1891 11

/
BIsERicA
oamoovoq
'4<
011110D114. lk YANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XIV-lea, No. 11.
P="NT1R.T.T.A_Ra_
TABLA MATERIILOR.
Pag.
I. Cestiunea stare' materiale a Cleru-
rulul crestin in genera si a clerului
Roman din Regatul Roman . . 757
II. Discursul P. S. Silvestru in Senat . 789
III. Serbarea Anulul Noii . . . . 811
IV. Epistola Bisericel Gotiel pen. Mar-
tirul Santa Sava . . . , .
ma-
817
V. Studio critic asupra ideilor
terialiste 826
VI. Dou6 cuvinte ca re'spuns Revistel
Catolice din Bala-mare 845
VII. Donatiuni 847
BUCURWI.
*fLala WaVidi cgf:JeticeJce>
34. Sir. Prinataiele- Oldie, 34.
I 8 9 I.
7.tre
12:14: : :RAg
S7CTIA ISTORIE
,
/7
:
1---00
1 0..--_2.T.'
g ,,I . + gam' s--el"). , ''mlt'rft:llts-W'XY-CcAfYit4r.'
11-: , SIX -', ':'=.-c--.147-1.PW.:.--0 t 4aezimeoc31.-., ,
- -1-7-....,,w-."...,,,,/,---....---=---= . -..7. .
Po
. .
A 0
Ott.
:
.4
1.1
A . :
I
jlC- TA-H-7W -4:7-tc
11'4 '
1.;:e
0t...1(..)iL
Ckif^.
I lit I
0:000.013
...... .
. .
1
www.dacoromanica.ro

B1SERICA ORTODOXA ROMANA.
CESTIUNEA STAREI MATERIALE
A CLERULUI CRESTIN IN GENERE SI A CELUI ROMAN
DIN
REGATUL ROMANIEI.
I.
Stared Clerului cretin din timpii primari pcinci la seeolul al X-lea.
Nimeni nu va putea tagadui urmatorul adever :
Indeplinirea mini oficiu sau a unei obligatium, fie in
Stat, fie in Biserica, nu se p6te impune nimarui, daca nu
i se asigura existenta materiala. A.st-fel ar fi a se suspenda
libertatea de actiune a individului, a i se nega dreptul
folosintei din munca.
Crestinismul Ortodox resftritean, pe care no] l'am mos-
tenit de la stramosi, a fost este si va fi Religiunea locului
acestuia, pentru ca posede putinta a se acomoda si ten-
dintei si scopului ce urmAreste o natiune. La not la Ro-
mani Crestinismul Ortodox este Religie nationals, Religie
de Stat. Membrii representanti ai Religiet, numiti in limba
biseridscit Ierarhie, sunt in neamul nostru in acelasi timp
i representanti at Sfintei n6stre Religit Ortodoxe stramo-
sesti, qi membri ai societatei, avend aceleasi drepturi $i in-
www.dacoromanica.ro

758 CESTIUNEA Si AREI MATERIALE
datoriri in Stat ca si ce1-1-alt! eetateni. Crestinismul ca Re-
ligie de Stat, procure or! carui popor ce-1 profesaz basele
cele ma! solide, it indeanona spre progres si sustine viguros
Institutiile until Stat, crind si-1 tmproprieaza orT nationali-
saza.latit cum se exprimA F. de La Mermais 1) despre bine-
facerile influentei unei Religiun! nationalisate : Crestinismul
perfectionand institutiunea religidsa. si prin urmare si institu-
Oa sociala, atria nu la zgudnit fundamentele ; ci din contra
le -ail intarit, pentru ca tot in jurul Altaruluf 6menii se aduna,
si se unesc. 0 noun civilisatie tesi din sactuarul unde se se-
ver§i legatura politica, civilisatia proportionate, in desvolta-
rea sa, acea a dogmelor si a preceptelor ; el' ei tot dreptul pu-
blic al popdrelor este in preceptele Religiel tor, si tot re-
sonul for in dogmele sale. Uri -ce ar cugeta acia, a carora
stiinta n'a stint pang in present de cid a sfarirna, viata
societate! nu'i de ordine materials. Niel' ()data nu s'a fun-
dat Stat pentru a satisface nevoile fisice. Imultirea boga-
tiilor, progresul desfatarilor nu creaza intre amen! laic! o
legatura reala. si un baleiii (iarmaroc) nu-i nic! °data o
cetate. A se incerca de a se reduce la relatiuni de felul
acesta raporturile constitutive a tine! Natiuni, ar fi a cauta
legile nature! omine§tY §i a nature! sociale acolo, unde omul
este comun animalulm ; ac6sta lucrare ar fi de al injosi
pe om la nivelul brute!, conditiune indispensabila pentru
reusita unui ast-fel de plan. Caci pans cand omul va 1.6-
manea o fiintd morals si inteligenta, legile inteligentei si a
ordinulul moral se vor manifesta invincibil si N or domina
t6te cele-l-alte leg!. Aceste singure vor forma societatea".
Ast-fel pop6rele prin adeverurile eterne ale Crestinismulut
l'aii. schimbat treptat in parte si fondul si forma sociala de
par& atunci §i §iaii acomodat $i legile si moravurile in
conformitate cu Religia nou6Creltinismulimpropriin-
du-wi-1, or nationalisandu-1. Iisus Christos a venit pentru
a vindeca pe om, recunoscendu-i natura pkatosa, si an-
1.s, Vol. II, pag. 77, cap. VIII.
www.dacoromanica.ro

A CLERULUI CRE$T1N 759
du-i medicamente potrivite pentru indreptare. El, Christos,
n'a treat din nou alto natura pentru om, cu care BA §i for-
meze Impe'ratia sa, de acea Crestinismul se numeste si
Renastire. Religia fare cult exterior este cu neputintiipen-
tru ca n'ar fi conforms naturel duble a ornului. Cult ex-
terior fare persone anumite de a'I representa in mod con-
cret poporulm, si in fora splendOrea sa, este iarast cu nepu-
tinta. Acesta-i un fapt constant in tout omenireauniver-
sal. Representantii Religiel sustinend in pop6re cu precepte
D-deesti ordinea si disciplina, combat resvratirea si anar-
hia. Cultivand deprinderile si moravurile spre a se forma
in omenire in comformitate cu invelaturile religi6se, su-
blime si pline de moralitate, fereste societatile de bigotism
si superstitii. Intarind basa societatei prin casfitorie ea
mister, 14ga membril families de un trunchiu, ca ramurile
de arbore. Religia singura ate forta, prin representancif
s61, a preintimpina realisarea crimelor prin misterul Con-
fesiune, a imblanqi si indulci asprimea legilor si in fine a
da sanctiunea dumnecleeasca autoritiltel §i legilor in omenire.
Pentru atAtea servicii si bine-facers ce primeste socic-
tatea de la representantit Religiei, este in drept si cerut ca
ratiunI de Stat, pentru :mangiterele religiose ce primesc
eetatenii gilnic de la representantii cultului divin , este
drept se reclame, se cearii en tarie sustinerea for mate-
rialit. Nimeni nu p6te fi obligat in societate a munci nu-
mai pentru ea, fart a fi sustinut materialice;de de ea.
Acest adeve'r este confirmat si de Sfanta Scripture,
Asa in cap. X, vers. 7 la Luca, Iisus Christos slice -:-
Vrednic este lucratorul de plata sa,.... nu umblaft din
case in case. In faptele Apostolilor cap. 1V, vers. 34 si
35 se dice: 0,9i nu era intre et niment in Upset, cad ca fi
-era proprietarl de pamaturt si case venclendu-le aduceau
valorea celor vendute si o depuneau la picidrele Apostoli-
lor. Apol se dddea fie-carut, dupe nevoia ce avea cineva.
Acest be din Faptelele Apostolilor ne istoriseste modul
cum ati aplicat Apostolic principiul evangelic : Vrednic
www.dacoromanica.ro

760 CESTIUNEA STARE' MATERIALE
este lucratorul de plala sa. S. Apostol Pavel find atins
de uniT chrtitori dintre Corinteni cti ar lua bani de pe la
unele ca Tar da pe la altele, io face apararea sa
in fata Societatei Crestine ast-fel : Au flora nu sunt Apos-
tolY Au nu sunt slobod?... All nu lucrul meg (munca mea)
vot suntett in Domnul? De nu sunt Apostol al altora, tar
voue" cu adeverat sunt. Ca pecetea Apostoliei mele vot sun-
tett in Domnul. Dacd not semantim vou cele spirituale,
mare lucru este se seceram de la vol cele trupesttl Cline
leaga gura boulul ce trierd? (Epist. catra Corint. cap. IX).
De aicea se dovedeste ca Apostolii sail ingrijit si despre sta-
res materials precum a lor asa si a urmatorilor lor, personelor
Bisericesti. Apol not tot din Faptelele Apostolilor nisi cu-
nostera ca Clerul tot, ba tli eel seraci, ca veduvele si or-
fami, erati sustinuti materialminte de Crestinii avuti, pentru
ca Apostolii emit considerati ca 6menI devotati apostola-
tului predicarei E vangeliet, si n'aveati timp a se ingriji
si de sustinerea lor materials. Serviciul plin de devotament
si sacrificii adus crestinilor primal.' de Apostoli si barbatii
apostolici, li impunea societatilor crestine obligatiunea de
a se ingriji si de partea materials a CleruluY Ast-fel si
Domnul a poruncit, dice Sf. Apostol Pavel, cO cet ce ves-
tesc Evangelia din Evangelic sd trdeascd (sa se sustina ma-
terialiceste). 1 Corint cap. IX. vers. 14.
Tata ce dice in ac4sta cestiune si eelebrul istoric a veni-
turilor bisericesti, Jerome Acosta, in cartea sa intitulata :
Histoire de 1'Origine et du progres des revenus Ecclesias-
tiques pagina 3. Apostolii se conformara cu totul deprin-
deret ce era stability dejtt in Sinagoga. Colecta (contributia
de bani) se facea in dilele Adunarilor lor, imitand pe ludo,
si fie-care aduna in timpul septiimanel aceea ce putea, pen-
tru a o da acelora ce avea ingrijirea de a aduna aceste-
contributit bene-vole. Exista cutiT in locurile unde se a-
dunau ca si in Sinagoge, pentru a se primi con-
tributiilor particularilor ; Tar banif erati impar it1 seracilor,
orfanilor, vecluvilor si bolnavilor. Aceste impartiri nu se
Biserict,
Crestinit,
gi
www.dacoromanica.ro

A CLERULUI CRETIN 761.
lacea indeferent, adeca de oil- ce pers6ne; ci dupre cum era
in Sinagogii, amploia0i carii erati insarcinati cu grija aces-
ta, de aseminea Apostolic instituira Diatonic sau servitoril,
carora li dede acestli tndatorire, rezervandu-si el (Episcopal)
supraveghierea principals. In scurt, data se consulta cartile
Judeflor §i chiar datina actuala in Sinagogile lor, in ceea
ce priveste contributiile bene-vole, va afla ca Apostolic ati
urmat exact disciplina for in aeesta afacere". Celor ce ar pre-
texta ca preotii, representanti al Evangeliului nu trebue sa
se ingrijascii, nici de traista, nici de done haine, nici chiar
de carjA cand pleaca la predica Evangeliei, prin urmare
acum in timpul nostru preotul sa nu reclame sustine-
rea sa materiala, pentru indeplinirea clilnica a obligatiilor
pastorale in popor, pe lang< serviciile din temple ce trebue
sa le indeplinesca cu rigare, ci t6te acestea sa le faca gra-
tuit, acelora not li dam respunsu] Sf. Apostol Pavel : (Jet
ce vestesc Evangelia din serviciul Evangeliet set traeasca,
cet ce servesc Altarulut de la Altar sit se sustina.
Pana child dar not Clerul ye semanAm voile cele spirituale,
liana atunci avem dreptul a ve reclama cele materiale pen -
tru sustinerea vietet intr'un mod modest si respectabil.
Timpurile primare ale Crestinismului aunt timpuri escep-
tionale. Acolo gasim sacrificii, abnegatium, devotamente,
cc asta-cli nu se pot reclama de la Cler, fiind Biserica in
pace. Cand suferintele an trecut. cand crestinismul s'a res-
pandit in lume $i a devenit Religie de Stat a popOrelor
crestine, numat este nici o ratiune de a tinea pe Cler tot
sub regimul persecutiflor. Suntem in timpurt de pace in
Biserica. Asta-ch totul a intrat in starea normala. Chiar
in tiropii de prigonirl Clerul era ajutat indeajuns in par-
tea materialrt, in cat nu ducea grija de panea 4ilnica, cum
vedem din Sf. Apostol Pavel.
Tot Jerome Acosta la pag. 5 a scrierei citate (lice : Asa
caritatea era regula dupe care sa dadea (sustinerea) servito-
rilor Evangeliei. Sf. Pavel a facut mac multe regule-frum6se
privitore la administratia acestor contributii, on bine-faced,
Qi
1i
www.dacoromanica.ro

762 CESTILINEA STARET MATERIALE
numite onorarii (honoraires), portiunele ce se dAdeat preo-
%ilor vkluvelor. Acesta face el cand recomandti, lul Ti-
moteIu, sa cinsteasca pe veduvele ce sunt in adever vecluve,
pentru ctt veduvele aveau o ocupaciune particular& In Bi-
serie6, a§a ea gi preocii, ceea ce insult Sf. Pavel asigurA :
ca sunt (preo0) vrednia de o indoita cinste, adica de un
indoit onorar. In realitate terminul de d' onneur, TT Ttp.i14
este intrebuiucat de Jurisconsulti pentru a insemna recom-
pensa ce se da la amploiatii Justiciei, avocatilor medi-
cilor. Si ell nu m6 indoe,,c ci Sf. Apostol Pavel l'a luat
de la Greci sat" Ellinisti, de care se serveau ate odata. In
acest sens trebue intalese aceste cuvinte din Ecclesiast: cins-
teste (onora) pe medic, adica, plateste pe medic. 2) Fiind-ca
preotia era o adeN erat6, §i rea15, ocupatiune §i functiune di-
vina, Sf. Apostol Pavel a avut dreptate de ai aplica titlul
de cinste (on6re, salami), care se intrebuinta pentru ma.
gistr4i Republicei".
Dacii trecem de la timpii Apostoliei in epoca persecu-
1iilor aicea se constatii din Sf. Parinti si din canOnele-
positive ce ni s'ati conservat, ca Clerul in genere era in-
grijit pe partea materials de eatra ere§tint, prin contributil
bene-vole se-ptamanale, lunare i trimestriale, prin ofrande
tii prin ajutorun mutuale ce'st trimeteati societaOle crestine
intre ele. Asa canonul 3 apostolic (lice: Dacet 2172 Epis-
cop sau presviter, Vara de porunca Domnzdza privit6re la
ar produce alt-ceva In Altar sau miere sau lapte
sail, in loe de yin sichera salt fabricate sau paseri sau alte
animale sau legume, ca facend atara de ordinal Domnulza,
sa se raterisasca." Prin urmare se aduceail prim4it de care se
folosa clericii. De aseminea dispune, i canonul 4 si canonul
5 al Apostolilor iar in acest ultim gasim euvintele explica-
t6re: On care alt fruct sa se trimitti in casa, primirit Episco-
pulul presviterilor, tar nu pentru sacrificia. Evident dar ca.
1) 1. Timot. Cap. 5, vers. 3.
9) Ecclesiast. c, 38, v. 1.
gi
si
si
sacr(eba,
.,
,si
www.dacoromanica.ro

