Gh bratescu un voiajor ciudat paracelsus

uil u0flfidCIm
n
IIH
u0ffitCI
EIIIUfiT
G[U0m[
PAIACIIISU.$
#,
FORUMtsBN 973-9065-04 x

Colec f ia
,ETAGIA NEAGR.l
GH. RRATESCIJ
uhl
VOIAJOR
CI[JDAT
PARACELSLJ S

CAPITOLLJI- I
l. Contele Jakob FLrgger ll, bancher din ALrgsburg,
r,Lit cel mai bogat oin din lrrrle, prietenrrl pi ciinratarLrl
:rit-atulLri tllarimilian, rcge roman, arhiduce al Arrstriti
'irortarh ;rl gcrrrrarrilor, iqi irrspecta inlinsul satr rlorne.nirr
llrrtcnbcrg. Sr.rsise r';rra, arrotirltp carr aici in Carinlhiir
', lirziu, izltrrcrrind rrestavilit, 11trr,:r o lLrnga a;1eptare,
, irirl sa strii lLrct'asczi , in clc;rart.rre. coroi:ula aspr';i L1r
rrl a Alpilor. pr-'ale r.'arei r:lcstc, z.;rp:icla stitrLtit irttl;l ii
,r. orbiloarc. Era in anLrl 1,102.
S-a intirrrplat toctii;ri atLrrrcr ca Lllt bit'l salaltoi s:r ,i
r;,,.lii pirioltrele. cizind intr-rrn ptif :il r-ninr.:i rle ltlliltilt rlit:
,rit.r locrtlrri. .Jakob Irrrggcr, pr<,lirietarul rninei, intpt,r
lriai de Itt'lroir-icrt-ca otttLrliti, f)i)t'r.lnr'i sii il lcrgc cirrr''il
:r:l tlll ltitdiC.
[:s1c la Vilach ltrr dr.,i'toi"i]i,r.l i st it urlt'ca-i priccllr.r
. it)tise conll-at]t:risirrri iniri<-i
[-i, r'e 1]1irl iiaitt Sa dLrcr,r'n (]l11 ul acoi(r. i)()rjilt(.i
ilii ltaritl.
(.a.-c;: rttr'clicrrlili. rt claiiiii.ilr prati:i , cu uit.ii t .r,:rllir
;iar ia In:r1!!rrra iilgrrlrri. aproapc (l(' ita(litrc:i ,ir. ,r. , rit
.,tzi i-'ltre intoiljura llcalilir lt li. r.'a irir ziii .

- Dumneala elti doctorul
cind elcesta, ale'rgind dirr casa
acciderrtlat, ce gem€ra sfirgit.
cel nou, incepu banchcrul,
s-a oprit lingi sarmanul
- Da domnule, eu sint, doclorul Wilhelm Bombast
von Holrcnheint I'on Wirtenberg.
- Curn ai sJrus i, intreFa surprins .lakotr, n-oi li
cLlrnva rudi cu cava.lt,rul Jorg Brmhast l{ohenh.i,n, rn,i.rii
meu ? Continui crrrios acesta, in tirnp ce medicul igl u,,,i.,u
preocupal de tr.aba, ajurirl cu indeminart, de un'lrrrir.r;i.
]ft1ret, cu Iara p.rel.unga pi palitlii. aparrt-p.-n"|',,,i;;
dln casa, incercind chiar acolo in drum si puni l;i lrcul
lor oasele irinte, fard a se sirrchisi cituqi'a.-piiiii,"-i"
urletele inf ricoSdtoare ale salahoru lui.
-- Da, a fost tatiil nrcLt, clorrrnule, dar s_a or.;ruatlit
s;irmanul, cu zilt'. in iarrra ir(.(,(,;r g(,r();,., Ainl,1g"O,,,i;,,';i..;;;
cu calul pe ghea{a
^
A{a.re picat, erclant;r sirrcer .lakob. intolrlr,;rrrna
m-am irtrebat de (re rlor atit rrc devreme oamenii t.rrr'-
secade, in t,irirp
.r
r'. ticar'5ii st' llrrcurii de o via{d nerrrt'r.itat
rl(' luUga. chrrruilrrl pc t ci r irlrro:i.
Ehei, domnule, cirrt,qlic cr regula divind o urai
fi gi accasta. Poate ca,,r,.,r,",,,,u neii.ebnici sint Au,i,.
uneltele p.rin care proni;, IrUllc lir ilrcer..are p..;i i;;i;ic red ir rc ioq i.
Eia'clLerul tacrr, ginrlind ca rrrecr icrrl .r putea sd aibb
drerptate, urnarind aient nrai alcs pe copiiagrrl .ur"..irioveciea tot atit de;.rr-iceput czi;i maestrul siiLr.
-- Llcenicr"rl dunriti: lr:, dtlctore ? reinceprr t,l, aritind
cu degetitl pe rnicirl ori<i1;ed.
Doctorul se ndicb dc lingi targd, lbsinclu-l pe copil
s,a inf i:boare fr, i,ele de in in jrrrul airielo, ., .or. iir:rsc
solid picioarele acciderrtatului, ce gelnea uqurcl acLlm,
sr.rrrr.r cb durerile slibisera.
6
intr-adevbr, domnule, eu l-am inva{at cite ceva
tlin arta medicala.
- Si cum te cheama, piciule, insista bancherul.
- Phillippus Aureolus Theophrastus Bombastus vott
t{ohenheim, domnule, raspunse prornpt acesta.
Nu crimva egti iiul dociorului 9i nepotul bietului
.lorg ?
'-
- intr-adevdr, cu voia dumneavoastrd, fzicu medicul
in locul baiatului.
- Ala deci ! Dar la ;coald invatd ?
- Bineinleles, l-am dat la gcoala din -
Hutenberg.
Ei, nu spune. Mi bucurd nespus. il vdd tare
istet. Prin urmare, cred ci nu ai nimic impotrivd dacd
am sa-l iau sub ocrotirea mea. Sint Jakob F-ugger din
Augsburg, eforul lcolii din Hutenberg, addugd bancherul,
ofeiind onorariul cuvenit medicului gi, urcind in careta,
disparu iute intr-un nor de praf, lSsindu-l pe bolnav in
ingrij irea medicului, extrem de surprins de o asemenea
infimplare care-l adusese in fa!a celui mai vestit proprietar
din regiune.
2. Jakob Fugger s-a {inut de cuvint. Caci, prevdzitor
cum era, el racola tineri inteligen{i pi destoinici pentru
serviciile sale, pregitindu-i a deveni func{ionari de banc5,
admrnistratori de domenii gi factorii. Pe cei mai dota{i ii
clestina insd serviciilor sale de spionaj politic, militar 9i
economic, rdspindite pe intregul continent, camuflate sub
masca unui oficiu pentru vinzarea informa{iilor, denumit
banal ,,Ordinari Zeitungen". Agen{ii lui colectau gtiri de
oriunde, pe care le predau in scris bdncilor lui Fugger
aflate mai pretutindeni. Toate misivele ajungeau la Augs-
burg, unde erau citite intii de Jakob, iolosindu-le in interesul
afacerilor lui, impiedicindu-gi concuren{ii sd ac{ioneze in
vre-un fel, iar veptile bune pentru el le imprSgtia rapid,

descurajind concuren{a, ca mijlocitori folosind pe autorii
de gazete manuscris, cdrora le vindea noutitile ia un oret
de nimic. in fine, informa{iile de culise politice 9i ,ililur.le,pla.sa. impiratului, care-l luase consiiier sau.le pr;I;;
s.ub..cheie sqrg a le utiliza cu folos la momentul oportun
dacd un nobil sau monarh ii cereau imprumuturi.'-Ci.i,
in acele vremuri tulburi, cind capetete ihcoronate, ;;ifrontierele prea repede se schimbau, se cereau tenreinice
garantii de viitor pentru orice pungi de florini, dacd
doreai sa o mai vezi cindva inapoi, b"a chiar cu Arininai.
In ce privegte pe flaciul din Villach, Jakob ii rezcrvase
un loc special, tocmind pentru el dascdlii cei mai rcnrrr-ni{i,
printre care patru episcopi gi pe abatele Johanrrcs Tri_
themius von Sponheim, caie va ii mai tirziu sfintrrl .lakob
din Wrirtzburg.
Plipindul Theophrastus, crescut sub obladuirea
bogalului sau protector ;i inclrumarea eclesiagtilor, virise
in mintea lui isteafa tot ce putusc crti prin ministirilt,unde
lusese trimis de Jakob Fugger sa inve{e. $tia lot alita
teologie..ca un_ versat preol pi tot atita' filosofie precum
un erudit. ginditor. Se pbrea ca firavul inva{icel,'laudat
de.le{ele bisericegti, avea deschisd calea spre cirja episco-
pala. insa a_colo, la Au.gsburg, cle unde soseuu cu"regulari-
tate simbriile pentru iluEtrii sdi dascali, altfel se hdterise
soarta baiatului, ale cdrui progrese, ba chiar gi gesturi gi
toane,. ajungeau sd fie repede cunoscute din' ripoartel'e
congtiincioase trimise de prela{i.
Socotind ci sosise sorocul de a-l folosi. in sfirsit.
pe cel educat cu atita aten{ie, bancherul l-a chemat'Ia
Augsburg.
Th.eophrastus a fost^primit de Jakob Fugger imediat
ce a sosit. Acesta tocmai sfirgise de ron{dit o coiiila rumend
de purcel_ de laptei al carei parfum apetisant stdruia inca
ln camera.
B
- Ia spune ci{i ani ai, fldcaule. Vad ca te-ai implinit
binigor de cind te-am vdzut in Carinthia, la Vilach, aga-i ?
- Desigur, domnule conte, rispunse cu complezen{d,
Theophrastus. Merg pe Eaptesprezece ani, adbugd, con-
formindu-se intrebarii. Sint gata si vi servesc cu recu-
nogtin{5, pe dumneavoastrd, binefdcdtorul meu, cdci cine
altul mi-ar fi dat putinta si am ca dascili prin{i ai Bise-
ricii, cum doar marii nobili ai imperiului igi pot permite
pentru copiii lor. $tiu bine cd bietuI meu tata, cu ciptigul
lui de medic, nu gi-ar fi permis o asemenea risipS. Iar in
ce privegte pe mama, ea nu s-ar fi ocupat de mine mai mult
decit alta femeie de la {ar5.
- Bancherul idcu ochii mici, privindu-1 printre gene,
ca o felind care-9i supravegheazk odrasla.
- Mda, mormSi el, vrind si pari nepdsdtor, deEi
vorbele iste{ului bdiat din fa{a lui il lSceau sd-l compare
pe Theophrastus cu nepotul siu Anton, amindoi de o virstd.
Cdci, deqi aparen{ele lSsau sd se intrevadd ci Jakob
Fugger, incdrcat de bogi{ie gi onoruri, favoritul impdra-
tului, era cel mai fericit dintre muritori, el se zbdtea in gri-
jile lui care-i chinuiau nop{ile. $i cea mai apisitoare
dintre acestea, el insugi gi-o mdrturisea, ise parea lipsa unui
urma$ direct, capabil sd mogteneasci uriagele averi strinse
cu atita trudi de familia Fuggerilor vreme de peste o suti
de ani. iat5, implinise cincizeci de ani qi speran{ele de a
avea un copil le pierduse de mult, o dati cu bdrbS{ia
zdrobitd odinioard intr-un accident stupid de vindtoare,
care-l ldsase infirm pe restul vie{ii. Se simtea prea singur
;i infricoEat de propria-i putere, pe care acuqr nu gtia cui
sd o lase, cici fratele Ulrich zicea suferind pi zilele-i
pSreau numdrate, iar George murise inci in 1506. Raymund,
nepotul cel mare se apropia de doudzeci de ani, insd era
atit de plapind gi crescut in scutecele maicdsii, incit cine
I

s-ar fi incumetat sa i incredin{eze afacerire familiei, intinse
din.lndii pina in Europa ? Iar lui Rnton, mezinul. ii ardea
mai mult de calarie l^i arme, clc parca ,. ii t."truil ia a""l"io51ean, nu baneher. in plus, in'loc sa_gi asculre dascalii.'i,:
in[runta adesea cu obraznicie 5i_i slid;,-ia;i;a"_i .r r""',',"r"a-l mai dadici. Binein{eles nefericitu'l i;[;, ;;;;;';"i;aducea la cunostinla
-
arogarr{, n"potrtri,-;r;;;if ;p;;a-l mopleni. Iierbea a" irriel.u'urii nlu"i mult cu t.ir doienile
sale
,erau departe de a-5i indrepta ,r;;$;', ;;;'.;;11;;;metehnele sale de co,pil rasf a{at.'prin urmare, .o_puiina'uipe Anton cu baiatui din Viliach, caruia ii hdrdzise
"
rliide aleasa instructie, poate gi din co.puriune, cdci auzise
dg:pr," Theophrasir?
..d: asemenea lui, igi pierduse, nefe-
ricitu.l, ;ansa barbd{iei, dupa ce f usese utuirt de un mistiejcind inci era de o echioap'd, iei gdsea i;i;;;;;.;"tri."prtii
lliTil" ?ctm, cuprins. de ciudi, dorea sd-;i dovedeasca
:Y'
,,1:y-$i
:-5
p1te1 fi chiar.mai generos cu protejatul siu
$t, orntr-un cal(:'l instinctiv gdsi nimerit sd totorersiaprilejul pentru a-l da drept -pirda
nestruniturui A;l;;.Trimise deci un servitor dupi ei. Foarte curind iati-l infa_
!iqindu-se in fa{a unchi,rui' care-r pri,,.,i r..., ldsi;du-i sa
stea in picioare.
_,-^ -,
Privegte, nepoate, un baiat de virsta ta, Theo_
pnrastus Bombastus von Hohenheim. a5a il cheama. incen,,
direcl Jakob, prezentindu-pi tinarul
";$;i-.
"r Pu
, , . Imi pare .bine, mormai sec Anton, Iara sd se
rnvrednrceasca a gi spune numele, gasindu_l inferior pe
necunoscut, aQa cum arata acesta in hainele lui simpie,
prifuite, de tirgove{ scapatat.
Bancherul sesizd lipsa voitb de polite{e a nepotului,
hotdrind pe loc sa-i dea o lec{ie.
- Von Hohenheim este nepotul unui viteaz cavaler,
avind toate motivele sa fie mindru de numele sdu, ca $i tin";
IO
rle altfel, de al tau. insi el, spre deosebire de persoana ta
preocupatd de fleacuri, a adunat in minte, cu sirguinld 9i
ascultare la{a de proiesori, tot ce poaie cunoaEte din car{i ;i
trxperien(a batrinilor. Ia-l de exemplu, Antoane 9i f 5 r:a.din
tul, baiatule. Privegte-lcu atenfie, nu te uita 1a straiele de pe
el, caci le-a uzal asudind pentru noi a ne ii iolositor noua,
deci gi pentru tine care, in loc sd iaci voia noastrS,.te por{i
aidoma unor neciopli{i de ofi{erapi scandalagii ;i batau;i,
aducind de ocard blazonul neintinat al iamiliei.
Anton strinse buzele de furie, auzind dojana batrinului
siu unchi, neindrdznind totuEi si riposteze violent, cum ii
era obiceiul, rbzbunindu-se mut gi neputincios printr-o pri-
vire plind de urd aruncatd asupra necunoscutului ce-i era
opus atit de categoric pi injositor, dupi pirerea lui.
' Jakob, simtlnd cd vorbele sale il atinsesera pe nepot,
continui ca1m, pe un ton neschimbat.
Acestui tindr pe care !i l-am prezentat acum i-am
hotirit un viitor iard griji, degi nu mi-e rudi, cum egti tu.
il voi trimite la Viena, la universitate gi sint sigur c5, aqa
cuminte, ascultdtor gi deqtept cum este, va iace ca numele
sziu sd striluceasca mai puternic decit al tiu, viitor conte
de Augsburg, sublinie apdsat gi profetic, bancherul.
Anion se preficu impasibil la doj ana ce-i fusese adre-
satd, cu toate cb sim{ea cum il cuprindea ura contra celui ce
c'ra atit de laudat, vdzind instinctiv in acesta un vriijmag.
- Voia dumitale, unchiule, gasi el de cuviin{a sd ris-
punda, riminind cirept ca o stan5, cu obrajii palizi de furie.
Gasind ca lecfia cle morali i;i atinsese scopul, Jakob
schi{a un semn scurt gi autoritar, concediindu-;i nepotul
care, {eapin, pdrdsi camera, fdra a-qi lua ramas bun.
- Deci ai au'zit care-mi este voia, baiete, relui banche-
rul. Am sa te ajut si studiezi la cele mai renumite universi-
1l

