1888 11

WV, A/ AN V,"
r8)
0.0
nizagif:Gadi:
ORTHODOXAROMANA
REV, PERIODICA ECLESIASTICA
ANUL al XI-lea
No. II.
4)4°2
w -49
i6
FEYRUARIE.
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCf
34. Str. Princilwiele- Unite, 34.
I 8 8 8.
de M. I. CAllneneu
-
10.6.457,57,.575qRs-4s-
.1144*04>.i>43.0004).
V.! %Pr)
"
51 ;;
C. O + 4-
1111
II I
0 II
4C
II 3
;11.491
' BUCIIREgi IN
CT/ sk J;tA )3'
25-09WM-ft-EEZIMIEWANZMM.0.50
11 Mime dupd Znanfir lonescs
I
<$.
o
' ar,Yr
. ..-4Z
.5 P In"."""""A
t-17!'c
N
1.21
1 l'y
J
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
MARTURISIREA DE CREDINTA
A
BISERICEI AFRICANE. (484)
Diu ordin regesc, ne grabirn a espune credinta
u6stra catolica (de a t6ta lumea); si pentru aceia
incepem, cu ajutorul. luT D-deti, dupa mediocritatea-
puterilor nOstre, a spune pe scurt, ceia ce credem
si predicam. DecY mai intaiu despre unitatea sub-
stanteT ParinteluT si a Fiului, ceia ce Grecii numesc
omousion, cunoscem cele ce ni s'a propus. Marturi-
sim pre Parintele si pre Fiul si pre Santul Spirit in
unitatea dumnec)eirei astfelit, ca si Parintele este
in pers6na sa proprie si Fiul nu este alt-feliii de cat
in persona sa proprie, precum si Spiritul Sant, ea
retine proprietatea persOnei sale, cu drepta credinta
rnarturisim ; uu afirmam ca Parintele ar fi ceia ce
este Fiul si nu dicer ea Fiul ar fi ceia ce este Parin-
tele sail Spiritul Sant, ki Yarasi ilia pre Spiritul Sant
nu'l primim ca Parinte seu Ca Fiu: ci credem, ca Ta-
tal este nenascut si Fiulnascut din Tatal si Spiritul
Sant, carele purcede din 'fatal, sunt de o substantA
sell fkinth, fiind-ca dumn4eirea este una, a nenas-
cutuluT Parinte si a n'ascutulm Fiu si a purced6to-
riului Spirit Sant, iara proprietatile, persdnelor sunt
treT. Si fiind-ca in contra acesteT credinte catolice
www.dacoromanica.ro

926 MARTURISIREA DE CREDINTTA
seu apostolice a edit §i incepe a se lati dre-care
eresie nou6, invhtand, caFiulnu este nascut din fi-
inta TataluT, ci din nicT o esistenth adich din nimic,
spre a combate i chiar a nimici acea mhrturisire
necuviinciosh ce radicat in contra credintd, s'a
pus cuventul grec omousion, ce se interpretka de
aceia§i substanth sell de o fiinta, aratand .ca Fiul nu
este Miscut din nimic ski din vre-o flinch straina,
ci este nh'scut din Tata'. Acel ce crede ca trebue
a se inlatura omousion, voesce sa invete, eh Fiul ar
esista din nimic. Dar data Fiul din nimic nu este,
fara de indoiala este din Taal qi de buns semh
omousion, adeca Fiul este de o fiinta cu
2). Cum eh este din Meal, ad ech de o fiinta cu Taal
se dovidesce prin aceste mhrturii ale Apostolului
care qice: care find stralucirea slaved si chipul fi-
inta lug, purtdnd tote cucuve'ntul puterel sale". (Ebr.
1, 3). i iarh§T InsuqT Phrintele pedepsind
perfidia necredincio§ilror, carii nu voira se auda gla-
sul Fiului ce predica prin profeVi In fiinta sa remh-
nend, a clis: nu vor aucli glasul fiineT" (Ierern. 9,
10). Care voce a fiintd fiind despretuith, cu infrico§afti
mhrturie infruntandu-se Ia acela§Y profet sa vorbesce
dicend: Preste magurl luaft tdnguire, si pre dale
pustiel pldngere, ca s'ag sdvencit, at nu sent Omega:
n'au audit glasul fiintd, delapaserileceriulta si pane
la dolitdce". iara0 pre acel carii indeph'rtandu-se
de Ia marturisirea und substage nu voira sa stea
in aceia0 fiinta a credintd, ii infrunta qicend: de
ar fi statut in fiintamea... 1--a0 fi 'intors de la apuca-
turile for cele rele 19i dela cugetarile for netrebnice".
s'a
Tata].
D-deti
www.dacoromanica.ro

A DISERICEI AFRICANE. 927
(Lerem. 23, 22). Si iaraqT marturisind, ca Fiul nu este
afara de fiinta ParinteluY, ci in aceiaqT, privind cu
ochiY mintiY cu credintA, s6, declara lAinurit, cand
dice profetul: tine a statut in fiinta Domnulta 5si a
veclut cuventul lug " (Ierem. 23, 18). Ca fiul este de
o fiinta cu Tatal s'a aratat odini6ra prin cuvinte
profetice, clicend Solomon; ca ipostasul teu 59i dul-
cela tacatrafil seva arata" (Intel. Sol. 16, 21), care
sa arata in figura §i chipul panel. ceresci ce a caqut
din ceriu poporuldi israilten. Ceia ce a spus insuqi
Domnul in Evangelie clicend: nu Moisi a dat mud
pane din ceriu, ci Parintele men ye da mud pane din
ceriu ", (Ion. 6, 32.) arattindu-se pre sine insiusi a fi
pane, cAnd clice: eu stint pc'inea cea vie, care m'am
pogorit din ceriu" ; (Ion, 6, 41), de care vorbesce qi
profetul David: pane cerjsca a mancat omul". (Ps.
77, 25).
3). De asemenea se arata evident unitatea fiintei
FiuluY si a Parintelui, precum qi egalitatea dumne-
geirei, Cad insusi dice in evangelie: eu intru Tatal
i T atalintru mine este, si en .9i Tatal suntem" . Ceia
ce nu se raporta atata la unitatea vointei, ci la una
qi aceia0 fiinta, find ea nu dice eu si tatal una
voim" ci una suntem". Caci afirmarea unitatei cu
Parintele sa declara din aceia ce sunk qi nu atftta din
ceia ce voesc. IdTu evangelistu1 4araqi slice : de a-
ceia cautau ludeiz sa-1 °more, find-ca nu 2rumai des-
lega Sambata, ci ,si pre D-cleu it numea tata, fac'en-
du-se pre sine asemenea cu D-den". (Ion. 5.18). Ceia
ce iarasi nu trebue a se refera la Jude', fiind-ca e-
vangelistul cu adeverat slice de Fiul, ca se facea a-
una
www.dacoromanica.ro

928 MARTURISIREA DE CREDINTA
semenea cu De asemenea in Evangelic scris
este: o/I -ce face Tatal aceia ci Fiul face asemenea"
5, 19). precum Mika scold pre most inviaza,
ga si Fiul pre carizvoiesce i inviaza". (Ion. 5, 21).
ca top sä cinstesca pre Fiul, precum cinstesc
pre Midi", (5, 23) ; cAci aceia0 °mire se dá numaT
celor egali. Tot acolo vice Fiul catrd Parintele tote
ale mele, ale tale sunt tote ale tale ale mele". (Ion.
17,10). De asemenea : Filipe tine me vede pre mine,
vede pre Midi, 0.i cum to aratci nouepre Tatal".
(Ton. 14, 9). N'ar fi its acesta, daca n'ar fi fost in
tote asemenea Tatalui. InsusiDomnul credep
in D-deu ci intro mine credelt" (Ion, 14, 1). i pen-
tru ca sa dovidesca unitatea egalitqei, vice : nimene
nu cundsce pre Iiul fora numal Tatltl, nick pre Tata
cundsce tine -va fora numat Fiul, 5sicaruia va voi
Fiul sli4descopere" (Mat. 11,27). i precum Fiul
descopere pre Parintele cui voesce, asa §i Parintele
descopere pre Fiul, precum dice insu§T luT Petru,
care-1 marturisa pre el a fi Cristos Fiul lui
celuT Fericit esti, vice, Simone bar lona, cct
trup sange nu fa descoperit lie, ci Parintele meg,
care estein cerfurP (Mat.16, 17). i iaraqi Fiul vice :
nimene nu vine la Rag Para numafprin mine ", (Ion.
14, 6), §i nimene nu vine la mine de nu'l va atrage
pre el fatal, carelem'a trimispremine" (Ton. 6, 44);
de unde se vede, egalitatea ParinteluT §i a Fiului a-
ducend pre credincio0 reciproc chtre sine. De ase-
menea vice : de zn'ali fi cunoscutpre mine, fipre
meg att fi cunossut; ci de acum stit pre el ,9i
vedut". (Ion. 14, 7).
D-Veti.
Iar6§T:
Vice:
nu"1
§i
Ta-
tal Cali
041
9i
D-lei's
:
www.dacoromanica.ro

A BISERICE1 AFRICANF. 929
4). Fiind-ca in adever m'arturisim ca sunt doue
naturiin Fiul, adeca adeverat, qi om adev6rat,
avend corp qi suflet: ceia ce Scriptura vorbesce des-
pre el atribuindu-i o putere inalta f6rte mare, cre-
dem ca se raporta, la minunata luT Dumneqeire ;
ceia ce se spune despre el maT umilit qi maT pre jos
de on6rea puterd cereST, atribuim nu cuventului lust
D-clet ci ornenireT imprumutate de el. Duph divini-
tate este dedacesta, ce am spus maT sus, unde slice
ea Tat& una suntem i tine m6 vede pre mine, vede
59i pre Tagil ", is tote cele ce face Tatal, aceia face 59i
Fiul aseminea" qi cele-lalte ce s'ati spus maT sus. Iard
acele ce se spun despre el ca om, sunt acestea : Tatal
mai mare de cat mine este" (Ion. 14, 28), is n'amve
nit -ea sd fat voia mea, ci voia celui ce m'a trimis pre
mine ", (Ion, 6, 38), i s Parinte, de este cu putinta,
treed de la mine paharul" (Mat. 26, 39); seta. child dice
de pe cruce: Dumnedeule, Dumnecleulmeu,pentru ce
na'ai p lir &it"? (Mat. 27, 46), i iara0 de persona Fiu-
lui slice profetul: din pantecele ma ce mele Dumne-
Veul ?nett' e t to ", seri sand se numesce mai mic de-
cat ingerii", si altemulte de acestea, care nu le maT
in§irhm pentru scurtime. Fiul lug( ne fiind
constrins de nicT o necesitate a conditiunelor, ci
prin puterea libera a divinitatei a luat asupra sa cu
minunata pietate cele ce sunt ale nastre a§a, ca nu
s'a despartit nice decum de ale sale, care sunt di-
vine, fiind cá divinitatea nu admite nicT adaus, nicT
nu sufere scadere. De aceia multdmim DomnuluT
nostru Iisus Christos, carele_pentru noT si pentru a
n6stra nAntuire s'a pogorit din cerid, cu patima sa
D-deti
qi
:
i
D-deti
www.dacoromanica.ro

930 MARTURISIREA DE CRED'NTA
ne-a rescumpArat, prin m6rtea sa ne-a inviat, prin
inAltarea sa ne-a premArit ; carele ged.end de a drepta
Tatalui are sa vie sa judece viii qi mortiT, daruind
celor dreptY rasplata vietil eterne, iar celor ref qi ne-
credincioqi va da suplicil meritate.
5). Marturisim iarasT, ca Parintele a, nascut pre
Fiul din sine insu§i, adeca din aceia ce este el
insusi, din eternitate 0intr'un chip nespus : nu
de afara nu din nimie, nu din alta materie l'a
nascut, ci ca este nascut din D-deti. i eel ce este
nascut din D-deti, nu este alta ceva decht aceia ce
este tatal, i de aceia este de o fiinca, fiind ca ade-
verul nascerei nu admite deosebirea naturel, Caci
data este deosebit de fiinta Tatalui, set], ca nu este
Fiu, seu, ceia ce este necuviincios a spune, este nas-
cut str6in. Insa este cu adeverat Fiu, precum dice
ea sa fin intru fiul seu adeverat" (5, 20). De
asemenea nu este de alt nem, find ca adeve-
rat este nascut din D-feu adeverat, precum urmeza
iara§i Ion evangelistul, nacesta este D-;leu
adev0at viata eterne ; I insuO'Domnul in evan-
gelie eu sunt calea, acleverul viata". Peel data
nu'§i are fiinta de aiurea, o are de la Tatal dach din
Tatal o are, de o fiinta cu Tatal este. Cadtate sunt
din uimic, iar Fiul din Tatal, din doue sa alegA cine-
va ce voesce, seu sa -idea fiinta din Tatal, seu sa
spue ca este din nimic.
6). Pate se va obiecta marturia profetica arcl
nbnul lui cine'l va spune ?cc (Is. 53, 8). Dar nu 4icern;
spunemi modul sau calitatea nascerei divine §i vo-
bepe-mi Cu cuvinte omene0Y taina unui secret w,
16n:
:
D-dcil
dicend:
Si
ysi
;
www.dacoromanica.ro

A BIS'ERICET AFRICANE. 931
de mare, fiind eä am cercetat de unde e nascut, cAcT
nascerea diving este nepovestita, nu necunoscutd:
cad pans intru atata nu este nestiuta, adeca se stie
de unde este, ea si Tatal din sine insusi a nascut si
Fiul din 'fatal sa nascut adesea se marturisesce, de
care nici un crestin nu se indoesce de lac, precum
se dovedesce in Evangelie, c'and (lice ins1.10 Fiul : Cel
ce nu crede, atcl osindit este, cc nu a creclut in numele
a unuea nascut Flulu lul D-cleu(Ion. 3, 18). De asetni-
nea Ion evangelistul 55i am v6lut marirea
mdrire ca a unuia nascut din Tatal" (Ion. I 14). Deci
incheian3 pe scurt rnarturisirea ndstra. Daca in ade-
var este nascut din Tatal, este de o fiinta
adeverat; Tara data nu este de o fiinta, nu este D-
cledadeverat. Pat data este D-deli adeverat si totusi
nu este din fiinta Tata lui, este deci si el nenascut.
Dar fiind ca nu este nenascut, este faptura, asa cá
sa socote a fi de aiurea, data nu este din fiinta Ta-
talui. Ast-feliu ins'a nu este de creclut. Caci not mar-
turisim ca Fiul este de o fiinta cu Tata], lepadand
eresia SabelianA, care confunda Treirnea ea
aceia ce este Tatal se slice ca estesi Fiul si se trade
ca aceiasi ar fi si Spiritul Sant, necinstind trei pers6-
ne in unitate.
7). Dar p6te s'ar obiecta: de Ore ce Tatal este ne-
nascut, Fiul nascut, nu se pOte se fi aceia fiinta a
nascutului si nenascutuluiinsa, daca, precum este
Tatal nenascut ar fi si Fiul nenascut, atunci ar putea
fi mai mare deosebire de fiinta, find. ca on tine
are fiinta dela sine nu pate sa aiba o fiinta comuna
cu altul--: dar fiind ca Tatal nenascut a nascut pre
lug,
§i Fill
ast-felid,
dice:
'al
www.dacoromanica.ro

