1902 01

6.7
BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
A
S-LUI SINOD AL S-TEI BISERICi AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE
0-0
ANUL AL XXVI-lea No. 1.
NT.3-1VIR
1-1
-1
4
4
4
8
44
-4
4
4
4
4
APRILIE.
TABELA NIATERIELOR.
Pag.
1 25 ant de la aparitiunea revistei Bis. Ort. Romana 1
2 Insemnatatea Dinastiet ereditare DomnitOre pentru
ara nostrA Tubita Romania 5T
3 Cugetaa reflexiunT din partea I.I. P.P. S.S.
tropolitl, P.P. S.S. EpiScopi ai P.P. S.S. Arhieret
membri al Sf. Sinod al Sf. Bisericl Autocefale Or-
todoxe Romane . . . . . 21
4 Tref Institutiunl BisericeatT din Rominia . . . 73
5 Din trecutul Seminariuhd Central din Bucureatl. 99
6 Seminariul Veniamin din Iasi. 104
Importanta prediceT in Biserica Roraima . . . 106
8 Ierarhia Bisericel nostre 114
9 Legea Clerulul ai regulamentele 119
10 Membril redactor' ai colaboratorit revistet de la a-
paritiunea el 1i panic ast5-41 128
11 Revista Biserica Ortodox5 Romana 144
12 Preotul si Inv6t5torul 146
13 CugetarT si reflexitud din partea Defensorultd eccle-
siastic, PP. CC. Rev izorl eccl. ai PP. CC. ProtoTerel. 152
N. N. N. N.
111111111111[111111111ii 111111
to-
4.40
4.
4.
4.
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI
1902.
s . 5
4.*
I
F E S T I V
NA1111114.111111111.14.11.1.111.1.11111,1z
Mi-
7
l6
66
6
6
0
15
1
. ..... .st
4
x7"791 .-
VD-VV-CO
www.dacoromanica.ro

ANUL XXVI BISERICA ORTODOXA ROMANA No 1.
26 AN=
DE LA
APARITIUNEA REVISTEI BISERICA ORTODOXA ROMANA.
Cu acestnumer Biserica Ortodooca" Romance"
infra in anul XXVI al aparitiunei sale. Se imiblinesc
ast-fel doue-deci cinci ani de afiaritiune pentru
revista Sfintului Sinod al Santa nOstre Biserici cre,s-
tine ortodoxe autocefale romane.
Multe greuteiti a inta mfiinat in acest fidtrar de
sem/. flu fost timiburi cand era amenintata in insasi
existenta ei. 0 datd chiar 41' intrerupsese aiharitiu-
nea; bunul Dumnedeii ins& a voit si a le,sit triumfd-
tore din tote nevoile. Ea a invins tote pedicile si a
utut sd' 0- continue misiunea sa inaltd, nobild si sacra
de organ religios si teologic si a fiutut sd reihresinte
cu demnitate interesele Sante nOstre Biserici, con-
iribuind la cultures si luminarea clerului nostru na-
tional, fte intregul teren al culture! si literature!
leologice j5rin variatiunea articolelor ce s'au fier-
fractal.
Cat a folosit si folose.,ste Santei nostre Biserici ;51
si
www.dacoromanica.ro

2 NUMER FESTIV DE 25 AM
clerului ei, acest organ teologic, o recunosc si o mar-
turi sesc tots Omenii de bine, toll cel iubitori de cultura
religiose si teologicd si respandirea ei grin presd.
Mai j5resus de tote interesul cel mare ,si neldgciduit
este, ca Santa nostrd Bisericd autocefala isi are un
organ teologic profirig al ei, ca si tote bisericile
crestine ortodoxe autocefale, si se 'Ole mandri as-
td-di, cdci, precal cunostem, nici una din bisericile
ortodoxe autocefale surori nu are un organ teologic
mai vechili ca santa nostrd bisericd.
Serbdtorind ast-fel 25 ani de aparitiune, comitetul
redactor, salutes resj5ectos 5e cilitori si multdmeste
cu recunoscintd tuturor celor ce au ajutat si au con-
tribuit la existenta si bunul mers al Revistei. In
prima linie aduce omagiile sale de recunoscintd le-
rarchilor santei nostre biserici, care, in tot-d' auna,
s'aii interesat de subsistenta si bunul mers al Revistei.
Pentru a serbdtori patrarul de secol al aparitiunei
Revistei, comitetul s' a gandit la un numer festival,
cel de fates, in care, tote cestiunele coprinse sd oglin-
descd santa nostrd Bisericd, sub tote raporturile si
j5unctele de ftrivire, in deosebi, viata ei din acesti din
urrnd 25 ani; lam, fientru ca opera sd fie desdvirsitd,
am rugat respectuos pre I.I. P.P. S.S. Chiriarchi si
pre toll P.P. S.S. Membri al Sinodului Santei nOstre
Biserici sd contribue cu cdte-va randuri, cu o cugetare
cel putin, care sd aware aldturi cu portretul fie-cd-
ruia in acest numer festival. Am rugat d' asemenea
,s1 fire tots P.P. C.C. Protoierel si Revizori ecclesiastics
sd contribue si P.P. Cucerniciile for cu cdte-va randuri
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN[ 3
la numeral nostru festival, si mare ne-a fost bucuria
multdmirea sufietescd ca vocea nostrd a fost au-
ditor si s'a dovedit si cu acestd ocasiune solicitudinea
si vial inheres fie care atcit Inalta Ierarchie, cat si
toll membril Sante! nOstre Biserici it _porta Revistei
Santului Sinod.
Incheiend aceste rinduri desj5re numerul nostru
festival tinem a face cunoscut cititorilor Revistei si
tuturor kbitorilor d'adever, ca tot& desvoltarea si
harul si avintul fie care l' a luat sfinta nostrd Bi-
sericd in aces/ din urme fiatrar de secol se datoresle,
75recum se invederezd din articolele respective, Inal-
tei si lubirl fie care a avut o cdtre scinta
nOstrd Bi seri cd nalionald Majestatea Sa Regele, scum
ftul si lubitul nostru Suveran, de cand Bunul Dumne-
deg a incredintat destinele fiatriel si neamuki nostru
romanesc in Augustele Sale maid. In dilele Mayes-
tatei Sale s'a dat sfintei nostre Biserici legea sino-
dald, Autocefalia .,si i s'a asigurat avintul si _pros-
fieritatea ei fie baze canonice.
Pentru acesta, dufid drefitate si cuviintd, am dat
firecddere articolului firivitor la ocrofirea santel nds-
tre Biserici in dilele Majestalei Sale, imj5reund cu
fiortretele ./lugustei dinastil regale in fruntea nu-
merului nostru festival.
COMITETUL.
psi
solicitudeni
www.dacoromanica.ro

FAMILIA REGAL&
www.dacoromanica.ro

INSEKATATEA DINASTIE1 ERED1TARE DOININIE
PENTRU
TARA ROSTRA IUBITA ROMANIA.
Cu ocasia serbatOrei jubiliare de 25 de ani de
la infiintarea Revistei «Biserica Ortodoxd Romand» ,
ne simtim datori a marturisi, cu credinta." tare si ne
stramutata, ca acesta statornicie ce o vedem in lu-
crurile publice si private, acesta incuraj are si resplata
morala a muncil literare Bisericesti, se datoreste in
primul loc asezarei Wei nostre, condusa cu multi
pricepere, cu mare intelepciune si cu cea mai de ad-
mirat rebdare si tact politic, de catra Majestatea Sa
mult lubitul si respectatul nostru Rege, Carol I. Pe
basa recun.Osterei inaltelor si multiplelor Sale merite
politice, militare, economice si cetatanesti de card. Re-
dactorii Revistei Sfintului Sinod, Biserica Ortodoxd
Romdnci» , admirandu-1 ostenela depusa, si persistenta
Sa in realisarea marelor Sale acte si virtuti, am so-
cotit cä datorim, in asemenea imprejurari solemne,
www.dacoromanica.ro

6 NUMER FESTIV DE 25 ANI
sa spunem urbi et orbi, cu glas deschis, credinta si
convingerea nOstra despre Insemndfatea Dinastiei
nos/re eredifare Romdne. Cu dreptul dar, in capul
g Revisteb in a§emenea ocasiune solemna se cuvine
sA ne aratam sentimentele nostre de recunostinta si
respect card Tronul glorios al Suveranului Tarei.
Majestatea Sa este nascut din una din familiile regale
cele mai vechi din Europa si strelucite in timpuri
de glorii militare si virtuti politice. Majestatea Sa
n'a pregetat un moment a'si parasi Patria Sa natala,
cand vOcea unanima a celor 5,000,000 de Romani, sA-
tui de suferinti streine, ingroziti de crude certe de la tron
inlauntrul tarei, slabiti in afara prin influinta streinilor,
L'a proclamat Domn al for si intemeetorul dinastiei pen-
tru vecie. Dumnedeul parintilor nostri, caruia strebunii
1-au inchinat atatea marete Biserici, a ascultat ruga-
ciunea lor, facuta pentru urmasii lor, pornita din a-
dinca cugetare patriotica, si dorul acelora, ce era un
vis numai pentru el pe atunci, a ajuns o realitate
abea in timpurile nostre. AceSte fapte sint urme vA-
dite ale Providentel dumnecleesti pentru usurarea su-
ferintelor de vecuri ale Romanilor.
Noi cei ce cunostem cum, si in ce imprejurarts'a
realisat visul de our al stremosilor nostri, datorim a'l
spune la randul nostru fiilor si urmasilor nostri, spre
a-1 cunoste si ei si a-i aprecia dupa merit insemna-
tatea lui. SA stie OVA mintea si sd povestescA tota
limba, ca.* sub Majestatea Sa Carol I prin vitejia si
intelepciunea Sa politica, din o tara cu o situatie nesta-
bila si precara, abea unita, dupre ce au stat seculi intregi
www.dacoromanica.ro

NUMER FEST1V DE 25 ANI 7
desperecheti fratii intre elMoldoveni si Munteni
s'a format un Stat de sine statator, un RegatRo-
mania de asta-di. Acest mare eveniment national
trebue sal povestesca tot Romanul de on -ce stare,
si in palate si in sate, si cel invetat si cel neinvetat,
si taranul in casa lui si ciobanul in coliba sa urma-
-
silor lor. Acesta mandrie nationals de a fi Roman,
a'ti avea Patria ta sigura, vatra ta nebantuita, drep-
turile tale firesti si castigate asigurate, a fi ferit pentru
tot-deuna de navaliri, pustiiri, de sabie si robie, sint
fapte savirsite sub Marele nostru Ca"pitan Carol I,
care a stiut sa conduca pre Romani la lupte si vic-
torii gloriOse, sa-1 indemne la munca cinstitA si la
ridicarea prestigiului neamului Romanilort
Acum sa vedem si prin date si prin fapte, cand
si cum s'a realisat sub Majestatea Sa visul de our
al strebunilor Romanilor. Nu vom insira aicea de
cat faptele cele marl din vieta Sa, pentru ca ne este
preste putinta ale enumera pe bate. Este stiut pentru
not Romanii ca nu trece di, pOte nici ors in care sä
nu savirsasca acte de tot felul, pline de patriotism,
de dreptate si de condescendenta on mils Regala...
Descriind aceste cate-va fapte, departe de not fie
lingusirea, curtenirea, favorea, considerandu-le pe a-
ceste ca vitii, ca pacate, de care ne ferim ca crestini.
Majestatea Sa Carol I, Regele glorios al Roma-
nilor, can s'a hotarit a primi Scaunul Domniel, pa-
rasindu-si Patria Sa plina de glorii si onoruri, cel
intaiii act mare ce L'a savirsit, punend piciorul pentru
vecinicie pe teritorul nouei Sale Patrii, ta jurat ca va
www.dacoromanica.ro

8 NUMER FESTIV DE 25 Ara
fi credincios legilor 7drei,' ca va ihdzi Religiunea
Romciniei, , si cuvintul Sea si l'a tinut cu Oa rigo-
rea si cu prisosinta. De la acel timp natura fisica,
intelectuala si morals a Sa, s'a identificat cu cea
Romanesca, de atunci n'a mal cugetat de cat la inal-
tarea neamului Romanilor. Plin de speranta in viitorul
nostru dice: cPunend ihicl'orul be acest Aiment sacru,
am devenit Roman. Primirea ihlebi scitului imi imj5une
marl datorii, o scig. Sj5er cd'ml va fi dat ale inde-
j5lini » Si ca o profetie se exprima atunci « Ce-
taleni, astd-di, mane, de va fi nevoe, soldat, Eu voi4
imAirtdii cu Domnia Vostrd sorta cea bond, ca ,si
_the cea rea. Din acest moment tau/ este comun intre
noi. Credeti in Mine, j5recum Eg cred in Domniile
VOstre....» Spuna ori-cine daca .Carol de Hohenzollern
nu s'a tinut cu prisosinta cuvintul Sea pans in present.
Noi Romanis acesta o scim 1). Acest juramint Ii re-
pen. Inca °data la 3o Iunie, cand Adunarea Consti-
tuanta voteza Constitutia Tarei 2). Gandul Set Inalt
era cultivarea si civilisarea poporului Roman, remas
in urma, din causa imprejurarilor triste prin care a
trecut in vremuri indepartate, si Impreuna cu barbatii
de stat si omeni4 invetati deschide sesiunea societatel
literare romane, si dice: c Sunt mcina'ru a Me asfla as-
td-di in mijlocul Domniilor Vostre ca membru, dar
,si ca Protector.... Istoria ne aratd cd o natiune care
line la desvoltareaartelor fi a sciintelor,ajunge lesne
3) Veit Trey -deol de anl de Domnie al Regalia Carol I, vol. I, pag.
86, anal 1866, Malt 10.
2) V&A opnl oitat, pag. 100.
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AM 9
acest fericit.scofi, ce este mcirimea, (dria indeften-
denta unui fiofior....» 1). Ca in mintea Sa, avea un
scop de a incuraja invetatura de tot felul si a in-
demna tineretul roman la munca literara, a dovedit' o
si cu fapta, c,lidind frumosul palat al Fundatiunei U-
niversitare Carol I, dotandu-1 cu venituri suficiente,
inlesnind studentilor nostri cultivarea for 2). Cu ocasia
inaugurarei acestui Institut Universitar, se exprima asa
Majestatea Sa. «Facd ceriul ca vecurile ce vor urma
sa Ne dea a'refitafe cu .prisos, si cd din acest locus
al sciinta,sd se respcindesca, ca dintr'un focar nestins
calde rade ale unui ihairiotism lumina' asuftra nea-
multd Roma'nesc...». Ochii Sei au fost pururea in-
dreptati asupra organisarei si infiintarei de noui Ins-
titutiuni culturale spre desvoltarea morales, intelectuala
si materiaa a Tara Asa in 1869 dä un document
de fundatiune pentruUniversitatea din Bucuresti, cand
se inaugureza si Facultatea de medicines, c,licend
« Tare j5rin vointa natiunei, care a vedut in
Mine realisarea unui .principie, scig ca fiuterea Mea
residesd in lumina, ,si in lumina numai o cant ,s-i de
a'Insa numal Me ihreocu 8). Se pogOra adese de
pe Tron, interesandu-se pururea de progresele inte-
lectuale ale obstei, si merge bucuros a distribui pre-
mii scolarilor primari silitorl, spunendu-le
eNumaiihrin stabilitate se j5Ote asigura o Ms/rm./lune
seriosal ci solace' 4). Curand inaugureza Societatea Geo-
1) Idem opal citat, vol. I, pag. 170 171. 1868 Sept, 15.
1) Vedi opera citath, vol. II. pag. 412, 1895, Mart. 14.
3) Vedi op, citat pag. 221, vol. I.
4) Idem op. citat, pag. 252, vol. I.
räsT
chiar
si
www.dacoromanica.ro

