1891 04

BISER[CA OF TIIODOXA ROMANA.
DESBATERILE
S-LUI SINOD
DIN SESIUNEA DE PRIMA YARA
ANUL 1891.
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XV-lea No. '4.
SECS I E
P7M;EI R.
B UCIJBETI.
eg;;Je4treder:
34. Sir. Frincitatele-Unite, 34.
1 8 9 1.
1
II
r
/WY.,--10;-,-L--W,--1<Wk-&-A1.-W..FAN
- Ink
ka I
s
ii
I -CT
feVi aidA fri#44
b
,-'
qz
I
I
I
I
I
I
A
www.dacoromanica.ro

SA NTUL SINOD
AL SANTEI
BISERICI AUTOCEFALE ORTOTOXE REAR
r.-eirti-
www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.
Sesiunea de Prima vera a anu1ni 1891.
Sedinta din 1 II (fat 1891.
Sesiunea de Prima-vera a S tulul Sinod s'a desehis
cu solemnitatea obietnuita, facenduse un 'Ile -Deum la orele
10 in biseriea Catedrala a S tel Mitropolit de eatra I. P. S.
Mitropolit Primat, la care all asistat P. P. S. S. Membri ai
S-1-nlut Sinod afiatt in eapitala si D Ministru al Cultelor
-si Instruetinnet Pub liee.
t La orele 11 s'a Mout sanOrea apes de °rare P. S. Ar-
hiereii. Gherasim Pites_tenu, in sala sedintelor S -tului Sinod,
dupe care D. Ministru al Cultelor eiteste Mesagiul Regal
cu No. 1224, pentru deschiderea sesinnet. de PrimA-vera a
S-tulut Sinod, apoT adaoga:
P. P. S. S. Parino. In numele Guvernulut intreg dorese
S -tulul Sinod multa activitate si sirguinta asupra it:Ivor-
tantelor eestiuni, ce se vor presenta in acesta sesiune, ast-
fel ca luerarile sele an fie destul de rocloiee si folositdre si
,le conduce en pace panala starlit.
Tot de o-data, declar, ca cestiunile ce vor dobAndi apro-
barea S Whit Sinod tai se vor recomanda Guvernului, vor
dobandi din partea Guvernulm tot sprijinul posibil.
1 P. S. Mitropolit Primat: D-le Ministru. In numele
intreg al S -tului Sinod, aduc multumirt intregulut G-uvern,
pentru multa buna-vointa ce are de a da tot sprijinul lut-
erarilor S -tului Sinod. Not, D le Ministru, vom depune tote
-staruintele si vom cauta, precum am heat in totd'auna,
www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VERBALE ALE Sh DINTELOR ST. SINOD
ca lucrarile S-tului Sinod sa fie cat se p6te de folosit6re
pentru binele si interesul Bisericei $i al 'fere!.
Inca odata dar, in numele intreg al S -tului Sinod, mul-
tuwesc Onor. Guvern de buna-vointaisi sprijinul, ce voeste
a da lucrarilor Sinod. P. P. S. S. Parinti. Eu declar
deschisa sesiunea de Prima-v6ra a S-tulut Sinod. P. S.
itherasim Prtest6nu este rugat a face apelul nominal.
P. S. Arhieret Gherasim P4estenu face apelul nomi-
nal si respunde presenp 13 P. P. S. S. membri, fiind trey
absents.
I. P. S. Mitropolit Primal: Fiind in numeral cerut de
Regulament, sedirto este deschisti.
P. S. Gherasim Pitest6nu este rugat sit binevolasea a
da citire sumarulul ultimo sedinte din sesiunea trecuta.
P. S. Arhiereu Gherasim Pitestenu citeste sumarul ul-
timei §edinte a sesiunea de tomna a antilut 1890.
I. P. S. illitropolit Primat: Cere cine-va cuventul asu-
pra sumarultn?
P. S. Episcop al Danaret-cle-jos: Audit clicendu-se in
sumar ca P. S. Episcop al Argesului reinoeste propunerea
fiicuta. Inainte dar de t6te eu a3i dori s,L ne spuna P. S.
secretar tine a facut acea propunere?
P. 8. Arhiereu Gherasim Piteotau: S'a faeut de P. S.
Episcop al Argesulut, cast rata cuvintele P. S. Sale din
procesele- bale. (Citeste).
P. S. Episcop al .Argeptlui: I. P. S. Stepane!
se afia si D. Ministru fata, reinoesc rugaciunea mea
propunerea ce am avut on6re a o face mai dilele trecute,
ca sa se dea un comunicat prin Monitorul Oficial, ca i3i-
meni sa, uu mai vina cu carts didactioe tiparite la Sinod,
71
ci cu nianuserismi ca sa evitam pe viitor inconvenientele
si greutaOle aduse Sinodulio".
Acestea aunt textual cuvintele P. S. Episcop al .Argesului.
P. S. Episcop al Ihtnaret-de-jos: Se p6te ca in proce-
sul-verbal al sedintet din urma sa se coprinda aceste cuvinte
fara ca prin aeesta sa se redea adevetul cestiunei? Cand
in sumar se dice ea: reinoeste propunerea", insemndzii ca
P. S. Episcop at Argesulut a facut propunerea de care este
vorba in o alta sedinta, i sand a venit D. Ministru P. S.
a reinoit'o, ceea ce precum cu totil stip nu a fost asa.
S-tul Sinod, dupe propunerea a mai multor membri, a decis
wi se pare ceea ce ne ceti P. S. raportor i cand mai
S-lut
Flind-ca
fe
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. ItINOD 5
tArcjit a venit la, sedinta D. ministru de Culte atunci P. S.
Episcop al Argesului is cuventul sa vorb6sca nu asupra
cestiunei ce se desbatea, ci asupra unei decisiuni deja luata
de St. Sinod. Acest mod de a vorbLnu este regulat si sumarul
ce ni s'a cetit ne redand adeverul lucrurilor cer sa se rectifice.
P. S. Episcop al Argeplui: Eu nu numal odata, ci in
mal multe randuri am facut proplineri, insa fara sa, le fac
inscris ci oral, si S-tul Sinod le-a admis. De aceea in ul-
tima sedinta a sesiunet trecute, cand era de Etta si D. mi-
nistru de atunet, profitand de presenta D-sale, am reinoit
propunerea pe care u facusem in o alta sedinta si care deja
era admisa de S tul Sinod.
Nu still dar de ce P. S. Episcop al Dunaret de-jos se
impedica de acesta cestiune. caci cred ca cu reinoirea
propuneref mele P. S. n'a velut nimic nod, care ar fi in
contra Regulamentulut.
P. S. Episcop al Danara-de-jos: °and cine-va n'a facut
mai inainte nisi o propunere nu p6te Reinoesc pro-
punerea". Sumarul are un vitt si de cuvent si de forma,
si cer sit se rectifice pentru a fi conform cu adeverul.
P. S. Episcop al Argesulut: Acestea aunt cuvintele mele,
le sustin i prelind sa se treat in prescriptul-verbal.
I. P. S. Mitropolit Primat: Se vor trece. Ne mai ce-
rend nimeni cuventul, se pune la vot sumarul ultimei se-
dinte al sesiunel trecute.
S-tul Sinod it aproba.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Se aproba cu rectifi-
carea ceruta_de mine?
I. P. S. Mitropolit Prime: S-tul Sinod nu aproba rec-
tificarea.
P. 5. Episcop at Duntiret-de-jos : Atunci imi resery drep-
tul al vorbesc in o alta sedinta asupra acestei cestiuni,
pentru el nu voese si mistifi.cam pe cititorl.
P. S. Episcop al Arge,sului: Imi resery eti dreptul ea
sa vorb,.sc asupra cestzuniior propuse de P. S. Ta.
1. P. S. Mitropolit Primat: A ;um mai intal procedem
la alegerea biuroului.
P. S. Episcop al Romniculut: I. P. S. Stepane. Am
cerut cuventul, ca, sa fac o propunere.
P. P. S. S. membri ai S-tului Sinod, carii an dus in acesti
doi and de Mils sarcina de seeretarT, merit& tdta recunostinta
nostra. Cu tote greutatile ace-tel sarcini, P. P. S. S. Lor
dice
si
www.dacoromanica.ro

6 PROCESEIE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
au respuns crt zel activitate la chemarea acesta.-De a-
ceea eu tog pe S-tul Sinod sa-i aclamgm ski pentru sesiunea
acesta, mat ales c4 stint rnernbrit eel mat tineri dintre
p6te oral capabill >ti activi. Rog dar pe S-tul Sinod sa
bine-voiaseg a priori propunerea men, fart), a mat procede
la vot i al aclama i pentru sesiunea acesta.
1. P. S. opolit Frimat: P.P. S.S. Lor, pentru ca acl
ascultat propunerea P. S. Episcop al R6roniculut, vls rog
acum ye promintap. asupra el.
P. S. Episcop al 11rgert10: Eu in totdeuna am tinut
in ca in ort.ce cestiune sa procedam conform cu Regula-
mentul, ego este Inuit mar regulat, >li deci austin ea si In
acesta cestiune s procedam conform cu Regulamentul;
adica de a -alege pe secretarii biuroulut prin vot secret. A-
cesta o fac spre a evita on -ce preaupunerl.
I. P. S. illitropolit Primat : Atunci dar se va procede
conform cu Regulamentul.
S tul Sinod procede la alegerea P P. S. S. secretari
prin vot secret.
I. P. S. Mitropolit Primat: Votanti 13.
Majoritate absoluta 7.
P. P. S. S. Arhierel Gherasim Pitestenu Ioniehie Ba-
eaoanul an intrunit fie -rare care 12 voturt.
Prin urmare P. P. S. S. Lor aunt proclamati secretaii ai
biuroului.
Acura ye rog sa procedati la alegerea comisiunel de
petitiurn.
S-tul Sinod procede la alegerea prin vot secret a co-
misiunel de petitium si se aleg:
P. S: Valerian Romnicenu 12 voturt.
II 77
Dositer Botosenenu 12 77
., ,, Dionisie Crajovenu 9 77
I. P. 8. Plitropolit Primat:- Prin urmare P. P. S. S. Ar-
hierei Valerian Raninidnu, Dosofel Botosenenu si Dionisie
Craiovenu, caH aft intrunit majoritatea eeruta de Regula-
ment, aunt proclamatt de membri ai comisiunet de petiOunT.
Acura rog pe S tul Sinod sa hotarasca la ce ora putem
sa deschidem sedintele.
P. S. Episcop al Romnicului: Eti propun ora 9 dimineta.
Vo(i: Nu putem veni la ora 9. Mat bine la ora 11.
I. P. S. lilitropolit Primat: Ve rog et hottirAti la ce-ora
sa incepem. Regulamentul ;lice la orele 11.
not,
i
sit
si
Qi
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE *EDINTELOR ST. SINOD 7
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Atunci sit fie cum ;lice
Regula mentul.
P. S. Episcop al Argeptiza: Me unesc si di en Art. din
Regulament ca sa tinena ti;edintele la orele 11, pana va
veni si I. P. S. Mitropolit al Moldovei, ca sa-1 consultam si
sa vedem ee va dice si I. P. S. Sa in ac( st caz.
J. P. S. illitropolit Primat: En asi crede mat bine la
orele 12, pentru ca ora-11, este o ora care nu prea con-
vine la top.
S-tul Sinod aproba.
Se comunica de la biurou adresa D-lm Ministru al
Cultelor si Instructiunei publice cu No. 14894, prin care res-
punde la intervenirea S-tului Sinod, a nu se p6te convoca
S-tul Sinod in sesiune extraordinara.
Se trimite la Comisiunea de petitiunI.
Idem telegrama P. S-tului Nichifor prin cate comu-
pica alegerea si suirea pe tronul Patriaihal al Ierusalimulut
Monsigneur Gherasim.
S-tul Sinod is act de acesta.
Idem petitiunea preotilor Capitalei si a studentilor- fa-
eultatei de Theologie in alaturare cu un project de lege
asupra positiunei materiale a Clerulut.
Se trimite la Comisiunea de petitium.
Idem adresa P. S. Episcop al Romnicului tli Noului
Severin cu No. 352. relativ la juramentul preotilor inaintea
instantelor civile.
Se trimite la Comisiunea de petitiuni.
.Idem adresa Presedintelui jurnalului Biserica Ortho-
doxa Romana" cu budgetul si compturile pe esercitiul
anulm budgetar 1890-91.
1. P. S. Nitropolit Primo: Acesta se va trimite la o
-comisiune speciala, care se va alege in o alta eedinta.
--Se comunica de la biurott adresa D-lui Director al
tipografiel Cartilor Bisericesti in alaturare en budgetul pe
anul 1890-91.
I. P. S. Illitropolit Prinzat: Se va trimite tot la acea
comisiune, care se va alege si pentru budgetul $i compturile
jurnalului Biserica Orthodoxy Romani ".
Se comunica de la biurott petitiunea P. S. Arhiereti
Inochentie Ploestdnu, prin care cere un congediu de doua.
Bile.
S-tul Sinod II aproba.
www.dacoromanica.ro

8 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
Idem petiOunea D-lui G. Arama pe langa, care tri-
mite doua esemplare din Istoria Universals Eclesiastica,
partea a 3-a, cerand aprobarea.
1. P. S. Mitropolit Primat: Pentru a.c4sta se va alege
o anume comisiune, precum s'a flout .si in sesiunea trecuta.
Prin urmare va remane la o parte si Comisiunea, care
se va alege ist va da opiniunea asupra et.
Se comunica de la biurou doua adrese ale Episcopiet
Romniculut, relative la calugarirt.
Se trimit la Comisiunea de petitiunt.
Idem dece adrese ale S-tet Mitropolit a Ungro Via-
Mel, relative la calugariri.
Se trimit la Comisiunea de petitiunt.
1. P. S. Nitropolit Prinzat. Prin urmare ne mat fiind
nimic la ordinea dile, ridic sedinta.
edinta, pe Jot 2 Mat orele 9.
--edinta se ridica si se anunta cea viit6re pentru dioa
de 2 Mat orele 9.
t Presedinte: Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar : Gherasim T. Pite,9anu.
8edinta dint 2 Mat 1891.
edinta se deschide la orele 9 si jumaate a. m. sub
presedinta I. P. S. Mitropolit Primat.
Se face apelul nominal si respund presenti 12 P. P. S. S.
membri, find 4 absentt si anume: I. P. S. Mitropolit al
Moldovet si P. P. S. S. Episcopt al Romanului si al Arge-
sulut, tar P. S. Arhierea Inochentie Ploestenu in congediu.
Se cite to sumarul sediniet precedente.
1. P. 8. Mitropolit` Primat: Cere tine -va ouventul asu-
pra sumarulut ?
P. S. Episcop al Dunaret-de-jos: Inalt Prea Sante Pre-
sedinte ! 17-6 aducett aminte, ca in sedinta precedents ed.
am cerut BA se rectifice ore -cari aserciuni din sumarul ce ni
s'a cetit si anume acele relative la propunerea, ce dice su-
marul, oft a flout P. S. Episcop al Argesuiui. Din cele ce
audit in sumarul de asta-41, v6d ca nu s'a rectificat nimic.
Eti ast dori ca S-tul Sinod sa limpeqesca acesta mica ces-
www.dacoromanica.ro