tn{i d,in Europa. Ei,..ce spui ? il iscodi pe Theophrastus, carenu qtia ce sd zicd la' auzul ,n"i
'Jr"r.nea
neagteptatep rop uneri.
^:.._- - Vd mul{umesc, stdpinul meu, zise, fdcind o plecd_clune reveren{ioasa, profund emotionat.
- Uite ce ai sa faci. ifi dau o sclisoare citre rectoruluniversiti{ii din Basel ;i pleci ,."f" .*ti *i Jip[rr'il;;]tor in medicina. Ne_am in1.i.r-i
" ""
Theophrastus,.din ce in ce mai uimit, nu putea fi indezacord cu o astfel a.
""iir"ra;;;;i aventuri in care ilarunca bancherul Fugger, ., uiil--ui,nrf t ., .it'"f f,?,*iiigi dorea din tot sufleiui r ri;"g"';;ii..r 9i tatdl sdu cte laca re a It a se m u I re d in secrer*i ; r?;;i*l ;ror"rlrni i,"ul["riatiicile. ipi exprima inca o data recunogiinlu gi, luind scrisoa_rea promisa de bancher, pleca. Nu Lranuia uiun.l i-r".*i"ascunse ale sireluluiJakob.ur*, rjrfiniu I sa
"j;"[;;;i;;li,l*l:il.:t spera sa-1. tolosea;i;';;;;; i5coada in t ercurile
_.=l:.T_r,
sus puse,. unde de sigur ii va lacilita .; p;i;;,;;mar lrrzru, ca medic.
3. Theonhraslu: q inceput sludiile imediat ce a ajuns
li_?::.1. ptaiind copisri ,pr"!_i;;;;., de cursurite piote_sortlor ce nu le audiase. irrmarind a, ut"ntie si siro tonriito
allora. Dar roiut i se pur", J.rr;i$ljri, .;,iri,j,i,,.,f",;:l'lj:pierdere dc vreme, gasind co acoro,'ra*tszrst,l. nicicirrd nu vapulea capata cuno"5rini"r" aoiir.i' ,,iilfl;; ;' j..:.rriJ;
leacuri pentru orice boaia, urr.u-d;'r;; (.acr cra crn5tientca doar astfer, stioin aepiin'[e-aiiu"i"-a-i.ote, va putca [acesi straluceascd numete'sau,';s, ;;;;'ii stirnise'anche.it
/:I:b lygg"_., iit q:":ig"Il pii.*.ii'a*pi'"jit" :;;";;;itgnoran{i, praf uiti, ripsifi de i., nrui
"l"rentard experien{ipracticd, pe care cr
'd:
nric o a.piinr.:.* i.-l; .;i,ii'.;i;prinzind nrereu prile iLrl ,ic u_i.onrr"u;;;;;,, argrmcr:rc irnhu-tabile, care-i ener'iu. [_rri T[;;p;;;rtrs iritarea acesior
t2
rrrtirzia{i adep{i ai medicinei antice il lSsa rece, gasind timp
srriicient sd mediteze asupra necesita{ii experimentului in
rrretlicini, ca singurd posibilitate de a dobindi adevarata
t rrnoagtere, cautind cauzele care determind realmente bolile,
ilincolo de influen{ele agtrilor, blestemelor Ei iatalitS{ii,
rlcgi nu se indoia gi de puterea acestora asupra omului. $i
rrici r.ru putea gindi altfel, de vreme ce el insugi invS{ase de 1a
r, rednicul abate din Wrirtzburg misterele astrologiei, alchi-
rrriei qi cabalei, for{a gindirii magice.
-- Omul cuprinde toate, spunea el, idrd sfiala, magig-
irilor gi studen{ilor. in el intri lumea sensibili 9i materiald,
rrstrele, cerul. Omul este regula. in el se gdsesc reunite toate
virtufile astrologiei gi alchimiei.
Profesorii il contraziceau ironic ai zgomotos.
Domnii mei, nu cunoaEte{i nimic, ii infrunta Theo-
phrastus, imperturbabil. Oare sinte{i atit de miopi incit sd nu
observa{i cd digestia este alchimie, un proces al naturii
[riarte subtil care reunegte toatd arta magiei, adicd subli-
nrare, transmuta{ie, putrefac{ie ;i evacuarea degeurilor
t'agastrice ? Nu vede{i cd din alimente sint separate toate
t'lementele vie{ii ? Iar gindirea omului nu este gi ea o for!5
rnagic5, putind si ne iaci si cdlitorim in lumea agtrilor,
irsemenea zeilor, aducindu-ne visuri profetice gi voinld asu-
l)ra unor ac{iuni ce trebuie intreprinse ? Ei bine, aceasta nu
t'ste astrologie ?
--- Eroare, strigau profesorii, in timp ce studen{ii, entu-
ziasma{i de o asemenea indrdznealS din partea unui coleg
tle-al lor aplaudau frenetic.
-- V5 ingela{i, domnilor, continua Theophrastus. Gin-
tlirea gi sufletul sint o sursd a for{ei care conduce prin ea
irrsSgi gi poate realiza cu imagina{ia orice.
Obosit de asemenea dialoguri, se retrdgea infuriat in
chilia intunecoasd, mobilati doar cu un pat amirit, o masi
l3

$i un scaun, unde iEi gasise adapost, lisindu_se pradi,uneifurii a studiului ce nu o,cunoscLlse pina atunci, dar care ii vareveni apoi, in decursul anilor, ., Iot Lui n,rita ,t"n.iirt".Incepu si.l.ipseasca cle la uniu"rriiut", rdminind inchis incasa, meditind la incercdrile ,ut. inlt.nln-,i",
"fr..i"i;;'.;,qi{om.a proceselor chimicc .* .orpoiia si cororrl omene..delec{iunile inrervenile in aesirir"r;r;;'i.;;'#;;i;,l''i;;,;cauza eqecurilor in experien{ele de laborator, ,."iiii fr..,fiind va,tabil
;i fa om, uncte i;i;r"p;;;a cursului normal alproceselor vietii nu putea duce i".ii tu .;1"",';;l;;'i;boal5.
Spre iarna, convins cd nu avea ce invi{a la Basel, arenunfat definitiv la cur:Lrpilg.._l ugu.u, gi_l plictiseau,consacrindu-se neriecfionarii unei scrieri se,.rere,';i;;l;;t,din semne conven{ionai", ,"aiii"a, l"i"art;, 9i la posibili-fatea lransmiterii gind_urilor J" fr-"rn l, om, dupa dorinla,indilerenr de disrari{a. Cind u g;rl; *il"i.nr d; b;;; .*r_if,inventatd de el, a compus o riisivd cdtre proteguitorul sdu.in germand gi latind, uaaugind ll ," t""t Jf
"air?t
i""#"i"#secreta, a cdrui cheie nu z uitat sa-o'noteze cit mai inte-ligibil rug.indu-l se-i peimita'..ni-ni.., universiti{ii.
Bancherul Jakob Fugg"r. .inJ u pilmir misiva:;;; pr*ocupat de cu totur arte treb"uri. incit uiu.ut nedeschisS scri-touf
"u.,
protejatului s1u, ratdcind_o pine f i ,irrra' p-.1.t*vraturile de hirtii de. pe masa lui de ti.,.rr. Ce;i t;p;'i;i;;al II-lea ii cerea bani gi.Mr"i,"lli;;]di-u."."nea. Iar dato_riile cre;teau, deoarece irpoiiiri'g;;.;i cerut de neoboSitul
Max era sabotat de principii din- Camera imperiala, ce_gi
vedeau gtirbite astfel proprille Ior veniiuri. gi, cu toate efor_turile Camerei aulice, care vegheu urupru'iin""t"f"i ijril,nu se prea intrezbreau cbi de iegire din impas. npoi, fiufi,era dezbinatd. Franta nu se ldsa fnvinsa ;i p. a.rrrp* i;tronul Angliei venise Henric ,i vrii_l"rli".p.. care nu stia
t4
rrrai nimic. Ce sd caute el amestecat printre regi gi impara!i,
irr aceastd situa{ie tulbure ? Circumspect, a gdsit solulii de
Icrgiversare, promiiind tuturor bani, insa fdrd a se angaja
lcrrn in afaceri dubioase, mai ales cu papa, pe care-l Etia
lrarte giret, iar pe deasupra periculos de impulsiv qirau plat-
rric, precum tof i principii meridionali, lipsif i de scrupule.
Abia dupi o sdptdmind a dat de misiva lui Theophras-
lrrs. ,,O astfel de minte imi trebuie", conchise el, dupd ce a
It.rminat de citit gi a examinat cu aten{ie scrierea secreti
propusd de protejatul siu. ,,Are stofd de spion, baiatul."
I)upd care chema secretarul gi-i dicti o scrisoricd paternald
uitre Theophrastus, liudindu-l pentru inven{ia sa gi invi-
rindu-l la Augsburg.
- imi plac oamenii indrazne{i ca tine, baiete, l-a incu-
lajat, cind Theophrastus s-a inapoiat. Noi doi o si facem
tleabd bun5, line minte. Acum te vei duce la Viena, 1a univer-
sitate, unde te va sprijini rectorul Joachim Vadian, prietenul
rrtistru, ciruia i-am gi scris cite ceva despre tine.
4. Theophrastus a plecat deci la Viena, conformindu-se
rlurin{ei protectorului siu, hotdrit sa termine oricum studiile
irrcepute. Citea cu sirg tomuri de medicinb gi alchimie, invd-
{iitura anticilor cuprinsa in manuscrise soioase, pe care le
lumega pe nerdsuflate in ceasuri lungi la universitate. $tia
pe de rost pasagii intregi din textele lui Heraclit din Efes,
I'hales, Anaximandru, Anaximene, Empedocle. Opera lui
(lalen il contraria, il irita, prin rigiditatea ei, phzitd cu atita
vrhemen!5 de to{i profesorii care-qi obligau studen{ii sa
rnemorizeze integral, ca nigte pdpugi mecanice purtate prin
lrilciuri de comedian{i.
- Nu, hotdrit, nu, acest ilustru medic roman trebuie
relormat, dacd dorim si progresdm, cdci erorile cuprinse
in car{ile lui sint prea numeroase, se revolta Theophrastus,
l5

inccrcind sa-l convinga de aceasta pe colegul sau WolfgangThalhauser, din Aulsburg. unul'dintre" pu!inii .ui* ijin{elegeau.
,- .,"]._",|^quiq
i] a,scu.ila racul $i btind, dar fara a_t aproba
rn vreun let, cacl el gtia ca a le revolta impotriva inc,hista_
{ilor magigtriera ca qi cum te ai impo[iivipropriutui ia, J.,tin, deoarece nicici,nd acegtia n_ar'fi u.oiaui
"
A,pfr,na a.medic unui student atit db recalcitrant gi incomoi ;;;;;se ardta colegul siu.
c . Theophrastus era totugi un sirguincios singuratic. ore_
renno. sa-gr petreaca timpul mai mult in tovaiagia insiru_
mentelor sale de alchimie 5i in preajma micului cuDtor oe
care 9i-r construise singur intr-dn.,irt
"r
oJaii. rri"Jrirt"r!.
cu.cons.im{imintul qlrdsi, convinsd de' cei ci-{iva b;;;i;';i;:ri{iin plus la chirie.il,ctilrll o dorinla aprigd ae, tii,l.liistiipin .pe tainele naturii. ii placei,'mai ales sa distileze.
i:j^tl:.d^.ri, sy,rprin d a .sp
i rirei e in v iz i biie ;;;_. ;;;;;' ;l :raceau sa clocoteasca fierlurile lui. ,,Am sa dau eu;*
";i:blestematelor de animalicule $l ,i;;"?;;ti fi af;;;le.;il;lbdnea el.
- Ascultd Theophrastus, ce cau{i tu, in definitiv, asu_
dind lingd acest mizerabil cuptor,lllntr"nu ;d";;; W"ilgang. Poate apa viefii ?
^ - Da, poate gi.elixirul tinerefii veqnice, curiosule. insdeu sint mag 9i vrajitor.
- Taci, il intrerupse speriat Woligang, sd nu mai spuiaceasta. Sau {i s-a urii cu via{a gi ai p-olti de rug ll^h;_zi{ia este peste tot, nebunule gi nu iarti pe nimeni, nici chiarpe un zdnatec ca tine.
phrastus, gtiindu-se apdrat de contele JakJb care, la .inirtlui, avea spatele asiguiat de insugipupu d. l, R"rn;. i;;;;igi am sd gdsesc principiul transformb-rii esen{ei care cred ci
t6
1r-ebuie si fie tinctura concentratS. Fii atent. Dacd adaugi
rrnei materii bine preparate, cum s-ar spune purificati qi
licheiiata, aceastd tinctura, ea ac{ioneazd, capaIA via{d 9i
transformi. O piciturd de ofet.aruncat5-in apa dulce, nu-i
rrpa ci o face si devini gi pe aceasta acri ? Ei bine, cind voi
supune animaliculele care zac strinse in tincturi, am si st5-
pinesc via{a. Voi picura un strop din tinctura mea;i am sd
tlau sdndtate vcgnicS. Ba chiar nemurirea.
- Dupi cite socot, aceasta-i magie, prietene, nu medi-
t'in5, conchise Wolfgang, care-l urmdr-ea contrariat. Ji-am
rnai spus omule, ai si sfirEegti pe rug. ln ce md priveqte, nu
pot sd mi cdiesc cu nimic, deoarece te-am sfituit sd incetezi
cu asemenea scorneli.
- Eu sint alchimist qi medic, iar dacd ce fac, tu numeqti
rnagie, ei bine, atunci nu md sfiesc sd afirm ci sint 9i
v ri jitor.-
- Doamne, iart5-1, i-ai luat min{ile, se inchind repede
studentul, fScindu-se livid, speriat cumplit de perspectiva
rrnei acuza{ii care l-ar fi adus in fa{a tribunalului inchizi-
turial, cdci acesta nu ierta pe nimeni.
- Dar, spre deosebire de vrijitori, adduga Theo-
phrastus, observind spaima colegului siu, nu iac apel la dia-
voli, ci la antici. L-ai citit pe Heraclit din Efes ? El spune
ci via{a este totul, ci via{a inseamnd devenire, transfor-
rrrare, prin urmare ci neincetat se devine altceva. Vechii f ilo-
so[i ionieni ne inva{5 cd materia este in acela;i timp insu-
lle{iti gi in migcare. Pentru ce sd ii contrazicem ? Are drep-
tate Democrit cind afirma c5, in realitate, nu existi decit
corpuri materiale extrem de mici, invizibile, cu forme gi pozi-
1ii diferite in spa{iu care alcituiesc baza lumii. Prin urmare,
:rtomii fac Ai corpul, dar gi sufletul.
- Filosofii grecierau pdgini, Theophrastus. Ei nu gtiau
ca viata vine de Ia Dumnezeu gi tot ce vedem este dumne-
zeiesc. Citegte Biblia, omule. in ea std scris adevdrul.
I7

