face sminteala intru ceva. Preota i
Diaconil g-1 cerceteze de §tifi orinduiala bisericesca dupe.
cum se cade, §i unde va cun60e nedestoinicie se dea In-
vatatura §i se Indrepteze. Pe duhovnicl se-I cerceteze de
tiO, se. ispovedueasca dupe can6nele bisericWI, §i unde va
cun6§te vre-o gre§ale, lara§ se indrepteze. Se. cerceteze Bi-
sericile de se pazesc cu curatie in launtru §i pe afara §i
de sint Indestulate cu cartile cele trebuinciOse i alte oddre
§i unde va fi lipsa se. dea nizamul cel cuviincios. Pentru
sfinta precistanie se. vada de se pestreza de preoti dupe
cum se cade, cum §i pentru sfantul mir de cel mare de
se afie pe1a tOte Bisericile pentru trebuinta sf. Botez, din
care sa mirueasca numal pe copii la botez, lar pe norod
la vreme cand se. de. anafora sa-1 miruesca cu unt de lemn
din candela. Pentru sf. botez se. cerceteze de urmeaza pre-
otii cu trel afundari, dupe, invetatura tipicului ce taste la
Molitfelnic §i dupe cum in multe renduri am poruncit. lar
de se. vor dovedi vre unil din preoti, ca nu urmeaza cu
afundare, ci cu turnare,. pe unil ca ace§tia se. ni-I arate
ca se-I pedepsim, i pe la tOte Bisericile se fie Colimvitre
mar! ca se se afunde copilul de tot la botez, se. nu ramie
cea mai putina parte fare afundare, i de nu se va putea
de ara ma, fie §i putinele de doge uscate, de stejar, numai
se. fie legate bine cu cercuri de fier ca sa nu curga. Sa
www.dacoromanica.ro

396 REt HEMAREA MITROP. GRIGORIE
povatueasca pe preotl a se pazi de betil i de alte fapte
necuviinclOse, §i care dintran§il nu va asculta sa ni-1 a-
rate ca sa.-1 pedepsim. Aseminea se invete §i pe ceilalt1
cretin a se pazi de tot felul de pacate i sa se ispove-
deasca in tOte posturile, §i cel vrednic1 sa se imparta§asca
cu sfintele tame dupa vola ce vor lua dela duhovnic. Iar
de nu se va putea in tOte posturile, lar in postul Craciu-
nului §i al P4elul sa nu ramae. Pentru cel ce tin posad-
nice in casa sa-1 sfatueasca sa se parasasca de acea fapta.,
lar caril nu vor asculta, sa ni-1 arate la nol, ca§i nol sa
facem aratare la stapanire spre a li .se face politicesca pe-
deapsa. A patra cununie, care nu este intru nici un chip,
sa nu ingadueasca a se face. Pentru fermecatorl §i ferme-
catOre §i descantatOre unde se va dovedi, sit dea sfatuire
a se parasi, lar neparasindu-se, pe unele ipochimene ca a-
celea sa dea porunca preotilor a nu se primi in Biserica
nici el nici prin6sele lor, nici anafora sa le dea, nici In
casa for preotul sa nu meargA. Acestea §i altele cate sint
cu cuviinta sa be cerceteze i sa be indrepteze, lar unde nu
se va pricepe sa ceara invatatura or dela nol sari dela o-
randuitii notri ce -i avem la Episcopie. i pentru unele pri-
cinl de judecati bisericeti, ce are acerceta sa la acea di-
cheoma ce se cuprinde indeosebite ponturl ce i s'ail dat
la mana. Decl poruncim molitfelor v6stre preotilor §i dia-
conilcr sa dat cucernicului protopop Wig, cinstea qi as-
cultarea la cele ce va va porunci, cacl orl carele se va
arata cu nesupunere, de cercetare nu va scapa. Acesta
scriem.
Acesta protopopie mai mult dupa rugticlunea §i cerirea
preotilor din plalul Lov4tel s'au pus in lucrare. Dar find
prea putini numal plalul Lovi§tei s'ati alaturat §i plalul A-
retulul.
1807. Ghenar. 1-it i.
www.dacoromanica.ro

RECHEMAREA MITBOP. GRIGORIE 397
Data morcif Mitrp. Grigorie ,si alegerea
Mitrp. Cozma
La 18 ale trecutel Septemvrie, in qiva sf. Evmenie Gor-
dinul facetorul de minuni, Sambata la 10 ceasurl din cii
s'au sevirsit intro fericire repaosatul Mitropolit Grigorie, pe
care Domnul Dumnezeu sa-lodihnesca in sinurile luT Avram,
Isac si Iacov; lar dupa reposarea sa la 26 tot ale acelel
luni, Duminica, fiind, In diva sf. loan Bogloslov, sf. Duh ail
cugetat in inima prea Inaltatului si Dreptulul Domnul nos-
tru, Neculal Petru Mavroghene Voevod si ail facut cirac
al Mariel Sale pe preasfintia sa Parintele Episcopul Bu-
zeulul Mitropolit Ungrovlahiel Chiriu, Chir Cozma, si la
10 ale lui Octomvrie sosind si Ecdodis dela Preasfintitul
si a tOtel lumi Patriarhul Tarigraduluir Chiriu Chir Pro-
copie, in Divanul Domnesc ail inhirisit'o Maria Sa Preas-
fintiel Sale Parintelui Mitropolitulul, si asa s'ail facut tot
Intr'acea di, obicinuita teremonie si alaIil pana la sfanta
Mitropolie, unde facendu-se si psifurile, dupa porunca Pa-
triarhuiul, s'aii facut si cea dupa orindulala bisericesca te-
remonie. 1787.
(L. S. D.)
Procet v. logof6t.
Averea Mitropoliel din Bucuresti la 1802.
Evangheliile cele legate cu argint (din sf. Mitropolie Bu-
curesti 1802).
1). Tetravanghel rusesc ferecat cu argint, suflat cu aur,
lute() fata 4 Evanghelisti a Domnului Christos pe smald,
cu petre peste tot albe mid, rosil, verdi si albe marl, pe
cealalta fata In mijloc restignirea, in patru colturl patimile
DomnuluI Christos. Lipsa pe alocurea din pietre.
Biserica Ortodox& Roman& 3
www.dacoromanica.ro

