1883 01

=.1. r-1 4-1
A
ORTIIODOXA ROMANA
111'
1111
CAI
111,i
11,11
1(11
ThInmf (Teioacu 8cbrsiagficu
ANUS., vzz 1To
ci8
'r ABEL. -* MATERIEI
pag.
1 .-(4(
3
11
21 7
I Apel dare preotii t,ii
erestinii romilni or-
thodoxi
II Facultatea de Teo-
logie
III Biserica autocefalii
din Elada
IV Petri' Movilii
V Chntarea E;i Imnogra-
(
it k- -
pag.
fia in Biaer. prim itivii 34
VI Urare 48
VII Cartea Pastorali
a halt Prea SAO-
tului Areldepiseop
i Mitrop. al Mol-
dove si SUcevei 51
VIII Sumarele edint
St. Sinod 453
BUCURESCI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34, Strada Principa(. ele-Unita, 31
1833..
lUtEtra.
(SECTIA 1S-': C..),"i,....
_ ^
vittmrtr.,
40g- cg--4
O (Zs)
71)4.
1
IANUARIE.
J
-Ljz,43D 4g) 4,3> 4&.W
-1ar L';
oLIO t .....,
I!
ssl
www.dacoromanica.ro

ANTI VII. BUCURESVID IAKUAILIF 1883 No. 1.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
JURNALTI PERIODICIT ECLESIASTIOt
..A.P.A.RM 0 DATA PE I.;LT1NT.A.
Predicts cuventul"
IUBIT1 PREOTI SI CRES121
Plini de recunoscinta, pentru incurajarea ce de la
prima aparitiune atT data acestul eminamente
bisericescii, membrii comitetului redactors se simtti
fericitT de a v6 anunta continuarea lug si in anul
1883, sea anul VII-lea al editaret
Materiele ce se vor insera vor fi tot in limitele pro-
gramulul St. Sinodti, variindti din ce in ce.maT multi
cu, cestimg de actualitate, privitdre la interesul Bi-
sericei si al clerului.
Nu ne indoim ca, in interesul imbogatiref litera-
turd. bisericesd cu diferite materiT relative la cu-
noscintele ce trebue sa alba anti preotti, precum
orb si ce crestina in genere, vom avea si in decursul
acestui anti concursul iubitorilor de lumina preog
i cre§tini.
i credinta ndstra in aasta este cu atftta maT
mare, cu off' constatam cu mare mult6mire, ca cle-
rul in genere a inceputa a se interesa, i IIISU§Y, eau-
tandil si propunendil mijloce de inbunatatire din
(part,
qi
www.dacoromanica.ro

2 1UBIT PREOTi
mad multe puncte de -vedere : intelectualk morals
i materiala, aceia ce se constala prin congresul
preotilor tinutu la finele lunei Noemvrie, prin rein-
ceperea charuluT Orthodoxula, precum qi prin in-
fiintarea unui nod c.i.ard eclesiastic intitulatd. Bise-
rica Romans ".
Biserica n6stra are necesitate de multe inbuna-
tafiri, si prin urmare qi de a fi sustinuta din mai
multe laturi ale stile.
Fie dar, ca Dumnecleti ss bine-cuvinteze ostene-
nelele tuturor celor ce lucrezg si sustin interesele
Santa n6stre Biserid qi a natiund roman. Iar
Dumnecleul pAceT, al dragosteT §i al indurArei, dupre
cum se exprim6, Santul Apostol, stt, ne dea nou'a tu-
turor una sg, gandimd qi sd, lucrAmfolosul si pros-
peritatea Bisericei si a natiunei.
Prqedinte Comitetului
t Archiereul Silvestru B. Pitestenu.
.ATI-640"
CREMNi
www.dacoromanica.ro

Ina lt Prea Sfincite Stapdne!
Prea S, fin Parinft !
of
Domnule lifinistre!
De mult mi am pus eil acesta intrebare pentru ce tete natiunile,
fie barbare, fie civilizate,tot-de-una at avut yi au o Religiune, o Bise-
rica, un cleru, seg o class de 6meni puyi 4n serviciul religiunii Y §i eta
ce convinctiune am dobandit. Omul, pentru ca sa pea -teal in socie-
tate;ea fiintg rationala gi liberg, yi ca societatea omenesca, sa, prospereze
yi sg, procure fie-carui membru al ei o parte din acea prosperitate co-
muna, are trebuintg mai anteiti de tote a fi pus In leggturg mortal cu
Creatoriul seil,Dumnesleu,de la carele el sa se inspire In curgerea vie-
yi en a cgruia vointa yi legi eterne el se: cenformeze lucrarile sale
-opienerTI a§a ca el sa presinte in sine dupre putinta sa kipul gi ase-
menarea lui Dumn.esleii pe pgment. Cu alte euvinte : In omu trebue
sa se desvolte mai Anteiti de tote simtul religios yi conyciinta morals,
carea sit p6tg dirige la bine vointa yilucrarea °multi" In viata sa yi sa-lu
ferescg de rele, care due la per4ere yi individul gi societatea. De aceea
o data cu societatea, s'a instituit yi Biserica, ca depositary a inveta-
mentului religios yi moral, precum yi clerul, ca daseglu, earii sa pro-
page gi sa, clisvolte In societate simtul religios yi principiele morale,
de care societatea are trebuintg, pentru desvoltarea yi prosperarea sa.
Eta dar, mi am slis, care este rolul Bisericel yi al servitorilor eI in
societatea : Dasellia in sfera religiunii yi a morales. Eta pentru ce-
Domnul Christos a sliEt Apostolilor : Vol slinteti lumina lumei voi
stintetT sarea pgmentului. Uude nu'l lumina, total se intunecti unde
nu-i sane, acolo vine putrejunea.
Tog Omenii geniali, to organisatorli yi reformatoril societatilor
omineyei au recunoscut, ca omenirea nu pote prospera altfelitt, de cat
&vend de bask a activitklit sale credinta in Dumneeire, credinta in
nemurirea sufletulul gi in viata eterna dupes naortea corpului; ea dupes
morte fiecare omit are sa dea semg creatoriului seu despre faptele, ce
get,
www.dacoromanica.ro

VACULTATEA DE THEOLOGIE
a severgit fn viata actualh; a faptele omenesci trebue se, fie conforme
cu vointa gi Cu legile stabilite de creatoril fn nature. Pe aceste credit*
se bazaze legile gi institutiunile cele binefecetOre ale societatii. Fere,
densele ml este In stare nimene a guverna Dmenirea; ea devine sel-
batice gi feroce, perde tipul gi asemenarea lui Dumneclee. Aceste
convingere a tuturor eanenilor profund-cugethtori este gi a fost tot-
de-una aga de puternice, ch, ei Incetat a sustinea cu tote puterile
for prestigiul Religiunei gi al moralei. Aga Domnitorii, cat gi particu-
larii ae. Infiintat pretutindinea Biserici, lean inclestrat Cu mijloce
materiale, pentru a fnlesni cat se pete mai mult propagarea adeveru-
rilor religiose gi morale. An infiintat Monastiri, ca centrturi de curtura
religiose gi morala, uncle necontenit se, se peta forma dascalii, carii
-propage Religiunea gi morala. S'ah sirguit a radica gi sustinea presti-
giul clerului, ca el, cat mai nelmpedecat gi mai cu drag se, pea' Implini
greua misiune de predicetoriii al religiunel gi moralei. i In adevere,
Biserica pretutindinea a fost un puternic motorti al civilisatiunh gi des-
voltarei omenirei, mai cu soma In statele chregtine.
Tot de acesth socotinte au Lost i Romani!, dela mare pane la midi,
In tote epocele esistentei nestre nationale. Cele mai veld, mai nu-
merese gi mai Insemnate monumente nationale ale nestre stint Monas-
tirile gi Bisericele. Nu este nici nub loch, In care stint grupatiRoraanit;
fie orag, fie sat, fie un atm kiar mic, se nu se inalte una see mat
multe Biserici cu cele de trebuinte, pentruserviciul religios. Domnii, bo-
erii, negutetorii,mognenii,teranii muncitori, top pare ce s'au Intl-emit a
gi pune obolul for In serviciulDumnesleirel pentrubinele omenirei. Prin
credinta for religiose, propagate de Biserice, s'ae inspirat ei fn faptele
for eroice, gi In suportarea grelelor ispite, nenorociri gi primejdii, ce
all curse multe secule asupra natiunii ndstre. La ei ideea de nationa-
litate a fost contopite cu Religiunea. Monastirile cu deosebire ae fost
iubite gi respectate de tots. Ei acolo citphtau none forte morale Intru
suportarea nevoilor gi greutAtilor. Ele mult timp ae fost la not stole
de pietatea gi morala chregfine.Ele ne an dat pestoriicei mai Ins emnati
ai bisericei: Mitropelitii gi Episcopii, carii mai tot-de-una ae lbstmodele
de virtutI chregfinegei; ba, unit dintre dengii destine kiar gi prin
culture, intelectuale, gi s'ail recut inotorii culturel 'nestre nationale.
Aceste mare bash morala a societlitii credinta religiose, cu ,area
s'a ilustrat tera nostril, gi stremogii nogtri, esiste gi astasli In convin-
gerea mares majoriteti a poporului nostru In tete clasele. Dovada avena,
ca gi acum, cagi in trecut videm necontenit redicenduse templuri fruL
mese, la care cu plecere contribue top dela mare pttne, la mice, gi
prin orage gi prin sate. Dar ceea ce ne lipsegce este deschlia biseri,
coach', adica predica Religiunei gi viata conforms cu principiele mo-
rale ale religianii ehregtiue, mai enteiu de tote in clere ; ciici el trebue
n'aii
sit
s'ail
under
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE 5
sa fie in acestg privire lumina /mad si sarea pamatutut Acesta lipsa
este cu atata mai vedita, cu cal in timpul nostru ideele subversive ale
unor nenorocite doctrine n6ue gi inumane capeta pe t6tg sliva mai molt
teremt. In Verne cele culte, gi de acolo, fare nict o trebuinla a socie-
tatii nOstre, se furigeza gi la nol, gi acaperezg minfle pi inimele, mai
ales ale tinerimeT neesperiente, carea firegce este iubit6re de hovisme
In ac6stg positiune amenintetOre, nu este destul, ca clerul nostru
sa stea In positiunea sa clironomisitg din trecut, de -a urma flume pre-
scriptittnile pentru savergirea cultului diving prin Biserica, gi apoia'gi
&guts, de ale sale propriT interese. Clerul romanti trebue sa aiba con.-
vingerea, ca mai antoit. de tote el este urmagt al Apostolilor, ca gi
trebue sa predice Religiunea In scOlg, in Biserica, in adunarile
particulare, sa," o apere, sa mustre, sa dojeneseg, cum dice Apostolul,
pre eel' neintelepti cu vreme gi Para de vreme, gi in tat locul, pi sa dea
in viata gi faptele sale esemplu pre cat de devotament religios, pre atata
gi de fnalte moralitate evangelical ca vesland 6menii faptele lui cele
bune sa, nagr6sca pre Tatal cerescu, precum slice Santa Evangelie, gi
sa se fndemne gi el a urma esemplul eel bunt..
Se fnIelege, ca preotul, ea sa pOta eta cu demnitate pe acesta fnalta
treptg a posifunii lui, inalta gi primejdi6sa, trebue sa fie cu multa in-
grijire preparat, instruit gi educat. Trebue IA fie, cum slice Apostolul,
fnarmat cu tote armele lui DumneVill cu alte cuvinteti trebue o
mare cultura intelectualg gi morale, cu deosebire theologica gi disci-
plinarg. De aceea videm in tote Statele chregtine civilizate, algturea
cu alte institute de educatie gi instructie, sc6le gi institute theologice,
sub deosebite numirT, pentru instruirea gi educarea speciala, a cleruluT.
Acesta mare trebuinp, de o ingrijita culture a clerulul se va face gi
mai simtitg, and ne vom stramuta cu gandirea In raijloculpoporului
muncitorit, a poporului, carele este temelia lard. Acest bunt poport,
fiind din pruncie gi pane la morte ocupat cu munca, pentru chrana sa
gi pentru a tuturor claselor societaff, el nu are timp, and sa se ocupe
cu cultura sa spirituals, afarg de DuminicI gi serbatori, cand se duce
In Biserica. Biserica dar este sc6la luT; acolo trebue sa i se dea lui
leciele trebuitOre, pentru cultura lul spirituals, acolo trebue sa i se
innobileze sufletul gi inima ; sa, i se comunice provisiunea neceqarg
de cunogeinti gi sentimente, pentru Imbarba,"tarea lul, pentru apgrarea
lui de ispite, pentru domolirea pasiunilor selbatice, pentru regularea
vietei luT gi pgzirea de visiT. Preotul trebue sa. fie conductorul moral,
pedagogul educatorit gi invetetorital poporulul. Fara acesta facile a-
prinsg, fh intunerieul ignorantei gi al inmoralitglii, ce intigura gi fnabu-
gesce spiritul gi sufletul poporulul de jos, el devineugor prada vitiflor;
relele deprinderi gi lipsa de principiisamelose fl imping la destramgri
gi in crime, care sgudue intrega societate.
dengii,
el,
www.dacoromanica.ro