10 NUMER FESTIV DE 25 AN!
graficd, care era o dorinta veche a Majestatei Sale,
si cand adresandu-se in special statului major al ar-
matei dice. « Cu deosebitd pdcere ved, cd mai multi
din °peril nostri de slat-major au intral in Socth-
tatea Geograficd si s' au inscris in sectMnea ei de ma-
tema&d....» la parte vie si la infiintarea societatel
Invetdtura Iholhorului Roman, la scola de Comerciu
din Bucuresci, §i in fine la serbarea jubileului de 25
ani a Universitatei din Bucuresci, cand pronunta, plin
de entusiasm patriotic, aceste cuvinte «Dorinta de
a inveta s'a intipdrit a)s-a de adinc in mintea _Mho-
rului, in cat tote scaele ce s' au infiintat nu ajung sd
fiotolescd selea de a inveta carte Sunt 'erica a
j5resida acesid impundtdre serbdtOre .scolasticd, ,sz
mandru, c.d in timAul Domniei ib ele Universitatea a
crescut .,si s'a wird cu doue facultdli, cea de medi-
cind .,si de teologie, una jhentru alinarea suferintelor
fru_Aului, cea-l-altd fientru incdgirea sufietului » 1).
In scurt, in timpul Domniei Majestatei Sale de 36
de ani, Cara Romanilor a fost inzestrata cu multe
sute de scOle rurale, reale, normale, Gimnazii, Licee
si institutil culturale private, incurajandu-le si preve-
ghindu-le de aprOpe, facendu'si o placere esceptional'a
in a vedea progresul dilnic ce se realisaza in sc6lele
romanesti.
Partea cea mai mare de recunoscinta in desvolta-
rea nOstra intelectuala o datorim Majestatei Sale, care
n'a vedut prosperitatea Romanilor, de cat in desvol-
tarea invetamintului de tot felul indemnandu-I la acesta.
1) Va41 opul citat, pag. 223. vol. II, anul 1889 Oct. 22.
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN! 11
Dace de la scale ne intarcem privirile asupra Bi-
sericei nastre nationale, si am voi sä stim ce s'a savirsit
in acesti 36 de ani ai Domniei Majestatei Sale, pen-
tru Biserica Ortodoxa a Romanilor, ori-cine cu inima
plina de bucurie pate dice: i4cesta este unsul lui
Dumnedeii mend .penfru a conduce spite fericire su-
fletele Ortodoxe Romane. Cand Majestatea Sa, s'a
spus cuvintul Sai public, ca va pa-zi nebantuita Re-
ligia pamentenilor, de si Catolic prin nascere si edu-
catie, preocupatia Sa clilnica a fost de a da liniste
inainte de tote Bisericei nationale, a-I ridica prestigiul,
numind in Ierarhie persOne culte si devotate ei, si a-i
asigura propasirea prin legi de stat. Cu totii cunostem
situatia zguduita si injosita, in care se afla Biserica
nastra nationale pe timpul venirei Majestatei Sale la
Tron, in 1866. Eram aprope declarati schizmatici,
Ierarhia nastra contestata de. cele-l-alte Biserici Or-
todoxe surori, clerul fare nici o situatie stabile, traind
din mila credinciosilor.
Majestatea Sa, prin ingrijirea neobosita, curand a
facut, ca pacea Bisericei sä fie o realitate. Asa in
1872 dupa multa corespondenta diplomaticS, se pro-
mulga legea Organica a Bisericei si recunosterea ei
si de cele-l-alte Biserici Ortodoxe surori, se concen-
treza autoritatea Ierarhica intr'un Sinod preveclut in
canone, se ingrijeste de clerul mirean, se organiseza
Monastirile dupa noui Regulamente, se stabileste prin
o anumita legea Clerulid mireanstarea si sus-
tinerea Clerului in tote tara, lucru ce nici odiniara
n'a mai fost la Romani. Majestatea Sa inzestrat de
www.dacoromanica.ro

12 NUPAR FESTIV DE 25 AN1
Dumnedeti cu un mare §i puternic sentiment religios,
plin de moralitate si religiositate, dandu-ne exemple
dilnice de respectul datorit Bisericel nOstre, a asistat
§i asista neincetat la slujbele Bisericel, indemnandu-ne
prin presenta Sa la Biserica, a-L urma §i noi. A
cladit din temelie El insu0. Biserici Ortodoxe marete
pe la proprietatile Sale unde lipseat §i pe la tote
Domeniile Coronei, precum §i §cOle, a indemnat §i
cu sta.' ruinta a persistat ca vechile nOstre monumente
religiose sä fie restaurate, §i altele ca- din not -
dite, precum Monastirea Argeului, Metropolia Moldo-
vei, Sf. Trei Ierarhi din Iasi, Sf. Nicolae Domnesc tot
d'acolo, Biserica Domnesca din Targovi§tea, si intr'un
cuvint tote Bisericile monumentale si istorice din Cara.
Asta-di ne putem fall ca avem §i not temple ma-
rete §i Biserici infrumusetate ca on -ce popor civilisat.
Tote acestea le datorim inimei pline de religiositate
a Maj estate Sale.
Pentru cultura §i educatia Clerului in genere a in-
demnat de s'at reorganisat Sesninayiile, §i s'a in-
fiintat Facultatea de Teologie. Faptele sunt deci mai
eloquente de cat cuvintele nOstre si Majestatea Sa
este de asemenea ravnitor §i religios, ca §i Domnil cel
mai insemnati ai Orel' nostre din trecut.
Acum daca ne intorcem .privirile de la §cOle §i Bi-
serica, §i ne indreptam spre vieta nostra socials, cons-
tatam ca si pe acest teren s'at facut tot ce era de
dorit pentru viOta cetatanesca, precum siguranta per-
sonals, siguranta averei si a onOrei, siguranta schim-
bului comercial, desvoltarea economics §i agricola a
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT I 3
tarei, infiintari de M.' fici publice si private, cal ferate
pretutindeni, poduri, sosele comunale si publice, por-
turi pentru comercit, navigatie pe Dunarea si pe
marl cu vasele nostre si inlesniri pentru vita de tot
felul etc. etc. TOte acestea s'at facut cu timpul dupes
putinta si cu concursul omenilor nostri politici. Daces
privim tara nOstra in raporturile sale externe, consta-
tam iarasi Ca sub Majestatea Sa, Romania s'a inaltat
fOrte mult, e cunoscuta de alte State ca tara orga-
nisata si prospera, ca Stat not, dar in care exista or-
dine, siguranta si liniste. Acest prestigit al Tarei se
datoreste in special Inaltei prudenti politice a Majes-
tatei Sale.
Multe am suferit pana la venirea Majestatel Sale
pe tronul Tarei, care era odiniOra glorios prin vitejiile
lui Stefan cel Mare si ale lui MihatBravul, dar ajuns
in seculii mai din urna marul de discordie intre pre-
tendentI, cate °data patat cu singe, altA data pus la
concurenta intre candidate! SA multamim lui Dumne-
det, cä am scapat de schimbarile dese ale Domnilor,
ce erat numai pentru cei nebuni si interesati o bucurie
efemera. Avem asta-cli stabilitate si prin ea am ca.-
patat ca resultat siguranta, s'a Tarei s'a nostra celor
ce traim in ea. Nu'si pOte cine-va inchipui ce resul-
tate marl si bine-facetOre pentru tote at decurs si
decurg din o Dinastie ereditard ; -tot' omenii po-
litici, prudenti si patrioti aprecieaza valorea insem-
nata a acestei Institutii salutare, mai ales pentru not
Romani! Se vede ca parintii si strebunii nostri in
rugaciunele lor, n'at uitat pe urmasii for si s'at rugat
www.dacoromanica.ro

14 NUMAR FESTIV DE 25 ANi
cu cal'dura Cerului sä ne trimita un Salvator, si ruga
for ferbinte fiind ascultata, DumnecleU 'a inspirat pe
barbatii nostri de Stat s'ati ales de Conducetor al
Romanilor pe Majestatea Sa Carol I, si pe urmasil
Lui ca ereditari in veci ai tronului Seth
Faptele marl si evenimente insemnate politice, ce
au schimbat pentru tot-deauna fata tare' nOstre, ce
era umilita alta data, in resumat, sunt: Resbolul vic-
torios purtai de armatele Romane in 1877-78, pro-
clamarea neatarnarei "raid de or' -ce putere din afara,
inaltarea ei la Regat, din Domniat, si in fine intArirea
tare' in launtru. Aceste fapte savirsite sub si prin
intelepciunea Majestatei Sale i-I vor da pentru poste-
ritate titlul meritat de Carol cel Mare, Regele Ro-
mcinthil
Majestatea Sa, indata dupa ridicarea pe Scaunul
Domniei, cea int= si ma' insemnate ingrijire clilnica
a Sa, a fost organisarea si intarirea armatei nostre,,
dupa modelul altor state civilisate. Deprinclendu-se
usor Romani', ca si in trecut, cu arta militara, au
dovedit prin fapte, ca Majestatea Sa nu s'a insalat
in sperantele Sale despre valOrea si vrednicia militara
a poporului Seti lubit, au dovedit ca in vinele for
curge tot acel singe eroic ca si pe timpurile marilor
si biruitorilor Domni din vechime. De aceea cu man-
drie se pronunta Majestatea Sa,. can.d se pregatea de
a trece cu armatele Sale preste Dunarea in 1877 si
cand dice representantilor « Imi reaa'ucell aminte
cuvintele ce, sin/ acum II anic le -am rostit atunci,
cCind fientru prima Ord am fius .piciorul in Palatul
card:
www.dacoromanica.ro

PRIMER FESTIV DE 25 ANY 15
natiunei. Aceste cuvinte sent scumfie inimei Me le, ele
aii fost fiovata Domniei Mele in tot .,sirul de ani ce
am fiarcurs imfireund.
Si astd-di ca si in zo Maiu z866 nu Me cdesc
nici cd Mi-am Msat familia, nici cd M' am desfiarlit
de tam nascerei Mete. Nu, Domnilor Defiutati, nu
Me cdesc cd Mi-am fdcut din Romania Tara Mea,
cd Mi-am fdcut din natiunea Romani insd,s1 familia
Mea.... >> Frumose cuvinte, si fericit este acela care
le pote merita pe dreptate, precum Majestatea Sal
Inainte de a-1 trimite la resbal indemnandu-I la lupta
pe soldatii SeI, le aminteste cine at fost odiniOra
RomaniI spunendu-le.... e Osta,si Romani, voi ;5-147 cat
de mull a suferit fiatria vosird, in timfi de fires/6'
doue site de ani, in care vi se rdfiiserd mifidcele de
a mai afidrabdrbdteste, fie cdmfiurile de bdtae, drefi-
turile el.
A'std -di aveti ocasiunea de a ardta din nog vitejia
vests, .,si Eurofia intregd std cu ochii atintitisfirevoi.
Inainte dar cu inima romaneasca si lumea ne va
judeca dufid fafitele ndstre.....
DupA maY multe victoril Majestatea Sa spune sol-
datilor: e ...Sub focul cel mai vii at inimicului all
infruntat morted cu bdrbeitie, ate luat o redutd, un
drafiel si tree tunuri. Tara ye va if iecunoscetdre
de devotamentul, de abnegatiunea vostrd,- Ian Eit,
ca Domnul .,si Comandantul vostru, Sunt mandru de
voi ,si ve multdmesc.... Terminandu-se resbolul Ma-
jestatea Sa pronuntA cite -va cuvinte pline de entu-
siasm patriotic catra armata Sa victoriosa: «...Am
www.dacoromanica.ro

16 NUMER FESTIV DE 25 ANT
visited cu mandrie campurile din urmd de batae, stro-
phe cn singele vostru, ,si am defius cununi fie mor-
mintele eroilor rema,si fie acolo, ca o amintire vecinicd
a vitejiei armatei Romane... Ea astd-di mai molt ca
tot-d'auna, imindru de a fi Comandantul vostru, ye
multdmesc indoit din adincul inimei Mele...)
tesit victorios din lupta, Majestatea Sa este inco-
ronat cu corona de otel din partea Tarel, ca res-
plata a vredniciei Sale militare '). Iar armata-T da sabia
de on6re.
Acestea sint serviciile nemasurat de marl' aduse de
Majestatea Sa Carol I, Regele Romaniei, iubitei Sale
tad!
La 1869, Noembrie 3, Majestatea Sa se casato-
reste cu Principesa Elisabeta de Wied, din care O.-
satorie n'a avut de cat o singura. flied, Principesa
Maria, trecend lute dintre cei vii; neavend dar suc-
cesor de parte barbatesca, Majestatea Sa recun6ste
de succesor al Seu presumptiv pe nepotul Seil, Tar
Senatul notified AlteteT Sale Regale, Principelul Fer-
dinand incunosciintandu'L ca este mostenitor pre-
sumptiv al CorOneT, si ca L'a inscris intre membril
Senatulul. Ast-fel Majestatea Sa si Cara cu prevederi
pentru viit6r, a asigurat succesiunea Tronulul in per-
sOna Altetei Sale Regale Ferdinand, nepot de frate al
Majestatel Sale. Majestatea Sa Regina nostra scumpd,
dotata Tarasi de natura cu daruri rani, artista si literata
desavirsita, curand s'a insusit limba si sentimentele ro-
manesti, ca si pe cea natala. tubit6re de frumos, afabila
1) Voll opal citat, pag. 368-473, vol. I.
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANI 17
cu tOta lumea, plina de gratii in vorbire §i in scriere,
populara plina de bunul simt, inima generosa §i no-
suflet profund; pentru aceste calitati marl cu
drept cuvint c4tigat intre Romani, titlul nobil de
Mama duidsci a tuturor Romanilor. Faptele ei ye-
(Jute neveclute de bine- faceri, jertfele multiple pen-
tru cei nevoei, numai singura Dumnecleil le §tie,
not nu cun4:5tem de cat pe cele publice. Pe timpul
resboiului a alergat ca'n zbor, cu graba spre campul de
rezboiii, la spitalele ranitilor bravilor luptatori, §i pen-
tru care cu dragoste s'a jertfit servindu-i §i legandu-le
ranile medicamentele prescrise dandu-le cu mama Ei.
Daca am lasa nepomenite, scrierile Sale de valore
artistica §i profunda, ca scrierea: eCuvinte Sufletedi,
§i ne-am restringe numai la sfera curat sociala, apol
faptele bune savir*te de Majestatea Sa, i in acesta
parte ar fi prea de prisos de a-I impleti cununi de
lauri, pentru virtutile Sale cetatanqti. Spuna vedu-
vele §i orfanii, saracii §i nenorocitii de Cate bine-fa--
Geri s'au impart4it, istoriseasca literatii de
Cate ajutoruri bucurat! Noi nu sintem in stare a-I
descrie meritele virtutile Sale, condelut nostru fiind
mult inferior de a putea representa dupa cum se cu-
vine vieta sociala a Majestatei Sale. A vrut Dum-
necleu, s.a se indure asupra neamului Romanilor, sa
ne trimita pe tronul nostru pe acesta pereche bine-
cuvintata in tote privintele, plina de eroism, intelep-
dune, prudenta, rabdare, tact politic induratOre
pentru cei lipsiti nevoesi.
Pildelor Lor, le urmeza cu punctualitate §i Succesorii
Biserica OrtodoxA Romani 2
si
si
s'a
si
si
si
si
artistii si
si
si
si
si
bila,
s'au
www.dacoromanica.ro