A CLFRULUI CR WIN 763
Episcopul si presviteriz siz Impart Diaconilor si celor-l-al(i
Clerict". Asupra vechimo acestor eanOne canonistul
fele se exprimit asa : Le fond de ces ordonnances est
ancien, on pourait pent-etre tneme dire gull est en partie
oeuvre de Notre-Seigneu lui-merne, et c'est ce h quoi
font allusion les premiere mots"... 1) Fondul acestor dis-
positiuni este vechiti, s'ar putea, chia Nice ea in parte este
opera a insusi MantuitoruluT, la acestea fac alusie cele in-
taiu Aceste disposith positive de texte ni spun c,.1
Clericil pe timpul persecutiilor se intetineatt din poduce-
rile Ia templu, obicem existent si la Iud.ei in zecinele si
primith si la pftgani in saerifieil variate. 2)
Agapiile existente in timpurile primare dovedesc ca
Cestinii lipsiti de mijloce mateiale, mid ales veduvele
si orfanii, emit sustinuti de comunitatea Crestina, jar pen-
tru serviciul meselor s'a infiintat, cum am vequt de Apos-
toli, un oficiii aparte in BisericaDiaconatul. 8) Origen 4)
si Trinelu ni spun ca un mijloe puternic de existenta ma-
terialii a Clerului pe timpul persecutiilor erau si ofrandele
(parga) aduse de crestini la templu si care in urinA se im-
partiati si Ia cler si la siiract. Canonul VII a SinoduluT
din Anghira 4314) inte altele dice: In ceea ce priveste
ofranda, fie-care Episcop va decide §i Ina in consideratie
viata fie -carul aparte". Prin urmare Episcopul avea a ho-
tart cele cuvenite la divisiunea ofrandelor pentru intretine-
rea Cleicilo, acesta pe timpul persecu(iilor. 3)
Vec.i vol. I, pag. 617. Vq1i Yovta7p.a asictri zoci isp6Pd loc-
v6vod P,;./C/71 rri IloTi.t. Vol. II. pag. 6 §i 7.
2] Consults: A..4.tx.6v ri.; i,X)crivcxii; 'Ap7a0,Tria;.; avypapiv unto
&ccp6po.o Xoyicov in.:6 W. Smith. Cuvental
-c6iv Y..coripcov si 1.si.16;3ovAot. pag. 429 -435.
Vecli Fapt. Apost. c. 1V.
41 Contra Celsum. Lib. VIII.
9 Libel. IV. Cap. 23.
6] Consults §i )26VT/11J.r eN./3.-g interpretarea lui Zoaai:a.
in acei:t canon.
H6-
cuvinte".
5)
T6r)
peg
3]
ispria-te-
9i
www.dacoromanica.ro

764 CESTIUNEA STAREI MATERIALE
Jerome Acosta ni spune urmatdrele relativ de averile
bisericestf in timpul persecutiilor: Ast-fel not vedem
in Noul Testament numirele de preot i Episcop se luau
indiferent unul in locul altuia, i acesta, adunare on con-
silid de batrani, ce se numea Presbyterium, era compusa
din Episcop ski din preoti sail batrani. Episcopul sail pre-
sedintele, cum vorbese vechii pArinti, avea in adever prin-
cipals supraveghiere, pentru care s'ad numit Episcop, care
cuvout se aflit de aseminea in Septanta Greacil 1) sail Elinisti ;
dar el (Episcopul) nu facea de cat un singur corp cu bdtranii
sail preotii, carii aveah de aseminea Jurisdictia for conunith,
cu a sa in calitate de judecittor (suprem). De aicea not
trebue sft stina, ca in inceputurile Bisericet manuarea ala-
cerilor gi jurisdictia ce se nunieste asta-di episcopalii, nu
depindea nurnai singur de la Episcop, de aseminea ski dis-
tributia ofrandelor, ci de tot senatul sau adunarea preoti-
lor. Iar acesta a durat atAta cat Limp n'au Post in fie-care
oral decat o Biserici si tin Altar ski o adunare de preott
uniti cu Episcopul, pentru c6, era grett atunci ca Episco-
pul sit se faca, stepan asupra intregei jurisdictit ski a ad-
ministratiet veniturilor. Dar curand ce a lost trebuinta de
a se aditugi nunierul Bisericilor, s'a presupus terna ca eel
ce guvernati aceste none Biserici se nu volasca, cumva
atribui calitatea de Episcopi, vOendu-se in fruntea unei
Biserici particulare. De aceea Episcoph au inceput
intinde o autoritate asupra lor, si in acest stop a trebuit
a se ordona ca se nu fie decat un Episcop intr'un oral,
de care se depindit batranif sau presviterh". 2) Asupra mo-
dulus damuirei bunurilor de at! a Crestim Bisericei tot A-
costa se exprima la pag. 12 ma : Ast-fel nu era nevoe de
nice o solemnitate pentru a be consacra Bisericilor, pentru
ca nu erati fixe, §i ca legile Imperiului nu permiteau de loc
Crestinilor de a poseda fondue. De aceea colectele despre
Traducerea iii Grece§te a Sf. Seripturi de eel 72.
2 Constata§i pe fericitul Ieronim in Comentariile asupra
Sf. Apostol Pavel catra Tit.
ca,
a'st
a'si
i1
EpirAo-
list
www.dacoromanica.ro

A CLERULLTI CRETIN 765
care am amintit nu incetara nici duo mortea Apostolilor".
Apoi la pa gina 13 (lice :... Si fiind-ca, adunarile Crestinil or ati
fort totde-una respinse sub Imperatorii pagAni, ca intru-
niri illicite (nepermise), este constant ca Biserica nu s'a
bucurat de nici o proprietate pana in Seculul IV, sub Im-
peratul Constantin". ')
Dad]. consultam Sf. Parintt asupra timpurilor perse-
cutiilor reesa : ca la nevoi grele, pe timpul persecutiilor,
mat ales cand eral amenintatt crestinit i clericii cu, ex-
portatiunt, en confiscatiunt cu m6rte, multi din eel avuti
donati proprietati teritoriale @nosh) Bisericilor, adica so-
cietatet crestine spre pomenirea lor. Multe din aceste mosit
-se vindeau cand erau amenintate cu confiscarea i pretul
se impala intre servitoril Bisericesti spre a avea cu ce se
intretinea in timpul duratet persecutiilor. 2) Sub Mamie
Constantin pe la 313, prin un decret al sett, ce ni l'au con-
servat istoricul Eusebiu, intre altele ;lice respectiv de a-
verile Bisericest]:
Kai T0'5-co Ttp6; to XOLTZOL.; EL; irptSamsov xptcritsclio,
;o11.1.,srLop.ev, SVOC To); teizo,); .Orciv, el; o6; T6 np6tspov
vipxeo-Oat AO; YIY OCUTO.C4, irepi iroV Y-Cti rol% 7rpcitEpov So0Eto-t -ape.;
tYIV aip zocOon-icoo-tv 1pauua6t TUrco4 gTEpOC i])./
7rpo-tipy xpOvcp, iva 6. TtvE.; napa TOU rxplEou T01.1 ily.E-cipou,
Trapi -rtv0., poavoorro TOUTOUC,, TOTS gatot;
xpta-ttavoic,- iveu cipiupiou aVE'J TLVO; dorltriicno4 Tfj Ty.*
15TcEpte0ECo-Y1c..7 8ixa xai dy.cotP:oMoc4 ircomcroca-
rilawcre.
acesta pe MAIO hotaram in pers6na cres-
tinilor. Ca locurile lor, in care a,veati obicetul a se intruni
mat inainte, despre can gi scrisori anteri6re sau dat Ca-
tra devotiunea to hot: rit fiind un alt tip in anul trecut,
c daca cine-va s'ar fi aflat ca ar fi cumparat de aces-
tea sau de la Tesa.nrul nostru sau de la alt 6re-care, sa
Sa se cousulte legile respective prohibitive in corpul de d.rep-
tul civil Roman.
ve Ciprian Epist. 66, idem Bingham torn. II, peg. 265.
si
TUJV
au-
eoptcrti.ivo, TO)
':'1)
i opx./.6-cs:;
;cal
n4crr); ecilag7.4
cele-l-alte
1]
2)
si
iTipo,
Si
www.dacoromanica.ro

766 CESTIUNFA STARE! MATERTALE
se restituiasea acelorasT crestint fara ban! si fara preten-
tie de adaugire de pret, fara negligenta si indoiala. 1)
Tot in acest decret Marele Constantin dispune K71
iTzet;11 GL O5-rot xpta-rtavol. oU 116vov GI; cruvipxEcrOat
0.yov, ariZ V".70').1 itv66 zorrat,
"3tgpipowc9; c,6 TLpOS gmcgtov ocirr:Lv, d:X?.3: 70; TO 3ixottov Tou
ce.rc.G.ro TOLre gaTL T6-p, xpto-tmv(ov, 'MOT% TCLVTOL
vou.4), r.postp-iv.v.p.ev, ;i.zot TCO:VTEA01.1; ati-pt0-61177FeCO; TOL.;
0C to ZpLVV.S0)03..;, TOUT' gaCf. Tep geIMATL 6C7TiLV V7.1 TYi 6UVe3y,
co'rr,c7.ri anx.vryarilv7t xXitprE.L4 ..."
Flitld-C:1 se constata c5, cre§tinii, an nu numai acele knurl
in care se aditnaii-de obicou, ci si altele poseda, care nu
se reduc la avere individuals, ci la dreptul corporatiunei
'or, adeea a crestinilor. T6te aceste vet ordona sa se restitue
lor, adica, fie-care! corporatii a Biserieei, fara indoiala tote
cute au fost ale for ".
Principiul preponderant in acest decret a Marehu Con-
stantin pentru a apara pe Crestini contra persecutatorilor
era CE7,:ms-ry ti i;.sucria TT.) MOV(14 Lt'iOU
vocav T.71 L-priax.s ist.u7c,Z) ipt.L0E,EtV JOI.LLOL 3)
sa se dea fie-cariaa (iudivid) autoritatea de a'si exprima
idela sa in acea Religie pe care el o erede C1171 convine".
Dupe ce Religiunea Crestina s'a reeunoseut ea Religiune
de Stat priu Marcie Constantin, atunci se permite de a se
darui Bisericilor de eatrl Cresting propriettti teri-
toriale, case, obieete de valore si ban!, care tote aceste
contribuiati la intretinerea Clerului din punct de vedere ma-
terial. Sa intalege ca de la acest timp averile Bisericesti
erati recunoscute de dreptul bisantin ca nealienabile. Bise-
ricile serace prinueau ajutoruri de la cele mai avute. Exem-
ple de felul acesta aveni atat din partea societatilor cres-
tine, cat si mal ales din partea MareluT Constantin, ajutand
1) EveNie catra X, cap. 5, pag. 814.
Evseb. cart. X, cap. 5, pag. 815.
Evseb. Cart. X, c. 5.
00; ?X 1xiVIL
0*(;)V.ITO;, T45
0')
i4i7T(y
LO.s.t:71 rijv F,b-
inivi q, '41 auto; .
(tno,i1)
iaoloo,o, Ito
Tipou;
it)
to
www.dacoromanica.ro

A CLFRULL I CRES1IN 767
Crestinismul in Africa.: 1) k t./._VTOL xxL ipitAt.LOCT..% 7r.pC;
-roU; -c-(7),) i9v65v -npo6taTe6olta; 3.1;(04EV dpxosita,.- ix.arstylv
7:61tv zopmei,a0at TrapEruo:ov Tat; EL 'TtapeiVOCC, XOti xiipt..; at-
v.a.)ov zpsta TC6ta v.etpria-74. To6-ccov -:o
Tpt7tiv.OptcA4 pizpc xoplyetlg L. Iou)Lavor) trip Tv)
Fducre.Cout-, 7rri,d-r.a xa0Z7:9-', 6:?E:XOLtiVO J. TOTAE. [/.ET' Ti VUV
7.0?"11104LE JO: 7..a.poccrxe07;v7t irp07TET7.16TOL. 2)
.,Dees a dat si scrison eatra guvernaton, protectors ai po-
p6relor, indemnandu-I ca sa dea nutriment in on-ce ()las
la feciare si veduvelor, (land acestea cu suprabondenta dupe
trebuint'i. Acesta portiune de a trela parte si panic asta -cJi
se da, dar Iulian impiosttl cu total a suspendat'o, tar eel
dupe acela a ordouat as se dea cele ce se dadean"
Cu timpul de la inceputul seculului al IV si pana pe la
finele seculului al IX averile imobile se imultise f6rte tare,
asa ca se intretineau din ale t6te se6lele, ospiciile, gheron-
doconiile si orfelinatele, apoi monastirile si chinoviile. Cat
despre Episcopi i Presvitert stim ca si Episcoptile aveau
proprietati. din care se intietineau si nu cadeau salariarea
for in sarcina Statulut Bisantin, de aseminea si Bisericile
parohiale unele aveau intretinerea prea suficientii din ye-
niturile intamplatore (74. Turip4), testamente, legaturi, si
din ofrande benevole. Avetile pe la Biserici se imultise
in scurt time, ineat incepuse a abusa Iengendu-le, de aceea
preveclut in canonul al 12 a _Sinodului Ecumenic al
VII, ca sa tie separata averea Episcopului oil Egumenulul
de averea Bisericei prin tacere de inventar, care trebuea
depus In Economul easel (la caster). Canonul intre altele
.. Ca daca Episcopul sau Egutnenttl ar intrebuinta vi-
clesug si daca ar face ca preotul san plugarul Carina cum-
parata de la Monastire se o venda vre unui Boer, atunci sa
se departeze Episcopul din Episcopie si Egumenul din
Monastire, Ri venlarea sa fie fan tarie, si are sa se dea ina-
poi Episcopiei sail Monastirei." 8)
1) Vedi Teodoret Cart. I, cap. II. Sosomen Cart. V, cap. 5.
Teodoret. Cart. I, c. 11.
Ve4i 7i comentariile acestui canon In Pa) ),-)j §i ILsrr),1. vol. IL
tylpiata., psAory.icc
-ri;fleso)
i:tEtv0V
a)
oat
s'd t
dice I.
www.dacoromanica.ro

