1890 03

"534
000.30,1,,x7s
day
Loa
4):
AO.
.<=1-
;41`/C.-
Ve*
7,;-.441 7, '7,'Z' 7i., t, 6 '77'
Bx. EWA
ORTHODOXA ROWAN
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XlV-lea, No. 3.
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I. Decisiunea Sf. Sinod
II. Autocefalia Bisericei Romano ces-
tiunea Bisericel Grecesti de la Su-
lina 169
III. 0 calotorie 218
IV. MemoriA de starea bisericilor si a
parohiilor orthodoxe din jud. Bacail
V. Respuns Preotului C. Radulescu .
VI. Serbare Bisericesca
VII. Donatiuni
BUCURETI.
raft el. WeliAdE cgtheitee&K>
34. Sir. Prime i,bixtele- Unite, 34.
I 8 9 0.
253
263
266
272
coxoecoaccco,coso
OCCOOOCC-0;0ECCOOCOD
MAE,
"a)
VAAAAVA
V. I
S7::(7-TIA ISTORRy
0,1001)-401
(
ira
E4
cl
tifSelasaMVALASISM2-14',Wreil
At51=191
$Pf
. . . . .
`
- r- tt,
Th
I
..... I
. . . ..... . .
. . . . . . .
. . .....
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
DECISIUNEA
Santului Sinod al Sante' nostre Biserici autocefale
drept maritare de re'sarit.
Privitdre la iconele, architectura, pictura fi ornamen-
tatiunea bisericilor din Oa Cara, cum are set se ur-
meze pe viitor.
Santa 'Astra Biserici drept maritore de resArit,
geldsa de inv6tatura Dumnecleesculut set" fondator,
cum ,i de traditiunile si asez6mintele sale, a lucrat
in tot chipul la intarirea sentimentului religios prin-
tre popare si la mantuirea sufletelor lor,
Dorind a tine pironita vederea si simtul fiilor se
asupra Dumnecleirei si Santilor, ea a deschis arte-
lor frumose portile sale, si a transmis posteritateT
iebna vie a tuturor personelor Sante, cart aunt in
adoratiune i veneratiune la poparele crestine.
S ub-semnatiT,
Considerand pictura bizantinA si impreuna cu den-
sa si pe cel-l-alte arte frumose, ca fiind singurele in-
tro a represents cu splendare, magnificelita §i cu-
www.dacoromanica.ro

II DECISIUNE
viosie personele cele mart si Sante ale religiund cre7
stine, si a intretine in popor adeveratul sentiment
religios
Avend in vedere ca artele frunaose bizantine au
fost introduce in Biserica nostra RomanA incA, din
cele dintAiti timpud ale aparitiunet for si prin acesta,
deprinderea poporului nostru cu ele si aproprierea
for de tetra artistic si artisanit nostri romani,
Veclend cu durere gona tacita ce se da acestor
arte spre a le scOte de prin biserici, si a be inlocui
cu altele nuoT si necunoscute poporului nostru;
Veclend marea afluenta de tot felul de icane stre-
Me, cart au inundat Cara din tote partile ;
Veq.end ca prin unele biserici se fat zugraveli
se intrebuinteza architecture, iar prin casele roma-
nilor crestint sa introduc icone, cad sunt departe de
a infatisa dupa cum se cade imaginea Dumnecleirel
si chipurile Santilor din vechea si piizita de Dum-
nee,leil Biserica a Romanilor ;
Veq.end ca ornamentatiunea bisericeT in genere
ce se introduce de cat-va timp. este lipsita aprOpe
si de cerintele artistice si de cele liturgice ale ritu-
alulut nostru, si prin urmare departe de a ajuta ge-
niul cultural al poporulut roman intru desvoltarea
sentimentuluT seti religion si national
i Clara, temendu-ne ca nu cum-va prin introdu-
cere de nouT arte in Biserica si prin casele crestini-
lor sa se struncine dreapta credinta in popor §i in
el insust ;
Santul Sinod is dispositiunile urmht6re :
1. Prea Santitit EpiscopT eparhiott sá suprave-
gheze cu dinadinsul in jurisdictiunea lor, ca pictura
§i
;
www.dacoromanica.ro

DEC'S I UNE III
architectura si ornamentatiunea, care se va intro-
duce de acum inainte, fie prin bisericele cele vechT
fie prin cele nod sau reinoites6 fie conform stilu-
luT bizantin deja in us Biserica nostra Romani auto-
cefala drept marit6re de resarit.
2. SA punA indatorire preotilor si epitropilor tu-
turor bisericilor ca inainte de a se contracta zugrA-
virea uneT biserici sA se presinte la aprobarea prea-
labila a ChiriarchieT tablourile ce ati a se introduce
in biserica, cu modelurile for de zugrAvera.
AceiasT regulA se va urma si in ceea-ce priveste
arhitectura si ornamentatiune bisericelor.
3. SA oblige pe preotT a nu primi in biserica spre
s'Antire, de cit numaT icone cart sunt aprobate si
recomaudate de Chiriarhie sari elite din atelierele
pictorilor nostri romani cunoscutT si probatT eel pu-
tin de dot sad trey ChiriarchT ay tereT.
Iconele cele nes'Antite dupa ritualul sAntel ndstre
Biserici se vor sc6te en incetul de prin casele cres-
-tinilor prin influenta morals a preotilor si in locul
for sA li se recomande cele autorisate de Chririarhie.
4. SA cera autoritatilor judetelor ca sa indatoreze
pe primary a respecta si el din partele dispositiunile
de may sus si a nu ingadui vinclarea de icOne si ob-
jecte sacre in cupriusul administratiuneT lor, remA-
ind ca aceste objecte crestine sa li se procure nu-
maT prin biserica parochiala.
5. Prescurile se vor fabrica de femeT cretine pi-
Ose sail numal de crestini.
6. Abaterea de la dispositiunea a doua de may
sus, va atrage pentru PreotT caterisirea si pentru E-
www.dacoromanica.ro

DECISIUNE
pitropY distituirea si darea for in judecata,spTe a des
pagubi parochia de soma cheltuita cu pictura, ar-
chitecture si ornarnentatiunea contraria dispositiu-
nilor Bisericei nostre Romane autocefale drept ma-
ritdre de resarit.
7. Biserica a card pictura, architecture i orna-
mentatiune s'a facut contra acestor dispositiunY este
si remAne inchisa.
8. Abaterea de la dispositiunea a treia se va pe-
depsi iutAT cu oprire pe treY luny, al doilea cu oprirea
pe un an, si al treilea cu caterisirea.
1889 Noembrie 22.
(Senmati) : 1. P. S. losif 1llitropolit Primat.
P. S. Episcop
77 17 I/
Ghenadie al ROmniculut
inocentie Buzeu.
/7 77 77
Silvestru al Ilupilor.
17 17 77
Ghenadie al Argepului.
77 77 77
Parthenie al Dunara de-jos.
77 77
.Arltiereu leremia Galatenu.
77 71
Valerian Romnice-nu.
77 71 17
Calistrat Berletdau.
1, 11 17
lnnocentie Ploeptenu..
77" 17 77
Gerasini Pitept6nu.
77 77 77
Dositeiu Botopetnenu.
*Q41r14;*
Al.
ry
www.dacoromanica.ro

AUTOCEFALIA BISERICEI ROMANE
SI
CESTIUNEA BISERICEI GRECESTI DE LA MINA.
Sau cele cloud interpelarl adresate guuernului la Senat, de D-nii
Senatori, general. Em. Florescu 9/ D. A. Sturdza, impreunci cu
rdspunsul
El REPLICA
P. S. PARTENIE
Episcop at Dunaret-de-jos.
(I.Trmare. VegI No 2, anul XIV-le, pag. 168
De aici s'a nascut organisarea in Parohii, Protopresbi-
tea, Episcopil, Mitropolii, si in fine, din Biserici autocefale,
tote de sine statat6re, independinte unele de altele. Fie-
care din aceste despartiri hisericesci funetionka in cercul
for inteun mod independinte, adica nu numai cu o depli-
na putere in tote atributiunile pe earl ele le au, dar tot-
de o-data intr'un neamestec complect din partea celor-l-alte
despartiri egal indreptatite. Ast-fel, Biserica, cu o intelep-
ctune rara, a regulat traiul ei, ca sit nu p6ta fi certa in-
tro densii ; cad Biserica nu se ocupa de certuri lumesci,
ci de sufletele Omenilor si mantuirea lor.
In aeesta idee, pe aceste principii se r6z:cna Biserica, si
pe densa e cladita independenta Episcopilor independinta
Bisericelor autocefale.
Nici un preot nu se p6te amesteca in biserica altuia, niel
tin Episcop in Eparhia altia Episcop, nici un Mitropolit in
I.
Miniftrilor.
.
,f.i.
www.dacoromanica.ro

170 AUTOCEFALIA BIERICEI ROMANE
Mitropolia altui Mitropolit, nics o Biserica autocefala in cer-
cul autocefalie alter Biseria Intre totr aces tr membri ai
clerulul than, existA o relatiune canonicA, frMesca. De a-
ceea Episcopn se si numesc intre den*ii conliturgisitorf. Pe
toti unesce unitatea credin0i, basattt si ea pe observa-
rea scripture si a can6nelor, carora trebue sa fie supusi
ton : Biserica, Episcopi, Preoti credincios).
Ac6sta organisare este stabilita, in modul cel mac clar
cel mac precis, nu numaT prin tote Cate le dice Evangelia,
legea sunremil crestingsca, ci tai prin diferite Sin6de ecu-
menice. Sinodul al duoilea dice : Episcopii sa nu bantu-
77
!ascii bisericele cele peste hotarul for ", Sinodul al treilea
dice : Dreptatile ce se cuvin Episcopilor din vechime sa
se pazesca nevatamate ;"
Aceste reguli ale fort observate de tote bisericile orto-
doxe, t3,4i in acesta consista chiar una din deosebirile cele mai
de capetenie dintre Biserica ortodoxa a reshitultu Bise-
rica papala de la Roma.
Biserica apusanit are un cap vizibil, pe Papa ; capul Bi-
sericei n6stre ortodoxe de resarit este invidibil, caci el e
Christos. In Biserica de la Roma, Papa este representantul
pipit al lin Christos pe pament ; *i de aceea cu drept cu-
vent papalitatea a mers Oa la dogma infailibiliace pa-
pale ; in Biserica resaritena fie-care Episcop represintft pe
Apostolic, pe discipolil pe inv6taceir fur Christos, tritnisi in
lume ca sa invete sa respand6sca la nor6de invetatura
Mantuitorului. La Biserica apusana tote membrii bisericeT
Cu credinciosi, cu Episcopi, cu Archiepiscopl, cu Cardinale,
sunt supusi Pape. Biserica apusana e o biserica, centrali-
sat6re. In biserica resaritena fie-care grup bisericesc se or
ganiseza de sine, dupe can6ne. Aci este o adeverata des-
centralisare. In Biserica de la Roma nu exist biserici au-
tocefale, independente dupe state *i natiuni, ci o singura
Biserica, cea de la Roma. In tote. statele cart se in de Bi-
serica catolicA, crestinii sunt supusi Rome, centruluf, care
este afar& din statul unde triiese menabrii el. In Biserica
resarit6n6. fundamental Bisericel sunt bisericele autocefale,
cars aunt organisate dupe statele naOunile uncle func-
tioneza.
E necesar ca fie-care din nos pricepa in mod clar a-
cest lucru, pentru c t aci resida unuli din punctele de cll.-
petenie ale organisareT Bisericei ortodoxe. Fie-care biserica
si
sa
p
tei
@i
si
ei
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA BISERICEE GRECE DIN SULINA 171
autocefala este de sine. Nici una nu este mai mare de cat
cea-alts. Fie-care este coordonata celei-alte, fie care re-
cunoste autoritatea celei-alte ; si ac6sta ca sa se evite con-
flicte alt-fel neinlaturabile, can ar sgudui §i ar periclita
unitatea Bisericei.
Vin acum la exercitiul dreptului de autocefalie.
In t6rile ortodoxe, nu p6te sti existe nici o singura bi-
serica, ortodoxa, care sa nu fie supusa autoritatei Biseri
eel ortodoxe a Orel in care ea se afla ; pentru ca fie-care
biserica ortodoxa autocefala prin insa§i instituirea ei tre-
bue sa venereze, sa respecteze, sa recunasca autoritatea
Bisericei surore, una cu densa in credit:4k in dogme, in
can6ne, in observance.
Cand o biserica ortodoxa este intr'o tent, unde nu este
biserica ortodoxa Biserica de stat, Biserica dominanta, cum
de exemplu la noi, in Rusia, in Serbia, in Grecia, acolo
acele biserici sari stint supuse Bisericei care exista in par-
tea locului, sati aunt supuse Chiriarchiei aceleea, careea bi-
serica este inchinata.
Voiu vita aci dou6 exemple.
In Austria, unde nu este Biserica ortodoxa Biserica do-
minanta, bisericele ortodoxe aunt desparcite in tree biserici
autocefale, in Biserica serba sub Patriarchatul de la Carlo-
vitz, in Biserica romknesca sub Mitropolitul de la Sibiti,
§i in Biserica bucovino-dalmata, sub Mitropolitul de la Cer-
nauci. Alt-fel, in statele unde nu exista biserici ortodoxe
autocefale, capela ortodoxa, din Baden Baden e intr'un stat
catolic si protestant, uncle nu este o Chiriarchie ortodoxa
autocefala ; ea este inchinata Mitropoliei din Ia§i si, prin
urmare, Mitropolitul de la Ia§i este Chiriarchul acelei bi-
serici. Ac6sta se exprima in diferite moduri prin randui-
rea parochiilor, prin pomenirea la liturghie a Mitropolitu-
lui de Iasi, s. a.
Acesta este organisarea Bisericei ortodoxe ; dintr'ensa nu
putem e§i, pentru ca alt-fel sail nu mai apartinem Bisericei
ortodoxe, san jignim suveranitatea, independenca Bisericei.
Cum stit lucrul en biserica de la Sulina ?
Cu biserica de la Sulina, de la Tulcea, de la Constanta,
de la Galati $i de la Braila, lucrurile stau ast-fel : Nu s'a
incumetat nici Patriarhul de la Constantinopol, chiar in tim-
pul acela chid Biserica ndstra nu era recunoscuta de el ca
autocefala si ca egala cu Biserica ecumenica, ca sa clica : a-
www.dacoromanica.ro