- Adevirul zici ? Dar. ce cunoagtem noi despre ade_
vir ?.lar, in fond, cu ce ne ajutl aceslldevar al tirl i; T;;mor{ii ? Iati de ce md intereseazd mai intii-pri;.,p;r'i,'u-itj
Biblia pe care o cunosc capitol dupa capitof , p*' a.'rJ.i.aproape, dar n-am descopeiit acolo' decit' pou.iti,fi"i""_i
precepte : sd nu furi, sd nu ucizi, sa nu ,i;;{t'i'l;'i;;.i"'altuia. Md conformez lor. insa ia'spune_mi, ."'L"getuil'uJtoate acestea cll esen{a vie{ii pe .!i" o caut ?
- Nu gtiu, recunoscu Wolfgang, invins.
- Eu sint convins. cd toate"coipurile provin dintr_osingurd rddicini, din acelagi izvor, fieclr; ai";;;t;r;;;;":
3trtr9,grude diier,ire de evorutie si de oiganizare are natiriii.Da, mat mutt. ca ele se transforma unele in altele. in acestproces, transmutafia metalelor nu poate fi aecii-un ;;;;iparticular.
; Tl'..oplrastus, imi este teami de tine. Vorbegti ca
un eretic. Nu i{i dai seama cd hulegti Biblia ., id"il" t.ii; ;;nein(eles ?
- Hulesc Biblia_? Te in;eli, biiete. Biblia nu este alt_
ceva decil un manual de lizica a naruiil, pe care evreii, neinle_
legindu l,nici.odata, l-au declarar t"^i .i.rr. tn natura este
Iot' parad_rs gi intern, Du-mnezeu gi Satan. Mediteaza ru *1ispun eu. Un dumnezeu. fard naturd, fare oamlni"", p"rtbexista, cdci noi oamenii l_am creat.
- Iartd-l doamne, cd nu gtie ce spune, idcu speriatde-a binelea.Woligang. reperind-maii"ri" irri;' ;r;ii;'i;rlsenca, grabtndu_se sa_5i pbraseasca prietenul, pe careacum e,ra sigur,,nu-l p.utea considera decii pierdut,.l"alJriprecis la rugurile Inbhizitiei.
Theophrastus rise zgomotos, urmirindu-l cu privireaprin uqa ldsala larg descTisa.
l..Hgi, amice,-ai grijh qi lugi pinri la Roma. Snune_ivenerabitutui noslru pa['a ce ai aLizit'aicl i; V);;;, ai,ur?"Jnbiet student in mediii"?, itrfia A;;e';i
l8
Zicind aceste cuvinte zeflemitoare, lui nici prin minte
nu-i trecea faptul cd vreodatd el insugi va ajttnge la Roma
"" i:';#,:liji';""rui r5r0, cind se cresrdqura acest dia-
log intre cei doi viitori medici, contele Jakob FySSel tocmai
liv"ra irnpiratului Maximilian un milion 9i jumitate de.f lorini
renani. Sigur, era nevoit si faca acest imprumut-exorbitant'
cici papaJuliu al II-lea il conjura si formeze o Ligi Sfintd
irnpotriva Fran{ei gi el, care avea atita ranchiund i-mpotriva
lui^Ludovic al XII-lea, nu numai cd nu-l putea refuza, dar
sim{ea rugdmintea Sfintului Scaun ca o u$urare 9i un pre-
text in acelagi timp de a transforma motivele sale strict perso-
rrale Ei familiare intr-o catzd a creqtinatdtiicatolice. Caciel,
ca so! al unei Sforza, nu-i putea ierta regelui Franfei imix-
tiunea atit de brutalS in ordinea statelor italice;i nrai crr
seamd asupra Milanului, ora;ul natal al frumoasei sale so{ii
Illanche. Cu banii Fuggerilor, Maxirnilian inten{ion.a si echi-
t)L'zc o oaste cum nu*fusese alta, spre a da o replicd nimi-
t'itoare f rancezilor, bizuindu-se pe aprobarea Dietei, Carnerei
iinperiale Ei celei aulice.
^ ln asemenea condi{ii, Jakob Firgger nu avea Iri{'l ulr
rlubiu ci uriagul imprumut ii va fi restituit nu de impdrat,
t'i diiect din vistierii lzirii, ceea ce era cu totul aliceva, iar
irr plus gi-l obliga Ei maimult pe orgoliosul Max. Jakob sper a
ca'impiratul
t-va
termina repede cu rivalul siu francez'
lrrtui{ia lui de om versat in afaceriii spunea cd Ludovic, de;i
vir:toiios in britdlia cie la Agnadello, nici pe departe nu cisti-
s,*r. rdzboiul impotriva puternicei Vene{ii, citi vrgme insu'i
1i,,pa se hotirise'sd patroneze o forli rnilitarb atit de puter.
i,idb precurn o reprezentau armatele reunite ale imperiului,
l,paniei ;i Veneiiei. Apoi ci{iva agerr{i ai sii din Franla mai
rtiriatt ;i despre o anumitli boala lumeascd ce mlcina sdttS-
lirtea regelui, c"re degi nu implinise inci cincizeci de ani
19

arata destul de ialnic. Bineinfeles pentru el, ca bancher,
ambi{iosul LLidovic reprezenta un feiJe capital caci, cu citpersevcra in nebuneasca lui incercare de ! stapini'firfir,crr alil alacerire casei Fugcrr prosperau. pentru rirptutTrnici rdzboiut cerea banil iai nanii .r ii in''pi;;;i;,'i,idobindS, irnpiratului, regilor 9; p"p.i. ,,n u, airi, ,ii;;, il;nu sint intemciate ?" se tiezi .tit<bn'muinrurind. oa, trebuiu
sd se corrving.a.a_cupra adevarului, trimiiind zrcolo. in p.unL"-
un om de nadejde, care s6 aile ror ce rl i'nlerei;.i;;;'p_";,;i
oare ? Reflectd o vreme gi gindul il purtd tu tinerrt'it.o_phrastus, a cdrui abilitate 6 in".r.rJ. d"1u-
CAPITOLLJL II
. lati I pe strrdentul vienez pornind in grabd spre
l:ran[a. La Paris s-a instalat iritr-un han de mina"a doua. in
.r.t'a Zichiar, inarmat cu scrisori de iecomanc.lare ale bunrrlui
rt'ctor Joachim vadian gi vicarului catedralei Sfintul $tefan,lirr Viena, catre directorul de studii al Sorbonei, Ae cbre ie
rrgrijise sa le aibi insugi contele Jakob Fugger, se prezenta
l:r Lrniversitate, fiind primit ca student.
S-a. aciuat. pe linga _
doctorul Lefdbre d,Etaples, un
lrrrir profesor, al cdr-ui barbi;on bine ingrijit ii dzidea un aer
.rr istocratic. De altiel, 1i era nobil, d-rept care devenise
1,rt'ierat la Curte. Profesorul, f latat de dovezile permane'te
,ll admira{ie aritate de discipolul sdu vienez, ii simpatiza.
Ni.i n-ar fi bdnuit ca Theophfastus dinadins ii aresesl ."n-l,)r., rrrmerind sd afle i:ite ceva din secretele nu atit ale profe_
rrrrrii, ci,..iiregte, ale mernbrilor famiiiei regale, trata{i 11e
I r'Ii'bre d'Etaples.
Magistre, oare dumneata crezi cd oamenii pot fi
r rrrrleca{i prin.for{a.credin{ei, il provocd o datd Theophras-
lrrs, continuind un dialog incepuf cu o zi inainte.
Profesorul, ugor iritat de o asemenea intrebare, se
,l:rpini, rdspunzind calm.
2l

- Binein{eles. Arn vAz:ul caztri in care' bolnavi grav
s-au insandto;it, rugirrdu-se permanent.
- Cum, farl a urma nici () prcscriptie medicalS ?
Atunci arta vindecdrii consta doar in a apela la pronia
cereascd ?
- Ah, n-am vrut sb se cread5 aceasta, dragul meu,
insa eu sint sigur cd oricite praiuri, licori qi cataplasme vom
da unui suferind, acesta nu se va insanatogi fird rugaciuni.
- Ciudat, ficu pe naivul Theophrastus. $i eu eram
convins cd stelele sint acelea care guverneazd soarta omului.
-- Da gi stelele, cAzu in plasa profesorul, care habar
nu avea despre astrologie, domeniu unde discipolul sIu de:
mult era introdus.
-- Atunci trebuie sI recunogti ca stelele fac parte din
na$r5.
- Desigur, aproba proiesorul.
- Prin urmare, omul, care face parte din naturi, este
comparabil cu aceasta. Agadar, tot ce sintem, ce vedem, ce
gindim, ce dorim, ce combatem, ce iubim chiar in fundul
suiletului nostru este naturS. Ba, mai mult, magistre,'chiar
;i sufletul trebuie sa fie naturS, deoarece el {ine de om.
Natura este vegnic vie gi tot ce a fost, este qi va fi, sint
produsele ei, fructele ei. Am dreptate ?
Lefdbre d'Etaples' ezitd.
Nu cred, izbucni el. Natura a fost creatd de
Dumnezeu. Am scris aceasta ;i in cartea mea ,,Comentarea
celor patru evanghelii".
- Dumnezeu ? Ce amestec are el aici. Natura, dom-
nule, se creeazd prin ea insrigi. Privegte in jur iarba, copacii,
totul cum inverze;te primlvara. Natura este for{a vitalS ;i
magici ce produce gi aruncd in lume copiii sdi. Ea poate totul
deoarece este totul. Iar tot ce se aflS gi se creeazi in lume tot
naturi este. Unil-es"sul, natura deci, este o carte in care
putem citi, cdci ea exprimi o realitate astral5.
22
- Sd zicem ca tine, Theophrastus. Dar dacb omul este
rurtura, atunci cine poate vindeca natura ?
- Tot natura, rdspunse prompt Theophrastus. De fapt
irla se.Ei intimpla. Nu dim noi oare bolnavilor ceaiuri gi
lirrcturi din plante ? Ce oare sint acestea decit naturi ?
-- Firegte, insd Biblia ne spune cd natura a fost con_
t cl)uti de Dumnezeu. .Deci, prescriind leacuri din plante,
l)rrrnnezeu vindecd prin naturi, el liind natura.
- Hm, bombini nemullumit Theophrastus. Dacd, aga
curn zici, natura este Dumnezeu, atunCi omul tocmai prin
girrdire este superior naturii care nu gindegte.
La auzul unui asemenea ra{iona-ment, profesorul se
irrchini cucernic.
- Ce-i cu tine Theophrastus ? Nu cumva te domind
Slrtan ?
Dar de unde. Ma joc Ei eu cu vorbele, il linigti,
r';izindu-l atit de speriat, dindu-qi seama cd intrecuse puie-
rtrr de in{elegere a magistrului.
De la aceastd f urtunoasd conf runtare intelectuald,
l.t'[rbre d'Etaples igi.privea cu al{i ochi discipolul, descope-
rirrrl in el o minte indriznea{d gi limpede cum incd nu intil_
nisr'. incercase apoi sd reinnoade conversalia pe tema natu-
rii, insi Theophrastus evita subtil a se maiang'a1a in discu{ii
lilrs'fice, preferind temele medicale gi mai alis iancanurile.
-- Se zvonegte prin oraS cd regele se va bate chiar cu
p;rpa, il stirni Theop_hrastus intr-uia din nesfirgitele sale
rlirrloguri.nocturne,
-desfdgurate
de reguli in chi'lia lui, in
;rrLrl unei cdni cu vin aspru de Bursilndia.
Lefdbre.d'Etaples, care nu intu"ia ce urmarea el, se
.rr;r1a brne tnlormat.
.rl ll-lea, nicidecum. Sa-1i spun un secret. Oastea bunului
l.rrrlovic va fi condusa chiar de nepotul sdu, Gaston ae poix.
,i rruzit de el, fireqte.
23

- Cine nu gtie cite ceva despre vitejiile acestuia ?
- Iar in plus, Fran{a mai are un sprijin, cici nu uita,
acolo in Italia va lupta in fruntea cavaleriei insu;i Bayard.
- Cavalerul f 5ri teama gi fdrd repros ? intreba Theo-
phrastus, pronunf ind porecla neinf ricatului rdzboinic,
ajunsd refren intr-un cintec pe care-l arzea repetat prin
circiumile pline de militari, unde-gi pierdea vremea adesea,
ciulind urechile dupd nouta{i.
-- Exact. Se spune cd in bdtilia de la Napole a fost
vdzut luptindu-se singur cu doud sute de spanioli din armata
lui Gonzalo de Cordoba, pe care, in cele din urmi, i-a pus
pe fuga.
- Grozav birbat. Dar, spune-mi, regele nu va parti-
cipa la lupte ?
- Asta-i bund. Se vede cd tu ai rimas singurul
parizian care nu a af lat ca bietul Ludovic o duce tare prost
cu sdndtatea. Are boala fran{uzeascd. in ci{iva ani, gata.
S-a dus ! insi acesta-i secretul nostru, addugd Lefdbre
d'Etaples, punind degetul aritdtor pe buze, in semn de
tainici tdcere.
Era tocmai informa{ia pe care o agtepta. Iar aceasta
venea chiar de la persoana cea mai competenta. Theo-
phrastus s-a gribit deci sd o transmita, prin cei mai rapizi
curieri, la Augsburg.
2. Contele Jakob Fugger gi-a frecat mul{umit miinile,
ca oricare burghez cinstit care-;i vede afacerile mergind
bine. Prin urmare, ciliva ani rbzboiul va continua gi drept
consecin{5 banca lui va prospera de pe urma imprumu-
turilor. Nu urma decit s5-gi cheme acasa proJej atul, care
gi de aceastd dati il servise ireprogabil.
Bancherul, linigtit din partea lui Ludovic al XII-lea,
era frdmintat acum de alte ginduri. Tocmai primise vestea
ci batrinul papi Juliu al II-lea reinoise cererile sale de
24
irrrprumut ciitre bancherii romani care, la rindul lor, luau
lrani cu camiti de la Fuggeri ca si poati acoperi nevoile
lrontif ului inglodat in datorii. Cici Juliu al II-lea i9i bigase
i,r cap si facd din Siintul Scaun prima putere in Italia,
rrtr spiritualS cum se cuvenea, ci militard, ceea ce era cu
Iotul'straniu ltentru gindirea trnui barbat ce se intitula
rrlmagul apostolului Petru ;i pdrinte al creEtinitS{ii apu-
scne. Cdlaie pe cai focoEi, el se fdcea urmat in alai de trupe
irrarmate pina in din{i, pornind in lupte singeroase cind
inrpotriva-barbarilor, cum ii numea el pe irancezi, cind a
rrricilor state din peninsulS, dar mai ales a incipS{ina{ilor
vcne(ieni, ce-i stdteau proptd intreprinderii sale ambi{ioase
;i degarte. Rdzboaiele cereau aur, iar cum papa nu a_vga'
rrpela f iregte la bancheri. $i, peste toate acestea, Juliu
,'i Il-lea, inconjurat de o curte fastuoasS, care scandali-
/.ase pe cucernicul Luther cu un an inainte, cind venise
lrr Roma sd se inchine Sfintului pdrinte, cheltuia nebuneqte,
('ir un mare mecena, risipind duca{ii de aur pentru deco-
rrrrea Capelei Sixtine gi sculptarea propriului sdu cavou
rrrcredin{ate lui Michelangelo Buonarroti, construcliei cate-
rlralei Slintul Petru dati in seami lui Bramante, pictirii
V:rticanului db catre Perugio, Pinturicchio, Signorelli 9i
llrrphael, artipti costisiiori gi capricioEi.
3. La Augsburg, Jakob Fugger cunogtea bine toate
;rct'stea, re{eaua lui- de informatori lunc{ionind perfect.
lrrsi el mai aflase ceva, anume cd bdtaiosul papi era foarte
lrolnav, dar
- mindru
- igi ascundea suferin{a care pdrea
, ;r totugi il va duce in cavoul inci neterminat de Michel-
;rrrgelo. Binein{eles, bancherul era ingrijorat cici, daci papa
nllrea, cu greu sau poate niciodatd nu-9i mai putea recu-
1,t'ra duca{li imprumuta{i. Prin urmare, trebuia si o ia
rrurintea timpului, sondind discret qansele de a-9i recupera
,,rrorabil imprumuturile date pontif ului, dar Ei situa{ia
25

