1901 03

BISERICA
ORTHODOXA REANA
Revistii PeriodicA Eclesiasticii
A
SMUT SIND AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XXV-lea, No. 3
I TT 1T
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Carte de sfaituire catre locuitorl . . . 233
2 Sist. Filos.-Teolog. al Fericit. Augustin 241
3 Amintirl din Istoria Bisericesa. . .
cre§tinismulul
249
4 Predia despre triumful 279
b Ioachim at III pentru a dona &I Patri-
arch Ecumenic. 286
6 Cronica Bisericesa 302
7 Cuvintare tinuta la cununia religiosl a
Majest. Lor Regale Regina Romaniel. 318
8 0 scrisore religiosa . 323
9 Un raport. 329
10 Cuvintare la nuntl. . . . . . . 332
11 Raportul Cuv. Paroh al bisericel Inal-
(area DomnuluI din HusT 336
12 Act comemorativ 341
13 Donatiunl 343
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICESTI
1901_
...... .
si
.
I
isM
SECT 1.54r ORO
,
Alrr:.TELR.
. . . . . . .
.
. . . . .
. . . . .
. .
www.dacoromanica.ro

ANUL XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 3.
CARTE DE MEM CE FACT IJA POSTI1L
CATRE LOCUITORI.
Publicam acesta Enciclica a meritosului Episcop,
cel intaiu al Argesului, Iosif, care indata dupa ridi-
carea sa la gradul de Episcop Eparhiot, grija sa cea
mai mare a fost indreptarea moravurilor role, furisate
si introduse cu timpul intre fiii sei spirituals. El is
de baza decalogul si le arata in termini forte
lipsurile for crestinesti. Le dovedeste ca numai
cu numele sirit crestini, iar cu faptele mai rei de cat
paganii, injura Cruci si Dumneclei, lege si tot ce-i
stint si respectat, fura, jafuesc, jura stramb, cleve-
tesc, si traesc in desfrandri si betii. Acestea se petre-
ceati pe la sfirsitul seculului trecut
Dupa acesta-i indemna virtuosul Episcop si parinte
sufletesc al for de a se parasi de aceste viii uriciOse
si sa se intOrca catra. Dumnecleil, spre a's1 intOrce si El
mania sa de asupra norodului crestinesc a acestei
S'Ari CRACIUNIIIII
inte-
lei,
(I 794).
Tail.
www.dacoromanica.ro

234 CARTE DE SFATUIRE
Le da exemplu starea de mizerie in care sint,
lipsa de producte, bolele bantue etc.
Daca privim cu atentiune starea nostra sociala si
la tarn si in orase chiar si acum, dupa trecerea de
un vec, and prin mila lui Dumnedeu am scapat de
invaziunile nemtesti si rusesti, de iataganul turcesc
si de batjocurile laniceresti, in fine de vicleniile si
vexatiunile de tot felul ale tanariotilor; cu tote acestea
moravurile rele, obiceiurile stricate si invechite tot
nu le-am inlaturat dintre noi. Traim in libertate si
abuzam de ea, sintem cu totul indiferenti in cele re-
ligiose, ba unil din not chiar nereligiosi si Fara nici un
respect care Biserica nostra stramosasca, temelia
moralitatei poporului Romanesc. Cu rusine and adese
pe copii mid pe stradele Capita lei injurand sfinti si
Dumnedei si tot felul de insulte grosolane, spre ru-
sinea nOstra. Clerul s'a facut si isi face datoria sfatu-
ind, mustrand si indemnand spre bine si vieta corectft.
Dar cine-1 asculta.! Acestea nu sint simptome bune,
ci prevestiri de nenorociri, daca nu ne vom indrepta.
Sa se citesca cu atentie acesta Enciclica si se va
vedea limpede, ca ranile de carl sufeream acum un
secul, sint aceleasi si acum. Putin am progresat pe
terenul moral, ba pot dice nimic!
Tata acesta Enciclica:
Cucernicilor protopopl, molitvelor vOstre preotilor si dia-
conilor si tuturor celor-l-alti pravoslavnici crestinl ce sinteti
locuitorT intru acesta eparhie a smereniel nOstre, de la Dum-
nedeii ve rugam pace, sanatate, spasenie sufletesca In-
destulare intru tote cele trebuinclOse, spre chivernisirea vre-
ce-i
si
www.dacoromanica.ro

CATRE LOCUITORI 235
melnicel vieti, iar de la smerenia nOstra molitva si parin-
tesca blagoslovenie ye trimitem.Datoria pastorului este ca
apururea sa se afle fang turma si sa o cerceteze si sa o
povatuiasca spre pasunea cea sufletesca, supt care datorie
si smerenia nostra find, dupd ce din mila lui Dumnecled
ni s'ar'i incredintat acesta eparhie, nu putina grija avem de
spasenia tuturor celor ce se afla locuitorl intr'insa, pentru
care si cu dorire gata am fost si suntem a veni ca sa ne
aratam de fata catre tOta turma si dupd a nOstra putinta
ajutorindu-ne Dumnedeti sa tnvetam pe fieste-carele cele
ce se cuvine crestinatatii Inca stiind acesta lipsd ce de obste
intamplat. Pentru pacatele nOstre am socotit ca sa nu
vi sa pricinuOsca Ingreuere cu venirea nOstra, deci pentru
ca atat ca sa nu fim lipsiti cu totul de implinirea pasto-
restil datoril, cum si turma de folosul ce i se cuvine de la
pastorul sefi. Apropiindu-se si sfintul post al sfintei Nasteri
cel dupa trup a Mantuitorului nostru Iisus Christos, lata
printr'aceste putine cuvinte in scris nu lipsim a arata dra-
gostea nOstra cea parintesca si pre top deobste va indem-
nam va sfatuim ca sa nu fits cu totul plecati nu ca la
lucrurile cele vremelnice, desarte si lumesti, ci sa socotiti
ca sunteti prin baea sfintului Botez pentru imperatia ceru-
rilor, care este- cea adeverata mostenire a crestinilor celor a-
deverati si cum ca mOrtea este gata inaintea tuturor si val
de acela pre carele va gasi cu halna sfintului Botez intinata
cu pacatele si nu sa va pocai In vieta lui, mai bine sa nu
sa fi nascut unul ca acela, caci dupa mOrte nu este poca-
inta, ci mama) judecata si rdsplatire fieste carula dupa cum
a lucrat tnteacesta lume, atuncla vor plange multi pentru
ca n'ai'l facut bine in lumea acesta, pentru ca aU trecut Ode
nOstre in desert, Insa de nici un folos nu ne va fi acesta
tanguire.
Acestea m'au indemnat a le scrie, pentru ca Omenii pa-
mintului acestula cu totul s'ati tras inapoi de la poruncile
s'ati
si
www.dacoromanica.ro

legil, si ca niste resvratiti si inpila T, precum dobitOcele, nu-'s1
cunosc drepta si stanga lor, si numal un nume crestinesc au
remas, precum si ovreilor, cand cliceati catre Domnul Christos:
ca sunt fecIoril lul Abram, lar cu faptele departe sta de
crestinatate, cad Dumnedeti porunceste in lege la 1ntgla
porunca : g sit to Inchini unula Domnulul Dumnedeului tell;
si tut numal sa-1 slujestl, si numele lul in desert sa nu el',
Tar cresting vremil de acum nici stilt ce inchinaciune se
cade lul Dumnedet, ci slujesc poftelor sale ca niste dobitOce,
si dad. se inbolnavesc, nu alerga la ajutorul Tub Dumneded,
ci la descantatOre si fermecatOre, si de la acestea nadajduesc
a avea ajutor, si In loc sa cinstesca pre Dumnedeti, si nici
numele lui sa nu-'l la In desert, bar ei injura crucea, legea
si unile din tainele bisericesti, care me cutremur a le si po-
meni, si sufletul si pomana, cu care sa dovedesc a fi maT
reT de cat pagang, cad el de acestea nu fac, ci Inca si pe-
depse grele dati celor ce vor °cart legea lor. La a doua
porunca si la a opta dice: sa nu juri si sa nu marturisestl
stramb; Tar cresting nostril nu au juramintul Intr'un chip,
si pentru un stanjen de parnInt, pentru alt lucru mic
primesc juramInturi si carob de blestem ticalOse, si uniT ne
avend nicl o treba marturisesc stramb, si macar ca s'ail a-
aratat multe minuni, la unit ce au jurat stramb, unit cuprin-
dindu-se de duh necurat, altil a mutit si ologit, altora
dupa mOrte trupurile afurisite Intregi, negri si urn-
flap, dar tot nu se inteleptesc ticalosil; ci cu grabire alerga spre
plerdare si pentru acesta nu se invrednicesc cei maT multi
ca sa vada rod din 01.44 si de si ved, dar le sacera mOr-
tea pe copiil lor mai 'nainte de vreme, ca dupa cum dice
Proorocul Zacharia: r Secere lunga de doue-deci de coturl,
si lata de clece coturl pogOra in casa celor ce sa jury pe
numele lul Dumnedetp . La a treia porunca dice Dumnedet.:
(Sa cinstestl serbatorile tale*, Tar cresting in potriva urmeza,
ca in dilele prOste sed acasa, bar duminicile si serbatorile
s'ati
ga-
sindu-li-se
Waal
www.dacoromanica.ro

CATRE LOCUITORI 237
in loc sa merga la Biserica sa asculte cuvintul lul Dumneded
si sa se r6ge pentru ertarea pacateler sale, bar el atuncea
is1 gasesc pricina de calatorit si merg pe la targurl, si pentru
pricina de judecatb pe la judecator si aceste sfinte Mile le-ad
ales pentru betil de care se intampla cele mai fara cale
curvil, sigh, galcevi, JAW si de multe orl si uciderl; far
serbatorile dracestl le padesc fOrte tare, cum este ropotinul,
circovil §i altele. La a patra poruna, dice Dumneded:
4 SA cinstestl pe tatal ted si pe mama to *; lar crestinil urmeza
in protiva, ca nu numal nu O. supun lor si sa-1 asculte la
vreme de batrinete, sa-1 caute, sail ajute, sa-'1 imbrace,
sa-1 incaldesca, ci Inca unit, vat de 0! indraznesc pana la
atata de 'I dosadesc, IT bat sl-'1 gonesc din casele lor, care
nici dobitOcele, nici fiarele salbatice nu o fac, si nu stid ti-
calosil ca de ar face orb ce bine parintilor lor, In cat si pe
umere sa-1 pOrte In tota vieta lor, Inca tot nu pot implini
datoria ce sa cuvine fiilor catre OH* La a cincea po-
runca dice Dumnedein cSa nu ucill), adeca sa nu omorT
pe altul, bar ticalosil crestini si pana la acesta fara, de lege
ail ajuns si vieta care o a dat Dumneded si numab lul
Dumneded sa cuvine a o lua, cand va vrea, ci o ridica de
la Omenb cu atata salbatacie urmand diavolulul care este
ucigator de OmenT din inceput. Pentru aceea si osanda bles-
tematului Cain vor mosteni in focul nestins. La a sesea
porunca si la a noua dice Dumneded: (SA nu curvesti, si
sa nu poftesti muerea vecinulul ted», bar ticalosii crestini la
acest pacat sunt plecatl mai mutt de cat dobitOcele cele ne-
euvintatOre, cad acelea numab o data Intr'un an fac, pa-
dind hotarele firii, ce le-ad dat Dumned.ed pentru a sa in-
multi; Tar Omenil a pururea sa tavalesc ca intr'un noroid,
si deosebit de curviile ce sa intampla de fac cel necasato-
ritl si vaduvl, dar si Intre (pre)curvii cad, barbat avend femee
merge la alta femee cu barbat, din care sa spurca rodul
lor, cel ce este blagoslovit cu cununie, si copif ce sa nasc
www.dacoromanica.ro

dinteinsil es 6meni 1.61 din fire, curvari, hop si fetele for
asemenea, urmand faptele parintilor lor, ca niste ne infri-
nate 41 stria fecloriea mai inainte de cununie cu tine li
se intampla, si apoi pe urma cauta zestre fail the' o rusine,
Inca de multe on napastuesc 6meni nevinovati, si multi O.
pedepsesc si sa globesc fara dreptate. La a septea po-
runca dice Dumneclet: « sa nu furb, furtisagul este in multe
chipurl: ca unit sunt cars om6ra 6meni, talcs case si and
cu foc; altil sunt acela cars tura vite, vacs, cal si le vind
Intealte WI', unde nu'l cunosc, altil sunt carl de la ye-
cinii for fura lucruri, halve si alte bOrfe, yin, rachlt, grail,
porumb, fan, gain' si allele ce sunt mai lesne de furat, la
care tote acestea sunt plecati ticalosil 6meni al acestel OM,
si carl nu sa socoteste a putea umbla sa hotesca, ci sa fac
gazde de hoti si pana intr'atat el sunt plecati la acesta fapta,
incat socotesc ca acesta fara de lege este de nevoe, a fi
ca un lucru din cele ce i se cuvine, si indraznesc de clic
di Dumneclet I-at rinduit spre acesta, facend, pre Dumne-
clet pricina reulul, nelegiuitil, si cu tote ca nu inceteza sta-
panitoril si zapcil a pedepsi pe unit ca acestea, dar fiind
firea for obiclnuita spre feu, si ne peaepsindu-se de parintii
for de mid, a pururea urmeza acesta fara de lege. Ia,r la
a clecea porunca dice Dumnec,let : 4Sa nu poftestl nicl un
lucru al vecinului telly,, ins& crestinil pamintului nostru si spre
acesta porunca in protriva urmeza cu lacomie, ca data vede
pe altul ca are movie si casa cu vite si cu altele Indestu-
lata, ravneste si in tot chipul mestesugeste ca sa apuce al
acelula, si-1 pune la dajde peste putinta lui, ca ingreuin-
du-se sa le vincla si se face el trital musterit sa cumpere,
si tntr'alt chip, inprumuteza cu bans si cu dobancll grele,
care acesta o face si cel ce sa numesc mai de isprava, si
ne mal putandu-se plati ticalosil 6meni, de nevoe 'sl vinde
mosia sat vitele fara pret, sat fuge de le lasa tote; altil
larasi dad. vede ca are un om sluga, vrednica sail slujnica
www.dacoromanica.ro