768 CESTIUNEA STARE! MATERIALE
Din cele expose pang, aicea on -tine se convinge ca A-
postai si barbatii apostolic! ail fost intretinuti en mijloce
materiale din partea Societatei Crestine, ca in timpurile
persecutiilor se ajutau societatile intre sine, din ofraudele si
proprietatile afietosite de Crestinii piosi, pentru putea
procura sustinerea, ca in fine dup6 proclamarea Crestinis-
mului ca Religie de Stat, Biserica, ca Institutiune rectums-
cutit, s'ati eastigat aver! mobile si imobile prea suficiente
spre Intretinere si ca acele aver' nu se puteau instraina, ci
se considerau ca a veri a Domnulut (f:uptooci).
Cu imultirea averei in Biserica s'a introdus si abusul,
pentru ca este ca o lege : unde se reclama mai multa sfin-
tenie, acolo se introduce rum usor pecatul ori abusul, ce'l
urmareste ca umbra pe om. iata ce ne spune Jerome A-
costa privitor la can6nele restrictive abusului pag. 15 si 16:
7/De si Episcopii si diaconii avea in timpul acesta Ingri-
jirea de veniturile bisericesti, acesta nu impedica se apara
mai multe abusuri in administratia veniturilor, inca din
timpul Marelui Constantin. Acesta obliga pe parintil Sino-
dului din Canagra a formula o ordonanta contra Eustatie-
nilor, carii Imparta intre ei bunurile Biserieei. S'a hotarit
in acest Consiliu, ea singur Episcopul si acia earora el li
ar incredinta ingrijirea veniturilor bisericesti sa path, primi
si distribui acea ce se da Bisericel. SA inampla, insa ca si
Episcopii abusara de puterea lor, cael fiind cea mai mare
parte seraci si cuprinsi de familie, ei recineail o parte din
bunurile bisericesti pentru a putea sustinea familia lor. Tot
acea ce s'a facut pentru a opri acesta disoi dine a fost, Ca
s'au permis a se da sate ceva rudelor lor, data erau seraci,
oprindu-i in acelasi timp de a vinde fondurile, care apar-
tinea Biserieilor. In urma au fost nevoiti de a nu lasa mat
malt administratia veniturilor bisericesti la discretia Epis-
copilor, preotilor si diaconilor, fara a da socotaa. Sinodul
pag. 594, facute de Balsamon si in care aunt citate nuvelele
lmperatorilor Bisat4ulut grin care se confirma, neinstraina-ea a-
verei Bisericeoa, fiind data si pentru intrqinerea Clerului.
a's1
si
www.dacoromanica.ro

A CLFRULA CE4TIN 769
din Antiohia ordona ca Episcopii se dea socotela de ad.-
ministratia acestor veniturf la Sinodul Provincial". Cu a-
c4stl, ocasie s'au infiintat in Biserica oficiul Econornului
care% egal en a casieruluI §i comptabilulul.
In fine tot acest autor la pag. 22 se exprim( ma
Este adeverat a, aceste cantine au lost facute in Biserica
Orientals, unde cea mat mare parte dintre Episcopi erati
insurati inainte de alegerea lor, avea Inc d, femeile si copiii
lor, $i unde preotii si diaconii se puteau insura. De aceea
era drept de a nu li se Ina averile lor. Mai adaugiti inch. cd,
pe and s'a facet aceste candne Bisericile erati serace, si
inch cat -va timp dupe Marele Constantin nu erad de cat
Bisericile din orasele marl, earl' eras bogate".
Se gases° exemple destule in Istoria Biseriascit ea Im-
peratorii ba si fondatorh Bisericilor, ditdeati eel intatu din
averea Statului la nevol, spre a se sustinea Clerul pe unde
n'avea proprietati sau alte yen tun indeajuns, ]ar eel de-
al doilea erau obligati a nu funda institutil de caritate, os-
picii, filantropil etc. si Biserici pang ce mai intain nu le asi-
gura sustinerea, si pentru cea din nod jiditi Biserica intre-
tinerea materials a Clerului.
II.
Starea materiaki a Clerului Roman din Regatul Romaniei de la al
ll-le desecilicat si pans in dilele nOstre.
Ruglm sa ni se permita a face o mica indepartare dela,
expunerea cestiunei.
Nu se p6te nega cd, pamentul Romd.nesc n'a avut Biserici
lilanastiri crestine inainte de al doile descalicat, ba $i
si Ierarhie ; dar ne lipsesc documentele spre a demonstra a-
c6stA, tesa inteun chip positiv 1). Resturile de indicii, ce ni
s'a conservat prin scriitoril Bisantini, cars! indirect si in-
treacat a vorbit despre locuitoril acestor tart, pe atunci
crestinii, neintdresc in convingerea, a, daca", eras t Biserici tre-
I) Ist. Romanilor A. Xenopol, vol. I pag. 554.
:
www.dacoromanica.ro

770 CESTIUNBA START. I MATERIALF,
buea dar s I, ailaa ai mijldce materiale pentru sustinerea per-
sonalultd, conform usantelor acelor timpuri. 1) Sunt de
mare valdre istorica docomentele slavone publicate de Aca-
demia Romani prin D. Emil Caluzniaski. 2) Pe langa acesta
mat citez pe Geoffroy de Ville Hardouin Histoire de la Con-
queste de Constantinopole. Histoire de I'Emoire de Con-
stantinopole. In acesta, opera se descrie forte amarant peri-
petiile poporulta Roman din peninsula Balcanica, mat
ales in notele ce succed istoria lui Hardouin. Intre altele
WA ce cetesc despre not (pag. 146): Quint a la Blachie
ou Walachie, dont it est qualifi6 roy par Ville Hardouin et
les autres, it faut observer que les Grecs reconnoissent deux
en l'encienne Dace, all de lit du Danube. l'une qui est ap-
pelle Oui-rpoacaf.a, a cause qu'elle confinat an Royaume
de Hongrie, et est le pays qui est le long du Danube, auir-
d'huij appelle la Walachie , quoy gull y ait apparence
qu'elle comprenoit anciennement tine partie de la Transit-
vanie, que Chancondyle an liu II appelle 1-10tvo8lxi.x, quasi
Dacia Pannonibus sive Hungaris Conterniina, Froissart 1V
vol. Chap. LXXXI. Simplement Blachie. Leunclavius sem-
ble mal a propos confondre la Valachie d'auiourd'houy
avec la Gallicie, dant les rot's de Hongrie se qualifient
seignears en leurs titres, dautant que Necetos nous apprent
difertement que celle contrde, gull append Ilcat!ta eat
une Prencipaut6 faisant partie de la Russie mineure. L'autre
Walachie qui estait en la Dace est nommee h Noire, et
d'un seul mot Maupo5Xxxia, que plusieurs estiment estre
la Moldavie, qui confine h la premiere, et s'etent iusquea
au Pont Euxin". Cu tdta confusia terminilor din acest ci-
tat, se constata el in Seculul al XI1, numirile de Valahia
§i Moldavia exists ai ca era populatie in aceste Vie de
locuitori localnici. Aceatl locuitori erati Creatinii ai aveati
dar Bisericile ai preotii lor.
,) Consulta. introducerea 'ilea in Istoria, Mitropoliel MolclavieT §i.
Sucevei pag. 3 -44.
2) Bacueqti 1890, vol. I, part. 2.
www.dacoromanica.ro

A CLERVLII ROMAN 771
Radul Negru a descalicat din Fagaras la 1290, dupe
frati] Tunas li. 1) far Romania de peste Dunarea s'au ocu-
pat mosia lor, impreuna cu eel ce erau bIstinas] la 1,230,
dupe un manuscript ce posed intitulat: lsioria Tarel Hu-
meine0 de cand au descalecat pravoslavnicif Crelstinf in
Tara, iiina crugul anilor de la Adam 6738. Rog pe ce-
titor] sit-mt permita, a transerie aicea din manuscript urmit-
t6rea introdncere, privitore la Lscalecarea a II-a, pentru
ca ea se deoseboste, cat cunose 01, in multe de Istmia. Ta-
re RonAnesti, imprirnata de N. Balcescu in Magasinul
Istoric, vol. IV. Iat'o: Insa izvodindu-se intaiu din Roma,
carat s'ati dispartit din Romani si an prebegit sere miaza-
ndpte si fiind for capitanie Mamie Tratan si cu find. seu
Severie. Deci trecend apa Dun tree unit an descalecat
la Turnul Severinului, ce l'a fost facut Severie Imperat.
Altil au descalecat in Cara Ungureasca, pe apa °huhu si
pe apa Muresului si pe apa Tisei, ajungend 'Jana la Mala(ra)-
mures]. Iar eel ce ati descalecat la Turnul Severinulm s'au
tins IA supt polele muntelui p snit in apa Oltului. Altii s'au
pogorit pre Dunarea in jos si au plinit tot locul si au ve-
ldt pPina in marginea Nicopo(per. Atuncea au ales dentru
densii boer] marl, carii au fost de neam mare, si pusera nu-
mele de le clicea: Basarab Banovet, adeca boer mare, si au
ased.at Scaun la Turnul Severinului. 41 doilea Scaun
pogorit la Strthaia. Al treilea Scaun s'au p ogorit la Craiova
si asa au trecut multi vreme si asa obladuind acea parte
de loc ant 60. Iar &and au fost cursul anilor de la Adam
6798.1,290Domnia Tarel Rumanesti din descalicatOre,
de la Domnul Radu Negru Voevodu...." 3)
1) clatopLoc BAnizq 1806, pag. 242.
2) Aicea se intrerunope istoria prebegirel Romanilor pan la
finele secululai al XII-lea.
3) Manuscriptul ce posed cuprinde fort° multe bucati de text,
care nu sunt Imprimate in Cronica N. Bulcescu, asupra caria
Ito da parerea ca ar fi scrisa din tiinpurile tai Radu eel Mare.
Copia dupe care a reprodus cronicul era din epoca lui telan
Cantacuzin. Manuscriptul meu continua Inca si Dotunia lui Con-
2)
sail
si
www.dacoromanica.ro

772 CESTIUNEA STAREI MATERIALE
Cand remeqat dar In panAnturile for Romani', ei
aveau cu ei §i clericil lor, acesta nu se pate nega, §i au
inceput a 4idi Manastiri Biserici §i ale inzestra cu mo§iI
§i alte aver'. Dad Romanii au 034 rernase Biserici §i
Manastiri de la pop6rele barbare, ce s au cre$inat pe lo-
curile nOstre .11i care s'au strecurat pe pamentul nostru, eit
nu me Indoesc, dar timpul gi prefacerile ce ai avut loc pe
atund, Iters i nimicit datele si abia o amintire tra-
ditionala ni-aU ma' remas.
Apo' la 1352 a dotia descalicare a lni Dragol in Mol-
dova. Si in Moldova ca §i in Valahia au fost mai inainter
si popula,Cie roman. i Biserici ci Manastiri. ')
Dupe stabilirea Romanilor in tarile for au inceput, dupe
obiceiul cre$in, a se radica Biserici, Manastiri, de cat/A
crWini Boer' tti Episcopii i Mitropolii de catra Dom-
nitori qi ale inzestra cu aver', mo§ii §i alte bunuri. Tara
pana asta-qi este semanata cu Bisericl, Manastiri §i edi-
ficii religioseospicil s,i scalelidite de stramo§i, ca gi
bolta ceresca cu stele. T6te aceste arata convingerea pu-
ternid, religi6sii, la neamul nostru §i desvoltarea simtului
pios de care era predominat tot poporul Roman. Asta,-11
chiar, in timpii pessimismului a materialisnmlui, de care
pare a fi condusa Societatea omeneasca, nu lipsesc dintre
Romani barbaCi religiose, carii prin contribuCii bene-vole
si danuiri in folosul Bisericilor dovedesc prin fapte ca
Intre Romani exist& Inca viguros sinacul religios, ca o mo-
tenire stramo§ascii. Pentru eel ce s'ar indoi de cele 4ise
ca n'ar fi de cat vorbe late, aruncate pentru a umplea un
gol, rog sa consulte macar urmat6rele .crier' : 1) No-
tice istorice §i Arheologice adunate de pe la 48 de Ma-
stantin Brancoveanu, apoi continuA manuscriptul cronica lucrata
de Rafail Popescu, dar §i la acesta scriere mai euprinde mortea
tragicg. a Mitropolitului Antim Ivireanu, care lipseqte la Rafail
Popeseu, dupe cum se constata din Magazinul Istoric vol. IV pag.
118. Manuscriptul este scris de un Constantin Acsinte (probabi]).
Vedi lotop(ct Axxtg.q 7cmpa Atovuotou (Iluntyou, -vol.
III, pag. 5.
s'ail
§i
F,Ii.
ni-au
"i
§i
IT
1) vii; ,nic),xt
www.dacoromanica.ro

A CLERULI ROMAN 773
nastiri si Biserici antice din Moldova de Preasf. Melhisedec;
2) Docomentele Hurmuzache, privit6re la Istoria Roma-
nilor 1346 1450, culese, adnotate si publicate de Nic.
Densulanu, cu un apendice de documente slavone de la
1198-1459 ; 3) Letopisitele Tarei de Mamie Preceptor al
Istoriei Romanilor D. M. Cogalniceann ; 4) In fine, Les-
viodax, Istoria Bisericesca, gi Press. G-henadie, Episcop de
Romnic, Condica Santa, ai Albumul Mitropolitilor Ungro-
Vlabiei. Si numal din scrierile citate sa p6te on -tine convin-
ge ca Romanii in totde-una respectat cultul lor,
sustinut pe representantii Religiei cu cele trebuitOre vietei
lor gilnice, di in fine nu lasat nisi odiniOra a fi de ocara
altor nea,muri in ceea ce priveFte sustinerea materiala a
clericilor. Cu cat Tarile Romanilor au fost mai aspru cer-
cate §i aruenintate, cand de Unpin gi Poloni, cand de
Tatari Turd, cu atat Domnitorii Tarilor ai frtmtaF,4it
lor s'aa ota,lit mai Inuit in patriotismul lor, punend Tara
sub ocrotirea, s,;i protectia Religiei lor strabune. Radicau Tem-
ple ai Monastirl, ospie.h F,;i. §coli etc. le inzestraa F,ii le puneaa
sub egida Religiei le afierosaii hi D -c ea sau unuia din
placutil lui, unui Stant, care era patronul (hramul) Bise-
A.lia a fost neamul nostril Romanesc, ai tine ar con-
tradice in ceva acest adever ar tenta a ne altera basele istorice
ale Natiunei nastre Romane. Insu§i am avut ocasie a ceti
si a vedea multe documente de felul acesta, ce stau inca
nepublicate prin Mitropoliile n6stre, Episcopil, MOnastiri
spitale etc. Cunosc clecimi de condici in care suet trans-
crise vechile hrisove Ai urice Donme§ti, care arata darnicia
imbelpgata a neamului nostru pentru Religia Inf. Daca
strarno0I no§tri, asa c.i9ii hoer."' vechi din Seculul al XIV,
XV, XVI, XVII si al XVIII, nu ar fi lasat I3isericei Ro-
rnane§ti, ReligieI neamului, atatea teritoril §i atatea
edificii si averi, not n'am fi fost in timpul regenerarei nos-,
tre in stare a dovedi cu fapte ca pamentul Romanilor
este al lor §i tie drept ai de fapt. N'atl dat streinii ni-
mica la Biserica Romana, ci numai au luat cat au putut,
Biserica Ortodoxi RomAnA.
2.
s'an
§i
ricei.
mosii,
gran sl-a6
www.dacoromanica.ro