de culise de la Vatican, cici a cunoagte la vreme succesorul
poten{ial al lui Juliu al II-lea echivala cu o afacere bine
incheiat5. Jakob Fugger avea un plan. A dat ordin sa i se
pregdteasca de drum caleagca;i nu s-a oprit decit la
Viena, chemind intediat la el pe Theophrastus, care abia
sosise de la Paris.
-
Miine pleci la Ferrara, bdiete, fdcu el autoritar,
incit protejatul siu a infeles cd trebuie'sa se supund ordi-
nului frira obiec{ii.
rrr;ri spuse bancherul, aruncind neglijent pe masd o punga
( lr galbeni, gest cart trebuia sd arate mirinimia, dar ;i
,lorinta dc. a i se cxecuta intocmai ordinele.
4. A ajuns la Ferrara, gasind lumea in plind fierbere.
St' zl t)nise cd trupele papei Juliu al II-lea se pregdteau
srr imDresoare ora$ul. $i-a gasit o odaie intr-un han pr5-
prrdit;i cam rdu famat de pe strada Vecchio dupi care s-a
irrscris la cursurilc vcstitului profesor Johannes Menard.
Menard, un bdrbat cam iragil, cu un aer serafic, abea
rrrrplinise cincizeci de ani. Cu toate acestea, degi nu avea
uiei un motiv vizibil, nu contenea sd spuni, cui dorea sd-1
;rsculte, cit de bdtrin este, lamentindu-se cd albise din
'ituza simbriei de mizerie pe care o cdpata de la univer-
sitate pi prostiei corpului profesoral.
- Auzi, fdcea el adesea, ce fel de profesori pot fi
rrccqti vraci, care incd mai cred, ca pe vremea barbari-
lor, in puterea tdmbduitoare a stelelor ?
Binein{eles, asemenea consideratii, f icute in gura
nrare. oriunde, nu erau in mdsura sa-l laca iubit pe revol-
lrrttrl Menard, care deprinsese felul lui de a f i de la
rrraestrul siu Nicolas L6onicdne, profesor luminat, al cdrui
rrrrrne iI pomenea adesea cind igi fdcea prelegerile.
Domnul Menard iqi {inea lec{iile de anatomie cam
l)o ascuns, in
'criptele
minlstirii benedictinilor, al cdrei
;rlrate, cu vederi deschise, se considera rudd cu Benedict
rlt' Nursia, fondatorul ordinului sdu cilugdresc, cu o mie de
;rrri in urm5, la Monte Cassino. Avind o asemenea obir;ie,
;rlratele igi permitea s5-i sfideze pe dominicanii care vinau
pt'te negre gi in Soare, cdutind ereticii,;i spre a dovedi
,;r nu-i pasa, invitase pe Menard sd facd disec{ii pe tru-
I'rrrile vagabonzilor gdsi{i mor{i prin orag, inainte ca acestea
';r lie ingropate in cimitirul mindstirii.
De altfel, igi cunogtea prea bine omul ca
cine avea de-a face.
indrdznesc sd vd intreb totugi cu ce mi
in acest minunat orag, inil{imea voastrS.
-- Ha, ha ! rise amtzat bancherul. in principal ai
si ciulegti urechea in dreapta gi in stinga. in rest te vei
inscrie la universitate, la cursurile de medicind ale docto-
rului Johanes Menard, caruia am si i te recomand prin-
tr-o scrisoare. Noi trebuie sa fim de folos Sfintului Scaun.
Ai in{eles ?
Theophrastus a priceput prea bine cam ce dorea
bancherul, pentru care lucra in secret.
Conversa{ia a continuat o vreme, bancherul instruin-
du-qi pe indelete spionul cum sd-gi procure informa{iile,
mai ales militare.
Mn voi strddui sa aflu tot ce va intereseaza,
indlfimea voastrd. Binein{eles am sa vd informez cu promp-
titudine.
Sa nu iaci impruden{a sa-mi scri. in Ferrara
exista o filialS a bincii mele. Tot ce ai a-mi transmite, pune
pe hirtie, notind textul in alfabetul tiu secret, pe care noi
doi il cunoagtem gi predd scrisorile acolo. Le vom primi
negregit. Acum ia aceasta, o a5-!i prindd bine la drum,
26
sa qtie cu
voi ocupa
27

Theophrastus urmdrea cu aten{ie cursurile lui Menard,
gasindu-l cel mai interesant dintre toate cele preciate la
universitate, dar i;i gisea timp 9i spre a da o-raita prin
jurul oragului, unde se ficeau zoriie pregitiri de lupt;,
trdgind cu urechea la ce mai spuneau sotaalii, deveni{i
gl.ralivi la un pahar de vin ro;u de Romagna. Mai toii
zberau, cit puteau, cd Ferrara este invincibilE. A9a credea
gi hangiul de pe strada Vecchio.
- Ce ai sa te faci megtere, cind or navali elve{ienii
in ora;. Nu {i-e teamd ca-!i vor prdda pivni{ele, lisindu-te
pe drumuri ? il intreba, facind o figuri de mucalit, Theo-
phrastus.
- Etve{ienii in Ferrara ? rise extrem de amuzat
hangiul. AflS bdiete ci nu vor ajunge aici. Nici nu se vor
bate cu noi, asta o gtiu precis de la ginerele meu, care-i
c_onsilier municipal. Fiecdrui elve{ian i-s-a promis o soldi
dubla fafa de cea primitd de la papd, dacb se vor intoarce
cu to{ii acas5, fari si ne atace.
- Grozavd aiacere, megtere, mai cu seamb pentru
elve{ieni. Cu alte cuvinte, Slintul parinte va fi tras pe sfoarii.
Hi, hi, rise subfirel hangiul, Etergindu-9i palmele
de gor{ul aspru strins la briu. $i-inci pe ce sioaia, baiete.
Theophrastus, bucuros cd aflase asemenea vegti, nu
intirzie sd trimita la Augsburg, chiar in aceeagi zi, o scri-
soare, printr-un curier special, ce agtepta gata de drum la
factoria Fuggerilor din Piazza Laurenzio.-
inchis in odaia sa de lucru, bancherul Jakob Fugger
a descifrat textul pe indelete, rdminind o vreme pe gin-
duri. Situa{ia ii convenea de minune. Acum era sigur ca
papa, trddat de elve{ieni, va suferi o infringere ruginoasd
la Ferrara. Sigur, ar fi putut s5-l avertizeze din timp
asupra intregii conspira{ii care se pregdtea. Dar nu avea
nici un interes. Cdci el gtia ca Sfintul pirinte, cu firea lui
28
Irtcru{atoare, nu se va lSsa umilit de elve{ieni gi va ciuta
lizbunarea. Dar rdzbunarea cerea bani. Iar banii ii va
solicita bancherului Chigi. Or bancherul Chigi era asociatul
Iui secret. ,,Prin urmare, mormdi Jakob, sa-l lasam pe
lratrinul Juliu sa se joace de-a rdzboiul".
. DupS care rupse neglijent scrisoarea primitd de la
l:errara, socotind sumele ce le va incasa prin dobinzi, de
l:r Chigi, pentru banii destina{i papei.
5. Calculele lui Jakob s-au dovedit corecte. Asediul
licrrarei a devenit pentru orgoliosul papi, un dezastru.
I)icrduse tot, armata, bani, ba chiar gi preitigiul. S-a intors
l:r Roma, el care se credea stipinul lumil, distrus, amarnic
riinit in amorul propriu, intrind in Cetatea Eternd pe furig.
....Trebuia sd-i pedepseascd pe triddtori chiar gi pe
rrobilii romani care cutezaserd si i se impotriveasca. Didu
lroruncd si i se infd{igeze cardinalul Giovanni de'Medici.
- Te vei duce la Bologna ca trimis al nostru, cardi-
rr.:rle, spre a face o -armatd gi a supune Toscana puterii
Vrrticanului, incepu fdrb nici o introducere papa, ium il
':rzLl pe inaltul prelat.
Florentinill, cu trupul lui greoi, burduhinos, care nu
't' agteptase la o asemenea.misiune ce-l scotea din tabie-
trrrile sale, tacu fdri a schila nici un gest. Papa il masurd
rrrcet, de^ jos in sus, cdutind si-i descopeie gindurile.
- Giovanni, trebuie sa-{i marturisesc un ad&ar greu.
V:rticanul nu mai are bani spre a continua lupta iirpo-
lliva barbarilor. Am sd arunc interdic{ia asupra lui Ludovic
;,i a regatului Fran{ei. il voi detrona gi voi iransfera toate
i't'rriturile lui aici, in Italia.
- Misuri in{elepte, sanctitatea voastrd, ldcu viclean
,;rrdinalul, care gtia ci tot ce spunea papa rimineau vorbe
rr vint, .
a.tita_ timp cit Ludovic al XII-lea, principalul
rramic al lui Juliu, erau suficient de puternic.
29

- Da, insd ne trebuiesc bani, Giovanni pentru toate
aceste proiecte ale noastre. Mi gindesc sa facenl o reor-
ganizaie. De pild5, sd aronddm din nou imperiul Bisericii'
Dupb socotelile mele vor ieqi in plus opt funclii noi de
cardinal. Le vom da cu 10 000 de duca{i fiecare 9i visteria
se va reintregi. Apoi indulgen{ele, a ciror vinzare merge
bine. vor ridica veniturile. Ei, ce spui ?
Giovanni de'Medici ar fi vrut sa-i rdspundi cd rearon-
darea va cuprinde Fran{a gi Italia unde lucrurile erau
tulburi, iar cbndida{ii pentru posturile nou create nu prea
erau. Apoi cd indulgen{e1e inventate de Juliu stirneau mai
mult nemul{umire, decit venituri pentru intre{inerea arma-
tei Vaticanului. Dar se ab{inu.
- Ce sI spun decit ci gindurile sanctitS{ii voastre
sint bune, zise ei, ab{inindu-se sI adaoge cd de la proiect
la fapte era o cale uria;5.'- Pind una, alta, sd cerem jumdtate din sum5,
adicd vreo 40 000 de duca{i, ca imprumut, de la bancherul
Chigi. Voi merge eu insumi la el s5-l convjng, hot5ri..papa.
" BancheruT Chigi l-a primit ceremonios pe Juliu, in
palatul sbu enorm din Roha, unde organizase un festin
in cinstea inaltului prelat. Era doar un pretext' un paravan
de convenfie pentru a ascunde adeviratul scop al vizitei
inaltului prelat, dinainte convenit.
- Iati Chigi, zdlogul cerut, zise papa, oftind, punind
pe masa din cdm"dru{a in care.s-au retras, in liniEte" dupd
prinz, o cutie meticulos impachetatS'
' Chiql desfacu agale'legaturile. scolind in tcle din
urma din-cutia irnbracata in catilea purptrrie, tiara prltala.
pe care Juliu nu se sfia sa o lase ca gaj perttru banii ccrtlti'
' - Da, siinle parinte, cre5linalalea va ata battlt
oromisi. asa cum ttc'-am inleies, zise bancherul cu einisnt
in el.is, scir{iind cu pana un ordin pentru eliberarea a
40 0;00 de ducali din contul sau.
30
- Cind vom avea banii ? intrebi Juliu, nerabddtor
sri intre in posesia aurului, vizindu-se din nou stipin pe
s itua{ie.
- in cel mult doui saptamini, rispunse Chigi, soco-
lind cam cit ii trebuia pina a transporta aurul de la"bincile
Iirrggerilor din Ferrara gi Augsbuig, la Roma.
intr-adevar, duca{ii s-au adu.-nat in visteria Vatica-
rrrrlui, precum fusese prevdzut, firele afacerii fiind conduse
crr abilitate, din umbrd, de versatul Jakob Fugger, care
rr,rzise p^lasa fir cu fir, avindu-l ca docil complidJpe ban-
t'hr.rul Chigi, omul lui.
6. Iarna anului 1512 a inceput apdsatoare sub norii
r:izboiului, desfagurat dramatip gi cu peripe{ii. Bolnav gi
1t'mdtor, papa incredin{ase comanda aimaiei sale spanio_
lrrlui Cordoba de Napole, care se opintea sd intre in
Ilologna, impreuni cu trimisul pontifuIui, cardinalul Gio-
r,';rnni de'Medici. insi francezii intarlti in orag, nu se ldsau
rnvin;i. Ba mai mult, agresiviti{ii papale .i ii ,arprnA.u,
,'rr contraatacuri furioase, conduse de Gaston de Foix care,
urtocmai precum auzise Theophrastus la paris, se dovedea,
prin curajul gi iscusin!a sa, geniul militar capabil si rbs-
Ioarne toate socotelile Ligii Sfinte.
in Bologna asediatE se afla gi Theophrastus, sosit
Jrrin octombrie ca din senin, sa f recventeze cursurile celebre
rlt' medicind ale lui Jacopo Berengario de Carpi.
- Domnul conte va roagd 1A-l cunoagtb{i pe doc_
lolul Jacopo, i-a transmis mesajul din partea'baniherului
l:rrgge.r, un curier sosit de la Augsbuig, cdlare, dindu_i
rrr acelagi timp o pungi_ din piele nEagri*plini cu monede.
Theoph-rastus s-a lasat'convins "nu
dtit de gologanii.
,;rrc de altfel nu-i pfisoseau, ci din dorin{a s?ninTnarii
,1,'r'orului. Apoi. perSpectir a. de a cunoagte gi a urrndri
l)r'('legeille_ unur proIesor alit de renumil, cum era Beren_
rlrrrio de Carpi, ii dddu^Lin fior de plicere.
3l

- Domnul conte vd mai roag5, adiogd trimisul' a
lua bine seama cum vindeci doctoiul Jacopo pe bolnavii
de boala fran{uzeascS'
nein{elegind ce interese putea-avea
-bancherul
cu aceastb
maladie-la moda in intreaga huropa'
- Chiar a9a, intbri curierul'
Theophrastus'nu mai intrebd nimic, gasind cd Fugger
avea in mod sigur o rafiune suficient de puternicd spre
u-f-tri-it" tocma-i la Bologna' pe bani grei, spre a-l spiona
oe Berengario de CarPi'
"' "'i;i;:;a.uat, iuton Fugger dorea in mod deosebit sd
afle prin ce miiloace vindiC bolnavii acel vestit medic
il;d';;;, ;; t;i; faptul cd el insuel
1r
fi capslrt boala
franiuzeascd sau sifiiis cum ii va spune in 1530 Girolamo
i;*.u.to.o, a cdrei epiaemie izbucnise prin 1495 la asediul
Naoolelui. spre a se'raspindi repede in Franla s.i Italia' ci
alti."iia-".i6utui motiv ia investise o sumd fabuloasa s.pre
a caobta de la spanioli monopolul importului din Indiile
,nir'A"t."plrite de Columb, a'lemnului de gaiac d,in care
." or.outul substan.te medicale utilizate pentru combaterca
malad'iei adusd de marinari din acelc indepdrtate larlmurl'
Intr-o asemenea situa{ie, modif icarea tratamentului nu
nutea fi decit spre prgunu lui' De aceea trebuia s5 -9tie
tot
!i *ri"ri"t .a'r.tion?ze ferm in cazul in care aiacerile
sale i-ar f i iost amenin!ate"*'- -profesorul
il captivase pe Theophrastus cu prelege-
rile sale savante, rdminind ore intregi iermecat in preajma
maestrului care descria scheletul uman, organele' rnlfclii,
intr-un mod cu totul diferit decit gtia el din cdr{ile lui
Galen, izvorul pref erat al gtiin{ei medicale a timpului'
- Magistre, md bucur sb aud de la dumneata' ceea
ce am .r.ru Ei eu dintotdeauna, anume c5 gtiin{a i9i are
32
originea in naturd,.,nu in car{i, precum sus{in teologii gi
Iilosofii, ii spunea Theophrastus, fericit ci, in'siirpit, g-a-re'u
o minte luminatd cu care sd comunice.
- Natura trebuie cunoscuti in amanunt ca si o
in{elegi, col.ega, tot^astfel gi corpul omenesc. Apoi, natura
tly estg niciea perfecta, p.recum gi omul care'face parte
rlrn naturd. Sint unii aici, la universitate, gata sa sus{ind
cd. boala poate li vindecatd de medic, fitrit ci acesta sa exa_
rnineze
^trupul suferindului_ Ce prostie ! Este ca ;i cum
te-ai avinta pe mare, intr-o barcb,'f dra sd scrutezi orizonlur
spre a te incredin{a dacb va veni sau nu furtuna. Iar cinJ
rnoare pacientul, datoritd nepriceperii medicului, se spune
cu seninbtate: ,,Aga a vrut Dumnezeu !,,
- Cite ignoran{d I Cred ca fiecare rnedic trebuie
sa-gi clSdeascd ;tiin{a. pe observa{ia atenta a naturii. iar,
ir$a cum natura se ajutd pe sine, el este obligat sd dea
bolnavului ceea ce se-gdseite in naturi.
- ,Ai dreptate, aSa am descoperit eu virtu{ile
nercurului.
- Ale mercurului ? se arafti uimit Theophrastus,
incercind sd-l traga de limbi. pe onestul proi"ro,, in ip"iran{ard poate va reuqi sd afle ceea ce ciuta la i"i"fi;.Cici trebuie spus, deqi. i9i petrecea mai tot tifrpuf
ir.r preajma maestrului, nu observase nimic deosebit ciies:i lpoata duce la dezlegarea problemei sale. pur Ei .i.pfr,llerengario de Carpi nu lrata'boala lran{rr*u..a ;r;;;;f;r u Iacea aceasta in mod public, pdzindu_gi cu stiigni_
, ic taina.
- Da, chiar ale mercurului.
Dar acestea sint prea bine cunoscute de alchi_
rrrigti, cdci piatra filosofald, doar utilizind mercurul, poate
ti realizata.
- Egti cumva alchimist ?
.J.)