932 MARTUR1SIREA DE CRED1NTA
Fiul din sine insusY adeca, din aceia ce este el (data,
ceia ce este se pate spune, cum este nu se pate nicY
decum spune), se vede ca, este o fiinta a nascetoriu-
luT, fiind ca marturisim ca Fiul este cu adeverat D-
cleti din D-cleti., lumina din lumina. Ca lumina este
Tatal, marturisesce Ion clicend: , ca D-deii lumina este
si nisi un intunerec intru densul nu este" (I Ion. I, V).
De aseminea slice de Fiul: 59i viata era lumina dme-
nilor si lumina intru intunerec luminJza si intunericul
nu o a cuprins pre ea" (Ion. 1, 4-5). i maT jos : era
lumina cea adeverata, carea luminecla pre tot omul ce
vine in lume" (Ion 1, 9). De unde se vede lamurit ca
Tatal si Fiul sunt de o fiinta, de Ore ce fiinta lucireY
,,ii a lumina nu pate sa, fie deosebita, adica a acelia
ce se nasce de la sine §i aceia ce este din cea nascu-
fa. In fine ca nu cumva se introduce cineva intre Tatal
§i Fiul deosebirea lumineY naturale, de aceia aposto-
lul slice despre acela§ Mu : ca este stralucirea marir d
si chipul fiintd ha" (Ebr. 1, 3). De unde se intelege
lamurit ca este impreuna vecTuic cu Tatal qi nedespar-
tit de Tatal qi de o fiinta cu el, fiind ca stralucirea
tot-deauna este coeterna cu lucirea, fiind-ca strain-
cirea nu se disparte nicT o data de lumina, fiind-ca
stralucirea nu pate nicT °data, se fie deosebita in
privinta fiinteT de lumina. CacT precum este stralu-
cirea tap', cu lumina aseminea este qi puterea luT
D-cled Tatal; vecinic pentru eternitatea putereY, ne-
despartit pentru unitatea lumina. i ackta martu-
risim noT cu credinta, ca Fiul este nascut din fiinta
TataluT, precum insu§T D-C,leil Pariutele marturisesce
pe fate. Care, ca se crate ea negrait a nascut pre
www.dacoromanica.ro

A 131S1TICEI AFRTCANE. 933
propiul sell fit din fiinta sa, spre a inv6ta esperienta
slabiciunei nostre, ca sa ne inalte dela cele veclute
la cele nevelute, a luat ca exemplu un cuvent al
nascerei pamentesci pentru nascerea diving Viand:
din pcintece mea'nainte de lucdfar to -am nascut ". Ce
pote fi mai clar, cum s'ar putea vorbi mai lamurit
de divinitate ; prin ce semne, prin ce esemple din
lucrurile esistente a putut s6 arate proprietatea nag-
cerei, cleat s6 arate prin numb ea pAntecelui (uteru-
luY) proprietatea nascerel? Nu d6ra ca ar fi compels
din menibre corporale sail deosebit prin Ere care
linil material e ; dar fiind ca alt-f dill nu putem pricepe
adev6rul naseerei divine prin auclirea mintii, fara
numaY sa ne provocam la cuventul pantecelm ome-
nesc, ca sa nu ne mai mndoim, ca este nascut din
fiinta lui D-filet', Vice ca'qi are fiin a din pantecele
tatalui,
8). Creclend ca D-Ved Parintele fara vre o sufe-
rinta a nascut pre Fiul, nu 4icem ca acea substanta
ar fi impartita in Fiul, sad ca ar fi suferit 6re care
micsurare in Tatal si prin acesta sa se fi supus pa,-
timirei. LipsYasca dela not aseminea ga,ndurY qi cu-
getari despre D-clew, fiind ca cu credinta marturisim
ca Tatal deseversit, fara vre o micsurare, fara vre o
derivatiune 6re care, fard nisi un felid de slabiciune
patimaqh a nascut pre Fiul desever§it. Cad acel care
ar obiecta luY D-Veti, ca data din sine insuqi a nascut
a suferit qi o irnpartire, ar putea Vice ca si ostenela
a simtit cand a treat luinea qi pentru aceia s'a odihnit
in Viva a qeptea de tot lucrul set'. Dar ilia nascend
din sine-insuqi n'a simtit vre o patimire sail micqu-
www.dacoromanica.ro

934 MARTURISIREA DE CREDIN
rare, nici in creatiunea tuturor lucrurilor n'a suferit
nicT o ostenela. Cad precum ni se propune destul
de evident nepatimirea nascereT divine, am primit
a marturisi pre Fiul ca este D-cleti. din D-cleti, lumina
din lumina. DecT data chiar in lucrarea v6cluta a
luminet natural nu se afla ceva de aseminea, ca
luandu-se o lumina din lumina si prin ore -care
nascere ivindu-se insasi lumina originals, care a dat
din sine alts lumina, este evident ca nu s'a mi-
csurat nicT a indurat vre o scadere dand din sine
cu cat maT drept si mai bine este a crede
natura lumii'eT negraite, care naseend
lumina din sine insasT nu s'a putut micsura nici de
cum! Asa dar Fiul este de o potriva cu Tatal, nu
nascut in timp, ci impreuna vecinic Nascetoriulm,
precum lumina produsa de foc se arata de odata
cu eel ce o nasce. Acesta e destul a spune despre
asemanarea sail despre unitatea fiinteT TataluT si a
Fiuhu, cat a permis scopul scurtimei.
9). Remane sa vorbim si sa probam prin martu-
rit despre Spiritul Sant, pre care-1 credem de o fi-
inta cu Tatal si cu Fiul, impreuna vecinic si coegal.
Acesta venerabila treime se cuvine sa fie deosebita
lll privinta personelor si a numelor, totusT nu trebue
a erede ca acesta n'ar fi potrivit cu sine si cu eterni-
tatea sa, ci credem ou adeverat ca re'maind iminte
de vecuri divinitatea in Tatal, in Fiul sr in Spiritul
Sint nu se pate imparti prin esplicarile nastre, nicT
TarasT a se confunda insasT trinitatea, prefacendu-o
in o pers6na.
Acesta este credinta nostra, acesta este convin-
divine §i
lumina:
www.dacoromanica.ro

A BISERICEI AFR1CANE. 935
gerea n6str6. De aceea nu suferim nicT a se numi
cleY, nice cinsti, ci un marturisim in pre-
cisele si numirY. CAcT negrgita divinitate se
infatisaza in pers6ne si numia farh sh, fie margi-
nita prin cuvinte, sari sa fie patrunsh cu mintea
dar ca sa se cun6scA, ca este aceea ce era, profetul
a dat credinciosilor intelegerea, pe care mintea
omenesch in ingustimea eT o putea cuprinde clicend :
De nu vets crede, nu veri inielege (Is. 7, 9). Una este
dumne4eirea treimei si in numirea acestuT cuvent
insemnarea este a unei substante, lar nu a unei
pers6ne. Spre a se dovedi credinciosilor ins4sT divi-
nitatea s'a adus tot-deuna multe si dese marturiT.
liar din causa prescurtareT tratatultu este deajuns.
a aduce putine, -din cele multe, fiind-ca probarea
maiestatei adev6rate, deli are multime de marturiY,
totusT n'are trebuinta de multe, fiind-ca eelui cre-
dincios sunt de ajuns putine.
10). DecT maT intaiti ne invetam din chrtile Vechiu,
luT Testament, si dupa aceea din ale celuT Notl, cá
Parintele si Fiul si Spiritul Sant sunt de o fiinta-
incepend cartea FacereT ast-fel : Intru inceput a
facut D-cleu ceriul pdmentul ; lar pa2nentul era
neveclut netocmit, i intunerec era ddsuprer adan-
cului, Spiritul lug D-cleu se purta pe ddsupra
apelor. Acel inceput despre care le vorbea Iudeilor
cariT it intrebau eine este, le slise: inceputul, care
grdesc vou (Ion. 8, 25). Se purta ins: Spiritul l LA
desupra apelor, ca creator, tinend creatura
cu puterea sa, ca avend a produce insusT din aceste
elemente primitive tote cele viT sa dea aliinente
foculuT seu si cbiar de atunci indicaud misteriul
pers6ne
D-den
ysi
si
si
www.dacoromanica.ro

936 MARTI RIS'REA DE CREDINTA
botezuluT BA arate puterea shntit6re prin natura
apeT ti sá aduca, la vietA cele diutaiu corpurT insu-
fietite. David iarasT inspirat de D-cleil marturiseste:
Cu Cwantul Doninulia ceriurile s' au interit, cu
Duliul gurei lug tOtet puterea for (Ps, 32,6). Vecl.T cat
de deplia, este prescurtarea si cat de lamurit revine
la misteriul unitateT: pun And pe Parintele in Domnul,
pre Fiul in insemnarea CuventuluT, a declarat pre
Spiritul Sant din gura Celia prea malt. i ca sá nu
se intelega prin cuvent emiterea vocei, Mice ca prin
el ceriurile intArit, si sri, nu se creda ca spiritul
ar insemna suflarea,, a arAtat intro el plenitudinca
puterel ceresti. Caci uncle este putere, acolo trebue
sA fie numaT cleat pers6na; dude tOta, insernn6 ca
nu este inprumutata de la Tatal si dela Fiul, ci de-
plina in Spiritul Sant, nu ca ar avea singur ceea ce
este in Tatal i Fiul, ci totul are ceea ce are si unul
i altul.
11.) Si TariisT cand vorbeste Domnul de -chemarea
nemurilor, predicand pre Spiritul Sant intr'un nu-
me al divinitateT, Mergend invetap tote neniu-
rile, botezdndu-i pre e in nuniele Tatalia 5si al Fzulta
pal Spiritulul Sdnt (Mat. 28, 19). Si Tariisi Apostolul,
dorind Corintenilor cele ceresti, adauge acestea:
Harul Doinnulia nostru Iisus Christos dragostea
lick D-cleg 59i impartql,rea Sdiztulza Spirit cu von top
(11 Cor. 13, 13). Si ca sá marturisim maT lamurit
unitatea fiinteT in acesta trinitate, trebue sh avem
in vedere i aceea, cum D-cleil arat6 taina TreimeT,
child au voit ssa', creecle lumea qi pre om cliand :
faceni oni dupre chipu4iasem,dnarea nostra (Fac.
)si
s'au
dice:
si
Sd
www.dacoromanica.ro

A BISER10EI AFRICANJF. 937
1, 26). Cand dice nOstret, de bunt sema nu arata
a unuea ; si child rosteste chipul si asemanarea do-
vedeste egalitatea deosebirel persdnelor, ca in ace-
iasT lucrare sa fie vedita cunoscinta Treimei, in care
nicl pluralitatea sa fie inlaturata, nicI asemanarea sa
nu lipsiasca, fiind ca si in cele urmatore se vorbeste
ast-fel : Si a clis 5yi a facut 59i a bine-cuventat
Dqea.i este de trebuintd, ca aiitoriul intregel creati-
uni sa tie unul Credinta acesta se arata si se
probezd in fine prin vechia bin e-cuv entare, prin care
se porunceste lui Moisi a bine-cuventa poporul prin
sacramentul intreiteT chemari. Owl dice ca-
tra Moisi: Ast-fel vet bine-cuventa pre poporul nzea
eu vol bine-cuventa pre el: Domnul set to bine- cu-
vinteze sa to pazdsca ; Domnul set lumineze fa fa sa
scare tine 5si sa-g fie mila de tine; Domnul sa ridice
fati sa preste tine 0 sa -fl deie fie pace (Num. 6,
23-26). Ceea ce afirma si profetul David qicend:
Bine-cuventa-ne-va pre not D-cleu, Dumnecleul nos-
tru, bine-cuvinta-ne-va pre no 0, se vor teme de el
tote margenile pamentului. Vs. 66, 7-8). Unitatea
acesta a treimei o cinstesc puterile ceresti ale in-
gerilor prin chntare, si cant/and de treT orl cu gura
fara intrerupere: Sant, sat, Ant Domnul D-clea Sa-
baot (Is. 6, 3), inaltd gloria lul in inaltimea unef
domnii. Ceea ce pentru ca sa se" intiparesca mai
bine credinciosilor, aducern inainte pre Paul, stiuto-
riul taInelor ceresti; cdei slice : sunt deosebirl de da-
rurg, dar acela59i spirit; osebirl sluibelor sunt, gar
acelap Domn, osebirl lucrurilor sunt, gar acelag
carele lucrdza tote intru top (1 Cor. 12, 4-6).
D-cleit
D-Veti.
D-Veii
0
fi
0
0
D-deu,
www.dacoromanica.ro

$i de sigur aceste osebiri ale impgrtirilor ni -au in-
vetat ca se lucrezh de Spiritul Sant pentru calitatea
i meritul acelor ce participa: cad dupa ce se im-
parte aceste deosebiri de harurT, in cele din urma
se dice: lar acestea tote le lucrOza unul acelap
imparcind fie-caruia cum voqte (1 Cor. 12,
11). De unde nu se lash nici un loc de nedumerire,
fiind eh se" arata lamurit ca Spiritul Sant este qi
autor al vointei sale qi D-deli, care le lucrez6, tate
0 se deinonstrez4 forte lamurit ca imparteqte da-
ruri divine, duph cum voeqte ; cad unde se predicts
imphrtirea de bung voie a harurilor, nti, se pate vi-
dea nicT o servitute: caci servitutea se pate intelege
in creaturh, 'far in Treime sthpanire si libertate. $i
ca sa ne invatarn qi mai lamurit eh' Spiritul Sant
este de aceiaqi dumnedeire cu Tathl si cu Fiul, se
dovidete prin marturia evangelistului 16n. Caci
dice: Trek sunt cari marturisesc in ceriu, Tatal, Cu-
vgntul Spiritul Sdnt,i ace59tI trek una sunt (1 Ian,
5, 7). Nu dice: trel separati prin vre o deosebire
sari impartiti cand-va prin Ere -care grade de des-
partire a deosebirilor, ci dice, una sunt.
12). Dar ca sa se demonstreze si mai mult, ca
Spiritul Sant este de o dumnedeire cu Tata' cu
Fiul in crearea tuturor lucrurilor, ai pre Spiritul
sant ca creator in cartea lui Iob: Spiritul divin,
dice, este care m' a Aleut, 5sispiritul a-tot-puternic care
me invatd (Iob. 33, 4). $i David dice : Trimite spi-
ritul leg se vor crew, veT reinoi fata ptimentuha
(Ps. 103, 30). Daca reinoirea si crearea din nod
va fi prin spiritul, farts indoialh eh qi inceputul
-trek,
59i
si
SPirit,
Si
si
si
www.dacoromanica.ro