6 FACULTATEA DE THEOLOGIE
Trebuinta de o cultura mai mare a clerului in timpul moderns s'a
grata de mult timp §i in tera nOstra. De aceea s'aiiinfiintat in tote e-
parchiele cate o scola pentru cultura clerului, unele mai timpuriti, al-
tele mai tarsliil, §i prin legl s'a oprit a se radica la trepta preoieT alto
tiersone, aura de eel ce vor fi sever§it cursurile seminariale. Dar q
marturisesc cu durere mare, ca fieminariele n6stre, afara de midi' es-
ceptiuni, care trebue, sa le socotim ca fenomene extraordinare,
dat inch' rodele a§teptate de la ele. Elevit, CO estt din ele, glut lipsiti de
cunoscintigsfint ne desvoltap intelectualminte §i moralminte,sfint mai
de tot nepreparati pentru marea servire a conduceret spirituale a pa-
rochienilor; fara cunoscinta, Santee Scripture, §i a canOnelor, Para sen-
timente religiose, fara, devotamentul apostolic de a servi mantuirei
fratilor lor,fark,cuno§ciinta de marile datorinp morale, ce iea asupra§1
un preot inaintea lui Dumne4.ert §i a Omenilor. Ace§ti preoti Bernina-
riot' nu due cu sine la parochiele lor, de cat facultatea de a Bevel*
cultul divin Duminicele §iSerbatorile §i cele-l'alte oranduele biserice
§ci,cu care traditional shut deprin§1 bunii chre§tini Romani. Adica, tot
aceea ce faceat. §i preopi neseminari§ti mai dinainte. Inima §i inteli-
genta poporulut sta Inca necultivata, ca un pament intelenit, ce a§tepta
plugul §i sementa cea nobilrt, ca ea sa rodesca spice frumose in loci
de bureni.
Cause le, pentru care nu se ivescii la not Inca lucratori in via. Dom -
nuluT, ca sit me esprim cu euvintele Santee Scripture, shut mai multe ;
dar acum me voiil margini n.umal la una, carea o cred principala ; ea
este, ca not nu avem Inca prin seminarii, afara dory de pre amid es-
ceptiuni, nu avem, slit, profesort, calif sa, pota forma bunt devotati
'Aston' as turmei lid Christos. Nu pop sa eel de la elevi mat malt, de
cat ei as dobandit de la invetetoril lor.; ckci, precum slice Santa E-
vangelie, ajunge ucenicului sa fie ca dasc6lul see. Profesoril no§tri
prin seminaril stint cea mai mare parte recrutap dintre elevii altor
stole secundare din Ora; ei 'Ate ca nici all gandit vre o data, crt as
sa lucreze pentru a da terel bunt pastori spirituals, nici la mijlocele cu
care se p6te ajunge acesta. ProfesoriTace§tia nil se in datorT, de multe
ore, mei a da esemple bune prin viata lor, nici a respecta Biserica §i
institutiunile ei, ha am cunoscut profesorT prin seminarit, calif luall
In deridere institutiunile biserice§ci §i cultul divin. Am cunoscut kiar
director' de seminarii, carora cu deosebire be este incredintata diri-
gerea educatiuniT clerului tem; adica formarea apostolatuluT roma-
nescu, dar emit nici o idee despre marea lor misiune; de aceea
traesc §i lucreza in modul celor mai ordinart omen', ca cum n'ar
avea pe con§ciinta lor Hitt o sarcina, nici o respundere morala inain-
tea lui Dumnesleil §i a terei. R6dele as fost triste. Trecend cu viderea
n'aU
n'ati
ppi
www.dacoromanica.ro

rACULTATEA DE TIMOLOGIE 7
actele, voT aminti o probg, actuala de rode ale seminarielor red diri-
giate.
In anul acesta s'a ivit gi continua In IagT o f6e intitulati 4,Degtepta-
rea," destinata pentru degteptarea preotilor, adica pentru cultura gi
luminarea lor. RedactoriT ace! foT, pre cat m'am informat, stint nigte
elevi seminarigt; cad! urmezg, cursurile la universitatea din lag. Ce-
tind scrierile lor, vede cineva ca sant inteligengr poseda o dose buni-
cica din cunogeintile culturei generale, au talente de a deveni scriitori
bun!. Dar ceea, ce le fipsegce cu total, stint cunogcintele theologice, de-
§i el' se numesc pe sine ntheologi.4 ET. nu all idee de institutiunile bi-
sericerT, de istoria bisericesca, de insemnittatea cultului divine, de
can6nele bisericeri, de adevrzatul Inteles gi spirit al Sante! Scripturi,
de scopul cel mare al Religiune! chregtine In nemul omenesc, de me-
nirea servitorilor BisericeT In societate. De aceea f6ea lor este plina de
ideele cele maT eronate, de restalmacirile cele maT cutezatore ale ca-
n6nelor gi Scripture!, de hale revoltat6re contra institutiunii monachi-
cegd a BisericeT chregtine, de defitimArT asupra institutiuneT SantuluT
Sinodil al BisericeT n6stre gi asupra regulamentelor Jul, asupra cultuluT
divin gi a cartilor n6stre bisericegcT. Ei d. e. ar vrea ca sa se lepede
gi se formeze cultul divine al BisericeT n6stre orthodoxe, conform
cu ideele gi trebuintele actuale ale societitir, cum o Inteleg eT, pOte
ca dupre theoriele Jul Darvin, gi dupre metafisica reposatului Conta,
gi multe alte idel destrabalate gi nerumegate ale unor imaginatiunT
aprinse gi neregulate de esperienta gi practica vieteT.
Eta Inaintea ochilor nogtri consequentele anal invelgment seminari-
al defectuos gi red dirigiat.
Serainariele nostre decT cern imperios a se inzestra cu director! gi
profesor! bine 'format! gi In ramul gcfintific theologise, gi In partea
.practica a educatiunil morale a clerulu!, barbs*, caril sa fie In stare
a forma, nu resvratitorT, ci mangaitorT, laminator! gi moralisatori a!
poporulul, gi conductor! la mantuire pe &dile BisericeT Intemeeate de
Domnul nostru Iisus Christos pe pament, Biserica carea lega pamen-
tul cu ceriul, pre omit cu Dumneslet..
Acosta stare imperfecta a seminarielor de multe or! a atras luare a
aminte a Santului Sinodu, carele a esprimat dorinta de imbunatatirea
lor, gi a elaborat mal multe proiecte, dar tote all re'mas zadarnice, cu
tote promisiunile Minigtrilor de culte, ce succedat uniT dupe &IVY.
Lasand altele de o cam data void aminti ca cea mai urgentil imperi-
6sa--trebuinta de a se infiinta o facultate theologica In Romania, pen-
tru a se putea In ea forma mai Antal de tote bun! profesorT gi direc-
tor! de seminariT. Asemenea facultatT sail institute inalte theologice slut
In tote staturile chregtine civilizate. Icumal no! nu o avem Inca; de gi
ea este neap'erata pentru clerul malt gi pentru profesoriT de la semi-
L
s'art
www.dacoromanica.ro

8 FACULTATEA DE TREOLOGIE
narii ; desi ea este imperios ceruta de legea mistra organica funda-
mental's; bisericesca, carea la art. 2 legiuegce : Dupa trecere de doe-
sled' ani de la promulgarea acestei legi... spre a putea fi rfidicati la dem-
nitate de Mitropolit 664 Episcop, candidatii vor trebui sa poseda titlul
de lie entlat, seu de doctor in theologie de la o facultate de theologie or-
thodoxa." In puterea acesteT legi gi a imperiesel trebuinti de acesta fa-
cultate, Sf. Santul Sinod au cerutin multe randuri infiintarea ei, si dot
Ministrit trecuti ne -au asigurat, ca s'ati si luat dispositinT pentru a se
prevedea in budgetul Statulul. In urmarea acestor asigurari din par-
tea Ministrilor s'ati facut In der o mare sensatie de bucurie, o multime
de finer; doritori de studiul theologies, manifestat dorintele for
de a se Inscrie la cursurile facultatiT; chiar tineri romans din Wile
vecine sit manifestat dorinta for de a veni sa asculte cursurile theo-
logice la facultatea romans. Mai multi profesori s'ati aratat gata de a
preda cursurile gratis, pang ce guvernul va lua chspositiunile sale
pentru infiintarea, facultatii theologice. Inalt Pra Santitul Mitropolit
Primat s'a pus In fruntea acestei migcari nobile, gi prin o frumesa so-
lemnitate publics In sala Senatului, in presents, MinistruluT de Culte si
a unuT numeros publicals'a declarat atesta facultate deskisa. De atunci
a trecut un anti ; cursurile s'au urmat regulat de un mare numarti de
tinerT, de TreotT si diaconT din capitala, caril au trebuit sit se lupte cu
o multime de greutali, neav8nd nici local, nici un fel de Inlesniri.
Cursurile se linear' noptea Intruna din salele dela Universitate,
calla ea era deserts; eaci sliva era ecupata, de site cursuri universi-
tare. In budgetul anului trecut nu s'a pus nimica pentru facultatea
theological ceea ce a facut pre un Doranti Deputat sa intrebe pre D.
Ministru de Culte : pentru ce n'a pus nimic in budget pentru acea fa-
cultate, pre carea o a deschis ? Domnul Ministru a re'spuns, ca
Inca nu s'a hotaalt de Sinod locul, uncle anume are sa se infiinteze facul-
tatea theological in Bucuresci sea in, Iasi; dar ca va face acesta, tn-
trebare Sinodului fn viiterea sesiune, apoT va regula a se trece ea
fn budgetul anulul viitoriti 1883. §i in adevar Domnul Ministru a fa-
cut In sesiunea din Maiti trecut a Sfantului Sinod intrebarea despre
locul, unde trebue a se ase4 facultatea theological §i tot Sinodul fn
unanimitate arespuns, cg acum de o cam data sa se infiinteze numai o
facultate theologica, si a name in capitala Bucurescit Intre acestea
facultatea theologica continuI §ubreda eT esistenta, luptAndu-se on
tote greutatile si lipsele.
Nu este demnti de Regatul orthodoxii al Romaniei gi de Biserica luT
autocefala, ca acesta stare trista a invetamentului theologicti 0, mai
continue; ca tinerii, doritori de acest Inalt studio, srt nu'lpeta face in
sera lor, §i sa amble eautandu'lti prin site erT. Legea organics
cesca si trebuintele practice, precum am vaclut, f1 reclama imperios.
gi-at
D-luT
gi
biseri-
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE THEOLOGIE
Se slice, cg pedica ar fi, a guvernul nu are fonduri disponibile pen-
tru infiintarea facultatii theologice. Kiar asa de ar fi,totusi ea se p6te
infiinta immediat, cu fondurile esistente i preveclute In budget. Etg.
cum : fn capitala avem doue Seminarii: unul e al Statului, altul al
repausatului Mitropolit Nifon. No este destul un Seminariu, anuihe
acel Nifonian, attit pentru preotil de pe la sate, cab si pentru pregg-
tirea elevilor, carii vor trece din Seminarig la facultate.Sg se prefacg,
Seminariul Statului in facultate theologicg. Deca trebuinta va cere,
guvernul sa adaogg o subventie ca ajutorig la Seminariul
Pe temeiurile aim espusu, socotinta subscrisului este, ca Santul Si-
nod sit r6ge pe Inalt Prea Sfintitul Mitropolitg Primat,Presedintele San-
taint' Sinod, ca sit interving §i sit stgruesce. la guverng, pentru imediatg,
realisare a urmilt6relor puncte, privit6re la facultatea theologicg, :
1) Seminariul Statului din capitals sit se prefacg. In facultate theo-
logicg.
2) Sa se destine un local incg,petorig, uncle sit se aseze facultatea.
Acolo trebue sit fie intro altele o Bisericg si o grg,ding. Ar fi bine, ca
localul ss nu fie In centrul orasfului, ci eeva mai retras.Nici prey de-
pertat, ca se nu linpedice frequentarea cursurilor de cgire personele,
ce ar avea dorintg de a se instrui.
3) Facultdea ss aibg un internat eel putin de 40 elevi, intretinuti
de Stat, cu hrana, imbrgcgmintea si cu tote cele trebuitoree Unul din
profesori va fi Directorul internatului si va locui in, localul facultglii
pentru dirigerea si privigherea discipline! si a educatiunel bisericesa.
4) Studentii sit fie aplo educate cu cea mai ingrijitg disciplingreli-
gi6sg,-moralg.
5) Profesorii sit se alegg, din ace!, ce vor poseda titluri mai sufici-
ente, si vor fi recunoscuti prin zelul for pentru instructia si educatia
tinerimei ci prin via esemplarg. Decg, of n'ar fi in numerul trebui-
torig, sit se aducg,' profesori din Bucovina, dintre personele,ce art ter-
minat cursurile facultatii de acolo.
6) Tinerii roman!, calif vor termina cu success cursurile facultg,tif
theologice, de drept vor fi numiti In posturile de Directorisi profesori
pe la Seminariele terei, in posturile de protoierei, de membrit at tour
sistorielor, de ingrijitori pe la Bisericele cele mai insemnate ale !ere!,
si asa mai departe.
7) Nu este oprit altor tine's!, pe langg bursierii facultatii theologice,
a asculta cursurile facultAtii, intru cat fuse conduita for morals va fi
conformg cu disciplina cerutg de scopul si prescriptiunild regulamen-
tare ale facultgtii theologice.
8) Pentru ca, pang ce facultatea n6strg va putea produce bgrbati
capabill de a fi profesori la facultatea theologicg si prin Serninarii, sit
nu fie lipsg de profesori atat la facultate, cat si prin Seminarii, sg, se
Nifonianti.
9
www.dacoromanica.ro

10 FACULTATEA DE THEOLOGIE
trhnita pe fie-care ang mgcar oath cinci tineri seminari§ti, din eel mai
bunT yi mai talentog,spre a se perfectiona in studiele theologice la fa-
cultatea de la Cernguti. Spre acest finit sg se scrie in budgetul Sta-
tuluT puma de 10,000 lei, socotitg bursa unuia de 2,000 lei pentru
tntretinerea for yi procurarea de artile trebuitOre.
Episcopit Melchisedek.
1882, No emvro 9.
www.dacoromanica.ro

Biserica autocefala din Elada
Sub acestil titlu vom ardta aci in scurtd cum Biserica
din Elada a devenit autocefald. Pe Fang interesul istoricti
ce presinta acesta chestiune, ea devine pentru no' cu atatd
maT interesanta, cu catty Ina lta, Sa Sanctitate Patriarchul
de Constantinopol a imputatu adesea BisericeT nostre, c.
n'a urmat esemplul BisericeT din Elada spre a dobandi
autocefalia
Paul la anul 1821 Biserica din Elada se afla sub juris
dictiunea Patriarchulul de Constantinopol, sub care o pu-
sese imperatul Bizantin Leone Isaur, crudul persecutoril
alit iconelor, in seculul al optulea. Cacr in timpurile bi-
'zantine imperatoril, pe Tanga multe alte drepturT ce avead
asupra Bisericel, avead si acela de a face schimbarT in ad-
ministratiunea el, unindil, sad despartindd eparchiele, sad
ridicandu episcopiile la rangul de mitropoliT, sad punendd
unele bisericT sub jurisdictiunea altora, si declarandd pe
altele autocefale. Asa dar de la timpul lul Leone Isauru si
pene la anul 1821 Biserica din Elada era supusa Patriar-
chuluT de Constantinopol. Dupd. insurectiunea de la 1821
grecii, scuturandd jugul Turcilor, all declaratd si Biserica
for autocefala. AdunArile nationale atatd de la Epidauru
(1821), cats si de la Trizenu, declarendu Biserica ortho-
doxl ca Biserica dominants in Elada, nu facd. nici o men-
tiune de patriarchul de Constantinopol , in locul acestuia
episcopiT pbmeniat in serviciele divine ttOts episcopia de
orthodox!,. Grecil a trebuiti sa faca acesta cu ataM maT
multt, cu can Patriarchil nu incetad de a blestema si a
aforisi miscarea revolutionary a Grecilor, pentru doban-
direa libertatiT Tor, ca unit icomplotti diabolicd, si ca o
interprindere a unor omenT fArA minte si efard Erica luT
et.
www.dacoromanica.ro

