1887 03

114).44* o 0o o 04..
vv vv
A so
ROMANAORTHODOXA
!I
REV, PERIODICA ECLESIASTICA
ANUL al Xl-lea
7
=
IUNIE.
BUCURE
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34. Sty. Princi aide- Unite,
7
0-zig-dgarro111101
LI two, 111L,*
!ilVD
11
=CO:7GO°
e,,,.// M.11
ry
.Stfagtga s'rst srts2
,
I; :14 A
"M.,. Caliuescu.
Me itata dupa 4ima5r lopeueu
.C°
.
V"-r
rON^eSX.:".X%).! 16 6 0 0 6 6- 6 6 6 6 6 6 ,A
1,4
34. 7
li E,4144115...1
Cr 1 tJ r1' "Teft
4.
--4.57,5-2,Va5U4,745-?;
rr , 4-r-r?
`S
'31'
()
).
(t271).
6'1
9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
()
No. 3.
ELD
H
C7)
Asa
4
I:2 y
c 7
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANIA
CUVENTUL
FxcuT
halt prea San tul archiepiscop Moldovel si Sucevei si Exarch Plaiurilor
D. D. IOSIF NANIESCU.
Cu ocasiunea santirei bisericei celei mart, Gatedrala
Mitropoliei din Iasi. &Nivea s' a scversit in Presenta MM.
LL. Reqelui Romania Carol-I si a socid Sale Elisabeta
DOmna Regina, de I. P. S. Mitropolit losif Naniescu,
diva de 23 Aprilie, anul mantuirei 1887.
Dbmne, iubit-am buna cuviinta
cases tale i locul locaplui marirel
tale" Psl. 25, vers. 8).
Si am vegut §i iata, era plin6 de
marire Casa Domnului".
(Iezechiil, cap. 44, vers. 4).
In aceste momente solemne, cu ocasiunea
acestui frumos si ma.ret templu religios, care
imi place a crede, ca va fi pentru generaciunile vii -
tc un monument de mandrie nationals, inceput de
fericitul intru amintire Prea SAntitul Mitropolit al
Moldova' si Suceva Veniamin Kostaki, in an. 1833,
cunt acum 54 anT, dar pe care el n'a trait ea sa-1
vadti terminat Si inaugurat, in aceste momente dic,
imi pare crt aud cu urechile sufletului mai pe insusi
DE
Yitr.
in
sau-
ire1
'I
www.dacoromanica.ro

204 CUVENTUL
fericitul parinte Veniamin, primul fundator, excla-
mand din adancul sufletulut seti aceste cuvinte ale
Psalmistului: ,Domne, iubit-am bursa t cuviinict Casa
tale 5si locul marird tale".
cu adeverat, fratilor, cum n'asi repeta eiz, in
aceste momente de mare serbatdre religidsa si tot o
data nationala, cuvintele Psalmistului, care cu tot
dreptul cuvent si fdrte potrivit se pot atribui si fe-
ricituluT parinte Veniamin Mitropolitul ? Mai ales
cand intarcem o privire in trecut asupra tuturor
faptelor sale laudabile, frutnose si folositore poste-
ritata nemului romanesc, pe care el le-a seversit in
timp de 40 de anY aprdpe cat a stat pe scaunul ar-
chipastoresc al Mitropolia Moldovei din Iasi si in
epoca in care a trait, trecend prin multe peripetiT
de nestabilitate, turburare, prefacerisi chiar nesigu-
ranta despre sorta tera sale, cum s'a intamplat in
anii 1808-12 si mai eu sema in 1821.
In care parte a tera vom indrepta atentiunea si
privirile nOstre si sa nu gasim urmele si tot-o-data
sa nu audim pronuntandu-se cu laude biue meritate
nun elelui. Veniamin Mitropolitul Moldova ? pen-
tru ea sa fiu mai bine inteles asupra celor ce am
sa vorbesc, voiti incepe mai intat cu infiintarea Se-
minariulm de catre fericitul Veniamin Mitropolitul
in Monastirea Socola la inceputul secolului present.
Ast-fel el venind la scaunul St. Mitropolii a Mol-
dove', in anul 1803, si dorind lmninarea clerulm si
a poporulm Roman, a infiintat in anul 1804, in Mo-
nastirea Socola de ianga IasT, cea dinfaiu scdla bi-
sericesca roman6sea, cu obicmuitul name de Semi-
toca,sului
Si
Si
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 205
nariu " , inzesteandu-1 si cu veniturl IndestulAt6re
pentru intretinerea atilt a elevilor seminarists cat si
a dascAlilor, cum se clicea atunci, carii toti era in-
terni, elevi si dascalY, cu tot menajul for trebuin-
cios. Acest seminar a existat, trecend prin multe
peripetii ale timpilor si existA si phmt astaqi cu nu-
mele primului seu fondator Seminctriul V eniamin"
In acest seminar invata fiii poporului roman, mai
cu semi, carte romhnesch si religia strAmosasca or-
todoxa de resarit. ApoT cea mai mare parte a lite-
ratureT romane bisericesti si chiar profane, in Mol-
dova, de la inceputul secolului present este, am
putea slice, din nou creatA, lucrath, prin traductie,
parte de el insusi si parte sub protectiunea si
impulsiunea (lath de el, in tot timpul archipttstoria
si chiar pant la mortea sa. i cartile tiparite, atilt in
tipografia din St. Mitropolie de aicT din Iasi, cat si
in cea din Monastirea Nemtului, cele mai multe cu
cheltuiala sa proprie si altele cu ajutorul iubitorilor
de bine aT nemului romAnesc, luminalilor patriots,
cum se citeste in fruntea acelor carti, tote predicts
in tote unghiurile Ora numele luT Veniamin Mitro-
politul cu laude bine meritate; mai ales ca, el in tot
timpul archipastoria sale a stat in fruntea inv6ta-
mentului public.
Buna disciplina si ordinea in cler si in tote ser-
viciile bisericesti, conform cu canonele shntilor
Parinti aT bisericel, iu cea mai mare parte, lm se
datoreste in tera Moldova.
Pod6ba shntelor bisericT, incepend de la Mitropolie
cu Monastirae cele marl in frunte si palm la cele
www.dacoromanica.ro

206 CU VENTUL
maT micT schiturT si catune de prin muntT si de pe
delurile si campille Ord, se datoresc ingrijireT,
exemplului i impulsiund date de el in tot timpul
archipastoriei sale de 40 anT; si apoT ca coranA,
tuturor faptelor lui frumase, morale §i folositere,
acesla marela si frumosA bisericA, la a careiasantire
ne-am adunat not astAcIT, cres1 ca justifica pe de-
plin cuvintele PsalmistuluT David, ce le-am citat tna
sus, aplicandu-le fericituluT parinte Veniamin, i pe
care Inta odatd, le repet: Dome, iubit-am bung po-
doba Casa tale iii locul locaplui marird tale".
Tar eu smeritul, care in cea maT frageda copilArie
am veclut cu ochiT mei punerea temeliel acesteT bi-
serici de dare fericitul pArinte fundator Veniamin
Mitropolitul, simtindu-me astacli fericit ca am trait
sg, conlucrez si sá vec1 deseversith opera si
dorinta fericitului fundator Veniamin Mitropo-
litul, void adaoge acum si cuvintele bAtranuluT Sime-
on, pe care acela le-a pronuntat cand a primit iii
templul din lerusalim pe Mantuitorul Christos prune
in bratele sale: Acura slobocle5ste pe robul tea', Ste-
pane, dupa cuventul tea' in pace, ca vec,lura ochil met
mantuirea ta".
Aceste cuvinte fericitul parinte Veniamin a dorit
sa le pronunte si el insusi cand avea sá vacla terminal&
lucrarea bisericeT inceputh de el, dar ii'a avut feri-
ricirea sa traiasca sa esclame aceste cuvinte, ca
batranul Simeon din Evangelie.
Dar pe MITA aceste cuvinte din Santa Scripture
ale dreptulul Simeon si ale profetului Imperat Da-
vid, mai avem si alte asemenea cuvinte, pe care crel.
a
indepli-
nitit
qi
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 207
ca este bine qi cuviincios spre edificare morals a
cita in acesta ocasiune dintre cele multe dintr'en-
sele de la dot mart profeti, Isaia si Iezechiil, cuvin-
te c;lic, care all strAbittut vecurile din anticitatea
cea mat departata si all ajuns phn'a la not Unul,
Iezechiil, transportat in contemplatiunea mArirei lui
Dumnecleti, dice : IS'i am vNut 0i iata era plinet de
marire Casa Domnulza". Cela-lalt, Isaia, aseminea
transportat, strigh : Veclut-am pe Domnul pclend pre
scaun malt ci ridicat 59i plinci Casa de marirea lul, 04
Serafimil stag in prejurul lul, case ariiA la unul, vase
la altul, cu dou6101 acopereait fetele,cudouepiciorele,
'tar cu doue sburag 0i strz:gail : Sant, sant, sant Dom-
nul Savaot, pEn este cerul 59i pamentul de marirea
lui (cap. 6, vers 1-3).
Din aceste cuvinte ale pro fetilor, not inve'Vam a
cunasce gloria cea mare qi nedescrish a puterei gi
mArirei lui Dumnecleti, qi pentru ca sa intelegem in-
tru cat-va, not ceqtT neputincioqi si muritori, el' in-
trebuintezA qi o numire comuna in viata dmenilor,
numele de easy : , Casa Domnului", Casa lug Dum-
neck& Trebue sa intelegem dar ca acestit numire
nu este decat un pogorament pentru natura cea mu-
ritdre qi marginita a omului qi trebue s'o intelegem
in sens figurat, tot aqa precum intelegem §i rand
clicem impreunA cu Psalmistul : Ceriurile spun ma-
rirea lta Dumnedea 04 facerea mainilor lui o vestqte
taria ; cliva Pei spune cuvent 0i noptea noptet yes-
tege 0ciinta ; nu sent graiuri nick cuvinte ale carora
sit nu se auda glasurile lor ; in tot pamentul a ecit
www.dacoromanica.ro

208 CUVENTUL
vestirea for si la marginile bond cuvintele lor" (Ps].
18, vers 1-4).
Care dar este Casa lui Dumnecieti, eel ce este ne-
marginit qi a tot puternic? Cad de ne vom inchipui
ca Duninecleli locuWe in cash marginith, facuta
de om, atunci pechtuim, clicend eh Dumnecleil lo-
cueqte intr'un loc Ere unde mhrginit, intr'o cash 6re-
care facuta de maim omeneqti.
Dar marele profet Isaia nu ne lash sa greqim in
acesth privinta. El lice ca din partea lui Dumne-
Ce casei izza yeti zidi mie, glee Domnul?
care este locul lOcasulza zneu? Au nu ceriul Ina este
mie scaun si pc mentul asternut piciorelor mele?
tote acestea le-a facet ?nclna mea si ale mele suet tote
acestea. Si spre carele void ciluta? feint numca spre
cel merit 5si blcind cu inima si carele tremura de cu-
vintele mele (cap. 66, vers. 1, 2). Si profetul ada-
ugh: ca eel atot puternic nu in cash facuta de
mainiomene§ti locueste, fiind-ch el prin_fiinta sa este
nemarginit qi nu se pate circumscrie intr'un loc.
David asemenea strigh:
DOmne, uncle me void duce de la Ditched teu si
de la fata ta unde void fugi? De mevoiu sui in ceria,
to acolo esti, de me' void pogori in iad, de fata
de voiu lua aripele mele de diminetd si me void sed-
gui la marginile Wird, si acolonzdna ta vapovet-
tui si drepta ta me' va fine" (Psl. 138, vers 7-10).
lath dar cum profetii din cea mai departata an-
ticitate, inspirati de Duchul Sant, at s6ris pentru
urina§T adeverata cunoscinth de Dumnecleti, inv-
tandu-ne eh Dumnecleu este nemarginit, a tot puter-
clef :
Ca
esti,
me
Si
www.dacoromanica.ro

CUVENTt'L 209
nic, intru tot intelept prea bun, neveclut si neajuns
de mintea omenJscet, lard de inceput 59i farce de sfdrsit.
Acesta este doctrina santeT bisericei ndstre si cre-
dinta pe care am moOenit'o not de la pArintil' §i
stranio§ii noWi, prin invelatura Santelor Scripturi
qi a santilor Paring all bisericeT pans in cllua de as-
tadi.
Acesta, invetritura a mostenit-o qi inteleptul So-
lomon de la parintele ski David, qi data a inaltat
lull Dumnecleti un templum'aret in Ierusalim, acesta
a facut'o, ca pe de o parte prin mgretia §i splenddrea
templuluY sa invete pe poporul lull Israil a vedea in
mod simtibil, chiar prin simturile corpului acestuT
muritor, nadrirea si a tot puternicia lull Dumnecleti,
aceluia care l'-a scos din pamentul Egiptuliff §i din
casa robieLi-a trecut prin marea Roqie, hreinit
cu -mama in pustie, le-a scos apa din petra, si le-a
dat cele 10 porunci ale legeT in muntele Sinai prin
Moisi, dar pedepsit acolo in pustie in timp de
40 de anY pentru ind'aratnicia §i necredinta lor, pand
and in fine.i-a bagat in pamentul Canaan, care
era pamentul fiigaduintei; iar pe de alta parte, So-
lomon a vrut sä invete pe poporul lull _brad anthill
stabilitatea unitatea cultulue §i al doilea unitatea
nationals, prin aceia de a se cunasce uniT pre alp,
adunandu-se in totif anill trite triburile, tote semi.-
tiile la templul din Ierusalim pentru inchinAciunea
§i adorarea unui singur Dumnecileti, aducenduil:
acolo rugaciunile qi sacrificiile for dupre prescripti-
unile legell lull Moisi.
Ast-fel Israiliti11 adunandu-se in toti ana la tem-
si
I-a
si
0 -a
www.dacoromanica.ro