CATRE LOCUITORI 239
sa silesc cu multe mijlece si cu fagaduell de simbrie mai
multa, sl-1 scot de la stapanit lor; altil veclend un lucru
placut la vecinul sett, data nu-'l pot lua cu voe, Inv* pe
altul de-'l fura, si altele multe ca acestea sa urmeza de
crestinb Inprotiva acestor clece porunci ale lub Dumnecleu,
care pentru inmultirea cuvintulul be lasam. lar aceste pe
scurt le Insemnam, ca fieste-carele aulindu-le, de va fi vi-
novat, sa, faca parasire, bar neflind vinovat sä se feresca a
nu be face, cad cunoscuta este urgia lub Dumnecleti pentru
pacatele nestre, ca nl-att pedepsit cu mild ca un parinte
si nu ne-am Inteleptit din cele trecute batab; bar acum ati
lasat acesta lipsa de hrana, care baste mal Brea de cat cele-
1-alte, si de nu ne vom tnterce din reutatile nestre, !Ate
sa ajungem la acea de istov perire, cand nicb In anul viitor
va da pamintul rodurile sale. Deci, blagoslovitil mel
crestinl, fitl urmatorl bunelor sfatuirb, ce din dragoste bubi-
tere de fib ye dam si ye parasitl de cele rele si urmati cele
bune; Biserica o padib, Duminicile si la Serbatorl ispovadui-
ti-ve si ye facet] canonul, ce ye da duhovnicul, si eel
ce vet] fi vrednicl impartasiti-ve sfintel Cumunicaturb, ca sa
ye fie de paza de tete bantuelile vrajmasulul diavol si spre
inmultirea a tot binele. Fugitl de jurAmInt, de marturie
stramba, de clevetire, de mincbuna, nu injuratI crucea, legea,
sufletul, nici orb ce alt lucru din cele sfinte, cinstitl si can-
tati pe parintil vostri cu cucerie pan& la m6rte, ca si yob
sa aveti cautare de la flu vostri si sa vi sa Inmultesca anil
vietib. Invetatl pe copiii vostri frica Jul Dumnecleu, ca sa se
deprinda de mid; fugitl de betie din care sa nasc tete reu-
tatile, si mal virtos curvia, care spurca si trupul si sufletul
si scurteza si Vele vietel; feriti-ve de furtisag a nu pagubi
pe vecin nici pana la cele mal mid lucrurl, ci sa fit] in-
destulatl cu drepta agonisita vestra, cad ce este cu nedrep-
tate nu este blagoslovit, si mal bine sa bage tine -va foc
In casa lul de cat lucru de furtisag; Intracestalb chip de
nu-'0
www.dacoromanica.ro

240 CARTE DE SFATUIRE CATRE LOCUITORI
vett vieiui, vett avea blagoslovenia lut Dumne4eil in casele
vOstre si cu Indestulare vett aduna rodurile ostenelilor v6s-
tre si dupl esirea din vieta acesta v6 vett Invrednici tm-
01.6.00 cerurilor, tar cAnd nu vett fi urmatori, vett lua cele
Inpotriva, in desert vett samana. 1361e si pagube si morp
naprasnice ye vor Intimpina din urgia lui Dumnecleti, si de
ant stepanirea aasta lumesca ye veil urt si ye veil pe-
depsi ca niste calcatorl de lege, si despre partea bisericescA
vett fi lepadatl, cad pe unit ca acela, cart in tOtA vieta for
vietuind dobitoceste si nu still Biserica, si nu sa ispovAduesc
si nu sa comunic, nicl la vreme de MA in casa for nu sa
cade sa intre preott, nici paraclis sau maslu sat osfistanie
sa citesca, nict sa -'t ingrOpe la Biserica, ca pe unit ce
voit In vieta Icr sa stie Biserica, nicl sarindare sat pome-
nirl sa faca pentru unit ca acestla; ci pentru ca sa nu a-
junga lucrul pana la atata osanda, fits urmAtori bunelor
nOstre sfatuirl, chi si darul lul Dumnecie6 si parintescA bla-
goslovenia nOstra sa fie cu vol cu top. Amin.
1794 Dechembrie.
C. E.
r---`,-Wi4M-"I
n'ad
www.dacoromanica.ro

SISTEMI, FlOSOFICO-TEOLOGIG AL FERIC1TRIll
Vecp Biserica 0rtodoxL Roma* an. XXV, No. B.
Cea-l-alta forma principala a pacatului este mandria, des-
pre care am amintit i mat sus. «Ce alt ceva de cat mandria
pOte sa fie inceputul unet actiuni rele? Ce alt ceva este
mandria, de cat dorinta catre o marire falsa ? Cad marirea
sufletulul este falsa, cand parasesce acea origina la care
trebue sa die i voesce ca ea singura sa devie origina. A-
cesta insa se tntimpla cand ea gasesce prea mare placere
in sine insusi si se departeza de la binele cel neschimbacios,
care ar trebui sa-1 plata mat mult de cat s'ar placea pe
sine Insup Acesta este dupa. Augustin asa numitul pacat
diabolic, pacatul Diavolulut, pacatul stramosilor nostril).
Ast-fel Augustin arata ca pacatul nu se afla nici in Dum-
necleil nici in natura, ci este un product al vointei libere
i conrupte. Posibilitatea pacatului sta in libertate. Daca, sta
In libertate, atunci pentru ce Dumnecleu a dat-o Omenilor ?
Nu este el prin urmare autorul pacatului ? Aceste motive ad
1) Dorner. Augustinus pag. 137; Bohringer Kirohengesohichte pag. 386.
AUGUSTIN,
www.dacoromanica.ro

242 SISTEMUL FILOSOFCO-TEOLOGC
facut pe fericitul Augustin ca sa se ocupe mal de apr6pe de
acesta cestiune ass de importanta §i sa arate pentru ce ne
a fost data de Dumnecjeti §i pentru ce omul a bajocorit-o.
Libertatea este un dar al lul Dumnedeit Ea are de stop,
ca omul prin sine insu§1 sa servesca lul Dumnedeil in mod
conscient §i liber §i sa implinesca dorinta divina. Mal de-
parte, nu exista nicl o actiune buns fara libertate. Cand
omul n'ar putea sa lucreze bine ca flinta morala, intru cat
el n'ar voi, din acesta urmeza ca e necesitate, ca el sa
alba o vointa libera, cacl ast-fel cum ar putea el sa dis-
pretuesca ceea ce e reil §i sa stimeze ceea ce este bun;
ceea ce e fara vointa ar putea sa nu fie ceva req, ins&
tot ass n'ar putea sa fie o fapta buns. Nu este fericire
fara libertate si nicl chiar siguranta fericiret: RSe afla 6re
o siguranta mal mare, de cat ca sa fil in posesiunea unel
carea, contra vointel tale, nu pOte sa i se intimple
nimic 1.01? Nimeni insa nu este sigur de bunurile pe earl
pOte sa le Ord& contra vointel sale). Din acestea re-
sults ca libertatea ne este data de la Dumnedeti spre a
face binele si ca o actiune morals nu e posibila fara liber-
tate. In ea se afla posibilitatea sail puterea de a paca.'tui si
acesta posibilitate nu 'Ate sa -1 fie rapita, cacl atunci n'ar
mal exista.
Este absolut necesar ca vointa sa fie libel* cad chiar
data omul nu ar face us de dinsa a§a cum ar trebui, ea
remane totu§I vointa acelula care voesce §i on ce ar face
e fapta lui proprie, executata in deplina libertate. Causele
externe nu pot sa rapesca vointel libertatea sal). Ordinea
causelor nu inlatura libertatea, pentru ca ea este in a§a mod
1) De civ. del I, 1. Nam si volnntas tantiun esset, neo posset, (pod
vellet, potentiore volnntate impediretnr; neo sic tamen volnntas, nisi
volnntas esset, neo alterins, sed ejus, qui vellet, et si non posset im-
plere, pod vellet.
vie 1,
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 243
stabilita, ca acestea aid isl gasesc locul for Libertatea vo-
inset omulul nu este o actiune, ci insusl o causa si In a-
dev6r causa tuturor actiunilor omenesc19. Dumnedet con-
duce lumea in asa mod ca el permite unora din creaturile
sale ca 0, alba miscarile for propril. El le-a dat posibili-
tatea de a fi ast-fel si de aceea aceste miscarb sunt opera
sa. Aid se afla ca basa notiunea libertatel, care nu consta
In alt ceva de cat in actiunea proprie a fiinteb rationale.
Acesta este consciinta libertatel, ca nob simtim cum se misca
sufletul nostru insusl nu in spatiti ca un corp, din un loc in
altul, ci spiritual, cum scOte in evidenta schimbarile sale pro-
pril. Cand not voim, ace sta este o activitate, pe care nimenb
altul n'ar putea A. o indeplinesca pentru not2). Acesta vo-
inta a nOstra este libera, pentru ca sufletul nostru prin ea
primesce de fapt ceva, ceea ce H apartine; tot ceea ce not
putem sa ne atribuim, ac6sta este activitatea m5stra proprie,
pe care nob o numim vointa. Nol insine nu suntem alt ceva
de cat vointa8).
Ast-fel exprima Augustin importantul principit, care pre-
doming intregul sea sistem, ca de la vointa atarna totul
ceea ce este at nostru, meritul si demeritul nostru, valOrea
nOstra precum si condamnarea. Acesta este principiul sea
din punctul de vedere etic cu privire la lume.
1) De civ. dei V, 9, 3. Non est autem consequens ut si deo certus
est omit= ordo caussarum, ideo nihil sit in nostrae voluntates arbi-
trio. Et ipsae quippe nostrae voluntates in caussarum ordine aunt, qui
certus est deo ejus que praescientia continetur, quoniam et humanae
volnntates humanorum opernm caussae aunt.
3) De div. qu. 83, 8. Moveri per se animum sentit, qui sentit in se
ease voluntatem. Nam si volnmus, non alias de nobis vult. Et iste mo-
tus animas spontaneus eat; hoc enim ei tribntum est a deo; qui tamen
motus non de loco in locum est, tamquam corporis. De civ. dei V. 9,
3; de lib. arb. III, 7. Non voluntate autem volumus, quis vel delirus
andeat dicers?
3) De civ. dei XW, 6. Voluntaa eat quippe in omnibus, immo omnes
nihil aliud quam voluntates aunt.
www.dacoromanica.ro

244 SISTEMUL FILOSOFCO- TEOLOGC
Acest principit se opune determinismulul in punctele cele
mai esentiale. Vointa nOstra nu ne este determinate prin cu-
noscinta, ci mai intalt trebue sa voim binele i sa-1 lubim i
apol numal vom putea sa-1 cunOscem §i sa-1 dobandim. Cu tote
acestea, notiunea libertatel nu presupune nici de cum o
separare complecta a vointel de substanta sat chlar de
Dumnedeti, care ne garanteza tot ce este al nostru. Ci, data
nol voim fericirea, acesta este ceva proprit al nostru, insa
acesta nu inlatura libertatea vointel, cad alt-fel no!, contra
vointel nOstre, ar trebui sa devenim fericiti1). i vointa 'As-
tra libera are causa sa to Dumneded, insa nu este mai putin
o causa libera, cad tocmal a§a a fost ea create de Dumne-
deti. In ce privesce relatiunea creaturilor cu Dumnedeti, Au-
gustin se rezima pe aceea ca substanta §i activitatea creatu-
rilor nu inceteza de a fi lor proprie, cu Vote ca le e data de
Dumnedeti. Tot in modul acesta intelege el §i presciinta lui
Dumnelet. Cum ar putea sa inceteze libertatea vointel, tend
Dumnedet scie de mai inainte, ca not voim cu vointa fi-
ber& binele sat reul ? 2).
Acesta notiune a libertat el trebue sa o recum5scem ca
basa invetaturei lui Augustin intru cat privesce relatiunea
dintre libertate §i gratie. OM tine observe cum el mergend
din acest punct de vedere pe de o parte putea sa lica Ca
credinta este o opera a vointel m5stre libere, lar pe de alts
parte ca credinta este un dar al lui Dumnedeti2).
Presciinta divine nu pOte sa fie inlaturata nici intr'un
mod, ea exista in notiunea de Dumnedeti §i data cineva
observe mai de aprOpe, vede ca acesta nu numai ca nu in-
latura libertatea vointel, ci conlucra spre demonstrarea el.
Vointa tontine libertatea chiar in notiunea sa; unde nu
1) De lib. arb. 7.
2) De lib. arb. 6; de civ. dei V, 10.
2) De grat. et lib. arb. 17.
www.dacoromanica.ro

AL FEB.. AUGUSTIN 245
exists o vointa de sine statatore, acolo nu e nicl o vointa.
Numal cand ne sta in putere atunct e vointa nOstra si in
acelasi timp e vointa libera, cad pentru not nu e nimic
liber de cat ceea ce sta in puterea 'Astra si vice-versa, tot
ce sta in puterea nOstra e liber. Prin presciinta lul Dum-
nedeil vointa nOstrA libera nu numal di nu este negatA, ci
afirmatA, pentru ca el, in a carui sciinta nu e posibila
erOrea, scie mat dinainte CA ell void avea puterea de a me
hotart insus11). Dupa cum o presciinta omenesca'a faptelor
viitOre ale altula nu pOte aduce nici o constrangere vointel
acestula, tot asa se IntimplA si cu presciinta lui Dumnedeti,
emenit pot sA, pacAtuesca din propria for vointa, fall ca
presciinta diving, sA-1 silesca la acesta. Pe cat de putin me-
moria mea serva ca causa, ca aceea ce s'a intimplat odi-
nick% trebuea in mod necesar sA se 'intim ple asa, tot asa
de putin este si presciinta divina causa ca trebue sa se
intimple, ceea ce se va intimpla. i dupA cum ed iml a-
duc aminte de Cate ceva, ceea ce am fAcut, fail ca prin
acesta sl fi facut totul de care imi aduc aminte, tot ase-
menea si Dumnedeti scie totul de mat inainte ceea ce el
va face, fara ca el prin acesta A faca tot ceea ce el scie
mat dinnainte ea se va intimpla2).
Bite ca ordinea lucrurilor, prin care se intimplA tot ceea
ce se intimpla, O. fie fixata in vointa si sciinta lut Darn-
nedeu, de aid insa nu urmeza ca vointa 'Astra nu este li-
bel* cad vointa nOstra este admisa in ordinea causelor
sciuta de dinsul. In genere se afla numal cause libere si
prin urmare spirituale ale lucrurilor, Dumnede6 si spiritele
rationale. Dumnedeil este causa care opereza si nu se lasa
a fi operat; cele-l-alte insl sunt cause care opereza si sunt
operate. Cu totul alt-fel este cu causele corporale, cart mat
1) De lib. arb. III, 3.
2) De lib. arb. III, 4; de oiv. dei V, 10.
www.dacoromanica.ro

