1890 05

-13 ERicA
ORTHODOXA ROMA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL X1V-lea, No. 5.
AUGUST_
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I. Decisiunea
II. Carte Pastoral, 277 '
III. Biserica Orthodoxy in inpta cu
Protestantismul in special cu Cal-
vinismul
IV. Macsimile si sentintele lui An-
thim Ivireanu 333
V. Descriptiunea geografica a Daciei
de Cesarie Daponte 356
VI. Canone istorice, Cesarie Daponte 361
VII. Memoria de starea bisericilor
a parohiilor orth. din jud. Baal
Donatiuni
310
BUCURETEI.
otala Taal arielececici
34. Sir. Princitatelt- Unite, 34.
I 8 9 0.
367
383
SECTIA 1STORIE
cz....
VaArttereue4PW's
4:1
4
1.
I
...... . . .
§i
VIII.
`,
.t
. t
0--ftr01101*
A.stia '1st&
W444 . 71-L
;%61.1U C/4
'
f2
/Lf
vneit
Ergaakt
: i 7 .....,,,,, .1,7.-.737,-irkait,..,.......
,10
g
,Ii.B
,, -,
.4%
a lel
a a
_
4,4
zu4
-
owe,-4,:00
nna
. . . . .
. , . . . .
, . . .
. . . . .
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
DECISIUNEA
Santuldi Sinod al Santei nostre Biserici autocefale
drept maritare de r6sarit.
Privitore la iconele, architectura, pictura p: ornamen-
tatiunea bisericilor din Oa (ara, cum are sä se ur-
meze pe viitor.
Santa n6stra Biserich drept mai-U(5re de resarit,
gel6sa de invetatura DumnecleesculuT seti fondator,
cum §i de traditiunile si asez6mintele sale, a lucrat
in tot chipul la intarirea sentimentuluT religios prin-
tre pop6re si la rnantuirea sufletelor lor,
Dorind a tine pironita vederea qi simjul fiilor sel'
asupra Dumne4eirei si Santilor, ea a deschis arte-
lor frumose portile sale, qi a transmis posteritatel
ic6na vie a tuturor pers6nelor Sante, cart cunt in
adoratiune ci veneratiune la poparele crestine.
Sub-sernnatiT,
Considerandpictura bizantina si impreuna cu den-
sa ci pe cel-l-alte arte frum6se, ca find singurele in-
tru a representa cu splend6re, magnificenta ci cu-
www.dacoromanica.ro

II DECISIUNE
viosie persdnele cele mad si Sante ale religiunel cre-
stine, si a intretine in popor adeveratul sentiment
religios ;
Avend in vedere ca. artele frumdse bizantine au
fort introduse in Biserica nOstra RomanA, inert din
cele timputi ale aparitiundlor si prin acesta,
deprinderea poporului nostru ctz ele i aproprierea
for de &atilt artistiT si artisaniT nostri romanT ;
Ved.end cu durere gdna tacita ce se dd acestor
arte spre a le scate de prin biserici, si a le inlocui
cu altele nuol si necunoscute poporului nostru;
Veclend marea afluenta de tot felul de ic6ne stre-
ine, earl au inundat Ora din tote partile ;
Ved.end ca prin unele bisericl se fac zugravelT si
se intrebuinteza architecture, iar prin casele roma-
nilor crestini sa introduc icOne, can. cunt departe de
a infatisa dupa cum se cade itnaginea DumnecleireY
si chipurile Santilor din vechea si p'dzita de Dum-
necleu Biserica a Romanilor ;
Ved.end cá ornamentatiunea bisericel in genere
ce se introduce de cat-va tinap. este lipsita aprope
si de cerintele artistice si de cele liturgice ale ritu-
alulm nostru. i prin urmare departe de a ajuta ge-
niul cultural al poporului roman intru desvoltarea
sentirnentu.lui seu religios si national ,
Si dara, temendu-ne ca nu cum-va prin introdu-
cere de noul arte in Biserica si prin casele crestini-
lor sa, se struncine dreapta credinta in popor si in
el insusT;
Santul Sinod is dispositiunile urrnatOre :
1. Prea Santitii Episcopi eparhiotT sg, suprave-
gheze cu dinadinsul in jurisdiefunea lor, ca pictura
dinthiA
www.dacoromanica.ro

DECISIUNE III
architectura §i ortiamentatiunea, care se va intro-
.duce de acum inainte, fie prin bisericele cele vechT
fie prin cele nouT sail reinoitesa fie conform stilu-
luT bizautin deja in us Biserica nOstrA RomanA auto-
cefala drept maritdre de resarit.
2. SA puna indatorire preotilor F,3i epitropilor tu-
-turor bisericilor ca inainte de a se contracts zugra-
virea unel bisericT sa se presinte la aprobarea prea-
labila a ChiriarchieT tablourile ce ail a se introduce
in bisericA, cu modelurile for de zugrAvela.
Aceia0 regula se va urma i in ceea-ce privete
arhitectura §i ornamentatiune bisericelor.
3. Sa oblige pe preotT a nu primi in biserica spre
santire, de cit numaT ic6ne cart sunt aprobate qi
recomaudate de Chiriarhie sail eqite din atelierele
pictorilor noqtri romanT cunoscutT i probati eel pu-
tin de doi sail trey Chiriarch al' terei.
Icdnele cele nesantite dupa ritualul santel ndstre
BisericT se vor scOte cu incetul de prin casele cre-
tinilor prin influenta morals a preotilor §i in locul
for sa li se recomande cele autorisate de Chririarhie.
4. Sa cera autoritAtilor judetelor ca sa indatoreze
pe primary a respecta ci eT din partele dispositiunile
de maT sus §i a nu ingadui vine area de icOne qi ob-
jecte sacre in cupriniul adrninistratiuneT lor, remh-
ind ca aceste objecte creqtine sa li se procure nu-
maT prin biserica parochiala.
5. Prescurile se vor fabrica de ferret cretine pi-
Ose sail numai de creqtinT.
6. Abaterea de la dispositiunea a doua de maT
sus, va atrage pentru PreotT caterisirea qi pentru E-
www.dacoromanica.ro

Iv DECIS1UNE
pitropT distituirea si darea for in judecatA,spre a des-
pagubi parochia de suma cheltuita cu pictura, ar-
chitecture si ornamentatiunea contraria dispositiu-
nilor BisericeT n6stre Rornhne autocefale drept ma-
rit6re de resarit.
7. Biserica a ca'rei picture, architecture si orna-
mentatiune s'a facut contra acestor dispositiuni este
si rennane inchisa.
8. Abaterea de la dispositiunea a treia se va pe-
depsi intaT cu oprire pe treT lunT, al doilea cu oprirea
pe un an, si al treilea cu caterisirea.
1889 Noembrie 22.
(Seinnap) : /. P. S. losif Mitropolit Primat.
P. S. Episcop Ghenadie al ROmnicului.
77 /7 77
lnocentie Buzeit.
17 77 77
Silvestru al Husilor.
77 17 77 Ghenadie al Argesulut.
77 77 /7
Parthenie al Dunara de-jos.
71 17
.Arhiereu leremia Gtaatenu.
77 77 77
Valerian ROmnianu.
17 77 77
Calistrat Berladgnu.
1/ 77 77
lnnocentie M. Ploestgnu.
17 77 17
Gerasim Pitestgn U.
77 /7 77
Dositeig Botosangnu.
e---1M-9
www.dacoromanica.ro

X LYE 3 T 11 U
tu mila lui DumnedeU, smerit Episcop al paditei de Dumue-
dell Eparhil a &snot',
Tuturor iub4ilor mei fii in Domnul, liar 0: pace de
la Domnul nostru lisus Christos, iar de la smere-
nia nostru dorintli de tot binele sufletesc §i trupese
cum i Arhieresca Bine-cuventare.
In vitil vreme omul trrtellte, legea it
,,st4anete" (Rom. VII. 1).
51ifitoz,
Indemnarea facuta de s-tul Apostol Pavel, lui Timotein
Episcopul CrituluI,de a predica, a starui cu timp Ei fare,
timp, a mustra, a certa, a indemna cu -OM rabdarea §i
cu Invetatura (II Tim. IV, 1, 2) ; amenintarea ce singur §'o
face acela§1 Apostol, referitore §i la fie-care din nos, grin
cuvintele : Amar mie de nu void bine vesti! cct datoria zace
asupra-27A, diregatoria'mi este ,incredincatet (I Corint IX,
16, 17) ; adeverul bine constatat §i bine inteles de fie-care
ca., cum se va 1ndrepta sail corecta cine-va fara ca sa i
se spuna, lara, ca sa, i se atraga luarea aminte, fara ca
sa se Invete de cine-va, pentru care §i Apostolul Bice :
cum vor credo in acela de care n' au audit oi cum vor audi
fart predicator (Rom. X, 14) ; speranta ca sementa arun-
www.dacoromanica.ro

278 CARTE PA,TOT ALA
cats In pament trebue sa dea fructul dorit dupa felul el;
tate aceste si multe allele de felul lor Imi impun datoria
si me incurajaza a atrage cu staruinta luarea aminte a
fiilor nostri spirituals asupra unel abateri de la o lege
bisericesca sociala, care cu stiinta, sau fan, stiinta, sa face
de catre unit', in detrimentul bunuluI moral social, partial
si general.
Acosta lege biseridsca este privit6re la casatoril in ge-
nere, la chipul cum ele sa seversesc si sa considers, cum
trebue sa, se seversasca §i cum urmeza, a fi considerate dupa
seversirea lor.
Dar pentru ca invetatura si atragerea de luare aminte
ce vi se adregeza, iubitii mei fii in Domnul, sa fie mai
bine priceputa si mai curand sa dea fructele dorite sa-
tisfacet6re, cred ca este bine §i folositor a ye arata mai
Intaiu ce va sa Oat lege, de ceite felurt este ea ,si ce insem,-
nettate are.
Lege, iubitil vrea sit Mica regula de purtare si de
lucrare a omului ca fiirqa morals, libera si sociala. Ea este
dreptarul sau regulatorul dupa care omul trebue sa se
conduca in on -ce ramura de activitate a vietel pre-
sentemorala, si materials.
Legile sunt de doue feluri: Dumnecleesti, si omenesa.
Legile Dumneclee,sti cuprind legea firesca interns puss de
Dumneqet in firea fie-carui om la facerea lui, si legea po-
sitiva scrisit, data de Dumne4a. Inca de mult prin pla-
cuth In! si prin insu§1 unicul son fiu lisus Christos -ne-
mijlocit.
Legile omenesti cuprind : a) legile sau can6nele biseri-
cesti facute de acel membri bisericel, carora Timis Chris-
tos li-a incredintat dirigerea et', adica de Apostoli si de pa,-
storil bisericesti adunati in Sin6de ecumenice si locale ; si
b) legile omene§ti civile, care aunt faeute de 6menil in
drept, dupa forma de guvernament a fie -care! tors.
Fiintarea legei Dumne;leesti firesti interne, pe langa,
o afirma, consciinta curata, a fie-caruI om, o mai afirma
si santul Apostol Pavel in epistola care' Romani qicend:
Ca pagciniI, care nu da, lege (scrisa), din fire fac ale le-
aceia, lege neavgnd, et singurl ii,si sunt lege, care aratd
fapta legei scrisa intro inimile lor, impreuna marturisin-
du-le lor constiinta lor cugetile lor Mire sine-ft paran-
du-se sau aparandu-se (II. 14, 15).
mei,
lul
ca
ar
get,
gi
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 279
Acosta lege sta la postul a sail se aduce la indeplinire,
In mesura cu care este mentinuta si cultivata in om prin
crestere sail educatie.
Legile Dumnecleesti positive scrise slut, d. e. Cele dece
poruncl, date prin Moisi si tote inv6taturile Domnulni
nostru Iisus Christos cuprinse in Evangelie, dintre care:
Sa iubeott pe Domnul Dumnedeul t6u, din Oa inznia oi
din tot svfletul oi cugetul tau, ,i pe aprdpele te'u ca pe tine-
insu(t, formeza basa tuturor legilor Dumnaleesti F,ti ome-
nesti referitOre la om, ca principiA desvoltat al legei mo-
rale firestl interne.
Ambele aeestel legi Dumneqeesti, firesca si scrisa sa
supravegheza in biserica lui Christos si sa esplica la vre-
me de nevoe de succesoril Apostolilor earl sunt Arhiereii
si Preotit
Legi omenesti bisericestI facute si scrise sub conduce-
rea santulty Duh sunt : 1) Scrierile santilor Apostoli, ca
d. e. legea: femeea cu barbat legata este prin lege de din-
sul intru cot traeote ; pi legatute-at cu femete nu cauta des-
partire (Rom. VII, 2 ec); 2) acele flute de succesoril. A-
postolilor in Sin6de ecumenice si locale, cum este d. e.
u rrnatorul canon (18) al Sinodulul al VI-lea ecumenic:
Vinovatia conjuratiet sau a fatriet fund cu totul oprita
pi de legile civile, cu ata't mai virtos se cuvine a se opri
acesta in Biserica la Dumnedeu. Dect daca ore -earl cle-
ics sail monaht s' ar a fia ori conjuratt ort ca lac atrit,
ort alte meoteougirt uneltesc in contra Episcopilor safe a
elerieilor celor dinpreinia ea el, cu totul sa cadet din trepta
lor.
Puterea si stintenia legilor bisericesti omenesti sa inve-
dereza din Insusi felul formarei lor,prin representantil bi-
sericei adunati in SinOde sub presedintia neveduta a Dorn-
nului nostru Iisus Christos si manuducerea Santului Duh.
Christos este capul Bisericet, dice sntul Apostol Pavel.
Uncle sunt dot sau tret adunati intru nuniele meu, acolo
sunt pi eu in mijlocul for ; ;pi alt illangeletor voiu trimite
voue pe Duhul adev6rulut, carele de la Tatal purcede, A-
cela q)' va invela pre vol tot adevcrul, invata fusing Iisus
Christos.
Legi curat omenesti sunt tote acele ce se fac de ca-
t-re autoritatile mai inalte, dupa forma de guvernament
ce o are o Ora sail un popor. La not forma de guverna-
www.dacoromanica.ro