210 CLVENTUL
plul din Ierusalim pentru datoriile inchinA ciunil or lor,
inlvetat a se cun6sce intre densiI pentru a nu se so-
coti uniT pre altii de streini, ci ca tote cele 12 triburi
sau semintii ale lui Israil formeza un singur popor,
de aceiasi origine, care adoreza, pe unul singur
Dumnecleti, duped cum insusT David exclam6 in
psalmi : Cunoscut este in _ludea Dumnedeu , intru
Israil mare este numele lui, iar dum,nedeii peigdnilor
stint idols nesimitor, lucrurl de Inaba omeneW (Psl.
75, vers 1).
Acesta este, fratilor, din inceput scopul bisericeT
luT Dumnecleti, unirea, iubirea si fratia. Acesta este
si scopul bisericeYnostre crestineortodoxe nationale,
de a uni pe tots bine credinciosiT in aceiasi cugetare,
in aceiasi credinta, in acelesi simtimente si chiar in
acelesi aspiratiuni, prin iubire si devotament pentru
binele comun.
Patria nOstra, Romani, iubitilor, este preserata de
monumente religiose de la marea si pana in verfurile
Carpatilor. NemuritoriT nostri Domni din vechime,
conducetorii nemului romanesc, au Impodobit pa-
mentul patriel cu aceste monumente religiose, bise-
rici si monastiri, temple pentru inchinaciunea lui
Damneqeii., inzestrAndu-le Inca si cu aver' indestu-
latore pentru intretinerea si conservarea for perpe-
tua in tote generatiunile urmatore, pentru existenta
celor ce vietuiesc intr'ensele, servitors ai bisericeT,
si pentru adapostirea si ajutorul seracilor, neputin-
ciosilor si vdduvelor, care alergail la aceste limanurT
de mantuire, fugind de viforile si nevoile vieteT lu-
mestY, pentru a servi lui Dumnecleti in liniste, prin.
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 211
ruggciune si practica faptelor celor bune evan-
gelice.
Nemuritorul Era' Stefan Cel Mare, dupes tate
isbhndile de arme repurtate asupra vriismasilor ne-
mului romanesc si aT religiung crestine ortodoxe de
r6sdrit, inalca si cate o biserica sau monastire, in-
zestriindu-le eu avers pentru intrqinere, cum am clis,
si pentru restauraciT, din timp in dual), dupre trebu-
inta. NumaT ast-fel au existat aceste monumente reli-
giose istorice pitnA in diva de astaqT, rezistand furies
intemperiilor si inamicilor destructor) preste treT si pa-
tru sute de anT, cum spre exemplu, Monastirea Bistrica
de langit orasni Petra a fericituluT Alexandru eel
Bun Domnul MoldoveT, Monastirea Putna din Bu-
covina, unde Mare le Era. Stefan este si inmormentat,
si altele multe aseminea, a cArora trainicie si frumu-
sete le admiram si in diva de astAcIT, asemenea si
Monastirea din Campu-Lung a lul Radu Negru
Vod'a Basarab, eel intai Domn al Terel Romanesti,
care reinoith, dupe timpT exista si astacy, precum si
Monastirea lui Michas VodA, din Bucuresti.
Me simt nefericit, cá nu pot lice tot asa si pentru
multe altele asemenea, dar maT ales pentru Mona-
stirea Cozia dupes malul eel drept al OltuluT, monu-
mentul luT Mircea Voda eel Bateau, carele, ca si
marele Stefan, a aparat si a asigurat existenta ne-
mului romAnesc pe pamentul stramosesc de la
Cerna si pfinA la Marea NegrA, intitutandu-se si Stsa-
Oa al DobrogeT si al MareT Negre si intrunfand cu
vitejie furia barbareT semi-luneT, tocmaT and aceia
era in apogeul puterei sele. Acest monument reli-
www.dacoromanica.ro

212 CUVENTUL
gi s istoric, care, ca monastire era un penetenciar
voluntar ca tote monastirele, dupa, natura aqeda-
mentului for religios, astacy a devenit, nu scim prin
ce concurs de imprejurari nefericite si necalificabile,
penetenciar involuntar, inchis6re facetorilor de rele.
Multe sunt, iubitilor, aceste monumente religiose
ale fericitilor nostri Domnitorl din trecut, semanate
pe fata a tot parnentul Romaniei §i care sunt tot-
°data singurele nastre monumente istorice Oa, in
diva de astadi. Nu este acilocul si nu mi-ar ajunge
chiar nicl timpul de a le numera pre tote, precuin
pe ale lui Mad Voda Basarab, Oat la nmner de
40, care se incheie cu Monastirea pronumith Sarin-
daru din BucureqtY, ale Jul Constantin Voda Basa-
rab BrAncovenui, ale Cantacuzineqtilor, ale Ghicu-
le§tilor, ale Movileqtilor, ale Barnovschilor, ale
Lapupenilor, ale Vasiliilor, si ale altora, care tote
Inca si p'ana astadi ne amintesc numele acelor fe-
riciti Domnitori ctitori si de a carora existenta,
biserici clic si Domnitori, este legata si istoria pa-
triel n6stre si a nemului romtmesc.
Dar fiind-ca intre top acestia numele marelul
Erot al Moldovei, Stefan cel Mare, planeza pe dea-
supra ca un astru protector §i bine-facetor, §i find-
ca chiar §i cea dintaT si mai. veche biserica a ace-
stei Mitropolii a Moldova din Iasi, datka tot de la
marele Erot, voit aminti in tr4cat §i forte pe scurt
cite-va numai din monumentele Jul din mg multe
parti ale terel. Ast-fel exista phnii. astadi Biserica
cu hramul St. lerarch Nicolae din urbea Dorohol,
biserica cu hramul St. 16n Botezatorul in urbea
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 213
Petra, biserica cea mare cu hramul Inaltarea, Dom-
milui din St. Monastire Nemtu, biserica cu hramul
St. Ion Botezatorul in urbea Vas luT, biserica cu
hramul Prea Cuvi6sa Varaschiva in catuna Cotnari,
in Har lair, la Rdsboeni, si in fine multe altele, in
tote partile Ord, asa ca Oranul roman Moldoven,
on in ce parte de loc vede o biserica veche, o zi-
dire veche, s'a obicinuit a slice ca tote acestea sunt
de la Stefan Voda eel mare si Sant. i in adev6r,
fratilor, ca el on si and purta o biruinta asupra
inamicilor terei, si aceste isbande au continuat in
tot timpul domniei lui de 47 anf, el indatA, spre
multamire lui Dumneclett si pentru exemplu in-
vetatura urmasilor, zidea o biserica, o monastire,
cum am cis si mai sus.
Tot asa in urma biruhrtm ce a repurtat asupra
Turcilor si Tatarilor la anul 1491-93, a zidit in
Iasi biserica St. Nicolae, pronumita. eel Domnesc si
pana in qiva de astitc,li; si tot atunci a restaurat si
vechiul Palat domnesc, ale canna temehi istoricii
le arata a fi Inca din timpul Hornanilor cu munele
de Municipiuin Iassyorum. El, Stefan, a restaurat
acest mare palat, fortificandu-1, dupre obiceiul din
timpurile acelea si pronumindu-1, precum ne spun
unit dintre istoricii nostri, cu numele sett de Ste-
fanovita.
Char si cea mai veche biserica a acester Shute
Mitropolii a Moldovei de aim din Iasi, a fost, se
spune, tot de el facuta, cu hramul Nasterea St. I6n.
Botezatorul. Am qis, se" spune, fiind-ca in locul
acelia thr;liu mai in urma, s'a zidit alta de IA-
fie
www.dacoromanica.ro

214 CUVENTUL
tra de fericita Domna Anastasia, sotia lui Duca
Voda pe la anii 1682-95, card biserici ea atund
'i-a pus hramul IntAmpinarea Domnului, si care, a-
cesta biserica, in epoca reinoireT de catre Anasta-
sia Ddmna, sub archipastoria renumitului si prea
invetatului Mitropolit Dositei, mult Limp a purtat
si supra-numirea de Biserica Alba.
Dar dupii, ce acesta fericita Damna RomAnh, bunh
crestina, a facut ca langa acesta biserica sa fie sta-
bility resedinta Mitropolitului din Iasi, prin rescum-
parare de locuri de pe alaturi si largirea localu-
lui Mitropoliei, nurnirea de Biserica Alba a Incetat,
luandu-si cuvenita nurnire de Mitropolie. Cad mai
Inainte de acesta stramutare- si aseclare a Mitropo-
lieY in Iasi, resedinta Domnesca fiind inch de mult
timp asec,lata aid in Iasi, locuinta Mitropulitului
Moldova and venea de la Sueeva in Iasi, era ne-
stabila, cand la Biserica Alba, child la St. Nicolae
Domnesc, si apoi cat-va timp la biserica St. Nicolae,
care este si langa Palatal domnesc,fiind regulath
acesta ase4are de Antonie Voda Rosset pe la al:di
1677.
Vechea si mica bisericuta, Intimpinarea Domnu-
lui, zidita de DUmna Anastasia, in urma lui Antonie
Voda Rosset, a continuat mult timp a fi Ca-
tedrala acestei Mitropolh din Iasi si a existat chiar
pans in qilele fericitului intru amintire parintelui
Veniamin Mitropolitul, care in anal 1833, dupa ce
a fost facut tote pregatirile pentru inceperea acestei
noua si mare biserica, a daramat pe cea veche si
mica.
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 215
Si ast-fel fericitul parinte Veniamin in cliva de
3 hilt' anul 1833, :).iva septamand Lim', a pus
prima petra fundamentala acestuT maret templu, la
a achruia santire suntem adunati noY astach.
In acea ci memorabila Prea Santitul Mitropolit
Veniamin a leturghisit el insu0 in a doua biserica
cu hramul St. Gheorghe, ce se afla qi astacA in
Curtea acestei St. Mitrop., care biserica este facutd
de Mitr. Gavriil Calimach in anul 1761. qi dup6
terminarea leturghieic inconjurat de numeros cler qi
de multimea poporului si a boerilor, carii atunel
toti au contribuit pentru edificarea bisericel acesteT
mud, unii cu sutile, altii cu mule de galbeni, au
scoborit in §antul sapat pentru temelie, acolo a f a-
cut santirea apei, dupe obiceiul bisericei nostre
ortodoxe, qi apoT luand mistria si ciocanul, a pus
cu mainele sale prima petra fundamentala in fun-
dul §antuluY de temelie, conservand hramul tot In-
timpinarea Domnului al vechei biserici, dar adao-
gaud acum la acesta noun biserica si pe St. Mare le
Mucenic Gheorghie, patronul vechei. Mitropolii a
Moldova' din Suceva i al Wei, cum si a stegurilor
lull Stefan Cel Mare. Lucrarea zidarieT s'a urmat cu
multa staruinta in timp de 6 ani 'Ana in anul 1839,
child terminata find zidirea qi acoperita dinpreuna
cu cele 4 turnurY de la cele 4 'atm. ale el, din ne-
fericire intamplandu-se ca greutatea boltei sa, nu fie
bine calculata, dup6 dimensiunile largimei qiluugimei
bisericei, adar pana a nu se termina bolta, care era
una singura preste tota lungimea bisericei, au fost
silitt Cu o mare grabire sa o dea jos. Au facile() de
www.dacoromanica.ro

216 CIIVENTUL
a doua bra de lemn, dar si acesta din causa aceliasi
defectuositatY de calcul in dimensiunile constructi-
und, a caclut mai tarp.' cu mare sgomot, remaind
biserica numai cu cele 4 turnuri de la cele 4 colturT
ale ei, ba inch', si 6re care cfapAturi in doue party,
s'ati fost format dupe acesta.
Fericitul parinte Veniamin atunci nici numaY
traia; el demisionandu-se din scaunul MitropolieT
in luna Ianuarie a anului 1842, s'a fost retras la
viata linistitA in Monastirea Slatina de ltmga hota-
rul Bucovina, uncle a si murit la anul 1846, luna
Dechemvrie 18. S'a retras fericitul la viata lini-
stita, dar a murit cu sufletul amarit ca n'a putut sa
vada cu ochii sel opera dorintilor si a straduintilor
sale terminate, pentru care sa spune eh ar fi si clis
ca: Acosta lucrare, precu2n se vede, este rezervata
pentru alfiz inca tclrcliu".
(Va urma) Mar. Mold., Iosif Nuniesen.
--cY414e>
www.dacoromanica.ro

FARM CONTIMPORANI LUI MOISI
InvetatiI sunt astadf de acord asupra numelor Fa-
raonilor cu carii Moisi se aflA in relatiunY.
Ace la a cartA curte el 0 parasi si care cauta sa-1
°mare era Ramses II Meiamun (Mare le Sesostris al
Grecilor),fiti si succesor al lui Seti I, (dupre Mane-
ton, Sethos) §i al treilea rege din dinastia a XIX.
Faraonul Exodubg, acela a celor 1ece plage, era
fiul si succesorul sei , lieneftah 1, Amenofis al
Grecilor.
Iath pentrti ce s6 face acestti identifieatiune :
Ramses use distinge intre top. Faraonii prin marea
multime de monnmente ce a zidit. Lui insusi si-a
lasat nil,' multe monumente de cat top.' cei-lalti im-
preuna. La aceste aspre lucrari nu se intrebuinta de
cat prisonieri din resbel. El avea la dispositiunea sa
brate de sclaiii, mai numerose de cat toil cet-laltI
regi; numai apasarea Ebreilor i le-a putut procures
indestul.
Faraonul persecutor avu o domnie forte lunga,
care cuprinde, pe lunga timpul ce Moisi petrecu la
Biserica Ortodoxl Romani[. 2
www.dacoromanica.ro

218 FARAONII
curte, cea mai mare parte din eel patru-decT sau
cinci-deci ani, ce a vietuit la letro, astepthnd di-
sparitiunea celor ce cAutati viata sa : ca au murit
top caril cautall sufletul ted (Exod. IV, 19). M. de
Rouge dice : Singurul rege care ar satisface cerin-
telor acestor date istorice este Ramses II, a carui
domnie dur6, 67 ani".
La acest fapt se raportea, Inca mai .multe im-
prej urari :
Ast-fel scriitorul Pinebsa vorbeste de un oras
Pa-Ramesu-Anacht, orapl lul Ramses cel forte bray,
si Moisi mentioneza un oras al lui Ramses, zidit de
Ebrel pentru persecutorul.
Evident, ca coincidenta numelor nu este intam-
platore.
Dupre traditiunea judaicA, raportata de Josef, fiica
lui Farao-n care sciipa pre Moisi se numia Thermu-
this. Se gaseste pe monumente numele unel femei
a lui Ramses II, numita Ter-mut (nascuta din zeita
Mut). Ea putea forte bine sa, fie sora lul Ramses II,
tot-odata si sotia sa, si prin urmare sa -fie fiica lul
Seti I; caci, in Egipt, casatoria muff print cu sora,
sa era considerate ca insotirea cea mai potrivita
pentru a conserva curat stmgele nemului regal.
Regele Meneftah nu era de at al trei-spre-de-
cele dintre fiii lui Ramses II, a carui lista se afla
pe murii templulm din Sebna. Cei doui-spre-dece
dintaiti erau mortr, acesta fu al trei-spre-decele
care-i succedA.
In al optule an al domnier sale, el designasa
deja de ereditar pe fiul seta'. Seti 11, 111eneftah, care-1
www.dacoromanica.ro