246 SISTEMUL FILOSCFICO-TEOLOGIC
mult sunt operate de cat opereza; ele nu trebuesc socotite
printre causele operatOre, pentru ca ele sunt numal mijlOce
pentru vointa spiritelor). Asa dar nisi din partea lul Dum-
ne4eti, nicl din partea lume12), mai cu semi din partea na-
ture!, vointa omenesca nu e amenintata de nicl o negatiune.
Dumnecleti a predestinat vointa, prin insas1 sciinta sa, ca
o causalitate libera si hotartrile si actele sale nu pentru ca
el le scie nu all loc, ci el le scie, pentru ca au sa se in-
tim ple 8).
Vointa libera asa cum ne-a dat-o Dumnecleti era nece-
sara, cad alt-fel nicl o actiune bung. n'ar fi maI fost po-
sibila. Omulul it era lasata posibilitatea de a face binele
sate reul si daca el face reul acesta probeza ca el face a-
bus de libertatea sa. Libertatea era necesara asa cum ne-a
dat-o Dumnecleti, adica cu posibilitatea de a pacatui si nicl
de cum cu necesitatea de a pacatui; acesta posibilitate de-
pindea de la vointa omulul ca sa devie o realitate. De aceea
nu libertatea este de vina dad. omul pacatuesce, ci intre-
buintarea el In reti; prin urmare nu Dumnecled este vino-
vat de acesta, ci omul care se abate de la precept ele di-
vine. Augustin dice ca nu exista nicl un lucru de care o-
mul sa nu abusese. Cu ochil vedem not lumina si deo-
sebim formele lucrurilor, Insa tot cu ochil comitem not multe
fapte rele. Dupa cum not pacatuim in cele corporale, tot
asa si Inca si mai mult pacatuim in cele spirituale. Cu tote
acestea nu e nimeni care sa clica ca pentru acest cuvint
bunurile n'ar fi trebuit sa ne fie date, sail ca acestea nu
sunt bunurl. Libertatea, luata in intelesul et propritl, nu este,
1) De civ. dei V, 9.
2) Augustin combate in mod energic superstitiile astrologice, potrivit
°kora se credea ca vointa i sorta omulul ar atarna de constelaViunea
de la nascerea sa. De acestg pgrere a foot yi el malt& vreme in ti-
nere1ea sa.
3) Huber, Philosophic der KirchenvUter pag. 298.
qilei
www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 247
conform cu invetatura lui Augustin, libertatea de a alege ce
e bun sail ce e r6u, cad atunci n'ar mai fi libertate; ea nu
pOte sa cuprinda intr'insa ceva contra4icetor. Luata, in acest
sens rent ar reveni asupra lul Dumnegefi, care ne-a dat li-
bertatea, sail. cel putin nu ar putea sa pedepsesca reul. Pe-
depsa ar fi nedrepta data libertatea ne-ar fi data nu numal
pentru o via buna, dar si pentru o vieta plina de pacate.
Sail cum ar putea sa fie pedepsit acela care intrebuinteza
vointa sa pentru scopul pentru care i s'a dat? and Dum-
necleii pedepsesce pe cel pact.tos o face acesta spre a arata
ca acesta a abuzat de vointa sa cea libera. Nu dice el
Ore pacatosului: pentru ce nu at intrebuintat vointa ta in
scopul pentru care eti ti-am dat-o, adica spre a face binele ?
Nu putin insemnat este de a vedea cum posibilitatea de a
pacatui, care se afla in libertate, a devenit o realitate. Se vede
adesea cum o fiinta rational& nu pacatuesce nici o data, o alta
pacatuesce numal Cate o data si o a treia pacatuesce in tot
timpul; de unde acesta, cand aceste fiinte sunt dotate cu
ratiune? Miscarea spre reu nu este ceva natural si care ar
resulta in mod natural din natura vointel. Vine si consciinta
de vinovatie e imposibil sa pOta exista acolo unde nu pre-
domina natura si necesitatea. Miscarea sufletului spre r611
este de bun& voe. Vointa nu ar fi, ceea ce trebue sa fie
dupe notiunea sa, data nu ar fi causa absolute a sa
A tntreba de o causa mai departata, acesta ar fi a cauta
sa afli causa causelor. cPentru ca vointa este causa plea-
tulul, tu cat* sa afli causa acestel vointe, nu vrel tu Ore
sa afli si causa causes gasita? Daca, este asa, unde are sä
se sfarsesca cercetarea ta, data tu nu voesci sa ramal la
radacina lucrului? Ce causa a vointei ar putea sa fie ina-
intea vointei ? Sall este acesta causa Insasi vointa si prin
urmare nu este deosebita de radacina vointel sail nu, si
atunci nu este nici pacatul. Nu este deci nici o causa pro-
vocatOre a vointel rele si vointa rea este o lipsa si incepe
'I
insu 1.
www.dacoromanica.ro

248 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN
cu acesta di ea se scobbra de la bunul cel mai inalt catre
ceva ce este mai putin. A voi insa sa afli causa acestor
lipsuri, ar fi tot aka ca si cum al voi sa intunericul
sail sa augli tacerea, care ne sunt cunoscute nu prin mijlo-
cirea ochilor sail a urechilor, ci prin aceea ca lipsesc. Ni-
menl, a§a dar, sa nu me intrebe despre ceea ce eil mitt
ca nu am cunoscinta, de cat numal dace vrea sa se con-
vinga ca di nu scia. and ochiul privesce imprejurul formelor
corporale el nu vede nicairl intuneric, de cat numal acolo
unde incepe sa nu mai vada nimic. Tot asemenea vede §i
sufletul nostru forme intelegibile si acolo unde ele lipsesc
he recun6sce prin aceea ea el nu le mai pOte vedea. Mai
sciti §i acesta, ca acela care are voinla rea esecuta ast-fel
de fapte, pe care nu le ar executa, dad. ar voi alt-fe1,1).
M.P.
0 0-
1) Malinger, Die Kirche Christi pag. 422.
yell
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 'STOMA BISERICEASCA
De la 1750-1800
de
SERGIU MACRE1.
Vet Biserica Ortodox RomanA, an, XXV, No. 2.
Apol la 17 a trecut in corturile fericitilor Calinic al Tar -
novulul stramutandu-se Matelu al Sere lor la Tarnova si al
Mesemvriei Constandie in Sere si hirotonisind pe fostul mare
protosinghel Theoclit In Mesemvria, l'a gasit pe Pactol plin
de our si a extras Patriarchul comorile lul Cresus.
Incepend anul 1792, facendu-se pace si implicarea pop&
relor rezboitOre se'nveselea on tine scapat de rezbol si se
bucura. Patriarchul auclind de mOrtea in Cipru a exilatulul
Partenie al Nicomidiel, a devenit mal ingamfat, socotind O. de
aci inainte pe nimeni nu va mal avea protivnic in cuvint saiz
sa i se opue cu fapta. Si in adever pe cei bravi invingendu1,
si indepartandu-1, ce1-1-alt1 se temeati de el, in cat fie-care
se gandea ce chip de fuga sa intrebuinteze ca sa scape de
primejdia ce-'1 ameninta si intre 0 se presupuneati si totl
Biserica Ortodoxii. Rominti. 2
www.dacoromanica.ro

250 AMINTIRi DIN IST. BISERICESCA
ii serveau lui cu atentie. A predominat si asupra popula-
tiel, luand din fie-care afacere (meserie) pe eel mai fara ru-
One purta multimea in sus si in jos, cum-'1 placea. Iar cand
a murit Metropolitul Moldovel si arhiereil si clericil de acolo
cerend, li s'a dat de mitropolit al Moldaviel Gavriil; hiroto-
nit de catre al Ecaterinoslaviel si facendu-se pacea a remas.
Apol Imperatia Otomana trimitend Domn pe Alexandru Mu-
ruzi, cand era sa vina l'a rugat ca sa last din scaun si sa
nu se turbure lucrurile bine asedate. El a gis ca-1 pus sa.
stea si spunea ca nu cunOste nimic ca s'a facut in afara
de cele stabilite si nici pOte sa cedeze fart de porunca au-
tocratoria si dispositie sinodala. Deci Domnitorul gasind pu-
ternica acesta obiectie, considerand si displacerile ce vor
urma, si nesuferind incurcatura administratiel si situatia fart
loc a politicel de sub el, a hottrit sa inainteze dificultatile la
patriarhul ecumenic si sa-'1 invoiasca lul restabilirea bise-
ricesca a Provinciel. Atunci patriarhul curind trimitend ecdos
pentru episcopul HusuluI, pe acesta l'a aratat de Mitropolit,
bar pe Gavriil cu asprime l'a judecat si l'a supus des6vir-
sitei caterisirl si cerend dela stapanirea turcdsca hotarire, a
trimis-o sa-I aduca in Constantinopol. Deci insfacat ca
pe un condemnat adus mai ca legat pe Gavriil eel
a! Domnitorului predat patriarhulul. Iar pe aceste
fiind in Moldavia l'a supus caterisirel, l'a primit insa ca arhie-
reu in Constantinopol, sau fiind atunci nevoit sa fact acesta
sal). in urma invetand obicelurile biserieei ; pentru ca nu i se
permitea lul a judeca absolut si nici a schimba cele ale bi-
sericilor cum voeste. De aceea si arhiereul urmarit a res-
puns cu grabg. : Urmareste-me, dar nu se pOte sa mi se 1-a,
ceea ce patriarhul nu mi -a dat. Cacl eti, a gis, am priimit
arhieria dela lerarhia din Petersburg si pe acesta o recu-
nosc de cap si la ea daca-1 trebuinta sint respundetor, lar
cu Biserica universal& convin numal in sf. spirit acelas cuget
si marturisesc cu vol. Prin acestea a indepartat de la el au-
si
fail
si fail
l'ab
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 251
toritatea patriarhulul, recunoscend de fratl §i conliturgisi-
tori cu el pe cei din jurul seti §i cinstindu-1 cu cuviint1 §i
cinstindu-se de c&tre el. Indemnati pe patriarh cel puter-
nicl sä-1 trateze bine, pentru ca atuncl se in§tiintase tine
era. Petrecend la consulul curter Rusqt1 at afacerilor, acela 11
incuraja s& nu se tem& de nimic, ci sa. Wepte lucrurl mal
bune. De aid se lupta patriarhul cu Domnitorul despre it-
pirea violenta. Patriarhul cauta pe de o parte sa, imblin-
elesca pe cel suferind, Tar pe de alta pe cei atacatl suparatl
pentru el, Si nu putina fric& le era, ca nu cum-va sa izbuc-
ndsca vre-un tilisnet pentru faptul indrasnet, ca fie-care
dintre puteri cu u§urinta sl repudieze faptele necorecte.
Invinuiail §i cei mal religio§1 ca pe cei ce ail indraznit O.
atace cu rapiditate, ca adica ar yid biserica in supararl §ji
caril ail preferit violent& in locul ratiunel. Ciici d'a fi scos
din scaun probabil di era trebuinta; §i Patriarchul avea do-
vecjl deajunse, i pe partea lul era dreptatea; dar aruncan-
du-se cu violent& asupra -i, vinovat era §i se temea ca sa,
nu Masca mal ref", de cat a facut. A stat Gavriil in Pa-
triarhie, privind spre Peterburg, primind de acolo poruncl
Cand Francesil s'ail turbat intre el, perdendu-§1 mintea
au lucrat fapte fOrte necuviinciOse intre el §i intreprindeau
s& propage relele §i vecinilor, surprin§1 ins& s'au temut de
vrajma§ia ob§tesc& a popOrelor limitrofe §i_ de imp6ratiile in-
departate ale Europei, resbunAtor a acestora pentru ura., a es-
citat la arme indemnandu-1 pe Turd sa se ridice in tot chi-
pul, cum le este obicelul, §i sä-1 vire in rezbol asupra Ger-
manilor i sa sfArame pacea decurand6 cu RLI§il, fagadu-
indu-le de aid mil de foliose, cautAnd sä convinga pe eel
puternici prin cuvinte §i darurl marl, unde mergeail, mitu-
ind, vorbind vulgulul §i introducendu-le in urechi, prin mil
de gurl, cele plAcute lor, unele cumparate, Tar altele §i dela
sine vorbind, avend §i vocea §i opiniunea §i tralul §i forma
otomanica. Din acestea s'a r6spandit i a predominat o mare
www.dacoromanica.ro

252 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA
fama si nu mica grOza 1-ati cuprins, adica s'a parut ca. a
*Tut asupra-le, pentru ca. Lambru cel asociat cu Rusii plu-
tind cu corabiile In jurul Peloponezului misca spre rezvra-
tire tOta Grecimea, facend intarituri in Maina, si aducend
marina si avend in minte sa cuprinda tot Herzonezul. Dec!
asupra acestula a plecat seful marine! si s'a cerut farasi
recrutare de marinarl dela Patriarch cad alt-fel s'atl poruncit
sa i se qica conparticipatorl si unul din actori! dramei. El
proceda cu zel Inainte si scriind epistole indemnatOre cart
obligati la supunere catre stat si catre mitropoliti si catre
tot norodul crestin de acolo, dispune o Exarhie si reguleia
modul contributiei acolo, si pe Partenie al Vizei, ca unul
ce n'a voit O. se duca, l'a Indepartat pe nedreptul din Mi-
tropolie, lar pe al Sevastiei aducendu-1 de mai inainte la
Viza l'a pus in Peloponez. Adunand de acolo mai multi
ban! 1 aduce lul, parendu-se a este fOrte capabil si gata
de a servi obstimea.
In luna lul Iulie dimisionand Meletie at Larisel dela e-
parhie in favOrea Jul Dionisie nepotul sett si murind si al
Ungro-Vlahiel si trimitendu-se ecdos pentru al Rimnicului,
Patriarhul a luat dela ambele permutari multi ban!. Apoi
si al Niceel stramutandu-se la Adrianopol si at Adrianopo-
lului in Niceea, cu un chip strein s'ati inmultit castigurile.
Pe timpul acestula s'at'e inceput si aceste pogoraminte (stra-
mutari pe ascuns) fara cuvInt si de a se permuta si trece
la trel eparhil, contra sfintelor CanOne, ca lucru obiclnuit
acum si nevinovat.
S'a surprins adica in public complotul si intrigarea fame!
respandite ma! inainte. Caci s'a intors marina imperatesca,
aducend Ore-care corabii, cum s'ar dice vrajmase, prinse din
cele a lul Lambru, si se pregatea triumf nerusinat pentru
acestea, numindu-se mai din'ainte patru capitani cu decoratil
rusesti si spanzurati de catarguri spre rusinea maretieI Ro-
siene. Erati unele corabil gasite cu drapele rusesti ca prie-
www.dacoromanica.ro