774 elsSTIUNEA MATERIALE
Si cu t6te acestea marea majoritate a teritoriulul tares n6s-
tre s'a aflat Romrtnese, conservat de Institutiile n6stre natio-
nale. A contribuit in mare parte la acesta. si Biserica en
averile sale, ce eraa romaneti, pentru ca donatorit aft
fost get-beget numai Romani. Cat bine a facia Tarei Bi-
serica- n6stra, nationals in trecut las pe on tine sa judece.
Eft volu dice runnel atat: Improprietarirea tarauilor, fra-
tilor nostri, ar fi -fost cu neputinta, cand Statul Roman
n'ar fi avut averea Biserieesca in teritorh, pe care a se-
cularisat -o. actuale ale tarel si inflorirea econo-
mica a ei ar fi intarrjiat Inca molt, data n'ar fi fost ave-
rea Bisericesca secularisata la dispositia tares. Drumurde
de fer. eaile din Cara si chiar forta n6stra military nu
s'ar fi desvoltat atat de curand, data ar fi lipsit mijI6cele
materiale, averea Biserieei Nationale. Care dintre Guver-
nele Romania lipsite pentru moment de bani, n'aft gasit
eu profusiune imprumuturi. numal pentru singurul euvent,
ca avea garantii Cara in averea Bisericesea. Ce se mai a-
mintesc despre pastrarea. cultivarea si treptata propas,tire
si desevarsire a limbet si literatures nostre rationale, F,4i
acesta si-au gasit asilul el ticnit ingrijit tot sub stre-
sina Bisericeila Clerul Roman national. Aceste pe scurt,
iubite cetitor, despre binele ce ui -a faeut stramosii, Domnii
si parintit nostri, iubiud Religia for si inzestrand
elle cu averi, care la, randul for au fost asilul 0 al na-
tionalitatei si al limbei, si in urma, ne-aft pus la inda-
nOna mij16ce materiale de a ne intimpina nevoile timpulul.
Rog pe cititor sa-mi ierte acesta indeparme de la ces-
tiune, pe care am faeut-o spre a se videa mai limpede si
a se aprecia mat en multi dreptate de tot Romanul Ores -
tin, ca cestiunea sartei materiale a Clerului nostru na-
tional trebue imbunatatita. Nu farrt euvent de dreptate,
nu fara, drept de mostenire preotul Roman asta-di isi re-
clama pane% rlilnica de a si -0 procura raar usor in casa si
familia sa de cat pans acum. Preotul Roman este al Nea-
mulni, nu este vitrig neamului nostru Preotul Roman
S'1 AR1 r
Institutiile
gi
Biseri-
;
www.dacoromanica.ro

A Cl ERUI LI RmIANI 775
este seversitorul cultulul legei veal strrunosesu f n socie-
tate, si dar 'Secietatea este obligati a-I sustine dupa pu-
tinta materialminte Preotul este tot atat de strans legat
de Ora ca gi on -care cetatan, suferind impreuna cu el
nevoile din veacuri indepartate ; pe langa acesta el, preo-
tul, mai este pentru Roman E.4i mijlocitorul intre D-cell
si el, gat'', a I servi qi F,d ndpte tote bine-facerile si man-
gaerile religiei i a-I imbarbata in nevoi. Pentru aceste
cuvinte am deviat putin de la cestiune, dar acum revin.
Episcopiile, Mitropoliile, Monastirile ai metoeele emir asi-
guate materialieeste in trecut, si aveau ill deajuns sus-
-tinetea, personalului lor. Nu pot 4ice, tot asa ai despre
preotul de mir, pentru NI nu cunose nicrun hisov dom-
'nese vechin, care ar vorbi despre starea materials a preo-
tulul de popor a parobultu. Acesta me indreptateste a
4ice ea Bisericile parohiale la Romani]. din vechime, es-
ceptandu-se unele care a,veati putine legaturi si afierosiri
din partea paroltienilor traiair din numai mila on
din veniturile intamplatore ale preotiei, din Epitraliil. Din
contra still positiv ca preotul de la sate era muncitor Ca si
taranul, era birnic ca si locuitorul, era supus fara deose-
bire la tote darile ca si parnentenii, fara nisi o escep-
-thine, plus angariile ce le mai platea, imam' pentru ea
emu pl.eoti. Din datele eke le cunosc results ca preo-
tul de mir, representantul religiunel Crestine in poporul
Roman, era alaturea, cu taranul, platea t6te contributiile si da-
rile prunentului. Manele preotului in care la jertfelnic tine
Sf. Corp al lui lisus Chtistos de cite on severseste Sf.
Liturgie pentru taranul nostru, cu aceleasi imam s'a servit
pentru a'si castiga panea de tote qilele in casa si familia
sa. A lucrat pamentul alaturea en locuitorul, pastoritul
sell, a arat, a grapat, a prasit si a secerat pentru ca sa
se p6tii, intretinea. Mai mutt, a lucrat tot lucrul greu si
ostenicios d'avalma cu poporul de la Ora. Acesta a fost
stare; lut socials, aprdpe case secule !
Nu trebue sa uitam ca a platit si t6te darile, birurile
;
piosi,
www.dacoromanica.ro

776 ESTIUNEA STXRET MATERIALE
si a executat tote angariile ca on -care taran pamenten
Inuit timp !
Din Naum Protosinglielul tiu ca in timpul resboiului
Ruso-Turc 1806-1812, preotil i diaconii din tinuturile-
marginase au fost injugati ca boil, itnpreunii cu locuitoril
a trage tunurile rusesti peste Dunkre. Se gasesc insem
ca preo'ilor li se lua cartile preotesti Aghesmata-
rul gi Epitrabilul ca zelog pentru neplata, birulul, din
cause ca n'aveat bans, s'apoi vai cat plateau Ca sa le
scota, pentru ca, pe atunci cartile erati rani si scumpe.
In tota ac6:45, lunga epoch nu se va gasi un singur preot
care salt fi tradat Ora sa, sa fi ripstit contra autoritatel
si a nu se fi supus Ierarhiei Bisericel. §tia ca-I Roman
prin singe indura tote asupririle asteptand in rabdare
stare ma! fericita!
De unde venea acesta deosebire intre preotii nostri intre-
cei-l-a10 cleric!, can! aveatt cu suficienca cele de nevoe?
Cam grew este a respunde direct la cestiune. Dar dupe
cat stiti Biserica, ce poseda avere, era Manastirea, Epis-
copia, Mitropolia, spitalele etc., si averele erait date nomi-
nal, aF,ta ca nu puteatt ca din venitul determinat pentru
stiute 8copuri sa se dea altora gi sa se detraga de la scopul
donatorilorimposibilitate )egala. Din documentele multe
ce ni s'a conservat stim ca donatori! cand (Meat' averea
for la Biserica, prevedeau anume modal earn trebuea a se
distribui anual venitul acelor bunurt. Daca s'ati intrebu-
intat ad-litteram si executat vointele testatorilor, a-
cesta-1 alta cestiune, in care nu Intram acum. Daca s'ar
fi intins peste testamentele donatorilor posesoril averilor
an fi salariat din venitul for si pe preotii de mir, prin
acesta ar fi derogat de la prescriptiile testamentare suc-
cesoril donatorilor ar fi putut reclama revandicarea acelor
bunuri, lucru ce s'a qi intamplat in cite -va casuri speciale.
Prin urmare nu puteau cel ce posedaii averea Bisericesca,
Monastirile, Episcopiile si Mitropoliile, ca din veniturile dbu-
n.urilor for se salarieze pe atunci si pe preoti. Apoi locuitorii
unul sat la no! insisi se indatoraii a's1 susfnea pe preotul
narl :
ba
o-
Si
1i
salt
si
si
www.dacoromanica.ro

A cLaRuLuI ROMAN 777
for §i Biserica lor, pentru car,ei it alegeati macar in forma
se obligati prin acesta a-I si plAti. Numai asa imi ex-
plic cum Tatra Romani mai ales la Cara, din timpurile
vechi §i Ora acurn, gasini familiT, care din neam in neam
nti fost preoti. Ca sa, probez ca cea ce am clis mai sus
este un adever, citez aicea din Anateftirul original al lift
Constantin Basarab Brancoveanu cite -va din decretele ce
se da diregatorilor gi slujbasilor Tare' F,ii in care se preyed
atributiile for si de la tine trebuia sa Ta darn. Asa, citesc :
Carte de sardrit. ia sararitul eke 44 pol. bani air
fie slujitor, au birnici, au darabanti. ail scutelnici calari i pe-
destri, au popi, &acorn, calngari, tigani... Leat 7209 (1,701).
Carte de fumarit, de casa pol. bani: ail fie slujitor, air
popi, trebuea se plateasca.
Cartea parcalabuluf de Slam llomnic i Buzeu, i se &idea
varna din vitele de veni,lare: ati dorobanti, air sculelnici,
aii popi, art calugari.
Parealabit judecau pe Preoti : aii scutelnicT, an popi,
air calugari. Dadeati plata : Gardurriritului, dejmAritulur, oe-
carninaritul etc. etc, ca tot taranul. Flind-ca sfertu-
rile birului in be de 4, cum spune cifa, se urcase prin
abusurl si jafuri la 18 si numai avea de nude plati nici ta-
ranir, card incepuse a prebegi din loc in lot, si nici preatir,
trebuia a se face o usurare macar pentru acestia. De a-
ceea sub Episcopul de demna amintire, literatul Mitrofan,
ne mai putendu-se suferi plata greutatilor impositelor, prin
stitruinca, but scote un Hrisov de la 7206 (1698) ; Carte a
tuturor preotilor, ca' se afla in Eparhia Episcopului de la
prin care li se mar indulceste positiunea. Tata ce
sa cuprinde in acesta carte, in resurnat :
17
Pentru ca an venit preotii acestea dinaintea Dom-
niel mele in divan de air jeluit pentru randul dajdiilor,
ca viindu-le adese, forte le pass si le Taste cu nevoe, si
pohtind el ca sa le faca Domnia mea rupt6re.... si le-am
fa'cut Domnia mea ruptOre de bani, ca se alba a dare
toff preotil si diaconii dinteaceste judete, ce sunt in E-
Sa,
ritulul.
ei
ad calugar....
pi
Bused,
www.dacoromanica.ro

778 CPCTITTNTRA STARtrr MATFRIAT.P.
parhia Episcopiel Mizeu dare pre an cate unghl `B (2000)
si acesfi bani sa alba, al dare intr'un an de 4 ori, la B
sama 500 ughi si la haragi lar ughi 500 si la sama a
data ughi 500 si tomna sa aiba a dare ughi 500.... nice sit
traga bucatele lor pentru dajdiile altora Iar pentru
oerit, dejmarit, vinrtriei dupe obicelu sa -si plateasea en
ban' Si i -ain ertat de dajdii marunte ce le era asupra
kr. ca se alba, resuflare sa Oat fi de paza Sf. Biseriel cu
slujba, ca sa pomenesca pe Domnia mea..." Acest Hrisov s'a
intiirit de eel 12 boeri divanisti.
Episcopului Mitrofan urmat si Mitropolitul Teoilosie
pentru preo01 din cele 9 judete, platind ughi 7000 pe an,
in 4 randin. Aseminea a Mcut gi Chir Ilarion Episco-
pul de Romnie pentru preotil din cele 5 judete, ca se dea'
ughi 2800 pe an, in 4 randuri.
In acesta dispositie, de a nu Ii urmariti si inglobati la
dari on biruri Cu locuitoril 5i preotii si diaeonii, s'a decis ar
plati aparte prin Ierarhie si s'a numit acesta rupt6re. CAM
injosire si umilire a suferit preotul Roman, cat a rabdat
tot fella de batjocuri, se 1)4te constata si dintr'o porunca
din 7236-1,728 prin care se obliga ca la prinsul
ce se trimetea cite 30 anual la Constantiiiopol, sä lash si
popii i i diaconii si sa se sue Fin stand' si prapastil spre
prinde, din Muntil nostri eel mai inalti, Soimil eel mai fru-
lar eel ce n'ar esi poruneaHine sa cd rea
scarba si mare certare va petrece.
Din Hris6vele tarei cunose ca Constantin Cantemir Voevod
la. 1691 (7199) 15 Tunic, seuteste pe preoti de dare catra
Vistierie, numal de bir insa, dar ii supune altor chill tot
impovarat6re.
G-rigorie Ghica prin Hrisovul din 1765 Iulie 15 face o
noun asazare pentru preoti si Biserici, in urma Anaforalei
boerilor Moldovei de a scuti pe preoti de clan. dar fn loc
de dart catra Stat plateau alts bani, en care se intretineail
scolele si profesorii lor.
Din relatia ce (la Mitropolitul Moldovei Gavriil la 1771,.
1-au
most. title
a
dice
www.dacoromanica.ro

A CLERULLI homAN 779
Feld-maresalului rusesc, Alexandru Romantow, relativ de
scOle, arninteste si despre starea material; a preotulut Ro-
man din treent, si in care intre altele eetese : Reposatul
Grigorie Ghica Voevod, eand aft luat intaiu domnia Mol-
dovei, aft aleclat F,4 c 6 1 e intr'aeeste tree limbi : Elineasca,
Slavoneasea si Moldoveneasea, si pentru leafa dascalilor
intatu aft fest oranduit ca sa se la de la boeril eel cu
diregatorie,mat pe urma de la preoti, ertandu-le bind
ce de la o vreme obicinuise a se lua la Vistieria gospod.
Tar dupe numitul Grigorie Veda, viind Domn reposatul
Constantin Voevod Mavroeordat, as facut alt as'e'clentant
hotarand : Ca preotil sa fie seutitt de tot felul de dare,
si leafa dascalilor de la stole sa, se dea din vistieria Dom-
neasea. Dune vrerre iarasi luand a data domnie Grigorie
Veda Ghica, an Mcut aseminea cu cea dintam aser,lare sti
hotarire, adeca : leafa dascalilor sa se Ta de la preoti, ho-
tarAnd anume sa dea fie -care preot cite 2 lei intr'un an
pentru §e61e mai vault sa nu fie suparat cu dajdiile
VistierieT gospod Urmasil Domni stricat randuiala
acesta a banilor scold]: ce se lua de la preoti, fnsa, att in-
sareinat pe partea preotasra si cu aka dajde cP se platea
la Vistieria gospod, pans la I)omnia Mariet Sale Grigorie
Alexandru Ghica Voevod si Maria Sa a facut aseilare
osebita, adeca: Preotil srt fie seutici de dajdiile Vistieriet
gospod. dar sA dea pentru trebuinta scOlelor ate 4 lei in-
tr'un au". ') Acesta relatie a Mitropolitulul Gavriil merits
tots crerbrea, pentru ea consuna si en documentele citate
anterior. Trebue sa, stim ca ce aseqeminte se faceag in
Moldova se decopieau forte adese si in Muntenia tii vice-
versa.
'am cat de energic si patriotic descrie si Protosinglielul
Naum Ranmiceanul stares, deeadutil, a Menastirilor Taret, cu
tote ca aveaa avert enorme, numal din pricina abusuri(or
guvernantilor timpului : Langa acestea de Taste vre-o bums
li Estrasa acesta relqie dintr'un nythuseript al melt, Couteal
por to evenementelor.
si
flier
www.dacoromanica.ro