12 BISERICA ADTOCEFALX DIN ELADA
Dumnec,leUp. Deja in anul 1821 in Martie II, Patriarchul a
sub- semnatu impreuna cu Patriarchul de la lerusalim si 21
MetropolitT, o ingrozitore aforisania asupra capilor insurec-
OuniT, Alexandru Ipsilanti si Michail Sutu, si a tutulor par-
tisanilor lor. Acestu actt, care se afig in archiva Metropo-
lie! din Bucuresci, Incepe cu urmgtorele cuvinte : ,Nimict
nu este maT siguru, decatil ca recunoscinta catre bine-faca-
toriT notri este cea d'anteit intre _tote virtutile, si ca numai
omul cel maT miserabilu resplgtesce binele cu recunoscintg.
Acesnl vitit '111 vedem aspru osanditg in Santa Scripture ;
Mantuitorul nostru declare neertatt, si nerecunoscetorul
tradator Iuda ni ofera unU esemplu. Candu inse recunos-
cinta este indreptata asupra comunuluT nostru, bine-fgcgtorg
si protectorg, in contra guvernului nostru. ea deveni cu
totul nelegiuita si condamnabila,. Patriarchul numesce pe
insurgentT niste omen! nebuni isi inimicT aT libertatiT, ; ju-
rgmentul lor pentru fapta satanic a revolutiUniT, este
fang nici o putere si nelegiuit, ca si juramentul luT Erode.
ApoT adresandu-se catre clerul intregt dice : edeca ye yet!
ridica in contra bine-facetorului nostru guvernu, sunteti
opritT de orT ce slujba diving si prin puterea Prea SantuluT
Duchy ye declaramU degradati din trepta archiereiT si
a preotieT si condamnati la focul gheneL. Acesta aforisania
fu citita in Bucuresci in cliva de 8 Aprilie in doue bisericT;
in a doua Biserica inse Cgpitanul Iordache n'a lasatu a se
Ceti Ora la sfarsitU. In Februarie 1828 Patriarchia a data
o noun enciclica tcatre tot! cinstitiT seff aT natiunii elene,
catre capii cleruluX si catre tot! chrestiniT din Morea si de
pe insulele ArchipelaguluY, de orT ce clasp si nume, la care
nu s'a stinsil Inca In totul ort-ce scanke de frica lug' Dum-
negral i de mink sancithsii. Patriarchul li arata adanca mah-
nire a Bisericei pentru retacirea lor, si IT inclemna sg se
intOrcd sub sceptrul gilyernuluT legitimu. cAscultati, Mice
Patriarchul, vocea bine-voitOre a BisericeT ; ea este vocea
lui Dumne4eu, vocea mumei vostre care v'a crescutt,.
Patriarchul a mersu si mal departe cu delul set. Elu a
trimisu emisarl pe la insulele Archipelagului, care sg pre-
dice supunere catre Sultanu, si a ordonatti, impreuna cu
Santul se1i Sinodu, a se ceti 4o liturghiT, spre a implora de
la Durnnecleul Chrestinilor bine-cuventarea armelor tur-
cesci si blestemul asupra insurgentilor chrestini. Mara de
acesta a scrisu si o rugaciune spre a se ceti in tote biseri-
ricele ; in acesta rugaciune se lice : eNimicesce, DOmne, pe
'12
www.dacoromanica.ro

BISERICA AUTOCEFALA DIN ELADA 13
cel cart se ridica in contra Sultanului ; fa ca totul sa intorca
in binele si folosul set, pentru ca noT sa avem, sub aripile
protectiunei sale, o viata linistita si fericita, si sa putemt
lauda si canta pe Tatal si Fiiul si Santul Ducht acum si
pururea si in veciT vecilor. Amin,.
Din cele clise se vede forte dart, ca ar fi o nebunia din
partea grecilor a mai remanea sub Patriarchal de Con-
stantinopol. Dependenta for bisericesca putea sa amen
ninte independenta for politica, Dar afara de acesta, de-
clarandt Biserica for autocefala, Grecii n'at facutt de cart
a se conforma principiuluT recunoscutt tot-de -una in Bi-
serica orthodoxa, ca administratiunea bisericesca se con-
forma celel politice. Pe baza acestuT principit se infiinta-
sera patriarchatele de la Ocrida, Tirnovt, Ipect si Moscua
acestul principid datoresce patriarchatul de Constantinopol
originea sa.
Se intelege de la sine ca Patriarchia refusa de a recur
nosce noua stare a lucrurilor din Elada. In zadar Patriar-
chul Constantiu a facutt, in anul 183o, ultima incercare,
prin epistola, sa catre presedintele guvernulul provisorit,
Capodistrias, ca grecil sa intOrca csub rac,lele bine-facatOre
ale sOrelui patriarchalt,.
Acesta stare a lucrurilor a duratt pana la anul 1833,
cand regenta ce se instituise rend la majoratul regelul Oton,
a ales o comisiune, care sa studiecle chestiunea bisericesca
si sa propuna m6surile ce be va crede necesarie pentru in-
dreptarea relelor. Comisiunea s'a esprimatti, ca cea d'an-
telt si cea mai urgenta necesitate este a se proclama ofi-
cial independenta BisericeT din Elada si a se infiinta, ca
autoritate suprema, unit sinodit permanentt, dupa modeIul
celu! din Rusia, si in acestt senst a si elaboratu unit pro -
jectu de lege. Regenta, dupa ce mai anteit a cerutt opi-
niunea inscrisa a tutulor ierarchilor din Grecia asupra
acestel chestiunI, a chiernatt apol, tott in anul acesta,
27 Iulie, in adunare generala, in care s'a decist, ca Bise-
rica din Elada este autocefala, Projectul ce elaborase Co-
misiunea (xcaccITTITEx6v) a devenitt lege a statulul. Eca in
scurtt dispositiunile acesteT legT.
Biserica Orthodoxa din Grecia, nerecunoscendt in
cele spirituale aliu capu de cat pe Domnul Christos, fun-
datorul credintei chrestine, iar in privinta conducereX si
administratii BisericeT avendt de capt supremt pe regele
GrecieT, este libera si independenta de bri-ce alta autoritate,
1
Cd
www.dacoromanica.ro

14 BISERICA AUTOCEFALA DIN ELADA
pastrecla insa unitatea dogmelor cu tOte bisericele ortho-
doxe (art. i).
Ca autoritatea suprema ecclesiastics in Grecia este sy-
nodul permanentd, care isI are resedinta in resedinta gu-
vernuluT, si are unto sigiliu propriu, in mijlocul caruia este
o cruce, ca-si sigiliul statulul, iar imprejur inscriptiunea :
,Santul Sinodd al regatuluT Greciel,. (art. 3).
Ca Sinodul se compune din cinci membri (art. 2).
Ca membri sinodulul se reinoescd lit fie-care and, dupa
alegerea guvernulul (art. 4).
Ca la casts de paritate de voturT, votul presedinteluT este
decisivtt (art. 5).
Ca la sinodu va esista si unto epitropu regescu numitd
de guvernul statulul, ca si secretarul sinodulul (art. 6).
Ca secretarul este seful cancelarier sinodale si tine pro-
tocolele sedintelor. El este in dreptu a lila parte la consul-
tatiunT, fara insa a avea vott decisivtl. Epitropul regescd
va asista regulate la tote sedintele ca representantu at gu-
vernuluT. OrT-ce decisiune luata is absenta sa este invalids
(art. 7).
Ca Presedintele si Membri sinodulul fact inaintea re-
geluT, urmatorul juramentd : iJurt credinta regelul, supu-
nere legilor regatuluT, conservare fidela a drepturilor si li-
bertatilor biserici orthodoxe din regatul GrecieT si pastrare
a independentit eT de orl-ce putere din afara, (art. 8).
Ca Sinodul este independinte de puterea civila in tOte
afacerile interiore ale Bisericel, inse tote decisiunile nu se
potd publica si esecuta fara cunoscinta prealabila a epitro-
puluT regescu (art. g).
Ca la afacertle interiOre ale Bisericet apartind : inveta-
tura despre dogme, forma si serbarea serviciulut diving
Invetlitnentul religiosti, disciplina bisericesca, esaminarea
si conservarea servitorilor BisericeT, santirea bisericelor etc.
(art. io).
Ca Sinodul pastrecla puritatea dogmelor Bisericel ortho-
doxe, veghiaza, asupra cartilor ce se introducd in scoli si
cere ajutorul statuluT in contra ori-caror Incercari de pro-
selitistrit (art. ii).
Ca Sinodul paclesce, ca clericiT sa nu se amestece in hi:
cruri lumescT (art. 12).
Ca Sinodul se pote ocupa si de lucrurile care nu privescu
pe dogma, carT insa stag in legatura atat cu Biserica catty si
www.dacoromanica.ro

13IStRICA AIJTOCEFALX DIN ELADA 16
cu statul ; dar in acestea se cere aprobarea guvernulu!
(art. g).
Ca asemenea obiecte de natura mixta sunt : dispositiunT
asupra cultuluT exteriort,asupra monastirilor, ceremonielor,
procesiunilor, serbatorilor, ocupariT functiunilor bisericescT,
consacrarii clericilor, impartirei eparchielor si a onorilor,
institutelor bisericesci, legilor relative la casatoria, intru catt
nu se atingu de contractul social (art. 14).
Ca episcopil se afla sub autoritatea sincidului si esecuta
ordinile sale. ET se numesct si, in casuri canonice, se sus-
penda sat_ se destitue, dupa propunerea Sinodulul, de ca-
tre guvernul statulul (art. 16).
La lucrurile curate spirituale, Sinodul are deplina auto-
ritate si putere asupra clerulul (art. 17).
Acosta lege avea, dupe cum vedem, unt defectU forte
mare. Biserica devenia acum cu totul servitors statulul, de
ore-ce regele era cape alt eT, ca si in Rusia, un defectt, care
se considera cu atatt mal periculost, cu cats' regele era
de ritult papistU. Pentru acestt motive multi grecT, deli
aperatorl al independintei BisericeT lore, erat forte nemul-
turnip de acea lege. Nemultumirea acesta si temerile lort
a trebuit sa devia si maT mare, candt guvernul a desflin-
tat maT multe din monastirT. Averile lore secularisate, in
loco de a se intrebuinta pentru scOlele bisericescT, se chel-
tuiat pentru alte trebuinte, Acosta si alte dispositiunT ale
guvernuluT in privinta casatorielor mixte, a divortuluT si
altele, precum si indiferenta guvemuluT in privinta misio-
narilor stra;inT cari incepusera sa faca propaganda au in-
taritt si maT multu nemultumirea. ApoT mai eras
carT, ,din persistenta orbs in starea vechia si din ura catre
on ce inovatiune, credeau ca ar ft maT bine sa continue
dependinta bisericeT din Elada de la Constantinopol, sat
cel putint, ca trebuia sa se cell manumissiunea BisericeT
elene prin insusT Patriarhul, si ca guvernul elenli si epis-
copil Eladel nu erat in dreptu sä proclame de la sine in-
dependenta biseticesca, (Diomede Kiriacu, istoria biseri-
cesca Vol. II, pag. 342).
In contra acestora din urma a scris Archimandritul Mihail
Apostolides, profesor de teologia la Universitatea dinAterta si
maT pe urma Archiepiscopul de la Patra, o bropira prin care
apara dreptul bisericeT din Elada de a se declara independen-
ts de la Patriarhul de Constantinopolt.Eia arata ca: ,Patriar-
hul este Lint episcopt ca totT episcopiT si n'are maT multi
si itnil
www.dacoromanica.ro

16 BISERICA AliTOCEFALX DLN ELADA.
de cat locul de onbrec De aceia nicT nu este numai unt sin-
guru patriarht, ci mar multi cari toti avandt egala putere,
at acelasT cap, pe Domnul nostru Iisus Christos. Biserica
ortodoxa a respins tot-de-una o absolute monarchic eccle-
'siastica, ca fiindt in contra inveteturilort luT Christos, care
a oprit discipulilor sel, de a se numi Domni si magistri, de
ore ce numaT -unult este invetatorult si magistrul, Dom-
nul Christos, capul corpulul Bisericei. TOta constititiunea
metropolitans si patriarchala s'a desvoltat conform cu cea
politica. Dupa insemnatatea politica a oraselor a crescutt
si insemnatatea episcopilor, care iqT aveat acolo resedinta.
PrincipiT, ca paditori aT Bisericei, at deplina putere a
schimba ordinea exteriors a Bisericei prin infiintarea de
metropoliT si archiepiscopil, cand eT voesct a onora unt
omt sat unt orast. Deca Biserica orthodoxy a respinst
din comuniunea eT pe Biserica latina, causa principala este
ca Biserica latina, dispretuindt tots traditiunea, a avutt
pretentiunT de o domnia universala si persista pana in aiva
de asta-dI in ambitiosele eT tendinte, Dupa invetatura cre-
dinteT nostre si dupa vechia constitutiune bisericesca, Bi-
serica orthodoxy a. fie -carer teri se pote administra prin
deosebitt guvernt, fara a fi supusa patriarchuluT din Con-
stantinopol sat very unul alit_ ,Dupe ce Grecia a dobanditt
independinta el politica, a declaratt, si cu dreptt cuventt,
si independenta Bisericei, dupa exemplul bisericelor ortho-
doxe din Rusia, Ungaria, Cypru etc. Biserica din Grecia
find independenta, se pote guverna de unt proprit sinodt
al eT sub imediata protectiune a guvernulul civilu, fara a
lovi in dogme, santele canone si sin6cle, si fara a se separa
de la una, santa, catolica si apostolica Biserica a luT Chris-
tos. Raportul intre Biserica si statt n'a primitt nisi o data
o forma bine determinate, ci se schimba necontenitt dupe
diferitele imprejurari. Fiind Ca Biserica universals are de
caps al eT, nu pe unt principe, ci pe Christos, de aceea
nicT o data nu s'a separatu o Biserica nationala de cea uni-
versalA `prin acesta, Ca ea a devenitt, dupa vointa guver-
nuIuT, independenta de la patriarchul din Constantinopol.
Biserica orthodoxa considers ca unt blasfemt a recunOsce
ca capt al eT pe unt muritort,.
Aceste ideT sanatose erat impartaqite de cea mar mare
parte a grecilort, si ast-fel agitatiunile provocate din partea
nemultumitilort n'at pututt avea nicT unt resultata. Ads-
narea nationala de la 1844 care a facutt Constitutiunea, a
www.dacoromanica.ro

