https://neculaifantanaru.com Floru, Ion - Istoria romanilor (cursul superior de liceu) lipsesc paginile (5 - 26)

1. I;; 'jjflln, lfbr$riui 5fr$fi{l & fr$,, $_ *., $ilr:i *;{[
,lhu apa rwd ff,',,r*df.r',.rrer'rr jdgcfid;,r
ms"; A#trf;-A$ ,4L;T{J}tr
r.
i$to, ir.: tnt*s1ic.
gi jk!*dfe, pr*1irr"l ciasa i_;r gecunil*;.i.i.
isttrri;r McrrJernd gi Conte:rl: orand. ncqtru eirslr I.i ;r:rt:f t', j
'JiJ f+.
I.s'foria {{rlmAmil*r, perltru r:l;ir.r llI-;r $e(:*iuJlr:.11
Isi. rria "&t*die li ffirudenrr i* I$fir, ,i Ia 4lae **. Ve:tfaiie i*,ilentri: cias;l X,. r,tecu.td;ir.:ii.
*ttonia ftom"tnidrli: i;€nIi u clirra V..ll .,,;,.ur;riiirii.
.fliEra de "!trJ lWsri" cillrt6ryf11q.1 Sc$jni.:.r ,
i-cnstituirea. is .,sl ;:r gtiinfd. ,, :cll , crir.ic
Itfap*:l*ora [I[o L .;";t.xrfut {}r*f*cfor, in lniL,;ir.,teeaidolniilleas*,i,',,,ririope,.li,,ul,fiocecJ.
{
? -':'= -:' - --: :::- '-*.- . -, F
ll cnru7r,
I' (:t:ttrt t ll
li -gil[r[,iq.r i'i:t;', $-,i:i t'r{U T-#T[ ll
;l -
i e:l tner .:i . . t".: rnai colnirlecfd '
li
l; .ilLf i+i.,:i:A {:lrt .. ,.r,r- *
, ; Lt !)prite i?{J0 .,.t,e,
e...: rr.,;11;,,1* ui,p*aa ;,1,;:". .:lr ll
iJ
o'tlo liirr;..;rJei,. 1]r ri: irli:. .ru;,rr.ifJr: ii#r'*,_, sjr s{ :.r :- li
l; Ytr'*l ri r i.rt, ili ixttni;rr Lcli I ll
; {*,'*li {ar:ri',::,, ,,til,-._li
:.qilu jiul;,5.ir ,rol..
=-q_,$
i
Frcgul [,ei !fls".-.-.
,, lili:r
flplrita in
f$Tfi${$,A ffiffiffinmHn,ffiffi
PHI{TITU
CUR$L}L SUPHRIOR ffiffi LTCM{J
n
Ii
f
!
ffiN S; F"tf}RU
FR$Fi$Uil LA LtCt:LlL ,,$F. ),{.V,c.,
l;u$T r$sPk.cTott $cOL cfi
:
,Aprobat& in 1929 confornr noului prograur
6
i*u(-: ti;.ruF'f i
[.ibrf,riei ${..}i.:lr.t-] {i Cei..
, lc)39
l, li:t*tirnA
S$iS ex*mptarr"

2. $T0RIA noultlnon
PENTRU
CURSUL SUPERIOR DE LICEU
DE
ION S. FLORU
PROFESOR LA LTCEUL ,,SR sAvA.,
. FOST tNsPEcToR $coLAR
Aprobatd in t92g clnform noutui program
428Y
p'
lvi
i.i
fi
iIn
. ir-
ln-
t.lri
le,
I
ila
pr
Itl-
[-
l

3. .t
{
i;{i
I'ENTRU EDITIA
I
I-a
- Am alcdtuit acest manual dup6 dorinta multor elevi
$i colegi, spre a contribui gi eu la cunoagterei isto.iei
poastre.
I Anr citat cAtiva autori, pe cari i-am utilizat, ar fi
ins5..pretentios din parte-rni sr citei toate ruciiiile. rri
uf?f 4p marii nostii istorici, am itniat luCdiii.
-i,"r:
cetaro'lor mai tineri, cari lumineazd multe cestiuni in-
tunecate'.
Numele domnului Nicolae Iorga, fird ale cdrui lucrdri
r1u se poate scrie ?n nici o cestiune din istoria noiJtii,m[ simt dator sd-l numesc chiar iici.
- -
Rog pe amicii si colegii, cari voi-ceti sau recomandi
cartea, s[-r' ; ' rmunice erorile Sau indrepteriie,-'ce'"ai
crede' c[ ." i , . o mai proprie ae a ioie'spunod *pu:lui pentnr a fost scrisii.'Cu aceastd speiania l;-m;l_
fumesc ai "rcipat.
I{}N S. FLORU
lc'r
/s., !-

4. I
J Lh
PIiNTR{I trDl]'iA A rv-a
Irt editiile a II-a si a III-I, manualul prezent a tost re-
dus la 60 de lectiurti, prin mici moditt,cari si prin schim-
barea tmpdl,rtirii unor lectiuni.
Dupii noul, Irrogram se ivict dificultatea de u reduce
lectiunil,a la 46 si, totusi, de a prezentd lttmii $colare
istoriu poponilui nostrtt, cAt msi completa. D-nii rupor-
lori asupra manuulului, I. Anrl,riesescu, profesor uniuer-
sitar si dire'ctor al rnuzeului istoric, cum si D. Victor Mo-
togna, activ colaborutor Ia revista istoricd, sttnt ,,cu to-
tttl de pdrerea d-Iui aitor, cd un ssemenea manual tre-
buie sd fie cdt mai complet, de o deosebitd tttilitate si
pentru lumea extru si postscolarii, recomandd, dcLr, sa
se tipdreascd ,,cu literd micd tot ceeace trece tn ufsrd,
de pre scrhttitmile ac tuale>> .
M'cttn silit sd ntd conformez cu aceastd recomatdare
si dacd am reu$it, a$tept sd hotdrascd drenpta iudecatd
a colegilor meL
ION S. FLORU

5. Pe columnd vedem lupte impreiurul unei cetXti mari,
'inconjurate cu ziduri. Din interpretarea lor rezult[ c[ no-
rocul r[sboiului a sovXit intre Daci si intre Romani, pAn[ ce
arta, stiinta si numlrul au biruit. Regele s'a furisat prin
vreo potecd de munte, ca s[ adune certele risipite si s[ con-
tinue lupta pAn5. la sfdrsit, pe ednd supusii s[i cei mai de
frunte, ttileafi, numiti asi clci purtau un fel de bonet[ as-
cutitX, au preferit s[ moar[ in capitala care nu mai era a
lor. StrAnsi. impreiurul unui vas mare cu otravd. au ales
moartea in locul vietii fdr[ libertate.
Regele incerc[ din nou soarta armelor, dar fiind i!-
conjuial de toate pirtile, gata s[ cazd cu doi fii in mAinile
vdnhtorilor romani, se strdpunse cu sabia. l[sAnd invingd-
torului un cadavru. Capul lui infrumuseta triumful imp[-
ratului la Roma.
Se oovestea cI Decebal ascfinsese lezavtele sale in albia rdul'ui
Sarsetti tair.i;t si--u.i...e pe toti lucrdtorii ca sd nu dernunte locul'
Ourti r.iiitaiul iegelui ca sd-si scape vieata, a condus pe Romani
fi-looitt-s.C.e't,l incai au cdzut in mdiinile romatle averi lnernurndrate'
'- '-C;ciri;;iniciCt i lost considetatd ca urn mare eveniment. Scrii-
torri,, artisti au cdutat sd, imortallzeze opera- lui Traiarn. Se coLnstrui un
ioi-'cii numele iui, se bxturd monete, se lmpo<lobiau orasele italisn'e
cu statui si cu busturi de Daci.- --fiiuditut
a-finut in Roma tza 0e zile sis'au fluptat in Laimfiteatr:9
10000-de lltdi;tdri, 11000'de fiare. In amintirea victoriei a oornstruit
Traian oriiul Nioopole rlin Balcani (actualul Nicopole e c,onstrutit 4e
ftiL.iirrl.-i" iotut iul Traian, senatul a ridicat o oolumrnd, unql d;!tt
;;1.;;i';orlginate monumente ale Romanilor. Este inaltX de 33 de
metri si infdsrrrati ca rle o nanqlic[ de sculoturi ili marmor[' ,feore-
,briianli ln lZq de tablouri ristoria celnr doux rlsboaie. Consiliuil de
;i.6"i; ul Bomunitn.. prizonierii Daci cu oantalonii lor lar-gi,- luptele.
pieitiuiii, aicasii, steagurile cu b'alauri ale Dacilo,r. satul de lemn
i..-in tniito.ul'unui lac, iemei si copi'i veniirnd sI ceare ier'trarq, lupta
ultimd si paharul amar, ine rintrodruc irn amxnuntimile uned ca'flastnole
pe care'o n'rnasindm. dar nu o putem orezenta clar.-- -
fot din timlrul lu'i Traian, se crede cE sta ridicat monrurnentul
dela Adni-eliisi^(Dotrrocea) de cltre sttvernatorul Moesiei. in. amin-
tiu'u'ui"toriit"i' te' t.irifilJ asrptu Sarmatilor (probabil Slavi). Mo-
numenrturl ,era impodobit cu statui 9i cu sculpturi in relief' teptgqenl
iatO r. barbarii-lu.ptitoli si se numia de chtlre Turq! Adam Ctlissi
6is..ico titiruiui, dupi statuta de om de d'asupra). Cele mai multe
statui si pietre cu reliefuri au fost aduse la Bucuresti.
r SOMANITATEA LA DUNABEA DE IOS.
ROMANTTATEA LA DUNAREA DE JOS. Cucerirea
Daciei a fost incoronarea lu'pte or, purtate de Romani pen-
tru supunerea Ilirilor $i a popoarelor tracice. Nlr numai ca
s[ scabe imperiul de un vecin prddalnic. a venit Traian asu-
I
2V