2) Evanghelie rezorita Grecesca §i Romanesca, ferecata
peste tot cu argint, suflata cu aur. P'o fata praznicile Dom-
nulul Christos, in mijloc Invierea, tar pe cealalta in mijloc
restignirea §i patimile DomnuluI Christos, facuta de un A-
postol vornic despre DOmna.
3). Evanghelie Grecesca imbracata cu catifea,ro§ie §i legata
cu argint calcanit peste tot, in mijloc §i pela colturl pe
amendoue partite, of reposatul Domn Mavroghene.
4). Evanghelier urnanesca fericata peste tot cu argint, pe o
fata 4 Evangheli§t1 i Domnul Christos in mijloc in scaun,
lar pe ceilalta fata 12 prorocl in ramurt eOte din lesel,
Malca Precista in mijloc, lar deasupra Domnul Savaoth, i
pogarirea Duhulul sfant, dela reposatul proM Mitropolit Fi-
laret, care s'aii dat Parintelul Episcop Argm chir Iosif.
5). Evanghelie rumanesca, imbracata cu catifea rosie, le-
gata cu argint, insa la o fata invierea §i 4 Evangheli§t1 in
colturl, tar intr'alta fata in mijloc restignirea si in patru col-
1{ur1 cate un nastur de argint.
6). Evanghelie Sirbeasca, ferecata peste tot cu argint, po-
leita cu aur, lucrata cu smald verde.
7). Evanghelie Sirbeasca imbracata cu saftian negru, le-
gata pe alocurea cu argint, insa pe o fata in mijloc restig-
nirea, in cold Evanghelistil cu 4 steli§Ore sadea, Tara in
cealalta fata in mijloc Malca Precista, prin colturi cate un
nastur i cu patru steliOre.
8). Evanghelie Sirbesca imbracata cu catifea neagra, le-
gata cu argint, !Elsa pe o fata patru Evangheli§ti in colturl,
in mijloc restignirea cu s6bar dela un evanghelist pana la
altul pe margine; lar in cealalta fata in mijloc invierea, §i
prin colturl ipor, asemenea la calcaiii cu 4 legaturi de ar-
gint of Vladica "'tefan.
9) Evanghelie Sirbeasca scrisa cu mana imbracata, cu
catifea ro§ie §i cu argint fericata, suflata cu aur, de oparte
www.dacoromanica.ro

restignirea Doinnulul i 4 Evanghelisti prin colturi; Tar de
cealalta parte Sf. Necolal si patru Heruvimi prin colurI ot
Radu Voda, o chiotOre intrega, alta jumatate.
10). Evanghelie Sirbesca scrisa cu mana, imbracata cu
catifea rosie, captusita cu argint i suflata cu aur, de oparte
1nvierea Domnulul i 4 Evanghelisti, de alta parte sf. Nico-
lae i Herovimi prin colturl, ot Luca Mitropolit.
1). Mitra de aur din Metropolie, nu se stie de cine-i da-
ruita.
2). Mitra tesuta de fir galben cu crucea pe densa cusuta
In manga sirma, cu margaritare multe i petre vend' si ro-
sin cu 5 chipuri cusute in manga, in lautru tichia de ca-
tifea rosie, crucea-I de argint cu topazuri, ot Constantin Voda
Brancoveanu.
3). Mitra de seraschiv alb cu florl ot Vladica Grigorie.
4). Potcapii de catifea neagra.
C a, rj el e.
1). Carja de cristal rosie cu maciucele vinete, legate cu
argint, suflate cu aur, corOna lucrata in smarald verde, stri-
cata fiind S'ail dyes.
2). Carja de argint suflata cu aur cu 3 maciuci la co-
rOn5 doue flora de pietre vertu i rosl cu 4 margeanuri la
ochil sarpelor, facuta ot repos. Vladica Antim, care acum
s'ail suflat peste tot cu aur.
3). Carja de argint sadea cu maciucele i corOna nesu-
flate cu aur, tacuta de reposat. Mitropolit Cozma.
4). Carja de fildes, la corOna legata cu argint, cate-va
pietre rosin i albastre ot Constantin Brancoveanu.
5). 2 Carje de sedefurl cu bagale, corOnele de fildes, insa
la una sadea, Tar la alta sapata Maica Precista si Sf. Ne-
colal.
www.dacoromanica.ro

400 RECHEMAREA M1TROP. GRIGORIE
6). Carja de sedefuri cu tinte de argint, capataiul fllde§
alb, captuOta cu argint cu tree pietre vercll i o piatra sti-
cla, ot Vladica Sardion.
7. 0 carja de abanos cu maciuchele i corOna de argint
ot Mitrop. Cozma.
8). Carja de argint suflata cu aur lucrata cu smarald,
maciucele, corOna asemineafOrte veche.
9). Carja de sedef cu bagale cu mIclucele i cor6na de
argint suflat cu aur, ot 'reposat. Mitrop. Grigorie.
10). Carja de fildq alb sapata, harazita de reposatul
banu Grigorie Brancoveanul la 1822.
11). Carja de abanos sadea, a Patriarhului Dionisie, in
toc de piele.
o*Z--1.74c.e4W--3*.o
C. E.
www.dacoromanica.ro

RAPORTUL IMRE TEOLOGIE SI METAFISICA.
Metafisica sufletul orl-carel adeverate Filosofiila avut o
sOrta Rate schimbatore in Istoria Filosofiei. De la Aristo-
teles, de cand fu tratata ca o ramura speciala a Filosofiel
§i paha la mult cunoscutul apostol al Filosofiel inconsci-
entulul, pesimistul Eduard von Hartmann, reputat aril ca cel
mai bun metafisician, Metafisica a fost expusa mai mult de
cat on -ce alta, ramura a sciintil omenescl gustulul filosofilor
i filosofa§trilor, capriciului schimbator al timpurilor §i al
model, care mai mult sail mai putin domnesce §i In lumea
cugetatorilor, ca In lumea sexulul slab i a celor slab! din
sexul tare Ea a fost °data, ridicata pe tronul de purpura
*i aur, Imbracata In porfira §i bison §i serbatorita ca re-
gina a sciintilor, cinstita de tOte buzele, predicate de pe
tOte catedrele de Filosofie, alta data a fost detronata, ne-
cinstita, exilata in imperial ultaril, incarcata de dispretul
a generatiunil Intregi, ranita de sarcasmul si ironia mi§ca-
tOre a quasicugetatorilor Asta-di onorata, cantata §i antu-
rata ca o regina, maine uitata, pArasita §i repudiata ca o
matrona caluta, plangend cu lacraml amare §i cuvinte e-
loquente, ca Hecuba, marirea el de alta data. tntre ace§t1
dol poll s'a desfa§urat viata Metafisicil. FOrte potrivit s'ar
putea dice §i despre ea ceia ce Lotze clicea despre Filosofie
www.dacoromanica.ro