CONTIMPORANT LUT M 0 !sr 219
succed6, in adever, direct si lard, vre-o turburare la
succesiune. Nu se -scie in ce an. Se gdseste Inca pe
un monument al MuseuluT din Berlin, descris de 31.
Brugsh, amintirea unuT fill al luT Meneftah I, wort
inainte de pdrintele seu, ca si acel din Exod; el
purta asemenea numele de Meneftah.
Unul din papirele Anastasi tontine un pasagill,
unde se dice, c6, Semi iT venira din tara Atema, sail
Idumea, in Egipt, din timpul luT Meneftah, pentru
a paste turmele for in pasunele care apartineaii a-
cestuT principe, si care era aprope de helesteul sau
lacul Pithom. price avem un fapt analog stabi-
lirei Ebreilor in pamentul Gessen din timpul luT losif,
si data identificatiunea lui Meneftah cu Faraonul
ExoduluT este exacta, el ar fi putut concede aceste
pasunT Semitilor pentru a inlocui Ebreii" (M. l'abbe
Vigouroux, Revue des questions historiques).
Vom areta, in adever, cd, Biblia nu (pee cum ca Fa-
raonul ExoduluT a fost inghitit in marea Rosie; cuvin-
tele eques Pharaonis (calaretil 1,uT Faraon) din versetul
19, cap. XV al Vulgatel, care ar putea face sa se
credd acesta, ail in Ebreeste si Septuaginta semnifi-
catiun ea de equi Pharaonis §i equitatus Pharaonis (tail
si calhrimea lui Faraon). De ahnintrelea nicT bunul
simt nu permite ca regeTe sa dirije in persona ca-
rele T acesta era in adever sarcina unuT general de
cavalerie si nu a sa.
Dach observdna, &A, Ramses 1 I trdi 87 anT si se sui
pe tron la etate de 20 anT, vom putea forma concor-
danta urmatare, care resuma tote datele, pe care
le expunem aci :
www.dacoromanica.ro

220 FARAONII
95 an inaintea esirei din Egipet, nasterea lui
Ramses II, fiul lui Seti
81 am inaintea esirei din Egipet, nasterea lug
Moisi Seti I este atuncea pe tron. Fiica sa Iher-
muthis are 13-16 ant, and scapa pre Moisi,, fra-
tele sed Ramses, care o la mai ttirclitz de sotie, are
14 ani.
75 ant inainte de esirea din Egipt, mortea luT
Seti I. Ramses II se sui pe tron in etate de 20
ani.
Dela 51-41 ani inaintea esirei din Egipt, Moisi
paraseste curtea, in etate de 30-40 am, si se re-
fugiaza la Ietro.
8 am inainte de esirea din Egipt, mortea lui
Ramses II, in etate de 87 ant, dupa o domnie de
67 am.
Meneftah se sue pe tron.
Un an inaintea Orel din Egipt, intorcerea luT
Moisi, inceperea negociatiunei pentru esirea din
Egipt.
Diva plecarei, mdrtea primuluT nAscut al lui Me-
neftah, omorit prin tingerul exterminator, fuga Ebre-
ilor dupa ate-va dile, distrugerea armatei luT
Meueftah in marea Rosie. El designa de ereditar un
alt fiti sub numele de Seti II-lea Meneftah.
El concede la niste Arabi Idumei pasunele pa-
rasite de EbreT, in inprejurimele dela Pithom, in
Uadi -1 din chicle nostre.
De aice resulta ca Moisi fu contemporan a tree
Faraoni: el petrecu copilaria sa la curtea marelut
seu parinte adoptiv Seti I; juneta sa la acea a mo-
;
;
www.dacoromanica.ro

('ONTIMPORANT LTA MOIST 221
ulti.T WI Ramses II, §i avu cu verul s6ti Meneftalt
disputele pe care le scim.
IAA Seti I trebue sh raportam ordinul de a a-
runca in Nil copiiT masculinT ai Ebreilor; el fu dat
,cu putin timp inainte de nalterea luT Moisi, fiind-ca
Aaron, fratele s6i1 mat mare de trei anT, fu crescut
fares dificultatT, qi retras putin dupes acesta, pentru
cit 80 de alai mai tareliti, not giisim o populatiune
masculinh de 600,000 amenT, nascuti in acest in-
terval. Iubitorul de constructiunT Ramses II, in loc
de a distruge EbreiT, IV inchipuise sit-Y intrebuinteze,
ast-fel cum nu se maT facuse pang la el, la constru-
irT de numerase monumente, a caror mini le vedem
rites -c1.
(Traductinne dupre D. E. Lecointre, journal: La terre eainee", page 781-782
din I lanuar 1887).
A.ayo2raw,
Preot I. Antonoviel.
www.dacoromanica.ro

PROGRESUL SCHTEI PR1N CRED1NIA IN MISTER
Fiind-ca dupA, espunerea ideilor preliminare si a
sistemuluY ce vom tinea in espunerea sciintifica a
TeologieT generele, urmeza sa intram imediat in ma-
teriY curat teologice si fiind-ca en notiunea de teo-
logie este stransa legata cestiunea de mister, peu-
tru acest cuvent ne vom intretinea asta-cli asupra
importanteY misterului pentru progresul sciintific.
Inainte de a pronunta cuventul de dogma §i mister,
ce pare a fi o fautoma pentru unii din apostoln qi§T
ai sciinteT pure, me simpt obligat a ve dovedi, cu
sciinta in man4, ca aceste done §i
Mister au un raport intre ele bine determinat si
un contact bine simtit de omul sciinteT adeverate.
Un cuvesnt celebru si de respectat se invoca in
seculul nostru, cu stop de a confunda progresul
prin cretinism Seiinta. Acesta este inspaiman-
notiuniSciinta.
--
www.dacoromanica.ro

PROGR. SCIINTEi PRIN CREDINTA IN MISTER 223
tatorul cuvent cu care se incerca a ne infricosa. De-
chte on Teologul voeste sa probeze si sa crate Pro-
gresul prin Cre59tinism, 6menii, disi aparatori al
sciined, ail in tot-deuna un respuns gata : Acest
lucru nu-I sciinlific! Chnd noT pronuntam: Revela-
thine, cpc : nu e cestiune stiintifica. Chnd qieem :
Miracul, Miraculul nu se admite de sciinta. Cand
infine -espunem un Mister, nici terminam cuventul
si auclim : Misterul este negatiunea sciintei !
Ast-fel anticrestinismrd credincios traditiilor sale,
i asta-di casi alth data, si Inca asta-cli maT mult
decht pretiude a rile include gura, a ne
nimici prin sciinta. Principiul intuuericilor ne ame-
ninta cu lumina. Gnosticismul not' ni opune gnosa,
sciinta moderna, si ne asigura ca nu-i vom putea re-
sista. Anticrestinismul voeste sa ne supuna actiu-
lad de a privi lumina sciined, si atunci credinta
n6strii, sub lumina ei, se va stinge, se va nimici,
ca si un fulg de nins6re la raza sorelui. Noi le
qicem : in puterea libertatei v6stre, gnostici mo-
derni, puteei crede cum ye place, sunteti liberT.
Trebue sa scim ca ceT ce ne fac aceste amenintarY
n'att strabatut Inca mai nici unul din el la inaltele
regiuni ale sciintei ; scant de aceT ce resphndesc
aceste neexactitatY prin adun'ri comune, prin sa-
16ne, ba chiar si prin locurT mai ordinare. A.eestY
lucefiri de al doilea si al treilea ordin sunt ceT mai
am enintatorT.
Cugetandu-me mult asupra acestor obiectiuni,
si a actiunei unora din adeptii acestui sistem, me in-
grijam ca sciinta sa nu devina cum-va pentru mine
on card,
www.dacoromanica.ro

224 PROGRESUL SCIINTEI
ca una din acele visiunt fantastice cu carea se in-
cerca unit a speria pe copii. De acea adesea me
intrebam in sufletul mat: Care este 6re acea sciinta
ma de teribila ce cauta a ne sf4ia santa 'Astra
Religiemisteriile et ? Este 6re Matematica ? Dar
not scim pe Matematecit no§tri ca sunt crestini, §i
nu ittelegem Intru cat Algebra §i Geometria, etc.
ne pot spaimitnta, cu t6ta puterea for sciintifica.
Fi-va Fisica , Astronomia, Fisiologia , Geologia ?
Seim tara§i cá Cre§tinismul nurnerrt in sinul sett
mat multe celebritati a acestor sciinta, inventatori
chiar, care stint membri recunoscuti at Aeademii-
lor Europene §i care se mandresc a se numi cre§tinf.
Pentru ce dar ni se tot dice mereil c'am fi con-
damnati a muri prin sciinta ? Pentru ce ni se tot
anunta sfhr§itul Cre§tinismului prin sciinta ? Ascul-
tati-me : iat6 punctul central al obiecOunei sciinti-
fice: Noi teologit trebue sa perim prin sciinta, pen-
tru cii, not invetam ca sunt misterii, iar mist eriile
crestine sunt antagonistul radical al sciintet moderne.
Pentru ca sa dispar6 acesta obiectie, acest cAntec
al serene, de care se alunea, multi diutre Get putini
invetati at epocet n6stre, voiti consacra mat multe
lectiuni in cursul anului acestuia.
ye voill dovedi cä misteriile credintet cre One
nu numai ca nu sunt in contraclicere cu datele
resultatelesciintei, ci ca Inca aceste misterii sunt
pentru ea principit lumina. Ele se justifica inaintea
ratiunet, care le nega, si luminezA sciinta acefa,
care le admite.
Inainte de a supune la acesta proba principa-
www.dacoromanica.ro

PRIN CREDINTA II' MISTER 225
lele nostre misterii, trebue mai intaiii a stabili
intr'un chip general raporturile intre sciinta qi mis-
ter. SA demonstrain cum sciinta este inlantuita de
mister §i cum misterul este legat cu progresul sci-
intei. Acesta Iii va fi, proprig vorbind, obiectul
nostru acum.
Aceia ce me atinge maY intaiti in mister, con-
siderat fata in fata cu sciinta, este legatura
§i inrudirea achInca ce le lega una de alta. Dar
inainte de a dovedi cum sciinta este Incatenata cu
mistere, trebue sa spunem ce insemneza acest en-
vent: mister. Declar ca aprope nu exista cuvent cliiar
§i in limba nostra, care sa fi suferit mai radicale in-
terpretari false §i mai arbitrare. Este curios §i maY
mult trist Ina de cat curios, de a asculta definitiu-
nile ce da despre misteriile ndstre cre§tine sciinta
anticre§tinA, d. e. lae spun : admiteti, dice ea, ca
trel fac una i una face trel? Asa dar vol, Crestinii,
admiteti, dispretuind matematica, misterul Trinita-
tei. Admiteti ca divinitatea s'a contopit in umanitate,
sau ca natura divina se confunda in aceiasl fiinta cu
natura umanA, ast-fel in dispretul filosofiel aveti
misterul Intruparei. Admiteti ca voi, toti Cre§tinii,
inainte de a ye na§te ati pecatuit prin vointa altuia
§i ca ast-fel ye na§teti din fire corupti qi demni de
a fi tradati focului etern, pentru un pecat, pe care
vol nice macar nu 1-ati faptuit. Tara dar ca in Lite-
resul moralel §i al bunulul simt credeti in misterul
pecatulul original. Admiteti apol ca fiinta 1§i ea exi-
stenta din nimica, sau ca nimica devine un ce. 'lath
intimd,
www.dacoromanica.ro

226 PROGRESUL SCIINTEI
qi aicea in dispretul logicei i a totes metafisica, ad-
miteti misterul creatiund !
Aqa denatureza anticreqtinismul misteriile nOstre.
Schimbit §i terminii §i raporturile qi esenta obiec-
tului Creazd dupes fantasia sa absurdul qi contra-
qicerea, §i apoi se adreseza inteligentilor neexperi-
mentate-tinere : Tredeft dar cc misierul este negatiunea
simtulul comun; sciinta it respinge, it condamna, ii
dice: Anathema.
V'am desfasurat obiectiunea contra misterului in
genere in tota goliciunea sa, ca chiar antago-
nitit nWri n'ati a ne imputa nimica. Acuin sit ni
se permita §i noue, ca cu tot calmul crestin, condu0
de luminele adeveratei sciinti, sa impra§tiem negu-
rile i sa facem loc i misteriilor alaturea cu sciinta.
Daces misterul cretin ar fi aceea ce-1 proclama
anticre$inismul, n'am avea nimica de Iis, pentru
ca nimica nu-i mai antipatic sciintei de cat absur-
dul i contraclicerea. Dar, multamita adev'erului, nu
este in realitate ast-fel- misterul in creqtinism, repe-
tim nu.
Daces ar -fi aqa, ar remauea sa ni se explice ceea
oe este mai neexplicabil din tote misteriile : Cum,
mai de doue-mii de and', atatea inteleginti superi6re
qi atate genii rare ati in-lbrti-to§at i creclut in miste-
riile nostre, fat-6 sá se fi cre4ut arepudia, prin aceea
ca suit creOni, sciinta, qi abdica la exercitiul min-
tei Daces misteriile nostre sunt asa de evident contra-
cilica6re, cum atatea genii vaste nu s'ati indoit de ele ?
De bunt semA ch., in acesta discutiune, ca §i asupra
altor cestiuni de controversy intre doctrina cre-
asa
!
www.dacoromanica.ro

PRIN CREDINTA IN MISTER 227
sting sl sciinta anticrestin4, exists o neintelegere
intristAtare iar acest prejudiciti si acestA neintele-
gere nu se pate aplana decat cunoscend adeverat
notiune a misterului, asa dupre cum it profeseza
mintea nostril' cresting si credinta ortodoxii.
Ce este un mister? Un lucru imposibil? Nu. Un
ce contrac,licetor ? Nu. Un lucru opus ratiuneY? Nu.
Un lucru cu totul neinteles2 Nu. Un lucru ce-1 crede
crestinul, fdra nici o ratiune de a-1 crede? Nu. Nu.
De o mie de orY nu. Nu este asa lucrul pe care nol
11 numim mister. Misterul este un Adever. Sunt done
felurI de adeveruel cu totul distinse, si de o certitu-
dine egara". Asa este adeverul veclut, inteleg adeve-
rul, ce se descopere prin sine insusisi pe caleasci-
intifich directa; suet insa si adeverurl nevec,lute, in-
teleg adeverul, ce nu se pate vedea in sine insusi, si
care nu se pricepe de cat pe calea reflexiunei. Exists
dar adever cunoscut prin evidenta ce-lmanifestA exi-
sts de aseminea adever cunoscut prin miirturia ce-1
afirmA. Exista.si adever ce se descopere la suprafat6,
si adever ce se ascunde in interesul lucrurilor. In
scurt: Exista adeverul fenomerial, dupre cum si a-
deverul substantial,
Cine nu voeste sa recundscii acest indoit inaperiti
al adeverului, renuntA, la oil ce filosofie, adica la
sensul cornun si. repudiazA in adever sciinta.
Deci misterul in notiunea sa generals este un
adever de al doilea ordin, este un adever neveclut-
ascuns; un adever dovedit printr'un martur nerecu-
sabil, dar care exists cu siguranta in esenta sa,
nevelut si acoperit. Deci un adever pate fi cuprins,
a
;
;
www.dacoromanica.ro