280 CARTE PA STORALA
ment find constitutionala, constituanta stabileste in
prin constitutiune tote legile generale, pe basa ca-
rora in urmg, camerile deputatilor si senatorilor formeza,
legile speciale. Iata ate un exemplu din ambele aceste
categoric de legi : Alineatele 3, 4 si 5 de la art. 21 din
constitutiune sunt aca: Religiunea ortodoxa a resaritulut
este religiunea dominate a statului Roman. Biserica Orto-
doxa roman& este i remane neatarnatet de on -ce chiriar-
chic streinet, pastrandulY inset unitatea cu Biserica Ecu-
menica a resaritulta in privinta dogmelor.
Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale Bisericet
ortodoxe romeine se vor regula de o sin quret autoritate si-
nodala centralet, conform unet legi speciale.
In virtutea acestor alineate din constitutiune camerile
legiuitore din anul 1872 formand legea speciala organica
a bisericei romane, prin art. 8 legifereza, :
Santul Sinod al biserice autocefale ortodoxe roma'ne,
find membru al sante' Biserid Ecumenice Apostolice
a resaritula al cariea cap este Domnul nostru lisus Chris-
tos, pastreza va pastra unitatea in privinta dogmelor oi
a canonelor ecumenice cu biserica din Constantinopole
cu t6te bisericele ortodoxe. El va pastra asemenea unitatea
administrative, disciplinary oi nationalet a biserica onto-
doxe in cuprinsul statulul Roman.
Aga sunt si alte legi speciale, can reguleza diferitele ra-
muri de activitate si interese ale Orel.
Intre acestea este si trebue sá fie bine inteles ca, cu
cat on si care din aceste categoric de legi isi au originea
sau derive dintr'un isvor mai curat, mai sant F,4i mai neim-
putat de erori, cu atata valorea el' este mai mare si abate-
rile de la ea sunt mai costisit6re.
Fara ca omenirea set se conduce si sa urmeze legilor pro-
prii firei ei, n'ar putea si chiar nu p6te ajanga sco-
pul fiintereimenirea el.
Aci mai vine o cestiune de resolvatcestiunea duplici-
teii omuluicestiunea compunerei omului din ma-
terie si spirit. Omul dupe cum ne atesta Santa Scripture,
si insusi realitatea ne probezg, este compus din materie si
spirit. Moisi, marele scriitor al Facerei in capitulul II, ver-
sul 7 ne spune : a facet Dumnecleu pre om, fercind tu-
and din pantent oi a sufiat in lap lug suliare de viaca,
a stat omul cu suflet vig Aceste cuvinte ne probeza
prin-
cipiit
,si
,si
,si
still
firel
i
ca,
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALI 281
pentru ca omul sa, fie in aaever om, n'a fost destul ca
facA numai figura de om din pament asa precum o ye-
dem, ci a trebuit sa induct), in mesa figura de pament si
un alt elementsufletul, care este dupa tipul si asema-
narea mai Dumneqeti, adica care are minte, voe libera si
inima capabila sail accesibila de bine,fiind tote aceste in
posibilitate de a se pertectiona pan la asernanarea en Dam-
pedal : sail mai bine Glis, a trebuit sa infiltreze in el viata
sag suflet via cu mult mai capabil de cat in alte fiinti de
pre pament. Experienta rlilnica chiar ne probeza ea, omul
fiira de suflet, nu mai este de cat o figura de pAment,
care se asemana cu omul, dar care nu se mai numeste
si nici pate a se numi om.
Din acestea urmeza in mod forte firesc, ca omul in
complectul sett, pentru ca sa pOta trai asa cum este corn-
binat din materie si spirit, trebue sa urmede si legilor
proprii materiel si celor proprii spiritului, la din contra,
urmand numai unora din acestea, el nu'si va putea pas-
tra valorea i demnitatea sa de adeverat om,
Cand tine -va va dice, latA, urmez, me supun legei ma-
teriel sail* si legei animale, atunci el nu va fi sanetos qi
nici va trAi mult, pentru ca firea lui rnaterialo-animals
este combinata si menita a trai in stransa legatura si chiar
nedeslipita cu firea lui spirituals, care are legile el
deosebite de materialitate si chiar de animalitate.
Deci pentru ca omul sa fie in adever on) si sä cores-
panda menirel luIde a stepani pamentul si a fi fericit
si trupeste si sufleteste, in present si viitor,trebue a se
dirige in viata lui de ambele legi ce'i compun firea.
nu numai omul se conduce si trebue A, se conduca de
legile proprii firer sale, ci si tot ce exista in lume isi are
legea sa proprie. Asa, Dumnecla ereand lumea fisica,
pus In ea niste stiute legs dupa care 'si urmeza, cursul
ei regulat. Pamentul, Sarele, Luna, Stelele planed
1.0 ail legile for speciale.
Fiintele de pe pament, fie din ape, fie de pe uscat de
asemenea, ist ail'. legile for de crestere, de inmultire, con-
servare etc. Ori- ce abatere de la legea proprie fie-caruia
fapturi si specia, de fling, nu 'Ate sa nu producA, defor-
mitAti, stricazini §i perdert.
DacA, pamentulut d. e. ti lipsesc agentit reclamati de
legea lui firesca pentru productiune, adicA, caldura, umi-
's1
Si
-a
alti
sit-1
si
www.dacoromanica.ro

282 CARTE PASTORALA
ditatea si lumina, sa deform6za, sa strica, remane sterp,
neproductiv, nu'o ajunge scopul. Pestelui lipsindu-i ele-
mental, care neaparat i conditioneza viata d. e. apa, more.
Un esemplu si mai bine cunoscui. Dupa legile mecanice
cunoscute si stabilite parka asta-41, caruta drumulut de fer
trebue sa merga, pe ramrile sinele fixate in acest stop ;
indata ce a derniat de pe ele penorocirea si perderea este
in proportie cu mat marea sau mai mica derairare, adica
in proportie cu mai marea sau mai mica abatere de la, legea
mecanica a unei asemenea specie de lueran. Tot dar ce
sa abate de la lege, on sa diformeza devenind monstru
si neproductiv, or1 slabeste cele din urrna s6 perde
cu totul.
Tot asa se Intemplii si cu fiin0 numita om, care daca
nu urrneza, legilor preserise elementelor ce'l compun, sa di-
formeza, slabeste si 86, descompune Inainte de time.
Fie-care p6te sa intel6ga ca alt -ceva este pamentul sau
materia din care este facut trupul ornului si alt-ceva este
sufletul, care dandu-t viata it pune in stare de a eugetar
si a judeca, a voi si a nu voi ceva, a se decide sau nu,
de a face ceva ; de asemenea ca numa] and sufletul este
unit en trupul, omul este adeverat om, tar alt-fel el este
o figura de parnent, sunusa stricaclunei, pentru care se
si acopere cu pament. Legea dar, de Implinirea caria se
conditioneza fericirea si viata materials si morala a omu-
lui, neaparat urna6za a fi si chiar este dupla. Una, care
este proprie firer pamentesti si alta proprie firer lui api-
rituale salt sufletesti.
Or ce abatere de la aceste legs este urmacg de o neno-
rocire si perdere de asemenea dupla. De exemplu : nu
ingrijeste tine -va de trupul sett, nu'i da hrana trebuitore
nu'l apart. de atacurile dinafarice,de frig, de prea mare
caldura si altele, el slabeste. se bolnaveste, sa diformka,
si prin ac6sta pune si pe suflet to stare de a nu putea
lucra si a nu produce nimic. Nu Ingrijeste de suflet, nu'i
da hrana proprie lui, slabeste si el ; puterile facul-
tatile Tut devin incapabile de a lucra, slabindu'T pe langa, a-
cestea si trupul ; cam faptele nemoraleca repirea dreptu-
lui altuia, mandria, invidia, ura, viata desfranata etc, sdrun-
cina internn chip considerabil silne'tatea trupuluT.
Nu in zadar biserica sa exprirna in una din rugaciunele
ce le pune in gura credinciosilor: pentru p8eatele mele
salt
sail
sin
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 283.
cele multe mi s6 bolnaveste trupul, slabeste ,si sufletul meu.
Este deci invederat ca legile, carora trebue a se supune
trupul si sufletul omului sunt strans legate uua de alta ;
asa ea on pe care din ele va calca omul, perde in intregul
sett, adica si trupeste si sufleteste.
Nu mai putin si neconformarea sail nesupunerea la le-
gile omenesti, bisericesti si civile trage dupa sine pedepsa
mai mare sail mai mica, dupa gravitatea abaterei,lucru
pe care '1 puteti observa ca se petrece In tote 4ilele.
Cum vedeti, totul in lume este basat pe lege : ordinea
si mecanismul lumei materiale, ordinea lumei morale, or-
dinea socials, san'elatea omului §i fericirea lui presenta si
viit6re,tote se mentin si sa ca§tiga prin legi si supu-
nere la prescriptiunile lor. Fara legi si conformarea cu ele
nici una din aceste nu pOte 6.
Din tote acestea. cred ca intelegeti destul de bine cat
de mare insemnatate are o lege si cat de mare este per-
derea celui ce nu se supune ei.
Legea bisericesca, relativa la casatorii, asupra diriea ne-
am propus a ve atrage luare aminte, este facuta _si ea err
stop de a face pe cres,rtin fericit si trupesce si sufleteste,
in present si viitor.
Apostoliiurmatorii imediati a lui Christos, si Parintii
bisericesci ce li -au succedat, n'ati facut alta prin legile sail
can6nele lor, de cat au desvoltat principiile cuprinse in
legea morala interna a omului si'n inv'ecatura Domnului
nostru Eats Christos satt in Evangelic cautand a le face
mai intelese si a le aplica la vista de t6te qilele a cres-
tinilor.
Basa nuntel sat. a casatoriel, este bine-cuventarea data
de Dumneleii la inceput de : Crested si v inmultiti, *i_
cuvintele Mantuitorului Christos, adresate Fariseilor care '1
ispiteati, anume : Au n'ac7 cetit, ca cel ce a facut din in-
ceput, barbat ,si feme2e i-a facut pre et P Pentru acesta
va lasa omul pre tatal seu si pre muma sa si se va lipi
de femeia sa ,si vor fi amendor un trup ; deci, ce a unit
Dumnecleu omul sa nu desparta (Mat. XIX, 4-7 ; V. 32).
Apostolii in predicile si scrierile lor au mai desvoltat
acest principiii. De exernplu santul Apostol Pavel In E-
pistola I-a catre Corinteni dice : Pentru nevoia firer, fie-
care sa',4 aiba femeia sa ,si fie-care Pmeie barbatul s&c.
Barbatul datoresce femee buna-vointa asijdtrea si femeea
www.dacoromanica.ro

284 CARTE PASTORALA
betrbatulut. Fie-care unul altuea ist stepanesc trupul. Set
nu opritt datoria unul altuea, faro nunzat de bung voe,
ca set ye indeletniciti in post si rugactune. Celor necetsatoriti
si veduvelor Vic: bine este for de VW' remanea precum si
eic; tar de nu se contenesc, sail nn se p6te set se casetto-
resat, cd mat bine este sd se- casettorescet, de cat sa se arc/a.
lar celor casatoriti poruncesc nu eu, ci Domnul, femeia de
bdrbat sd nu se despartd, ,si barbatul pre femeia sa nu o
lase (VII, 2,-12).
Acelasi sant Apostol in Epist. csatre Efeseni invata pre
cep casktoriti Fratilor ! Multamitt pururea pentru tote in-
tru numele Domnulut nostru lisus Christos, lut Dumne-
(leu ,si Tatalut, supuindu-ve unul altuea Intru frica lut
Dumnecleil Femet, plecati-ve betrbatilor vostri ca Domnulut,
pentru cd bdrbatul este cap femeet, precum ,si Christos este
cap Bisericet si Acesta este Mantuitorul trupulut; dect. pre-
cum se pleat Biserica lug Christos, si femeile betrba-
tilor sa se piece intru tote. Barbatilor tubiti-ve femeile
vastre, precum Christos a titbit Biserica. Asa sent datort
barbel& set-st tubescet femeile for ca ,si trupurile for : cel ce,st
ivbesce femeia sa, pre sine se tubeste, cd nimenea nici o-
data nu si-a urit trupul s ic, ci'l hretneste ,si'l incalclesce
pre P1 ca Christos Biserica. Tacna legaturei nunta'e este
asa de mare, ca si taina legaturei dintre Christos i Bise-
rica. Deci dam si fie care din voi, asa sd ,si ittbesca femeia
sa ca si pre sine, tar femeia sd se t6ma de barbat (V. 20
31), adiea, sa-1 respecteze, lubesca sa se supu-
na lui.
Parincii bisericei, in Sinode ecumenice sari locale, iar unil
si in particular, in basa aceloraF4i invetaturi ale lui Chris-
tos si ale Apostolilor, nu alt incetat a se ingriji si a lua tote
mesurile posibile ca castitoriile sa se facer in conditiuni1e
cele mai favorabile moralitatei sanetatei cAsatorinzilor,
precum societAtei. Pentru ajungerea acestui stop cautat:
a) Ca principiul evangelicde a se tubi vnul pre altul
ca pre sine sa, se re'spandOscil, si sa se inradilcineze in i-
nimele tuturor si prin cAsatoril. Ciue nu cunOste cä data
o persona, de aci din localitate intra in casatorie cu alta
din alter familie, din alt oral Fail sat si chiar de peste fron-
tiera, ambele familii de aici si de acolo, intra, in relgil
de aprOpe simpatii intre ele ? Dragostea intre aceste fa-
milli sa manifesteza mai mult de cat dintr'o relatiune sim-
asa
sA-1
gi
qi au
het
pi
pi
¢i
ti
www.dacoromanica.ro

CARTE FASTORALA 285-
plu numal de interes. Insusi proverbul roman cA, singele
apd nu se face" dovedeste pe deplin acesta.
b) Parintii bisericel au luat precautiuni igenice cu to-
tul firesci in acesta privintA. pentru care ne si servim cu
un exemplu din natura. Este cunoscut, ca pomul bun,
primenit, altoit, curAtit, inteun cuvent bine ingrijit da,
fructe bune si la timp ; la din contra, cand este neingri-
jit si nealtoit el degenereza, se salbatacesce, ii slabesce pu-
terea intrinseca si in cele din urma se perde.
Tot asa se petrece si cu omul. SA stie ea din impreju-
rani, pendinte sau nependinte de voea omului, sAnetatea
lul si a familiel din care face parte, cite o data se sdrun-
cina si chiar se ruinezh ireparabil ; cu tote acestea el si
familia sa, continua inch a tr8i asa slabanogita si aprope
istovita cum este. Acum, cand un membru al acestel fa-
slabanogit si istovit de puterile lui vitale, se ins6ra
sail, se marita in circul restrins al acelei familil, p6te ca
acea familie sa dureze ? Slab cu slab& si istovit cu isto-
vita, casAtorindu-se, pot sa dea societAtil fii si filce sane-
t6se ? Negresit ca nu ; cad slabil vor produce fiinte si
mai slabe, papa cand familia se va perde. Din contra,
cand vlastarea slAbitA si debilA se va altoi in o alto, sA-
n'et6sA, plinA de vig6re si vieta, se regenerezh, isi reca,-
path puterile, si cu chipul acesta da societatei fructe fo-
losit6re.
tats intre altele done principil pe cari Biserica le-a avut
in vedere cand a stabilit treptat prin can6ne, ca rudele de
singe sail de un neam, precum si rudele de cuscrie de
done nearnuri, sa nu p6tA intra in casatorie de cat de la
spits, a septea inainte ; lar rudele de cuscrie de trei nea-
muri si din botez de la a trela.
Can6nele bisericesti ce treptat prescriii acestea, intre al-
tele sunt : 19 apostolic ; 3, 13, 53 si 54 ale Sinodului al
seselea ecumenic ; 2, 3 si 8 ale Sinodului local din Neo-
chesarea ; 23, 27, 28, 38, 46, 68, 76, 77, 78 si 80 ale
Marelui Vasilie ; 11 al lul Timoteiu si 5 si 13 ale lul
Teofil.
In seculul al IX-lea se gaseste si in colectiunile de legi
civile, oprirea casatoriilor intre fii verilor primari, adich In
al seselea grad de inrudire In Vasilicale (cart. XXVIII,
tit. 5 Cap. I) se citeste ; Nu se cuvine BA iati de sotie
pe filca fratelui men. (pe nep6ta adeve'rata, spita a 3-a)-
milit,
www.dacoromanica.ro