A BISERICET AFRICANE. 939
creatiunei n'a fost fara spiritul. Dar s'a arathm ca
§i dupa creatiune qi Spiritul Sant face viii ca qi
Tat6,1 qi Fiul. In adev6r de persona Tatalui spune
Apostolul: Marturisesc inaineta lui D-Oleic, ewe in-
vi6za tote" (1 Tim. 6, 13). lush', Christos da viata ;
Oile, cliceglasul meg asculta, 04 az li dau viata
eterna" (Ion 10, 27-28). Totuqi primim viata dela
Spiritul Sant, caci insu§i Domnul dice : Spiritul
este care taceviii " (Ion. 6, 64). Tara dar demonstrate
lamurit aceia§i vivificare (invio§are) a Tafalui §i a
FiuluT §i a SpirituluT Sant.
13). Se cuvine, ca nici un cretin sa nu ignoreze,
ca pre§tiinta tuturor lucrurilor §i cun6§terea celor
ascunse este in Domnul, totu§i se demonstrka din
cartea lui Daniel : D-Veule," dice, , care cuno0qi cele
ascunse, care le 59th tOte mai inainte de a se na0le."
(Dau. 13, 42). Aceia§i pre§tiinta este in Christos,
precum spune evangelistul : Ca 3Stia dela inceput
Iisus, tine este cel ce are sa-1 vends pre el 04, carii vor
fi eel ce nu vor erede in el." (Ion 6, 65). Ca §tia cele
ascunse §i acesta este aratat, eaci and pe fata pla-
nurile ascunse ale Iudeilor, qicea : ce cugetati cele
de5varte intru inimile vOstre" ? (Mat. 9, 4). De aserni-
nea cá spiritul sant cun6§te mai inainte tote, insu§i
ni-a descoperit 4icend catre apostoli; iar sand va
veni spiritul adererului, v6 va invela tote 04 cele vii-
tore va vesti voce" (Ion. 16, 13). Cine dice ca va
spune cele viitare. nu se indoe§te cg §tie tote, cad
insu§i cerca cele inalte ale lui D-del §i cun6§te tote
cele ce sunt in D-cl.eti, dupa cum aminte§te Paul,
diced : ca Spiritul tOte le cerca,chiar 04 cele ascunse
Bi erica 0 rtod xA Romina 2
www.dacoromanica.ro

940 ATARTURISIRFA D1' CREDINTA
ale luC D-deii" (I Cor. 2. 10). Si in acelasi lot : pre-
cum nimene din onzen4 nu tie cele ale omuluC, lard
numai Spirit4 care este in el, cqa nimene nu tie cele
ce sunt ale lul D-deit, tetra numai Spiritul luI Duni-
nedeti."
14). Spre a intelege puterea Spiritului Sant se
vorbim ceva despre cele infricosate. Un ucenic vi-
den, cum este scris in faptele Apostolilor, venduse
averea si ascunsese o parte din bani, tar r6masita a
depus'o la pici6rele Apostolilor, clicend ca atAta are,
si ast-fel a maniat pre Spiritul Sant, pre care-1
credea, departe.
Dar ce i-a Vis apoi fericitul Petru ? Anania, p en-
tru ce a umplut satana inima ta, ca sei minte59tt Spi-
rituluC Sant" ? (Fapt. 5. 3). Si mai jos : n'ca mintit d-
menilor ci lui D-deii". i ast-fel lovit prin puterea
aceluia, caruia voTa sti-T mintesca a murit. Ce vo-
este fericitul Petru a se intelege aici prin acest
Spirit Sant, este de buna sema lamurit, chnd Vice :
n'aC mintit Omenilor, ci lul D-deit " . Deaf este evi-
dent ca acel ce minteste Spiritului Sant, minteste
lui D-Veti si eel ce crede in Spiritul Sant, crede in
D-Veti. Tot ast-fel, ba ceva si mai puternic arata
Domnul in evangelie : tot pecatul oi blasfemia se va
erta omenilor ; Tar acel ce blasfema in contra Spi-
ritului Sant, nu se va erta lul nicT in vdcul acesta
nicT in cel viitoria" (Mat. 12, 31-32). Iata o sen-
tinta infricosata, nu se va Terta, Vice, pecatul ace-
luia, care ar blasfema improtiva Spiritului sant.
Compara sentinta acesta cu acea de care se scrie in
cartea Imp6ratilor : dace pecatuind v a pecatui tine-va
www.dacoromanica.ro

A BISERICET AFRICANF. 941
improtiva barbatulut, se vor rugapentru el; dada insa
improtiva lul D-led' va pecatui, tine se va ruga pen-
tru tl" ? (Reg. 2, 25). DecT, data a blasfema impro-
tiva SpirituluY Sant si a pecatui improtiva luT D-Veti
este tot una si aceTasY crima neertata, cu-
ndste eine, este Spiritul Sant.
15). Ca D-Veti este pretutindenea de fats en-
prinde tote, invethm din gura luT Isaia : eu,
sunt aprope nu departe, data s'ar ascunde
omul in cele ascunse, ore nu-1 void' vedea pre el?
nu umplu eu ceriul pamentul" (Ierem. 23, 23-24).
Dar ce Vice Mantuitoriul in evangelie de presenca
sa pretutindene ? Uncle vor fi dol suit trek aduzzatt
intru numele meu. acolo sunt s2 eu in mijlocul lor"
(Mat. 18, 20). Despre Spiritul Sant ca este pretu-
tindenea de fats, Vice profetul din persona lul D-Veil :
,eu 'intru voi spiritulsi meu sta in mijlocul vostru"
(Ezech. 36, 27). i Solomon Vice: cc Spiritul Dom-
nului a umplut lunzea eel ce tine tote are cuno5stinta
glasului (Intel, 1, 7). David Vice iariisY" : uncle me
voiu duce dela Spiritul teu .ci dela luta ta unde void'
fugi? de me v.)iu sui in ceriu, tu acolo qtf; de me void
pogori in dad, de fala ; de voiu lua aripile mele
voiu locui la marginea maret 5si acolo mana ta me va
duce 5si me va povefui drepta ta." (Ps. 138, 7-10).
16]. DumneVeil locueste intru sancil sei dupa fa-
gaduinta prin care se Vicea : voig locui intru
(II Cor. 6, 16). Ceea ce Vice si Domnul Iisus in
evangelie : remaneti intru mine 5s4 &a' intru voP
(Ion. 15, 4), probeza acesta Paul, qicend: ,ait nu
tici ca Iisus Christos este intru vor" ? (II Cor. 13, 5).
si
dice,
D-cleg 04
eg
ysi
eoqi fi
orl-cine
si
el"
www.dacoromanica.ro

942 MARTURISIREA DE CREDINFA
Tot acesta locuinca o umple si Spiritul, precum Vice
Ion : dintru acesta 5ctim," Vice, cd in nol este, find-
cei din Spiritul sea ne-a dat, noun'." (I Ian 4, 13).
Asemenea §i Paul : nu ;960 ca sunte# templul lu'l
D-deg Sri spiritut lul D-cleti locue0te in voi ?" (I Cor.
3, 16). i TarA§T Vice : Preamarift 04 purtati pre
D-deic in corpul vostru". Pe care D-yeti, de sigur
pre Spiritul Sant, al caruT templu vedem ca este.
Cad ce judech", Taal, judech Fiul, judecA Spiri-
tul Sant, se probeza a§a : In psalmul patru-Ved qi
noue se cetWe : ar pecatosulta a dis D-deu" (V. 17) ;
0 mai jos : mustrate-voiu, 04 voi pone inaintea fete
tale" (V. 92). David, iara§i rugandu-se Vice ctitre
Christos : Domne, nu cu mania ta se me mustri pre
mine" (Ps, 6, 2) ; fiind-ca insu0 va veni sa judece
tot trupul. Dar ce Vice Mantuitoriul despre Spiritul
Sant in evangelie? Cad va venimangditoriul, acela
va mustra lumea de pecat, de dreptate # de jude-
cata" (Ion 16, 8). Acesta preveVend David striga
catre Domnul: ,,unde me 'wig duce dela Spiritul tea
)9i dela tap ta unde voiu fugi" ?
18). Cad se probez6 §i aceea ca bun este Tatal,
bun Fiul, bun Spiritul Sant ast-fel. Dice profetul :
bun qti Domne 59i intru bunt tatea ta me invaed in-
dreptarile tale" (Ps. 118, 68). Iar eel unul nAscut
insu0 Vice despre sine : al suet pastoriul eel bun.
(Ion. 10, 11). i despre Spiritul Sant, Vice Yara§T
David in psalmul 142, 10 : Spiritul kg' cel bun me
va povetui la pament drept."
19). Dar tine va putea tacea acea diguitate a
SpirituluI Sant ? Cad: profetii vechY strigati : aces-
www.dacoromanica.ro

A BISERICEI AFRICANE. 943
to dice Domnul". Acela§i glas venind Christos 1-a
rechemat in persona sa Oland; 'Ear eti clic voue. Iar
profetii eel nol ce strigail ? precum profetul Agab
in faptele Apostolilor: Acestea dice Spiritul Sdnt".
[Fapt. 21, 11] §i Paul Vice catea Timoteil : Spiri-
ritul aratat dice" (I Tim. 4, 1). Care glas arata ne-
despartirea Treimei. Paul Vice ca el a fast chemat
i trimis de D-Veil Tatal §i de Christos: Paul, Apos-
tol nu dela 6meni nici prin om ci prin lisus Chris-
tos i DumneVeti Tata] (Gal. 1, 1). in Faptele Apos-
tolilor insa ca de Spiritul Sant este ales si trimis ;
caci ast-fel este scris : Acestea dice Spiritul Sdnt;
osebig-ml mie pre Varnava 5si pre Saul in lucrarea
in care v'am chemat pre voT" (Fapt. 13, 2). i ceva
dupa aceea : far of trimi591 de Spiritul Sint se po-
gorira in Seleucia" . Tot in acea carte : luati aminte
de v0 .si de tote turma, in care Spiritul Stint v'a
pus pre v0 episcopi [Fapt. 20, 28].
SA nu cr6da cine-va ceva injositor despre Spiri-
tul Sant, fiind-ca se nume§te mangaitor. Cad man-
gaitor se nume§te sail mai bine consolator pe limba
latin6 ; care numire este comuna §i Fiiulul lui D-veil;
dupre cum Vice Ion : acestea SCrig voue', ca sa nu pe-
catuift; 5si de p6clituesle cine-va mangditorift avem
la Tatal pre lisus Christos" (I I(5n, 2, 1). Cad si in-
su§i Domnul and Vice catre Apostoli: alt mdngdi-
tor va trimite vou6 Tatd1" (Ion. 14, 16), fall indoia,16,
cand Vice alt mdngditor," pre sine se arata a fi man-
gaitor. Dar nicf de Tatal nu este strein acest nume
de m'angaitor ; chci acest nume este al bine- facerel
Tar nu al naturei. In fine Paul scrie catre Corintenl
www.dacoromanica.ro

944 MARTURISIRFA DE- CREDINTA
ast-fel: bine-cuventat fie Pumnecleg §i Tatal Dom-
nulu nostru Iisus Christos, plirintele indurarilor fi
Dumnecleul a Oa mangderea, care ne mdngde"
(11 Cor. 1, 3-4). Si fiind-ca mangaitor se numqte
Tatal, mangaitor se dice Fiul, mangaitor qi Spiritul
Shnt,totuqT o mitngaere se d'a noue de cAtre Treime,
precum qi o Tertare a pecatelor, precum afirmA A-
postolul : v'atispalat, v'ati indreptatit i vati sanfit
in monde Domnulul nostru ;9i Spiritulul D-(leulza
nostru" (1 Cor. 6, 11). Am putea sa aducem multe
marturiT din dumuedeeqtile Scripture, care afara de
taina botezului aratA ca treimeT se cuvine aceTa§T
glorie, lucrare si putere ; dar fiind-ca din acestea
cei inteleptT pot intelege iudeajuns, multe le-am
trecut cu vederea, pentru scurtime.
21). Sa recapitulam disele nostre. Daca Spiritul
Sant purcede din Tata], data libereza, data este
Domn qi sante§te, data creazii cu Tatal §i cu Fiul
§i data este facOor de viata, dach are maT inainte
sciiuta cu Tatal si cu Fiul, data este pretutindenea
i umple tote, data locue§te intru ceT ale§i, data
mustra lumea, data judeca, data este bun si drept,
daca despre el se vorbeqte: acestea (lice Spiritul Sat,
data infiintaza profeti, data trimite apostolT, dach
aqada episcopT, daca este maughitor, clack imparte
tote precurn voqte, daca spala si justificA, data
omora pre cei ce-1 despretuesc, data acela, care 1 -ar
blasfema, nu are Tertare nisi in v4cul acesta nicT
in eel viitor, ceia ce de sigur este propritiluT D-c,leti:
data tote acestea sunt ast-fel, pentru ce se maT in-
doesc ca este D-deti, de Ore ce insu§T arata ceTa ce
www.dacoromanica.ro

A BISERICEI AFRICANS. 945
este din marimea lucrarilor: de bung shag, nu este
strain de Tatal si Fiul prin majestate, acel care nu
este strain prin puterl de lucrare. In zadar sa nega
numele divinitatei aceluia, a cgruia putere nu i se
'Ate denega; in desert vol opri a'l venera cu Tatal
si cu Fiul, pre acela care cer sa fie marturisit cu
Tatal si cu Fiul. Daca, el impreunecu Tatal si cu
Fiul imi daTertare pecatelor, confers santire si viata
vecTnica, sunt cel maYnerecunoscetor si nepios data
nu'i vol da gloria cu Tatal si cu Fiul. Sati Baca nu
este inchinat Cu Tatal si cu Fiul, deci nu trebue a
se marturisi in botez: dacainsanumaT decat trebue
sa, fie marturisit dupa cuventul DomnuluT si tradi-
tiunea Apostolilor, ca sa, nu fie credinta pe jume-
tate, cine me va opri de la inchinarea lui? in care
mi se impune a crede, chiar din datorie me vol ruga
lui. Me vol inchina deci TataluT, me vol inchina, si
Fiului, me voi inchina si piritului Sant cu una si
aceiasi inchinacinne. Daca i se pare cuiva acesta
cam aspru, sa anda cum David indemna pe ere-
dincioo. la inchinarea lui D-cleil : inchinati-ve",
dice, a,,sternututta piciorelor luV . Daca al religiu-
nel este a se inchina asternutului piciorelor lui, cif
cat maY religios lucru este a se inchina SpirituluT
lui! acel Spirit pre care fericitul Petru intru atata
sublimitate l'a predicat ducend: , Spiritul Sant tri-
mis din cerium, in core ingerii doresc set privesca".
(1 Petr. 1, 12). Daca ingeriT doresc sa-1 privesca,
cu atat mai molt not hmeni muritori nu trebue sa
despretuim, ca sa nu ni se Mica si noue precum s'a
www.dacoromanica.ro

clis Iudeilor : vol tot-de una ver improtivip Spiri-
tului Sdnt ca 5si parintii vo0i. (Fapt. 7, 51).
22). Daca tote acestea nu induplicA sufletul spre
inchinarea Spiritului Sant, primete aicT ceva, §i maT
tare. Cad ast-fel invata Paul pre profetiT bisericeT,
in cariT §i prin cariT de sigur vorbea Spiritul Sant :
Vir de ar proAci top, oi ar intra vre un necredin-
cios, sag neinvqat, sli mustra de toil Fi se iudeca de
top: ',Sri a59 a ascunsele inimii ha, arcuate se fac ; oi atuncl
cdclend pre' fatd se va inchina lul Dumnecleu, clicend,
cc adeverat Dumnedeg in vol este." (I Cor. 14,
24-25). Si de buna sema Spiritul lui D-elett este
in aceT carii profetesc. Daca necrediucio§ii ingroziti
cad cu fata la pameut qi se inchina SpirituluT Sant
qi fara voie marturisesc, cu atat maT mutt se cuvine
credincioOlor, ca de buna voie qi de dragoste sa se
inchine santuluT Spirit! Se inchina insa SpirituluT
Sant nu Ore cum separat duph obiceiul nemurilor,
precum nici FiuluT nu se inchina separat, fiind-ca
este dea-drepta TataluT : dar inchin'andu-ne TataluT,
credem eh' ne inchinam qi FiuluT §i Spiritului Sant,
fiind-ca qi cand chem'am pre Fiul, credem eh che-
mam §i pre Taal, i cand ne rugam Tatalui, credem
ca suntem auelitT gi de Fiul, precum insuql Domnul
a ells : o9i ce vefi cere dela Tatal intru numele mett" ,
eii voig face, ca sä se cinstesca Iatal intru Fiul."
(lon. 14, 13); gi data se inchinh tine -va SpirituluT
Sant, se inchina, de bunA, sema aceluia, a caruia
este Spiritul. CacT orT-tine §tie aceia, cá prin ruga-
ciunile omene§tT nu se pate adauge sail mic§ura ceva
din majestatea diving, ci fie-care dup6, propusul voieT
www.dacoromanica.ro