228 PROGRESUL SCIINTET
asc'uns in sail in creatiune, sail in natura
omineasca.
lath pentru ce sunt misterif in religiune, despre
despre, lume si despre om.
Acesta este notiun ea general a a misterulul. i ace-
sta notiune se aplica la misteriile religiunei, dupre
cum si la misteriile natureT; cu acesta diferinta ca
misteriile religiunei find un adever cuprins in infi-
nitatea ni se presinth de ordinar cu o apa-
renta contrac,lic6tore si cu un caracter special de nein-
telegire, care ar semAna ca un disprq adus ratiunel.
Acura intreb, ce este, in misterul ast-fel inteles,
care repugnit sciintei? Daca ar exista in acestA
lume, ce se descopere privirilor nostre, puteri care
ni s'ar manifesta nou6 in isbucnirea fenomenelor,
nu ne-am inisca de o suprindere? Apoi in numele
n'ar fi copilaresc lucru, sá ne incerchm a
surprinde natura in flagrant delict de contradicere?
Apoi sprijinind pe neveclut o negafune nesimtith,
s'ar putea nega, fata cu efectul ce se disfasura, ca-
usa ce se ascunde? Nu. Nu. In evidenta faptului
ce atesa realitatea fortei, vom dice: ca nu este ni-
mica contradiator in acea cestiune nimica impo-
sibil si absurd, ci ca este un mister al lumei. Daca
ni s'ar demonstra ca noi insine purtam in fiinta cea
mai intimA a nostra o putere, a carer actiune o sim-
tim, a-I putea sonda fondul si care s'ar da pe
fata la cercetarile nOstre, impunendu-ne marturia
neinvinsa a energiel sale, atunci ore in numele sci-
iota am veni nor sa declaram pe om o absurditate
vietuitore, pentru c`a, ne-ar parea ca un mister vie-
D-leti,
lull
fara
;
www.dacoromanica.ro

PRIN CREDINTA IN MISTER 229
tuitor? Acum dach v'asi dice, sprijinit pe acest
fapt intim, d-vastra admiteti in d-vastrA, o forta ce
ye rnisca, din care causa deveniti o enigma, sunteti
absurqi, nu sunteti seiintifict!
Seiti ce-mi vett respunde: imi yeti slice eu multa
ratiune: ca nu este nimica absurd si contraclicOtor
exista o forta atestata de lumina fenomenu-
lui, dar nesurprinsa Inca in secretul esentei sale.
Este un mister al omulut
Dar, daca admiteni ca misterul trebue sq-si alba,
ratiunea de a fi in natura si in om, pentru ca este re-
cunoscut si consantit prin sciinta, pentru ce miste-
rulreligios, numai e], ar implica insine absurdul si
contraqicaorul ? Ce este misterul religios ? Este ade-
verul ce' se ascunde in infinitatea si care
ni se descopere none in infailibilitatea cuventului
Wt. Acest adever, nu-1 pot vede in esenta sa, nisi
sa-1 surprind in adancul sett, care este D-clew. Dar
putin pasa, fiind-ca pot sa-1 surprind in dovada
ce mi-1 afirma, §i care este cuventul lui D-cleu in-
susi! Pentru Ce sa nle mndoesc? Dovada care devi-
se pipaita in afara, imi garanttiza adeverul ce se
desvaleste in launtru.; ea este pentru mine in ordi-
nea religiosa, ca experienta in ordinea materiala.
Este un lucru vec,lut, ce constata un altul nevequt,
ne incredintgza despre un mister in D-clew.
Nu voiu insista mai mult,spre a v'e demonstra ca
misterul nu implica nimic contraqicetor cu sciinta.
Pentru ea ar fi a mina prea departe condescendenta
adeverului si a prea menaja susceptibilitatile eroret.
Pentru ce sa ye dovedesc, la lumina metafisica, ca
lui
selintef,
D-deft
'ml
www.dacoromanica.ro

230 PROGR. SCIINTEI PRIN CRED1NTA iN MISTER
sciinta se p6te concilia cu misterul, in limp ce tote
realitacile creatiunei demonstra cu prisosinta eh'
misterul se impune sciintei? PretindecT, pate, sa
vi se arate cu discretiune ea sciinta, riguros vorbind,
pate admite misterul: Et ve spun hotaritor ca ea
nu p6te sa se desbrace de el. Misterul este fatali-
tatea sciintei. N'avem dar nimic alt de facut de eat
sa preferhm alta dificultate, deck acea de a ne re-
tinea.
(Va urma). E.
www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIGIOSE
ASUPRA
desvoltarei simOlui religios in omouire si formele variate
sub care all aparut.
Dupre cum omul caindisvid, asa si societatea omi-
nesca ca colectivitate s'a avut in tot-deuna religia
sa pe acest prtment. Nu era cu putinta ca omenirea
intrega sa sterga si sa nimieesca din natura sa sen-
timentul religios, pentru eh, era bine insedit de Crea-
tor in natura Mi. Istoria omenirei ne dovedeste cu
siguranth ca a fost posibil ca sinitul religios sa re-
sara in omenire sub diferite forme si aspecte, iar
acesta din causa starei sociale a omului. In o parte
din omenirea veche it vedem sentimentul religios
corumpt, in alta alterat on rel inteles, aiurea prefa-
cut ; in alta bine desvoltat si cultivat, in fine in nicT
o parte neexisteut, on liosit cu tctul.
Sunt false sus-cinerile acelor ce nega existenta
sim-tului religios qi manifestarea luT in omenire. Pre-
tutindene, cu istoria omenirei in mane, afirmam, ca,
la tote poparele fara excel4iune, aflam ca fapt po-
www.dacoromanica.ro

232 REFLEXIUNi RELIGIOSE
sitiv o cerinta comunA, de a avea o religiune deri-
vata dip natura interns a omului, si o reclarna a su-
fletuluT sett de a-si cultiva acea cerinta orT dorintA,
si pe care omenirea au manifestat'o in viata sa cas-
nicA si socials, prin niste sciute si positive tipuri si
ceremonii religiose.
Resturile literare, ale lumei vechi, inscriptiile de
pe templele si monumentele idolatrilor, descope-
ririle facute in timpurile moderne si naai ales pre-
sente, facute de 6meni competenti si archeologi, mai
Cu serna in Asia si Africa, confirma pe deplin cele
clise si sustinute de noi.
Ajunge pentru omul impartial sa citez numai lo-
cul cunoscut din Plutarh, prin care acest nor de-
scrie existenta si aparitiu.nea sentimentulm religios
in omenirea veche. El se exprima asa : Umbland
(prin lume) vei afla si politiT neintarite, necarturare,
fara regT, fara locuinti stabile, fara bani, neavend
nevoe de banT, necunoscetorT de teatre si exercitii
gimnastice; dar politie fara temple si fara D-clew
(atee), care sa nu intrebuinteze rugaciuni, sau ora-
cule, sau sacrificii de multamire (pentru un bine ce
au cdstigat), sail se despretuiasca lucrurile cele rele,
nict. 111) observator n'a fost, niei este si nici va fi".
Asa dar pretutindenea pe suprafata pamentulm omul
are consciinta nestrAmutata despre existenta lui
abstractie facend de forma sub care 1-a a-
dorat, si prin natura lui intima omul tinde a se pune
in comunicatie cu D-q_ett, ca o cerinta imperiasa a
sufletului sett. In acdsta comunicatie cu D-cleu consta
principalminte Universalitatea religiei dove-Ileligia.
D-Sled,
www.dacoromanica.ro

REFLEXIUNI RELIGIOSE 233
dente necesitatea el dinafarica , on manifestarea
simtuluT religios intern prin forme externe de Cult,
ca rugaciunile, sacrificiile, glorificarile etc. etc. Re-
ligiunea dar nu este o s1mpla inventiune a emenilor,
asa ca ar fi putut fi orT nu in omenire. Nu. Nu legi-
slatorii poparelor vechT sunt si inventatoriT Religiu-
net; nu castele preotesti din anticitate sunt na'sco-
citorii religiuneT ; nu guvernatoriT poperelor sunt
figurile depe care s'aii decopiat si ins6dit in ome-
nire simtul religiei ; nu frica de pedepsa at Introdus
in natura omenesca sentimentul religios; nu stihiile
elementele iritate ale nature' at. dat nastere
religieT. A profesa cine-va asemenea ides este a
nega autoritatea puterilor orT facultritilor sufletuluT
omenesc; este a admite ca cugetarile, ideile si fap-
tele positive ale omului nu-s decat jocuri de cm,
vinte, ilusii perdute; este in fine a suspencla din
omenire on -ce realitate, fie material a fie intelectuala ;
a nega on -ce progres bazat pe cercetarT sciintifice.
Admitem ca OmeniigenialT legislatorii, scriitorii in.
prose sat. poesie, preotii si chiar stihiile nature]. at
avut o influinta asupra forme): de manifestare a sim-
tuluT religios in omenire, acesta da. Dar de a-1 in-
yenta simtul religios , nicT- °data , si nicT este cu
putintg.
Formele variate sub care ati aparut sentimentul
religios in diferitele popere, ce at existat pe supra-
fata globului nostru, probeza indeajuns tesa nestra.
Au influentat mult asupra formei desvoltarei senti-
mentuluT religios Inca si forma guvernamintelor la
Biserica Ortodoxl Romand. 3.
i nicT
;
www.dacoromanica.ro

234 REFLEXIUNI RELIG1 o SE
diferite popdre, climatul, starea de cultures a po-
poruluT etc., cea ce a conlucrat mult la intar-
clierea inaintarei -adeverate regulate si a cultivareT
simtului religios, fapt pe care crestinismul it de-
scrie prin cuvintele : Tar cand au venit plinirea
vrema...."
Din cele tlise tragem Inchierea urimitdre : Omul,
daces voeste sá vietuiasa, pe deplin desvoltat, in-
tocmaT dupre constitutia naturel sale, nu pote trai
fail Religie, pentru ca simtul religios este inascut
in natura sa, si dar trebue cu necesitate a-1 cultiva,
abstractie facend de forma sub care apare si se nu-
treste acest sentiment Religios. El exists in om.
Este de datoria representantilor religiunilor de
a-0 proba superioritatea religiunei for in parte.
Acesta superioritate rees'a evident ca si lumina din
comparatia doctrinelor religiunelor. Chnd continu-
tul unel religiunl este demo de om si-1 mans spre
progres si perfectibilitate; cand forma sub care-sT
manifests omul acest sentiment si-si indeplineste
acestA datorie impusa naturel sale iT satisface ce-
rintele lust interne si corespunde prin tipurile sale
rituale reclamei naturel sale externe; atuncl acea
religiune este cea mai bung pentru omenire si cea
mai proprie de a-I Inlesni omului calea spre adev6r.
Asemenea lucrari comparative Intre diferitile reli-
gii s'ati facut si se fac Inca si asea-cp de oameni
speciali si indepedenti de orl ce influenti. Din tote
cercetarile seriOse cite cunOsccm, tate fara escep-
tiune au ajuns la conclusiunea eh', Crestinismul si
numai el este singura religie ce corespunde tuturor
www.dacoromanica.ro

REFLEXIUM RELIGI6SE 235
cerintilor individuale si sociale ale omului. Ea sin-
wird, a dat nastere aventuld omenesc spre cultura
si civilisatiune, spre educatiune morals demna de
om. Ea singura invata 'positiv si demn ce-f 6m.ul,
de unde vine si unde merge, apol explicA si ce-T
viata nostra pe acest pAment.
E.
www.dacoromanica.ro

NECESITATEA RELIGIEI PENTRU OMENIRE
Religia in omenire se presintd ca un fapt istoric.
Dupre cum lumina qild si intunericul noptd, dupre
cum viata si mortea le simte si le vede tot vietuito-
rul pe acest pament ; tot asa si cu Religia o gaseste
individul cand infra in lume ea fapt positiv, o cultiva
si o respect tot omul 'Ana intra in morment. Dife-
rinta consta numal intru acea, ca cu fenomenele orl
lucrurile dinafarA din natura vine in contact on -ce
fiinta simtitore, pentru ca se rapdrta in lumea ma-
teriala ; pe child cu religia nu vine in contact de
cat omul ea fiinta simtitOre si cugetat6re. Se lipsesc
de impartasirea bunurilor ce se deriva din cultivarea
sinItulta religios, ce exista in natura omenescA, numaT
acele fiinti, care prin o defeotuositatenaturala or in-
templatOre nu simtesc ce se petrece in jurul for si nici
se cugeta asupra causelor obiectelor cu care pot veni
in contact. Asa orbul ste privat de cunoscinta
si a intunericului, surclul de frumuseta armonid
musicale, nTutul de dulcota accentuluY vorbirei etc.
Tot ast-fel se lipseste de bung voe si omul de
c
www.dacoromanica.ro

NECESITATEA RELIGIE! PENTRU OMENIRE 237
beneficiile religiund ; de§i religia este inskditd. fl,i
,, ca qi cele-lalte darurT omeneqti, ce se afra% in
natura ominesca. Dupre cum amenta aruncatii in
pdment trebue 84-0 dea rodul set", pentru ca este o
consecinta natura16, qi numai esceptional se pate
pierde ; tot asa este qi cu sentimentul religios, inssa-
dit in natura ominescrt, trebue qi el sa-§T dea rodul
set". Dupre cum exists gre§elT in natura prin defe-
ctuositatT din nWere on intemplatare, in urmarea
carora fiinta vietuitare se lipse§te de beneficiile na-
turale, asa ni se presinta casul qi pe cAmpul de culti-
vabil al religio§itatei, si care-T rezervat numai omulul
ca fiinta cugetatare si libel* treats de D-let" dupre
chipul qi asemenarea sa.
Omul dar numai prin sine ca fiinta cugetatare qi
numai dela sine ca fiinta libera p6te sa se priveze
de contactul cu religiunea. El it pate iniidusi in sine
qi ast-fel a opri desvoltarea naturala a simtuluT re-
ligios existent in natura sa. Dar, dupre cum am ve-
clut, on -ce fiinta din natura, care nu pate veni in
contact cu lucrurile din lume, si prin urmare nu
pate beneficia de tote bunurile naturd, este defec-
tu6sa, tot asa urmaza s'admitem ca qi omul cuprins
de mandria de sine, on de egoismul exagerat este
privat de beneficiile sentimentului religios, de bunA
voia sa, qi este dar defectuos in desvoltarea sa, este in
fine in o stare anormala. MaT observam ca lipsurile
naturale on intemplatore ale fiintelor nu li sunt im-
putabile, pentru ca nu sunt ele causa; pe cand lipsa
cultivard, desvoltareT si practicareT in viata socials
a simtuluT religios, ca qi a on Card alte puteri din
www.dacoromanica.ro