- Oh, desigur. Alchimia a fost prima mea dragoste'
inca de cind eram adolescent.-----
'- Ia te uitd. Prin urmare cunoqti bine aceastd sub-
stantd magicS."'* ''- gin"in1"l"=, insi ard de nerdbdare sd aiiu la ce
noate Ii utilizat mercurul in medicinl'r----
Ah, da, m-am luat cu vorba, iarta-m5' Ce sd spun'
Cu doi ani in urmd am tratat doui calfe de argintari de
onfinri. intoxica{i cu mercur, cum li se intimplS adesea
;F;;i;; nl.irusi.'Le-am prescris ceaiuri, purgative 5i mult
laote. slatuindu-i sa se lase de meserie' M-au ascultat'
i""a,' a"pa o 1trn5, ambii s-au intors 1a mine spunindu-mi
"a
rluu 'imbolndvit de boala iran{uzeasca' Aqa 9i era'
Le-am prescris ce se dd in asemenea caztri
- Gaiac, nu ?
- Sigrr, gaiac, ce altceva puteam sa le dau' Apoi'
ce sd vezii Cifi la un an dupS.aceastd istorie, ma intil-
n"...u unul dintre ei. M-a saiutat respectuos;i cind l-am
intrebat cum ii merge' ce crezi ? Mi-a spus ca s.e.ap.ucase
de vechea-i meserie, ca nu luase nici gaiac ai nlcl allceva
.it.iinJ".ase de boala fran{uzeascd numai p-rin rugdciuni'
i""..fii.l. celalalt client ai melr, care se ficuse pinzar
intre timp, il mdcinase suferin!a, cu toate ci incercase
toate leacurile.
- Sd aibe rugdciunile o asemenea putere ? se mird
sincer Theophrastus
- Da de unde. Citeva zile m-am tot f rimintat' intre-
bindu-md .ri" i;
-f
ie cauza unei asemenea ciudate intim-
"ia". "i"a
cind mi-a licbrit un gind' Nu cumva..valorii
[;;.i;;; tlnt-u."1" care ajutd ia vindecarea bolii fran-
luzeEti ? mi-am sPus'
Ei, gi ce-a urmat ?
- Nimic mai iimplu. Ca sd md conving am, facut o
pomada cu sare de mercur 9i am uns bubele bolnavllor'
34
- $i ce s-a intirnplat.
S-au vindecat toate rinile.
-- Bine, dar acesta-i un miracol. Pentru ce nu spunefi
tuturor remediul descoperit ?
- Asculti Theophrastus. Eu arn dezr,dluit acrrm acest
.secret nll ca sa-l aile toatl lumea, ci numai tu. rleoarece
te iubesc, socotindu-te prietenrrl gi discipolirl rneu.
,,Discipolul" zimbi imperceptibil.
I{i sint recunoscalor magistre. Voi pastra acest
secret, ca pe ochii din cap.
Binein{eles, minlea.
Scara, la lumina urrui opaif, Theophrastus s-a chinuit
sa scrie contelui Jakob Fugger tot ce auzise de la doctorul
Berengario de Carpi. adiu'ginrl cb iiancezii erau atit de
nurnero;i, incit nu mai aveaLi loc in ora;.
Bancherul, citind misiva, ajunsa la el pr cdi rnrste-
rioase, razbtitind printrc francezii ce se opunearr dirz arma-
telor Sfintului Scaun, sLrrise in parte satislacut. Deocarn-
rlata, din partea lui Berengario cle Carpi nu avea a se terne,
iiind sigur cd nici un medic care linra la veniturile sale
nu gi-ar fi dezviluit secretele profesionale. Era convins ca
Berengario il picrilise pe Theophrastus. Se ingela, insa.
Eroare. grava, care avea sa-gi arate efectele peste ani, cir
consecin{e dramatice pentru destinele Fuggerilor gi acoli_
tLrlui lor. Prin urmare, vinzarea gaiacrrlui"raminea neame-
nin{ata. Ceea ce il nelinigtea erau insa neputin{a papei ;imai ales boala pe care o ascundea. Cdci dacd Juliu'murea,
succesorul sdu oare mai era dispus sii achite la terrnen
scaden{ele datoriilor iacute in numele I_irii Sfirrte ?
Evenimentele s-au succedat in sarobandi de-a lungui
lunilor reci gi umede ale iernii gi v.:5tile nu au avut daiul
sa-l prea bucirre pe Jakob Fugger. De doua ori trupele
pontifului {intuit de sulerin{a la Vatican au luat cu asalt
35

ziclrrrile Bolognei ;r tot de atitea ori au suferit inlringeri
umilitoare. Fiancezii eratt stdpinr pc situa{ie 9i, in primS-
vari. rrrnririitd arttiata i'lri Jrrliu i-au dat lovitura de gra{ie
la Ravenrta. chiar iri ziua de Paqte, pe cimpul bntdliei
rdnritrind doudsprezece mii de mor{i. oEteni plrlti{i cu gal
benii prirni{i cle'la Fuggeri. Dezastrll era complet, insugi
trimisul papei, cardinalul Giovanni de'Me'dici cazind pri-
zonier la francezii care inaintau spre Roma.
Cu toate acestea, artnata invingbtoare nici pe departe
nu era atit de periculoasd precum tl considera.luliu care,
spcriat cle tragedia Ravennei, igi idcuse repede bagajele,
iugind pe furif din Cetatea Eternil, spre a se fereca in for-
tdiea{a'Sant' Angelo, sotroiiti inerpugnabili. Micinafi de
oboseald gi de boaii:, irancezii mirgSluiau fira vlagri 9i
fira o conducere icrmi cdci, spre ghinionul lor 9i in acelagi
timp spre $ansa -papei, teribilul comandant Gaston de
Foix pierise pe clmpul de luPtd.
Tot aleigind dupa armata Sfintului Scaun, ldrS nici
un rezultat, dezorienta{i, irancezii siir;irb prin a se incaiera
intre ei, situa{ie de care a profitat iste{ul cardinal Gio-
vanni de'Medici spre a scdpa din miinile inamicului, gr5-
bindu-se s5-i dea de veste pontiiului.
- AEa deci, rasufld uEurat papa, atzind despre sta-
rea reald a francezilor. Cu cinci rnii de duca{i ii cumpir pe
elve{ieni gi-i zdrobesc pe barbari.'
- De unde acest bdnet ? ofta Giovannr de'Medici,
stiind cd visleria Vaticanului era slcita.
Ce intrebare este aceasta ? Nu-l avem pe Chigi ?
SI ne faca rost de bani.
Duca{ii au sosit curind, dupi ce insu;i Giovanni
de'Medici a garantat cu propria-i avere intreaga su.pa
Elvctienii au
''sosit
in l-ombardia ;i, conform aqteptirilor,
i-au'casdpit pe irancezii, bolnavi ri obositi. Linigtit, papa
si-a fdcut'din nou bagajele, inapoindu-se la Roma. Jubila'
36
.$i nu^mai pu!in.lakob Fugger, c,:"t,_;i vt,dt,a a[aet,rilearanjate. Dar daca. bancherrri?.ir, posibiliratea sa_sir'ontinut' rre burirc. [oaric
.rini;tir
-,t,'
;; ',".i;i"1" "io"rJ}succesiunii evenimentetor Ia Vatic;;, i;ii; ; , iri rp".rtsa sdrbatoreasca vicroria sa d"tii;; asupra Irancezilorcaci, la pu{in timp, ini.ins J. H;i;, a murit.
7. Norocul ,l_,y.r.nr9a, qg. Jakob, ca.ci noul papa aiosl ales insupi Giovanni de'Medit.i, vecntul sau clienr.Fostul cardinal era un om tdcut, modest gi bun la suilet,ccea ce il deosebea p.roiund a" pr*,t"."=orul sa, Si"cri;I,ui preocupare. pina cind murise jrii ,'rl ll_lea, Irrsese acceadc a-5i vindeca in liniSte,.anll",:rpuiale in ;,;.;i";;;il"la ca-re il impinses.e suvcranui pontii, are carui arrucaturist' vddeau mai curind porrivire i,.p"l"r,titt .#.r-'irrlilrl'rldecit preo{imii.
Foarte cLrrind_-ve^stea. a ajuns la Augsburg. JakoirFugger' srapin acum pe situatii in ce-t priveau rraloriilr.papalita{ii, nLr er;r totupi sufici"iil a_ f i'tpt;i ,;;t; ;;;;;l';icvenimentelor in tirrbu'lenta_ Itaiie, iil,,r"ra totugi icatru delupte aprigc. intre Ludovt. ,f Xii-i.r,ii{exirnilian de Austria:;i Ferdinand Catolicul, .u .e n, ."'i
'ii"
pL,s la socotcai:il .on iLI X-lea D(' ('ir.r'e
-ir vcdea nr' i,'',*ui slr( ceso'ir rurrLrliu al ll lea. inlr.at,e Bi."rl;".'d:;; ri'p. iarirnrrt ar,rreior
,...,,.. iR",,lii Fuggerilor nripunau irr rntrcagr F.uropa. st,r;rrr'irrrd ( r constiinciozitate. toale e'('ritn"nt"ic. ,." ."'ua,1,''u,,
cr,amad: la A.ugsburg, iacind
-ji""jri"t,
ornuI cel rnai, i'rmat din Iume. Stiu tot,,,r.irrlu biri;l€:,-"2;;;,,,;:ii., ' I.' mai ncr irror.ale. Th,,,,ph-r,,-il, .l-lrtrru, In irc(,st 1,,,..,,,'tliitua sa cirt.rrlc 1,1-rrr ltj, tir ir, ,.lnil,',1, stu(i(,nt rataci_
'r. rriciodara mLrl{uiirir. 11e prolesoii,' aupa ;p;r"f
"
".ri_.
Pioccsirtnea crilrrrlioasl u iu_.nun'r,.ii 1,rli,:i"t.; g-;r;i',r Roma, in iiruni sprc Sui,,r,io,^'rinal"i.rgg*rii ii z^r.rau,( ;rutind vegti despre -ssinet.rtea iri"i_,,}i;r,r,iAT, p.. .",1,. p.,,i.,,
.17

insuli il poreclise ,,Catolicul"' poate.intr-o subiti irutric'
dincl a in{elege .a t"lJi" "ia
mal catolic decit el Cbci Fer-
;i;';,t;,"ii',.iuionrt la-paptesPrezece atti.. ca r..gc al' Sieilit'i
ci ,'rri lirzir: of Ar,,Joi'tiltr'i era socolit crt'atorul rcclur
ii,jili",ll'jr" l".r,i)iilFi ;;;,:: din l4B{}, uml,lrau d.. cr,l111
"-
*.l.ui"ciopi. tlar'rnai rrlult pc bie{ii crcdincioSi' cc prea
i';.;;';i;;;r"1.".'"i t'jtiit- sigure ale calugat'ilor' inch'i-
ili"T',
tirn"
i",:i"ril",' lt titticT' vralitori sau unellt' alc
diavolulLri, f dcuti ptintt-o siinpla scrisoare anonimS' Sicilia'
Castilia, Aragonul, ,p"i"N'ptlftl' clnd Ferdinand a devenit
i* i _,1, ::l:,: i
il :,':: tr. l'li',-;' :;T,l ift I t ;,:- T3,:t?Jl,
lJl?i','
ori'
i ?.-.., Ji
"f
ii
t
i ; =ll
l,i'
"
*,ii]
- !i'
goi.. r i i
-
i i i p a r a s c a,u
gospocldriile, la. cel rnai rnic semn ci sint ttrmdriti de
lnchizitie, vagaoondin'a-aiti otoE in oraE' din sat in sat'
iara tilPatii, Pe ast:uns'
8. imbritrinit inainte cle vreme' Ireldinand era in 1513
aproapt r,llr to;rl"'["'irl
'ii'o
ctzmele' ;rhia ridie in''iu->i
talpile 1,. pa,r.tostlii" d; marmtlra' t'ocirjlt' slair ca o
arntart', tu ot'hlt picrtl u1i sub [rutttea'i irrgusta' pe, caf 9
;;;; as.:ri1it si lLi;g o'[''"tu 5i mai srrbtire Ditr obraltr
bucatail qi toz' de copil' de tlcl jnioara,' r?rmasesera doar pit'lea
,tti..it; si ftasc;, atirninC de barbia colfuroasa'
Era dutnini.a li, ca de obicei, se cidilrnea, prinlre
chiparoli, in .tntt,,o'l' giAO-ina a vechiului palat rnaur de
a 7.trragoz;, a,pe
-*J;i
f acea rrtgbciunea in catedraia
Satt Salr adt'r.
Caldura soarelui de arniaz'i ii molesea',uT"t]ll.du i
gindurile ('ar('.nu-l slabcatt Si el' suvr:ranui aDSr)ltrl ar
i"naniei, care domesti.itt t""ta nobilime cu for{a sabiei
r,l"ulji"i',.."i;r;;i;;;r; liota cle cavateri d()rnici de scandal,
triniilinclu-i pe toli sa-si inece setea tle bataie in ltalia 9i
3B
Airica.de No-rd, iar dupa aventura genovezului Cristofor
Columb, in fabulosul continent de leste ocean,
-."-
iaruinvins de toropeala, mo{bind ca un biel mo$neag. L_a trezittusea discretd a cardinalului Cisneros.
- Tu erai .liemenez, mormbi iamiliar regele, recu-
rroscindu-5i confesorul.
,
Franciscanul, Marele inchizitor al Castiliei, sfdtui-torul de tainb al monarhujui,. se. apropie t,piif , .r' p;s,';;
l"lllu,, .lara a reu5i, rotu5i. sa inab-u!e iognerul sutanei sale
roStr cltn matase grea brodata iin.
,,.,-_;,S'r-:t y.fli bune din Italia, zise inaltul prelat,
runguno crucea rmensd de aur. incrustala cu,uii."si
lrerle, ce-i atirna la git. Am invins l, Mi;;" i"Ferdinand s-a invioral la auzul unei asemenea stiri.rr;tepta.tb de mult, cdci acum abia i se i"rilr""'iori. ,il;il{iile sale.din tinere{e.. Unise Castilia ., A;;;;;;i-;;;i,;.
l,e .Tllrr: trupele sg]g o_cupaseri Napole in- iSO+,"O*nri
li, l.509,Bejaia in 1510. Tripoli in l55Tli Nruurru i" lSii.ventse, rn line. rindul Milanului.
; :q nc rugam Domnului, Jiemenez,.Fe arala cl isnrrs
ll::rlii!,impreunind rniinile ta piept, inrr_un e"".r ,;r1,..)I)er, cardtnale, ca supu;ii milanezi nu sint us.,in"n"u n".r._rlinciogilor moriscos, pe care insu{i slin{ia t, ,
..ti"nrlt
s:i-i arzi la Granada 9i in Alpuju.iu
-p",et.,
inilra/nealarlc a se rAzvritti impotriva crucii Jit a iioastie- ---""'*'"
- Don Gonzalo Fernandez de Cordoba ne scrie cdItalia igi, agteaptd suveranul sd_l u.iu,r.,", ocoli prelatulrirspunsul.
- AdevdraI, iatFt.jn.gi o vesie buni I Dar, prea sfin_(ite' prrinte, se cade sa rasam tro'ul-.irrui acum, cind ereziar;i arata pretutindeni fa{a triddtouie I
. Franciscanul cauta'si apere Sfintut Oficiu. ale cdruit'ibunale trimeteau la rnoarte'cu ghi;i;;, i*,niiii i"giri,,rrb acuza{ia de eretrsm.
39