PROC1 SELE VEBBALE ALE SEDiNTET OR ST. SINOD 9
tiune, pentru ea sa fie o uniformitate de. lucrari si de cea
ce facem.
I. P. S. Mitropolit Primal: Pentru limpetlirea acestet
cestiuni urmezit sa fie fata §i P. S. Epis ,op al Argesulut,
care aeum lipseste; pentru ca leri P. S. V6stra all sulevat
cestiunea, ea acea propunere despre care act vorbit era
provenit1 din parted unuf alt P. S. Episcop si act cerut
rectificarea. P. S. Episcop al Argesulut a sustinut, -A este
autorul propuneret §i a pretins ca cuvintele P. S. Stile sa
fie trectite in tocalat in prescriptul-verbal.
Prin urmare biuroul nu putea s1 admiti rectificarea ce-
rutA, de P. S. Vostrit, pe arta vreme era sustinutA de P. S.
Episcop al Argesulut. Cand insa P. S. Episcop al Argesulut
va fi presinte, P. S. V6strA vest lua cuventul din nou,
vets vorbi, si dupe cite se va dovedi, se va vedea, data
trebue sa se film, rectificarea sad nu.
P. S. Episcop at Duntirei-de-jos: Dar ce se face cu a-
cest prescript-verbal?
1. P. S. Mitropolit Primat: Se votezh cu acesta obser-.
vatinne, ca atunci child va fi fata P. S. Episcep al Arg-e-
sului, sa sulevati cestiunea din not.
P. S. Episcop al Danard-de jos: Prea bine. Me unese.
Se pune la vot sumarul sedintet precedente si se
aprobii.
i. P. S. Mitropolit Primal: Acum ve rog, sa procethitn
la alegerea cornisignet pentru cercetarea, socotelelor tipo-
grafiei cArtilor bisericest si ale jurnalului : Biscrica Ortho-
dox Romani, cum s'a facut in toti anii.
.13, S. Episcop at Dumb-et-de-jos: I. P. Sante Presedinte.
Not alegem in tot aniro comisiune pentru verificarea so-
cotelelor Tipografier §i a jurnalulut. Am avut si ed odatd.
sett de death ort s6rta sa fiti ales to acea comisiune, ca 135,
verific socotelele anuale. Cet ce au avut s6rta mea stiu
cum se Tail socotelele tipografiel si jurnalulm. T6ta acti-
vitatea comisiunei se reduce la a vedea, data s'a trecut la
-venit toot banit incasatt si data directorul poseda acte jus-
tificative pentru cheltueli. Precum redact comisiunea se
conduce de actele ce i se presintA acolo. Asa se Tat soco-
telile si asa am facut si eu, dar, 1,41) ye spun drept, eu ori
de chte on am pnrticipat la luarea acestor socoteli am
avut tot-deuna, Ere -care indotalii, care pate sti, nu fi fost
fondata, pentru ca nici adatft n'am putut sa me conving
www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR- ST. S1NOD.
eu Insumi de cele ce mi s'a presentat. Si indoiala mea_
provenea nu din afara, ci de la mine insumi, pentru e6,
daca am pntut patrunde in parte mecanismul acestor so-
cotell, am fost departe de a le putea verifica. Si ast-fel
neputand BA mi dan socotela in mod conscient de cum se
lucieza la tipografie si cum- se cheltuesc bani', am dat ade-
siunea mea cu acea reserva interi6ra : ca colegil mei vor fi
priceput mai bine de cat mine lucrul si apoi ea ei'am
incrEdintat ca direetorul aceste" tipografil este un am de
incredere. Parka (beltuelilor mat. Cu sepia nu am putut s'o
pricep de Ice si era natural ca eii sa n'o pricep, pentru ca
e o cestiune care nu infra in specialitatea mea ea clinic si
gAndese, ca in catigoria mea, sä gaFesc mull dintre deficit
nostril- si colegii met ori cat de intelegenti an fi et. Prea
Sf. V6stra stiff" ca si mine ca darurile naturali s'au impartit
6menilor nu in mod egal ki de aci vine si impartirea ac-
tivitatei omEnesti in diferite directiuni, Dup6 cum nu se
pricep ingineiii in cele ale julistconsultilor, militarii in cele
ale pieolilor, asa este si cu on -ce brash% si gen de acti-
vitate. Not nu putem sa cundstem in fond modul cum se
ebeltueste banii la tipografie. Not suntem clerics ki la luarea
socotelilor tipografiei gandese c'ar trebui omens specials,
esti sa cereetEze acele socoteli si sit ne d-ea si noua o
situatiune mat positiva. Dar ceea ce n 6 face sit insist si mai
mult asupra necesitatei unul control constiineies este, ca
am audit cu intristare pe unit din D-nil Deputati si Senator'
si pe at &Bern insemnati at Statului nostril, cum ca la
tipografie si la jurnal ar trebui un control mai serios, mai
aprofundat asupra lucrarilor de acolo. Si dar cum ca trebue
Eta alegem o comisiune din 6ineni special" nu mat incape
laice o indmala. Eu eel putin fie ca membru al S-tulut Sinod,
fie ca- membru in acea comisiune am avut si vol avea tot-
deuna indoiala dud nu voi fi pus in mi surit sa pricep
cestiunea. Credeti 6re, S. Vostre ea comisiunea nostra
alesa din membrii S tului Sinod pu va face ca tote comi-
siunile earl ail fost Oita acum ? Si facend asa, 6re credeti
ea S tul Sinod va aver, o lucrare cum an trebui sa o aiba
de la piste omen" special"? Eu unul ce.1 putin cred, ca o-
comisiune alesa numai din membrii S tului Sinod nu va
putea sit ye dea o situatiune exacta intro materie, in care
nu este competenta. Pentru aceste motive asi ruga pe S-tul
Sinod 14 se gandesca, la alegerea uric! comisiuni care sa
I'.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEIBALE ALE SED[NTILOR ST. SINOD 11
fie compusa din 6meni special], cunoscatort in asemenea
materie fie el dintre mernbrii S tulut Sinod fie de aiurea.
P. S. Episcop al Romnicului: I. P. Sante Steprine! Intru
si eu in discutiunea acestei cestiuni, si nu voiu atinge alte
puncte, de cat numai pe acelea, pe care le-a atins P. S
Episcop al Dunarei-de-jos. P. S. Sa ne propune, ca not
sa alegein o comisiune, eompusa din specialisti, din persone
de afara de S-tul Sinod, adica din omen' cunoscetori in
ale tipografiei.
Dati-ml vole Prea &mite! Volesc sa ve comunic si eu
cele, ce tit in ac4sta materie. Tipografia n6stra de la in-
fiintarea ei, ca tote institutiunile, care cauta sa -Nett progres,
a fost tot -deuna plivita ret ; si nu de t6ta lumea, ci de
9.ceia, carii aveu interes, ca ea sa nu fie sa nu'si ajunga
scope]. Ve pot comunica ehiar, ca la infiintarea ei am
avut rugaminti,personale, iJicendu-mi-se : Dar ce mai urn-
blati cu infiintare de tipografie? Ce? Nu sunt in Bucuresti
destule tipografii, unde puteti sa tiparit] cartile, earl ve'
aunt trebuinct6se? Ceva mai mult. Unul din tipografi a
venit cu un fel de argument, licendu-rni: Dar n'ati tiparit
la mine cartea de Te- Deumuri? Tot a§a puteti si de acum
sa ve tipariti cartile, ce voiti.
Acum, compunerea din asemerea 6meni a comisiunel.,
propusa de P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, ar fi a in-
troduce elemente, ce n'ar aduce aces ce doreste P. S.
Episcop al Dunarel-de-jos si not cu totii ; adica nu ne-ar
aduce, vo u s die, lirnpelirea situatiunei tipografiei, ci din
contra, eu veq, ea s'ar aduce lovitura de morte a acestei
institutiuni, injgbebatit de intrega Biserica Romanesca,
in parte de catra S-tul Sinod. Au sa intrebuinteze t6te
mij16cele pentru a o distruge- Au sa caute, cum lice Ro-
maim], nod in papura, ca s'o lovesca. Acesta este partea
argumentatiunei mele, luata din practica lucrulul.
Acum este o aka argumentiune de forma, luata din
Regulamentul tipografiei cartilor bisericesti. Regulamen-
tul acesta prevede modul, cum an sa se faca socotelile-
tipografiet si tine all sA, fie ace' membrii, din care are
a se compune comisiunea pentru luarea socotelelor.
din trecutul acestei institutiuni, in capul chreia am fost
si en onorat da s-tul Sinod ca sã fiti, se stie, ca s'a ur-
mat tot d'auna conform Regulamentulut. Comunic P. S..
Episcopal Dunarel de jos, ca s'a facut in trecut o ase-
gi
Si
www.dacoromanica.ro

menea 1ncercafe, riu tocmai In modal propus de P. S.
S. S'a numit o comisiune in care membrit eI aft introdus
elemente streine de st. Sinod; gi atunci indata s'a gasit
omen', a carnr -tinta era nu luarea so2otelilor ci eil. Ea
n'am protestat ca director de tipogrofie al at. Sinod, ci
m'am supus si am dat socotelele, euin a voit comisiunea.
Consequentele lucrarei acestel comisiunl nu s'ail isprav't
de cat acum dol ani ; i atunci cu alarrnarea lurnei de
afarA. De aceea rog pe S. Sinod, sa nu se unescl cu
propunerea P. S. Episcop al DanArei de jos ; caci pro-
punerea P. S. Stile loveste direct pres Regu-
lamentului. P. S-tite al Dunarei de jos ! chiar data anl
merge pang acolo. sa facem cum cereti, nu credeti ctit cu
aceita s'ar aduce vre un fobs tipografiel. Ve rog dar,
sa fim cu multa b'a'gare de semi in ceea ce priveste a-
cesta institutiune. Nol stim cu totii cum s'a infiintat a-
cestA institutiune, cu cite greutAci la inceput. Acesta
institutfune a progresat, p6te sa aiba un fond de
apr6pe o jumetate milion.
Voce. Nu pole as aiba un fond mai mare de 200,000
Hill lei.
P. . S. Episcopul Ramnicalui : Eu ye asigur, ca, are
un fond de o jumetate milion, punend in socotela
masinele, materialul tipografic, cartile tiparite etc.
T6te aceste nu fac u'A' jumetate milion ? AcestA tipo-
pografiie mai are si o menire forte mare pentru Biserica
natiunea romana.
En. 'ml aduc aminte cat am fost directoral tipografiel,
ca indatA ce esa o carte de sub t6scurile tipografiel nu-
mai de cat se iveail cereri de asi procura cartea tit:aria, fie
aceste cereri din partea librarilor, sail a altor pers6ne.
Numai in Bucovina eil am trimis peste 20 de tiparituri.
Acura se desfac clilnic cu trupuri din cartile,
tiparite in tipografia cartilor bisericesti. Pentru ce dar
sa introducem o mesurA de acelea, care n'ar face, de cat
sa lovescA, in acestA institutiunne ? P. S. S. Episcop al
Dunarei de jos 4i declinA coropetinta in materil de cifre,
i decliandu-$'o siesi, o declina, la tots membril. S-tului
Sinod. P. S. Sa ice ca nu pricepe mecanismul cercetarei
-a,celor socotell, bazanduse pe aastA ipoteza, face ne-
competent pe fie-care membru al S-tului Sinod. P. S.
Sa ill mai fond4zA argumentiunea sa pe directiunea
riptiunile
imo-
decimile
1i arli
si
si
www.dacoromanica.ro

PROCE:,ELE VI RBAT E ALE SEDINIFLOR ST. SINOD 13
culturalA de asta-4I clicend, crt totul s'a specialisatt me-
dicul trebues,;te sA fie medic, legistul, legist, popa, popa.
Basat pe acestA, argumentiune, cere, ca sit se numesea.
omeni Cu itiintA. §i cu pricepere in asemenea materie, emit
sA, pelA cerceta cu multA patrundere asemenea socoteli
*i mersul tipografiei. Apol P. S-cite ! tine nu !,;tie ca omenirea
s'a specializat ?.
Dar in vieta nostra de tote 411ele etnenii nu trAesc ca
spo.ialioI. SA ve &IA un exemplu. Un cap de familie
cand bate un cuiu in casa sa este un architect, c-end ill
face socotelile easel este un comptabil ; ciind da povete
copilulul sea un pedagog ; §i at,a, mai departe.
P. S. Sa dice, cA nu intelege mecanismul acestor so-
cotell. El bine II voiti ardta, en aid, cum WA lucrul. La
cheltueli, Directorul, care este insAreinat ksi en tinerea
comptabilitAtei, ne presintA compturile §i dice : am dat
4ece lel pentru o cAlimara de exemplu ; deci iatA objec-
tul, iata -i piesa justificative. Dupre legea cotnptabilitAtel,
se observA obiectul, §i se studiaza actul, data este in
regulA, sau nu.
Voiti un control mai sever ? N'aveti de cat sA luap
obiectul :ii piesa kii sA vh cluceti cu ele la neguttor §i
sA-I t,liceti : ,'a dat D-1 Director 10 lel pe acest lucru,
sat. a d-tale este iscalitura din acesta p'esti. E1 un mijloc,
cu care ye yeti convinge de adever. Pentru ce atata ne-
incredere, atatea scrupule ? Dar nu este numal scrupul :
01 ved aci o banuialA In contra unor Omen!, can sunt
bine inspirati pentru o institutinne, unde fie-care §'a de-
pus li vieta t;;i munca §1 oelni, ba pete t i banil, proptii.
Ea. care am avut onare sii, fin acolo, sA me credetr, ca
de multe or! nu mi-am luat nic! lefa ; fiind-cA eram nevoit
A plAtesc de la mine, gre§alele manuirei banilor. Si ca
IA ye convingetl de acesta, n'aveti de cat sA ye adresa0
la, omen!, twit manuesc ban! public). ;1i sA-i intrebati data
de multe or! nu perd chiar lefa for ; pentru cA din gre-
calA. daft asta-li la unul un leu mai mult, maine la actul §i mai
multi lel §i In urrnA se ved nevoit!, ca sa implinescA lipsa
din lefa lor. Pentru numele Jul D-clew ! Asemenea omen!,
cum este D-I Director al tipografiei, cArnia Ir dram nu-
mal 200 lei pe lunA, sunt scumpl i nu trebue sA-I des-
gustarn. Ce ar insemna sA-1 dal pe mana tuturor adu-
natilor, de nu qtiii uncle ? Acesta nu este frumos. Ire rog
www.dacoromanica.ro

