1900 08

BISERICA
ORTITODOXA ROIANA
Revista Periodic Eelesiastid
A
SINTI1LIPSINOB AL S-TM BISERICI AlITOCEFALE:ORTODOXKI
ROME.
ANUL AL XXIV-lea,
1i"CoM3E31R,3=_
I I_
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Incercarea de a patrunde cu cugetarea
filosoficg speculative in cat-va misteriul
despre Sf. Treime 681
2 Amintirl din Istoria Bisericesci. . . 694
3 Predica despre datoriile copiilor catre pg-
rint1 721
4 Musica bisericescA 729
5 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-
loT Augustin 748
6 Sfintul Ion Chrisostom 756
7 Omul, Morala cresting §i influenta acestel
morale asupra vietel sale 767
8 Dare de soma 773
9 0 conferinta. 780 1
10 Donatiun1 789 I
BUCURETI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI
1900
ot;
SECTIA ITTORIE
4
11
i k LA
P.
.
je-.1
4. .......
cr
No. '43.
_ R.
. . . . . . .
.
. . . . .
. . . . .
. . .
. . .
www.dacoromanica.ro

MR XXIV BISERICA ORTODOXA ROMANA No, 8,
illcacapc dc-a push cu cllgctarea filosolica .svcillativ`a
cat-va mistcri111 despre Sllllta. Treimo,
Daca si invetatura descoperita de Dumnedeil despre tri-
personalitatea Lui este un misteria nepetruns de mintea
omenesca, un misteriii, care fa"ra descoperire Dumnedeesca
supranaturala ar fi remas necunoscut omenimei si care chiar
si dupa acesta nu se p6te aduce nici cand la evidenta de-
neputendu-se lamuri deplin nici cand, pentru ce si
cum in fiinta lui Dumnedeu sint trei euri, totusi mintea
omenesca filosofica nu pote sä nu cerce a petrunde si in
acest misterid macar atata, cat este acesta cu putinta, nu
pote sa nu cerce, a Oa macar in cat-va causa, pentru ce
si modul, cum exista" spiritul absolut in trei curl*, cari sint
un Dumnedeii.
Nu se vor expune aici tote Incercarile de patrundere fi-
losofica in misteriul Treimei, nici istoria lor; ci se va expune
numai o singura atare incercare facuta pe basa speculati-
unilor celor mai conrespuridetOre dogmei despre Sfinta Tre-
Iil
plind,
www.dacoromanica.ro

682 TNCERCAREA DE A PATRUNDE TN
ime si aprobate de cei mai multi cugetatori crestini bine-
credinciosi.
Trebue insa de adaos, ca si acea incercare de specula-
tiune despre Sfinta Treime, ce se va expune aide, feu are
o unica constructiune, ci multe constructiuni semenatore mai
mult sail mai putin cu alalta. Mai ales nu pOte fi construc-
tiunea on si carii incercare de patrundere in dogma Sfintei
Treimi una si aceeasi la teologul bisericei resaritene, carea
Invata purcederea spiritului Stint numai din Tatal, si la cel
apusean, carele sustine purcederea spiritului Sfint si din Fiul.
Dar si de care teologii de aceeasi credinta nu se constru-
laza un anumit sistem speculativ de petrundere in miste-
riul Sfintei Treimi in acelasi mod, si cele mai multe con-
structiuni de acelasi fel se unesc numai in basele, nu si in
ameruntele lor.
In tot casul cercatoriul speculativ al misteriului Sfintei
Treimi trebue sa stie, ca resultatul speculatiunii lui nu pote
fi de cat numai o incercare, care trebue sä se multamesca a
petrunde forte putin in acest misteriu, si chiar si in acest
putin a nu ajunge la evidenta. deplina.
Si in speculatiunea despre tripersonalitatea lui Dumnecleil,
ca si in speculatiunea despre fiinta si insusiile lui Dumne-
deil, trebue sa plecam de la analogia spiritului creat si ple-
cand de la acest punct sa inaintarn pe cele tree cai: via cau-
salitatis, eminentiae, negationis.
Dumnecleil este productiv. Acesta o manifesteza el prin
producerile sale in sfera cea finita. Productivitatea este o
deplinatate. Dumneclea trebue sa o poseada in superlativ
absolut, nemarginit. Dumnecleil este absolut productiv. El
insa n'ar fi asa, daca productivitatea Lui s'ar margini nu-
mai la sfera lumii finite. El trebue sa fie productiv si in
sfera nefinitului, in fiinta sa proprie 1). Dar in fiinta sa pro-
1) i eä el este aye, dice el insuql (Isaia 66, 9).
www.dacoromanica.ro

MISTERUL DESPRE SF. TREIME 683
prie, care existd cu necesitate din veci, El pote fi productiv
numai prin reproducere de sine, precum din alto parte pu-
terea reproduceril de sine este si in genere productivitatea
cea mai deplina. Dumnec,leil in fiinta sa proprie este asa
dara productiv prin reproducere de sine. El trebue insd sa
se reproduce in a sa unica fiinta, fare a inceta a fi o unica
faints. Dumneden' pole sd se reproduce pre sine, reprodu-
cend in unica sa fiinta numai eul sea, persona sa, subiectul,
carele este proprietarul constiut al intregului fiintei sale, si
se devie asa la o pluralitate de euri, de persone, in o unica
fiinta, cad. acesta Insasi ca absolutd, nefinita, trebue sa fie
numai una. Venim asa la resultatul, ca Dumnedeti ca ab-
solut productiv, ca productiv si in fiinta sa proprie, se re-
produce pe sine in fiinta sa, producend mai multe euri sau
persone in unica si nefinita sa fiinta. Dar acele euri ca pro-
ducte ale reproduceril de sine a lui Dumnedeil, trebue sa
alba' realitate absolut deplina, trebue sa fie persone ade-
verate, ca prototipul insusi, si fie-care din acele euri sail per-
sone trebue sa poseadd tad fiinta Dumnedeescd. Dumneded
asa (lard se reproduce In o pluralitate de persone adeve-
rate, can trebue sa fie deplin asemene 14 fie-care -WO.
fiinta Dumnedeescd si tote la un loc, o unica
In asta nu putem petrunde, cum este asa ceva cu putinta,
dar altmintrea nu 'Dote sa fie nici dupe legile cugetarif nostre,
cad reproducendu-se Dumnedeti, carele este personal, pre
sine insusi, prin acesta trebue sa se Inmultesca. personele
Dumnedeesti, carele din o parte trebue sa fie deplin ase-
meni prototipului reprodus in ele si carele, de si sint mai
multe, trebue din altd parte totusi se remde o unica fiinta;
almintre din o parte n'ar fi reproducerea de sine a lui Dum-
neded a tot deplina, din aka parte nu s'ar sustine unitatea
fiintei Dumnedeesti.
Asa dard pe calea acesta a analogies venim la cunos-
tinta, ch. Dumnecleil, ca absolut productiv, trebue sa fie
fiinta.
www.dacoromanica.ro

684 INCERCAREA DE A PATRUNDE IN
productiv si in fiinta sa proprie, in acesta insa, putend fi
ea numai una, nu pate de cat numai sa se reproduce pe
sine a tot deplin in mai multe persOne, cari tote isi sint
deplin asemeni, au tote fiinta Dumnec,leesca si reman numai
o unica fiintA Dumnedeesca.
Cum se face insa acesta reproducere de sine a lui Dum-
neclea ?
Dumneclea este spirit si ca atare are inteles si vointa.
Spiritul are inteles si vointa, si ce produce el, produce prin
inteles si vointa. Dace se reproduce pre sine, apol o face
si ac4,sta prin inteles si vointa, caci acestea sint puterile
spiritului. Asa dare si Dumnecleil, spiritul absolut, dace se
reproduce pre sine, se reproduce prin intelesul si vointa
sa. Ca insa sa intelegem cum trebue sa vedem mai intaia
cum se reproduce pe sine spiritul finit prin intelesul si vo-
inta sa.
Spiritul nostru se reproduce pe sine prin intelesul sea,
prin puterea sa de cunostere, producend in sine ideea despre
sine, icona sa cugetata de el insusi, icona sa ideala, icona
sa de realitate ideala. Mai departe nu merge puterea de
reproducere de sine a spiritului creat. Spiritul creat se re-
produce pre sine in ideea sa despre sine, in icona sa ideala,
in care se cugeta el insusi pre sine; dar el este marginit
si nu pOte de fel sa se reproduce pre sine prin intelesul
sea cu deplinatate si sa produce in sine o icona ideala a
sa deplin asemene lui si inzestrata ca el cu realitate per-
sonala vie; el se reproduce pre sine prin intelesul sea, pro-
ducend in sine o icona a sa ideala numai semenatOre cu
el, careea ii lipseste, spre a fi deplin asemene cu el reali-
tatea substantiala, personala, vie.
Cum se reproduce pre sine spiritul creat prin vointa sa?
Spiritul creat produce prin vointa sa cea etica bunul seu
reul. Spiritul creat se reproduce pre sine prin vointa sa
etica, reproducendu-se pre sine insust, ca pre un spirit etic
www.dacoromanica.ro

MISTERUI. DESPRE SF. TREIME 685
bun sail rea; dara. de ore -ce st area din urma este o ab-
normitate, de aceea, daca spiritul creat se reproduce pre
sine in mod normal prin vointa sa, el se reproduce ca pre
un spirit etic bun. Spiritul etic bun in deplinatate mai inalta
se numeste un spirit sfint. Putem dice Ca daca spiritul creat
se reproduce pre sine insusi prin vointa sa cu deplinatatea
cea mai inalta, de care este el capabil, atunci el se repro-
duce pre sine ca pre un spirit sfint. Dare el prin acesta
nu se reproduce pre sine in realitate substantiala, adica in
un al doile spirit, ci numai in realitate formala, adica in-
tr'atata, in cat el, carele din capul locului era un spirit, ce
nu mai putea sa devie bun sail sfint, putea insa sä devie
si red sail nesfint, se face prin vointa sa spirit bun, spirit
sfint in realitate. Ca sä se reproduce pre sine prin vointa
sa in realitate substantiala, adica in un al doilea spirit, la
acesta ii lipseste spiritului creat puterea.
Asa dara spiritul creat se reproduce pre sine prin inte-
lesul si vointa sa, si anume prin inteles, aproducend in sine
icona sa, iar prin vointa, formand din sine un spirit sfint.
Tama de sine, ce spiritul creat o produce in sine este insa
numai un produs de realitate ideala, si spiritul sfint, ce'l
produce din sine spiritul creat, este numai un produs de
realitate formala si nici acel produs, nici acesta nu este un
produs substantial.
0 analoga reproducere de sine a spiritului prin inteles
si vointa afirmam ca" se face si in spiritul absolut, dard cu
deplinatate absolute.
Spiritul absolut are vieta sa absolute in cunosterea veci-
nica de sine, in voirea vecinica de sine si in fericirea veci-
nica prin sine, carea din urma resulta" din armonia absolute
dintre cunosterea de sine si voirea de sine a Spiritului ab-
solut, va sa (lied: din armonia absolute, ce are loc intre
cunosterea Spiritului absolut, ca el este fiinta a tot deplina,
si intre voirea Lui, ca El sa fie fiinta a tot deplina. Vieta
www.dacoromanica.ro

686 INCERCAREA DE A PATRUNDE YN
Spiritului absolut sta asa dara despre o parte: 1) in aceea
ca el din veci se cunoste pe sine ca pre realitatea abso-
luta, sail ca pre adeverul absolut si ca pre isvorul a tots
realitatea, a tot adeverul si pentru ca realitatea absoluta,
adeverul absolut este una cu bunul absolut, cu frumosul
absolut, apoi se curios-Le Spiritul absolut pre sine din veci
nu numal ca pre adeverul, ci si ca pre bunul si frumosul
absolut; despre alts parte sta vieta Spiritului absolut, 2)
in aceea, ca El se voeste pre sine, ca pre bunul absolut, si
isvorul a tot bunul absobut si pentru ca bunul absolut este
identic cu adeverul absolut, si cu frumosul absolut se vo-
este Spiritul absolut pre sine ca pre adeverul, bunul si fru-
mosul absolut; Tara in urma sta vieta Spiritului absolut 3) si
in aceea, Ca cunoscendu-se El pre sine ca pre adeverul
absolut, bunul absolut si frumosul absolut, ca pre carele se
voeste El pre sine, El simteste de aicT fericire absoluta in
sine din veci.
Daca spiritul absolut din veci se cunoste pe sine, apoT
El din veci produce in sine prin intelesul seu ideea despre
sine, El din veci se reproduce pre sine prin intelesul seu
in ideea sa despre sine, in icona sa intelectuala, care se afla
in el. Dar el ca spirit absolut se reproduce pre sine prin
intelesul seil in sine ca pre icona sa intelectuala in depli-
natate absoluta; asta icona 'T este LuT deplin asemene. Spi-
ritul absolut se seproduce pre sine prin intelesul sell in sine
intr'o icona deplin asemene, nu numai ideala, ci si inzes-
trata cu realitatea deplinal a prototipulul, asa dara cu rea-
litate personala; acea icona este prin urmare persona, ce
are existents reala ca El InsusT si 'T este luT deplin asemene.
Asa dar Spiritul absolut din veci prin intelesul sell se re-
produce pre sine insusi in sine ca pre ideea sa despre sine,
cea deplin asemene cu El, ca pre o icona a sa deplin a-
semene LuT si deci si cu realitate personala; El se reproduce
pre sine prin intelesul seil in sine insusT ca pre un alt cu al
ce are existents reala si '1 este LuT deplin asemene.see,
www.dacoromanica.ro