6. pra lui Decebal. ci c,a s[ deschizd tdri noi de exploatare
intreprinderilor rornaner c& S[ asigure stdpAnirea bundrii,
cum asigurase stdpAnirea Rinului. Incd inainte de cucerire,
incepuserd Romanii relatiuni de schimb cu l)acii. asa cum
existau cu Oermanii. Romanizarea l)aciei n'a inceput dar
dela Traian, ci cu o sut[ de ani, inainte, cel putin. Asi se
explicd nevoia ce avea Deceb'al de artisti romani, de orga-
nizare roman[. Asi se explicd romanizarea atdt de com-
pletd a Dacilor, incAt s'a pierdut complect limba dac5.. Ace-
lag lucru s'a intdmplat in Galia, unde limba Celtilor a pierit
cu totul, nel[sAnd decdt cAteva cuvinte in limba vorbit[.
Cucerirea roinanf, a coborit pe Dundre si influenta ro-'
mand, a fost mai puternicd pe Dundre si in interiorul Penin-
sulei Balcanice, decdt pe tirmurile mdrii, unde era mai
puternicH influenta si cnltura greac[, p[strat[ in vechile
colonii. Mai ales dela Traian incepe predominarea culturii
romane in interionrl peninsulei, si, deli ora$ele po,artd nume
grecesti Nicotrtolis, Atlriunopoll.s, ele erau romtane. Puterea
elementului roman se vede si din imprejurarea, cX numi-
rile tutulor rAunlor sunt pdnd azi de c,rg,ine latind.: Pec,
Timoc, L.om, Ogtstul, Iantra.
Apoi arrnata a implinit un mare rol in actiunea de ro-
manizare si la Ilundre fdcea strajl aproape jumdtate ar-
mata romand. Pe cAnd la Rin stationau 4 legiuni, la Dun[re
tineau paza zece si chiar doudsprezece.
COLONIZAREA DACIEI. Traian n'a fdcut Dacia pro-
vineie, ci colonie romand. Ih celelale t[ri supuse, Ro-
tnanii se multumiau s[ lase armat5, ca s[ ingriieasc[ de
linistea locuitorilor si functionari, ca sd. judece neintele.
gerile lor, sau ca sX adune imrrozitele; f)acia fu flcut[ co-
lonie, nu ca loc de desfacere a mdrfurilor metropolei, ci ca
parte integruntd a naiiunii dominante. Traian n'a mai res-
pectat consiliul lui August de a pistra Rinul si Dun[rea
ca granite ale imperiului" El a relu,at planul lui Cezar, ca
sd supund lumea germanic[ si s[ o civilizeze.l)e aceea a
construit la Dundre atdtea cet[ti in Panonia. in Moesia, in
Tracia. de aceea a supus Dacia. Urmasii lui au revenit la
planul lui Au$rst, afarX de lVlarcu Aureliu, care a voit sl
continue pe Tiaian, dar pe care l-a rlpit o moarte timrrurie..
Un istoric antic spune c[ Traian a adus in Dacia din
tot imperiul ,,ex toto orbe romano" multime de oameni
,,infinitas copias hominum". CAnd se addoga o provincie
nou[, alergau ltalienii indat[, ca si exploateze bunurile ei.
Asd s'a intAmplat la Britania, in Asia, in Spania. Qu tcate
28
1
c[ administratia n'a adus colonisti italici in Dacia, deoa-
rece insu$ Traian a luat m,H.sura ca s[ nu se trimeatd Italici
in colonii. cdci in Italia populalia era foarte rard, totusi de
bund voe au venit multi atrasi de minele, pentru cari Dacia
era provcrbialS.
Multi colonisti au venit din t[rile vecine" din Iliria, Pa-
nonia, 'l'racia, din Galia, din Egipt, din Asia. Unii vorbiau
grecegte, cum se vede din inscriptiunile l[sate, marea mul-
time erau insd romanizati si adorau ze,itdtile romane. Din
Dalmatia au venit Pirusti, mineri vestiti, spre a exploata
minele de aur (Abrud). Nume grece$ti pe inscriptii, ca
Iulia Afrodisia, Lizinia Callytiche aratd prezenta colonis-
tilor greci. Se gdsesc nume de Sirieni, de zeititi siriene si
egirrtenel Glsim Addebar Semei, Theimes si zeitd{i ca Jtt-
niter l)olichenus (Siria) /srs...
Inscriptiile consacrate zeilor romani. Junona. Minerva,
Vetrus sunt, insI, cu. mult mai nu,m,e,roasg.
I)OPULATIA AUTOHTONA. Eutropius scria cd Tra-
ian a adus atAt de multi coloni$ti, cdci ,,Dacia era sleit[ de
birrbati prin rdsboiul indelungat". Dupd el, multi au susti-
nut cL Traian a distrus neamul Dacilor gi n g[sit tara pu-
stie. In adev[r, se v[d pe column5. siruri lungi de invinsi,
cari pdrisesc tara; in adevir, Romanii era:u groaznici cu
cei cari avuseser[ onoarea sd-i inving5, totusi cea mai mare
parte a poporului a rdmas in tard si s'a amestecat cu colo-
nistii.
Mai intdiu a fost crutati populati'a, care trecuse la Ro-
mani in timpul rdsboiului; apoi au fost crutate femeile si
copiii, cdci inving[torii erau tolerranti cu cei suousi: Ro:
manii stiau sd eiploateze Ivarile cucerite, iar articolul cel
mai pretios itrtr'o tard este omul, fdr[ de care pAmantul
cel mai roditor n'are nicio valoare. Populatia indigenfl a
fost lisat[, dar, la lucrarea p[mAntului, la cresterea vite-
lor, la lucrarea in mine, iar d'asupra ei o pfltur[ de capita-
liSti, de functionari, de militari puneau in valoare bogdtiile
solului.
Dincolo de granite, prin Moldova, prin r[s[ritul Mun-
. teniei se vor fi iefusiat Daci, cdci scriitorii vorbesc de
atacuri alc f)acilor. insd in armata romand se gaseau trupe
multe de Daci, cari nu se poate si fie numai dintre Daeii
liberi. Li se permisese sd poarte sabia lor incovoiatd, sd
aib[ drapelul vechiu, in vdrf cu cap de lup, care se-continua
in forma unui balaur din pdnzd si imita incol[cirile sarpe-
lui. Se vorbeste de un geieral roman c[ se trlgea din fa-
29

7. milia lui Decebal. In fine, pe mai nrulte inscriptii se citesc
nume de Daci ca Aia, Andrndu, Bedar... Romanii duceau tru-
pele dace pe Ia marginea impir[fiei, in Britania, in Africa,
spre a instrdina elementul indigen de locul nastedi sale.
ORGANIZAREA DACIEI. Circuitul Daciei romane,
dup[ Eutropius, era de 1.000.000 de pasi (aproape 1500 km.]
cifr[ ce nu se potrivegte cu granitele determinate de Tisa,
Nistru, Dun[re. Dacd insX acel circuit ar coprinde numai
regiunea in care s'au purtat risboaiele dace, in acest caz
cifra ar fi aproape de realitate si Dacia romand ar fi co-
prins cea mai mare parte din Ardeal, Banatul si Oltenja,
regiunea in ca,re s'au glsit ceie mai multe inscriptii latine.
In,s5. cu toat[ raritatea cef5tilor romane si a inscriptiuniior,
nu se poate inch,ipui ca gurile flunflrii, cum $i cursul de jos
al fluviului, si fi rimas ne.qlijat de Romani, cAnd flota lor
il sfrdbdtea in sus si in jos. Mai probabil e cd Muntenia sr
Moldova, pdnl.a Siret, erau legatc de Moesia inferior.
Locuitorii Daciei trebue sd se fi inrnultit repede, cdci
. peste 20 de ani Adrian a impdrtit colonia in dou[: Dacia
superior gi Dacia inferior, iar r;este alti 40 de ani s'a des-
,i pdr{it in trei: D. porolissensis, D. apulensis $i D. malvensis,
dupd rrumele capitalelor Porolissum (Moigrad), Apulum
(Alba Iulie) si Mttlva (Celeiu). Impdrtirea era in vederea
strAngerii impozitelor, pentru care se numia in fiecare re-
giune un cap, om de incredere al impdratului, numit pro-
curator. El num5ra poporul, el. fixi impoz,,itele (fonciera,
capitatia, pl[titX si de sclavi si de femei gi de muncitori cu
ziua) el fdcea listele iinerilor capabili de serviciul militar.
' El arenda unele rrenituri, ca domenii, pd$uni, saline.
Guvernatorul se chema legatus Augusti prapr&etore,
provincia era imperiali, iar legatul se alegea la inceput
dintre fostii pretori, opoi si dintre fostii consuli. Era numit
pe tirilp mdrginit (3 ani) fiindc[ comandi armatd. mare si
nu dis0unea de veniturile t[rii in mod abso'lut. El comanda ar-
mata. adnrinistra $i judeca, transportdndu-se din loc in loc.
ARMATA. f)un[ cucerire a rdmas pentrn Dnzn Daciei
o legiune, lesio XIII gemina cu resedinta la Arrulum. Seve-
rurs a mai adus din Dobrogea'lesio V ntacedonica la Po-
taissa (Turda). O legiune numhra carn 5000 de soldafi. la
ca-ri se mai ad[ogau trupe ajr.rtltoare.
Servioinrl militar nu era obligatiune trecitoare, ci meserie pe
vteatd. cdci legionarii stau sub drapel 20 de ani, auxiliarii 25 si, desi
la inceput rru li se da voie sX se insoare, mai pe urmd li se dete,
inoAt soldatul trdia cu femeia si cu oopiii !,ui. Cu Adriatn incepe sis-
30
tenrul torirtolial. adicd cei mai nrulti ostasi erau chemati diril res{uruea
unde statiorua legiunea (cam 250 pe,an de legiune). Severus iilgidui
chiar ostagilor si stea acas5. cu familia si sd nu vinl irn lagdr decAt
la serviciu.
Ijupi ce se liberi, soldatul priimia drept de cetdtean pentru ai
sdi, diferite daruri, pdmdnt si se aseza acolo uinde isi fi.cuse un rost,
iar cei cari inaintaserd in grad se duceau prirn tot imperiul si daci
ttorocul ii aiuta aveau ambitiuni mai marir.
LAngf, lagdre se adunau pentru trebuintele soldatilor
tregusto,ri,.fabricanfi, femei, sclavi (unii legionari aveau
sclavu lor/ $i a$ezarea aceasta o numia poporul cunubae.
Crt vremea canabele devenird orase, unels considerabile,
irr cari se a$ezau soldatii iiberati, veterani. cu un fel de
rnagistrat al canabei, pAni li se da drepful de cetatrenie (po-
taissa dela agezarea legiunii).
Astfel, elementul militar a contribuit la ramanizarea
Daciei in misurd c,onsiderabild, iar prin activitatea lui a
contribuit la civilizarea ei. Soldatii erau pu$i sd distrugl
animalele sdlbatice, sA sece bdlti, sd sece canaluri, sa con-
strueascd gosele si poduri, chiar sd planteze vit[.
ORA$E. Capitala tdrii r[mase tot la Sarmizegetusa,
numit[ Coloniq Ulpia Traianu Augusta. Ea erd aserzatd pe
un raulet, Strel. Aci era re$edinta guvernatorului $i a preo-
tului suprem al celor trei Dacii, templul Romei si altarul
iui August, unde se exprima omagiul de fidelitate pentru
imperiu $i pentru irnpinat. In ea era amfiteatru, cXci ora-
$ele mari provinciale imitau capitala, circ, teatru, toat6
viata romanX. Una clin cele patru $coale de gladiatori dllr
Roma se chema ,,ludus dacicus".
Apulum era centrul militar, centrul c[ilor militare,
Porolissum, capitala uneia din cele trei Dacii avea amfi-
teatru, Potaissa resedinta unei legiuni, Tierna (Orsova)
declarati colonie de insus Traian. Napoca (Clui) fondat
de Traian, Drobetae, Malva, T'ibiscttm (Caransebes). [n
Muntenia si Moidova, localit[tile poartd nume dace, cele
nrai multe terminate in dava, KomiduttL trlomidava, Pe-
lrodava...
Orasele cu desvoltare romand, obtineau dreptul de rnurnicitpiu
$i dc oolornie Si imitau in organizarea 1or capltala lumii. ,Cetbtenit
de frunto, criruparabili senatorilor, se rnumiau decurioni (100) din cari
se alegcau conducdtorii duoviri, quatorviri, cari otl{ineau cetdtenia
romand si prrtcau merge sI voteze in Roma Sernne externe id.ceau
vizi;brild separarca claselor, astfel rnumai cetdtenii romani si latini pu_
teau si po,alic toga (togati) 9i nume romane. Multe orase au fost
declarate dcla, irnccput colonii si au primit dreptuil italic, prtirn caro
lrau scutitc de loncior-5 Si de capitatie.
l
I
3t

8. milia
NLIM€
pele
spre
i
ouDa
cifrd
Nistr
regir
cifra
prin:
regir
In'sI
nus
al fl
il st
Mol
. pest
supl
,i pXrr
dup
(All
strD
giur
curl
cap
ziut
NI
pr(
din
pe
nu
m2
ol
ru!
tai'
cal
() atlrrnarc rcprezcrntativd (concilium) cu rnumir fix de rncmbri,sc ircl'urrru iLn fiecare an, la Sarmiz"s;,li;1 "ror.
n repartiza oe co_rrrrrru srrnra de irnpozitc,. spre i ffii,"li-"r,,g,a.-iuui r'u-r"'i.".LfiItii,,y,ciltre inrDaral. Ea alegr:zr pe prt:otul
"at
'rrl?r",
pret_rtul lui Arrgrrst.care o pr,ezida. exercita supraveghereu-iuftrr"ifoi i"figi*r" ii.;id;g11ftu] ltt unoarea Rornci.. ii'a i;i;i;;;.i. RrJeori adunarea era con_tra suvermatorului. de obiceirr it. ono-ia""piii'rioi"irJ i.. .,^ir,..jl,dupd ce pleca ir Iua ca prorecto, rsiiiiioiiil,' rrontot irr Roma.
, .OOLLEGIA. Meser.iag-ii de aceiasi meserie forrnau
f
replg, t e.sd tori. co rdbieri, au*Li, ta,iri tuii-(t",ii il ;;il::tori, lecticari. Se cunosc'' biesle'i" Abti;"i;;il S;i;;_zcserusa. Elc erau societati o* a.iutoiar"u
"i..iriii"i,'iiialegeau cl.te un patron Ain'.o^iliii'iiunicipal. a-cdrui so_
{re se uurnia rniinra breslci (nr. colleeiil.-S" iOiji,"",j S oi,ti.-eeau la sarbiitoarea zcrrtrrl prr-i,ii.''S. irii,jiitJ ;;;';clreltuit o brerLsli taun nitiiir. iii;]68 d;"ari, s,au dat 18 pe
5 miei, 5 pe un porcelluLnr,2 p6 rrai,i" itii, io, pe vin 99.
. IVluttirnca bresletor,rc-,iioti
-ii-,,in-rri-mir. -0.?._
scriaei, curn si varict.tea u.upr.ii,, irl t u;.'c.il";iiirp*t'iirTcrau utlt uriuri, 5111sr1,,,,i (sar.c).
32
vle
la
inc
3(
U+t MILI'I'AIiE yALaRI Ciite romane au fos mijtocprtcrnic de oivilizareaIurnii. Elc scrviiri rr, ..opiriii"li,ili"$i comcrci.lc. Erau mirsurate-i;
"rii
de'rrasi, iar distantere
se^ scriau ,in tifre pe pietre (p. miiiibj.
^
fi":i-"h"i,i109 exista o asemenea s_osga intr.e iSotaiisa si iVapoca_ Ciietrei mari cii duceau dela Dunire ta cipitath, ;d.a;"i ;;i;
l-..lgl,*_-llenra, I)robetae: i piira;i;a d.6 lvi;il; o*"oiiin sus. Existau cdi.intre
"."sj,'iliT"'."pfi.a *,i;d;#gustorilor cliu depirtare si ducerea,-negustorilor oi.i"intiiri deplrtate. Veneau din Siria, iar a;;, D;i;';i;ft.";;'a;;
11 fngulel,e eseice, ju parronl:r, ir; lli,"*.6;;ril;;i#i;crrn Lron, Drdnza, miere,.ceali, sare, bldnuri. Dacia irrtri ciulr ilrcl irr larrtul provinciilor l.olnane.
-
. Pentru apirarea graniteror se co'struiau valuri innalte
si groase, int5rite cu iocuri'oe piiA ,iin'ioc in ioi, U;;;:
F:elea val era in Banat spre l'isa, altele in norArt lGffi_luhri, _iar in Basarabia s! breAe i[ ;;;; trei,
-Oin -caii'"ruf
dela Cetateia Albd spre prut.
CIVILIZAT'IUNEA .ItOMANA.
'fraiul era conod $i uneori luxos,e.au locuri si irnstitutir diitractive.'aii-iritti,f, mai inallti rnu s,a cles-
voltat in Ilacia. Nu s'a desv.ortat'" iit.;;i;;;'lr,t'ine,
"u'in
uri"-,]--vincii, nrrr s'a ivit niciun scriit.r, ,liri
';;;d
riiitj.*'s.'i,i"iil'"s"['uiiincepdloare, cici pdnd :iur coliurlie
-i.f.
"iii"..itrase
glsim ,,lucli ma-qrslcr.1, F. pe o cdri"midir oi'n Sit.lrl,.i.iuri- , u gfrit-'ii,oi,irjot"ii,A B C. ScJ,ierea si citirea erau caracter! Oisiinctive-lml.;';;?;#:nus, si un. Bsrbarus. Apoi im iat.* Iri"riptiJ''mn.*i. ;;.;,; ;;;;;_mate serrtimerrtr: dc reqpccr si dc iiit,ii*-,-Je'o iiiieiititJ,i'ii.ai6Xit,si intr'o lormj aproape poetici.