172 AUTOCEFALL1 BISER10EI ROMANS
ceste biserici nu supuse autoritatei eclesiastice romanesei,
flind-ca Patriarhul nu putea sit nesocothca candnele si. ba-
sele existentei sale proprii. Epitropii acestor biserict puteati
tot-d'a-una aduce preot, sciutort de limba grec4sca ca sa faca
liturghia in limba grecesca ; caci si aci ne deosebim de
Biserica papala in aceea ctt not admitem cu toil ea In orl-ce
loc al Bisericel resaritene ne-am afla, dupe limba popo-
rului tine biserici se roga credinclosit lui Dumnedett, ca
tote sa intelega cuventul i rugitclunea care se adreseza ce-
lui de sus.
Preotul grec, child vine la not, cauta, insa sa vina, dupe
tOta rinduiala canonica ; adica : antaiu, trebue Bra, aibri voia,
Chiriarchului seci de uncle se duce pentru a se stabili aiu-
rea in alts, Eparchie, in alai, Ora ; al duoilea, trebue sa se
presinte Episcopului local, pentru ca acesta la randul sit
sa-1 dea voe sa sluj6sca 'lute° biserica ortodoxa din cuprin-
sul Eparchiet sale, indicandu'i si parochia cea none ce devine
a sa ; al treilea, trebuea sa dea o declaratie de supunere.
Acesta declaratie era intarit de o garantie data de Epi-
tropil bisericei.
Void cita aci mat multe exemple.
Citesc declaratia data de preotul Mihail Alvanopulo din
1883 :
Declaratie"
77
Subsemmtul preot Mihail Alvanopulo, declar prin a-
ll cest act ca pe tot timpul cat voiii se'versi datoril preo-
77
testi la biserica ellena din urbea Constanta, nu me' voiu
bucura de nici o protectiune streina ; ,si m8" voiu supuse
17
tutulor legilor eclesiastice si civile.
Constanta, 17 14laiu 1883.
77(Semnat), Preot Mihail Alvanopulo".
Citesc declaratia preotulul Gheorghie Lecata din Braila
din 1883 :
Declaratie"
77
Subsemnatul preot, chemat din partea comunitatei el-
77
lene din urbea Braila spre a servi la biserica sus diset
comunitati ;
,,Declar ca pe cat timp void sta in Romania, in lunc-
prei,
www.dacoromanica.ro

SI CESTI1JNEA BISERICEI GRECE DIN SI:LINA 173
tiunea pentru care sunt chernat, nu me voiti, bucura de nict
o protectiune streina, si voiu fi supus legilor bisericesci ,si
civile ale Ord.
Pentru care dad presenta declaratiune spre a servi
unde va fi trebninta.
(L. S.) (Semnat), Gheorghe N. Lecata lereu".
Citesc garantia Epitropiloil comunitate ellene din Braila
din 1883 :
Garanne"
Not subsemnatit Epitropi comunitatel ellene din urbea
'11
Brdila, garantam unde trebuinta va cere ca preotul Gheor-
ghe Lecata, care voirn a servi la biserica nostril, en pa
tronagml Buna- Vestire, in tot timpul cat va fi aid va fi
supus legilor bisericesci si civile ; asemenea garantam si
pentru bona lig conduith, conform statntelor ce avem de
la inaltul guvern.
(Semnati, Epitropil comunitatii ellene : loan Sechiari,
Cleante Pappazoglis".
(L. S.)
Ast-fel, in privirea acestor biserid Epiieopii all lust tot-
d'auna si necurmat precautiunile indicate de canane, toe-
mai ca sd, nu sa pdta nasee !lid un fel de conflict eclesias-
tic, ceea ce este una din datoriile care incumba, inaltel po-
sitiunT a Episcopilor in biserica mistra. Et o faceau, mat
ales pentru ci cunosteau pretentinuile Greeilor.
Pentru biseriea de la Sulina mai este Inca alt-ceva.
Cand Dobrogea a devenit din tar& turcesca Ora roma-
nesca, atunci Patriarchul din Constantinopol a dat preotilor
din tote bisericele din cuprinsul Eparliid Dobrogei, care
se tine de Eparchia Constantinopolei, a dat ordin ca el sit
reennosea autoritatea Episcopulul Dunarei de jos si auto-
ritatea Bisericet romcinesci, pi sa nu mai pumen6sca in bi-
serica nice: pe Patriarch, Tact pe Sultan, care in bisericele
ortodoxe de resarit din Imperiul turcesc este suveranul ce
se pomenesce in rugadune.
Acesf ordin a lost nn ordin canonic, conform si en sen-
timentele crestinesti inalte, pe can Patriarchul le-a aretat
qi ma! in urcnd, and a venit de la sine, fara sil, fie in-
www.dacoromanica.ro

174 AUTOCEFALIA BISERICEI ROMANE
vitat de not, ca sa recun6sca in mod complect fart re
ticente autocefalia Bisericei romane.
Ast-fel stag lucrurile la Salina, legalminte. Dar Grecil
dupe cum am spas, nu voesc sa recun6sca autoritatea n6s-
tra biserieesca, fiind-ca G-recil din regatul Greciet nu vor
Inca sft ne considere ca egalt aT lor, din causa reminiscen-
tei timpurilor trecute. Asa e onnil : and este deprins a
porttnci cu grew se deprinde sa nu mat poruncesch. Gre-
cii un secol si jum6tate au domnit in acdsta tera ca deplinT
stepant ; eu greutate sufer crt, ne-am seuturat de eT, ca ne-
am ridicat. Nu clic ac6sta de guvernul grecesc, dar die
ca in genere acesta este sentimental dintre Greet. Ant fost
in Grecia si la Constantinopole si am velut acesta cu du-
rere, dar am vedueo. Grecit nu pot uita ea le-au scapat
din many vaca de mills.
Conflictul de asta-di de la Salina nu datka numai din
dilele nostre, ci de mat inainte, dupe cam a spas banca
ministerialti. Dar conflict intre G-rect guvernul terei nu
exista numat pe terenul bisericesc ci Gi pe acel civil.
Eu am avut, ca ministru al instructinnei publice un con-
flict seolar ; la Tulcea e o scat greekca, considerata de
stat ca o scdla particulars. Scolde particulare aunt da-
t6re inainte de examene set trimitA programele for Prefec
tulm. Sc6la grecescit din Tulcea a fost unica care s'a im-
potrivit la ac4sta mesura, a trebuit din causa acesta sa o
incbid. c. ci nesocotea cu desevesire-si in mod violent si ne-
cuviincios-autoritatea terei.
Atunci a venit la mine ministrul grecesc i consu-
lul grecesc de la Tulcea, Epitropia grecesca de acolo-
a &cut malt svon si vuet, intrebuintand tot felul de sub-
terfugii pentru a evita supunerea complecta legilor terei. Eu
nu am admis aceste incercari si am mentinut cu tark, ca
in tera nastra, not suntem stepant
Asemenea a fost si in Biserica.
S'a, citat casul de la 1873. Eh a T fi dorit ca d'anteiii D.
ministru de externe sa nu se fi amestecat, ca ministru de
externe, in ae6sta cestiune, pentru c5, ea absolutamente nu
e de resortul D-sale.
Ce ne import, pe not s audim, eu ocasiunea faptului
deresvilitire a Grecilor de la Salina in contra autorit'ati-
lor eclesiastiee ci civile, ce ne imports deslusiri
despre ceea ce aunt note verbale s,;i note scrise, cum minis-
si
si
si
si
si
sa, audim
www.dacoromanica.ro

$1 CESTIUNEA BISERICEI GRECE DIN SU1 INA 175
trul de externe a avut intrevederi cu ministrul ellinesc si
cum nu le -au avut ? Acestea nu sunt de nici o impor-
tant4 pentru cestiunea ce tratarn. Dar data D-sa nu s'ar
fi amestecat In cestiune, ar fi faeut mult mai bine, cad 1111
avea sá mai citeze cazul de la 1873, de ore-ce nu e bine,
sa aducem asta-cli casuri din timpurt* trecute, cu umilirea
din trecut 85, dovedim bunk c6, legala e stirbirea unui drept
din timpurile n6stre. In timpurile din trecut multe din
drepturile Orel' n6stre erau calcate In piciare de puterni-
cii vecini si de alto state mai slabe, dar cari profitati.
ins& acele timpurl, gra0e Domnului, trecut. Si
D. Ministru al Cultelor, in cuventarea facuta cu ocasiu-
nea interpelarei onor. D. general Florescucuventarea care
de altmintrele a fost forte buna In multe din partile sale
--a alunecat si D-sa mn timpurile trecute, cand a vorbit
despre, un drept ab antiquo de suveranitate". i D-sa a
facut o confusiune, aducend in present reminiscence ale
trecutului. Drepturi ab antiquo se nunnian inainte de pro-
clamarea indeperiden0i drepturile resultand din relaOunile
n6stre seculare cu Porta otomana.
Dreptul de suveranitate e un drept natural, real, cape-
tat dupe multe lupte, si nu e bine sa amestecilm cu ex-
presiuni de aito data, astd-di impropril. Expresiunile de
astadi trebue sa fie adequate cu timpul de asta-di, alt-fel ne
incurcam pe not insine incurcam Ora si drepturile el ;
ast-fel a flicut'o D. ministru de externe cu Biserica. La 1873
s'a intemplat un conflict la Ismail, pentru ea nu voiat G-recit
din Ismail, sa pomenesca in biserica lor pe Dominitorul Ore.
Atunct generalul Tell, care era un om competinte in ale
Bisericei, a trimis P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos, de a-
tunci P. S. S. Parintele Me]chisedec, o adresa sere regu-
larea nesupunerei, iar Episcopul a dat ordinele cuvenite.
Bine ar fi fost ca D. ministru de externe sa* ne fi citit a-
cele acte; s'ar fi lamurit si D-sa si ne lamuream si noi.
Tata acele acte :
Adresa D-lui Tell, ministru de cults si instructinne publicil, No. 2545, adre-
sata SanteI Episeopil a Duniirei-dt-Jos, inregistrata sub No. 110 din 26 Mar-
lie 1873
Prea Sfinte,
Din raportul telegrafie, adresat D-lui ministru de res-
17
bel de catre D. colonel Holban, seful regimentultu aflator
wail
'1
As-
ta-di
si
www.dacoromanica.ro

176 AUTCCEFALTA BISERILEE ROMANE
in garnison la Ismail, m'am informat cg la patru ale en-
', rentei lunT ati venit in Ismail duos ArhimandritY greet, pen-
,' tru a sfinti terenul pe care este a se cladi o biserica gre-
at, si ca la sfanta litughie saversita in biserica Sfantul
If Nicolae, la care a oficiat $i parintele Ieronim Archiman-
dritul de scaun al Episcopiei, ail. pomenit mai anteiii. pe
71
regele Greciei si in urma pe M. S. Domnitorul ; subseixi-
17
natul, comunicand ae4sta Prea Sfintiei V6stre, are on6re
71
a ye ruga, ca dupe cercetarile ce yeti face, incredintAnda-
77
ye asupra acestui cas. sa bine-voiti a da ordine ca pe vii-
1/tor la tote serviciile divine de prin biseiicile undo se fat
in limba greca, s'a,' se pornendsa mai Anteill numele M. S.
f7
Domn it orului Ore, conform sfintelor canone si a usulut
pazit din vechime pentru acesta.
Circulara No. 143 din 26 Martie 1873, trimisil protoereilor de Galati, Braila
qi Ismail, de P. S. Episcop la Durrirel-de-Jos, Melehisedee.
D. ministru de culte, prin adresa No. 2454, ne incu-
17
nosciintez t ca s'a informat la unele din bisericele ellene din
',RomaniRomania, aflatore in Eparchia nostra, la serviciile divine,
preotii liturghisitori la numitele biserict ar fi pomenit mai
71
ant6iii. pe Majestatea Sa Regele Greciei, si apoi pe Dom-
', nitorul Romania, ceea-ce este contra usului Bisericei n6s-
77
tre ortodoxe si a demnitiitel Capulut Statului in care se
71
afla Biserica. In urmare, D-I ministru cu tot dreptul cere
de la not a face ca sa se restabil6sca ordinea ceruta, atat
de bona orAnduiala biserie6sca, cat si de dreptul necon-
II testabil al unui stat autonom.
Not, apreciind justeta acestei cereri, cast este incontes-
77
tabil ca. in tote terile ortodoxe, ba ehiar si in cele etero-
7)
doxe, Biserica recun6see de primul membru al sea pe Ca-
pul Statulut uncle este biserica, si mai Anteiu pentru den-
') sul adreseza lui Dumnecleu rugile sale la tote eeteniile si
la alte rugaciuni cart se ordona a se adresa lui Durnne-
geu, rugi pentru Dorunitoril ortodoxi: desaprobam maniera
71
acelor preoti can vor fi preferat in rug iciunile bisericesti
numele altut Domnitor din altA WA Tionanitorului Orel
n6stre, si ordonim ca pe viitor la tote citeniile si rugiiciu-
7,
nile bisericesti sa se pomenescii, mai anteiu numele MAriel
Sale Domnitorulut Romfinief, precum s'a urmat tot-d'auna,
,,in- ac6stft sera si precum se urm6za si in tote cele-alte ter!
erestine.
www.dacoromanica.ro

$I CESTIUNEA BiSERICET GRECE DIN SULINA 177
Tot o-data, apreciind nobilul sentiment al confratilor
77
nostri Elleni de simpatie catr6 Majestatea Sa Regele Elle-
', nilor i care tata natiunea ellena, not dam archieresca nos-
',tra bine-cuventare preotilor de la bisericile ellene a adao-
ga la finele ecteniilor o deosebita cerere in care sa, se
77
adreseze rugs int Dumnecleti pentru sanetatea Majestatei
Sale Regelul Greciel, a Sinodulul Bisericel ellene ei pen-
77
tru prosperitatea a IAA natitmea ellena, inainte de ecfonis,
in modul urmator :
1) La ectenia mare : Pentru Prea evseviosul ei de Chris-
') tOS Tubitorul rege al Elladei Georgie I ei familia sa ; pen-
tru sfantul Sinod al Bisericet ellene i pentru tout ortodoxa
natiune ellena, Domnului sa ne rugam ; Dthrtne miluege"
71
2) La ectenia indoita" : Inca ne rugam pentru prea
evseviosul ei de Christos Tubitorul Rege al ElladeT George I
ei familia, sa; pentru sfantill Sinod al Bisericet ellene ei pen-
77
tru tdta ortodoxa natiune ellena ;" D6nne milue,ste de
ori"
77
3) La esirea cu afintele daruri dup6 ce se va pomeni
17
Dornnitorul teret, autoritatea bisericesert a Orel, guvernul
77
si Ctitorii bisericei. se pate asemenea, adaoga. :
Pe prea evseviosul ei de Christos tubitorul Rege al El-
1,
ladel, pesfantul Sinod al Bisericel ellene si pe tdta natiunPa
ortodoxa ellena std -1 pomenesea Domnul Dumm,leu intru
/7
imperatla Sa". Apoi : Si pe tot] ortodoxii creetini, etc."
Se ordona deel prea Cucernicie] vastre a face eunos-
17
cut a ac6sta dispositiune a nostra preotilor de la biserica
ellena din acel orae, spre urmare pe viitor, ii sa observa0
77
dar strieta ei pazire, ca sa nu se mai dea motive de de-
)) nuntarT ca nu se respecta de acel preotio demnitatea Ca-
pulut Statulm roman, unde el traesc si servese ".
Sa nu uitam ca P. S. Episcopul Melchisedec este until
din membrit cel mai Invetati at clerultit nostril, care scie
cum Biserica luereza si earl sunt drepturile caderile eI, si
care, de sigur, ar fi facut observatiunile sale, data minis-
tru Tell if cerea un lucre necanonic.
De asemenea, and a vPnit ea Episcop al DunareT-de-jos,
dupe P. S. Sa Parintele Melchisedec, I. P. S. Mitropolitul
Primat actual, ei s'a facut cunoseut ea nu se urmdza in
mod regulat rinduialabiserie4sca de &are preotii bisericel
ellene, I. P. S. Sa 'el-a facut taraeT pe deplin datoria.
Tata si acesta intemplare din 1884 : Protoiereul de Till-
77
terei
't
trot
gi
www.dacoromanica.ro