Ideea respica:ta in afara se numeste cuvint. De aceea si
ideea lui Dumnedeii despre sine, care este acea idee a Lui,
ce cuprinde in sine tote ideile Lui, pentru ca este ideea
despre causa a tote, asa darn ideea absoluta a lui Dum-
nedeil, se dice in descoperirea dumnedeesca. «Cuvintul lui
Dumnedeil», greceste «6 .5105 A6To4», care numire grecesca
este o numire mai acurata, de cat numirea romanesca «Cu-
vintul lui Dumnedeil; cad 6 16yoc insemna nu numai cuvin-
tul, ci si ideea insasi. De aceea dicem, ca Spiritul absolut
prin intelesul set"' se reproduce pre sine in sine insusi, ca
pre ideea sa despre sine, carea este deplin, asemene o-
biectului sal si carea este tot odata si ideea absoluta a
lui Dumnecleii, Cuvintul Lui absolut, Cuvintul Lui in inteles
eminent si ca Cuvintul Lui absolut unicul Lui Cuvint.
Producerea ideei prin spirit o numim conceperea, nasterea
ideei prin sail din spirit. De aceea dicem, ca si Dumnedeil
ca Spiritul absolut naste Ideea sa absoluta, Cuventul seu
absolut, carele este ideea Lui, despre sine cea deplin co-
respundetore realitat, icOna Lui cea deplin asemene Lui,
eul Lui al doile, carele ca product al intelesului Lui se
numeste si Intelepciunea Lui sail, pentru-ca este un pro-
duct al intelesului cu realitate vie absoluta, se numeste- si
Adever si Via sail, pentru ca adeverul este calea cea ab-
soluta la tote cele dumnedeesti, se numeste si Calea. Dara
daca Dumnec,leil concepe si naste prin intelesul sal in sine
ideea despre sine cea deplin reala, icOna sa cea deplin a-
semene Lui, un al doile ca al seia, carele ca ideea Lui ab-
soluta se numeste si Ideea Lui, Cuventul Lui in inteles e-
minent, apol acesta idee a lui Dumnedeil despre sine insusi
deplin reala si prin urmare cu existents personals ca si El
se numeste cu dreptul Fiiul lui Dumnecleil si Dumnecjeil
Fiiul, si fiind ea ca ideea cea absoluta a lui Dumnedeil,
ideea Lui unica, se numeste cu dreptul si Unicul sail Unul
nascut Fiiu al lui Dumnedell, Tara Dumnedeil sail Spiritul
www.dacoromanica.ro

688 INCEEICAREA DE A PATRUNDE IN
absolut, carele concepe, naste in sine acesta idee despre
sine absolut reala, se numeste cu dreptul Dumnedeil
Si pentru-ca despre o parte ideea este sail se afla in spi-
ritul, care-o concepe, o naste, Tara despre alts parte si el
insusi este sail se afla ca obiect in ideea sa despre sine
insusi de aceea si Dumnecleil Fiiul este in Tatal si Dum-
necleil 'Fatal in Fiiul precum o aduce acesta cu sine si u-
nitatea si identitatea deplina si nedespartita a fiintii lor,
carea din urma remane purure fiinta cea absoluta si deci
una si nedespartita.
Insa precum Spiritul absolut se reproduce pre sine prin
intelesul seil, prin carele naste el in sine ideea sa despre
sine cea deplin reala, icona sa cea deplin asemene Lul si
prin urmare cu existents personals ca si El, asa Spiritul
absolut si prin vointa sa se reproduce pre sine si se repro-
duce pre sine prin acesta nu numal ca pre un spirit sfint
relativ si in realitate formals, ci El se reproduce pre sine
prin vointa sa ca pre Spiritul sfint cel absolut, carele este
El insusi si se reproduce pre sine in realitate substantiala,
in realitate personals, ca pre un alt ell al Spiritului celui
sfint, carele este El insusi din natura, ca pre Spiritul seu
Sfint cel voit si deci si produs de El, ca pre Spiritul seu
Sfint in intelesul eminent.
Si cum se face acesta?
Dumnec,leil din veci se voiesce pe sine ca pre bunul cel
absolut, ca pre spiritul cel sfint, ce este El. Dar daca
absolut voeste ceva, El produce acesta si o produce
in un mod absolut deplin, in realitate substantiala absolut
deplina, cad vointa lul este a tot deplind si a tot puter-
nica. El ce voeste absolut, produce si in realitate absoluta,
deci dar in realitate deplina, nu numal formals, ci si sub-
stantiala. Daca Dumnedeil se voeste absolut pe sine ca pre
spiritul sfint absolut, ce este El din natural, apol El se re-
produce pre sine numal de cat in realitate substantiala, ca
'Fatal.
Dum-
nedeil
www.dacoromanica.ro

pre acel spirit sfint, adica se reproduce pre sine numal de
cat ca pe o alta persona a Spiritului celuT sfint, carele este
El insusi din capul locului; ba daca nu s'ar reproduce pre
sine substantial prin vointa sa ca pre Spiritul cel sfint, carele
este El insusi din natura, nu s'ar reproduce pre sine nisi
de cum prin vointa sa, cad numai formal nu s'ar putea
reproduce pre sine prin vointa sa ca pre spiritul cel stint,
cum se reproduce pre sine prin vointa sa formal spiritul
cel creat ca pre un spirit stint, si acesta din acea causa,
ca spiritul cel creat nu este din natura acum un spirit stint
Tara Spiritul absolut este din natura acum Spiritul cel sfint
si deci nu se p6te reproduce pre sine prin vointa sa ca
pre Spiritul cel stint in persona sa proprie, carea este acum
din natura Spiritul cel stint, ci numai in o alta persona.
Spiritul absolut prin vointa sa se reproduce pre sine ca
pre un alt spirit sfint, ca pe o alta persona dumnecleesc5,
care se numeste Spirit sfint in intelesul strins al cuvin-
tului.
Si pentru ca realitatile, cari se produc prin vointa uneT
persone, nu se dice, ca se nasc, ci se dice, ca purced de
la acesta din urma, pentru aceea cu dreptul se dice, ca
acea lalta persona, in care se reproduce pre sine prin vo-
inta sa persona Dnmnecleesca cea originala si numita Dum-
necleil Tatal, nu se naste, ci purcede de la acesta persona
sari ca. Spiritul sfint cel in intelesul eminent nu se naste,
ci purcede de la Dumneqeii Tatal. Altmintre asemenatatea
si unetatea Spiritulul sfint cu Tatal este aceeasi ca si a
Fiiulul si de aid urmeza aceeasi asemenatate si unetate si
intre Fiiul si Spiritul stint; cad doT, dintre carii fie-carele este
asemene si una cu un al treile, sint asemeni si una si intre
o lalta. Tot asa este si Spiritul stint, ca si Fiiul, in Tatal, cad
El este o reproducere de sine a TataluT, carea se face prin
vointa TataluT in acesta insusi si Tatal este si in El, ca si
in Fiiul, cad Tatal, fiind bunul cel absolut, trebue sa fie
www.dacoromanica.ro

690 INCERCARRA DE A PATRUNDE N
in Spiritul sfint ca obiectul vointil acestuTa celel a tot sfinte,
afara de aceea, ca trebue sa fie unul in altul si in urmarea
unetatii si identitatii depline si nedespartite a fiintiT lor; Tara
fiind Fiiul in 'fatal si 'fatal in Spiritul stint, este prin a-
cesta si Fiiul in Spiritul sfint, si tot asa fiind Spiritul sfint
in Thal, Tara Tata]. in Fiiul, este prin acesta si Spiritul sfint
in Fiiul. Pentru ca bunul absolut este insa identic cu ade-
verul absolut, de aceea Spiritul sfint, carele este Spiritul
bunulul absolut, se numeste si Spiritul adeverului.
Cele trei persone DumnedeestI sint treT eurT in aceeasi
fiinta Dumnedeesca, din care eul IntaTil, care se numeste
Taal, precum produce prin intelesul seti pre un al doile
ell, care este Fiiul LuT cel unul nascut si deplin asemene
celuT, care l'a nascut, asa si produce prin vointa sa pre un
al treile eu deplin asemene eulul intaiu si al doilea, pre Spi-
ritul sfint. Si pentru ca cunosterea premerge vointil, nu dupre
timp, ci in cat premerge conditiunea conditionatului, adica
in cat fara de cunostere nu este cu putinta vointa, pentru
aceea si Cuvintul sau Fiiul premerge Spiritulul sfint, nu dupre
timp, ci in cat fa'ra de nasterea Cuve'rituluT sau Fiiului din
Tatal n'ar avea loc nici purcederea Spiritulul sfint din 'fatal.
Pentru ca tustrele persOnele dumnecleesti all precum ace-
easi fiinta a tot deplina, asa si aceeasi cunOstere si vointa
a tot deplina, pentru aceea fie-care din ele se cunoste pre
sine ca pre o fiinta a tot deplina, se voeste sail se iubeste
pre sine ca pre o fiinta a tot deplina si se fericeste in cu-
nosterea, ca ea este acea fiinta a tot deplina, care voeste,
Tubeste ca sa fie. Insa din aceeasi causa si fie-care persona
dumnedeesca precum cunoste asa si voeste sau iubeste atat
pre cele-l-alte doue pers6ne, asa cum sint ele in a tot de-
plinatatea lor, cat si referinta sa catre ele, asa cum este a-
cesta in a tot deplinatatea ei, si se fericeste si in acesta
armonie dintre cunosterea si voirea sa sau dintre ceea ce
voeste, Tub este ca si ceea ce cunoste, ca este in realitate
www.dacoromanica.ro

In cele-l-alte doue persone si in referinta sa care ele. Iara
pentru ca Dumneged tote cate le produce in lume, le pro-
duce atat prin intelesul sell sau prin ideea sa despre sine,
In care idee este cuprinsa si ideea despre tot ceea ce are
causa sa in El si care idee este Cuvintul sau Fiiul luT Dum-
necleil, cat si prin vointa sa cea sfinta, adica prin vointa
sa de bunul cel absolut, carele este El insusi, sau prin vo-
inta sa de sine, prin carea El mai tritaTil de tote se repro-
duce pre sine insusi ca pre Spiritul cel sfint, de aceea tot
ce produce 'fatal in lume, produce El prin Fiiul si prin
Spiritul sfint. Si mai In special produce 'Fatal in lume cele
ale intelepclunei sale prin Fiiul si cele ale sfintid sale prin
Spiritul Mint; lash' de ore ce tote producerile intelepcTunii
Tatalul sint tot-odata si produceri ale sfintieT Lui si Tara'si
tote producerile sfintiei Tatalui sint tot-odata si producerl
ale intelepciunei Lui, de aceea tote ate Tatal le produce
In lume prin Fiiul, le produce tot-odata si prin Spiritul sfint,
si tote cate le produce in lume prin Spiritul sfint, le pro-
duce tot-odata si prin Fiiul, ceea ce corespunde deplin si
unetatil nedespartite a fiintii celor trel persOne dumnecle-
esti, in urma careTa slut Total, Fiiul si Spiritul sfint unul
In altul.
In urma pentru-ca Dumneded se reproduce pre sine
prin intelesul seu si prin vointa sa in 'kith' deplinatatea ab-
soluta, pentru aceea se pate reproduce El pre sine precum
numai in un unic alt ell al sea prin intelesul seu, asa si
numai in un unic alt eti al seii prin vointa sa, cad precum
numai unul pate sa fie productul cel absolut al intelesulul
dumnecleesc, asa si numai unul 'Dote sa fie productul cel
absolut al vointii Dumnedeesti. Din Dumnec,eti, precum pate
sa se nasca numai un unic Fiiu, asa pate sa purceda si
numai un unic Spirit sfint. De aceea precum este Fiiul unul
nascut al TataluT, asa este si Spiritul sfint unul purces al
Tatalul.
www.dacoromanica.ro

692 iNCERCAREA DE A PATRUNDE YN
Acesta e in trasaturi generale constructiunea incercaril
nostre de petrundere speculative in misteriul sfintei Treimi,
constructiunea incercaril nOstre de a intelege in cat-va pentru
ce si cum Dumnecleil este tripersonal in o unica fiinta. Si
in acesta speculatiune ne interim prin aceea, ca din ea se
dad explicate si cele-l-alte invetaturi ale descoperirii dumne-
cleesti despre sf. Treime, despre numirile personelor ei si
despre modul lucrativitatii lor.
Apusenii, cari invata, ch. Spiritul sfint purcede si din Fiiul,
trebue sa face in speculatiunea acesta o carnitura, o intor-
satura neconsequenta, cand vine vorba despre purcedarea
Spiritului sfint, cad pe cand mai intaiil nasterea Fiiulul o
explica in genere asa ca si noi, mai incolo cand explica
purcederea Spiritului sfint, dic, ca acesta se face pentru
aceea, pentru ca Tatal si Fiiul se voesc, se Tubesc until
pre altul, si asta voire, asta iubire reciproca a for devine
persona si este Spiritul sfint, si ca in voirea, in iubirea
unuia prin altul produc Tatal si Fiiul prin vointa,lor unite
ca din un principiti pe Spiritul sfint. Insa acesta specula-
tiune paraseste in partea sa a doua, adica in partea despre
purcederea Spiritului sfint, de tot analogia reproduceril de
sine a spiritului creat, cu care analogie a operat ea in
partea intala adica.' in partea despre nasterea Fiiului, si in
loc sa aduca la capat acea analogie, ea cauta- scapare la
o alta analogie de tot streina partii dintaid si Inca si in
sine nu prea evidenta si constringetore.
Ce se atinge de speculatiunea nostra de mai sus, ea nu
este pane si in amenuntele sale identica cu speculatiunile
altora, cari pleca ca si nob de la ideea generala, ca Fiiul
sad Cuvintul si sfintul Spirit sint reproduceri de sine ale
Spiritului absolut, ale Tatalui, realisate din veci prin inte-
lesul si vointa Acestuia, ci in amenunte i-am dat acestei
ides generale o constructinne mai mult sail mai putin di-
ferita de constructiunea altora, totusi fare ca sa credem
www.dacoromanica.ro