A BISERTCET AFRICANE. 947
sale sail caqtiga glorie inchinandu-se cu credinta
sau ru§inea vecInicd improtivindu-i-se cu indarat-
nicie. De ce dar credincioqiT se nu cinstescd cu ade-
verat treirnea, de care nAdajduesc a se Linea, in a
carer nume s'aiz rendscut, laudandu-se prin aceia
ca se numesc serviT eI? Cad precum in numele luT
D-qeti 'fatal se numesc OmeniT luT Dumnecleti, pre-
cum s'a clis Elie omul luT precum s'a chemat
Moisi omul luT Dumnesletr, aqa dela Christos ne
chemam cre§tinT, tot ast-fel ne numim qi spiritualT
dela Spiritul Sant. Daces s'ar numi insa tine -va
omul luT Dumnecleit §i nu ar fi cretin nimic nu
este; care data Tar numi cretin qi n'ar fi spiritual,
nici se mar spere atata mantuire.
23). DecT credinta mistra in treime sa fie intregd,
dupa marturisirea botezuluT mantuitorit, sa fie ace-
iaqi devotare a pietateT, sa nu credem ca paganiT in
deosebirea puteril or, s'aii sa presupunem ca in treime
ar fi vre-o creatures ca Dumnecleti. Dar nici sä fim
miqcati de scandalul Iudeilor, cariT nega pre Fiul
luT carif nu se inchina SpirituluT, ci maT a-
les premarind qi inehinandu-ne treimeT perfecte,
precum cpcem cu gura nostrd in misteriT, aqa, sä ti-
nem consciincios Sant, Sant, Sant Domnul Dum-
nedeu Sabaot. De treT orT cliand Sant marturisim
aceiasi atotputernicie, find ca una este religia, mitt
premarirea treimeT, precum am invetat dela apos-
tolT, precum auqira CorinteniT: harul Domnului
nostru lisus Christos dragostea lug Dumnecleu
impeirtd5virea SpirituluT Sant cu voT cu tow'. Acesta
este credin ja nostra §i a tuturor bisericilor catolice,
5si
'It
D-deu,
ll-den,
:
si
www.dacoromanica.ro

MARTCRISIREA DE CREDINTA
care sunt intemeiete in lumea acesta, prin traditiu-
nele evangelice si apostolice, in care not cu ajuto-
rul luT Dumneqeii celuT Atot-Puternic credem si
speram sa raneanem pAnti la sfarsitul vieteT acestia.
Facuta in 20 Mal (an. 484) de Ianuarie Zatta-
renu, Vilatic de la Case le Mediane, episcopit Nu-
midiei, Bonifatie Foratianu si Bonifatie Gatianenu
episcopT BizacenY.
atomic
Gher. Times.
Cuventarea I. P. S. Mitropolit Primat
tinuta cu ocasiunea anului not"' 1888.
Sire,
Printre bune si frumose datinT pe carT le-am pri-
mit de la parilitnnostri, este si aceea Ca, la reinnoi-
rea anuluT, Mitropolitul Orel, in riumele clerulut si
al poporuluT, sa aduca urarT CapuluT Statului. A-
cestei dative urmand ea, smeritul pastor al acesteY
de Dumnecleti pazite EparchiT, sunt fericit de a a-
vea prilej a V6 rosti, in asta c,li, Sire, simtirile de
devotament can ne, insufletesc pe toti, clerici si mi-
renT, pentru Augusta persona a Majestatet. Vastre,
sitnbol viu al SuveranitateT rationale.
In a luT Dumnecleil Tama sta cumpana vremilor,
ale lui sunt veacurile, at lui sunt aniT. El da brava
la tam faptura si taria la tot nemul. Datoria misted
este sa lucram ast-fel ca, prin faptele nOstre cele
www.dacoromanica.ro

CUVENTAREA 1. P. S. MITROPOLIT PRIMAT 949
bune, sá atragem mila ceresa, si sa facern stt. a-
piece Dumnedeiasca cumpKna spre binele si folosul
nostru. Precum harnicul plugar priveste cu multa-
mire campul bogat de sperante pe care l'a brazdat
vrednicia Jul, asa individii si natiunile ail drept a
se mandri cand v6d ca a sporit dintr'uu an intr'altul
munca for morals, faptele for bune si crestinesd
brazde pururea roditare ale ogoruluide viata-vecinica.
Mandru de sine si de poporul seti intra in anul
nal Capul unuT Stat and are consciint6 de binele
ce a facut, de munca ce a indeplinit pentru propa-
sirea si inaltarea Ord sale. Cu asemenea mandrie
puteti privi, Sire, la anul care s'a savarsit, ca si la
eel ce all precedat, cad prin faptele Vdstre, prin
vitejia si intelepciunea Vastra, ati ridicat Statul
Romanese la trepta la care all rivnit stramosiT nostri.
Primiti, ded, Sire, in acestrt intaiA di a anuldi,
viele mele urari, insufletite de smerenia si caldura
Evangelica, preum si de rugaciunile neincetat in-
dreotate catra Cel a Tot-Puternic, ca sa Ve dea
viata indelungata, padnica si fericita, ca sa V6 in-
taresca si in viitor, cum V'a intarit papa acum, cu
putere si intelepciune, spre a conduce destinete a-
cestuT popor, pentru care ati fost predestinat de
Dumnec,leti, la tinta ce Majestatea Vastra si Patria
o doriti. In aceleasi sincere uriiri inima mea, a cle-
rulm intreg si a tutulor Romanilor, cuprinde si pe
Augusta Vastra Sotie, pe scumpa nostrA Regina,
care, prin bunatatea inaltel Sale inimY, prin insu-
sirile ET nobile, a bine-meritat numele de Mama a
suferindilor si a sArmanilor.
Ewa' Dutnnedeiasca Pronie ca anul in care in-
tram, si totI eel ce vor urma: sa fie manosT si bine-
cuventati in tate cele bune si imbelsugate pentru
acesta ter* sub phrintesca st6panire a 1VIajestateI
Vdstre; si asculte-mi-se din Cer rugaciunea prin
www.dacoromanica.ro

950 TINUTA. CU OCASIUNEA ANULUI NOU 1888.
care al, -merit servitor al altarului, esclam din a-
dancul inimei:
Bine-cuvinteza, D6mne, pe Regele nostru Carol!
Bine-cuvinteza, D6mne, pe Regina n6stra Eli-
saveta!
Profectori qi de inflorire doritori at santet n6stre
Biserid,
Bine-cuvinteza, Winne, Tera acesta, care Te
cinstesce, Romania!
Respunsul Majestatei Sale Regelui.
Rugile BisericeT qi urarile poporului Ne -au a-
dus tot-de-una fericire qi Ne-ail sprijinit &4i intarit
)) In tote impregiurarile.
Primim dar, Regina qi EU, cu o vie multamire
:, expresiunea sentimentelor de dragoste qi de ere-
din-ca ce Ne exprirnati cu atata caldura qi dorim
din t6ta, inima ca anul nal sa fie manos in pro-
,,grese qi lucrarY folosit6re qi plin de noroc pentru
scumpa Nostra Romanie, pe care Cerul s'o ocro-
ntescii qi de astacy inainte.
V6 urez animulp §i fericiti, pace qi prosperitate.
www.dacoromanica.ro

JUBILEUL DE 25 DE ANI
AL
ARHIERIEI P. S. MELHISEDEK
AL
ROMA NULUI
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.
Redactorii Jurnalului Biseriea Ortodoxa Romana" se
simt datori a aduce urarile for respeetu6se Preasfintitului
Melhisedee Episcop de Roman, cu ocasiunea serbarei de 25
de ani a ArbierieT Sale, ca unui vechiti publicist bisericesc,
demn luptator in cestiuni religi6se si scriitor celebru de o-
pere religi6se.
Prea sf. Melbisedee priveste cu bucurie in Regatul Roma-
niei membrh lerarbiei Bisericei nabtre, intre profesori,
preoti si cetateni, pe fostii sei elevi si este mandru de sigur
ati ajuns a serbitori in mijlocul fiilor sei spiritual] al 25
an al Pastoriei Sale; de aceea asociandu -ne si noi, ca fii ai
se, cu dragoste fiasca ne gritbim a maxi corul serbatorese,
antand multamin si dand laude lui Dumnelet c 1-ati pa-
zit paw], scum in astd viata sanatos, intreg, indelung
spre a putea indrepta drept cuventul adeve'rului. Prea Sfin-
tia Sa eu sciinta si condeiul sett abil a Onorat adese cu
scrierile sale escelente religi6se coldnele Jurnalultu Bise-
rica Ortodoxa". pentru care jurnalistica Bisene6sea Ro-
nAna iI va ranitinea recunoscadre; pe langt acesta ati si
ajutat forte ciilduros progresarea si desvoltarea acestui Jur-
nal Bisericesc proeurAndu-I mijldee de subsistent.t, dupre
cum s alti Preasfintiti Prelati.
Pentru ateste cuvinte, Redactorii aratandu.si recunos-
cinta for cea mai profunda, it r6ga a primi fiestele for feli-
citari, rugand pre D-clew de darui si in viitor etnatate in-
intre
05,
inqilit,
a-i
www.dacoromanica.ro

952 JUBILEM DE 25 ANT
delungata, pace Si puteri vigurose spre a continua de a lu-
era pentru Biserica, ¢i Patrie §i a ajunge sanatos de a ser-
batori Inca multi am aT Pastoriet Sale. Dea Domnul sa
auda glasul nostru, ca produs al iubirei §i al recunosciatei.
Pentru sciinta istorie si cunoscinta cetitorilor no§tri, dam
publicitato expunerea biografick a eruditulni nostru Prelat,
dupre cum este publicata in Jurnalul Epoca" din 31 De-
cemvrie 1887.
Reproducere dupd nEpocau :
Pe and biserica papala resuna in teta lumen de jubileul preo-
tiei Pape' Leon al XIII, Episcopul Rome, ()data cu inceputul anu-
lui dupa, stilul Gregorian ; printr'o coincidenta minunata, rezer-
vata prin deeretele nepatrunse ale A-Tot-Puternicului, odata cu
sfir§itul anului dupa stilul Iustinian, in omonimul cetateT eterne,
in Romanul vechei Moldove, eel mai vechiti Episcop al regatului
Romaniel indepline§te, fara pompa, nicr ostentatiune, al 25-lea an al
Arhieriei bale, §i al 45-a al apostolatului seu de profesor, preot qi
publicist.
Epoca, credinciesa traditiunilor stremop§ti, urma§a a acelora ce
au clAdit cu suderea fruntei tor, din cea mai adanea vechime, ale
lui Dumnedeu lacaguri §i mai in urma §colile pentru impraOiarea
luminer in acest popor drept credincios, imbraca haina de
serbatOre spre a aduce prinosul de dragoste, adanc respect §i recu-
no§tinta Ierarhului, care de aprope o jumetate de vec ca o facia
luminosa, revarsa 1,razele §tiintei, ale credi -tet nestremutate §i ale
patriotismului curat, in Biserica nestra nationala, acesta cetate
tare a nernului Romanesc.
La anul 1823 Februarie in 15, in satul Garcina, judetul Neamtu,
preotul Petru cu sotia sa presbitera Anastasia, roman' din stre-
vechii ba§tinaqi ar satului, furl bin ,-cuventatl cu nasterea unui fiu
care primi din Sf. botez numele de Mihail.
Tenera mladita calca de timpuriu pe urmele stremNe§ti, qi de
prune intovera§a pre cucernicul seu parinte la slujba bisericesck
aplicandu-se cu caldura la citirea candor §i a cantarilor biserice§ti.
Ceea -re indemna pre parintele seu a duce pre fiul for Mihail, de abia
in al 12 an al verstei sale, la unde printr'o dispensa speciala,
pentru minunata sa chiemare, a fericitului Mitropolit Veniamin, fu
primit la 1834 in Seminal ul Socola nnicul in Ora, ale carui cur-
sun. deseversindu-Ie cu un strelucit sucees la 1841, primi a se duce
invetator in satul erbe§ti din judetul Neamt la o vela inflintata a-
nume de boerii Cantacuzini.
Ear la 1842 se intorse la Suminarul Socola, spre a urma studiile
mai inalte ce i se adaogase dupa imbunatatirile qi reorganizarea ce
primise din nou. Terminand din nou studiile la 1843 fu numit
profesor suplininte la acelap Seminar de Retoricd, Pastorald §i Is-
toria Patriet. Tot in acest timp, fu tuns in Monastirea Socola in
Tail,
seta -tb
www.dacoromanica.ro