178 AUTOCEFALIA BISERICEI ROMANO
cea, Iconomul RA learnt, comunica P. S. S. Episcopului Iosif
urmatorele
Am observat in mai multe rinduri ca prootil comuni-
77
ta4ei ellene de la biserica ellena Buna Vestire" din acest
71
o r a§ , la manta liturghie qi la ori ce oficiare, in tot-d'a-
una pomenesc pe Gheorgheos", regele Crreciei, qi in
,,urma pe Majestatea Sa; ba de multe on pe Majestatea
Sa nu '1 pomenesc de loc".
Acest cas am profundul respect a'l supune la cunos-
77
ciinta Prea Sfintiei Vostre, rugandu-N6 sa bine-voitt a'mi
d a cuvenitul ordin de urtuare".
Pe acesta comunicare Episcopul pune urmatorea reso-
lutie sub data de 16 Aprilie : Se va respunde protoereu-
lui ca sa dea online preotilor Comunitatet ellene a pomeni
tot -d'auna, dupe datorie, Anteiti pe Majestatea Sa Regele
771a santele servich, (NO regula ce urweza la tote biseri-
77
cile din Ora; cad la din contra, Episcopia va fi pusa in
positiune a lua mesuri in conseeinta.
Vedeti dar ca fie-care din cei do!' Episcopi at Dunarei
de Jos, predecesori ai actualului, au facut ceea ce se cu-
venea sa faca, §i mie mi-a parut ren ca P. S. Episcopul
Partenie nu a cunoscut tote imprejurarile, creclend ca o-
biceitil r6ti a rftas, fiind-ca Episcopii anterior! nu at! luat
Tne'surile cuvenite pentru a'l inlatura.
Cu tote acestea, drept v6 spun, ca, r6u 'nal-a parut cand
D. ministru de externe a cautat citind ordinal Prea San-
titultu Partenie, Episcopul Dunarei-de-Jos, catre proto-
!ere!, sa puna pe membrii inapt al autoritatei n6stre bise-
rice§tt in conflict intre din§it. Nu se cuvine ac6sta. Aqi dori
sa ne fermi de asemenea apucaturl. Sa nu ne jucam eu
cele sfinte i smite. Sa nu punem in conflict pe tumbril
Episcopatului roman cad ei aunt depositarii credintel
ai puterd bisericestI in poporul roman. In tote Statele
la tote natiunile ae6sta, putere se considera ca Manta, ca
un mare lucre, care trebue respectat si venerat cu cea mai
mare rivna i evlavie.
Dar la 1873 guvernul a facut cam tot ceea ce a fa-
cut ministrul de externe de asta-4T7 cand D-sa ne-a ;Us :
ca bisericele din Sulina, din Braila din Galati aunt in-
77 tretinute de Greci §i puse sub Chiriarchia Grecesca". Ci-
titi aceste cuvinte la pagina 384 a Monitorulut oficial. Aci
e vederat ca ministrul a intrat intr'o confusiune pe care
si
yi
ai
ti
ei
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA BISERICEI GRECE DIN SULINA 179
o veil mai vedea si mai departe, and 4icea ca e ore -
care indoialt-t asupra acestei afaceri"; si mai departe e o
77
afacere in care se p6te sa se qica si pro si contra".
Dar intelegeti ca la 1873, guvernul de atunci nu era
in deplinatatea puterei de Stat; independinta teref nu era
recunoscutt de t6te statele lumel ca asta-dl, si Biserica u6-
stra nu era recunoscutA autocefalit de cele-l-alte Biserici orto-
doxe. De aceea, p6te ca in multe puncte de nu era in-
doiala, dar nu putem face dupe cum facem si trebue sa
facem asta-41, dar ce trebuia atunci si acum sit fact mi-
nistrul ?
Cel d'antaid lucru ce trebuia sit faca in cestiunT biseri-
cesti, era sa, se adreseze la ace! can sunt depositarii pu-
terei bisericesti, la representantil bisericel, adica la inaltul
cler, care era mai apr6pe de guvern, de eat Mitropolitiil
Primat ?
In 1873, ministrul s'a adresat Primatulut Tata ce ve-
dem in referatul ministerului de externe din 1873, citat
de D. ministru de externe actual si reprodus la pagina
385r din .Alonitorul oficial: Ministrul cultelor, cdruia 'i-am
77
cerut a'mi face cunoscut dace se p6te satisface cererea
17
consulatului ellen (de a pomeni mai intaid numele rege-
Iul G-reciel in biserica), arath prin adresa cu No. 5743,
77
&A dupa incredintarea in alte asemenea casuri de catre
1/ Prea Sfintitul Mitropolit Primat al Romaniei, ordinea dupe
77
oficiul divin este dupe stntele can6ne ca in biserica, in
77
timpul santei liturgii, sa se pomenesci mai intaiu Dom-
,' nitorul terei si apof Domnitorul celor-l-alte state, si ca
77
as t fel s'a urrnat de la inceput far& abatere, si tot asa se ur-
meza si se va urma pe viitor, in 'Lite bisericele ortodoxe
din Romania".
Bine, D-lor, care este acela care p6te mai larnurit
ne spuna noue ceea ce este regula bisericei, de cat acela
care este pus in capul Bisericei. care este presedintele san-
tului Sinod?
Si aci vedeti ea mai era incit ceva ; era si adresa mi-
nistrului cultelor Tell, adresata wawa din membrii eel mai
invetati ai Episcopatului nostru, care nu era desaprobata de
acesta, si cu t6te acestea, atunci ea si acum ministrul dice :
pe Mitropolit si pe Episcop it inlitturez ; autoritatea mea este :
agentii nostril din Viena, Paris, Petersburg. Acestia spun
alt-fel, pe acestia Ii cred.
sa
www.dacoromanica.ro

180 AUTOCEFALIA BISERICEI ROMANS
Cum ? Representantii nostri, earl nu stint representan-
tii Bisericel, aceia sunt mai marl in ale bisericel de cat
aceia care represinta Biserica? Dar ye voiii explica de unde
vine erorea ministrulul si a representantilor nostri. Ase-
menea s'a faeut si acum, nu s'ati. adresat ministrii sa vadd
ce dice Biserica, ce die Episcpii, ci s'a trimes la Peters-
burg si la Viena rate o telegrama scurth, care nu Ihmurea
bine de ce era vorba, si eh ne importa sa cunostem amh'-
nuntele situatiunei din acele localitati. Ministrui, impatient
sa dea Grecilor dreptate, a luat lucrul cu repecliciune, gi
de aceia respunsul e pe jumatate exact si pe jumatate ne-
exact. dat in fuga teleg-zamei, fara o cercetare minuti6sa.
Ministerul s'a adresat mal intaiii la Petersburg ca-sh'i spina :
tine se pomenes4te in biserica Greach de acolo ? Ce era ne-
voe sa se intrebe acesta, chci biserica de acolo find o a-
nexa a legatiunel Grecesti, se bucura ca acesta de exteri-
torialitate prin urmare e teritoriul Grecesc si se pomeneste
regele Greciei.
D. G. Filipeseit: Acesta nu este exact.
D. Dim. Sturdza: Ea ye r,lie eh' d-v6stra nu stip lucru-
rile ; aducet] cloyed] ca sd, me contradiceti. Nu le putet]
aduce. Intocmai ast-fel e en biserica rush din Berlin.
Ea este in ambasada de acolo si se bucura de exteri-
torialitate ; nu are nevoe sa fie biserica in curtea unei
legatium pentru a se bucura de exteritorialitate ; caci o
simpla deelaratiune a gavernului local de recunasiterea ex-
teritorialitht( I este suficienta. Mind lucrurile asa, natural-
minte trebue sa se pomenesea antraiu numele suveranuku
terel pe al carui teritoriu se afla biserica, ca prin escep-
tiune de la, regula, comuna.
Ve rog, cand este vorba de independenta nostrh, sa nu
tineti en altii, sa tineti cu noi, caci camasa nostra este mai
aprOpe de not de cat ehmasa altora.
Lhsati-ve de acest obiceiu reil al treeutului, de a apara
pe altii si a ne infunda pe no].
La Paris sta lucrul alt-fel. Francia este o Ora catolica.
Catolicismul este religia statului fiances, si acolo nu este
Chiriarchie orthodoxa.
Prin urmare, biserica rush din Paris de la sine pica sub
Chiriarchia bisericel din Rusia si cea romana sub Chiri-
arhia, bisericei romanesti.
Lq, Viena, ca si la Brasov, in bisericele Grecessti de a-
www.dacoromanica.ro

cold se pomeneste numele Mitropolitulni din si al
Patriarchului de Carlovitz, si numele Imperatului Fran-
cisc. Biserica Grecesca de la Brasov este intocmai asa in
relatiuni cu Sara Grecesca, cum este biserica Greeesca din
Sulina.
Un amic din Brasov, care se afla de cite -va dile in Bu-
curesti, d. Baritz, 'ml dicea : dar &and s'ar intimpla sa se
pomen6sca in biserica Gree6sca din Brasov, pe altul de
cat pe Imperatul Francisc Iosif, pe loc preotul acela ar
fi trimes In afara din Cara unguresca.
Asa dar, primul lucru este : in trebile n6stre bisericesti
sa ne adzes: In intai-a la Chiriarchil nostri tntrebam
cum sta-a lucrurile, eaci ci sunt care stiii mai bine de cat
noi ; pentru ca dintre no]. putini se ocupa, en ale biseri-
eel in t6te amanuntimele lor.
Sunt dar In drept a dice acesta, nu numat pentru ca
e natural ast-fel, nu numai pentcu ca d. ministru de ex-
terne a 41s ea bisericele Grecesti din Sulina, etc., se afla
sub Chiriaichia Grecesca, dar pentru ca a adaogat ca lu-
crul este induoios. Apoi lucrul absolutamente nu este in-
duoios.
Cum stau lucrurile in privinta acestei afaceri bisericesti
de la Sulina, d. ministru de interne, in telegrama care a-
dresezit la inceputul anulni Episcopului Dunarei-de-jos '1
roga sa deschida biserica, sat' sa dea voe sa se deschida
biserica : insa, si chiar atunci, nu Episcopul Duna-
rei-de-jos inchisese biserica ; tine inchisese biserica eraa
Epitropil bisericel Grecesti.
Va sa (fiat avem aface cu o resvra'tire completil in tre-
burile bisericesti a unor laid, care nu ail. ei caderea, de a
faqe si a desface ale bisericei. S'aa intervertit rolurile.
Yeti vedea cum stall asta-di lucrurile.
Ea am asteptat sit trecA o bucata, d timp de la inter-
pelarea d-lui general Florescu, ca sa ved, se vor supune
Epitropil bisericei Grece din Sulina la ordinele gat de ex-
prese ale guvernului sail nu ; pana acum nisi nu este vorba
de supunere.
Am intrebat pe P. S. Episcop cum stall lucrurile as-
Prea Santia Sa dat o copie de pe raportul
care '1-a primit de la protoiereul judetului in aasta
vinta. 'MI veti da voe sa ve citesc acest raport, care la-
Biserica Orthodoxl Romani. 2.
Sibiu
astilAY
si sa't
si
pri-
www.dacoromanica.ro

mureste tot. Dacrt Epitropii Greci se supuneail autoritritel,
nu mai aveam nevoe de o interpelare.
Tata, raportul protolereului judetului Tulcea, iconomul
Rascanu, din 14 Martie 1890:
In adaos la raportul men telegrafic No. 173, cu pro -
fund respect mai supun la cunostinta Prea Santio Vds-
77
tre ca Epitropii bisericei Grece din Sulina persista Inca,
in pretentiunea lor, d'a primi pe preotii Mihail Alvano-
pulo §i Gherasim Tray los, si a deschide biserica ; ceva
mai mint, nu permit preotilor a lua sfinte din biserica,
pentru impartasirea bolnavilor santul mir necesar la
botez.
77
Douo casuri grave s'a intemplat, ca copii nascuti bol-
1,navi, sa nu rndra, nebotezati a chemat pe preotii romans ;
77
insa acestia au refusat, conformandu-se ordinului
77
cä fara until din preotii for FA nu le faca nice o servire,
si asa de mare nevoe intr'un caz a fost chemat preotul Al-
77
vanopulo, $i in altul pe preotul Travlos, lukni cele nece-
,,sare pentru botez de la biserica romanti.
77
Inmonnentarile se fac la unit fara asistenta nict a unlit
preot, si de acestea stint peste 11 casuri.
Asa, char la 6 ale curentel s'a facut o inmormentare
de fad acesta cei car voesc a face rinduelile inmor-
77
mentarei cum se cuvine la biserica romna unde se face
si prohodul la inmormentare, invita §i unul din preotii
77
Greci pe Tanga, unul sail amendoi preotii roman!.
77
Preoth roman! 'mt-an relatat ca Vele trecute s'a pre-
77
sintat un Grec cerend sa'i inmormenteze pe sOcra sa,
dupe ce i s'a pus in vedere sa invite i un preot Grec,
el s'a ambitionat si a condus morta fara, nicT o servire
preot4scA.
Asemenea ca de la inchiderea bisericei, nu numaT ca
17 permis preotilor for sa sluj6sea liturghie, dar nice n'ail
77 deschis'o de loc, eel putin pentru a prohodi mortit sail a
,,boteza copiii, sau a cununa, in sub chef vestmintele
si tote cele necesare servieinlin erestinesc.
Clopotul nu permite 85, anne flint pentru rnorti tote
77 acesce servicii cand se cer se efectueza, en vestminte
cele trebuinciase luate din biserica romana, clopotul si
pentru mortis for se Kula tot eel de la biserica romana.
Dacit prin ordinul ce am dat preotilor romani de tend
s'a inchis biserica G-reca spre a nu face nits o ser-
men,
n'aii
$i
si
7
77
1
ei
www.dacoromanica.ro