MISTRUL DESPRE SF. THEME 693
cat de putin a fi ajuns pote prin constructiunea nostra la
un resultat maT sigur, de cat altil, ci numai, pentru-ca cu
constructiunea nOstra ne vine mai usor a ne explica in cat-va,
care ar putea sä fie causa, de ce, si care ar putea sa. fie
modul, cum Dumnedeil cel ce este o unica fiinta este tri-
personal, si anume este Tatal, Fiiul sail Cuvintul si Spi-
ritul sfint.
Eusevie Popoviel
Profesor.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN ISTORIA BISERICEASCA
De la 1750 -1800
de
SERGIU MACREU.
Ve0 Biserica OrtodoxA Ronang., an. XXIV, No. 7.
In al treilea an al PatriarchatuluI Preasf. Domn Serafim
un Ore-care Clerciti din Amsterdam, Belgian, teolog dintre
Anseni0I, cu cel din jurul sell a cerut unirea cu Biserica
Ortodoxa si neIntinata apostolica, scriind cá In urma unul
profund studiti a multeI scrutarl din Sf. Scriptura §i a
scrierilor Dumneclee0ilor Parinti a 114 les §i a cunoscut c6.
InvelAtura de acum a Bisericel Apusulul despre purcederea
Preasfintulul Duh nu numal ca este necomformti, dar Inca
§i contrara, opusa dreptel dogme §i Invetaturei traditiei di-
vine §i explicarel Sf. Scripturt Dar avea unele nedumerirl
0 a cerut deslegarl, la care respunciend renumitul Eugeniti
le as resolvat. In acelas an la serbatOrea celui Intttiu chie-
mat intre Apostoll, a Sftntulul Andre!, s'a stabilit serbAto-
re0e si s'a publicat canonice0e acea chi, §i s'a parut Preasf.
Domn Serafim si Sinodulul din jurul sea ca serbarea Apos-
toluluI sa se faca mai splendid6, in marea Biserica, si In
special de cler. S'afi adunat la serbatOre cu totiI §i Arhie-
reil §i boeril, s'a preparat si un discurs panigiric de marele
ei
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 695
Eugenio. Multi si din jurul localitatilor Sicei, pentru ca sa
vada presenta Patriarchulul si s& auda si discursul profe-
sorului au venit cu grail* intre caril dintre cel de onOre
din jurul sett a venit Avrescofitt representantul piOsel Im-
peratese a Rosiel, in imbracaminte ordinara. A fost serba-
tOrea fOrte vesela si era placuta celor ce o savirsati in
Domnul si tuturor celor ce o vedeati si celor ce o ascultati.
asa terminandu-se s'aft imprastiat cu totii in veselie.
Sarbatorind cu religiositate si impartasindu-se de bucurie
spirituala si de har cel de o credinta, representantul Orto-
dox al Rusilor s'a dus, nici in particular, nici in obste
intalnindu-se cu Preasfintitul Patriarch, nici euseviOsel mul-
timi a bisericei nu s'a facut stiut tine era, evitand presu-
punerile celor vicleni si pazindu-se pretutindenea cu int&
lepciune, spre a nu da motiv de calomnii asupra celor de
aceeasi credinta. Dar un Ore care dintre boeri (acesta era
Gheorghe a lui Stavrache protospatar), fiind relz dispus a-
supra Preasf. Doran Serafim, prin indraznela si agerimea sa
si prin ingamfarea neinvinsa luandu-si curaj, mestesugind
tote ca sa nu fie stiut, introduce pe furis o presupunere
viclena celor de la putere si lucreza depunerea Preasfinti-
tului din scaun, manevrand asa, ca nici un Iudeo uritor de
Dumnecleil n'ar fi indrasnit sa faca. Fabricand o epistola
anonima si cump6rand cu bani o femee dintre cele mai
bine veclute, ce ati intrare si la sora Imperatulul ca prin
filca imp6ratului sa 1-o inmaneze. Iar scrisOrea anonim&
cuprindea: ca Patriarchul Romeilor a savirsit peste obiceio
o s6rbatOre popular& si chemand pe representantul Rosiel,
venind in pompa l'a primit cu slava in Biserica si dupa o
primire mare, ca la Domni si Imperati, a fost intimpinat
de top cu amabilitate si s'a recomendat poporul. Imperatul
cetind acestea si aprins de manie s'a dus indata la Vizirul
lmperatiei lui si dandu-I anonimul l'a intrebat dad. nu stie
cele ce se petrec ?
Ri
www.dacoromanica.ro

696 AMINTIRI DIN BT. BISERICESCA
Ace la spaimtntat de nesfiincYOsa indraznela a calomnia-
torului, a trebuit sa stie si pe cel indraznet ori cine ar fi,
l'a dovedit ca minteste si a imprastiat cu probe calomnia
nelegiuita si pe stapan l'a convins, cu buna seri* sa.' nu la
in serios scrisOrea, si se Ingrija sa stie cine a scris'o. S'a
turburat si Preasfintitul Domn Serafim auclind ast-fel de
calomnie nelegluita asupra sa si nu stia cine sa fie atat de
patimas sa mintasca unele ca acestea si nicl 1sT Inchipuia
sa fie crestin, care sa se aruhce la asemenea nelegiuiri.
Iar inteleptul si mult experimentatul Vizir, ce conducea cu
stiinta tbta stapanirea Otomanilor, cercetand, a aflat pe in-
draznet. Dar a fost scapat de un prietin al s6t1 cu multi
haul, mal in urma dupa vrednicie s'a aflat mOrtea. lar dupa
acest al treilea an, renumitul Gerasim al Iracliel, din causa
vristel sale inaintate, voind sa faca paretisis de buna-voe
si pe nepotul self, Metodie, ce era atuncl Episcop al Metrelor
si cu concursul si socotinta si conlucrarea Preasfintitului
Patriarch ecumenic, Domnul Serafim, puny In locul
s6it. Dar Patriarchul neconsimtind la inceput, vijelie si tur-
burare s'a facut in Biserica, pans cand prin multe mijlOce
a predominat parerea si vointa respectatulul batrin, si chir
Matelu a fost numit al Iracliel. Dec! de atuncl s'a semnalat
caderea DomnuluI Serafim. Acesta nepasandu-I de cel ce
i se improtiveati, de cel pusl sus la putere si la cuvint,
pentru ca lipsise batrinil, unul prin mOrte, lar altul demi-
sionand, a dus autoritatea patriarchala sprijinindu-se pe
viclenia politica, adica a cautat sä se folosesca de avaritia
celor puternici si tOte ce dorea i se savirsail dupa plac,
neglijand opositia. Fiind-ca 's1 cumpara cu ban! puterea de
la cel puternici, facea pretentiunl de bani mai multi si, obi-
celul calcandu-se, tmpovora pe tot! cel bisericestl. De aid
au inceput sa'l acuze vorbesca de rein si unit dintre
arhierei si dintre cel bisericestl si nu putinI si dintre boeri.
Iar el purtandu-se aspru cu protivnicil sel inclina spre acte
de violenta.
sal
pi
www.dacoromanica.ro

AMINTIRi DIN IST. BISERICESCA 697
Deci pentru ca afacerile administratiel bisericesti cu de
la sine putere se parea ca le savirsaste Patriarchul Domnul
Serafim si ca.' se imultail faptele arghirologice, si ca nu era
exclusa nici violenta din parte-I, apol si embaticile biseri-
cilor s'ati crescut in Eparhiele cele de afara, ail inceput a
se ingreuia cu datorii; socotind ca nu este drept sa sufere
mai mult, s'ail adunat din aristocratia bisericesca Arhiereil
petrecetori in Constantinopol, cei bisericesti si numai putini
dintre boeri si conintalegendu-se nestramutat, cu socotinta
comuna ail votat contra sa si ail urmarit excluderea lui.
i deci la 27 Martie a anului 1760 dand anafora catra sta-
panitori ail scos din scaunul ecumenic pe Preasf. Domn
Serafim si in locul lui alegend pe cel ce a fost al Ipecultil
si care era atunci presedinte al Halcedonului, Domnul loa-
nichie, pe care l'ail cerut Patriarch si ail invins presen-
tandu-se cu totii la Vizirul Imperatiei.
Era Preasfintitul Domnul Serafim al II, Ipirot de origins,
din parinti religiosi, iubitor de neam, filotim, curajos, ge-
neros, priceput si bine Invetat mal mult de cat invetatil,
pornit in ceea ce i se parea de interes si cu greil te aparal
de el in cele ce te stapanea, in afaceri fOrte mestesugit,
abil ca sa se savirsasca cele placute 14 dupa obicelul lo-
cului. Era zelos si inveta politica celor ce stapaneau si
obicelul for vechiil si-1 insusia. Isi cunostea insa si datoriile
demnitatei sale in care mai ales era respectat si se bucura
de cei ce-i vedea virtuosi, sinceri si era si un aprins apa-
rator al dogmelor Ortodoxe si fOrte se ingrija de bisericile
lui Dumnecleil si data nu era lubitor de maretie si de ar-
gint, nu s'ar fi parut gred si de nesuferit si ar fi fost
vrednic de tOta lauda.
Deci afacerile bisericel Ortodoxe din Egipet, Asia si Eu-
ropa fiind sub tiranie in acesta durata de clece ani, din
seculul al XVIII-lea al mantuirei, ast-fel s'ail continuat, in
intristari si in nevoi si in ispite de tot felul. Nu mai putin
Biserica Ortodoxl Roman, 2
www.dacoromanica.ro

698 AMINTIBT DIN 1ST. BISERICESCA
se firm-Asa') si se persecutaii Ortodoxit si cel de sub cir-
cumscriptia papilor, mat ales cel din Polonia.
Iar in slavita de Durnnedeil Imperatie a Rosiel, pe and
era de Dumnedeti incoronata Elisabeta, filca pururea amin-
titului Mare 1111 Petru, prea piOsa imperatesa si de Dumnecleu
rivnitOre autocratora, care tinea sceptrul Ortodoxiei, se
intreceau in zelul virtutel si se respandea dilnic in interio-
rul vast a acestei monarhit predica apostolica si se aduceati
la lumina ginte si pop6re si cu miile de mit credeati in
Christos. In multe felurt si in multe chipurl conducend
biserica sa Domnul, pe unit nu numai H dispunea sa creda
intru el, dar sa si sufere pentru el, tar pe altil ce cred it
obliga, sa cheme si pe altil la credinta si sa-1 lumineze, ca cu
totil sä se maresca in lubirea dumnede6sca, in rabdare si
suferinta, prin care se cunOste desavirsita speranta si cre-
dinta in Dumnedeu.
Au inflorit in acesta clecime a jumatatei secululul al XVIII
Insemnati prin intelepclune si invetatura urmatoril barbati
din Ortodoxism: Partenie Patriarchul Ierusalimulul, Atenian,
om tntelept si prea Invetat si experimentat fOrte in chipul
interpretaret Sf. Scripturt. De aceea umbland pretutindent
deschidea Sf. Scripturt explicandu-le si invetand tntarea pe
crestint to rabdarea si suferinta primejdiilor ce-I amenintau,
Incalzta lubirea catra Dumneclet si catra aprOpele, infrumu-
seta obicelurile si In tot chipul se facea folositor cultivand
via tut Christos apostoliceste si servind bine-cuvtntarea cres-
tinilor catra fratil din Ierusalim.
Sofronie al Ptolomaidel, din Damasc, preferand cariera
de profesor si studiind Vote cartile sf. ParintI si tnvetatorl,
si dedandu-se la Intelegerea profunda a Sf. Scripturt a In-
vetat In mod apostolic, incepend de la Ierusalim.
Samuel al DercelorMetropolit, din Bizant, procopsit in
tot felul de cunostintl, fOrte erudit si prea puternic In cu-
lint. A scris °milli si alte multe.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRf DIN In. BISERICESCA 699
Dionisie Metropolit de Adrianopol, Hiot, prea invetat $i
dascal. S'a pastrat din Omiliile lul cate-va inscris.
Calinic Patriarchul Constantinopolului, din Tesalia, a scris
diferite cart].
Doroteiti leromonahul $i protosinghelul mare] Biserici,
din Lesbos, fllosof $i fOrte versat in literatura elenica $i in
arta logica. A scris cuvinte panegirice la serbatorile Impe-
ratesti $i despre principiile filosofiel peripatetice dupa Neuton,
$i ale filosofilor mecanici, despre atomi $i acelor formatl
din putrejune $i alte Ore-care.
Meletie $i Athanasie Ieromonahl, ace$tia din marea Manas-
tire a Ivirilor, dedandu-se la viata schivnica $i teorisirl.
Cozma Ieromonahul, din Lemniti, om invetat, fiind pro-
fesor In Patria sa.
Balan preot, din loaning, prea intelept, a scris fOrte mult,
mai ales matematici.
Teofan din Agrafe, leromonach $i cel intai profesor al
mea In Patria met, Furna, plin de Oa intelepciunea si In-
vetatura, ducend o viata cu cuviosie $i de cea mai adinca
smerenie se Mica la teoriile cele mai inalte. Este evidenta
intelepclunea lul in unele deslegari din cestiunile teologice
$i in unele discursuri panigirice in Biserica Maicei Dom -
nulul (ZcooScixou vriyil).
Partenie ieromonah, din Peloponez, dedandu-se la Inve-
tatura Evangeliei.
Agatanghel ieromonah, din Peloponez, profesand Itnveta-
tura Evangeliei $i modul spiritual pentru Indreptarea omulul.
Agapie ieromonah, din Etolia, dedandu-se la studiul E-
vangeliel in tOta viata.
Vichentie Damod, din Cefalonia, fOrte invetat, a scris prea
multe opere $tiintifice, teologice $i despre arta logicei.
Antonie preot, din Califorul Zachintului, prea invetat, a
scris arta logicei $i altele.
Iroteitl monahul, din Itaca, mult invetat petrecend ca
www.dacoromanica.ro

700 AMINTIRf DIN 1ST. BISERICESCA
profesor In Wta viata sa in Smirna si a adus mult fruct de
o sanatOsa invetatura.
Eustratiti Argenti, din Hios, doctor filosot, fOrte invetat,
a scris contra latinilor si altele.
Eugeniti Ierodiacon, eel prea invetat si tesaur de WM'
stiinta si invetatura, Cercireti. A scris Ride multe opere
stiintifice, teologice si de tot feint.
Ciprian lerodiaconul, din Cipru, prea experimentat in WA
arta logicel, in stiinta si in sfintita teologie. A fost sub-
profesor impreuna cu Eugeniii in Academia din Sf. Munte
at Atonului, de la care a ascultat mai intol stiintele fisice,
metafisice, teologice, matematicile, geometria, barbat pro-
fund si profesor si cu cuvtntul si cu fapta in totul.
lacob leromonahul, din Patmos, profesor de logics si de
stiinti in Ierusalim si la exigesa Sf. Scripturt invetat. A
predicat si de pe amvon, interpretand Sf. Scripturi si a scris
si omilil, acomodandu-si viata cu virtutea 1ogi3a si infru-
musetandu-si purtarea cu modestie si perfectiune in practica.
Efrem leromonahul, din Atena, prea invetat, s'a dedat
la mutt studiti in sfintele Scripturi si fOrte exercitat in espli-
carea Sf. Parinti, a fost profesor mat intM in Cipru inter-
pretand si de pe amvon sfintele Scripturi, apoi in Ierusalim,
admirat si prin acurateta invetaturei si prin perfectiunea
vietel si in amandoue invetator prea abil.
Neofet ierodiaconul, din Peloponez, ascet fOrte aspru si
prea erudit, a scris o colectiune de legs sfintite si deslegart
la diferite cestiuni legale, de ordine,, morale, dogmatice,
apoi adaosuri si explicari la Sintaxul lul Teodor Gazi, prea
erudit si prea folositor in nevola de fats a Invetaturel li-
terare.
Constantin din Tesalia, Episcop in Trica, erudit si ex-
perimentat in explicarea Sf. Scripturi, a invetat neincetat
explicand Sf. Scripturi. A scris o adunare din Sf. Scripturi
si din scrierile purtatorilor de Dumnedeti parinti si alte
tratate, memoril.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. RISERICESCA 701
Alexandru, ucenic a pururea amintitului Macarie, filosof,
a profesat in Bucuresti logica si stiintele and intregi si a
devenit fOrte folositor celor de acolo, aprindend flacara in-
v6taturei sana Vise.
Nicolae, din Metzov, mai intai a fost profesor in Traca
din Tesalia si du,pa intOrcerea din Italia trimis in Sf. Munte
si find acolo profesor, de acolo venind in Dacia a profesat
in Iasi, om prea invetat. Acesta cel intaia intre Greci a
tradus elementele de fisica ale lui Newton.
Joan din Agrafe, care a fost profesor fiilor Domnului
Grigorie Ghica Voevod si profesor in scOla din Iasi de ()data
cu Nicolae din Metzov si in urma impreuna cu Nichifor
Teotoche, care cu timpul ocupandu-se a tradus Tesaurul
limbel Grece a WI tefan Henric, mai adaugind si multe
alte cuvinte, culegendu-le din altii si asedandu-1 forte metodic.
Anil dela Ch. Anil Patriar. Luna Patriarhir Anil dela Ch. Anil Itnp6r- tuna Impgratil
1748 '2 8 Ciril al V din
Nicomidia I. -- Mahmut.
1751 1 8 Paisie al H a
IV Ora din Ni-
comidia. Mahmut.
1752 4 6 Ciril al V a II
Ora. 1754 25 2 Mahmut.
1757 6 Calinic aI IV.
din fost al Pro- Osman al III.
ilaviel. Osman al III.
1757 3 8 Seraf. al II din
Filipopol. 1757 2 10 Osman al III.
1761 2 2 Ionichie al III Mustafa al III.
al Halcedo- Mustafa al III.
nuluT fost al
IpeculuT.
PARTEA II.
Ideile monarhului Otomanilor Mustafa cu trecerea
pulul au devenit mai blande, prin agerimea mintii Vizirului,
care le a domesticit. A luat asuprasi si s'a insusit prin in-
telepclunea aceluia si suferintele neamulul nostru ale Or-
todoxilor la ispitele latinilor. Fiind prea experimentat si mult
Um"-
www.dacoromanica.ro