9. DAg[ArDUPA
I.D. XEN O PO L
DE
G.POPA LISSEAN
-9
lisiao
' o tt{apoca ((
oPatlarcda
-;;;;;;;4!
'q l-- i
' ..-.-1...1- -'r

10. Socletatea din Dacia rorfland ne ^
apare. dar munciioare' inJte-
p r ln z iti rli ";id;p
"
t
{ ;; ^
;iii, q. . :qo^'1l?Jlqg ^:','.g "*t":131"
!
i ,1.,.
(i .
.t "--l
t
t
-,-.,*I"
il"'-iiil"*,- tii"i;Ui;-t6fi , ii mE4cq- im. secolul al no rhsprezgcef-ga''* "'i5tlttftra -DAeiEi'ROmeNe. Dacia .a..rirnas linistiti"- dupd oo-
t<-rlizirL, uriii-e-ci Oe
-an:,
dbSi istoricii. arntici ,
f dri ruurltd _
precizare^ vor-
ii.i"
-cf.'
turburdri proiocite, cAnd de un trib, c6nd de altul' Prob'a
- i.iuuit,irii tiniSiite'se vede in mlltimea cetiitemi1or, a ciilor,.,a me-
scr.iil0r., ilr mulprnirile exprjmxie imparatltor st gtl Lrnatorllor ue
crrtt'u locLritori.-""-S;-;ilbcsts sub Adrian de atacuri 21s $a1ma{ilor, d9 'recom-
,,.n."-J,,t" I{oiolanilor, dar rnu se spulc sigur c[ aoeste triburi ata-
"iri'-it'iui
Uircia. Epoca Antoni, ri'lor, urna din cele mai ilumoas'e itr
ffirii--oine-tlrii' cu' impirati irntelepti, energici. devotati binelui po-
;;;i,'.',i,r; ;'; ioit fixatil de vreun istoric male si serios' iar din cele
ic iri se spun, multe se pun Ia indoiali'
Adria.n, desi adoptat de I'raian ca rudd si originar din- ltalicA'
,'', uii*t piuotti tui Od cucerire, ci cresout mai mult cu cdrtile decAt
.,i uiru.i.,' dorea pacea, voii h,otarele vechi. Diin invidie qo'ntra lui
iliutir,-7nc.-Eutrobius, a pirisit provinciile de dincolo de Eufrat'
niniuniu, Aiiriar, Mesop'otamia- VoiA sd plrlseascd si Dacia. drar. l'au
ii'i:ii ii"iiii,-cCri i-iu- obiectal ci ar ldsa ,,pradd barbarilor mulltime
.lu octiteni romani". Se zice cd a pus si se dbrdme podul cqnstnuit
,i; ifil;" si e sigrrr cI a uars pe Ap,oLodor, desi din atrfe aqte ale
sale vCdern'cd el s'a ingriiit de buna stale a colom ei.-' - S;b Aill'toninus Pius se vorbeste de indbusir'ea unei rdscoaile a
llacilt-ri- oal'e trrebui'e si ii iost flri irnrportantS' ciici prosperitatea
pr'ovlnciei era rnare.' Dai sub Marcu Aureliu (161-180) lunrea germa'nX irncepe sd
calce hotarele in Iranonia si a Ltrtttat Ltrr rd5boim crArncen, oarre a tilnut
licisprdr.Ce an,i. Marcotnaurii iefuiesc IJacia, Panorniu' treQ Alpii itl
Italia, inving ,armate romane. lurplratul filosoi se dovedi marie ca-
ractei. Scoas,e la licitatie podoabele palatului, vase de aur, p,ileltre
lrrctioase, hainele sotiei sale, mdri numdnul legiunikrr. lui el conranda
rupicmi si trii in lagdr. Sfortirile iurd inooronate de succes.. El im*
prrse barbarilor sI intoarcii prizornierii, sute dc llii' si sI- nu se apro'pie
dc hotale mai aproaps de 15 km. Vloii si adaoge d'o'ud pr'ovirncii,
Malcomarnia si Sarmatia, cAmd moartea il ripi la Viena' in lagdr-
Urmi iar o epoctr d'e iniste, aproape Saizeci de arni, cdnd pro-
virncia a prosperat sub Commodus, nevredricul iiu al lui Marcu, sub
Scptimius Severtts, care a adus a doua legiurne, chiar sub nevred-
rrricrrl lui fiu Carucallu.
Sub acesta insd, triburite gotice au piovocat a doua turburare
rrurlc. Ei plecaserd" dela marea Balticl, se amestccaserd cu diierite
tx)t)oure, se aliaserd cu altele (Carpi; tritr dac) si deila 238 au lost
lllrgclul irnperiurlui roman in risdrit. Plecau pe ape, ca Normamzii de
rrr:ri tiirziu, din Rusia lneridionali, tdrau cu ei pe toti doritorii de
r;rl $i rrtucau m,ai ales orasele pontice, dar oooleau Diacia. De aceeir
nt I'yru, in Olbia nu mai glsim monete dup[ 235, pe cAnd in Dacia
sc rltlicil rnonumente impiratitlor.
I'clir 25(), o monetir poartl inscriptia ,,Dacia felix". U,lttima irlr
scrip{lo esto tlin 268 si s'a gisit la Mehadia. Dup[ aceastd dratd, Da-
cia a losl pricldLrtd s,i rnu stiIn cari bartrari s'au a$ezat peste corlom,isti
,,D,oatc Murcornattii" (Mommse,n) mai cure,nd decAt Gotii.
Plerderea Daciei oade intr'una din cele rnai triste epoci din
istorie, f6 6poca a,n,arhiei militare, cdnd iiecare legiu,ne pr'oolama im-
3168.*1. Floru, Istoria B.omdnilor cL ?-a-E 33
i1,
'...
:
"* j,:-, .!
r;l
'- -+
!l
t1,
l
id
'"/-
a
i*!''
,/

11. piLat pc cornandantul ei, pustii provinciile,-_0e..cari at fi trebuit sii
ii apcic 5i trartsfortna in cenuse orase i'nfloritoare'- 'Lnpoiiirl
a lost salvat de cdtiva impdrati din ldrtile,rnoas.tre'
nunriii--'inrpdrati iiirici, cari insd au pdldsit.l]acia' Urnul din ei se
itrctna Ctiuaius . (268-270) crre la Nclssrrs (Nis) a idcut un mare
mecel de Goti,
'ubizArrd
50.000. Cei cari au scdprt au tLrgit nu irn
piiia, unAe ar fri trebuit, dacd looui,nta 1or ar li fost la 'n'oi,
ci in
Tracia, ca de ecolo crr coribriile sd frisii in Rusia sudici.
Irnpiiratu'l Aurclittrt (270-.274) a rcstabilit intpetittl, a alLrtigat pe
Cermani clin Italia, a sltDrrs Galia, carc .se deolara'se i'ndependrentl'
cum 5i Siria, conclLrsit dc r-cgiua Zenobiu.
ins[ tocmai e1 lctlasc ,legiunilc din Dacia, ca sh lc aibl in ma-
rile sale rilsboaic si ntt sc rnai gdndi sI tecAstige provinoia dirn mai-
nile barbarilor. Ca ,sli nit se zicit, insi, ci a lisat irnperiul cu o pro*
vincio urai putirn, a creiat o provincie nonit itttle ccle doui Moesii,
clr 'locuitorii cari au voit sir L'.rffleze legiunile. AccastS. provittcic a
fost nurnitir cle insus imiriratttl Dacia Aureliand"
DACIA AUREI.IANA. Cuprincled un teritoriu mai mic
decdt Oltcnia, poate pclttruce veniser[ puiini Daco-Ro-
rneni $i, m:ri ales. l)entrlrcl era llrovincie tturnai pentru
nurrle, ca sA se alriinteasce l)acia Traian[. Ea se intindea
intre riurile UtLts (Vid) si Oibrus. Avea ora$e llutiaria gi
mai ales Sertlicu (Sofia) atit c1e lnare ill Lli'flta' incAt riva-
liza cu Constantinopole. Implrafi, chiar, s'au ridicat din a-
ceste plrti pe tronul din ltoma si pc cel din Bizantiu' I'ot
din Dacia aurelian1 gdsim prin secolul IV cAteva nffne de
localititrr, cari nu iniLi surit iatinesti ci roinailice, ince,put cle
I imbd romAneasci : s e I)t e c as o s. ltt ctt f ont a na, tr ede c etilios...
' Penitisula balcanicii era roinattizaii si plini de cetAti'
In secolul V un ambasador trimis dela Constantinopole la
curtea lui Attila, scrie cA t[rile dintre Ach'iatica, Egeica si
Marea Neagri intrebuintau limba latin[, atdt in votba ztl-
nic[ cAt si in afacerile publicc. Aceasti multime de populatie
romanicd a fost asimilatl la limba popoarelor, cari au avut
r,ieata de stat gi n'au rimas decAt ArontAnii, cari cu toatir
vi,tregia vremurilor si a stdpinirilor si-au pdstrat lirnba si
nrlmele roman.
PERSISTENTA ELEMENTULUI RoMAN lN DACIA. BAFBARII
La retragere,a legiu:n,ilor s'au retras, desigur' in Dacia aure'liani
multi din cei iari rn,n voiau si rdmde fird apirate im puterea barba-
riiloi. Cei b'ogati, functionarii, comercian{ii au dlecat chiar .inainde
c1e retrageref lbgiu,niloi, cum se citeazl, oazul mameri unui impdrat
de mai tirziu, care a fugit nela 250. Irnsi, marea multime a p'opulatiei,
clevemitd acum daco-romand., a rimas pe piimdntirl strdmo$esc'
$tiinta contemporani nu tnai admite cd irnvaziile schimbd oaracterul
etnic al autohtonilor, cel mult le schimbd irnba, religia,, ,ocupatiile,
dar mu le distruge fiirnta, inici nu le schimbd caracterele antropologice.
34
Nol Romf,nii prirr Daci si Geti sttnteln Traci. ocupanti
-ai ac-estor re:
girrni
'clin
lrrrn:itrlea intdia a milenirrlti al doilea i. C' Tnvaz,irrnea ro-
ririne ne-i dat limba, i;nvaziunirle de mai t6'rziu au fost cu efe'cte
IrDroxpc nule asupra noastr[, afari de influenta S1avilor. crornicarii
bizlrrtini clirn evul mediu rne-au cunoscilt ci colonie romani, cronicarii
,'nsuii tot asi, isoricii moderni mari (Gibbon, Monmsen) tot a$a.
Nrrtnai din seoolul XVIII, cAiiva istorici getmani au inceput sI sus-
finir cd RomAnii din nordul Dunirii s'au iormat in neninsub--balcii-
nicd si de acolo au invadat la nord pritn secolul XII si XIII. Cu
nrrrltl stiinti gi cu o critici pltrunzitoare a sustinut aceastl tezir
un prolesor german, Robert (or'slcr (1871). Istorici mari (Mommsern,
Ranlte) marele geograi al anticitdtii Kiepert au sustinut teza. noastrd,
Drccum au susti,n,tt,t-o si invitatii ttostri Xettrtzol^ Hagdeu si Oncinl,
TEORIA LUI ROESLER. Desi invitat si pltrunzltor, Roesler
rt'a scris din irrbire de adevir, ci cu urd contra Romdnilor. Au vdzut
in poporul romAn, subjugat si aservit, un sirbiect bun sX-si arate ta-
lernte de ironisti, ei, Domnii privilegiati, crestini nuntai cu numele.
Sooputl lo,r era si arate c5 RomAnii an vcrnit tArziu, dupd ce Ungurii
irrtemeiaserl statul cii trclLruie sii se mrrltumeascir ctt sitLtatia infe-
riroard in care se gisesc. Insi dreptul modeln inu recunoa$te privilegii
pcrpoarelor minoli{21s pe teme'iul cI ele au inliintat statul, azi
dreptul este individual si fiimdci esii om ai clrcptuli si datorii egalc
:u membrii din orice c1asi, iar dreptul istoric de prim ocupant, bazat
de multe ori pe lortd, a iost i,nlocuit in zillele noastre cu dreptul re-
cLrnoscut fiecdrui p'opor, ca sirsi determirne singur statul la carb
vrea sd apartinl. I,ncdt un stat e o maioritate, in care nn se p,oate
sii nu frie mirnorititi. Acestea aLr drept si-si cultive cultura pr'oprie,
daci nu cred cd interesul 1or este sI contribue la cnltura rnaiorititii,
si mdreascd trumlrul talcntclor, al oame,nilor dc actiurne, in statuil in
care istoria i-a agezat. Aga dar, chiar dacii Romdnii ar fi vernit ca
venetici, situra{iunea lor de majotitate le c1i drept sI f,ormeze ei statul
in tirile lor. Ei insi rnu sunt venetici.
Qoesler sustine cI Romanii au fost i,n Dacia o clasl supcrficiali.
ci nn s'au amestecat crl populaiia indigemi, distnrsi sau a1ungati,
iar clasa superficialh a trecnt Dunirea, ca si giseasci plotecfiune
cotitra barbarilor. Estc nestiiirrtific insd si sustii distr,ugerca unei rase
1I.)acii) este l,iteratur,l romantici snstinerea cir invaziunile barbarc
r jru veiiit ca un potop ou rraluri dc oamcni, cAnd elc an fost infiltriri
tle oamerni r5u hriniti^ puttin numerosi, goniti di,ir tara lor de vreun
c_atuclism rnatrural sau istoric. f)ac,,ii a1l fost romanizati cornplet ca
Oalii, ca Spaniolii, ca toaie popoarele ce intran sub influcnta civiliza-
loal'e a statului roman. Ei, ca Daco-rotra,rri n'au frigit din tara 1or,
In nlte tiri'nu fugeau nici Romanii proaspeti asezati acotro. Tacit ne
:r1lu'rre ci populatia Lorndrei, cAnd a vizut retragerea legiunilor, intr'o '
rriscorrlii groaznici bretorni. olAnggil, se ielea. dar n'a plecat cn armata
gi Londrl nu era colonie gi Britania fusese supusd n'-rmai de cAtiva
rrni. Arnicii lni Adrian l-au i,ntors dela gAnCul pdrisirii Daciei tocmai
c,rr aceastii sitrratie, irn care ar fi lds,at barbarilor pe Romani ,,nc multl
cives romani barbaris tradere,ntur". Irn Galia, in Britania, in toate
provinciilc, porrrrlatia a rdmas, cind legiunile s'au retras
Pentlrrcc. ,nlrrnci. ,nurnai la plrdsirea Daciei se sustine cH od"a?t-.
cu armata rrrr Dlccut si locuitorii? Pentrucd istoricul lui Au'relian- Flai .
virts Voltiscus, scrie cI implratul, vdzAnd cI barbirii iu Seobouli,t
' r ",
Tliria si. Moggiq si-ne rnai sperdnd sd poatd oistra Daci4 a asezat .
pe provitnciali in Moesla. Insi nu toat6 relatirile istgricilor trebuie *#l
':: -' 35'''l':'i
,t 'ti ,"it
.-:--