286 CARTE PA -10KALA
sau pre a surord mele, nici pe nep6ta acestora (nep6ta
mare spita a 4), nici pe nep6ta unchiulul meu (nep6ta
mica spia 5), nici fiul mein nu se cuvine sa o ia, fiind-ca
aunt veil al 2-lea" spia 6-a). Tot In Vasilicale (cart. XXXV
12, 30) se spune ca veril at 3-lea, aflandu se in spita 8-a
sa pot lua. Spita a 7-a de si de la sine urma a fi oprita
prin aware, fiind deslegata a 8-a si oprita a 6-a, totusi
ea se opri de Sinodul din Constantinopol tinut sub pre-
sedinta Patriarhului Alexia, intre anil 1025-1045 cu con-
descendent% ea, data a apucat a se face casatoria sA, nu se
desfaca ci numal sa se pedeps6sca vinovatii.
In practica Bisericei din a do-ua jurnetate a secolulut al
XI-lea (1057) in timpul patriarhului Mihail Cernlarie, ca-
satoriile in al septelea grad de inrudire se considerat Para
tarie 1); acesta practica s'a legiferat la anul 1166 de Si-
nodul din Constantinopole si s'a confirtnat de Inaperatorul
Manuel Comnenul '1), in timpul patriarhului Luca Hriso-
verghi, cand s'a hotitrit desfacerea casatoriilor facute in al
septelea grad de inrudire de singe, colaterala ; iar preotil
ce le ad saversit sa fie supusi la cadere din trepta lor. S'aii
mat oprit casatoriile in al septelea grad de inrudire in
timpul Patriarhulut Vasilie Comatinul si a imperatorillui
[sac Angel. 3).
De aceste hotariri s'a tinut si se tine si asta-cli biserica
Greca. De asenaenea in anul 1839, Patriarhul de Con-
stantinopol, G-rigorie al VI, intr'o horarire sinodala, repe-
tind acest canon, a oprit casatoriile intre rudele de singe
ph',na, la a septea spia inclusiv.
Pe Maga acestea, la sfersitill cartel numita. Pidalion",
in care se afl a tote canonele Risericet ortodoxe de Resit-
rit, cu care legea organica a Bisericei n6stre din 1872 ne
obliga a ne conforma, se afla 9 capitule recunoscute si
aprobte de Biserica mutna, unde sae avant tote gradele de in-
rudire in care nu se pot face casatoriile, adica cele de un
neam si de done paria la al septelea grad inclusiv, tar cele de
cuscrie de trei neamurl si din botez pang la al treilea.
In privinta cuscriei de 2 neainurt Patriarhul Sinesie, in-
1) R. §i P. Elln. E. S. 41 43.
2). R. §i P. 1:,uvt. a. r S. 96. 06. 311. 312. Mat. Vla3tar, szotz.
awc. S. a. 128.
3). Ve41 Ilpoxatpov volm7.6v, Tz xtuXtittcyra to8 76110.0889.
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 287
tr'un Sinod de 30 Episcopi tinut la anul 997, a deeretat
prin renumitul sell Tomos, oprirea casfitorief pand la a
6 a spita inclusiv in anumite cazari. Acosta decretare pro-
voeand parer! deosebite intre can Biserica s'a de-
terminat in cele din urma norma sate regulatorul sett de
care s'a Omit si sa tine si asta-li. Norma data se bas4za
pe arnestecarea satt neamestecarea numirilor nearourilor.
Daca numirele nu se arnesteck casatoria este posibilti, si
in a 6 a si in 7-a spita ; tar daca, se amesteca, nici in
itna nice in alta. D. e. Adeveratul unchiu si adeveratul ne-
pot, pot sa ia pe o matusa, si nepota, adeverata din alt
neam de si aunt in a 6-a spit. Insa nurnal asa ea un-
chin] nepotulul sa ia pe matusa nep6tei, tar nepotul un-
chiulut pe nep6ta matusei, ciict prin ac6sta nu se face con-
fusiune in numiri, fiind ea unchtul si matusa reman tot
unchiu sf matusa, nepotulul nepatet lor. Daca 1110, ne-
potul ar lua intaid pe matusa, apot unchtul nepotulul n'ar
mat putea lua pe nep6ta matuset, fiind ca nepotul ar de-
veni unchiu unchiulut sett si nep6ta matusa, matuset sale.
Tot asa s'ar intempla si and unchtul ar lua intaiu pe ne-
p6t6,,nepotul n'ar ma! putea lua pe matusa pentru ace-
last cuvent etc ').
Dect, dacit in secolele mai din 'nainte and 6tnenit e-
rail mai tan si mai vigurosi, s'a simtit necesitate de ase-
menea mesun restrictive. en cat mai virtos in timpul nos-
tru, and tinerimea este mat sinuOtare, mat agitata si prin
urmare mai usor supusa la tot felul de bole, can bole be
pot degenera familia din care se trag. Restrictiunea dar
facuta, de Biserica in privinta, gradelor de inrudire in care
nu pot a se face casatoriile, este in folosul ca-
satorinzt si a familiet din care face parte; de aceea expri-
mandu-ne prin cuvintele Apostolului Pavel, dicem Legea
santd este ,si porunca santa dr6pta fibuna. (Rout. VII,12).
Sa vedem mat departe cu eata usarintii se seversesc as-
unele casatorit, cum se considera si cari sunt urma,-
rile ; de asemenea ce mesurt trebue sa ia parintii de fami-
lie, tum trebue a se seversi cAsatoriile si a se considera
de catea", WO.
In poporul de la lama, unele casatorii se sev6rsesc ast-
1). Pidalionul pe contra pag. 487 §i 490.
si
indivipor
:
ssi
ta-4T
Vetil
www.dacoromanica.ro

288 CARTE PASTORALA
fel : tinerul sail omul liber, vegend o persdna, fata satt
femele, intra in vorba cu ea, glumeste asta-di si mane,
se familiaris4za, $i in cele drn urma, cate o data vrend
alta data nevrend, convin a intra in cAsatorie formals. Par
inainte de acesta, el si ea habar nu au data aunt sail
nu rude de apr6pe, daca dupa legile bisericesti gi civile
pot sa intre in casatorie.
Allis proced ma! red si anume : traesc maI mull and
nelegluit, nasc copii si tocmai cand se ved ineurcaV ast-
fel, incep a se gandi, ca trebue sa tacit si ei ceva ca sa
reguleze positiunea socials a copiilor. Pe ararl locum mai
existri. Inca si cate un obiceiti nenorocit inmoral, retnas
Inca din lumea 'Agana, ca data vre-un tiner cere de la
parintl o fata si nu i-o da, apoi o- furs. Toti cei ce intre-
buintezit asemenea procedeuri, pe cat nelegale pe atat
rusimise, incep in cele din urrnd formalitatile Iwo civile.
°and legea civil:!, care este mult mai condescendenta in ace-
sta privinta de cat cea bisericesca, li se impotriveste, indata fac
ape! la M. S. Regele, care dupa art. 150 din Codul ci-
vil acordii dispensa in aseminea materie; cand legea ci-
vilii nu i sa inpotriveste, indeplineste formalitatile si pri-
marul respectiv ii declara
Tote acestea se seversesc inainte, in puterea Art. 22
din Constitutiune care lice : ca actele starei civile trebue
sa predda tot-deauna benedictiunea reliyidsci, care pentru
cdsdforii va fi obligatore. Dupa declararea ct sittorie! ci-
vile, vin la preot si cer a li se da benedictiunea
Gaud preotul constatA ca cAsatoria e conforms si cu
candnele bisericesti, de care chiar si dupa art. 8 din le-
gea organica a bisericei din 1872 datoreste a se tiuea,
el o severseste ; tar in cas contrar, se abtine. Aci bleep
reclamele contra preotului.
In poporul de prin orase in lumea civilisata, unde cu
drept cuvent ar trebui sa nu fie ceva de felul acesta, se
mat Intempla Inca, ca unele casatoriI sit fac si duo cal-
culele banesti, asa ca parutele simpatil devin cn atat mat
ardente cu cat averea uneia sat! alteia din parp este ma!
mare. De aci casatoriile nepotriviteintre betrani on ti-
nere si Intre betrene cu tineri.
Hotararea luata de ma! 'nainte intre niste asemenea,
este ca daca vor putea convetui, folosindu-se partile sa-
race de avutul celor bogate, bine, Tar daca nu %tit tri-
bunalul.
casatoriti.
qi
qi
si
religi-
6sa.
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 289
Pe Itinga ast-fel de combinatif nepotrivite se mat ur-
mareste in unele familii avute si aplicarea ideii nenoro-
cite, ca averea nu trebue sa se perda, din familie, si de
aceia sa fac tot felul de stitruintt, ea sa se faca casAto-
torii in gradele de inrudire cele mai apropiate, care in-
tree chiar restrictiunile legei civile,ca si cand averea ar
forma fondul lagaturei intre barbat si femeie, iar nu dra-
gostea reciproca si alte principit morale nedeslipite de
demnitatea de om. Casatoriile ineheiate nun:tat pe aseme-
nea basa, pe langa Ca nu pot as dureze de cat paint la
perderea ilusiunilor momentului gi a averei, stint consi-
derate ca niste simple contracte de tovarasie intre dm co-
mercianti, care, cand ved ca nu le merge dupa plan, re-
clama stricarea contractului. De acs multime de barbati
si femet, care nu vor-a se desparti, devin nenorocip, iar
copiil for de cele mat multe on se ved lipsiti de o bunk
educatiune si cultur6.
Nu asa, insa trebue sa se fac si sa se considere ett-
satoria. Pentru ca cme-va sa devie bun sot si bunA, so-
tie, trebue sa alba o pregiltire timpurie si ingrijita inca
din casa piirintesca. Mal 'ntaiu trebue sa se is mesurile
cuvenite pentru conservarea sanetatei deviitorilor sots si
membrii ai societatei ; trebue sa li se dea o crestere si
cultura temeinica basata pe principiile religiunei, dupa
starea socialii a parintilor. Cu mesura cresterei copiilor tre-
bue sa fie observati in aplicatiunile si chiar in tinuta si
raporturile for cut insust membrii de aprope ai families, ca
nu din causa lipso de privighere sá urmeze resultate ne-
placute si contrarii legi or; sa-i initieze in acelasi timp si
in marea insemnatate ce are eilsatoria legala si pentru ei
insii si pentru societatea din care fac paste. Trebue a
le arata ca srtn6tatea si moralitatea sunt de rigdre si cu
totul neaWirate in casatorie; de asemenea ca conformarea
cu legile existente relative: Dumneleestt,bisericesti si civile,
face pe easatorinzi fericitt si trupeste si sufleteste.Ne-
ingrijirea parintilor de senatatea si buna crestere a cop-
ilor lor, tot deauna este acompaniata de urmari rele si pen-
tru copi], care devin nesuficienti in puterile for &esti si
morale si pentru societate care are a se primeni en mem-
bri si germeni incapabili de productiune san6t6s4.
CAnd copfir ating etatea legala de ciisAtorie, atunci atat
parintii datorese a le spune, cat si ei insii trebue a cugeta
Biserica. Orthodoxi. Romani.,
2.
www.dacoromanica.ro

290 CARTE PASTORALA
la marile rol ce casatoria are in societate, cat Eli a se hotara
§i a cun6§te, ca asemenea legatura este §i trebue sa fie pe
tOtil viata, fiind de la data cununief barbatul qi femeea
nu dos, ci unul; ca nits o greutate intimpinata in viata, nici
o norocire mare sail nenorocire a vre-unuea, nu va rupe
legatura legala §i dragostea unuia catre altul. Trebne a §ti
ca insotirea, de §i basata pe formarea fires omenesci, care
in mod instinctiv cauta ajutor in alt sex, totu§i ea nu sta
numai trite() stransa legatura de interes trupesc, ci mai
ales sta in satisfacerea reciproca a tuturor cerintilor fires
omului ca fiinta rationalo-liberaca fiinta morala; tre-
bue a *ti ca omul este compus nu numal din trup ci §i din
suflet, §i ca atare casatoria nu pote sta nomai in satis-
facerea animals, ci si a altor cerinti mai nobile ale omului ;
trebue a .9,sti ca casatoria are a§a de mare insemnatate in
viata, in cat santul Apostol Pavel numindu-o taina, mare,
a asemenafo cu taina legaturei ce este intre Christos §i
13iserica.
Ast-fel indrumat in taina casatoriel §i hotarit candida-
tul de insuratbre, consultandu-se cu parintii §i alte rude
ale sale, precum §i cu preotul respectiv, dupa usul vechia
al bisericei, practicat §i de strebunii no§trii in Romania,
precum §i reelamat de buna cuviinta, indata ce s'a fixat
asupra partei a doua, parintii 114i datoresc a face propu-
nerea, §i dupa primirea consimtimentului reciproc, tratati-
vele. Acum, cunoscendu-se putinta saver§irei unui aseme-
nea, act, dupa legile biserice§ti §i civile ; avend consimti-
mentul reciproc §i partea materials fixata, sil procede la
indeplinirea formalitatilor legei civile cu privire la asigu-
rarea partei materiale a candidatilor Si a descendenti-
lor lor.
Fiind terminate §i acestea, ambele parts invoite intre
ele de a convietui Impreuniti pans la sfir§itul viatei lor, ur-
meza neinlatmabil a veni cu to respectul ,F,;i sfiala in fata
altarului celui prea inalt sau Dumnerjet., pentru ca inain-
tea sinter Evangelic §i a santel Cruel sa afirme cuventul
reciproc de dragoste §i convietuire pang, la morte, ce'§i
l'an dat mai inainte §i sh' primes* prin rugaciunile preo-
tului, in taina nuntet, Harul lui Dumneden, care sã-I a-
dumbresea §i sa't intaresca in suportarea tuturor greuta-
Oor neinlaturabile vietei conjugale pang la mdrte, §i cre§-
terea copiilor lor in frica de 1)-(,leti §i respectul legilor Lul.
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 291
lubitilor met fit in Domnul,
Din cele expuse Ora aici, vegend ce este o lege, de
eate feluri sunt legile cat de neaparat este omului a se
conforma cu ele ; vec:lend ca tot ce exista, sa conduce de
niste stiute legi ; vedend cá omul compus din materie
spirit, neaparat datoreste a se conforma cu legile ambelor
elemente din care se compune, can legs sunt asa string
legate intre sine in cat una farA, alta nu pot face pe om
fericit ; veclend prin urmare cat de mare insemnatate au
legile pentru mersul regulat a on si caret. specii de flint'.
cu atat mai mult a omului ; ve indemn, ye sfatuesc
chiar ve rog, sa ye siliti din tote puterile a ye conforma
cu ele, cunoscend ca, dupa cum slice Apostulul : T6ta cal-
carea de lege, trage dupa sine drepta r6splatire. Se salsa
o lege firescsa morala i materiala, se pedepseste de sine
dup'a, curgerea lucrurilor firesci: d. e. salsa cineva legea
firesed de conservare, in mod firesc iii pierde sanetatea,
vi in urma incetul cu incetul pe sine insusi ; salsa cineva
legea moralaa dreptului i altele fata de apropele seu,
apoi. data nu este resbunat de dreptatea Dumnefileesca pe
pament, remanend in cele din urma, mai sarac de cum
a fost, Mel intr'un cas nu pote remanea nepedepsit in lu-
mea viitore. sand dreptul judeattor,Duninaleil., are a res-
plati dupa faptele lui; salsa cine-va legile omenesci
civile, vedeti singuri ca vinovatul mai curind sau mai tir-
zit'', in mesura cu care se dovedeste, iarasi sa pedepseste.
In cat priveste nunta sau casatoria legalrt, ati vedut ca
este Vine-cuYentath,* de Dumnecleti de la inceput, ch. Man-
tuitorul lames, Christos, a confirmat acesta, poruncind intre
altele ca : Ceea ce Dumnedeu a unit, omul sa nu despartd ;
de asemenea ati veclut cum Arita Apostoli in scrierile lor,
tinend s6m5, de firea i predispositiunile ornenilor, ail a-
ratat pan5, i ra,porturile cele mai amenuntite ale sotilor,
stamina cu deosebire asupra dragostel reciproce ce trebue
sa fie intre et. Nu mai putin act veclut cum Parintil Bise-
ricei, prin hotaririle ce ail luat ca, casatoriile s6, nu se
faca de cat in gradele de inrudire mai indepartate,
avut in vedere de cat, pe de o parte respandirea ,si 'Jura-
dacinarea dragostet crefline, Tar pe de alta moralitatea si
sandatea celor cAsatoriti, care unicile formezA §i fericirea
for proprie ,si a societa(et sau statulut din care fac parte.
§i
§i
§i IF;si
fie-ciirui
n'att
www.dacoromanica.ro