238 NECESITATEA RELIGlEi PENTRU OMENIRE
om, este de-a dreptul imputabila omului, pentru ca
a avut putinta §i n'a voit. Rumperea contactului
cu religiunea din partea omului nu se justifica prin
existents libertatei omine§ti, ci eel mult se pate lua
ca pretext. Nu este data omului libertatea pentru
a-§i perverti on deteriora desvoltarea complecta a
naturei sale ! Nu este data omului cugetare pentru
a se nega pre sine insh§i §i a opri prin indArAtnicie
conclusiile ce results din cugetarile logic stabilite !
Atunci ar fi a admite ca pe child ni s'aft dat de
Creator o serie de prerogative pentru folosul nostru
qi spre ajungerea mai cu siguranta a menirei n6stre,
not le-am intrebuinta indirect spre injosirea meni-
rei nostre, Tar direct spre deteriorarea naturei ome-
neqti. SA observAm cA, acesta procedure a unora
tontine in sine argumentul eel mai puternic despre
existenta libertatei in om §i a naturei sale religi6se.
Cine slice om, elite : fiinta religi6sA, tine pronunta
cuventul nu, prob6z6 existenta vointei libere in om.
Cine voe§te a-qi desvolta complect natura sa, cu
tate prerogativele inerente ei, nu pate a nu cultiva
§i sentimentul religios. Prin urmare religiunea este
o necesitate pentru om.
E.
www.dacoromanica.ro

PSALMUL X,
(Urmare;veg No. 1, anul al XI-lea).
Obiectul psalmulul este de a indeinna la radarea
qi nadejdea in D4ii, in timpul persecuciunilor.
VERS. 1, 2.
Spre Domnul am niideljduit, cum ve dice sufletulul meu: mu-tette
in munit ca o pasere? Cd iata &cat,* au incordat arcul, gettitatt
selgeft in tolbei, ca set sdgete intru intunerec pre eel' drep0 la inimet.
David vorbqte aid in timpul persecutiunilor lui Saul, sau on
can.'" alt inimic. Aceste cuvinte pot fi aplicate fie-cam' om bun:
In Domnul netdjduesc etc.
Ebreul dice asta-c1": Fugl muntele Mu; qi acesta cetinta nu este
rea, presupuind ca amicii sau inimicii lui David i-ar fi sa se re-
traga iu milli", uude avea obiceiu a cauta un asil. Apoi dicem
in fie-care 4.i unui particular; ce faci in munte, sau lute in munfit
aratand munti" cars -i stint cunoscu1i, sau cei care sunt in veci-
ngtate. Cetinta celor LXX §i a Vulgate' este ma' lamurita pentru
ca n'are pentru ce imagineze aici tin munte particular.
In al doilea vers, pc te ca amicil sei it in§tiinteza, ca pecato§i
(inimicii sel) au gatit arcul, sagetile etc. Deaseminea pote ca qi Da-
vid recumisce aceste rele dispositium ale inimicilor se" ; i acesta
e sensul ce s'a urmat in traductiune.
in
trt,
sa-g:
www.dacoromanica.ro

240 NOTE $1 MEDTTATIUNT
MEDITATIUNI.
In decomun este un sfat reit din partea amicilor, sail o
viclenie a inimicilor, mai ales acelor ai mAntuirei, carii ne
indemna a ne schimba local, sub cuvent ca trebue a ne
feri de primejdii, prigoniri, sail chiar sub cuvent ca trebue
a duce o viata mai perfecta. Pentru a ne determina la aceste
schimbari. trebue a ne gandi mult, si a consulta mult pre
Domnul, care nu ne paraseste nice odata in aceste ocasiuni.
Remediul general al acestor feluri de schimbaxi este a (lice :
Svre Domnul nadajduesc, pentru ce sd cant alto scdpare,
Sunt putine persone, earn sa nu fi ineercat reutatea dale-
nilor, carii sa nu fi fost espuse la vicleniile lor ; ar nu este
nice unul care sa fi scapat de cursele inimicilor religiunei,
nu este nice unul care sa se pota feri de pasiunile sale, de
obiceiurile rele, de imaginatiunea for desfranata; acestia
sunt inimicl casnici, en mult mai taxi cleat eel streini, chiar
deal puterile iadultu. Speranta in D-deu este necesara
pentru invinge, dar de asenainea trebue a intrebuinta si
armele de care vorbeste St- Paul ucenicilor see, brazil ade-
verulta, zaua dreptdra, incd4dmintea Evangelia, scutul
credinta,coiful rndntuirel sabia Dultulut, care este Cuvgn-
tul tut D Vett.
VERS. 3.
Ctt cele ee to A'ver§it, et le-ag stricat; dar dreptul ce a 'geld?
David arita Domnului dou6 motive pentru a primi ajutorul sk"u
contra pecato,ilor, contra inimicilor personei side §i a naantuirel
sale. Cel intaiu este, ca ennenii eel rei an stricat cele ce Domnul a
a§eclat; cuvinte, care se raporta la alegerea facuta de Domnul in
persona lui David pentru a guverna, sail mai bine care insamna in
general atentatele impioOlor contra legei divine. Al doilea motiv
este ca omul drept, adica el insup n'a facut nimica, care sa potl
mania pre Domnul.
ca
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 241.
MEDITATIUNI.
In cele done intelesuri ce se pot da acest ti vers, se des-
eopere o invetitturil san5t6sa.
1. In persecutiunile cele man, inimicii omului drept stri-
c6 tote folosele temporale ce D-cleu i le-a dat. Ceia ce s'a in-
templat cu mucenich, el aid suferit perderea averilor lor,
posithinei for in lume, reputatiunei, si in fine chiar a vie-
tel. Ceia ce se intampla Inca si asta -di 6menilor bum, carif
sent cuprinsi de ambitiune, de avarit,ie, invidie, de un zel
fats. Ce vor face ei pentru a se apara de aceste reutati ?
Daca n'ar fi un D-den, care sa-1 sustie prin speranta bu-
nurilor viitdre; o religiune, care sa-i rnangtte prin adeveru-
rile ce ea invata, si prin exernplul lui ls. Chr. ce ea propane,
acesti drepti s'ar despera, ei ar fi ispititi cu drept cuvent
a parasi dreptatea.
2. Daca temeliile ce le-a pus D-sleii sunt resturnate, ce va
face omul drept? Ah ! Domne, data nelegiuith ar ajunge a
ruina santa to religiune, ast-fel ca biserica sa inceteze de a
fi vecluta, ca invetamentul adevorttlui sa se stinga, ca ioti
aces ce trebuea sa-1 sestina sa se dea in partea inimicilor
tei, ce va face dreptul? Cm se va adresa el pentru a se lu-
mina? Cum va risipi el intunerecul ce-1 inconj6ra din tote
partile? Presupunerea acesta este zadarnica; fligaduintele
tale sunt Area lamurite, o D-cleul meu, si temelia adeveru-
rilor veritatei tale va sta; dar ceia ce se intampla mai ades,
este ca omul bun se lasa a fi amagit de inselatorii carif
ataca religiunea ncistra; nu se pot pazi in deajuns de socie-
tatile, care love4c adeveratele principh, de cartile sau de
veninul nelegiuirei, ce se furisaza in mii de chipuri deose-
bite. Ce va face omul drept, data temelia dreptatei. care
este credinta, se micsurkit, sae numai se clatina? Nu va
ineeta el din acel moment a mai fi drept? i se va mai re-
trage din primii pasi ce a facut afara de calea inAntuirei ?
www.dacoromanica.ro

242 NOTE I MEDITATIUNI
In acest secul mai mult deck in on care altul, trebue a
spune celor mart si celor mice, 6menilor publici si parti-
cularilor : Dacet fundamentele religiuna suet distruse intr'un
stat sag intr'un org, intr' o familie chiar, ce semantet de
dreptate va mat remeinea in acel stat , acea cetate sag
familie?
VERS. 4 §i. 5.
Domnul in biserica cea scintet a sa, Domnul in ceriii scaunul lug;
ochtY le spre eel serac privesc, genele le intrebet pre fii omeneftl.
Domnul intrebet pre eel drept fi pre eel necreclincios ; iar cel ce iubege
nedreptatea uret§te sqetul sea.
Prof etul spune aici pentru ce nfulajdue§te el in D-sleu. Cu tote
carD-cleu locueste in ceriu care e locuintl sa, el priveste pre sarac si
cerceteza pre fill ennenilor ; dovada ca Provideniea is aminte la
faptele omenilor muritori.
MEDITATIUNI.
St. Ion Chrisostom are, asupra, finitului versultu al trei-
lea si acelm al patrulea, o gandire care merita a fi adusg,
aim. Ce a facut dreptul? (lice acest Parinte sant; el s'a
intors catre Domnul, a gandit ca Domnul este in santul
sett templu si ca vede totul. Acest om drept n'a intrebuin0,t
arme spre a se apara, el a pus increderea sa numat in eel
Prea malt. Eta in adever ceia ce man& pre (maul drept ;
el scie ca Domnul din inaltul ceruhu si din scaunul gloriei
sale vede totul, cerceteza totul, judeca totul. Child s'a ucis
St. Stefan cu petre, Is. Chr. era de fa p, la lupta credincio-
sulut sett discipul. and voi a sili pre eel mai tenfir dintre
Machabei a parasi santa lege ce o primise dela batrani,
admirabila sa muma, cum o numeste Scriptura. it indemna
a privi cerul si a despreui mania calaului sell; si acest
generos Israilit intimpina muncile, anuntand persecutori-
lor set, ca ei nu vor putea inlatura resbunarea lui D-cleit
care vede tote, Srt ne invetam deci, care este marturia in-
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 243
cerearilor si a suferintelor nOstre, sa ne folosim, in tote
pericolele vieteT, de invetatura ne o da profetul. Ochiul
etern al lui D-cleu priveste pre cei intristati; el cerceteza
piina in cele mat mica amarunte purtatea Oruenilor, sari
pentru a Linea sama de ceia ce sufer et pentru e], sau pen-
tru a imulti tesaurul maniet ce pastreza pentru inimicii nu-
melut seal §i ai servitorilor s61 credinciost.
VERS. 6 gi 7.
Ploa-va preste cet pe'cato0 lafto1; foe i iarbet pucidsli §i duh de
vifor partea paharulut" lor. Cct drept este Domnul §i dreptap au iubit,
indreptd21 au alut fata tut.
Sunt interpret], carii traduc dupre Ebreul : Domnul aproba pre eel
drept yi sufletul seu urayte pre eel fara de lege §i acel ce iubeste
nedreptatea. Acest sees este bun. Dar Ebreul se unesce cu cei LXX
cu Vulgata, al earn' Bens este mat frumos. Ca D-4eu ura§te pre ne-
credincios §i pre acel ce iube§te nedreptatea, este tut adever pre cart:,
insup cei re' it recunosc : dar cll acel ce iube§te nedreptatate urdOe_
sufletul sou acesta nu puteau 114elege upr cei §i acest a convinea
profetulni inveIa.
Domnul va ploa curse preste ceY pe'cdtog. Aceste curse insamna ta-
ria atot puternica alut D-cleu, care va lega pre pecato0, ca sa le fie
cuneputitqa a mat scapa de resbunarea ceresca. Cele-]alto pedepse.
focul, puciOsa, §i.duh de vifor, insamna muncile la care vor fi eon-
demnati; acesta suflare a viforulut pote insemna Inca §i tulburalea
sufletulut lor. Eta partea lor, eta acel pahar amar ce trebue sa-1
bea "Jana la picatura.
MEDITATIUNI.
Oare am cunoscut eti bine, ca pecatosul este eel mat mare
mimic al sett insult? Ca fie-care improtivire la legea lei
D-cleii este un act de vrajmasie, ce severseste tine -va contra
propriei sale pers6ne? Daca sunt patruns de acest adever,
voiti incheia ca santit, in acesta vieta, sunt singurit carii in
adever se iubesc pre sine insusi. In seracie, in asprimele
pocainte, in nenorocirile multiple, este adeverat ca et se
yi
re],
a-1
ce
www.dacoromanica.ro