12. I
[.
r
&
luatepeliterl,maialescAndstimoum-sescriaistoria'cum.secon-
liJ-i,
-""
t;iia in
"ure
m,iii ive" rol important'.. Dacd, iql*l"ltt ^:
iri"i-p.
-piovinoiali,
nu insem,neazd qdt q luat pe toti nrovlnolalll' cnlar
'Janio"VJi,irttii'ii'ii
""'iiiij;i; '.t.;ht
teJonnen"'" (cu minte) cqp il
iliti.siu""noJui.i. rirui gtav--at'ti caznl, cdnd v'opiscus l'91 ft- ull
li'ii'...tXtoi af lui'euretifn, ii ii ti un nume iictiv. Mai multi imvdtati
iil'i"r"i".'"iti"-(r'S7di'.{'siriiiirrii istoriei aususte. intre cari Vopis-
:;.:"hi;";;i;i"'r,ii-,qiri.tiun. lunt nume fictive si cd oper'a ar ii-tar-
ai";.
-ae*pe
timpul lui Teod,osiu cdl Mare. .Qpera trrlui a-n'nim pagan.
care voii sd gloriiice pe impdratii pdgdni').
--''
if,i.ut.o,-iioicuti'rdLna p6 ttbricii-no$tri mai vechi, oari zicean
.e stiimutaii,, pdp6i"iri ru ie putea exeiuta repede, ci reciam5 timp
iltd;fi;;1;-ilt..-uri o. i" .tiu sX irntdrzie, ca sd-si v!n?d' case'le si
;;;ii61;;iioiti, carn i'n toc ae bani pllteau cu sabii ? Conceptiunea -
'J#llir"trl? l-i."iiiriiiitiitl,i, u Jutuitioielor, in care crescuse R'oeslerr'
b"uii'-iiiJdo-i;; $i in's;;l6d*"-ii6l"rf barbari teribili,-potop'. pe cdnd
;iililii d;;tir ie6at-ia iiicir si -s[ se lase..ucisi. Numai in cartea
aui"ioiu", cii6' se stie ci e'iroeme, cucer-itorii ucid pe
-toti locuitorii'
iirrl"uiii'.iiidt [*-l.itiatiii ti iost, isi ficeau ei calcul, cd. mai bine
;ffit;fd oini,itJ-e
-se
'isetveusc5'
sA
'aibx
dela altii vite sj sr-[unte'
Daco-Romanii erau aoropiati de ei nri4 ocunatiutrile :rgric'ole si uas-
7*;6";i";;' iti"t tiei-inipreurli Adevdrat. admite si. Roesler cr
iilfrlii "t:lt6lt.-4.'-o,tioi.tisti vor ii'r5mas, irn acsst caz, ius5. ill m{
;;i;-';.;ti";e- de prrirnciiriu, ci de atrreciere., $i--cine. va. ti -r[mas?
Cdind vorbestc de fuga populatiunii romane din Moesia, la mavallrea
Sh"iror. n'i,'..jei acclpti
'Ceeabe
respinsea,i'n Dacia. cX ',a. r.I3n.1s
in onalej aiea parte sdiacl a poporului, care birueste toate schlmbariie
t" ;i;;; ;t"tuiui, iar la tart plstorul, oare este cel m-ai prop.riu s[
l; ;firt';.'i;"i"giuiti n*paliutsJ si sd astepte-trecerea furtumii"'
"- .-'P;in
coniin-uitatea-eGrii.niutrii romah in Dacia. se explic[ numele
ratlnesti'.ie-l;;i;i,';btt iat"t.il Motrrr (Mutria). Cerna .
(Tsierna)'
'M;;A: ciis.-rititii... ;"cxnor pestiare ar fi neexp;licabi'I5. i'n .cazu1
.d"lib"o":Rominii',ir ri dispdrut de pe malul stdmg- al DunErii.**-
Aril;nilnii iet
-rnai
putbrnic al sooalei lui Roesler este asemd-
n"r.,"-tn'"i.-ainire dialecttil daco-romdlr Si cel macedo-romAn, ceeace
;;;ilpil;il-li'ai'-lnoet"ngat impreun4, 4pgi asem[nlri cu llimba
Ii[6n[riior. ia a$ezarei iliicolului la sidrsitul c'uvdntului, imprumu-
;i;;-.";;itti, intx aceste asemdniri ca $i cele cu Bulgaflii' cu Grecii
ri'i"itida pt-1n is.onenarea de rasd si ofin relatiu'nile,-cari n'au..'trnr
",it"I-i.'i&"O.iX-i"tre-l"c"itorii
din Norduil cu, cei din Sudul Drrrnirii.
Bifi fti;;if fftrli'iisdte p-ieiiioiiCe .si ii nu li existat imtre popoarele
medievale veci,ne?
"'"''".#;;";;fif cel mai puternic al oontinuitatii este cbmpleta oot
.u.ouiia..-u'" aomeniul"i limbii rom{nesti de azi cu grrnitele imperiu-
lui-si ale provinciei Dacia" (Kiepert).
0BE$TINISMUL LA oUNABE $l lN DACIA. G0Tll' HUNll.
CRESTINISMUL IN MOESIA, In Moesia, biserica cre-
stinl
-eia
bine orsanizatd, deil,a Constantin cel Mare. Ser-
vic,iul religios se stver$ea in latineste, incAt unii episeopi nu
siiiii gieCeste ii Comunicau cu Constantinopole in latine-
ste. Se aflau episcopi ?n Naissus, Vinrinacium, Ratiar{a, Du-
r-ostor, poa,te in $istov, mat Lerziu in Nicopole, in Vidiir. Sb
citeazd. martirii Sava si Nichita, cari au suferit'moartea iela
Vizigotii pIsAni, chiar pe p[mdntul nostru. c,iiii tiino i*eni, au rdspAndit acea erezie cu atat succes, incdt un scrii-
tor mare bisericesc recomand5. cd in Dacii ripensii si in
Moesia ar ?rebui restabi,litl ortodocsia.
^ CRE$TINIS,MUII ROMAN. Intre Romdni crestinismul
a incerrut sd se rdspinde,ascd in secolul IV-; af V;: tiiiii
istorici sustin, c[ chiar unii colonisti trebuie s[ fi venit cu
religia_ crestind, c[ci crestinismul avea aderenti prln iirite
de unde veniau ei, Asia, Dalmatia, Galia. pAnd acum nu s'a
sisit insl nici o inscriptie cu semnul crestin 1) (ciucea. oes-
tele nurne misterios al lui Iisus, pXstorul cel bun) iar cuvdn-
tul lui Tertulian ci cresfinismul ar fi pdtruns la DaCi ,e con-
sider[ ca o exagerare retoric[. Cu Constantin a inceput s6
!e.vie crestinismul din Moesia si din cealalt[ Dacie, fn limba
latin[. Aoeasta, cdci.cuvintele cele mai importante crestine
!e av.em latine: sdn:t (in compuse: SAntdmdria, SAnziene'(Sf.
Ioan) SAmedru (S. Dumitru-) SAntoadei, inuce. Ou,mneieu,
t5,qel... t_drnple, paste menecdtoare... Cuvdntul bisericd vihe
clela basilica romane, iudecdtorie, al cdrei model de arhiterc-
turd I-a imitat biserica. Dar crestinilor nu li s'a permiJia-ii
ridice biserici decAt dela Constantin. Cuvdntul Duminich
este mai nou, de$l din aceias tern[ cu Dumnezeu. cici a
plstrat sunetul i si in adev[r sdrb[toarea Duminicii s'a in-
trodus in crestinism in secolul V si VI. Cu apostol al Ro-
mdnilor trebuie recunoscut Nicetas ne la 400, despre care
un ultim poet al imperiului a scris versuri frumoase'gi spune
c[ a_predicat Ia l)aci, Goti si Sciti.
VA_NDALII SI GOTII. In apusul Daciei se paro c[ s'au
agezat Vandalii, iar ?n rdslrit Gotii. Toti barbarii ocoleau
muntii gi preferau cdmpiile, o[ci ei se ocupau cu agricul-
tura. Despre orage, ziceau c[ sunt colivii in cari oamenii, ca
si p[s[rile, ?si pierd libertatea. Intre barbari erau si triburi
trace, cari s'au contopit mai u$or au Daco-Romanii, cum
s'au contbpit Carpii in Moesia. Acestia veniserd, cu Gotii
si pretindeau dela imperiu sd le dea si lor ajutoare bene$ti
ca Gotilor ,,cdci nu sunt mai slabi decdt Gotii", incdt tri-
trurile germanice nu erau mai polop decf,t triburile de alt
neam. piqtre Goti, Ostrogotii so intindeau departe in Ru-
sia sudicd, la vreo 60 de ani dupd pXr[sirea Daciei se
r A. Filippide: Originile,
36
r) In muzeul din Alba Julia se afli insi.-o lnscripliune cu numele: Chrestus.
37