- in curind necredincioqii vor dispare, slre' lncnl-
zitorii sint intransigen{i 9i-9i fac bine datoria'
Hm ! se arate'neincrezitor Ferdinand' care cduta
rcpede uigr*"nt* sprc a rcIuza cit mai diplomatil ,it]l .p^-
cardinal. ilt 5i pe generalul cast.i lian' invingatorul lrance-
,ifoi in Italia, heiilnd capabil sa suporte, nici in gind' o
.alatorl. atit de anevoioasi in Italia, pe mare' Sb nu pierdem
ain uea"te ca noi am trebuit sd infiin{am chiar acum un
iiitrnrt inchizitorial in Navarra, iar la Valladolid' Leon
si Barcelona mocnegte revolta ereticilor' $i in Galicia'
:;r;.;1., ort"- ilat mai linietili ? Esti atit de sigur cd
;;';ii-bi.eo a. Susan nu se- pregiiteste Jn intul,:ll:..:X
iniiga pumialul pe la spate in inima noastrA' prt'a sllnllle.:
"' --R'.g.t" se incrunlb, tcatral. invoe itld- pe acel nc[eri,cit
,,roanizior al asasinarii inchizitorului Saragozei' .Pedro
Xifrt*t..-n.st al cleznadej dii carc cuprinscse pe.evreii. con-
vertiti cu Ior1a la cre5tinism in Iata valulut de oprlmarl
a.rlantrlt impotrir a lor. socoti-ti erctici 5i tiri{i, p-*
f
u-$:
Cardinal'ul l-a privit piezil' lovit in orgoltttl slu qe
nazilor al credintei. il lnIuria atit incercarea regala oe
!;.1-'l;;'; "';;;;i;;i'ii
morrarhicc de a-5i lasa srtptrlii..sa-l
salute, mAcar o dati in via{d' cit 9i argL't",1tu' .1:'^t..-o:
nerrid al monarhului. bazat pe Iapte dc mult Petrectlle'
$;;; "r
J"ii.", pi"r'", aclunate de inchizitorii sii' cd
i;3;;i r.tii";"d,.'it.tu el de rcge, purta in venele sale
sinpe evreer.,.o.l in Aragon u"pto'p" intreaga arislo-
.tu|i", int'lusiv Iamilia Hetlriqut'z' din care desctndea
monarhul, dupa rnam5, avea legaturi directe de rrrbedenie
cdci o parte din bunurile coniiscate de la eretici, lui ii
i.u"n.uL. Iar judecitorii tribunalelor .se pricepeau dc
minune sd caute printre moriscos, Iamiliile cele mai avute'
.[r., le acuza, iSra scrupule, de cilcarea dreptei credin{e'
Deveni deci calm. Se apleca ceremonios in fata suvera-
nului, surizind iPocrit.
in fa!a in{elepciunii voastre, facu el mieros, ascunzindu-;i
reilec{iile.'intr-adevar trebuie sti vegheaf i aici, in. Spania'
ia intarirea sfintei credinfe cre;tine, a catolicismului, ap5-
rind liniqtea supugilor. Am sd scriu generalului despre
hotarirea luata, adauga slugarnic.
Ferdinand, mul{umit ca scapase' il concedie printr-un
gest scurt, raminind din nou singur'. solitudine cdutata' in
3u." .. lisa mai tot timpul cufundat, dupi moartea Isabellei,
cdci cei noui ani trecuii de cind i;i pierduse so{ia, il impo
vdraserd. Avea totul, iQi putea dori orice' Dar nu era iericit'
El, cdruia i se inchinau popoare, inconjurat de strdlucirea
unor cur(i fastuoase, gloriiicat, plin de puterea suficienta
=pr", distruge regi 5i iegatc. s.'z.batea neputincios' dohortt
A! u.rtr.i,in" ii nepu"tinla suIlcteasca' Caci lsabella'
care o iubise cu pasiune, tocmai ea ce-i ddduse lui, pe a.scuns,
f iltre de amor, spre revigorarea simlurilor adormite 9i alun-
garea plictisu'lui, pierise" iulgerala de boal5, cind inci mai
3ra doinica de
'iaia.
FnrA ea, cdlauzitoarea irrtreprinderilor
sale, se vedea stingher, intr-o lume ce-i era striind'
Parasit 9i dJ propria-i fiic5, Ioana, poreclita de tofi
nebuna, cdci ea il socotea uzurpatorul mamei sale, du9m5-
nindu-1, deoarece vedea in Ferdinand doar un zmintit bigot,
avid cle putere, nu un bun pirinte. Ioana se ternea de rege,
sentimcnt devenit mai puternic dupd moartea so{ului sau
Filip cel Frumos, nu atit pentru ea, ci pentrLr baiatul .sau
Carol, pe ca.re bunicul nu-l dorea mo;tenitor' Toatil nobili-
cu neamuri de evrei hogafi insd ce rost avea sa se inirunte
., .nrounu ? O astfef de indrazneala nesabuita nr-r i-ar
fi adus decii dizgra{ia, in cel mai bun caz salt moartea'
b. iupt, ce-i pbsa ?'Era bogat 9i temut ca nimeni altul
i"'spl"i", iai Inchizifia ii sporea necontenit vtr-riturile,
40
,{l

mea vorbea cd Ferdinand planLria chiar dezmembrarea
Spaniei, desficind Aragonul lui, de Castilia Ioanei, numai
ca nepotul, ,,micul neam{" cum ii spunea el batjocorit<tr, si
nu capete tronul Spaniei. Cuprins de spaim:i, imediat dupa
moartea Isabellei, gi-a facut planul unor noi cdsdtorii, spe-
rind la mina principesei portugheze Betranej, cu drcpturi qi
ea asupra Castiliei, de la care, avind poate un baiat, poblema
s-ar fi rezolvat de la sine. insd Betranej
'a prirnit cu racealS
pe{itorii, refuzind propunerea unui barbat socotit de ea tcr-
minat. Ferdinand, dorind mai curind sa-qi dovedeasca lui
insugi poten{a ;i-a indreptat ochii catre micu{a contesd Ger-
maine de Foix, nepoata lui Ludovic al XII-lea, regele Fran{ei.
Germaine, care nu implinise ;aptesprezece ani, n-a ezitat,
devenind curind sofia monarhului spaniol. Frumugica, dar
gtearsa, cam nitinga ;i naiv5, Germaine ii era supusa. Nepa
sdtoare la avansurile amoroase, oferite destul de rar de so{ul
ei incoronat, Germaine se mul{umea doar cu opulen{a regalS
gi veselul ei anturaj, care scandaliza adesea pe posacul car-
dinal Cisneros.
Ferdinand se lSsd greoi in fotoliul elegant din lemn
aurit, oltind. O durere ascu{ita ii injunghia pintecul, stra-
bltindu-l pind in spate. Gemu iniundat. ,,Sa fie sernnul
morfii apropiate ?" ii risbri un gind. ,,lsabella, voi veni 1a
tine", qopti aproape bucuros, cautind a-gi infringe junghiul
nemilos. lnsb boala era mai puternica decit suveranul
spaniol qi el, augustul, se prabu;i neputincios.
A cazut la pat. Profesorul Jaume Torres, chemat de
grabd, gi-a pronunlat verdictul. Boala era grava gi va
avansa periculos, dacd pacie'ntul nu se ldsa operat. Cdci,
apasindu-l pe pintece, el dibuise o tumorS, cit un pumn,
alunecind vicleanS.
Cardinalul Cisneros a fost primul care a aflat
diagnosticul.
42
Ai spus ceva regelui ? il intreba grijtrliu,p",-!1il;
Jatttne T,rtt"., ugor-inciudat de o asemenea intrebare' tl
,,-isuir..lu nu divulgase nimic augustului sau pacicnt'
-Fouir. hine'l Te conjur sa pastrczi seeretul' cu c('a
,nai aprige strSgnicie, altiel"vei plitl cu viata limbufia ta'
Ai inleles ?
' ' 'piol"rorul p5li, gtiinci ce puteau insemna avertismen-
tele marelui inchizitor.
AtitudineacardinaluluiaveatilculsSu,cScideco-nspi.
rrr.r't..i.trirl ut f i adus prejudicii teribile regatului' deter-
i"ti"a ambi{ioase lupte feniru succesiune 9i larimi{area
'r;i;tiispaniole.
Ferdinand, urit de marea nobilime' nu avea
i,;;it;;;T;;.oin.1oei. Iar moartea lui cu siguran{a ar ii adus
irrotui, lu.i puberul nepot Carol era.prea slab spre a reven
,i.l.i'tl"nur tronul bunicului sau' Apoi insuqi Ferd-inand il
;;.;i.r";ti-.train, de:oarece copilul, pirdsit de mamd' f usese
i;;i'l;
-grija d; rnatuqa Margaicla, sora imparatu.lui
,ltoiiririJtt de Austria, care-1 crelea in cel mai auster spirit
german, deParte, in Flandra'
Prin urmare, pentru (lisneros, taina bolii lui Ferdinar-id
cra esetrlialA, atita vreme cit treburile succesiut.tii nu se aran-
jaLr in linilte.
9. La Salerno, 'fheophrastus care-l agteptase pe
Ferdinarrdzadarnic,nuavea'cumsabanuiascimdcaraceste
it',trin..ut" aranjarnente. insa la Augshurg, ceva incerys1,1
." uitr. Lipseau insd certitudinile' De acestea avea nevole
Fi;t;;. deoarece qtia cd succesitinea la tronul Spaniei.era
incertd, atita vreme cit Ferclinand incS duqminea pe micul
C"i"i ii zvonurile clesprc inten.liilc suveranului aragonez nu
e*u a!f". liniEtitoare pentrtt liahsburgi Bancherul trebuia
i5-iui,r.r. nttmai p.nitu Marinrilian,-clientul lui cel mai
;;".i'pi'mui'sorurf.,ir. Firepte 5i pcntru nep,tul 93tot'.u.1t:
cErui preten{ii la tron le gasea perf cct intetnt'jatc La om oe
43

a.faceri ;i de ac{iune era con;tient ci simpla alteptare a dcs-
fdqurdrii evenimentelor nu aducea adesea niniic bLrn. prin
urmare, evenimentele se cereau ior{ate. $i re{eaua sa de
informa{ii a iost pusa pe treaba. Iati-j deci p" fdeopfi.urt"r,
studentul rdtdcitor, aspirind la titlul de medic, j-a vazui
inde.mnat, printr-o scrisoare tainica, si porneasci de grabd
la. drum spre Granada, ca sd dibuie'acolo, in Sp'ania,
adcva-rul despre starea lui Ferdinand.
. .lmbarcat ge o caraveld spanioli, cu marinari f iorogi,
soiogi ;i lenegi, Theophrastus a ajuns anevoie in Spania, pe
un drum ferit.de_pira{ii crudului Uruk, Barbd RoEie, supra-
n u.mit,, Bra{- de-Argint", ca re bintuiau coastele Mediteranei,
debarcind istovit in micul port pescdresc Velez Malaga. A
pornit pe dat5, cdlare pe un biet catir, cumparat cu greu de la
sarmanii moriscos, inverg-unindu-l pe drumul pieplig, peste
dealurile acoperite cu nesfir;ite podgorii, spre tirinadi.
OrgEul se desiaqura alb, in trepte laigi, stralucind in
soarele iberic, cu acoperi;urile sale de olane iogcate, ascunse
unele in spatele altora, dupi moda mauri. panorama era
dominatd de cladiriie masive, mascate de. zidurile lungi pi
grele de piatra tencuita ale unui superb palat inecat in'vei
dea{5. Theophrastus cobori alene, urmind drumul pietruit,
in trapul mdrunt al catirului, obosit de calblorie. D'e altiel.
nici el nu era mai odihnit 9i abia agtepta sa-qi irrtirrda picioa-
rele-i amor{ite pe un pat, iie el cit de tare.
A tras la primul han intilnit, o cocioabi claripAnata,
cu pereti cogcovifi, 11e la ntarginea tirgulLri, irecl'eniata de
indivizi dubioSi, nrrrrdari 5i scandalagii. crre-ri ir{)s(ril .re-
mea in jurul unei cdnicu vin dLrlceag, spre a-gi sfir;i taiiasr_ri
in inciierari singeroase, potolite doar dupzi ce cadea i,reunul
dintre ei siirtecat de pLrmnalele scoase dirr briiele rc:;sii. Han-
gir-rl i-a prirnit mai mult slLr{arnic decit ce remonios, olr:rin-
du-i camt'ra cea rnai liuna, o'.iCaie nrizerabila cu pci-t,r;i inne-
44
J
t
I
t,
t;
i'
il
{t
gri{i de fumul opai{ului cu ulei de rnisline, singurul obiect
rlt,p€ lllrsa grosolana. Era la amiaza 5i gazda, crrnoscindrr-pi
tneseria, i-a trimis de mincare o pripr" rumend de berbei.
insa Theophrastus nici nu s-a atins'de carne. zdrobit cum era
rlLrpd.. lungul drum, cazind lrint pe patul nenorocit, a;a
irnbricat gi prilfuit cum era. A dormit greu, ore in ;ir, iaid
vise, pina spre.seara, cjnd u;a odaii s-a deschis zgomotos,
lasind sd se vadd in cadrul ei silueta unui calugar."
- Hei tu, care dormi acolo, trezegte-te lmlediat, a stri_
gat fa{a bisericeascd, cu glas aspru, ca gi cum ar fi vorbit crr
trn delicvent.
Buimdcit de o asemenea apari{ie neagteptatb, Theo-
phrastus s-a trezit brusc, sarind drept iu picioare.
Ia asculta, cine eEti dumneata, de indrizne;ti sa dai
lt.uzna peste drume{ii cinstif i. Cdlugir sau vagabond adunat
tle pe drumuri ? l-a apostrof at el,irltat, vorbirid in germana,
rritind cd se afla pe pamint spaniol.
Oe linl aceasta l-a $i salvat, deoarece calugarul nu
t'unoEtea limba gerrnana. Theophrastus gi-a dat slama ca
omul bisericii era, dupi rasa ce-o purta, un dominican. Dar
rru gtia ca, de fapt, se aila in fafa celui nai temut comisar
rrl Sfintului Oiiciu din Granada, sosit de graba la han, in
rrrma sesizdrii patronului, familiares secret sau, ntai pe
limba poporului, denun{5tor al Inchizi{iei, un prdpadit care
rrLr fdcea altceva decit s5-gi pirasca clien{ii considera{i de el
suspec{i, treabi dezonorantS, dar care ii aducea ceva golo-
gani, caci celor invinui{i tribunalul le conf isca bunurile, din
( afe o parte revenea de drept informatorului.
Calugirul-comisar l-a mdsurat crunt, inlelegind dupd
scsturi ca strainul ii era ostil.
- Mie s5-mi vorbegti in limba spaniold, domnule, nu
pisaregte. Ai priceput ? se ri{oi omul Inchizi{iei.
45