402 BAPORTUL
in general: Ea e o mama greti boThava, din causa
ingratitudinhl copiilor el". ceia ce Lotze dicea cu
mult drept acum cate-va decenii in urnia, putem dice
relativ de Metafisicacu mai mult drept asta-di, pentru ca
ne aflam tocmai intr'un timp cand ea strabate din nou o
epoca critica.
Nemuritorul intemeietor al Criticismului filosofic, autorul
celebru al Criticilor celor done ratiuni, inteleptul din Ko-
nigsberg, Kant e acel, caredupa interpretarea unora din
epigonil seia cautat sa dea lovitura de grade acestel re-
gine tronande aci detronate, s'o scape printr'o mOrte
silita de chinurile unei vied atat de bogate in alternatiuni.
Ceia ce insa a distrus ccritica ra(iuni I pure*, inteleptul
din Konigsberg, devenit din di in di ma! intelept prin stadia
neintrerupt si reflexiune, a cautat sa repare prin « critica
raciumi practice', prin «prolegornenele la Metalisica
§i mai ales prin «cursurile sale de Metafisica), fara
ca sa-1 fi fost dat a asterne el insusi pe hartie in tOta ex-
tensiunea ceruta de sublect si cu maestria-1 proprie cuge-
Wile sale asupra insemnatelor probleme metafisice si a de-
sevirsi ast-fel opera inceputa cu actiunea de darimare a
edificiului invechit al Dogmatismului filosofic si nivelarea
terenului, actiune intreprinsa de «critica ratiunii pure". Cu
Hegel atinse Metafisica Inca odata Zenitul, pentru ca steaua
ei sa apuna din non si pentru mai multa vreme. Fechner,
Lotze, Schopenhauer §i in fine Eduard von .Hartmann,
au cautat s'o aseze din no pe tronu-i de regina, dar fara
succes, pentru ca fiicele ei 'I disputa acum nu numai locul,
ci si dreptul la viat.a. In present, si Inca de mult, nu mai
e vorba de locul ce i se cuvine Metafisicii in republica sci-
intii, ci data trebue sa i se acorde dreptul de incetatenire
sail nu, fie ca va ajunge vre odata sa ocupe si in acesta
republica fotoliul de presedinte, sail ca va remane pentru
tot-deuna la rolul de simplu cetacean. Disputa se urmeza
Inca din naintea usil si pe cand Metafisica peroreza pe a-
fara sustinendu si drepturile, din nauntru se and accentele
vocilor ascutite ale Psichologiel, dorit6re de indepedenta
ab,oluta fata. de Filosofie, si a juvenile! Teorii a cunoscintii,
care nu pot cadea la intelegere asupra partilor ce trebue
sa is fie-care din domeniul confiscat al Metafisicii. Proce-
aa
www.dacoromanica.ro

INTRE TEOLOGIE I METAFISICA. 403
sul e Inca pendinte si tribunalul sciintit nu va putea pro-
nunt.a sentinta in defavorul betrinet Metafisica, fara sa se
expuna la neplAcerea de a reveni asupra sentintet.
Ar fi a ne amesteca tntr'o discutiune curat filosofica si
a merge prea departe, dad, am voi sa expunem aci mo-
tivele pentru care consideram gresit din temelie punctul de
vedere al acelora cart cred a avea de parte-le pe Kant in
compania for contra Metafisicit. Acestia se intemelaza nu-
mat pe partea negative sati distructiva a Filosofiel Kanti-
ene, pe (Critica ratiunit pure si lase neluat in semi toc-
mat ceia ce e mat insemnat in Filosofia lul Kant, partea
constructive, vederile tut metafisice. Et utta, ca critica e
in maim but Kant numai vinturatOrea, care separa bobul
curat at adeverurilor metafisice de pleava si gunolul super -
stitiunil si at mintil, care purcede la examenul chestiunilor
de Metafisica fara a fi trecut prin scOla criticel si ca acolo
unde grandiosul sistem at criticel sale nu-i ajuta la edifi-
carea Metafisicel, sau 'I sta in tale, Kant '1 trece cu ve-
derea, '1 nega paternitatea. OK de cate on se ivesce vre un
conflict intre Kant metafisicianul si Kant criticul, cel din -
tai triumfa asupra celui de al doilea, pentru ca critica e
numai mijloc, tar metafisica stop in Filosofia sa Pentru a-
deverirea acestel afirmatiunt, cred ca e mat conving6tor de
cat duzine de citatiunt numai referirea la dou6 autoritatl
in materie filosofica, actualil Max Heinze profesor de Fi-
losofie la Universitatea din Leipzig in prelegerile sale si
Friedrich Paulsen la cea din Berlin, in cursurile acade-
mice si operile sale asupra lul Kant.
Vom aminti asemenl numai In cate-va cuvinte raportul
dintre Metafisica si Filosofie, pentru a trece la raportul
dintre ea si Teologie si insemnatatea el pentru acesta din
urma.
0 despartire totala intre Metafisica si Filosofie, al caret
resultat final sa fie inlaturarea Metafisicii din domeniul Fi-
losefiel, este imposibill Sfortarile anumitor discipline filo-
sofice, cart tind la acest resultatx sunt pe de o parte in-
fractu6se, tar pe de alta daunatOre pentru ele Insasi. Dace
problema capital& a Filosofie) este de a construi o vedere
generala a totulut, basata pe cunoscinta sciintifica, si data
cunOscerea fiintit lucrurilor in sine ultima ratio rerum
www.dacoromanica.ro

404 RA PORT UL
e o conditiune indispensabila . pentru resolvirea acesteI pro-
bleme, atunci sciinta filosofica in general nu se va putea
dispensa nici odata de serviciile Metafisicil ca disciplina
speculative (dar cu bass si punct de plecare empirice) a
ultimelor cause ale lucrurilor. A evita necesitatea acestul
imprumut la Metafisica, reducend Filosofia numai la Teoria
critica a cunoscintel, la Psichologia empiric& Si experimen-
talk la Logica etc. ar fi a rupe aripile speculatiunil filoso-
fice, lasano Filosofia s& se tarasca in Carina until pamint
strein, al sciintel propriil dis experimentale, fare ca cu tote
acestea necesitatea metafisice sinatita in sufletul omenesc
sa fie satisfacuta sail nimicita, ci simplu ignorata. In acest
cas Filosofia insasi 's1 ar ridica cu propriile-I manl dreptul
la existents, s'ar sinucide, abatandu-se de la tinta finale
impus6 el: de a construi un templu spiritual cu material
adunat din bite cunoscintele i aspiratiunile spiritulul ome-
nesc; s'ar disolva si discompune in folosul celor-l-alte sciinte.
Tot asa de putin norocOse, ca Filosofia in general, ar fi
fait. ajutorul Metafisicii Si singuritele discipline filosofice,
cars dispute locul i dreptul la viata. al Metailsicil.
0 Teorie a cunoscincei ca disciplina de sine stata-
tOre, libera de orl-ce speculatiuni metafisice asupra cunos-
cintel, intinderil si limitelor el, numal cu ajutorul datelor
positive, nu's1 pOte avea fiinta, pentru ca mal luta] cunos-
cinta nu e ceva material, carl sa se OM mesura Cu: litrul,
metru, cantarul, caloria, etc. ci e ceva imaterial, abstract;
al doilea pentru ca orl-ce afirmatiune in Teoria cunoscintel
se baseza deja pe hipoteze metafisice, de la carl is
punctul de plecare, ca: despre natura lucrurilor, consciinta
psichologica raportul el cu lucrurile, etc. Fare hipoteze
metafisice Teoria cunoscintel, ridice ea orl-cate pretentiunl
va voi la predicatul de « critica, §i «positiva), nu pOte
da nici o explicatiune a cunoscintel. Ea nu pOte pronunta
nici un cuvint fare ca sä nu cads in domeniul Metafisicil. A-
cesta e lucru natural si nu 'Ate fi alt -fel. Trebue sa admi-
tem mal intai 'realitatea lucrurilor pentru a putea sustine
cognoscibilitatea sate incongnoscibilitatea lor, trebue sa ne
intelegem intr'un fel sail altul asupra raportului for cu
cunoscinta nOstra, pentru ca sa putem exprima fie chiar
numal o banulala, o hipoteza, o teorie, asupra adeve-
.
'st
si
si
www.dacoromanica.ro