244 NOTE §I MEDITATIUNT
bucura de fericirea until amor propriii stint, si legitim, insu
prea real. Et scili, ca tot aceia ce contrariaza natura in et
este un folos al sufletulut for ; et implinesc literal aceia ce
Is. Chr. a repetat de atiltea on. Cd acel ce -fl iubeste sufle-
tul s616 ,si voeste scape, trebue sa-1 piarda; adica, ca
dorinta de mAntuire porunceste : infranare, tipsy,, mortifi-
care, amorul cruces. Dar tine este eel mat antic lui insust?
Acel care in scurtul spaciu al acestei vieti 'st face resboiu lui
pentru a fi ferieit in eternitate, sau acel, care impli-
neste pofta sensurilor sale si pasinilor sale, in cursul unei
vieti asa de marginite, spre a-st da sufletul sen la Auferinti
eterne! In ce parte este intelepciunea si, indrasnesc a dice,
delicateta amorului propriu? Ah! Winne, Santul tell Spirit
me invata de a avea mild de sufietul aratii mijlo-
cub, adica de a- pldcea, de a trece via mea implinind
legea cea santa.
Descrierea ce o face profetul de pedepsele pastrate peca-
tosilor este infricosatit Se pare Ca an imprumutat ideia catas-
trofet celor tint] cet.tti vinovate, preste care Domnul a ploat
torente de foc si puci6sa. El a adaus curse si vifor ; aceste
curse sunt sau legaturile cu care Is. Chr. dice ca eel bles-
ternati vor fi lerecati, child suveranul Judecator va porunci
de a-i lega ca snopit, pentru a fi aruncati in foc, sau aceste
curse sunt parasirea lm D-deli in ac6sta vi6ta, de unde
urmezil, mit de crime care legit si inlantuesc pre pecatos,
ast-fel ca..] este en neputinta de a se scapa. Acel v'artej fu-
rios este fara indoiala acela cu care St. Ap. luda amenin-
ta pre eel fara de lege §i dice ca li s'a pastrat penult eter-
nitate. Causa acestor re bunan asa de infricosate este ca
Domnul e drept si el el iubeste dreptatea. El o iubeste ca
D-deli, adica infinit, si el o resbuna ca D-deli, adica cu pe-
depse eterne. Precum bunatatea sa, intelepeiunea, puterea
sa sunt infinite, de aseminea si dreptatea sa. Precum r6s-
plareste observarea legilor sale cu cunum, care nu se mat
vestejesc nisi °data, el va pedepsi calcarea for cu pedepse
sd-1
mat, si -ms
fnsu 1,
to
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMILOR 245
nesfarsite. not nu cun6seern tota intinderea darni-
ciei sale, not nu eun6seena nici drepturile dreptatei sale, si
scim Ca loveste numal pre eel vinovati. Dar va dice tine -va:
Nu cred, ea D-deu este aseminea unul resbunator muritor,
sa pedepsesca creaturile sale, chiar vinovate, pentru pla-
cerea barbara de a le videa suferind. Daca le pedepseste
este pentru a le inturna de]a viciu, prin esperienta relelor
ce decurg de aici; dar nu pot ii*lege cum un D-deu drept
si bun, sa pita pedepsi, prin un spirit de resbunare, si en
atat mai putin Inca ca el sa-si resbune in etern. Resbuna-
rea nu este dar interchsa °Danko', pentru ca omul este ima-
gina Int D-clew ". Aieisunt atAtea sofisme eate cuvinte, si tote
aceste sofisme yin din abusul ce se face de resbunare.
Acest termin are done insemnarf, el p6te fi luat sau pen-
tru o reparatiune drepta si legitima a injuries f acute legilor,
sau pentru o rdscare a pasiunei de care este agicat acel
care se crede insultat, si prin urmare care cauta a vatama
cat se p6te mai malt pre inimicul sat. 11.6sbunarea, luata
in primal sens, a fost judecata ca necesara de foci legisla-
tori], si el an shbilit-o ca o resplatire neaparatii a calcarei
legilor, ca o satisfactiune ce li s'a dat, ca un frau atentate-
lor. Si sand o intrebnintnn, contra celor vinovati nu o
face nici decum.pentrn placerea bqrbara de a4 videa sufe-
rind, dar pentru a conserva legilor t6ta autoritatea lor,
pentru a mantinea buna ordine, si pentru a nu lusa sa pera
dreptatea. Resbunarea, luata in al doilea inteles, este o in-
drasn4la a sufletului suparat de o injurie reala sau pretinsa.
Ratiunea nu ne dietka procedari ce se permit in asta pH-
vinta, dreptatea nu regul4za atunci rasura atisfactiunilor,
pasiunea singura atrage pre resbunator si daca ajunge a
subinga pre inimicul s6u, el 1 pedepseste pentru placerea
barbara de a-I N idea suferind. D-clen r6sbuna legile s tie, ea
un legislator intelept, care nu ascult t deciit die! tatea in
pedepsile ce cere. D-4 u nu se asamiin t cu r6sbutifitoria
muritort, earn pedepsesc pre eel vinovati pentru placerea
Fiind-ca
www.dacoromanica.ro

246 NOTE BSI MEDITATIUNI
barbara de a-I videa suferind. El nu pedepseste in acest
spirit de resbunare de care sunt animate 6menir patimasi,
pasiunile nu intra in privirile si hotararile acestei fiirrti infi-
nit perfecte. El pedepseste etern, pentru-ca cun6sce etern
ca sufletul pecatosulur este rebel. Acest pecatos a abusat
de darurile sale, a fost insciintat de importanta legilor divi-
ne, de pedepsile stabilite contra acelor ce le calca, si a avut
mijI6ce a le observa. El s'a perdut prin gresala sa, trebue
sit se mire cine-va ca D -deg it supune dreptatei sale? Dar,
se (lice, data pedepseste pre oameni, este pentru a-I
intarce dela viciti, prin esperienta relelor ce trag in urma
sa. Da fora indoiala, ast-fel pedepseste el in acesta vi4ta,
sau prin batin publice en care loveste pre eel vinovati, sail
prin calamitatile particulare cu care-I certa, ast-fel pedepsi
odinidra pre poporul sett, aducend contra lul popdrele ve
tine ca sa -i duca in captivitate. Aceste pedepse sunt mat
Inuit efecte ale milostiviret, decAt ale dreptatei sale, pentru
ca aduce prin aceia pre cei vinovati la observarea legilor
divine, pentru ca le da in mani mijI6ce de a resplati gresa-
lele lor. Dar acesta maniera de a pedepsi nu este cleat pen-
tru timpul in care pot profita, i acest timp se margineste
in cursul vietel lor. Ore dupa, mdrte p6te sever§i cine-va
fapte demne de mkntuire. Vi4ta viit6re nu este ea tinta sau
copul destindrer dmenilor? Nu suntem not insciintati de
mintea nastra i descoperire, ca timpul acestei vieti este o
tale unica catre vieta eterna, dupa care este o stare fixa, de
fericire pentru cei drepti, si de nefericire pentru cei rot ?
Dar, lice cine-va, D dell este bun si drept si nu 'Ate pe-
depsi cu spiritul de resbunare, cu atat mai putin nu pete
sa -$1 resbune in etern. Am observat deja abusul ce se face
aim de terminul resbunare. Aceia ce este in D-cleti, nu este
deck executarea cuvenita a dreptatei sale, bunatatea sa a fost
insultata, dreptatea sa resbuna acesta insulta, dar lard pa-
siune, i tot-deuna dupa regulele intelepciunei eterne, care
presideza la tote consiliile acestei fiinti infinite. El res-ist
Ddeg
si
www.dacoromanica.ro

ASUPRA PSALMELOR 247
bunrt in etern, aclidt, ca el esercitkii dreptatea sa in totii,
eternitatea, pentru ca dreptatea sa este eternit, el pedepse-
ste etern precum resplAteste etern.
Recunoscend acest mare adevor, vom striga cu Dania :
Drept esti, Dainne, tote lucrurile tale sunt adeverate, tote
privirile tale sunt drepte, tate judecatile tale sunt legitime.
Nu-mi ranane decat a cere indurarea ta, all servi cu
tota inima mea, a m6 teme de tine si a cauta Banta ta pre-
sentrt. RevarsA spiritul credintei pre pament, si ada la
adev6r atatea spirite ce se r6tacesc in gandirile lor; opreste
strigatul pasiunilor lor, ca sa cunasea ca to esti catre densil
un D-cleii plin de indurare si bunatate. Sa nu astepte el
momentul dreptatei tale, pentru a deschide ochit asupra
retacirilor lor.
=a4:10E>
Oherasint Piteqtenn.
www.dacoromanica.ro

PROFETIILE IIIESIANICE
(Urmaro; vegi No. 2, soul X ).
Targumurile sail parafrasele cartilor Ante, pe care
Iudeii le onorez6 deopotriva cu textul chiar, raporta
la Mesia o multime de profetiT, pe care si noi le consi-
deram ca mesianice. Din aceste parafrase sunt doue
despre care ne indoim data sunt anteridre sail ceva
posteriare lui Is. Chr. Dar in privinta targumului
Ierusalimiten este sciut ca era scris inainte de
venirea Mantuitorului; profetiile despre Mesia erau
dee cunoscute inainte de El.
Ori ca prec;licerile acestea existati, asa cum sus-
tinem no'f, inainte de Is. Chr., sail ca ele all fost
facute de densul sail de crestint Dar ele se afla in
cartile ce erau la inceput ale Iudeilor, inimici neim-
pacati al' lui Is. Chr. si at CrestinismuluT, scrise in
limba Jor, conservate si transmise de densii, dela
el' le avem si not. Martorul eel mai sigur, ar fi acel
care ar avea interes a contesta acesta. Opunem deci
cu 0 forta iresistibila miirturia Iudeilor, adversarii no-
stri despre anticitatea profetillor, tuturor acelora carii
www.dacoromanica.ro

PROFETITLE MESIANICE 2 4R
s'ar mai indoi. Pretinde-va cine-va eh inqetaciunea
s'a facut in unire cu Lida', carii s'au unit cu not spre
a ni da aceste arme victori6se chiar in contra Tor?
Sustine-va cine-va ca falsificarea s'a facut cu scirea
Iudeilor sail qi frtrh scirea for qi ca ei n'au voit sh
vadh nicT sh auda? Trebue a se alege din aceste
suposip care este mai ridiculii, qi cu greu s'ar putea
decide acesta. EY judecati tot ca si parintii no$ri
in credinth, prima' aphratori aY religiuneY, cu deose-
bire St. Tustin, St. Ion Chrisostom, Teodoret qi Augu-
stin iutr'o multhne de locurY. Opuneati pentru a arata
realitatea profetiilor, cu o putere invincibila, pAgh-
nilor, carii erati necredincio§Y pe timpul lor, rnArtu-
ria Iudeilor, earli era0 emit contra creqtinismului.
Prin autoritatea profetiilor, confruntati §i pre unii §i
pre altin pre Iudei, pentru eh credeati in ele, erh,
pre phganY, pentru ca nu puteati sh le conteste.
Dar este ceva maT mult. Nu numaY Iudeii ci li
phganii ne garantezh despre aceia, ca profetiile sunt
anteri6re timpului luY Is. Chr. Tate chrtile in care
se afla ele ail fost traduse in grecelte cu multe se-
cube inainte. Si and a venit Is. Chr. eraii respan-
dite nu numaY intre TudeY, ci si intre nemurY, nu nu-
mai in limba for originala, ci in limba cea mai
cunoscuth, cea mai intrebuintath, cea mai cultivate,
de chtre top Omenii instruip din t6te cerile. Castile
profetice erati traduse, prin urmare existati. Caci
dace am presupune ca locurile mesianice ail fost
interpolate, ar fi trebuit sh se intelega in privinca
acesta top Iudeii ce erati impraqtiap in tote partile
qi top paghnif ce posedati exemplare din acele tra-
Biserica Ortodoxl Romaa. 4,
www.dacoromanica.ro

250 PROFETIILE MESIANICE
duceri; ar fi trebuit ca acesta multime de omenT
asa de imprastiati sa se fi inteles intre densii, si sa
pazesca secretul cu o fidelitate asa de exacta, asa,
ca sa numai rem'ae nici cea mai mica presupunere.
Din cele espuse, s'a demonstrat pang la evidenta,
ca profetiile, pe care intemel'am dovada misiund si a
religiei lui Iisus Christos, existati cu mult inaintea
()data stabilit punctul acesta, ne mai remane Inca
doue de dovedit, adica: mai antaiu ca', profetiile a-
cestea s'ati implinit Cu exactitate in el; si apoi ca
acesta implinire n'a lost nici preve'cluta prin cuno-
scinti naturale, Mei din intemplare ceia ce vom
face eand vom vorbi mai pe larg despre
°and un singur om, qice Pascal, ar fi &cut o
carte care se contie pre4icerele despre Is. Chr. in
privinta timpuldi si a modulus venirei sale, si Is.
Christos sá fi venit conform cu profetiile acestea,
ar avea o fortes infinite; dar aid' este mai mult. Este
un sir de OmenT, In timp de patru-mil' de ani, cariY
statornic si nesehinabat, preqic unul dupes altul ace-
eveniment. Este un popor intreg, care vesteste
si traeste timp de patru mil de ani spre a marturisi
despre implininirea celor prevestite. Acesta este
f6rte mult, in adever data am sta un minut sa
consideram tote profetiile iudaice, nu putem admire
in deajuns tabloul ce ni se presinta.
i in cartile paganilor se v6d cate-va oracole i-
solate unele de altele si ca aruncate din intimplare
in cursul vecurilor, a caror autenticitate si implinire
cunt mai mult deck suspecte. Dar ceia ce nu se
vede Ilia la un popor, in nici o religiune, este un corp
lui.
la;,3i
ele.
www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MEStANICE 251
intreg de preslicerT, a cdror anticitate intrece tote
scrierile cunoscute. Este un lant de prevestirY, a
caruT verigh e atarnata de creatiunea lumeT ri care
prelungindu-se prin t6ta intinderea vecurilor cu-
prinde totul. Este o continuitate de profetii, care
preced origina natiunei, §i care lega,ndu-se apoT cu
t6th istoria sa, o urmezh in progresul WI, in succe-
sele sale, in nevoi, in diferitele revolutiuni §i panh
in distrugerea sa. Este o unitate de vederi, de
principii de invethturh, intre 6meni earn', semhnatT
din cand in cand, intr'un interval de patru-mil de
ani, dela Adam panh la 16n Botezatorul, se con-
certezd cu deseversire spre a predica acele§Y adeve-
rurY sante, spre a vesti acelaqi fapt, a face sa se
.nasca asceptarea, a sustinea speranta. Este o ordine
intrega a religiunei intemeiata pe profetii sa pe a-
ceia ce prescrid sad interclic, pe aceia ce spun sad
promit, pe aceia ce descoper sad preinchipuesc.
Este legislatiunea civilii, si religi6sa, dogmatics, mo-
rale, cerimonialh, legate prin profetii §i prin mijlocul
for nefdc'end decat un singur corp. Este destinata
temporala §i spiritualit a natiunei amestecata con-
tinuo qi ca cum ar E. intrupata cu prufetiile. Este
tots viata patriarchilor, t6th purtarea Iudeilor, tad
administratiunea republicei lor, regulatd qi condush
stafornic prin profetii: ele sunt in econmia ebraich
totul in ceia ce prive0e motivul, legatura qi espli-
catiunea.
Am observat cd, sent dou6 felurT de caractere
spre a discerne profetiile: unele negative, care fac
cunoscut profetille false, altele positive, pe care se
www.dacoromanica.ro