18 NUMER FESTIV DE 25 Arri
Lor, Altetele Lor Regale Principe le Ferdinand si
Principesa Maria, stimati si iubiti de neamul Roma-
nesc, precum si odraslele Lor, pentru ca of sint pen-
tru not zorii ce at se lumineze o data Romania, s'aii
s'o duca prin lumina catra scopul preinsemnat of de
Providenta. Acestea despre Dinastia nOstrd ereditard.
Romanilor ! Daca am reflecta putin asupra trecu-
tului nostru, asupra luptelor de tron, asupra nesigu-
rantel tarel din .trecut, asupra deselor schimbari ce
au avut loc in Principatele Romane de alta data,
daca am compara situatia Tarilor Romane din trecut
cu cea de asta-di; nu cred ca se va gasi o singura
suflare romaneasca, care se nu recunOsca pe deplin si
sa nu se convinga prin fapte si date de marea deose-
bire dintre starea infloritOre a Romanilor de asta-di
fata de cea din trecut. Pe acele timpuri, serif intregi de
familii se perdeau prin exilari, ucideri de tot felul si des-
tarari, far cu schimbarea Domniei acelas lucru sufereati
familiele inrudite cu Domnul, cum si slujbasil lui. Era
un infern, o ruing pentru Cara si o situatie pururea
amenintatOre pentru locuitori. Biruri, angarii, jafuri,
dabile de tot felul nu se mai sfarseati. TOte acestea
ail disparut, ca si cum n'a mai fost, pentru singurul
cuvint : ca Dinastia este acum ereditard la Romani.
Daca mai ada.' ugim, ca pe langa ca avem o Dinastie
ereditara, am mai avut si norocul 5a dam preste o
noua fericire, pentru ca am ales ca Domnitor pe unul
dintre membrii familiei celel mai mart din Europa, a
carui relatif, si de singe si de demnitate ne-a ridicat
in ochii popOrelor, ne-a inaltat prestigiul, atunci nu
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT 19
ne mai remane de cat sa ridicam manile spre Ceriii,
si sä multamim lu! Dumnedeii, cli §i nopte, ca ne-am
gasit linistea si fericirea inlauntrul Wei, si se recu-
nOstem ca sintem considerate, tot pentru acest cuvint,
si de catra cele-l-alte popore cu care dilnic venim
in contact.
Nu ni-am propus a face no!, apologia Dinastiei ere-
d itare la Romani, acesta insemnata cestiune a fost
definitiv hotarita de catra betranil nostri, in Diva-
nurile Ad-hoc. Noi reamintim numai faptul istori-
ceste, si indemnam-pe on -ce bun si sincer Roman, a
consimti din inima, si a recunoste impreund cu noi
marele merite ce s'a castigat intre Romani perechea
nostra augusta, Majestatea Sa Regele Carol I si Ma-
jestatea Sa Regina Elisabeta in decursul Domniei
Lor, inaltand in Vote privintele .numele Romanilor si
inlauntru si in afara, si dandu-ne exemple bune pu-
rurea, pline de virtue! crestine!
Daca am scris aceste rinduri pentru lauda si ad-
mirarea Dinastiei nostre ereditare, scopul nostru a fost
a indemna pe Clericii cari nu sent in contact clilnic
si apropiat cu Tronul, sa stie si sa cumisca acesta,
spre folosul Bisericei si a Patriei nOstre.
No! II indemnam si-I rugam cu staruinta, pentru
prosperarea Bisericei nationale, si spre binele tuturor, de
a istorisi poporenilor for la ocasii bine-venite aceste
fapte de mare valore ale Suveranilor nostri, care
fapte pot fi de model multora; a povesti cu vreme
si fail de vreme, cum dice Apostolul, la tOta virsta,
ca. Dumnedeul parintilor nostri si al nostru ne-a tri-
www.dacoromanica.ro

mis un bun, bland si intalept Conducetor, un expe-:
rimentat Carmacia al corabief nostrePatria, pe care
cu stiinta cu pricepere o mana, strabatend valurile
cele invaluite ale mare, incunjura cu abilitate stancile
ce ar putea aduce intamplator 'un naufragiu, o mana
corabia merea si cu bun succesadica Patria
catra limanul dorit de toti.
Mai rugam ultim pe Clericii nostri, pentru binele
prosperarea sufletesca si trupesca a nostra, de a nu
ulta nici ()data, nici in public, nici in ntrunirile for
religiOse si inai ales in predicile for Duminicale, sa
insufle cu putere poporuluriubirea catra Tron dra-
gostea nef.tarnica catra Dinastia Tdrel, pentru ca
numai asa vom avea pace, liniste, statornicie feri-
cire in Tubita nostra PatrieRomaniasi in viitor.
C. Erbiceanu.
§i
§i
§i
clic,
www.dacoromanica.ro

CUGETARE.
Cuget la Malta si sfinta chiemare a preotului si
la datoria sa cats pastoritii sel, precum si la, res-
punsul ce el are a da la judecata cea de apol
dacEi, a indeplinit apostolatul sea cu sfincenie in
exercifiul sacerdociului.
Fericit si de trel on fericit va fi servitorul Alta-
rului daca va putea da respunsul urmator: ,Lupta
cea bund am luptat, credinfa am pazit, da-
toria de preot am indeplinit..
Fie Compel ca preofil din pazita, de Dumnecieil
Romania sa dea acest respuns la stragnicul judec
in cliva cea de apoL
lata la ce cuget cli si nopte!
f Iosif Mitropolit Primat.
Ai,
'
I I!
-
www.dacoromanica.ro

Tandar to am pus pe tine al )
In sdntul,si Area marele post al pdressimilor am fast la via
:-e am sddit, anii trecuti, cu suddre de....
Acum, dupd Santa inviere a Domnului Nostru lisus Chris-
tos, viu de la alta &Wind, ce vii s'a ldsat moistenire ,si care
vecuri iniregi, a indulcit cu rode* sale, cele &Mare de viatd,
inimele cele insetate de mingiere, in suferintele 01 amdrelciu-^
nile vietei aceitia pdmintene.
Via acesta insd, &di de frumo'sci ii de renumitti in ate
limpuri, a inceput de mull a se veiteji. Din causa ace'sta ea
nu mai atrage, cu rodul seg, de cat forte putini din fiii Sul-
pdnului. Starea acestei vii umple de intristare, mihnire ,si jale
on ce inimd drepta isi inchinatd voinfel lui Dumnecteu, celel
stink, pentru cd Mice ostenelile, ca ,si tote cheltuelele, fdcute,
www.dacoromanica.ro

NtTMAR FESTIV DE 25 ANI 23
pad acum cu plantarea,cultura si inzestrarea ei cu cele lre-
buito're, sunt aprdpe perdule mai cu totul.
Terenul viei, find lipsit, aprdpe in totul, de cullurd anuald
si la limpul cuvenit, s'a intelenitsi erburile de lot felul, dar
mai cu semd cele rele sZ venindse, au crescut cu putere si au
vitele cele rodnice, vinjo'se ci frumdse de odiniOrd.
Abea, pe ici pe colea, se mai ved e, in bucium, cote un leistar
verde si viguros, care sd mai pot& da, la limp, rod «frumos la
vedere si bun la mancare».
Uscdciunea s'a intins cu repeziciune,mal preste totes holda,
siva ldsa in curancl pustiirea in locus seu, dacd Stapanul Nu
se va indura sere via Sa.
Drumurile ca si potecile, cele netede, s'au strical, sau in-
coltopat s2 s'au selbet'lcicit; gardurile s'au rupt si santurile s'au
Cei cu gdnduri rele si vreijmase, intro pe uncle voesc.
Paserile Cerului au incuibat s2 ferdle selbatice ale inpueat
acolo.
Strigeitele de alarmd,ce se mai and din cand in cad, sunt:
sau lard putere si rdgru,s-ite, sau de meintuelei.
Pivni /ele, cele zidite cu bold arfistice si architeclonice, se
sure mereie de plot si venturi.
Vinul cel vechiic si generos de prin zdallori, parte s'a vin-
dut fie prep de nimic, parte s'a beut in loc de apes, parte a curs
din vasele cele a'ogile de neingrijire.
Casele stelpdnesti si mai tote locuin /ele pana'arilor silucrd-
torilor via s'au desvdlit de vent si se ruinezd cu repeOciune
de asprimea
Al-obi/de cele luxdse, ca si varele cele scumpe ale easel, se
rdpesc de unit si de alz:ii, fora terra, sau se vind pe pret de
nimic, la cumperettorii de meserie. Cele remase se mdnincel de
molii si de rugind.
Sculele de lucru, cote se mai ajid in fain /d, sunt invechite,
stricate si de nee o trebd.
ndruil.
limpurilor.
inabusit
www.dacoromanica.ro

24 NEMER FESTIV DE 25 ANI
Vile le casei, s' au vindut cu grdmada, sau au muril de _tome,
sau de bold.
Cana au peril si ei, asemenea.
Pandarit si lucrdlorii cei bunt s' au inputinat simpler, sau
au inbdtranit. Cel chiemati ca inlocuiascd sunt: sau farce
esperientd si feint pricepere, sau feird rivnd s2 farce vointd.
De aceea multi dintre acestia, veciena' greuldtiie sarcinel, ce
au de purtat, umbld cat umbld, pe reze'rele viei, adund ce mai
gdsesc din rod si apoi plied pe nesimlile din ogradd, find
holcirdtt sd se odihnesca, ca s& ceea ce a agonisit farce os-
teneld.
Lucrdlorii, la rindul lor, saga cat saps, apoi aducendu-si
aminte de cele fdptuile de pandaril viei, aruncd si ei saga din
many si se duc: unit, sd clOrmd,ca astimpere fo'mea,altii
sd bea ceva ca sd-si amortised corpul de osteneld; far altif
ne3stiind ce sd mai facet, se plimbei de colo pang colo grin curie,
uildndu-se din cdnd in cdnd cdtre po'rla cea mare a curtii, ca
sd vadd , daces cum-va sgomotul de paid, ce se aude, viind din
depdrtare, sere ace'std vie, nu este at Sea pdnulut, care lrebue
se vines negresit, pentru cd a &imis tot mereu vesti la slugile
sale cele multe s2
«Do'mne, Devine, cauld din cer si vedi si cercetezd via ace sea,
acum si pururea si in vecii vecilor». Amin.
t Partheniu Mitropolit Moldova 9i Sucevei
1902 Aprilie 19.
sd 't
sd -st
lagI,
www.dacoromanica.ro

P. S. ATHANASIE EPISCOP AL ROMNICULUI,
SFINTE MOSTE
DIN
CATEDRALA SF. EPISCOPII A ROMNICULUI.
Mi s'a cerut a scrie ceva pentru Numerul acesta,
cu care Revista e Biserica Ortodoxd Romand) ser-
beza 25 de, ani de train. Am preferit sa suit"' despre
lucrurl din Eparhia, al card pastor sint din mila luI
Dumnecleii Si voea Tariff. De aceea voru da cate-va
notice despre unele sfinte mOste, ce se afla in Ca-
tedrala Sfintei Episcopii de Romnic.
Am ales acest subiect spre a contribui cu putin
fi
!i",%°4.
1
.:- e," .
www.dacoromanica.ro

ore-ce atat la materia Numdrului festiv al Revistel
nOstre bisericesci, cat §i la evlavia bine-credinci4lor
cretini ortodox' Romani., Cine venereza dupa cu-
viinta M6§tele Sfintilor afla, mult folos sufletesc si
multa mangiere, cad de o parte aduce datorita lauda.
lul Dumneden, a carui putere si bunatate strelucesce
minunat iri Placutil Sal, precum dice Psalmistul: e Minu-
nat este Dumnedet intru Sfintii SAT), Tar de alta parte
inalta mintea la rugaciune mai upr prin mijlocul
lucrurilor celor simtite catre lumea cea mai presus
de simturi, care Parintele luminilor, de la care se
pogOra tota darea cea bunk si tot darul desavirit.
ApoT lucrurile religiOse, cele simtite, recherna inchi-
natorului, inzestrat cu un spirit de observatie maT
ager, amintiri scumpe de pers6ne §i fapte din trecut.
Ast-fel aceste lucruri lega trecutul cu viitorul, altoind
in sufletele generatiilor presente §i viit6re credinta
§i simtimentele, de care an fost insufletiti cel ce ne-au
lasat atari sfinte monumente. Cate amintiri istorice
nu se lega de M6§tele Sfintului Nicodim de la mo-
nastirea Tismana, de ale Sfintului Ion cel Noll de
la Suceva, de ale Sfintului Grigore Decapolitul de
la monastirea Bistrita (Valcea), de cele de la biserica
Curtea de Arge§, de la monastirea Slatina, de la
Mitropolia din Iasi §i Bucure§ti! De aceea monu-
mentele religiOse sint §i monumente istorice. Cuge-
tand apol la multimea celor maT dinainte parinti si
fratl aT no§tri, cad au incungiurat raclele acestor
sfinte mOste, s'an inchinat for §i sarutat; cuge-
tand asemenea cate lacrimI au uscat ele, cate suspi-
nuri au curmat, cate inimi infrante §i sdrobite au
mangaiat, veneratiunea si insemnatatea acestor odOre
sfinte se va cunOsce si maT bine.
Aceste dise despre sfintele Mo§te in genere se a-
41
.
www.dacoromanica.ro