14 PROCESELE VERBALE ALE FELOR ST. SINOD
sa ne gandim mai serios. Ee sunt in contra unor asemenea
principii, chiar data ar trebui se, modificam Regulametul,
cad v'am arataf prapastia, unde o sa ajungem. Ea ye rog
sit remanem in margenile Regulamentului ; sa, alegem
anul acesta o comisiune, compusa din membril S-tului
Sinod, si fie sigur P. S. Episcop al Dunarei de jos, ca
anul acesta se vor lua socotelile, ca tii pang acum, cu
Ora riguriositatea, si biserica va prospera !.
P. Episcop al Flu,silor. Cestiunea sulevata de P. S.
Episcop al Duna'rei-de-jos, pentru numirea tine! comisi-
lira din afara. pentru mine P. S. Episcop al Romnicu-
lui a desvoltat'o torte bine. Prin urmare eu sunt de Were
sa procedam la alegerea unei comisiuni conform Regula-
mentului ; si acea comisiune sa fie compusa din P. P. S. S.
Episcopi al Romnicului, al Dunarei-de-jos si P. S. Ar-
hieree. Ieremia Galatianu, call cunosc mecanismul acestei
comptabilitati si pot sa corig sa initieze mai bine $i
pe P. S. .Episcop al Dunarei-de-jos, care ;lice ca nu pri-
cepe mecanismul socotelilor.
P. S. Episcop at Danard-de-jos. I. P. S. Presedinte,
cer cuventul pentru a doua ora, ca sa protestez, sa pro-
testez forte energic in contra intentiungor ce mi-a atri-
buit P. S. Episcop at Romnicului Noului-Severin. In ces-
tiunea ce ne presta P. S. Sa a adus in discutiune ces-
tiunii writ de multe s'a servit de cuvinte asa de taxi
gi stranii, in cat ar trebui sa iala. cuvent cu cuvent sa
Tapesc Sinod un timp destul de insemnat, dar
pentru ea P. S. Vostra ati audit ce am clis eu in acesta
cestiune ve scutesc de ostenela. Putine din cestiunile gi
cuvintele P. S Episcop al Romnicului-Noul-Severin am
sa revelez si cred ca ye veti incredinta ea adeverul este
de partea mea. P. S. Episcop al Romnicului Noul-Seve-
rin crede ea un control serios din partea Sinodului asu-
pra 1u irei sdcotelelor tipografiei Hr periclita in4titutiunea in-
susi. En SA ye spun drept, and pentru prima 6ra asemenea
rationamente i mi se par atat de eronate, in cat nu. cred sa
fie nevoe a insista mutt spre a le conbate. Eiperienta de
Ali ne arata ca cu cat intro institutie va fi control mai mare
en atat institutiunea Ira merge mai bine $i din contra cu
cat va lipsi controlul, cu atat se va da nastere la blnueli.
i pentru ca tipografia este o institutiune sinodala en do-
rese sa nu fia chiar nici banueli. Dar de cand P. San-
D,N
si
si
Ai
si
si
si
si ea.
S.
-Slut
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VkRBALE ALE .EDINTEI OR ST. SMOD 15
-cite! exercitarea unul control serios se p6te considera ca o
insulta pentru eel ce trebue sa dea socotelA? Ea me res-
pect prea malt pentru ca sa -mi permit sa acus pe Direc-
torul tipografiel de ceva rail. Nu 1-am acusat, si red face
P. S. Sa ca -mi atribue intentium pe cart nu le-am avut.
Ed cred ca si P. S. Sa cA directorul tipografiel este un
om onest. Se insala P. S. Episcop al Roamicului si sA
insalA forte mutt cand crede cd, eel ce stie sa bath, un
cult' p6te sa fie si arhitect, asemenea eel ce ce'V face sin-
gur socotelile easel sale p6te implini si rolul de comptabil
inteo casA s6d institutiune ca tipografia nOstrA. Eli cre-
deam ca P. S. Sa stie cA alt ceva este WA, bati un cuid fii
alt ceva este sa. fit arhitect ; alt ceva este sa-ti fact socotelile,
comptabileasel alt ceva sa fit
Vocf. Aceste sunt principit f6rte elementare.
P. S. lanichie Bacaoanul. Acosta este hyperbola..
P. S. EpisPop al Dunarei-de-jos. InsistAnd dar asupra
nepriceperei n6stre In materia de cifre si zomptabilitatea,
nu scid cum P. S. Episcop al Romniculut a putut conchide
cA Eu bAnuesc pe dtrectorul tipografiel. Ed, Prea SAntite
am vorbit In tesA generals, si cand a fost sA, citez esetn-
ple m'am luat pe mine si v'am spus ca nu sunt comp-
tabil nici pricep tot mecanismul cheltuelilor tipografiel.
Acura pentru cA of vorbit ca sa ma combatt, cuventarea
P. S. Tale m'a convins si de alt ceva, si acel alt ceva
este cA si P. S. Ta nu prea me intrec cu priceuerea si
la nevoe asi putea sa ye desfid.
P. S. Episcop al Romnicului. Da. inteleg.
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos. Nu me multernese cu
afirmari personale. Trebue sa probatt cu acte si acte nu
avetl.
P. S. Episcop al Romniculut. Am dovedit acesta
nostintA.
P. 8. Episcop al Danar0-de-jos. N'at cunostinte spe-
ciale de cornptabilitate, precum n'avem nici unul din mem-
brit' S-lui: Sinod. Numal D-ded este omniscient. Omenil
insa orl cat ar fi el de inteligenti tot nu pot Implini t6te sarci-
nele activitAtet ornenesti si data, de la Inceputul tipogra-
fiel se facea apel la 6meni competenti p6te cA se cheltuia
bant mat putint si aveam si lucru mat bun. Dar in
sfer§it asupra, trecutulul nu se mat pot° reveni. Asupra
presentuiui qi viitorului insa EA cred cA trebue sa proce-
si
si
cm-
si
www.dacoromanica.ro

16 PROCE5FLE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1 NOD
dam in moa regulat si serios ca sa nu avem de regretat ca
'Ana acurn. Eu cred ca insusi directorul tipografiel pri-
meste on ce control, pentru ca el fiind om consciintios
si onest este sigur de gestiunea sa si nu se teme de ni-
mic. Dar un control serios asupra tipografiel, trebue
ea se adruita pentru insult prestigiul directorulul si eu cred
ea S-tul Sinod va admite propunerea mea de a se numi
o comisiune de 6meni competence. Eu sunt sigur ca in-
susl directorul tipografiel nastre va core S-lut Sinod ca
sa intervina la Ministerul Cultelor spre a se delega un
representant acestul minister, care sa is parte la verifica-
rea socotelelor. Directorul stie forte bine ca si noi, ca omul
are si prietini si neprietini, si de multe on reu-voitorii iti
pun in spinare lucruri la earl nici nu to -a' gandit. Vedeti
dar ca eu ingrijindu-m6 de tipografie nie fac aparatorul
direct al insusi directorulul sou, pentru ca s'an gasit din
nenorocire 6meni, rele earl au ca la tipografie
se fac lueruri fara control si cand cineva dice ca lu-
(Tail fart, control IV. dice lucru grad si trebue sa amp
a to apara cu probe decisive. i dar pentru ca unor ase-
menea 6meni sa le astupam gura ca sa nu mai vorbesca
pe socotela nostia, a Slui Sinod si a tipografiel, trebue
aprobam numirea unel comisiuni compusa, din amen'
competinti, sá le probam cu insu.11 certificatul for ca
tot ce s'a dis pe comptul adrninistratiuner aceste' tipo-
grafii nu aunt de cat nisce calomnit ca se descrediteze
neestit institutinne si s'o omore. lath' pentru ce P. P. S. S.
membri et am luat cuventul pentru a doua 6ra ca sa
protestez contra cuvintelor P. S. Episcop al RomniculuI
care nu still pentru ce s'a alarmat asa de mult si 'm1
atribuit vorbe ce n'am dis, nici am voit sa, clic. Mai bine
ar fi sa mergem in deplin acord si in aceste cestiuni In
In cart* streinit si viAjmasii bisericel gasesc ea este mij-loc
de a ataca nu numai tipografia dar si bisenca. Cetand
6meni specialstI in ale socotelelor, eti nu m'ani gandit ca-
tust de putin la tipografi, si nici am pronuntat cuventul
de tipografi, ci precum ye aduceti aminte am clis 6meni
specialt. Ve rog dar sa nu vedeti mimic alt in cuvintele
mole, de cat interesul tipografiel si mentinerea prestiginlui
ei si a administratieI. Notre Episcopilor nu ne este ertat sa
banuim pe nimeni, dar avem si dreptul si datoria sa spu-
nein lucrurile cum sunt ele, de acest principin m'am con-
dus tot- dd -una, altfel nu still.
guns dis,
iti
ea
i i
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDDTTELOR ST. St NOD 17
Dar ca sa me cornbateti ati facut recurs si la RPgula-
ment. Ei bine, cu regulamentul in mans am sa ve probez
ca, ell am dreptate si sa vedem ce aveti sa-mi mat respun-
deti. Regulamentul la care faced recurs este etestul de
categoric si forte clar in acesta privinta. lath, ce dice la.
Art. 9 :
Directorul tipografiei trebue sa fie o persona distinsti
atat prin stiinta cat si prin onestitate si sa depuna si a
garantie in valore egala cu suma de bane ce i se va in-
credinta sere administratie. Stiinta i se cere ca sa pot'a
esecuta tiparirea cu cea mai mare fidelitate si esacti'ate,
pentru ca sa nu se introduce in carts gresele $i omisium
precum acesta din nenorocire s'a intamplat la editarea
cartilor bisericesti in fasta tipografie a Mitropoliei din
Bucuresti, cand, din lipsa unui director competinte, s'ati
strecurat o multime de greseli in cuvinte si omisiuni de
intregi fraie, ceea ce a cornpromis forte, cartile acelea.
77
Directorul tipografiei va fi ales de S-tul Sinod in intele-
gere cu Ministru de Culte si aprobat de Domnitor. El
va fi salariat si va administra tipografia cu avutul el sub
-21
controlul S-tului Sinod impreuna cu Ministru de Culte,
"'Ana cand tipografia se va intretine de Stat ; lar dupe ce
ea va avea mijlacele sale proprii de intretinere, va re-
77
milnea numai sub controlul S tului Sinod.
Vedeti dar, ea clilar dupe Regulament trebue sa cerem
un delegat al Ministeriului, care 0, is parte la verificarea
socotelei tipografiei nOstre.
P, S. Arhiereu (Therasinz Pite,stenu: Art. din Regula-
merit spune ea munal atunci se va care delegat and ti.
pografia se va intretine de Stat.
P. ,S. Episcop al Danaret-de-jos : Dar ce, a deolarat mi-
nisterul ca numai da subventiune tipografiei? Noi nu stim
nimic despre aPesta, daca exista vre-o declaratiune de felul
aPesta, ye mg sa ne-o comunicati §i none ca et Om ce sa.
vorbim si ce sa decidem.
P. S. 24.? hicreu Gherasinz Pite,stenu: Statul numai da,
nimic pentru tipografie, ci se intretine prin mijl6cele )sale.
P. S. Episcop al Dunarel de-jos: V'am spus ca aunt
pornit dintr'un sentiment de dreptate si doresc sa apar din
resputeri tipografia, in contra acelora cc o barfesc, si pen-
tru acesta trebue sa cerem Ministrului sa trimith un de-
2.
www.dacoromanica.ro

18 PI 0 7ESELE VERBALE ALE SEDTNTELOR ST. SINCD
legal, care 0, la parte la luarea socotelelor. Ve rog, facep
aces-fa formalitate.
P. S. Arhiereu Gherasiin Pitept6nu: Se va face alegerea
Comisiunei conform cu Regulamentul.
P. S. Episcop al Dundret-de-jos: Regulamentul dice, ca
sa fie si ref resentantul Ministrulul cat va fi intretinuta
de Stat.
P. 8. Arhiereg Gherasim Piteflinn: V'am spus ea Statul
nu mai da nici un ban
P. S. Episcop al Dunara-de-jos; Da, ne-al spus acesta,
dar to -al ferit a ne spune, data exists vre-o declaratiune de
felul acesta din partea Ministerulul de elate. Eu $tit. si
cu mine stip tots, ca Directorul tipografiel insists i acum
pe langa Ministru, ca sa dea subventiunea tipografiel.
P. S. Episcop al Romniculun Dar nu i s'a dat.
P. S. Episcop al nanarci-de-jos: Dar s'a cerut, i daca
nu i s'a dat pentru un moment, p6te sa i se dea. Eu cred
in cele ce am audit si pe cars vi le spuset si P. S. V6stre,
ca indata ce- S tul Sinod va chiema pe Guvern sa parti-
cipe la luarea socotelelor tipografiei, subventiunea ei va fi
trecuta in budget. Asa dar, ca sa astupam gurile celor ce
vrea reu tipografiei bisericei, ye rog sa primip propunerea
mea. 'MI am facut datoria ; v'am spus opiniunea mea, St.
Sinod, care este suveran va decide ce va voi.
I. P. S. Mitropolit-Primat. 'MI pare bine, ea s'a ridi-
cat acesta cestiune. -Cu acesta ocasiune declar ca i eii
am audit vorbindu-se de mai nainte, ea guvernul neavend
nice un control, nu mai da nici un ban. Nu voiu sa ye
spun anume, dar asa este. P. S. Episcop al Romniculul
in cuventarea P. S. Sale, mi se pare, ca n'are de be intentiu-
ilea de a face insinuari sat. a atinge catusl. de putin in
ceva pe P. S. Episcop al Duniirel-de-jos. P. S. Sale i s'a
parut un pericol, ca nu cumva revenind nisce luatori de
semne .
P. S. Episcop al 1?8mnicztlui. Omens specials.
I. P. S. Mitropolit- Primat. Et. me resum i die: ca nu
vom, gresi, data voila admite, ca fu Comisiune sa fie si un
membru din partea Ministrului de Culte. Intru ce s'ar
atinge demnitatea S -tului Sinod Cu acesta? Eu cred din
contra. Me unesc dar cu P. S. Episcop al Dunarei-de-jos
si lie ca nevedend nici in cuv'entarea P S. Episcop al Du-
naret-de-jos, nici a P. S. Episcop al Romnicului Si nici a
gi
gi
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD 19
P. S. Episcop al HuOlor, vre o atingere nici la drepturile
tipografiel nici ale S-tului Sinod, me unesc §i eu, ca In
Comisiune sa fie representat si Ministru de Culte, lar Co-
misiunea sa fie alesa, ca tot-deuna de eatra S-tul Sinod §i
din S-tul Sinod. Se va face asemenea raijlocire la Ministru
ea sa, trimia un delegat, §i acesta nu va jigni fntru nimic
demnitatea S-tuliff Sinod.
P. S. Episcop al Romnicalui Prea &Incite al Dunarel-
de-jos ! Dupe ce to -ai fa'cut esplicit, me unesc qi en cu
propunerea P. S. Tale, $i me bucur, ca ne putern intelege.
Vorbitl de un delegat al Ministerulul? Dar eine fuge
de acesta? S'a vorbit de omens specials si ea am lost in
tot dreptul men, ca s6'mi inchipuese o sum intrega de
specialitati. Acesta m'a facut sa fia. ingrijat. Acum inse,
cand P. S. Episcop al Dunarel-de-jos, s'a esplicat si a clis:
Volu intram in Regulament i sa cerem ceea ce nu s'a
-cerut Ora acum, adica un delegat din partea Ministe-
faVi cu o asemenea propunere speciala nu am
nimic de ;Hs, dar in forma de mail nainte nu era espli-
cat de loc. De aceea acum am caqut de acord.
I. P. Mitropolit-Primat: Ne mai cerend nimeni cuventul
pun la vot propunerea P. S. Episcop al Dunarel-de-jos
la care me unesc §i P. S. Episcop al Romniculni,
-adica de a se face cerere la Minister, ca sä trimita un re-
presentant al sed care sa, is parte la socoteli.
Primig acesta?
Voci. Da, primim.
I. P. S. Mitropolit-Primat: Pun la vot propunerea P.
S: Episcop al Dunarei-de-jos.
S tul Sinod o primeste in unanimitate.
I. P. Mitropolit-Primat: Acum ye rog sa procedena la
alegerea comisiunei.
Se procede la alegerea cornisiunei prin vot secret s,si
se aleg P. P. S. S. Episcopi al RomniculuT si al Dunaret-
de-jos si P. S. Arhiereu Ieremia Galatianu, fie-care cu
cite 11 voturi.
1. P. S. Mitropolit Pronat: Prin urmare comisiunea
pentru cercetarea compturilor tipografiel cartilor biseri-
cestI se va compune din : P. S. S. Episcop al Ramni :ului
si ail Dunarei de jos si P. S. Arhereu Ieremia G-alatenu,
P. S. Episcop al Ramniculut. Mulcumesc S-lui Sinod de
insarcinarea, ce mi-a dat ! Declar, ca, voia purta acesta in-
sA
ea
:
¢i
Et
ai
www.dacoromanica.ro