13. scrie clesl)rc o lupte intre Coii- si .Vandrli' cari locttilttt pc
iu' iiriii.' cii ri ur,'c}pii
"ii
id. Vr n ttr'lii..invin si. 1u f ost al u.n -
;ii il'Pritonia' iar botii uti rim:'s stlrrAni ai Daciei' fcdc-
i;ii ;i'ii"p.iiiirtii. situ;& da federati,le asigura leri de ser-
,'iJi"Oin rrurtea impeiiuiui, dar ii-si obliga sI apere regiunea
;i"# ;i;ff ffi .;ii'I"i;irpm tilbanire.a .Gotilor .e11 1om';
i"ra, ii.i-ii--izs, cana au ndvdtit hiunii, lupta cea mare cu
;i & &t in nuiiu si^.o-plii* noastre au vdzttt numai fttsa
clesperat[ a Vizigotilor'
: Closca cu pui,'laYa cea mare 3't't,liigll tle cci cc an
inccrcat sr o Jlt,la il) uu( Jrr.
Nomrinald era si petltirucd trilru.rilc barbarc n'aveau srgarrilatie
o. .tri ii',iiffi,:r,r-r"irJt.T"i-"nri-trin .ta mic ostlocotii, trih,ul cel
mai numeros, numar.au io"o.ooo ,i.-*'uflete. valr.r.trlil 80.000 si inc[ or
fi exagerate nunrcrole. D;i"20 rio.b'oo-itt bhrbrti' condrrsi de diferiti
;;i .'. d;;ia'iiliid"i"p.'o-regirnne de peste.un mili,o,n dc chilometri
nir.rti art certe in tott. "oitiirt,-i; M;;; Baltici' lrr Marca Neagrd' in
$tl"!1!;i'diiJl"ilel"F!'"fi;bii;t;; stapaneau pn'n rrica priruei n'rvdliri-
;#ii':di$1;;;;;t;';$,,i;-ii ui'tit.te loai pc. urmd se multumiau cu
diinrc, ca toatc popoarei. pi;iitnitt' RorrrArlii verreau putin ill- atincere
il 'eij #dil;iiti o",i paiuii ii;;ttil;;' iie ipe si de munti' Fiindci se
credea c5 nu avem .uuiili*;iil fi"ii*ttl. Rocslcr srrstinea cd accasti
iif!!'?,i".;!si.
-ia
n"iih,,,i?-;h" iost i.n Dacia. pe timpul cind ea
;,i;'.#;ilil"e"1. ti"il."i"'il.'o"ia Diio-riomarrii ar fi fost in Balcani'
ll"tiiltfiiiii'.X"pXJl;r'*',*-uiurt" gotic.' ieci si vizisotii si ostrogoti'i
38
au locuit in pcninsu-li. au ldstt coionii Si acestea au,ldsnt cuvinie, cari
se gisesc azi in )linba bulgard. In realitate, se pare ci ,noi ivem
curlili.te gotice, dar dela al trsirlca trib go'tic, oela, ciopiZi,-caii-iru--sIi,
stabilit irn Balcani, ci nurnai in apusul Daciei, pe todriite'ti,ifalii"i.--
^.Pe
cdnd Vizigotii fugcau cle frica hlurrilor, sc credc cii
ar fi ascuns tezaurul cie iur, gisit (1g37) in munieib fsirtta
la Petroasa (ljuzhu) gi cunoicLrr cu ,,un,eie a" Uoiia'i,,pui.Tezaurul se compune clin 12 buc5ii (iz kgi.)
"
1lri,
""colan, mai multei vase, cu o inscrip{ie,'care sJ ci-eOe golidf,
dar a cdrei citire nu e sigurir. Ca si teiaurele-grislte iffran-
silvanira_ (simleri, crersna, Apahicla) cie craiiclai:uri fdcute
capilor barbari de cdtre, Romani (sec. iV si V).
HUNII. Erau de ras[ uralo-altaic[, iu infricos at r6u
pe Grcci si pe ltornani, mai pu{in pe Germani. Oe biii iu
fost influentali.; capi de ai lor, chiar teribitul Attita poartA
l]-tme sotice._Attila a si fost primit intre eroii legendari ai
(lermanilor. Sdlasul lor era inpanonia, unde iu s'iat ietativ
in pace cu imperiul, care le plittea trjbut. Ca si Tur.cii de
mai tdrziu, ei cereau dela supusi dijme in vite si produse
ale pimAntului, cici in deosebir-e de Germani ,,nici^n,ailu,
nici coarnele plugului n'atingeau". E,i duceau vjeat[ de ca_
l'aleri, ocupAndu-se numai cu vAn[toarea si cu rdiboiul.
Itespectau civilizalia t'omanf,, intrau in serviciul impeiiului
$i ajungeau la situa{iuni importante, incdt intre ltomani
se iviau nemultumti, cari protestau cd implratii se incoit-
joard & barbari si-i prefer[ Ron-ranilor. Stilicho, Vandat. a
salvat Soma cu ajutorul flunilor, Aetius, cel diri urmd ge-
n_eral roman, ndscut la Silistra, a fost ostatic mult timp la
lluni si cu ei impreunl" a repurtat victorii contra Gotilor Si
contra altor barbari.
-. Numai de pe la 441, Attil.a s'a inteles cu Germarnii si a aclus
zile grele imperirrlui. A jeiuit tlrile dirn sudul Dundrii.
'a
Ji.trri.
),laissus ') 9i alte orage i,n urumar de 7U. Furia .,biciului lui Dumneleu':
afostpotolitiicru importarn,te cornces{iuni: i se cedaru regiu,ni, dar. fap,t
irlooirtant, si locuri de conterN infte Hltni si Romani. Amtrasadorul din
constarntinopole descrie capitala lui Attila ca'un sat mari.-attili'eii
foarte _
respectat de ai sdi, . sta cu dAnsii, tinAna pe genuchi corlriiii
mai mici. Pentru iemeile sarle pusese pe un aichi,tect roiiran se-i-i6ii-
strueascir bii de pia,trd. La curtea lui se vorbriLa limba hunicd si ,o
latinir pop'lari. Aceste date nu ne arati pe rl,,ni cape'niite iiu..r iuni
all trriit srrh_ ei _Slavii, Germanii, h-inii, au putui trd,i si Ro
-----
l(oesler jtttreeha batj{,coritor, cd ..pc cirnd Cotii rdsboirrici lugeau rplini
de groaz:i, irraimtea fiilor pustiei, cavaleri- ilrti-at -veiirl;-;iiffii
noprla{ia rormnri clczarmatl i-a asteptat,. cum astcpt:il in
-Capiibiiu
sosire,a Galilor, acci b:itrAni sitni de vieatir?" Rnsiunsui e-iimpri,,"i:i
asteptat rnu ca sonatorid romani pe Gali. ci ca plitorii $a plil;iii ;a:
m6'ni pe Turcl.
'1
r) I)nr a crutrt,partcr siracl I poporrlni,"
39

14. ii f
--t
l!
t
T
i
,il
ij,q
GEPlzli, nvnRil $l ,sLAVll.
GEPIZII. Dup5. moartea lui Attila (45i) lunrea goticri
s'a ridicat contra tlunilor, dtntre cari unii au fugit in Rusia'
altii s'au a$eaat in Dobrogea si chiar in Dacia aureliand, iar
lo-cul lor in Panonia si in L)acial traian6 l-au luat Gepizii,'al
treilea trib gotic. Ca toate triburile.germanice (Franci'
Ostrogoti.....) nici Oepizii n'ascultau de un singur rege. l'l
erau impdrtiti intre rnai multi ,,populi" cari se sfideau. ie-
fuiau prin rimperitl, de$i erau federatii lui si tineau. Dacia ca
teOeraii. Unii-implrati nu uitau drepturile imperiului .asPpr.&
L)aciei. Justinian, cdnd a intdrit cetiitile de pe malul drept
it Dunxiii, a inthrit si Turris (T. Migurele) pe malul stdng'
Gepizii au tinut o suti de ani, pdnd au fost distru$i cu
totul de Longobarzi aliati cu Avarii (567) cari s'au a$ezaj
in Panonia, pe cdnd Longobarzii s'au dus in ltalia nordici
(568). Ct diipariti,a statului s'epid, qlau disoirut toti Gqpi-
)ii, iesturi din ei au putut trdi'intre Romdni pAni ce au dis-
pdiut cu incetul, l[sAnd in limba noastrd unele cuvinte. a
?ir"t oiigin. nn se cunostea ca: grind, buturd, Cilpil"'')'
AVARII. F'rati cu Flunii, Avarii duceau vieatd cq si 1-
oeta, triinii-din munca popoarelor supuse si din jafuri itt
tlrile vecine. Analele bizantine sunt pline de descriereu cru-
:iii, tar lor, iar un han, Ba;janus, este celebru'- --- -i;
inut SbZ doi generali bizantini ocupaser[ un loc.tare
in spuieG-euatilor. &ri se apropiau de Constantinopole' si
;;il-;t-i piinOe, dacd nu s'ar fi intAmplat urm'dtorul fapt
'i.ist.pdt.
Fe:cand armata bizantind' inainta, de ue c-q'tQ.
;ftfii.;ldat alunecise s'arcina si se tAra pe pdmAnt, fird
L?, iTaira"iii ie obserue' Alt sol{q! din urmi i-a strisat ,'in
ii*ii' i o iiti, J r oRNA T oRNA F'RATRE ". soldatul gu'sar,'
iioi n;uu""a, dar ceilalti soldati, qezdnd cd le strigi sl
il;;'';;1-;Gtat si ei itiigdtul si au luat fuga' Acestea sunt
;;i;i'.i.-.;lnte, cari ne nratd inceputul limbii noastre si
cari ne dovedesc ch in sud era o poBlllafie rornanicH, care
da soldati in armata bizantinit.
V,ieata sub Avari n'a putu't fi rnai rea decAt sub Humi, cdnd se
zicea cd multi supusi ai imper'iului preferau s[ iugtr la b.arbar,i, ca
sX scape d.e impozite si sd iie ,apirati .,cdci la barbari nu e permis ca
cei marti s[ asupreascl pe cei rnici iirX pedeapsd".
AIt fapt insemnat in istoria Avariilor estc strXmuiarea de
p,opulatie romanicd sivdrsit[ de eri, din sudul im' nordul Dundrii.
Acoastd strirnutare se pcvesteste irn rrieata sfdntuilui Dimitrie din Te-
salonic. Elernerntnl r,oman dirn nord s'a mirit cu robii adusi de Avari,
a deve'nit un pof)o'r numeros cre$tin. Tot diin sud,a mai vsnit populatie
romanici la rnold, cdnd au nivdlit Slavii in Peniinsula Baloanici.
SLAVII. Slavii n'au fost cunoscuti de popoarele cl,a-
sice. Gotii i-'au numit Venzi (weidende) nomazi, plstori si-i
despretuiau c6ci nu aveau rege, n'aveau clasd de nobili, nu
simteau nevoia confcrtului si erau flrH calit5ti militare. Po-
poarele slavice nu se deosibesc mult intre ele gi s'au intins
pdnd la Elba spre apus, pAnd in Perlo'pones la sud.
CARACTERELE CIVILIZATIUNII LOR PRIMI-
TIVE. Ocupatia lor principald era p[storia (oi, vaci, nu cai)
si agricultura. PlmAntul de lucru era proprietatea comunei,
care-l impdrtea pe familii, dupd trebuintd. Aceastl proprie-
late in comun s'n pdstrat pdnd. azi la Sdrbi (zadrttgd si a
A'Luscali (mir). Locuiau in oase de lemrn construite in p5-
duri, sau in locuri smArcoase. Familiile cu origine cornunH
erau conduse de un bdtrdn (staroste), ca gintea romand.
Femeil,e erau deo,p,otriv[ cu b5rbatii in familie si la im-
p5rtire'a plmdntului de munc6. Mai multe comune formau
un trib (iupa). Ridicau int[riri (sorod-erddiste) la intdl-
nirea a douh vdi. sau la confluenta apelor.
Erau pedestra$i, n'aveau alte haine dec6t pantjaloni, iar
ca arme sdgeti otrdvite. In religie isi reprezentau natura
plind de spirite, intre cari Svarog era personificarea ceru-
lui si a aerului. Zeul trdsnetului se numia Perunu, al vdntu-
rilor Stribog. Nurnele generi,c de zeu era bog (rom6neste
bogdaproste). Credeau intr'o vieati viitoare. V[duvele erau
arse cu cadavrul b[rbatului mort.
Slavii asezati Ia noi se chemau Sloveni, Romdnii ii nu-
miau Schei.
Scriitorii slavi, incepAnd cu cronicarul Nestor (sec.
XI-a) au pretins cI patria Slavilor a fost la Dun[re si c[
Romanii au venit peste ei: ,,Vlahii au n[vilit peste Slavii
dela Dundre, s'au agezat intre ei si i-au asuprit". Dacii ar
fi fost Slavi, fsierrra ar fi slavicul Cerna, Traian este atat
't tJn invitat rontiin, Constantin Diculcsc-u, sustine intr'o serie de lucriri cir Ce'
"r,ii'^li'Liii o'atia in tliorur'rx-u' ii"'r' "'
dispirut in poporul noslru' Ei ar fi mui
ir$l's:t ruiliJi:i;xJT".i,'.'r:'*"ti'lt""r:llil,i l"""lPJli!'.i''"""'tl$"1'!?;
brrturl, burdul', strugur' tureac." tiarnic, bu12, pisc, nri-grrri llea' lJadea' ''[Ianea'
Gr:lu. Bdrlad, Ban-Saraba, t-trtl'i.ir"-...^biti "ii"i"-.tti.1il'i
rinriln rezttltate sigure de
iiliil,,iii"*Jii.l ;;;;dr.i;il"i, lir.r,t iti,^u..n tui .Roesler nu se mai poate :rts-
iii,il't',,liJ.iiiiiit" u'"lo*t,,i-*upia-inipo.r"n1ei oet'i7.ilor sUnr insi desigur exagc-
l.'Jii. ieli riri,i.i.i; ;;it.i;it a Fianciloi, a l.tingobaizilor. ca 3i a Visigolilor ln s-pt-
i,ill'.ii;^rl,li;,";Jrrf ;; pri; o.ris-i*; g&-o^nie .i" r cuue_ritoriror,- ci prin frlrtnl ci. er
uiiievenit i'nstrtttnente rile cultirii roilane in slrl 9i in biscricd' ln timp ( e' uePrzrr
;;;;;;i;'"i;i''iii'"i.i r,1."'i.;. C; P"p;' ne-au liiat crtvinte' fie ii cltcv3 srrlc'
Ei at6t,
40 4l