Numta FESTIV DE 25 Aril 27
plica si la Sfintele MOste din Catedrala Sfintei E-
piscopil de ROmnic, tar in deosebi la cele despre -care
mi-am propus a trata, adin la cinstitul Cap al stintului
marelul mucenic Mercurie precum si la trel sfinte
Man), ce sent aduse de la monastirea Arnota im-
preuna cu alte sfinte Moste.
I.
Mitropolitul Ungro-Vlachiei Neofit I, in o relatie
istorica din anul 1746 despre calatoria sa la Episcopia
ROmniculuT si la unele biserici si monastiri din jud.
Vilcea, ne-a lasat cea dintal scire, ce cunoscem, despre
cinstitul Cap ' al sfintului Mercurie. Tata acea scire:
In Biserica santitd fire numele s-lug' martir Geor-
gie din orctsul Ocnele (Mari) se afid caj5ul s-lui mar-
fir Mercurie, care s'a aflat ast-fel. In dilele, cdnd
eraii Neyntii in tarn, find Ej5isco15 Damascen, om
invetat in limba latind si cea slavond, un fireot cu
numele Stanislav a vectut intr'o nopte o lumina pre
zidurile unei biserici ruinate, ce se afla mai' sus de
casele cdmdrasilor (boeri, care ingrijaii de exploata-
rea si vinclarea sari°. Vedend acestd lumind preotul
s'a dus si sdfidna' a gdsit si o petrd, fire carea erag
litere /aline, ce arcitati cd acel cap era al s-lui mar-
tir Mercurie. Deci ludnd caul 1-a dus in casa sa,.
lay 4p/ea in vis a venit scintul si 1-a infrico.,sat,
dicendu-i, find-cd a ina'rdsnit sd scold cafiul lui de
uncle era, it va nimici, atat pre el cat ,si pre nemul
lui. Si acest vis 1-a veclut nu numai el dar si cas-
nicil sdi,. si in adever, duj5re cum se dice de locui=
tort, ail' dispdrut tote nu lardig dud acesta, conform
predicerii s-lui si acurn nu trdesce nice unul. Jar
fireotul mai inainte de a muri a dal de scire ar-
www.dacoromanica.ro

chiereului, desire care am mentionat mat' sus, adecd
Efiiscofiului Dainascen, cape merend cu litanie la
casa preotulul, a litat s tul cai5 si l-a _pus in Rise-
ricd, uncle se afi'd fidnci cistd-di; a citit
rile ltztine, ce se aflau fie fietra mentionald, fi care
tetra a scat la Eihiscofiia Rimnicului hand in tim-
j5ul neorinduelilor, dud cum am. audit de la Etis-
coj5ul Climent 9. Aceste ni le spune Mitropolitul Neo-
fit despre cinstitul Cap al sfintului Mercurie. Din in-
formatia, ce ne da Neofit, urmeza cä pe la mijlocul
veaculul al XVIII, cinstitul Cap se afla in biserica
sfintului Gheorghie din oraselul Ocnele-Marl (Valcea);
ca fusese pus acolo in urma unel descoperiri minu-
nunate la inceputul acelul veac de fericitul si inve-
tatul Damaschin, Episcopul Romniculuf.
Traducend acesta relatie din grecesce §i publicand-o
in Revista «Biserica Ortodoxae pe Octombrie, anul
1876, pag. 6 sq. Arhimandritul Ghenadie Enaceanu,
adormit in Domnul ca Episcop al Romnicului, dar
atunci unul din valoro0 membri aT Comitetuluf Re-
dactor, sub care a inceput aparicia Revistei, nu da
asupra loculul in cestiune vre-o notita, explicativa, pe
cand de alt-fel insotesce acea relatie cu multe note
istorice de valOre.
Deci ceea ce neuitatul meti predecesor si prieten
n'a facut in Numerul Revistel de pe Octombrie 1876,
voiti incerca sä fac eti in Numerul acesta, adeckdupa
2) Neorinduelile de care pomenesce aiei Mitropolitul Neofit sint des-
cries in Pomelnicul Ctitoriceso al Sf. Episcopil de ROmnic ast-fel:
Nem1ii aceste 5 judete an 21, °Ind a fost la leat 7247 (1739)
sculatu-s'afi Turoil cu Asboitt asupra Nemtilor si 1 -au coos
din %ara acesta si au are episcopia acesta. Sfinta Biserica (zio) t6te
oasele de imprejur i stricfindu-se tote si pustiindu-se venit loom
la pustiire de istov .". Acest document, ce se afla ca introducere la
pomelnicul Episcopulul Climent, este reprodus intreg in Istoria Biseri.
ascii de Lesviodax.
§i
Sta.
pinind
1-at Want gi
kti
I-all
si si
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN!
25 de ani, legand ast-fel mai strins si firul conti-
nuitatii Revistei.
Cinstitul Cap al sfintului marelui mucenic Mer-
curie n'a remas mult timp in biserica stintului Gheor-
ghe din Ocnele Mari, unde se afla, pe cand scrie
Mitropolitul Neofit. Episcopii Romnicului dupa vremi
avura deosebita evlavie si ingrijire pentru acest sfint
odor. Asa fericitul Parthenie, care pastori dupa ju-
matatea veacului al XVIII, face pentru cinstitul Cap
un chivot. de argint poleit cu our si infrumusetat cu
mai multe iconite in relief, anume: -a sfintilor ma-
rilor mucenici Mercurie si Dimitrie, a Mantuitorului
stand pe nori intre 2 serafimi, a sfintilor tamaduitori
Pantelimon si Procopie, a sfintilor ierarhi Nicolae si
Parthenie. Pe spatiurile dintre iconite sint florl in re-
lief, Ian pe capacul chivotului, de jur imprejur, ve-
dem inscriptia urmatore: = Acestd curie, intru care
se afid pus cinstitul Cap al marelui mucenic Mercu-
vie s'a fdcut cu cheltuela iubitorului- de Dumnedeg
Kir Parthenie Ep. R. Leal 1767..
Iconitile de pe peretii cutiei sint dupe parerea mea
un indiciu despre imprejurarile posteriOre ale cinsti-
tului Cap. In deosebi imaginile sf. Nicolae si a sf.
Parthenie, me fac a presupune ca insusi Episcopul
Parthenie va fi luat dispositia, sau cel putin va fi
dat ideea de a se aduce cinstitul Cap de la biserica
din Ocnele-Mari cu hramul sf. Gheorghe, care nu fi-
gureza pe chivot, la biserica Episcopiei Romnicului
cu hramul sf. Nicolae, care figureza pe chivot. In
adever, cinstitul Cap se afla de mult timp in biserica
sf. Episcopii de ROmnic, insa nu sciii anume de cand
s'a adus acolea, cu tote cercetarile, ce am facut in
arhiva sf. Episcopii.
Acest cinstit Cap este pentru inchinatori o necur-
www.dacoromanica.ro

30 NUMER FESTIV DE 25 ANi
man aducere aminte de sf. marele mucenic Mercurie,
ostasul roman din neamul Scitilor, un tiner de 25
ant, inalt de stat, cuvios si frumos la fan., cu pe'rul
plavaiii si cu obrajii strelucitori de rumen'. Sfintul
Mercurie a murit martir in persecutia lui Decie (249
251), si sa serbeza la 25 Noembrie. Prin vitejiile
sale contra barbarilor si prin statornicia sa pans la
martirit in marturisirea lui Christos, ne servesce ca
pilda strelucita de a apara cu barbatie mosia contra
vrajmasilor si legea contra necredinciosilor. El isvo-
resce si tamaduiri bolnarilor, cari'l chema cu credinta.
Pentru acesta si no!" cinstim si sarutam cu dragoste
evlavie sfintul ILA Cap.
II.
Acum dupa ce am omplectat pe cat s'a putut re-
latia Mitropolitului Neofit despre Capul sf. Mercurie,
da Inca o scurta relatie despre alte sfinte mOste,
ce se afla tot in biserica sfinte' Episcopii de ROmnic.
Afars de enumerarea incomplecta ce face despre ele
Mitropolitul Neofit in relatia sa despre monastirea
Arnota, publican tot in No. ma' sus citat al Bise-
rice' Ortodoxe) pag. 16 si afara de o notita despre
ele, publican in Anuarul acestei Episcopii pe 1900,
nu sciii de s'a ma' scris alt-ceva despre ele.
Rind rinduit in vara anului 1893 sa gerez afa-
cerile sfinte' Episcopii de Romnic in locul P. S. Epis-
cop Ghenadie Enaceanu, care se afla in concediii,
am dispus a se aduce de la monastirea Arnota, pe
langa cartile cele vechi, in privinta caror dispusese
insusi P. S. Titular 1), o ladita cu sfinte mOste, intre
1) Asemenea dispositie a lnat P. S. Ghenadie in privinta ofirtilor
vechi de pe la mai tote monastirile bisericile din Eparhie, aqa ca
si
volt
vi
www.dacoromanica.ro

NUMAR FEST1V DE 25 ANi 31
care trei Mani imbricate cu argint §i aur. Am so-
cotit ca in biserica sf. Episcopii de Romnic ele se vor
pastra mai sigur §i vor sluji spre intarirea evlaviel
unui numer de credinci4 mai mare, de cat in mo-
nastirea Arnota, ce Inca de atunci era o mareta ruinai).
Ladita s'a i adus la biserica sfintei Episcopii, corn-
form resolutiei pusa de mine in anul 1893 pe rapor.tul
Protoieriei de Valcea, referitor la zestrea monastirii Ar-
nota inregistrat sub No. 451 din 15 Martie, anul
1891.
La 15 Martie 1898 am primit din manile Prea
Inaltatului de Christos Iubitorului nostru Domn §i
Rege Carol I investitura de Episcop al Eparhiei Rom-
nicului Noului Severin. Indata dupa suirea mea pe
Scaunul Eparhiei am dat inchinaciunea cuvenita §i
cinstitelor Mani, despre care voesc sa tratez aici.
Apoi insotit de Prea Cuviosul Arhimandrit de Scaun
de Eclesiarhul sfintei Episcopii, am cercetat cu
tOta evlavia de la cine provin aceste sfinte mote.
Ladita in care se pastreza ele, este de argint in
forma patrata, lungimea ei de o, m. 63 c. m., lati-
mea de o, m. 39 c. m., inaltimea de o, m. ,I o c. m.
Pe pereti sint iconite in relief a 2 2 sfinti, de la cars
provin in mare parte MC:Itele. Pe capac sint gravate
in relief trel mini in dimensiuni proportionale cu cele
din ladita. Doue inscriptii, una pe peretele anterior,
cu data 1817 §i alta pe capacul laditei cu data 1858,,
ne spun: I ca sicriul numita ladita), e facut
la biblioteca Episcopiel s'a fficut o bogatfi colectie de carts vechi de
valore. Dupa ineetarea din vifitit a P. S. Ghenadie, moqtenitorii au ri-
dicat pretentie gi asupra acestor carti, de qi ele, precum se vede, nu
sint avere personalfi a decedatului Episcop.
1) Inca din vara anului 1898 am intervenit la Onor. Minister al
Cultelor sfi instaleze in acfista monastire nn azil de infirmi, spre a nu
fi prada mine. Panfi aoum insfi nu s'a Mont nimie.
si
si
si
si
(asa-i
www.dacoromanica.ro

de Mare le Ban Golescu; sfintele 146te din el ale
monastiril Gorbota(?) si s'ati afierosit l'a spitalul of
Bucureti, Iubirea de Omeni (Filantropia); 2 cä si-
criul a fost dosit un timp, Tar la 1858 s'a gasit §i
impreuna cu sfintele Moste din el, in numer de 27
bucati, ale monastiril Arnota, s'a aezat in acesta mo-
natire. Ele au remas acolo pana la 1893, cand,
precum am spus mar sus, au fost aduse la sfinta E-
piscopie.
Afara de iconitele gravate pe peretiT lad4e1 si afara
de numele scrise pe legatura de argint a celor mai
multe dintre bucatile de sfinte Mote, se mar face
mentiune despre uncle din ele in o foaie din anul
1784 scrisa din ordinul Episcopulul de Rimnic Fila-
ret, acel care in unire cu predecesorul seti Chesarie
au tradus din grecesce si au tiparit Mineele. Foaia
impreund cu acele M6te se pastreza acum in o cu-
tie aparte.
Iar despre cele trel sfinte Mani, de care ne ocu-
pam in special aid, ne dau deslu*I inscriptiile sla-
vone de pe ele. Din aceste inscriptii resulta ur-
maOrele: 0 mana este a sfintului Apostol Filip,
unul -din cel 7 diaconl de pe timpul Apostolilor; a-
mintirea lul se serbeza la i i 0ctombrie. Marla s'a
adus de Domnul Munteniel Mater Basarab la mo-
nastirea Arnota in anul 1637. 0 alta mana este a
cuviosului Parintelui nostru Mihail Marturisitorul, E-
piscopul Sinadelor, un aparator zelos al ortodoxiel si
al sfintelor ic6ne. El muri in exil pe timpul Im-
peratului Leon Armeanul (813-82o). Amintirea lul
se serbeza la 23 Mai, Tar maim s'a adus tot de Ma-
tes Basarab la monastirea Arnota in anul 16421). Am-
0 La 1889 vizitind sfintul munte al Atonulul Impreuna en doul
prieteni a! me!, en P. S. Gherasim Timus Pitesteanul, fost redactor al
Revistel Bis. Ort.", acum Epiacop al Argesului si on Domnul C. Er-
www.dacoromanica.ro

NUMER FEST1V DE 25 ANI 33
bele aceste Mani sint pana la cot, avind imbracaminte
de argint poleit cu aur, impodobita cu mai multe bu-
chete de petre in diferite culori si cu Cate doue bra-
taxi de aur. Lungimea for e de o, m. 50 c. m.
A treia Maria este a Sfintei Mare: Mucenite cMa-
rina 2, , a card: amintire se serbeza la 17 Julie. Maria
acesta este numal pana la incheetura, adica numai
podul mane: cu degetele. Ea are imbracaminte de
aur $i lungimea de o, m. zo c. m., cu data 1662.
Monastirea Arnota.
Nu reproduc in intregime cuprinsul inscriptiilor de
pe imbracamintea acestor cinstite Mani, cum n'am citat
nici numele sfintilor, cart figureza pe peretii la'.ditel.
Sper ca notitele ce &I acum voi fi complectate ne-
gresit in cursul altor 25 de ani de acum, sail pana
la jubileul de 5o ani al Revistei, cad se cuvine a bine
vesti din di in di mantuirea Dumnecleului nostru. Si
ma: sper acesta atat in consideratia insemnatatii MOs-
telor, de care vorbim, pentru evlavia bine-credinciosilor
crestini si ma: intaiii a celor din acesta de Dumnecleti
pazita. Eparhie, cat si in consideratia insemnatatii for
istorico-arheologice.
Me marginesc acum a constata numai ca.' bine-cre-
dinciosii crestini, iubiti ai me: flu in Domnul, cinstesc
biceann, profesor de teologie si actual redactor al Reviste, am v6clut
in biblioteoa monastiril Lavra o Evanghelie grecesca, manuscript pe
pergament, avend la inceput chipul lift Mate! Basarab in genuchi in-
chinand Evanghelia sf. Mihail al Sinadelor, al earn! chip este cova ma!
sue, Tar la sfirsit chipul lui Hata Basarab cu sotia sa Elena D6mna.
El att thiruit aastil Evanghelie Sf. Mare! Lavre pentrn darn! si bine-
euvintarea celul intre sfintil. Parintelni nostru Mihail Episcopul Sin a-
delor, al card cinstit cap a fost adus in Valahia la 1643 si a s6vir-
sit multe minunl". De aid se explica evlavia Domnitorulul pentru acest
sfint Pririnte. De aceea si Constantin Voda Brincoveanul a flout cin-
stituluI seil Cap nu frumos chivot in an 1691. Comp. Biserica Ort.
Rom." pe an. 1889 90 Art. nO diliitorie In Orient".
Biserica Ortodox6. Romftna 8
www.dacoromanica.ro