780 CES.1111NEA STARP) MATERIALE
rivnA de obste pentru Patrie, sA se face intAriri serise, ca
de acum inainte nici Scaunul Sf. Mitropolii, nici scaunele
Episcopesti, nici in tote Ml nastirile tares, nici in tote MO-
nastirile mid, care sunt met6s,;e manAstirilor celor marl, sI
nu se primeascA povatuitori de alto limba, ci numai de
patriot' credinciosi. Mare darapAnare si vrednict de jale
se vede si n_let6sele Sf. Panteleimon si insusi ale Sfintei
Mitropolii, care in anul trecut aflandu-me la Ploesti s'aft
intilmplat ores-care de le-am veclut en oath insusi, ca
niste grajduri pustii cele din lAuntru acelor met6se ; din
care mergend dupe intAmplare si la schitul BlAjoiri, me-
tohul Sfintei Mitropolii, am veclut di n'are nici mAcar un
gard prost inprejurul Bisericei, ci amvonul Bisericei era
culcupri si balegi de vac', si 1111 grAmAtic ce am gasit
acolo fm' spunea ca nici preot n'are Biserica de sint 6
ani". 1) Tot accost Naum rii spune di a ve'dut cu ochii
seipreoti desbriicati si disculti si in opinci, din causa serAciei,
servind Sf. Liturgie in BisericA, pe la inceputul seculului ! 2).
Din o eatagrafie din 1787 ce ni s'an conservat si in
care aunt treeuti preotii si diaconii din Eparhia Mitropoliel
de Bueuresti, se constatA cis, nurne'rul diaconilor era mai
mare de cat al preotilor. 3)
Care era starea de cuitura a Clerului mirean din tre-
cut pAnk la inceputul seculului present, ne putem con-
vinge din urmatorele date positive ce posedAm :
Din o comunicare, data Academies nostre Rol-nape de
D-1 N. Cretulescu, se constatA care era situatia numerica
a Clerului in Valaliia, mai ales in districtele rnegiese en
Dunarea. latA area conmnicatie :
/7 Mitropolitul si Episcopii din timp in timp, aflAnd ocasie,
mai ales in timpuri neregulate, si maziliile Domnilor, prin
rnijlocul marelor Vistiari si a, Ispravnicilor de distriete fa-
1) Manu,icriptul intitulat: K(atc otxtx-Lac p.ouproprietatea mea.
-) Tot nianuscriptul citat.
3), Vech manusrri Nr. 5 in Biblioteca Seminariulut Central-
din Bucure§ti.
www.dacoromanica.ro

A CLERULI I ROMAN 781
ceati diaconi si preoti nenumerati, mai cu same in dis-
trictele narginase. La Teleorman si Olt se gAsese sate
unde eel mai multi thani sint popi F,4 i diacont, fara sa stie
carte, si toti din funtasi, si nu numal eh el insusi se
scutese de la drui §i anghrii, dar inch si fiii si gineril lor.
Deci prin o cercetare forte seridsh. liturgisesc.si ser-
vesc la Bisericile satelor, adeca la fie-care Nserica, cute
dol popi Ri un diacou dupe carp' (paucenii) sa se scutesca
de la dtiri i augarale. Iar sa se pue la chili,
macar de si sint popi." Dace facut in realitate o
cercetare seriOsa eu me indoesc, si din cele ce urinexa sa
va convinge on -cine cat alma; a avut be in nenorocita
nostril Patrie din partea strainilor si la care participati Ri
patrio0i, p6te fara vointa lor. Setea de bans nernarginita
au impins Ierarhia vitrigh neamului nostru la Simonie.
Trebue insa sa stim ca, Ri Mitropolitul si Episcopii, Ri E-
gumenil trebuea sa dea la Domnie si Constantinopol same
colosale pentru a se radios, la aceste trepte inalte ale le-
rarLiei Muntenesti. De unde trebuea sa sc6ta acele
sume enornie? Hirotonia fara scrupul on pe cine se pre-
senta, numal data, platea, swim rotunda, ce i se eerea. Ni
s'a, conservat un manuscript in Biblioteca Seminariulul
Central, in care sent trecuti nominal tot). preotii, care ce au
dat la hirotonie, acesta pe la 1785-97. Fie-care din not
pote irlor intelege ca nu dorinta de preotie, nu chemarea de
sus II aducea pe candidat la treptele Sf. Altar de a primi
preotia si a-i se (lice : vreduic este", pentru eh n'avea
nici stiinta, nice purtare preotasca, ci o primea si platea
pentru ea spre a scapa de dari Ri angarii. Tata adeverul!
Multi din ei nu stia ceti, si in Catagrafia facuta, aunt no-
tati cu diferite calificative de cats, Protoierei : ea nu pre e
chrturar, nli stie ceti, globit, betiv, sfadnic ect... si alte epi-
tete pe care pentru respectul preotiei le tac.
In 1810, cu ocasia facerel catagrafiei generale din E-
parhia Mitropoliei de Bucuresti -) sa constata namerui
Textul original in greeeqte.
2) Care eatagrafie ni s'a conset vat in Biblioteea Seminarulut Cen-
tral din Bueureyti.
cite
s'a
l3isericei
cet-l-alit
t)
www.dacoromanica.ro

782 (-Fs.] WNEA STARFT MATPACIAT E
preotilor si diaconilor existenti la fie-care Biserica cum si
capacitatea luT stiintifica si purtarea lui. Pentru ca se nu
se punk la indoiala cele ce am gis mai sus, transcriii aicea
cate-va Biserici cu personalul lor. Conclusia sa paste in
urma face de on -ce cetitor.
La Biserica Alba din Bucuresti erari 4 preoti la 142 case.
La Bis. sf. Ierarhi, Malialatka Coltei era.ii 5 preoti la 18 case.
La Bis. Mallalaiia Silvestrului, Hramul Sf. loan erait 4
preoti la 123 case.
La 6f. Than Noti 4 preoti la 53 case. Aceste in Bu-
curesti. Sa trecem in Districte.
In said Dombovifa, plasa Dealulur.
In satul Dudestii eratt 3 preoti si 3 diaconl si 2 Orem,-
nici la 23 case.
In satul Schela era un preot si 3 diaconi la 49 ease.
In satul Gandestii din deal 2 preoti si 4 diaconi la.
29 case.
in mai laloraita.
3 ,,La satul Armarul erati preoti, 3 diaconl si 3 tircov-
nici la 71 case.
La satul Faciienil 4 preoti la 28 case. Para aicea tot
maT merge.
Bar la Vlasca?
La satul StanislAvestil cu o popnlatie de 11 case era 2
preoti, 5 diaconl si 3 tircovnici.
La satul Strambenii erail 3 preoti, 6 diaconi cu 40 case.
La satul Sucenil 2 preoti si 7 diaconi cu 49 case.
La satul Galasestilor 3 preoti si 5 diaconi la 41 case.
La satul Negrosilor 2 precti si 5 diaconi la 12 case.
La satul Frasinel 2 preoti si 5 diaconi la 19 case.
La satul Sarbanestii 3 preoti, 7 diaconi si 10 tarcovici
la 62 case.
La satul Crangurile 3 preoti si 5 diaconi la 13 case.
La satul Sloboz:a 7 preoti la 93 case.
www.dacoromanica.ro

A CLERUI t 1 ROMAN 783
Sa nu uitarn ca abusul de hirotonil necanonice si ne-
trebuit6re, ba Inca in detrimentul trtreT, se tacuse pe la fi-
nele secululni trecut, Tar catagrafia este din 1810.
Ce va fit fost in realitate intre 1775-1800 nu'mi pot
inebipui.
onorabili pa.rinti, ce ail injosit in realitate demnita-
tea preotului si cat trebue sa ve sacrificati acurn pentru a
ra,dica prestigiul preotului si a-I desehide in societate rolul
si local ce trebue sal ocupe, ca invetator §i moralisator al
poporulur Roman Crestin!
Sir revenim la cestitine. In Valaltia pe la 1797, erati
1800 preotI in Eparltia Mitropoliel si plateau anual 7200
taleri, adecdS, eke 4 talerT de preot pentru intretinerea
scoleler. Eparhia Rornnicultil avea 1220 de pi eotl si pla-
teau 4880 de taleri anual. Eparhia Buzeului 480 preoti
si plateau 1920 taleri. Totalul preotilor era de 3500, plus
diaconii seryitort.
Tote Monastirile erail clatare a da anual pentru scale
13,180 taleri, bine intales cele ;Use neinchinate, cad cele
inehinate erail privilegiate. Totalul darilor pentru stole de
la Cler in genere era de 27,380 taleri. Alta dare maT era
asupra preotilor, de a da, and se chirotoniail. 5 taleri pen-
tru casa milosteniilor, Tar diaconul numai 2, afara de banii
Mitropoliel N'am scapat noT RomatiiI de abusuri, in t6te
directiunele, in tote functitmele de cat dupe 1821, eand all
ineeput a fi la canna Statulul si a BiserieeT Romani. Mult
sirup a trebuit sa se strec6re Inca abusul, pentru c de-
venise ca o adoiia natura in societatea-de atunci, ca o lege.
Numai prin desvoltarea invetaturei in societate, numai prin
infiintare de scolt publiee unde se combatea abusul, nu-
mai prin contactul nostril en poporele culte a inceput in-
cet incet a dispar-a Simonia de pe terenul Bisericese
si de pe eel civil.
Nu era abusuri numaT in Biserica, ye asigur, lubiti ce-
titori, ca in societatea civila erail mull mai marl. Total se
vinclea pe bani. Despre acestea ne asigura 4i Naum Rim-
ce1-1-alti
si
Iata,
Qi
www.dacoromanica.ro

784 CkSTIL:NEA STARRY MATFRIALE
niceanul, si D-1 Ioan Ghica, Amintiri din pribegia de la
1848." Cu venirea Mitropolitului Dionisie Lupu la carma
13isericei, cu numirea Episcopilor Romani la Episcopate
se scutura in mare parte Biserica de jafuri.
Renumitul gi virtuosul Mitropolit Grigorie a stigmatisat
in multe randuri abusurile si din Biserica si din societa-
tea civila. In Moldova n'ai1 putut pane llama de loc streinii
pe Ierarhie, cu tote acestea. 'ruse de abusuyi si simonil se
gasesc, de si mull mai Inlet de cat in Valahia. Cu infi-
intarea Seminariilor descrete tot mere' ailment' mare de
preoti, cu care erase deprinsi 6atenii timpului. Dupe cum
in tote ramurile de activitate in Ora nostra s'an comic
abusuritot ac,;a si in Bisericapentru ca Biserica n6stra
i trait tot-de-una in Stat, a fost a Ord, lar preotul eel
mai bun cetatan si mai devotat patriot. In fruntea tuturor
miscrtrilor nationale grtsim si pe preoti alaturi en Epis-
copii si Mitropolitii trtrilor.
Pentru sustinerea sc6lelor Clerul a phitit dare papa, dupe
1821. De la introducerea regulamentului organic 1833,
Clerul in genere a fost scutit de biruri si dare, platind nu-
mai impositile indirecte. Prin Regulament s'a usurat preotul
de angrtrii si bir, dar pentru sustinerea, sa materiala nu s'a
preve4ut mai nitnica, lastindu-1 srt tratasca din veniturile ce
castiga de la popor. Cultura preotului mirean era f6rte res-
transit in tot trecutul Ora la 1804 in Moldova si 1835 in
Muntenia, cand s'atI infiintat Seminariile. ['Ana aici se hiro-
tonisaiii dintre tircovnici si gramatici, a cAror capacitate
stiintifica si devotiune Anostolidi consta in a sti ceti si
mai invetau si cite odata si un mic ; se cerea Ins
sa, alba banisori la chimir, pentru ca alt-fel nu se preotia.
Dupe hirotonie statea prima ca o luny la Mitropolie on E-
piscopii sail la Protoiereif respective uncle inveta a sluji si a
boteza, s'apoi Ii da drumul: nati-lfrAnt ca ti-l-am dres, dupe
proverb. Dupe infiintarea Seminariilor ati Inceput a esi
trierl cu mai multa carte, asa Incat cu timpul s'a reusit a
se hirotoni uurnai Seminarists cu 4 clase seminariale, sail
catillib
www.dacoromanica.ro

A CLERCLI1 ROMAN 785
grtunatici, on candidate, carii invetail cursurile Catilietice
numai de doe ant, indispensabile preotiei. Dail nu s'a mai
impus de la acest timp dare asupra preotilor, ci a mai platit
numai darea caijei ti care era in Moldova de 2 carb6ve
de preot una de diacon si jurnetate de dascal. Acesta
dare s'a radicat cu totul, cam dupe anul 1845. Nu trebue
ins5, sa ne inchipuim ca nefiind obicinuita vre-o dare, ca
de fapt nu exista; a durat pe sub mans. Inca mult limp
abusul, din causa relei deprinderi invechite, si de care cu
grew se disvatil, omul. Asta-41 a disparut cu totul gi tine
ar da ceva pentru hirotonie s'ar cousidera ca simoniac gi
s'ar pedepsi de legile civile F,;i de canOne ca conrumpator.
Abusul pretutindenea si-a mat Inceputul de °data cu
omul. Societatea Irish cu cat progresazti en atat II restrange
sfera.
Dupe Unirea Principatelor unificandu-se tote institutiile
scolele bisericesti ata fost tot mai mult cultivate ; apoi
prin legea instructiei de la 1866 legiferat gi conditiu-
nele de admisiune in preotie. iar ca mijloce materiale i s'a
recunoscut ptimentul I3isericei, veniturile parolliale si in
fine dreptul de a fi invetator In eomunti. Daca s'ar fi cul-
tivat si executat cu durere de enema aceste mijlOce mate-
riale preveclute prin lege, astti-r:li starea materialti a elerului
ar ft pate destul de prospera, cel putin la tart', gi n'ar fi a-
juns fu situatia actuala misery si plina de saracie si nesi-
guranta. Daca s'ar fi mentimit numai dispositia din legea
instructitmei, ca preotul sa fie si invetiltor fn comuna, el
asta-41 iar avea in mare parte asigurata positiunea sa
materia,16; dar lucrul s'a intamplat de alt-fel. S'au aflat
6meni Intre civih, caril indust in er6re prin idea prevenite
despre influinta preotului papistas ultramontan, ail aplicat
si la not la Romani principiul fullest : ca instructia primary,
trebue luata din mina Clerulul. Er6re, er6re, de trel on
er6re. Pe nesimtite dar fn curgere de un patrar de secul
s'a tot eliminat din instructia primary Seminaristil 9a asta -cJi
abea mai afltim pe ice colea cite un invetiltor preot. A-
i
wait
1i
www.dacoromanica.ro