292 CARTE PASTORALA
Pe langa acestea, MI mai putut vedea si resultatele neno-
rocite ale unor casatoril facute cu usurinta si fare obser-
varea legilor bisericesti Fp' civile, precum si numal dupe
calcule banesti si cu hotarirea anticipate ca, on tend se
vor ivi neintelegeri sa recurga la despartire. Servesca-ve deci
tote aceste de invetatura. Nu fiti nepasatori de legile
sericesti, caci ele cunt in interesul fericirel D-v6stre pre-
sente si viit6re.
Terminand, iubitil mei fii In Domnul, adresez cuvintul
meu in parte catre parintil de familii si dare tinerime.
Parintilor de familii, void sa vedeti pe fiii si ficele v6s-
tre imprejurul mesei ca niste tinere odrasle vigur6se
uet6se? Ve sfatuesc si chiar ve rog sa fitl cu mare luare
trninte mai intaia asupra v6stra, Insi-ve In tot timpul ; cu-
noscend ca, sanetatea copiilor forte mult atarna de la re-
gularitatea si cumpatarea vietei v6stre. Voiti vedeti no-
rociti si fericiti ? privigheti'l , dati-le crescere bunk
-itatornica--in frica lui Durimeqed---inca de mice. Inveta-
ti'l a fi modest si cumpetati In tote miscarile lor. Nu le
desteptati singuri sinittuile cu distractil vatamiltOre Inca
pentru el, nici it deprindeti a fi lucsosi pot a dice din legan.
Feriti-ve ca nu D-v6stra manca'nd agurida, cum (lice
,criptura, sa se strepezesca fiilor ; CAA, afara 'Ate de
,asuri exceptionale. unde se ved mai multi copii
Fampi , idiots si alte nenorociri, data nu la parintil cari a-
mseza de tote legile, Fti mai cu sema la aceia care se ca-
-atoresc in grade apropiate de Inrudire.
plate dar aminte de voi, si la timp initiate pe fiii
(Tie vostre si in marea insemniltate ce are cilsatoria ; ini-
tiati'l in greutatile neinlaturabile ce as sa intimpine, In
rabdarea ce trebue _FA aiba la on -ce Imprejurarl, in dra
4-ostea reciproca ce trebue sa fie Intre soti pang, la morte
ii in fine in hotarirea ce trebue sa is el la, Inceputul cA-
4ititoriei, ca in u;-el o imprejurare grea din viach sa nu gan-
lescii, la despartire.
Iar tu lubita tinerime, de t6te gradele de cultura; pre-
,ueste sfaturile parintilor tee si apropriaze-ti cele bune si de
tolos vutorului tea, atat de la el si de la alti invetatori
practice si teoretici, cat si din ac6sta scurta invetatura a
Parintelm tea Spiritual ; in.vata-te cum sa umbli cu paza si
prudentA in tote viata, pentru ca sa fii fericit si tu si pa-
intrega societate.
si sh---
dintit
schilodi,
si fii-
!luta' tei si
bi-
sa't
Ingrijiti'l,
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 293
Fit ca o albina Iubitore de ,ostene15, qi ca o matca in-
tel6ptti, adunand i apropriindu-tit invelaturilecele bune, orI
si de unde le vei.
Fereste-te- de prea mare incredere in tine insult', ea pre
multt I-a in0elat, dice inteleptul fin al Jul Sirach, parerea
lor, ,si socotela rea a facet sa alunece cugetele for (III, 23).
Respectdze-tl parintii invetatorii, ca cel ce cinste,ste pre
tata ,si pre inumd, se va veseli 0i, el de fir s i 0i va avea dile
indelungate fill 5 0i 6). De pofte,sa intelepaune, tine po-
runcile 0i Domnul o va da pre ea tie, ca intelepciunea in-
veratura este frica Domnulut fi pieteUte sunt lul credinta
bkindetele. intelepciuneainalta pre om ,si prime,ste pre cel
ce o cautd. Cel ce iubefte intclepciunea, 1ube0te viata ,si
ce metneca la ea, se vor umplea de veselie ,si marire ,si 07q unde
vor merge, bine-cliventarea Domnulul va fi cu el. Pentru a-
dev r lupta-te pdna la marte si Domnul Dumnedeu se va
lupta pentru tine. .Nu fit aspru la limba 0i lene0 la lucru.
(1. 25, 26 ; IV. 12, 13, 14, 30 si 31). tTrmatT acestor in-
vetrauri, on si cat de grele vi s'ar tact radcina
invetatureidice Inteleptul Solomoneste amara iar rodu-
rile ei sunt duld.
Darul Domnulul nostru Iisus Christos gi dragostea
Dumnegeit Tatal si impitrtasirea SantuluI Dub sa fie cu vot
ca tort. Amin.
NB. Cucernicit preoti ¢i diaconi sunt datori a ceti prin biserici in Bile de sgr--
Hramuri acesta iuvetittura, pentru ca poporul sa pdta lea cunostint% de ea.
Asemenea domnii invgtatori stint poftiti ea, la on ce ocazium oportune, fi prin
biser'ci fie la alte intruniri de popor, bins-voiasca a inrhdacina in crestinf
acestii invdtiiturtt de mare interes pentru moralitatea public i.
gasi.
si
,si
cel
pares,
lui
-A
Vatori gi
sa
pi
www.dacoromanica.ro

APENDICE
InveOtura precedent& Rind relative, la casatoril, am credut ne-
merit a adaoga ad si cate-va regule generale pentru aflarea gra-
delor de inrudire. Acestea, vor inlesni malt pe doritorli de a is afla
°and vor starui a is constata cu condeiul, iar nu numai din gand,
orientandu-se dupe figurile si esemplele date. Cazurile aratate si
explicate, stint hate dupe Pipalion.
Cite-va regule simple pentru aflarea gradelor de inrudire, co opresc ca-
satoriele in Biserica astra ortodox de resat.
I.
Gradele de sange sail de un nem.
Grade said spite de rudenit se numese treptele de la
nasc6tori la fill, in linie dr4pta, bifurcate sau colaterala,
cum si in raport cu alte rude.
Gradele de inrudire de un neam cunt : suitore, cobora-
tore colaterale. D. E. ver,lifig. 1.
Figura x
Rudele suitore, incepend dela fiti
Ras trebunil A1
ibin sus sunt: mud, bunul, str6bunul
restrebunul tar cele coboratare
de la flu in jos aunt: nepotul, stre-
nepotul restrenepotul.
StrOunul Aceste rude nict o data nu se
pot lua, mat ales in timpul
dud viata omulut este scur-
Bunul E ta; cad restrabunul nu p6te ajun-
ge acele dile, ca sa pdta lua in cask-
torie pe fica restr6napatel sale, en
Tatal G care este in al 8-lea grad de inrudire..
Un grad sail o spi0 represinta
o nastere.
Fiul F Penl-ru constatarea gradelor, tre-
bue a se afla mat intaiu tulpina
Nepotul
Gradele de inrudire, fie de un
neam sail de sange, fie de cuscrie
de done sail de trnearouri, se'pot
afla in trei feluri : 1) Num6rand na§-
Stranepotul N terile, 2) num6rand pers6nele si la
urma scad.end una, in fine al 3-lea
(data se calculeza dupe vre-una
Rastranepotul P _ din figurile de fatal) nurarAnd in-
tervalele sail liniile de la o rud6, sail.
fa-
miliel.
pi
T
L
qi ;
pi
ro-
stra,
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 295
nastere la alta. Asa, intre tata si fill este o singura, nas-
tere - -a urmare §i un singur grad. D. E.
in figura 2-ua de fata, Numerand pers6nele vet psi 2, a-
Paring A1
dica pe tata si pe fiu din care scrt-
dend una, remane una ; ceea-ce do-
vedeste ea intre parinte §i flit este o
singura Numerand intervalele
frit D
liniea de la flit la tata, vet afla
ca, nu este de cat una singura, prin
urmare si o singura spita, sail. grad.
Grade sail spite colaterale sunt acele care incepend
dinteo tulpina de familie sail dot parinti, se bifurca
sail se impart in done laturt prin dot frOti si urmatoril
for (vedi fig. 3,4 si 5), care la randul for sa pot bifurca de
la fiecare nastere sail persona.
Intre dot fratt, chiar si de gement
de ar fi el, sunt done spite. D. E.
Fig. 3.
P6rintil r b
fil-frag D G
Intre dot veri-primari sail fii a Paring At
duos {rag sunt 4 spite, fiind-ca nu-
mera.nd gasim sail 4 na§tert, sail Frail
5 pers6ne, din care scadend una
rernan tot 4, sail 4 intervale. D. E.
yeti prim.. E
Voind a
sti In ce
grad de
inrudire
se afla dot
vent' al 2-
lea, ince-
pe a nu-
mera de la
unul din
et, sail nas-
Fig. 4.
Fig. 5.
Tulpina familiei A II b
Frog!. C
Veri-primari E F
Veri at 2-lea 7
6
b
fiulut,prin
lb
spita.
sail
;
C
0
TD
1 I
7
www.dacoromanica.ro

296 CARTE PASTORALA
terile1), sail pers6nele, sag. intervalele, mergend in sus Willa
la tulpina si de acolo coborandu-te in jos pan la al 2-lea
ver, si veT constata ca dot very al 2-lea se afla in al 6-lea grad.
de inrudire.
Pentru a se putea afla gradele de inrudire colaterale,
trebue a sti mai inter de cite felurt sunt unchi titre ne-
poti si de ate feluri sunt nepoth catre
Unchii si nepoti sunt de tre! felurT, adicg, : uncht
nepoti adeverati, unchi nepoti mart, si unclu nepoti mitt.
Uncluu adeverat
Strelnuiii 2) AI lb
se nu meste in ra-
/ port catr6 mine fiul,
fratele tatalut meti;
unchiti mare se nu-
meste fratele bunu-
lin men, jar unchiu
mic se nnmeste ye-
rul primar al tata-
luT meu, bine in-
teles ca si a suro-
rilor i verelor.
N e p o t adeverat
se numeste, in ra-
port dare mine fiul,
fi u I fratelui meu ;
nepot mare se nu-
meste, nepotul fra-
telui meu ; iar nepot
mic, fiul veruluf
meil. primar. Se clic
insa unchi i verif
al 2-lea in laport
catre fiil unma din-
tre ei, care, la ran-
dui lor, se numesc
nepoti de ver al 2lea .
Restrenepotul Nepotul mare, din
2) Trebue a sti ca numerand naqterile, tulpina sau persona care (lit naqtere
nu s6 numera, cad tocmal acesta este cuventul pentru care, sand se numgra
persdnele sa scads una.
2) Literile marl insemnezil parte barbitescg, 'far cele mici femeiascii.
a) Btu, sau moe, strabuu eau etramol este tot una. blqu nu trebue a se eon-
funda eu unchiu, cad D10§11 este tatal tatilitu meu sau bunicul, iar unchiu este
fratele tatalui meu, etc
4) Linia scurta care tae o altii linie hugs perpenticularii d. e.
sau un unizhiA ./l insemneza o naqtere.
Fig. 6.
3
Unchiul mare5. Bunulo)
2
Unchiul mle TatM
Unchiul adeverat
Yerul primar al fiului
Nepotul mic
Nepotul adeverat
Nepotul
3
Nepotul mare Strenepotul-
4
unclu.
9a
si
Flul
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 297
figura de fata, este unchut de vet. al 2-lea al restrenepo-
tulut, si din contra, restrenepotul este nepot de ver al
2-lea al nepotulut mare.
Acum pentru ca sa. constatatt, in ce grad de inrudire
sunt et fiul cu unchiul men adeverat, care este fratele
tatalut men., trebue se afli mat intaitt tulpina, care este
bunul sau bunicul ; dup i acesta vet numera : fiul o na4-
tere, tatal fiulut a doua nastere st fratele tatalut a treia
nastere ; de unde urmez t, et, eti. fiul, cu unchiul men a-
deverat me aflu in al 3-lea grad de inrudire. Tot ac4sta
vet constata numerand intervalele de la fin pans la bunic
§i de la bunic in jos la fratele tatet, sau personele, din care
vet seadea una.
Sit urmam mat departe numat cu numerarea interva-
lelor.
Pentru a sti In ce grad de inrudire me aflu en fiul, cu
unchiul mare, nun era intcrvalele, sau liniile de nastert de
la fit* palm la strebun, si de la strebun la fratele bunu-
mut, si vet constata ca eti fiul me aflu en unchiul mare in
al 4-lea grad etc.
De asemenea voind a constata in ce grad de inrudire
me aflu eti fiul, en nepotul men adeverat, numera inter-
valele de la fiu la tat, de la tat la fratele meti si de la
el la fiul lm, care este nepotul men adeverat, si vet. afla
ca aunt in al 3-lea grad.
Tot t la urnt6z1 si pentru aflarea gradelor dintre mine
fiul si nepotul meti. mare si mic.
Niel unul dintre uncht, adtel, unchiul adeverat, mare
si mic, nu pot sa ia in cat-mtotie pe _ncp6tele for adeverate
mart si mici, fiind ca unchiul adeverat se afla Cu nep6ta
sa adeverat a. in al 3-lea grad, unchiul mare cu nepOta mare
in al 4 lea, tar unchiul mic cu nepata mica in al 5-lea ')
Mat mult de cat atata, unchiul mic (5) al fitului (1) nu
p6te sa ia in casatorie nict pe nep6ta mare a fiulut (4)
nici pe strenepota lut din linia coboratore (3), pentru ca
se afla in al 7-lea grad.
Pentru a se putea intelege mat bine numerarea gradelo de inrudire, in
figurile 5 si 6, ne-am servit Qi eu cifre. In figura 6 punctul de plecare pentru
tote gradele Incepe Cu intervalul dintre fiu tati, insemnat cu Nr. 1. De la
Nr. 1, sail de in fin, voind a sti eke grade Aunt panii la unchiul mic, mergi
pe numere piins in tulpina si de acolo to cohort pe linia pana ce vet
da do Nr. 5, uncle este si unchiul mie. Asemenea unne/a Qi cu tote cele alto
Incepend de la Nr. 1. on in ce directiune vet voi.
si
lateralir
www.dacoromanica.ro