31 CESTIUNEA BESERICEI GRECE DIN SUL1NA 183
vire in poporul Grec, neinsotitt do unul din preotii tor,
am procedat bine si trebue mentinut sail nu; cu profund
respect v6 rog, Prea Sfintite Stapane, bine-voiti a'mT
77
da un ordin de urmare.
Tot -d'o-data mai supun la cunostinta Prea Sfintiei V6s-
,,tre, ca erT D. primar din Salina 'DIY-a comunicat ca Epi-
17
tropit Greet si enoriasit se HO de Prea Sfintia rostra sit
bine -voitt a le rindui un preot provisoriii care 85 stie limba
Greta, eel putin acum pentru Sfintele sarbatort, insa. nu
din eei dot ce'l -a avut pans, acum".
Vedett, D tor, acestt crestinT, de nationalitate Greca,
nu permit in Regatul roman sa se traga clopotele la bise-
serica Auc, iti acesta! Timpurile trecute din tera turcesca
in Regatul roman !!
i pentru a vedea tine este preotul pe care Epitropil
G-reci din Sulina voesc sq.'1 impuna Episcopulul, sa, bine-
voiti a asculta citirea scrisorei urmat6re a aceluiasi protote-
reil, adresata P. S. S. Episcopulut, cu data din 13 Martie
anul curent:
Vinerea trecuth." Sambata am voit sg, plec pentru Su-
lina, dar nu am gasit vapor. Sambata sera am primit te-
17 legrama Prea Sfintiei V6stre, si pentru a ye supune la
7/ cu nos tinta o relatiune mai lamurita, Dumineca, am gasit
un vapor, si sera am Post in Sulina. Teri, Lunt, am intrat
in cercetarea casuluT intre Preotii si Epitropil Greet.
Dupe informatiunile ce am cap6tat din svon, agravarea
77
acestor neintelegert aunt provenite de la Ieromonahul
77 Neo fit, calugara,s venit acolo de la 5 Octombre anul trecut.
De la venirea sa tine necontenit discursuri in biserica si
37
in rola, facend apel la natinnea Greca, conjurandu't a
nu se supune sub nici un chip dispositiunilor ce se tau
de autoritatile biserice)sti in privinta administratiunei spi-
rituale a Bisericef, 4icend ca prin acesta supunere ar fi
in pericol limba si nationalitatea tor; ca asta,-dt autori-
77 tatile se amesteca in biserica, mane va intra si in rola,
asa, ineetul cu ineetul, natiunea greaca va deveni ro-
71
mana ; ca poporul sa fie strans unit in sustinerea causer
77 lor nationale, sg, caute a avea preot luminatl car! A. §fie
7, a'l conduce, cact numal ast-fel va putea scapa edificiul
national de pericolul ce'l ameninta.
Tot el umbla pe la case si insufla si prin familit a
.,,nu se supune. Intrebat de unit ca ce fel de crestint vor
sa
77
si
77
,si
www.dacoromanica.ro

fi ef Lira biserica tocmal in timpul Pasceltn, el le-ar
fi respuns : aveti ic6ne in case, rugati-vo Jul Dumneijett,
ea tot aceea face; ce, numai de cat in biserica, e obligat
ft cineva sa se r6ge?
Tinendu-ve in greva, Episcopul nu are sa aiba in co-
tro ; vrend nevrend, are sa consimta la departarea preo-
tilor si are s t ve aprobe altif pe cart yeti cere.
Epitropii insa, dupe cum 'mi -a spas preotul Travlos,
71
ar fi 4is ca de si ei cunosc t6rte bine antecedentele si
77
faptele marsave comise de acest calugaras acolo in-Che-
17
falonia, insa 0, pentru a'si satisface ambitinnea lor, '1
vor tinea si olati, si vor tinea si biserica inchisa 'Ana
77
cand Prea Sfintia Vostra le vett' satisface capriciul kr.
77
Poporul e cam iritat contra Epitropiel, qic6nd ca de
ce nU li se slujeste, eel putin Sanibetile, pentru pomeni-
77
rea mortilor ; Epitropii Oita. eu vorba, Sambata vii-
t6re, ba cea-l-alta Sambata negresit '1 va veni invoire
77
ieromonahului calugaras a seryi, si asa se continua de
)) la inceputul postului papa astit-cli.
In firmanul dat de Sultan pentru construirea bisericel
77
romane-ruse, sa, prevede ca se &A invoire Rusilor a cons-
77
trui biserica; in aceeast 4i au obtinut si Grecii tin fir-
), man in care se dice ca pe locul ce apartine bisericel
ruse, se invoeste a'§T construi si eI biserica ; insa
77
Iunam (ce insemn6za ellena, ci Rum ce insemaza grec
77otoman).
Aceste informatiunT mi s'aii dat de D. primar din Su-
,' lina; creend de datoria mea constiinci6sa, a ye pune in
eunostinta de cele de mat sus, stint cu profund respect
al Prea Sfintio V6stre plecat serve.
E vederat, Dior, ea aci avem a face cu o resvratire
in contra autoritater ere bisericesti si civile. Dupe ordi-
nele ce s'au dat si din tote ate au urmat, constat un
lucru: ea biserica sta inehisa spre dauna crestinilor de
limba ellinesca, si ca acesta inehidere este numal o incapa-
tinare a D-lor de la Epitropie si a consulului ellinesc, cart
si unit si altul vor sa fie eT stepanT in Ora n6stra.
Solutiunea este lesne de dat. Biserica trebue deschisa
dupe cum s'a adresat ministerul de interne catre Episcop,
de asemenea sa dea D-sa ordine severe ca s5, se execute
deschiderea bisericel, sa, lase sa oficieze in biserica preotii
greet cel oranduiti de P. S. S. Episcopul Dunerel- de -jos;
't
e i
;
au
www.dacoromanica.ro

$1 CESTIUNEA BISERICEI GRECE DIN SL'LINA 185
daca Epitropii nu vor voi de preotit greet, randuiti de
Prea Santitul Episcop al Dunarei-de jos si Ora ce acesti
Epitropi se vor supune, sa se randuiascit un preot roman
de catre P. S. S., care sa servesca acolo liturghia in bi-
serica. Dacia, Epitropil greet retin la densb vasele sfinte si
vestmintele, de o cam data sa li se dea tote de la o alto,
biserica; iar not sa deschidem o subscriptiune nationals
si sa darn vase $i vestminte bisericei grecesti din Sulina,
pentru ca sa, se stie pentru tot-d6-una data de la care
am supus pe toti ortodoxil Ora la regulele bisericesti si
la respectul pe care' l datoresc guvernula nostru ,si auto-
ritdrei Bisericet n6stre. (Apiause).
D. Th. Rosetti, ministrul justitiel si at eultelor: D-lor sena-
torT, data P. S. S. Episcopul Dunarel -de -jos ar fi avut bit-
natate s:m1 comunice si mie actele pe call le-a comunicat
onor. D-lut Sturdza, interpelarea de fata n'ar fi Lost de
nevoe; cacT nu exista nici un fel de diverg;nta de opi-
niuni intre mine si intre onor. D. interpelator.
Intr'un fel, multumesc D-lm Sturdza Ca a facut ac6sta
interpelare, pentru ca'mi da, ocasiunea Inca odata sa afirm,
intr'un mod mat hotantor si mat clar, daca vrett tot asa
de clarcact en cred ea am Lost forte clar sand cu oca-
siunea primes interpelarl a D lui general Florescucari
cunt punctele de vedere ale guvernulut in acesta afacere.
Are pe deplin dreptate D. Sturdza, ca nu pate, inaun-
trul Bisericei ortodoxe, on -care ar fi ea, grecescii, roma-
n6sca, rusa, sa existe in t6ra ortodoxa o biserica care sa,
nu fie supusa Chiriarchiel loculul. Acest principin 'I-am
enunciat si eu deunacli, '1 -am afirmat si'l-am sustinut. Nu
se incape, asupra punctulut acesta, nici o indoiala, si in
sa se constate cat ac6sta este parerea unanima a Corpurilor
legiuitare si a guvernulul roman ; cad ynt trebue asupra
punctului acesta sa incapa nici un fel de di% erginta de
opiniuni intre not, nu intre guvern si intre minoritate,
dar nici chiar intre minoritatea si majoritatea Corpurilor
legthitare si intre guvern. Ac6sta este una din cestiunile
acelea asupra carora cu totii suntem de acord si am Lost
tot-de-una de acord.
Asa fiind, D-lor, la ce se reduce cestiunea?
Cestiunea se reduce la o resvratire, cum a cis forte bine
D. Sturdza, Indaratnied din partea Epitropiet bisericei de
la Sulina.
www.dacoromanica.ro

Care este situatiunea respective a acelei Epitropil?
pot fi raporturile relatiunile et cu autoritatile nostre?
ce ar fi de facia ca sa inliiturAm area resvratire? Lu-
crul este forte simplu. Epitropia Bisericei atirna de au-
toritatile comunale din Sulina. Nu pate incape nicl asupra
acestut punct nici o indoiala ; dupe legile nastre comuna
din Sulina are priveghiare, ca cestiune de Epitropie, de ad-
ministratie, asupra bisericilor din cuprinsul orasului. Prin
urmare, ca Epitropie biseridsca, ea biserica si preo %i, ea a-
tarna nu nurnai de Chiriarcul Eparhiei, dar chiar si de par-
tea administrative.
Acea comunitate, sail aces Epitropie stiff, sub ferula n6s-
trd, sub administralia nostra, g;i nu se p6te opune ordinelor
pe cari le-ar primi, fie de la Chiriarchul respectiv, fie de
la autoritatea respective.
Amin s'a nascut un conflict intre partea recunoscuta sail
rinduita intarita de P.S. S. Episcopul intre ace Epitropi.
Este netndoelnic de o bung, politica, mat ales in cele
bisericesci ca sa ca,utam sa se concilieze nisce asemenea
conflicte, intim eat lucrul este cu putinta. Dace, Ins nu
este cu putinta si nu vor sa, se supuna acei Epitropi, a-
tunci P. S. S. Episcopul n'are de cat sa me seziseze
sa 'ml face, cunoscut in mod oficial resvratirea, i indata a-
cea resvratire constatata prin adresa Prea Sfintief Sale,
et me voit adresa la colegul met. de la interne, care are
puterea executive in many caci in asemenea cestiuni mi-
nistrul cultelor n'are tm_perium, n'are gendarme la disposi-
tia sasi sunt sigur, cum am vorbit acum, ca colegul
met. va face sa inceteze acesta resvratire i va sili pe a
cesta comunitate sa inceteze en scandalul care'l va face a-
colo. Cu acesta cred ca interpelarea este vidata, prin a-
ceea ca suntem in deplin acord atat, cred, asupra teoriel
generale, asupra principiului, cat asupra modulus de a
proceda (Aplause).
P. S. Episcopul Dullard-de-jos ; Cer cuventul.
D. presedinte, N. Cretalescu Conform. regulamentului, in-
treb pe D. D. Sturdza data mat cere cuve'ntul pentru
D. D. Sturdza : D-le presedinte, eti asi cere cuvgntul, dar
ved ea Prea S. Sa Episcopul Dunarei-de-jos a cerut cu
ventul, si gandesc ca mai bine e sa vorbesca Prea Santia
Sa acum i pe urma 'ml resery dreptul de a (lice cate-va
cuvinte.
Carl
ski
si
plica.
gi
si
Qi
si
:
re-
www.dacoromanica.ro

CES TIUNEA BISERICEI GRECE DIN SULINA 187
Voci Acesta nu se pOte.
Alte TOO : Cum nu se 'Ate.
D. pre§ediute: D-le Sturdza, cedatl cuventul Prea Sfintiei
Sale ?
D. D. A. Sturdza : Nu cedez cuventul, D-le presedinte. Asi
fi dorit ca banca episcopala, care atat de rar vorbeste in
Senatsi cu drept cuvent sa fie lAsatA sa vorbesca in
cestiunea care o privesce pe ea mai de aprope tai in care
ea e mai competinta a vorbi de cat top. EA cred ea este
o cuviinta chiar din pcotea Senatului de a Pan, sa vor-
besca Episcopul. De cand am on6rea de a fi in afacerile
terei, nu'mi aduc aminte, 4i nici CA s'a intemplat ca atunci
and un Episcop a cerut cuventul in Senat, sa nu '1 se fi
acordat. 'Ml pare roll ca a doua &A se face acest urit pre-
cedent ad. in maturul Corp.
M6 silitI dar sa iatil cuventul, cand doream antai sa
lasati banca episcopalA sa vorbesca.
Intru cat privesce respunsul D-lui ministru ca va pune
la rinduiala si la ordine pe r6svrAtitori, adica pe Epitro-
pia bisericei grecesci din Sulina, et nu pot de cat sa m6
declar pe deplin satisfacut. Mind insa ca cestiunea are o
mare gravitate in sine ; fiind-ca a fost un scandal care a
trecut peste t6te marginile cuvintel ii ertArei ; si pentru
ca in viitor casul sa nu mai sufere indoell, am on6re a
propune o motiune in urmatorul cuprins :
In urma respunsului dat de D. ministru de culte asu-
pra interpelarei D-lui Dimitrie Sturdza, privit6re la res-
vratirea Epitropiet grecesti din Sulina in contra autorita-
17
tilor bisericesci i civile, Senatul trece la ordinea
D. pre§ediute, N. Cretalesen Cnform regulamentului, fiind
P. S. S. Episcopul DunArel-de-jos a cerut cuventul, et
nu '1 pot acorda fara sa consult Senatul, cad regulamen-
tul m6 pov6tueste sa pun la vot inchiderea incidentului.
Yoe! : Sa vorbesca P. S. S. Episcopul Dunarel-de-jos.
Se consulta Senatul data e de Were sa se acorde
cuventul P. S. S. Episcopul Dunarel-de-jos.
Senatul aproba.
D. presedinte Prea Santia Sa Episcopul Dunarel-de-jos
are cuventul.
P. S. S. Episcopal Dnuarei-de-jos Partenie : D-lor senatori, ye
multumesc pentru buna-vointA ce avut de a'ml acorda
i mie cuventul, ca sa ye spun si eu vederile mole in acesta
SI
4ilei".
:
all
www.dacoromanica.ro