786 CEST1UNEA STARE). MATERIALS
poi en pamenturile coris un abus ne maT pomenit;
Primariile prin acte de violenta flu pus mana pe multe pa-
menturt de ale Bisericilor si le-ail inehiriat in profitul Co-
munei. Multamita prevedereT Corpurilor Legliiitore, abea
acum s'a recunoscut Fin lege ca prtmentril Bisericel sa, fie
scutit de dari si se nu se intreineze de la menirea sa. Cat
despre veniturile EpitrahiluluT, apoi. aceste stint aprope
-fictive, ca si salariile preotilor de pe la comune. Child un
preot se angajaza asta-di bite° comuna face in contract
en enoriasii din comuna in care se preyed obligatiunele
reciproce. Dar stim positiv ca nisi 101a seta din contracte
nu se exeeuta, din r6tia vointa, a consiliilor judetene, a
consiliilor comunale si mai ales a primariilor. Am vedut
cute de reclame din partea primarilor data autoritatile
competente contra neindeplinirei obligatiilor preotului, fata,
de datoriile luT pastorale, dar n'am v'elut nici un caz cand
primarul, ca autoritate supremo, in comuna se Ta masuri
de a'si indeplini si enoriasii obligatiile for fats de preot,
macar asa cum sunt stipulate hi contract. Multe din con-
tracte maT still] ca, sunt fictive exists un contra-contract
ce i 1-a smuts candidatului de preotie inainte de hirotonie,
care suspends obligati itatea celul precedent. Candidatul I-a
dat fortat, pentru eA faro angajament, care tine si loc de act
de alegere in Biserica nostril, nu putea h hirotonit.
Acesta-i st rea actuala a preotulin nostru punct de
vedere material.
Sa resumam cele dice :
13iserica, ndstra stramosasca este Biserica de Stat. Ar-
ticulul 21 din Constitutie dice : ...Biserica Ortodoxa a
Resaritului este Religiunea dominanta a Stattilm Roman.
Biserica Ortodoxa Romana este si remane ne atarnata de
on-ce Chiriarhie streina pastrandu-si insa unitatea cu 13i-
serica Ecumenica a Resaritului in privinta dogrnelor..."
De aci results ca Biserica ndstra Romana este in Stat, ei
dar el, Statul Roman, este de drept obligat a o sustinea
s'ati
din
www.dacoromanica.ro

A CLEM t i komAv 787
materialiceste, pentru ea Statul primeste in schimb servi-
ciile religiase.
Statul este dator dar a remunera dupe demnitate t6ta
Terarhia Bisericei Ortodoxe Romane de Res;irit, de asemi-
nea si a intretinea pe socoteala sa se6lele bisericesti. Preo-
tul asta4.t ca representant al ReligieT domnit6re in Stat
este un oficiat al Statului, prin urmare Statul este obligat
a-I plati ca pe on -care functionar din Stat. Lucrul este
precis si bine priceput de ori-tine.
Data mai adaugitn ea Statul a secularisat averile Biseri-
cei Romilne, prin urmare a luat atunci asupra sa si sustinerea
Bisericei Romilne, dupe cum un mostenitor este obligat a
da sustinerea materials acelui pe care 1-a mostenit ; de aicea
reesa Inca ca Statul este de drept 9i de fapt obligat a remu-
nera dupe cuviinta si pusectune tot] membrit Clerultu. Pima
acum Statul a intins acesta obligatie a sa numai asupra
Monastirilor, a l'Ilitropoliilor §i a Episeopiilor, credem ca
Omenii nostri d' Stat vor int6lege ca acesta mesura nu
este compleeta, pentru ca si preotif si diaconil si tog' ser-
vitorii Bisericesti fac parte din Ierathia Biseriasea si se
numera in Clerul Bisericei. Daca Statul a prevedut pana
acum in budgetul sett general remunerarn nurnai pentru
Ierarhii tare!, pentru intretinerea Monastirilor si se61e1or
Biselicqtt, credem ca a sosit timpul ca, sa se intinda me-
sura budgetary a Statulut asupra intregului Corp Ierar-
hic. Pan i va fi numai partiala sustinerea din partea Sta-
tului, 'Ana atunci nu va fi de cat un act de nedreptate,
ce se va perpetua, dar care nu pate fi justificat prin nisi
o ratiune de Stat. Ort ai necesitate ca Stat de Biserica,
prin unwire de Cler ,ti in special de preot, care indepli-
neste cele mai indispensabile necesare servicit religiose, si a
tune! trebue sa-1 sustii materialminte preveclendu-i un re-
mune] an in budgetul Statulut pentru oficiul ce indeplineqte ;
ort n'al ca Stat nevoe de Biserich si Cler, s'atunci nn
esti obligat a-I salaria. La not la Ortodoxi este absurd a
www.dacoromanica.ro

788 CES1IUNRA STARRY MATFRIALE A CLRRULti ROMAN
se argumenta : Cine are nevoe de preot sit-1 plateasca,
preotia nu e meserie, ci oficiN, caruia-T sunt impuse o
sums, de obligatiuni qilnice, conform can6nelor I3isericesti
cerintilor societAtei crestine. Aceste in cea ce priveF,ite
starea materials a preotului la Romfini. In numarul viitor
me volu incerca a da un studiu comparativ asupra retri-
buiret preotului la diferitele State (;restine. 1)
C. Erbiceali a
1) Vecli Biserica Ortodoxa anul aI XI, No. 7 1887, pag 629 628,
in care sunt imprimate aceste acte in intregul lor.
Idem, vecli Biserica Ortodoxa, anul al X-le, No. 13, 1887, pag.
1052-1061. Memoriul despre starea preotilor din Romania despre
positiunea for mom §i materials de Preasf. Methisedee, Biserica
Ortodoxa, anul al XII-le, No. 1, 1888, pag. 18-40.
Idem, ltubunatatirea sortei Glerulu,, anul al pag. 649, de
Preasf. Genadie al Romnicului.
gi
XII-le,
www.dacoromanica.ro

DISCUR S
Pronuntat 171 sedinta Senatulul de la 17 Decembrie 1890,
cu ocasia discutiet adresei de r6spuns la mesagiul tronului,
privitor la Imbunatatirea s6rtet Clerulul mirean si votarea
in acest stop a leget parochiVor".
D. Presedinte, general I. Em. Florescu : P. S. S. Epis-
copul de Hui are cuventul.
P. S. S. Episcopul de Hug, Silvestru : D-lor senatori, cu
cu mult respect 'mi -am permis a lua oil cuven-
tul in discutiunea asupra respunsului la Adresa Tronului.
pic cu sfiala, pentru c6, am de vorbit inaintea D-v6stre,
a maturulul Corp al Orel, undo sunt atatea i atatea capaci-
tap distinse, atatea i atatea talente marl oratorice, qi mai cu
totiI incaruntitl in functiunl inalte ale Statulul ; iar cu mult
respect fiind-ca resunetul, ecoul cuvintelor ce se vorbesc
cu acestA ocasiune in Senat au sa ajunga la Tron, la ure-
chile M. S. Regelui, care sigur doresce a cun6sce i jute-
resele, i necesitatile Bisericei n6stre nationale ortodoxe. Pen-
tru acest din urma cuvent, cu ocasiunea de fath, cand fie-
care representant al Orel, dupe mine, are dreptul si datoria
chiar de a'si expune vederile gi convingerile sale asupra
necesitatilor simtite, m'am hotarit si et a face acesta. M'am
hotarit vreati a dice a expune gi eti vederile mele, con-
vingerile mole, respectiv de interesele Bisericela sante' n6s-
tre religiuni.
Bine inteles, D-Ior, ca data oil m'am decis a lua cu-
ventul in o aim de insemnat5, cestiune, n'am fAcut acesta
si nu o fac ca ostil guvernulul, nu ; cAci eu prin caracterul
Biserica Ortodoxa Romand. 3.
sfiala si si
www.dacoromanica.ro

790 DISCUI,SUL P. S. S1LVIISTRIJ 1N SENAT
si positiunea mea de Episcop ye declar solemn ca, n'am flst,
nu sunt si niei voiii fi veri-o data ostil guvern,
on care ar fi nuanta lui politica.
Acosta insa nu me impedice, pe mine de a 'ml expune
vederile si convingerile mele inaintea D-v6stre, inaintea
Orel intregi, respectiv de interesele bisericei, fie ale sail nu
de acord cu ale veri-unui guvern.
De aceea si acum, interese ale bisericel, interese ale san-
tel n6stre religiuni dominatore in Statul nostru roman. earl
sunt strtns legate cu puterea de viata a poporulul nostru,
vor forma obiectul euventarei male. Rog dar indulgeta
si rabdarea D-v6stre si rog cu atat mat mull acor-
da,da acestea, cu cat materia despre care void avea ()wire sa
vorbese e de alta natura de cum mat in tote 4ilele se cern
si se discuta aci.
Dior senatori, cred ca nu p6te fi contestat de nici unul
dintre D-v6stre, cum si de nici un om de bine si cu durere
de inima pentru tera Ilii, ca trebue a pune cel mai mare
interes in pastrarea si in propasirea moralita'tei poporulul.
(Aplause).
Cred ca, nimeni dintre D-v6stre nu se indoesce ca la
puterea neinvincibila, la viitorul strelucit si la misiunea
Orel n6stre, moralitatea trebue sa ocupe cel dinteiii loc.
Moralitate insa fa'ra, religie positiva nu se note. Crestini-
snaul nostru stremosesc cuprinde preceptele celei mat sub-
lime morale.
('el putin, D-lor, ell am convingerea ea, _pot se, fie asi-
gurate tote cele-alte mi416ce, de alt tel forte necesare in felled
lor, pentru propasirea gi civilisatia contimporana a Sta u-
lui nostril ; dar data moralitatea va lipsi, atunci velfele
opintirile sail staruintele de tot felul pentru intarire si
propasire nu vor da resultatul dorit de OM suflarea roma-
ascii,. (Aplause).
Bine este, D-lor, ca ne asiguram Ora cu bogatiile el de
tot felul, cu fortifieatii de zid, cu intariri pe positiuni adese,
contra dusmanilor veclati earl pots ar voi veri-o data sit
atace canainul nostru stremosesc ; dar no mat trebue un fel
de fortificatil, ne trebuesc fortificatil morale de inima, ne
trebuesc fortificatil contra dusmanilor neve4uti,contra pa-
timilor si diferitelor inclinatium rele omenesci. (Aplause).
Mai tots D-vOstre, D-lor senatori, aveti proprietati pe la
cell, mat tote veniti adese on in contact cu poporul de la,
a'rni
tai
very -unui
vi
www.dacoromanica.ro

DItiCURSUL P. S. S. SILVI S FRU IN SE.NAT 791
tea; cun6seeti eh in fie-care capitalh de judet este unul
sail mai multe tribunale, in tote judetele stint prefecti, in
tote plhsile sub - perfects si mi se pare ca, asth-41 este si
cite un judechtor de ocol, in tote comunele sunt primari,
earl en totil impreuna executh si observa, aducerea la inde-
plinire a legilor Orel.
El bine cum constatati D-v6stre, se respecta preseripti-
unile legilor Orel de fie-care individ cu multumire din
ininut?
SA 1Wini un exemplu : Se fac invoell agricole sail si de alth
natura cu inserisuri, cu contracte, conform legilor ce le avem.
Sunteti D-v6stre sigurl, ca aces cari le contracteza cu D-v6-
stilt sail si cu altii vor indeplini conditiunile prevedute prin
asemenea contracte la timp ?
Eit me indoese, si me indoesc pentru cuventul eh am
audit pe multi D-ni proprietari thnguindu-se ca asemenea
contracte astri-41 mai nimic nu insemnezh. Este adeverat
ca sunt multi si de aceia can se tin nu numai de contrac-
te, ci ehiar si de cuventul dat ; dar acestia sail au o edu-
catiune si cultura inalta, ceea-ce '1 face sit nu se abath de
la prescriptiunile lege' morale interne ale consciintei, sail
sunt 6meni cu total simpli, si atunci au intelepciimea cea
dupti Solomon, ail frica de Dumnecleti.
Sunt legs relative la respectarea dreptuluI altuia, la res-
pectarea pers6nei, a dorniciliului, la casatorii si altele multe;
se pazesc?
Fart indoiala eh se vor fi pazind ele de unit, dar miile
de procese ce suet peste an dovedesc eh de o mare parte
nu se pazesc. Care sit fie causa? Dupa mine, causa este ca
nu avem forturi, nu avem fortificatil morale, nu avem agenti
morals formati si asiguratl pentru desvoltarea wi mentinerea
in vig6re a ]egei morale interne, care este tot cea evangelich.
Dar se va dice : nu avem nos seminare, nu avem facul-
tate de teologie, nu avem preoti cu miile ?
Da, avem seminare si cu 4 si cu 7 clase, avem acum,
en marl greuthti, 4i facilitate de teologie, avem si preoti
multi mai multi p6te de cat ne-ar trebui. Dar de la 1864,
de eitnd exista un seminar cu 7 clase si in Bucuresci, din-
tre eel putin 320 absolventi a 7 clase de la seminariile din
Iasi si Bucuresci, multi credeti D-v6stre ca aft intrat in cler?
F6rte putini, eel malt data vor fi in t6th Ora phnh, la 70 ,
eil, in eparchie la mine, n'am de cat numai duos. Ce
www.dacoromanica.ro

792 DISCURSCL P. S. S. SILVESTRU IN SENAT
fiicut cei-alti, D-lor ? Este usor de inteles, s'ati dus acolo
unde au giisit midlace de train mai avantagiose ; i ca
prob5, la acesta, sA'rni dati voe a citi cite -va randuri dintr'o
scrisore pe care am primit'o mai alaltilieri de la un absol-
Ivent a 7 clase, care acum este la institutele-unite din Iasi
pentru a se prepara de bacalaureat. Acest seminarist, spre
a se justifica fata de mine ca n'a trecut la facultatea de teo-
logie, iatil ce aerie :
Ve marturisese, Prea Siintite ea acesta deviare este nu-n 7
mai aparenth, 0, data an) Relit pasul acesta '1-am facutr
77
nurnal ave'nd in vedere ce fel sent priviti seminaristii astit-
di, eitei este ve'dit, di on si in ce parte vel apnea ca semi-
narist n'aI nicf un drept.77
Mal mult de cat atat. Alaltaieri a venit la mine un stu-
dent de la facultatea de teologie. care a trebuit sa se su-
punk legel de recrutare, si pentru ca sit scape mai cu-
rend din armata a voit sa se conforme legilor militare si
A, depunit examen de oficier ca in urma sii, fie liberat si
sa 'sI path,' urma cursul. El bine, ce s'a intamplat ? La 1
sati 2 Decembre a mers la examen pe teren, unde a ob-
tinut nota 18 ; and s'a dus ins5, la examenul teoretic, co-
misiunea examinitt6re afta ca e seminarist si'l respinge de-
la examen, luandu'l incA si cam in ris, qicendu'I : du-te
de to a popii, ce vii sit to faci oficier. Acum D-lor, nisi
nu liberez5, pe acest student ca sresif pats, urma cursul in-
ceput, nici nu '1 inainteza spre a fi liberat de drept. Am
spus acesta ca WA, vedeti cata consideratie si drept au se-
minaristil si studentil de la teologie la noi, cu OM buna
for vointa de a se conforms, cu legile Ore. Din tote ace-
stea reese, cá seminaristil .1i studentii de la teologie au
dreptul numai la saracie! Aii dreptul sA, Inv* cat de mult,
data pot, si pe urma sit imbIttiseze apostolatul, cariera
siirAciei.
Acum, D-lor. clack nici de astit-dat5, nu se va face im-
bunatatirea materia16, a clerului, pare ca ved c5, si toci absol-
ventil facultatei de teologie art sa imbratiseze alto carieri,
t4 i biserica are sit re'man5, tot fora 6menif necesari, culti.
Unul dintre licentiatii facultittei nostre de teologie s'a si
exprimat c5, are sa, caute sii se faci sub-prefect, fiind-c6
mai bine are sa, '1 vinii.
Dar preotii cu patru clase cum credeti D- vOstre ea, s'au
inmultit? Oare avantagiele posiOunei pre*sei Tail facut
www.dacoromanica.ro