AMINTIR! DIN 1ST. BISERICESCA 253
tene si prinse ca vrajmase, lar altele ale unul sef de pi-
raterie, in Wta vieta lul prAdand in jurul uscatului si a
insulelor si atunci plutind In jurul Peloponezului si debar-
and in Maim, de unde au luat si aceste mid corabiOre,
ca o mare izbanda, el Insa trecend prin mijlocul Pelopo-
nezului a trecut in Epir. Deci acest triumf Wa cuvint si
acest complot de tot necuviinclos al cornplotistilor pacei,
putin a trebuit ca sa restOrne situatia si sa duca la o mare
primejdie totul. Dar inteleptil consilieri al imperatulul lute-
legend cludatania dramel, cu cuvinte duld si cu moduri de
regretare lasat de urgie asupra Rusilor, cerend ertare
de cele faptuite in acestea si imblanclind cu rugamintl prin
scrisorl stapanirea acelora, trimis. din Peterburg lul
Gavriil fost al MoldoveI daruri, o truce impodobita cu petre
scumpe si calimauca alba, si dupa porunca ce a primit Con-
sulul afacerilor Imperatiel Rusestl, cu voea stapanitorilor,
Patriarhul l'a trimis cu cinste pe acesta la acela.
Patriarhul obicinuit a servi celor mai puternici, artincan-
du-se asupra celor din jurul Domnitorulul de atunci al Ungro-
Vlahiel, nu numal ca nu-I baga in sema, dar n'a incetat
de a li se improtivi cat a putut, Wend placere celor ce
pareau mal puternicl din jurul Domnulul Moldavia de unde
si in multe se intrista, pentru ca Domnitoril erail atunci
vrajmasi unul altula. Suparandu-se pentru acestea si altele
ce se faceati, apropiindu-s1 arhiereil pe rudele si boeril Dom -
nulul Ungro-Viahiel, pe car! Patriarhul nu-I baga in sema
si ne suferind Inca figurile for evlaviOse si virtuOse, incul-
pandu-1 ca slut negligentl de respectul si dreptatea Biseri-
cei, pornit spre a da afara pe Patriarh. far el presu-
punend si luandu-I inainte si cheltuind ban! la cel puter-
nici 41 sprijinea intarirea lul, Band si inscris stapanitorilor
prin care invinula pe arhierel ca turbura buna liniste ob-
stesca si ca sa se indeparteze acela, pe cari-I presupunea ca
lucreza, pe la eparhiile lor. i dar izbucnind infricosatul
s'an
sail
sail
www.dacoromanica.ro

254 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
rezbol pe fata aratandu-se se luptail pacinicil, unul pe altul
taxandu-se sub sceptrul Domnitorilor. Lupta aprinclendu-se
curtnd fie-care a pierdut bans. i i s'a poruncit Patriarhulul
sa stea lucrand cele ale obtel cu consentimentul arhiereilor
sinodall, tar arhiereil s& se duca la eparhiile lor, afara de
acela ce-1 vola patriarhul, fiindu-1 cu presupus lul. De acum
ati incetat luptandu-se, constrin§1 la pace de din afara.
intrunindu se cu socotinta ob§t6sca se anevolau sa admi-
nistreze §i sa pun& pe buna cale cele cuvenite Bisericel.
Fiind-ca Cazacil de pe malul Dunarel, caril erati o adunatura
fare cap din cel rumptl de la biserica Ortodoxa, si caril pang
acum n'aveati lerarchie, au cerut preotl de la marea bise-
rica, supunendu-se si fagaduind ascultare, a chemat biserica
lul Christos de la monastirea din sf. Munte al Atonulul-Hi-
liantarul barbatl cuvio0, ca unit ce cunosc limba for §i au
hotartt sa -1 trimita pe aceOia la acela dascali §i propovedui-
tori al dreptelor dogme. Deci a scris expunerea credintel
drepte In articule §i indemnare de cele ce se cuvine ca sa se
indeparteze de inovatiuni, rugandu-1 sa se reintOrca la bi-
serica adeverata, aruncand tag iwlaclunea in obicelurl §i
dogme introduse in sufletele for de ignorantl §i reti-cugeta-
torl. i prohirisind dintre cel dol pe unul arhimandrit al
scaunulul ecumenic §i dandu-le for scrisorile patriarhale §i
sinodale si hotarire imp6ratesca pentru siguranta, tri-
mis, ordonandti-le sg, fie cu mare bagare de sem& §i sa se
ocupe de convertirea celor de acolo, pazindu-se de socotin-
tele viclene ale ereticilor §i privind in adinc, pe ce radacina
vatamatOre de suflet rasare si cre0e viclenia, sa smulga
neghina si O. curate sufletele. Luand aceste porunci s'au
dus la malurile Dunarel catra Cazacil rumptl de la biserica,
pogorindu -se de la Dnipru si stabilindu-se acolo cel ce au
fost hotaritl a lucra rein torcea §i unirea acelora cu biserica
Ortodoxa, pe la inceputul anulul 1793.
Fiind-ca scdla de aicea a ajuns la saracie si nu era cu
1 -au
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN !ST. BISERICESCA 255
putintA sa.-sl alba, profesori indeajuns, apucandu-se arhiereil
lubitori de stiinta sa escite zelul pentru instructie si pentru
educatie Si invetaturl a pers6nelor strelucite din deregatoril
si a celor mai renumiti si nobill al neamului ca sa o scape
de lipsa present& si sa stabilesca contributil mai marl si
ingrijiri pentru scolaril seraci, au gasit cu tale sa plAtesca
prin contributil pe de o parte boerimea, tar pe de alta, sa se
oblige sa contribue si arhiereil din Patriarchatul ecumenic.
Dec' in acestea la inceput Patriarchul fatArnicindu-se s'a pa-
rut ca are mult zel, scriind si indemnand pe arhiereil din
jurul sea ca sa, concurga cu contributil la acest lucru folo-
sitor obstiei. Ba Inca s'a adresat si catra. Domnitoril Princi-
patelor Daciei miscandu-le zelul, datorit, focarulul stramosesc
al invetaturilor, in cat de pretutindeni venead ajutoruri si
nici Omenil de jos nu se abstineail de a contribui la bine.
Dar pe cand zelul, de ce este bun si frumos, era adeverat
si modul arata lubirea de neam, socotinta cugetarea
celui ce se [Area ca predomina asupra lucrului, adica a Pa-
triarchului, s'a surprins CA era false si ard6rea minclunOsa.
Cad din sumele adunate prin contributil de afarA, test' din
launtru dispus rely si au inceput a le amesteca. De a-
ceea indata filosofia a zburat din sc616, si corul muzelor a
incetat si tOta intocmirea el insultata se batjocoreste, de la
care atatla s'ad folosit fOrte mult in filosofie si elocventa
in atata timp.
De la 1755 incepend de la Patriarchul ecumenic a se
ingriji public filosofia si stiintele si tOta pod6ba cuvintului,
a produs pe cei mai bunt studenti in tot felul de invetaturi
si profesori, filosofi si Omeni de stiinta., ca 1611 si Teodosie
din Peloponez, Sergill si Coridaled renumitil, I6n Cariofil
si Alexandru Mavrocordat cel ma' reputatl, Sevastos Trape-
zundiul si Spendonin prea erudii, Jacob Argiul si Doroteiu
Lesbiu si marele Eugeniu filosofi, Antonie, Hurmuz si A-
nania gramatici escelenti, prin care si eloquenta publicA, si
orl
le -au
www.dacoromanica.ro

256 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA
retoria bisericesca, si ca sa dic asa, eruditia elenica, in o
lama atat de grea asupra tuturor Grecilor, nu s'a perdut
flOrea el. Dar instructia din ast fel si atatia constituita si conti-
nuata si care respandise folOsele sale asupra tuturor in fe-
lurl de chipuri si care a servit cu generositate mares biserici a
lul Christos si bucurandu-se cate o data de o ingrijire
contributie mai mare, alta data mai mica, nici o data de ni-
merit n'a fost combatuta, acum combatendu-se trel ani de
catra Patriarch a fost lovita si dispus vrajmaseste asupra -1
a suferit. 0 admitea cu prietenie aparenta de parinte si
protector, dar a suferit fOrte puternic, si a dus-o la ruina-
rea extrema., lucrand contra el cu viclenie rea.
Scos din scaun Filaret al Ungro-Vlahiei, a trimis curand
pentru al Buzeulul Dositehl ecdos Patriarchul, luand un greti
filotim. Grabindu-se a miscat totul s'a turburat pretutindeni
ca se adune ban!, pentru-ca luptand a cheltuit mult pentru
Intarirea sa si cauta in tot modul sa placa celor puternici.
Pe la sfirsitul lunel lul Decembrie pregatindu-se intrarea
Consululul Rosiei cu maretie, cel de la putere privind po-
porul cel usor ca se misca fara orandulala, a fost invitat
cu amabilitate spunend Patriarchulul ca sa, fie atent si sa
indemne pe poporul supus sa nu se arunce cu repejune si
sa se refuga la cel de o credinta, socotind ca vor afla la
acela libertate si avert si alta inlesnire a vietsei, in cat sä
nelinistesca armonia comuna a popOrelor. El insa voind sa
se arata mai ales indatoritor celor puternici, mal fara ru-
sinare s'a purtat, si insulta mai nebuneste asupra m5stra,
sfasiind cu barbarie pe poporul bland si lini tit, pe turma
cea prea blanda a lul Christos, si pentru a rezbuna pe
vrajmasi, sfasia insusI oile sale de imbra.caminte. Veclend
acestea lubitoril de Dumnelet se infricosail, ne avend nici
forma de religiositate, nicl cugetare intelepta, nicI conve-
nind armoniel pacinice ce se cauta de catra impaciuitori,
ci mai ales eras i contrare si vrajmase. Acestea auclindu-le
'st
"si
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 257
si celebrul general si renumit Consul, l'a desaprobat evi-
tandu-1 si de a-'1 vorbi si de a-1 onora, cu ceea ce-i dadea
marele consul de aicea al Rosiel dupa obicelu Patriarchulul
ecumenic, el nu s'a tnvrednicit si nici n'a catadicsit macar
sa-1 vorbesca. Arhiereil Sinodali s'ad sfatuit, pregatind cele
pentru alungarea lul si arhiereil stricau Imprejurul sett, seri-
ind catra protectorii for de aicea si plangendu-se cereatil
indepartarea 1111. De aceea §i al Nicomidiel, sprijinitor celul
al Serelor, intelegend ca nu s'a multamit cu ceea ce luase
mal tnainte, ci ca sa is mai mult, it supara turbura pe
cel al Serelor si pornea asupra lul urgil si misca scandale
acolo, plasmuind si anaforale si fabrica mil de reutati contra
acelula, l'a mustrat pe acesta si cu arhierei s'a
pus ca sa-1 scape de el. Cu acestea deci s'a incheiat si
anul 1794.
Presupunend Patriarhul conintelegerea arhiereilor asupra
sa, era nelinistit. Dar avend nadejde la cel puternici ce erail
bine voitori catra el, nu se temea de Were. Se amuza Insa
exprimandu-se si spunend ca i s'a implinit timpul lui.
Altora le spunea ca s'a saturat de sefie si ca doreste liniste;
se purta variat si cauta timp sa se arunce si sa sfarme
conintelegerea si sa alunge de aid pe arhiereii presupusl.
Statea mai ales la o parte si apropiindu-1 se prefacea mai
ales ca-1 lubeste si cinsteste pe cel al Dercelor Gherasim
resfrangea presupunerile asupra lul, pentru ca to anul trecut
improtivindu-i-se arhiereil, spre el ts1 aruncase privirile. lar
acela cunoscend cugetul celui intalu, s'a prefacut evitan-
du-1 urgia, si gasind pricinuiri ca-1 bolnav s'a ascuns de
el, sail ca bOla mica -i mai mare si furisindu-se si stramu-
tandu-se trala impreuna cu alti batrtni ce se pareau mai
respectabill. Lua parte insa la adunarile for ce se faceau
adese pentru tntamplatOrele obiectil ale socotintei celul al
Iracliel. Fiind adese indemnat ca sa se dimisioneze de e-
parhie lasand'o in favoirea Episcopulul de Miriofit, a aceptat,
ce1-1-alit
www.dacoromanica.ro

258 AMINTIRI DIN In. BismuctscA."
cu conditia insa data i se va 'Area si sfintitulul Sinod; si
deci aducend socotinta sa la sinod a cerut parerile. De aceea
neconvenind cu totil s'at ivit obiectil contrare, pentru care
trebuea sa se intrunesca arhiereil ca sa puna la tale si a
socotit Patriarhul sa viziteze pe Gherasim care era laras1
bolnay. Dar de o data s'a hotarit, ca mestesugirea cu mes-
tesugire se o dejOce se lice acolo.
La I-lit Martie 1794, arhiereii ce se stramutasera. la Casta-
net at venit de dimineta luand si pe eel petrecetorl In Fa-
nar si descoperindu-le acelora socotinta for si intelegendu-se
cu totil au navalit in corpore la Patriarh si mustrandu-1
puternic de cele ce a fost Meat fail lege st dreptate, Fat
indepartat luandu-1 demnitatea si tndata esind dela el at
facut anafora catra cel puternicl, declarandu-I ca este ne-
vrednic pentru el si rugandu-se ca sa-1 tndeparteze de la
el si sa le invotasca sa-s1 alega altul, pe care l'ar voi so-
cotinta obstesca. Neofet temendu-se de o caterisire mare a
trimis marelul interpret dimisie inscris, facendu-1 cunoscut
pornirea in contra lui si respingerea sa de catra arhierel,
cum si caterisirea din scaun. sperand ca intimplator va
gasi an ajutor, de si socotea ca este gret, atata indraznela
sa se fi facut fara socotinta stapanitorilor. A stat in acea di
in patriarhie desbracat de deninitate, preparandu-si ale sale
si asteptand hotarirea Statului, nutrind putina speranta; a-
supra carora 1-a respuns marele intrepret: ca intru nimic
sa nu se turbure si spaimante de strigate. lar a doua li
esind gall de dimineta Patriarhul si vorbind cu marele in-
trepret, a remas afara, ca unul ce era caclut din scaun.
Atunci s'a fault alegerea de catra arhiereii sinodall, clericl
si boerl si la 3 ale lunel lul Martie representarea la vizirul
tmperatiel si prin cavade confirmarea si onOrea si pompa,
cum este obicinuit, a venit la scaunul patriarhal Chir Ghe-
rasim Cipriul, din Metropolit al Dercelor, prin stramutare
canonic& imprastiind tema de tiranie pe care o facea mul-
www.dacoromanica.ro