702 AMINT1Ri DIN 1ST. BISERICESCA
invetat Vizirul de atuncl al Imperatid Ragip, a cunoscut
atacurile for asupra nOstra de la Inceput §i atatea intrig!,
si fiind-ca vedea persecutatl pe cel ce se duceall la Roma
in rezboiul Regelui Prusie!, neingrijindu-se de el, apara drep-
turile nOstre. De aceea §i cele ce ni s'au lust pe nedreptul
prin insistenta §i energia, prin mijlocirea si staruintele in-
sinuante ale Regelui Frantiei si prin multe sume de banl
papal!, locurile sfinte din Ierusalim, pentru- care Domnul
Partenie cu insistenta se ruga sa ni se la in sema dreptatea,
judecand drept, luandu-le de la acia ni le-au trecut noue
si prin hrisov imperatesc, cum a fost la inceput, le at In-
Wit sa ne remana noue, si cu graba ajuta, data cunotea
ca sintem pe fata apasati. Dec! s'a restrans furia apu-
senilor de asupra neintinatel biserici Ortodoxe, care n'are
de conlucratOre nepiositatea, prin prudenta Vizirulul §i care
furie se furia cu viclenie, a remas acum intru cat-va In pu-
trejune; ba Inca se §i lovea si necinstea de un ast-fel de
puternic, de0 era curios, pentru ca dispunea, cu acesta
vorba, ca patriarchil §i superioril bisericilor sa represinte
Ortodoxia.
Iar ArchiereiT §i clericil presentandu-se Vizirulul Impera-
tiel §i cerendull Patriarch pe cel ce era preedinte pe
atunci al Halcedonulul, fost al Ipeculul, Domnul Ioanichie
§i priminduil Cavadia dupa obiceid, la 27 Martie anul
1761, s'a intors cu slava in Patriarchie si pe Domnul Ioa-
nichie In biserica marelul Martir Gheorghe, facendu-i-se mu-
tarea, cum este legluit, felicitat de Patriarch ecumenic,
bar pe predecesorul seu Domnul Serafim supus cateri-
sire! condemnat in exil. Iar el cu multa onOre per-
curgend acest mare ora§ pe uscat s'a dus la Sf. Munte, la
locul unde i s'a hotarlt. lini§tit deci cel nemultamitl
si arhiereiI boeril cel ce presupuneati tirania bisericesca
§i incunjurandu-1 cu buna-vointa pe Preasf. Domn Ioanichie
se ingrijau de afacerile sfintelor biserici a lui Dumnecleti.
si
si
Fan
Fad
www.dacoromanica.ro

Biserica mare a lul Christos era in liniste. S'a reintors
de la Muntele Sinai ca fugar, trecend prin mil de primejdil
in Egipet si din Egipet In Constantinopol, fostul Patriarch
Domnul Calinic si ascunclendu-se cate-va Ole In renumita
casa a lul Rale Hrisoscoleti, barbat evsevios si lubitor de
dreptate, cel tntal Interpret a aristocratiel Venetiei, si lucrand
in favOrea sa schimbarea hotarirel exilului si reusind s'a
aparat In protiva tuturor celor ce au dus asupra-I calom-
niatoril lui si stergend pentru tot-d'auna calomnia nedrepta
si schimband votul bisericel contra lui, cunoscendu-se ne-
vinovat si nereprosabil de catre Sf. Sinod, s'a luat inscris ho-
tarirea comuna justificatOre a mare! Biserici a lui Christos
pentru nevinovatia lui, si primit cu amabilitate si de catra
Preasf. Domn Ioanichie si de catra Sf. Sinod endemic din
jurul sell si petrecend mal multe ciile in oras s'a luat in-
voire A se dud, on unde ar voi, cu un hotarit ajutor
anual banesc, pe care au dispus sa-1 la de la marea bise-
rica cu hotarire sinodala si cu socotinta tuturor. Iar el
preferand patria sa in locul on cares OA, s'a stramutat
acolo cu cinste si afierosindu-si restul vietei linistei si stu-
diului Sfintei Scripturl, Isi petrecea batranetele cu desfatare
sufletesca si inaltare a Mime!, dispus la lucrurl inalte si
dumnecleestI.
In parted Iliricului Ortodoxii Dalmati, necajiti de catra
fratoril latini, si neputend suferi mat mult intrigile for au
inceput a se r6zvrati. Cunoscend deci prea luminata aris-
tocratie a Venetienilor turburarea supusilor, ail intrebat pe
General pentru ce stilt in neliniste si se revolta supusii ? Iar
el, lamurind ca Ortodoxil sint nelinistitl In ale credintel de
catra preotii apuseni si se revolta, a adaus Inca ca de nu
li se vor da Arhieret pentru biserica Ortodoxa, nu se vor
linisti alt-fel. Facendu-li-se acesta cunoscut, sa le dea for
Arhiered, s'au abstinut, din causa hulirel de la Roma; lar
unora li s'a parut ca pe cel ce era de mult in argosire, pe
www.dacoromanica.ro

704 AMINTIRi DIN 1ST. BISgRIGESCA
prepozitul Filadelfiel la Venetieni, sa-I aduca din not, cum
era mai inainte, incat sa savirsasca cele ale arhieriel in
biserica Sf. Mare lui Martir Gheorghe si sa fie ca prepozit,
ingrijitor Grecilor si Bisericilor Ortodoxe din Dalmatia. Fiind-
ca in o ast-fel de adunare de multi Omen! se amesteca si
patiml si interese particulare, care indeparteza rezonul, si se
opun adese interesului obstesc si de aceea nu in tote, cum
s'ar cuveni, predomina ratiunea drepta, cel mai multi eratt
de o Were si mai rea si au opinat sä nu la se permita
Dalmatienilor sa-si alba Arhiereul for Ortodox, ca nu cum-va
inovand sa supere pe papa Romei si nici sa restabilesca
pe prepozitul Filadelfie! din Venetia, dupa libertatea de mai
inainte a bisericei, si a prerogativelor distribuite atuncl cu
drepta socotinta, pe care le aveau prepozitil Filadelfiel a-
colo inainte de Tipald Cacomeletiu, care rezvratindu-se de
la biserica Ortodoxa cu dreptul l'a condemnat supus
cu totul caterisirei, si ca pe un putred l'au rumpt si asvarlit
in anul 1712 Preasf. Ecumenic Patriarch, Domnul Ciril al
IV cu obstesca socotinta sinoda1a si cu consensul Prea fe-
ricitului patriarch al Ierusalimulul, Domnul. Chrisant si a
Arhiereilor aflatori de pretutindeni, ca sa insele acela pe
guvernatorl si sa se arate ca arhiereti, de consens insa cu la-
tinil si sa nu se rumpa de oriental!. i dar, gasind ca preot
acolo pe leromonahul Grigorie Franzea in Biserica Sf. Ma-
relu! Gheorghie, capabil de una si de alta, dupa socotela
lor, pe acesta intrebuintat ca insaciune si 1-au incre-
dintat misiunea, si trimitendu-1 in Cercira si surprinclend
pe Archiepiscopul Cefaloniel si al Zachintulul si pe cel al
Levadei si a Sf. Mavre si pe un alt Ore-care Impreuna cu
el se hirotoneste de acestia arhiereil, fart ecdosul Patriar-
hilor si a voturilor canonice, si se intituleza al Filadelfiel
si se instaleza prepozit la Venetieni, asteptand adica ec-
dosul si intarirea a Preasf. Patriarch ecumenic, dupa modul
acceptat. Dar a ultat ca se insala pe el incercandu-se a
pi rat
l'att
www.dacoromanica.ro

insala pe altil ; incat cu Dalmatil si pe Ortodoxil din Ve-
netia, si pe cei din insulile Eladice din jurul Epirulul I-au
turburat, din causa drameI savirsite nelegal a celul ce s'au
aratat de curand intre el, a arhiereului celul cu done cOrne
a resaritulul si a apusulut Deci respingendu-1 ca pe o mi-
nunatie stranie si o lepadatura urita zelosil credinclosi, all
anuntat nasterea lui din saminta straina si inaintarea ne-
legala la marea Biserica a lul Christos cerend cat mal
grabnic rumperea cu el si condamnarea legala a sa. Dec'
Preasf. Domn Ioanichie ne cedand intru nimic la cele ce
Incerca sa propuna representantul prea stralucitei aristo-
cratic in Constantinopol, ci mai intai nerecunoscend decretul
unei ast-fel de inaugurari a colosulul far& piciOre si WA,
cap, ca neesistent si cerand un vot in comformitate cu
libertatea anteriOra, pe care din timpuri all intarit'o aris-
tocratia cea intelepta si drepta de atuncl Ortodoxilor de
acolo, cand all audit Inaintarea neregulata a falsulul al Fi-
ladelfiel si hirotonia prin surprindere a celul ce forte putin
s'ail ingrijat, a lul Grigorie Franzea, pe care prin vot sino-
die l'a condamnat si rail supus caterisirel desavirsite, ca
calcator de canOne, ambitios si mai ales eterodox s'ail In
genere necredincios si reti cugetator. Iar pe cei ce all pus
manile I-au pedepsit ca pe unii ce n'ail luat aminte la ceea
ce mal ales trebue sa fie atenti si sedusl de un pi, alogism
mental sail de rusine si frica supunendu-se si neurmand
calea cea drepta, ci deviind din calea cea batuta lmperatesca
si canonica, dovedind pe M.O. inselacIunea, all oprit reu-
tatea unei ast-fel de fapte de nerecomendat. Incat nimeni
dintre Ortodoxi sa nu se insale, ci sa fug si sa, se departeze
de acesta ciuma si reil cugetator, fara scrupul, Grigorie si
sa'l despretuesca ca nesfintit si ca pe unul ce zideste dupa
cugetare straina.
Presedea dar, Ingrijindu-se cu putere, Preasfintitul Domn
Ioanichie de tote bisericile Ortodoxe. Dar pentru ca despre-
www.dacoromanica.ro

706 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
uia afacerile nelibere politice si prea puffin se ingrija de
bani, ceea ce nu era placut celor puternici, nu era cubit nici
amplolatilor si in cele ce propunea, nu reusa; nici trecere
n'avea in cele ce avea trebuinta. Din pricina acesta ivit
neplaceri la cel ce aveati nevoe de el, afara de ajutor in cele bi-
sericestI, ca unul ce era negligent la cele ce i se pretindeail si
nu se ocupa de cele de nevoe, s'ati imultit nu putin murmu-
rile din partea arhiereilor, ba Inca si ale nobililor si boerilor
acestul mare oras, unit avend in vedere nemul ca nu castiga
nimica din cele ce sperall fiind el patriarch, li se 'Area ca
n'are nici o valOre guvernarea sa in acest mod. Iar majorita-
tea combatendu-I pe acela si nici odata avend curajul sa
spuna Patriarchulul ceea ce cugetail, si se pazail de cele ce
Intreprindeati si suprinclendu-se de rude ca lucreza Inprotiv a,
se departati de el si scarbindu-se de venirea lul la scaun,
'I acuzati ca duce o viata de desfatare proprie. Deci acestea
intelegendu-le si pretuind mult multamirea sfintilor arhierel
a dimisionat din scaunul ecumenic. Atunci s'att intrunit ca
sä se gandesca si Arhiereil ce Intimplator erati In Con-
stantinopol, si clericil si boerii cu totil la un loc, pentru
ca dimisionase din scaun Domnul Ioanichie si ail ales si
au votat de patriarch ecumenic pe MetropolituI Dercelor
Domnul Samuel.
Era Preasf. Domn Ioanichie al III patriot din Bizant, din-
tre nobill, inalt cugetator, maret, amabil, amical, nelubitor
de haul si 'si avea cugetarea naturalminte la interesele ne-
mulul. Devenind Archiepiscop la Ipec si in multe fiind filo-
tim si folosind mult pe poporul credinclos in neoranduelile
Imprejurarilor de atunci si in intimplarea fericita a Oto-
manilor in rezbolul cu Austria, mai apol, venind in Con-
stantinopol, a demisionat din scaunul archiepiscopal de Ipec,
fie din displacerea selbatica a locuitorilor de acolo, fie ca
a preferat sa conlocuesca cu rudele sale, trala intre al set.
Apol luand ca presedinte eparhia llalcedonulul, ne avend
sail
www.dacoromanica.ro