cestiune care de altmintrelea este de o mare insemnAtate
pentru Biserica nostrA romanA i insuQ,a pentru Ora nostra.
D-lor, am cerut cuventul nu ca se me justific de actele
mele inaintea I) v6stre, ci ca sa restabilesc fiptele intern-
plate, asa dupe cum s'au petrecut, gi In acelast timp sa me
piling contra D-lm Lahovari, ministru de externe, care 'mi-a
atribuit 6re-cari intentium de parti pris, de partid si de
mai scitt er ce.
Scitr cu totii, D-lor, ca not prelatic Orel senatori ina-
movibiliurmand unui vechirl invechit obiceiii, nu prea
vorbim in Senat, si asi putea dice di nu vorb.rn de loc. Dace
acestA atitudine a episcopatului nostru in Senat este sail nu
folosit6re -Orel si Bisericei, re-mane la apr ciarea fie-canna
din D-vostre ; d'tr dacA not prelatil nu putem i nici tre-
bue sit vorbim in Senat, nici chiar in cestium privit6re
direct la drepturile prerogativele Bisericei nostre cum
este de exemplul casul de fatAatunci sa'mr datI voe sa
Ye spun ea nu sciu ce mai cAutana no aici pe a este barrel..
D. Tufelcien : Vorbiti, vi s'a dat cuventul.
P. S. S. Episcopal Dunarei-do-jos: D. TufelcicA, de si betran,
este acum forte zelos intru a me indemna sA, vorbesc. AltA
data me sfituia sa fiu mai calm. Eu consht o contradic-
tiune intre aceste doue intreruperr. Fara insa cerceta cau-
sele acester contradictium, 'I spun si acum ceea-ce '1 am
spus si atunci : D-le TufelcicA, atuner cand vor fi si eil
betran ca D-ta, voitt fi mai calm ; cand. in A este vorba
de bisericA, te rog sä me asculti ca c:estin, fara sa te
grAbesti sail sa te ingretosedr, pentru ca este vorba de
drepturile qi prerogativele Bisericei nostre romane, pe earl'
cu totil suntan datori sa le sustinem.
D-lor senatoni, voe sa incep en mine insu'ml,
ca sa vedett tine sunt eii si cum am lucrat in Eparchia
mea, pentru ca sa yedetr dacA, D. Lahovari, ministru de
externe, mai pOte sa me acuse de lipsa de prudent inteo
cestiune forte delicate.
Dupe terminarea studiilor mele de theologie in tera, m'am
dus in streinatate, i anume la facultatea de theologie din
Atena unde am stat 4 ani gi unde am obtinut licenta in
theologie. Sederea mea la Atena 'mi da dreptul, gandesc,
sa ye afirm ca cunosc fOrte bine pe Greet. De la Atena
m'am dus in Germania ea superior la capela romana din
Lipsca, uncle am stat (Moil ani. De aci am trecut in Fran-
a
dati'mi
1i
>li
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA BISER10EI GRECE DIN SULINA 189
-ta si am stat la capela din Paris 6 ani. In tot acest pe-
lerinagie. am cautat sa pun la profit civilisatiunea acestor
pop6re, pentru ca sa pot aduce si ee. Bisericel mele umi-
lul meg contigent, atunci child voiti fi chemat la vr'o
demnitate ore care in tam mea.
Venit in tell, in 1886, am fort chirotonit, in luna Fe-
bruarie, Arhiercti si in Decembrie ales Episcop al de Dum-
ne4eu pazitel Eparehii a Dunarei-de-jos, de si cam teller,
dupe unii. De indata ce m'ain dus la Eparchia mea am
cautat sa eunosc starea religiOsa si morale a pastoritilor
mei si prin visitele ce am facia ora.selor si satelor, si din
intervorbirile ce am avut cu protoereii si preotii mei, m'am
incredintrit en dinadinsul ea crestinii Eparchiei mele nu
sunt mai re' de cat cei de aim din Buctiresci ; day pen-
tru ca Eparchia Dunarei de jos cuprinde in sine, precum
judetele rulcea, si Constanta, earl' ni s'ae. dat in ur-
ma gloriei n6stre militare pe campul de resboiu, era na-
tural ca populatiunea acestor judete, compusa din atatea,
nationalitati diferite, sa nu fie deprinsa Cu legile can se
urmau in Cara romanesea, s;l mal cu soma cand multe din
pop6rele can compuneaft aceste nationalitati aveail aspi-
ratiuni si veleitati de iner-pendentet sail de posesiune.
Lt anexarea Dobrogel insusi Ina It P. S. Sa Mitropo-
litul Primat, atunci Episcop al Dunarei-de jos, a intim-
pinat din partea, Bulgarilor---cei nru accentuate in pre
tentiunile lorresistenta, si Inca o resistenta, in destul
de mare, care se traducea prin a nu recun6ste autoritatea
Chiriarhului respectiv al Dobrogel, care era I. P. S. Sa
G-uvernul nostru de atun inset, gelos de drepturile n6s-
tre indiscutabile ce avem asupra acestei provincii, s'a gra-
bit a lua mesuri de rigAre si a expuls't pe preotii recal-
citrants. De atunci Bulgaril au intrat in legalitate si a-
tat I. P. S. Sa cat si eti., am remas in convinctiunea ea
M. S. pegele si Episcopul eparchiot se pomenesc in tote
bisericile cuprinse in judetele Eparhiei. Dunarei-de-jos) con-
form regulelor bisericesti ale terel n6stre.
Despre Bulgari nu am sa me plang pana acum.
Numai la Greci am observat Ore-care aspiratiuni de in-
dependents, dar pe care ei le desimulati prin cererile ce'ml
adresati din timp in timp, sae. a le da vre-un preot peste
cei existents, sae. a goni pe vre-unul. Dace reuseae. a a-
duce un al treilea preot peste eel doe de mai 'nainte ime-
aciti,
www.dacoromanica.ro

190 AUTOCEFALIA BISFRICEI ROMANE
diat gonea unul din aceOia, ma mai departe ; data nu
reufgati, apol recurgeati la fel de fel de mijlace, unele de
cat altele mai nedrepte qi mai netntemeiate.
Mijlocul cum am putut ett sa descoper tactica Epitro-
pilor bisericelor grece din Dobrogea, pentru a goni pe pre-
oti, mi l'a dat tot biserica din Sulina. In anul 1887, E-
pitropii acestel biserici, Impreung, cu un numer de eno-
rimi imi cer a le numi un al treilea preot la biserica lor.
Until din preotif existenti venind la Galati, mi se plange
ca de Indata ce voiti numi un al treilea preot la biserica
din Sulina, el va fi inlaturat. Acesta m'a facut atent.
Voind en a pune la, proba denuntarea preotulul in ces-
tiune, am tot amanat cererea facuta de enorimi, de a le
da al treilea preot, pant ce preotul cerut de Epitropi
permis sa serv4sca cele preote§ti fart Invoirea mea, si a-
tunci am dat ordin protolereulul ca gonescl din Sulina.
Dupa 2 luni Epitropii yin din noti cu aka cerere, in
favorul altuf preot adus deja in Sulina. Pentru a me face
numesc, a rugat pe multi din prietenil mei de la Ga-
lati qi Bucurevi, eti ins5, care tiam tactica Epitropilor,
voind a asigura s6rta preotilor existenti am cerut ca e-
pitropil sa me incredinteze in scris : 1) ca, nu vor goni pe
vre-unul din preotii existenti, 2) cá nu va ataca venitu-
rile lor, i 3) ca vor asigura existenta noului venit. Ve-
qend aceste conditiuni, Epitropii ait renuntat i la acesta
cerere. De atunci insa au inceput a face dile amare preo-
tilor existent' ca as scape de ei, §i yeti vedea ca se in
de cuvent.
Aceimi tactica s'a urmat se urrneza §i la Tulcea unde
este o biserica, greca.
Dar, d-lor senators, sa ye spun acum cat am fort
de amarat cu Epitropii de la Constanta, care cu de la sine
putere §i in contra tuturor canOnelor Bisericel de resArit,
nu numai demisesera pe unul din preotii lor, dar nits nu'mi
facuse cunoscut despre acesta, de cat ca sa be dais tin alt
preot in locul celuf demisionat. Iata faptele : Epitropii co-
munitatei ellene voind a goni pe preotul I6n Vurlis, fi
montezA cabala cum (.6, preotul ar Ii atentat la pudarea u-
net fete de 12-14 ant. Preotul, ca sa, evite un scandal,
prefers sa demisionese pur si simplu din functiunea de
preot. Epitropii scrit. aduc de la Varna un alt preot,
cer a-I da voe sa servescA, cele preote§ti pant 'I vor
si
si
et
si
sal
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA BISERICkI GRECE DIN SULINA 191
veni actele. Cu cite -va (Tile mai 'nainte de a primi cererea
lor, protoiereul respectiv 'ml raportela faptele ce se im-
puta preotului.
In fata unui denunt ala de gray contra preotului in
cestiune si primind petitii Mat din partea preotului incul-
pat cat §i din partea unui numer de enoria§i, prin care
se plang contra machinatiunilor Epitropilor, ell nu putem
da curs cererei Epitropilor. Petitionarii, pentru sustinerea
plangerei lor, imi denunta, ca succesorul presumptiv al
preotului inculpat ajunge la Constanta, mai in acela§i timp
cand se pretinde ca s'a intimplat casul.
EA, ca sa pot §ti adeverul, pe de o parte am ordonat
anchetarea faptelor imputate preotului, iar pe de alta am
refuzat a da voe preotului not. adus a servi, spre a nu
prejudeca resultatul anchetei.
Procedarea mea a umplut de manie pe Epitropi ;ii 'mi-a
adresat cite -va scrisori pline de necuviinte, prin care 'mi
negail cu totul drepturile mele de Episcop. i veclend c6,
eft nu intru in vederile lor, adreseza doue epistole §i I.
P. S. Mitropolitului Primat, prin care 4ic ca ei au dreptul
sa suspende §i sa trimita pe preoti peste frontiers, fara,
sa aiba, a da socotela despre acesta autoritatilor biserice§ti
ale Romaniei.
Intre acestea, sosind raportul protoiereului cu consta-
tarea, am trimis casul inaintea spiritualului consistoriii al
Dunarei-de-jos. Spiritualul consistoriil ascultand pe OW
copilei, pe bunica ei, pe alti _martori, §i chiar pe unul
din Epitropi, gasesc ca preotul este inocent $i opineza a fi
mentinut in drepturile sale. Epitropul de fats, au ;find de-
cisiunea spiritualului consistoriii, (lice : He ! spunern eti
colegului met ca nu trebue sa recurga la asemenea mij-
16ce pentru a departa pe preot.
EA, d-lor senatori, pe de o parte am confirmat decisi-
unea consistorului, mentinend pe preot in drepturile sale
de mai 'nainte, iar pe de alta am amenintat pe Epitropi
ca, daca nu se vor supune decisiunei spiritualului consis-
toriti, nu be voitt da al duoilea preot §i biserica se va in-
chide.
Decisiunea consistorului a fost primita cu bucurie de
intrega comunitate ellena, ,,,4i Epitropul cutezator obligat a
se supune.
Vin acum, d-lor senatori, la cestiunea Bisericei din Su-
www.dacoromanica.ro

192 AUTOCEAFALIA BTSERICEI ROMANE
linacestiune care face obiectul cuve'ntului ye
declar ca eu eram convins ca. preotil supus" jurisdictiu-
nei mele, fara deosebire de witionalitate, urmail nemt e-
rupt intrn implinirea datoriilor for co aft catre Capra Sta-
tului si catre familia nostra regale,.
Care n'a fost insa surprinderea si mirarea mea sa pri-
mesc raportul urmator al protOlereulut de Tulcea Nr. 770
1889, pe care &VIM data voe a vi'l citi :
In cliva de 30 a expiratei luni (Iulie) am asistat la ser-
viciul divin din biserica ellenA, din Sulinast. Nicolae
si am audit pe preotul G-erasim Travlos, care oficia, po-
menind la esirea cu santele daruri pe regele Grecim
si al II-lea pe regele Romanies. Sub- semnatul, fata cu ne-
cuviinta acestui preot ewe nu s'a sfiit in fata-mi a po-
meni pe regele G-reciel mai 'nainte de M. S. Regele nos-
tru, am adiistat pana', la finirea serviciului, cand am in-
vitat pe ambil preot" si Epitropi ca la ora 3 p. m. sa vina
la biserica romana ; si urmaton acestei invitatiuni au fost
preotil si cantaretul al II Tani Maruli, care m'a si asi-
gurat ca Epitropil nu pot veni, cad abia acum sunt ales',
dar nu intrtriti.
-77Punend intrebare preotilor de ce nu pomenesc intaiu
pe regele Romanies, Suveranul term in care trilesc si el?
Cucernicia for respuns ca west ordin de a pomeni
ant iii pe regele G-reciel si al duoilea pe regele Romanies,
'1 au de la Epitropi , dar preotul Mihail Alvanopulos a mar
adaogat ct santia sa e preot la qisa biserica din timpul
guvernului otoman, :44i cand a venit, guvernul roman, Pa-
triarchul de Constantinopol a dat o scrisore preotuhn Sta-
mate, actualmente la Biserica ellenrt din Galati, prin care
recomanda ca la tote serviciile s'a se pomenesca pe regele
terei romanesti si pe Episcopul eparchiot.
La aducerea in indeplinire a acestei scrisori, Epitropii
bisericei, impulsati de Vice-consulul ellen din Sulina, au dat
un contra-ordin preotilor, ca viitor sa pomendsca antaiu
pe regele Greciel si al ddoilea pe regele Romanies, dupit
cum au si urmat.
77Preotul G-herasim Tavlos, nemultumit de informatiu-
nea data de preotul Mihail Alvanopulos, cum s'a retras
s'a dus direct la consulul Ellen, insotit de cantaretul Iani
Maruli, raportand cele ce s'au petrecut ; acesta dupa de-
claratiunea preotului
I-in
'1
fir
Mihail.
www.dacoromanica.ro

BSI CESTIUNEA BiSERICET GRECE DIN SULINA 193
Cele ce preced, supunendu-le cunostintei P. S. V. cu
profund respect ye rog P. S. Steprtne, sa bine-voiti a'ml*
da lln ordin de urmare ".
La acest raport, prin ordinul Nr. 594, 1889, am re's-
puns protoiereului sa, puna in vedere preotilor si Epitro-
pilor bisericeI comunitatei G-rece din Sulina, ca daca nu
vor pomeni, la santele servicii, antaiv pe M. 8. Regele Ca-
rol I, M. S. Regina Elisabeta si pe Principe le Krdinand,
preoril vor fi opriti de a mai servi cele preofefli in acesta
Eparchie si biserica se va inchide.
0 adresa in sensul acesta and facut si d-lui Prefect de
Tulcea, rttgandu-1 sa supravegheze si d-sa atftt pe preotil
numitei biserica, cat si pe cet de la Tulcea, spre a vedea
daca observe ordinul dat de Chiriarchie.
Dupa o luny de 4ile protoereul respectiv, prin raIortul
Nr. 850 1889), face cunoscut ca la 8 Octombrie fiind
de rand preotul Mihail Alvanopulos si conformandu-se in-
structiunilor date: d'a pomeni la santele servicil divine,
mai cintaiu pe M. S. Regele nostru Carol 1 si apol pe re-
gele Grecilor, Epitropia duprt eonsultatiunile avute, mi se
pare, cu d-1 Vice-consul, 'i-a interf,lis intrarea in biserica
si oficiarea in popor.
Aci, d-lor senatori, apace pentru prima data Epitropia
cu pretentiunile el; ea cere de rigore preotilor sa porne-
nesca mai antral pe M. S. regele Greciel si apoi pe M. S.
Regele Carol ; ba de multe ori, ne spune protoIereul, M.
S. Regele Carol nici nu se pomeneste.
Preotul Mihail Alvanopulos, care se conforma ordinuiui
protoiereului, este imediat departat de la biserica si, Para a
mai perde mult time, Epitropia 'ml cere a le numi ca al
treilea preotpredicator pe ieromonahul Neofit Caloghero,
adus ad hoc aci la Sulina.
On-cat ar fi tine -va de prieten Grecilorr tot nu pOte sa
nu recunosca ca intre isgonirea preotului Alvanopulos si
venirea lui Neofit Caloghero, ca al treilea preot, n'a mij-
locit un calcul,
Dar continua istoricul afacerei:
Velend indepartarea preotului Alvanopulos si voind a
constata pana la evidenta daca in adever Epitropia fnsusi
au dat, acel ordin, despre care Ye vorbiiii, am cerut pro-
toiereului ca irnpreuna cu delegatul d-lui Prefect, pe care
'1 rugasem inteadins, sa se transporte la fata locului
sá ancheteze casul, in tote regula.
9i
www.dacoromanica.ro