INTRE TEOLOGIE §I METAFISICA 405
rului, sail neadeverului, sigurantei sat. nesigurantel cunos-
cintel nOstre despre ele (lucruri).
Ace la§ lucru e §i cu Psiehologia independents. Cele
mal profunde cestiuni de Psichologie, cum e a fiintel sufle-
tulul §i relatiunii lui cu corpul §. a. nu se pot trata de ca-
cu ajutorul Metafisicil. Pentru ca independenta Psichologiel
de Filosofie sa OM fi recunoscuta, representantil el cer
escluderea cestiunilor speculative din domeniul Psichologiel
§tiintifice, adica tocmal escluderea cestiunil despre suflet,
cu alte cuvinte: el vor o Psichologie fail 4)urrj, o sciinta
despre suflet, dar care nu trateza nimic despre suflet, ci
numal despre manifestarile sufletesci. Cu acesta Irish Psi-
chologia inceteza de a mal fi Filosofie, ea devine: Psicho-
fisica, Psichopatie, Fisiologie psichologica sail Psichologie
fisiologica. §i orl ce alt dar numal Filosofie nu. Mai mult
chiar: in insu§1 restrinsul domenia at Psichologiel experi-
mentale, hipotesele metafisice se intalnesc la fie-care pas,
fara consimtimintul, lor nu se 'Ate face nici aci nimic.
Daca ne int6rcem acum privirile catre Teologie, vedem
aceia§1 stare de lucruri: eliminarea Metafisicil nu numai ca
vatama simtitor interesele Teologiel, dar o face chiar im-
posibila.
Inteadever, Teologia ar putea desfa§ura §i expune coprin-
sul credintel §i fara. a tine comet de teoriile metafisice, de
adeverurile teoreticea§a cum fac Protestantil in general
Si mai ales a§a visa .Kscola neo-kantiand }cacl credinta
pOte sa contralich cunoscinta rational& despre lucruri, fara
ca cu bite acestea sa Inceteze a se aleveri in practica, ta-
rimul el de activitate, dar acesta autocefalie §i indepen-
denta a Teologiel, ar aduce cu sine, ca consecinta logic&
inevitabila, tot-odata §i renuntarea la orl-ce ajutor din partea
ratiunil. 0 credinta, pe care neconsonanta el cu adeverurile
ratiunil n'o pOte vatama §i desradacina, nu'§i 'Ate consolida
siguranta ei prin consonanta cu acelea, cu alte cuvinte:
ceia ce e cu totul impotent de a-o vatama, trebue sa fie
impotent §i In a-I ajuta sail folosi, pentru simpla ratiune, ca
n'are nici un fel de putere sail influenta asupra el. Admitem
acesta? atunci nu mai exists cu privire la adeverul obi-
ectivnicl o deosebire intre diferitele forme de credinta
et eo ipso nici o ratiune de a prefera o credinta alteia.
www.dacoromanica.ro

406 RAPORTUL
Credinta cea mai ideals si mai perfecta, sta. atuncl, in ce
privesce adeverul el oblectiv, pe aceiasl trepta cu supers-
titia cea mai crass si mai absurda; nici falsitatea acestia,
nici adeverul aceleia nu se pot stabili in acest cas, pentru
ca lipsesce termenul de comparatiune: adeverul obiectiv,
cu care ele declare de mai inainte nimic comun.
In acesta situatiune dificila se gasesc teologil neo-kantienl.
Se intelege ca pagubasul in acest cas e religiunea crestina,
care ca forma cea mai inalta si mai perfecta de religiune
se pune pe aceiasl linie cu superstitiunea, misticismul si
religiunile necrestine.
Teologia speculative Romano-catolica prin representantul
el de frunte Toma de Aquino, a cautat sa impace aceste
done extremitati, care s'aii presentat patruncletOrel mind a
nemuritorulul autor at Sumel teologice in WO, asprimea pe
care ate castigat-o in decursul vecurilor din timpul sett si
pana acll, proclamand supunerea ratiunil fate de credinta:
ratio subservit fidei, §i designandu-I rolul: «de a nimici
argumentele adversarului vadindu-le sail de false sail de
netrebuitOre.so/vere rationes quas inducit adversa-
rius sive ostendendo esse falsas sive ostendendo
non esse necessarias». Solutiunea Aquinatulul insa nu
cunvine filosofilor, pentru ca in dependenta de «ratio sub-
servit fidei», ca un corolar de tema caruia apartine, sta
filosofia a,ncilla theologiae».
Dace Teologia refuse concursul Metafisicii si al adev6ru-
rilor teoretice, trebue sa caute a dov edi veritatea propriet
sale forme de credinta si falsitatea celorlalte, fare ajutorul
cunoscintelor teoretice, numai cu mijiOce practice. Desi a-
ceste mijlOce sunt normative pentru credinta si pot fi con-
siderate de multi ca suficiente, totusl ele nu fac superfine
argumentarea adeverurilor de credinta, prin consonanta for
cu resultatele cunoscintei metafisico-stiintifice, acestea nu
le pdte strica intru nimic,1* din contra: le ajuta, le corn-
plecteza.
Una din metodele obicinuite in dovedirea adeverulul cre-
dintei este reducerea coprinsului el la revelatiune. Acesta
metoda este intrebuintata cu predilectie In Teologia crestina,
care posed. ideia cea mai curate si streina de' amestecul
ideilor mitice, despre revelatiune. Totusi, revelatiunea este
ca nail
www.dacoromanica.ro

iNTRE TEOLOGIE $1 METAFISICA 407
o notiune, o abstractiune, insdst obiect de credintd. Ea face
impresiune numal asupra acelula, care crede in ea. NA
de sceptic, de necredinclos, de materialist, care cer dovecli
pipdite, sd li se demonstreze ad oculos, ea remane fail
efect. Afars de acesta fie-care religiune se basezd pe reve-
latiune. Cum se pOte sustine superioritatea unei revelatiunl
fall de alta, cand lipsesce unitatea de mesurd comund tu-
turor? Acesta o dd numal Metafisica. Tot asa de slabs ca
provocarea la revelatiune este si unitatea de credintg. a
membrilor unel anumite comunitati religiOse. Ea pOte intdri
si mai mult pe cel deja tare si statornic in credintd, dar
celut care se indoesce de adeverul credintel nu va fi in
stare sa-1 ridice indoiala si sA facd a se nasce in inima
lui samburele credintet. Apol, nu e unitatea de credinta
numai ceva fOrte relativ ? Cate confesiuni si secte sunt
numal in sinul Crestinismulut! i ca!e diferente sunt in-
tre opiniunile religiOse ale membrilor aceleiasi confesiuni
sail secte religiOse! SA ne oprim cu mintea numat. un mo-
ment la conglomeratul pe care-1 exprima cuvintul Protestan-
tism. Nu sunt acolo apr6pe quot Capita tot sensus?
i cite religiuni mat sunt pe suprafata globului pamintesc
afard de cea crestind si in sinul acelora cate secte si Cate
Wert? SA mai addogdm la acestea religiunile disparute in
trecut si sectele ce vor apare pe viitor in sinul celor exis-
tentepentru ca vorbind de adeverul unel credinte nu ne
putem opri numal la un anumit punct in timp, cad ceia ce
a fost erl sail trece acil de adever, va fi dovedit maine de
neadever, acesta nu e adever, ci numal verosimil, aparenta
de adever; adeverul e unul si acelas in tot-deuna, el e
vesnicmat putem invoca atunci unitatea de credinta ca
argument convingetor pentru sceptic si necredinclos? Se
incerca in sfarsit a se asigura adeverul ideilor religiOse
contra oil-caret indoell deducendu-1 din postulatele ratiunil
practice ca notiuni morale,cum a facut o Kant si o fac
teologil neo-kantieninici acesta escelentd metodd nu po-
sea. VA& puterea de convingere. Enteadever notiunile mo-
rale, pe care se intemeiazA ideile religiOse, ni se impun cu
autoritatea acelui imperativ categoric al lul Kant: I to tre-
hue, i ne cer recunOscerea tor, dar credinta in adeverul
anumitor credinte religiOse nu e identica cu recunOscerea
www.dacoromanica.ro