15. il
tI
I
{
,1
,i
{
fl
>J
L
.
l
tt
:, I
t!
&
ts
i
I
I
;
cle popular la ei Dcntruc[ se leag[ cu trecutul lor' $tim insl
cI Dacii erau 'l'raci, iar istoricii contemporani admit, cd
abil in secolul VII-a au venit itr imperiit, desi implratii
chiar mai inainte, aduceau colonii si le asczalt in proviil-
iiilc impcriului.
Lipsa de org,anizare a Slavilor a fXcut pe scriitori s[-i
cr'eaz'a bldnzl iubitori de rnunci, oaltreni cari nLt veneatl
cu iesboiu ci se stre,curau in urma altor barltari, ocupAnd
locurile lihere si f[cdndu-le roditoare cu brazda plugului'
Cronicile bizantine sunt insd pline clc jafr,rrile lor. Sub Jus-
tinian ,,in fiecare an nlr,ileau pdn[ irr Grecia... si la fiecare-"
ndvali.trebuie s[ fi fost micel5riti.sau robiti peste 200.000
de supusi rornalli".
Jusiinian le-a recunoscut stlpinirea peste cdmpiile
Munteniei gi le-a firat cetatea Turris, ca loc de comerciu
cu imperiul. /.tutti din ei s'au urcitt pc cttt'sttl rAurilor si ait
venit in contact cu RomZi.nii, altii :lu trecrtt Dundrea, mai
alcs dup6 ce Bnigarii aLl infiintat statLrl lor, cu concursutr
Slavilor din Peninsuld.
Slavii dela noi au disp5rut cu totul in massa" rom1-
neasc[; ne-au l[sat ins[ numeroa,se numiri de munti, de
ape, d,e localitlti, pe unde trhiserl impreunl cu RornAnii'
Ne-au l5iat mulie cuvinte d-in lucrarea p[mAntului, din unel-
tele agriculturii, din toette ranlurile vietii, crhiar- din. viea{a
intimi-a srufletulr-ri (iubire, mil[, drag, n[deidie. g1;mi, mAn-
cAieie,
-'si15,
goapti). Popoafele romanice din apus s'all
iormat din amesfec cu Germanii, Rominii s'iiu format prin
arnestoc cu Slavii. Asilmilarea Slavilor a fost incercalea cea
mai tare cle puterea elementului roman in Dacia. In apus
populatia rom'aitic[, avea institutii romane, biser:c[ ofi-
c;ah. Daco-Romanii au biruit f[r5 st;rt, fhri biscrici orga-
nizit6., de si Slar,ii ii incon'jurau din toate pirrtile, condu$i
cle un trib hunic, sub cate infiintaserd un imDeriLt. rival cu
ccl din Constantinopc,le.-
PNNiNSUL,{ iXEIi'.iTT, DN VBNIRN,A SLATIT OR'
PAnd. la venirea Slavilor, Romanii din Panonia, din Dacia
ii-Ai" r,.t,inouie eiuu ca o aipl intinsd, semiLn;it[ cu insule
O-e batbari, putin numerosi. dupi comparatia unui istoric
i.irtiri-j"tic) iam o oin 4oo" thta cie
'opulatia-romanic['C.iiti, ciri,'num[i considerabil de imrrirati si de generali
arate buteiea elementului roman din aceste pdrti. Sulonttr:
(O^t-itiul a fgst pe punctu_l de a clevcni capitala- orientttltti'
in loitrt'ionstantinopolei. Spclato, poattd numele dela pa-
litut tul Dioclctiarl nc ttlinele citruia se inal{ii' Oonrttrricatiilc
42
intre oele clouh tdrmuri aie Dunirii tr'au fost irnpiedicai'e
nici de Goti, nici dc f{uni, nici de Gepizi.
I.a ittceilutnl sec. Vlt itts[, Sl:lvii aLtt tttttplut .ciittt-
piiie noastre si parte au trecut in Moesia,- altii (SArbii) pt'in
i'anonia au pdtruns in liiria. pAn[ ia Adriatica. tropulatia
romanica, rciugiatii in locuri greu cle patruns, incet, in-cet
se asimit6az[ cu
'Ivdlitorii,
intrAnd ca element principal i:r
it.iiuir.o nationalititii celei noi. Cei cari au rlmas consti-
tiesc eletneniui ilactl-ronli:Ill $i niaccclo-rolnan, cari desi
iiitpltiitl din secolLrl VII tot veneau in atingere, cf,ci Du-
ndrea unea popoarele clepe tnalurile ei.
Nici Ilizantinii nu uitau drepturile lor traditionalc asupra
Daciei iitln cincl in ciincl veneau pe la noi s[ se batd cit
Stavii. La sfirsitul soc. VI annate bizantine au sulptins
iAp.tunii .iavone, au lu;tt i'obi, au suferit de sete pe Bdr[-
gair pdnh. au ajuns la lalontittt (i4i-trv-^steril)"
- INCEPUTUL F'ORMAitll POPORULUI ROMAN'. In
lupti Oirtie-elelnentul romilesc si cel slav a biruit cel diti-
tAiu, pentruod erit mai numeros $i reprezellta rassa autolr-
toni.
F-onclul nostru sufletesc este latin' In denumirea tiu-
pului (iuuant slav) mai toate piirtile sunt denumite cu
.tlti"t. iiiiiiesti (cip, pir' fruntC, ochiu' urcche,, iati' ttas'
gur[, piept, ulttir, brat, mind, deget,. nngltie".) pe ca-nq
iutint,i .jrte (glii, obiaz...) sttnt mult tnai putine' .
Mti
to,ate aciiunile ,si cmotit"ttlile sLiiietului (latilt ca.$i lllullx.)
sun't de orisinc latin[. Mai intAiu actiunile sensibile: siml'r'
iiiii,
".,t*",
gusta, apoi actiunile inteiectuale: cunoa$te' pri-
..p., i"i.t.ge, iLraeca, tinea minte, a adeveri, a^minti. .a
roi... i"'iitJ 6rnoti'ni'ca cior', durere, t'istete". .Cuvintelc
slave sunt ntai r:rri in actiun,le sensibile (a p!pa-t' a Jrrivi)
si tiri,i-iiii in'.iete intelec,tirale (izvodi, n[scoci). omul care
itic sA se descurce c destept (!'), cel care llu se pricepc sc
riunrc$te prost (sl.).
L,: locuittta. crsa, perctii. foreastrr. clpr-iorii.. tirrdr' It-rcu[-,(cu-
ilrcl:.r rr V]trri... pustl'eaza Si p;tr1i slavc (corlutd. tiLvita' grlnda'-lilr
littgir tttrlr'a latttas gafd (s1). in gracli'nii zarzavallll'lle' cellpa' varza'
ustLiloiu, l;rrrtttci, tniLrar sunt latiuesti.-""" iiii,lril..i ,,,lii'i ceio
'rii-mrrlte
irui'iri srr't latincsti, cer' ulm'.fag'
artar. ittlrr',lrtt, irasitr, apcii dintre ,arb'orii Jructrif eri: rnirr, pir' cire's'
piulr,' pi,ii,lr,1,,,,1, truc, corn... pe ciind visinul.e- slav.
^ 'hlrtrrr,'1,'
,irrrrtclrr c1e.'i'Lii1Lrr; 'tle vine del;L llomalri: - gtdu'
"
otz'
secari, ii,clrr iirirrri Ia introauc.rea porurubu'lui rneiul. iormi', hrana
piitiiiiori l'i tiriil" r,,ristie si i'n toatd- resiu'nea pontici) linte. bob.
' Mliincrrri slrrt Irrtirresli iriiinea, Jieltrrra" Daparlr c sl- si tersiu ttlt-
glrresc.
43

16. Nrurne de anrimale avem: bou, vacd, vitel, oal, iapd, oaie, berbec.
miel, capri. ,ied. porc, scr,oail; mdnz, mdnzat, cAine, c5tea, cltel,
gdirn[, puiu, iar dela Slavi avem mdgar, cocos. rate. gAscd. Animale
silbatice ,avem: lup, urs. vulpe. iepure, vultur, pe cAnd uliE" dihor
sunt sla_ve. cioari ,albanez.
Agricu'lturs, In activdlatea agriooili, actiu'nile se denumesc lati-
neste: a ara, semina. seoera, aduna. strange, treera; pe cAnd rnu,l,te
nume de instrumernte sunt slave: plus (la AromArni aratru) rariti,
grap5, otic, coasd, tiruidcop, nu insi secere, car, jug...
Din studiul limbii se vede ci RomAlii n'au dus vieatl exclusiv
plstorcascd, cum cred multi invitati, cdci n'ar fi pistrat at6tea nume
legate cu agriculltura. Erau populatie fixI, altlel rn'ar pdslra atdtea
cuvinte psntru case si pdrtile ei, Se ocupau cu agricuiltura 1) cultivan-'
cereale si legume, locuiau irn sate. CuvAntul sat e latiiinesc, iar d,ocu-
memtele ungureSrti vechi vorbesc de ,,villae olahales". Nu s'an stins
intre RomAni functiurnile sociale mai inalte. Nu s'a uitat negotul. clci
sla plstrat cuvAnbul, cul1l s'a ,pdstrat si cel de cupete si de dobdndii.
Chiar scrisul nu se va fi pierdut, clci avern vorbele scripturi, cartc.
in sens de scrisoare.
Pdstoria. Adev[rat c[ pAni in sec. XIX ocupatiunea
principal[ a Romdnilor a fost cre$terea vitelor. hispiratiu-
nile cele mai frumoase ale poeziei noastre populare sunt dirl
vieata pastoralX, numele anirnalelor domestice, actiunile c1c
Fregdtirea laptelui sunt mai toate din limba latin[: lapte,
chiag, cag) zer, colastri, str6gheatd, a paste, a mulge, stre-
cura.
La zi fixd a anului (MAnecdtoarea) plecau la iarbii cu
oile si stau luni intregi (de obioeiu pAni la SAmedru) des-
pdrtiti de familii. Cdmpiile Mirnteniei le piireau prea nrici,
de aceera se aventurau in toate tdrile vecine, pe unde au
rdmas amintiri de trecerea ior si au lisat cuvintele lor clc
vieatd pdstorald in limbile popo,arelor streine.
S,atul era forrnat din descendentii aceluias mo$, cari-i
dau numele: Burcuresti, urrna$ii, lui Bucur, Stef6ne$ti ai
lui $tefan, Ionesti... Alte ori se numiau dupiL locul cle ori-
gine: Bdlteni cei dela balti, Vileui, 'lufeni... Unele au rirmas
dela Sloveni, in urnra stilrgerii acestora, ds aceea avenr
nume slave: Bilgrad, Grddiste, llta$ov, Doftana, l'ecuci,
Sl[nic...
CuvAntul cet(tte ne-a remas numai cu intelesul de iri-
tlrire, corespunzetor slavi'cului grad, ceeace arat[ cd servia
numai ca los de refugiu in tirnpuri grele.
CNITZI $l VOEVOZI.Inatinte cle venirea Slavilor, Ito-
m6nii aveau capi de sat nurniii iuzi, iudeci' cari din scc'
iX au luat nu-mele slav cneaz, cnezi. Institutia e original
romeneasca, neavand nimic slav decAt numele' iar- iunctiu-
"ei
eieniiili i Cnezilor era sA judece' de aceea jude' judec,
aldturi de cnez, chinez, cneaz.
(Jnezii dependenti de regii unguri strAngeau pentru
rege dArile; 1i50 din oi, darea de porci, din stupi sii etau
clatori sd contribue la apdrarea tdrii.----Unii
iuOdti-iuoecau pe valea unui rAu si numele de
judet a ins"emnat'tinut: (iudetul Corj, Dolj) altii au sc;lzilt
pAn[ a insemna tdran cu.mo$ie proprie.
- Pe langd juzi, RomAnii trebuie sd fi avut conducirr':ri
Oe rastoiu,-Oubi, numiti, mai hAtziu voevozi (conduc[tori de
"itisi
tot'cuvait slav). Capi ai confederatiu.nilor cle cneji'
ei aphiau interesele acestora fat{ de' suveranii unguri, aveau
atributiu*i militare si judiciare. Voevodatul era institutiune
oiieiniiii,*i".iasca, d"e ace€a resii unsuri au ldsat voevozi
nirfi;i in tdii romAnesti, in Ardeal, in Maramures' Odatd
.u Cad.ie" cnejilor. au cdzut si voevozii, afarfl de gtlver-
natorul ArdealtLlui si de domnitorii nostri'
BULGABII.
- UNGURII'
GRECIZAITEA IMPERIULUI ROMAN DE, RASA.
RIT. Influenta greac[ rdmlsese puternicd, mai ales in c.t-
tiiite Aepe iarmut mirrii. Limba sreaca servorbia si pritt
ii;b;"cd nciuitia- Itlperiul de rlsirit a pdstrat.caracterul
'',,irini
numai pAnd in secollll al Vll-lea, d.ecQnd se greci-
,eaia. mpiiitirt Mauriciu, cate a fost cel dintdiu -Gtgt'
.ii" i'i uicat pe tronul imperial, da in limba g^reacA legile'
ordonantele si toate actele pLrblice. Populatia con_stantino-
pCl.i prbtesta in grece$te contra mi'istrilor lui Justinian.
Su6 ft?u.tius poait[ inscriptii grecesti medaliile de mone-
i;1. i;;i;ine-^ ii-iaoete .rilitare .sunt cu nunre srece$ti, im-
iiii"ttiie iniiiuieuzd. In,tcrutor si Basileus (: mare rege).
"-"-A;."ttt giecizarel coresprtnde cu pdtrunderea in penin-
:;uli a IJulgarilor.-- -
fiULC"nnII. Odat[ cu slavii, r[scoliti tot de Avari, att
verriisi Bulg:irii, popor finic, sub utt han Curt'Locaiau pe
Vrfio, r*ilit ooirl .i (Bolgar:-popor (ger)dupd aF['.Curi
;1A# .lu"i fii, cari ad impdrtit horcla si au ple,cat in diferite
rraiii (unut in italia) .firrh de Ispetich al cincilea, o?re ct:
;;i; iii .i;, isi,Tif
'f"
ti'au Basarabiei (Buge;p)' Bizantini r
;ffift;t "
e-ipeOitie contra lui pe la surile f)undrii' iar
45
1)
$i cu albiniriltrl (alLini,stupsunt latinc)" l)c altiel,linrba noastrl e latini rrrr
ltrrnai'du1'h cuvinte, ci ,tupi tesitura ei... rlul'.r partie ule, cu mult mai intelirirr.
rleeit celelalte euvintr', rlupi lle-rirrni, tlupi vcrl'ele ajutltoare, dupi cuvintele eeJ,.
mai esenliale qi dupi multe caractere mai latineqti tlecdt in oriec lirnlri ncolrtir;.
44