DISCURSUI P. S. S. SII.VESTRU IN SENAT 793
sg, intre in e'er? Nu ; ci atarg, de prea putine exceptiuni
cu vocatiune, parte au intrat pentru ca nu aveg ceva mat
bun de ce se prinde, iar eel mai multi de fried sa nu fie
luati in armata. In acesta multime de preoti cu patru clase,
earl sunt in tota tera, sunt multi forte destepti : dar parte
constransi de lipsa, de saracie, se tampesc, se
(lag la patima is,a peril tot prestigiul autoritatea
morald care trebue s'o aibd fats cu poporenii for ; altil can
sunt mai viol, voind ca mai curend sa pots scapa de nevoi,
se unesc et en grupui politice, si cum D-vOstre forte
bine sciti, fac i politics militants. Unit se pun in Ord
cu poporenii lor, nu le ingrapd mortis, nu be botezd copiii,
nu le fac i alte servicii urgente, voind prin acesta
a'l constrange sa le pldtescd angagiamentele ce le ad cu
el dupa contracte, neachitate, cote until pans la 5 ant. Evi-
dent ca asemenea procedare a for prov6ch reclame, fie din
partea, autorintilor, fie din partea siitenilor din localitate;
iar dupa acesta urniezd judecata si pedepsa din partea, an-
toritatilor bisericesc], cu tote ca de multe or! ail mare drep-
tate ; dar judeedtoria bisericesca nu Foote sg, nu'i pedep-
sesca data et, de exemplu, lasg, mortal 4, 5 qile si nu se
due sg, 's1 facii datoria. Asemenea pedepse fac pe unil sa
oath! si mai reg.
Sciti D-v6stre, D-lor, ca, and dal omulul, sau it ser-
vesci cu ceva 11-e bun prieten, iar cand it cere ti-1 fad eel
mai mare dus,man. Cand un preot reclama dreptul lui, de-
vine dusmanul poporenilor sel, and intinde mana sa cerd
de -pomand devine inaintea acelora scarbos i nesuferit ;
asa ca preotul on isi reclanni drentul sett, on cere de porna-
na, iii pierde prestigiul i autoritatea lui morald dinain-
tea poporenilor.
Din acesta, causa o mare parte a populatiunel nOstre
numai cu numele, numai cu serviciile religiose efectuate
i intr'un mod mecanic are preot, iar nice de cum cu in-
vetatura gi autoritatea 1ue morala; ca urmare a acestui
fapt este rdceala, indiferentismul in tot ce privesce religi-
unea ; in fine, destrabalarea poporenilor respective.
Pe satean it tie cat pot' moralmente in respect, il sfa,-
tuesci neincetat si tot se lass intr'o parte sag alta, dar
cand lipsesc ski acestea ?
Cum vedeti, D for senator], neatdrnarea preotilor de gra-
tia poporenilor respective; riclicarea ion din starea de mise-
better,
gi
si
dinteansil,
si
www.dacoromanica.ro

794 DTSCURSUL P. S. S. SILVESTRU IN SFNAT
rie in care se afia o mare parte dintr'ensk, este tot aca de
necesara ca forti ficaeile, ba Inca mai mult ; caci ce pot
folosi intariturile de ziduri and puterea launtrica, pute-
rea morala care face s& invinga pe duE4mani, va lipsi?
Acum dati-mi voe ve rog, D-lor, sa dau un exemplu
de autoritate qi influenta moral& a unui preot. Un pro-
prietar din judetul FalciA fiind o-data In tren cu mine, 'nil-a
spus ca are la proprietatea sa un preot batran, fara copil,
;3i ea acest preot are atata autoritate influent& moral&
Intre poporenii sel, in cat (propirietarul) cand are nevoe-
de scos omen! la camp TIM se adreseza nici la primar, nici
la sub-prefect, ci la acest preot ; iar preotul Iit c i de Du-
mineca sau alts s:%.bat6re 'I chima la biserica 'I sfatuesee,
le pone in vedere avantagele ce pot avea dacit vor da
ajutor proprietarului la timp i altele, §i a duoa-4i pro-
prietarul gasesce pe toti locuitorif de pe moia sa la camp
pe lanuri. Se fora, ceva in comuna, iarasl aduna pe lo-
cuitori la biserica, II mustril, se face ca, citesce pe o car-
te, da parerea cam tine ar fi acela care a furat, le
spune ea asemenea fapta este ru0n6sa, nu numa,1 pentru un
bun cre;4in, dar §i pentru un bun cetaten, ca este con-
tra poruncel Dunme;leesci, care (lice Sa nu turf, ca e pe-
cat mare sa, rapiasca tine -va munca altuia, ea Dumne;leil
care vede scie tote are sa pedepsesca, pe nisee aseme-
; qi cu chipul acesta, peste o septemana sail cate-va
4ile. paguba011 gasesce ceea-ce i s'a furat in apropiere de
casa sa.
seiti, D-lor, in ce sta talismanul, secretul acestei marl
autoritati §i influenti morale a acestui preot? In aceea ca
el pentru nici un serviciu religion nu cere nici o data de
la poporenil sel Mei o para, niel un ban. Daea 'I dau ceva,
bine ; iar daca nu, el nu le cere nici o-data nimic ; din
contra inca, daca aii nevoe se adreseza la el, i singur le da.
Preotul insa are o mica proprietate a sa i en aceea se in-
treline.
Acum imI permit, D-lor, a face Intrebarea : nu s'ar us,ura
administratiunea generala a Statulu!, nu s'ar usura lucra-
rile tribunalelor Si ale judeelltoriilor de tot felul, and toll
preotii noF;tri ar avea asemenea autoritate §i influent& mora-
la Nu ar fi bine ca top preotil sa alba asemenea influ-
ent& i autoritate morala ?
Voci: Da, da.
,si
si
ill
:
si
,i
www.dacoromanica.ro

DISCURSUL P. S. S. SILVESTRU IN SENAT 795
P. S. S. Episcopul de Hun : i eu cred ca da, si 'ml
pare forte bine ca D-v6stre cu top afirmatI acesta. Trebue
dar neaparat sa facem pe preot independent de gratia po-
porenilor set. Trebue a pune o-datit, capet si reului ce mine-
za pe nesimpte puterea de viata a poporulut, moralitatea.
Trebue sa intrete,sem Ora si cu forturi morale.
Dar vedep D-v6stre, D lor, ca si asemenea fortitri gi
asemenea fortificatil nu se pot face farii, mi;116ce materi-
ale ; omul, on -ce ramura, de activitate ar imbrati.F.ia in viata
sa, in primul loc are necesitate de mic,116ce de train con-
forme cu ostenela ce formarea gi desvoltarea sa in-
telectuala, conforrne cu positiunea sociab in care se afla.
Este lesne, este visor a dice preot sail medic sufletesc, bun
si cult, si a ne plange adesea on ca nu '1 avem ; dar is
sa vedem, ce se otera spre a '1 avea ? Este cu neputinta
a face o achisitiune de &milt bunt, culp si devotap ser-
viciulut preotesc, fora sa li se asigure existenta.
Este adeverat ca serviciul preotesc este spiritual ; dar
peisona care '1 seversesce, pe langa spirit, are 9i ea corp
si ca atare se hranesce cu pane, cu sane si altele, si se
imbraca en haine, ca ill top eel-alp 6rneni.
Apoi, D-lor, pe un tenor care are un studiti de 11 sail
15 ant, cum ati absolventil de 7 clase seruinariale si at
facultatei de teologie, pop sa inrolezi in cadrul until ser-
-viciti 6re-care si. cu atat mai myth al unul servicin pe care
nu '1 p6te nici o-data, fara riscul di.pretulut socie-
tatel, fara riscul de a fi numit om de nimic, renegat,
cad asa este numit acela care lepada preotia, poti sa
'1 inrolezi, qic, fara sa aiba o siguranta de existenta in
cariera sa ? Preotii de alte riturt, din tern de la not chiar,
aunt forte bine ingrijiti nici o nevoe de nimic.
Ce perspectiva, are in preotie la not un licentiat, sail char
si doctor in teologie ?
SA Ye spun eu : un project de lege pentru regularea paro-
chiilor 41 imbunatiltirea positiiinet materiale a clerului, pre-
sintat in Camera acum duct ant. la art. 8 prevede ma-
ximunz salariulut, pentru un preot de oral, fie el licentiat
sail doctor in teologie, de 175 lei pe lima!
Dar 6re and ar sci studentil celoralte facultilp ca dupa
terminarea studiilor for in tern sail in strainetate Wept&
maximum salariulul for de 175 let pe luna sl-ar mat urma
et cursurile? Mi se pare ca nu. Oare sa fie pus acel mar
's1-dat in
'1
parasi
's1
si n'ati
'1
www.dacoromanica.ro

796 DISC1.70,UL P. -1. S. S1LVESTRU IN SENAT
ximum pentru preoti ca sä se sature nn toner de a mai
Inyeta, teologia ?! Nu o cred ; fiind-ca atuncr la ce ar mai
servi reclama multora cart ;tic ea nu a'em cler cult, si
cu atat mai virtos la ce s'ar mai fi infiintat, facultatea nes-
tra de teologie ? Un licentiat sau doctor in drept, sau si
in ori-ce alta ramura, are perspective la inceputul servi-
ciului sou nu la maximum. dar la minimum 300 lei, si
apoi 400-500, 1000 lei si chiar mar mult. Este dar nea-
parat, D-lor, a se creea si tinerilor ce voesc a intra in cler
o perspecti a mai atr'agetere, Baca voiti sa se faca o bona
achisitiune de einem capabili F,Ii pentru biserica, dupe cum
cautati sa faceti si chiar facet! pentru alte servicil insem-
nate ale Statului.
Si apoi lucru ciudat, D-lor, nu still ce sa clic, parch este
un facut. data 'm! -ar fi permis sa me exprim ast-fel, ca
totul sa concure, sa fie spre descuragiarea tinerilor mai
cu capacitate si cu sciinta, can ar voi sa se faca preoti.
Nu cred, D-lor, ca D. ministru de culte si instructiune pu-
blica, care a presintat acel proiect de lege la Camera actin
duo! am, prin expunerea sa de motive sa fi avut intenti-
unea sa nesocotesca, sail sa, descuragiaze pe tine -va ; cu
tote acestea lucrul cam asa a exit, sail eel putin asa s'a Warta.
D. G. Aldrzescu Nu va face guvernul acesta amelio-
rare sortei preotilor.
1). ministru de externe: Acosta este opiniunea D tale
D. presedinte, general 1. Em. Florescu: Bine-voiti, ye rog,
a nu intrerupe ca sa putem termina; ora este deja inaintata.
P. S. S. Episcopul de : Santul Sinod, fixand paro-
chiile si personalul bisericese trebuitor, in sesiunea de tomna,
a anului 1888 s! -a exprimat in desideratele sale modesta
sa parere cum trebue sa fie salariat personalul bisericesc,
negre,sit in vederea marimer parochiilor, a multor servicil
ce aveail de facut. Acosta, parere, cu t6te ca era expri-
math sub forma de desiderat, cad the! nu putea, sa fie alt-
fel, de Ore-ce punga Statului nu este in mina S-lui. Sinod, a
umplut de spaima pe guvernul de atunci.
Dar dupe mine, D -Ior, guvernul avea, si mai mult nu
avea dreptate sa se inspaimante prina intr'atar. Avea, de
exemplu, dreptate intni cat soma ce esise era cam marl-
cica, si pate ca se gandea de unde s'o ia, ca sa nu dese-
chilibreze budgetul ; dar n'avea dreptate din alte -duoe puncte
de vedere, si mime : 1) Santul Sinod facend parochiile cat
11us1
!
www.dacoromanica.ro

DItiCURSUL P. S. F. SIt VFSTRIT IN SENAT 797
s'a putut de marl, fie ca populatiune, fie ca compuse din
catune multe si departate, si restiiingend personalul biseri-
cese la strictul necesar, bine inteles ca a trebuit sa se On-
desca si cu ce trebula, s1 traiasca acel personal (Attila i
se da o ocupatittne de di si de mipte, si, prin unnare, a
cautat sa-ti dea sl paterea asupra until salariu cu care
sa 1)60, trai preotn si cantaretil. Cam a da unui preot o
parochie tntins' unde trebue s,a alerge di si n6pte calare,
Cu elrula sau pe jos, cum va putea, iar in privinta imbu-
natatirm materiale sa'l lass tot in aceeast positiune m care
se afla inainte, gaud cauta o populatiune de la 50 la 60
de famili], ac6sta nu este Mc] drept, nice chiar posibil.
Eft ve marturkesc, D-lor, ra am Post until din zelosit
sustinetorl, ca parocliiile sa fie cAt se p6te de man, si eram
bine privit de autoritatea inalta; dar acum dupe duo] ant,
nu mai departe, am ajuns sa'an iau plata zelulut men. Tata
cum : En am in eparchia mea, si anume en judetul Vas-
lum. 5 paroehh de acestea vacante de preot], si Hitt un preot
dintre eel ce 'i am in plus pe la alte paroehii nu voesc
sa se duct acolo. De ce? Fiind-ca parochiile sunt man,
stint compuse din catune multe si departate (pana la 7 si
in departare in eurmedisul parochie] panil la 18 kilometri,
iar poporeni] nu daft preotulm nice case de locuit, si mei
nu vor sa'i dea midlOce de traiti permit (Mush si familiile
lor, ea sa se p6ta ocupa nurnal de densh.
Vedet] ca betranii aunt tot mai experiraentatl, si no' a-
ce§tia can suntecn mai finer] trebue sa suferim consecin-
tele zelului si a'e neexperienta eel putin en o lic acesta
peritru mine. Dea Dumnedetl, D-lor, sa fiu platit numal en
ata.ta. Ve marturisese, el, de la regularea parochiilor de ea-
tre S-tul Sinod eft n'am bent nice o ehirotonie din non; dar
data preotil de acum nu se vor pane in positiune de a
putea cauta cu cele religi6se pe tot] crestinif din cuprinsul
parochiilor de asta-41, apol ve declar el, voiu fi nevoit sa
chirotonisesc si eft preoti din noti; cam am responsabili-
tatea morala de top crestinii de rit ortodox din eparchia
mea, si ca atare nu voiu putea lasa pe fill mei spiritual]
de hrana snfietesca, de serviciile religi6se crestinesci,
de earl n'aii fost lipsiti nici o-data. Este mill usor si mai
folosit preotul care cautit asta-dt 60 sau 70 familii dintfun
singur satisor, putend a se ocupa si cu agricultura, de cat
sa fie la o parochie mare fara midl6ce de train necesare.
D. G. illancescu : Aseultatl, ll-lor rninistri.
lipgiti
www.dacoromanica.ro