Tot-o-data am ordonat protoiereului at dace se va con-
stata cum cd Epitropia cliset biserict a cerut intr' adeve'r
preotulut Alvanopulos sd pomenescd mat antairt pe Regele
Greciet -i a departat pe acest preot de la biserica pentru
cd a pomenit antdiu pe M. S. Regele Carol, atunct sd in-
chidett' imediat biserica ,si set opritt pe preotul Gherasim
Travlos, carp a contra-venit ordinelor Chiriarchiel ".
La 16 Noembre primesc simultaneu, atat de la d. Pre-
fect respective cat si de la protoiereii, eke un proces-verbal
In care sunt inserate depunerele preotilor, dascatilor i E-
pitropilor bisericei in cestiune. Tote aceste depuneri sunt
unanime: Epitropii au dat ordin preotilor set pom,enescd
mai dntdiu pe Regele Gheorghe apol pe Regele Carol;
cd preotul Mihail Alvanopulos, voind a se conforma ins-
tructiunilor Chiriarchiet respective, a fost departat, tar pre-
ottil Gherasim Travlos, urmelnd ordinal Epitropilor, a fost
mentinztt de acestia".
Protoiereul insa, conform ordinului mei de care ye vor-
biiu, a oprit pe preotul Gherasim Travlos si a mentinut
in cele ale preotiei pe Mihail Alvanopulos, pe acela adiciti
care s'a conformat instructiunilor date de mine.
In urma acestei dispositiuni amandoi preotii acestel bi-
serica nu mai puteati intra in biserica, unul- adica find.
impedicat de Epitropi, iar eel-halt oprit de mine.
i fiind-ca, acesta, biserica nu are de cat ditoi preoti, ea
(biserica) remanea de sine inchiset, cu t6te data ar
fi avut un al treilea preot, eit tot a,si fi declarat'o inchisA
fa'ra ca sa, am a da compt cui-va despre ac6sta, dispositi-
une (Aplause).
Dupa 10 Mile de oprire, preotul recalcitrant, Gherasim
Travlos, a declarat supunere, dar o supunere indoelnicd,
pe care eu nu o putem primi. La 23 Decembre veni in
pers6na la Galati cu o petitie prin care declara complectd
supunere, la care, negresit, m'am grabit a respunde dan-
du'i voe sa servesca reintegrandu-1 in drepturile sale
de mai 'nainte.
Epitropia insa, velend preotul recalcitrant a de-
clarat supunere Chiriarchiei, a incuiat biserica dat
cheile Vice-consulului G-rec de acolo, gicend cd data, eic
(Episcopal) voirt consimti a inlettura pe ambit preott de la
biserica for si a le da altit in locul acestora, el vor des-
chide biserica vor urma cu pomenirea conform instruc-
tiunilor mele.
,si
ca si
si
ca si
si at
fi
www.dacoromanica.ro

$1 CESTIUNEA BISERICEI GRECE DIN SULINA 195
Cererea Epitropilor nu putea fi primita de mine, find-
ca era o resbunare vedita contra preotilor supusi.
S'air intamplat in acest timp cate-va casuri de morte ,
dar atat air fost, ci (Epitropii) si o parte din enoriasi de
incapatanati, in cat au preferit a ingropa pe mortil for
fara asistenta preotilor, cu tate ca afara de preotul for M.
Alvanopulos, care nu era oprit, in Sulina mai erati Inca
duoi preoti la biserica nostra, romana si nici pe aceea n'aia
voit sa'l theme.
Dar data el n'air simtit nevoe sufletesca de a fi asis-
tati de preoti la rarte, _eii. na puteam a be impune preoti
cu sila, cacl stiti cat de ambitiosi si de resvratitori sunt
Grecii.
In asteptarea caintei for si intorcerea la calea adeve-
rului, 'i -am lasat in voea for prink' cand in cliva de era-
ciun, d. Prim-ministru si ministru de interne 'mi da o
telegrama pe care a citit'o in resumat d. general Florescu,
prin care me rogil sa deschid biserica, find-ca se p6te da
naF,;tere la conflicte politice.
De / eii, d-lor senatori, nu am cunostintele acelea ale
diplornatiel ; dar sunt sigur ca. in Biserica nu are ce cauta
diplomatia ; in Biserica stint cu totil ea domneste numai
Evangelia si administroza canonele santei n6stre Biserici de
resarit.
De terra 1110," ca sa nu mi se gica vre-o data ea ell
am treat dificultali diplomatice guvernulul terel mete, m'am
grabit a respunde d-lui Prim-ministru si ministru de in-
terne prin telegrama urmatore :
,, Prototereul Tulcea, insciintand ca Epitropit bisericet
grece din Sulina impunu preotilor respective pomenirea fa-
/7 miliet regale a Greciet inaintea celet domniteire in Roma-
nia, Not an ordonat pomenirea Familia nostre regale ina-
17
intea on caret alteea. Preotul Mihail Alvanopulos, urmcind
77 ordinulut, a fost departat de Epitropt. Preotul Gherasim
77
Travlos, refusand la inceput, l' am suspendat; la 23 cu-
rent fagaduind supunere i s'a dat voe a lucra cele preo-
re,stt in popor. Epitropit nerecunoscend autoritatea Biseri-
17 cet si Teret Romilne, si interclicend oficiarea in biserica
preocilor cart declara supunere Chiriarchiet respective, am
ordonat inchiderea bisericet ,si o mentinem, legile tent
17
tre buin d sd fie respectate.
A doua 4i am prima o noua telegrama de la d-1 prim-
www.dacoromanica.ro

196 AUTOCEFAL1A BISERICEI ROMANE
ministru i m;nistru de interne, prin care'rof spune este
altiturea cu mine pentru a face sti, se respecte legile O-
rel'. Pe preott, Vice D-sa, supus Prea Seintia Vostrd ;
pe Epitropi vor supune autoritatile civile".
La mesa telegramii am respuns d-lui prim-ministru
prin telegrama urmititare: Dace/ dupa cum asigurati, E-
pitropia la.sd pe preotY sa servescd in biserica conform ins-
77
tructiunilor nostre, biserica este de sine deschisa.
711n acest sens sunt deja ordine date prototereulut".
Iata acum telegrama ce am dat protoiereului :
D. Prim-ministru ne incunootiintezd ca autoritatile civile
din Sulina au ordinal d-sale a impune Epitropilor bise-
77
ricei Ellene d acolo sa lase pe preoti sd servescd dupa
77
instructiunile ndstre. Dacct Epitropit se vor supine, pu-
teti deschide biserica.
In urma acestor telegrame, sa me credeti, d-lor sena-
tori, eu credeam cã lucrurile sunt intrate in calea for cea
dorita de mine, Iii nu mai existri, nice o neintelegere sau
resistentii, de indata ce guvernul 'ml mitina de ajutor
aduc pe recalcitrantii Greet la supunerea legilor Orel'
si ale bisericel.
Informatiunile mele de mai targiu insA, m'a filcut sa
cred dispositiunea D-lui ministru de interne nu avusese
la Sulina nici un resultat, citi Epitropil se refuzase cu to-
tul a intra in lenlitate, respungend si D-lui administra-
tor ceea-ce respuns qi mie : Yof ne supunem a lasa
sd se servesca in biserica m5stra, cu conditiun? ca Episco-
pal sa gonesca pe preotit no,stri de panel acum.
Ei bine, gonesc, am clis eu, dar pe ce motiv ? Ca
sa'i gonesc trebue et am un motiv legal ; pentru ch un
preot child plea, din Eparchie de la mine, trebue dau
decretul meti, si nu pot sa dat decretul unui preot oprit.
Regula acesta se observ% in tout Biserica noatiii, de resa-
rit si nu se pote 6-ilea de nici un Chiriarch. Dar ca s% fiu
agreabil Grecilor, cum trebue s6, fim not Episcopii agrea-
insusi inimicilor nostri, de 'i-am avea, le-am rlis : a-
duceti-mi un act prin care sa se constate viva preotilor qi
apreciind faptele imputate lor, voiti face cu multuroire
ceea-ce ceireti dad, canonele nu me ingradesc.
Ei ! D-lor senatori, abia 1e -am dat acest respuns si in-
data au inceput acte contra preotilor : cd sunt
ignoranti, ca sunt ca sunt calcdtori de lege vi mai
cA
'1-art
gi
sa
cs
'ml-au
WI
bill si
eu,
sa curgit
't
dit
sl-1
imoralt,
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA B SERICEI GRECE DIN SULINA 197
scid at ce. Wend c5, eu nu (Tait atentiune cererilor lor,
atat de nedrepte qi de nefondate, au alergat la Bucure§ti
pe la I. P. S. S. Mitropolit Primat, pe la D. ministru de
culte, i nu mai sciti pe unde.
Mai tact mini§tril de atunci m'ai'l rugat sa isgonesc pe
preoti, rti InsuFg ministru de Culte actual, D. Rosetti a
venit m'a rugat, in particular, la Senat, sa fac ceva pen-
tru Epitropil Greet de la Sulina, §i '1-am respuns indata:
fac cu drag6 inima ceea ce 'mi cereti numal sa se respecte
legile bisericesci ; frtrA, de acesta, insusg tatal men de ar
veni sa me r6ge sa fac ceva contra can6nelor, tot nu aqi
face, atat de mult tin iii, D-lor senatort, la jur'amentul ce
am depus la ehirotonia mea cet void respecta si aplica
cananele 8-tei n6stre Bisericl de resetrit". (Aplause).
D. ministru de interne, prin telegrama sa 'ml mai qicea
sa aduc casul la cuno§tinta ministrulul cultelor. Apol ye
spuseiii, ca D. ministru al cultelor me rugase pe mine sa
gonesc pe preoti Vii, prin urmare, D-sa cunoscea f6rte bine
casul, mai cu s6rra cg- mai avusesem cu D-sa Inca, o in-
trevorbire, qi '1 spusesem qi atunci ea nu pot face nimic,
pentru ca, in Dobrogea not avem o multiple de Bulgari
v'eq end ca am cedat Grecilor in pretentiunile lor,
vor veni qi el mane sail poimane sa revendice a§a cjisele
lor drepturI de autonomie asupra Dobrogei.
Prin urmare, linia mea de conduits in acests afacere
purcedea din dorinta nestrAmutata ce am, ca cleric §i ro-
man, de a tine sus §i tare autoritatea Bisericei n6stre gi
drepturile Orel' asupra Dobrogei. (Aplause).
Nu aveam dar nevoe ca sa aduc casul din nou la cu-
noscinca D-lui ministru al cultelor, ci am respuns tnsuge
D lul ministru de interne, rugandu-1 din noil ca prin D.
prefect de Tulcea sa impuna Epitropilor bisericel din Su-
lina spre a lasa pe preoti sa servesca in biserica.
Care frig, nu a fost intristarea si amitritciunea sufletu-
lul melt and cu data de 26 Ianuarie 1890 primesc o a-
dresA, mai bine clis ordin din partea D -lul ministru al
cultelor, in care, nice mai mult nice mat putin, 'me spunea
ea : Episcopul nu are dreptul sd inchidd bisericele din E-
parchia sa sd oprescd pe preo(l, de cat numai dupd ce
va avea avisul prealabil al ministerulul de interne. Citind
acesta adresd-ordin, 'ml-am en ; de asta data autori-
tatea Episcopala can6nele S-tee n6stre Biserici sunt ridi-
Biserica Orth doxl Romans. 3.
c4i
cart,
,si
,si
ilia
www.dacoromanica.ro

198 AtTOCEFALTA BliERIC'Ef ROMANE
cate si anihilate. Acestea cugetand, am dat fuga la I P.
S. S. Mitropolit Primat, la I. P. S. S. Mitropolit al Moldovei
si la P. P. S. S. Episcopi, earl veniserA deja la Senat, si
le-am aretat hartia in cestiune, i cu totiI : nu
este posibil sa primesc in cancelaria Episcopiti o asemenea
adresa.
Am arAtat atunci acesta adresa -ordin li fostilor miniF,;tri
de culte, D-lor Aurelian, Sturdza, 11I'arzescu si Boerescu, si
cu totif au venit unde eram not Episcopil adunati si au
desaprobat adresa in cestiune. D Sturdza, a avut chiar
buna voinVa sa roge pe D. ministru al cultelor, Rosetti,
sa'si retraga adresa, ceea-ce D-sa s'a i grabit sh facie, si
eu profit de acesta ocasiune sa multumesc din adincul
mei mele D-lui Rosseti, atat pentru retragerea acelei a-
drese, cat si pentru modul cum D-sa a privit cestiunea bi-
sericei din Sulina chiar de la, inceput.
Aci sta.' cestiunea bisericei grece de la Sulina, li aci se
marginisera demrsurile mele privitOre la densa, cand la 14
Februarie D. general Florescu, alarmat de atingerea gravy
ce s'a facut suveranitatel nostre teritoriale si a dreptului
Episcopatului roman, de catre Epitropii bisericei G-rece din
Sulina, cere a 'i se pune ta, dispositiune corespondenta ur-
math, in acesta privinta Intro ministrul de culte, de in-
terne si Episcopie.
A doua-li. la 15 Februarie, D-1 ministru de culte
trimis o alta adresa, tot cu data de 26 Ianuarie, bine in-
teles in local celei anteriore pe care o retrasese ; de asta
data insa adresa in cestiune este f6rte indulcita. Ve citesc
acesta adresa, ca sa vedeti ca D-1 ministru rectin6sce de
asta -data, autoritatea Episcopului nostru fata de bisericele
gi preotil Eparchiei sale.
Autoritatile superiOre bisericescI ail neindoelnic, drep-
tul de a lua mesurile ce le cred necesare In interesul dis-
ciplineI canonice. Este insa de dorit ca, de eke on aceste
mesuri merg pana la inchiderea unul local destinat cultului,
fie prin faptul material al inchiderel S-tului local, fie prin
oprirea serviciiilui divin pe un timp dat sail pentru o a-
nume persona, autoritatile bisericesti sa bine-voiasca a in-
cunosciinta, o-data cu luarea mesureI, i pe autoritatile
laice centrale sail locale, spre a se putea lua mesurile lu-
ate de Imprejurari pentru a preveni sail impedica turbu-
rani locale, cart cite odata ar putea fi resultatul unor a-
dis
ini-
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA BISERICEI GRErE DIN SLLINA 199
semenea mesuri de disciplina canoniea. Aducend aceste
consideratiuni la cunoseinta Prea Sfintiei vostre, ve rog
ca sa bine-voiti a pune In viitor in cunos,stinta pe minis-
-ter de mesurile de felul acesta, data nu vets preferi a pre -
veni autoritAtile administrative locale".
La 23 Februarie primesc alta adresa i mai indulcita
de cat cea de mai sus.
Ea este in cuprinderea urmat6re :
Prea Sfintite,
-1) Afacerea de care trateza adresele cu No. 1.956 f4 i 1870,
ce am primit din partea ministerulul afacerilor streine. fi-
ind de o ordine interidra a cultulul, care este de atribu-
tiunea autoritatd bisericescf, gi buna ordine interesele
Statulti nostru nefiind intru nimie atinse, subsemnatul are
on6re a ye trimite copii de pe citatele adrese, spre a ve-
dea dorinta exprimata de legatiunea regala G-reciel, re-
mane'nd ca set regniaft cestiunea dupe a Prea Sfintia vds-
tre proprie chibzuinta".
Lucrul intrase, precum vedetT, in calea de reconcilia-
-tiune si de recut6scere a dreptulul Bisericei.
Cuprinsul acestor adrese umplusese, cu drept cuvent,
inima mea de bucurie, speram ca bucuria mea va fi de-
plina 'Dana in fine.
Mare insa a fost deceptiunea mea in qiva de 26 ale
eurentel, and D. general Florescu desvoltat inter-
pelarea sa, sa and pe D. Lahovari, ministrul de externe,
ca 'mt atribue intentiunile cele mai reti-voitare pentru gu,
vern.
D-lor senatori, din vehementa respunsului D-lut Laho-
vari, ministrul de externe, la interpelarea D-lui general
Florescu, reiese cu claritate ea D. Lahovari me banuesce
pe mine ca aft fi pus pe D-1 general Florescu sa faca a-
cesta interpelare.
Ell ye vorbesc ca Episcop al terei ; ye vorbesc ca Ar
chiereti al Bisericei n6stre crestine de resarit ; sa me cre-
deti dar ca nu am sa ye spun de cat adeverul, i nimic
de cat adeverul.
Lahovari facut o mare injurie atribue
intentiuni si machinatiuni de acest fel; resping dar cu in-
dignare tot ceea-ce ar tinde sa lovesca in sinceritatea
onestitatea mea. (Aplause).
si
'mi -a 'ml
a
si
's"-a
D-I
si
www.dacoromanica.ro