17. el vYazind craBizantinii sur-rt slabi, a trecut (679) in Dobrogea
si in pulin tirnp a supus sapte nearliuri slavicc.
Se discutd, daci Bulgalii sunt descenderntii aceloi hoarde si au
imprumutat derla Slavi iirnba, sau dacd sunt Slavi cari nu au primit
dela hoaidd decAt nuntele" Mai 'p1ef36i1d e aceasti tezd, tsrulgarii. ca
si Varegii in l(usia, au servit ituntai la urzirear statului. Apoi nu trebue
si uitlnr ci trnnchiul populatiuuii e iormat de rassa traci, c9 n'a
putLrt dispirca. Il:rr iarisi nu trebuie uitart caracterul violent al po-
porului, care alati ci si elementul vechilor I3ulgari nu e negliiabil.
PAnd aproape de cre$tinare, I3ulgarii sacrificau caini,
practiceru l)olig;ilnia, iar dupi crestinare stau in biseric[ cles-
cin$i, cu cdciula in cap.
Nittltcie harbitrc llulbui, Ct,trug, Telec, Buiutt, Oii,si-
tag au inspirat gl'oitzi'r IiizlrLrtiirilur'. Atr fost crllzi $i cu
Siavii, incit 200.U00 au iLrgit in Asia si s'au a$ezat acolo
cu voia irnyrirutului. KrurLr a l)iilts pc ntr impf,rat si a fdcut
ciin capul lui pahlrr clc orroirrc lir ostrctc.
Citf,$'l'lNAltEA IJLJI-(iAlill.Olt. lrr a dolra jLimitate a
sec. IX iuccpc lrurrca slavii sir fic aterrtai la llv;rtaturile cre-
.:tine. ltosllslriv cliu Monlvia cclc rrrisiolrari (S6l) dcla Con-
stantittcrlrole. Impiinrtul a iirsirrcirrat pe doi frati, Metodiu Si
Liril, cu cregtiriarca 1or. Cei clt-ri frati aLr tradus cAteva cdrti
din biblic in linrba poporului 5i au cornbinat si un alfabet
potrivit cll sunet,elc linrbii lor.
La lJuigari cra un rege l-ioris, care iutelese ci nici
Bulgarii nu mui pot rirrAne pirgdiri. clind toti vecinii lui
er;Lu crc$tiui. ijc altfel, cre$tinisinul se pastrase la populatia
ronr:uricir, la ltorliini si sc iirspiiucteer plin prizonierii lriati.
In urir;r unui rlsboiu cu Miltuil, un inrpirrat bizantin, eil se
batez'a, Iui nnnrcle .lVliliail si botcz[ pc boierii siri. Pe fir"ri
siu Simeon il ttiincse Ia Const:rntiuopolc sir iuvctc lirlba
grearci din copiliric.
Alfabetul alcirtuit dc Oit'il ar fost uroclificat dc Clemens,
episcop in Macedoiria, gi sub nume clc alfabet cirilic s'a in-
trebuintat si cie RornAni piinl pela 18(r0.
Limba in care a tradus Ciril .cfu'tilc rcligioase a devenit limbir
in stat si in bisericiL. Ea se numcate veclilu bulgut'ri, dc uuii istorici,
vechiu slovetlri de a1tii, era'imba asa cunl sc vorbia in Panonia si
itr Bulgalia. Pdn'i azi se citeste in bisericu Sltvilor ,ortodocsi. clcsi
popomil n'o mai intelege.
I'ARUL SIMEON (893-927). Simeon cste fisura cea
rnai itrseuuratl clin istoria lJulgarilor". A ficut rf,sboaie, ciar
rnai ales a imbogirtit literatura religioas[, in care Bulgarii
au servit dc modcl popoarelor slave ortodocse.
46
Ungurii, fiind chemati de cdtre Bizantini contra. lui Si-
meon, el ii atircd in Bugeac, tocilai cind Ungurii erau
la pracl5 in alte pirti, lLrii robi $i lrttstii {ara, inclt Ungurii
au plecat clin Ruceag in Polonia.
Putcrea lui Sirncon sc intindea rnai peste toatl Pc'ninsula Balca-
nicl (Nis, Belgrad. Adrianopole, elau bulgiire,sti) pArrd aproape de Co'n-
starntinopole, pe oare l-a asediat de mai multe ori. Unii istorici cred
ci a sltip6nit si pcste tiirilc rroastre si cir r1e acoca aln prirnii i'n biselici
limba bulgirreascd. Insir n'avem probe sigure de siipAnire bulglreascii
la noi. Simeorn. care i'n copi.lirie fusese snpranumit semi-grecul, fiindcl
strrdiase clasicii greci, ctre avea ochii tintiti la bisoricile sj I,a pal:itele
poleite cu aur din Constantinopole, in m6rndria lui nu se putezi gdndi
la plclurile si la smArcurile din tara noastri.
CAt'tterlrtru prinirea limbii bulsare in bisericir, ea se'poate
explica prin legdtura dintre cetiitile depe dleapta Dnnirrii gi dintre
noi. RomAnii au continuat sI stca in lcgdturi cu cle 9i dupir cresti-
ttarea Slovenilor. circi multi Sloveni locu au la noi.
Predecesorii lrd S'ihreorn se intitulaserd ct'tez 14"1r, Kdnig) Sime,on
ca si se potriveasc:i imniiratulu'i. se intitulS lor (Cacsar). iar pe capul
bisericii il ridicir la rangul de patriarh. El purta ha,inre ou r",rirgiiritare.
salbi de noinete la sit. sabie de aur la ooaosit, ri,ar itnprciur boerii
cu sibii, cu silbi, cu brltiri.
CADEI{EA PRIMULUT lM[)EliiU BULGAI{. Copiei-
rea naivir a luxuiui din Constantinopoler aduse cdderea im-
periului. Prin{ii clutau s[ se inso{eascd cu principese bizan-
fine, cari acluset'ir ccrtele lrentru tron clin Constantinopole.
I'rate se riciicii contra fratelui s[n, unchiu contra nepotu]ui,
boerri contra tarului, izbutesc sI intcmeeze tot intperii in
A4acedonia si in Albania.
Lnxul boerilor $i riitircililc ruligiolsc au contribuit nt rnai pu{in.
Un pop[ Icremia Bogotnil (rnila D.luii) rirspAndea doctrin'a duaiistl.
respittgea mis'tcrele, nu voii si se roage in biset'icii. se riclica in. contr:r
;rrrtorititilor. Pind azi a rlmas o intreag[ literaturl populari din
lcea rniScare: Visul Maicii Domnuhri, Epistolia, Cilitoria in lacl a
Maicii D-!ui.
Biserica nu ntai era respectati, iarLrl nu urai cra rscnltat. :ii pu-
terea Bnlgarilor erl atacati din nord c1e Rusi, dirr.r sud dc Bizantini.
A]'ACUL RU$ILOR. Rritii, fiincl chenrati cle Bizantini
contra Rulgarilor, cuprind Durostorul, sub Sviatosl:iv, alte
cetlti si se retras, dar a doua oar[ cltprinserir Preslat,
(aproape tle Sumla) capitala Bulgariei, inaintar[ pAnd la
Filipopole, clecisi sA se ageze in Balcani. Impdratul loan
Zemisces, virzn pericolul, veni coiltra Qugilor, inchise in
I)urostor pc Sviatoslav, care fu oblicat s[ se intoarce in
I,(usi.a, iar Bulgaria pAnir la Dun[re fu supusit imperiulc.li,'l-71).
In Macedonia infiintase un imperiu boerul Satnuel cu
47,:,