408 RAPORTUL
valoril anumitor principil morale si nicl decum consecinta
imperidsa a acestora. Recundscerea principiilor morale este
numal ceia ce in Logic& se numesce (judecata de va-
lore, adica Insemneza numal valdrea sad insemnatatea
acestor principil, credinta In adev6rul unei idel religiOse
este credinta intr'o realitate, intro anumita forma real& a
lumii Ambele sunt lucrurl Mee diferite. Judecatile de va-
lOre sunt categorice numai cu privire la principiul a carul
valOre ele o afirma, din contra to ce privesce realitatea sunt
numal hipotetice. Realitatea, Vice judecata de valdre, are
valOre numai data corespunde acestul principid, dar data
inteadaver corespunde sad nu acesta nu e de competinta
el sä cerceteze. Tocmai pentru acesta validitatea el este cu
totul independent& de afirmarea sad negarea acestel ches-
tiuni. Kant Vice cu drept, ca chiar (lac& nici odata legea
morala n'ar fi determinat sad n'ar determina pe vr'un om
lucreze comform principiilor el, remane totusl adeverat,
ca numal o ast-fel de determinare se pOte numi band)
din punct de vedere moral.
U.n caracter cu totul diferit ad ideile credintel religidse,
care se alipesc la judecatile morale de valOre. Acestea sunt
judecati de realitate, ele ad de a face numai cu existenta,
lar nu cu valdrea ideilor, se Intreba data inteadever acestea
sunt, lar nu cum sunt. Valdrea n'are pentru ele nici o in-
semnAtate. Cine-va pOte recundsce validitatea tuturor jude-
catilor de valOre si totusl sa. tap .ulasca credinta religidsa,
ca adica lumea cu dispositiunea lucrurilor din ea corespunde
cum-va acestor judecati. Acesta o face Besimismul ate-
istic. El nu tggaduesce cl binele e bine si reul red, si c&
lumea, dad. coprinde sad ar coprinde In sine valorile la
care se raporta judecatile de valdre, n'ar fi de valdrer dar
sustine ca ea nu le copriude, sad nu le 'mite coprinde.
Prin urmare data Teologia refusa concursul adev6rurilor
teoretice, ea nu va putea demonstra nici odata In mod con-
vingetor, ca In lume mai e si alt-ceva de cat materie, lu-
crurl si actiuni, ca, mai e si o valOre, un pret, care se a-
plica acestora si dup. care numai pot fi numite (bane)
sad civic,. Fara acest concurs judecatile de valOre sunt
numai o opiniune, intru nimic mal presus de cat opiniunea
contraranecredintaca adica In lume nu e nicl o valdre,
sa
www.dacoromanica.ro

INTRE TEOLOGIE §I METAFISICA 409
nici un stop moral. La intrebarea, pentru ce crede el, ca
lumea trebue sa albs o valOre morala in sine, sustinetorul
credintel n'ar putea in acest cas invoca alt argument de
cat, ca, de vreme ce el doresce cu nestramutare ca acesta
credinta sa fie adeverata, de aceia o si is drept adeverata.
Necredinclosul ar putea r6spunde la acesta, ca si el gaseste
excelenta ideia si ca ar fi fOrte de dorit ca lumea sa.' fie
inteadever asa cum sustine acea credinta ideals, dar ca
el, cu tOta buns-vointa si Inchinarea ce o are de a primi
acesta, nu gasesce motive suficiente sa creda ca e asa in
realitate.
Contra acestel degradari a credintel in valOrea morala a
lumil Ia rangul de simpla opiniunecum a fost sustinuta
si aparata cu multa caldura si excedent de eruditiune si
eloquenta de Schiller, Feu' erbach, Friedirich Albert
Lange, Schleiermacher si discipulil lor, cum si in pre-
sent de Neoantientsufletul omenesc se revolts cu drept
cuvint El nu se multamesce ca dorinta sa cea mat intima
sa fie declarata de pur imaginara, ci reclama cu energie
pentru ea un loc in lumea reala.--i ea exista Inteadever
In lume. Nici chiar Pesimismul cel mat extrem nu p6te con-
testa cu totul existenta unel valori in lume. OA cat de lip-
sill de pre si plina de miseril ar fi lumea in ochil pesi-
mistulul, totusl are bunul, ca cel puffin 'I lass deschisa po-
sibilitatea de a i se sustrage, de a se desface de ea, dm&
nu-I convine, fie chiar cand ar face acesta cu pretul vietil
sale. Acesta e un moment de o importanta considerabila
contra Pesimismului. Cu totul lipsita de valOre ar fi lumea
numal atunci, cand la o real& lipsa de valOre a existentel
in general s'ar asocia si imposibilitatea unel scapart din a-
cesta stare de absoluta miserie, cand tOta faptura ar fi con-
damnata sa-'sl tarasca existenta miserabila in veci, fara spe-
ranta de incetare. Acesta e insa o cugetare asa de Inspai-
mantatOre, ca nici mintea celui mal incarnat pesimist n'o
pOte coprinde si admite.
Dar, data credinta tntr'o valOre a lumil nu se pOte re-
duce dupa continutul s6ii Ia o judecata de valOre, ea sa
pOte cel putin intemeia pe o ast-fel de judecata, care se
alba drept continut insust acest continut, sal) in alp ter-
ment : credinta in valOrea lumil e insasi o credinta de mult.
www.dacoromanica.ro