798 DIsCURSUL P. S. S. SILVESTRU IN SENAT
P. S. S. Episcopul de Hue : Al II-lea, Dlor, nu a avut
dreptate guvernul ca sa se sperie asa de tare, pentru c.
S. Sinod prin desideratele sale ar6tase tote necesitatile ce
are biserica; adica pe langa, imbunatatirea sorter clerului
de mir sa se face si alte imbunatatiri privit6re la admi-
bistratie, etc.
Ace le- desiderate s'a.0 exprimat de o-data ca sa cunosca
guvernul tera intrega necesitatile bisericel, sa se aduca
la indeplinire treptat, incepend acum cu imbunatatirea ma-
teriala a (dentin] de mir. Spre a proba acesta, v6 rog sfemi
permiteti a da citire cater -va considerante din raportul comi-
siunel S-tului Sinod din sesiunea de t6nana a anului 1888.
Tata-le :
Avend in vedere, ca, nu numai clerul numit acum pa-
rochial, ci si insasi parochiile parochiilor, adica episcopiile
administratiunea bisericesca au necesitate de imbunatire ;
Avend in vedere, ca astA-di nu mai stint monachi tineri
ea inainte, can PA indeplin6scA serviciile bisericesci pe la
bisericele catEdrale ale eptscopiilor cu un salar mic, din
care causa in serviciul bisericesc de pe la multe episcopii
nu aunt de cat un numer f6rte mic de monachi, fiind top,
cei-alts cap de famine ;
Avend in vedere, ca atat in serviciul bisericesc, cat si in
eel administrativ, aprdpe a tuturor eparchiilor, lipsesc cate-
va posture neaparat trebuitate;
Avend in vedere, ca St. Sinod trebue sit facii o-data, cu-
noseut guvernulul si chiar Orel' intregi tote nevoile biseri-
eet ; trebue sa's1 dea o-data euventul seu definitiv asupra
necesitatilor re se simt in ea;
Pe temeiul tutulor acestor considerante, cornisinnea este
de parere sa se arate guvernului si personalul administrativ
$i de serviciu bisericesc ce lipsesce, iunpreuna cu retribu-
tiunea ce ar trebui sit aiba ".
Vedett dar, ca pe langa imbunatatirea clerului de mir se
cereati sa se aduca imbunatatirt altor necesitate imperios
simtite in adrninistratie; i fiind-ca am vorbit de adminis-
tratie, dati 'mi voe sa semnalez o necesitate in ea. Mai ina-
inte erau duol protoerel de judet, si fie-care protoereil avea
i un secretar, i dovada la acesta este legea instructiunet
publice, care da dreptul senainaristilor de gradul sa fie
secretari pe la protoerei: acum insa cand este numai un sin-
gur protoereti fn judet, n'are nu numai secretar, dar nicT tin
Litt
ti ¢i
si
pi
www.dacoromanica.ro

DISCURSUI. P. S S. SILVESTRU IN SENAT 799
simplu servitor care sa'I curate cancelaria gi sa ducat. o
bartie la posta, de si din cancelaria unel protoeril es de la.
1,500-2,000 bartii pe an, plus o multinte de procese-ver-
bale, pe ate 2 si 3 tole, care tote trebuese sa se faca asta-
ciI numai de protoerei.
Apoi dreptate este acesta?
Dar sit venim la ale nOstre; guvernul de acum duos an!
n'avea dreptate sa se supere asa de tare cand in desidera-
tele S-lui Sinod se eereau mat multe intbunata Om' de facut,
cacti prin acele desiderate nu se pretindea ca acele linbu-
netatiri sa se faca numai de cat actin), ci treptat. Ce se in
templa insa? P. ministru care a presentat acum duo! ant
in Camera acel proiect de itnbunatatire a sorter clerului
mir6n, In loc sa recunosea ca bine a judecat St. Sinod asu-
pra acelei imbunantiti, In be sa recun6sca in acelast timp
ca si serviciile din administratie stint necesaril, dar cal nu
putea sa le aduca pe tote de o data la indeplinire, can
tand a le indeplini treptat, prin expunerea sa de motive se
exprima ca, cererile S-luI Sinod stint inadmisibile nu sent
primite
D. G. Marzescu : Guvernul conservator a clis acesta.
P. S. S. Episcopul de : Nu me privesce eine era la
govern.
D. G. Marzescu : Cine era ministru?
P. S. S. Episcopul de Husi : Niel de ae4sta nu voesc
sa me ocup.
Acea expresiune a dat loc la diferite comentarit defavo-
rabile §i pentru D. ministru de culte, pentru St. Sinod
pentru tinerit car! vor sli invete teologia.
Inure asemenea comentarir, a fost i acela ea St. Sinod,
pentru desideratele sale in favorea preotilor, ar fi tost neso-
cotit in demnitatea sa de Corp autori ate mai inalta a bi-
sericei n6stre ortodoxa malaria.
D. G. Marzescu : Dar acesta este un act de acuzare in
tota forma in contra guvernulul.
P. 8. 8. Epscopul de 11-u0,: En nu acuz pe nimern, ci
spun numai ce este scris. Nu vote sa me intind maI mult asu-
pra casurilor de asemenea natural, de si ar ma! fi ceva de dis.
Sa vedem scum ce viata due preotii de la Ora, din
comunele rurale, cu en se ocupa si can stint consecintele.
D. presedinte, general 1. Em. Florescu : Me ertati prea
Sante, dar fiind-ca acest discurs este un subiect forte in-
Bug
$i
'I
1i
1i
www.dacoromanica.ro

800 DI,CURSUL P. S. S. SILVESTRU IN SENAT
teresant si vast, si orele aunt de mult trecute de 5, trebue
sa consult Senatul data, voesee sa prelungesca, sediuta.
VOC2 : Pe mane.
Alte voce : S: se prelung6sca sedinta ca sa terminam.
D. prepdinte pune Ia vot prelungirea k4 edincei si Sena-
tul ineuviintha,
P. S. 8. Episcopul de llup (continuand): Mat anteitt
multumesc f6rte mult onor. Sent pentru ea a avut buna-
vointA de a prelungi sedinta ea sa pot termina.
Am ;Hs, D-lor, ea acum urrueza, sa vedem ce viata due
preotil de la tern, cu ce se ocupa si can sunt consecintele.
Preotii de la Ora, in mare parte, neavend de cat un forte
mic sau de loc salariu prin budgetele comunelor, atara dor
de evaluareaposesiet pamentulut bisericelor, care de un timp
a inceput a se prevedea prin budgetele comunelor ca salar
al preotulul, neavend, clic, de cat un forte mic sau de
be salariu de la comune, ear locuitorit nevoind s' be pla-
t6sca angagiamentele ce le au prin contracte, sunt silitl
unit, anurne aces cart stint pe la bisericile ce n'au pilment,
arendeze ate 3. 4 laid de *tient si sal lucreze sin-
gum Tot asa fat si preotil de la bisericile sari au pamerit,
adica si-1 lucreza singuri. Din acesta causes, cand protoe-
reul face observatil vre untu preot ca nu indeplinesce cu-
tare sau curare articol din regulamentul santuluI Sinod,
preotul aratandu'i besicele pe palme, respunde: iata, emus-
tite pArinte, de ce n'am fault; trebue sa muncesc hra-
nesc copiiT. Munca carnpului lor, bine inteles, este adese
on intrerupta de reclaroele serviciilor religiose pe earl
neaparat trebue sa le faca, prin poparele tor, fares, ca aceste
servicii de unite on sa fie compensate cu ceva.
Ast-fel fiind viata si ocupatiunea preotilor de la t6ra,
evident ca el tocmal cu ceea-ce trebue sa se ocupe nu se
ocupa, adica nu se ocupa cu citirea santei scripture care
este arus preotului, nu se ocupa cu citirea altor carts si
jurnale religiose pentru a's1 magi capitalul sciintific special,
ca la timp s6, p6ta, da invetaturi morale poporenilor tor; cu
chipul acesta preotil nu numai ca, nu se folosesc de putina
carte ce au invetat'o in seminare, dar si ce all stint aft
uitat, marginindu -se, dupe cum am mai cis, nutnai la
efectuarea serviciilor religi6se.
Intre acestea urn6za si diferitele certe intre preoti si po-
porenii tor, ba inca adese on it vedem pe la judecatorii de
sa'si
it
afi'ml
www.dacoromanica.ro

DISCURUL, P. S. S. SILVESTRU IN SENAT 801
ocale si pe la tribunale reclamand executarea angagiamen-
telor ce au cu locuitoril prin contracte.
Iatrt, Dlor, de ce simtul religios pe di ce merge scade
In poporul nostru ; lath de ce si legile civile, cu ton. im-
punerea st observarea for de o rnultime de pres6ne admi-
nistrative si judecatoresci nu se aduc la indeplinire !...
Asprimea legilor, cu tote pedepsele aplicate, nu aunt In
stare sa, faca pe ameni a fi drepti, onestf, si sa'si indeplinesca,
datoriile In mod consciincios. Si acesta pentru cuventul el,
legea morala interns este nedesteptata, nedesvoltath, ne-
cultivata. Lipsesce frica de Dumnedeuconsciinta curata,
care este observatorul, santinela cea mai vigilenta a inde-
pliniret datoriel omulut ; de aci apol escrocheriele, furturile,
rapirea dreptuluf altuia, traiul nelegiuit si alte multe abater!
de la leo se saversesc de unit' fara, cel mai mic scrpul. Nu
este Dumned.eti, nu este viata viit6re, nu este judecata dreap-
VI ultim6, Cu un cuvent nu este nimi care sa misce din
fntru pe om la Indeplinirea datoriei lui. Cantecul de tote
4ilele al celor ce nu cred nimi. no respecta nimic, nu aft
nici crescere si cultura Malta, 'net frica, de Dumnedeu, e,te
acesta : Pentru ce traesce tine -va pe pament data nu sa
Intrebuinteze tate midlacele posibile, legale si ilegale, spre
a trai cat se pate mai bine? De aci, tine e mai tare §i
mai mare, tine pate rapi mai mull de la altul, acela este
ma! destept, mai folosit.
Vedeti, D-lor, asemenea ides si creduri ce pe di ce mer-
ge se Inradacineza in masa poporulm, slabesce arborele
Romania la tulpinA (Aplause).
Se intelege, Ca cu cat mai molt se vor fnmulti asemenea
microbe, asemenea filoxere, en atat si puterea terei va slabi..
Mad tail poporatiunea ar putea sit fie bine educata si
culta, atund s'ar putea (lice ca asemenea idea s'ar inabusi
prin educatiune si culturd, si echilibrul social s'ar pastra.
Dar acesta, D-lor, cred cea, n'a fost, nu este si nici nu va
fi in nici o teat de pe fata pamentulut.
Se mai observa si aceea, ea cultura crampita, studiarea
frunzerita, superficiala si fara o bunk educatie, cu preten-
tiune la cultura mare, nu numai nu da resultate bune, dar
adesea ori este cea mai periculasii.
Ce e dar de fitcut? Neaparat trebue sa se is de urgenta
m6surile cele mai potrivite pentru ca rnoralitatea poporula
nu numat sit scada, ci Inca sa creascA, mentinand In el le
www.dacoromanica.ro

802 DISCURSUL P. S. S. SINFSTRU IN SENAT
gea morals pe care omul o are in germine de la crearea
Dar cum am mat (Ps, D-lor, acesta nu se p6te face fara a
asigura positiunea materiala moray, a preotuluf, punendu'l
in positiune ca sa, se ocupe numai cu inv6tatura, cu mi-
siunea lui propriecu moralisarea poporului, acesta pe de
o parte; iar pe de alta candidatilor de preotie st li se dea
o cultura crescere lama, temeinicaconforms cu chiama-
rea. lor.
Dar pentru ca sit nu credeti, D-lor, c t eti singer numai
staruese pentru imbunatatirea tote ca sunt
altit multi earl fac acesta, ye rog sti 'ml permiteti a ye citi
o petitiune pe care am primit-o de la 116 preoti qi diaconi
din judetul Tutova. Iat acea petitiune :
Prea Santite Stapone,
77
Lun2ina ,si aventul de clesvoltare in nzat tote ramurile de
7.7
a ctivita te ale poporulut roman, sfaturile si indemnurile
., Prea Santiet vostre de a ne sili sa corespundem misiunei
ce ni incredintat, p6trunderea de ele si dorinta de a le
77
indeplini, spre a ne ridica not la nivelul de cultura al
77
celor alts membri din societate, fac a ne insufleti inima si
a ne inputernici convingerea despre viol interes si parintesca
ingrijire cP aveti, ca acleverat stapan, pdrente si aparator
al turmet ce pastoritt.
7/ Prea Santite Std pane ! Pe de o parte pentru a cores-
punde chiam arei de conduce tori spirituals si demnitatet nos-
17tre personale, iar pe de alta, in positiunea clurerdsa in care
77
92,, afam find impovaratt de familit grele si faro, alte surse
de existEnta, siliti suntem sd ne intrebctm neconfenit ju-
77
decato si consciinta ; unde sa cautam pentru a (Oa chipul
ae pre intinzpinarea exigentilor rietet ajutor la indepli-
77
nirea datoriilor preotesci? Sub a cut ingrijire sa incre-
'7 dintam educatia copiilor noflri pentru a fi folositort for
inWe societdra din midlocul cctreia au rnarit fi unde
77
cresc?
77 Bunn/ Dumnedeil a ingrijit, ca desnadajduirea S( nu cat-
princlit sufietul nostru, si pentru a nu ni se imputa cd
n' am cerut indeajuns pentru ca sa ni se dea, ne-am adresat
77 inaltulut guveru actual, rugandu'l sa amelioreze positiunea
77
n6stra ,si materials ,si intelectuala.
77 Cunoscett, Prea Santite Stapane, mai bine ca multi
Jul.
§i
clerului, en §i
a
si
,si
,si
s'
www.dacoromanica.ro

1891 11

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1891 11

Similar to 1891 11 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (12)

1891 11