AMINTIEd DIN In. msnuctscl 259
tora imgainf irea fostulul Patriarh si strelucindu-le sperante
bune si pentru cultura si purtarea plAcutd si linistita pe care
acesta a dovedit-o in multe si deosebite imprejurdri si persOne.
S'a permutat dela Arta la Derce Macarie Bizantid, care cel Intal
a supus autoritatel Patriarchale marea bisericd a Izvorului
celui de vieta purtator, (Z ooUxou Tcyric).
Luand in man! conducerea acestui prea mare vas al Bi-
sericel in cea mai adincd bdtrinete Chir Gherasim, indata
i s'a parut ca sd, se p6rte ca tin6r si aruncat in vijelie de
timpul lui Neofet sA-1 aduca la calea sa, apoi multd laudd
a adaus in fav6rea lui si prin enciclicile de instiintare, dan-
du-se curgerel scrisorel si celor ce voesc tOte le spunea
In bine, ascungend cele de alt-fel faptuite sail scrise de
acela si subscriindu-si d'apururea condemnarea sa sau pentru
terra de nenobleta si de devenirea afar& de libertate or! de
nedreptate. Cad data dupd cuviinta lucra si erail dupd lega-
litate Cate acela a lucrat, reu si penedreptul a fost alungat
din scaun si el data n'ar fi conlucrat cu cei nedrepp si
nu s'ar fi unit cu cel siluitori ar fi primit cu bine scaunul.
Dar a intreprins sa vorbesca si sa faca acestea dela In-
ceput de frica pOte a celor puternici. mers ins& de-
parte pe urmele lui Chir Neofet, ci schimband calea s'a
intors asupra lui. Pe Chir Neofet marginindu-1 l'a aruncat
in Rodos, !ar arhiereilor le-a redat cercetarea afacerilor bi-
sericesti si intarirea lor, dispun6nd ca neintrerupt °data pe
saptamind sa se intrunesca fara sminteld cu totil, escep-
tand cazurile urgente, si sa judece cestiunele intamplatOre
bisericesti si discutand sa le indrepteze si sa indeplinescd
ceririle bine- cuvintate ale arhiereilor trimise de afara, ad-
mitend si pe ale crestinilor de pretutindeni si acelor ajunsi
in nevol si a sevirsi In tOte cele ce se cuvin.
Regulandu-se ast-fel administratia bisericesca prin deci-
siune sinodica, indata cei tar! dintre arhierei au inceput a
se opune. S'a parut deci ca Atanasie al Nicomidiel mai ales
N'ati
www.dacoromanica.ro

mal mult doreste, pentru ca cel ce-1 sustineati erail mai tart
si cel ce era patriarh ii era prietin si patriot, de aceea se
si opunea intarirel celor bisericesti si indata s'a turburat
armonia comuna a arhiereilor, si pe cel mal malt ce vola
liniste it intrista si voind a lucra drept il purta in o parte
si alta sbuciumandu-l. Vegend Patriarhul pe eel mai multi
dintre el cu despllicere si invinuindu-1 pentru slabiclunea
batrinetel, nu pentru blandeta opiniunei sale si pentru frit-
dare de incepatorie, nici pentru bunatatea purtarei si insul-
tandu-1 acela pentru o ast-fel de scadere a sa si tiranie vic16na,
licend ca nu este legala si sinodica administrarea data
mojoritatel, pe caril ii cultiva, Wend ea nu-i pasa de priete-
nul self, pentru care eel mal multi ere] multamiti. Iar Atana-
sie ne suferind un ast-fel de dispret, sail mai propria licend
neputand sa predomine, cum socotea si sa faca si desfaca
despotic afacerile bisericesti, ca tote O. fie in favOrea Ci-
prienilor, scaune, domnii, marire si bogatie si ca un secul de
aur, suparandu-se s'a dus in eparhia lul cu al Efesului si
a cedat multimel.
In luna lul Septemvrie Agapie al Ciziculul trecend de
aicea catre judecatile de acolo, banii adunati abusiv lasandu-I
forte reti rapitorilor si clironomilor spre invinuire de castig ru-
sinos si necuviincios; cad acest obiceiti s'a introdus acum,
eel mai urit dintre trite obicelurile si mal nedrept tot-de-odata,
ca pradand biserici si comrupend abstimea arhiereii, pentru
care si pe rudele for le fac ierosili, uriti de Dumnecleil si-'l
arata asemenea lor. F6rte mult s'a luptat patriarhul ca pe
Ioachim al Anhialului, pe care-'1 iubea, sa-1 stramute la
Chizic. Murind si arhiepiscopul Dimitriadei a hirotonit pe
arhidiaconul si nepotul sell, al Dimitriadei, cinstind'o cu ti-
tlul de Metropolie.
Cand ail inceput sa se vestesca serbatorile despotice cele
mantuitOre ale anului 1795, in care este obiceitl sa ser-
vesca si sa se presinte patriarchiceste Patriarchul ecumenic,
www.dacoromanica.ro

nu still Intru cat cine-va presupus a Indepartat sau Insusi
Patriarchul voind a inovat, si cu cel nestatornici s'a ase-
manat, a tngaduit schimbe acoperemintele de pe cap
si sa prefaca imbracamintea arhieresca a arhiereilor conli-
turgisitorl cu el In serbatorile imperatesti, acesta ca a doua
inovare. Pan& la pururea amintitil patriarch' Calinic si Se-
rafim al II-lea, era obiceiti ca dintre arhiereil conliturgisitori
la liturghie sa se Imbrace cu felOne si pe cap pude" cali-
mavca obidnuita, impreuna cu epicalimauca inainte de he-
ruvic nu ma' singur Patriarchul sau alt' Patriarch' conlitur-
gisitori purtail sacos, mitre si engolpiti. De la aceia inceput
de schimbare luand vechiul obiceiti a venit pang la no', ca
arhiereil liturgisitorl sa, se imbrace cu sacos, dar engolpiul
sa nu-'l puma atarnat de gat si nici sa pOrte pe cap obici-
nuitele mitre cu care se presinta in eparhiile lor, ci im-
bracamintea comma, pe care o intrebuinteza acum monahil
si arhiereil In loc de palarie. Dec' s'a parut ca Impodobiti
cu alte de aur si argint, pentru ce sa impodobesca
si capul? pima si obicinuitele mitre, ceea ce este
ma' usor, acestora nu li s'a parut ca-i bine. A inova insa
si a schimba pe altele fart, nici un cuvint pentru egalisarea
si asemanarea cu Patriarchul ecumenic, ne avend forma a-
coperemintulul c,a,pului nici imperatesca, nici despotica; ast-
fel ignorant' si ai istoriei bisericesti si a imbracamintelor
simbolice, preotii de acum si dascalil numal de strelucirile
de aur si de petre scumpe si de sclipiturile colorurilor stall
cu gura cascata si privesc si ce este ma' req, dust de man-
drie indraznesc sa inoveze in reii, nerusinandu-se. Caci tot
ceea ce-T canonisit in Biserica lui Christos, este plin de in-
-telepciune si se vede si in afara, acesta o conserva si con-
servarea o infrumusetaza. mestesugit dar, si asa la
marea serbatOre a Nasterei Domnului veclut In jurul
Patriarchulul in biserica impodobindu-si capetele in chip
strein, despre care n'a ris putin multimea.
nu-'s1
S'au
sail
sa-'st
www.dacoromanica.ro

Dar intre acestea, continua in anul 1795, Patriarchul stre-
lucind si administrand, purtandu-se cu blandeta, pe de oparte
cedand, pe de alta cultivand pe altil, trec'end multe cu ve-
derea si necombatend pe nimeni, se prefacea ca se apara de al
Nicomidiei, adus de at Efesulul si se parea sa adune pe arhie-
reit desbinatl si caril se intruneail intre et, ocupandu-se mat
ales de cei presupusi contra lul si-I avea to privire, Tar pe
cel sincert se parea ca-I neglijaza. Se parea apot ca econo-
misa cu tnteres si banil bisericel, reveclend tntrarile
rile anual, pentru ca sumele luate de mai inainte de la at
Dimitriadei, Anhialulul si al Iracliel s'aii scaclut din datoria
obstesca, tntru cat a lasat fostul Patriarch Neofet, landau-
du-se pentru ceea ce a facut bine, ca nicl n'a luat mult
ca acela si sumele putine le-a economisit bine, necheltuindu-le
fara cuvint, voind sa fie econom. Deci ast-fel se supunea, cau-
tand sa le placa, si s'a stramtorat, In cat nici prietinilor nu
le era de vre-un folos, nici lut Fotie at WI, de la scOla de lite-
rature, pentru care a resturnat tOta asezarea sa buna ce o
avea din vechime, lucrand pe ascuns si insistand la inceput
sä recomande pe chir Neofit, apol nici pe prea fericitul Patri-
arch at Antiohiel fiindu -1 nepot n'a putut sa-I aduca in Con-
stantinopol, nici pe alti Ciprioti nu putea sa-1 ajute. A trait ast-
fel pane la 18 April 1797. Ffind-ca si de cet puternici nu se in-
grija si nu putea mat mult sa savirsasca cele ce i se impunea,
temendu-se ca nu cum-va sa pa ceva nepotrivit a dimi-
sionat din scaun.
Dimisionand dar din scaunul ecumenic Gherasim la 18
April 1797, a doua c i la 19 facenduse adunare generala
s'a Inaintat la scaunul ecumenic, cu socotinta obstesca si
prin vot Grigorie al Smirnel. Deci s'a trimis Exarh si ceaus
imperatesc cu scrisorl bisericesti si firman ca sa.-1 aduca
de la Smirna la scaunul Patriarchal. Acela curand ducen-
du-se la 9 Mal a venit cu el de la Smirna In Constantinopol
si apoi !nand pe arhiereil aflatorl aicea si pe clerici s'a
pi epi-
www.dacoromanica.ro

presentat Vizirulul imperatiel si primind, dupa obiceid ca-
vadiile, a mers cu mare pompa. la Patriarchie. Apol facen-
du-se permutarea canonica in prea respectata biserica a
Sf. Gheorghe, a bine-cuvintat din scaunul ecumenic pe po-
porul credincios adunat acolo, inveselindu-se pentru Wain-
tarealui, avend mai bune sperante de la el pentru pastoria
lui legala.
Dar pe neasteptate tndata a inceput sa turbure biserica
si s'a luat bucuria de la cei mai multi pentru el. Caci n'a
trecut timp de multe clile si pe cel mai multi dintre arhiereil
petrecetori aicea I-a izgonit fara vreme. Se ocupa nu de cele
ce se cuvinea asezemtntului sfintit, ci de cele lumesti si
pamtntesti proecta in mince edificii, gandindu-se se re-
cladesca casele invechite ale Patriarchiel si sa le latasca.
Pentru ast-fel de lucrari av'end trebuinta de cheltuela de
multi bani, a impus cu sila ca top cei sfintiti din Constan-
tinopol sa contribue si a poruncit si arhiereilor supusi sca-
unului patriarhal ca tot' cei sfintiti din tOta eparhia sa con-
tribue de asemenea. Dar pentru acestea a suparat pe cel
mai multi dintre contribuabili pentru ca eras i saracl, s'ar
fi trecut insa lucrtil impunendu-le acestora o singura data,
data ar fi adus acesta masura si asupra sfintelor mona-
stiri. Dar si in acestea reul s'a sevirsit mult mai mare si
mai nesuferit. Cad cate dintre monastirile Stavropigiace din
timpurile cele mai vechi ate rnostenit prin hrisOve succesive
ale Patriarhilor libertatea, nesupunerea la dari si contributil
bisericeste, tote ati Post supuse la dart fOrte grele anuale
si la dispositil nerationale, dand la o parte hrisOvele patri-
arhale car! le tntarea de demult, din vechime si mai apoi
si neconsiderand intru nimica blestemele din ele, despre-
-Wind dreptul si buna ordine. i ceea ce este mai 1.64, fa-
cend hrisOve not fara stiinta prin Omen! ignorant!, a turnat
multa barfire asupra fostilor patriarhi, nestiind nici ceea ce
scrie, nici simtind acele despre cart intreprinde, trecend
1i-'11
www.dacoromanica.ro

peste marginile lui si prin care apucatura a indraznit sa le
sfarame pe acelea.
A inceput deci clidirea caselor patriarhale la Septemvrie
a anului acestula, si trala incurcandu-se cu lucruri lumesti,
creclend insa CA face lucruri marl, cad nu simta rAutatea
cea mare si multA a nemului sfintit, nici cate intristat su-
fer as dilnic si pretutindeni de la StapAnirea Otomana, stri-
vinduse si tiranisindu-se prin mil de rale infricosate si de
necrelut, pe carl le trecea cu vederea eel ce se !Area ca
este eel mai inalt episcop, ci condus de cei ce mai cu vi-
clenie substrageati averile obstesti si de cel ce cheltuesc cele
ale nOstre si cautA sä ne strivescA in tot chipul, se b ucura
sfintind lemne si poporul lul Dumnecleti cioplind
citi prin contributii cel ce veneau ca sa asculte infrico-
satele misteril in temple sarace, putin ingrijindu-se de dem-
nitatea sa. Caci in genere ni s'a poruncit nu sa luc ram la
petre, ci sä cultivam suflete si nici sa infrumusetam
ci biserici si ca de pe loc inalt privind peste tot sa alungAm
si sa izgonim pe lupi din turmA, mai ales in aceste tim-
purl, in care cei dela apus impestritati s'ail introdus intre
not ca cel haimisiti de or! ce cult.
Intre acestea decl cu inceperea anului 1798 a voit adica
arate zelul. S'a resturnat insa caclend in grOpa cea mai
aprOpe, parendu-i se ca scrie pentru a plAcea celor puter-
nici si ca apara cele dorite lor, publicAnd dogme curiOse
si straine si ca sa zic asa mai impiOse. Cad apucandu-se
de un scriitor ignorant si de rind, neputend el in nici un
chip a-I judeca scrierile, socotind ca bite le stie, barfitor de
nimicuri si plin de Vita nereligiositatea, grabindu-se a edi-
tat'o prin tipar si tipografia cea din noil instituitA in curte,
prin contributie obstesca, a rusinat'o cu acesta prin necura-
tanie, manjind'o cu barfelele aceste nelegiuite, pe care voind
a o recomenda sa fie bine primita, a corupt sfltuirea pA-
rintescA a prea fericitului Patriarh al Ierusalimului Domnul
si sara-
didurl,
www.dacoromanica.ro

Antim si a subscris'o. Atunci luptandu-se cu o 13515, fOrte grea
preasf. si prea invetatul acesta Patriarh si parendu-se ca-i
va urma mOrtea, a presupus ca va indeparta de la sine
socotinta cea mal obstesca si a indraznit sa indeparteze
ac6sta, nedrepta hula prin religiositatea unui asa barbat. Dar
n'a reusit intro nimic acesta viclenie cu totul indrazneta, cad'
cand prea fericitul cu mila lui Dumneclea reinsanatosindu-se
a veduro, a despretuiro si a aruncat'o dovedind'o ca-I
falsa si anonima acea nelegluita carticica si arhiereil petre-
catori aicea cetind'o au condemnat'o si a hotarit ca tot cres-
tinul conscient sa o socotesca de streina si neprimita si
departe de piositate. Au dat cheltuelile tiparulul si luand
imprimatele aruncat in mare, mancare pestelor.
Incependu-se luna lui Martie s'a apucat si de alts !noire
a bisericei si s'a aruncat sa bage turburare, gandindu-se ca
sa, la pe episcopil remasl sub Mitropolitii lor, ca sa sfarame
Mt& armonia legal& a bisericilor si asezanciu-I in egalitate
cu cel superior! for sa.-1 numesca Metropoliti si Arhiepiscopl
si separandu -1 Intre el sa-1 manueze cu usurinta si sa-1 tira-
nisesca pe top. Deci la acesta pornire a lul, fait cuvint, s'ati
improtivit cel maI multi, mal ales Metropolitii ce aveau e-
piscopi si strigail protestand, punend inainte cam5nele apos-
tolice si sinodale, dispositiile imperatorilor crestini si diplo-
mele ce le aveau in mainele for din partea celor ce stapa-
nesc acorn. Chem.andu-1 l'a dojenit pe Mitropolitul Crete!,
cautand ca de acolo sa incepa desfacerea episcopilor si el
insusl probabil ca vola sa se indeparteze de scaun, pentru
ca era batrin si ca de mult se foloseste castigand din Creta.
Dupa ce insa la acestea a gasit improtivitori pe cel mai
capabill, s'a abstinut, trimitend la eparhiile for pe al Iracliel,
Nicomidiei si Prusel, in luna Mal.
Neputend nimic sa sevirsesca dintr'acestea, punea la dart
de aci inainte pe cei sfintitl, intrumusetand casa cea noua-
zidita si inveselindu-se pentru acesta, ca facend ceva in adever
Biserica OrtodoxA Bernardi 8
le-an
www.dacoromanica.ro