pAstor, pe acesta o conducea. Ajungend Patriarch si im-
protivindu-se parerilor obicinuite, ne'ntindend ingrijirea sa
la inAltimea unor ast-fel de afacerl si nici se tnteresa de
lipsurile multimei, din care cauze armonia ()Wesel s'a in-
trerupt, de si naturalminte find alt-fel si infrumusetat cu
multe calitati, s'a aratat ca s'a ultat cu mult datoria de sef
si intimpinAnd apol atatea nemultamiri, pe care singur le-a
recunoscut, dupa dot an! si doue luni a dimisionat din
scaun si s'a dus in insula Halchi, in casa sa proprie, pre-
ferand vista linistita si nebAntuita, dAndu-i-se o subvenOune
mare din partea bisericei.
In anul 1763, Mal 21, dimisionand din scaunul ecumenic
Domnul loanichie, cum s'a spus, cu socotinta obstesca si
vot all ales pe Metropolitul Dercelor Domnul Samuel, si
presentandu-se Vizirulul Imperatiel Ragip si Arhierei1 pe-
trecetorl acolo si clericiI impreunA cu cel ales luAnd cava-
diile si intorcendu-se cu alai la patriarchie si facendu-se
stramutarea in biserica Sf. Marelui Mucenic Gheorghie, cum
e legiuit, felicitat in 24 a lunei Mal de Patriarch ecu-
menic pe Domnul Samuel. Iar el ajungend la inAltimea unel
ast-fel de demnitati, conscient de Cate si cat datoreste sa
savirsascA cu norocire, s'a arAtat ca nu se ingrijeste de
nimic la inceput ca si cum pop:Vele ar fi fericite, cand dom-
nesc filosofii sail cand stapanitoril filosofezA; de aceea a
instituit si o serbatOre obstesca venirea sa la scaun, mul-
tamindu-se cu totil pentru acesta, si unul filosofia lul, altul
cugetarea lui, altul buna."tatea si zelul dumnedeesc si cu
totil ingrijirea specialA reusitA in tote o cantait si o admiraft.
Decl find-ea acesta inalta demnitate invAta de la ince-
put dumnedeestile dogme si misteril, in care omul cel dupA
Dumneclell se dideste, dupa care apol si bunele moravuri,
prin care omul reformandu-se se infrumusetaza dupA tipul
si asemanarea celui ce l'a fAcut, si In al doilea rand se
ocupa de cele din afar& trebuinp si folosinti dupa. impreju-
Pat
www.dacoromanica.ro

708 AMINTIFIT DIN 1ST. BISER10ESCA
rari, cunoscendu-si singur bine inJatorirea sa si, distingend
fie-care lucrare Preasf. Dorm Samuel, cea intal preocupare
sa a fost grija de Invetatura cea de Dumnecleti predata si
curatenia sfintelor dogme si misterii a Bisericei lul Dumne-
deli ne'ntinate si conservarea dupa traditia nefalsificata
si neschimbata a sfintilor invetatori si Apostoli; si apoi sa
se ingrijasca mai ales si de impodobirea moravurilor. Fiind
ca fie-care cestiune din acestea se bazasa pe explicarea Sf.
Scripturi, si el singur vorbea in biserici, si a dispus ca si
altii sa invete si a instituit scoli de tnvetatura sanatOsa, si
pretutindeni privind, lucra tot dupa ratiunea drepta, orbind
pe toti calif veneail cu el in contact prin filotimia inascuta
to el despre nemul seti, ca nol adica sintem succesorii
acelor vechi filosofi, carii erati In adever lubitori de inveta-
tura si de frumos.
Vedend si datoriile cele marl de afara din greutatile tim-
purilor si biserica InvAluita de aceste, ca intr'o lama prea
grea, si intru nimica neglijand de cele ce erail mai insem-
nate, mai principale si mai de nevoe din acelea si se ingrija
de acestea cu barbatie si reusa in cele mai dificile afaceri.
Caci se ocupa si se Ingrija pururea de biserici, si s'a luat
asupr6si trebuintele Preasf. Archierei si ale Patriarchilor
egali lui si cu pricepere le resolva si tOte cu straduinta le
conducea si cu norocire pe tOte le manna si nimic din cele
mid lucrari le trecea cu vederea ne cercetate. Deci mai
intaiii din averea sa a cheltuit cele de trebuinta cu venirea
sa la Patriarchat si datoria ce presta la casa marei biserici
a time° si a restrins cheltuelile bisericilor in cele de
prisos. A regulat si a stabilit cu buna ingrijire si socotelile
acestora, pentru ca sa pedepsesca castigul rusinos si sa
conserve cu totul neatinsi de lerosilie pe servitorfl biseri-
cesti si trebuintele orfanilor si a veduvelor sa le asigure
fara primejdie, care se economisail deobste, adica erail in-
datorate. §i intru atata se ocupa de buna-ordine si tnfru-
cel
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. sisauctscA 709
musetare, Incat pana si de drumurile si gradinele si forma
bisericilor se ingrija. Iar in siguranta justitiei a aratat ne-
insalator tribunalul bisericesc sl instituindu-1 mai energic
si indispensabil In afacerile lumesti in hotarirea sa, lucrand
tot-d'auna ce este drept, nu prin sila on hatar si nu prin
ura asupra vre unei persOne, necoruptibil prin bans orl
amagirl netrebnice si ne lasand pe nimenl dintre crestinil ce
au neIntelegeri intre el, s& se duca la tribunalele streine.
Dar chiar de avea o neintelegere cu un necredincios, pre-
fera si acela judecata unui ast-fel de tribunal primea
hotarirea. Adese se orandulat si prin decret imperatesc cei
inpricinati in afaceri marl. sa se judece la acesta.
In anal intaiti al Patriarchiel sale, fostul Patriarch Domnul
Ciril V, constrans de datornici, a venit fara vole in Con-
stantinopol si pe ascuns, introducendu-se in una din casele
celor insemnatI, (acesta era preastralucitul Mihail, fiul lui
Mihail Racovita, Domn pururea amintit) cerea si de la ru-
dele sale si de la obste scaparea sa de datoril, ca sa alba
in Sf. Munte linistea desavIrsita si reala. Deci Preasf. Domn
Samuel, audind venirea sa si socotind amintirile poporuluI
despre el, presupunand sa nu se intimple vre-o turburare in
biserica si ingrijindu-se de prejudecati, fall. supus caterisirei
si a scos hotarire imperatesca ca sa lash din oras, lar el
s'a rotors atunci in Sf. Munte, economisindu-si datoriile,
putin ingrijindu-se de caterisire. Caci el insusi, pe sine des-
bracandu-se de Wth vrednicia si imbracandu-se in marea
schima a smereniel si luand starea cea mal Injosita, pentru
ca In ceruri sa castige pe cea mai Walla; intorcendu-se in
Sf. Munte, lasandu-le bite si ducend viata ascetic& In li-
niste ceresca si cuviosie, dupa al decelea an s'a sfarsit. A
revenit din Sf. Munte si fostul Preasf. Domnul Serafim al 11-lea
si ascundendu-se si lucrand paragrafarea intinderei hotartrel
si presentandu-se si nimicind calomniile aduse asupra-1
luat hotarirea de nevinovatie si s'a reintors la locul
s'a.
seq.
0i -I
www.dacoromanica.ro

710 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA
In acelas an se tnterdice cu mare amenintare acelor
puternici si s'a publicat pe neasteptate ca raiment dintre
supusi, mai ales dintre crestini sa cumpere sclavi din cel
rapiti din Iberia; cad pe cei ce-I cumparat pentru trebuinti
mai putin ii costa acesta, Tar pe eel ce-I eliberau pentru
zel religios II suparat fOrte si le procurati greutati, In cat
se manevrat noul presupuneri In actul de Dumneded tuba
al socotintei for pentru libertate, mai ales a dice pentru
religiositatea fratilor crestini. Se neckjat ca nu usor si cat
doreat ei pot sa. faca. Iar cei prea lubitor! de
Dumnedel . considerand hotartrea nesocotita ca ceva strain,
impingend ura si dispretul asupra crestinilor in ultimul grad
si socotind cu dreptul sosita epoca eliberarei Ivirenilor de
persecutia necredinclosilor, condemnati acesta fapta. Iar al
Filadelfiel, devenit presedinte In mod talharesc si ilegal la
cei din Venetia, cum at vedut pe Ortodoxii de acolo, fu-
gind ca de lepra si despretuindu-1 ca pe un nesfintit, pentru
caterisirea precedenta si facuta lui cunoscut, suferind gret
tote uneltea, ca sa ia de la marea Biserica absolvirea lui;
conlucrat si prietenii lui de aprOpe si mai ales din porunca
obstesca a consulatului aristocratiei in Constantinopol. De
aceea a trimis aicea si pe protosinghelul set Ioanichie ca
sa caute ca si prin cuvinte si prin ban! sa obtie ceea ce
dorea, socotind ca vor fi apti sa falsifice si credinta altora
i sa corumpa adeverul prin mid folosintl ale unei vied
desarte.
Venind deci numitul Ioanichie In Constantinopol si, fa-
cendu-se t6te, dupa Protet, supara audurile credinciosilor si
a preasf. Arhierel, si de a-I convinge n'a putut, dar a ince-
put a turbura si a misca porniri violente din partea celor
puternici prin consulat si ban!. Audind decl Preasf. Domn
Samuel tote cate unelteste amintitul Ioanichie cant mo-
narhul Otomanilor Mustafa, spre a-1 opri violenta, sat alt-
fel a se refugia de calomnia presupusa ; cad at amenintat
religiost si
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DiN IST. BISERICESCA 711
unit dintre Arhierel, mai ales Gherasim Hriscoleu pururea
amintitul, al Chiziculul si imediat spus, ca daca grin
frica sail prin o alta Ore-care desplacere ar ceda si pe cel
condemnat cu dreptul, pe inrautatitul Grigorie Franzea pen-
tru cele condamnate l'ar declara fara cuvint nevinovat, prin
propunerea si subscrierea inocentel lul, insusi el indata va
da hartie monarhulul de crima asupra Imperatului. Pentru
acesta dar pentru vre-o alts, sila a dat inscris, lamu-
rind ca nu convine nici stapanirel sa faca cele ce plac Ve-
netienior ; iar pe protosinghelul lul Franzea Ioanichie, l'a
supus caterisirei si a confirmat din nou condamnarea a-
dug cu dreptul si caterisirea desavirsita, anteriOra, pentru
fara de legile ce s'ati invinovatit acel presedinte al Fila-
delfiel neveghetorul Grigorie Franzea.
Crestinil in mil de chipuri istoviti sub tirania necredin-
ciosilor si fel de fel ispititl sufereail marind pe Dumnecieu.
Nu numal In fie-care popor, dar si in fie-care provincie si
oral si localitate si personal se martirisail in tot chipul
sufletele cele de Dumnecleii IubitOre prin nascociri si intre-
prinderi facute in multe feluri si In multe chipuri de necre-
din care si preasfintitil Patriarchi si Arhierel ce
traeall in Constantinopol temporar n'aveati nici cea mai
mica pausa de grija si de suferinta. i dar nazulati mult
in acesta ca sa opue vre-o putere tiranilor in parte si sa
puny frail nebuniel lor. Lucrand decl in Constantinopol cat
este posibil si prea fericitul Antiohiei Domnul Silvestru mai
inainte, s'a dus apol la clertil seu vizitand insusi ca de la
inceput ale sale, si in adevOr venind a cultivat in scurt via
lul Christos si tOte au facut pentru mantuirea turmei. Wend
umpluta cu totul de scal turma de atunci credinclOsa, din
stralucita Halivona, si atatla panditori misionari al apusulul,
si multul for venin inreutatit, ce erau gata sa-1 verse asupra
el si pe care-1 varsaa adese si asupra Metropolitilor orasulul,
socotind ca-I in interesul si celor-l-alti Ortodoxl, o afiero-
pentru
1-a6
www.dacoromanica.ro

712 AMINVIii PIN 1ST. BISERICESCA
sete pe acesta sub protectiunea si acoperemintul tronului
ecumenic, ca sa opresca intru cat-va intrarile apusenilor la
guvernatori si mituirile prin bani multi din partea for asu-
pra Ortodoxilor si ispitele Metropolitilor adeverati; pentru
aceea scrie Patriarchului Ecumenic Domnului Samuel si
Sftntulul Sinod endemic din Constantinopol si afieroseste a-
cesta Metropolie si cere protectiunea el. Acesta prin hotarire
sinodick admitend cererea prea fericitului Patriarch al An-
tiochiei Domnul Silvestru, alege prin vot canonic si hiro-
toneste Metropolit Halepulul pe marele protosinghel Domnul
Filimon. Devenind deci Arhiereil canonic al Halepulul Domnul
Filimon, si fortificandu-se puternic si luand hotarirea im-
peratesca ca se restabilesc& acolo biserica Ortodoxilor, avend
in tOte de ajutor pe Preasfintitul Patriarch pentru ca sa
salveze acesta Metropolie ce sufere atat de tare, s'a dus
in Siria.
Deci atat de bine-facetOre si mai ales in afacerile folo-
sitOre s'a parut protectia si supravegherea Preasfintitului
Domn Samuel si celor de departe; de aceea si preasfintitil
arhierei at partel Ipeculul, sfatuindu-se asupra perderilor for
neintrerumpte si asupra datoriilor fOrte ingreuitOre si alta
presiune a for in imprejurarl de nevoe, din care cauza se
zgu iuia si se turbura neincetat si ameninta ultimul pericol
si o nimicire total& biserica de acolo, pentru ca conduce-
torii erati destrabalati, bar datoriile se imultati si cerintile
cresteati, barbaric se selbatacead si trupurile impreuna cu
averea fie-carula erail lasate a fi jefuite, crestinii fiind spal-
mantati pe aceste rele, nu le convenea sa ajunga la con-
tributil bisericesti; tOte acestea intelegendu-le au aflat o sin-
gura tale de a se scapa de atatea rele, si a salvarei si
a for si a turmel, protectia Scaunului Patriarchal si privi-
gherea si ingrijirea imediata din partea lui. i dar, refugiin-
du-se la marea Biserica a lui Christos. avend o anafora si
o cerere comuna, cu acesta declarat supunerea, eco-s'ati
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISEEIICESCA 713
nomia purtarea si comuniunea In trebuintele dupa acesta.
Deci Preasf. Domnul Samuel, adunand un Sinod mai mare
si cugetandu-se, privindu-I vechimea, sfia a abroga au-
tonomia aceui scaun Archiepiscopal, dar considerand ne-
cesitatea presenta, a socotit ca este fOrte de nevoe su-
punerea acestuia si indispensabila pentru el protectiunea
Scaunului ecumenic. Dupa ce dar rugandu-se a cadut cu
cerere cei ce s'ati refugiat dintre Arhiereil de acolo, s'a parut
si Sfintutui si Sfintitului Sinod ca trebuesc schimbate obi-
ceiurile de mai Imainte a acestui Scaun Archiepiscopal; cad
dupa cum acestia, pentru interesul Bisericei lul Christos, i
s'a harazit autonomia, tot asa si acum pentru acelas cuvInt
trebue A. fie luate, si tot-d'auna in asemenea imprejurarl
ceea ce este mai de interes ordinel si discipline! bisericel
este drept a economisi. De aceea cu socotinta comuna si
cu vot sinodal a cunoscut si a hotarit Preasf. Domnul
Samuel sa schimbe autonomia Scaunului Archiepiscopal de
Ipec, a -i straface autoritatea si a-I ri,fica demnitatea, prin
care lucrati metropolitii si episcopii acelei parti independent,
si a-I lua pe tots acestia sub protectia Scaunului ecumenic
si pe alesil de Dumnedeil prea onorati Metropoliti si "Ar-
chiepiscopl de sub el sa -1 unesca si sa s reguleze, aducen-
du-1 la unul si acelas sef, sub aceeasi ingrijire, odihnindu-se
sub aceeasi privighere si visitatiune si Impartasindu-se de
aceeasi comuniune economica si purtare in trebuinti. Apol
explicand socotinta sa monarhulul despre acesta si aratandu-I
motivele, s'a luat de acolo aprobarea, si asa in anul 1766
Septembrie 11, prin obstesca socotinta si prin hotarire si-
nodica Patriarchala si decisiune imperatesca s'a unit partea
Ipecului cu Scaunul ecumenic.
Putin dupa aceea fiind zelosI de aceeasi situatie si, lu-
crand si arhiereii partei Ahridelor, ail dobandit aceleasi;
caci s'ail unit cu aceleasi situatiuni si partea Ahridelor cu
Scaunul ecumenic in anul 1767, Ianuarie 16.
Biserica OrtodoxA RomATIA 3
so
www.dacoromanica.ro