AL ARHIERIE1 P. S. MELHISEDEC 953
schima monahala, primind numele de Melhisedec, iar m.ai in urma
In hirotonisit Diacon.
La 1845 fa numit inspector al Seminarului si membru in con-
siliul Eforlei sale, stare pe care o ocupa pana la 1848, cand, prin
hotarirea divanului Domnesc al lul Mthaiu Voda Sturdza, Diaco-
nul Melhisedec fu trimis la Kiev spre a se deseversi in sf. Teologie
ortodoxa, si in filosofie. .
La 1851 terminand cu succes strelucit studiile Academies de
Kiev, i se decerna diploma de Magistru (doctor) in teologie si filo-
sofie, si printr'o favOre specials, dupa inadins mijlocire a Prea San-
.titului Marclarie, locotenent de iIitropolit al Moldovel fu hiroto-
nisit preot in Laura Pecersca, de celebrul Mitropolit al iievului Fi-
laret, care-I decerna si crucea doctorilor bisericei. Intors in Sara
primi catedra stiintelor teologice si profesa Ermineutica, Scriptu-
ristica, Eclesiastica si Omiletica, indeplinind tot-odata si functia-
nile de inspector al Seminarulul
La 1856 fu insarcinat a organisa Seminarul de Husi, al cam' rec-
tor si profesor fu numit.
La 1857 parintele Melhisedec, find ales Deputat in Divanul
ad-hoc, se arunca cu infocare in strelueita pleiada a patriotilor,
care luptau pentru Unirea t,erilor surori, in care se distinse prin
z4ni si nepregetat-t sa activitate, ce-1 desemna in cea dinteiu corn-
binatie ministeriala unionists ; si la 1861 fu. numit Illinis.tru al Cul-
telor si al Instruciiet Publice, find de abia arhinzandrit.
Inaltarea sa la Minister stirni murmure surde ale numerosilor
invidiosi si competitor' de portofolil ; in cat, hotarira pe distinsul
prelat a depune, dupa o scurta vreme, portofoliul ministerial spre
a lasa camp liber competitorilor si a-si pastra seninatatea sufletesca.
In acelasi timp in numit locotenent de Episcop al Husilor. *i se
lapia cu indaratnicie contra pretentiunel patriarhiel ecumenice, de
a -i eonferi Arhieria din puterea prerogativelor el.
A trebuit staruinto personala a lul Cuza-Voda, care onora pre pa-
rintele Melhisedec cu o caldarosa prietenie, spre a-1 indupleea a
primi diploma patriarhicesca ; §i ast fel la 1862 Decenwrie in 31,
Arhimandritul Melhisedec fu sacrat in catedrala Mitropolia din la0
Arhiereu, cu titlul de Tripoleos, urmand a pastori eparhia Husilor,
dela rare fu permutat in 1864 la cea din non infiintata a Dunarei
de Jos ; iar la, 1879, spre satisfacerea unei piOse doriwte, de a se a-
propia de caminul parintesc, fu ales si stramutat Episcop al Ro-
manulai, Cu. aprope unonimitatea voturi tor mare lui Colegiu national.
In acest restimp Episcopul Melhisedek a lucrat aprope continua
in diferitele comisiuni speciale, pentru regularea averilor monas-
tiresti din Moldova, in comisia de secularisare a averilor monasti-
rilor inchinate. Apo', intr'o lunga serie a consiliilor generale pen-
tru instructia publics.
La 1864 pe timpul loviturei de Stat, prietesugul Episcopului pen-
tru Cuza-Voda, indatoririle sale sacre de Arhier u al Bisericei or-
todoxe si pltriotismul seu neclintit, an lost puse la o grea incercare.
Sfatul Domnesc hotari pe Domnitor, Alexandra Ion Liu, in te-
meiul unor combinitiuni negresit inalte, dar care au remas neespli-
www.dacoromanica.ro

954 JUBILEUL DE 25 DE ANT
cate, a face o rupture resturnatbre cu Resaxitul, prin adoptarea
calendarului apusan.
Intru acesta era de trebuinta, a se objine mai inteiu incuviintarea
capeteniilor bisericep.
Sufletul guvernului acelef epoce, pentru tot-deuna memorabileL
ministrul Kogalnicenu inchipui un mijloc pe cat de iscusit, pe
tat de de indrasnet, spre a smulge Ierarhilor bisericei nationale con-
simtimantul.
Pentru care sfir§it, Domnul convoca la Bucureyti un consiliu
extraordinar bisericesc, impanat cu Arhimandriti, carora le facea
sa le lucesca scaunele Arhiereilor si Episcopilor indaratnici; §i se
propuse adunnrei a se pronunta sumar, prin Da or! Ba, dactt schim-
barea calendarulia este o cestie canonicet
Cu tato, presiunea Domnitorului §i staruinta, ba chiar amenin-
tarile fugosalui s'eu ministru, Episcopul Melhisedec, singurul in
stare a rezolva cestiunea, in colaboratie cu fericitul Dionisie Ro-
manu Episcopul Buzeului, a§ternu un proces-verbal celebru prin
puterea argumentatiunei canonice 5i a credintei intregului nem
Romanesc, prin care se respinse en hotarire cererea guvernului.
Turburarea fu mare in public dupa ce se aflara uneltirile gu-
vernului, §i nemuritorul feliade-Radulescu cu alti patriots stre-
mutara cestiunea in arena politica, fauriud o arms teribila de agita-
thine in tam contra guvernului, care avu de urmare destituirea
Episcopului Dionisie §i a altor prelate. Episcopul Melhisedec in-
su§i i§i trimise demisiunea Domnitorului, pe care acesta o refuzg.
Si ast-fel prin puternica sa inriurire §i abnegatiune, Prea Sfintitul
Melhisedec scapa Ortodoxia Romans dinteo neaparata primejdie.
Pe la annl 1868 fiind la putere tot d. I. Bratianu, guvernul insar-
cina pe Episcoeul Melhisedec impreuna cu regretatul Ion Canta-
cuzino cu o solie forte delicata la lmperatul Alexandru al II-lea
al Rusiilor, sarcina diplornatica de care se acbita cu o sirguirta,
patriotica prelat spre eel mai mare bine al terel. tutors in
-tam, Voda Carol oferi cu staruinta Episcopului Melhisedec minis -
terul Cultelor, onore pe care o decline, preferind a se dada In li-
ni§te eruditelor sale lucrari literare, care-i adusera cununa de
imortal la 1870, cand fu ales membru al Academies Romane.
Lucru ciudat, mare parte dintre ace, ce au incarcat cu tot felul
de distinctiuni onorifice ysi marturisiri publice de al for respect §i
admiratiune pe acest mare barbat al timpului de fata, plecau ure-
chia la intrigile josnice ale invidio§ilor, semenand cu ascunse §i
neden ne banueli pa§ii bdtatoriti de cinste, seninatate sufletesca si
patriotica abnegatiune a incaruntitului arhipastor
Dar sa departatn, in acesta cli de serbatore, ecoul hulitorilor, pe
care-i va ra§ina fara indoiala strelucirea acestei activitati bogate in-
tru propa§irea bisericei §i a nemului nostru.
Luinea catolica papista a gratnadit pentru jubileul marelui el
pontifice, lute° expositie universala munta de aur, de pietre nesti-
mate, de productiuni artistic, industriale, literale §i de rOdele pa-
mentulut dupa ambele emisfere ale planetel omenetl; nos, nu pu-
tern espune admiratiunei credincio§ilor pentru jubileul celui dintei
inaltitl
g-
!...
www.dacoromanica.ro

AL ARHIERIO P. S. MELHISEDEC 955
qi mat strelucit Arhiereu al Regatului Romanesc, de cat produsele
muncei sale nepregetate pentru marirea nemulut ;i cari afara de
lucrarile ca dregator public, sunt a;ternute intr'o cornea-a de opere
biserice;ti ;i istorice-literare, cu a caror enumerare, cum ;i a bine-
facerilor, a cladirilor, Infrumuse-tarilor ale Dumnedee;tilor laca;uri
;t a scolilor ; ajutorarea tinerilor la invetatura, adesea acordandu-
le burse din propriele -i mijloce, on staruind pe Tanga dife-
rite guverne a se trimite preott la studii inalte, catora o buna parte
dintre Arhiereii qi Episcopii mai tineri de agt datoreza inaltalor
positiune, am umple modestele nostre coleme.
Mangaerea nostra insa e in credinla, c1 prin aceste slabe tra-
sari ce aducem atti ca prinos marelui nostru Arhiereti, vom fi dat
prilej bunilor Romani iubitori de nemul Tor, a intona impreuna
cu noi, tntru tot venerabilului Episcop Melhisedec, stremo;escul
cu adeverat, Vrednic este L..
Biserica Ortodoxi Ronsanl 3.
www.dacoromanica.ro

Un Discurs pentru inmormentare.
Bine slugI bung qi credinci6s6, preste
pwtine ai fost credincios, preste multe to
voiu pune ; intrA Intru bucuria Domnului
teii (Mat. 25, 21).
Iaca fratii mei singura §i cea mai mare man-
gaere ce remane muritorilor in momentul trecerel
for din acesta Fume. Aurul §i argintul, nobleta, lau-
dele 6menilor, frumuseta §i puterea, nu suet de-
-eat un praf, o cenusa, care vine a se amesteca §i
a se perde pintre t6rena mormentului! Meritul in-
suqY nu se 'Ate constata in acesta viatA ; qi adese
on se intempra ca nici copiii nu stiu ssa-0 pretu-
esch parintii, nici sotia cea mai credinci6sa nu a-
preciaza dupre cuviinta ingrijirea si dragostea so-
tului. Numai mdrtea vine §i face lumina; numai
lipsa lucrurilor le p6te constata val6rea.
Vom rationa insa qi mai drept cand vom elite §i
vom crede ea numai D -c eti stie qi pate aprecia §i
remunera adev6ratul merit, adev6rata virtute ; pen-
tru eh' numai El cunOole inimile i rarunchii.
Deosebindu-ne din sfera materials in carea ne in-
virtim, qi acesta cu totul momentan, not nu putem
strebate decal numai pang la portile veciniciei,
deck numai pentru a face acesta ultina4 esperienta,
cea mai infrico§ata, precum o vedeti! Aqa ne-am
deprins, qi murim cu acesta deprindere.
Dar 6re sA nu-T fie dat omului a §ti nimica din cele
ce se petrec in casa parinteluT ceresc? Nu; el p6te
www.dacoromanica.ro

UN DISCURS PENTRU INMORMENTARE 957
vti totul ; dar nu se ocupg, de nimica alta, decat de
devertaciunT. tiinta adev6ratel vieti este expusa tu-
turor, dar este reservata numai celor ce cauta a-
cesth viata',.
Alaturea en ea, esperienta qilnicit nu dovedevte
deck ca finitul vi corona lucrurilor omenevti este
martea vi mormentul preste tote! Nivte asemenea
triste exemple ce ni se presinta in fie-care qi, sunt
pentru not cea mai puternica invetaturA ca nu tre-
bue sh, ne nadejduim prea mult in lume vi bunurile
ei, dela care nu putem avtepta mantuire-. Tata
gr6pa ne stA inainte: Cutremurati-v6 o 6menT man-
dri vi cutez6tori! he'd martea, cruda mdrte, vine fall
veste ; minuntul este nevtiut; fiti gata; privighiap
ca nu otit,'i cliva nick Ora intru care Fiul omulut
va veni.
Uitandu-"ne in sus not vedem ceriul, local vi pa-
tria din care ne tragem; privind in jos, ni se pre-
sinta abizul cel nemesurat, intunerecul vi umbra
mortei. Vai! de cate ori, traind in lume vi ademe-
nip.' de nivte bunuri perit6re, not ne aruncAm pana
la gura acesteT prapastiT! De ate oil auclim dup6
not acel urlet detunatoriii: Au petit, wit' perit! Ca
sa radicam ochii la ceriti, pentru a cere ajutoriul
parintelui indurarilor, n'avem drept, decat numai
intru cat vom fi petrecut viata acesta scurta dupre
poruncile lust vi ne vom fi silit a ne face fa ai lui.
Ava dar, in momeatul suprem cand tote puterile
omenevti pheasesc pe om; cand totul inghiath vi se
stinge dinaintea lui ; cand totul fuge vi se ascunde
in fata grozaviilor morteT, un singur lucru remane
nedislipit de el: Acesta este convciinta pentru cre-
dinciovia cu care 'VT-a indeplinit rolul de fiinta mo-
rata', in ac6sta lume. Acesta consciinta care este au-
reola omului in viata vi la morte, devine dupa morte
www.dacoromanica.ro

958 UN DISCURS PENTRU INMORMENTARE
principiul sail piedestalul veciniciei sale fericiri:
Bine sluga buna credineidsa"....
Frati lor! Dumneled punendu-ne in acesta lume,
ne-a dat viata acesta presenta ca un mijloc prin
care sa putem arvoni, sa ne putem procura elenaen-
tele unel vieti vecinice, si sa scaphm de o marte
vecinica. Ar trebui dar sa nuperdem nici un mi-
nunt in zadar; ar trebui sa nu ne ocupgm numai
de lucruri de acele a carora nicl numele nu merita
sa fie pronuntate in acest be sacru. Ar trebui sa
inlaturam din tnijlocul nostru tote urele si dusma-
niile, si sa lucram numaT ceea ce pote fi spre for-
marea binelui nostru moral si social. ilepet aceste
dou6 nume: moral si social; caci, mime ele carac-
teriseza pre om; si ye intreb : Oare cate minuute din
viata Pasted petrecem not ca fiinti morale si sociale ?,
Cate minute suntem ca niste animale de rend, nu-
mai mancand, band si dormind? Cate- minute sun-
tern mai jos si decat aceste, vegetand nopti intregi
incremeniti spre lucruri de nimica si degradatOre ?
in fine cate minute jucam rolul momiteiimi-
tand, rolul vulpei viclenind, rolul ursului si al lu-
pului pradand, rolul leului si al tigrululuT sfa-
siind ? ET bine, de ce si nu cunostem realitatea 'Ana
cand mai avem timp ? De ce sa ne lasam a Inca-
runti si a inlbetrani in 4ile rele ? Sau, data nu voitT
sfatul bisericei, de ce mai nazuiti la ea ? A! numai
cand ne d6re, plangem si alergam la Mama! Numai
cand vedem path-tea in oclai, ne caim de cele ce fa-
cem ? Dar atuneT este prea tarcliti ! Singurul reme-
dill contra durerei, este petrecerea sincera si nevi-
novata. Singura conditiune a prelungirei vietei, este
virtutea.
Scit, fratil mei, ca adeverul supra pe cea mai
mare parte din noT ; dar si Biserica are de datoria
cea mai sacra de a vorbi numai adeverul si h nu
§i
i
www.dacoromanica.ro

UN iISCURSPENTRU INMORMANTARE 959
ling* pre nimine. i asta-di maY cu sema, in fata
mormentuluT unul reposat confrate al nostru, cand
avetT inaintea ochilor o Ilona proba despre nesta-
torniciea lucrurilor ornenestT, vit.' in numele Biseri-
eel a v6 ruga si a v6 conjura sa parAsim cAile cele
rele pe care am apucat, sa parasim ocupatiile cele
vatamat6re si de suflet si de corp, si s'et, intreprin-
dem ceva adeverat omenesc, ceva care sa ne radice
spiritul catre lumea stiinteT si a moralel, si sa ne
procure o distractie nevinovata. Alt-minterea, v6
intreb, ce putem astepta de la fiitoreu generatiune,
cand copiiT nostri au nenorocirea de a nu vedea la
parintiT for deck usurinta copilhresca ?! Unde sunt
virtutile sociale si cetatene ? Unde sunt exemplele
adev6rateT vietei conjugale ? Unde gAsim pe bunul
gospodar ? Unde vedem pe demna sotie, buna
muma si intelepta crescet6re de col:A ? Ce s'a facut
cu datinile si deprinderile stre'mosestT ? Unde este
antica val6re romanescA ? Unde este viata robusta
si religiositatea ce distingea odata pe parintiT nos-
tri ? Unde este, infine, meritul nostru de om moral,
de cetaten crestin ? Cu ce ne vom presenta inain-
tea tribunalului posteritateT si al luT Dumnedell ?
Ore ni se v a dice vre-o data : Bine slugti bung
eredinciosa...? i sA, nu ye amAgitY, iubitilor, a crede
ca vom fi scuticT de, responsabilitate. InsasT natura,
insasT conditiunea nostril de 6menT liberY o reclanah,
si trebue sá fie neaparat !
Cat pentru r6posatul care face objectul religi6seT
n6stre intrunirT de astAdT, venerabilul nostru ceta-
ten (outare) me voit ratrgini la cate-va observa-
tiunT juste care vor proba ca el s-aimplinit, dupre
putere si mij16ce, datoriile de sot si. pitrinte, cetaten
si crestin. 0 cunostem totT ca armonia, pacea si
dragostea conjugalA lipsit un moment din inima
acestul suflet bun; eel putin orY tine a intrat in case
01:
www.dacoromanica.ro