34 NUMER FESTIV DE 25 AN!
§i saruta cu evlavie aceste sfinte M1:*e, nadejduind
cu -LOU increderea in darul ajutorul lor, intocmal
precum au facut stremoii nWri, cari mult aveati ne-
voe de ajutor ceresc in acele vremi pline de turbu-
rani nestatornicie. Cata mangaere §i curaj va fi
simtit in sufletul sail prea piosul Matel Vocla Basarab,
luptandu-se pentru apararea Tronului §i a Tariff, cand
scia cá are solitori catra Dumnecleft §i pe Sfintii, pen-
tru ale caror cinstite MO§te lasat aceste semne
pretiose de evlavie! Tot atata mangaere §i intarire
va simti fie-care bine-credincios, invaluit de viforul
a multe necazuri §i nevoi, daca in rugaclunea sa fer-
binte catre Dumneclet va lua scapare §i la mijlocirea
Sfintilor, ale caror Mdte le cinstesce §i le saruta.
Deci, o, voi slujitorilor ai /u1 Dumneclea §i Man-
tuitorului nostru Iisus Christos, Apostole sante Filipe,
Marturisitorule Mihaile §i Mare Mucenita Marino,
tindeti Manile VOstre rugatOre care Milostivul Dum-
necleti, ca pre Credinciosul nostru Rege pazesca,
credinta nOstra sa o intaresca, Tara si Biserica nos-
tra sa le ocrotesca., iar pre cei ce sarutam cu credinta
§i cu evlavie cinstitele vOstre Mani, sa ne isbavesca
de tot necazul, urgia, primejdia i nevoea. Amin.
Romnica-Vithea, in 28 Illartie 1902.
i
i
ne -au
sä-1
www.dacoromanica.ro

Deosebirea dintre lucrul secundar si cel principal.
Omul, care lucreza nurnai lucrul corporal si sufietesc lard eel
spiritual, Cecil n'ad spat calea binelui, si, pentru acesta, lucrul Jul
se nuinefte secundar; cel ce lucreza lucrul spiritual ad aflat 0
ealea 0 pre 6nsa0 binele, si, lucrul Jul pentru acesta este princi-
pal, pentru -ca dice Dacha! Sant prim Proletul David: Domnul din
cer ad privit presto fill- 6menilor ca sa cacti de este cel ce Info-
lege sad cal ce canal pre Dumnecled", si, addend ca toff pacatofil
shat llama! corporal! fi salletapti era nimenea dintre ei spiritual,
adauge: Toff s'ad ablaut lmpreuna netrebnicl s'ad facut, nu este
col ce face &imitate, nu este ;egad is anal".
t Cierasimu al Romanului.
28 Martie 1902
Roman.
www.dacoromanica.ro

ScrisOrea D-tale m'a pus intro incurcatura din cele
mat marl, spunendu-mi ca cu ocasia jubileului reviS-
tei nOstre, ar trebui sa trimet si eti cate-va frase.
Lucrul este forte grew pentru acei nedeprinsi cu cu-
getari desarte. Gandurf trec necontenit prin mintea
omului, dar cine este in stare a le prinde pe tote,
cad ocupatiunile qilnice it impiedica de a le da aten-
tia cuvenita. Chiar daca reusim a fixa o ideie si a
o lua la scarmanat, cate piedici nu se opun de a o
www.dacoromanica.ro

DIUME.B. FESTIV DE 25 ANY 37
intrupa in cuvint sail a o imbraca in vestmintul scrie-
rei, pentru ca sa fie comunicata. si altora.
Fericit este acela care stie sa alega notiunele ce
ar putea fi de vre un folos omenirei. Monahismul
a adus servicil marl bisericeT in genere si bisericeT
romane in special. Monastirile, centre de cultura in
trecut, ail fost niste cetati puternice pentru apararea
ortodoxiel.
Cand luptele religiose de suprematie ail inceput a
se afirma in terile dunarene, atunci se desfasura o
activitate f6rte mare din partea monahismului. De pe
atuncT dateza monumentele religiOse, care sunt do-
vecIT puternice despre pietatea strabunilor nostri.
Cele fret fagaduinti monahale: saracia, curatia si
ascultarea sunt fructele invetaturei evangelice, pen-
tru care se asigura fericirea. Practicate cu tOta rivna,
ele sunt de folos omenirei.
Cine nu-si porta gandul la lucrurl marl' se cunOste
pre sine si se multameste cu ce are. Curatindu-si
mintea de cugete desarte, devine prielnic de inveta-
turf folositore. Insusindu-si cunostintl ce nu le pote ob-
tine cine-va prin propriele mijlace, omul se simte
mArginit si cauta a'si largi cei-cul cunostintelor folo-
sindu-se de ceea ce pOte psi la altiT.
Cunostintele metafisice sunt inaltatOre de suflet si
fOrte folositore cand sunt intemeiate pe virtutile cres-
finest'. Omul se simte inferior fata de creator si este
gata a urma povetelor de a Tubi pre Dumnecleti si
aprOpele.
Nadej dea mantuiril dä curaj la lupta, Tar staruinta
www.dacoromanica.ro

38 NUMER FESTIV DE 25 Ale
i barbatia duc sigur la biruiqa. Omul stapan pe
sine infrineza poftele si cand, prin ajutorul harului,
incepe a scapa de ele cu postul si rugaciunea, este
in stare a sevir§i lucruri marl. Vitejia este resultatul
abnegatiunel. Cine se gandete prea mult la ale sale
nu va putea folosi altora.
Al D-v6stra devotat
t Gherasim de la Arges.
ph-ri...lrit
Nan (11114 gig [
www.dacoromanica.ro

Ortodoxia Bisericel,
Garantia, Naeion alit ;Ira
PIMEN Episoop al Dinka de Jos.
Ccitre Area cucernicil protoierei ai Eparkiei Dundrei-de- .os.
Cu multe daruri a inzestrat Dumneclea pe om si
in deosebi pe roman. In firea lui a pus atatea calitati,
in cat cei chemati a se ingriji de dinsul cu usurinta
pot sa.-1 indrumeze la o viata mai buna si mai spor-
nica. Poporul roman dal', din fire este.aplicat la fapte
marl, remane numai ca el sa primesca din ce in ce
o desvoltare a acestor daruri, ca ast-fel sa fie vred-
nic de mosil si strain* no§tri, cart ne -au lasat urme
nesterse de vrednicia for ca romani §i buni cre§tini.
Desvoltarea acestor daruri, revine de drept .preo-
tului .,si invetaforului; cari prin anumita for pregatire
in acesta directiune §i prin atingerea apropiata, in
care se gasesc cu poporul, at cea mai mare inlesnire,
pentru implinirea acestel datorli. Si apoi chemarea
www.dacoromanica.ro

40 NUMER FEST1V DE 25 Aril
lor, ca luminatori al poporului, le impune datoria de
a combate intunerecul cu tOte ale lui rele urmari.
Pe aceste consideratiuni, preotul si invetatorul in
tote timpurile si la tOte popOrele, ail fost recunoscuti
ca cei mai buni si mai proprii indrurnatori ai ome-
nirei catre lumina, prin care in timp, s'aii inchegat
si consolidat acele natiuni, ce fac asta-cli fala lumii.
De alt-fel si in tara nOstra, lucrul acesta tot asa
a fost apreciat si ca proba, toti barbatii nostri de
stat, mari patrioti, s'ail convins de rolul acestor doi
factori asa de importanti in mijlocul poporului nos-
tru si pe cat mijkicele si imprejurarile le-au permis,
s'aii ingrijit de sOrta lor. Prin legi anumite, le-at a-.
sigurat o positiune materials si i -au radicat din acea
stare de nesiguranta si umilire, in care se gaseati,
mai ales preotul,pana mai deuna-di.
Pentru preot cu deosebire, in timpul din urma, s'a
fa'cut mult si avem nadejdea ca treptat, treptat, se
va face si mai mult, daca si el, preotul, va cauta
sa respunda la chemarea ce o are in mijlocul popo-
rului cu mai multa pricepere si harnicie.
InvetWorul, are datoria de a pune in maim copi-
lului cartea, si a -I face sa cunosca nevoia de lumina
si modul cum sa o pOta. dobandi. Odata cu acesta,
el este obligat de a pregati'pe copil care cunostinte,
din ce in ce mai largi, invetandu-1, dragostea catre
Dumnecleti, care aprOpele, catre sine si catre patria
si neamul seu. El ii deschide ochii si-i lumineza min-
tea," ca sä cunOsca ce este bine si ce este ret, ce este
adever si ce este minciuna; ce este drept si ce este
nedrept. El ii face cunoscut datoriile dintre Omeni si
it invata respectul care Dumnecleu si care cei mai
marl de cat dinsul.
Cu alte cuvinte, ii impartaseste tote acele cunos-
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DK 25 ANY 41
tinte bune si neaparat trebuinciOse, pentru viitorul
cetatean roman. Rolul invetdtorului dar, se intinde
asupra copiilor, numai pana la virsta de cel mult 14.
ani. De aci el incetezd a mai avea o inriurire directa
asupra fostilor lui scolari.
Preoful are insa un cerc mult mai intins de munca.
El is pe om de la cea mai frageda virsta, pot
dice chiar de la nasterea sa, il bine-cuvinteza, ii su-
praveghiaza cresterea cu un interes curat parintesc,
it invata adeverata lumina a cunciscerii de Dumnecleil,
sfintindu4 vieta, prin sfintele mistere si rugaciuni, con-
ducendu-1 si ingrijindu-1 pana, ba si dincolo de mor-
mint.
inalta si sfinta este chemarea preotului!
El pOte aduce mult bine terii si poporului, cand
este patruns de misiunea lui. Preotul cu tragere de
inima pentru binele si fericirea poporului, nu perde
nici un minut din vieta sa, ci, ca si bunul pastor,
chema oile sale, cars asculta cu drag glasul lui si
merg dupa el. Tot asa si preotul, isi chema credin-
ciosii la biserica, si aci, mai ales in Dumineci si ser-
batori, II invata si-i sfa.-tuete ca un bun parinte du-
hovnicesc. Le luminezd mintea, le incalcleste inima,
ca ast-fel, sä vadd lumina chnostintei de Dumnec,let,
sa intelegd adeverul si sa simtd nevoie de tot lucrul
bine placut Domnului. Aci, in biserica, dupa servi-
ciul sfintei liturghii, sevirsit cu evlavie si frica lui
Dumnecleti, preotul harnic cuvinteza poporului, inve-
tandu-1 sa creda in Dumnec,leil, sä-1 iubesca si sa na-
dejduesca in fericirea vietei de veci. Destepta in el
Tubirea catre religiunea si nemul nostru romanesc,
iubire care a incalclit pana la vitejie bratul mosilor
si stramosilor nostri pentru apararea mosiei si a re-
ligiunei in timpuri grele. Tot din acesta iubire a re-
www.dacoromanica.ro

42 NUMER FESTIV DE 25 ANi
sarit vitejia fiilor nostri pusi sub conducerea Prea in-
teleptului si vitezului nostru Rege Carol I si din care
cu vrednicie am castigat independenta terei si auto-
cefalia Bisericei.
invata apoi supunerea si respectul catre legile si
autoritatile bisericesti si cetatenesti, din care reese
respectul de sine si de avutul aprOpelui seti. Tot aci
preotul pote, cu inlesnire, sä cuvinteze poporulul des-
pre sfintirea vietii casnice, ca conditiune neaperata
pentru trainicia familiei crestine, atragendu-i luarea
aminte la datoria ce i se impune, de a-si 'creste co-
pii in spiritul religiunel si al patriotismului. De la
inaltimea positiunei sale preotesti, ca invetAtor si ca
luminator al poporulul incredintat conducerii sale,
preotul este dator sä sfa"tulasca pe fiii lui sufietesti,
ca sä iubesca munca cinstita si harnica, mai ales acum,
cand nevoile sunt mai simtite ca alta data.
Aplicarea la meserii de tot felul, atat de trebuin-
close poporulul, cum si Indrumarea care o vieta cum-
patata si infiintarea de societati economice prin co-
mune, Inca trebue sa preocupe pe preot in cuvinta-
rile sale bisericesci.
in afara de biserica, preotul are nenumerate datorii,
pe cari este obligat a le Implini, de ore-ce ele stati
in strinsa legAtura cu misiunea sa pastorala.
Cine pOte cunOste mai pine ca preotul metehnele
sau relele deprinderi, earl' ail inceput a se introduce
in vieta poporulul nostru romanesc ? i apoi cine ar
putea cu mai multa autoritate sa combata si sa o-
presca lAtirea acestor rele ? De sigur numai preotul
intelept si harnic.
Linea §i betia din care isvorasc o multime de alte
rele, ca: saracia, invidia, minciuna, juramintul strimb,
mizeria, ruina si crima; aceste uriciose vitiuri, prin
Ii
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTAT DS 25 AN 43
cari ruinat popOrele vechi si cari asta-cli, din
nenorocire, ameninta pe unii din fiii Bisericei Si terei
nostre, numai printr'insul s'ar putea mai bine corn-
bate. Adesea preotul este chemat de enoriasi, prin
casele for si acesta se intimpla cel putin ()data la
inceputul fie -cares luny, cand iss visiteza intrega sa e-
norie. Cu acesta ocaziune el, pe langa combaterea
relelor amintite, pOte ca sa dea tote ale sale indem-
nuri si pentru o vieta mai ingrijita si o gospodarie
.mai rationale, cari aduc dupe ele marl folOse pentru
poporul si nemul nostru.
In asemenea ocasiuni, preotul pOte si este chiar
dator, ca sä sfatuiasca.' poporul in privinta cresterei,
curateniei si educatiunei copiilor. Asemenea in ce pri-
veste curatenia caselor si a curtilor. Patulele si curtea
se cere ca sa fie tot asa de curate, ca si casa, stiut
,flind ca Miele nu parund acolo unde este curatenie.
Si in casuri, Domnul sa ne feresca, de bOle molip-
sitOre, tot preotul este cel d'intain chemat, ca pe de
o parte, sa anunte autoritatea in drept, spre a lua
mesuri contra intinderei acelor bole; iar pe de alta
sa indemne poporul de a folosi sfatul medicului si
medicamentele ce i se dail.
Tot asemenea prin influenta sa morale, preotul este
singurul in stare, care ar putea, ca sä lucreze mai
bine la inmultirea avutului si la desvoltarea gospo-
dariei satenului. El ar putea ca sa-1 indemne a'si con-
strui o casa mai igienica, mai sanetosa si mai lumi-
misa ca multe din cele in care locuesce asta-cli. Ar
putea mai departe, ca in locul spinilor, ciulinilor si
altor burueni displacute privirei si bunului simt, care de
multe ors cu virful for ating strasina cases, sä indemne
poporul a planta pomi si arbors, si nu va strica dace
se vor pune si pe holde, mai ales la hotarele lor,
s'ati
www.dacoromanica.ro