298 CARTE PASTORALA
Pentru a intelege mat bine ac6sta, nuni&a cifrele urma-
tore din fig. 6, considerandu-le ca unitag: 5+4+3+2+2
+3+4, cari aunt de o potriva cu 7; de asemenea numera
cifrele : 5+4+3+2+1+2+3=7. Niel nepotul mare nu
p6te lua pe fica verului WI. al 2 lea sail pe str6nep6ta fiu-
lui, fiind tot in al 7-lea grad. Pentru ca sa te convingi
de acesta num6ra cifrele de la nepotul mare In sus pang,
la tulpina care este tat al, si te cob6ra pima la stren6p6ta
fiului sat. restrilnepdta tatalui, (licend : 4+3+2+1+2+3
+4=7 ; nepotul Ellie, insp., va putea lua pe restrenepota
tatalui, pentru ca. num6rand : 5+4+3+2+1+2+3+4, s6
constatA ca este in gradul al 8-lea.
Ast-fel de enurnerarl s6 pot face in on -ce directiune
va voi tine -va.
II.
Gradele de inrudire sail cuscrie de dou6 neamurl.
Numaarea gradelor intre rudele de cuscrie de 2 neamur/,
cum si cele de 3, s6 face in acelasi mod ea si la rude-
nia de singe sail de un neam, tinend serna insa de amen-
doue tu]pinele neamurilor, care trebue a se esclude in nu-
merarea pers6nelor, tinend sema numai de nasterile din
ele (tulpini) ,.au de intervale. Aceea ce trebue a sti este ea,
bat-bah-11 Cu femeea luT se soc6te un singur grad ; pentru
care euvent, en sora sail cu fratele femeei lui, earl se nu-
mesc si eunanati, este in gradul al 2-lea. Nu este insa tot
ma cand s6 numora gradele dintre fratele barbatului cu
fratele sad sora femeei lui ; Niel atuneT fie-care din ei a-
parte, adech 2 frag aunt 2 grade, si 2 surori din alt neam
alte 2 grade, cars adunate impreuna fac 4.
Pe langa acestea mat trebue a sti ca socrii ginerului
cum si socrii nurorei, socotindu-se ca paring si al gineru-
lui si al nurorei sunt in gradul I-ti. D. E.
D. si a pre-
cum si I cu Ii
Fig. 7.
aunt parintii P5Ang 01 la II h paring
a 2 frati si a 2
surori. G si p
insoOndu-s e, frag C
2 C= p 2 l 6 surori
s'a facut una; (9
Pali ntii lin G
precum si al MT pi cari intre sine s6 numese euseril:Tar
il Semnul ---.Inegmnii in9otire Kul disiitorie,
r
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 299
in raport Oar& ginere si nurora, socri, se considers, ca pa-
rinlT si aI lul p s i al lul G, fiind-ca G si p s'aiti facut una
prin insotire, pentru care et si sunt in gradul I-ii catre ginere
si nurorh. G si b sora lut p, can aunt cumnati, stint in gra-
dul al 2-lea, fiind-ca G insotindu-s6 cu p s'ati. Mout una ; de
aseminea si p cu C sunt tot in gradul al 2-lea. Intre C si b
insa, este gradul al 4-lea, fiind -ca, se numera 2 grade la 2 frati
si 2 la 2 surori, pentru care euvent nici nu pot a sa lua.
Figura 8. Barbatul v6duv D, casatorindu-se cu
Str6bunica a = D strebunica veduva a, din alt neam, nu
va putea lua in casatorie dupa mOr-
-b tea lul a, nici pe b fiica lut a, nici pe
c nep6ta, nici pe d strenepota, nici
--c
N._ pe restr6nep6ta e, pentru euventul ea
cu b este in gradul 1, cu c in al 2, cu
d in al 3, Tar cu e in al 4. De aseme-
-d nea N, fiul luT D, n'ar putea lua pe
restrenepOta e ca fiind cu ea in gra-
Restrenepota e dul al 5-lea.
Tatra D, luand in casa- Fig. 9.
tone pe a, fiul s61.1 N, nu
a Ab

va putea lua nici pe b sora
lui a, nici pe d nepata ade- Tata D I /v6ratit, nici pe f nepata rmare a Jul a ; de asemenea
tatal D, luand per sari chiar
si pe e, fiul s6ii N, nu va fits N e fputea lua in casatorie nici
pe d nici pe f, fiindca in cazul 1-ift D s'ar face cumnat de
vet' primar, Tar In al doilea, de ver al doilea en fiul N; iar-
fiul lut D ndscut cu e s'ar face frate cu .N, ace ea ce face
0 mare confusie de numiri.
Fig. xo.
kb
TatAldi' a .------ D
e N Fiul
S6 p6te ins ca fatal D, asd-
torindu-se en matusa mica, din alt
neam, fiul N s6 la pe nep6ta mica,
de si este in gradul al 6, fiind cd
1111 urrn6za confusimg de numiri.
D. e. Tatal D, casatorindu-se cu
a, N fiul, p6te lua pe e ; nu se
p6te insa ca fiul N sa se casato-
rescd cu a si tatal 1) cu e, ca,cl s6
face confusiune de ramie.
_b
-
d
www.dacoromanica.ro

300 CARTE PASTORALA
Fig. xi.
Bunicul 7, luand
i Restrebunica pe bunica a, nepotul
C nu p6te lua pe
nep6ta v, nici pe a
Bunk T... g Strebunica 2-" nep6taf, fiind--di,
in casul 1-1u sunt in
gradul al 4, Tar in
a ica
casul al 2-'eain al 5lea .
Bunicul T, luand pe
strebunica g, nepo-
Nepot C t h
tul C, nu p6te lua pe-- v strenep6ta lui g, fi-
ind in gradul al 5lea .
Bunicul T, luand
U
d
pe t, nepotul C nu
pote lua pe h sora
lui t, pentru ca sunt
f in gradul al 4 ; de
asemenea bunicul T, bland pe matusa adeverata h, nepotul
C, nu va lua pe nepota v,fiind in gradul al 5 lea. Bunicul Ts! ne-
potul C, nu pot lua pe 2-u6 vere priruare, adica pe v si d, fi-
ind in gradul al 61ea §i nttrnirile se amesteca. Cand insa bu-
nicul T, va lua pe restrabunica i, nepotul C va putea lua
pe a 3-a nepdta a r6strebunicei, adica, pe v, fiind in gra-
dul al 61ea si confusiuni de numiri nefacendu-se. De ase-
menea bunicul T, va putea lua pe matusa mare h. tar
nepotul C pe nepota mare f, ca find in gradul al 61e a si
confusiune nefiind; si cu atAt mat mult T va pute lua pe
matusa mica d si nepotul C pe f, fiind in al 7 lea grad 1)..
Barbatul D, luand in disatorie pe a, Fig. 13.
nu va putea lua dupa m6rtea lui a, pe
b. sora lui a,fiind in gradul al 2'e1; nici pe I
c nep6tit adeverata a lui a, find in Barbatul Da 6
gradul al 3" , nici pe d, nep6ta mare a
lui a, ca fiind in gradul al 41" . Barba-
tul D, luand intairi pe f, nu va putea
lua dupa mortea lui f pe c, vara pri-
mara a lui f, ca fiind in gradul al 4 lea,
nici luitnd intaiti pe matusa mare a,
p6te sa is dup.t, no6rtea lui a pe e, fica g id
nepotel sale marl', fiind in gradul al 5 lea.
Barbatul D, luand pe g nu pote lua
dup. mortea lui g, pe a 2-a vara pri- e
1 . Vecll Pidalion pag. 488
0
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALI. 301
mara, care este d, fiind in gradul al 6 lea ; nici luAnd intaiu
pe matu§a mica f, va putea lua dupa mortea ei pe e, flea
nepOtei mid [d], find tot in gradul al 6" §i numirile sa
amesteca ; cad data D ar avea vre-un fiu cu f, §i in ur-
ma D 'land pe e, ar avea §i amandot un alt fiu, atunci
fiul lui D. J, ar fi frate cu fiul lui D, e, fiind in acela§i
timp. fiul lui D f. unchiti de ver al doilea lui e, care este
muma fratelui sat dupe tata. Barbatul D insa,
pe g vary a dotta, a lui d, atunci murind g, D 'Ate sA,
ia pe flea verel a doua [d- adica pe e, cu tote c6, se dice,
ca acest caz ar fi cu
D §i F fiind, fratt, nu pot lua
ambit pe surorile a e, fiind in
spita a 4-a; Mel pe a §i b, mltula
§i nepOta adeverata, fiind in spita 5-a;
nu pot lua nici pe verele primare_ .. a
mirile se amesteca ; nici pe ma-
d §i b fiind in spita a 6-a nu-D
tu§a mare a §i pe nepota lei mare b
f, pentru acela§t moth, ; nici pe
matu§a mica d §i pe nepdta mica
d
cacti de §i sunt in gradul al 7-lea,
dar numirile se amesteca; a§a ca
matu§a d §i nepota f se fac cumnate, tar fratele F lu-
and pe d ar deveni unchiul fratelui seu D, cand acesta ar
lua pe nep6ta f. Este insil invoit ca fratit D F sa is
unul pe f §i altul pe g, adica pe doue were al doilea, find-
cä sunt in gradul al 8-lea.
Fig. 13.
Mama p
Fg. x4.
A Daca unchiul adeverat D ia pe ma-
- ma p, apoi nepotul N nu 'Ate lua pe e
D film mamei p, fiind in gradul al 4-lea.
Fig. x5.
e _N /D -
1) Unchiul adeverat a lui a, disatorindu se
cu c nep6ta lit 7, unchiul T nu pOte lua pe c a
a nepota lui D, fiind in gradul al 6-a §i numirele confundandu-se.
luAndintaia
indoialrt.
li
,,,i
,f, g f
§i
amm
www.dacoromanica.ro

-302 CARTE PASTORALA
De asemenea data nepotul .1), se
-tori cu matula a, H nepotul matu§ei
putea lua pe f matu§a nepotului
tru acelao euvent.
Fig. x6.
va cast-LI--
a nu va
tot pen- p
Din contra, daca unchiul D, va lua pe
mfitu§a c, atunci T nepotul lui c, p6te sa
is pep, nep6ta lui D, fiind-ca nu se face
confusiune de numiri, de §i sunt in spi-
.ca a 6-a.
p
Fig. 7.
D, verul primar al lui G
luand pe strebuna a, G nu Stribuna a
p6te lua pe v strenep6ta lui
a, pentru ch., de i sunt in
gradul al 7-lea, ins urmeza con-
fusiune de numiri, adeca,: stre"-
nep6ta se face cumnatA de ver
primar cu strebuna, iar copil
lor, dupa taci se fac yen al Strain-MaI'
2, Jar dupa mume, unchi
nepoti. Din contra, daca G, ve'rul primar al lui D va lua
pe o, matuia lui q, atunci D va putea lua pe g nep6ta
adeverata a lui o soda lui G, fiind ca nu este confusiuni
de numiri.
Pe langh a,cesta trebue a F,;ti Ca ginerele
nu pOte intra fn casatorie cu sbera sa, cad .
este considerat ca fiu al ei prin urmare
in gradul intaiu ; nici cu nep6ta adeve'rata a
sOcrei lui. D=a
D. E. T. G-inerele lui a dupa mortea sociei I
sale n, cum si a socrului sal D, nu p6te lua nici
pe s6cra sa a, nici e nep6ta adeve'ratA a &Sorel a. 7=n
Fig, x8,
Fig. 19.
P, H
_
si
si A
1
e
_.
1

D
7
I.
-
_a
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORATA 303
Taal D nu pote lua pe flea sa vi- Figura 20
vitrige, adica pe n, find cu b in gra-
.dul
b,nicIpe fiica vitriga afilcei sale
I I
lar cu n, in al 2lea. Copiii nas- 7 = e i (' )=7
cup. din dot fratI vitrigi si dupa tata
si dupa mama, dupa parerea unora
pot sa se ia in casatorie, 4icend ca 1)= a
numai fratele cu sora vitrega sunt
opriti de a se lua. D. E. D a in-
trat in casatorie cu e, cu care a
nascut pe fiul T ; e sotia lul D
more, si D se casatoreste cu veduva a, care are deja de
fica pe b. T si b sunt dar frate si sora vitregi si dupa
tata si dupa mama. T intra in casatorie cu p din alta fa-
milie, din cari se naste M; b intra in casatorie cu vedu-
vul G, care are deja pe fiica n. Arnim M si n, copil a
dot frati vitrigi, dupa unit se pot lua. Altil insa suss in
ca sunt rudenie de singe de si sunt din dol tats sau mame
vitrige.
Parintil ginerulul Fig. 21
si
se esi socotesc cuscrif
nurorei se ;lie
rorile primilor cus- tiir
Fratil su-
cri, nascetorilve-f B e
dic cuscri al doilea; =g jr-
rilor primari ai gine-
relui ai nurorei, se
Tar verii prialarf al
cuscrilor saiil nascetoriI verilor al doilea ai ginerului
si al nororei, se clic cuscril ai treilea.
D. E. A m sunt parintii lui D ; T i g sunt Orin-
tit lui r; D ia in casatorie pe r si cu chipul acesta el,
devine ginerele lul T si g, lar r, nurora lul A *i m.
rintil ginerelui si ai nurorei cari stint A, m §i T g sunt
intre el cuscri intaiu ; cu fratil for M §i B sunt cuscri
a] doilea, Tar cu verile for primare, e si f sunt cuscri al trei-
lea. Cuscrii cu cuscrele si de al doilea nu se pot
lua, dar cu cele de al treilea se pot. D. E. A nu pote lua
Crueea lang5. o Merit, insamnii ca pers6na ce ea represintii a murit.
trega
l',
al
I /I I T
intaitt. F,31
sari
1-iu
ksi
Pa-
I
P T
Tr
17
7=m T=7 T =7
1si
D
9.
www.dacoromanica.ro