960 UN DISCUS PENTRU fNMORMENTARE
acestuT demn cetatan n'a putut sa intimpine deck
buns primire ; n'a putut sa vadh deck amabilitate,
delicateta si bunh-cuviinta ; n'a putut sa nu fie in-
cantat de buna-crestere si nobleta copiilor seT. Cu-
nastem asemine toti, ca acesta persona, ca cethten
in inijlocul cetatenilor seT, s'a purtat cu tath dem-
nitatea, si a stint sa -si atragh respectul tuturor prin
dou6 virtuti mai-cu-s6nah : prin_ iubirea de pace si
prin onestitate. Cel putin mie unuia stiinta si con-
stiinta 'mT spune ca r6posatul n'a dusmanit pe ni-
mine, n'a intrigat pe nimine din reutate, n'a amhgit
pe nimine, n'a rapit dreptul nimenui, in mod perfid
sail barbar ; ci din contra, mai tath viata sa a
fost victimh imprejurarilor grele dinafara, pre care
le-a suportat fhrh murmur. Ca crestin, nu-1 pot
propune de model, dar gasesc in el mult respect
chtrh cele saute, multa dragoste catre servitoriT al-
taruluT, multa plecare chtre bine-faceri. N'am audit
sa fi exit cine-va vre-odata din casa lui blhsteniand,
ci tot-deuna bine-cuventand. SA nu credeti fratiT
mei ca 'mT am propus sa dic alt-ceva deck aceea ce
'pal dicth constiinta rata. Sh nu credeti ch n'as ye-
dea in acesta persona si in viata eT si defecte. Si are
existh cine-ya dintre noT fhea de pOcat ? Buna-cu-
viinth insh, ajar dreptatea, reclama ca sa se tact
liecatele acolo nude virtutea precumphneste. Insusi
Dumneqeii nu cere sa ne sdrobim Vecht6sa nostra
natara, ci numaT sa o corigew precat se pate. Nu-
maT indaretnicul, nurnai necorigibilul este si se pate.
pumi rel.
Basat dar pe acest ratioripment, pe care inahsi
religiunea mi-1 inspira, vctiii declara si yoiq sthrui fia,
recund§tetT impTeunh cu mine mult merit in vene-
rOilul barbat pe care cruda mate l'a apitt din bra-
tp1g fan ilia qi a societAtei. 'I putem dice dar, acum
cAnd ne despartim de pl: 4fer0 suflete, lam 04 ldnd,
www.dacoromanica.ro

UN DISCURS PENTRU INMORMENTARE 961
intru bucuria Domnulul tea! 'I va dice, de sigur, si
dreptul judeciitorit : Bine sluga bunet ssi credincidset,
preste putine at fost credincios-, preste multe to voiic
pune ; infra intru bucuria Domnului teu.
Cat pentru mangaerea sotieT, fiilor, rudelor si a-_
micilor sel, reposatul prin mine li lasa cea maT de
pe urma Iitia buna, si-i raga sa se mangle pentru
perderea sa momentana din mijlocul lor,cu speranta
nemurirel si a vecIniceT vie-V. In adev6r este f6rte
cruda acesta despartire, dar tot-deuna trebue sa fim
curagiosT, iubitilor, si sa gandim nu atata la mortea
acelora pe care-I perdem din vedere, precat la vir-
tutile7 exemplele sibunele sfaturl cu care s'ad facut
0 nemuritorl in memoria n6stra, spre a- I imita. Cad
in zadar vom plange, inzadar vom jeli viata de fats.
Nu merger cu totiT catre aceTasi locuinta vecinica?
N'avem sa ne prefacem si nol degraba, degraba in
praf si cenusa ? Ni maT r6mane cat-va timp de bu-
curie sad de plangere, si indata ni se va cere sa
platim naturel tributul cu care 'I datorim. Ast-fel
este s6rta muritorilor, ast-fel este jocul de pe scena
lumeT.
SA ne silim dar, iubitii mel, ca sa, spalam 0-
rina sotilor si parintilor nostri nu cu lacriml peri-
tore, ci cu fapte bune asemine cu a lor, §i maT marl
inch'. NumaI prin acest mod numele for si al nostru
se va maxi si se va 1410 in memoria urmasilor si
Inaintea lul Dumnecled. Amin.
t Innocent M. Ploe§tenn.
-----C..._&>C..7.,a,>--- -
www.dacoromanica.ro

SERBATOREA DE LA IZLAZ.
din. Noiembrie 1887.
Sambata, 28 Noembrie, Izlazul a intrunit in sinul seuun mare fla-
mer de sateni din comunele vecine, atat din Romanati, cat qi din
Teleorman. P. S. S. Episcopal Romnicului si Noului Severin, D.
D. G-henadie Enacenu, a luat hotarirea ca acesta serbatere na-
tionala sa se destasure in mijlocul satenilor si in comuna Izlazu,
unde sergentul Florea Blejan. eel anteiu si-a varsat sangele pentru
neatarnarea t eret i a cadut lovit de tunurile unlit monitor turcesc,
care circula pre Dunare la inceputul resboiului din prima-vara anulut
1877.
In diva de 27 Noembrie, P. S. Sa a plecat din Bucuresti si la gara
Petra a fost intimpinat de autoritatea administrative din Romanati.
Aci luand trenul pentru Corabia, s'a indreptat spre Caracal, unde
a fost intimpinat la garb: de catre d. prefect de Romanati, cu per-
sonalul comitetului permanent, d. colonel al regimentului de Roma-
natl., delegatul tribunalulut si mat multi notabili din Caracal. De
aci cu totii se indreptara spre Corabia. Sosind aim trenul, la orele
8 sera, in sala garei, asteptau pe espeti d. primar al orasulut Co-
rabia cu 0 parte din consilieri, si mat multi notabili,d. sub-prefect
al plapi, d. capitan al litoralului Dunarei. Ora fiind inaintata qi din
causa cetei pe Dunare, s'a luat hotarirea ca tot' ace ti espeti sa
remana in Corabia, afara de personalul de serviciu bisericesc, care
a plecat imediat la Izlaz, spre a pregati cele necesare pentru ser-
viciul de a doua di.
Sambata, la ora 61/2 de dimineta, toti 6spetit au luat drumul
spre Izlaz, in trasuri de ale proprietarilor si arendasilor de prin
prejur, can se intt eceau in a lua parte la serbaterea clilet. La ora
9 cortejul a sosit in comuna Izlazu, mergend drept la biserica cu
harmul St. Nicolae, unde se aflau U preott din comunele vecine cu
preotul Dobrea apca,fiul preotulut Radu Sapc6, delegatul prefec-
ctului de Teleorman, delegatul §efulut regimentului de Teleorman,
primarit cu parte din consiliile coinunale a 47 comune, consiliul co-
munei Izlaz cu primarul respectiv, populatiunea din comunele Izla-
zu qi Moldovenii, preste 2000 6meni numai barbati, 150 dorobanti
.1i I50 rezerve si militit ea cornistit In frunte. La sosirea P. S. E-
www.dacoromanica.ro

SgEBAT6REA DE LA I4LAZ 963
pfscop, la up, bisericei, armata a dat onorurile cuvenite, tar pop ula-
tiunea, eu capetele descoperite a primit cu veneratiune pe prelatul
bisericet lor. La u§a bisericei preotii in vestmintele sacerdotale cu
sf. Evangelie §i Cruce a primit pe P. S. Episcop, care, in mantie §i cn
carja.pastorala in mani, s'a inchinat pe la sf. icoane §i apoi s'a retras
in altar. La ora 91/2 a e§it din altar P. S. S. imbracat in toate vest-
mi stele arhiere§ta cu preotii conliturgisitori i s'a §i (bat bine-cuvon-
tare pentru sf. leturghie, la care s'au pus ecteniile pentru reposati §i
s'au pomenit numele tuturor ofiterilor, cadutt in re,,boitil pentru nea-
tarnare, precum §i al sergentului Florea Blejan, cel mint in Iz laz.
lata ofiteri) superiors §i inferiori mart' in timpul campaniet 1877-
1878, ale ca,rora nume an fost pomenite :
Major Ene Constantin, major ontu Gheorghe, major Graranescu
Dimitrie, major I.on Nicolae, capitan Bogdan Nicolae, capitan Ro-
mano Mihail, capitan Ganescu Dimitrie, capitan .arescu Nicolae,
capitan Valter N. Maracinenu, capitan Paun N Vasile, capitan Baj-
goiu Joan, capitan Cracaliea Leon, capitan Bu§ila Dimitre, capitan
Nastase I. Grrigorie, locotenent Calinesca Dimitre, locotenent Ni-
coleseu Dimitrie, locotenent Roseti Ion, locotenent Baduleseu loan.
locotenent Elefterescu Lake, locotenent Surca Mihail, I ocetenent
Radovici Nicolae, locotenent Bordenn Pave!, locotenent Stanescu
Chivu, locotenent Gheorghievici Grigore, locotenent Catanescu Nico-
lae, locotenent Paraschivescu G-rig., sub-locotenent Mihaescu Vasile,
sub locotenent Frunzeti loan, sub-locotenent Roteseu Gheorghe, sub -
locotenent Handoca Justin, sub-locotenent Lemnea Dimitrie, sub-
locotenent Parageni Costantin, sub-locatenent Horcea Vasile, sub-
locotenent Ulescu Constantin, sub-lonotenent Nancovicl Nicolae, sub-
locotenent ySerbanescu Dimitrie, sub-locotenent Afroditescu Romeo,
sub- locotenent Florescu Alexandru, sub locotenent Verbicenu Va-
sile, sub-locotenent Danescu Alexandru, sub-locotenent Nieolescu
Gheorghe, sub - locotenent Elefterescu Ioan, sub-locotenent Vale-
mitena Grigore, sergent-major Blejan Florea.
Dupa heruvie, s'a faeut santirea in preot a fostului arbi-liacon
al episcop ROmnicul-Noul Severin, i la ora 11 s'a sterOt santa le-
turghie qi s'a iuceput Te-Deumulpentru aniversarea eaderel Plevnei.
Bine-cuventarea a fost data cu crucea preotului Radu Sapa, cu
care el a mere in fruntea mi§carei de la 1848, §i care truce astadi este
daruita de fiul preotului Radu, preotul Dobre Sapca, paroh in Celeiu,
museului santei episcopil a Romnicului. La ora 111/a s'a sfer§it
Te-Deumul, dupe, care clerul, insotit de tOta, lumea ce -umplea
biserica, a e§it din sf. Laca§, tinend tots in maul lumanari de cora
alba §i s'a desfa§urat pe pia-ta bisericei in ordinea urmatore : Co-
liva cea pentru reposat), tinuta de dour militari, cornitii, can au
Intonat tot drumui de la biserica pana la pichet imnul mortilor,
alternati fiind de cantarile preotilor, earn. cantau :Sante Dumnecleu-
le u, dorobantii, n ilitienii, primaral en consilille comunale, copiii
cu copilele de la scOla comunala, preoth cu P. S. S. Parintele E-
piscup, cu tote autoritatile §i populatiunea cea adunata la serbato-
re. A§a ea de la biserieg, §i pana la pichet, o distanta de un chile-
metru §i jumetate, era o masa enorma de capete descoperite, im-
Ma.
ei
www.dacoromanica.ro

964 S.NBATOREA DE LA 1ZLAZ
pestritata de stergarele si velcurile de pe capetele femeilor, care
masa se mioca cu pietate, inaintand apre pichet, uncle sergentul _Flo-
rea dat ultimul sferoit oi de uncle Romania au plecat la luarea
Plevnei.
La ora 12 oi jumetate, cortegiul s'a aflat in fata unlit pavilion
luct at din papura cu Inuit gust de catra dorobantit din Izlaz, sub
conducer_ea capitanulut lor, of decorat cu portretele Majcstatilor Lor,
avend in mijloc tabloul caderei Plevnei. In mtjlocul pavilionului
era o masa, pe carea s'a aoeslat coliva, i aici intrand clerul cu P.
S. Episcop, lumea cea multa en autoritatile au ocupat cele tree la-
turi ale pavilionului lasand laturea despre resarit armatei, _care cu
capetele descoperite gi presentand arma avea Inaintea sa pe copiiT
of copilele din scola. Indata s'a dat bine-euventarea parastasului
pentru odihna sufletelor celor reposatt of dupa troparele ysi ectenia
mortilor, s'au citit rugaciunile mortilor, pomenindu-se cea catlutt in
resboia dupe lista de mai sus. Dupa apolis, sau sferoicul parastasului,
P. S. Episcop a tinut urmatorea cuventare :
Discursul P. S. S. Episcopul Romnieului Noulq4
Severin.
Cu no! este D-4eil, inteleget1 nemuri
plecatT. el cu no! este D-leti".
Tote poporele ati locuri anumite, unde D-qeu se arata in mod
vedit; unde el luorand, cu puterea sa, riclica pre om, ii da increderea
in sine oi in sfirqit 11 imbraca cu puterea divina, aratindu-1 lumei,
ca cu deusul este D-clef. Nu voiu vorbi aici despre ajutorul cu care
poporele vechitnei s'au ridicat qi au desfaourat marirea lui D-deti
pre parnent.
Nu voiu tnterce privirea mea nici asupraacelor lomlitatt rout aneoti,
ca Calugarenii, Valet -Alba, Baia i altele, unde D-cleu a facut pre
nemuri sa intelega, ca trebue sa se piece, hind -ca cu not este
D-deu.
voiu margini asta-di of in Izlaz numai in acesta localitate,unde
D-deu s'a aratat Ron,anilor in niai matte randurt qi prin aleoit seT
facut ca din Izlaz sa resara libertatea romanesea, din lzlaz inde-
pendenta ndstra.
Iubiti met fiT intru Domnul !
Izlazul, un sat ca tete satele romanep, gi asta-cji o comuna, ea
multe din comunele rornaneqti, a fost predestinat de sus, ca aici sa
se pop:ire D-cleti, ca ere cand in muntele Sinai. Numai degetul divin
al lui harui ce el a bine-voit sa reverse asupra, acestei lock
litat; cow:1118a' pre barbatii mirarei na.tionale de la 1848 aduna
in lzlaz, pentru on se. sfarame diavoleoti ale omenilor
oi sa introneze principiile sal, cele et3rne, adica libertatea, egalitatea$
fraternitatea. In Izlaz a bine-voit pentru Romani, ca dup.&
1848 de ant, preceptele Fiului seu oi ale Mantuitoriului lame' sa" pri-
si vL
h
Dilett gi
04
privilegtile
ti -a
si
6,6
gi
www.dacoromanica.ro