pot cunasce cele adeverate. SA arhtam maY anthiti ck
nu se pot athca profetiile nastre, apliciindu-se came-
terile negative; am recunoscut trey.
Mal anthiA, nu trebue a pune in rAndul profetiilor
adev6rate pre4icerile, care, dupre marturia acelor
eariT le fac, nu sunt din partea lui D-cleti. Dar top',
profetii iudeT se anunth ca trimiY ai celuT Prea
malt. Mai multi dintre a spun modul cum au pri-
mit a misiunea data lor de D-cleti. Altil incep ser-
*iciul lor, declarAnd ca ceia ce vor eT sh spue este
cuventul Domnului rostit prin gum lor. TotY se grh-
besc a dice : Acestea dice Do?nnul. DecY nu li se pate
opune dificultatea Anthia.
Al doilea, falsitatea recunoscuta a invethturei in
folosul &aria se face vre-o preqicere, este o dovadh
sigurh ca preclicerea nu vine dela D-clew. Dar in
scrierile profetilor nu se vede nimic contraritl cu
aceia ce ne invata, nu q.ic revelatiunea, pentru ca,
adversariT nostri nu o cred, dar ratiunea qi acea lege
naturals pe care se lauda eY ca o phzesc. Necre-
dincioqii, cu tote cercetarile lor, nicT odath pu-
tut sh afle in invetatura qi morala profetilor nimic
care sh contraqiea aceia ce ni descoper luminele na-
turale despre D-cleti, despre OM, despre raporturile
intre D-clew qi on'.
Al treilea, am veclut ca data sitntenia personalh,
a profetuluT nu pate fi o noth positiva despre ade-
verul misiunei sale, viciile sale trebue sa fie privite
ca o nota negativa, qi eh este intemeiat cine-va a
crede ca omul vicios nu este organ al divinithtei.
Dar putea-va gasi cine-va in profetii legei ve chi ceva
nail
www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MESIANICE 253
care sa inspire cea mai mica presupunere contra
virtutei lor ? In tot-deuna II vedem bucurandu-se de
da reputatie mare in tota natiunea lor. Vedem ca
purtarea lor conrespunde in tete privintele cu mo-
rala ce o predicii el% Vedem viata lor, nu numai re-
ligi6sh, ci retrasA si austera. II vedem suferind per-
secutiunea, tratitrile, Inchisdre, unii chiar mdrtea,
spre a sustinea adev6rurile ce le anuntil. Dacii, i-ar
acusa tine -va de ipocrisie, sa ni s'a spun' ce interes
avead ei a face acesta? Daces nu sunt ei niste6meni
virtuosi, pe ce se recun6sce dar virtutea ?
Deci ,nu li se p6te imputa profetilor legei vechi
note negative, semne de reprobare prin care se re-
cun6sce falsitatea uneY profetii. Trebue sa dovedim
acum ca predicerile lor sunt Investite cu caractere
positive care disting profetiile adeverate si cu deo-
sebire cel mai Insemnat din aceste caractere, adica
implinirea lor.
In privinta implinirei profetiilor in Is. Chr., trebue
sa lac Inca o observare. Sunt diferite profetii: unele
predic fapte publice, altele prevestesc dogme re-
ligiose. Istoria ni arata implinirea celor dintaiu ; era
implinirea celor de feliul al doilea ni-o descopere
credinta. Cetesc in Daniel predicerea despre cele
patru imperii ; si istoria ni dovideste ca s'a imphnit.
Dar cand dice Isaia &á Mesia se va nasce dintr'o
feci6rq, child Ieremia vesteste ca acest trimis ceresc
va fi Iehova, sad adeveratul Dumnedeti., in zadar
asi mai cauta in istorie implinirea acestor prevestiri.
Numai in invetatura religiei nostre se pote giisi.
De aim result' ca spre a convinge pre Iudei si pre
www.dacoromanica.ro

necredincio§ii carit nu primesc inv6t6tura nostra,
profetiile de feliul anthill all o putere, pe care nu o
all cele de feliul al doilea. Urmeza Ore de aicT ca,
no trebue sa suprimam pe acestea qi sä nu le mar
intrebuintAm! Nu cred ea ar fi drept ; qi declar ca
me voiti folosi de ele pentru doua cause. Maianthill,
data necredincioqii nu le gAsesc demonstrative, ere-
dincio0i, cariT privesc la dogmele ce le profeseza,
preclise in legea vache qi in.v6tate in cea noug, gases°
in ele o intarire in credinta lor. A doua cause este
ca chiar MO cu inimicii religiun.ei, raportul acestor
preqicerT cu dogmele nostre nu este indiferent.
Data credinta cresting nu ni-ar ardta in Is. Chr.
caracterile dogmatice preclise despre Mesia, ar ar-
gumenta puternic contra nostrg,. El' ni-ar dice, de
exemplu : Mesia dupa profetT, trebuea sa se nasch", din-
tr'o feciarA si sA, fie D-1;leti; cliceti ea Is. Chr. este om
curat, ndscut ca alp. amen.; trebue dar sá recu-
nascett ca nu este Mesia. Insa invetatura nostra pre-
vine obiectiunea acesta. 1?icem adversarilor : Tot
ceia ce all prellis profetiT despre Mesia in privinta
caracterului public, istoria ne arata &á s'a implinit
in Is. Chr. Ceia ce spun profetii despre Mesia in pri-
vinta caracteruldi dogmatic, acesta ni-o arata cre-
dinta, §i nu puteti sa ne obiectati ca lipsesc lui Is.
Chr. Ne servim de feliul anthill de profetif spre a
areta ca este Mesia, dar nu putetTincheia din feliul al
doilea ca nu este.
Inainte de a trece la cercetarea profetiilor ace-
stora, este bine de a petrece qi obiectiunile ce le
www.dacoromanica.ro

PR OFETIILE MESTAN10E 255
propun necredinciosii spre a se sustrage dela auto-
ritatea lor.
Ce putere pot sh aib6 niste pretinse profetiT, clic
ei, cand esti nevoit a be deturna espresiunele dela
intelesul lor natural? Sunt numai niste alegorii, a
chror interpretatiune depinde de imaginatia aceluia
ce o face. lnterpretarile metaforice, mistice, tipice,
sunt mai in tot-deuna indepartate de intelesul
spre a presenta un inteles spiritual. Se inter-
verteste cotitextul Scripturei, despartind membre
din frasA, neobservand leghtura logica. Invelatul
Grotius a observat ca pun'end aceste pasage la locul
lor, art cu totul alt obiect. Adese on preclicerile a-
cestea sunt esprimate in parabole sail enigme. Alte
on nu sunt parabole, ci fapte din care se inched
a face profetit. Cu aseminea esplicatiuni, s'ar putea
gasi Intr'un discurs orl ce voesti. Ca se aduc ca ar-
gumente texte din Testamentul Vechiti contra Iu-
deilor carii ved in ele, casi crestinii, re IVIesia,
forte bine: dar de aic nu se pate aduce nice un
argument contra adversarilor ambelor
Acesta obiectiune cuprinde, reuneste si confundA
multe lucruri pe care trebue a le dist. nge, spre a
lamuri materia si a da fie -case' pqrti respunsul sa-
tisfac6tor. SA luam pe rand cele patru obiectiuni
principale, care formeza Inc 'd pe atatea objectiuni
particulare. 10 Profetiile prin lucrari ; 2° profetille
prin parabole: 3° profetiile despre care ni se imputa
ca despdrtim autecedentele si consequentele spre a
li da un inteles fals ; 4° Interpretatiunele alegorice,
www.dacoromanica.ro

256 PROFETITLE MESIANICX
metaforice, mistice, ce ni se iroputA a facem pro-
fetiilor.
1. Profetiele prin fapte nu sunt alt-ceva decat
tipuri sail figurI. De qi giisim in profetii un mare
num& de acestea, nu facem uz de ele, Santis( Parinti
argumentati Iudeilor cu acestea mai ales ca ei re-
cunosceail autoritatea acestui fel de profetii. Dar
aceste analogii erail din partea necredincioqilor su-
biecte de contestatiune; qi nu ne vom ocupa de ele.
2. Tot aqa este qi cu parabolele : Ail alusiunY,
alegorii forte mult intrebuintate la Orientali, qi cu
deosebire la Iudei. Cetim in Proverbe q.i Eclesiast,
ctiunul din caracterile intelepciund este de a studia
0 a cundsce intelesul parabola Profetii le intrebu-
intati f6rte des ; qi este deajuns spre a deschide
cartile for §i a ne convinge. Este decT natural ca
santii PArinti s'a fi opus Iudeilor unele din parabole,
a cAror analogie cu vieta lui Christos este lamuritg.
se p6te Inca ca pintre apAratorii religiunei, sk
se fi giisit unii tarn sii, fi cercetat cu o Ingrijire mi-
nutiOsa trite alusiunile care pot sit aibh un raport
mai mutt sari mai putin l'amurit cu persona si fap-
tele lui Isus Christos qi sit le fi atribuit prea mult
autoritate contra adversarilor. Dar orT cat de solide
ar fi acestea, nu vom A orbi nici de alegorii ci ne
vom maxgini numai la aceia ce este absolut demon-
strativ contra inimicilor religiei n6stre.
3. De sigur an fi ceva contra ratiunei, de a des-
lipi membiele mei frase de antecedente si conse-
quente, cu care formez'a o unitate, un sir .spre a
forma profetille; dar suntem departe de a judeca
www.dacoromanica.ro

ast-fel. Trebue a considera si aceia ca profetir nu.
observii o ordine in scrierile lor. E tree repede de
la un obiect la altul, dela figura la, realitate, dela
o persona la alta. Un mare numer de exemple ni
dovideste acesta confusiune dar ea se tine de ge-
niul poetic, de care emir animati profetii, si de mis-
carile SpirituluT divin care-T inspira. i in poet,iX
profanT se vede acesta, disordine aparenta. Pindar
intre altii si totT poetic( lirici ni presinta multe exem-
ple. Si apoi nu trebue sa se mire cine-va ca ne fo-
losim, nu de membrele uneT frase pe care le-am
deslipi de alte propositiunT, cu care se afla in legit-
tura., ci frase intregi, care se afia are-cum isolate,
in mijlocul uneT cuventari profetice si care nu se
legs nici cu cele precedente, nici cu cele ce urmeza.
Ni se obiectezh opiniunea particulara a lui Gro-
tius. Este cu putinta ca pintre autoriT crestinI sh
se fi gasit si de acei carii sa fi abusat de unele es-
presiuni ale Scripturei; si carii in locurile care nu
se raporta la Mesia sh fi veq.ut raporturi indoicise
si chiar false : nicinoin'avem interes a-T apera. Sis-
temul lui Grotius este, ca in sensul for primitiv si
imediat, mai t6te profetiile air de object republica
iudaicrt. Dar acesta asertiune este combatuta in de-
ajuns de catre invetatoriT crestint Acest oxn savant
a plecat dintr'un prrncipiti adeverat, adica, ca, in in-
terpretatiunea cartilor profetice, trebue a urma ace-
lorasi regule prii care se explica autorii profam; si
trebue a privi si la geniul sail plain 1 profetilor. Dar
el a facut o aplicatie nepotrivita. Din aceia ca pro-
fetiile erau facute pentru hider, forte aplicati la cele
www.dacoromanica.ro

privitore la republica lor, a incheiat mai finteiti, ca
obiectul principal al profetiilor trebue sa fie aface-
rile republicei §i ast-fel trebue sa.' fie intelese. Dar
n'a luat in considerare doue lucruri : mai Antall eA,
data Iudeii erail mai mult ocupati cu cele privitore
la statul for politic, se ocupad nu mai putin si cu
a0eptarea lui Mesia, care la inceput se lega intim
cu prosperitatea statului lor ; al doilea, ca data pro-
fetii se trimiteau Iudeilor, erati trimisi qi inspirati de
D- ; erad numai organele sale, qi cu adev6rat
vorbea prin gura lor ; ca prin urmare in pro-
fetii, trebue a. se avea in vedere scopul 1u1 D-d.eit
Grotius inch' convine la ac4sta, ca tots economic
iudaica era relativa la Mesia. Deci chiar, duprd prin-
cipiul lui Grotius, profetiile Vechiului Testament tre-
buiati sa tinda la Mesia. not qicem ca erati profetii,
care aveati de scop unic afacerile timporale ale na-
tiunei. Erau altele care avend de obiect direct gu-
vernamentul iudaic, aveati un alt obiect mai putin
direct si relativ la Mesia si la religia sa. Emil in fi ie
qi de acele a caror scop unic era Mesia §i legea, ce
trebuia El sit o aduca : acesta vom videa mai de-
parte, sand vom examina pe larg profetiile acestea.
4. Ni se imputh ca intelegem tote profetiile no-
stre intr'un sens metaforic, alegoric, mistic, qi ca le
deturnam de la sensul for natural si literal, spre a
le aplica la lisus Christos.
Mai Anteiti neg asertiunea acesta qi dic, ca printre
profetii sunt multe care nu sunt nici metaforice, nici
mistice, qi pe care be intelegem in sensul for literal.
Ba chiar cu multe din predicerile acestea, aparam
den
D-defi
www.dacoromanica.ro

PROFETIME MESIANICE 259
noT intelesul simplu si literal contra Iudeilor, carii
voesc sá le dea un inteles metaforic, ceia ce se va
vedea child vom cerceta profetiile acestea.
Dar fiind-ca sunt unele profetil si de acestea, pe
care le dam ca dovecy, si pe care le luhm intr'un
inteles metaforic sail mistic, este necesar a explica,
ce intelegem not prin acest sens si chnd ne folosim
de densul.
In profetii, deosebim trei feluri de intelesuri sad
sensurT: literal, metaforic si mistic. Intelesul literal
este acela, ce presintA spiritului espresiunile i-
mediat, in insemnarea for ordinara si naturard. Asa
era preclicerea lui Iosif ciitre Faraon, ca vor veni
sapte anT de imbelsugare, care vor fi urmati de alti
sapte anT de sterilitate. Inte lest') metaforic este a-
cela ce esprima cuvintele transportate intr'o alta
insemnare. Ciind prec,lice Iacob ca luda va fi uu
leti culcat pe prada sa, eh Veniamin va fi nn lup
rApitor, este evident ca voiListP metaforic. In-
telesul mistic este acela pe care textul it presintA
spiritului nu imediat L: direct, ci mediat si indirect,
si cu ajutorul lucrmilor insemnate si figurate prin
intelesul literal. Am avut deja ocasiune a vorbi de
el si am dat exemr tu ps. 71, care este relativ la
Solomon, dar in care sunt lucruri, care neputend
sá se facA de acest pr'neipe, sunt relative la o alta
persona pe care o figurq Solomon. Difeiinta princi-
pala intre sensul metaforic si sensul mistic este, ca
acesta presupune un sens literal, pe cAnd eel me-
taforic it esclude. In sensul mistic, profetul are in
vedere doue obiecte espriinate, unul literal, altul
www.dacoromanica.ro

figurat. In sensul metaforic, profetul n'are in vedere
decat metafora sa, avut Mei decum planul de a
spune ce insemnezh cuvintele sale. David, in psal-
mul 71, vede laugh el pre Solomon, si apol o alts
pers6nA mai puternich; dar Jacob nu vede real-
minte in Iuda un lett si in Veniamin uu lup.
Se scie ca OrientaliT aveau de obiceiti a vorbiin
metafore sati alegoriT; si mai ales profetii se folo-
seati mult de ele. Cate ()data spuneati eT singurT ca
vorbeati in sens figurat. Ast-fel Isaia la capitolul
cinci, dupes ce a descris o vie, care de si cultivates cu
ingrijire, a produs numai fructe s6lbatice, declares
oh via acesta este poporul luT Israil, care r6s-
puns la bine-facerile D-deului sell deck prin nele-
giurT. Alte orT profetii nu esplica figurile lor; dar ele
se esplica de sine. Vedem pre acelasi Isaia, in capi-
tolul un-spre-dece, descriind prosperitatea din acel
timp cand va veni, radacina lui Iese, ca lupul va
locui cu mielul, leopardul cu capra, etc. Este evi-
dent ca in locurile acestea, sensul real, sensul ce-1
are in vedere profetul, nu este sensul literal pe care
it dá insemnarea gramaticala a terminilor. S'ar a-
magi chieva data 1-ar intelege ast-fel: si este obligat
chiar prin foga sensului de a-1 esplica alegoric.
Chiar si invOthtorii legeT inainte de venirea 'di Is,
Chr. intelegeati prin sensul metaforic multe din
profetiile lor, alai ales dintre acele pe care si noT
le intelegem tot ast-fel. Cum pot sa ne acuse deci
adversariT, child ne folosim de locurile profetice,
care nu pot sa aiba alt inteles real deck numai
eel metaforic ?
n'a
n'a
www.dacoromanica.ro