410 RAPORTUL
pret. Chiar tine nu voea sa recunOsca credinta in valOrea
lumil, trebue sa recunOsca val6rea acestei credinte, cum
nu p6te sa nu recunOsca valOrea neconditionata a princi-
piilor morale. Cu modul acesta credinta In valOrea lumii
devine insagl o valOre, a caret validitate neconditionata e
tot asa de neclintaa ca si a principiilor morale si tot asa
de independents de faptul data o posedam sail nu, ca si
validitatea principiilor morale de faptul cg inteadever ne
orientarn conduita dupa ele sail nu. Acesta credinta pOte
fi mai departe considerate ca un principiti moral, care a-
partine elementelor constitutive ale formarii unui caracter
cu adev6rat moral tot asa de necesar ca si principiul In-
biril de aprOpele, ale umilintii, marinimiei, etc. Data la re-
cunOsterea valorii neconditionate a acestor principii se a-
daoga si recunOscerea datoriei de a si le Insusi si mentine,
atunci avem trnpreuna cu recunOscerea valoril acestei cre-
dinte si recunOscerea datoriei de a ne-o tnsusi si 'Astra si
cu acesta credinta in valOrea lumil se afla deja pe terenul
sigur al obligatiunii morale. Acesta e drumul pe care 1 -al'
batut adversarii Metafisicil in Teologie, pentru a putea esi
din prapastia in care se gaseati si a pune fundamentul unui
intreg sistem religios, fare a se servi Intru ceva de specula-
Ouni metafisice. Drumul eo recunOscem bucuros larg,
drept si frumos, dar totusi nu destul de sigur si deajuns
de lung pentru a ne putea duce pans la tinta escursiunil
nOstre.
A intemeia adeverul credintei pe inevitabile cerinte su-
fletesci nu e tot ce se p6te face pentru credinta.. Fara. to-
varasia Metafisicil acesta temelie e prea subreda. cad dupa
cum e o cerinta firesca a sufletului omenesc de a consi-
dera lumea din punctul de, vedere at valorii el, tot ask -fel
e o cerinta nu mai putin originala si nu mai putin inevi-
tabila a aceluias suflet, de a privi acesta vedere ca stand
In deplina armonie cu ceia ce inteligenta cunOsce despre
constitutiunea lumil. De fapt judecata ca lumea represinta
o valOre se forrneza independent de cunoscinta nOstra teo-
retica despre constitutiunea el, dar tot odata cu conditiunea
ca sa corespunda cu acesta si sa nu vine nici °data in
conflict cu ea. Acesta conditiune se desvolta mai departe
In postulatu! ca ambele vederi despre lume: considerarea
www.dacoromanica.ro

WEE TEOLOGIE sI METAFISICA 411
el din punct de vedere al valoril si din punct de vedere
teoretic se stea chiar de facto to armonie, Cum vecluram
mal sus, ca credit*. In valOrea lumil se p6te formula in
datorie morals, tOt ast-fel si cu aceiasl argnmentatiune putem
da caracterul de datorie morals armonisaril celor doue ye-
derl despre lume, adeveratel impacar1 dintre credinta si
sciinta, putem stabili postulatul de a cultiva Metafisica ca
o datorie. Din acest punct de vedere considerate cestiunea,
ar fi inmoral a se separa credinta de sciinta, Teologia de
Metafisica, pentru ca s'ar contractice o credinta intim& a su-
fietului, careia n'avem nici un motiv de a-1 refusa satis-
facerea.
Chiar dace intemeierea credintel numal pe cerinte sufle-
tesci n'ar fi units cu desavantagiul separaril el de sciinta,
totusl ea n'ar castiga mult, cad numai convingerea despre
o val6re intrinseca a lumii ar fi ceva prea vag si n'ar pu-
tea, fare ajutorul cunoscintelor teoretice, sa se ridice la ideia
de Dumneclet, creatiune, providenta, mantuire, fericire yes-
nick etc. etc., absolut indispensabile pentru existenta ori-
carel religiuni, si fare speculatiuni metafisice, teorit cosmo-
logice, conclusiuni trase din resultatele si cercetarile tuturor
sciintelor etc., acestea nu se pot castiga. Numai acea ce-
rinta vaga, nedeterminata pOte fi un postulat al ratiunil
practice, lar nici de cum si nici odata acestel idel specific
religitse. i cat de disparate sunt interpretarile ce s'at dat
acestul postulat, cate forme a putut el imbraca ne-o arate.
in deplina lumina cifra respectabila a religiunilor istorice.
Dace si cat timp corespondenta sat necorespondenta cu
cunoscinta teoretico-sciintifica nu constitue un factor de care
se se tine sema in judecarea adeverulul sat neadeverulul
unel idel religitse, stall si vor sta ideile religiose ale dife-
ritelor popOre si indivi i cu egala titdreptatire unele in fata
altora, sustin si vor sustine, cu drepturi egale, fie -cart din
ele in parte, ca ea singura e adeverata. Insusi acelor idel
pe earl In starea actuala a sciintel le con§ideram de su-
perstitil, nu le putem ratione sufficient° a le refusa a-
celas loc de cinste alaturi de cele mal inalte si mal curate
idel religiOse ale popOrelor civilisate.
Teologia nu 'Ate exista fare Metafisica. 0 martu-
risire de credinta al caret adever sä se baseze in mod es-
www.dacoromanica.ro

412 RAPORTUL
clusiv numal pe postulate practice cu total independente de
on -ce cunoscinta teoretica si care nici sa nu perda nici sa
nu castige nimic prin necorespondenta sail corespondenta
cu acesta, este imposibia. 0 cunoscinta basata numai pe
sentimente si cu totul diferita de cunoscinta intelectuala nu
nu pOte exista. Mintea singura e care declara de sigur sail
nesigur, probabil sail neprobabil, posibil sail imposibil, ade-
verat sail fals; nu alt organ pentru aprecierea certitudinii
nu ne este dat si nu We exista. Emancipare complecta de
cunoscinta teoretica nu We asa dar insemna de cat, ca
mintea pOte lua ceva drept adever numal pentru motive
practice, din impulsul unei cerinte sufletesci si fara o in-
trebuintare prealabila a judecatit logice asupra obIectului al
carul adever '1 proclama. Asemenea procedeurl in a cun6sce
adeverul nu se pOte numi cunoscinta, ci numai anticipa-
tiune a cunoscintel. In viata practica operam fOrte adesea
cu anticipatiunl de cunoscinta si o mare parteWe, cea
mal maredin ideile nOstre religiOse Oda acest caracter.
Ele sunt inteadever independente de resultatele positive ale
cercetarilor metafisico-sciintifice, adeverul for se baseza nu-
mai pe motive practice, asa ca independenta credintei de
Metafisica nu We fi tagaduita in acet sens; e insa cu totul
gresit ca de la aceste inceputuri ale credinte, de la aceste
adev6rurl rudimentare, sa se intinda conclusiunea pe intrega
scara faselor de desvoltare prin care trebue sa treca, cre-
dinta pana sa ajunga punctul el culminant, in care numal
se We cunOsce adeverata el natura, si sa, se sustina, ca
adeverul obiectiv al notiunilor de credinta e cu totul dis-
parat de ceia ce se considers de adever pe terenul teore-
tic, sat, ca e absolut indiferent pentru adeverul notiunilor
de credit-4a daca corespund sail nu cu adeverurile teore-
tice, ca prin urmare o ideie religiOsa, care sta in eel mal
extrem desacord cu acelea, pOte totusl exista mal departe
si a fi tinutk de adeverata.
Asa clisa teorie 4a duplului adever), ca adica ceva ce
este absolut imposibil in ordinea teoretica, pOte fi totul
adev6rat in ordinea practica, nu e de lepadat, cu WO. cri-
tica supraviolenta ce-i s'a adus. Mintea sanatOsa n'a refusat
nici odata a recunOsce adeverul acestel teoril, ci s'a opus
numal intrebuintaril el false si unde nu-0 avea locul. A-
www.dacoromanica.ro