-1 i. NUMER FESTIV DE 25 ANJ
spre a se bucura de rodele ce dati, de umbra ce a-
duc si de linistea ce asigura poporului, ferindu-1 de
judecati si de neintelegeri adesea vata" matore.
El, ca mai luminat in comund si cu influenta pe
care o are intre pastoritil sei, dandu-si mai bine sema
de ocupatiunea prima a teranului nostru, care se in-
deletnicesce mai mult cu 'munca campului si cresce-
rea vitelor, ar putea ca sa indrumeze pe pastoritil
sei care o munca mai sistematica. El este dator a-i
indemna sa se folosesca de tote mijlOcele recoman
date de omenil stiintei pentru pregatirea pamintului
prin ingraseminte, "pentru lucrarea si cultivarea lui,
cum si pentru nutrirea si ingrijirea vitelor, spre a face
din ele un isvor sigur de bogatie pentru popor. Prin-
tr'o ast-fel de sirguinta din partea preotului, se rea-
liseza un mare bine pentru popor, si o deplina stare
de fericire pentru toti. Fora morala si o positiune
sociala imbucuratore de aci se pote deduce, si acela
este adeverat roman, care prin munca cinstita scie
sa'si asigure o bung reputatiune printre fratii sei.
Mare lauda se cuvine dar acelui preot, care va lu-
cra ca uti adeverat parinte pentru respandirea lumi-
nei in directiunea aratata si numai unul ca acesta va
putea cu dreptul ca sa-si dovedesca rostul chemarii
sale asa de importante in mijlocul poporului.
Aceste observatiuni ale mele expuse aci pe scurt,
se impun atentiunel Prea Cucerniciei Vostre si ye in-
vit, ca de inata sa luati mesuri a fi aduse la cunos-
cinta -Cucernicilor preoti din acel judet, pe cari ii veti
indemna:
1) A trai in deplina armonie cu invetatorul, a Ca'-
rui dragoste sa se silesca a si-o asigura si apol aman-
doi, Maria in mina, sa lucreze cu caldura la binele
si fericirea poporului, care formeza trainicia si pro-
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DS 25 AN!
pasirea nOstra morala si nationala. Pentru ajungerea
acestel prietenii intre sine si inveta' tor, preotul se cu-
vine a fi .dupa cum insasi numirea de presviter it a-
rata,' batran, mai, ales cu mintea, neascultand tot ce
se vorbeste in reu de unul si de altul, 5i lasand in
tot-deauna mai mult de la sine.
Acolo unde preotul si invetatorul vor fi uniti in
ganduri si dorinte, acolo unde ei isi vor cunOste ma-
rele for rol de luminatori ai poporulul, totul va fi de
lauda si cu usurinta va rasa sa se intrevada, cum na-
tiunea cu pasi siguri va merge care glorie si marire
nationala. Pe cand, din contra, acolo unde ei nu lu-
creza in unire si armonie si mai ales acolo, unde unul
se lupta in contra caui-l-alt, nu pOte sä se vada de
cat turburari pagubitOre atat in ce priveste prestigiul
si demnitatea lor, cat si in ce priveste desvoltarea sen-
timentului religios si national in popor.
In asemenea ocasiuni preotul si invetatorul nu mai
sunt acele modele vrednice de imitat, la care poporul
se cuvine atinti privirile, ci devin o piatra de scan-
dal, un povatuitor orb si o lumina intunecata, care
nu mai are nici o putere de propagare. Printr'o ast-
fel de purtare din partea for in loc de consolidare se
va produCe sdruncinare, care curind sau .mai tircliu
va aduce dupa sine ruina morala si materiala a po-
porulul.
2). A lucra fara preget atat in biserica, prin cu-
vintarile ce este obligat a be rosti la diferite ocasiuni,
cat si pe la casele enoriasilor, cand va avea prilegiul
de a da sfaturi, la deplina luminare a poporulul catre
tot ce este de folos pentru mantuirea lui sufletesca
si pentru indrumarea care o vieta sociala mai buna.
Cine cunoste mai bine ca dinsul nevoile poporulul
si cine ar trebui sä se bucure de mai multa autori-
in
www.dacoromanica.ro

tate §i incredere intr'o comuna ca preotul ? El dar,
se cuvine pentru asigurarea acestei autoritati, a lucra
cu sirguinta §i cu fragere de inima si mult se va cas-
tiga printr'insul, cand va fi la inaltimea acestei. chie-
marl.
El are datoria de a pregati poporul care mantuire
prin indemnul la virtute si moralitate si care o po-
sitiune sociala mai alesa prin indemnul la munca §i
economie.
Acestea sunt, Prea Cucernice Parinte, preocuparile
mele de capetenie, in ce privete implinirea cu suc-
ces a misiunei preoteti, fata de poporul incredintat
pastoriei sale si asa doresc ca sa lucreze preotii din
acesta de Dumnec,leti paclita Eparchie.
Am convingerea ferma, ca aceste preocupari ale
mele ocupa si gandirea tuturor Omenilor notri de bine-
§i in consecinta, ye invit,_ a indemna pe toti preotii
din acel judet ca sa se silesca a aduce la indeplinire,
dupa puterile fie-caruia, aceste ale mele parinteti in-
demnuri, spre a bine merita numele de bun parinte-
§i harnic lucrator in via Domnului, dupa care numai
ii volt judeca, ii volt pretui si resplati.
Primiti Prea cucernice Parinte, ale nOstre Arhie
re§ti bine-cuvintari.
t Episcop, Pimen al Dunked-de-Jos.
www.dacoromanica.ro

Trista este starea omului, el ajunge la mormint,
mai slab, mai prunc de cat cum era in legansi cu
tote acestea tot el este, cel mai fericitdaca trece
din acesta vieta, intru nadejdea Invierel si a vietii
vecinice.CA viu este Dumnedeti, precum insusi a
4is: (Di sunt Invierea si v. ieta».
0! Domnel Intarestene ca sa iubim numele Teti cel
sfint, ca mare esti Tuumplendu-ne de darurile tu-
turor bunetatilor cu darul prea sfintului Teti Duh.
Invredniceste-ne Domne! ca in tot timpul si in tot
locul, sa to iubim, iar sä nu ne temem de Tine, ca
sa putem dice cu Sf. Antonie: « Nu me tern de Dum-
nodal, ci '1 iubesc pe Dumnecleti).
fr,.
www.dacoromanica.ro

48 NUMER FRSTIV DE 25 AN1
Lumineza Domne, gandurile nOstre ca sä martu-
risesc Tie, si remasitile for tot Tie sä vie.
Fie, Fie, DOmne Parinte al indurarilor, in veac
mila Ta spre noi, si and vom mania dreptatea Ta,
sä nu ma.niem si milostivirea Ta.
t Dionisie al Buzau lul.
www.dacoromanica.ro

Dr. KONON ARAMESCU DONICt EPISCOP AL Eug Lon.
CUVINTAREA
rostita de P. S. Episcopal Konon Aramescu Donicl, ales la scaunal
vacant al Eparhiel Hafilor; cu prilejul Investituril Sale, 14 Fey. 1902.
Majesiale,
Archiereil fiind cu titlul de Bacauanul-liTnembru al Si-
4
5
ti
4r*.
if
ca
41
www.dacoromanica.ro

50 NUMER FESTIV DE 25 Ara
noduluT Santei Biserici Ortodoxe si Autocefale Romane,
asta-di, dupa ce, Mare le Co legit' Electoral, In frunte cu
Inaltul guvern Regal, prin glasul seu m'a chemat in cliva.
de 8 ale curentel pentru pastoria duhovnicesca a Santei
EpiscopiT a Husilor, eu, cu cel mal profund respect me
prezint In fata Tronulul MajestateT VOstre, dorind a fi in-
vestit cu pute'rea si Toiagul Pastoral, spre conducerea spi-
rituals si administrative (bisericeste), a acelel de Dumnecleil
pazite Eparchil, cand, cu tot respectul, Ve rog sa bine-
voitT de a'ml primi si marturisirea mea de credinta, cu de-
votamentul nemarginit ce am care Biserica, Tara, Tron.
Majestate! Credinta sail Leg-ea §i Marcia, Tata doue cu-
vinte marl sub cart la romanii vechl se adaposteau marile
principil de Religiune si Petrie. Si din Carl cuvinte bunit
si strebunii neamulul romanesc format Stindardul lor,
sub carele cu mare vitejie au combatut contra tuturor a-
supritorilor de dupd vremurl si el, f6rte adese orl sacrifi-
candu-se, arra asigurat existenta si pastrarea unel
Patril prea frum6se.
La ei Sanctuarul pastrarel si al respendirel Legei sail
a Credintei, pururea le-a fost Biserica Ortodoxa, ca de-
positarul Dumnecieestei Evanghelii, d'impreuna cu al tuturor
Santelor Dogme, Taine, si sublimele invetaturT ale Moralel
crestinesti. Iara Citadela, §i depositul puterel de aparare
a scumpel Lor Mosie (Patria), fOst Insa'si Inima §i
voinicia poporulul viteaz, condus catre vitejii si la isbanda,
cu credinta si Intelepciune, prin vrednicii sea reprezintanti
de dupa Imprejurarile vremurilor prin carT treceail.
Sub aceste doue marl si Sante principil, cari formail
Stindardul lor, vietuind si luptandu-se, bunil si strebunil
nostri, atat laid cat bisericesti,-cu tap Impreuna,
asigurat si pastrat nevatamata, si lnlesnit spre o
mai departe mostenire, consolidare si inflorire, noua si
frumosa «Patric Romana» ;care sub Intelepta si viteza
conducere a Majestatei Vostre a devenit acum respectabilul
Regat Roman, visul lor de our implinit.
Biserica dar, Majestate, lucrand In inima poporulul Ro-
man prin conducerea morale, si poporul ca si contopit cu
biserica sa, prin buna credinta; adica : fiind cu totul ne-
ne-au
le -ail
ne-au
si Dinastie.
'si -ad
!si
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT 5 l
despartiti until de altul, si veclnic conlucrand many in
-mana, nici ()data nu discutat intaetatea (sub-intelesa);
nici °data la Romanii Ortodoxi nu s'a putut pronunta greul
cuvint de «Stat in Stab>.
Tot-Uuna sub-intelegendu-se ca, Statul crestin se aft'
in Biserica cresting, ca un drept credincios al ET protec-
tor, si Biserica Ortodoxa se, afla in Statul crestin, ca o
irrstitutiune de Stat, cultivatore si moralizatOre a familiei
si societatei Romanesti; Tar amendoue impreuna , se spriji-
neail reciproc, formand si intarind individualitatea nostra
nationals, si vietuind strins unite, intocmai precum ar fi
sufletul unit cu corpul, ce formeza si intregesc individul.
De acolea au si provenit eh' Romanul secolilor trecuti,
sand clicea ca!si apara Leg-ea, intelegea ca'si apara Patria
cu Altarele si mormintele strebunilor; Tar cand dicea ca'si
apara Mafia, intelegea ca'si apara Religia si Biserica nea-
mului
Iara una ca acesta, frumosa, indelungata si mantuitore
stare de lucruri, a si format «caracterul moral>> al popo-
rului Roman, de a fi: Bland, nobil si destept in timp de
pace, dar inimos, voinjc si viteaz in timp de rezboiil. Asa
a fost din vechime, si mult mai incOce.
Din unile ca acestea Traditiuni si nationale manifestari,
ne -au resarit mai apol toti rezboinicii de la Plevna si Bal-
canT; fondand terneliile vecinice ale Puterniculul Regat Ro-
man, in frunte cu gloriosa Dinastie a Majestatei VOstre,
de aci inainte pazitorul pentru veclnicie al Lege Sfinte,
si al Moiiei strebune. Tara nos, cu tog multumita sefiel
unor asemenea stravechi si frumose traditiuni nationale si
bisericesti, am ajuns ca sa putem vedea asta-cli. cum re-
prezintantii poporulul Roman (Cler si Popor) lucrand cu
totul in spiritul Sfintelor Can6ne (Constitutia Bisericel Or-
todoxe), si intruniti intr'un mare Colegiii Electoral, singuri
desemneza pe capiteniile religiose ale Bisericei Rega-
tuluT.
dar, Majestate, dupa ce Natiunea si poporul
Romanesc, pe baza legel; nascuta din Traditiune, prin Ma-
rele Colegiil Electoral, m'ail chemat ca sa fiu Pastorul su-
fletesc al drept. credinciosilor din Bine-cuvintata de Dum-
necleil Eparchie a Husilor, si me aflu adus inaintea Tro-
'sl-au
sett
isl
Asta-cp,
www.dacoromanica.ro