714 AMINTISI DIN 1ST. BISERICESCA
Deci in acesti doi ant 1766 si 1767, Preasf. Domn Samuel
a aratat multe si marl ingrijiri pretutindeni pentru Biserica
lui Christos. Trecend catra Domnul din viata prea fericitul
Patriarch al Antiochiel Domnul Silvestru, care' in multe lupte
pentru adever si cu zel pentru credinta cea drepta a lucrat
in timpul patriarchatului sell, apoi fiind fata toti arhiereil
Ortodoxi de acolo., preotil si clericii si epitropul general a tot
poporulul Ortodox de acolo si ca sa clicem asa WO, clasa sfin-
tita si poporul Impreuna cu toti crestinii Ortodoxi s'a adresat
pentru alegere si vot la Preasf. Patriarch ecumenic, Domnul
Samuel si la prea fericitul Patriarch al Alexandriei, Domnul
Mateiu si la pr ea fericitul Patriarch al Ierusalimului, Domnul
Partenie si la arhiereii ce compun Sinodul endemic din
Constantinopol, ca cu socotinta comunk a acestor trei preasf.
Patriarchi si a Sfintului Sinod, prin voturi canonice, s'a ina-
intat la preasf. Scaun ecumenic al Antiochiel, Domnul Fi-
limon, din Metropolit al Halepului, in anul 1766 April 29.
In Acelasi an 1766 in luna Decemvrie, Preasf. Patriarch
al Ierusalimului, Partenie, dand dimisie de bully voe, pentru
vrista sa prea inaintata, in favOrea alesului de Dumnecleti
Metropolit al Nazaretului, Domnul Efraim, prin indemnul
Preasf. Domn Samuel, facendu-se voturile canonice de catra
Arhiereil aflati de fata in templul Sf. marelui Mucenic Gheor-
ghie, numit metoh, s'a tnaintat la Scaunul apostolic Patri-
archal si s'a umplut de bucurie si cu cea mai mare evlasie
a fast primit de catra toti creOnii Ortodoxi a acestul mare
oral. Facendu-se schimbarea legala, dandu-se si diploma
impe-atesca, prin obicinuitul inscris al actulul diplomatic
Preasf. Domn Samuel la cel de la putere si trimitendu-se
si scrisorile de instiintare la Ierusalim, fOrte inveselit,
auclind de inaintarea sa arhierieil de acolo, si top Ortodoxil,
pentru ca.'1 Wheel si pe el it doreatl, si despre el isi dadusa
parerea. i s'a bucurat fOrte pentru multi mea virtutilor bu-
nului succesor si a vietuit restul clilelor in neactivitate acel
s'atI
www.dacoromanica.ro

insemnat si prea intelept, facend in viata economie, savIr-
sind virtuti si foliose, Patriarchul Partenie, socotind ca cea
mai inalta reusita succesiunea lui la acest scaun.
In cursul anului 1767 v6clendu-si prea fericitul papa si
patriarch al Alexandriel, Domnul Mate la, puterile ostenite,
socotind $i nevoia turmei, ca vietueste in mijlocul lupilor
ripitori si ca in present are trebuinta de un conducetor ne-
adormit, cercetand cu punere si afland un barbat dupa
inima lul, zelos de dogmele drepte, stiutor de Sf. Scripture
si experimentat In filosofia din afara, intelept, malt cugeta-
tor si viguros, nestramutat, cheltuindu-si tOta viata in cu-
vinte si evident in practica virtutei, neintinat in tote si
nestramutat, pe prea inteleptul profesor Ciprian, a Incercat
sa si-1 asecle for Archiepiscop si au mat hotarire imperatesca
pentru el. Iar el, ca sa nu strice buna ordine, n'a primit
hirotonia si votul din afara de insula Ciprulul, care era
patria sa, ci punend bunul inainte de interes, s'a dus de
acolo lerodiacon, purtand cu el diploma imp6ratesca fara
realitate, cand insa turbulentil si eel nemultamiti
si placut sa'si rela pe archiepiscopul de mai inainte,
l'a lasat in liniste si dandu-I diploma imperatesca, s'a tu-
tors cu multamire In Constantinopol. Pe acesta gasindu-1
dupa indumnezeita lul socotinta vrednic de scaun si pri-
mindu-1 cu prietenie si convingendu-1 sa primesca un ast-fel
de oficiii si incunostiintand socotinta lul si alegerea preasf.
Domn Samuel si archiereilor sfintiti sinodali si prea nobililor
hoer' si epitropilor crestinilor Ortodoxi a acestui scaun a-
postolic, prin conintelegere, prin obstesca alegere si soco-
tinta si prin voturl canonice dupa ce dimisioneza in favOrea
lul devine Patriarch al scaunului apostolic al Alexandriel.
In luna lul Mal 1767 facendu-se serbatOre mare in Bi-
serica Sf. Arhangheli in Revma mare, savirsind Sf. liturgie
patriarchal preasf. papa si patriarch Matelti, a hirotonit cu
mama sa archiereu pe Patriarchul Domnul Ciprian, cu de
le-al
www.dacoromanica.ro

716 AMINTIRI DIN 1ST. DISERICEsCA
la sine vointa si socotinta, dimisionand in favOrea lui de
la preasf. scaun apostolic al Alexandriei. Tote regulandu-le
bine dupa dimisionare, s'a dus la Sf. Munte si vietuind
placut lul Dumnecleti si cuvios, a reposat in manastirea
Cot lo mu si.
Inca in acelas an trecend din viata catra Domnul prea
fericitul Patriarch al Antiochiei Domnul Filimon, prin con-
lucrarea obstiel crestinilor Ortodoxi de acolo, prin anafora si
cerere si prin scriscire numind succesor adeverat al tronulul
acestui apostolic pe marele protosinghel al mare! Biserici
Domnul Daniil, prin socotinta obstesca si a Patriarchului
ecumenic Domnul Samuel si a prea fericitulul Patriarch al
Ierusalimului Domnul Efraim si a sfintitului sino I endemic
din Constantinopol, l'a hirotonit arhiereti si patriarch la prea
sfintul scaun apostolic al Antiochiei pe Domnul Daniil si ina-
intat la 6 August in anul 1767.
In acesti do! an! din multe Metropolil si Eparchii de sub
scaunul ecumenic, trecend catra Domnul arhierei1 for le-
gall, ocupatil variate si griji de tot felul aft venit la acesta.
prea inalta pastorie a Patriarchulu! ecumenic. Dar pastorul
cel in tot-d'auna activ si neadormit, Domnul Samuel, tOte
le a savirsit cu ingrijire, cugetanduse drept despre tOte si
indreptandu-le cu norocire, cad avea atata patrundere de
minte, in cat la nimica nu se nedumerea de a convinge
prin cuvint, si atata larasi intelepclune in cat si cele prea
dificile sofisme politice le analiza cu indemanare 'Ana la
ultima intimplare si deducend inlata din princip resultatul
si cumpanind lucrurile si intreprinclendu-le si pe cele ma'
grele de surprins, in cat era admirat de cele ce cugeta, de
cele ce lucra, de cele ce convingea si in genere adica de
resultatele ce le obtinea. De aceea se minuna toti de in-
telepciunea-I agera si de profunda-1 cugetare si reusita in
Vote. Tot pentru acest cuvint si monarhul Otomanilor it
respecta si-1 arata buna-vointa ceda parerelor lul pentrupi-I
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 717
ca i se parea ca le cere cu cuvint. Cad era acela sensibil
de drepta ratiune si curios placea sa stie tOte mai mult
de cat orl-care altul din imperatia nemului set, dar mai
inainte de ce ar fi audit, imbatranind s'a dus, folosindu-se
mult din cunostinta multiply ca sa nu sufere tOte nenoro-
cirile el si cei din jurul sell in atatea nefericiri ale rez-
boiului pe care l'a ridicat el insusi.
Dupe aceea prea invetatul profesor si in tOte admirat
Eugenia Vulgaris plecdnd din Constantinopol la anul 1763
si trecend prin Dacia si primit fOrte amabil si de catra
Domnitorul de atunci, Iubitorul de Dumnedeil Domn al
Ungro-Vlahiel tefan Racovita si de Iubitorul de Dumneded
Domn al Moldovei Grigorie Ghica s'a stabilit in Saxonia si
petrecea in Lipsca, voind sa arate si celor din departare
cata onOre si buna-vointa pastreza catra el si in lipsa lul
Preasf. Domn Samuel, si ca desi locueste id departare, sta
fOrte aprOpe de el, l'a enumerat intre clericil scaunului
ecumenic, inaintandu-1 referendar si palatin a preasf. scaun
apostolic si ecumenic, cu socotinta comuna si cu hotarire
sinodala, I-a trimis acolo decretul, facendu-lcunoscut si re-
comandandu-I tuturor de acolo. Jar el primind cu datorita
supunere la scaunul preasf. apostolic si ecumenic a mul-
lama Preasfintiel Sale si Sfintului si Sfintitului Sinod.
Ingrijirea Preasf. Patriarch ecumenic despre bisericile lul
Dumnegeil atata era de mare si neincetata; lar lubirea de
argint a sta.' panitorului a prefacut si a schimbat Mote si
persecute pe poporul credincios; deci pentru ca eel ce de-
tinead puterea molcomesca patima cea nesaturata a a-
cestul stapan, mestesugea inventiuni not peste alte nol spre
a'l satura de bani. Dar cel mai conrumpa tor si mai distru-
getor dintre tOte a fost vinderea publica a satelor, oraselor
si a tuturor Eparchiilor, pe care cel ce le cumpara cu pret
fOrte mare pe timpul vietei le storcea lath mild, inlaturand
pe cel ce judecd ripirea si alungand departe dintre guver-
sa
si -i
www.dacoromanica.ro

718 A11INTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
natori dreptatea. Cad cei ce cumparail niste ast-fel de
proprietatt, temendu-se de sfirsitul necunoscut al vietel si,
sau datorind banii ce plata si reclamandu-se de Itm-
prumutatori, sail ca, gtndindu -se sa nu remana familiile for
serace, se sileati la strangere de dari si imultind contributiile
anuale si inventand mil de chipurl de constringeri ii stor-
ceail pe supusi pana la mOrte si savIrsati tiranie Indeobste.
De aici dar a inceput in fie-care localitate si sat sa resara
cei puternici si Omeni imperatesti si pretutindenea in sta.-
panirea Otomana din causa avaritiel stapanului se cumparail
de top functiile publice si se vindea dreptatea pe ban!, lar
jaful si violenta imperata, s'a stapanit trideobste nedrepta-
tea, si nimeni nici chiar cel ce detineau dreptatea o as-
cundeatl, ci pe fata faceail nedreptate. Din pricina acesta
apoi inmultit Intristarile, nevoile, calomniile, intrigile,
persecutiile, greutatile, vexatiunile, datoriile si imprumuturile
credinciosilor crestini. Inmultit si datoriile
monastirilor, Eparchiilor, in cat daca casa mares biserici prin
ingrijirea Preasf. Domn Samuel a simtit o usurare si tm-
putinare de datorie, dar cele mai multe dintre Eparchi!
Inmultit In datoril. Tot acesta a suferit si casa comuna si
in parte fie-care dintre monastirile Sf. Munte; lar ceea ce-i
mai re1i, peste asezemintele de la inceput ale celor intal
imparati Otomani si atatea intariri inscrise a celor dupa el,
supusa, si sub dare s'a pus taa localitatea si casa for si
tot! locuitorii de acolo supusi darilor si cel ce nu aveall
de loc proprietatt si nimic de cat trupurile lor.
Suferea dar de iubirea de ban! a stapanirel tOta Cara si
tot orasul din Imparatia Otomana, si faptele nedrepte din
pricina acesta se immultaii, mai ales asupra Crestinilor, si
progresail nenorocirile si relele se adaugeail, pentru care
desteptandu-se Marte, si facendu-se razboiti, ca un nor ne-
gru si intunecat de departe anunta o iarna prea grea si
o primejdie infricosata, lar pericolul neinlaturat si cu un ca-
1-ati
s'ati
Watt
www.dacoromanica.ro