SgRBAToREA DE T A IV AZ 965
mesa, un trup, sa ajunga a fi basele vietel ndstre sociale. In Izlaz
pentru anteia data Romauul, prin puterea dumnedeirel, a primit
ca, este liber de on ce legato', gi datoregte viata, rangul sea
social gi politic numai lui alien. Din Izlaz satenul roman a invetat, ca
el este egal gi semen intre tote oraganulut gi ca Ott dosebirea intre
Roman gi Roman sta numai in capacitatile gi darurile ce D-deu
acorda fie-carui om. In sfirgit, in Izlaz gi tot la 1848 Romani' g'au
clis : Noi cu tot' suntem fit al celut Prea Inalc ysiaf Patriei, pe care
el ne-a dat'o, iar intre not frata at Parintelut ceresc aa mumel
pamentegti. Da in lzlaz an incoltit tote acele idea marl, la umbra
carora not asta di ne migcam gi viem i apoi din lzlaz ele au plecat,
cu acesta santa, truce in frunte, Ca sa fie duse in palatul boierului
gi aici sa se pronunte infricogitorul ultimat : cu not este D-deu,
intelegeta nemurl gi ve plecati, ca cu not este D-cleu".
Opera regenerarei nostre n'a fost s6vergita cu plinatate ! Liberi
gi egali in launtru, intre not trebuea cagtigata fraternitatea politic4,
gi D-clew se pogori laragt in Izlaz gi hotari, ca aici sa more unul
pentru Ostagul, ce pazia in anul 1877 pichetul acesta din Izlaz
fu luat drept jertfa, gi monitorul vrajmagulut de acolo igi indrepteza
gurele sale de foc spre acest fiu al Romanies gi frate al vostru de
tome, ft rithca viata gi intr'o clips el din om in trup se preface in
finger al lui D deu, insar-inat cu misiunea de a merge din bordeiii
in bordein, din casa in casa gi in sfargit in palatal Domnitorulut i de
la Dunare pana in munti a arata hotarirea dumnedeesca resbuna-
rea sangelui nevinovat".
Cu iutela fulgerului scanteia divine, piece din inimile Domnitoru-
lui gi a DOmnet Romanilor, petrunde inimile ostagilor gi-t Incurajeza
In lupta tea pentru resbunare, gi ininimite tuturor Rnmanilor, spre
at dispune in sacrifivii de tot felul. Faptele se implinesc unul dupe
altul, fiind ast-fel hotarirea divine. Domnitorul cu o parte din
voinicii Vera se ingira in tungul Dunarei,trec Dunarea.merg din triu-
mf in trinmf pana la Plevna gi aio, oprindu-se un timp, asta-di dece
ant', se vede cu ochii gi se aude cu urechile partea cea dupre urma
a b.otarirei dumnedeegti : Plevna cade ! Plevna a caclut!.". Capitan
gi ostag, toti an fost nigte instrumente vii in mane lui D-tleu. Noi
ingine &stall], dupe clece am, nu suntem decal nigte fit supugt at
lut Dumned.eu. Ne-am adunat aici, condugt numalile degetul divin.
Ne rugarn acum pentru odihna fratilor nogtri, cadull in Plevna gi
aiurea, ca nigte adeverati cregtini gi fii al str6mogilor "fogtri. i fiind
ca caderea Plevnel, pre care not i serbatorim asta-fit in Izlaz, a
facut din poporul romaneac un popor de sine statator gi frate en tote
popdrele civilisateale lumei ; din Domnitor conducelor,, al Romanilor
in Plevna, gi din DOmna, mangaitore a rauitilor de peste Dunare,
Etegele gi Regina n,ostra, incuuunaii cu faptele for gi incoronati cu
co ne impletite de virtutile lor ; de aceia not Romani. care ne-am
invreduicrt a fi condugi de Dumneden intr'un mod. stet de vedit gi
maA ales co ce ne-am adunat aioi, spre a-} multtami Lui.pentru tote
cate ne-a dat none", sa strigam cu glas mare din adaneul ittimei nos-
tre sa 4icem : Mare egt" Donnie gi minanate mint lucrurile tale".
Da! Iubititor met fii intru Domani !
ide-
la
q,i
pi
tops ".
ma
www.dacoromanica.ro

966 SERBAT6REA DE LA IZLAZ
Sa nadejduim in D-cleu cel a tot puternic ! Sa ne inchinam luT
§i sa-1 rugam din adancul inimilor nostre ! Si asta-cli la Izlaz, mane
intr'un alt punct al terisorei nostre, ni se va arata in mod vedit si El,
facencl pre netnurt sa Intelega ca cu not este D-cleu", ne va face
vredniei de Berta :Astra si ne va darui :
Pre Suveranii nostri in pace, intregi, sanato§:, intru Ole indelun-
gate, drept indreptand geniul romanismului!
Pe guvernul Majestatilor Lor sfetuiei §i implinitorT credincio§: al
hotaririlor dumneqee§t: cu noi!
Iar pre noi, pre tot:, ne va Linea intru santa sa paza, invrednicindu-
ne §i de acum arataret sale tql vedite !..."
In fine s'a, pronuntat ectenia intru fericita adormire, etc.," ci
clerul, cantand Vecinica pomenire poporul intona §i el in cor Dum-
ne4eg 04 erte.
Sfirsindu-se ruga cea pentru frat: la orele 1 §1 jumetate, lumea
cea adunata in Izlaz s'a imparatit in done tabere. Multimea popo-
ruint cu armata a remas pre plata de dinaintea pichetulul, unde era
pregatita o agapa creOnesca, compusa din pane, yin si pe§te ; ea
semena in multe cu masa, ce MAntuitorul a dat celor 5000 de OmenT
in pustie, mi. P. S. Episcop cu tote autoritatile an fost invitali in
casa d-lu: G-heorghie Ciatalopul, unde o alta agapa cre§finesca a
fost oferita de Avramul Romanattlor, d. Citalopul, arenda§ul mo-
qiet Izlaz. Aict tot: invitatit au frant impreuna cu gazda panea dra-
goste: si au sorbit din cupa, iubirei cre§tine0T, cu care ocasiune P.
S. Episeop, mul-tamind gazde: pentru tote, a inchinat primul pa-
har pentru sanatatea MajestaOlor Lor Regele Carol I si Regina
Elisaveta, capitanul ostirilor romane si muma mangaitOre a po-
porulu: romanesc. Elupg, aceste d. prefect din partea judetultu a
Inchinat un al doilea pahar pentru sanatatea P. S. Episcop, multa-
mind in numele populatiuneT rurale.
La ora 31,2 OSpeti; Izlazulu: au plecat in acelev trasurl la Cora-
bia, §i in ora 9, sosind in Corabia, au iscalit urmatOrea telegrams,
adresata Majestatilor Lor pentru a-1 felicita de cliva de 28 Noembre.
Majestittilor LOP Regele Carol I si Reginei Elisaveta.
13ucureqti.
Sire, Ddmnet!
Infatiptorii populatiune: rurale din Romanat: §i Teleorman s'ail
adresat la Jzlaz a se ruga Celui Prinalt pentru odihna sufle-
telor celor c'aduti in resboiul pentru neatarnarea, §i a-: multarni pen-
tali triumful 4i1eT dela 28 Noembre. Dupg.D-Pu, poporul romanesc
cun4te pre Suveranil set, si Lor to adreseza urarT din adancul
inimel sale, clicend :
Trdiasclt Majestatea Sa Regele Romlinilor, inteleptul conduator al
geniultA Romance'!
Trttiased Majestatea Sa Regina Romania, infele'pta mangaitdre a
poporuha Ronza'nesc !
www.dacoromanica.ro

bgRBAToREA DE LA IZLAZ 967
In orasul Corabia, cu tote ca se afla doue biserici, stint ast-fel
puse, tact nici una din de nu pate sa servesca ca biserica catre-
drala a orasului Corabia, ce acum se infiinteza. Biserica din Celeiu
este la 3 kilometre de oral, iar cea din Dasova si mai departata, asa
6, se simte mare trebuinta de o biserica a orasului. In Octombrie
trecut, cand P. S. Episcop §i -a facut visits canonica in Corabia, a a-
ratat unor din consilieril comunei si primarulni respectiv nevoia unei
bisericl catedrale in oral, dar respunsul din partea tuturora a fost
ca comuna, fiind in formatiune, Inca nu dispune de mijlocele nece-
sare pentru inceperea unei asemenea cladirI forte costisitdre, faa
cu resursele actuale ale comunel Acum, sub influenta serbatorei de
la 28 Noembrie espirat, lucrurile s'au schimbat, si dela declararea P.
S. Episcop, ca ofera 1000 le pentru inceperea Bisericei, d-nul colo-
nel se ofera si d-sa a lua parte la o aseminea ()peed Banta, lay ce
preset* holdrasc ca A se al ega un comitet, care sä chibzuiasca asupra
mijlocelor de realisare a until asemenea scop si FA primesca ofrande-
le, facute pentru edificarea bisericei din Corabia, avend a le depune
tote la casa de consemnatii.
Ast-fel s'a efectuat si s'a terminat serbatOrea de la 28 Noembrie
espirat la Izlaz, qi ea a lasat o adanca impresiune asupra populatie
rurale, care n'a veclut nici odata in Izlaz serviciii qathieresc si inc.
serviciu pentru odihna sufletelor fiilor ei.
(Dupre Voinia Nafionalti).
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA.
Scurta concordanta a legilor lui Moisi.
(1.11rmare. Ve41' No. 5, anul XI-le, pag. 440).
Cultul Dornnului; drepturile Preutilor ; intrebuintarea
lor ; Jertfele ,si solemnitatile.
Dumneclett, creatoriul ceriului si al patnentului, a ales se-
mintia lui Avraam de popor al set particular. El face cu
acest popor o alianta solemna la muntele Sinai; II da legea
si declara ca este unicul Damneq.eti, ea, voeste numai el sin-
gur sa fie adorat si s,ervit (Fat. 1, 1 ; Esire 19, 3; 20,2-3 ;
Adoa 1. 6, 4; 6, 5; 26, 16). El cere din partea celor al sel
tom dragostea, t6ta, aplicarea, tom inima. Yrea ca, ctind
este nevoe de jurament, sa se jure numai in numele lui, si
opreste sa nu cumva sa jure tine -va pe qei streini; nice sit
pronunta numele lor ; nici sa-i represinte sub forma de a-
nimal, pasere, peste sail s: ele (Ad. 1. 10, 12-29; 6, 13 ; E--
sire 23, 13; 20, 3; 20, 4). Blasfemul (hula) contra Jul Dum-
ne4ea este pedepsit cu morte, sijura,mintele zadarnice, min-
ciuna si calomnia sunt condemnate ca o insulta facuta ade-
verului si stintulut nume a lui Dumnec,leti (Lev. 24, 11 si urm.
Esire 20, 7; Ad. 1. 5, 11). Este permis sg, nu se dea pro-
misiuni Domnului., dar indata, ce ele s'ail facut, trebue nu-
mai deck implinite; data s'ar tot amana aducerea la impli-
nue, Damnelea va socoti acesta intru pecat si -si va resbuna
(Ad. 1. 23, 21-24; Lev. 27, 2 si urm.). Condamnii pre cel
ce-I ispitesc si sa indoesc de suverana sa putere; si pre aces
ce consulta pe gAcitori, vrajitorl, pe falsii profeti ; inteun
cuvent, despretueste tot feliul de superstitie, magic sail ga-
citorie (Ad.l. 6, 16; 18, 10; Lev.19, 31; 20, 6, 27). El cere
un cult carat, sinter, fara, Did un aniestec cu vre un cult
strein (Ad, 1. 18, 13); opreste credinta in visuri sail in alte
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA. 969
semne, si ordona, sa se pedepsesca eu rnarte vrajitorii, eel
cu spirit pitonicesc si falsii profeti, tarsi tind a duce pe po-
por in idolatrie (Lev. 19, 26; 20, 27; 27, 28; Ad. 1. 14, 1).
In genere, tots eel ce se dedail la idolatrie, eel ce indamna,
la ac6sta pe altir sI orasele earl cad in asemine crima, sunt
-dati antaemei si mortei (Esire 22, 20; 23, 24-25 ; Lev. 19,
4 ; Ad. 1. 4, 16-17, 18, 6 si urm. 27, 2). Opreste, sub pe-
d6psa de m6rte a se servi vre °data cu unt de ungcre sail
cu parfum de care nu se serveste decat in templu (Esire 30,
33). Ordona sa se pastreze fie-care in santenie, ca fiind
servitors si popor a until Dumnecjen sant; de a studia di si
napte santa sa lege, a o medita, a o purta la brate, pe frunte,
si a o scrie pe pragurile uses (Esire 22, 31; Ad. 1. 6, 7-9 ;
11, 18-20).
In pustie Domnul ordana sa, i se ridice un cort, ea mo-
narhulm lui Israil care merge in rnijlocul poporului sett ; ca
fie-care '81, contribue la aeesta opera; ca numm preuth sa
serv6sca si sa se apropie de El ; si sa nu i se ofere jertfe, sa
nu i se radice altare cleat numm in acest -cort (Esire 23, 3;
25, 5; Num. 18, 4; Ad- 1. 12, 13-15). Ordona ca carnea
animalelor domesnice ce se va taea pentru mancare, st se
presinte la usa cortulm, sub pedapsa de om-ucidere (Lev.
17, 3-5); si and Israil va fi intrat in pamentul promis, de
trei on pe fie-care an sa se duca, la templu spre a depun-2
omagiile sale Domnului sett in local care it va fi ales El-in-
susi ; si sa nu se presinte acolo cu manile gale (Esire 23,
14 ; 34, 23 ; Ad. 1. 16, 16 ; 12, 11-13). Ordona sa se pit-
zese5 a imita pe Hananel in cultul care -i se va aduee ; adeca
sa nu-I radice statue sail altare, si sit nu planteze paduri sa-
cre nice chiar iu jurul altariului templului sett (Esire 16,
21-23).
Dispune ca poporul sa adeca la cort premitiile si
destinate de El pentru intretinerea preutilor si a servi-
torilor cultulm sell ; si ca sa se cun6sca ca sunt depedenti
de Dumnedeu, sa faca acesta declaratie preutilor Eu as-
tet-clf metrturisesc inaintea luf lehova Dumnecleuluf vostru,
cd am intrat in pamentul pe care El cu jurament l-a promis
Petrintilor no,stri ; §i Preutul luand paneriul cu premitiile
;lica : Sirianul, pdrintele melt, era apr6pe set
perd, ,si se pogori la Egi pet petrecu acolo cu putini 6menf,
fi se lam acolo popor mare, tare ,si numeros. r,Si Egiptenil ne
asuprira ne chinuird, puserd preste not muncet Brea.
fit,
cleeiue-
lile
fi
fi
Israelitulut, sh4
pi
www.dacoromanica.ro