52 NOME'S FESTIV DE 25 ANI
nului MajestateT Vostre ca sai'mT primesc Sfintul Simbol al
Puterii Pastorale, eti, deplin constient de greaua, dar no-
bila si frumosa misiune ce mi se Incredinteza, precum si
de tote marile datorii ce am: catre Biserica, Tron, Dinas-
tie si Patrie, imi marturisesc credinta si devotamentul ce
am de a pasi cu tota seriozitatea la lucrul din «Via Dom-
nuluT; unde me voTil sili de a putea calca pe urmele Ma-
rilor Ierarhi aT Tarei in genere, si a celor ce au trecut pe
la Hui in special.
Voiu urma traditiunile bune: conlucrand din tote pute-
rile mele la apararea matilor principiT de morala si ordine;
voiu predica cuvintul Sfintei Evanghelii, continuil aplican-
du-1, la Morala Sociala.', la paza si respectul legilor; avend
de povetuitor legile Ta.'rei, institutiunile Santei Biserici
todoxe, si consfatuirile Intelepte ale colegiului nostru Epis-
copal; animat fiind intru tote acestea de niarea deviza a
Bisericei «credinta, speranta si dragoste crestina».
Deci cu credinta in Dumnedeii, cu speranta in bunata-
tea si ajutorul Dumnecleesc, si cu dragostea care inde-
plinirea cu sfintenie a datoriilor chemarei mele, imbarba-
tandu-me, eu voia Indrazni sa pasesc de acum inainte pe
caile vieteT Pastorale. Si, Insufietit fiind de aceste cuge-
taxi, primesc cu respect si cu bucurie Santul Toiag Pas-
toral, pe carele Majestatea Vostra, luandu-1 din mana chi-
riarhului mei). canonic, I. P. S. Mitropolit al Moldovei si
SuceveT, Exarh al PlaTurilor, gratios bine-voitT de a mi-1
incredinta acuma. Si imbratisez cu dragoste Pastoria San-
te' Episcopil de Husi,care, numal prin darul luT Dum-
neciet, inspiratorul celor buni, mi-au fost sortita, dorind
sincer, ca conlucrand impreund, Pastorul cu PastoritiT,
putem corespunde la tote asteptarile Sfintei Biserici si ale
PatrieT Iubite; nadejduind ca si inaintea dreptului judeca-
calor, odata cu bucurie sa pot dice: «Tata eu, si fiii ce
dat Dumnecieii».
Cu mare incredere dar in Dumneclea si in viitor: Rog
Majestate cu tata inima mea pe A Tot Puternicul
ca sa. daruTasca MajestateT -Vostre si Majestatei Sale
Regina, Altetelor Regale Principii Mostenitori si la tots.
Augusta Familie Regala, nenumerati ani buni si fericiti;
spre a continua cu Intelepta-ve conducere care adeverata
fericire, a destinelor scumpeT nostre. PatriT, Romania.
Or,
sa
'mI -a
Dumne-
cieti,
www.dacoromanica.ro

NUNER FESTIV DR 25 ANY 53
Sa traits Majestate, bunul nostru Rege si Domnifor.
Traiasca Majestatea Sa Regina, mangaerea intristatilon
Traiasca Altetele Regale, bunil nostri PrincipT de Corona.
Traiasca tinerile for vlastare, cu tote Augusta familie
Regala.
Traiasca Romania: una mare gloriosa.
ORDINUL CIRCULAR
al
Prea Sfintitulal _Kono,e, Episcopul Husilor, mitre top'
protoiereilacestel de Dumneclea pazite Eparchil: prin carele se pane
.In vedere datoriile tuturor parochilor de a predica Cuvintul 1.1 Dam-
nedeti prin afintelebiserici la on -ce serbatori ocasiani de presto an.
Prea Cucernice Pdrinte Iconome,
Aflandu-ne acum Inca pe la inceputul Sfintului si Ma-
relul Post, si datori fiind mai mult de cat ori-cand a ne
ingriji de mintuirea nostra, cu toti impreuna, este de tre-
buinta a ne aduce aminte de cuvintele Sfintului Apostol
Pavel, carele in Epistola catre Corinteni, dice: «Acum este
«vreme bine primita, acum diva mantuirei s'a apropiat,
«ca lepadand lucrurile intunericului sA ne imbracam In ar-
lmele lumineT» ; Tar in Epistola care Timotheiu, relativ la
desteptarea nOstra Pastorale dice: «Predica cuvintul, sta-
«rueste cu vreme si farii vreme, mustra, cearta si indemna
«cu tote indelunga rabdare si invetatura; Tar to privigheza
«intru tote si sufera, fa. lucrul Evanghelistulul si 'ti inde-
oplineste slujba ta. (Cap. 4 vers. 2-5)».
Noi, ca pastor duhovnicesc al Sfintei Biserici Orthodoxe
in genere si doritor de mantuirea tuturor fiilor Nostri su-
fletesti, aducendu-Ne aminte de aceste Sfinte si mantui-
tore invetaturi, credem, de a Nostra Sfinta datorie a face,
ca sa resune Cuvintul lul Dumned.eil de pre tote Amvo-
nele Sfintelor Biserici din acesta de Dumnedeti bine- cuvin-
tata Eparchie Husi. Deci avend in vedere, ca in tote tim-
purile si in tot locul, numaT Biserica unite cu ccila pot
fi ceT mai proprii moralisatori si luminatori aT maselor po-
porului; Tar agentiT principali aT acestor doue Sfinte si
mantuitore institutiuni -sunt Preotul si Invetatorul, dintre
0
at
www.dacoromanica.ro

54 14VIVIR FESTIV DE 25 ANI
cart preotul este ajutorul Nostru pentru parochia lui; si
sperand de a primi veSti imbucuratore din partea preoti-
mei zelose despre realisarea dorintelor Nostre in acesta
privinta, am decis urmatorele:
Prea cucernicia rostra sä comunicati in mod circular si
cat mai curand tuturor preotilor parochi, atat din orase,
cat si de la sate, ca sa predice Cuvintul lui Dumnedeti la
Biserica, in tote dilele de serbatore, si anume, on dupa
Evanghelie indata, on catre sfirsitul Sfintei Liturghii, confor-
mandu-se in acesta privinta urmatOrelor indicatiuni: Preotil
teologi sau si numai seminarists, precum si altii cars se vor
bizui in cunostintele for dobindite prin multa citire si ob-
servare, sa'si faca predicele for libere, numai insa ,folosin-
du-se bine de tot materialul publicat asupra serbatOrei
respective; combatand cu deosebire viciurile cars bantue
mai mult actuala societatea Romanesca, precum: Concubina-
jul, atat de uricios si vatamator bunei familii crestine; Betia,
care pogora pe om Intre dobit6ce; Furtul, care degradeza
atat de mult pe cei gross de obraz si fungi de mana; A-
teismul si Indiferentismul religios, atat de vatamator bu-
nelor moravuri; Lenea si Trandaviaj aducetorele a tOta
saracia; si altele asemenea viciuri, cars rod din radacina
si nimicesc familia, atnenintind chiar societatea Romanesca.
Tot-d'auna insa ferindu-se el, ca de foc, de a aluneca, fie
si numai prin alusiuni, pe terenurl politice in Biserica; caci
Biserica Ortodoxa este. de o potri,va buna si adeverata
Mama tuturor fiilor sei, fara nici o deosebire de credintele
for politice.
Pentru preoti insa, cars nu ar fi in stare de a'si putea
face predicile singuri, este bine, si'l indatoram, sa.' se folo-
sesca de cartile usitate de catre Sfinta Nostra Biserica si
anume: pentru Duminicele si serbatorile Postului Mare,
Margarintul si alte predict din ale Sfintului Ioan Gura-de-
Aur; idem Didahiile lui The Meniat, prescurtate sau aco-
modate; Tar pentru Duminicele si serbatorile de preste tot
anul, cuvintarile din Cazaniile vechi,. retiparite nu de mult
de catre Sf. Sinod, cu litere noun; si Predicele morale din
KiriacodromiOnele- acute anume asupra Evangheliilor si
Apostolilor de preste an. De asemenea s'ar mai putea in-
trebuinta, cu bun succes, predicile P. S. S. for Episcopi
www.dacoromanica.ro

NUM'ER FESTIV DE 25 ANi 55
Scriban, Meichisedec si Inocentiu, precum si multe din
predicile ocasionale acute de catre clerics mai zelosi, si
publicate prin diferite Reviste Bisericesti mai noua, tot-
d'auna insa in conclusiune, aplicandu-le la viata practice
prin aratarea consecintelor rele a vietel destrabalate si
prin slatuiri practice catre o buna si morale vietuire cres-
tinesca si cetatenesca.
Intre aceste Parintesti povatuiri, Parintele duhovnicesc
al parochiei sale sä nu scape nici °data din vedere de a
slatui pe enoriasiT sei, atat la datoriile dintre membrii fa-
si datoriile higienice, cat si la datoriile de o mai
buna ingrijire gospodaresca asupra cases, gradinelor si a-
vutului lor.
Acesta fiind una dintre cele mai ardente ale Nostre
dorinti, v'o comunicam, cu obligatiunea de a lucra zelos
pentru indeplinirea ei, atat spre indreptarea bunelor mo-
ravuri crestineti si cetatenesti, a-dese-ors in decadenta, cat
si pentru inaltarea insusi prestigiului preotilor Pastors si
povatuitori morals ai m'aselor poporului Romanesc.
Iar fiind-ca Mantuitorul dice in Sfinta Evanghelie: «Vred-
«nic este lucratorul de plata sa» si Sf. Apostol asemenea
dice: «Cum ca PresviteriT cars 'si indeplinesc bine dato-
«ria lor, intru cuvint si invetatura, cu indoita °mire sa. se
«cinstesca»; De aceia, Nol am hotarit ca la nota de con-
duita preotilor de oral si de popor, comunicandh-Ne la
fie-care trei sau patru luni sa tineti stricta socotela si
sa notati In statistica respectiva, dace acestia : «predica
sail nu, Cuvintul lui Dumnedeil cu vreme si fara vreme
etc.», conform invetaturelor de mai sus.
Iar ca mijloc de controlare mai usora a Activitatel Preo-
testi, decidem: sa intrebuintati sistemul de «Circumferinte
Preotesti» prin carele din 10 preoti parochi, cel mai capa-
bil, mai zelos si cu purtare mai buna si nepatimas in a-
celas timp, sä ye fie in mod onorific supraveghetorul, incti-
rajatorul si raportatorul confratik)r sei; lucruri care la vreme
comunicandu-se Noud, sa putem avea la gradarea purtarei
lor,tot-d'auna un Tablou Sinoptic, adeveritor despre zelul
si meritele fie-caruia dintre parochii Eparchiei Nostre.
Dumnedeil sa bine-cuvinteze activitatea Pastorale a NOs-
tra tuturor.
t Konon Episcop al 1-141or.
iniliel
www.dacoromanica.ro

Tubitevolii Domne taria mea, Domnul este intari-
rea mea si scaparea mea si Mantuitorul met'.
1828-1902
f Arh. Valerian.
AP:
www.dacoromanica.ro

Cuprinsul pe scurt al celor 18 capitole si 4
intrebari atribuite patriarhulul Ciril Lucaris (1631
data, and ail Post publicate in Constantinopol) fn
concordantA cu ale lul Dositei (1669 anul suirel pe
scaunul patriarhal), patriarhul Ierusalimulul:
In Capitolul I, se intoneza purcederea Sfintului Duh de
la Tata]. prin Fiul; pe cand Dositei, arata purcederea Sfin-
tului Duh, numal de la Tatal. .
In Capitolul II, se da autoritate Sfintei Scripturl mat
presus de cat TraditiuneT.
Dositei insa le pune pe amandoue pe una si aceTasi trepta
In Capitolui III, se vorbete despre predestinatiune, a-
ratand'o ca neconditionata; pe cand Dositei, (lice ca e
ceva conditionat.
In Capitolul IV, se arata, ca Durnnedeu este CreatorUl;
asemenea si Dositei, intregind unele lacune.
www.dacoromanica.ro

58 NUMER FESTIV DE 25 AM
In Capitolul V, se vorbeste despre providenta; si Do-
sitei tot a st-fel.
In Capitolul VI, se intoneza despre pacatul stramosesc.
Dositei opune invetatura sa si dice: ca., nu pacatele
personale ce le facem sint rodurT ale pacatuluT stramosesc,
ci numai ale voeT nostre proprie.
In Capitolul VII, se trateza despre misterul intruparel,
rescumpararei si a doua venire a lui Christos.
Dositei adaoga, cä nasterea lul Christos a fost fara du-
reri (de nastere), ramaind Maria tot-d'auna Feciara.
In Capitolul VIII, declara pe Christos ca singurul mij-
locitor pentru ertarea pacatelor.
Doqitel, de lsemenea; dar rectiflca rugaciunele mijlo-
citore prin sfinti si rugaciunele crestinilor, unit pentru
In Capitolul IX, se vorbeste despre mantuirea prin cre-
dinta'. numai.
Dositei adaoga, ca si prin fapte bune.
In Capitolul X, se dice ca Biserica e compusa din cre-
dincrosii vii si morr; capul el este Christos, Tar capii eI
veduti, sint numai membri.
Dositei difera Biserica triumfatore* din Cer si cea lup-
tatore de pte pament. Cea din urma este una; si capii eT
veduti sint aces veduti in inteles proprid, si fara el, Bise-
rica ar inceta a fi ca atare.. Asemenea difera fiintial pe
episcopi de presviteri.
In Capitolul XI, se arata ca membrit Bisericel sobor-
nicesci, sint numai cel alesi din veci de Dumnedeil spre
mAntuire; Tar in Biserica particulara e grail si neghina.
Dositei, respinge acesta asertiune, aratand ca pacatosii
sint membriT aT Bisericel sobornicesci, nefiind deosebire
pe pament intre o Biserica intrega sobornicesci neveduta
si Biserica particulara veduti.
In Capitolul XII, ca Biserica sobornicesci se lumineza
de Duhul Sfint, dar ea pate rataci, scapand din rb.tacirea
acesta tot prin luminarea DuhuluT Sfint, prin servitoriT cre-,
dinciosI aT Bisericei.
Dositei dice, ca.. Duhul Sfint inspira Biserica intrega, prin
prepusiT sei; de aceea Biserica intrega, nu pate rataci.
In Capitolul XIII, se vorbeste, ca ne indreptam numai
prin credintA, impropriindu-ne prin ea dreptatea lui Christos.
www.dacoromanica.ro

NUNER FESTIV DE 25 AN 59
Dositei respunde, ca trebue spre acesta si fapte bune
ca mijloce neaparate pentru castigarea fericirel.
In Capito lul XIV, se spune ca voia libera este mOrta
In omul cel renascut, pentru aceea tote faptele lui sint
Vacate. Voea libera invie in renastere prin gratie capa-
tata, totusi omul cel renascut are trebuinta de harul dum-
nec,leesc fa'ra care nu s'ar putea misca.
Dositei, dice: prin pacatul original; Voea, numal s'a sla-
bit si omul renascut pcite face fapte bune morale, dar nu
spiritu6le (meritose), neputend fi acesta propriu spre man-
tuire.
In Capitolul XV, se intoneza ca doue misterii sint, a-
dica, Botezul si Euharistia, care sint asezate de Christos;
esenta for este forma si materia, Tar nu si ministrul.
Dositei, respunde, ca sint septe misteriT asezate de Chri-
stos; apoT adaoga, ca lipsa credinteT primitoruluT nu. mic-
soreza intru nimic integritatea misterulul, de si el nu aduce
fructele sale asupra celuT ce le primeste.
In Capitolul XVI, se vorbeste despre Botez si insufi-
cienta sa.
Dositei combatend, adaoga, ca este neaparat a se bo-
teza si copiii, cacIlisus a c,lis : «De nu se va naste cine-va
din apa si din Duh nu va putea sa intre in imperatia ce-
rurilon, decT aaest mister este necesar si pentru copiT, ca
uniT ce nu se pot curati de pacatul original de cat prin
Botez.
In Capitolul XVII, se spune ca Christos este de fata
in Euharistie numar prin, credinta primitoruluT, care trebue
sa primesca atat Trupul cat si Sdngele (contra romano-
catolicilor).
DositeT, adaoga ca primirea demna si nedemna are
urmari numal pentru cel ce primeste, dar- nu influinteza
asupra validitatei misteriuluT, apara ca ceea ce luam aminte
cu simturile nostre, este in adever Trupul DomnuluT; si
pe tote altarele este un Trup al Domnului, care in mod
supranatural se preface in Trupul si Sangele lul Christos,
pe care trebue a'l adora.
in Capitolul XVIII, se vorbeste despre eshatologie:
dupa morte inceteza tote si fie-care 'si Ta plata sa.
Dositei respunde, ca sufletele celor repausati merg la
_
www.dacoromanica.ro