13ISERICA Al TOCEFALk DIN ET ADA 17
confirmatu starea lucrurilort creata prin legea de la 1833,
cu singura_deosebire ca nu numesce pe rege capt ait bi-
sericei si ca opresce orl-ce propaganda religiOsa._ Cele d'an-
tait doue articole ale Constitutiunei suns ast-fel:
Art. 1. Religiune dominants in Elada -este aceea a Bise-
ricer orientate ortodoxe a luT Christos, iar orT-ce alts religi-
une cunoscuta este tolerata si se esercita cultul el neimpe-
dicatt sub protectiunea legitort, oprindu-se proselitismult
si on -ce alts intervenire in contra religiuniT dominante.
Art. 2. Biserica orthodoxy a EladeT, cunoscendt de cape
pe Domnul nostru Iisus Christos, este unity dogmaticesce
cu Biserica mare din Constantinopol si cu orT-ce alts biserica
orthodoxy a luT Christos, pazindu ne schimbatt ca acelea
santele canOne apostolice si sinodicesci ; ea este autocefala,
esercitandt independentt de on -ce alts Biserica drepturile
eT chiriarchicesci si se administreza de catre un sauna si-
nodt, de archierei.
Intre acestea PatriarchiT de Constantinopol refusat a
recunosce sinodul din Elada, fiind ca se infiintase farg
scirea tor. tEl pretindeat sa proclame eT autocefalia Bise-
rice EladeT, decd si cand ar bine -voi el sa faca acesta, si sa ho-
taresca el, dupa vointa tor, modul, administratiunii, (Dio-
mede. loc. p. 344). Guvernul elent sciindu aceste disposi-
tiunT ale ,patriarchieT, nu s'a .grabitt a comunica patriar-
chulul si celor-alte biserici orthodoxe autocefalia Bisericel
din Elada, si accepta pentrii acesta o ocasiune favorabila.
O asemenea ocasiune a oferitt, in anul 1850, mot-tea am-
basadoruluT elent din Constantinopol, Iacov Rizu, caruia
Patriarchul :I a facuft multe onorurl. Cuvernul elent pro-
fitandt de acesta, trimite Patriarchulul decoratiunea 'Cru-
cea Salvatoruluip, si cu acesta ocasiune l trimite si prese-
dintele sinodulul o scrisOre. Dar Patriarchul, de si a priimit
decoratiunea, n'a voitt a accepta scrisOrea, dicendt ca nu
scie ca in Elada esista unt Sinodti autocefal. Atunci gu-
vernul decist sa anunte oficial Patriarchulul si celor
alte biserici orthodoxe infiintarea SinoduluT EladeT, maT
cu sema ca se temea, sa nu cum-va, prin intrigi patriarchate
sa se faca o ruptura intre Grecl liberl si ceT aftat,1 sub jugul
turcesca. Asa dar a scrist catre tote bisericele orthodoxe,
cerendt fratesca for recunoscere a Sinodulul din Elada.
tAtuncT intamplatt lucrut, de care s'a tetnutt Farm a-
rides (cel maT invetata teologa green) i multi altT in Grecia,
si pentu care eT consiliat a nu se face acestt past. Patri
s'a
s'a
www.dacoromanica.ro

18 BISERICA. AUTOCEFALA. DIN ELADA,
archul Antim V Vizantin, convocand unt Sinodt, a dat
Tomul sinodicu, prin care declare elt de la sine acum pen-
tru antoia ore, Biserica din Elada ca autocefala, instituind
sinodul el si prescriindt viitOrea el administratiune. Prin
Tomul Sinodicescu se opria absolute orr-ce amestect al
statulur in activitatea sinodulur, prin urmare si suprave-
ghierea sa prin epitropul regalt ; sinodUl trebuia sä regu-
lege, prin propriele sale hotarirr, fare participarea guver-
nulul, chiar chestiunele relative la casatoria si la divorturr,
si se hotarea, ca in orr-ce chestiune importanta Biserica
EladeT sa se adresede catre Patriarchia, cerendt instrac,
iurri de aci, de unde trebuia sä iea qi mirul, (Diomede, 1.
c. p. 345).
Vederrk dar ca Patriarchul a profitatt 3e acesta simply
incunosciintare ce '1 a facuta Grecia, spre a posa ca abso-
lutt stapanu, care singurt poseda autoritatea de a da au-
tocefalia uneT Biserici. Am hoietriiii, se dice in torn ul Sino-
dicesct, Ica Biserica din Elada, sa fie de acum inainte au-
iocefala canonicesce,, ca si cand pang. acum fostt au-
tocefala. Dar nu acesta ceruse Grecia de la Patriarcht,
adica sa hoaresed, ci numal sa recunosca una lucru
inainte de a hotari, Inalta Sa Sanctitate ar trebui
sä probeze cd are acesta dreptu de a hotari, ceea ce
nicr-o-data nu o va putea proba.
In contra acestul toe a scrip cu multa eruditiune si cu
deplin succes eruditul Teologt Theoclit Pharmacides scrie-
rea sa o EuvaLx6; TOR.0,; icept Pharmacides demon-
stra in acesta carte, ca bisericele Greciel trebueat sa devia
independente, find di unit state libert presupune o Bise-
rica libera, conform principiuluT respectatt tot-cle-una in
Biserica orthodoxa, ca cele relative la adminittraIiunea bi-
sericescesca trebue sa se schimbe o data cu imprejurgrile
politice ; cd impartirea administrative a bisericelor se fa-
cea si in timpurile bizantine nu prin sinod,e, ci de ca-
tre imperatorl, considerandu-se ca unt dreptu al aces-
tora ; ca deca Leon Isaurul era in dreptu a supune Bi-
sericele din Grecia Patriarchulur din Constantinopol in se-
colul al 8-lea, cu atatt mai multa era in dreptu guvernul
grecu, cu episcopil GrecieT, sa proclame independenta lor ;
ca Patriarchul cu Sinodul set n'avea nicT unt dreptu de a
se pronunta asupra modulus cum trebue sa fia constituitt
Sinodul din Grecia, fiind-ca acesta era unt dreptu at G?e-
cilor, care rat esercitatt in anul 1833 si 1844 ; ca Patriar-
im-
plinita, si
aA7)0Eictc.fi
www.dacoromanica.ro

BISERIOA AUTOCEFALX DIN ELADA i 9
chul privindU Biserica din Elada ca ne fiind autocefala, ina-
inte de a o proclama ela, in4ulta natiunea greaca si guver-
nul eT. Ca nicT o data in timpurile vechT Biserica n'a fosta
stata in statia, cu totul independent de statt, care tot-de-una
avea dreptul de supraveghere ; cy chestiunile relative la
casatoriT, divorturT, monastiri, instructiunea clerulul, im-
partirea episcopielor si alte asemenea, fiind in lega tura cu
interesele lumescY ale cetatenilor, nu pota fi hotarite, &II:4
cum sere tomul, fara cooperatiunea guvernului ; ca acesta
nisi in timpul imperatorilor bizantini in imperiul romana,
nici in verT unti alta stata crestina vechit sail modernly nu
s'a facutt.
Farmacides resuma conclusiunile scrieriT sale ast-fel (p.
592 urm. :
Ca natiunea greaca, declarand biserica eT autocefala in
anul 1833 si I844, n'a calcata nicT una canont bisericesca,
nicT o lege civila;
Ca natiunea greaca, fiind autonomy si independenta,
avea de la sine dreptul de a declara biserica eT autocefala,
fara a avea intru acesta trebuinta de consimtimentul ni-
menuia.
Ca autoritatea PatriarchieT de Constantinopul asupra
BisericeT din Elada pang la anul 1821 a fost anticanonica,
impusa numal de imprejurarT politice ;
Ca spre a avea putere hotarirea natiunii elene in privin-
ta autocefalieT BisericeT, nu era trebuinta de aprobarea si
recunoscerea Biserice! de Constantinopul ;
Ca hotarirea natiunil elene trebuia numal sa se notifice
BisericeT de Constantinopul si celor-alte biserici orthodoxe
ca semnt de un ire fratesca ; si ca deca nu s'a facut acesta
in anul 1833 si 1844, causa a fostil ca esistat temerT, sa nu
cum va din acesta simply notificare se dea pretexta la vi-
clenia si Cursa in detrimentul Eladei ;
Ca pe cand consiliul ministerial elena a scrisu catre Prea
Santul Patriarcht, anuntand cele hotarite de natiunea elena
in privinta bisericeT, cerind ca I. S. Sanctitate, aproband si re-
cunoscand cele hotarite prin legile nationale, sa primesca Si-
nodul infiintat prin ele ca sort' in Christos, patriarhul, cunos-
cand un sinod In Constantinopol, a dat tint respuns care
nu corespunde nisi de cum la cererea consiliulul ministe-
riala , cad alta Se cerea si alta s'a data ;
Din care tote urrnezd ca tomula Sinodicesca cade de la
sine,
www.dacoromanica.ro

20- BISERtCA AUTOCEFALX DIN ELADA
Scrierea lul Farmacides a avut deplin succes. Camera a
respins tomul Sinodicescu s? a elaborat o noun lege orga-
nica a Bisericei ,, care este in vigore si pana in dioa de
astadt Desi in acesta lege sunt multe disposiciunT Qontrarie
celor ce hotarise Patriarchul si santul sett Sinodtl tin pu
terea Santull Duht,, totusT patriarchul n'a mal indraznit
a se opune, si a recunoscut organisatiunea bisericei din
Elada, asa cum este creata prin aceea lege.
Zotu.
www.dacoromanica.ro

PETR U MOVILA
.A..orri-vrr.A:rm.A. "ATI oiviii,mtricik.
Petru Movila, filli al Domnitorilor Moldovei, este una din personele,
care a jucatil unti role forte important& in sorta Bisericei ortodocse.
Fiindu ortodocsia amerintatg in ecsistenta el' de cgtr6 ordinul Iezui-
tilor, care In seculul al XVII-lea intreIesuse cu scolele sole intregii
Orientul yi care la tote pasul contesta Bisericei ortodocse posibilitatea,
de a avea o doctring proprie gi distinct de a Bisericei romane ; pre
de alts parte, avendii In fata, sa Religiunea reformats §i specialminte
pre Biserica luterang §i cea calving, care la randul for cgutail a
proba ortodoc§ilor, cg intro confesiunile Bisericei ortodocse §i acelei
protestante ecsistg, apropivea cea mai ve'ditg, ; in fine avendii qi in
Ora sa a lupta cu elementul grecii, care de mult uitase ortodocsia §i
se prepara atum prin tofu feliul de intrigt, pentru a cuceri societatea
§i tronurile romane ; Petru Movilg se retrage in ora§ul Kiev din Rusia
mica, unde, in mijlocul scolele iezuitice din Vilna, Volinia §i Pultava,
infiinIazg cunoscutul in istoria Rusiel movilenti", care are
pentru sine meritul istoricri, cg, a susfnut §i desvoltaatil cultura teo-
logicg, ortodocsg, §i tot-o-data el nu ultg, s'Orta generalg, a ortodoc-
siei. E prea adeveratii, ca incg din seculul al VII1-lea Biserica orto-
(local avea de manuq& in cele ale credinIei opera S. Joan Damascen,
intitulatg Eespunerea credinIel ortodocse" §i ea corespundea pre
deplin la tote cerintele ortodocsiet, faIg, cu eresiile, anteriore acestui,
seculii. Dar, in intervalul pe'ne" la seculul al XVII-lea, fntervenise
doctrina Bisericei romane despre purcederea S. Spiritii", bath,"etatea
Papel" Cuminicaturil" efectuarea Botezului" etc, §i de alts, parte,
Protestantismul a proadusii §1 el contingentul seu, pentru alterarea
ReligiuneT cre§tine. Tote aceste alteratiunf reclamati nu numai corn-
baterea §i refutarea lor, ci mai mult, unti simboltt, o carte manual;
care, manifestandu doctrina Bisericei ortodocse ar fi fostii in stare
art arate ortodocsului. doctrina Bisericei sole, gar eterodocsului
gi
,colegiul
www.dacoromanica.ro

22 PTRU MOVILA.
diferinia, ce eesista Intre ortodocsie i cele-lalte confesiuni. Acestil
simbolii al credinteT ortodocse din seculul al XVII (anii 1640 pi 1643) ;
acea carte manualii, carea a pug" basele teologieT ortodocse moderne
este cunoscuta In genere opera a lm Petru intitulatg ,,Confe-
siunea ortodocsa". Eca cuventul. pentru care not am anticipatu dela
inceputil, clicendu, ca Petru Movila are unit rola forte importantii In
sorta Bisericel ortoocse, acum adrtugandu, afirmitmu cu P. S. Iylacarie,
Episcopti de Vinitca, c PetruMovita, studiatil din punctul de privire
al Teologiel, este ,,Pririntele teologiel ortodocse moderne" ( a).
Nu despre acestil rolu mare al lug Petru Movila ni este aicT vorbaT
Nu vomit' studia in acestu inodestui articulti, nicT intrega activitate a
luT Petru Movila, ca Metropolitti al Kievului pi Archiepiscopti al Bi-
sericel din Rusia mica pi erile circum-vecine. Acosta, cu ajutorul lug
Dumneqeil, sperNmil sä o facemii cu timpul pi in mod" freptatil. Pen-
tru asta-data marginimit cuventul nostru la activitatea omiletia, a
luT Petru Movila, studiindii in modti special" mij16cele, pre care Petru
le-a Intrebuintatii pentru desvoltarea pi prop agarea, cuventulu.
lul Dumnecleii, prin mijlocul arteT oratorice.
Seculul, in care a traitti si qi-a desvoltatil activitatea sa Me.
tropolitul Kievulul, Petru Movilit, este seculul al XVII-lea
(mil 1631-1647) §i specialminte seculul, chnd din Polonia
se respAndise unia asupra Intregei Metropolii de Kiev
Ucrama. Bisericile §i monitstirile ortodocse din acesta loca-
litate erat arendate, in virtutea dreptului de proprietate teri-
torialit, de catr6 panic (boerii) poloni la Jidani, lar ace§tia
nu numai, cis, luau tacse arbitrarii dela ortodocV, pentru
efectuarea fie-c6,rui serviciu divinti, dar, pentru despoia
de totil avutul lor, IT amerintatt ne'ncetatu cu ruinarea tem-
plurilor. La acdstA stare de planstt socials a ortodoc§ilor din
Rusia mica, trebue sit adgugitma §i colegiile, ski scole,le Ie-
zuitilor, care era. in Ott Ora singurele centruri de cultura
pentru junimea ortodocsg, qi care propagatt doctrinele Bise-
ricel romane intr'unti raodit fdrte amerintittorti pentru orto-
docsie. Tinerii ortodocsf erati nevoid, din causa lipsei totale
de scoli proprii, ase adresa,pentru culturA la Colegiile, skit
(a) IlpaBourasHolormaTiwczme BoromoBie. Ilturapia. C. n. 6. 1856 T. I. pag. 39.
Yovila,
a-I
Movilh,
.ti
www.dacoromanica.ro