304 CARTE PASTORALA
nici pe g nisi pe o ; nici T pe m §i v, dar A pote lua pe a
treia et, sera, e asemenea $i. T pote lua pe f : Cuscrii in-
taiu pot lua nici pe doue surori, nici pe doue vere pri-
mare. Cuscrii al doilea pot lua pe cuscrelele al doilea
al treilea : d. e. B pote lua pe v sau f, i M pe o sau pe e.
Rudele de cuscrie a trel neamuri.
CasAtoria intre rudele de cuscrie de trel neamuri este o-
pritA pans, la a treia spita
La numerarea spitelor rudeniei de trei neamuri, sa pA-
zesc acelea§1 regule ca §i la rudenia de unul §i de done
neamuri, arittate mai sus.
Rudele de tret neamuri cu cat s'a depArteza de la nea-
mul din mijloc, intr.() parte sail alta, cu atata casatoria In-
tre ele devine mai posibila. Spre a intelege mai bine ca-
surile rudeniei de trei neamuri, observa cu luare aminte
figurile qi explicarile urmatore.
Figura de fats aratsa trei neamuri inrudite, representate
fie-care cute printr'un unghiii. De exemplu :
unu doue trei ndmun. .
Neamul din mijloc este II
p, iar 9 §i m cum si D gi
C sunt neamuri laterale.
Explicare. H F,si in intrand
in chsiltorie inrudit done
neamuri ;D chsititorindu-se
g m=ilt pt=D C cu p, inrudirea a trecut f;i la
al treilea neam. Acum inte"mplandu-se sa moth fratele
sora p, .1) nu pote lua In casatorie pe 912, pentru ca
II se considers o singura spila cu m, cum se considers si
D cu p, ai ca atari m gi D sunt in spita 2-a §i nu sit pot lua
D insa va putea lua lua pe g sora lui m, fiind-ca cu ea
se af15, In spita 4-a *).
). Sli mai aminteste Inca cititorulul 1), ea barbatul cu femeea lui nu for-
inez de cat o singura spit ; al 2 a) ea numerand spitele cumnatilor a doi ca
slaw iti se calculeza intregi, adiea a doy fiats, sau dour surori done spite s'a altor
del fiats eau surori, alte done spite. D. e. in figura de mai sus, H si p, doue
spite, ,q gi 2n alte done spite: de undo resulta ca p ¢i g sunt in a 4-a spit; al
3 lea, la numerarea spitelor pe figura 23'1 se numere intervaleledintre rude, si date
intervale vor fi, atatea sunt spitele de inrudire: d. e. in figura de mai sus, in
,
nu
E,4i
inelusiv.
li
A _
s'ail
fii
II F,li
,
qi
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 305
Tata vitrig nu pate lua in casatorie pe femeea fiastru-
lui l) sett.
I I
Explicare. Tatal vitrig D s'a cAsatorit Cu
veduva a, care avea deja un fill pe N. A-
cest 1V este &I vitrig fiastru a lui D.
N a luat in casatorie pe m. Acum, data
I scar intimpla 86, mars a si fiul ei N, D nu
N =m pate lua iii casatorie pe m nevasta fiastru-
lui set, fiind in sp4a 1-a.
Unul acelasi nu pate lua ski pe sora si pe fiastra fra-
telui aceleI surori, sail a cumnatului sett
D. E. : p 111 sore frate. T s'a
cAsiltorit cu p ast-fel M a devenit
eumnatul lui T. M ia in casatorie pe p
vaduva s care avea deja pe filca v,
ce vine filch' vitrigA lui M. Acum
murind p sofa lui T, acesta nu pate
sa ia pe fiica vitriga a cumnatului ski
M, adica pe v, cad numerend intervalele sa constata ca
T cu v sunt 4n spita a treia.
Unul si acelasi pe o nepata adeve-
rata a unui unchiu adeverat, nu pate lua dupe martea
nevestei sale pe soda adeveratulul unchla ; D.E.
M si P sunt frati; o, este nepata ade-
A., verata a lui M. M este casatorit cu n.
D se ciisatoreste cu o nepata lui M. oI P M=n
§i M, adica nephta §i unchiul mor.
D=o Vrend acum D sa, ia pe n sotia un-
chiului M, nu pate, fiind-ca este in gra-
dul al 3-lea; acesta se pate constata prin numerarea in-
tervalelor de Ia u la P, de la P la tulpina, si de la tul-
pina la M, care form6za un singur grad cu n, dupre cum
i D formeza tot tin singur grad cu o.
Unul acela§i tats vitrig al fiastrei sale, nu va putea
lua dupa martea sotiei sale pe fiastra fiastrei sale. D. E
tervalu de la g pang la tulpiurt, unu, de la tulping pink' la m, done, de la H pang,
Ia tulpin5, tra, de la tulpinK Ons lap, patru, de la .D pink' la tulping, cincr,
de Ia tulpinii. la C, gess; de made s4 coustatit, ca intre C qi g aunt sese spite
de Inrudire de trei neamurl
Fiastru se numeste flu vitrig.
Biserica Orthodoxy Romanl
3.
7) =al sail
M =s
luand mai 'Maid
qt
_
ai
3i 31
3i
I
1
31
www.dacoromanica.ro

306 CARTE PASTORALA
Veduva i are de flea pe e ; D eAsatorin-
du-se cu i, e, devine fiastra lui. Veduvul P
care are de flea pe o se casttoreste cu e
fiastra lui D. Acura, dact i, sotia lui D ar
muri, D nu star putea casatori cu o, fiastra
lui e, cAci este in gradul al 2-1ea.
Un cumnat nu patea lua de sotie pe a
doua femee a barbatului surorel sale, cand
acela ar muri.
Explicare. D are de sort pe o, P se
I
etsatoreste cu o, care murind, P intra,
in casatorie en r. Acum murind si P,
D o=P= r D cumnatul lul, nu pot lua pe r, a doua
femee n cumnatului sett. pentru ct numertnd intervalele se
constatt ca este In a doua
'nail nu pate lua in ctsatorie pe eumnata nuroret sale.
D. E. P gi R, tart si flu m si 1 sort
si frate. R casttorindu-se cu m si 1 cu n,
m devine nora lul P, lar n cumnata hit
Murind 1 cumnatul lui R, tatal P
PI Inu pate lua pe n cumnata lui m, pen-
tru ct sunt in gradul al treilea. R=m n
Doi frati nu pot lua, unul pe mama si altul pe fiastra ei,
Explicare. D etstiorinduse cu o, dat.
I I I
nastere ficel s; in urnit o murind, D
D o=u T P
se casatoreste cu v s este dar fiastrt
a lni v. Mai in urrnt more i D
mane sotia ln1 v, veduvt. Pe ae6sta ye-
duvt v, o ia T fratele lui .t); aC11111 este
intrebarea, dact P pate ia pe fiastra
cumnatei sale, adich pe s; i respunsul probat este ct P, nu
pate sit ia pe s, fiind-ct se alit cu ea in snip, a 3-a.
Doi frati nu pot st ia unul pe furor si altul pe sacr D. E.
pe ATD si o an de fi, care s'a insu-
r at
ti.
cu r. Sacra dar este o, lar nurora ei
este r. A murit D soul lui o i fiul for
Ri sacra aurora ilr. M se
N,si cu chipul acesta remas veduve I I
cu nurora r, i acum se intreba dact H N = r=M H
fratele lul M p6te st ia pe sacra o. Numertnd spitele in-
tre fratii Al si H precmn i intre N fostul barbat a lui
T=7-
7=1
0
A
A1=
gi re-
sa
o, si
1
spite...
az.
_
A
s
i ..
'b. 7
ail
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALI 307
,r, cu socra o, se constata ca sunt in spita a 3-a vi ca a-
tarT, dupa norma stabilita, nu se pot lua.
Unul vi acelasI pate lua o sora vi apoi pe cumnata cum-
natei sale.
Explicare. D casatorindu-se cu g, care
1 ..A.
are de sora pe n, ce s'a maritat dupa
_A_ I', p6te dupe m6rtea luT g sa, ia in ca.-
-0 = g n =P f satorie pef ,cumnata cumnatel sale, fi-
ind-ca se afiti, sin spita a, 4-a.
DoT fratl pot sa ia unul pe mama vi altul pe fiastra fiT_
cel et D. E.
Mama o, are fiica pe c, care s'a ma-
ritat dupe veduvul D, ce avea deja pe
fiTca- t; t este dar fiastra a lui c. Fra- ° I
tele Al, ia In casatorie pe t. Acum I?
fratele lui M pate as intro in casatorie
cu mama, o, fiind-ca se afla cu ea in spi-
ta a 4-a. t-=M R
Dupa, aceste regule vi esemple, pot a se afla on vi ce
rudire de trel neamuri.
IV.
Spitele rudeniel spirituale sail din botez.
Inrudirea spirituals sail din botez se face prin primirea
sail garantarea credintei n6stre, de catra nasT, pentru cel
'ce se botka.
Biserica a oprit treT grade de inrudire spirituals,, la ea-
linie drepta suitore pana la parintil finulul sail
a finer vi coborftt6re pana la fill finulul sail a finer, Tar
laterals numal cu privirea la fii vi fiicele trupestI ale na-
-sului sail ale navel. Asa, nasul nu se poke casatori cu
fina sa, cu cumetra sa vi cu flea finului sail a finer. FiTul
trupesc al nasuluI, nu p6te lua pe fina vi cumetra tatfina-
-sett, nicT pe flea finer sail a finului.
-I)
A.
.sAtorie,in
www.dacoromanica.ro

308 CARTE PASTORALA
AExplicare. D si a
sunt parintii trupe§ti
al' finel f, .N este na-
D I
a e sul find:. I §i G suet
fiii trupesti al nasu-
lui, Tar .R este fratele
trupesc a nasulul. u
este flea fine: f Tar d
este soya trupesca a
fine:, e, este sora ma-
me: trupestI a finel
sail a cumetrei nasu-
u
luT N, care este a.
1V nu is pe fina
sa f, fiind cu ea in gradul 1-iu spiritual, nici pe mama sail
cumara sa, a, si pe flea finer, adeca pe v, pentru ea sunt in
spita a 2-a ; p6te insa a lua pe sora cumetrel sale e, find
rudenia si colaterale si in a 4-a spiVi ; §i cu atat mai mult
p6te sa o face acesta R fratele nasului, care p6te lua Inca
si pe sora trupesca a finer, adica pe d, §i chiar pe fica fi-
ner pe v, ca find cu d in spita a 5-a, Tar cu v in a 4-a.
Fiji trupestI al nasului, T §i G, nu pot lua pe fina td-
tane-seii, caeT se considers ca in a 2-a spita spirituala,
nici pe mama a si flea fine)" tatane-seil v, pentru ea sunt
In sp4a a 3-ea ; p6te insa lua unul dintre ei pe sora tru-
pesca a finer adicape d, ca fiind in spita a 4-a si in li-
nie colaterale.
Doue persone, parte barbatesca si femeesca, botezate de
un singur nas, sail si chiar una de barbat si alta de-
femeea lul, nu se pot lua, considerandu-se ca frail spiri-
tuals si prin urmare in spica a doua. Cine-va nu p6te lua
nici pe femeea fratelul sett spiritual. considerandu-se tot
in spica a 2. Ginerele nu p6te lua pe fina socruluT seii,
considerandu-se ca sora spirituala cu femeea lul. Dace,
insa, socrul ar boteza un copil, Tar ginerele o copila, a-
eestia sa pot lua, considerandu-se socrul cu ginerele ca in
linie colaterale ; cu t6te ca uniT socot pe ginere ca cobo-
rator din socru, pentru legatura nuntala ce a avut cu fi-
Ca lul.
Pe langa acestea ma: trebue a §ti: 1) ea pArinOT trupesti.
d
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 309
nu pot fi ca na§i ak fiilor for ; far al 2-lea) c6, sat
nalele nu pot fi de cat de rit ortodox ; cAci ek sunt garan-
ii credintet cre§tine ortodoxa ak finilor for spirituals,
§i preotul care nu observa acesta, pOte cadea din treptA.
Cat privesc spitele de inrudire prin adoptiune sail in-
fiere, de i dupA Vlastar ar urma sä impedice casatoriile
ca la gradele inrudirel de singe, totu§i fiind-ca in Cap.
9 de la pag. 495 din Pidalion, nu EA gasesc oprite de cat
pant la spita a 4, apoi, not tinendu-ne de acesta 4icem : 1)
AdoptAtorul nu ia pe femeea tiului set adoptiv ; 2) adop-
tivul nu ia pe femeea adoptAtorului sail a pArinteluk sea,
considerandu-se ca de spita 1-a; 3) Adoptivul nu ia, nick pe
fiica sail fiastra parintelui lui sufletese cu care este in spita
a 2-a ; nick pe bunica, cu care este tot in spita a 2-a, nick'
pe sora bunicei, sau matu§a adeverata, cu care este' in
spita a 4-a; nick pe nepota de fill a adoptAtorului sea, cu
vare este in spita a 3 a ; in fine nick pe fica adoptiva a
bunicului sea, cu care este larA§I in spita a 3-ea.
nasii
pazirel
si
14.
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA
INLUPTA CU PROTESTANTISMUL
IN SPECIAL CU CA LYINISIIIUL
IN VEACUL XVII-lea
$f
CELE DOUR SINOADE DIN MOLDOVA CONTRA CALYINILOR
DE
EPISCOPUL MELCHISEDEC
Mentbru al Academies Romaine.
,,9edinta din 17 (29) Martie 1890.
I.
Reformatii, incepend eresul for cu resc6lA si cu desbi-
nare de Biserica papist a Romei, s'ati espus unor puter--
nice infruntari si persecutiuni din partea acesteia din urma,
fail a avea cu ce se opune si cu ce siiii apere noua lor-
doctrinA. Afar de S-ta Scriptura si de principiele minted,
in certele for religiose, eI aveaii nevoie de istorie, de scrie.
rile S-tilor Parinti, de Sin6dele ecumenice, si mai cu s6mrt,
de autoritatea unei Biserici antice, straina de luptele pa-
sionate ale papistilor si protestantilor.
T6te acestea be avea Biserica ortodox6 a R'esAritulul,
si infa0§a pentru reformaV un rezern puternic in dispu
tele for cu papistil. Dar, pentru Ca sA pOta el dobandi un.
www.dacoromanica.ro