20 PROCESFLE VERBALE ALE $EDINTEcOR ST. SINOD
s'arcinare cu tota dragostea §i cu tot devotarnentul ! Dar
adaog §i acesta : comisiunea nu p6te s i incepa lucrarea,
pfinA nu va fi fat §i representantul Ministerului, dup6
cum s'a hotarat de ciitre S tul Sinod.
I. P. S. Mitropolit Printat: Neaprtrat, ca numai a-
tuncl vet]. incepe lucrarea, cftnd va fi tea qi representan-
tul Ministerului qi in acesta privinta. chiar acum se va
face mijlocire la Minister.
Acura ye rog sa procedAm la alegerea comisiunea, pen-
tru cercetarea artilor didactice religiose. Adsta comisi-
une eu a§ propune sa fie numat din uja- singur membru.
P. S. Gherasim Pitqteatzu: Eii propun pe P. S. Epis-
cop al Husilor.
P. S. Episcop al HztWor: Eu propun pe P. S. Episcop
al Ramnicului, ca mai special.
Voci. SA se procedeze la alegerea unei comisiura de 3
rnembrii conform cu Regulamentul.
Se procede la alegerea comigiunei prin vot secret §i
se aleg : P. P. S. S. Episcop al Ramnicului §i al Hu§il-or cu
eke 10 votrui si P. S. I6nich;e Baaoanul cu 8 voturi,
find si 2 bilete albe.
1. P S. Mitropolit Primat: Prin -urrna,re comisiunea
se va compune din P. P S. S. Episcopi al Ramnicului §i
al Hnsilor §i P. S. 16niehie Bacaoanul.
Acura, ne mai fiind nimic la ordinea ridic §edinta
si pentru ca sA dam timp membrilor comisiunilor sa lu-
creze, eu cred ca sedinta viit6re s'o avem tocmal Marti
7 Main. PAMt atunci cred ca comisiunile vor pregAti ceva.
Sedinta se ridicrt §i se anunta, cea viit6re pe Marti
7 Main ]a orele 12 din di.
t Pres,iedinte : Iosif Mitropolit Primat.
Secretar : Gherasinz T. Piti,stenu.
,5'edinta din 7 Mat 1891.
edinta se deschide la arneqr sub presedinta I. P. S.
Mitropolit Primat, find presenti 15 Prea &trip' membri.
Se dn, citire surnariului sedinto precedente.
I. P. S. Mitropolit Primat: Are cine-va vre-o observa
tiur e de Mcut asupra sumariului?
f,lilei,
t
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE $ND1NTELOR ST. S1NOD 21
P. S. Episcop al Argeplut: Ina lt Prea Sante, din im-
prejurari en totul independinte de vointa mea, n'am putut
sg, particip_ la gedinta trecutil gi am rugat pe P. S. Arhie-
reul Dionisie Craiovenu, sa supuniti S-tului Sinod cazul,
care m'a impedicat de a veni.
I. P. S. Illitropolit Prinzat: De acesta s'a luat deja act ;
asupra sumarulut aveti ceva de cps?
P. S. Episcop al Arge,sului: In procesul-verbal se vor-
begte de- o propunere: asupra acestei propuneri agt dori
sa dau ore -cart
1. P. S. Alitropolit Prinzat: In acesta cestiune, inainte
de a ye acorda cuventul, dati-nn voe sa reamintesc S-tulut
Sinod cum s'ail petrecut-lucrurile, gi sper ca in urma es-
plicatiunilor ce void da, discutiunea nu'tgi va mai avea
ratiunea de a fi.
In prima gedinta ce am avut, s'a ridicat o obiectiune
din partea P. S. Sale Episcopului Duntirei-de-jos, nit nu
P. S. Sa Episcopul de Argeg este eel care a reinoit pro-
punerea: CA, on -ce autor de alp' didactice religiose mai
inainte de a presinta Sinodului opera'i tiparita, s'o infati-
geze in manuscris" ; gi ca propunetoriul ar fi fost P. S.
Episcop de Ilugi. In contra acestei obiectiuni s'a ridicat
gi a protestat P. S. Episcop de Argeg, sustinend M au-
torul propunerea este P. S. Sa.
In a doua qedint6, and incidentul trebuea sa se lim-
pe46sch, P. S. Episcop de Argeg era absinte.
Biuroul, esaminand cestiunea, a constatat ca din proce-
sul-verbal results faptul ca, in adever, propunerea s'a
fo-rmulat de catrft P. S. Episcopul de Hugi. Eu cred ca
n'ar fi nici un inconvenient, a se trece in procesul-verbal,
ca P. S. Episcopul de Al geg a 4is : Reinoesc propunerea
P. S. Episcop-ului de Hugi.
Daca 5-tul Sinod primegte sa remand Iii procesul-verbal
cum s'a trecnt, incidentul trebue inchis ; mai ales ca P. S.
Episcopul de Argeg. ea rnembrit al S-tului Sinod, are
dreptul necontestat de a formula propuneri, cum ge a
adera la, propunerea altu a.
Ne mai luand nimeni cuventul se pune la vot suma-
riul gedintei precedente gi se aproba cu esplicatitmile date
de I. P. S. Mitropolitul Primat.
Se comunica Sinod telegrama a 1. P. S. Mi-
tropolitului Moldova qi Sucevel in cuprinderea urmatore :
lArnurirT.
S-tului
www.dacoromanica.ro

22 PROCESELE VERBALE ALE F:EDINTELOR ST. SINOD
17
ImprejurAri nedependinte de voin0 mea m'at retinut
acasa pans asta-41, Yinerei trel Mait, sper ca pe LunI,
curent, voit fi BucureV, pentru ledintele S-tului Sinod
Senatului."
(Semnat) losif Mitropolitul Moldova.
I. P. S. Alitropolit Primat: AcestA telegrams am pri-
mit'o in 4iva de 3 Mal.
SA la act.
Adresa Mitropoliel Ungro-VlahieT, pin care se co-
munica S-tuluT Sinod cAlugarirea, in cas de b61A, a frateluT
G. Iordanovid, din MAnAstirea Cernica.
1. P. S. Mitropolit Primat: Este vorba, Prea Santi PA-
rinti, de un frate care a atins versta de 80 anT §i care
fiind lovit de apoplexie a cerut sa fie cAlugArit.
--SA Ta act.
Adresa 0-lui Ministru de Culte relativa la numirea
personalulul S-tuluT Sinod.
Foci.: SA se citescA in extenso,
Inalt Prea Seintite,
Conform adresel acelul Sant Sinod sub No. 91 din anul
espirat, am on6re a v.6 Incunostiirga CA se aproba §i de
Minister numirea Prea Sf. Arhieret Calistrat Orlenu fn
postul de secretar al S-tuluT Sinod.
Cu acestA ocasiune, am onOre a ye mal incuno§tiinta
lnalt Prea Santite, ca pentru acesta sesiune Dl. C. I ?ilciu-
rescu, §eful oficiulul cultelor, fiind mult ocupat in minister
cu alte lucrAri, s'a delegat in locul set Dl. Eftimescu, sub
§ef de biurot, Tar ca copigti vor remanea tot D-nit Negrea
qi Mandrescu, funcOonarl in cancelaria SAnteT Mitropolii
ksi in postul de stenograf s'a numit Dl. C. Manescu, care
va priori ca diuinA lei 200 pe intrega sesiune.
PrimitT, ve rog, halt Prea SaMite, asigurarea distinsei
mele consideratiuni.
p. Ministru, G. lonescu Gion.
P. S. Episcop al Romniculni: Am cerut cuventul asu-
pra acestel adrese, pentru a intaii§a S-tului Sinod o pro-
punere.
D-nul Ministru de Culte ne comunick ca aproba votul
Stului Sinod In persona P. S. Arhiereul Calistrat BarlA-
denul, ca Director al- cancelariel acestui Sfant Corp.
8
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 23
Ca membru al S-tului Sinod, $i cred, ca art infra
acesta simtimintele tuturor P. S. colegi, cata sa e-xprim
multumirile mele D-lui Ministru, ca a bine-voit a Linea
saw& de un act at S-tului Sinod, de altminterea facut in
totA, regula.
In privinta partel a doua din adresa D-lui Ministru
personalul, 4ic, al cancelarici S-tului Sinod, iarAsi dam
nimica de 4is, de dre-ce cestiunea acesta este regulatA prin
legea organicA a S-tului Sinod si Regulamentul sea in-
terior.
Asi dori insit WA presint o propunere S-tului Sinod, in
ceea-ce priveste partea a treia din adresa, adica steno-
grafii. Onorabilul D. Ministru ne comunica, cA a delegat
pe D. MAnescu, sa indeplinesea functiunea de stenograf cu
o diurn4 ore-care.
Cred, ea este bine-venita ocasiunea, ca S-tul Sinod sa-si
exprime dorinta sa, fatA cu D. Ministru, spre a se observa
art. 8 din Regulamentul interior al acestui Corp.
Mi se va obiecta, o stitt, cand e vorba de dispositiunile
acestui regulament, CA nu este sanctionat si prin urmare
s'ar putea adaoga, ea nu este nice obligatorill pentru D.
Ministru.
Dar luerul nu este asa. Regulamentul pote sa nu fie
obligatoriti pentru D. Ministru, insa relatiunileactele
dintre omeni si institutiuni nu se baseza numai pe obli-
gatiuni scrise. Sunt §i consideratiuni deosebite, in temeiul
cArora actele isi primes° fiintarea si tunctionarea lor.
In acesta anume imprejurare; propun S-tului Sinod, ca
sa; rugam pe D. Ministru, sa observe preseriptiunile art.
8 din Regulamentul interior, relativ la tinerea sedintelor
S-tului Sinod articol, care sunA. ast-fel :
77
Pentru efeetuarea lucrarilor de cancelarie Stul Sinod
va denumi un personal deosebit, ales dintre membrii cle-
rului. Personalul acesta se va compune din :
a) Un director, carele neaparat trebue sa fie teolog.
b) Patru copisti.
e) Doi stenografi.
d) Doi usieri, can se vor putea lua dintre dorobantii
Ministerului de Culte.
Amploiatii cancelariei S-tului Sinod vor fi retribuiti cu
diurne analOge cu serviciile lor, pe timpul cat durezA se-
siunile S-tului Sinod. Diurnele acestea, S-tul Sinod le va
fixa prin intelegere cu Domnul Ministru al Cultelor".
www.dacoromanica.ro

Propunerea mea, intemeiata pe acest articol, o resum
ast-fel: sA rugam pe D. Ministru, ca sa, ne dea dol steno-
grafi ; gi data nu se 'Ate, ca amendoi sh, fie clericl, unul
eel putin sa fie ast-fel. Este stint din luerarile anteriore ale
S tulul Sinod, din desbaterele sale, ca un stenograf singur
f6rte des se p6te amagi, si face gresell, qi uu stenograf nu
p6te ss apuce tote vorbele din cuventarile nostre.
Mai este un rationamenf din Regulament, dupre care
S-tul Sinod f6rte bine a prevedut, ca personalul cancelariel
sale O. fie clPrici. Rationamentul acesta sfa intru aceea, ca
acesta Institutiune este o Institutiune specials, 41 are ter-
minologia sa, i. i are limba el proprie. Cu tote studiele, ce
le p6te avea un mirean neteolog, nu'i putem cere ca ss
cun6sca terminologia clericals modul de a exprima lu-
crurile. Biserica n6stra 4l are limba el proprielimba, a
careia or nine este in popor ; numai un cleric p6te sa.'1 re-
produca forma ki i sa'i dea coloritul proprit Bisericel.
Am cis. re rog, malt Prea Sante, bine-void a consulta
S tul Sinod, data primeF,;te propunerea mea.
P. S. Episcop al Dunaret de jos : Ce propunere?
P. S. Episcop al Ranznicului ": Ss ne dea D. Ministru
doi stenografl, din earl' unul eel putin sit fie cleric.
P. S. Episcop al Dunarei de jos. malt P. S. Prese-
dinte ! In discutiune se afla o adresa a D-lut Ministru de
Culte. Eu cred ea am face un act de deferents dare D-sa,
data am amana resolvarea acestel cestiuni pentru alt5,
sedinta, ca,nd va fi intre not si D. ministru.
I P. S. _IIIitropolit Primal: Consult S-t Sinod, data,
incuviinteza amanarea pana la veniiea Ministru ?
Se pune la vot amanarea si se plimeste.
P. S. Mitropoli Primal: La ordinea dilet avem ra-
portul comisiunei de petitium asupra starei de suferinta
a cleruluI de mir, fiind sub-scrisi intr'o petitiune aprope
200 de preoti din capitals, in care arata plangerile lot; $i
se r6ga a inainta acesta, suplica in deliberarea corpurilor
legiuitore, spre a o avea in privire, sand se va vota le-
gea, pentru inbunatatirea positiunei clerului.
./P. S. Episcop al Romanulza : Dupe mine, acesta peti-
tiune este un lux; preotil ae exprimat acesta. dorinta a
for $i la CamerA, si la Senat ; ce mat vjn $i la Sinod ?
Eminentia sa pArintele Alitropolit nu e membru in Senat ?
Nu suntem si not acolo ? Cand va veni legea in disci',
thine cu totii avem ss discutAm cestiunea.
d-lui
gi
www.dacoromanica.ro