AIVIINTIBI DIN IST. BISERICESCA 719
taclism general amenintand. Deci cel mal multi cu timpul
at priceput greutatile acestor vreml si prin suferintl price=
peat nenorocirile. Iar cel ce intelegea tote si pricepea,
Domnul Samuel vedend de la inceput sfarsitul unor atatea
si atatea lucrurl si intelegend Melo de tot felul din acest
timp si cunoscend ca vremea va fi mal grea de cat orl
cand si ca va trebui sa treca prin primejdie; prin buna
vointa a stapanitorulul si prin marea 8a experienta. si In-
telepclune si pcntru parerea sa de alt-fel in afacerile reale,
s'a gandit si s'a hotarit sa se retraga de la un ast-fel de
scaun pastoresc, cedandu-1 insa unui vrednic. i dar de
departe incepand, forte putin se ingrija de desplacerile ce
'se flasteat.; ci inca prin Interpunerea unora dintre al sei,
caril si pe vrajm.asii lui castigat, plasmuind ingenios
desplacere asupra lul si aruncand calomnil si vorbindu-1 de
1.61 catra popor, ca unul adica, care fiind sus pus nu_se ocupa
de nimeni si cu nimeni nu se sfatula, si nu primea sfa-
turile nici ale rudelor, nici ale prietinilor on casnicilor, ci
ca un absolut si dictator si pornit devenind, conduce ar-
bitrar afacerile Bisericel Marl, nerespectand marginile cu-
viintei si insultand sinodul endemic si calcand ordinea cea
buna, este ingamfat, despretuitor, iubitor de argint si a
ajuns hrapitor, numal de un lucru se ocupa lubeste,
ca sa fie Patriarch pe viata si onorurile si castigurile numal
singur sa le alba. Deci aceste si alte mil de felul acestora
fabricand si insadindu-le in urechele multimei dispunea spre
atingerea scopului lor. Iar el ca si cum n'ar cum5ste, mer-
gend pe ascuns icl si colo, indemna pe cel trindavi de ad
scOte din patriarchat. A cunoscut si pe succesorul
s'a dat parerea si l'a admis si se ingrija de acestea, pre-
facendu-se ca nu stie. A avut inceput acesta demisionare
a sa, prefacuta In primavara anulul 1768, de cand a cautat
ca cei ce lucrau acesta sa convinga pe cel al Larisel de a-
tunci, Domnul Meletie, sa primesca scaunul ecumenic. Fa-
pig
all pi
www.dacoromanica.ro

720 AMINTIR1 DIN IST. BISERICESCA
cendu-se apoi multe schimbari si ra.zboiul incepandu se,
abea cu inceputul lul Noemvrie a putut ca sfi sil.virsasca,
avend conlucrator la acesta pe marele interpret de atunci
Nicolae Sutu, fie din causa unei judecati Intelepte si a
unei vechi prietenii, fie pentru reutate si supirarea de care
a fost intristat mai inainte de el, alungftnd din Constan-
tinopol in Eparchia lui pe Gherasim al Chizicului, rudg, a
sa. Dar deli era urmlrit pentru acesta, este cert ca, a de-
misionat de bung, voe, cAci ar fi avut destul timp sa-s1 t&-
ma.dulasca suferinta.
(ya urma).
C. E.
www.dacoromanica.ro

PREDICA
DESPRE DATORIILE COPIILOR CATRE PARINTI.
,,Cinstegte pe tatell gi pe mama ta, ca
sel-fi fie fie bine gi sd trdegtY ani mulfi pe
pdmint", (Esire cap. XX, v. 12. Porunca
V-a din decalog).
Mute, ascultd incq'dhira parintelui tell
gi nu desprefld aceea ce te-a invefat marca
ta, cad cunund placutd ele vor fi pentru
capul tel gi ca an lank de our imprejurtd
ga luta (Proverbil I, v. 8-9).
Prate cre.,stini,
Multe si nenumerate sunt relele ce bantuie pe
crestinii din clilele nOstre. Daca privesci bine si so-
cotesci, to minunezi, cum unii Omen' mai pot purta
numele de crestini in urma faptelor lor, in urma
neascultarii sfaturilor si poruncilor dumnecleesci, pe
care sunt datori sa le asculte si sa le indeplinesca
intocmai. Un om ca sä pota purta numele de adeve-
rat crestin, trebue ca in tote momentele vietil sale
rev.
www.dacoromanica.ro

722 PREDICA DESPRE
sa-si indrepte gandul si inima catre Dumnecleti, ma-
rele seii binefacetor; El numai sa-i fie steua condu-
cetOre in lucrarile sale de tOta cliva; El numal
fie calauza pasilor sei. Nimic sä nu faptuesca contra
staturilor si poruncilor dumnecleesci, data vrea sa
alba deplina multamire sufletesca in lumea acesta si
sa dobandesca si fericirea in cea viitOre!
SA ascultam fratilor si sa vedem cu durere, cat de
mult s'a intunecat mintea si inima unor crestinl din
mijlocul nostru, caci el nu mai umbla pe calea lu-
minii, ci pe a intunerecului si cat de mult se fac el
vinovati inaintea lui Dumnecleil prin nesocotinta si
neintelepta for purtare! SA ascultam si sa ne rugam
pentru intOrcerea for de la intunerec la lumina, pentru
incalchrea sufletului for cu sfintele si nemuritOrele
invetaturi dumnecleescil
Pratilor,
Dupe Dumnecleti cei mai marl bine-facetori al
nostri aici pe pamint sunt parintii. ET sunt cari ne -au
dat vieta, cad ingrijit sanatatea, cari
dat cele necesare pentru hrana sufletesca si trupesca
pana la virs.ta si vremea legiuita. EY sunt cari ne
urmaresc calea si mai departe in vieta si se bucura
cand multamire si bucurie e in casa nostra si din
contra se intristeza si se jelesc, cand nenorocire si
durere ispitesce casa nOstra. Dar tine nu scie, ca
mama nasce pe copil in cele mai marl dureri si chiar
cu primejdia vietil? Cine nu scie, Ca ea 1-a pastrat
sA-1
ne -au ne -au
www.dacoromanica.ro

DATORIILE COPIILOR CATRE PARINT1 723
sanatatea cu cele mai marl' griji si chinuri? Cine nu
scie, ca atunci cand copilul sufera de o bola Ore-care
si atunci cand t9tul dorme imprejuru -i, mama sin-
gura privigheza in tacere langa leaganul sau patul
lui? Cate nopti de priveghiere, cate nopti de neo-
dihna, cate nopti de sdrobire sufletesca! Si cine 1-a
cunoscut grijile si necazurile ? La cine s'a tanguit ea?
Numal Dumnedeti singur a fost martor oboselelor si
lacramilor el ! Dar Tata, fratilor ? Cine nu cunOsce
munca si sudorile varsate de el pentru agonisirea
celor trebuinciOse pentru intretinerea si crescerea co-
piilor sel? Cine nu cunOsce grija de care e mun_cit
pentru neajunsurile easel sale? El pleca in lume,
muncesce si se lupta pentru castigarea celor de tre-
buinta pentru al' easel' sale! Iubirea parintesca nu se
pote inlocui fratilor cu nimic in lumea acesta. Inirna
fidrintescd e isvorid de bunakiti fientru co5iz, e so-
vele care incaidesce si da- vidtd. Val de copilul, care
e lipsit de caldura inimei parintesci, care e lipsit de
mangaerea si imbratisarea parintesca! Vai de copilul
lipsit de tata si mama! Cine n'a audit fratilor, de
tanguirea copilului nevinovat si curat la suflet, care
n'a putut sa afle mangaere nici dincolo in rain, unde
nici umbra de durere nu patrunde, unde stair sufletele
blande si fericite, unde vieta dulce si in veci ne-
peritore? N'a respuns- el Ore la intrebarea ce pus
sufletele, Ca nu lasa nici o jale pe urma lui duicisa?
Ah, las o mama scumpa, o mama dragastOsa si veci-
nic dup. dinsa voiti plange cu durere! Si pentru ce
acesta ? Pentru ca. mama '1 iubise, '1 desmerdase,
'I
i -au
www.dacoromanica.ro

724 PREDICA DESPRE
trala numai pentru el! Pustie si in veci nemangaiata e
inima parintilor, care ail nenorocirea sa-si piarda
copiii ! Cine n'a audit de nenorocirea tetei de imperat,
care si-a perdut copilasii si pe care inchipuirea poe-
tica a poporului nostru a prefacuf o in privighetore?
Cine nu-i cunosce tanguirea, ca diva sbora peste teri
si marl in urma sorelui creclend c'o sä ajunga o data
la stralucitul lui lams, unde sunt copiii el, iar nOptea
vegheza si canta la stele si suspina prin tufisuri si'sl
canta fericirea perduta plange dorul si jaleal...
El bine fratilor, daca copiii se bucura de atatea
bunatati din partea parintilor lor, daca asa e inima
parintesca, cum trebue sä se pOrte el in vieta fata de
parinti, ca sa le pota aduce numai multamire si
bucurie ? Gum pot el sä le despagubesca grijile ce
au jertfit pentru ei? Cum pot sa le rasplatesca su-
dorile varsate pentru el? Stinta Scriptura, isvorul a
tot ce e bun, frumos, adeverat si mantuitor pentru
suflet ne invata cu prisosinta cum trebue sä fie pur-
tarea copiilor tata de parintil lor. Tata ce gasim in
Sf. Scriptura cu privire la acesta; Cinstesce pe tatal
si pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine si sa traesci ani
multi pe parnint). (Esire cap, XX v. 12). Si in alt
loc din acesta sfinta carte mai gasim: Fiule, asculta
invetatura parintelui teu si nu despretui aceea ce te-a
invetat maica ta, cad: cununa placuta ele vor fi pen-
tru capul teu si ca un lant de our imprejurul gatulul
CM.» (Proverbii 1. v. 8-9). Porunca dumnecleesca
e deci, ca parintii sa fie cinstiti sail respectati de
copiii lor; sfat si indemn dumnedeesc e ca copiii sa
www.dacoromanica.ro

DATORIILE COPIILOR CATRE PARINTI 725
asculte si sa se supuna parintilor lor. Parintii nu vo-
esc de cat binele si fericirea copiilor ; el nu-i inclemna
si nu-I povatuesc de cat spre ce e bun si folositor.
Vointa parintesca sa fie prin urmare si vointa copiilor,
cad on ce regula de purtare pe care parintil o impun
copiilor, nu e isvorita de cat din cea mai mare dra-
goste pentru binele lor. Numai un copil neintelept,
fara minte si inima, numai acela pote sä-si inchipu-
iasca ca n'are nevoe de sfaturile si invetaturile pa-
rintilor sel. A nu asculta de sfaturile si invetaturile
parintilor, e tot una cu a scurta clilele parintilor, a
le fi lor spre scarba si ocara! De aceea cu dreptul
se rostesce Solomon: Q Ca fiul cel intelept asculta
invetatura parintelui set' si numai cel nesocotit '1
nesocotesce invetatura. Si cel lepada invetatura
sufletul sea urasce... (Proverbii cap. XXII, v. i ;
cap. XV, v. 5.. §i v. 32). In legea veche, la poporul
evreu, neascultarea copiilor era socotita ca cea mai
urita fapta si de aceea era pedepsita chiar cu mOrtea.
Iata ce citim in cartea V a lui Moisi: and cine-va
va avea un copil rea si indaratnic, care nu asculta
de vocea parintelui sea si nici de a mamei sale si el
'1 cella si el tot nu asculta de el, atunci sä-1 is pe
el si sä-1 duca la batranii cetatii si sa-le spuna lor:
fiul acesta al nostru e reu si indaratnic si nu asculta
de vocea Si toti Omenii cetatiI sa-1 ucida
cu pietre, ca sä mora. v (Deuteron. C. V, v. 18-21).
Dar numai atata sunt datori copiii fata de parintii
lor, fratilor ? E destul numai sa-i asculte si sä li se
supuna? E destul numai ca-i cinstesc, neesindu-le
cel
'si
nOstra....
www.dacoromanica.ro

726 PREEDICA DSPRE
din cuvint? Nu fratilor ! Atata nu-i de aiuns ! Copiii
sunt datori Iubesca parintii din adincul sufletulul
si sä le fie recunoscetori in tote momentele vietii.
Si cum sa nu iubesca pe acei, car! n'ati Post de cat
lubire pentru el? Si cum sa nu fie recunoscetori a-
celor, carI dat vieta, numele si un lac in ome-
nire? Vine vremea, yin imprejurari, cand parintil
nu-sl mai pot agonisi singuri cele trebuincIose pentru
vieta. Copiii sunt datori ajute mangae ;
sunt datori sa fie ingaduitori fata de or! -ce slabiciune
a lor. trebue sa fie thiagul bdircinefelor fid
rintilor. Asa e frumos, drept si crestinesc. La acesta
indemna de alt-fel si marele Apostol Pavel cand
spune : «Copiii sunt datori sa-si arate recunoscinta
fata de acei cari dat vieta, cad acesta e un
lucre drept si placut lull Dumnecleil » (I Tim. c. V, v. 4).
Daca asa e drept si placut lul Dumneclea, ce inima
de crestin ar indrasni. sa nu caute de a indulci ulti-
mile (Jule ale parintilor sel? Cum ar putea s4 lase pe`
acei car! sunt la apusul vietii sa plece si sä se pre-
sinte lull Dumnecleu cu sufletul sdrobit de durere si
cu lacrami in ochi ? Acesta n'o pate pricepe nici o
minte sanatosa! Acesta nu pate fi potrivit cu firea
omenescal
Fratilor,
Cu tote indatoririle impuse copiilor de rinduiala
firil si de legile dumnecleesci in ceea ce privesce pur-
tarea for fata de parinti ; Cu tote jertfele cele marl
sa-si
sa-i si sa-i
Cofiiii
le-au
www.dacoromanica.ro

DATOIRILE COPIILOR CATRE PARINTI 727
fa.' cute de pal-intl.. ; Cu tote ca ei tin locul lui Dum-
nedeu aici pe pamint fata de copii ; multi sunt copiii,
Carl, nu numal ca n'asculta de inv6taturile si pove-
tile parintilor, dar nu le dais nici cel mai mic sprijin
cand ajung la batranete si cand sunt in nevoe. Sunt
copii, cari 'si ocarasc parintit, se rusineza de el, '1
blestema si chiar '1 bat. Sunt copii, cari vietuesc
numai si numal spre cea mai mare durere si arna-
raciune a parintilor. Mintea sanatosa si crestinesca
se inspaimanta si se ump. le de groza pentru asa ne-
legiuire, pentru asa fapte ! Cu o asa purtare omul
se cobOra in rindul animalelor necuvintatOre ! Un a-
semenea om nu se 'Dote numf crestin ! Dar e cu pu-
tinta fratilor, atata intunecare de minte si atata lipsa
de inima ? E cu putinta atata reutate fata de acel,
cari 1-au adus la lumina clilei si s'au jertfit pentru
ei ? E cu putinta o asa impotrivire fata de legea
dumnecleesca ? Sä se lumineze copiii si sa se gan-
desca la inteleptele cuvinte ale poporului nostru « cä
ret e and plang parintii ». Sa se gandesca in tot
minutul cca bine-cuvintarea parintilor, intaresce casa
fiilor, iar blestemul parintilor risipesce casa fiillor )
((Ea blestemul parintilor e ca petra muntilor, cade
grew copiilor Acestea sunt vorbe ale intelepciunii
poporului nostru, sunt vorbe frumOse isvorite dintr'o
minte sanatOsa. Sa se gandesca copiii in deosebi la
amenintatorele cuvinte din Sf. Scriptura: « Ca bles-
temat e acela care despretuesce pe tatal si pe
mama sa (Deuteronom c. XXVII, v. I o) §i ca «lumina
acelui ce blestema pe tatal si pe mama sa, se va
'si
www.dacoromanica.ro