Theophrastus iEi reveni gi iiindci se alla in fa{a unui
slujitor al Bisericii gdsi de cuviinfd sa ise adreseze in
latinegte.
Sfinf ia ta, sint medic, sosit de curind de 1a Roma,
unde am fost pelerin la insciunarea Sfintului pdrinte, papa
Leon al zecelea, min{i el, incercind sd-i intre in voie.
Stratagema ii reu;i de minune, cdci comisarul inchizi-
torial auzindu-l vorbind irt limba latind gi mai ales allind ca
strdinul fusese martor la ceremonia pontif icali, se inmuie pe
datd dindu-qi seama cb avea de-a face nu cu un eretic, ci cu
un cregtin drept credincios gi pe deasupra om de curte.
Cu ce treburi pe la noi, domnule' insisti cdlugarul-
comisar, curios.
Vede{i, eu doresc sa invS{, cir-rtind din universitate
in universitate cei mai buni proiesori, de la care si ailLr tai-
nele vindecdriisuierin{elor omene;ti. Nu de mult am auzil,la
Padova, ca aici la Granada, la Valencia 9i Barcelona s-ar
afla acei oameni lr.rrninafi pe care ii caut.
Poate ca-i aga, domnule 9i vd credem pe cuvirit. insd
datoria alguaciiului adus de mine este de a controla actele
dumneavoastrS, spuse calugarul, Iacind semn unui blrbat
negricios gi indesat, impopo{onat cu o pildrie rogie cu borttri
mari ;i pene verzi, care se zdrea pe culoar.
Alguacilui intri f an{oE in cameri, zorniindu-9i pintenii
9i sabia lungd de Toledo, ce-i atirna de mijloc.
Theophrastus deschise tacut cufdrul mic de piele in
care-;i {inea citeva obiecte de imbrdcaminte, cdrfi 9i suluri
de hirtie, scotind de acolo o scrisoare de recomandart: a rec-
torului universitS!ii din Viena, procuratd din vreme peiltru
el ile Jakob Fugger.
Omul legii incerca sa priceapd textul in latine;te, sila-
bisind caraghios cuvintele, inghitindu-Ei limba.
46
Lasa Jose, asta nu-i pentru tine, zimbi cblugarul,
luindu-i hirtia din mini.
' Poli{istul oita ugurat ca ise luase teribila povarS, gter-
gindu-gi cu palma iruntea asudata.
- Dar in hirtiile acelea celi scris, domnule ? intrebi
cilLrgarul iscoditor, dorind sa afle totul.
-- Ce si fie ? insemnirile mele de 1a cursurile univer-
sitS!ilor pe unde am umblat. Uite aici am nigte ginduri de ale
mele despre tincturi gi saruri.
Le vom lua cu noi sa le citim, hotari scurt emisarul
Siintului Oficiu, prin ale cdrui miini trecuserd sute de texte
;i nu de pu{ine ori gisise in ele alirma{ii eretice, suiicient
de grave pentru ca a.utorii lor sa ajunga la inchisoare sau
pe rug. PinS nu ifi vom permite noi, dumneata va trebui sa
rdmii aici, la dispozi{ia noastrS, ca oaspete al mdnastirii
dominicane.
Theophrastus in{elese cd nu mai era nimic de iacut.
iqi strinse lucrurile gi se lasa condus, tacut, spre noua-i
locuin{a, nu inainte de a-i adresa o privire plind de ura
nemernicului de hangiu, care-gi cerea impertinent chiria.
Mdndstirea dominicanilor, o clidire proaspit zidilit,
era plasata chiar in centrul oragului, care parea pustiu la
vremea inseratului. Stareful, un birbat intre doud vir,ste, ai
carui ochi negri qi stralucitori tradau o inteligen{a vie, l-a
ascultat cu vadit interes, aflind mai ales ci noul lui oaspete
f usese cindva novice la mandstirea din Wrirtzburg.
- Ce intimplare, exclami acesta, vorbind deodati in
limba germand. Domnule, inseamnd cd sintem cumva conce-
td!eni, deoarece am fost cdlugarit chiar acolo, la Wrirtzburg.
Eu sint fratele Antonius din Wirtenberg, se recomanda ritos
stare{ul, ca gi cum ar fi trebuit si fie cunoscut de to{i locui-
torii Suabiei, inclusiv, fireqte, de studentul din fafa sa.
jr
47

- Apoi din Wirtenberg era gi bunicul meu. Bine-
in{eles, trebLrie'cd ne aflim in fa{a unui semn al lui
Dumnezeu, pirinte, daca nu chiar al unui miracol, sa ne
intilnim tocmai aici, doi suabi, insinua ;iret Theophrastus,
prefdcindu-se coplegit de intimplare gi ciutind a trage cele
mai bune foloase din toatd povestea.
Stareful Antonius se inclina evlavios, indreptindu-gi
ochii catre crucif ixui imens care strijuia incaperea, aninat pe
peretele alb gi rece din dreapta sa.
- Amen, fdcu ceremonios. Adevbratd minune, nu alta,
o asemenea intilnire, sublinie gi el, prinzindu-se in la{ul
intins de iste!ul oaspete, dupi care igi conduse musafirul in
odaia rezervatd vizitatorilor de vazd ai mindstirii.
A dat ordin sd se puna un agternut proaspit, degi cel de
pe pat era neatins, rdminind acolo pind ce treaba a fost
incheiatS.
Dupd o noapte linigtita, ca la mdndstire, Theophrastus
tocmai igi facea planul cum si procedeze spre a dibui iirele
afacerii pe care era trimis sa o rezolve, iolosindu-se de sur-
sele sale indelung veriiicate, studen{ii, medicii, iarmacigtii,
alchimigtii gi profesorii, cu care se putea in{elege ca intre
conf ra{i. Dar daca acum l-ar ajuta insugi f ratele Antonius ?
Ideea il surprinse prin simplitatea ei, cici stareful domini-
canilor din Granada era de buna seamd un personaj absolut
special, pus la curent cu desfi;urarea evenimentelor, atita
vreme cit majoritatea inchizitorilor apar{ineau ordinului siu
ca lu gd resc.
- Pdrinte, l-ai vdzut vreodata pe bunul gi credinciosul
rege Ferdinand ? starui Theophrastus un dialog de cum l-a
reintilnit pe fratele Antonius.
Stare{ul zimbi, infumurat.
- Ehei, ce intrebare ! Regele a fost aici la noi chiar
vara trecutd. in Granada se simte minunat. intr-atit iubegte
48
ora;ul acesta, unde a infrint pe necredincio;ii mauri, incit a
hotarit sd lie ingropat in catedrala cea noud, aldturi de
Isabella, so{ia lui dintii.
-- Numai un rege ar putea gindi asttel, privind curajos
spre viitor. Un monarh atit de pulernic, de lalnic qi de sbna_
tos, _cu o sofie atit de tiniri sa-;i hotarasca de pe acum
locul de veci ? Ce tarie de caracter, il provoca Theophrastus
pe cilugir, ciutind sa stoarca o cit mai rnicd iniormatie cle
la acesta.
Stratagema ii reuqi de indatd.
Cu to{ii sintem muritori, fiule. gi nici regii nu scapd
de clipa in care trebuie sa-qi dea ultima suflare] Iar Ferdi-
nand, trebuie sa;tii, nu std chiar atit de bine nici cu tine-
re{ea gi nici cu sanitatea. Ultima oari cind l-am vdzut arkla
tare rau.
- Nu mai spune. De necrezut, nu alta. Te pomene;ti ca
il istovegte, doamne iarta, frumoasa regind de-a doua, in
nop{ile de intimitatc.
. - 9c ginduri pacitoase i[i viri diavolul in cap,
omule ? il certd iritat starelul. I{egele este chiar bolnav, nu
un,sclav al. patimilor- carnale. Iar
-un
om suferincl pi pios ca
cl, bineinfeles trebuie si-9i incheie din vreme toate socotelile
pe pa minl.
Theophrasius arbori o figura plina de umilin{I.
-- Iertare, piirinte gi irate. Vai rrie, pacdtosul, ca mi_a
trecLrt. a$a cev.a prin minte, se smiorcii, abia ascunzindu-;i
bucuria de cele auzite, care il ajutau de minune in misiu-
nea sa.
Spre prinz, cind cilugdrii se pregiteau si'se infrupte
din bucatele pregbtite cLr sirg, ale cdror miresme umpleau
lr-rngile galerii sprijinite de iirave coloane, Theophrastus
gisi cd mornentul era tocmai potrivit pentru o raita prin Gra-
nada. Cilugdrul care veghea la poarti l-a salutat amical,
,I
I
,i
1
$,
I
i
I
j
49

degi nu schimbasera niciodatd o vorb5, ba mai mult, sim(in-
Julse obligat sii mormdie o binecuvintare, la vederea bdnu-
iutri a" a-rgini ce i-a fost strecurat in buzunarul larg al
sutanei.
- IartS-ma fiu1e, spuse acesta' cu un aer misterios'
Sfintul Oficiu se intereseazd de dumneata'-
Theophrastus rimisese o clipd descumpinit' negtiind
dacd vorbele calugdrului nu ascundeau cumva o capcand, o
viclenie b Inchizifiei
- Pentru
".
,i int.r"sa Siintul Oficiu un biet student
in medicina ? incercd el a se iniorma'
- Inchizitorii vor si cerceteze ce ai dorit sd spui prin
insemnarile gisite in manuscrisele dumitale, anume ci
materia are qT o parte spiritualS. Aqa am auzit'
- Asta era, deci ?'Ce sd spun altceva, frate, decit cd
toate spiritele, cite existd ele' tot materie sint'
de cuvinte. Ui{i cb Dumnezeu l-a iacut din {arina pe omul
uir, ,."tandtor lui, suilindu-i in ia{5 9ici acest om nu poaie
fi o materie ordinara ?
- Frate, singur spui ca omul a
-fost
pldmadit din
plmint. DacS-i a;a, pamintulce-i oare ? Spirit s.au materie ?
Ti"nui. sd recunogti ca !aranuI nu ara duhuri, altfel n-ar
cuLege roade, ci himere. Or, cu duhuri, nimeni nu trdieqte'
--'- o--
Bine, iiule, insd Biblia asa ne inva(d, se incipS^!ind
cdtugirul si arunce un argument in iavoarea sa, din ce in ce
mai incurcat.
- Biblia spui ? Tofi o citi{i, insa ci{i in{eleg aceastd
grozavd culegcre de invS!dturi atit de pufin religioase ale
iechilor ebrei? Frate, lasd Biblia 9i gindegtc cu mintea
dumitale. ApleacS-!i ochii 9i urechile citre naturi qi vei pri-
cepe mai multe taine decit din foile biblice'
- Fluleqti misterele slinte ?
50
Dc loc. insa nrarele mister t,:.le iorta creatoare gi
naterializatoare care se clivicle, iaclld sI aparb Srrliur.Lri,
,ti:rcuri'.rs-ul 5i S:rrca, care conslitrrie lrrn-rca tri elerrrtntcle
saie. Apo, din acestca sc itilsc parni,itLrl, apa, acrul gi ir_rcu!.
Ia.r mai departe se incarneazd alteie nol, fncepind cu rneta-
lele, corpurile_ vii pi sfir;ind cu omul. Toate sint puteri care
lupta intre cle, predominind una asupra alteii, ceea ce
erplica diversitatea naturii. Dar unitaiea primitiva nu se
pierde niciodata, ea fiind prezenta oriunde. Iar omul, ca pro-
rlus supe_r-ior al materiei, o cuprinde pe de-a intrcgul.
ltugi, de grab5, pind nu ajungi in lemnilcle Inchizifiei, cI-{i
ramine ccnuSa aici.
Theophrastus n-a mai stat la ginduri, fo[ilindu-se pe
strazile oragului, rerrqind sa razbata in afara, fara nici un
incident, fiind ajuns de un convoi de care grele. Examina cu
atenfie' slugile care indemnau caii in sudilrni gi pe stdpinii
lor, socotind in cele din urmb ca oarnenii nu puieau ii ilin
partea Iocului, ertita vreme cit erau irnbraca{i cu straie ase-
rnindtoare ritai curind coribierilor arlbi, pe care ii cuno;tea
bine, dccit castiiicnilor, aragonr-'zi1or, ilavarrezilor sau chiar
lrascilor 5i Iraircezilor. lntr-ader ar. lr,iruiala lui se ac]ci'eri
ritai tirziu cind intra irr vorbA cLr tri. Erau negu-stori ,rr"ril.
t'onvt rtiti la creqtinisrn, ri i;ie luoris,-.o.i, in driltn sprr: Olt
,1oba, unde duceau matasuri ;i postavuri italienc. crirnpal.tr..,
la ,&,lotr il, de la corabierii sicilieni, dupa sprisel,.: loi, insii
:ttai curind dc la piralii algcrieni, clt ci:jre sr infelcgeau ri,,'
nrinLrne.
S-a alaturat rrr.rgustorilor', Iacindrr-1i sr'clieala,ii
Ilrlhizi{ia, carc-i cliuta la Graliacia pind sa bage de qearn.-r c.;,
,rlispbrul din oral, ii v;r tla suiiclcnt rigaz sJr,-c a ii destul
,1t'dei..s1'1g" Jrrciecata s-a dovedii ci,'i.cta. aj,lngirrd la (lor-
.loba. rpoi ritili departe la Se'illa 1i, in Iinr, l;,r Cadiz. S-a
I
I
I
lt
4
Ii
x
I
l,
ft
5t

imbarcat pe furil intr-t.r corabie Ei, iata-1, peste citeva iuni,
acostind la l-isabona, sptrind sa-;i reiaci trLrpul chinLrit de
ohoseala 5i rnai ales iinantele secatuite aici, in tnarele ol'a5
portrighez. urrde Fugerrii se instalaserb de mult cu r-ronlp-
tuart' solitlt, facnd negoi"
10. Jakob Fttgg,rr a Primit ,scr-isoarea lui 1'heophrastr'rs
exact atunci cinci ii era mai necesara cdci cl, consilierul
imparatului, tocmai fusc'se chcmat la Viena pentru o consfd-
tuire de taini.
- Prin urmare, conte, prea cuviosul catolic s-a hotarit
sd ne par;iseascd dupa ce gi-a iScut mendrelb cu micufa
iran{uloaic6, rrriiii bdtrirrirl Max, ascultindu I cu atenfie
pe' banchcr. Si nu-Ei inchipuie pigicherul de Ferdinand ci o
la-; ingedLrim necuviin{a de a bate la porlile raiului, lSsind
nc.dreptalit pe nricuI Carol. nepr,'.ul lui, dar 5i a1 meu.
Avefi drepialq:. sire ;i daca imi da{i voie arn si vd
slilln la ce In:i gindesr, se iniipse Jakob, cLt un toti aproape
ianriliar.
-- Hai, clir-i drlrmiri, aprobli monarhul.
-' ,1 ;rt pui,:a sd-i itil:;;ittt-'tn tln testattrrtlt ttt iavoaiea
alte{cr prirtciarc.
.. Ei. cc si zic, !li'ozar sfat ne dai conte. Crezi ca
;t,. r'ditrand r:ste o biati morrrijt t:are se lasa nranevrati ciirn
riorini itoi i)
- i,e a{i :'pn1.r;) de rtn sirctiic mititel ?
- Ant'tne i)
- llt'piltlii, poate aianjdm cu Siintul pirinte sri-l
siituiascii. At'e tnetodeie saie de conving;erc tluhovnir:eascd
3i rrrai tilui1 La sigur, mzijestatt-'a sa regt'lt: I;eriiiri aitci tl va
elr-'ulta, fiir-rd l.:l apostoi al catolicisrnului.
- Ar iac*r l-tott aceasta pentru ncri ? ljt ce, conte ?
tro
- Siiritril parinte nri-a cerut urr inrprumut foarte rnare.
irccesar ternriridrii bazilicii Siintul Petrul din R(r,ila. Nu l-am
rt'f uzat, insi am condi{ionat tranzac{i:r, cie garaniii. ial Sfin-
lrrl pirrintc nri lc-a prornis.
Aj urrge cu vorbdria, conte. (ie lcgituiir au toale
ircestca cu testarnentul in favoarr.a sturnpuirii nostrir (,arol i,
- Au sire, dacil adiiogim o claLrz-a secret6 1a lranzac-
tia de itnprurlut, aitume aceea ca papa s;i-1 conviiigil pc
tnajestalea sa regele Fer,:lirrand cir iace voia lui l)uninezt,rr,
daca semneaza testamentul rlorit rie cl umneavoastra.
M:ix se insenirii.
-- Eqti geniai, pe cinstea rnea, conte. Hai sa ciocnim o
carafa de vin alb de Burgurrdia in cinstea testamentului,
[5cu el inveselit, lr-rindu-;i pe dupa urneri ronsilierui.
incepind din acel moment, istoria a inceput sii se deru-
lcze aga cum o sucise rnintea giretului betncher. Ferdinand a
scmnat testarnentul, ldsind coroana intregii Spanii nepotu-
lui Carol, irr polida aversiunii ia{ri de acest,,pui de neram[".
Papa Lcon ai X-lea a prirnit gologanii de la FLrggeri, coni-
pletind cu ei sumele stoarse de la credincioq;i, in tirnp ce
irlaximilian jubila, vazindu-;i reugite incilcitele lui cornbi-
na{ii politice care deschideau habsburgilor clrumul spre
domina{ia lumii. Treburile pareau deci aranjate. La Roma,
papa Lec.rn se hotdrise sd pistoreasci in pace, iar Cetatea
Eterna, ca ;i intreaga Italie se linigtiseri repede, cum nu
iuseserd acestea aproape niciodati cle-a lungul pontiiicate-
lrrr, cle la Sfintul Petru incoace. ,,DomnuI a gisit de cuviin{5
sa ne incredinfeze misiunea de papa. Sa rre bucuriirn deci de
aceastd clivina far,oare in folosul creqlinita{ii" obigiruia inal-
tul pontii sir-;i linigteasca blind cardinalii ingrilorafi cii
Iinan{ele ,'aticanului erau rnereu ame'nin{ate prin chrltuieli
nembsLrrate orclonate de Siintul pdrinte. Caci lui Leon ii tre-
buiau milioane de ducati, sume exorbilantr. inv rstite in
tctJt)