P. S. Episcop al Amara de jos : As propune, ea si acesta
cestiune s'o amanarn, pans la venirea, D-lui Ministru.
P. S. Alit.cropolitul Primat : Ed cred, ea mai nenierit
-este sa se comunice Ministerulai acesta petitiune.
P. S. Episcop al Ramnicvlut M6 unesc cu inalt P. S.
S. Presedintele nostru, ca acesta suplica sa se comunice
guvernului, spre a o avea in vedere la regularea positiei
preotilor. Tot cu acesta coasittne, asi voi sa eprim o
dorinta catre St. Sinod, 'Ana la pregatirea prolectulut, pen-
tru imbunatatirea sortei Inateriale a Clerului, guvernul
sa dea ordine, ca pamenturile numite
0 voce: Acosta este alta cestiune
P. S. Episcop al Ranzn2culid : pie, ea pamenturile, ce
apartin bisericilor dupre legea rurala din 1864, sa, nu se
mai arendeze de catre consiliile comunale, pentru alimen-
tarea budgetulul veniturilor comunale, ci tote aceste pa-
menturi sa fie lasate numai pe sama personalului biseri-
cesc. Spunea P. S. Gherasim Pitistenu, ca s'a &cut o lege
in acesta, cestiune.
Lege nu este alta, de cat ca pamenturile bisericesti sa fie
scutite de on -ce dare dare stat, comuna sad judet.
Este numal legea din 1864, dupe care o sums de po-
gone sa lasa pe soma personalului bisericelor.
Dati-mi voe, Prea Sant' Parinti, sa ves pun in cuno-
stinta unor amaruntimi.
Cand in St. Sinod am regulat, ca preoth sa fie ase-
qatl" pe Parohil, am regulat, ca Parohiile sa se compuna
unele din cafe (Tolle i trel biserici.
Primaril dad personalului bisericer parohiale un rend
de pamenturi, restul pamentunlor eelor l'alte biserici, se
arendezii, de catre primari sub felurite denumiri Ri veni-
tul for i1 vana in casa comunala, pentru inmultirea ve-
niturilor comunel. M'esura aeesta din partea Dior Primari
este forte nedrepta. Legea a lasat aceste panAnturi exelu-
siv, pentru intretinerea personalului bisericese ; prin ur-
mare legea este calcata de D-nit Primari, cand. aceste
pamenturi sunt rapite de la destinatiunea lor. SA 1icem,
ea la biserica filiala dintr'o parohie nu este preot ; dar
dascal, dar paracliser nu este ? Cu ce vor trai acestia ?
Mai mult, dreptatea sere, ca chiar in hipothesa de ar re-
manea un singur preot intr'o parohie, tote pamenturile
din acea parohie, afectate biserieel, sit le is preotul cu.
c
biserieesti...
www.dacoromanica.ro

26 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.
personalul eel -'1 -alt al bisericet ; cAci, din momentul, ce
impunem preotului sarcina. de a face servicia la mai multe
biserici, trebue sa-1 crestem $i resplata. Chrestinil bisericel
vacante de preot trebuese tots deserviti si St. Sinod a
impus preotilor sarcina de a'i deservi. Prin urmare forte
yeti fac primAriile autoritati administrative,
de iau pamenturile bisericestl si le arendezA, pentru in-
multirea veniturilor cornunei.
De aceea rog pe St. Sinod, ca cu ocasiunea acestel
petitiuni a preotilor, sa se atraga luarea aminte a guver-
nului ai asupra acestel cestiuni si St. Sinod sa 'fit Elie
cuvintul set, ca On& la regularea definitive a imbuna-
tatirei sortel clerului, plimAnturile bisericelor sA, reman&
pre sema nurnal a bisericasilor si de densele sA benefi-
cieze numai personalul biserieesc.
P. S. Episcop al Argesule : EiI cred, ca e bine sA
terroinAm cu cestiunea petitiunii preotilor, si sit admitem
conclusiunile raportului ce ni s'a cetit.
Noi, Sinodul, am fA.cut tot ce am putut in privinta a-
cesta, am elaborat un proiect, de care trebue sa ne timem
pe care guvernul '1-a depus pe biroul Camera
Ori-ce reclaim°, orice petitiuni cu privire la acesta
cestiune.cred ca nu'si mai are locul. De Ore ce Episeopit
vegheza, stAruesc pe cale legal& si cred, ca trebue BA
se face o data dreptate cererilor.
In ct priveste propunerea P. S Episcop al Ramnieu-
lui, scitl ceva : cã SAntul Sinod a intervenit deja cAtre
guvern sa dea ordinui cerut de P. S. Episcop al Ram-
nicului. Eti Insu -mT, dupe staruintele depuse, am primit
la Episcopie o asemenea adresit, pe care m'am grabit a o
trausmite Protoiereilor, obligandu'l a o pune in vederea
tuturor preotilor...
P. S. Episcop al .Raninicul0 : Chid ?
F. S. Episcop al Arge,sultit : Acum doue luni. Acesta
adresa o am primit, in urma mijlocirilor ce am facut.
Prefectii i sub-Prefectil sunt indatoriti i chiar Primaril,
a priveghia, ca sa nu se atinga nimeni de pAmenturile
bisericelor. S'a inttimplat la o parochie, din Erpathia mea,
un epitrop s& se atinga de acest avut al bisericii am
constatat faptul prin proces-verbal i culpabilul s'a dat
pe mania, justitiei, era pAmentul s'a, inapoiat bisericel,
in cestiunea acesta, am facut $i o circular& (pastarab).
§i
;
eele.'1-alto
ai
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. S1NOD 27
Cu tote astea, cred ca reit n'ar fi sa intervenim din noir'
ciare guvern in cestiunea de fata, spre a se lua mesuri
generale.
P. S. Episcop al Romanulta : Gestiunea sulevata de-
P. S. Episcop al Ramnicului, merits tots atentiunea n6s-
tra. Sunt pre la unele comune primarl cutesatori, intere-
sati, call sub un cuvint sati altul, calla sa puns maim
pe aceste pamenturi.
N-oi am marit parochiile asa in cat, intr'o parochie suet
eke trel biserici cu pamenturile lor. P. S. Episcop al
Ramnicului vine acum si dice : de Ere -ce s'aii math pa-
rochiile si in proportie a crescnt si sarcinele preotilor,
drept este sit se adaoge si resplata, adica sa se lase in
profitul for tote pAmenturile bisericesti din parochie. Dar
unit din primari yin si die : apol preotul are pament la
biserica, unde a fost inainte, pentru ce shq mai dam si
pamfintul bisericil n6stre ? is sa arendam not mai bine
acest pament, ca sa facem fond bisericel. Dar acesta e
numai un pretext ; la urma urmelor el' iat p§menturile
pre sema for si se folosesc singuri el. Eli, in cestiunea
acesta, am avut corespondents cu ministerul de interne
aduc aminte ca intr'un timp s'a dat m din ca sa
se lase aceste pamenturi bisericilor, sa se folosesca de-
rub. Dar ministerul s'a schimbat : a venit altul, care a
revenit asupra ordinulul dat si a permis cornunelor sa
arendeze aceste pamenturi. Din noir am primit tanguiri
de la preoti ; din noil m'am adresat guvernulul. M'am
jeluit chiar la ministerul trecut, si am primit respuns :
ca bine ait facut consiliele judetene- de air arendat aceste-
pAmenturiCACI prin consiliele judetene se face acesta,
si a remas lucrul
M'am vedut atunci nevoit sg, Iic preotilor, earl'
mi se tanguiati : i s'a luat pam-entul, nu to mai du la,
biserica aceea ! Acum, in petitiunea acesta se vorbeste, ca
ati sa, se fach imbunatatiri ; n'are sa se &ea nimic acum.
Noi stim, ca de-apururea s'a fagaduit, dar nu trebue sa
ne facem ilusiune, ca lucrul are sa se realiseze de grabh'.
Pang, atunci de ce sa nu se fact pentru preoti inlesntrea
acesta ? N'are guvernul de cat sa dea un ordin general,
ca bisericile sa profite de parnenturile acelea. Din acest
punch de privire ar fi bine sa, admitem propunerea fa-
cuta de P. S. Episcop al Ramnicului. St. Sinod sa fach
ii en
si'ml
balta.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SFDINTFLOR ST. SINOD 28
mijlocire din parte-I catre guvern, ca pana la defini-
tiva regulare a cestiunii preotilor, eel putin si se is dis-
positiunt, ca pam6nturile date bisericilor, sa remand in fo-
losul personalulul bisericesc.
P. S. .11)itropolit Primat: Pun. la vot op:ninnea P. R.
Episcopului al R amnicul ui...
P. S. Episcop al .2-Irgemlla : Punett mai Wahl la vot
Conclusiunile raportului ; propunerea P. S. Episcop al
Ramnicului nu s'a formulat Inca inscris ; s'o depuna la
o vorn vota separat.
P. S. Mitropolit Primat : In tot-d'auna s'a pus la
vot conclusiunea raportuluT eomisiunei.
In cestiunea de fata opiniunea comisiunel este : ca a-
cesta petitiune Ga se tramita Mitropoliei si Mitropolia s'o
inainteze Camerei, prin guvern.
P. S. Valerian 1?amnirenu,raportor : Suplicantil nu cer
acesta ; el roga, d'a dreptul pe Primat, presedintele Sino-
dului, s'o prebinte corpurilor legiuitore.
P. S. Episcop at Dunarei-de-jos ; En as ruga pe St.
Sinod, sa nu darn nici un vot si sa arnanam diseutiunea
'Anil la venirea D-lui ministru.
P. S. Mitr000lit Primat: Atunci pun la voi ce ?
P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Amanarea.
1. P. S. Alitropolit Primat: Pun la vot amanarea dis-
cutiunei.
P. S. Episcop at Romanulta: Inainte de a se _procede
la vot. cer voe sa completez cele ce am spus, cut privire la
parnenturile biserici or.
Sunt, Prea SAO Varinti, si a'te in onveniente la not In
tern, pe can' S-tul Sinod trebue sa le cunosca si asupra
carora, e dator ca s se rostesca. De pilda, la Focgani este
biserica Domneasea inzestrata forte bine, posedand un
venit de 20,000 let. Ce se face cu venitul, cum si la ce
se intrebui.itezii, acesta e alta cestiune. Et bine, primarul
de acolo, de o bucata de vreme, 'si-a pus °chi' ea, cu on-
ce pret, sa is veniturile bisericetniste locuri donate bise-
ricei cu chrisq5ve domnesti,sa la adeca aceste venituri si
sa lase biserica in saracie. Aeesta cestiune a fast tratata
si in Consiliul de ministri. Ministeriul Manu a oprit acest
abus si a transat diferendul in favarea bisericer. Dar mi-
nisterial s'a schimbat; primarul in cestiune acem s'a faeut
Si deputat, ba s'a facut si conservator, prin unnare influ-
o
biuroil 1i
www.dacoromanica.ro

PROC,.'SE1 E VFRBALE ALE SFDINTELOR ST. 51Vop 29
enla la a crescut ; acest pm vrea sA despaie, s1 sArAcescl
biserica Fi mal multe nu! S'ait dat Epitropii afara....
Ei bine, cred ea in acesta cestiune trebue sA facem ceva:
trebue sA exprimam dorinta Sinodului, ca locurile, ce le ail
bisericele de mir, sA fie lAsate bisericelor ; §i d-aca Foc§anilor
le trebue piete, despAgubesca biserica, dee'i un capital bti-
nese ca sA peita preintimpina, din venitul acestui capital,
necesita tile ei.
Acum, cestiunea acesta ar trebui sA facA obiectul unei
propunerl.
1. P. S. Illitrcipolit Primat: PanA (and se va face pro-
punerea, pe care o vom di9cuta, not vom raga pe D.
Ministru Cultelor, ca srt intervina catrA colegul D-sale de
la Interne sA dea un ordin general, pentru a se respeeta
dreptul personelor bisericeFItt la parnenturile afectate prin
lege bisericilor.
Pun dar la, vot amilnarea propusA de P. S. Episcopul
DunArei-de-jos.
Amilnarea este incuviintatA.
P. S. .Arhiereu Valerian 1?omnicenn, raportorul comi-
siunel (le petitiuni, da citire urtnatorului raport:
Mal Urea Sanlite Stepeine,
Comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod, bland in ob-
servatie adresa P. S. Episcop de Romnic No. 352, a
descoperit urmAtc3rele:
P. S. Sa arata ca mat multi preott din Eparhia Romni-
cului Noul-Severin, avend interese la, instantiele civile, §i
cate odatA produkii ca martori, sunt obligati de judechtori
a presta jurAmentul dictat de legile civile, sub amenintare
de a§i 1erde cauza sail a fi amendati.
Ca preotil in aseminea cazuri cer invoirea Episcopala
de a se sunune jurAmentulin cerut de lege, care li s'au
dat cu conditiune de al pronunta dupe formula prescrisA,
de S-tul Sinod in §edinta de la 28 Mat 1874. Mat adaugA,
P. S. Sa, ca cu tote acestea i se relatezh, ca mat nici in-
tr'un caz, instantiele civile nu in sarnA de acestA formula,
sub cuvent ca legea nu prevede acesta esceptiune, ast-fel
ca preotil sunt redu§i la extremul mijloc, a depune jura-
mentul comun.
in urmare, Prea Sttntitul Episcop, supuind cazul la cu-
www.dacoromanica.ro