60 NUMER FE3TIV DE 25 AN!
cer sau la Tad, primind resplata definitive numaT la jude-
cata cea de pe urrna.
Intrebarea I. Se pote admite citirea Sf. Scripturi, de top.' ?
Respuns. Citirea Sfintei Scripturi se admite pentru tot'.
DositeT Insa ffidice, ca. toti pot s'o auda., dar nu totT o
pot citi.
Intrebarea II. Sfintele Mistere, devin intelese pentru toti?
Respuns. Pentru toti cel rendscutT, respectiv de inveta-
turile credintei.
Dositel, respunde, ca nu sint intelese tuturor.
Intrebarea III. Care sint cartile canonice ale Sf. Scripturi?
Respuns, cartile canonice ale Sfintei Scripturi sint cele
enumerate de sinodul din LaudiceTa; cele-l-alte sint apocrife.
DositeT, adaoga ca cartile nenumite de sinodul Laudicean
si de uniT parinti sint Inca canonice. Sinodul Constanti-
nopolitan din 1672 dice, cä cartile numite de protestantI
apocrife, sint bune si folositore, de si nu sunt canonice.
Intrebarea IV. Iconele trebue sa fie adorate ?
Respuns. Sfinta Scripture de si le admite insa fare a fi
adorate si inchinate.
DositeT se exprima ast-fel: «Iar dace uniT pentru Inchi-
narea Sfintelor ic6ne ne infrunteza ca de idololatrie, apoT
noT o asemenea infruntare o socotim desarta si absurda;
cad noT cinstim Sfintele icone relativ, raportand cinstirea
iconelor la prototip; cad cine se Inchina iconei, acela prin
icone se inchina prototipuluT, asa ca nicT Intr'un chip nu
se 'Dote desparti cinstirea iconei de cinstirea acelula, ce
se Inchipueste pe ea.
t Meletie
www.dacoromanica.ro

ARTA RELIGIOASA.
Unul din cele mai nobile si mai constante sentimente,
este sentirnelaul religios. Nici timpurile, nici locurile nu
au desmintit existenta si ponderabilul sell rol in omenire.
Cea mai superficiala cercetare a istoriei in general, si a
antropologiei in special, ne conving despre acesta.
sh
o
www.dacoromanica.ro

(i2 INIUMER FESTIV DE 25 ANI
Dar nu e in firea omenesca, de a se multumi numal sa
constate empiric un fenomen ore-care. Apr Ope simultaneil
se impune intrebarea : de unde si cum a aparut cutare
fenomen ? Totusi de la acesta necesitate organica a spiri-
tului uman, numal singura religiunea a facut esceptiune.
in adever, sentimentul religios, a cuprins si patruns asa
de puternic firea omului, 'i s'a presentat cu atata necesitate
si asa de permanent, in cat nu a mai oferit omului doza_
de mirare necesard, pentru a determina cercetarea, cum
se Intampla cu fenomenele cosmologice. Uri meteor sail
un corp chimic, apar din vec in vec, escitand curiositatea
de a fi cunoscute; sentimentul religios insa, a aparut o-
data pentru tot-d'auna, si in mod :sztpranatural. Mai mult,
data cand a aparut religiunea, nu e de dorneniul istoriet,
ca a altor fenomene sociale; cacT ea coincida cu apari-
tiunea omului.
Asa se explica, de ce in recenta sciinta a istoriei reli-
giunilorsciinta de ordine sociologicanu se pote studia
de cat caracterul istoric al religiunel, adica influenta el
sociala, in diferite timpurl si locuri; dar" nu si genesa el,.
care coincida cu creatiunea omului, si are de autor pe
A tot puternicul DurrineVeil, care a creat pe om dupa
chipul si aS'emenarea Sa.
Sentimentul religios asa dar, nu se pote studiaori ce
ar Vice positivistiide cat sail in Metafisica, 1ntru cat el
este considerat ca un ce transcedental, sail. in Psihologie,
daca '1 punem in randul sentimentelor de ordine emo-
tionala.
Tote aceste consideratiuni, cart ail nevoe de desvoltari
mai largi, de cat ne permite cadrul nostru de fata, sunt
in stransa legatura cu arta religio'sd din biserial.
In adever, Bisericaluata din punctul de vedere artis-
ticeste organul de expresie al Religiunei. Iar acest or-
gan consta :
a) Dintr'un element Teologic sai moral, care se pote
afirma, fie prin contemplatie sail rugaciune, fie printr'o
practica piosa, dar pentru care nu se cer mijloce technice
sau artistice.
b) Dintr'un element propriil V is artistic: archilecturd,,
arte ft/as/ice, si mai ales mzisicd, care colaboreza tote, pen-
www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT 63
tru exprimarea sentimentului religios, ca pura contemplatie
saiz adorare a Fiintei Dumnedeescl.
Numai despre acest din urma element, ne vom ocupa
in articolul de fata, care are evident, un caracter estetico-
religios, Tar nu teologic.
Pe nici un teren, nu e mai putina siguranta in formu-
larea adevarului, de cat pe cel estetic.
incepend cu filosofia greca, si in special cu Platon, si
terminand cu cea mai recenta scola, (de esemplu, poesia
decadenta sau musica Wagneriana) definitiile au variat de
la un cap la altul. in timpil modern! s'a convenitse parea
in mod definitivca obiectul artel e frumosul; dar con-
troversa s'a repus asupra acestei notiuni, cu mult mai pu-
tin! sort! de conciliare; cu asa de putini, in cat chiar spirite
sciintifice se tin Inca la norma: «De gustibus non dispu-
tandm».
In timpul din urma, Insast problema obiectulul Artel, a
fost din not'. agitata. S'a contestatcu argumente de cele,
care impun tots consideratia, ca nu frumosul este obiectul
arta. Putina siguranta castigata, ameninta sa devina o
ilusiune. Toth' discutia asupra continutului artel, se resuma
in aceste doue formule, pretinse contradictoril:
1) Arta este o activitate vitala; adica un produs al or-
ganismului individual.
2) Arta este a activitate socialci; adica o activitate, care
permite omulul, sa influenteze conscient asupra semenilor
sei, prin ore-care semne exteriore, pentru a face sa se
nasca in el, sentimentele ce el a incercat. Cela ce pre-
lungeste discutia, e ca fie-care din aceste doue definitiuni
sunt exacte; si sunt exacte, pentru ca ambele definitiuni,
redail acelasi fenomen, privit din cate un alt punct de
vedere.
In adever ca fenomen-causes, arta este o activitate vitala;
ea nu se produce de cat in individ si prin individ, sau
mai bine dis, ea nu se produce de cat grape temperamen-
tulul emotional al individulul; dar ca fenomen-efect, arta
este o activitate sociala, fiind ca numai and emotiunea
individuals trece de la un individ la altul, numal atunci
acesta emotiune sau activitate vitala e artistica.
Ori, in nici o alta din manifestarile ei, de cat in cea
www.dacoromanica.ro

64 NUMER FESTIV DE 25 AN1
relzgidsd, arta nu presinta mai clar, cele doue caractere
de mai sus. Senlimentul religios e Area pulernic, pentru a
putea conlinut ; el se manifestdintrizpdnclu-se si in forme
matcriale: constructive, plaslice sau auditive. Dar acest sen-
timent, fiind identic la tots ornenii, de indata ce el va fi
fost manifestat in forma artistica de unul cei-l-
alti nu vor face dificultati, primesca. Asa se explied
vasta si repedea estensiune a artei religio'se; iar marele
merit social al acestet arte, e locmai de a ji accesibild la
ceit mai multi, formand un mifloc de comunicare cz inte-
legere frdtescd.
De si archilectura, pictura si musica apar asta-di, ca
elemente de arta' coexistente in Biserica; totusi e forte
instructiv, cand e vorba sa se afle, care e partea fie-ca.'reia
in expresiunea estetica unitard, si sa se cunosca ordinea
aparitiei lor.
intre aceste arte, (considerand in plus si sculptura bi-
sericel catolice) exists un raport de succesiune logica.
Daca criteriul artel e de a intrupa ideea in forme ma-
teriale, adica de a spiritualisa materia, atunci evident este,
ca cea mai inferiors dintre arte e archilectura, care nu
'Dote reda ideea cu caracterul el de precisiune individuala;
ci numai ideea vaga, cu caracter de sentiment, de esemplu:
sentimentul tariei, permanentei, sublimului etc., pe care le
produc templele uriase.
D'asupra architecturei, sta sculptura, intru cat pote pre-
cisa ideea. Totusi in sculptura, materia pa' strand cele trei
dimensiuni- (lungime, latime si adancime) resists la o mar
complecta spiritualisare, care se realiseza insa in picturci;
unde nu reman materiel, de cat doue dimensiuni (adanci-
mea fiind inlocuita prin perspectiva).
intr'un grad mai inalt insa sta Musica, arta in care ma-
teria este redusa la sunete; adica, e forte aprope de corn-
plecta spiritualisare.
Sustinem ca acesta ierarhie a artelor frumose, pe care
Hegel, o da ca o necesitate de logica, este confirmata si
de istorie, adica e si o necesitate cronologica.
Se stie din istorie, ca la Indieni, Asirieni si Egipteni,
singurul mijloc .artistic de a adora Zeii e architectura..
fi'
dinteinsir,
www.dacoromanica.ro

NUME'R MTN DE 25 AN1 (i5
Ruini de pagode si temple, atesta si acum magnificenta
el. La Greci, Romani si chiar in biserica medievala caw-.
lice, supravine pe langa architecture si scull/to-a.
De la Renastere se introduce pictura, in adeveratul in-
teles al cuvintului; si in fine musica, care de si din timpuri
forte vechi impodobea cultul Divin,_ totusi in timpii- mo-
derni s'a perfectionat, predominand in biserica, prin esenta
el extrem idealisatOre.
Nu ignoram, ca pictura de esemplu a existat si la Greci,
daca. nu (ca desemn) si la Indieni si Egipteni; si ca mu-
sica au cultivat-o si Ebreii si Elinii sau grecii cel vechi;
dar precum se va vedea in curand, intr'o opera a mea
ce se afla sub press, musica numai mai tarziil ajunge la
apogeul ei, si este trecuta chiar in randul sciintelor, intru
cat 's1 are technica el.
Se intelege de la sine, ca dace cele trei arte frumose:
architectura, pictura si musica sent reunite artistic intr'un
locas sfint, efectul e desavirsit.
Asa se explica, pentru ce emotiunea religiose patrunde
adanc, pe cel care a pasit pragul unei biserici marl, bine
pictata si cu cantareti escelenti, fie el chiar ateu.
Cel mai abundent element de arta in biserica nostre e
musica. Din fericire e tocmai cel mai necesar, si eel mai
In mesura de a nutri sentimentul religios, si a stimula
emotiunea mistica.
' In special musica bisericei nostre ortodoxe, (cand e bine
esecutata), prin faptul ca e melodica unisons, exprima
mai bine (de cat cea armonica) sentimentele piose, care
fac fondul religiunei. Sufletul este induiosat pang la estaz
si ridicat d'asupra micimei omenesti, prin melodia bogat
desvoltata a cantdrilor nostre bisericesci.
Iar imprejurarea ca la not musica, care are un caracter
mai spiritual, preponder6za in raport cu architectura si
pictura, care ail un caracter mai mult material, face ca
si Cultul Ortodox, sa fie mai idealist, dupa cum se si cu-
vine, intr'o religiune superiors cum este Crestinismul.
Daca' se considerd, ca melodia e singura in mesura. _de
a exprima o idee sau un sentiment de pietate, pe cand
armonia de cele mai multe on nemelodicd, da cel mult
Biserica Ortodox6. Romanti. 5
sail
www.dacoromanica.ro

66 NUMEB FESTIV DE 25 AN1
complexe sensatiI acustice; si daca nu se uita ca musica
bisericei ortodoxe, e prin esenta si esclusiv melodica, se
tatelege usor de ce cultul ortodox, se apropie mai mutt
de cat on care altul, de sublima Invetatura a Intemeieto-
rului religiunei Crestine, Domnul nostru Iisus Christos.
Spatiul nu ne Ingadue insa, de a vorbi si de raportul
ce exista intre musica bisericesca ortodoxa si !Titre mu-
sica nostra profand populara; dar acesta tema noua si f e-
cunda, se aft' tratata in cartea mea de musica, ce in cu-
rand voiii da la lumina.
21 Aprilie 1902.
f Nifon N. Ploeqteanu
Vicarul Sfintel Mitropofil a Ungro-VlahieT.
www.dacoromanica.ro

Nifon Mitropolitul Ungro- V fable) (t 5 Maiu 1875),
care a pastorit Biserica un sfert de vec, 'Dote fi privit ca
figura cea mai mareta printre Mitropolitii BisericeT Romane
al vecului al XIX; nu numal fiind-ca a fost un carmaciii
iscusit al corabiel Bisericil care limanul mantuireI credin-
cIosilor, cu un caracter statornic, calauzind clerul pe ade-
www.dacoromanica.ro

68 NUPAIR FESTIV DR 25 ANT
verata cale a progresulul si facendu-1 constient de datoria
pastorale fate de credinciosi; nu numaT pentru ca, Inca
fiind in viata (17 Noembrie 1872), cu din avutul seii in-
temeia Seminariul ce'i porta numele si care 's1 a serba-
torit maT anil trecutT jubileul a 25 de anT de la fondare;
dar, cu mult mai mult, pentru ca, cat a ocupat scaunul
de Mitropolit, a fost la Inceput presedintele Divanului
obstesc, apol al Aduncirei nafionale, Tar mai la urma dupa
constituirea legala a Sf. Sinod (1873) fiind presedintele
acestuia si avend titlul de Primat al RomanieT, fu Prese-
dintele Senatutui Romdniei, demnitate pe care, urmasiT, nu
o au mai esercitat in urma.
t Arhiereul Sofronie Craioveanul.
Bucurescl.
www.dacoromanica.ro

1902 01

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (7)

Similar to 1902 01

Similar to 1902 01 (17)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (16)

1902 01