200 AUTOCEFALIA BISERTCEI ROMANS
'Ml pare bine di D-1 general Florescu este aid, si fac
apel la D-sa sa spun' (Tacit en 'I-am qis D-sale s6, facA,
acea interpelare, si data nu a venit D-sa : Ce
este cu cestiunea bisericel grece de la Sulina ? Eu 'I-am
facut istoricul faptului intemplat, si D-sa, in patriotismul
D-sale, a luat in mini acesta cestiune, dupe cum ar fi
fAcut on -ce bun roman pentru ca et cred ca nol tot' :
Rege F,;i Popor, cu totii, in eel mai malt grad, ne intere-
sam de binele terei nOstre. (Aplause).
SA admitem InsA ca eu asi fi rugat pe D-1 general Flo-
rescu sa interpeleqe guvernul. El bine, unde este reul ?
Cine ar putea nege mie dreptul d'a me plange, fie
M. S. Regelui, fie la on -ce woman, cand este vorba de a-
pararea drepturilor Bisericei si ale Terel ?
Nimem cred.
Dar eit merg mai departe si ye tic ca insu'mi eit pu-
team sa fac o interpelare, prin care sa cer guvernului sá
spuna Senatului vederile sale in acesta cestiune. Eu insit
n'am facut'o, pentru ca none, Episcopilor, ni se refusa drep-
tul acesta, cel putin inteun mod tacit. Cad ati vedut
Dv6stre cat de vehement si neindurat a fost cu mine D-1
ministru de externe. Si data D-sa a fost ast-fel atunci
cand n'am putut sa clic mimic, pentru ca 'mi s'a inchis
gura, ce ar fi cIis data vorbiam si eu, sat it interpelam ?
De teMa d'a nu mi se (lice imediat ca facem
ca vrem sa resturnam guvernul, ca aparOnern cutarui sau
cutArul partid, not prelatii preferim a fi condamnati la
tacere si la mutism, si ati ver,lut cA not nu punem sa ne
aparAna, niel pe nol and suntem atacati, Biel Biserica.
Cel putin asa reiese lucrul din atitudinea observata pana
acum. Not, prelatic, nu voim si nici trebue sa ne punem
in lupta cu nici un guvern, pentru ca si not si guvernul
suntem cu totil al terei.
Dupe acestea, dati-mi voe, D-lor, sa me intore la un
fapt, la un alt moment decisiv in acesta cestiune ; pentru
ca voesc ca D-vOstre sa cun6steti cu dinadinsul, pe de o
parte tote momentele insemnate cari inconjur acesta ces-
tiune, lar pe de alta sa vedeti cat a fost de nedrept cu
mine D-1 ministru de externe, cand me acusa clilele tre-
cute, licendu-mi : P. S. S. a fost cam indiferent pentru
cele nationak presupune'nd ca aci este o cestiune qa de
national a, ceta fi S. Sa a stat vre-o duol tret ant indite-
rent fi s'a depteptat tocmai sub guvernul actual".
si 'mi -a ciis
;
semi
politicA,
www.dacoromanica.ro

SI CESTIUNEA BISERICET GRECE DIN SULINA 201
M6 intorc, D-lor, clic. la 5 Octombre, pentru ca la 5
Octombre dadusem ordinul sa se opr6sca preotul recal-
citrant de la Sulina pentru nesupunere. Contra acestel dis-
positiuni se vede c5, Epitropii an reclamat Vice- consululul
lor, Vice-consulul a reclamat ministrului G-reciel la Bucu-
resci, si acesta ministrului nostru de culte.
Ceea-ce n16 indreptateste sa cred ea ac,sa s'a urmat, este
faptul ca la 5 Octombre 1889 primesc de la D-1 C. Boe-
rescu, ministru de culte, nu o adresa in regula, ci o seri-
s6re ofici6sa, prin care 'ml cere sa'l spun modul cum se
pomenesce Familia nostra regain la bisericele grece din
Galati si Braila. lath' ce'n3t scrie D. C. Boerescu :
P. S. Parinte,
If Te rog sa'ml relatezi modul cum se pomenesc mem-
bril Families n6stre regale la bisericele grecesci din Bra-
ila si Galati. Daca adica se pomenesc acesti membri mai
intain si in urma membrii familiei regale grecesti, sail
Baca se procede alt-fel".
D-lor senatori, ye rog sa me credeti pe euvent ; pann la
acesta data en nu avem nici o relatie oficiala Ball ofici6sa
de Ia protoereil mei de- Covurluitt, Braila si Constanta,
prin care sa mi se fi aratat en in bisericele grecesti din
acele judete s'ar fi derognd de la drepturile Bisericel n6s-
tre romane.
De indata ce am primit acesta scris6re, am intrebat
pe subalternii mel sa'mi spuna cum se urmezn pomenirea
in cestiune, ca sa still ce sa scrip D-lui ministru Boerescu.
Informatiunile capetate ail fost unanime intru a me in-
credinta ca, : M. S. Regele nostril, 1mpreuna cu M. S. Re-
gina si Printul Mostenitor, premerge ors -carer altei fami-
milii regale streine.
Basat pe aceste informatiuni, respund D-lui Boerescu,
cu data de 12 Octombre, iarasi in mod oficios. Iata res-
punsul meu :
Domnule Ministru,
La scris6rea D-v6stre din 5 ale curentei, prin care'ml
cereti informatinni despre modul cum se pomenesce Fa-
milia n6stra regala prin bisericele grece si bulgare din
www.dacoromanica.ro

202 AUTOCEFAI lk BISERICEI ROMANE
Galati si Braila, cu onOre ye comunic ca, dupe ordinele
date de catre Chiriarchie acestor biserici, Augusta nOstra
familie regala se pomeneste la servirea-de-Dumnedet Ina-
intea familiei regale a Greciei.
77
Pentru a garanta pe cat se pOte regula acesta, care de-
altmintrelea se urmeda in tote bisericele drept-maritore de
resarit, Chiriarellia Dunarei-de-jos cere tot-d'auna preotilor
greci bulgari, cari se stabilesc la aceste biserici, o ga-
rantie scrisa de ei, prin care se obliga, pe tot timpul cat
vor sta in coprinsul acestei Eparchii, sa renunte on -ce
protectiune streina Orel nOstre si sa, se supuna, fara so-
Ware, legilor civile si bisericesci ale Romaniei.
77
Abatere de la acesta, regula s'a observat in timpul din
urma numai la biserica greca din urbea Sulina, unde pro-
toiereul respectiv 'mi-a raportat ca, dupe ordinul Epitro-
pilor disei biserici, preotit pomenese Intaiu pe regale Gre-
ciei si In urma pe Regele nostru. La acesta comunicare
am dat ordin de rigOre protoiereului ca sa faca cunoscut
preotilor si Epitropilor acelei biserici, ca data nu vor po-
meni la sfintele servicii pe M. S. Regele Carol I, NI S.
Regina Elisabeta pe Principele Ferdinand, preotii vor-
fi opriti d'a mai servi cele preotesti In acesta Eparchie
biserica se va inchide.
0 adresa in acest sens am fa'cut ai D-lui Prefect de Tul-
cea, rugandu-1 ca, prin agentil de earl' dispune, sa su-
pravegheze modul ponienirei Families nostre regale prin
bisericele grece din tinutul acela.
,7 Cre d ca Grecii vor intelege acestea, ca sa ntt recurg
la rigOrea legilor.
Precum vedeti, D-lor senatori, coprinsul acestei serisori
asigura, pe on si tine voesce sa auda i sa intelega, ca
eit am fost sinter si loial In OM acesta afacere, i, dar,
tote insinuatiunile re'utaciOse ce a facut D-1 ministru La-
hovari, relativ de mine, cad de sine-si.
Cand am venit In Bucuresti D-1 Boerescu 'ml spune : re-
latiunea care dat nu este exacta ; to insela protole-
reii, to insela Epitropii, to Sngela toti eel ce spus
cele ce 'nu -al' scris".
La Braila ca si la Galati, dice D-sa, se pomenesce mai
fntaiu Regele Gheorglie ii apoi Regele nostru".
N'am putut credo cu nici un pret cele ce'mi afirma D-1
Boerescu dar indata ce m' am dus acasa am dat ordin la
la
Ri
1i
si
'ml-al
s
www.dacoromanica.ro

CEST1UNEA BISERICEI GRECE DIN SULINA 203
protoIereI, si relatiunea oficialA ce am capAtat a fost ca
adever erati afirmaOunile D-lul Boerescu, si atund am
stigmatisat eti, prin ordinul meat, nu pe I. P. S Mitropo-
lit Primat, atuncl Episcop, nici pe P. S. Episcop Melchi-
sedec, ci pe aceia care m'ati pus pe mine in positiune sa
spun si sá scriti un Deadeyer asa de patent D-lut Boe-
rescu
Acesta este istoricul acestel cestiuni ; 'nainte d'a trece
la alte cestiunl, voe se vG afirm ca Epitropit bise-
ricel grece din Su lina nu voesc nici pcina acum sd lase
preorif sa servesca nick in biserica, nici in popor, cu tate
afirmctrile ce v' a dat D-1 ministru de externe, casnd a res-
puns D-luf general Florescu.
Voiti D-vestre actin' ca sä ye mai spun en earl cunt
drepturile si prerogativele &se' led romane, privitor la bi-
sericile i clerulul nostru ortodox ?
Deja D-I senator D. Sturdza va spus acesta, si incA cu
cea mal mare claritate si tarie.
D-lor senatori, en cand am luat dispositiunea d'a opri
pe preoti si a inchide biserica greca din Sulina, nu am fa-
cut acesta cu de la mine putere ; acest drept fl da Episco-
pilor eanonele si legile Orel nOstre.
Biserica nostril, impreuna cu Biserica rus5,, cu cea gre-
cescA, de Constantinopol, cu cea din Grecia liberrt, cu cea
ortodox din Transilvania, en cea SerbA, cu cea Bulgara,
formezet tote impreuna Marea Biserica ortodoxa de resetrit.
Ea are un singur fondator, un singur sef, pe Domnul no-
stru Iisus Christos. Ea are aceeasi Evangelie, aceeasi nor-
ma de credinta, aceles" canone aceleasI leg!; ea formeza,
pot dice, o mare federatiune religioset, o federatiune im-
partitA dupe localitAti in mal multe
Atunci and crestinismul era cuprins numal in limitele
Imperiului Roman, acestA Biserica nu era de cat Biserica
unel singure inaperAtiI ; dar de la desmembrarea Imperiu-
LA Roman in mai multe imperaii, regate si provinciI, Bi-
serica respective, cuprinsA in limitele acestor imperach, re-
gate si provincii a urmat impartirea civila, §i fie-care Bi-
serica a cautat swat aiba autonomia sa, dupe cum acele
imperil, regate sail provinciI aveau pea for ; tot-derma
insa aceste Biserici au pastrat aceleast legi, aceeali norma
de credinta si aceeasi Evangelie.
Positiunea Bisericei nostre in Statul roman o recunesta
dai'mi
parti.
SI
si
www.dacoromanica.ro