PROFETZILE MEStANICE 261
Declardm positiv, si cred eh ac4sta respunde in-
tr'un mod positiv in dificultate, ch nu vom intrebu-
inta dovada trash din profetiile metaforice decat
numal cand textul intruneste patru conditiunY: an-
teia cand, in insemnarea sa literalh, nu este un inteles
potrivit; al doilea, cand insemnarea sa metaforich
presinta un inteles lamurit; al treilea, cand se aplica
in Mesia: si al patrulea, and dupfe esplicarea acesta,
se afla cu desdversire realisat in Is. Chr. Este e-
vident, ca o preclicere care va intruni aceste patru
caractere trebue sh se considers ea o prof etie pri-
vitOre in misiunea diving a lui Is. Chr.
Tot ast-fel este si cu profetiile mistice. Nu ne
vom folosi de ele decat numaT atunci, cand s'ar
ghsi locuri, care neputendu-se aplica vre -uneT per-
sdne obiectul direct al prec).icerd, s'ar gasi o apli-
care drepta in Is. Chr. Cred ca nu este raj, clack'
nu aplicam niste locurr unor persone, care n'au
nici o relatie cu ceia ce se preqice, si data le ra-
portam in area persona cu care se potriveste de
minune.
Cu tote ca notiunile si principiile acestea sunt
lamurite si drepte, totusi nu stint scutite de critica
necredinciosilor. EI ataca si profetiile metaforice
si pe cele mistice. In privinta celor dintai qic ei, ca
Apostolic si Parintii au prefacut in metafore tote
profetiile, si au facut din alegoriile lor, fundamen-
tul religien el. '1' comparii, cu paganiT, carii alergad
la alusiuni spre a esplica totes idololatria lor. In pri-
vinta celor mistice dice, ca dada cineva dh done in...
telesuri vorbelor sale, cauta a amagi, si tot asa era
www.dacoromanica.ro

262 PROFETIILE MESIAN[CE
si oraculele pagane, care, prin indoita lor insemnd-
tate, induceati in erare pre acei ce aveadsimplitatea
de a crede in ele.
Din aceste doue dificultdti, cea dintai se inte-
meiaza pe o asertiune falsa, a doua pe echivocitatea
espresiunei.
Dic mai anteiii, eh nu este adeverat ca ApostoliT
si Parintii ail prefacut in alegorii tote profetiile.
Disputand contra Iudeilor sau a paganilor, ei Tat'
in intelesul eel mai strict si eel mai literal acele
profetii, care sunt esprimate in termini simpli si la-
muriti: vom avea ocasiune a areta acesta cand vom
cita din ele. Paganii emit nevoiti a recurge la ale-
gorii, spre a esplica nu numai oracolele lor, ci chiar
faptele religieT lor, si spre a justifica divinitdtile
lor de obscenitati si crime, cu care-T gratifica mito-
logia lor.
plc apoi, ca trebue a distinge deosebitele chipurl,
prin care o propositie pate sa aiba doue intelesuri.
Este usor de inteles cand presinta doue sensuri, din
care unul este adeverat si altul fall , pentru ca
tinde a arnagi, facend pe cineva sa creqa intelesul
fals sub aparenta unui mteles adeverat.
Ast-fel erau oracolele pdgane. Intelesul duplu al
acestor oracole era o ambiguitate facuta asa, ca es-
prima doue lucrurT contrare, ca sa faca a se credo
da si nu, asa ca on ce s'ar fi intamplat, adeverul
preqicerei trebuia sa fie in sigurantd si persona sa
scutita de imputare. Dar este cu totul altmintrelea
cu intelesul indoit al profetiilor nostre mist;ce. Nu
sunt doue intelesuri opuse, ci doue intelesuri su-
www.dacoromanica.ro

bordonate unul altuia. Nu stint doue intelesuri din
care unul sa fie adeverat si altul fall ; ci done ince-
lesuri deopotrivh adeverate; nu este nice echivoci-
tate, nici ambiguitate. In ce ar putea sa stea aid
amagirea? Cum pate sa induces in erare o aseminea
profetie? Tie-se cine-va de intelesul literal, vada
numai sensul figurat, on primesca-le pe amendoue;
in tote ipotesele acestea se afla numai adeverul.
Dar necredinciosii ne mai obiecteza si alt-ceva,
adich : Dach D-bleu a bine-voit sa descopere (Sine-
nilor niste adeveruri folositOre fericirei lor, trebue
sa o faces acesta lamurit asa ca sa intelega el. Daca',
in adever ar fi comunicat el profetilor aseminea a-
deveruri, trebuia sa fie cu totul deosebite de oraco-
lele pagAnesti in ceia ce priveste chiaritatea lor.
Dach D-d.eti, dicea Cicero, voeste ca sa, cunascem
lucrurile viitare, trebue sa ni le declare pe fata.
Profetiile din Vechiul Testament sunt asa de intune-
cate, ca nu le mai pate pricepe nimene. Suitt niste
engine pe care be explica cine-va dupre placul sell:
crestinii be explica intr'un tel, IudeiT in alt-fel. Dar
numai atata : invqatorii crestmi sunt intre ei
intr'o disputa continua in ceia ce priveste interpre-
tarea lor; si ni,4 rabinii iudaici nu se unesc in pri-
vinta esplicarilor; ce lumina, pate sa esa diu acest
nour intunecos?
Neeredinciosii, carii ne opun putinul acord intre
deosebitele interpretari ale profetilor, ar trebui eel
putin sa nu se contras ica unit cu altii in dificultd-
tile ce ne opun. Unit dintre ei clic, ca profetiile sunt
obscure, pe child altii le resping tocmai pentru ca
www.dacoromanica.ro

2.64 PROFFTIILE MESIANICE
Bunt prey lamurite. Dintre eel' vechi, Porfiriii ghsia
eh profetiile lui Daniel sunt It§ft de lamurite, ca qicea
eh ar fi compuse de pe timpul lui Antioh Epifanul,
in care se raportail. Dintre eel moderns, sunt unii
carii clic, ca multi dintre Invetati, crestini sail ph-
Oa veclend cat de lamurite sunt unele din profetii,
clic ca ar fi fost facute dupe implinirea ]or, ca mai
bine ar fi data autorii for s'ar numi istorici si nu
profeti. Ast-fel dar es intemeiaza obiectiunile for pe
principii contradicet6re. Dach profetille sunt Clare,
qic cd, sunt facute dupe implinirea lor; dacii, cumva
sunt cam intunecase, dic ca sunt nedemne de Dum-
necleil.
Este adeverat ca printre profetii sunt si de acele
care pentru ludei nu erail destul de lamurite, nu le
intelegeail scopul deplin, si numai and evenimentele
prevestite se implinira, atunci se dumerira. De a-
ceia St. Ap. Petru compara cuventarea profetica cu
o flaciira, care dh 6re care lumina intr'un loc obscur,
'Ana ce lurninandu-se de diva, imprastie tot intu-
nerecul. De asemenea vedem in Daniel cuvintele
unei profetii inchisa si sigilath papa la timpul ho-
thrit mai inainte. Obiectul unor profetii este, pre-
cum ne invatd Iisus Christos, ca sa credem implinirei
es; este de ajuns ca implinirea unei profetii se Id-
muresca totul, si nu este de trebuinta ca sa fie totul
cunoscut mai dinainte.
Trebue sa recun6scem, ca chiar pentru nos, carii
recun6scem veritatea profetiilor, se ivesc 6re-cafe
dificultati mici, care constail in neintelegerea acu-
rata a unor espresiuni. Dar aceste mici neintelegeri
www.dacoromanica.ro

PROFETPLE MERIAN10E 265
nu sunt in stare a slabi siguranta si autoritatea pro-
fetiilor. Putem chiar considera aceste locun obscure
amestecate cu altele lamuritel ca una din urmele
intelepciund divine care le-a dictat. Destul de la-
murite pentru a convinge un spirit drept si de buna
credinta, ele contin locun obscure spre a nu fi cu
totul intelese de aceT carii cauta numaT pretexte
spre a le combate. Spre a pricepe cat de neinsem-
nate sunt acele locuri, este deajuns a considera cau-
sele relative orl la poporul iudeti sail la nor.
Una din causele principals, care ne fac sa nu pri-
cepem cu dese'versire tote profetiile, este in parte
si nesciinta de obiceiul loculuT in care se facura, si
maT ales a limber in care sunt scrise. Ast-fel vedem,
ca mar t6te deosebirele de pa,rerT in interpretare
constail in deosebite insemnari ce se dail espresiu-
nilor ebreesti.
0 alta causa, care facea ca uncle dintre profetii
sa fie cam intunecOse pentru IudeT, inainte de im-
plinirea lor, era ca cele prevestite li se pareat Ore
cum de necrequt si une -orT chiar en gra' de impacat.
De esemplu, Mesia, care trebue sa fie oin, primeste
chte odata aceiasT numire data numaT luT D-cleti; se
dice ca se va naste dintr'o feciOra. Acestea nu pu-
teali fi intelese de Iudei. Nu puteati eT pricepe cum
se pot uni profetiile, ce prevesteati marirea si gloria
lul Mesia cu acele ce prevesteati patimile si sme-
renia sa. De aid vine ca eT aveati in privinta lint Mesia
multe idei confuse si unile chiar false. Vine Iisus
Christos, tote cele intunecate dispar, contraclicerile
parute se impaca intrunind in persona sa at tea
Biserica OrtncloxA Romans. 5.
www.dacoromanica.ro

lucruri nepricepute mai infante, atatea imprejurari,
care mai inainte se Omer contraqicetdre, dovi-
deste prin acesta ca intru adever la densul se ra-
portail tote preqicerile acestea.
Dificultatea de a intelege ldmurit totalitatea pre-
vestirelor legei vechi se mai mareste prin modul
cum le spuneali profetii. Afars de metafore, alegorii,
parabole, despre care am avut ocasie a vorbi, se
vede in cuventdrile for ore -care confusiuni, ce a-
partin limber poetice in care se exprimail si Spi-
ritului divin care -/ insufletea ; acesta confusiune se
observa cu deosebire in patru lucruri: 1. Ei pun ade-
sea in trecut sail in present lucruri viit6re ce le pre-
vestea; ceia, ce face ca multe din preclicerile for se
pars a fi niste naratiuni, dacd, nu le-am observa mai
de aprOpe. 2. In multe profetii se observa schimba-
rea personelor, care vorbesc, cate, odata vorbesc in
numele lor, alte orivorbeste insusi D-clef ; apoi chiar
poporul Malta glasul s6ii si aceste variatiuni se afld
chiar in aceiasi cuventare. 3. Nu observa riguros or-
dinea timpului; adese on istorisesc mai antAiii eve-
nimente postericire, care ail sa se intample si apoi
pun pe cele ce trebue sa preoed6. 4. Tree adesea
de la un lucru si de la o persona la alt lucru si la
alta persona diferita, asa ca trebue a fi cu luare
aminte spre a cunosce bine despre tine e vorba.
Cunoscend acute din ce causa profetiile stint cam
obscure, nu este de rnirare ca dificultatea de a le
explica cu deseversire sa fi facut a se naste diferintr
de opi limn si dispute piutre interpret/. Dar are
cineva dreptul sa ui le obiecteze ? Este cu neputinca,
www.dacoromanica.ro

ca sa nu existe intre crestini si IudeY, pentru crt,
crestiniT dovedesc prin aceste profetii ca Mesia este
lisus Christos, pe cand Iudeii, astepthnd pre Mesia,
le nega cu indaratnicie. Spre a starui in invetAtura
lor, at nevoie a da profetiilor un alt inteles deosebit
de al nostru. Chiar si intre Iudei nu este intelegere;
cei vechi interpretati intr'un fel si eel' not in altul.
InvetatoriT for anteriort lull lisus Christos, sail carii
vietuiati apr6pe de venirea sa aplicail fara dificul-
tate la Mesia, aceleasi prec,liceri ce le vidern rea-
lisate in lisus Christos. Rabinii veniti dupes aceia,
simtind folosul ce avea religia crestina din impli-
nirea acestor precliceri, voira sa le dea un alt inteles.
Dar acesta neintelegere intre densii e toemai in
favOrea misted. Sunt si intre crestini mici deosebirY
in privinta modului de a esplica unele profetii, dar
trebue a videa care sunt: ele nu ating Mei de cum
fondul profetiilor. Top teologii, totT interpretii sunt
de acord, ca deosibitele predicerT, ce le consideram
ca mesianice, se raporta in adever la densul, c6, s'ail
implinit in totul in Iisus Christos si demonstra la-
murit, ce el este trimisul lif D-clew. Daces se afiA
unii, carii se indepartez6 de cd-laltY esplicAnd di-
ferit uncle din profetii, acest numer mic nu impe-
dica unanimitatea morala. Dar si aceste mici di-
ferinti sunt cu totul indiferente de cestiunea prin-
cipala. De exempla, toti convin ea profetia lin lacob
catre Iuda. ca acea a lull Daniel despre cele septe-
qem de septamilni, dovedesc ca. Mesia a venit si
ca Mesia este lisus Christos; dar nu stint toti de
acord in privinta timpuldi child s'a dat sceptrul in
www.dacoromanica.ro

1887 03

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1887 03

Similar to 1887 03 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1887 03