266 AMINTIRI DIN IST. BISRRICESCA
mare, spalmantandu-se de asa de stralucita casa; dar intale-
gend multimea cheltuelilor si O. nimic din acele pentru care se
bucura poporul crestin nu a lucrat spre placerea lu! Dam-
necleil, mat apoi a intreprins adica sa Infrumuseteze bise-
rica marelul Martir Gheorghe. Dar val de tmbunatatirea de
acum a celor ce stall inainte bisericeste! Cad nestiind nicl
cele stabilite de sub °chit sei, se incerca la cele presente,
indraznind fara rusine a le preface precum, cand Patriarchal
acesta a inovat in amintita biserica, ridicand trel sfintite
mese, pe partea cea drepta biserica sfintei si mare! mu-
cenite Eufimia facend'o din noti, lar pe cea stanga a celor
trel Ierarhl, despartind sfintita proscomidie, zulipsind cum
se pare Intru acestea altarele Latinilor, improtiva dreptu-
lui si a formel cel frumOse a bisericel. Cad intr'o biserica
O. ridica o singura sfintita. masa (presto!), maca; de si In
jurul unula stall mat multe altele, cu totil decl datoresc sä
pastreze aceeasl forma, despartind in doue coral, dupa
tipul mostenit din vechime, asezand si zugravind cele cu
mintea tntalese. Caci tote cele asezate in biserica, ba inca
si cele veclute 's1 all insemnarea for mistica, in cat biserica
Insas preinchipueste Wt . lumea, lar sfintita masa scaunul
si locul lul Christos, to inteles cu mintea, Golgota si locul
Craniulu! In cele ce se red, si serviciul si al clilei si al noptil
preinchipueste tot timpul si proaducere si proaducetor este
Christos Insusi, este necesar dar ca in un templu si in o di
noptime unul dintre sfintiti pe o singura sfintita masa sa se-
virsasca sfintita mistagogie; pentru ca in lame odata in Ark
unul este Cel un nascut a lu! Dumnecleil si Parintelul, inteun
loc, la Golgota, ca om murind a sevirsit mantuirea a tOta
lumea. La acestea duc si conduc cele aseclate si cele ce se
lucreza In biserica, pe care Latinil zdruncinandu-le s'au in-
selat, caclencl, din teorisire. Dar biserica lu! Dumnecled la cele
predate de Dumneleil puternic opunendu-se pururea a fugit
de asemenea inovarl si despretueste pe ace! ce 'I turbura
economia el.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BiSERICESCA. 267
Grabnic fiind si la vorba si la scris, or ce s'ar intimpla,
s'a inmultit scrisorile, trimitend pretutindent, ca si cum ar
ingriji pentru o buna legislatie. Acum si catre insulile din
Grecia cucerite de Frances1 a trimis indemnandu-1 sa res-
pinga dela el pe cel ce yin, lucrand nu cu trebuita atentiune
cele ce i se ordona. Cacl data n'ar fi venit acestora curind un
ajutor intrarmat de alta parte, l -ar fi expus la mare primejdie
si pe locuitorif insulilor ortodoxe si pe el, declarand rezbol
atat de lute conducetorul pacel, adica Patriarchul. Cad a
ambitiona sa reusesti in ast-fel de afacerl, cu cat sint in
opunere celor bisericestl, cu atat mat ales ele sint vatamatore
si plerdetOre pentru tot nemul.
Parendu-i-se ca a ajuns culmea lubirel frumosulut si in-
frumusetandu-s1 casa cum a voit si pretutinden1 impunend
dajdea sfintita si in genere terminandu-s1 ocupatiile lul, a
adus inapol pe arhiereil cel alungati in Luna lul Mal, si in
fata tuturor adica dand socotela de veniturl si de cheltuell
s'a credut ca face ceva imbucurator tuturor, sevirsind de aces-
tea, ne opunendu-se nimenl la cele ce dispunea si asupra
celor ce afirma. Mergea inainte intreprindend cu curaj, ne-
sfatuindu-se cu nimenl. lar arhiereil sinodall si dintre boeril
cel mai de sema, observand cele ce se facea din o ast-fel
de nesfatuire, inteles tinpreuna ca sa-1 alunge. i lu-
crand catre cei dela Guvern, la 18 Decembrie 1798,
scos din scaunul Patriarchal, exilandu-1 in Cesaria din Pont.
A doua Ali facendu-se adunare generala., a chemat din sf.
Munte pe Chir Neofit, mal intaleptit socotind ca-1 vor gasi,
prin peripetiile lul in Rodes, apol in Patmos si dupa aceea
in sf. Munte.
A venit decl pe la sfirsitul lunei Ianuarie 1799 $i presen-
tandu-se Vizirulul imperatiel, ca de obiceiti, a luat lards
scaunul ecumenic Chir Neofet si a inceput larasl aceleas1
ca si mat inainte a intreprinde, peste parerea celor ce
chemat. Dar n'a gasit tot ast-fel conasociati si conlucratorll
s'aU
fail
l'ati
www.dacoromanica.ro

268 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA
nici pe protectorul, pe care §i l'a luat atunci infrico§at §i vi --
clean sprijin, de care se conducea pentru interesele aceluia,
lucra ceea ce nu se cuvenea §i sevir§a cele ce se pareati
celor ce-1 purtai pe el en sila §i faptuind nedreptate. De unit
din al no§tri se ascundea atunci facend acestea, Tar pe altil
II infrico§a, luand de aid tarie necuviincIOsa, socotindu-se
prietin §i servitor celul mai tare §i celul maT fatarnic dintre
puternici, luand atata putere prin intrigi, in cat viclenia lul
cea prea conrupatOre de cel multi se cauta ca cea mai inalta
intelepciune §i cea mai acItnca patrundere, pentru distruge-
rea a multe nemuri §i nimicirea lucrurilor adica a celor mai
Dol. Facendu-§i-1 prieten pe acesta §i luandu-§i-1 protector
atuncl, u§or §i forte lesne a cadut din scaun, devenind ne-
suferit.
Deci cand a venit acum la inceput s'a aratat bland. Cad
Domnul Grigorie ducendu-se panti la Nicomidia pe o larna
forte grea, §i temendu-se mult de indepartarea locuintel, s'a
rugat cu caldura arhiereilor sinodali, incat sa.-1 schimbe mer-
gerea in exil pe o alta tale §i a reu§it sa remana acolo,
prin dese rugaminti. Venind la scaunul ecumenic Chir Neofet
a schimbat hotarirea de mai inainte, trimitendu-1 la Zihna.
Tar pentru Procopie ce fusese Patriarch mai inainte §i care
se anevola in sf. Munte a vorbit mai omene§te. Dar chi-
bzuirile viclene de mai inainte asupra prietinilor lui le a
nascocit lara.§1, fie din deprindere sail din alts manevrare
§i reutate mai noun. Asupra luT Macarie al Ioaninelor s'a
infuriat satrapul inftico§at de acolo on tiranul si a cerut
ca sa-1 ridice de acolo, aducend pe eel al Artel la Ioanina,.
Tar pe eel al Vechelor Patre, locuitoril Patrel invinuindu-1
l'a scos. Respectiv de violenta temutulul tiran al Ioaninelor
neputend sa se opue arhiereil sinodali de aicea, indata s'ar'i
ingrijit ca sa-1 scape cu vieta pe confratele lor, Band de
Metropolit al Ioaninelor pe Iroteiil al Evripulul §i trimitend.
exarh §i ceau§ imperatesc cu scrisorl rugatOre, all ridicat pe
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA. 269
Macarie, rescumparandu-s1 vieta cu multi ban!; lar asupra
locuitorilor din Patre se luptau, dovedind ca anaforalele for
sint nedrepte. Fiind-ca persistail si -au capatat putere de la cel
puternici calomniind pe arhiereul lor, si in nici un chip nu
volail sa se linistesca, escitand ura celor ce stapaneati, pen-
tru ca se nu i se intimple ceva mai reil, all hotarit sa-1
scOta si li s'a dat ca Metropolit Vechilor Patre pe Macarie
de is Ioanine. Murind arhiereul Andrului, si Patriarchul
cauta de aci castigul sett si trecend de la altil la altil si
schimbandu-I, suparandu-se arhiereil l'afi mustrat in fats
cautandull propriul sett c'astig si conrumpand afacerile bi-
sericestl si concertandu-se asupra pornirilor lul s'at unit,
voind a se intinde de asupra faptelor comune, simtindu-se
cea mai grea datorie asupra bisericel, dintre care cea mai
mare parte el In fOsta sa Patriarchie o a adaugit, ingreuind
eparchiile.
Cercira si cele-l-alte insule si orasele litorale, ce awl mai
inainte sub stapanirea Venetienilor, cuprinse de Francezi,
cu puterea neinvinselor armate Rusestl, voind Dumnecled,
all devenit libere, all venit in Constantinopol din societatea
deobstie a for representanti si presentandu-se mai intalti la
Patriarchal ecumenic si Sinodulul din jurul sell all cerut,
sa li se aseze Metropolit in Cercira. Deci primindu-I cu
cinste mai in= s'au rugat si all multamit induratorulul
Dumnecleil, care a inviet si a ridicat larasi biserica de a-
colo la Metropolie, apoi pe cel de acolo ales de tot clerul
si primit, rail votat Metropolit. All hotarit apol ca Metropo-
litul Ierotelu cel de curand stramutat de la Eurip la Ioanine
ca indata sa se duca in Cercira si luand pe dot dintre ar-
hiereii megiesiti sa hiritonesca pe cel votat Metropolit Cer-
cirel, dandu-I si ecdosul obicinuit. A ridicat si pe eel do!
Mitropoliti, pe al Cefalonie! si Zachintului si pe al Leucadiel
si sf. Mavre la gradul de Mitropolitl, intarind acesta cinste
si celor de acum si celor ce vor fi pururea la ei prin hri-
www.dacoromanica.ro

270 AMINTIllf DIN IST. BISERICESCA
sOve Sinodice Patriarchale. Al Naupliului trecend spre Dom-
nul din ceste de aicea si votandu-se Gherasim arhimandritul
Nicomidiel, fiind nemultamiti de el proistosil Peloponezulul, a
parasit voturile Chir Gherasim, Tar cel al Vechelor Patre a
primit eparhia Naupliulul.
Incepend anul mantuirel 1800 si parendu-se ca s'a miscat
o neintelegere Ore-care de bani In sedint.ele arhiereilor, fiind
certa mare intre boeri despre interesele for egemonice, Intro-
ducendu-se si impacand opiniunile escitate ale boerilor In-
paciuitorul, a alungat din Constantinopol pe al Efesului, al
Nicomidiei, Niche! si Prusei, si pe all Ore caril, presupu-
nendu-i vrajmasi lui Si ca se improtivesc celor interesati
acolo, socotind Ca daca, va alunga pe acestia, ar putea jefui
tot orasul. A furat saracind pe mull, nu pe top insa cum
a voit, Wend si desfacend cele sfinte si pe cel sfintiti,
cercimarind infricosatul cele sfinte.
Intr'acestea si cel votat ma! inainte Gherasim al Naupliel,
a devenit al Crete!, and cel fost al Vizel a reluat eparhia
lui prin persistenta eparhiotilor sel, apoi al Varnel s'a stra-
mutat la Dristra, demisiondnd al Dristrel. Ura asupra Ome-
nilor invetati si a profesorilor in tot chipul manifestand'o,
neputend st nimicesca cu totul sc61a din Patmos, tote vi-
cleniile mestesugite le-a pus in miscare si sfaturile rele
asupra scOlei din sf. Munte. De aceea venind la scaun in-
data a impedicat reparatia cladirilor, care din cheltuelile
comunitatei sf. Munte se facead si erati aprOpe de terminat,
putin dupa aceea profesorul de acolo Ciprian trecend spre
Domnul, pe cel propus a-1 inlocui, Grigorie, n'a acceptat ca
sa-1 aduca dupe renume; cad nu i s'a parut in confor-
mitate cu arta interesata a lui, sa o introduce pe fate in ast-fel
de imprejurari si nicl asa n'ar fi putut sa-1 respinga si sa-1
inlature Inlocuindu-1 cu altul, pentru ca el lucra red din prin-
cip. Dec! ad mestesugit ceva Infricosat, furisindu-se si in-
seland pe cel mai simpli, spunend altele altora si ca si
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 271
cum laudand zelul cel bun al lubitorilor de invetatura si
prefac'endu-se caI ajuta, inseland pe epitropil acelei scOle.
A trimis deci exarh pe Episcopul Stagelor la sf. Munte, ca
sa adune ban! si de la sfintitele monastiri, si de la chilioti
ba si asceti pentru plata salarielor profesorilor de acolo si
asa siluind sa irite pe totl cei de acolo asupra scOlei, in
cat de aci inainte sa nu mai alba liniste nimenl, nici pro-
fesor nici scolar, displacendu-le, sail mai propriil privind
aghioritil red scOla.
Sevirsindu-se anul 1801, chir Neofet turba de lubire de
argint si tOte facea pentru ban!, dar in tOte era fara noroc,
vointa lui si socotinta blamabila. Avea insa complici la fart
si laudatori al socotintel lui pe carii si 1 -a facut, castigandu-I
prin ban!. Dupa serbatorile Pastelor ail intrat arhiereii a-
lungati in capitala si fail voea lor, si venind ail dispus
scOterea lui. Deci la 19 Iulie l'ati alungat scotendu-1 Iarasl
din scaun, trimitendu-1 la sf. Munte, apol all inaintat la
scaunul ecumenic pe Domnul Calinic de la Nicea.
BIOGRAFIA LUI SERGIU MACREU.
Invetatul C. N. Satta a intreprins publicarea unul in-
semnat material istoric, privitor la scriitoril Bisantini dupa
caderea Constantinopolulul, si care material era necunoscut,
zacend in manuscripte si imprastiat prin diferite bibliotecl
publice si private, atat in Orient cat si in Occident. Parte
din acest material, opere intregi chiar, all insemnatate si
pentru istoria si literatura nOstra Romanesca. Tot materialul
ce l'a gasit In curgere de maI multi anl, cu multa anevointa
si cheltueli l'a imprimat succesiv in opera sa intitulata:
MEG-mom:11 EttglicArixiiBiblioteca medievall.
In volumul III a acestei opere, de la pagina 203 pana la
pagina 419, inclusiv am gasit publicata si urmatOrea scri-
ere : Eepyiou Maxpaiou einotAviitLcacc 'ExxXylcriacruxfic Ecrropiac
www.dacoromanica.ro