204 AUTOCEFALIA BISERICEI ROMANE1
insas1 Constitutiunea ; art. 21 (lice: Religiunea ortodox&
a resaritulur este religiunea dominants a Statului roman.
,,Biserica ortodox& roman& este si remane neatarnata de
on -ce Chiriarchie streina, pastrandu'sI ins unitatea cu Bi-
serica ecumenic& a resaritulut, in privinta dogmelor.
Afacererile spirituale, canonice si disciplinare ale Bi-
sericei ortodoxe roman& se vor regula de o singurA auto-
ritate sinodala centralar conform unel legs speciale.
77
Mitropolitil F,;i. Episcopit Eparchioti al Bisericel ortho-
dox° romane cunt alesi dupe modul ce se determinh prin
o ]ege specials ".
Voitt sa vedett organisarea Bisericei?
Am aci legea pentru alegerea Mitropolitilor si Episco-
pilor Eparchiotl, cum si constituirea Santulul Sinod al san-
tel n6stre Biserici autocefale ortodoxe romane. Legea acesta
a fost votata de Corpurile leglnitore in anul 1872. Ea
este legea organics, a Bisericel n6stre, despre care vorbesc
articolul de mat. sus al Constitutiunet n6stre.
Legea acesta &Ind fiinta legal& Episcopatului nostru,
a constituit Santul Sinod al Santei n6stre Biserica auto-
cefale ortodoxe romane. El se compune din eel dont Mitro-
politI, din eel ease Episropi Eparchiott si din opt Archie-
rei
Art. 8 din legea pentru alegerea Mitropolitilor si Epis-
copilor EparchiO4,t, cum si a constituirea Santulul Sinod
al santet Biseriet autocefale ortodoxe romane, (lice : San-
tul Sinod al Bisericei autocefale ortodoxe romane, find.
uembru al Santa' Biserica ecumenice _si apostolice a re-
saritului, al caruia cap este Domnul nostru Iisus Christos,
OstrezA si va pastra unitatea in privinta dogmelor si a
can6nelor ecumenice cu Biserica din Constantinopole si cu
tote bisericile ortodoxe.
El va pastra asernenea unitatea administrative, disci-
plinarA si nationals a Bisericel ortodox°, in cuprinsul Sta-
tului roman".
Asa dar, Biserica n6stre, romans, este si re'mane in le-
gatu a nedeslegata si indiscutabilA cu cele-l-alte Biserica
ortodoxe de resarit. Ea are Santul Sinod ca corp legisla-
tiv, si el legiferezb, si deslega nedomenirile ce not am in-
tnnpina in Eparchiile n6stre.
Dace, dar eu asi fi derogat intru ceva de la legile n6s-
tre bisericestir saga. 'ml asi fi insusit drepturi pe cart. nu mi
locotenenp.
www.dacoromanica.ro

le d'a Constitutiunea sat. legea organics a Bisericel §i san-
tele canone, eft a i fi justitiabil Inaintea Santului Sinod,
iar pentru crime §i delicte inaintea Curter de casatie, si,
dar, in zadar D-1 ministru al cultelor sau on -care alt mi-
nistru al Wei 'ml va dice §i scrie, ca ea nu am dreptul
sa inchid bisericile, cAci eh tot le voiu inchide si tot voiu
opri pe preotii earl' se abat de la datoriile lor; pentru ca
Episcopul este responsabil Inaintea lui Dumnedeil si ina-
intea 6menilor de sufietele pitistoritilor sei.
De void crede necesar voiu face cunoscut §i D -lul mi-
nistru ; iar de nu voiu crede, nu voiu face. Child Insa E-
pitropil ve-unei Bisericl sau vre-un preot nu se va su-
pune, atunci de sigur Ine voiu duce la D-1 ministru §i'l
voiu ruga, clicend : cutare preot nu se supune; me rog,
dati'mi ajutor sa aduc pe rebel la supunere, i atunci cred
cu D-sa va fi roman de inimA, ca sa faca ca legile Vera
votate de Corpurile legmitOre sa fie respectate. Acesta am
filcut si fn cestiunea ce ne preocupa. (Forte bine).
D. G. Marzesen: Sunteti contra doctrines exprimata de
ministrul de interne.
D. pre§edinte, N. Cretulesen : Nu intrerupeti, me rog, D-le
Marzescu.
D. G. Marzesen: Ii aduc aminte doctrina ministeriala.
P S. S. Eiliseopul Dmiarei-de-Jos : Canonele Bisericel n6stre
da Episcopatului cea mai mare autoritate. Episcopul in
Eparchia sa este un suveran cu cele mai marl puterl in
Biserica, a§I putea dice un autocrat, dad, n'ar fi supus
controlului Santului Sinod in cestiunile dogmatice.
Intru cat dar Episcopul nu atinge canonele si legile
Bisericei n6stre ortodoxe de resarit, nimeni nu se pote a-
mesteca in Eparchia sa, nici chiar Santul Sinod.
Dar ca sa vedeti cat de mare este puterea Episcopului
in Eparchia sa, ve voiu spune ca: nu numai Episcopli
terilor ortodoxe, cum de exemplu este: Rusia, Grecia,
Serbia i Bulgaria, dar insusi not Episcopii uneea §i a-
celeea§1 tens, cand voim sa, trecem in alts Eparchie, sun-
tem datori RA cerem bine-cuventarea si Invoirea Chiriar-
chului Mai mult Inca, chiar I. P. S. S. Mitro-
politi, cand ar voi sá mergA in alts Eparchiefie chiar
din t6ra n6strA,trebue sa cera Invoirea $i bine-euventa-
rea Chiriarchulni acelei Eparchia. Asa este organisatiunea
Bisericei n6stre de resarit. i lucru curios, nici not nu
locnlui.
www.dacoromanica.ro

206 AUTOCFFAT,TA RISFRICF1 ROMANE
ne superam, nici I. P. P. S. S. Mitropoliti nu se supers
de acesta; pentru ca cunaltem candnele §i legile terei, si
trebue sa ne supunem lor.
Tete acestea probeza suveranitatea Episcopulul in E-
parchia sa.
S'a dis de unii ca la Sulina, Tulcea, Constanta, Braila,
Galati, Grecii ali bisericile lor particulare, fondate i in-
tretinute de ei ai, prin urmare, pot sa pomenesca In ele
pe tine vor voi. Ei! data am merge dupe acest
atunci tot' proprietarii, earl fac biserici pe mogiile lor, ar
putea sa clica ea nu vor sa pomenesca in bisericile lor pe
M. S. Regele Carol, mai cu sema chid apartin partidului
care este in opositiune.
Apoi unde am merge nol cu acest reson ? Nu vedeti ca
ajungem la anarchie? Noi, Episcopii, i credem ca i D-
vestre, nu vom voi acesta in ruptul capului.
Proprietarii toti cat]. voesc a edifica biserici, vor fi
laudati de not Episcopn si pomeniti in bisericile lor pen -
tru tot-cleu a.
La on -ce servire de Dunmeleil insa, care s'ar face in
bisericile lor, Capul Statului va avea primul pas ; dupe
El Chiriarchul i apoi Ctitorii.
Acesta este satisfactiunea pe care o da Biserica Ctito-
rilor, attit gi nimic mai mult, i ei trebue sa se multu-
mesca en acesta. Alt-fel Biserica se va inchide, i inchisa
va remAnea.
SO, ye spun acum, D-lor senatori, rnodul cum se pri-
mese preotit de la o Eparchie la alta.
Pentru a trece dintr'o Eparchie in alta preotul trebue
sa aiba, carte recomandatore de la Chiriarchul respectiv,
in care Ed se clica ca este preot ca, are drept sa ser-
vesca cele preotessti. In tate aceste insa vets gasi frasa:
17
Cu invoirea Chiriarchulul loruluf".
Acest model de carte recomandatdre este cuprins in Pi-
dalion, gi ye asigur ca a§a se urmeza in tote Bisericile or-
todoxe de resarit.
Preotii Greci, and yin la noT, trebue sa aiba aceste
carti recomandatorit, F,4i Inca trebue sä dea garantie in ter-
menii eel mai preci§f, dupe cum v'a spus onor. D. Sturdza,
garantie prin care sa, declare categoric ca, pe tot timpztl
cat vor sta pe teritoriul Vret nastre, se vor svpune legilor
ere 53i ale Bisericel ndstre.
carts
principid,
gi
gi
www.dacoromanica.ro

SI CFSTIUNEA BISERICEI GRECE DIN SULINA 207
Pe basa acestor acte se dA, de Nitre Chiriarchul res-
pectiv, preotilor aseqati la o efimerie Grecesca sati Bul-
gara din tors, un decret grin care preotul este asimilat cu
cei-l-alti preoti ai nostri, Ai asimilat in ma mod ca el a-
tarna nemijlocit de noul seu Chiriarch, dup"e- cum, asi pu-
tea dice, un militar strein venit inrolat sub drapelul
nostru el trebue sa urmeze legile terel, legile drapelului
sa recun6sca capul armatei. Ba p6te ca i se va cere sa
jure ajar credinta acestuia.
Putem dar sa qicem ca preotii veniti din o Eparchie
fn alta sunt ca si militaril colegilor s'el de arme.
De alta parte stiti ca Episcopul roman primeste investi-
tura de la Capul Statului. El trebue sa recun6sca Consfi-
tutiunea, legile 2i tote institutiunile t6rei. El trebue sa re-
cun6sca pe Capul Statului. Numai cu acesta conditiune
candidatul ales de marele colegiil devine Episcop in Epar-
chia sa. Episcopul acela, care nu ar pomeni pe M. S. Re-
gele, acela va fi de sigur depus.
Apoi data eu, care sunt Episcop, sunt dator sa porne-
nesc pe M. S. Regele. cum void D-v6stre ca niste preoti
asimilati cu preotii nostri sa refuse d'a pomeni pe terito-
riul nostril pt. M. S. Regele Carol?
Dar, D-lor senatori, -ehiar and can6nele nu ne-ar obliga
la acesta, gandesc ea ar fi cea mai mare impolitely din
partea vre-unul Ctitor al vre-unel biserici sa Iin voiasca
ca preotil sei sa pomenesca pe M. S. Regele; cad tine a-
parPi, teritoriul pe care e zidita Biserica aceea, de cat ar-
mata al carui sef este Capul Statului? Si tine e eel d'an-
taitt proprietar de cat Ora ? Daca dar n'ar fi o datorie, care
obliga la acesta, apoi gandesc ca este de sigur o deferenp
ce se dator&za dare Capul Statului, sa se recun6sca acesta,
si nu e nici o injosire pentru Regele natiunei streine sa fie
pomenit in urma Regelui nostru. (Aplause).
D-lor senatori, am aci adunarea de enciclicile Sinodu-
lul Greciel, earl' sunt extrase din Pidalion expuse in
forma de legi, earl sunt impartite pe la tote autoritatile
din regatta Greciel. ca BA se ;die de fie-care autoritate ci-
vila drepturile datoriile sale vis-a-vis de Biserica, pre-
cum si ale Bisericei vis-a-vis de Stat. Nol cerem preotilor
Greci numai o garantie. Grecil din regatul Greciei libere,
cad sunt Grecl si in Imperiul otoman, merg mai departe ;
ei swat mutt mai rigurosi 611.6 conationalii si coreligio-
i
si
asinnilatl
i
gi
1i
www.dacoromanica.ro

narif for din rmperiul otoman. Un preot cftnd pleca din.-
teo provincie Turcesca, ca sit villa in regatul Greciel, in
cea d'antaiti provincie orrecesca in care ar ajunge, trebue
sit se presinte la Chiriarchia respective, si prin Chiriarchia
respective la autoritatea si acolo sa declare punctul
'undo are sa merg,t, scopul pentru care se duce si timpul
eat are sa reining, ; si data va declara ca are sá se sta-
bilesca in vre-o provincie Grecesca si sa remtina acolo, a-
tunel trebue sa depuna imediat jurament de eredintA eg,tre
M. S. Regele Greciel.
De acest principiti cred eu ca s'a condus predecesorii
met cand au cerut garanth preotilor not veniti din afar
de sera nostra. Acesta regulA se urrneea In -Oat Biserica
ortodoxa de resarit, fie ea Rusa, Greca, Serba sau Bul-
gara, pentru Ca clericul trebue sa fie asimilat cu clericii
provincie) unde se duce si unde se asezrt.
Acum ye rog sa"mi datl voe, D-lor senatori, sá ye spun
de and incepe pentru clerici obligatiunea d'a pomeni pe
Rege in Biserica.
D-lor, Biserica nostra e betrana, ea a trecut prin multe
pericole, prin multe persecutiuni. Neavend la inceput drep-
tul de cetate, ea era persecutata pretutindeni, si ca sa
traiasca era nevoita sa se ascunda prin catacombs. Si
cum nu era sa fie ea persecutata &And insult fondatorul
sea a fost omorit de Iudel?
Incep dar cu lisus Christos.
capete un motiv legal contra Lui, voiau
sa'L prinda cu viclesug, ca contravenitor legilor statului,
si intr'una din Mile yin la El si'L intreba data trebue 81
dea dajdie Cesarului sail' nu. Cred ca stitI cu totil re'spun-
sul ce El a dat. Respunsul Sett final si surprin4etor pen-
tru el a fost acesta : Dati cele ce sunt ale Cesarului, Ce-
sarului si cele ce sunt ale Jul Dumnedeti but Dumneded
(Math. cap. XXII vers. 21).
Data dar Cesarul pagan avea dreptul sä cera ludeilor
robiti de el cu forta armelor; data insus# Iisus Christos,
fondatorul Bisericei Prestine, ne spune ca trebue a da dajdie
Cesarului, de ce ore nu am recunoste not autoritatea Regelui?
Cesarul nostru este Regele ; el da legile si garanteza
siguranta publica, Lui dar se cuvine _respect si supunere.
Dupe Iisus Christos, apostolul Paul, in epistola cdtro
Timotheitt, cap. II v. 1, ne spune none ceea-ce
Voiau Iudeit s'a"
laid,
auditt si
www.dacoromanica.ro

SI CESTTUNEA I3ISERICET GRECE DIN SUI INA 209
D-vostre in tot-deuna la Te-deum. Ve rog, mat 'nainte de
tote, sA faced rugacluni, cereri, promisiuni si multurniri
pentru Regi 4i pentru eel ce stint in dregAtorie, pentru
ca sA petreceti viata hat. si pacinicA Intru t6ta cuviosia gi
demnitatea, caci acesta este bine si plAcut inaintea Man-
tuitorului nostru Dumnedeti".
Si In epistola &Mee Romani, cap XIII, v. 1-7, ;lice;
Tot sufletul sit se supuna steprinirilor celor Mal inalte.
CAci nu este stepanire fArA nurnai de la Dumne4eft, si
stepftnirile earl aunt, de la Dumnedeiii aunt oranduite. Pen-
tru aceea eel ce se impotriveste stepaniret, oranduelei lui
Dumnegeti se impotriveste, si call se inapotrivesc, judecata
vor lua. Ohci diregatorii nu cunt frica faptelor celor
bune, ci celor role. Deci, de voes,th A null fie frica de
stepanire, fa bine si vet avea laudA de la densa,, tact ea
este servitore a lui Dumnedeit spre bine ; tar de fact rat,
teme-te, cad nu in zadar porta sabia, eh servitorea lut
Dumnedeu este resbunAt6re spre manic asupra celui ce
face reit'. Pentru aceea trebue sA ve supuneti nu numai
pentru manic, -ci si pentru consciinta, ca, pentru acesta si
dajdil dati, chci ei stint servitors ai lui Dumne4eti, spre
insasi acesta indeletnicindu-se Dap dar tutulor cele ce
sunteti datori : celui cu dajdia dajdie, celui cu dijma dijma,
celui en frica frica,, celui cu cinstea cinste".
Conform acestor inveteturi ale Mantuitorului nostru si
ale Apostolilor, pretutindeni, in liturgiarul nostru, sunt se-
menate rugaelnni pentru Rege, pentru guvern, pentru ar-
plata si pentru natiune.
Ast-fel, D-lor senators, Biserica GrecA de sub domnia
Otomana, precum v'a spits si D. Sturdza, pomeneste pe
Sultanul, de si e mahomedan.
Provinciile supuse de armatele rusesti in timpul din
urma p o m en esc pe Tar.
Provinciile Austriei, uncle cunt Romani, in Transilvania,
pornenesc pe Imperatul Austriei. Nu e adeverat ca. la Bi-
serica lui. Baron Sima din Viena se pomeneste antral Re-
gele Greciel si pe ttrmA Imperatul. Austriei. Am stat done
septemani acolo, am asistat la serviciul divin de cate-va
on si tot-deuna am audit pornenindu-se Frantz Josef si
Patriarchul de Carlovitz. Asemenea provinciile din Bosnia
si Hertegovina pornenesc tot pe Imperatul Austriei, pre-
cum provinciile anexate la G-recia acum In unna porno-
'si
www.dacoromanica.ro

1890 03

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1890 03

Similar to 1890 03 (16)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (17)

1890 03