tbITRE TEOLOGIE V METAFISICA 413
sertiunea, ca in virtutea .acestel teoril s'ar putea lua doue
opiniuni contradictoril si escludendu-se una' pe alta drept
deopotriva de adeverate si a fi con vinsnumal din motive
diferite de o potriva de tare de adeverul amandorora, este
totusi inadcnisibila si imposibila cat timp spiritul omenesc
va tine la intregimea ratiunil sale. Ce minte normala ar
putea d. ex. admite pe deoparte, ca lumea nu e de cat un
virtej de materie, un conglomerat de atome miFandu-se
i influentand unele asupra altora numai dupa legl mecha-
nice, lar spiritul cu insu*ile sale numai un product al
materiel, §i pe de alta parte, eh spiritul e ceva imaterial,
destinat pentru vecinicie §i ca o causa dumni deesca '1 fi-
xeza scopuri morale, pe care el le implinesce in mod liber
§i arbitrar ? In marea mult agitata a vietil nOstre sufletesci,
expu0 la tot felul de evenimente, care '§1 gasesc ecoul in
mintea §i inima nOstra, se intampla forte des ca sa nu fim
in armonie deplina cu nol insine, sa nu reuOm a pune in
acord perfect impresiunile venite de la lumea din afara cu
cele pornite din interiorul sufletulul nostru, sa asistem la
conflicte intre minte §i inima, cum s'ati vedut adesea §i
destul Omenl, call in sciinta sacrifice cu fidelitate pe altarul
materialismulul, lar in viata for casnica i sociala se conduc
de cele mal curate principil morale, dar e cu totul alt-ceva
a fi impartit in convingerile tale numai din slabiciune si
imperfectiune omenesca, i alt-ceva a face din acesta di-
sensiune de convingerl, cu consciinta dark un principiii
normativ pentru felul tell de a judeca obiectele ce se pre-
sinta perceptiunil tale §i ait silui puterile sufletescl sä re-
cunOsca deopotriva de adeverate vederl care stail in con-
tradiceri ireductibile. Acesta e o enormitate, de care spi
ritul omenesc nu e capabil. A considera ceva de bun
§i TM, adeverat §i fal, existand si neexistand, etc., in a-
cela§ timp, in intelesul propriii i obiectiv at acestor cu-
vinte este imposibil.
Consideratiunile aci expuse asupra teoriel duplului ade-
Or, ail condus in incercarea de a aplana diferendul dintre
credinta si sciinta, la ideia de a declara de neegale cele
doue vederl contraril despre lume si a subordona una celel
Biserica Ortodoxl Romlna 4
www.dacoromanica.ro

414 RAPORTUL
lalte, sail reducend creditnta religiOsa dimpreuna cu arta
si poesia la o ilusiune bine-facetOre, la care, omul, uitand
de sciinta, trebue sa se refugieze din cand in cand pentru
a putea suporta recorindu-se si fortificandu-se prin nec-
tarul lorgreutatea sufocanta a vietii, sail declarand cu-
noscinta intelectuala despre lume de ratacire in ale caret
cotituri mintea omenesca se Ara si inainteza fara voea-1
potrivit unel legi a firii el. Acestia trebue a i se opune cre-
dinta religiOsa, ca cea mai inalta si mal potrivita concep-
tiune despre lume. §i una si alta din aceste doue alternative
sunt false. Unacea dintainedrept5tesce religiunea, cea de
a doua nedreptatesce sciinta. Fiind-ca aci insa renuntam de a
ne ocupa de procesul pe care sciinta '1 face religiunil sail cre-
dintel, urtnarind numai obiectiunile, pe care religiunea le
face sciintel in general si Metafisicei in special, lasam ne-
discutata prima alternative si cautam a examina mai de a-
prOpe pe cea de a doua.
Dace cunoscintele nOstre teoretice suntnu curate rata,-
cire, cum sustin teologil in cestiune, cinumal de natura
cu totul relative si sublectiva, atuncl sustinatorii acestel teo-
ril del maim cu Scepticismul filosofic pentru a's1 putea sus-
tine tema for despre indepedenta absolute a adeverurilor
credintei de adevekurile teoretice. El argumenteza: Sunt cu-
noscintele teoretice numal relative ? Trebue, atunci sa existe
o alta cunoscinta absolute, care p6te contragice cunoscin-
telor teoretice, fall ca totusi s5 perda ceva din valOrea el.
Acesta cunoscinta exists, ea este acea pe care ne-o da cre-
dinta.
Abstractiune f5.cend de premisa din care se trage acesta
conclusiune, ca e nedemonstrata si dubiOsa, acest silogism
nu aduce nici un servicit causel pentru care e invocat ca
martor, cel putin nu pOte face acesta cat timp e singur
martor si depune in felul de mal sus, caci lovitura care
se da prin acesta cunoscintel teoretice se resfringe si asupra
celel religiOse. Dace adeverurile teoretice nu sunt adeverurl,
sunt false, nesigure, cum ne putem Incredinta, ca cele ale
credintel sunt sigure si adeverate ? Scepticismul devenit
stapan pe domeniul sciintii si al Metafisicil, nu p6te fi
impiedicat de a trece si in domeniul vecin al credintei. El
e Ma fOrte contagiOsa. Sa vedem daratat in interesul
www.dacoromanica.ro