970 SANTA SCRIPTURA
Jar not strigaretm catre Dumnegleul parintilor nostri, si Dorn
nul auglind vocea nostrd, ne scosii din acesta sclavie, prin
nenumerate ,si ne adusei in acesta teret, in care curge
miere si tapte ; facet pentru ce -I ofer ,si eu astacli" prin6sele
fructelor pdmentula ce Elmi l-a dat Esire 26, 1-10).
Afars de decimi si de proaducerile ce'i se presenta, Dum-
nedeti voia .ea sa, ulna poporul in top anif si serbeze in tern
plul set solemnitatile religiunei, unde sa se vesel4sca in pre-
senta sa, si unde sa invite si pe levit, s6rac, veduvrr si
orfan.
In aceste serbiitori, se facea urmat6rea rugaciune, sal
mad bine disdeclaratiune, inaintea lui Dumnedett Eu am
separat in casa mea ceea ce era seintit, ,si le-am fdcut parte
streinulul, veduvet ,si orfanulul, dupre cum Tu
mi-ca ordonat ; n'am mancat din ele in vre o jale profanes;
nu le-am pus la o parte, ca set me servesc de ele in vre un
mod criminal ; n'am intrebuintat nimica la niscal -va servicil
funebre superstiti6se; am ascultat de vocea Domnului Dum-
necleulut melt, §i am fa cut tote dupre cum Tu 70-al ordonat.
Cauta oar din locuinta to din ceriii, bine-cuvintezet pre
poporul Teti Israil ; bine-cuvint4et si pdm'entul care ni
dat, pamentul acesta din care curge miere lapte (Esire 26,
13-16).
Preutii Domnului avea mai multe prerogative si mai
multe functiuni f6rte onorabile. Ei singuri serviati la altariii.
oferia sangele si grasimea, si cele -lalte pdrti a jertfei care se
consiima prin focul altariului ; numai el intrat in Santa spre
a aprinde parfumul obicinuit, a aprinde lampele si a depune
panele proaducerei, in tote sambetele. 'si aveati partea for
din tote jertfele de pace si din tote victimile pentru pecat ;
si cat pentru proaducerile de pane si de beuturi, indatd ce
se versa o mica cantitate pe altar, restul era a prentului ser-
vitoritt (Lev. 2, 3). Din jertfele de pace preutul avea spata
drepta si panteeele (Lev. 7, 31). Se ardea pe foc grasimea
victimei si sangele se versa la pici6rele altariului ; restul car-
net era a celui ce aducea jertfa.
In jertfele pentru pecat se oferia Domnului rinichii, co-
da de berbece, prapurul, grasimea de pe mate si sangele; tot
ce mai remane era a preutilor (Lev. 7, 1-3). Arderile de
tot erati intregi consumate de foc, si preutul nu profita de
cat de pelea victimei. Carnea jertfelor de pace se manta prin
case particulare sari in templu ; nu se putea intrebuinta ca
,si
minuet,
pi
.
:
levitulta,
laa
El
www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 971
mancare decal numal in qiva sacrificiului, eel mull a-
doua-qi; de mai remanea ceva pe a treia di, se ardea (Lev.
7, 18). Preutii nu putea sa se nutresca de carnea jertvel
pentru pecat decat minim in templu; nu era ertat sA se
saitfi nimica afara; cat pentru partea din jertfele de pace,
et puteatt sa o manence si pe la casele lor, cu femeile si co-
pil; precum si din prinose, din dijale, din prirno-nriscuti, din
lucrurile afierosite si din proaduceri (Lev. 6, 26; 7, 6; Num.
18, 19). Numai jertfele pentru pecat erau reservate numal
preutilor ce serviau actualmente in templu si care erau fe-
riti de spurcaciune. Daa un preut, fiind necurat, ar fi in-
draznit manence ceva santit, unul ca acela era pedepsit
cu mdrte (Lev. 22, 2 -5). Simbriasul preutului nici un
strein nu puteatifi partasi la maacareajertfelor; numai scla-
vului preutului ii era permis. Feta preutului, fiind maritata
afara din rasa preutesca, nu se mai profita din carnurile
santite, dar indata ce remanea veduva sau despartita putea
sA, manence (ibidem). Sub mune de lucrurl santite nu se in-
teleg decal pantile din jertfele de pace sail din alte ofrande
facute la templu imediat, si separate de cele ce ail fost proa-
duse la altariti; cAci dijmele, premitiile, cars erati propria
4is fondul preutilor, puteati, fi privite indiferent ca on ce
hramti comuna si ordinara ; altmintrelea cu ce s'ar fi nutrit
levitii si preutif in timpul necuratiet lor intemplatore sail.
naturala, ?
Top primo-na,scutii (Esire 13, 1-3; 34, 19-21), atat
dintre 6meni precum si dintre animalele domestice, erati al.
Domnului. Primo-nascutii dintre 6meni se rescumperau cu
suma de chid sicli; se rescumperati aseminea si primo-
nascutii dintre animale necurate din firea lor, precum asinul
si camila. Primo-nascutul asinei se schimba pe o 61e; se
putea rascumpere si cu pretul de cinci sicli; daca, nu-1
rescump6ra, trebuia sit fie ucis (Num. 18, 16; Esire 13, 13;
34, 20). Animalele curate, precum 6ea, boul, capra, nu se
r6scnnup6ra, ci se thea; grasimea lor se jertfia pe foc si san-
gele se versa la picidrele altariului; tote cele-lalte parti re-
maneail pentru preoti. Fructele arborilor de curind plantatf
se considers accurate in eel aint61 trei ani; in al patrule
an erau ale Domnulni, si numai in anal al cincilea proprie-
tarul incepea a gusta din ele (Lev. 19. 23-25).
In virtutea dreptului prin care se deosebiail
Domnul lua tribul lui Levi pentra servirea sa. Acest
Biserica Ortodoxl Rominft 4.
sfi
sa-I
1i
primomas-
cutis.
www.dacoromanica.ro

972 SANTA SCRIPTURA
trio 'i se diidu ca sohimb, ca o compensatie pentru prime-
nascutil din tote cele-lalte triburi; si dintre Levitt el ales&
familia lut Aaron pentru esercitiul preutiet. Cele-lalte ramuri
ale tribului mut Levi erat supuse preotilor si intrebnintate
dupre nevoia ce aveat el in esercitiul functiunilor lor. Ast-
fel preo0 serviat imediat la_altarit. in Santa oi in sane-
tuarit ; ei trebuia sa conserve focul perpetut pe altariul
tot-arderet ; si tr6ba levitilor era sa paziasca, portile
sa (Ante din instrumente, sa dispde victimile sa 'prepare
si sa aduca lemne la altariii (Num, 3, 41; Lev. 6, 10-13).
Preotul eel mare avea privilegiul particular de a intra in
sanctuaritt (Santa santelor), ceea ce nu mat era permis ni-
menni. Nici el nu intra aci de cat o singura data pe an,
adeca la dicta cur.itirei generale (Lev. 16, 2; Ebr. 9, 7).
Prin sarcina sa el era capul justitiet of arbitru a-.upr'a, tot oe
privia cultul ins Dumnolett si religinnea. El trebuia sa se
casatoresca cu o virgins, din tribui si rasa sa, trebuia sa fie
scutit de defecte corporale care eJccludeati dela demnitatea
de Mare preot (Ad. lege 17, 12-14; Lev. 21,13; 21, 17 21).
Dumnelet a voit sa lege de persona lui ora.culul adev6rului;
of (And marele preot era investit cu pod6bele demnitatet sale,
reSpundea in numele Domnului prix interinediul Urimulul
si a thumimului cart erau in rationalul sca (I Imp. 23, 9 ;
30, 7). Era oprit de a jeli pentru "limit; nu putea sa jel6scii
nici dupa propriul sett parinte. Nici-odato nu intra in vreun
lot uncle ar fi fost mort, ca i4u cum-va sa se pangaresca. (Lev.
21, 10-13). Preotii inferiors puteatt sa asiste la intnorman-
tarPa parintilor lor. dar la alte persone nu (Lev. 10, 6; 21, 2).
Preotii viettriati in cump6tare in tot timpul eat erau ocupati
en serviciul tewplului; se feriati atunci vin si de oil ee
intinaeitine. In templu se purtat cu pici6rele g6le ; acolo se
mica, acolo manta, ttu eoia afara on hauls, de cerimonie.
Aeestd haina era pentru preotii simpli o tunics de int lungit
Tana la piciare, oi o cacinla iariisi de int cares be acoperea
capul (Lev. 10, 9; Esire 11, 29-30; 28, 40-42). Vest-
mentul Marelui preot era mai infiret. El avea. preste mijloc
niste pant-alma de in 'fin, si pe pele o catnasii tot de in oi de o
iesiitura particulatii. Pe deasupra camases purta o haina
lrmga de o colOre albastrie cer6scit; ea era, dupre cum se
pare, bra de mania -si forte lustruita. Pe rnargeni aveaclo-
putei de our oi mere grenade (rodit) de atrt de diferite co-
lor', aseqate unele dap, altele: Un m6r apoi un elopotel, si
templu-
lut,
de
oi
www.dacoromanica.ro

SANTA SCR1PTURA p73
sa mai, depar te. Acosta haina se stringea cu o cing6tOre
e diferite cuNo ri, lup,.ata in broderii., si pe care Scriptura
numeste od. Ea consta din done pPnglici de o materie
retiOsa si de o arta deosebita care se pogora de deasupra
umerilor, si pie dinainte si pe dinapoi, si unindu-se la sto-
mah, stringea haina de care am vorbit mai sus. Efodul era
ornat pe umere cu dou6 petre preti6se, pe ele scrise cafe
sese' nume a triburilor lui Israil, si in fata peptului, unae
cele dou6 panglice se incrucisead, se vedea rationalul, care
era o petra quadrate, lata de dece degete, de care se Linea
dou6-spre-dece petre pretiose, pe care iarasi era scrise sate
un uuipe din cele doue-spre-d, ece triburi ale int Israil, In
ordinea nasterei for (Esire 28, 4 si turn.).
Preotii nu puteaU sa se easatoresca en o lemee de rea con-
duita, sad prostuata, sad. lasata de alt barbat (Lev. 21,
7-8). Daca fats preotului eadea in neenratie, se ardea de
vie, pentru ca necinstia numele parintelui ski (V, 9). Nu
era permis preotilor sa tarnaeze en foc strein ; se stie ce ad
patimit Nadav si Abiud pentruindrazo6la for (Lev. 10; 1,2).
In tote sacrificiile preolii intrebuintati Bare, dar nu se proa-
ducea nisi miere nice aluat (Lev. 2, 11-13). Ei trebniati sa
procure ma.terialul pentru Oxide puneret inainte, Si tot ei
le puneatl in tote dilele de sambata pe niasa de our in Santa;
ci le framintad si le cocead insii, si manta pe cele vechi Omit
s,e punea altele none (Lev 24, 7 si urtn. gat.12, 4). Sa enu-
mera mai multe defecte corporate care escludeati dela preo-
tie, si mai multe in victime, care le facea necurate pentru
sacrificii (Lev. 21, 17. si urm. 22, 18-20).
Dnmnecled nu ifteuse levitpor st preotilor nisi o parte in
fenduri sati parnenturi, dar s'a Ingrijit pentru sUbsistenta
tor instituind ditjmele, premitiile. proaducerile si partile din
jertfe de care s a vorbit, si care li sa, dadea. Dumneded ae
ingriji nu mai pu %in si pentru locuinta Tor insemtland patru-
deci si opt de orase, care se serv4sca spre ac6sta. Dintre aceste
_patru-deci si opt orase sese erati destinate s5 servo -ca de asil
ucigasilor fara de vole. (fTum. 35, 2 si urra.; 35 ; 6,11, 'los. O.
9). Dumneded ordona Inca ca in tote orasele sa se dealeyitilor
cate o parte de alnatul ce framinta. )Yfai inult Inca, and
se taea on ce animal, fie mare sad mic,trebuia ca 5pata,tarn-
bele Nei #i pantecele sa fie ale Leviiilor ; pi mai aveaii i o
parte din l4na ierbecilor ce se tundea ; mai luati si in espe-
f
ditii mifitare partea drepta ehiar de n'ar A luat
ae
Alin prii4i,
www.dacoromanica.ro

974 SANTA SCRIPTURA
parte la lupta (Ad. lege 18, 3-6; Num. 31; 30, 47) In
armata ebreilor se gnsiati tot-d-enna eats -va preoti, ei erail
insarcinatl sa su tie trornbitele si sa pronunte in frontul arrna-
tei aceste cuvinte Ascultit israele ; vot mergett sa: ye hip-
tart cu inimicii vostri; nu v6' temett dar, pentru cn Domnul
Dumnecleul vostru este in mijlocul vostru, ca set lupte im-
preund cu vo contra for si set ye scape de pericul (Num 10,
8-9; Ad. lege 20, 3-4). Cand se scotea la eampul de ba-
tae aliantei. preotii erati insareinati sa-1 pazesea.
De multe on chiar preotul eel mare se gaga aci cti orna-
mentele sacre, spre a putea sa consulte pre Domnul in cele
ce privea afacerea (I. Imp. 4, 4; 14, 18 ; 2 Imp. 15, 24--25).
Cand particularii faceati vre o festivitate in templu sati.
in °rase particulare, eraii invitati si levitii. Domnul in mai
mult de dou6-(jeci locuri recomanda Ebreilor ca in veselii]e
for sa, nu trite pe leviti (Ad. lege 12, 11 19). Ei
dijma nu numal din grane si rodurile campului, ci si din
animale ; si data cineva voia sa-si rescumpere dijma, tre-
buia sa, thal adauga la val6rea lucrului a cincea parte mai
mult (Num. 18, 32 ; Lev. 27, 31).
Dupa ce levitii primiail tote premitiile gi dijmele, ei erati
datori sa, deosebesea a decea parte pentru preoti (Num. 18,
21 28). Preotii si levitii serviati in templu pe quartaluri.
Ei intrati in servirea sacra la etatea de doue cleci si cinci sail
treicleci ani, si esia la cinci-cleci ani (Num. 8, 24-26).
Cand unuf levit ii placea sa-si lase lc cul locnintei sale si sa
se afierosesca pentru tot-de na serviciului easel Domnu-
lui, era numai de cat primif, intretinut din veniturile si
proaducerile comune de tota ciiva (Ad. 1. 18", 6 si urni).
Una din principalele functiuni ale preotilor si levitilor, dupa
sacrificiile si serviciile templului, este institu:rea poporului.
Ei erail obligati sa eetesea solemn legea in adunarea a tota
natiunea, in cliva curatirei solemne (Ad. lege 31, 10-12).
Un rege din noil ridicat pe tron trebuia sa, primese4 din
mans for cartea legei, pe care o transcria pentru intrebuin-
tarea sa (Ad. lege 17, 18); si in casuri grele si spin6se, la
preoti trebuia sa alerge. I se ordona -ub peddpsa de morte
ea in unele ocasiuni s ti asculte de preotul eel mare (Ad. lege
17, 8-13).
Distingerea a diferite soiurl de lepra, expiarea unlit r mor
al carui autor nu se cunostea, causele clivortuld, 'apel1 ge-
loziei, tot be privea voturile Nazoreilor, era atributianea
c'iivotul
prnnisii
www.dacoromanica.ro

1888 11

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (16)

Viewers also liked

Viewers also liked (18)

Similar to 1888 11

Similar to 1888 11 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1888 11