30 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTFLOR ST. SINOD
nostinta S-tului Sinod, spre a i se da o solutiune ore-care,
pentru respectul acestel Inaba autoritati Bisericesti, sau
armonisarea legiuirelor in acest punet, spre ocrotirea preo-
tilor loviti in interesele i demnitatea for personals.
Comisiunea constata, ca, formula juramentului, hotarita
de S-tul Sinod, in sedinta din 1874 Mai 28, pentru jura-
mentul preotilor, .ca mai apropiata de invetatura Domnului
nosfru lisus Christos este acesta :
71
MArturisesc pe constiinta mea de servitor a luT D -4eu
si tinend minte de invatetura Domnulul Chriscos, carele a
Sa fie cuventul vostru asa, asa si nu, nu, Tar ee este
mai inult de la eel red vine, ca, aratarea mea va fi in totul
adeverata. Asa ajute Dumnecleil". Osebit la cazurl
esceptionale, preotil sit se trimita a depune marturide for
sub omoforul chiriarhulul respectiv.
Iar formula prescrisa de proeedura cod. civil art. 196
este acesta, dupe ce martorul Pone mama pe truce dice:
Me leg pe on6re i pe constiinta; jur inaintea lui
ea void marturisi adeverul, nimic de cat adeverul, tarn,
ura sau favore pentru ver-una din parti". Judecatoriul mai
adauga aceste cuvinte: D-ded martor de juramentul, ce
at facut sa to pedepsesca data, vei fi sperjur!
Acosta cestiune a Post de mai multe on sulevati, in S-tul
Sinod, de catra Prea Santitil Episcopi respectivi ;. iar data
cea mai recenta ce se afia in analele S-tulul Sinod este
1888 Mai 11, motivata de adresa P. S. Episcop de Arges
No. 307 din acel an. Un studid forte detailat chiar in-
structiv, se vede in raportul comisiunei, ce a fast insarci-
nata cu studiarea cauzel, conclusiunele acelui raport
aprobat de S-tul Sinod s'au comunicat D-lui Ministru
respectiv _spre a se traduce in proiect de lege inaintea cor-
purilor legiuitore, pentru armonizarea codului civil cu
formula canonica relativ la preoti.
Precum se vede in citatul raport Ministeriul, a agreat
tot-deuna mijlocirele S-tului Sinod si a promis a se pre-
senta proiectul de lege la corpurile legluit6re; dar iata ce
se intampla: Ministrii sub regimul nostril constitutional,
se schimba forte adese, eel not veniti aunt atat de ocu-
pati, ca nu se mai pot ocupa de cestiunile cele vechl, de
cat numal sand urnaeza o anume staruinta, si notificare
din non.
Comisiunea crede, in cazul de fata, ca se pot lua done
sa'mi
$i
D.defi
si
salt
si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE $FDINTELOR ST. SINOD 31
snlutiuni Intflia, de a se repeta onor. Guvern mijlocirea
cuvenitA pentru a se introduce in lege juramentul
fartt care nici odata nu se va putea face nimic, precum
se urm6za yi cu casAtoriile, despArtirele si spitele de inru-
dire, pe care legea civila esplicat si hotarit alt-fel,
de cum prevede pravila nOstra biseric6sca, puind finele
fie-caria legs formula sacrementalA : Tote legele i regu-
lamentele contrare legei de fats sunt abrogate.
A doua solutiune crede Comisiunea, c6, ar putea-o incerca
P. S. Eparhioti, pAna, la armonisarea legei jurrtmentului,
cerand a pune in vederea preotilor aliniatul din urmii a
art. 196 din procedura codului civil, unde se dice: Daca
marturul este de o alts religiune, formula j tramentului se
va modifica, dupe cum prescrie religiunea sa". Data ju-
deciitoriul este erestin si are respect pentru religiune, va
permite preotului asi tine religiunea si formula eel prescrie
legea bisericescit ; la caz contrar, nu p6te fi chemat la nici
o respundere duhovnic6sca, cAci unde este forts si asu-
prire legea morals nu cere pedepsa.
Acest resultat cu respect se supune deliberarei St Sinod.
f Valerian Ramnianu, t Dosithd Botosenenu, t Dionisie
Craiovazt.
I. P. S. Mitropolit Primat: Discutiunea este deschisa
-cere tine -va cuve'ntul?
P. 8. Episcop al Roinniculut: malt Prea Santite Hi Prea
Santiti Parintt ! Am ascultat cu t6t5, cuvenita atentiune cc-
tirea acestul raport, cu privire la jurAmentul, ce preotii
sunt- indatorati, sa depunA in fata instantelor judecatoresti
si am v'equt ca P. S. raportor aratA opiniunea intregei co-
misiuni, de ore-ce o minoritate n'a fost in comisiune cu
opinie deosebita.
Done aunt conclusiunile ce ni se presinta. Intaia, sä se
faca mijlocire pre langA Guvern, pentruza se schimba legea
civila si a se pune in concordanta cu legile n6stre biseri-
cesti. In mega privinta n'am nimic de qis, cad acesta
este singura mesura mai la indemana S-tului Sinod. A
doua conclusiune a raportului sun& asa :
(Sa se consulte a doua conclusiune a raportului impri-
mat -mai sus la pag. 29).
unul nu sunt de opiniune sa o primim...
P. 8. Episcop al Romnicului : N'are nici un
preo-
-tilor,
sees.
:
le -asi
Ea
www.dacoromanica.ro

32 PROCESE1E VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD
P. S. Episcop at Ranznicului : Si eta, cuvinlele.
Not suntem asta-chi, cum ne-o spune Constitutiunea si
tote legile ndstre un Stat ortodox ; prin mmare, cane
legiuitorul vorbete de religiunea dominanta, intelege re-
ligiunea bisericei ortodoxe. Aliniatul la care ne trarnite
raportatorul. priveste pe etherodoxi i pe preotil acelor
confesiuni Nu putem dar, ca a, facem us de acel abneat
i acesta e cuvintul pentru care, P. S. Parinti, nu me
pot uni cu partea finala a raportului.
De aceea, sa admitem partea intaia si sa facem de-
mersuri pentru impacarea legilor civile cu cele biserice0.
A se Visa ]ucrul in parasire, nu este bine si Iota pentru
ce: Santul Sinod a facut o formula de juramant: judeca-
torul civil nu o primeste cu drept cuvint, el apli'ca
prescriptiunile codurilor sale, singure obligatorii, pentru
densuL St. Sinod n'a voit sa tina socotela, de acesta, prac-
tica a judecatorilor, de acest us ; St. Sinod s'a creclut
in drept i dator sa prescrie alto formula de juramant, in cea
ce priveste pe preor. El bine, repet, judeciitorul laic nu
o primeste,o re-WM ! Asa ea not adroinistratiunea e-
parchiala. ne lovim de multe orl de casurt durerdse. Vine
un preot, Alin de siratimentul religion §i cu ochil seal-
dati in lacrami imi (lice : aunt in judecati, cu cutare !
rni sa impune, sa jur ! regulamentul S-lut Sinod me o-
preste, mai bucuros imi perd. interesul ! mat bucuros
reman serac pe drumuri cu familia, de cat strivesc
sufletul !... Este adeverat ca eu, dupe ce am pus sub
omophor pe un Bsemenea preot ai m'am incredintat, ca
dreptatea este en densul, '1-am dat dispensa arhieresca,
ca s6 jure, dar ca sit nu contraviii dispositiunilor St. Sinod,
tot-d'auna impun preotului, ea are voe a jura asernAnat
formulei St. Sinod si numai in cas de refus din partea
judecAtorului, se va supune juramantului comun, anume
dupre formula preScristi de legile civile.
In resume, am luat cuvintul, ca sa aduc casul in des-
baterea St. Sinod, spre a se vedea ce este de facut, in a-
cesta cestiune.
P. S. Episcop at Arge,culu Inal prea Santite Stapane !
In adever, cestiunea sulevata de P. S. Episcopul Ramni-
cului, este o cestiune, care nu pentru intaia ara vine si
se trateza, in St. Siuod ; ea a facut obiectul discutiunilor
nostre, in mai multe re'nduri si a fost un stimulent $i
si
siVmt
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SBD1NTELOR ST. SINOD 33
pentru guvern. Ca lea lose, pre care vine asta-41 P. S.
Episcop al Ramnicului numal intru cat-va pOte sA fie
admisa de not. Ved, ca. -P. S. S. nu se uneste cu partea
a doua a raportului ; et bine, ell declar cg, me unesc...
P. S. Episcop al Romnicul0: Cu partea a doua?
P.S. Episcop al Argeptle : Da! SA lase pre fie-care sA
jure dupe legea lui. Asa (lice conclusiunile raportului
in partea a doua. Casuri de felul acesta sail intatnplat si'n
Eparhia met,. Si lata cum : Cand preotul, chemat la barn
justitiel, se aparA de juramentul civil, ce i se impune ii
cere ca sA jure, conform Regulamentulul canonic, judeca-
torul nu voeste BA arida! A.tunci preotul nevoit vine la
Chiriarhul sea cere voe ca sa, jure, si Chiriarhul, dupe
ce'I pune sub omofor si se incredinteza de adever, acordA
dispensa ceruta.
Dar bre acelasi judecator tot asa procede el cu jidanil
cu liberii cugetatori ? Casuri de acestea intamplat.
CA pe jidant it admit in juramentul for religios: more ju-
daicae. i pentru preotif nostri crestint ortodoxt, sA nu fie
permis jurarnentul canonic regulamentat de S-tul Sinod?
In ce tea ne gAsim? Nu este Ora acesta o tern emina-
mente ortodoxa ? Si ce alt sunt preotif, de cat niste pan-
dart al santel nOstre religiuni?
Pentru aceste cuvinte, repet, ca me unesc cu partea a
doua a raportului. Judecatorul laic concede jidanului si
liberulul cugetAtor a jura, fara sa punk pe s-ta
Cruce; de ce acesta favore pentru aceta i defavare pen-
tru preotii romani.
De aceea, sunt de parere ca S-tul Sinod sA primesca
partea a doua a raportului, asa cum este ea redactata
apof sit se comunice Guvernuluf, ca sA is mesurile cuve-
nite, spre a se evita pe viitor scandalurile rusinea ce
se face Bisericet si preotuluf roman ortodox cu depunerea
jurbmentului public cu mina pe sf. Croce, in fats, unul
public uumeros.
halt Prea Sante i Prea Santiti PArintl! Este o durere
a vedea cine-va cum aunt taxati preotil pre la tribunale
judecatorii de ciltrA persecutoril for fArA nici un scrupul.
Acesti 6meni, lipsiti cu totul de on -ce sims moral, inven-
teza felurite curse si aduc martort mincinosi, pe can '1
platesc cu cate dol yi trei let, pentru a sugruma onorea si
3.
mann,
Ai
ai
5i i
Qi
yi
si
www.dacoromanica.ro

positia preotului. Preotul chemat in judecata sustine ne-
vinovatia sa, se apara de juramentul public, creditorul
inchipuit, n'are inscris, n'are acte cu ce sa probeze, ci
are insa martorii mincinosi cumparatI si in puterea a-
cestora recurge la extremul acesta de a referi acusatului
preot pe nedrept juramentul public cu mina pe sf. Cruce,
despre care nenorocitul se fereste, spre a nu se da scandal
publicului adunat. Judecatorul atunct impune bYetulul
preot stramtorat de o asa mare strambatate, ca sa pres-
teze juramentul public. Nenorocitul preot, amenintat WO
perd'a avutul si sa remand pe drumuri alerga la Episcop
si'l cere dispensa. Episcopul ne putend refusa, acesta le-
gitima cerere, fl pune sub anofor si dupe ce se incredin-
tea, de adever din partea preotului ii acorda acesta canonic&
dispensa.
Nu gasitt Prea Santiile V6stre, ca e forte trista pentru
preotul roman o asemenea stare de Incru ? Cum ? Nemer-
nicul eel mat din urma, sa alba dreptul sa tarasca pe
preot pre la judecatorit si tribunale si acesta s5, n'aiba
dreptul de a se apara in mod cuviincios. SA i se impuna
juramentul public si A' i se refute fav6rea, care se acorda
j1clanului si liberulut cugatator? Dar mi se pare, ca tocmai
judecatorul nostru roman ar trebui sa fie mult mat drept,
sand e vorba de until din servitoril bisericel n6stre, adeca
de preoti. A admite jidanilor $i liberilor cugetatori sa jure
dupe uzul for si a refusa acesta fav6re, cand e vorba de
preotul roman ortodox acesta este o rusine a neamului
nostru.
S'a intamplat, ce e drept, in Eparhia mea doua cazuri
de jurament, unul la Curtea de Arges trial 4ilele trecute
si altul ]a Slatina, anil trecuti. i unul § i altul din jude-
catort au fost la inklcimea misiunei lor, ciici apreciind
positiunea preotului crestin in statul roman, in matura for
clubzuire, ad admis pe preot a depune juramentul canonic
reglementat de S-tul Sinod Peel on6re acestor judecatori,
can Elite bine si-au inteles rolul si lnalta apreciare de a
evita scandalul si rusinea, ce se aduce cjilnic preotilor si
bisericel cu juramentul public cu mana pe sf. Cruce. Rog
dar, primirea concluziunilor si partea a doua a raportului
Comisiunei, si tot odata si intervenirea catra onor. Guvern,
spre a lua rnesuri ca la tote instantele judecatoresti, sa se
admita preotului juramentul, preve4ut 'in Regulamentul
S -tulul Sinod.
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINrNLOR ST. SINOD 35
P. S. Episcop al Romanulul: De cate on s'a tratat ces-
tiunea acesta a pururea s'a repetat: ca nu permit candnele
juramentul. Ea rog sa mi se spunk care anume este ca-
,,nonul ce ()presto juramentul... Nu e canon este un singur
canon care ;lice : Ori-tine va calca juramentul, fie din
der, fie mirean, anathema! sA', se caterisesca! Dar volt):
sä spunetT de Santa Evangelie, ca opreste sA se jure ;
sa vorbim de acesta, Ian nu de can6ne.
Acum, in s-ta Evangelic multe sunt (Ilse ca ultima per-
-iectiune, la care trebue sA tincja tot crestinul....
P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: i ca sa, se combata
obiceiurile jidovestl cele rele.
P. S. Episcop al Romanulta: Asa e si acesta povata:
sA nu vES jurati nici pre ceriii, nici pre pament, nick alt-fel ;
ci sa fie cuvesntul vostru tot-deuna: asa, asa! nu, nu! Or!
-simpla afirmatiune, on simpla negatiune. Dar ca sa ajun-
gem Ia acesta perfectiune evangelic, trebue ca omul sA
atinga gradul de moralitate eel maI mare, (At societatea sa
fie impacata in con§tiinta Li, ca omul nu pate sa mints
nici °data; si &and a cis ca este asa e; cand a ;Us
nu, nu. Intocmai cum te-al duce la un doctor cu repu-
ta0une mare ca s6.1 consults, trebue sA fact eeea ce te po-
v4ueste el. Acum, adevernrile acestea din Evangelie sunt
ele exacte pentru tots omenirea? Da; pentru ca omenirea
merge tot niereit catra perfectiune si cu timpul va ajunge
si Ia acesta ultima perfectiune ; dar asta-di suntem Inca
departe de aceea. Si nu e qis numai de preot, ci pentru
-tot crestinul. Asta-41 traim intr'o societate, carea, sub ra-
portul moralitittel, n'a ajuns Inca la gradul de perfectiune
evangelica. AstA-4 un membru_ al societAtii nu se p6te
Pali cA, are Increderea lumeT. i apoi ce 6re ni se cere?
SA aducem de martur pe Dumnecteil, de care ne temem,
ca vom spune adevernl, nimic de cat adeverul. Cred, ea
prin acesta nu severk;im nici de cum p6cat. Cum vreti sa
eseeptam pe preot de la acesta regula? Dar 6re merita
toti preotil noqtri sA fie scutiti de o asemenea indatorire ?
No!, earl' suntem in fruntea for si privirn clilnie la faptele
lor, putem not susVne ca et nick °data nu mint? De ce
-dar sA ne supAram de cerinta legei?
Acum, eh. spun tote acestea, nu ca sa combat conclu-
siunea raportului, dar pentru ca sa ne facem no! insi-ne
ozleie, de cum stall lucrurile in realitate; pentru ca si dup6
;
ml
a-a,
www.dacoromanica.ro