728 PREDICA DESPRE DATOTIILE COPIILOR CATRE PARINTI
stinge in intunerecul cel mai negru D. (Proverbii XX,
v. 20).
Domnul nostru Iisus Christos, care s'a resboit
contra intunerecului pang intr'atata, Ca s'a jertfit si
pe sine numai cu scop de a aduce o noua vieta in
omenire, sä alba mila de acei copil nenorociti, cari
Si -au uitat de indatoririle for fata de parinti si sa-I
lumineze si sa-I intOrca de la cel req. Amin.
P. G...
www.dacoromanica.ro

MUSICA BISERICEASCA
In cele trei secole primare ale crestinismului si imno-
grafil mai insemnati.
(Urmare. Vec Eliserica Ortodoxa Romani, an. XXIV, No. 2).
B.
Base le cantarel bisericesti s'ail pus, precum am v'eclut, de
insusi Mantuitorul si sfintii sei Apostoli, caci el, rugandu-se,
tot- d'auna au insotit rugaciunile for de cantare, si s?ati rugat
cantand, ca si top cel-l-alti ludei.
Dar cum era acesta cantare, din ce consta si ce coprindea,
sunt atatea cestiuni, asupra carora, cu tote silintele, ce
dat archeologii si cel ce ocupat cu istoria primelor se-
cole ale Bisericei crestine nu s'a putut Inca respunde In mod
cert si hotarit, asa In cat sh nu mai remana nicl o indo-
iala despre nimic.
Este in genere aprOpe dovedit si admis de to ca la
inceput, in biserica cresting, era in us cantarea unisona
(to [LOWP3tX6V EBOS tkaPty3c14); adica toti eel ce cantau, orb
cap ar fi Post el, si orl si ce fel de voci ar fi avut, toti cantat
intr'un glas si inteunul si acelas ton ca cum melodia ce
o cantaii ar fi esit dinteo singura gura. Modul acesta dQ a
Biserica Ortodoxi 'Romani 4
s'ati
V-ail
-61;
www.dacoromanica.ro

730 music A BISEIIICES cA
canta era comun Grecilor, si chiar Romanilor atat Iudeilor. El
cantati chiar si in cazul, cand cantati de odata mai multi
cantareti, fie a ar fi fost chiar si sute de persOne. Cand
cantarea for era corals, ei nu cantail in diferite tonuri; ci cu
toti Yn unul si acelas glas si ton, Mra a adaoga sail a face
vre-unul din cantaretii corulul tonuri suitOre sat pogoritOre.
«Felul cantarei thistre sacre, dice Constantin Economul, a
fost de la Inceput in biserick unison; fie ca ar fi cantat
unul, fie ca ar fi cantat mai multi impreuna. Cand erati
mai multi, cantaa cu totil in acelas glas si acelasi ton, ca
cum glasul iesea dintr'o singura gura, intocmal precum se
canta si asta-di In biserica nOstra cresting ortodoxa 1).
'On Tetiu, profund cunoscetor in ale muzicel bisericesti,
se cerca a demonstra, ca in biserica cresting, chiar din pri-
mele secole, !Ana la caderea Constantinopolulul, ar fi fost
in us cantarea armonica, pe mac multe voci. El invOca in
sprijinul parerei sale urmetOrele cuvinte, dintr'o nuvela a lui
Tustinian: «Hotarim, ca pe .viitor numerul preotilor, la bi-
serica cea mare si sfinta 2), sa nu fie mai mare, ca 60; al
diaconilor de 100; al diaconeselor de 30; al ipodiaconilor de
90; al anagnostilor de 110 si al psaltilor 25; asa in cat
numerul venerabililor clerici, at sfintel biserici celei marl
sa fie de 325 persOne si 100 de alti servitors cu porlari cu tot»
D-1 Teti(' se intreba : «Cum era cu putinta ca un cor bi-
sericesc, compus din atitea persOne, sa ante cantare uni-
sons, §i vocile sa nu varieze tonul, spre a forma o can-
tare armonica pe diferite voci, dupa etatea si positiunea
diferitelor categoric de clerici».
Precum se vede insa parerea D-lui Tetiii nu este, de cat
o simpla supositiune, cats ea nu results din nuvela impe-
ratesca invocata, care fixeza pur si simplu numerul perso-
nalulul clerical, care servea la mareta biserica din Constan-
1) Comp. Constantin Eoonomu. Despre cel 70 de traducetori. Tom.
IV. Pag. 766.
2) Aci este vorba de biserica Sf. Soil din Constantinopol.
www.dacoromanica.ro

MUSICA BISKRICESCA 731
tinopol. Mal mult chiar, tote fragmentele de .notatiune mu-
sicals ce au ajuns pans la not din acesta epoca, nici unul
nu este In genul cantarel cu diferite tonuri, ci Vote sunt
scrise pe un singur rind si nici unul pe trel sau patru rtn-
duri, ceea-ce duce mai cu intesnire la conclusiunea, ca can -
tarile acestor corurl erail unisone si nici de cum pe mai multe
voci si diferite tonuri.
De asemenea si renumitul archeolog Constantin Satha, ba-
sandu-se tot pe aceiasl nuvela a lul Justinian, voeste a.sus-
tine, ca musica bisantinilor era musica armonica, adica can-
tare corals, pe mai multe si diferite tonuri; caci si Satha
nu'si pOte explica, cum era cu putinta, ca atiti cantareti sa
cante d'odata pe unul si acelas ton. Dar precum se vede
si parerea D-lui Sata nu este, de cat tot o supositiune, fara
a avea vre-o bass istorica. Din contra. De parerea D Jul
Constantin Economul, ca adica, cantarea bisericel crestine,
fie ca ar fi fost executata de unul, sail de mai multi (can-
tare corals), ea de la inceput a fost ca,ntare unisons §i
nici de cum pe mai multe si diferite voci si tonuri, cum este
de exempla cantarea armonica corals, executata de musica
occidentals de asta-cli. De acesta opiniune sunt si D-nil Spiri-
don Zambeliu, Alexandra Rangabe, Panait Cupitore
archeologi si cunoscetori in ale musicel.
De asemenea si supositiunea acelora, cart sustin, ca armonia
a fost introdusa in biserica primelor secole din vechea mu-
sica clasica a grecilor, este cu desavirsire gresita; pentru ca
asta-cli este dovedit, ca musica clasica la greci, era melo-
dca, Tar nu armonica. far locurile din Aristotel si Platon
invocate pentru sustinerea acestei tese, sunt tot in favOrea
supositiunel, ca acea musica a fost melodica si nu armo-
nica, precum 16rte lamurit a desvoltat acesta cestiune in
disertatiunea sa despre musica veche a grecilor, D-1 Franzi t).
1) DisertaNiune in limba Latina, tradusa de D -1 Cupitore gi publicafa
in ziarul G-azeta Iubitorilor de Stiinfa". No. 623.
si alai
www.dacoromanica.ro

732 MUSICA BISERICESCA
Ast-fel neputendu-se dar dovedi, ca in musica veche a
grecilor, care, netAgaduit, a avut fOrte mare indurire asupra
musicei bisericel crestine, exista armonia, asa cum ea este
in musica corals. intrebuintata asta-di in occident, cu diferite
partide, unii cantand mai Bros, altii mai subtire, iar altii si
mai subtire si In tonuri diferite, evident ca acesta music/
ast-fel cantata, neavend-o grecil in acele timpuri, ea a fost
streina si bisericel crestine.
Acesta se mai dovedeste si prin faptul ca.' la aparitiunea
crestinismulul, nu existail de cat doue feluri sau metode de
cantal.e. Sail se canta pur si simplu cu vocea si ast-fel unul
sail mai multi cantareti cantau unison, in unul si acelas
glas o musica curat fonetica, In acelas timp si melodica;
sau musica acesta fonetica, esecutata de unul sad mai multi
cantareti, era insotita si de sunetul instrumentelor musicale,
cum se obicinula In sinagoga Iudaica, din timpurile cele mai
vechl 1).
Sfintii parinti ai bisericel de la inceput au hotarit ca mu-
sica bisericei crestine sa fie curat fonetica, asa precum au
cantat Domnul si sfintii sei Apostoli. Ei au interzis cu de-
sevirsire sunetul sgomotos al instrumentelor musicale in cult.
Hotarlrea acesta a avut in vedere, pe de o parte de a apropia
cu adeverat pe om, cand se rOga, cu inima si cu cugetul
set, de Dumnedeil carula se rOga si ii cants imne de lauds
si de multamire; iar pe de alts pentru ca frumusetea na-
turala a vocei omenesti, se impune prin simplitatea ei mai
mult de cat sunetul on -carui instrument musical si este cea
mai proprie pentru desvoltarea pietAte1§i a religiosita tel. in cult.
Acest adever este In genre recunoscut, nu numai de eel'
ce au cele mai elementare cunostinte intru ale musicei, dar
(liar si de eel mai distinsi cunoscetori al musicei si de
aceia cari s'ati ocupat in deosebi cu cele ce apartin cul-
') Comp. Genesa IV, 21. XXXI, 26-27. Exod. XV, 1, 20, 21. Iisus
Navi, VI, 1-9. I Cronicilor XVI, 14. Psalm 236, 1. etc.
www.dacoromanica.ro

MUSICA BISE masa. 733
tului si religiunei. In Enciclopedia Teologica. a D-lui Migne,
lata cum se exprima un distins musicant asupra vocel ome-
nest.); «Nimic nu exists mai placut si mai impunator ca vocea
omenescA si in deosebi a femeel. Nimic nu este mal carat
«si mai miscator ca vocea copilului. Nimic nu este mai pu-
«ternic si mal nobil ca vocea barbatesca si nimic nu este
«mai armonic, mai complect si mai entusiast, de Cat vocile
«unui cor, compus din ba.rbati, femei si copi11)}.
In cultut bisericel crestine dar unde prin cantari se ye-
nerezA adev6ratul Dumnedeti, s'a intrebuintat organul cel
mai perfect si cel mai convenabilvocea omenesca."In
cantarea imnelor Dumnedeesti, Bice Zonara in expli-
«carea canOnelor cu privire la imnele si calitarile bisericesti.
nol nu luam 3n ajutor nici un fel de organ sab
instrument muzical, ci le ca,nam 1111 Dumnedeli
numal prin glasul nostru, lard vre-un instrument
muzical"
Intrebuintarea instrumentelor musicale In cult a fost de-
preciate si condamnata., fOrte de timpuriii; s'ar putea dice
chlar de la inceput. Toma Aquinatul, vorbind despre usul
for in cult, spune ca ele mai mult impietresc si distrag
inima omulul, de cat s'o indemne la virtute, pietate si
religiositate. lar in Vechlul Testament pofetul Amos aver-
tiseza. pe Ebrel pentru acesta musics, ca din partea lui Dum-
nedeil si le dice: «Departati de la mine sunetul canta.rilor
vOstre, cad nu void sa and psalmi organelor vOstre 2)».
Dintre parintii bisericel crestine cel dintaiu, carele detestti
este Iustin Filosoful si martir. El dice: « A canta lui Dum-
nedeil cu organe neinsufletite si cu fluere, se cuvine nu-
mai copiilor, cad Inca minte si judecata; pentru acesta
s'a permis Iudeilor; In biserica lui Christos ins'd cantarea
cu organe si cu instrumente musicale, nu este ertata. Noi
1) IVIigne. Dixionaire de plain-chant pag. 1541.
2) Amos. Cap. III, 16.
Dian
www.dacoromanica.ro

734 MUSICA BISERICESCA
trebue si se cuvine sa cantam Domnulul pur si simplu
numal cu glasul nostril). Ace las lucru '1 afirma si Ar-
noviii 1).
Ast-fel Intrebuintarea instrumentelor musicale in biserica
crestina a fost interclisa chiar de la inceput. Asezamintele
apostolice interclic clar orl-carui crestin de a le intrebuinta,
iar pastorilor bisericel li se ordona. de a nu boteza pe cel
ce canta cu chitara si alte instrumente. Sf. Joan Chrisostom. ,
vorbind despre inlaturarea instrumentelcr musicale din cul-
tul lui Dumnedeil, intre altele spune, ca ele ail fost permise
Iudeilor de Dumnecleti pentru a-i departa de s6rbatorile cele
sgomotOse ale paganilor, dar nu a lipsit de a le face cu-
noscut prin sfintii sei profetl, ca o ast-fel de cantare nu
era lul, nici placuta, nici bine primita. Acelas sfint parinte,
vorbind despre usul acestor instrumente, in cultul Ebreilor
si al Grecilor, ghee: «Li s'a permis acele instrumente pentru
slabidunea loan.
Insusi Platon, distinsul si marele filosof al Grecilor, pre-
cum si Oratiti al Latinilor, nu au in mare onOre musica si
melodia lipsita de cuvinte; ei clic: «0 ast-fel de musica
pOte sa placa si sa multumesca auclul, pOte chiar sa misce
si sa entusiasmeze, dar ea nu este de nicI un folos).
De aceste principii, calauziti sfintil parinti al bisericel
crestine, de la inceput aiz inlaturat din cult orl si ce ins-
trument musical si permis a se canta rugaciunile si
imnele de lauds, de cat numal cu voce si in cor de cre-
dinciosi. Motivul acestel inlaturari ni'l arata Sf. Grigorie al
Nisei a fi urmatorul: «In cantarea cu instrumente musicale
nu se aude, de cat numai ecoul melodiei, lar cuvintele,
cari insotesc melodia, nu se deosibesc. In cantarile insa,
ce se canta numal cu glasul, pe langa ritmul melodiei, se
cunosc si cuvintele si acesta este de nevoe si de folos ca
sa cunOsca credinciosii).
1) Comparii Arnovit. Scrierea contra paganilor. Cart. I, cap. VIII.
n'ad
www.dacoromanica.ro

1900 08

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (16)

Viewers also liked

Viewers also liked (18)

Similar to 1900 08

Similar to 1900 08 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1900 08