INTRE TEOLOGIE 1 METAFISICA 415
Metafisicil cat si at Teo logielcum se !Ate combate Seep-
ticismul.
Scepticismul absolut, care nu voesce a recunOsce va-
liditatea legilor cugetarit nici macar in tntrebuintarea for
subiectiva, si tagaduesce existenta orb-caret deosebiri intre
adever si presumtiune, transformand cu chipul acesta orb -ce
cunoscinte in simple chimere, cade in contraclicere cu sine,
negand insasi propositiunea pe carea voea s'o stabilesca,
ca adica: on -ce cunoscinta e numal presumtiune, chimera.
In aceiast situatiune ca Scepticismul absolut se gasesce si
scepticismul moderat, -care apare ca Subiectivism predicand
sublectivitatea formelor si legilor cugetarit si nesiguranta
valoril for obiective. Sublectivismul nu considers de im-
posibil ca representatiunile sa corespunda obiectelor repre-
sentate, dar tine acesta de ceva nesigur, cad representa-
tiunile nOstre, dice el, sunt tote numal sublective, depen-
dente de formele $i legile cugetaril nOstre omenescl. Not ne
putem representa obleetele si fenomenele din afara si sta-
rile sufletesci numal amAsurat acestor forme si legl ale cu-
getarit, a deosebi dupa unitatea de mesura ce ne-o darli ele
adeverul de neadever: data tnsa legile cugetarii nOstre sunt
si legile lucrurilor, data lucrurile in sine sunt asa cum ni
le representam nob, on pOte cu totul alt-fel, acesta n'o pu-
tem sci de vreme ce nu putem iesi din representatiunile
nOstre si a patrunde in fiinta intim/ a lucrurilor; de aceia
tote cunoscintele nOstre port/ numal un caracter subiectiv
si .oblectivitatea adeverului for e problematica.
Subbectivitatea si relativitatea cunoscintel o sustine asemenl
si Positivismul empiristic. Formele in care se mists cuge-
tarea 'Astra. sunt producte ale organisatiunii nOstre psicho-
fisice, cum s'a format ea ca resultat al unel ini.elungate des-
voltari si sunt con iitionate de acesta. Daca desvoltarea acestor
forme ar fi luat o aft/ directiuneceia ce din punt de vedere
positivist n'ar fi fost o imposibilitatede cat acea pe care
ti. luat de fapt, am fi avut o alta organisatiune, o aft/ struc-
tura cerebral& st prin urmare si alte forme de representatiune
si cugetare si ne am fi representat lucrurile si am fi gandit
asupra for alt-fel de cum o facem acum pe basa organi-
satiunib ce avem Bite cs in alte regiuni ale universului,
pe alti planetb, locuesc fiinte organisate alt-fel de cat not,
www.dacoromanica.ro

416 RAPORTUL
care posed& alte functiuni intelectuale In basa carora ju-
deca cu totul alt-fel despre lucrurl de cat nol; pOte ca cu
scurgerea vecurilor, desvoltarea mergend progresiv, se vor
schimba insasi formele de cugetare ale genulul omenesc, asa
ca urmasii nostri In vremuri indepartate vor avea nu numal
cugetari diferite de ale nOstre, dar si cu totul alte criteril
asupra adeverului si falsului.
Pe alegatiunile Sublectivismului si spetei de Positivism
aci descrisa se intemeiaza asertiunea, ca adeverul credintel
religiOse sta mai presus de orl-ce adever intelectual si ca
e absolut independents de ele. Teoria cunoscintel, clic sus-
tinatoril acestel asertiuni, nu ne face cunoscut fiinta lucru-
rilor, ea nu ne represinta lucrurile asa cum sunt, ci numal
cum ele ne apar amasurat principiilor subiective, care car-
muesc cunoscinta 'Astra: ea are prin urmare numal valOre
si necesitate sublectiva. Langa ea si mai presus de ea sta
adeverata cunoscinta oblectiva, cunoscinta religiOsa, insusitd
pe tale practice, care, libera de restrictiunile sublectivitatil,
ne lash sa privim lumea in adeverata el forma si fiintd.
Argumentul acesta teologic basat pe Subiectivism ne pre-
sinta o ciudata amestecatura de adever si ratacire, de con -
clusiuni logice si alogice. Daca argumentul asa cum e for-
mulat ar poseda puterea de convingere, ce-i se atribue, ar
fi greti a salva obiectivitatea prescrisa cunoscintei religi6se
si a o sustine fata de subiectivitatea cunoscintei teoretice,
pentru ca sentimentele, sperantele si aspiratiunile, pe care
se baseza cunoscinta religi6sa sunt cel putin tot asa de
subIective, data nu si mat mult, de cat formele si legile
cugetaril. Daca, nu putem fi siguri, ca lumea e asa cum
ne-o represinta cugetarea nOstra subiectiva, suntem atunci
si mal putin siguri, ca e asa cum dorim bucuros sa fie,
numai pe basa representatiunilor sentimentelor, sperantelor
si dorintelor nOstre. Daca dar, argumentul de :ata 's1 are
valOrea sub forma aci expusa, atunci el n'aduce nici un
serviciti Teologiel, ci o trantesce la parnint alaturl de su-
biectivitatea cunoscintel teoretice, contra careia a fost in-
dreptat. E Insusi interesul Teologiel de a sustine obiectivi-
tatea cunoscintelor teoretice, fare ca cu tote acestea sä lase
a-I fugi de sub piciOre terenul ce apartine credintei.
Bine inteles, cunoscintele nOstre teoretice, ca si intrega
www.dacoromanica.ro

INTRE TEOLOGIE SI METAFISICA 417
nOstra cugetare, sunt subiective in intelesul ca sunt deter-
minate de anumite leg! proprii cugetaril si sunt marginite
de limitele impuse acesteia prin insas1 firea ei. De sigur,
data am avea si alte simturi, data facultatile intelectua e
ar fi alt-fel formate am simti si cugeta alt-fel si daca legile
cugetaril n'ar fi aceleasi pentru top Ornenii, atunci ceia
ce pentru nu ar fi adeverat ar putea fi fals pentru altul
si vice-versa, cats vreme insa cugetarea omenesca e supusa
acelorasI legI si judec6m dupa aceste leglpentru ca altele
afar& de ele nu avemtrebue sa recum5scem de adeverate
tote Cugetarile formulate potrivit acestor leg!. Acestei cate-
goril de cugetari trebue sa-1 dam predicatul de obiectiva si
sa-1 adscrim validitate generala. Numai acele cugetari, care
nu pot avea validitate, generala, care contracjic uneia sail
alteia din legile cugetaril si care prin urmare au valdre
numal pentru un individ, sail o anumita class de indivic11,
numal acelea trebue numite subiective. Ca cugetarea nOstra
fats de cugetarea fiintei supreme, sat' a altor fiinte superiOre
noun, e nu numal cu totul inferiOra, subIectivain acest
casba pOte char cu total ratacita, acesta este o alts ces-
tiune, care nu inta in cadrul discutiunil de fats si n'are
nimic de a face cu acesta. No! trebue sa ne marginim la
cugetarea omenesca si n'avem sa ne ocupam nici de logica
cugetaril divine, sail ingeresd, cum nici de aceia a molus-
cilnr, zoofitelor, pescilor, sail mamiferelor, etc., (daca aceste
vietuitOre au inteadever vre una). Asa dar, ratiunea este
judecatorul suprem in materie de cugetare. Ceia ce ea de-
clara de oblectiv trebue luat ca atare si ce de sublectiv,
asemeni.
Acum, dupa cc am ajuns sa stabilim putinta unel cunoscinti
oblectivema1 intai pentru cea teoreticaputem reclama
oblectivitate si pentru cunoscinta religiOsa, alt-fel data nu
exists oblectivitate pentru una, nu pOte exist a nici pentru
cea lalta. RecunOscerea oblectivitatii cunoscintelor teoretice,
ofera un Indoit avantagiti Teologid: luta], se castiga in ge-
neral ideia posibilitatit unel cunoscinte oblective, absolut ne-
cesara pentru ambele felurl de cunoscinta: teoretica si re-
ligiOsa; al doilea, domeniul credintel find mai vast si mat
abstract de cat al sciintel teoretice si credinta fiind silita
sa faca adesea imprumuturl la cea dintal, are un creditor
www.dacoromanica.ro

1902 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to 1902 04

Similar to 1902 04 (14)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1902 04