272 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA
(1750-1800), Sergio Macreti, Amintiri din Istoria Biseri-
cesca, Cetind acestd lucrare a lui Macrea am socotit ca -i
bine sä o traduc in Romaneste, pentru ca ea trateza vieta
interns a Bisericei Ortodoxe de Resarit, a poi cunoscend ca
pentru acest restimp nu exista nici un istoric ortodox, care sa
fi incercat sa scrie si sa lase posteritdtei evenimentele petre-
cute in Biserica Ortodoxd, mai cunoscend ed. Istoricil Occi-
dentall atacd cu multd inversunare Biserica Ortodoxd, ca
privata de on -ce miscare bine-facetOre credinciosilor set,
lipsita din causa ignorantei, de Omeni capabili si activi in
'Astoria spirituals, fail ca cel caril ne atacd sa, considere
starea de decadent a Ortodoxismului in acest timp, escep-
tdnd Rosia, sä recunOsca ca popOrele Ortodoxe din Asia si
Africa, cum si cele din Europa, ma ales Peninsula Balm-
nied tad si Nol Romdnii cu totii eram in sub jugul si tira-
nia turcesca, unit sclavi, tar altil supusi, ca nu ne putem
misca dup. vointa si nici nu eram Ebert a ne exprima du-
rerile si suferintele nOstre. Acestd stare de lucruri justifiea
lipsa de Omeni invetati si de pastori energici in Orient. Apoi
ortodoxilor de si nu le era permis a'si clddi on restaura in
Imperiul turcesc in trecut bisericile lor, cu stop ca, deteri-
orandu-se si ruinandu-se, cu timpul mat usor sa pOta fi
convertitl la mahomedanism, totusi au existat barbati de va-
ldre stiintificd, si a caror lucrdri ail fost in parte publicate
prin Occident si mai ales In principatele Moldaviei si Vala"
hiei, In care era mai multi, libertate si In care domnead
Grecii Fanarioti. Unul din Istoricil insemnati in Ortodoxism
pe acele timpurl a fost si Metropolitul Athenelor Meletie,
care a scris Istoria Bisericei Ortodoxd pans la 1695. Dela
acest timp nu mai avem propriu dis vre-un scriitor Bise-
ricesc, care sä ne represinte Biserica nOstra Ortodoxa In se-
culul al XVIII 9. Acesta Istorie a lui Meletie a fost tradusa
1) Ve4i Naoskkylvoch cptkoXoTiot tizo K. N. Eco5cc, pag. 392.
www.dacoromanica.ro

AMINTIR1 DIN 1ST. BisitarcEscA. 273
i Romaneste de mult meritosul i virtuosul Metropolit al
MoldoveI Veniamin Costache Si imprimatA. la 1843, In Iasi.
In timpurile nOstre s'a imbogatit mai mult literatura istoriel
Bisericel Ortodoxa prin zelul netntrerupt a I. P. S. Mitropolit
Si Primat al Romanies. traducend si imprimaild tot! istoricil
Bisericesti Bisantini, afara de Calist. Veclend ca prin scrierea
lul Sergiri Macroa se intregeste un gol de o jumatate de secul,
apoi di in acesta epoca nu exists nicl un scriitor Bisericesc
Ortodox publicat pans acum, am Imdeplinit acest gol tra-
ducend lucrarea sa. Am mat facut acesta motivat de tre-
ce oilnic o intimpinau studentil FacultAtet nOstre In
studiarea Istoriel Bisericestt din acesta, epoca, neexistand
nimic imprimat. ValOrea lucrarei lul Sergiu Macareu este fOrte
bine apreciata de eruditul C. N. Satha, prin urmItOrele cuvinte:
META Tay eqr)Acivrqv 4xezatt b Eiproc Maxpato; 6 EL6vo.,;-lizcicEtoc
Tou etv6p.oroc Tor xpovoypcipou, Oirro4 Pa8i1vac Tips TETErw.-
v.ivTiv 686v Ttov npwrx-c6xwv cdrcoij, ivIv.tivuOvrwv aVEU TtvOc;
xcet Tb crirou3atOTEpov xpovoloiteLv, TcolAci
yeyov6T1 xxi.tirco-r6F, we 8Laxont6v-rwv Tip/ ;rilyricrEv tvex .rapEi.s.5ecl-
XORTE 'rob itpoxetp.ivou bsta-63vx, TCEptopio-01 Etc Tip xpovoXo-
itxiiv ex0Eatv p.taz4 'ExiX-ricrtacrttxt 7terrcxov.coterrIpi3N (1750-
1800), 634 OLUTOTCT14 eirryoUp.evo; zoci xpivwv Ta &v airrfi cup.-
6 ivroc1). «Dupa Ipsilant vine Sergiti. Macreti singurul vrednic
de numele de Cronograf. Acesta ne pornind pe calea batuta,
de predecesorit set, carit amestecati far& vre-o ordine mat
ales th.r& cronologie, multe si variate fapte si deodata in-
tretalail istorisirea pentru ca se interpuna episode streine
de subiect, el, Macred, s'a restrins la expunerea cronologica
a cinci-clecl de ant at Bisericel'.
Aceste Amintirt din Istoria Bisericescti a lui Sergiu Macreti
sint editate pentru 1ntata Ora de catre D. C. N. Satha, care
declara ca a transcris lucrarea din originalul autorulul, din-
1) 13ciiktoailxii, in Introducere, pag. 23 qi 24, vol. III.
buinta
Tei-
64, yEU noodle,/
Si
p.1)
oat
Eva
Nlyaatovorei
www.dacoromanica.ro

tr'un Codice ce se pastreza in Biblioteca Metohulul Sf. Mor-
mint in Constantinopol, inregistrat la No. 428: «'Av-ceyfAcon
ix Toi5 iStoypicpou KW3ixo4 anoTaeicrccuptay.ivov iv .c:,6 fit6).to0iperi
TO5 iv KopmccoTtvouTrOXst Me-coxiou to t; flavotylou T &pou I). cS'a
prescris din codicile autograf existent in biblioteca Meto-
hului Sfintului Mormint din Consantinopolo.
Acum sa spunem ceva si despre vieta autorului Amin-
tirilor din Istoria Bisericesca,, si care insemnari le es-
tragem tot din operile D-lui C. N. Satha, din volumul III,
uncle in Introducere II face pe scurt biografia. N'am gasit
la alp scriitori moderni Greci nimic insemnat despre Sergii.
Macreil, de cat &Ira amintirl despre el, si acelea gresite,
ca in Andrei Papadopol Vretos (IvapeO4 I1oara.367coaoc Bpete4),
in volumul II, pagina 300 a literaturei sale: NE0AATIvtril pt-
Xo),oyictFilologia Neoelenica. Sergiu Macreti s'a nascut- in
Furna, un orael in Agrafe, a invetat cunostintele enciclice
la ieromonahul Teofan, care si acesta era ucenic si succe-
sor a lui Anastasie Gordie, in scOla din Agrafe. A poi du-
cendu-se la Sf. Munte al Atonulul s'a desevirsit ascultand pe
Eugeniii Vulgaris, dupa plecarea carula de acolo a fost un timp
si conducetorul Academiei de acolo, dupa cum sa constata
din o insemnare biografica in Biblioteca Metohului Sf. Mor-
mint din Constantinopol. Cand Eugeniil Vulgaris a primit
directiunea scOlel patriarhale s'a dus si Macreil la Constan-
tinopol si a ascultat la el Teologia. De la acest timp a stat
acolo in speranta de a obtinea o functiune de profesor, pre-
textand diferit catra batrinul WI profesor Theofan, care find
spre sfirsitul vietel sale nu inceta chemandu-I pe Macret la
Agrafe si sa continue lucrul civilisator a lui Eugeniti Eto-
liotul, Anastasie Gordie si a ultimulul succesor a acelula.
Din diferite epistole ale lui Macret, se vede ca a fost nevoit,
pentru un castig mai mare, ca sa nu asculte de glasul pa-
1) Veclt vol. III. opera citath pag. 83.
www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 275
triotic a profesorului set. Asa in 1774 il scrie lul Theotan
ca ar avea intentiunea st. se duct. la Iasi pentru a profesa
acolo impreuna cu compatriotul set I6n Cercel, care era di-
rector Academie' Domnesti din Iasi.
Dar nereusind in Constantinopol, se pregatea Macret pen-
tru a pleca in Principate, sat a se duce In Agrafe.
Curind inst. a fost numit profesor in Constantinopol la
scOla Patriarhala, el insa a refuzat acel post pentru motive
ce nu se cunosc L). In o Epistola adresata lul Ciril compa-
triotul si conscolarul set ast-fel descrie starea de decadere
a Invetamintului in Grecia pe la 1777: «Am laudat dispo-
sitia celor ce at plecat la Iasi pentru iubirea de tnvetatura.
Caci unde sint intre not invetatii? Unde scOlele? Ci nu mai
sc61e de incepetori si acestea nu nebanuite. Nici un secul
n'a adus stiintelor atata intunecare a Prin energia drastica
a Patriarhului Sofronie al II tnfiintandu-se si a doua scOla
patriarhala de stiintele filosofice, la 1 Septembre 1778, Macred
a fost orinduit Director cu un salar anual de 1250 lei si
a condus acesta scOla pant. la 1790. In acest an a fost che-
mat ca director scOlei din Hio de dire Damaschin fost al
Tesalonicului, dar a refuzat. Apoi cerendu-I a-I recomanda
pe alt-cineva vrednic, scrie acestea, aratandu-I care sint
si unde barbatii cel mai eruditi a acelui timp si sa se a-
dreseze. la ei «In sfirsit m'a indatorat ca sa me ocup
sa aflu pe alt-cineva si ca data cunqsc pe vre-unul vrednic
de acest lucru sa i-1 fac cunoscut Preasf. Sale. De aceea arat:
ca la Bucuresti este losif, la Iasi I6n, la Sf. Munte Ciril, la Mi-
cone Ciril, la Naxos Chrisant, in Rodos Natanail, In Atena Vo-
das, deci pe on care din acestia va putea sa-1 punt profesor
este vrednic de misiunea lui2).Ast-fel vedem ca in fruntea bme-
1) Epistolele eatre Ioachim a] Anhialulni Chiriac, din 14 Au-
gust 1776, idem epistola °litre Chiriant Etoliotul, idem Satha vol. III.
Meactxovcxii Btgk(onlyri, in Introducere pag. 73-74.
2) Epistola din Noembre 17, 1782.
'WO qi
www.dacoromanica.ro

276 AMINTIRf DIN IST. BISERICESCA
nilor invetati pe aceste timpurl se pun profesori din Bucu-
rest1 si Iasl, pentru ca numal pe aicea emu si bine platiti
si respectatl pentru stiinta lor. Desfiintandu-se Scala de Fi-
losofie din Constantinopol, Macrea a fost numit profesor la
cea de gramatica, de unde s'a retras duph trel ani de pro-
fesura (1790-1793). In anul 1794 numit din nou la Scala
patriarhala a condu-s'o 'Ana la anul 1801, cand din causa de
Ma a dimisionat si a trait retras In Patriarchat si in special
in Metohul Sf. Mormint, unde a si incetat din vieta la 1819.
Dupa Logadi 1).
De la Macrea Sergia ne-au remas urmetarele opere, parte
editate, parte Inca in manuscripte:
1) Tp6Troctov E x Tfic enAoc3txfic, navonliot4 xvri TOlv 6noc8Giv
Tor) KorcEpvixou iv tincri 8tca 6yot;. 1797. 4Trofea din Panoplia
Eladich tnprotiva urmasilor lui Copernic, to trei dialoguth,
2) 'Op068oEo4 lrp.vcpa4, iltot iEpol efItAocropix iv p.i-rpoic; liv.-
8apixoi; 1802. «Imnodos Ortodox, saa sfintita Filosofie, in
metri
3) 'Epacrriic cropix6rcO Twv .9Eiwv Ppxcixiv anyoUp.evoc, ItTouv
307(AarroCI) 1816. «Iubitorul de tntelepciune condus de
dumnecleestile Scripturi, adica interpretare dogmatical.
4) 'Erthopti (Ducroefic dotpooccruo4, bcreOdo-a iv yea). 13t6Xiot-;. (Re-
sumat din ascultarea Fisicei, tratat in trei cart1}. 1816.
5) crisop.vilv.cx-ra 'ExarrnotTrocilc, ta-ropia4. Amintirl din Is-
toria Bisericesca. Imprimat de C. N. Satha in Biblioteca
Mediavala, volumul III, pagina 203-419. 1872.
Ne imprimate
6) IlcatTocii crxik 8t' S av 5 xpivot ota Tot mcca T8nolireurr.a.
1768. «Proect politic, prin care ar putea cine-va judeca cele
relative la guvernamint).
7) 'Eyxd.y.tov TES kix; Mapirric (Lauda la sfinta Marina,.
8) 'Entypcip.p.2ra. 3edtpopm(Diferite epigrame).
') Ve4i zapiXkiiXov paoaopicc pag. 56.
gine:Lc
Mein
www.dacoromanica.ro