PETRU movn,X. 23
Academiile Iezuitilor, Tar aceT din tinerT, cariT erail de &milli
avute, qi voiau a i capita o cultura maT ingrijitit casnicI,
erati larat;I nevoitl, ca sa recurg6 la cultura profesorilor ie-
zuitl. In cat, vorbinchu in termeni generieT, la ducerea luT
Petru Movila in Rusia, tinerimea RusieT mid era impitrtitit
in doh tabere : de o parte se vedea tint num6ru restraint:1
de tinerT cult!, calif erati inbuibati cu doctrinile Bisericel ro-
mane, §i carii ati i adusit unia, Tar de alta se observa o masil
inculta, carea nu putea face nici o distinctiune intre ortodocsie
i eterodocsie.
De alta parte, IezuitiT n'atl perdutti din vedere nici pre cle-
rul BisericeT ortodocse din Rusia midi, care putea sa aib
unit roM activti i ehotti,ratorii in cultivarea poporuluT. Ei
forte de timpuriti au ingrijitil, ca acestil dent'. sri, fie lipsittl
de on -ce culturit, Tar pre timpul luT Petru Movilit ilti inculpa,
in fattl, ca nu numaT nu scie sa invete poporul, dar eit el
nu scie flint' in ce sa er6dri,". In mijlocul acestor impreju-
rari se presintii, Petru Movila intre membrii elerului §i
poporuluT din Biserica RusieI mitt' qi el iql indrepteaz5, pH-
virile sae asupra pastorilor poporuluT, carom li ofera rnijloce
de al se4te din ignorantit i a'I face apti pentru misi-
unea lor.
Petru 1VIovild vedea causa ignorantel mail din Rusia
mica qi progresele uniei in lipsa de inve0torl pastori in-
struip. De aceiftrel kiar dela inceputtl se ocupit de fundarea
unet stole ortodocse, uncle Ed se p6t6 forma invecititorii po-
poruluT. Acestu aetti al zelosului qi genialului piistoril a fostil
in genere aprobattl. qi el, fiindtt Inca Archima-ndritti al La-
vrel de Kiev, Pecersca (a), a fondatii aid o scold cu eursurl
f6rte marginite i apropriete numaT la primele neeesitatI
ale candidatilor la preotie (b) De alta parte, in o alta mo-
(a) Rusia are patru monilatiri magi en num ele de lavre, intre care a Kievului este cea
mai velde qi a fostii in relatiuni continue fti mbnastirile din OHIO romitue si ape-
ciaiminte cu. maniistirea Neamtului. Biblibteca moniistirei Nemtului abund6zii de
docuinente, de unde se vede unti comertii kontibuil de viSp. monachali a acestor
(b) 3anucan Ilempa Mornaa na ocaonanie aantiataro Ygemnua. Onucanie itieno-ne-
lepcaoti .aanpm No. IV qi V.
aT
eel
ci
mondni.
www.dacoromanica.ro

24 PETRU MOVILX.
ndstire din oraal Kiev, supranurnita a Fratilor, ecsista o
asemenea scat, fora de aputea aduce vre nun profitn realn
pentru cultura clerului. Acura, avendn Petru MoviliL la dis-
positiunea sa do6 scale elementare, adeca una in Lavra qi,
alta in moniistirea Fratilor, concepe planul, de a transforma
sc6la din tu.onastirea Fratilor in scald superi6ra, eu numele
de colegiti, cu. destinatiunea, de a prepara pre deviitorh
clerici pentru misiunea de inv6tiltori aT poporului. Dar One
ce aceste scale sa ajunga in stare de a produce invqatorT
i barbap apti pentru cultura cleruluT, Petru Movila se ocupit
de planul, in virtutea caruia sa fac5, kiar pre membrii cle-
rului asI implini datoriile for fata cu turma, cea
incredintata bor. Pentru .aceste scopti el infiintazil din ma-
nachit mai ctilti-ai Lavrei o societate, pre care a o numesce
prescrie de scopt, ca s6, se ocupe cu
corectarea cartilor de serviciti i cu traducerea de opere ale
s -lur Parinti, care avet. und continuo. instructivt. Tot-o-data
el a infiintatn serviciul predicatorilor in Lavra qi in alte
mouastiri i Biseriei din ormul Kiev. Resultatele activitatell
e§ite din sociutatea fratia", ae fostn din cele mai bine-fa-
°More. Ea a compusti kiar niscd Culegeri", intitulate
Ctiopuum", care servian ca manuale pentru clerul parochialn
i iln ajutan in inv6tarea poporului (a). Mara de discursurile,
elaborate de frAtia Lavrei, s'a tradusu in limba rusa, Omi-
liile Ioan Chrisostom la faptele Apostolitrr, invqaturile
prea Cuviosulu! DoroteT qi altii. Aceste traductiuni ati fostn
&cute de catre Petru Movila §i ele an lostn oferite
ca invqititurl conduca6re in activitatea lul pastorale.
Dupe unirea scale. din Lavra en se6la din mOngstirea
77
Fratia", diva transformarea acestia in scOla superiOrA,
cu numirea de Colegiul kievo-movil6nn, Petru -Movila a
(a) Aceste Culegeri Sbornice" suntii fdtte rgspandite printre
Rusiei Qi kiar Na am intilnitii mai multe din aceste opere in bibli-
otecelo raduiistirei N6rottila, Bistrita de presto Oh. Uncle din
dinsele sfintit in rominesce si se aiirt in formii de manuscripte. Ele in genere mr-
prindU inveliltwi la serbiitorile Maicei Domnului, in diversele sgrbittorlimpgratesci
si a sintilor. Materialul, din ears se compunii, santii idelluate din operele S. Chri-
sostom, Vasilie cola mare, Grigorie al Nisei, Grigorie al Neocesariei, Epifanie al
Ciprului, Efrem Sirienul, Ioan Damaseen ,i
qi
ecsistAndd,
s-lui
clerulut,
seA caldera
al Romania.
CuldilrusipiT si
tparcraosfretie, 1i II
si
www.dacoromanica.ro

PETRU moBTLA. 25
ingrijitti, ca intre obiectele de studiti ale Colegiulut 801,
Omiletica se ocupe primul range. Noi, e pre adev6ratit, nu
ni-at remasti resturl, relative la -partea teoreticA a arta' ora-
torice eclesiastice, sett a Omileficet din Colegiul
dar avemtt probe despre organisatiunea serviciulut predieft-
re): din colegiul movilhat. Dupre clispositiunile fondatorului
acestut colegiti tots profesorii stabilimentulut trebudtt sit OA
discursuri. In fie-care Duminicit i s6rbatare era desemnatA
cite unit colegiantti", care avea obligatiunea, de a tinea
cliscursti in Biserica monastirel Fratilor", dupre instructi-
unile, pre care insui. fondatorul Colegiulut le numise mare"
§i mieg,". Instructiunea reica" consta in ase desemna unul
din profesoril eel mar tineri ai Colegiulut, care apot era obli-
gate, ca in decursul unlit anti i in timpullittugiet de ditni-
n6ta ( a ) sa predice catechisatiunea creqtiniti ortodocs4;
adeca, sa arate f3a Invete care stintil. punctele §i materiile,
ce compuntl inv6tAturile credintei ortodocse. Instructia
cea mare" tonsta in aceia, ca profesorul de RetoricI al co-
legiului era obligatti, ca, inainte de liturgia posteriorg, sa
tine discursil In fie-care Duminicii §i S6rbittdre §i sa esplice
in una din clasele Colegiului o parte din vekiul i mat ales
din noul Testamentti. Mai% de studentii Colegiulut, carit
trebuiati sa asiste la aceste instructiunt in modtt obligatoriti,
era permisti de a asista §i persdnele laterale, §i mat ales pe-
regrinii, carir veniatt din locurile cele mat departate, sere
ase inkina la relievile Lavret din Kiev (b). Cu aceste dis-
positiunt arta oratoria a primitit in colegiul movilenti
desvoltarelndoita. De o parte invqAtorif iii instruiati pre
discipulit lor, inv6tandti tot-o-data §i pre poporul, care asista
la aceste predice ; iar pre de altn, discipulit se invetae in
modil practice de la II:INV-Writ' lor, cum et trebuki Siti
(a) In Rusia incil din timpul uniei s'a introdusii usul, nit in 4ilele de Duminic1
qi Serbiltorl se efectue In aceiaqi Biserica, dar nurnaI pre diferite altare, cite doe
Cea India, care se terminl pre la ora 8, se numesce liturgia
iar adoa se ineepe bitre orele 9 qi 10 qi se termini"' pre la 11 qi ceva.
(b) In Kiev qi specialminte in Lavra a. Kiev sfintil o sumo de relievil ale Mir-
batilor, cavil s'at nevoitil in aceste s-tti locaqu, sea in imprejurimele lei. La inki-
naciunea acestor relievit vina qi p6n6 astii-41 inkingtori din t6te unghiurile Rusisi.
movilt nu,
§i
o
qi
liturgiT. dedimindtg,
www.dacoromanica.ro

26 PETRU MO VILA
intrebuinteze euventul in profitul ortodoesief, des ultragiate
de catre Iezttits. E prea ad.everatti, studeniilor nu li era per-
misil, de a predica in publicti, dar ei iii impropriati manie-
rele predicarei, asistandti la discursurile profesorilor lor,
si apoi Colegiului es eratt ecsereitatI in aqa numitele
disputacii", unde, sub conducerea unuia din profesori, se
esercitati in argumentatiunea unei cestiuni, precum si in
actionarea (prontu4area qi gesticularea) disputatiunilor.
Predicatoril eel mai distinli, qiti din Colegiul movil4nti"
§i din carii unit kiar discipuli ai lui Petru Movila, sftntti du-
pre datele istorice : Tarasie Zemca. Inocentiti Ghisel, Lazar
Baranovici si altil, §i top acesti predicator)i saris atii &mitt"
servicii mars Metropoliei de Kiev, prob4za One la evidenta,
di, in colegiul lei Petrn Movila arta oratorios era ingrijita
in modtt particularti.
Dar activitatea millet'', a lei Petru Movila ntt s'a, marginitil
numai in Colegiul Jul. In timpul cat sc6la forma pre deviitorii
predicators, Petru Movila a intrebuinOtti t6te mijlOcele po-
sibile, ca arta oratoricit sit, se respandiasea si in celelalte Bi-
seriei i crap ale Arehiepiseopiei de Kiev. La 1636 Petru
Movila a tradfistt din grecesce in limba poporului din Rusia
mica Discursurile de invelaturg, pentru clilele de Duminici
si serbatori ale lui Calist, Patriarchul de Jerusalem", cunos-
cute sub numele de : EimyyDuov Max-cotOv-----Evangelie in-
Matore", Duptt aceste, in anal 1646 el a publicatti Eucho-
logiul, Albumul rugtciunilor, shit Trebnic-u1=,-neeesarele".
Scopul, ce Petru Movila a urmaritti prin publicarea E-
vangeliei inv6tatore", este determinate kiar prin prefata
acestei scrisil in limba Rusiei midi, qi pre care el o
adregza neititorului huninattt". Vorbindil aids despre ser-
viciul preutia, care intrece t6te serviciile, §i kiar pre al in-
gerilor, prin aceia ca preutului numai if este data de alega
qi deslega", Petru Movila pastorului Biserieet,
Intre care cea mai principals este sciinIa", pre care Dum-
nedett o reelama prin profetul Malachia, slicendti Buzele
preutului sit fie conduse de judecata" i geesta calitate is
este necesara preutului, pentru ca el sit disting gravitates
in_salele
calitiltile
carp,
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA. 27
p6catului, sa cuu.6se6 esenta i proprietatile gravitates qi cu
modal acesta sit p6t6 mai usor vindeca. Tar end preutul nu
va avea sciintg, atunci se asnagn4zti, conduc6torului oelui
orbit De aceia pgstoril Bisericei mai ales datorescii ase in-
strui fn legea lui Dumnecleii si in t6te poritncile 11111 precum
qi in traditiunile Bisericei. Sciinta, adaugit Petru Movila,
trebue s6, se manifesteze in inv6tatura bisericescg, spre
a se inglta si ac4sta invetatura, not am dispusti, ca in
tipografia nostrg din Pecersca sg, se tipgriasco Evangelia in-
v6tat6re a lui Ca list, Patriarchal de Jerusalem ". Si pentru a
determina mai de apr6pe folosele, ce clerul va dipata din
acesta carte, Petru Movila tot in aceiall prefaca i§i adresazg
cuventul sat egtr6 preuti ;lice : voT veti. afia inte.
lepciunea lui Solomon, cu care vol. puteti sit inveseliti de pre
amvonele Bisericei ortodocse urekele inima trumelor v6stre,
ca o adoa imp6rgtesit a SaveT. AicT veti. primi puterea lui
Solomon, cu carea yeti infrange cu usurintrt tdte Mtvglirile
inimicilor t6t6 inv6tgtura for cea eretic6scg. AicT uqor v6
yeti deprinde cu zelul lui Die profetul, Cu acgruia putere
yeti deveni tare in dogmele credintei ortodocse. Aid v6 vett
intgri in -credinta, dupes care, deveninthi singuri tarT, veti
intari si turma. Aid yeti gasi arma cea mai puternicii, pentru
apgrarea Bisericei ortodocse, cu care usor vett paraliza inte-
lepciunea cealalsg, a Arienilor. Aid vets afia acea sciintg,
cresting, carea este capabilg de a escita pen inima cea
mai petrificatg. Aid in fine yeti afia tote, ce este necesarii
prtstorilor i pgstoritilor".
ArgtAnd folosele, ce 'Ate sit aduc6 Evangelia invW,tdref
Petra Movilii, iqi indreptezg cuventul s6ti TarAII catr6 pAstori
on aceste vorbe : Cu puterea ndstra cea arehiereseg i pg-
rintesce v6 amintim voi si v6 poruncimil, ca cu atentiune §i
cu preggtirea cuviinci6sa, sit cititi acesta sciinVt ortodocse.
Acesta b cere psi obligatiunea v6stra de a predica cuventul
Jul Dumneleit si de a inv'eta spre oile cele cuventat6re in
credinta §i vieta cea bung. Predica cuventuka lug Dumnedeic
este adeve'rata chrand, cu care spiritul pote trdi in v6c4. Pre-
dica relntorce pre ca cetVuft din credinta ortodocset. Predica
,§i ,,Aid
i
§i
§i
qi
gi
www.dacoromanica.ro