36 }ROC} Se.LE VEEBALE ALE SEDINTELOR ST. SINTOD
mijlocirea ce vom face, tot la esultatele ce am obtinut
pana arum avem sa, ajungem. Spun Insa acestea, ca sä ne
linistim : nu facem mare pecat eland voe preotilor ca sa jure.
Prin acesta le facem chiar un bine, tact II scutim de o,
perdere, in cele mai multe casurt forte simtiterc pentru
Unlit. SA le spunem dar: data suntett sigurt de dreptul
vostru, merger' de jurar ; ca nu facer prin acesta nick o-
faptA. neregulatA.
Alt-fel, ce vrem sA facem? schimbam derA forma ju-
ramentului. Va se diva admitem juramentd, fl mentinem;
-asa dar nu putem lipsi justitia laicA de acest mijloc de-
probatiune.
Idea acesta,ca preotul sA nu depuna jurAmentul civil,
a venit la not din Rusia, de ()data cu apropierea relatiu-
nilor diutre ambele tett am avut §i un lytitropolit rus
pe exarhul Gavrii1.De pre atunci dateza ideta, ca preo-
xul sa fie scutit de jurAment, dupe cum este scutit
in Rusia. i s'a urmat asa pana a venit legea civila cea,
noun. Legislatorele eel not). nu a tinut socotelA de acest us.
Unit judecatort cu duh mat crestinesc, in socotelA; dar
numerul celor fare, cre§tere, numerul necredincioF,dlor este
cu mult mat mare ; acestia nu tin nice o socotelA de us.,
Not insA, nu e refit sa ne facem datoria, sA. mai intervenini
pre litogil Guvern ; mai cu serna ca la not, cu schimbarile
dese de ministere, se utta uncle luerurt bune. Dar pentru
linistea no:4ra o repet, 0, nu credem cA facem mare luau,
acordand preotilor dispensa ca sA jure. 'Mt pare bine de
eultura religiesa ce o are P. S Episcopul de Argel, dar
trebue sA ne mai potolim zelul.
P. AV. Episcop al Dunaret-de-jos: halt Prea Santite Pre-
sedinte ! Eta a4t fi dorit ca, acestA cestiune sA fi fost adusA
in discutiune pe o altA cale pe calea regulamentarA,
pentru ca, ast-fel precum a venit solutiunile, ce't dA co-
misiunea in raportul s6i1, nu pote avea Hitt un resultat
practic folositor pentru cler.
i pentru a ye convinge despre acesta, ye rog, sA'mt
permiter sa del retire adresei P. S. Episcop al Romnicu-
lutNoului Severin:
mall Pica &intim!
Mare paste din preoti In daraverile de interes ce air
Inaintea instantelor civile, sail cite odata proaduf,s1 ca mar-
,5i
nostru
Qi
@i
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 37
tort In instructiunea unor afacerl de interes public, sunt
supust de judecatori a presta juramentul, dictat de legile
civile, sub amenintare de a'st perde causa sail a fi amen-
daft dupe imprejurari.
In asemenea castni ei recurg la invoirea Nostra de a
depune juramentul, ce li se cere ast-fel, tinend sema de
dreptatile ce au, Not le acordam acesta, insa cu conditiu-
nea, juramentul sa'l pronunte in tocmai dupe formula
prestabilita de S-tul Sinod in sedinta de la 28 Mai 1874.
Ni se relatka insa, ca mai in nici un cas, la instantele
civile nu s'e tine serna de acesta formula si ea se refusa
preotilor modul acesta de a'st afirma dreptatile lor, on a-
deverul in causa, sub cuvent ca legea nu le prevede acesta
esceptiune : ast fel ca, preotit sunt redu0 la extremul mijloc
de a depune juramentul comun.
Supun dar, la Inalt Prea Santiei Vostre acesta impre-
jurare, rugandu-Ve cu smerenie sa bine-voitt a o pune
in vederea S-tului Sinod, spre a i se da o solutiune 6re-
care, pentru respectul decisiunilor acestel supreme autori-
tap bisericestl saii armonisarea legiuirilor in acest pullet
i ocrotirea preotilor loviti in interesele. Ri deninitatea lor
personals.
Primitt, Malt Prea Santite, asigurarea profundulul met
respect.
Episcop, Ghenadie.
Precum vedett P. S. Episcop al Romnicului Noulul-
Severin, cere S-tului Sinod dea o deslegare, pentru
practica de urmat cu preotit, emit sunt chernatt ss prestea
jurament inaintea instantelor judecatorestt civile din tera.
Comisiunea, caria S-tul Sinod a trimis adresa in cestiune,
a concbis in raportul ce atOirati, ca sa permits preo-
tilor, dupe cum se Termite jidanilor si liberilor cugetatori,
sa nu jure dupe regulele prever,tute de legile n6stre civile;
mai cu serna ca pe preoti ii °presto de a jura insust
art. 8 din Regulamentui S-tului Sinod, materie de ju-
decata bisericesca. Eu gandesc ca conclusiunile raportului
nu sunt foudate gi mat intat in ceea ce priveste pe Iudel
i liberil cugetatori. Iudeilor cugetatori li se
permite in adever a presta jurament dupe legile credintet
lor, Si li se permite a presta un ast-fel de jurament nu
pentru ca et cer acesta, ci pentru ca asa le cere judeca-
in
liberilor
¢i
salt
Ii
sit
svi
www.dacoromanica.ro

torii si cei in litigiu cu el; acesta derogare la legea co-
muna ceruta si admisa se socoteste ca suprema garantie
a juranoentulut. Ceea ce dar legea permite si chiar cere,
pentru eel de alto, credinta, nu se p6te invoca in favoruli
preotilor can apartin ca si judecata legel crestine. Tot
atat de nefondata mi se pare opiniunea Comisiunel sl in
ceea ce priveste art. 8 din citatul regulament. P. P. S. S. V.
stiti ca si mine, ca acest regulament s'a facut pentru a se
sti calea de urmat in materia de judecata bisericesea, iar
nici de cum pentru on-ce judecata. Ast-fel fiind luerul nu
ved pentru ce Comisiunea a generalisat faptele si a con-
chis ca preotii, Bind opriti de regulament a presta jura
merit inaintea autoritatilor judecatoresti civile, S-tul Sinod
sa dea o solutiune cestiune radicata de P. S. S. Episcop al
Romnicului Noului-Severin.
S-tul Sinod este suveran in tot ce atinge mersul spiri-
tual si moral at Bisericel n6stre. El p6te sa decida on-ce
va erode folositor mersulut acestei Durnneleesti institutiuni
Cand inse decisiunile sale all nevoe de sprijinul puterei
lumesti, atunci se cere ca aceste decisiuni sa se dea con-
form unor anumite legi ale acestei puteri. Alt-fel decisiu
nile sale vor remanea fara resultat. Eu nu ved dar, cum
S-tul Sinod are sa ineuviinteze conclusiunile acestui raport.
Cestiunea juramentului preotilor inaintea instantilor ju-
decatoresti in materia de judecata civil:: se agita de mult,
si multi dintre preoti si chiar dintre not cred, ca, preotil
nu pot jura inaintea tribunalelor civile, ci trebue numai
sa fact o declaratiune si saniarturisesca pe onore si consti-
enta. Eu nu still de unde a exit acest rationarnent, caci
a se basa pe acel comandament din evangelic, ar trebui
ca tote comandamentele din acesta carte Arita sa fie puse
in practia, si de ! nu stiti, care se p6te fah cu acesta.
Dar sa aprofundam putin cestiunea juram'entului. Cres-
tinul jury pe s-ta Cruce, ca va spune adeverul si nimie de
cat adeverul. El jura, adeca, spune drept, afirma, martu-
riseste pe s-ta Cruce, ea va spune adeverul asupra lucrului
in litigiu. Ei bine, unde este reul saii crima, ce face cres-
tinul and jura ? Eu nu o ved nicairea, ba din contra
cred, ca el prin asemenea deelaratiuni solemne linisteste
pe eel indoelniel si da o direetiune de urmat in resolvarea
cestiunei litigiata. A jura dar, nu este nn sacrilegiu. Omul
trebue sa, jure, mai cu sema, cand de la juramentul seu
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD 39
atarna aflarea adeverului qi mantuirea semenului BM de
nevoia ce'l urmareflte. Dar, ceea ce me face §i mal mult se,
cred, a preotii pot jura este :idyll eel mare §i solemn, ce'l
face fie-care Arhiereti inainte de chirotonia sa. Voiti se. vor-
bese de marturisirea de credinta, ce facem not la chirotonia
'rostra §i fara de care Biserica n6stra ortodoxa, ca li cea
apusenA, nu priniqte pe candidat la chirotonie. Candi-
datul merturiselte solemn precum 041, cg va 'Astra in-
tacta drepta credinta cii oranduelile s-tei n6stre Biserici.
Ce? acesta marturisire nu este un jurament? Oh, da. Ba
un jurament forte mare §i insemnat, pentru ea, se face
in Biserice, inaintea arhiereilor iii a tot poporul.
Pentru aceste motive 01 aunt de pererea P. S. S. Episcop
al Romanu'ui, care a sustinut, ca preotil pot jura inaintea
instantelor judecatore§ti civile ale terel. Motivele, earl ail
facut pe S-tul Sinod sa introduce Art. 8 in regulamentul
mai sus mentionat, all fost, cred ea, dorinta §i nAzuinta,
ce trebue sA, avem cu totii la a ne conforma invetaturel
s-tei Evangelic qi a feri pre unul din preotil cel slabs de
a jura stramb.
P. S. Episcop at Romanulul: Not am cis, ca numai in
cestiuni de procedure, bisericesea se, nu supunem pe preoti
la jurament, anume numai pentru casul acesta.
P. B. Episcop al Dunarei-de-jos: Dar cum ca ar fi trebuit
0, se ingeduiasca preotilor a face qi inaintea instantelor
judeeaterielor civile numai o simple declaratiune, suntem
cu totii de acord. Alt-ceva inse este a dori un lucru i
alt-ceva este a-1 realisa. Omul sa doresca ceea ce se p6te
don F,ii data voqte sre0 realiseze dorinta, trebue sA, se in-
drumeze pe calea posibilului, pe calea legala.
Dacii, dar S-tul Sinod tine cu orlce pret, ca preotil sa
nu prestea jurament, atunci eft IT pot arata doua cai: Una
t eresca alta ornenesca §i pe ori-care din aceste done, cal'
va apuca, va ajunge resultatul dorit.
Cea dintai i3i mai mare din aceste ci este cea coman-
data de s-ta Evangelie : Ca preotul sa, se porte ast-fel in
viata sa, in societate in cat ei, inspire concetatenilor sel
cel mai mare respect §i incredere ; §i tend preotul se va
purta ast-fel, sa fiti siguri ea coneetatenii sel ca §i jude-
catorif se vor multumi pe simpla marturisire sail afirmarea
evangelica: Da, da, nu, nu.
A doua tale este cea legala, cea facuta de societate prin.
www.dacoromanica.ro

40 PROCESFLE VERBALE ALE §EDINTEl. OR ST. SINOD
representantil sei. Altmintrelea veri-ce vom face sail decide,
nu p6te avea resultatul dorit.
Ed nu me indoesc, ca Guvernul nu a cerut si nu va
cere judecatorilor sa ingaduiasea preotilor a nu jura. Nu,
nici de cum. Dar ceea ce still este ca, judecatorii nu pot
eAlca legea, nici chiar cand un jurnal al Consiliului de
ministri ar cere acesta. Asa aunt el. de mutt tinutl intru
a apliea legile. De ce dar sa mat cerem Guvernului sa
abolesck prin ordine dispositiunt positive ale legilor ?
Trebue sa stim odatA pentru tot-derma, ca nimeni
prin urmare niei not nu ne putem sustrage de la obliga-
Iiile legel, and aceste legi nu ne creazA drepturi ex-
ceptionale. Voiti acum sa mai continuati cu sistema cea
veche ? Sunteti liberi sa o faced. Dar de tine! -spre-c ece
an! de and suntem in Sinod am facut o experienta trista
de urmArile ce hartiile nestre chiar and se baseza pe
lege, necum and sunt contrarit legilor. Resultatele ce am
obtinut pang acum pe acesta tale ne stint Area cunoscute.
Este timpul sa no oprim i data S-tul Sinod voeste, ca
preotil sã fie seutiti de jurament i inaintea instantelor
judecAtoresti civile din tern, n'are de cat sa delege pe acel
dintre membril sei, car! sunt i membri al Senatulul, sa
presente acelul malt eorp un mic amendament. Acesta
este calea cea ma! bunk si mai practick. ell nu
still. Am qis.
P. S. Episcop al .Argeplui: Daca am luat din noii cu-
ventul este, fiind-ca cunosc de aprepe nevoile preotilor
trasi in judecata data am admis partea a doua a con -
clusiunilor raportulut este a am vequt, cu parere de reit,
esceptiunea ce se face pentru unii pentru eel de alte
rituri. till necinstea ce li se face preotilor in procesele
ce ail pre la judeatorii, pentru lucru de nimic li se pune
jurAmentul.
P. S. Episcopal de Roman m'a intrebat, ca uncle e ca-
notul care se opresca pe un preot de a jura? Dar Evan-
gelia, isvorul tuttiror canenelor, nu este ea destul de
explicita i categoriea cand povAtueste : Set nu jail"
Pravila Bisericesca tontine un jurament i pe acest text
s'a basat S-tul Sinod and a admis, Fa preotul sa vina sa
jure sub omoforul Chiriarhulul. latA de ce am propus a
se admite partea a doua a conclusiunilor raportulul. Ceea
.ce se propune acum, ca S-tul Sinod sa delege pe membrii
si
tail
Alt-felin
, si
www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EIDINTELOFF ST. S1NOD 41
set din Senat A' fac& amendament, aasta Isi are locul
numar atunci, cand Guvernul va veni cu un,proiect de
lege altmintrelea nu se face nimic.
Prin urmare sunt de parere, ca S-tul Sinod sa aprobe
conclusiunile reportului asa cum stint, considerandu-se Ca
manifestarea unei dorinte din parte-ne de a se face un
protect de lege in aeesta cestiune, pe care apoi, not sal
discutam si sa'l admitem.
P. S. Episcop al Romnicul2a: V& rog sa'mi daft vole,
da sa infatisez Ina lt P. S. V6stre, o intrebare : discutam
acum cestiunea jurlimentulut preotilor in principitt, 84.
conclusiunile raportului ?
1. P. S. Alitropolit Primal: Conclusiunile raportului sa
discuta.
P. S. Episcop al .Romnicul0: Cu toate aceste, am au-
dit facendu-se istoricul jurameatulur ; am audit discutan-
du se cestiunea in mod teoretic. Eu nu voill merge pre
acesta c le; void urmari partea practica a lucrului. $i
mat Intl ia de tote declar, edl, me unesc cu propunerea P.
S. S. piscopulut de Argesiu. Sa, parasim obiceiul, de a
ne tot ltdresa eu cereri inadmisibile la guvern. Mai bine
sa ne hotqrain ()data, ca sa rug.arn pe guvern de a veni
en un protect de lege pentru juramentul preotilor. Eaca
ceva si demn si practic.
P, S. Episcop al Dundra-de-jos: Dupa cum este re-
dactata, a doua conclusiune, s'ar parea ea juramentul i se
iminme preotului (citeste....)
A deua solutiune crede Comisiunea, ea ar putea-o incerca
P. S. Eparhioti, pan& la armonisarea legel jurarnentului,
cercand a pune in vederea preotilor aliniatul din urma a
art. 196 din procedura codului civil, unde se dice: INta
marturul este de o alta religiune, formula juramentului se
va modifica, dupe cum prescrie religiunea sa". Daca ju-
decatoriul este crestin tai are respect pentru religiune, va
permite reotului asi tine religiunea si formula eel prescrie
legea bikicesca; la caz eontrar, nu pote fi chemat la mid
o respundere duhovnicesca, cad unde este for si asu-
prire legea morala nu cere ped4psa.
I. P. S. illitropolit Frimat: Cred, ea s'a vorbit deajuns.
Stint (lc e conelusiuni, doue parts ; partea intaia este su-
Iiectul, iar partea a doua va fi privity ca considerant al
partif intaia al subiectulur.
www.dacoromanica.ro