B1SERICA ORTODOXX fig LUPTA. CU PROTESTANTISNIUL 311
asemenea rezim, se cerea ca sail 0 sA se supunA tuturor
conditiunilor Bisericei ortodoxe, adica sA primesca legile,
ceremoniele si doctrina el : sail chiar pe ea BA o piece in
partea lor, sa, sceta din isverele el materialuri, pia le a-
simileze dupe principiele lor, si sa se opuna en ele Romel
papiste. Dar a se supune el la tete conditiunile Bisericei
orthodoxe, tnsemna a se lepeda de intreprinderile lor si
a-s1 cuneste ratacirea,lucru ce era cu neputintA pentru
niste eretici, earl se depArtase atfit de mull de la ortho-
doxie, si atrAsese pe atfit de multi in ratacire !
Reformatii au ales pe cea din urmrt, adica a atrage pe
Biserica orthodoxy in partea lor. El att inceput spre acest
sfarsit a se corespunde cu patriarchil ortodox', at ResAritulul,
a -i ademeni, chiar si a-I ameninta. Au inceput a ed.L corn-
puneri in numele Bisericel Resaritene, pline de ratgicirile
lor dogmatics; a traduce orl a ajuta la, traducerea S-tee
Scripture in limba simply a poporulul grec, cu schimbarI
dupe ideile lor ; a scrie compuneri despre armonia doctri-
ne lor cu cea resrtritena ortodoxA. Cu un cuvint, la ivela,
si in ascuns, se sirguiati, sail a apleca pe lerarchil de re-
sArit la unire cu densil, sail a respandi doctrina lor prin
resarit, sail a gasi temelurl pentru ea in doctrina Biseri-
eel resaritene ortodoxe.
Insa pastoril resariteni s'ati tinut tare de vechea lor
doctrina, respingend propunerile si amenintarile ereticilor,
si combAtendu-I cu mare zel, parte prin scrieri particulare,
parte prin sinede.
In anul 1632, s'a ivit o compunere intitulatA : Marta-
risirea (confesiunea) Bisericel resaritene ", sub numele Pa-
triarchuluI de Coustantinopole Kiril Lucaris, cuprinletere
de 18 articole si de patru intrebarl cu respunsurl la ele,
dupe doctrina ai spiritul Calvinilor. Reproducem aid a-
cele articole si intrebarl, dupe cum le predA, doctorul si
teologul ealvinesc Aymon in opera sa : Monuments au-
thentiques de la religion des Grecs". p. 337.
www.dacoromanica.ro

312 BISERICA ORTODOXA TN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
"Confesiunea
de credinftt a Bisericilor grece orientate, sedsd din
manuscriptul gree original al Patriarchulut de Constantinopole
Kiri? Lucaris.
Confesiunea de credinftt creqtind orientalet.
In numele Tata lilt si al Fiiu Int si al Sfantului Duh
17
Kiril Patriarcbul de Constantinopole, face espunerea in
scurt a acestei confesiunt, in numele tuturor crestinilor in
genere, pentru a satisface cererile celor ce voesc a sti ce
credem not, si cart sunt opiniunile nostre despre articolele
eredintei ortodoxe. Not deei le vom spune, pentru a da
marturie inaintea lul Dumneqeii si a tote Biserica. din
constiinta sincere i far& cautare la persOne.
Capitolul 1. Not credem inteunul Dumnecleil adeve-
rat, puternic i infinit, in trei persone Fiul i San-
tul Duh. Tatal nenaseut, Fiul rase-a din Tatal mai nainte
de veci qi consubstantial cu Tatal, Santul Duh purcelgnd
de Is 'fatal prin Fiul i avend aceeasi esentA en Tatal
cu Fiul. Not numim aceste trot pers6ne de o fiintASanta
Treime, pururea bine-enventata, slavitA gi adorat& de tote
faptura 1).
Capitolul 11. Nol credem c& Sfanta Scripture s'a dat
de Dumne;leq, ca autorul et este Sfantul Duh, nu altul ;
ca not trebue c& avem pentru densa credinta neindoi6sA,
tact este scris: Avem cuvintul proorocilor eel mai sigur,
7)1a carele bine faced uitandu-ve ca la o faclie, care Mini-
/7114za intru intunerec". Pentru aceea autoritatea et este
superior& autoritatei Bisericei, cad este mare deosebire in-
tre cuvintele Sfantului Duh si graturile 6menilor, pentru
cä acestia pot rataci, a amagi, si a se amagi prin nestiintA ;
iar Dumnedeesea Scripture nu pote rataci, nici a se a-
magi, ci tot-deuna este infailibila Ri certa.
7/
Capitolul 1 ILNoi credem ca Dunineclen eel infinit in
bunatate a predestinat pre alesii set spre slave si cinste,
inainte de inceperea lumei, fare nici o privire la faptele
tor, di nu este alta cause incep6t6re la acesta alegere
de cat buna sa placere si dumnecleiasea sa milostivire ; c&
el de asemenea a reprobat pe eei reprobate inainte de fun-
darea acestui vet; ca vointa lue Dumnedeti este causa a-
cestet reprobatiuni, data se consider& dreptul absolut al
1). Dupe fie-care capitol sunt citate locuri din Sfanta Scrip-
ture, pe can se baseza ideile emise in capitole.
Tatal,
i
:
gi
gi
www.dacoromanica.ro

B SERICa ORTODOXA tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 313
1u1' Dumneqed, si ca acesta mste un efect al drepthOi sale,
data se priveste dreptul sett ordinat sail regulat, pentru
ca Dumnegett este milostiv si drept.
Capitolul IV.Nol credem ca Dumnelea in trei per-
s6ne, Tathl, Fiul si S-tul Dub, este creatorul tutulor in-
crurilor ver,Iute si neverlute. Prin cele nevNute not trite-
legem pe ingeri, si prin cele ve'clute cerul si tot ce este
sub cer ; si pentru eh, creatorul este firesce bun, tot ce el
a treat este bun, si el niel-odath nu p6te face nimica reu ;
pentru aceea, dach este ceva reit, aceea vine de la demons
sail de la om. Chet not trebue sa avem de regula certh, ca
Dumnecleu nu este autorul re'ului, si eh vina nu se p6te
imputa bit prin nici o ratiune drepta.
77
Capitolul V. Noi credem ca tote lucrurile se guver-
neza de pronia lut Dunmeqeir, eh no! trebue se-I adoram
Met de a cerceta cutezator chile sale. pentru ca ele co-
virsesc priceperea nostril, si nu putem a le cuprinde prin
not insine : despre care not recunastem ca datorim mat
mult a pazi tacerea cu umilin0 de cat a vorbi despre mat
multe lueruri, earl nu edifich.
77
Capitolul VI.Nol credem ca primul om a fost treat
de Dumnecleit, ca a caclut in rain, pentru ca negligi and
porunca cea dumne4eesca, s'a supus sfatului celui viclen
al serpeluI, si ca pecatul original a esit de acolo si s'a
respandit asupra posteritatel sale, in cat dupe trup pi-
men! nu se naste, carele sa nu fie inchrcat cu acesta po-
vara, §i carele sa nu guste fructele Ira in acesta viath.
77
CapitOlill Vii. Not credem eh Fiul lui Dumnecjen,
Domnul nostru Iisus Christos. s'a injosit, adica a luat fi-
rea omenesch in unitatea ipostasulul set., eh,' s'a zernislit
de la Duhul Sfant, si s'a facut om in sinul Marie! puru-
rea-feciorei, ca, s'a naseut, a suferit, s'a ingropat s'a
proslavit prin inviere ; eh a produs si a dobandit mantui-
rea si slava pentru tott credinelosii; pe de'nsul tl astep-
tam not' din note, si carele are sa judece pre eel vii si pre
eel morel.
neapitolul VIII. Not credem ca Domnul nostru liars
Christos cede de a drepta lu! Dumneqeii Tata', si acolo
el se rogh si mijloceste pentru no!, fhcend singur oficiul
adeveratului 5i legitimului Arhiereit, si de acolo el singur
are purtare de grija pentru ai sei, §i este superiorul Bi-
sericei sale, impodobind'o si fructificand'l prin deosebite
bine- cuventarl.
7)
tai
www.dacoromanica.ro

314 BTSERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
77
Capitolul 1X. Not credem ca nimeni nu se pate man-
tui fara credinta, intelegem prin acesta credinta pe a-
ceea, carea justifica in lisus Christos, carea fit trage ori-
ginea sa din viata din martea, Jul Iisus Christos, carea
s'a vestit fn Evangelie, si fall de carea nimeni nu pate
placea Jul Dumnecleii.
11Copitolul X. Not credem ca Biserica, carea se chiama
catolica (7.030Auct)), corqine pre tote eel ce cred in lisus
Christos, atilt pre cal morti, cart aunt in adeve'rata for
patrie, cat si pre eel vii, cart peregrineza Inca pe calea a-
cestel vieti, i ca Domnul nostru Iisus Christos este el
insul numal singur capul acestel Biserici, si tine in mana
sa (Irma, sere a o carmui in tate, pentru ca un om mu-
ritor nice intr'un chip nu pate fi capul ci. Dar Bisericile
_partiale care sunt vegute pe pament, avend fie-care pe
tine -va, carele este primul dup6 ordine, acela nu trebue
a se chiema cap al acelei Biserici in intelesul propriti, ci
numat intr'un chip impropriii, intru cat el este prineipa-
lul membru al acelel Biserici.
,Copitolul X1. Not credem, ca membril Bisericei cato-
lice sunt sfintii ales' pentru viata cea vecinica qi ca ipo-
eritit sunt esclus,i de la bunurile acestel comunicari, de si se
afla deosebite seminte amestecate cu graul in Bisericile
partiale.
17
Capitolul X11. Not credem, ca Biserica pe pament
este sanciificata instruita de Duhul sfant; cast el este
adeveratul paraelit (mangaitor) pe carele l'a trimis Tatal
prin Iisus Christos. pentru ca el sa invete adeverul $i sa
imprastie intunericul de la spiritul credinclosilor. ClIci este
cert, ca Biserica pe pament pate rataci, primind minciuna
in toe de adever, Ili eft numat prin lumina si numat prin
invetatura sfantulut Duh not scapam de acesta rea ale-
gene, si nu prin propriele lumini ale omului muritor, de
si acasta pate a se face prin intermediul celor ce cu ere-
dinta servesc Bisericet.
Capitolul XIII. Not credem ea ( mul se indrepta
prin credinta si nu prin fapte. Dar and Iieem Prin ere-
dinta, intelegem de asemenea obiectul eredintet, adica drep-
tatea lut Christos, pe care credinta o cuprinde §i o apliea
nou6 pentru mantuire : i not' recunastem ca seesta se pate
face fara vr'un inconvenient si fart prejuditul faptelor
bune; tact autorul adeverulut ne invata el insult ea fop-
ei
oi
www.dacoromanica.ro

BISERICA -ORTODOXX TN LUPTA CU PTOTESTANTISMUL 315
tele bune nu trebue a se neglige, eh ele aunt un mijloc
necesar pentru a demonstra adevern1 credintet ndstre, si
pentru a intari vocatunea. nostril. De alta, parte slabiclu-
nea ornen6sea, marturiselte indestul, ca este falsa afirma-
rea, ca faptele bune ar fi prin ele in ile indestulatore spre
a mantiii pe 6ment, si ca ele ar putea fi presentate la tri-
bunalul hit Christos, ca cum ele ar merita mantuirea ; dar
dreptatea lut Christos aplicendn-se celor ce se pocaesc, ea
singura jstifica si mantueste pe eel credincios.
Capitolul XI V. Not credem ca stepanirea de sine
(voia liber.t) este mdrta la eel nerenasctitt, pentru ca el
nu pot face nimica bun, si ca tot ceea ce fac et este pe-
cat, dar intru eel renascutt stepanirea de sine este vivi-
ficata de charul sfantulut Ditch, si ea Increz , nu insa,
fail de ajutorul charulut. Pentru aceea charul indeinna,
pe om a Jaye binele, prevennd stepan;rea de sine (voia),
care, farri, de char, este rasita ca eel cadut in talhari cand
se pogorea din Ierusalim, in cat el nu pOte si nu face nimi-
ca de la sine maul.
Capitolul XV,Not credem, ca sunt misterit (taine)
in Biserica crestini, c Dumneded le-a instituit in Evan-
gelic, ca ele sunt done, si ca, not nu avem un num6r mat
mare de ele, pentru ca Domnul n'a instituit mat multe.
Ca aceste misterit constail in cnventul si in elementele,
cart stint sigile (pecett) ale fagaduintelor lui Dumnecleil,
si nu ne indoim, ca, ele ne comunich charul: Dar pentru
ca misteriul a fie intreg, trebue ca luerul pamentesc
lucrarea esteriOra sa se intimpine cu intrebuintarea ele-
mentulut corporal instituit prin Iisus Christos, qi unit cu
adev6rata credinta, pentru ca lipsa credintet vatama in-
tregimea misteriulut.
77
Capitolul XVI. Not credem ca Botezul este an mis-
ter instituit de Domnul, ca eel ce nu -1 prirneste n'are co-
municarea en Iisus Christos, ca din mortea sa, din in-
mormentarea sa $i din slavita invierea sa procede taut vir-.
tutea ti eficacitatea Botezulut; pentru acesta not suntem
siguri ca pecatul original pecatele severlite se larta prin
forma ce s'a preseris in Evangelic pentru s6ve4rea Bo-
tezulul, in cat tote cel ce spa]at in numele Tatalut
al Fiulut si al Sfantulut Duch, s'ail eurhtit §i Indreptat_
Ce se atinge de repetirea Botezulut. not nu avem niei o
porunca, pentru aceea credem, eh trebue a ne abtinea de-
la acest inconvenient.
si
si
si
salt si
www.dacoromanica.ro