28 PETRU MOV1LA
pre necunoscelort" invapet, pre ca cdcluct in disperareii in-
tetresce. Predica este mat ascuritet, do cat sabia, si ea nimi-
cesce tote gandurile cele necurate (resb6ele, uciderele), si
stinge tote tendintele rusin6se si uneltirile. In fine, predica
cuventulut' lug DumneVen ni aratet adeverata tale spre imp&
cerurilor. Tote aceste le yeti cun6sce din citirea cea
atent6 i stdruit6re a citrtei propuse. Tax, cunosc6ndit zelul
vostru pentru citirea acestei carti, vomit face, cir ajutorul luT
Dumnedeu, ca sil ve ajutaind Inca cu ceva folositorti".
Acdstlt prefatit oratorica ni arata, cu cat zelti Petru Movila
cituta a rMica predica eclesiasticA si cum el se silea a face
pre pristorii Bisericei, ca sa predice cuventul ltti Dumnedeti.
Forma comuna a fie -caria invetrtturi, care aid.' se numesce
sciintit" este urmIttorea : mai intAiti se pune evangelia
dila in traductiune pre limba malo-rusk, apoi urna6z4 adau-
sulla S-ta Evangelic", adeca, ecsplicatiunea eyangeliei clilei
mai intuit in genere si apoi in parte pre versete.. Aceste in-
yetitturi, urmAndil crugul anului, ecsplica tote patru Evan-
geline.
Dorindil, de apresenta pastorrilor Bisericei ortodocse po-
sibilitatea, ca s6 efectue misterile serviciile regulat i cu
intelesti, i cu ac6sta sririscape de positiunea cea grea, in care
inimicii ortocdosiet il pundit, numindu-i ne'nvetati si prosti,
necapabili pentru efectuarea misterelor divine, si seversirea
celor-alalte servicii ale pietittei" ( a ), Petru Movila a publi-
catti in anul 1646 renumitul seti Euchologitt. La publicarea
Euchologiulul Petru Moyiltt a avutit in vedere i aceia, ca
pastorii Bisericei, conducendu-se de Euchologiti, sa ecsplice
popoxului puterea misterelor si a serviciilor Bise-
scricei. Adstd, se vede si din,cuprinsul prefetei de la Eucholo-
giu. Partea intilia a prefetei este con,sacratA, pentru a arata im-
portanta kiemarei pastorale. Pdstorii Bisericei, dice Petru
Movila, sttntil numiti- en diferite numirl in S-ta Scriptura -lu-
mina lumei, sarea pamentului, ingeri etc. Dar ce insemneza
numirile lor, dda el nu se ocupa de mantuirea sufletelor,
inaedintate for? Bine se -numescti el lumina, sare, ingeri
(a) Din prefaVa 'EnchologinIni,
rdria
gi
sensig gi
it
www.dacoromanica.ro

PETRU moviLX. 29
dar lumina trebue sit lumineze, sarea trebue sa preserveze
de coruptiune, §1 Ingerti, fiind ca @l trebue sit traiase6 inge-
resce §i pre cei incrediMar Si pentru_pastorit
mat final i, Archiereil, nu e de ajunsu, tit eT aii ajunsti la o
kiemare ala de inalti, respectata i 5timatii de tote. Paseeti
meluleit" li se poruncesce for ; tar tine paste, nu ddrme §i
sufere tote nemultamirile, ca sit pazescii, oile sae, 0 merge
inaintea lor, inv6tandu-Ie cu cuventul qi cu fapta. Episcopil
trebue sit se distinge prin Inv6tatura, pentru ca la din it sit
se aplice cuvintele Apostolulul : Episcopul este datorit sit
invete". Intorcenduli apol cuventul c'atre ace Archierei,
carii, din oausa lipsei de cunoscinti teologice intinse, se fe-
riae de a invqa, Petru Movila, dice : Ce se atinge de acelti
pitstori, apot el sit se tine la Moisi, care, cautAndit ase des-
carca de porunca pentru cuventul de incapacitate,
a primitti de la Dumneded acestil ordintt : merge, EtatT
voitt deskide buzele, §i le voiu dispune aqa, in cat to veT
grai. Si Mantuitorul, triraitandu pre inv'etaceii seT la predica
li dice : Nu v6 grijiti de cele ce aver a grai, nu aver voT a
grai, dar S. Spirittt. Aastit promisiune trebue sa o aplice la
sine qi pastorii. S. Spirittl inveta pre celil ce doresce a inVala,
ce qi cum sit iniiete.
Euchologiul let Petru Movilii, aratilndti pastorilor sensul
§i modul efectuitrei misterelor, §i acelor-alte serviciT divine,
urmaresce tot-o-data scopti, ca pastorii Biserica sit
invete turma. Ca sii, se eundse6 cum trebue a se uSa ar-
ticulele credintei ortpdocse contra inimipilor v'e'dur si nev-
duti, carif le ataca §i be sfortaza". De aceia Sn acestti ,Eucho-
logiu inealnimi`i la fie-care misterali serviciu divine ate o
introductinne, care ilti eesplica. Aceste introductiuni une-oil
-santtt insotite de observatiuni, care se atingti de pirtile,mis-
teriuluT, pre care trebue sa le cun6sc6 qi prtstoritii §i cum
pastorif sit li facit cunoscute aceste laturT. De eesemplu,in
inv6tatura despre oferirea, primirea, conservarea, onora-
rea cea maT distinctivit §i Inkinarea cea dupre demnitate a
divinului corpif qi,sange a DomnuluT ", Petru Movila -se ecs-
prima Preotul des va arata qi va rove a pre 6ment ea
lei. sa'i Inv*.
diving
anentgi
'es
:
www.dacoromanica.ro

30 PETRU MOVILX.
crestinul este datorti sit se apropie de acestil miSterti eu prk-
ggtirea cuviinci6sg, cu pietatea cugetgret, cu respectil si
unailintit si cu ingrijirea particulars a corpului". Sett Datorti
este preutul, cast invete pre parochienit ski si sti ii arate, ca
eT tot-de-Una, cand vin la Bisericg, sa intre nu cum s'ar intgan-
pla, si nice, numai plecAndu-se si inkinandu-se, ci av6ndu-st
okiT corpulul si aT inimei indreptatT spre altarti, si v6c.endti cu
totti respectul credinta cea neindoenica aluT. Chritos in mis-
terele divine, care in adeverg si in inodit esentialii se proaduce
pre sine in urmarea rugaciunilor lor, si tot-o-datg care se oferg,
cu multgmirea luT acelora, ce suferti de diferite bole" etc.
Petru Movila in Euchologiul ski presinta, preutuluT la fi-
nele pallet intaia septe inv6taturT, en destinatiunea de a se
t-inea la inceputul fie-caruia serviciu. Noi aici vomit da pre
scurtt si cuprinderea acestoi discursurT, spre a complecta
si mai bine studiul nostril despre activitatea omilitica a aces-
tui barbatu mare al BisericeT ortodocse.
I. Inv6tiltara la Botezii". Aid predicatorul vorbesce in
genre despre necesitatea si causele fiindarei misterelor in
Biserica cresting. Dupg, acesta -enumerg, misterele noului
Testamentti si comparandu-le cu asemenea institutiunT ale
vekiului Testamentit, le gasesce pre cele dintgi superi6re
celor din urmg. Trecend in fine la misteriul Botezului, IT arata,
originea diving, darul si efectele luT. Presinta tot aid Inv6ta-
tuft' despre modul, cum trebue s5, fie primitti Botezul de ca-
tre cei in etate si ecsplica Botezul pruncilor, calif nu potti
Implinkcg, prescriptiunile, cerute de misterti de la eel in etate,
dar arata datoriile nasilor. La finele invetaturel se kiamrt bine-
euventarea Dumne4etl asupra celor botezatl, nu ca asupra
line! turme a blestem-ul-ul, ci ca asupra unor fu a! gratief.
II. Inv6tatura la mitrturisire". Presentandti ideia despre
misteriul pocaintei, prin care crestinul capittg, ertarea peca-
telor celor de dupa Botezil, Petru Movila invaVi, cum trebue
sit, se apropie crestinul de acestti misteriu. Cel-ce isi pro-
pune ase mgrturisi, slice predicatorul, este datorti asT scruta
consciinta sa mal intaiu dupre cele clece porund ale lui-
Dumnecleil ; aclecit nu cum-va a Ocatuitit el contra poruncit
sa
ions
www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX g
intaia, adoa, atreia etc; apoi sa se observe pre sine. din
puctul de privire al poruncilor Bisericei ; in fine din punctul
de privire al celor qepte virtuti principale, precum §i al eelor
lepte pecate de mOrte. Cerendii de la consciinta unti respunsu
precise asupra fie-crtruia din aceste puncte, predicatorul invita
pre cel ce se miirturisesce, ca el cu inima sdrobitd sd esclame
cu David. Miluesce-m6, Dumnedeule, dupre marea mila ta".
Observatiunf din partea parintelui spirituals la mar-
turisire i cundnecraura". Din gratia lui Dumnedeu 'vi s'a
datul voi, dice predicatorul, intorcendu-0 cuventul crttre eel
marturisici, ertarea p6catelor. Acura aduceti-v6 aminte de cu-
vintele Mantuitorulua : eca to -af sanaosii, de acum
sa nu mai grelesei. Iar ell din partea mea ye presintii o ast-
feliu de sciinta", invqrttura, cautati a implini epitimia (ca-
norm!), data voi; ingrijif de voi in yi6ta i ye cun6scetT
tote defectele vdstre. Pastraci in curt4enie cele cinci cugetitri
i ode cinci simturi ale vostre (a), find ca ele serveseti de
ugi ale p6catului i nu intati pre aceste patru idei ulteriore-m61--
tea, judecata, iadul §i ImperMia cerurilor".
IV. Invqaturil, pentru cei-ce yoiesed a se cuminica cu
sttntele tame". Mal intaitt predicatorul vorbesce de impor-
tanta misteriulm cinninicaturel, care reclama pregatirea ne-
cesara §i currttirea creqtinulm in misteriul marturisuei. Dupa
aceste el presintrt invelaturf, cum trebue tine -va a se apropia
de misteriii, adeea, credinta, cii prin pane qi vinti omultri i-se
oferit rose i corpul §i sangele luT Christos ; cun6scerea de
sine, ca nu cum-va sa fie dattijudecAtei ; qi in fine mai este ne-
cesara o adAnca utnilinta §i fries. Dar acesta fiica nu, trebue
a se manifesta prin aceia, ca nu trebue a se cuminica, ci prin
respectul, ce trebue aratatt. misteriului.
V. VI. Invecititura la nunta, intaia qi adoa". Im-ambele a-
ceste invetatml, dupa ce se aratii instituirea divinii a miste-
riului, i se comparii, nunta vekiului cu cea a noului Testa-
ment-A, se dovedesce, ca ac6sta din urmA intrece pre cea din
(a) Dupre opiniunea lui P. Movilit cele oinei eimturi,ale omului ail in Inteligenta
lei einei, eapacitiiti eugetrare : adecii eirritul vederei i0 transmito impresiunlle la
capacitates apeciala, eeld al andului la alta atm msti departs.
i
Intl -va
mould
ei
www.dacoromanica.ro

32 PETkU mnviLX
Se arata apoi puterea gratiei din misteriii si in fine se
in iril datoriile reciproce ale celor insuraV. Acesta parte in
invecatura o adoa se desfasura ci . mar multri
cat in cea dintaiii. In insirarea datoriilorti conjugale predi-
catorul intorce a atentiune particulars asupra datoriilor fe-
meei, si dice, ca ea este datdre cu iubirea ei pentru barbatti,
sg-lii. face religiosil, induplecanclu-lti la ajunare, rugaciune psi
cele-l-alte fapte bune, dar mai ales trebue sg staruiasc6, ca pre
barbatul cell flecsibilg in ortodocsie sg-lg intariasc6, sa, se ra-
ge lutDumnecleii cu lacrimi pentru dinsul, fficendg milostenie
ssracilort psi la preuti, pentru ca cei din urmC sg proaducg
sacrificial cell fara de singe pentru rnantuirea lor. Cu o aseme-
nea femeie se realisazg cuvintele Apostolului : Ca bgrbatul ne-
credinciasti ,se santesce prin femeia credinci6sa". Acesta
prescriptiune, data femeei, este provocata, de acele cirscum-
tari istorice, dad barbatii. din Rusia mica, mai ales cei din
clasele superiare, skimbati confesiunea psi tTecag. la unie
pentru diferite interese, ski la protestantismti.
VII. Predica funebralgw. Predicatoru], aducendg aminte
omului drespre acele obiecte, care IT pots aminti m6rtea,
precum apa, primentul, aerul, presentandg cite -va ecsem-
ple din istoria biblicg, unde personele sante avail in mintea
lor icleia morteiy el vorbesce despre dreptul Mortei" si pen-
tru ecsplicarea acestei cestiunf, aduce multe ecsemple din
istoria bisericescg, universals, kiar din datenele diferitelor
popore. Dupg aceste lauds pre eel' morn aceste laude sfintii
astu-feliti &cute, ca ele sthntu aplicabile la fie-care cresting.
Facendg si o privire generals asupra invetaturilor, cu-
prinse in Euchologiul lui Petru Movila, constatamii, ca au-
torul a fostg preocupatti mai ales de continutul lor ortodocsti.
Dar trebue sit o recun6scemii, cg in fats circumstgrilor, in
care se afla atunci. ortodocsia, Petru Movila trebuea sit fie
preocupatit mai ales de cuprinderea invotgturilor sale si nu
atata de forma lor. Aceste inve0turi erat. destinate pentru
nisce pgstori, caril eratt f6rte depgrtati de acele subtilitati
ale forma. orataricc, si apoi ele trebuki adresate unuipoporg,
privatg de on -ce culturg. De aceia in genere le putemii con-
Wit
insistinta,
I T
§i
§i
gi
www.dacoromanica.ro

PETRU MOV1LA. 33
sid.era, ca pre nisce inv6taturi, menite a ecsplica poporului
misterele si serviciile BisericeT ortodocse. Dela ac6sta reguld
trebue sa esceptamo adoa inv4atura la nuntit, si mai ales
)7 Predica funebralit", unde autorul a avuto in vedere, ca
discursurile see sit le fac6 dupre tote regulele oratorice.
Din cele cuprinse in acestli studio, se vede, ca Petru
Movild si-a realizata activitatea sa omileticii, in doh sensusurt
Preocupat de ideia, ca poporul, ajunso in, pastorirea sa, sa
capete cu o ora mai inainte cultura Bisericel ortodocse, el
lucreza pentru preutT Euchologiul" cu invetaturile, anali-
sate mai sus, i traduce din grecesce Evangelia inv'elittare"
a Patriuchului Ca list. Fiind lug ca pre Petru Movila trebuea
preocupe mai molt viitorul poporuluT, de aceia el orga-
nisaza, Colegiul movil6ne, ast-felit, ca el cu timpul sa, de-
vin6 focariul sciincei teologice in genere, specialmine sc61a,
de unde arta omileticd s'a intinsti preste tata Rusia . . . A-
cum Mar din acesdi puncto de privire specialti, kiar pre te-
renulu omileticti, nu trebue sa recundscemu pre Petru Mo-
vila de Pitrinte al TeologieT ortodocse? . .
Archim, Genadie Enticenn.
s -lit
www.dacoromanica.ro