42 PROCESELE VERBALE ALE $EDINTELOR ST. SINCD
Voct : Asa, asa!
I. P. 8. Mitropolit Primat: Pun dar la vot conclusiu-
nile raportului cu explicatiunile ce am dat.
ga. prtraeste.
P. S. Arhierett Gherasim Pitest4nu da, citire urrnatdrei
propuneri:
Fiind-ca prin regularea parohiilor de care St. Sinod,
sarcinele preotilor paroht si a celort ajutatort s'ati inmultit,
ave'nd personalul bisericesc a ingriji atat de bisericile, cat
si de poporenii, ce compun parohia;
De alts, parte, fiind-ca autoritatile comungle cu cele ju-
detene, cred ca Bisericile ce nu all un preut special aunt
lipsite de un personal bisericesc, prin urmare [Amen-
turile biserieilor bra preut anumit pot fi trecute intre ve-
niturile eventuale ale comunel, $i de aici arendarea acestor
pannenturi pre sama comunel sub felurite denumirt;
De aceia sub-semnatii propunem, ca parenturile biseri-
cesti sa remanA, cu destinatiunea for proprie, pentru intro-
tinerea numai a personalului bisericesc, care p6t fi corn-
pus din until salt mar multi preuti cu cela (alt lersonal,
asa ca pamenturile bisericilor, ce compun o parohie, sa
remanit numai in foloaul acestui personal.
(Semnati) Episcopit: Melchisedec, ,Ghenadie al R6mni-
culni si Silvestro al Husilor.
Arhiereii: Gerasi9n T. Pitesteou si lanikie Bacadnul.
I. P. S. Mitropolit Primat: Inainte de a da cuventul,
dati'mi voe sä ye spun, care este parerea mea asupra a-
cestei propuneri. Este, ca ea sa nu se mar randuiasca la
comifsiune, ci sa se primesca acum si sa o recomandam
cu adresa D-lui ministru de culte, cad, mi se pare, ca $i
comisia caria am trimite-o, n'are sit faca alt-ceva, de cat s'o
admita tot asa. Acum unit din Prea Santiele Vostre die ca
sa intervenim pre langa guvern, forte bine fac, and
propun acesta! Mie mi s'a intamplat in Eparhia aceesta sa,
am mai multe casurt de plangere din partea prey(tilor, ca
aunt lipsiti de pamenturile bisericei. Indata insaice s'a re-
clantat rninistrului respectiv, imediat s'a dat satisfacere-
reclamk ntului.
Ett cred, a fara a mat veni en lege in Camera, un sin-
gur ordin al D lui ministru de interne, dat catre to' pre -
fectit de judete ar fi de ajuns, pentru a pune capat nedrep-
tatirei ce se face unora din preoti cu nedarea acestor pa-
$i
si
www.dacoromanica.ro

menturt. Sunt dar de parere sit primim propunerea acum
i s'o recomandam guvernulut.
P. S. Episcop de Roman: EA asT propane as i se dea
propuneri ace: teia o alth redactiune.
P. 8. Episcop al Romniculut: Dace este vorba de pro-
cedure, si eu me unesc cu opiniunea, de a nu se mat tri-
mite propunerea la vre o sectiune. Ace sta ar parea ca se
opune regulamentulut, care cere pentru propuneri, ca ele
sa fie citite in fret sedinte consecutive ; Dar cand o pro-
punere ca actsta are adesiunea tuturor membrilor St Si-
nod, simplificarea procedure' se impune. Nu trebue Ins
eft uitam, ca de indatit ce cade, sail se retrage un guvern,
primarii tar se apace de neoranduela. Prin urmare este
vorba sa se dea un ordin general, ea, articolul din legea
rural de la 1864, privitor la pitnnenturile bisericilor, dice,
ca aceste pamenturi apartin tote personalulut bisericesc;
ca n'ati drept Did primarit, nict comitetele permanente sit
le arendeze i sa puny banit la Cassa de depuneri,
Biel treat ca venit in budgetn1 comunet.
P. S. Episcop al Duniirdde-jos: Stint gata tot-deuna sit
(Jail adesiunea mea la on -ce propunere; dar cred, ea asupra
acesto propuneri, Stul Sinod ar trebui sa aducd numai la
cunostinta G-uvernului calcarea art. 14 din legea rurala
de la 1864. Legea acesta consfintind, precut') am (lig mat
sus, drepturile preotilor de mar inainte asupra pitmenturilor.
ce et posedat la promulgarea et este natural, c6, aceste pft-
menturt apartin exclusiv preolik r clerics. Tare
de drepturile ce legea da preotilor, S-tulut Sinod este dator
sa -faca acum intervenire la Guvern, ca sa nu se calce
legile. Aci vedett ca cunt pentru interveniri; pentru ca
avem cap de lege expres. Pentru aceea eu cred, ca nu este
nevoe de multa discutiune ci sa intervenim la guvern,
dar BA intervenim basati pe lege $i pe drepturile ce ea
da preotilor.
P. S. Episcop de Roman: S'ati fAcut interventiuni la Senat.
P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Da. s'ar'i facet inter-
ventiuni, dar acele interventiuni nu s'ai" basat pe lege, ci
pe alte dispositiunt care eludau legea.
S-tul Sinod trebue sa cent guvernulut, ca consiliele co-
cnunale sa lase neturburati pe pre,ott in posesiunea pit-
mentulut ce s'ar'i dat for sail predecesorilor prin legea ru-
ral& de la 1864.
P. S. Episcop al Argeplui: Inalt Prea Sante Stepane!
sail
qi
www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD.
Din cele ce s'ati qis, ved ca n'am ajuns la nicT o conclusiune.
S-tul Sinod are Regulamentul sell interior ; acolo se pre-
vede modal cum sa se itnparta pamentul bisericilor F,si chiar
dispositiunile pentru delimitare, regul4a, acesta cestiune.
i data s'ati unit mat multe bisericY inteo singura paro-
hie, n'ag remas pentru acesta bisericile lipsite de personal,
si fie. care preot care serva io are portia Jul de pament.
Dar se intempla, ca pe iel-coiea cite un primar eau epitrop
care, din animositate contra preotului vine face in
necaz, puind mana pre parnenturile bisericei; profirand
de modestia, de slabiciunea preotilor, primarul or! epitro-
pul Ito intinde mana asupra acestor pamenturi; ast fel a
venit cestiunea la not. Preotii an reclamat Chiriarhului,
Chiriarhul a scris Uinistrultu respectiv; st mi aduc aruinte
ca un primar a si fost dat in judecata, pentru ea 'si-a in-
susit ai a dispus in folosul sett de averea bisericei. Procesul
s'a judecat la tribunalul de Olt. Tata cestinnea dar se re-
duce la aceea, ea Episeopii trebue sa aiba grija sa dea ordin
preotilor ca sal tiny in curent de cum stau lucrurile cu
aceste pamenturt bisericesti.
Ved actin], ca, s'a facut o propunere, care sa cere,sa se
trimita la Comisiune.
Am si eti o propunere in cuprinderea urmiitore :
Copsiderand ca parne'uturile bisericilor din Romania,
date de la delimitare It de catra particulars, --cart compun
averea bisericei aunt administrate de catra o epitropie,
care in mare parte abuseaza de dreptul strict cuvenit
bisericeT :
Propunem, ca S-tul Sinod cu autoritatea si dreptul cu
care este investit, sa intervina pe langa onor. Govern, apre
a se da ordine catra autoritatile civile in drept, spre a pune
in vederea epitropilor tuturor bisericilor din Ora, a se
conforma in totul cu Regulamentul S tulut Sinod".
Dacg este ca, propunerea P. S. Episcopultu de Romnic
set se tramita la Comisiune, cer sa se trimita a mea;
data nu, atunci sa, se recomande Ministerulul cum f6rte
tune a clis I. P. S. Illitropolitul Primat.
Casurl de acestea cu pamenturile nu sunt multe, cred
ca, onor. guveru in urma intervenirel SinoduluT Ski va face
datoria, pedepsind aspru pe cei car! ar indrgsni
se atinga de averea bisericei lasata pentru intreOnerea
-preotilor.
si's
Qi
Ri
$i
ski
ei
mat
www.dacoromanica.ro

P. S. Episcop al Romanulul: Sa sfar;im.
P. S. Episcop al .Argeplui: Punett la vot I. P. Sante!
I. P. S. Mitropolit Primal:: Pun la vot: de a se co-
munica propunerea acesta guvernulul cu adresei.
Se admite comunicare propunerel.
P. S. Episcop al Argepluf: Suleva cestiunea epitropiilor
bisericesti, facend o propunere in acdsta privire.
Regulamentul, dice P. S. Sa, prevede cat pament sa to
preotul, cat dastalul ; atatea pogone unul, atatea altul.
P. S. Episcop al 1?oznanuluz: Cestiunea epitropiilor de
biserici e o cestiune f6rte insemnata, rog sa se arnane
ca s'o tratilm a parte. Noi avem cuno§tintit eft stint bise-
rid earl", cu banii lor, cumperat mo§il ; dar s'a virit
acuIo ale un epitrop de acestia ca un vierme in hrean;
mananca venitul bisericei-12-15,000 de letsi nu pia-
teste macar lefile personalului bisericesc.
Prin urmare cestiunea acesta find, cum ant, dis, o ces-
tiune forte imporiantit, este bine RA ne reservAm a o trata
inteo alta sedinta. Propun deci antanarea.
1. P. S. Mitropolit Primat: Intreb pe P. S. Episcopul
de Arges: in fata celor dise de P. S. Episcopul Romanulut,
consiuite la aruanarea acestei forte seriose cestiuni, spre a
fi tratata mat pre larg intro alta sedinta?
P. S. Episcop al Argesubut: Consimt sa se amane dis-
cutiunea; dal declar'ca propunerea 'ml" o rnentin.
1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mat avend pentru astadt
nimic la ordinea Vet', cu favoirea S-tulat Sinod, ridic se-
dinta. Pre cand hotareste S-Aul Sinod sedinta viit6re?
Voce;: Lune; fiind-ca avem imormentarea lui I. C. Bra-
t4nu, $i apoi vine serbarea Jubileulul.
P, S. Mitropolit Primat: Atnnci viit6rea sedinta o
vom avea LunI, 13 Mali', la anted!.
edinta sa radica la ora 21/, dupe am6;11.
t Presedinte: Iosif Mitropolit Primat.
t Secretar: Gherasim T. Pitesienu.
,edizzta de la 13 Mar, 1891.
edinta se deschide la am6-,11 sub Presedentia Inalt
Prea Santitulul Mitropolit Primat. asistat de P. P. S. S.
'st.att
@i
§i
www.dacoromanica.ro

46 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD
Lor Arhierei, Gherasim Pitesterm i Ioaniehie Bacaoanul
ca secretari.
Present' 15 Prea SAnti membri. lnalt Prea Santitul
Illitropolit al Moldova' i Sueevei, bolnay.
P. 8. Arhiereu Gherasim Pitest6nu, unul din secretarii
S-tulul Sinod, da citire surnarulul sedintei precedente.
P. 8. S. Episcop al Romniculta: Cer cuventul asupra
sumarulni.
1. P. 8. Mitropolit Primal: Aveti cuventul.
P. 8. Episcop al Romniculuf : Am luat cuventul, sa In-
treb pre P. S. Episcopul de Arges, ca sa bine-volasca a
spune : (And mi-a dat insarcinarea, de a tnforma pe St.
Sinod despre causa absentei P. S. de la sedinta in 4iva de
2 ale curentei? Acesta ved ca se mentioneza prin sumar.
P. S. Episcop al Argeplui: Niel o insarcinare nu v'am dat.
P. S. Arhiereu GherasimPite,sii-nu,: Reproductiunea am
facueo textual dupe notele stenugrafice.
P. S. Episcop al Arge,sulut: Asupra sumarulul, ye rog,
I. P. Sante, awl &Ai i mie
Ved ca sumarul de asta-dt reproduce aprope intrega
desbatere din sedinta precedenia. Cu tote acestea, asupra
cestiunel celei mai importante care s'a tratat cestiunea
juramentului preotilorsi uncle si err am luat cuventul
am vorbit pre larg, ved cu Were de red, ca nu se vor-
beste nimic; ved ea, se trece cu buretele peste parerea ce
am manifestat. Nu inteleg acestA, omisiune. On se face su-
maridsi aturici se trece repede asupra celor ce diseutatn,
ori data este sa se reproduca aprope in extenso desba-
terile nostre, asunci sa bine-voiasca P. S S. secretariul St.
Sinod, Insarcinat cu facerea sumariului, sa reproduca de
o potriva parerile tuturor, iar nu, de preferinta, numal pre
ale unora din nol
I. P. S. Illitropolit Primat: Acesta este sumariul, el nu
pate tontine tot ce s'a vorbit ; dar unele cestiuni s'ad dis-
cutat mai limit, altele mai putin ; asupra celor dintat, tre-
bue ca sumariul sit fie ceva mai desvoltat.
P. S. Episcop de Roman: Ed am audit de multe on
vorbele; sa fie sumariul restrftns. Dar tot Prea Santia
vastra atl riclicat pretentiuni, ca nu se arata In sumarid
ce a vorbit fie-care. Nu °data a fost acesta cestiune. Et
bine, trebue o data sa ne hotaram, ce se intelege prin su-
rnarid.
tli
cuventul....
www.dacoromanica.ro

1891 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (14)

Similar to 1891 04

Similar to 1891 04 (17)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1891 04