distrat{ii, uspele;i alt:1, de citcl'a ori mai niiiri decit irosise
deiuirctul Ji,liu p,,tnlru razboait'. Firttgte, i;i pLrtc.a permite
oricr exirav.rgante, dc ia prinzi.rrile pantagruelicr-. interrni-
nabile, presiirate cu picanteriile br,onilor, acompaniirid
dansatoart:le imbracate sumar qi recitalurile dc. muzica gi
poezie, pirra la comenzilr. de opt:re grandioase dc arta, demne
de un lnare meccnat iacLr te tui Alichelangelo, Raphael,
Bramante, Sebastiano gi Sangallo, caci aurul curgea in riuri
spre Vatican, ca niciodata, zuruind in valuriltl [ranutil.-lr'
picura{i din nriinile cregtinilor ce-qi rdscumpirarr p;icatele,
curnpdrind amagitoarr:le indulgen!e petece dc hrrtit
vindute de calugarii :oiogi ce t'inturau neos{ui1i Europa.
Insa distrac{ia 9i luxul exorbitante sint sac izlra fund, cincl
omul se indulceqtc la ele. Leon dormita intr-o dulce uitare,
fara a-i pasa de unde i se procurau sundtoarele nronede adu-
cdtoare de incintatoare placeri.
I L Pe Maximilian il ingrijora acum arogan{a noulr_ri
rege al Fran{ei, Francisc I. Ce urmirea el, pacea in Ilalia sau
rizboiul ? Daci se inverguna in a-i impune lupta, r'isurile de
relacere a imperiului roman sub sceptrul lui germanic erau
amenin{ate. Cine ii putea da raspunsuri bune decit vechiul
lui amic Jakob FLrgger ?
Agen{ii acestuia au fost pupi la lucru ;i, bineinfe'les,
cel mai versat dintre ei, Theophrastus, care a lost trirnis la
Paris.
Veselul Paris era martorul clevetelilor pe socoteala
escapadelor noului rege care, degi igi iubea so{ia, pe micufa
Claude de France, ce urma si-i daruiascd primul lor copil,
nu ,,,e da inlSturi de a cuceri inimile unor doamne de la Curte,
rlisprrse s5-Ei daruiasca fdra fasoane farnrecele, monarhului.
Binein{eles, Theophrastus iqi vedea astfel misiunea
u;urata, cdci ce gi.ia 9i f acea regele, cunogtea intregul Paris.
de la prapbdifii de cergetori din preajina catedralei Notre-
Dame, la surnbrul qi vicleanul cancelar Duprat. Mai biine
iniormat se dovedea insd proiesorul Le[ebre d'Etaples,
medicul curant al cancelarului, dar li al Curtii regale, conta-
minata aproape in intregime de ,,boala fran{uzeasca".
Dupd cite imi spui, maestre, regele a scapat teafdr
din molima, incearci Theophrastus, la un pahar de cidru,
sd-l stirneascd in coniiden{e pe medic.
Leiebre d'Eiaples il privi absent, lArA a banui interesul
care-l anima pe comeseanul siu in a pune asemenea intre-
bdri, de altiel obi;nuite printre parizieni.
Slavd domnului, colega. Dar nu pot garanta nimic
pentru viitor, dupd cum bag de seamd c5-qi schimbd metre-
sele, majestatea sa.
- Yezi de treabS, ca miine pleacd la razboi in Italia 9i
scapd teaiSr. Iar, daci se va imbolndvi, dragul meu, o se-i
ddm mercur, caci substan{a aceasta este una dintre cele trei
for{e principale care constitr-rie lumea. Mercurius, dragul
meu, vindecd orice boala,. chiar regeascS.
'-- Bine, dar mercurul este vitamdtor, colega. Cunl atn
sa indraznesc a-l prescrie cuiva gi mai cu seame unui prin{,
gtiind dinainte cd aceasta il va duce direct in mormint. Ehei,
a$a ceva n-am si fac, deoarece md voi trezi in cel mai bun
caz a Bastilia. Iar de acolo, nimeni nu scapa.
Ce tot spui ? La Bastilia, ha, ha, dragul meu, ajung
numai dugmanii regelui. Criminalii qi tilharii ramin sa-9i
faci meseria linigti{i, printre noi, il zeflemisi Theophrastus'
Sigur, aga in stare puri, argintul viu este ucigator. Dar el
trebuie preparat gi transformat intr-o tinctura.
- intr-o tincturd ? Asta ce-o mai fi, bunul meu con-
irate ? intrebb mirat profesorul.
- Nu-{i pot spune, este secretul meu de alchimist, furat
de la Berengario da Carpi din Bologna. Dar s5;tii, dupi
cum sufletuieste inf luen{at de ginduri qi de ior{a a;trilor,
i
rl
I
54 55

tot astiel trupul se supune materiilor care vin din pamint.
Caci omul, maestre, cuprinde totul gi lumea sensibila gi cca
insensibilS. El este regula ! De aceea chiar';i o murnie adLrsi
din Af rica, care-i tot un om, dar rnort, pastreaza materii vita-
lizante. Te-ai intrebat de ce-i buna pudra de mumie, ca leac ?
- Niciodata .
Ei vezi, si-{i spun eu. Deoarece ea cuprinde parti-
cule, atomi, intr-un cuvint elementelc necesare i ietii, capa-
tate din alimente, din iructe gi legume, din carnea de animal
gi in esenf a din pdmint, din natura. Natura este rnarele alchi-
mist de la care trebuie sa inva!am totul, striga Thcophrastus,
agitat, atrdgind, fard voie, atenlia muqteriilor din han.
Ai dreptatc, ai dreptate, dar nu striga a;a, doar sin-
tem medici, nu tirgove{i oarecare, incearcb proiesorul sa-l
potolea sca.
Theophrastus se linigti brusc, dindu-;i seama cd, in
infIScararea lui, depdEise limitele bunei cuviin{e.
Totugi a;a este, continua el. Alchimia-i peste tot. Ne
inconjoard qi se aflzi gi in propriul nostru corp. Facem
alchimie chiar gi cind preparam mincarea. Ei bine, dar
aceastd alchimie nu se poate pune aldturi de bietele incer-
ciri ale unora de a prepara aur sau de a extrage esenle.
Timpenii, maestre, care nu duc la nimic. Eu am inva{at mai
multa alchimie de la babe, de la doitoroaie pi vrbjitoare,
decit de la sarmanul abate Trithenius. Alchimiqtii, bieiii de ei,
vor sfir;i in intuneric, fira a reugi sa fabrice aur, fdcu el
profetic. Cici aurul poate ii cdpatat doar vindecind oamenii
cu pricepere, renun{ind la medicina rdsuilata a antichitatii.
Bofile nu vin nici de la zei, nici de la dumnezei qi nici de'la
diavoli. Ele sint Llrmarea defectelor de funcfionare a orga-
nismului sau ale gregelilor omeneqti.
- I Oare aqa sI fie ? intreba neincrezator gi mirat pro-
fesorul, gindind cd Theophrastus batea cimpii cuprins de
euforia be{iei.
56
Hoinarelile prin paris pi inlerminabilt,le convcrsatii
cu proresorul. cu hangii pi soldalii. cu oricinr,, i_au iost
de folos, caci micile airinunte, ,ririt. ici-colo, anecdote le
5i zvonurile, in fine totul s.e a;.ezau, se araniau, s" t"t";;;;cr.t incerul in mintea lui dibace. iacin,lu_l .u intel.rolplanurile monarhului ;i ticluielii. ;;;.;ir;rir,'r;".irir,Duprat. Iar ce descoperea el cu atiia truda si ;";.;".;:citate, ajungea destul de curincl qt f o Cug;br;rS,";"[: j;ffi
Fugger clocea in riniqte proiecte' p"niru'.uru Iiri, rri i"ili,'!o_i,
_plntru _imparatul Maximilian pi neporul Carol, .usraplneasca turopa.
12. Pentru Europa, anul l5l6 a fost la iel cle anost
;i fdri speranfe ca gi ceilal{i anteriorr, marcind evenimente
cu semn.ifica{ie doar in istoria intereseior meschine, ;b.;i;ipersonale ale monarhil.or arogan{i, ignoran{i +i .rrrl,ridicate
"la
rang de politicri nr]ionoia, care se intreceau
;r rranstorma crucca iubirii aproapt,lui intr_un stindaid:rl singelui. durerii >i lacrimiloi. '
,. , ?rp5-cum era de-prevazut, ipocritul Ferdinancl Cato_
licul^li-a sIir5it zilele. Ii'ind agezar'in-cavoul Capelci l.*uf
"rt. Lrrsr'li:lda, plins politicos dc Cermaine, d.venila va.[rr],{rLrpa ce rncercase zadarnic sd revigoreze mddularete sterte,le cancer ate so{ului. regal, uarlrintriiindu i t; },ri;,-'i"lraulura. tor iclul <le licoii r rajitoregti yi liltic d;
";;;:t,ierturi cerpabile sa trezeasca'toate''sirnturile amortite{illpa taudaropenta bSlrinei vracile carc ie prcpara anume
lrentru. micu{a fran{uzoaicI, in'taina. Sigur,'l"ial .i"j,loui iemei cunosc ." l.uil:, .,, ,igrrunla,-pi"a i, 'r;;;
;rceasta sfirge5te a ii gtiuta de toaG tumba. h;0...;;il;;,i de ce, curind, intreaga. Spanie .t.uli"u d";; p; ;;;;;r('pololitei regine, prei dor'nica de mingiierirc 'untri ,,,r''irrnn 5l rstovrl, acuz,ind_o binei n(eles pe nedrepl, la insti-
rrarea iezui{ilor qi dominicanilor, de' imoraliiri".
-
c"rirr
t7

Pentru Ja kob F-ugger, a semen ca a f acer i p i rca u
nimicuri, el !intind o lovltura grandioasa, o lovitura de
f.ancd uluitoare, care trebLria sa"-l Iaca cel rnoi frogrf urn
din iume.
. - Anton, ii spuse el nepotului, care irrplinise doui_
zeci;i1rei de ani, tu imi vei continua opera. Jine minte,
banii se string u$or pe seama regiror cheitLrilori'ii t aia"il,
dar gi mai lesne de ia popi.
. - . Desigur, desigur, conf irni acesta mecanic, ugor
:q:lirt,, .f ul qcolar neatent, incercind sd infeleagal'ce
dorea de la el contcle.
tle Magdenburg pi Meinz, mi-a vorbit iu mult;i,i.i,ia
,,l9tp!" dorirr(a papei de a termina catcdrala Sfintul petru
drn Roma, avind fireEtc rnare trebuin.ta de parale. Nu
1-am intrebat dacd banii intrd numai in zitluri'.u, ;i inn
buzunarele Sfintului pirinte, pentru rlistracfii pr"i
..o.ii-
sitoare. in meseria noastri,'nepoate, nLl irebuie si te
ara {i curi's, speriind interlocutoril, care pot devcni orici*d
clren{i. Dimpolriva, bine este si pari di.scret, chiar daca,
pe ascuns, vei cerceta clte purrgi ar putea numira averea
lui. Ce-mi vine ? Cq. am ajuns acasd, pun ;;; ;;pala ;i ii_scriu papei, aratindu-ma dispus .a-i irrlprrrnLt
once suma, De care_ar putea sa mi_o achite ugor, mdrind
doar taxele. la parolrii 9i, in plus. vinzind .r"Oin.iogiior,
Donun. Adlt.a un lel de diplome care sa adcvereascb
dania fdcuti de oricare la fndl{area laca;ului siinrutirr
apostol Petru.
Bine gindit, unchiule, negustoregte. Cred cd l-ai
uluit cu ideile dumitale. Aqa-i ?
- Firegte, iste(ul Leon a prins afacerea din zbor.
Eu i-am dat banii ceru{i, iar el a umplut Europa cu bonuri,
pe care le-a botezat, imediat ,,indulgen{e,,.
biriitorilor s-a stins insd iute, dupS ce nepotul cgrol s-a
incoronat ca rcge al Spaniei. t'onIorm slorilor trasc de
',jiitnriut Maxim'iiian sIatuit de creclinciosul sau Jakob
i';;g;;. cnniormi,rdtt-se prcvederilor. leslamentare lasate
a..liieoirt sarr ltunit'. Binein{cles. ceilalti pretenden{i
li-tt"!
s-au'fdsat pagubaqi, convingi mai. curind dt' lor{a grozava
a ostirilor lLri
"Maximilian care pindeau in Europa;i de auto-
iitri", p"p"i, a".it de conqtiin{a ci tinarului neam{ ii f ierbea
t"i;iiil drup singe spanibt. I-u Viena, batrinul Max.jubila' "
uariiia Casa de
'ilabsburg domnitoare in Peninsula Ibe-
ii.l, "isul
lui de o via{f. Evenimentele s-au rostuit in
.nniinuur" dupa cum era de prevdzut, Jarile de Jos fiind
repede incorporate Sp;;"i-.! a. 'rtiti 9i regatele Ntu.: ,
";i;i"i
,i ci.lti"i, lara a pune la socoteala imensele colonii
ii"'nn]"ri.u, p,,=. la picioarele tronului de conchisiadori,
;;p, ;; n-i"i,it cotrnib iniip=.se slindardele Castilici
-ei
Aragonului pe pamintul de pe=te marele ocean' prlmlnd
;;;pi";;:;ruiu inaii"tcnta, spre a. sIi15i in 1506' .bqllly ;
si nedrepialil, in minastirea iranciscanilor din Valladolid';
ijrpr- r-J""'oi x t"u, indemnat. spre trai bun 9i petreceri I
i"fr.Eti, a facut pace cu Francisc al Fran{ei, tirguindu se
i"'rtir itrfirn, .u tu pia{a de pe9te, pe dreptu.rile biseri-
cesti, pe carc proaspitri li oigoliosul rege Ei.lc dorea'
Ur" siii'iri purii'tt" a rcnunlat sa*mai.numcasca cl episcop.ii
f" e="tr, iceasta insemna in ochii lui Francisc o victorie
n"r.onuia, dar bietul de el n-a realizal niciodata cit fusese
li;;;;;i't. caci tot papa era acela care trebuia sa incuviin-
;""5,:#i;;l."it,"rrtI"ir-" eulr. liecare a$ezare pe scaunul '
eoiscooal. insa ni'ci Leon al X-lea. cit era el de negusloros.
"'-"'.t''-rr'A. iutrt.rla caci. mereu in pana Iinanciari"
l-a triniis pe iardinalul Pucci sa imprumute p',f'l*
-9:
iu nun.tr"rii Cuaai, Strizzi qi Ricasoli, atacere. d'f :?'e,,
a iegit ntarele ci5tigat.Jakob. [9qgtt.. iscusttul camatarr
de la carc primeau bani t'aral ll ltallenl'
]
58i 59

Gh bratescu un voiajor ciudat paracelsus

Gh bratescu un voiajor ciudat paracelsus

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (14)

Similar to Gh bratescu un voiajor ciudat paracelsus

Similar to Gh bratescu un voiajor ciudat paracelsus (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Gh bratescu un voiajor ciudat paracelsus