Cantarea si Imnografia in Biserica primitiva.
Modul 3si desvoltarea a in Biserica Orientals Orthodoxd.
Primis Crestini. din Ierusalimli pentru a'§s sever§i datoriele lorh religi-
ose visitah templu Iudaicti, §i luau parte la serviciele religiunei Iud.a-
ice. Darn afarh, de acesta, se intruniati si adunari particulare, ce
aveah loch In casele unura dintre Cre§tini, dupre norma Sinagogelor
(Romani XVI, 5 ; I Corinteni XVII, 9 ; Filimon; 2 Colas. 1V, 15)-
Candh Cre§tinii s'ahinmultith, s'ah infiintatti inch mai multe bisericT
de astfelih prin easel la care presida eel mai betranh sea presviterh;
era toff ace§ti presviteri, dupre norma Sinagogelorh, compuneau mill
Colegiu preste care presida unit Episcopu. Dara, de ore-ce cu timpul
viata Cre§tinilor a inceputh a diferi de cea mosaich, §i el a se separa
mai multu in caracterh §i intreprinderi de Iudeii ce se -tineau stricth
de legea vechih, dela sine a urmath ca noua via religiosa a Cre§ti-
nilor a produsu unu noh cultu idealu desbrhcatii de eeremonialul eel
grosh Iudaich.
In adungrile lorti particulare Cre§tinii se edificaii unit pre altii prin
rughciuni, psalmodit, §i prin cantarea celor anteis imne compuse de
crg§tini. Ca cre§tinii Inch de in inceputti nu se margineaii numaI la
Psalmii din Vechiul Testamenth, darn ca chiaru din seculul ateiti in-
cepuse a se produce imne cre§tine, care se cantah in ad.unhri, este
forte probabil. A§a (Epist. X, 96) slice catre Trajan, ca s'a in-
credintath din partea Cre§tinilor ch, ei cantau lul Christos unit imnu
ca unui Dumnesleti : quod essent soliti, stato die ante lucem convenire,
Carmenque Christo, quasi Deo, dicere secum invicem : Ch Cre§ti-
nil ar fi indatinati a se aduna in si statornicita, inainte de reshritul
SOrelui, §i a canta pe randu unu imnu lui Christos ca lut Dumneslehu.
Toth acesta arata §i diferinta ce face Apostolul Paul intre
imne §i ode Apirituale (Efes. VIII, 19; Colas. III, 16). Urme de acest-fel
'In
Main
Psalmi,
www.dacoromanica.ro

CANTAREA IMNOGRAFIA iN BISEkICA PRIMITIVi 86
de imne vechT crestine Criticii le afla chiar in cgriile Noulul- Testament.
Asa locul de la I Timot. III, 16 : Durrinecleu s'a aratatu in corps;, s'a jus-
ntificatu de spiritu s'a aratatu ingerilor, s'a predicatu la 'lemur', s'acre-
dutu in lume, s'a innaltata In glorie". Se credo a fi unu resat de imnu.
Urine de imne se gasescti si in
Este imposibil a presupune ca anteh crestini, in primul --entusiasm
al credii4e1, st, nu fi cautatu noue forme de doxologii pentru D-zeu,
carele s'a descoperitil in Christos; dares ceva complecta atatu despre
imnografia primitive, cat si despre cantarea musicala din biserica A-
postolica, nu cunescem. (a)
Mai multu de cat probabila este ca melodia primitiva fu cea E-
braicg, de ore-ce si primii convertiIi, la crestinisma fura dintre Judel.
Propriu vorbindu dara, imnologia (cantarea si compunerea de imne)
la inceputu fu mai multu o Psalmodie ; eget modul cel principal si
mai usual de a lauda pre Dumnecleu, era de a canta Psahnt din Psal-
teria. Era in usu ins si imnele Vechiului Testament, conform carora
s'a compusa In urrna Canonul, precum si Odele spirituale ale primi-
lor crestini. Dara aceste din urma au inceputu a se inmulti mai alesii
pe la finele secoluluT alu IV, i se combine" tot-de-una en PsalmiT.
Mare progresa a facutti imnologia santita in Biserica Orientulm din
secolul 91 VI-lea, si mai vartos din epoca santului Than Darnascenu,
de audit serviciul in bisericele mirene constk mai multu din cantart,
de catu din cetin prediei ale superiorilor, ca in bisericele primare.
Motivul principal pentru desvoltarea, graduals a cantgrei armonice,
in Biserica a fostil actulti esentialu al cultului crestin : Rugaciunea.
Rugaciunea cea ferbinte si inaltata cat-re Dumneclea din adencul ini-
mei nu flume cg mica gura si dispune corpul lute° stare entusiasticg,
ci modulezg i vocea modil melodthsii gi armonicit Pentru,
aceea rugele, cetirea si orT -ce specie de culta esterioril tot -dO -una
efectuatil on prin o declamare melodiesg, on prin o cantare artistica,
pling de sentimentri divin i Indmosire. La Iudei chianti se considers
ca ceva necuviinciosu si profanatoril cetirea simply a Scriptures. Lu-
cre ce s'a continuatil si pang la not in cetirea Apostolulul, Evangeliu-
Jul si pronunIarea rugaciunelorii. (b)
1) Despre Psalft (Carttores),
La inceput cants In Biserica tot pop oral, precum acesta se facea, sine
face in Sinagogg. Dora fiindil-ca nu sciali toff sg citescg, nici sa cante,
(a) Vedi Istoria Bisericheit a D. Diomedu Ciriacos Tom I, Atona 1881.
(b) Acestit tractatil este estrasti din Liturgica lei P. Romboti, fostd profesorfi
de TeOlogie la Maiversitatea din Mena. t 1878.
SI
gi
inteunti
s'ati
Apocalipsin
www.dacoromanica.ro

86 CANTAREA y5I IMNOGRAP4IA fN BISERICA PRIMITIVA.
gi ceT -ce ceteaa, adesea-orin'aveatt cart', de aceea spre a se mantinea
preceptul Apostolului ca tote sit se faca cuviinciosu gi in °reline,"
unul incepea cantarea gi cei la1tT flu secundati, precum slice Sozomenu
(V, 13) : incepeait cantarea psalmilor cei-ce o cunoseeali mat bine, era:
multimea recita sonoril in concerti'. Cei-ce o cunosceati mai perfectu
era" Ears indoiala Cetetii, Psaltii gi eel -ce maT in urma fu numitu :
Canonarhu (incepatorulti de cantare al Canonultu). Dionisie Areopa-
gitul in acesta privire slice : Ierarhul incepe sacra melodie a psalmi-
loru gi tots ordinea bisericesca canta inpreuna cu densul cantarea
psalmica (Ierarh. bisericesca 3). Cele mai suss slise se complecteza
mai clara prim ordinile Apostolice (II, 57): Alta tine va sa cante im-
nele lul David, gi poporul sa cante mai ineetu acrostihurile." Acesta
atesta gi M. Atanasie (Apolog. II contra Arianilor) : 4eslindu pre tron
invitama pre Diaconu sa cetesca psalmul era, poporul sa resptmcla :
ea, in vecu este mila lui." Din acestea intelegem mat dart,. datina fry
Biserica nOstra,' pans acute. De importanta suntil gi cele ce slice Eu-
sebie (II, 17) : Pe canal unul cants frumost. In cadenta cei-lalti in
linisce aseultandii, canta impreuna stihurile dela fneeputul gi finele
imnilor." Ceva itnalogicu : pe candu until cetesce, repetescu gi la noT
corurile, dupa fie -care stihu, stihul incepatorti seu final; precum : Pen -
tru rugaciunele Naseitt6rei etc. etc., la tipicele Liturgiet Aseminea
imnul celor trei tinerT fn sambata cea mare.
Pentru buna ordine adesea se despartia poporul in done corurit gi
canta alternativti sea antifonica, dara tot-de-una unul incependu. De
insemnata in acesta suntu cele-ce slice Mar. Vasile (Epist. 207 catra
cler. Neocesar) ; La not de n6pte maneca poporul catre casa de rugrt-
eiune, gi cu durere gi intristare insotita de lacrimT marturisindu-se let
Dumneslea, in fine sa, ritclica dela rugaciune, gi se dedau in cantarea
de psalms. i une -orT, d.espartindu-se in done, canta pe renal, pe de
o parte intarindu-se prin acesta in invetarea cuvintelor sacre, era pe
de alta stapanindu-gi. atentiunea 0i destragerea inimeloru. Alta-data
eragi cedandil unuia a incepe melodia, cei-lalti reciteza incetu. i aga
in variatiunea psalmodieT gi a rugaciunet petrecend noptea, candy se
lumineza de sling, top in comunit ea cu o guru gi cu o inima adreseza
catra Domnul ,psalmul de marturisire, apropriinduli fie -tine gie cu-
vintele caintei."
Mai in urma, dupa ce multi dintre ereticT incepura a compune imne
de rea credinta, Sinodul din Laodicia a ordonata (Canon. 15) r,,Nu
Be cade be cante alp in biserica, okra de psaltii orincluiti, carii Se -sue
pe amvonti gi cants de pe carte." Acesta interslicere a trebuita sa se
&ea din necesa chiar gi asupra bine-erePtoriloru, din causa progre-
sultif gradual al imnologiel gi al melodie; pe care poporul nu putea,
mai multi" a o seeunda cantandu impreuna, en psaltit, gi fu nevoit a
www.dacoromanica.ro

CANTAREA BSI IMNOGRAFIA fN BISERICA PRIMITIVA 37
se margini numai la o recitare cu voce incetit a odelorti lui cunoscute,
seri se pronunta, aceste rug scurte : DOmne miluesce, Aminti, Ale-
luia etc. etc.
In catedrala cea mare a Constantinopolei, in timpul imperatului
Eraclik, (an. 610) s'a ordonatti a fi 25 de Psalii, 160 de anagnostl gi
70 ipodiacom. Din acestia se formak corm.; gi cantati troparele,
probabil dupre modulo ce se mai conserve inert in unele monastirT
(cum. se cants la nos acum la Aerit inmormentarea Domnului),
adeck succesivti fie-ce tropark, on numai stihurile, era impreunk
gi intr'o voce_ cantati pre largu : stihirile vesperin.e, slavele, etc. etc.
Apoi pentru ca in aseminea ocasiuni sk, in se intemple confusli gi
hasmoclii, Domesticii, or Protopsalfi, faceati inceputil gi conduceati
corurile prin gesticulaiuni de mans. In timpul imperatului Mihael
Curopalatul (an. 811) Cantorul Imperatului se numia Protopsaltti,
era cei-l'alti Domestics.
Ca din vechime toff cantati. in Biserick, dark, de atestatiunile au-
torilork supra-insemnaV, mai avank gi alte mkrturii. Aga Apostolulit
Paul (Colds. 16) dui a intelege de acesta, cand slice : Invktindu-
ve gi inIeleitindu-ve intre sine cu psalms, imne gi ode spirituale can-
tandk cu hark in inimele vOstre Domnului." Apoi at' aici se intelege
a cants, in comun, acesta este aretatti nu numai din obiceiulti, ordinarit
alk Sinagogei, dark, Inca gi din datina generala a Bisericei pans la
finea seculului al-IV. Aga Chrisostomti (Omil. 36 la I Corint.) dice :
Din vechime top' se adunati gi cantatt lin.i]. impreunk ; acesta facem gi
nos." i aiurea (Omil. la Psalm. 145): Femeile (a) gi bkrbatil betrani
gi tiner] se despart dupre cerinta cantare] ; cad spiritulk cantarei ammo-
nizandii vocea fie-cuipresultk din tote o melodie." Totu acestea atestezA
§-Marie in Psalmul 65. In catu fel opineza Bellarmin ca S. Amvrosie,
posteriori]. lul Ilarie, ark fi introdusti in Apusti antarea in comunti,
spre mangaerea ore -cum a poporului contra persecutiunelork Impera-
tesei Iustina (an. 368), care voia a introduce Arienismulk in statele
sale.
In catil privesce cantarea alternative sett antifonick, de unde
luatti gi numele Antifonele (ca dela i]lt axo6stv a asculta, ipacoile)) Is-
toricul Socratti 8) slice ca Ignatie a introduk acesta specie de
cantare : Ignatie a veslutii visiune de ingeri carii caniatiSantei Tre-
ims antifonice, gi a predate moduli] visiunel Bisericei din An-
tiohia ; de unde acesta, traditie s'a respanditil in tote bisericele." Dark,
multi]. mai demnk, de creslutti este naratiunea lui Teodorettl (istor. Bi-
(a) Despre Antares, femeiloril In Miseriell, acesta gi Isiclorli clieend :
Apostolii all permisd. ca femeele s &ante to BIseriel necontenittl" (Cart. E-
pist. 90.)
lIr,
gl-au
imnuri
I,
(II,
www.dacoromanica.ro

38 CANTAREA ySI IMNOGRAJ'IA r/V BISERICA PRIMITIVX
ser. II. 24), carele slice ca monahii Flaviann pi Teodorn sub Mar. Con-
stantin (337-61) all introdusA In Antiohia acesta cantare, de unde
s'a respanditn a canta alternative. Teodoru al Mompsuestiei slice ca
ace sti monahi an tradusn imne antifonice din limba Siriaa in cea
grata. Era in Siria acesta specie de cantare a fostu de-a pururea
In usu. In acesta parte musica Ebraicg de timpuriu s'a amestecatn
cu cea elenicg ; fiindn-ca cantarea succesivg i alternative se ail&
Ina din adinca anticitate la Essei, pi pe de alts parte corurile grew,
In representarea vecheloru Drame, tote ast-feliu cantau. In cat se
p6te opina ca acesta cantare alltifonia, nu era de la Inceputu comuna
In Biserica, ca intru cat-va profane; pentru care chiaru pi In Antiohia
a interslis-o pentru cat-va timpti Paul Samosatulu. Darn; de 6re-ce o
aflame in timpul Mar. Vasilie in usu, este evidentA ca cu multi' mai
nainte trebue sa fi fostu introdusa in Capadocia. In Constantinopolu
antlrea antifonica fu introdusa, in contra antariloru Ariane, de ca-
tra S. I. Chrisostom, era In Mediolan de S. Amvrosie. Cu tote acestea
la munaht Egiptu canta Inca tofu numat unu cantaretn.
11. De MelocZie.
In catu privesce cantarea, acesta la inceputu a fostu forte simplg.
Ca deaf Muzica se considera de #echii Eleni numal ca o Indulcire a
slicerilorn, apoi cu multi' mai vertos a trebuite a se conOidera ast-felin
de Biserica vechia, candu canta intrega Biserica, pi musica prin ur-
mare n'a pututu de loci sa devina o arta perfecta ; fiindu-cg in ruga-
ciune esentialulu suntrt cuvintele era nu cantarea. Apoi fericitulu Au-
gustine slice esprest de santul Atanasie (Confes. X, 33), ca a ordonatn.
ca Cetetulu sa ante psalmule apa, in catu mai multi' semAna cu o
declamare de att.' cu o cantare : qui tam modico Ave vocis faciebat
sonare lectorem psaltni, ut pronuncianti vicinior esset, quatn canenti
carele punea pe cetitorulpsalmului sg, ante cu o apa raidlintorseturd a
vdcet, In cas sem6na mai apr6pe cu unulu ce pronuntg de cite cu u-
nula ce canta." Despre acesta mica Intonare a vocei amintesce pi I-
sidore Ispanulu, ca in genere era usitata in Biserica primitive (De
Ecles. offic. I, 5). Tan apa era In usu pi In Sinagoga i se mantinu
prin Monastiri. Apoi In timpurile n6stre modul cetirei S. Scripture pi
a multord parti din Liturgie, ce alta este, de catu o pronuntie armo-
niosg forte simplA §i u§ord gi probabilu este chiar modulo meiu ve-
chin de cantare, care dupre mgrturia mai multora (vesh Laysaiculu
luT Paladin, pi la Casian) se conserva In MonastirT, pi dupe ce se Intro-
duse in bisericele din °rape cantarea cu mai multi arta.
Pe lenga acesta era In usu pi o altg specie de cantare a Ebreilorii,
carea dupre Clement Alexandrenu (Stromat. 6) seaCena In privirea
§i
din
--
www.dacoromanica.ro