.316 BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
Capitolul XVII. Credem ea alt mister, instituit de
Domnul, este acelasi pe care 11 numim Eucharistie. Clici
in noptea in care s'a predat pe sine, luand panea si bine-
cuventand'o, a clis Apostolilor : LuatT, mancati, acesta este
corpul melt" ; si luAnd paharul a multumit si a ills: Beti
1/
dinteacesta toil, acesta este sangele meti, carele se varsa
,,pentru voi". i Sf. Pavel adaogil : De sate off vets manta
din panea acesta si yeti bea din paharul acesta, mot-tea
'7/
Domnului vett vesti". Ac6sta este simpla, adeverata si
legitima traditie a aeestuT admirabil mister. in adroinis-
trarea si intelegerea caruia not noarturisim si credem a-
deverata si certa presenta, a Domnului nostru Iisus Chris-
tos, adica aceea pe care ne-o ofera si neo da, credinta,
Tar nu aceea pe care o invata transsubstantiarea (preta-
cerea), cea inventata cutezator. Caci not credem ca cre-
dincioOT mananea corpul Domnului in Cina Domnului, nu
mestecandu'l cu dintit cei material], ci primindu-I prin fa-
cultatile sufletulul, fiind-ca corpul lui Christos nu este a-
cela ce se presinta ochilor in mister, ci aceea pe care cre-
dinta it cuprinde duhovniceste si ni'I apnea ; de unde de-
ducem ca este adeverat a (lice cii, dacit not credem, wan-
earn si ne impartasim; Tar data nu credem, ne lipsim de
tot fructul ; si ca prin urmare, a bea paharul in mister este
a se imnartasi cu adeveratul sange al Domnului nostru
Iisus Christos, in acelasi mod, precuin am afirmat despre
corpul luT. Cad instituitorul a poruncit primirea sangeluT
sett de asemenea ca si a corpluT 8611. hut pentru ce po-
runca nu trebue a se despa,rti, nici imbucati dupe vointa
arbitrara a 6menilor, ci din contra, acesta institutiune tre-
bue a se pazi asa precum s'a prescris. Deei, cand noi am
participat cu vrednicie si ne'am comunicat in infregime
cu corpul ksi cu sangele luT Christos in mister, not afirmam
at atunci ne-am unit, ne-am impecat si ne am facut un
corp cu capul nostru, insufletitT fiind de nadejdea cea forte
eerta de a fi eonmostenitorT in imporatia sa.
Capitolul XV.M. Credem ca sufletele mortilor aunt
in locasurile fericitilor, sad in ale condamnatilor, dupe cum
fie-care a vtetust, caci esind din corpuri, ele se due din-
tru'ntaiu la lisus Christos, sail in Tad, pentru ca fie earele
se judeca in starea in care se afla murind, fiind-ca dupe
mart': nu are lot pocainta, si pentru ca timpul de gratie
(tertare), este numal in cursul acesteT vieti ; de acea cat ce
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA YN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 311
se indr6pta pe pament nu vor ram lua nicl o ped4psa in
cea-l-alta, lume, ce mor fara a se indrepta sunt des -
tinati la muncile cele vecinice. De uncle este vederat, cg,
nu trebue a se admite basmul (mita!) pentru purgatorit,
ci a tinea ca un adever bine stabilit, ca fie-carele trebue a
se poaai in acesta vials, dace voeste a se mantui si a do-
bandi lertare de p6catele sale prin Domnul nostru Iisus
Christos.
§i cu ac4sta, no' sfersim espunerea credintei n6stre.
Not prevedem ca acesta Banta confesiune a n6stra, va fi
spre semn de contradicere pentru top eel ce ate placere
a ne calomnia, si earl se sirguesc a ne persecuta cu ne-
dreptate. Ci not punem tata increderea ndstra in Domnul
nostru Iisus Christos, nadajduind ca el nu va lasa. causa
credinclosilor sei servitor', §i cA, nu va lasa toiagul celor
inr6utatiti peste s6rta dreptilor 1).
17
Noi acum am edat acesta confesiune in limba n6stra
greca, esprimilnd din cuve'nt in cuvent cuprinderea celor
ce scrisesem inainte in esemplarul latin, presentand ma-
teriele fara a face un tractat asa de intins, pre cat ar fi
fost necessr intro asemenea rnaterie ; dar amanand a face
acdsta in urma, no' ne-am ingrijit a eapune aceea ce va
putea convinge pe tam lumea, cg credinta n6stra este a-
ceeasl, rare s'a dat p in Iisus Christos, care s'a predicat
de Apostoll, si s'a inv6tat de Bi;erica Ortodoxa. Pentru
acesta unit dintre Ortodoxii eel cu bune sentimente, fa-
cendu-ne din nob, ore -car' intrebari si cerend opiniunea
nostra, despre unele articole, no' adaogain la espunerea
precedenta cele ce urmeza, precum le vedetr.
1). Cuvintele acestea ele singure demasca falsitatea confesiune
§i provenienta et de la un neortodox. Autorui et avea constiinta
ca confesiunea sa nu este cea a Bisericei Ortodoxe, yi prevede
turburarea spiritelor in lumea ortodoxa (de §i numesc acesta tur-
burare calomnie qi persecutie nedreptd), §i furtuna ce se va radica
asupra autorutui el §i asupra nenorocitulni Patriarh, sub al citruia
nume ea s'a dat publicitatet. Cum putea &et un patriarh ecu-
menic sa publice o confesiune false in numele Bisericel sale, care
el prevede, el are O. revolts asupra-t tote Biserica, §i sg. dea el
singur in manile vrajmaqilor set personali o arms atat de puter-
nica contra sa!! A admite contrariul, trebue sa" admitem, ca Kiril
a %cut un act de om desperat si confus in luptele mut cele mart
cu Jesuitii, pentru a ajunge la Patriarhat, fale a gandi serios la
conseeintele ce le prevedea numal superficial.
ai cei
www.dacoromanica.ro

318 B,SERICA ORTOD XA tN I.UPTA CU PROTt STAVIISMUL
77
Intdia intrebare. Oare Stanta Scriptura trebue a se
citi de tots cregtinii fara esceptie?
17
Respuns. 'Foci cregtinii credinc]osi trebue sa stie, nu
clic, t6ta Scriptura, dar eel putin tot ceea ce trebue ne-
aparat sa, cun6sca, sa graesca gi sa cr4cla spre a se man-
tui ; caci acesta nu se pate inveta de cat din duamedees-
cite Scripture, sail citindu-le, :eau Lind minte cele ce au-
dim din ele citindu-se credinciogilor gi esplicatiunile celor
ce le interprets cu sinceritate ; pentru ca, fiind permis tu-
ts ror crestinilor de a audi predica cuventului Int Dum-
nedeil, nu se cuvine de asemenea prin urmare, a opri
nimenui citirea; cad acest cuvent este aprope de ei, in
gura lor gi in inirna lor. Pentrn aceea, daca tine -va lip-
segte pe un cregtin de citirea Sfintei Soripturi oprwe
lui acesta, de on-ce conditie Si calitate ar fi, ii tace o
nedreptate striget6re ; caci acesta este tot una cu a lipsi
nn suflet de nutrimentul seii duhovnicesc la nevoia lui cea
mai mare, sail a'l opri de a se atinge gi a gusta din el.
A doua intrebare. Oare Scriptura este clara, sail p6te
6re a se intelege ugor de cregtinii ce o citeso?
R6spuns Este stint, ca stint mai rnulte greutati in multe
locun ale Scripture, Mat in intelesul literal, cat *i in ter-
mini §i in expresiuni, dar acesta nu impedeett, ca ea sti
aiba destula lumina, pentru a descoperi credineogilor re-
generate gi luminati prin Sfantul Duch dogmele credinte',
care se cnprind in ele. De uncle results, ca cititorul pate
adese-ori intalni in ea greulati dar, fiind luminat de Sfan-
tul Duch, el de asemenea pate afla deslegarea lor prin
mijlocirea insa-gi Scripture, esaminand analogia gi semni-
ficarea proprie a terminilor, comparati unit' Cu altif ; pen-
tru ea acesta Scriptuni este o lumina, carea luminka, Du-
chul credincrogilor, gi o faclie, carea imprastie intuneri-
cul lor.
77
A treia intrebare. Care aunt cartile cuprinse sub nu-
mele Sfintet Scripturi?
77
R6spuns. Noi numim Scriptures sfantiti (sacra) t6te car -
tile care ni da' pentru a ne servi de regula
in materiele de credinta gi de ruantuire, tai not le primim
mai cu sew, pentru ca ele ne invata o doctrine inspirata
de Dumneqeu, carea este indestulat6re pentru a inveta,
dirige 4i a perfectiona pe eel ce imbrAtigeza credinta. No!
credem, ca numeral cartilor canonice este acela, al anti
canonice, Watt
a
Zia
www.dacoromanica.ro

B SERICA ORTODOXA IN Li PTA CU I ROTESTAN I iSMUL 319
catalog s'a pus in sinodul de Laodicea si s'a prima pans
acum in Biserica catolica ortodoxa a lilt lisus Cliristos,
cea lurninata prin sfantul Duch. Dar cartile, ce not nu-
mim apocrife, port acest nume, pentru ea ele n'az'i
patat aceeast autoritate si aceeasi aprobare a Sfantulut
Duch, ca cele ce se tin propriu si necontestat canonice,
adica : Pentateucha), Agiografit si Profetit, care sunt 22
de emit ale vechtului Testament, pe care sinodul de Lao-
dicea a ordonat a le ceti. Cele Oe eompun Canonul nou-
lui Testament sunt: cet patru Evangelista, faptele Aposto-
lilor, Epistolele S-tultit Pavel si Epistolele catolice, la care
1101 adaogam Apoealinsnl uceniculut celm lubit al Dom-
nulut ; si sustinem ca aceste carp stint cele canonice, si
martmisim ca ele tote impreuna se htarna Scripture sacra.
17.A patra intrebare. Ce trebue sa eugetam despre ic6ne?
71
&spiny. Trebue sa ne tinem de aceea ce ne invata
Sacra Scri-pturri, pentru ea ea dice expres: Sa nu -t! fact
chip cioplit, nisi o figura din t6te cele ce stint sus in
cer, nisi jos pe panient, nisi din cele ce sunt in ape si
sub parnent, sa nu le adorezi, nice sa to inchint lor;
pentru ca not nu trebue Fla servim cu religiositate crea-
77
turilor, ci numai Creatorulut, carele a facia cerul si pa-
mentul". De unde este vederat, Ca not nu desaprobam
picturile fticute de o arta nobila si ilustra, pentru ea not
permitem celor ce voesc a conserva ic6nele Int Iistis Chris -
tos si ale Sfintilor, dar not detestam adorarea si cultul ce
se face: Cael ac6sta este condemnat de Sfantul Duch in
Sfanta Scripture, spre a ne opri, ca nu cum-va prin
sit adoram colorele (vapselele), creaturele. sau ope-
ele lor, in locul Creatorulm, carele ne a dat fiinta si forma
ce avem. Cet ce etiget6 contrariul aunt niste miserabili,
pe ear! not If avem de omen! cu spiritul orbit si cu inima
de tot invertosata. Ar fi molt mat bine a urma poruncile
Int Dunmedeu, de cat a se couforma tutor desarte traditiunt
ale 6ruenilor. Not de.clararn acesta basati pe bunele mar-
t ail ale constiintet nOstre proprit, deli pe de alta parte
suntem silitt a mArturisi, cii nu avem pilfer! in deajuns
spre a opri cursul cel furios af acestut mare abus.
lath tot ce avem a dice in scris despre intrebarile ce
ni s'ati facut; si respunsurile ce not am crelut, ea trebue
adaogam la a nostra contesiune de credinta, si cu care
not sarsim. Dumneleil prin charul sat sa dea tuturor
cg-
ne-
stiintg
Ii
as
www.dacoromanica.ro

320 BISERICA ORTODOXA I LUPTA. Cu PROTESTANT1'MUL
omenilor cugetare ortodoxii si mijlacele necesare de a lu-
cra intru tote dupe sinceritatea tine bune constiinte.
77
Datu-s'a in Constantinopole, in lima Ianuarie 1621.
Kiril, Patriarhul de Constantinopole, am scris cu pro-
pria lama".
Nu mat remAne indoialit, eg, ae6stil confesiune cuprinde
mai in trite articulele doctrine calvinice, straine de orto-
doxie, precum se va vedea mat departe la analisa ce li se
va face de SinOdele respective, de care vom vorbi in cur-
sul tractatulut nostru.
Vine scum intrebarea : Cine este autorul acestei confe-
siunt quasi ortodoxe?
Toti seriitorii apuseni, papisti si protestanti, intro unire,
se silesc a demonstra, cit in adever confesiunea acesta este
scrisa de Patriarhul Kiril Lucaris. Dupe spusele lor, ea
s'ar fi scris de el indatt dupe suirea Jut pe scaunul Pa-
triarhiet de Constantinopole, in limba latinn, si s'ar fi im-
piirtit In manuseripte pe la tots ortodoxit, papistii $i refor-
matii 1) In anul 1627, tot dupe marturia lor, Kiril ar fi in-
credintat lui Metaxa. un monach grec din Constantinopol,
tiparirea acestet confesium, impreuna cu alte compuneri ale
sale; dar prin vic'elugurile Iesuitilor, Turch ar fi bostiu-
rat casa $i tipografia, tar confesiunea nu s'a tiparit. La
1629 sati 1633, cu in voirea lui Kiril, s'ar fi apucat sa" o
tipfireseti Haga, amtbasadorul Olandez. Ea in fine s'a tipa-
rit intala bra in Geneva, in limbele Latina si greel 2).
Dupe spunerile scriitorilor resitriteni, despre acestg con-
fesiune se tie numal atata, ca ea s'a tiparit de Calvini In
Geneva $i s'a adus in Orient la anii 1632 ; dar eine a
fost adeveratul ei autor, este greit d'e hotitrit. Cu tote a-
cestea prepusul a citclut asupra lui Kiril Lucaris, Patriar-
chul de Constantinopole, perscitai forte insemnatA pentru
cultura sa, pentru lupta cu Iesuitit si apArarea ortodoxiet
contra lor.
1). Monuments authentiques de la religion des Grecs.... Aymon.
p. 15, 279.
2). Ibid. p. 10, 201.
www.dacoromanica.ro

MSERICA ORTODOXA INT I.U.PTA CU PROTESTANTISAUL 321
Ale! suntem siliti a face o digresiune, spre a arata mai
pe Iarg firul istoric al luptelor intre reforatatI si papistl,
spre a a trage in partea for Biserica ortodoxtl a Qrientului.
II.
Relatiunile protestantilor en Biserica ortodoxii s'ar'i ince-
put de pe la junAtatea v6eidut al 16-lea. Principalul rni-
cator al lor, dupe Melanchton, a fost Martin Crusiii salt
Craus, profesor de literatura greck §i latina la Academia
din Tubingen. Crusiii era mare iubitor al Greciei si lite-
rature) ei, vorbia si scriea greceste liber si curat. indemna
cu zel pe elevii se! a inv6ta greceste fiind religios, era
gi iubitor de teologie. In relatiunile sale eu Grecil el ur-
marea done seopurl: unul ,stiintificadunarea materialu-
rilor pentru studiarea Orientultd grecesc in istoria lul, in
starea lut continiporarni, in special a Umbel' grecesti serisa
si vorbita; altul religiosalianta protestantismuluT cu or-
todoxia. Primele sale relatiuni le a inceput cu Grecil in-
v6tatt, cart traiatl in Europa. De la 1573 el le-a inceput
en Constantinopole si in genere en Oriental. In acest
an s'a trimes la Constantinopole ambasadorul luT Maximi-
lian II-lea, David Ungnaden, care a cerut la academicil
Ttibingieni dea in suita sa un teolog invetat, in ca-
litate de eclesiast sail predicator. Cu invoirea Ducelul de
Wriirtenberg, renumitul zelos ail protestantismul, In reco-
mapdat nit tenet- invetat, cunosceror de limba greca, a-
nume Stefan Gerlach, care apoi a si fost radicat in trepta
de pastor. Lin G-di lash i s'au dat insarcinari stiintifiee ;
i s'au inrnanat serisort catre Patriarchul Ierenaia, de la
CrusiA, de la prepositul Bisericei din Ttibingen Doctorul
Jacob Andree, care era si cancelar al Academies din Tu-
bingen, de asemenea si predica lui Andree la textul : Eu
sent pdstorul col bun, inutt de el cu ocasia radicarei but
Gerlach in trepta de pastor. In amendoue aceste scrisori
tonul era respectuos si sinter. Ieretnia, incunjurat de mem-
Biserica Orthodoxt Romand 4.
si
sa-t
www.dacoromanica.ro

1890 05

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (12)

Similar to 1890 05

Similar to 1890 05 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (14)

1890 05