9) 'EntoroXotiEpistole. Conservate in un codice separat;
din aceea biblioteca a Metohulul Sf, Mormint.
Cate-va cuvinte asupra scrierei: `Tnov.vi'rw.aro: 'Exancrtaa-
Tv:* ivroplotsgAmintiri din Istoria Bisericesca).
Sergio Macred a scris aceste amintiri istorice a§a, dupa cum
a veclut singur faptele petrecute in acest jumetate de secol
§i le a apreciat. Fiind un barbat cult si neintrodus in gra-
dele inalte lerarhice, pentru cuvinte u§or de priceput, ca
nu voTaft a-1 avea de rival inaintandu-1 la gradele de Metro-
politi §i Patriarch', cel ce detineau deja aceste inalte pos-
turi, el a fost dar lasat mat la o parte, a'si cauta de meseria
luidascalia. Exemple de felul acesta au fost de ajunse §i
la not Romani'. Macreu era un perfect cunoscetor a limbei
greceti vechi, de aceea mat tOte scrierile lui stilt intr'o limb&
great desavirsita §i in care se intimpina chiar dificultatl
pentru priceperea ideilor ; pentru ca face prea mare abuz
de cuvinte putin intrebuintate §i Cate odata chiar de el
formate. Cu tOte acestea C. N. Satha se exprima despre el
prea favorabil. El dice: tEnumerand cronografil Bisantinl de
dupa caderea Constantinopolului, am Os ca numai Macreu
este vrednic de acest nume. In Amintirile lui istorice ex-
pune §tiintific faptele, evitand degresiunile fara loc a suje-
telor de continut strein, adunand cu pricepere cuno§tintele
biografice necesare despre fie-care din Patriarch', cum §i a
Invetatilor contimporanP)). Tot Satha ne mat spune ca
unele imprejurari din vieta Patriarchilor le ar fi descris prea
subiectiv §i ca ar fi fost prea aspru fats de Neofet al VIII
§i de Grigorie al V. Apo' mat noteza ca in Amintirile sale
istorice ar fi facut prea mult uz de clasicitate, punend frase
pompOse §i grele de inteles §i ca ar fi fost mat bine sa be
fi scris aceste Amintirl istorice in o limbs uOra, simpla si
de tot' intelesa. Apol conchide:
Ye0 Satha Meacmovtxt 13t6).coarpcii. Vol. III, pag. 84.9
www.dacoromanica.ro

278 AMINTIRT DIN 1ST. BISERICESCA
«Cu tote acestea Istoria lul Macreti trebue considerate ca
un monument din cele mai pretiOse ale Gre cismulul sub
domnirea turc6sca, care este atat de sterpa de chronografP).
Codicile original al Amintirilor Istoriei Bisericeti este pe
hartie ordinara, avend forma octavo §i cuprinde in totul
581 de pagini, dintre care 458 cuprind acesta lucrare, lar
restul de 123, ce stilt scrise imediat dupe acesta, cuprind
alte lucrarl ale lui needitate.
Manuscriptul, cum am cis, este proprietatea Bibliotecel
Metohului Sfintului Mormint din Constantinopol.
1) Satha opera oitatg, pag. 85.
C. E.
www.dacoromanica.ro

PREDICA
DESPRE TRIUMFUL CRESTINISMULUi 1).
qi a is Iisus: indrasnip, ed am biruit
Mmes., (Ion, 16, 88).
Fratilor,
Apr Ope trel sute de ant trecusera de cand Mantuitorul
nostru Iisus Christos, fiind cu ucenicit Lui I-a incurajat In
predicarea Dumnecleescilor inv6taturt clicendu-le: «Indraznitt,
ea am biruit lumea, si cart cuvinte all devenit dupa trey
secule realitate. i inteadever, dupa ce Sf. Spirit s'a pogorit
peste discipuli aducendu-le aminte de We cele ce spusese
for Invetatorul 1st reamintesc cuvintele de mat sus si incal-
cup de focul dragostil si credintei In Dumnecleescul for sta-
pan s'ail tmbarbatat, si ail tndrasnit. Calauzitt de aceste cu-
vinte «Indrasnitt, ell am biruit lumea) au strabatut nenu-
'Berate popOre, orase si sate, ail plecat din Asia, ail cutreerat
Europa, ail cala.torit peste marile: Egea, Propontida, Pontu,
Mediterana, all intrat prin insule; si cine pOte sa enumere
acum tOte natiunile §i terile de diferite religil, de diferite
legt, moravuri, gandirl etc., dar cart tOte nutreau urn. contra
tut Christos. In tOte partite unde all patruns au propove-
1) Tinutl in diva de 21 Mold, Sf. Imperaff Constantin fri Elena", In Capela
Internatulul Teologic (Radu-Voc11).
www.dacoromanica.ro

280 PR EDICA
duit un Dumneclet via, invetand pe popOre sa se tnchine
Lul cu spiritul si adeverul, au marturisit pe Iisus Christos
adeverind venirea Lul pe pamint pentru mantuirea lumei;
au spus tuturor in lung si in lat ca, acest Mantuitor a fost
crucificat, omortt, a inviet, s'a inaltat, ca Bede de-a drepta
lul Dumnecled Tatal, si laras1 va veni sa judece pre cel vii
si pre cel mortl.
Au Indemnat ca top sa se boteze spre cur6tirea de pa-
cate si O. se impartasesca cu sfIntul sea true si sange spre
o unire si sfintire; as aratat cum trebue sa se pOrte fie
care: lubind pe tot' semeni ca pe fratl, pe dus-
mani ca pe prieteni sa sufere chiar nedreptati, sa respla-
tesca reul cu bine si in loc de ura sa miluesca. Cu aceste
invetaturi ale for as zidit o noua cetate, as pus basele unel
comunitati, care primesce In stnul sea pe totb, fara deose-
bire de limbs, natiune, etate si sex. AA construit deci Bi-
serica, Sionul eel nos, pe care portile Iadulul nu o pot
sfarima.
Dar pentru-ca acela, care 1-a ales si trimis in lume ca
pe nisce of in mijlocul lupilor, era insusl Dumneclett tnain-
tea caruia nu este deosebire intre Iudet1 si Elin, de aceea
si el cautaii s6 unesca Vote popOrele, sfartmand zidurile de
separatiune si rupend lanturile de sclavie; volaa intinderea
si consolidarea Crestinismului universal, cad total sint fil al
acelulasI parinte Dumnecleu, unit in fiinte si intreit In per-
&Sue. Acest lucru Insa nu convenea multora; fermecatorii
si magil roslat ca nu vor mai putea sa insele lumea, filo-
sofi1 sa nu li se micsureze valOrea sciintei ce posedau, bar
capiteniile statulub se temeati sa nu piarda domnia. Pentru
aceea toti 's1 Indrepta privirile spre noua religiune si incep
a ponegri pe propoveduitori si cele tnvetate de dinsii. Ast-fel
fiind lucrurile: dupa cum muncitorul de pamtnt se ostenesce
mal tot timpul -anuluI, imbunatatind ogorul sal cu ingra-
saminte prielnice plantelor, apol ara vobos si cu Incredere
a se va indulci din rodul sbuciumarilor sale, el arunca
seminta si dupa res6rire curatesce holda de maracini si pa-
lamida vatamatOre, asteptand cu bucurie secerisul; dar spre
marea lul ulmire!... Cu putin mab inainte de a-0 drege se-
cera §i cOsa, instrumentele lui propril pentru acesta ocu-
patie, norl negri se indesesc, o furtuna grOznica cu plOe si
eel -l-alt)
www.dacoromanica.ro

DESPRE TRIUMFUL CRR§TINISMULUi 281
grinding, culca la pamint §i scutura semanaturile rernanOndu-I
numai o mica resplata dupa bite straduintele sale, tot ast-fel
s'au petrecut lucrurile §i cu invetatura respandita de ucenicil
Mantuitorului, care la inceput sa latesce putin cate putin,
popOrele in mare parte incep a se lumina, car pe acolo pe
unde se mai vedea ridicandu-se fumul necredintil, apostolii
§i urma§ii lor alergati a potoli cu apa cea vie focul impie-
tatii, dorind a veni toil la cuno§tinta adeverului, adorarea
unul Dumnecleti care vegheza in etern asupra fapturilor sale,
dar totul latirea de sl la proportiunl marl, vine insa fur-
tuna persecutiunilor si piatra care bate aprOpe done sute
§i ceva de ani ogorul cre§tinesc pentru cultivarea cartila se
depusesera atatea osteneli. Nenorocirea venita era sa pra-
padesca totul impu!inand r6dele holdel §i omorand pe mun-
citoril carl continuau Inca a uda ogorul si a-1 imbunatati
In speranta timpulul viitor. II udall inteadever dar cu ce?
Cu sangele lor. II imbunatatead, cu ce? Cu nutrimentul cre-
dintii. 11 arau din nos cu speranta mantuiril. Aruncati drept
saminta corpurile lor, care putrezind aveati sa odraslesca
virtutile.
Noui sperante, o noue tricredintare. Din o seminta spit
insutit, din o tulpina mil de vlastare. $i o putere prea inaltg
Dupa atatea suferinte Dumneclea care pe cel ce-I iubesce it
si certa, care Ingrijesce de turma sa, da in persOna marelui
Constantin arma protectiunii si biruintii pe care sf. Biserica
Ortodoxa i1 prasnuesce asta-cli numindu-1 de Dumnecleil in-
coronat, mare imperat intocmal cu apostolil.
Fratilor, timpurile celor dintai trei secule sint considerate
ca timpuri ale nasceril si respandiril, ale dedgrii §i Impu-
ternicirii Bisericei inauntrul sea, ca timpuri in cart s'ail
intamplat cele mai ingrozitOre persecutiuni §i s'a versat atata
sange de martini, ca timp in care Biserica se distingea prin
vigOrea §i vioiclunea sa cea not.* fiind libera. de orb ce
influents §i intervenire din partea statului, rezemata pe pro-
priile el base §i urmand numai o tendinta de organizare.
N'a desvoltat pe atunci §i n'a definit credinta el, insa fats
cu paganismul, ludaismul, cum §i fata cu diferitele eresil s'a
radicat numai pentru-ca avea deplina convingere in Dum-
necleescul setI Intemeetor §i prin parintii §i osta§ii s61 la cart
trebue sa privim ca la nisce ba.rbatt vrednici de imitat,
Biserica Ortodoxa Bernina 4
si
www.dacoromanica.ro

282 PREDICA
modele neintrecute de pietate si admirabila credinta, ea,
Biserica a respins on ce para, adusa contra divines Insti-
tutiuni a Mantuitorulul, cu t6te ca nu era nici timp favo-
rabil pentru dinsa si nici nu putea Biserica sa atribue cu-
venita magnificenta si Ina. ltime dumnecleesculul s6a cult.
Curata si nepatata atat in interior cat si in exterior, deose-
bindu-se si prin moralitatea si virtutile fiilor el, apare ca
un sOre radios stralucind In mijlocul marelui intunerec moral
al paganismulul; se presinta drept comunitatea aceea, care
prin credinta catre cerescul el Mire, a luptat contra lumil
vechi si a desvoltat o atilt de mare putere de dragoste si
abnegatiune, cum nu mai vecluse pana atunci lumea; adnce
o noue ordine morala de lucrurl, In cat a vorbi despre
Dumnecleti si lucrurile sale, nu mai era un drept propriu
numal al celor Intelepti ca pana acum, ci tot! eraa chemati
la o Invetatura mai inalta. Acestea si multe de felul acesta
nu mai putea sa le tagadulasca lumea.
Secta iudaica a Galileiloradica, cel chemati la predica
Mantuitoruluicare pana atunci era despretuita a devenit
o ast-fel de putere Inaintea care% a inceput sa tremure si
sa se clatine colosul imperiului roman. Sclavii, lucratoril,
femeile si copil aveati triumful in mainile lor; cele nebune
ale lumil erati alese de Dumnecled spre a inveta omenirea
si catre aceste nebune ale lumel, vedem grabindu-se cei ce
se considerati Intelepti. Adierea cresting a patruns pana la
curtea cesarilor; paganism' ofticos si putred vestejindu-se
era numal o umbra; trebuia sa vina o schimbare si acesta
s'a aratat prin intrarea in Crestinism a lui Constantin cel
Mare, care in adever represinta triumful crestinismului asupra
intunerecului ce domnise pana atunci; si ca un al doilea
apostol Pavel propune si decreteza facia luminei peste tot
imperiul ce *stapanea. De unde Sf. Pavel propoveduise tu-
turor cuvintul lul Dumnezeil, marele Imperat Constantin it
unesce sub un singur sceptru; acela mana oile la staul,
acesta le ridica si Inalta biserici drept locuinta: acela lupta
contra idolilor, acesta sfarama culburile lor ; de unde apos-
tolii aruncasera seminta pe ici pe colo in mijlocul gintilor
acest numit de Biserica cel lntocmai cu apostolil" a-
duna productele in jignita. Fost-a Paul chemat prin visiune
a vesti popOrelor, indrumat insa si acesta a birui nemurile
www.dacoromanica.ro

DESPRE TEUUMFUL CRE§TINISMULd 283
prin s3mnul aratat pe cer in rnijlocul dilel «In hoc signo
vinces) prin acesta vel birui. Pe cand acela cutreera uni-
versal spre a tala ghimpil nelegluirilor si ca un agricultor
iscusit cu plugul invetaturei r6sturna negrele brazde ale im-
pietatil semanand virtuti, acesta cu sabiile ostenilor sal
strange rOdele dreptatil. Ace la intrand la imperat Ore cand
l'a castigat lar acesta impOrat fiind credinta lui Christos a
decretat, mers-a Paul la inchisOre si pe temnicer la sine
1-a atras; lar marele Constantin, temnitele intunerecului si
altarele idolesci cu puterea sa le-a ars.
Biserica din timpul sal nu mai este biserica martirilor
rosita de sangele fiilor el, ci este institutiunea recunoscuta
de stat, Biserica ce s'a ridicat cu glorie pe tronul cesarilor.
Puterea guvernamentala, in care Biserica celor trel secole
de pana aci, gasea pe cel mai inversunat inimic al seil,
devine acum puternicul el sprijin si ajutor; protectiunea
domnitOre, intinclend mana drepta Bisericei, ii ofera bogatie,
splendOre, si siguranta.: casele de ruga.ciuni modeste ale
timpurilor vechi sint inlocuite acum cu biserici imperatesci
si stralucite.
Se oranduesce tot ce e necesar pentru cultul dumnecie-
esc, vieta crestina si artele frumOse, cart cultiva inima si
inalta spiritul spre o buns si placuta vietuire lui
Prin interesul depus de catre Mare le si Sf. Imperat Constan-
tin, prestigiul Bisericei se ridica si devine un azi] pentru
toil eel ce se refugiail la piciOrele altarului, fara a putea fi
smulsi cu forta brutala sau urmariti de justitie pana si in
sfintul local. Ingrijesce de a se procura odOre si podObele
necesare si mai presus de tOte instituesce si reguleza dreptu-
rile servitorilor Bisericei, dand decrete si formuland legi, a se
constitui membril ierarchiel in Sin Ode pentru a regula tot
ce privesce credinta si morala nOstra; tOte acestea facen-
du7le numal si numal pentru a garanta inflorirea si imultirea
locasurilor in cars sa se prea maresca Dumnecleu eel ade-
v6rat, dupa carl lumea pagans insetase mil de ani. Glorie
neperitOre sl-a agonisit din aceste frumOse fa.pte Mare le
Constantin, pe care mintea omenesca se simte slabs a o
expune.
Alaturl cu marele Imperat Sfinta Biserica serbatoresce
asta-dl si pe mama sa Sfinta Elena, cad meritul in parte
Dumneden.
www.dacoromanica.ro

1901 03

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (14)

Viewers also liked

Viewers also liked (14)

Similar to 1901 03

Similar to 1901 03 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1901 03