CANTARFA BSI IMNOGRAFIA fN BISF.RICA PRIMITIVA. 39
simplicity ei gi a gravitatet cu modulriDoricrt de cantare alit Elinilorii.
Precum fuse Ereticit au datii belt prin ideile lore eterodoxe la
formarea gi constituirea dogmeloru ortodoxe, tote aseminea seintem-
gi cu Imnologia gi cantarea bisericescii. Aga Donatigtil In Africa
gi Meletianii in Alexandria introducenthi in serviciulit bisericescii me-
lodia teatralit pentru a atrage poporulii fermecandu simturile prin
varietatea accenteloru cantarea, .au pangaritii gi profanatit gravitatea
melodies bisericesci. Pentru aceea gi parinft bisericesci furl nevoid
a regula gi cantarea imneloru bisericesci mat convenabilu cu majes-
tatea cultului divina. Attar!, in Resaritu data gi in Apusu s'au introdusit
imne noue, gi cantarea a inceputu a lua accente mar' sonore, mat va-
riate gi mai sensitive. S'au formatit corm, s'ail introd.usii, cum am
ve"clutii dinteunii ale Jut Chrisostom, voci copilaresct gi'feme-
esa. Darr' aceste innovatiuni a atrasii nemultiamirea gi recriminarile
multora, carat preferart simplicitatea in loculii armoniei incantatore
recentil introdusa. Cariosti este reprobarea Egiptenului Ava Pamvo,
din seculul alit IV-le, catra monahalii, ce se Intrista ca in pustie nu se
aude melodia, ce o auclisit petreandu cat -va timpri in Alexandria."
Ava, slice monahulii in negligenta consuinamu slilele no fn acestii
degertti, ne cantanal nisi Canone, Hitt Tropare. Ca mergendu eri in
Alexandria, mutt ve'clutti cetele Bisericet cum cants, gi m'am intris-
tatu forte, ca gi not nu candmii canone gi tropare. Vat de nor, fi-
iulel slise Ava, ca alt sosite slilele, In care monahit voru parasi nutri-
mentulii cell'. vertosu, esprit-1mM prin Santulu Duha, gi se voru abate
dupe cantarT gi versurt. In adeverit, ce frengere a inimei, ce lacrimt
provin din tropare ? De ne presentanaii inaintea but Dunmesleu, se
cade a sta cu multi umilire, gi nu in distragere; cg n'au egita monah it
in degertulu acesta, pentru ca presentandu-se but Dumnecleii, se
distragdr sr' cante canal% armonizeza vocile, sr' mists din mane gi
sit mute din pia:5re, etc. etc." (G-eronticu let Pamvor Abatele
Aspru reprobez6, gi Chrisostomil pre Psaltit, ce imitart pre orhestisti
gi pantomime, ernitindil glasuri descordante, intinPndil manele, gi sal-
tanai cu piciorele, gi cu tots corpuld migcandu-se (Cuvent la Osie I).
Isidorit Pelusiotula inca desaproba melodia teatrala a femeilord. (Car-
tea I, Epist. 90). i Ieronim mustra pre cantatorii ce 'grrnote gi diregu
gattal, pentru a nu deveni cacofonici, cu medicamente dulci ca Tra-
gedianit (in Ephes. V. 19). Era Sinodulu din Cartagena gi mat alesii
celit al VI -lea Ecumenicii (Canon. 75) ordonezO : ca eel ce so
presintit in biserici pentru a canta sr' nu se serviascil de strigate des-
cordante gi nu forteza natura spre racnite, nici sit adauga ceva
necuviinciosii gi nepotrivitii Bisericet. Ci adua cu multi atentiune
gi umilire psalmodit but Dumnesleu, carele vede t ele ascunse ale ini_
met. Cact sacra scriptura a infelatu pre fill' lid Israil a fi evlavio9ta,
pia
citatd
sit
sa
Earle).
Voirnd
sa,
sa
www.dacoromanica.ro

40 CANTAREA i INNOGRAFIA IN BISERICA PRIMITIVA
Cu tote acestea Cantarea nu putea sta pe lea.; caci. In secula ale
IV-le Imnele bisericesci inmulOndu-se, all adusu necesitatea ca gi me-
lodia sit se varieza din ce In ce mai multe, dart S. Amvrosie as
introdusa In Eparhia sa cele patru genurl de armonie a Elenilora :
Doric, Frigiii, Lidia gi Mixolidia, ca dupre acestea sa se ante Tropa-
rele bisericesci de atunci. Se pare ca aceste patru glasuri le-a luata din
resarita, de unde a loath si multe alteleoi uncle cum se va vedea mai
In urma, era!). In Ina mai multe sort glasuri, chiar gi in timpula
luT Amvrosie. Intre acestea, se slice ea Papa Gregorie, dish Dialogul,
a Introdusa (la fade Secul. al VI-le) si pre cele-lalte patru glasuri de-
rivate sea hromatice (al V, al VI, al VII si al VIII) (a).
Inca fn timpurile mai vechi renumitulti Astronomy Ptolemeri (Se-
cul. II) a foga redusti la 7 cele 14 eliuri ale Elinilorti vechi, gi Carol
eel mare, doue secule in urma Jul Gregorie, este eel anal carele a in-
trodusa In Apusa cunoscutele optti glasuri, pre care el le-a auslitti de
la Psaliii; ce insotiah ambasada imperatorulul Bizantina, gi pentru
care a instituita anume scole de plain-chant. Era aceste opta glasuri e-
re' cele ale lei Damascenti. (b). Apol chiarn Ion Damascen, carele a
formats Octoihul si a regulate a se ants, periodicti dupe glasuri Du-
minecele troparele InviereT, nu este insusi si inventatorul celorri opts
glasuri, ci le-a invelata, inpreunti Cu. -Leta instructia profane, dela das-
calula sea Cosma cel din Grecia mare, si carele posed, tots invetia-
tura Elinesca.
Fie-care din cele patru glasuri originale (1, 2, 3 si 4) avendu-si de
baza unul din tonurile celory patru modurT vechi elenice, se margi-
nescii In sfera a patru cerde sell tonuri succesive (tetrachordie, on
mai bine semi - octave), ca In timpurile luT Terpandru (muzicasitil si
petit greca din Lesbosu, pe la 676 ante Christi* Era fie -care glass
derivata consta din alte patru tonuri, care inpreuna cu ale glasului
sell original, formeza o gamit coraplecta. Pana la captivarea Cons-
tantinopolei, cantrttorii numiati, dupre cum slice Brienia (Prey carts de
Armonii), cele opta glasuri cu numele Inca Elenice. Glasul I se numia
Ipermixolitti, era derivatul sea al Vie Doris seri Ipomixolidia ; al
doilea se numia Mixolidie, era derivatul sea al VI-le Ipoliditi, al trei-
(a) Papa Gregorie a introdusii vestitul Cantus planes (plain-chant), carele la O-
rientals se dice papadicii, seri modal incet'd si de egalii mesura. Era ac6sta avu
load din cause ca deja lipsisa prosodia veclig, a pedelor (silabelor) lune ci scurte,
care fusese 1)161 usil in timpul lui Amvrosie, ¢i pentru aceea Ili la muzica se
conservase ritmul vechiil.
(b) Papa Gregoril a instituitu Bade pentru Inv6tarea pealmodid. Pe candil
Corul inainta incetil, alti! prin o voce 9esibila varia cantarea, si impreunii cu
narii compuniat o armonie,Totil cam ala rite gintaA eel multi din Con.
Ntantinopolii,
ehurl
ih
9i
Bier_
¢i pbaliil
fit
www.dacoromanica.ro

CANTAREA ST IMNOGRAFIA tN BISERICA PRIMITIVA 41
lea Lidiu, erg derivatul seu al VII-le Ipofrigiu; §i al patrulea Frigiu,
erg derivatul seb. ale VIII-le Ipodoriti.
Melodia glasurilorti din timpul lui Damascene putem slice eu sigu,-
rantg, ea se conservg Inca in troparele prosomice §i in-Canone. Proso-
miele ae de bazg unit tropare mai vechiu cantatu idiomelicu see du-
pre norma sa proprie, erg troparele fie-caret ode din Canone se cants
dupre Irmosul din fruntea lore. clrmosu insemng infirare, did
conformit lui se In§ira sat Interce cantarea Tropareloru, care insemng
intcirse dela TrAxto- rpOrti4 - tpon6ptcc). Irmosele ea §i troparele veal
ae servitti ca inceputuri (prolege, preambule) spre formare, mai In
urmg, aceloril mai multe tropare. Membrele §i Incisele tropareloru
suntu arangiate dupre ritmul Irmoselorti, §i a prosomielorfi, de aceea
punctuatia in artile bisericesci grece este facutg dupre rata]. erg nu
dupre sensuld fraselorti (a). basa ritmultu este tonalitatea, erg nu
silabele scurte on lung].. Apoi ritmul acestorti tropare este dupre imi-
tarea poesiel lirice, &keg, pentru variatiune membrele suntti neegale
Intre sine. i cantarea este ma de strinsti legate. cu ritmulu, §i atattl
de simple. frumesg, In Mu a fostit imposibil A se perde melodia
primitive. Altil-ceva sunte cgatarele pe large idiomelice, ce se intinchl
§1 scurteslg dupre vointa ; dreptii-care s'at'e ai conservatti a§a de va-
riate. Dara §i acestea, de §i-mat posteriere. nu sunt strgine de modulo
vechei psalmodii, afarg de unele adausuri mai none" din musica Orien-
tals barbarg.
Tote gamele celorti optti glasuri nu se potu potrivi exsactu cu cele
ale musicei vocale moderne; precum, dupre opiniunea dmenilorit
cunoscgtori, nict gamele vechei music]. Elenice, nu se puteati fn totulu
concorda cu acesta. In multe se aftl unu elementg asiaticu, care
cere- anti aucln forte fine, §i de care nu are nevoia armonia mai -11911e
ce s'a desvoltatti mai alesu dela seculul ale 16 Incdee. Gama Musicei.
moderne este resultatulti uneT indelungi prolucrari §i transformgri ;
in crate se cere multg studio §i intinse cunoscinti pentru transformarea
melodiei biserice§ci In cea a musicei moderne.
III). Despre Imnologia Bisericescd in cele ant& tire]. secule.
Cea Anteia informare de imnele din timpurile Apostolice o avem
dela Paul, arele slice : Impleti-ve de Duhulti, vorbindil Intre voT
in psalms, imne I ode spirituale, cantandu §i psalmodiindu In, inima
vestrg Domnulma. (Efesen, V, 193 Coks. III, 16). Erail prin urmare
(a) Ac4sta face ca sensulu multoril imne sa fie obscurti, pentru care, cum vom
vedea, Inca greciT incercatd ale esplica; era ac4sta devine cu atata mai great
pentru traducittori.1 in alte limbs, calif trebue a eda flume! sensul autorilonl.
girth,
of
s'ail
www.dacoromanica.ro

42 CA.NTARF,A IMNOGRAFIA /NT BTSERICA PRIATITIVX
in usu psalmit, ca §i in Temp lttla ludaica of in sinagogg. Erg dupre
traditia Indaicg In Temp lu, fn una din Sgmbete dimineta, se cants
psalmul alit 23 : Alu Domnului este pgmantuln plinirea lui ;" Luni
alit 47 : Mare este Doittnul of lgadata fortes; Marti alit 81 :
Dumnedeu state in adunarea deilora ; Mercuri alit 93 : Dumnedeul,
resplatiriloru este Domnulu"i JoT alit 80 : Bucurati-ve de Dumnne-
deu ajutatorul nostru"; VinerT alu 92 : Domnula a imperaftu";
Sambata alit 91 : Bine este a se mgrturisi Domnulut". i la alte
serbgtori se ante] alIT psalmi.
Ca Imne se intelegu cantarile lui Moise of ale celoru trei Tineri;
erg sub euventula de ode spirituale se considers cantgrile compuse
de creotin]; cu tote-ca acestea la Inceputit erau pu9ine, mgrgininduse
creotinh pentru ase feri de erori, mai multu in Imnele Scripturei.
A). In specialiL de Imne 1i ode spirituals.
Psalmii din Psalteria fibula cunoscuti tuturora, vom vorbi mai in
specials de imne of ode in primele fret Secule ale Crestinismului.
1) Lunde Apostolului sea cele noue ode, care in Monastirl mai
eu gala, se cetesca in fie-ce dimineta, stint urmgtOrele (vedi-le pe larga
in Psalteria) : 1) A lu] Moise : SA* cantgm Dsmnului; 2) tot./ a luT :
I'a aminte Cerule §i vein grgi; 3) a Anet mama luT Samuel : Intgri-
tu-s'a inima mea In Domnul; 4) a Profetulut Avacum : DOmne au-
dit-am auclula tea; 5) a Profet. Isaia : de nopte ragneeg, Spiritulit meu;
6) a Profet. Iona : Strigat-amin neeadult meu catre Domnul Dumne-
dealt. meu; 7) Ruggciunea celoru tree tiner]. : Binecuventata eoti,
Donne, Dumnedeula pgrintilort. nootrii; 8) Imnulu celoru tree tineri
eu adausuri : Bineeuventap, tote fapturile Domnulul, pre Domnula;
9) -oda NascetOret de Damneder]. : Mgresce suflete alit inert pre
Domnula.
Ca. uncle din aceste Imne au fosta in usu de apururea, o putema,
conchide forte probabilu, nu numaf din necontestata lora intrebu-
intare Indata dupg cele fret Secule primare, ci Inca of din locula A-
pocalipsulut (XV, 3), unde se canta oda lui Moise Servulu lut Dumne-
deu, inpreung cu oda Meluluf, de cgtre cei-ce art Invinsu gra cea
mare.
Din Intreimintarea Imnulm celoru trei tinerlin Sambgia cea mare,
precum of din usitarea lore generala in Bisericele Vechi, deducem
ca §i aceste lame an fosta deaparurea in usu. Nu este imposibila a
se fi cantata oi oda Nasceterel. de Diunnedea la serbatorile eT, ba
pate of tote Imnele la serbatorile marl, pentru care sau compsu mai
anteia of Canoue complecte, seu tropare >ale celoru noun ode. Name-
§i
91
www.dacoromanica.ro

1883 01

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1883 01

Similar to 1883 01 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1883 01