18. fiii s[i, cu capitala c6nd la Sofia, c6'nd la Prespa' ca1{ !a
bttriAu. Sbriiinitori,i lui erau bogomili fanatici, dar si ini-
*ill loi;iiaine al,ll-l'ea,nu mai putin fanatic, care duph
40 de ani de lupTe a desfiintat statul bulsar'
-
L; i"a;puti Samuet invinsese, dar apoi infrdngerile ur'
mau una dup[ alta. Tr5"dat de propria sa tatd' Samuet
pi"iar'-Viainui" oe mai apira,in Sofia, cAnd o armatd dt:
I;.000 ae
-nuigaii
fu prins[. Vasile puse s[ scoat[ ochii
pii"iit"i neleiancl decht unul la sut[ cu un ochiu' si-i tri-
;;i;;-di"ili.-Aiesta muri de durere. iar pesie patrrr
-1ni
d018i ililiunt-inopoiJcomandi in intreasa peninsull' Va'-
ilt. tue flrrmel. Rrrllnrocton. ucizdtot de Bulsari'
""" nibnnidA btx oHRIDA" Implratul ldsd indep'endenta
Uisericlifiigut* t 1620 tixi la 30 numdrul episcopatelor
fii;;;;t;ffi;. ot-,.ia.i, pe care-o scobori din rangul de-pa:
#fi;iii. ii'cel de arhiepiscopic. Intre episcopate era vechiul
ViAi"; d; .ui. nnnranii continuau s[ tin5' Episcopatul.Si-
listiei fusese supus mai dinainte patriarhiei din Constan-
ilt,lpi,f.. n. aceea ftomAnii mr-nteni sc arhti lqga,ti de O-
iii'iifl,.^Oi" .uuii Oerrendentii Vidinului, cei din Moldova ne
li;t*i.siti-de ConstantinopoJe' cdcl p.rin Silistra' prin ce-
tdtiie Oeta mare, clepindeau de patriarhie'-'IINCURII.Pelaanulnoudsute,sea$ezarh.inBugeac
I-Insrrrii, sau Maghiarii' ddnd t[rii n-ume]e de 'tetuzr coltr
;;iil;".;;;..-EiJ*neaz6 si lupelg Buseac' Tara era
p,it"liiie p-."ttu ui*uiuioid""anetori si de rrescari, cu ta-
'.rlli"-tnft., cu ianlpii in vecinltate, bune de pdsunat'
Nurnele lor primitiv se pare c[ a fost .Ugri
(oamerni)- Unguri' iar
.uilari'irLime
-maitrliri
iM;-;;;- oooorl{ pimantulu) a iost numelc
;;H; dil";"rii'iiiite'tt"'.ia.l-ilc lor. se adnrite c[ sunt d-e- a-ceeas
;;i*il.- & 5u,lr6e'rii si";i;Gln"ii
'c5.
au vernit de peste Urali, sit
;;';;;t, . ..ru""orii-.diVi tin,p in, Rusia. s'au -asezat
in Atelrrz. Bizatt-
tinii au vrut sI .. rdr.iti'.i* i.'"i iirntralu,i' Simeon' dar r[sbrr-
n"iiu-i;"..tuio-u insf 1e'ibiln Impreun5. cu Pecenesii' p'opor turc' .a
"fjJii
'r,i*"eiiii
d,rfi;.fu";, .i"o -ucbitii.lipscau.
Groazi flnsr.rrilor de
H8ifr.ii^i-^'te"cri- * itte&.- $iii iidicat'^ ar trecnt
-Carpatii
prin
;;;i;;i.-c"rpulito. toidi.i-ii -s'au a$ezat in cAmpiile Pauoniei' -tarh
iit- Jii..'-arr;"j-o.ii,lnntui.i"'avaiilor' se asczaccr[ triburi de Srlavi'
O^r-;;;; piiitr nrmelc rle . p"stia Avarilnr",
-'' 'R;fi;i,ti iilntxr6"iie-iaeia cI tlri[c noasirc 111r eratr locuitc
Ae n"'m-aui,' sustine
"i
"U,neotii
art ttrcat ctrrsul Dundrii pdnl -in
Funri'li.--it.a-uctasta- suitinerc cste c-orrtrrrX tuturor afirmlriflor
bi*i.if,it
-u,nguiesti.
cont.ird cronicarnltri. Nestor si ise desminte
;il"!&"iliiii--uiir.otosice. ungurii au trecut dar carpatii pr1r
6uiitiu,-nut'transilvania au cucelit-o cu muilt mai tirziu'
In Rusia i-a cunoscut un c[ldtor arab, care raporteazd
4B
c6 mAncau carne de cal si d'e lup. In Panonia au continuat
iX mandnce carne crud[, si intrebsinleze ca le'ac praf din
inima uscat[ a inimicului. G[ldreau pe cai mici si iuti, aco-
pereau pe inim'ici cu tl craie de s[geti, cu cari nimere'au
ttriar Oin fuga calului, cdci d,e mici se exercitau la tndnuirea
arcului. Nu puteau insi cuceri cetlti. Atacurile lor au pro-
voiit ichimbare in modul de lupt[. Inainte, arma?ele se
.o*puneau din pedestrasi, dup[ ci au inceput sd se com-
pun[ din cavaleri.
' -'-
ai"randu-se in Panonia. Ungurii au desp[rtit pe Slavii
,rin nora Oe c.i Oin iud. Ei iu supus 5i aq asimilat pe Slo-
;il d; **.i i" limb; ungureasc[ exist6- multime de cu-
;int" ;i"d. Au-desfiintat itatul Moravilor si au inspirat
groazd apusului.
Inci. dirn 900 cerceteazd German,ia, in care apoi nXvdleso sis--
ternatio, 'iefuind prlovincie dupl 'provincie, Eavaria; Suabi'al' pana
i"^Xfii'"id,'pa;i iriLoi.ni. Aiacuiite lor- urnesc pe Germanri si-i iiac
sI ;ffiff'trin-'i.g6. n.i.t.iJ'I li-inceput le^pl[teste -tfb'ut'^m'ai
aooi
"6.iini.
"o luoti
-corntra -
ort, iar fiul
-
s[u Ofto cel Mare ii invirnge
il[ifil"reu']"''bSj. Ungurii mai oontenir1 ndvdlirile irn apus, dar ttu
l. tiiiit;'"u 1otut,' cum nu l[sarI neatins nici imperiul triza'ntin'
CRE$TINAREA UNGURILOR' Prin amestec cu scla-
vii cre$tini, Ungurii si-au schimbat tipul fizic. au fost cuce-
rifi Oe iupusii 1or, gi-au schimbat si credintele, incit az! n:1
se stie nimic din vechia lor religiune.-La incepuJ au prirnit
.iehnntJlcrestinl din Constantinopole: un sef cdzut. la
Giii .iu ctestin. Geiza l-iu matele cap' care zicea c[ se
ttac; ait ArpoL, sub care se asezaser[ U-ngulii in Panonia,
ie'iotiii s[' primeasc[ crestinismul dup[ st[ruintele sotiei
iote, rriint.Jfl'polonez[. El botezd si pe fiul sd''t Stofant mai
i'irint. fziryf ,'Voicrt, pe carc-l cirsltori ctr o printesd bava-
,i,te.'c:"izi pdstra si ierigiu pdgdnd, $tefan (qgs-toaa) ca
.sl goris, imbuse sdpusiloi sai ia se boteze si strivi pe cei
ce i se opllneau.
Tcmdrndu-se de influenta olerului germall. $tefan- ceru- papei
tit;luf Oe'reiisi-epitcopiie cu episoopi uriaflgnali, in schimb el idcea
,,i",ttif t.,lOX-" itaunului'papal. Sfheslru al ll-lea de origind Francez'
;;iili ;1';i; t;i- $i;i;;, iiie-i p'tea servi de itnstrumernt. De atunci
iesii unsrti au purtat'titlLrl de tnaestate q,Dostolicd si s'au bucurat
de'mari-nlivilcgii la scaunul pnpat.
INSTITUTIUNILE SFANTULUI STEFAN' Inainte de
$tetan nu eri ia Unguri rege unic, ci mai multi capi. $tefan
a crei,at statul ruttgurlesc. Eia f[cut din Ungania monarhie' a
impartit-o in coniitate cu comiti, a instituit episcorrate, a in-
3168-,I. Floru, Istoria Romdnilor cl.l'a -4 49

19. trodrrs institu{iile feudale din Cermania. A organizat inar-
marea tirrii, regulAnd cum si rirspunzd fiecare ler chemarea
irr riisboiu, a incurajat asezarea stririuilor si cerea sfat
unei aduniri, compus[ din episcopi si din functionarii cei
mari.
Urmasii siii, au atras colo,nisti gernuLt-ti pritt acordare dc
mari privilegii. Numele ciipetenii[or a rirnas localitiitilor (Herttrutt-
sladt, Miclrclsberg)... p" Sotles. pe Muros au venit poate din sec.
XI, iar la i'nceputul scc. XII s'iur a:;czat iur sLrdu Ardcalului oaspe(i
din Flanrlra, din Saxo,nia. Ei avcau drept tle a se administra singuri,
de a lua parte I'a adu,niri, de a avca plooti proprii.
PECENEGII. Popor de origine turccascl, uu lucr,au pdrndutr-rl
ci triiau din diirnele supusilor si din iaf,uri la veci,ni. Luaserir locul
l-lngurilor irn Atelluz si ca vcchii Sci{i cutrcicrau cdmpiile.
Trdgeau bine cu arcLrl, trecean riuri pc burdufuri de picle. b,ine
cusute, incAt apa nu piitrturclea ilr cle.
Fecenegii nn ascultarr clc un cap, triburilc sc luptau iutle ele.
Umii au trecut la Bizarntini gi arr fost colouizafi in Bulgaria. altii au
fost inviinsi de Alexiirs Comnen crrc a ucis ,.copiii si mamerle lor",
altii fiind atacati de CuLnatti s'au rcfugiat irrt Urrrgaria, s'au asezdLt
pe la Tisa, chiar in'l-rattsilva,uia, rrrrclc se ttLrrrriurl Bj.st'rii. Dela e{ a
riineas in Dobrogea munrele ritthri Peccncu,gu..
,.dlituri cu Peccincgii se porneuosc si Romd.ni, pe malul Du'ndrii
la Silistra. pAni spre Mircin. Prinrrl srtat rominiesc trebuie s[ ii
frrst infii,utat de Bizirntini in sec. XI. cu limbi de stat slavorni. LLa
Silistra. Acolo a lost I'attr, Hulis, Seslut,, $accsu. Dor.r.r,nia romAneascii
trcbuie si se fi nurnit ,,Vlagca" curn ,rtiur.rinu llulgarii Tara RonrA-
llreascd. Acca domnie romA,neasc[ se pistreazi in vorba .,Vlasca si
'f clcormen" (care irnsem,neazi stirpAnire ne,limitatd) si in rnumele
acclui judet.
CUMANII. l'rati urai puternici cir Pccenegii, i-au irupins pe
acestia peste Durrile si peste Carpnl;. Cctttrul pnierii lor a rimas
iin Rusia pdni la ndvii,lirea liitarilor 5i cnonicile nrse$ti snnt plinc
de lupte ctr er. Rusia surlicii so si nrrmia Cmrtartiu Albd, ftrlle ntoastrc
Cnmartia Ncagrd, firdcl ila popoarele fino-turces,ti (Unguri, Brrl-
gar:i, Cttmatti) cuvdrntLrl alb designa locLrl hordei cclei mari mari,
cuvAntul ncgrrr designa locul horderi oelei mai mici, ilrsemna dar
mare .si mic^
Se crcdea cd regele Lutlislas a aclus pe la 1090 9i a ,agezat ca
apiiritori ai Tran,siilvaniei coutr:r Crrnanilor pe Secti, singnrii Unguri
lrrcrritori ai muntilor, ei au fost adusi insl mai tArziLr de Teutonti,
cirrora rrn rcge lrngur le va da tara BArsei.
Crrrrranii trcceau Dunirea, deaceea inrpiraturl Martttel Cottt-
ttetlos t irrtleplius pli,n {ara,noastri o exped,itic contra lor. I-a birtLrt
intr'o pidul'c irrtuneooasd,,Tonuorman" ('lolcorman:pidure sIl-
baticej. treburnii. turc. dcli). |rtr'un chiD orrecare, implratul a ridicat
pe Romd'ni, clci in expeditiunea contra Unglrritlor a fost aiutat dc
RomAnii d,irn Muntenia si de cei din Moldova. Numeroase m,onete
bizantirne. glsitc la noi, dovedesc legrituri irntre noi si imperirrl
bizantin.
Dupd rnoartea viteazului l{anuel, imperiul s'a slibit prin rcv'oltu
RomAnilor 9i Bulgarilor, cari au intemciat ir,n stat rnou. Cumanii aiu-
tau pe rdsvrdtiti, dar s'au sldbit in aceste lupte, incit n'arr putul
50
rezista Titarilor si ,au fugit in Urngaria. Acolo s'au crestirnat si
lrocuri,le poarti numele lor, iar regii Urngariei s'au putut intitula
regi ai Cuntaniei.
Dola Oum,ani ,ne-au rdmas cAteva inume de localititi si de per-
soane: Colrani, Comana, Comun. Oiluz.
i
ELNMEN'|UL ROMANESC DIN NORDUL $I SUDUL
DUNARII.
ln secolul XI s'a terminait procesrll de asiniilare care
se indeplinea clela chclerea Ilonranilor in toate t5rile. Din
sec. XI nici un popor nu se mai numeste roman in apus, ci
toate lroaiti numeie poporului barbar, care a intemeiat sta-
tul. In sec. XI ies la ivcalii popoarele iloi, nu numai in rd-
siiritul elrropean, clar in intreaga Europd (Spania cre$tinA,
I)anemarca, Succlia, Polonia) si chiar irr Asia, cici Siria.
Persia din sec. Xl-a seamiini. cu Siria si Persia de azi, ntt
cll ccle din ailticitate.
In acest secol apare si poporlll nostru cu numele de
Valahi in cronicrrii bizantini $i m:ri lntliiu irt peuinsula IJai-
oarlicd. IrLinia men{iune vine din sec. VIU'). Se spune (9(r7)
apoi despre o clpetenie a llulgarilor ce a fost ucis de niste
,,Valahi ciilirtori".'l'arLrl Samuel intirrisc cotltra Bizantililor
o localitatc Kirttbulortg'u. I-;t ttorclul [)unirrii ne apar in sec'
XII cZincl dau ajutor impi-tratului Matrel contra Unguiilot',
si cAnd arl Drins l)e un l)rint ltiz:ttttitt, care fugea in Galitia si
l-au dat (1164) implrittlllui. In sfArsit, cronicarii bizantini
repeta rnerell c[ la rirscoala h"ri Petru si Asalt le-au venit in
ajutor Valahii cle pcste Dundre.
In 'fransilvania .qisim nllmele propriu Crez (Cretut
in 1135. Altele de mai tdrziu dovedesc intinderea elementu-
lui rornAnesc in toatc tirile noastre. Cu mare stdruint[ si
cu multd pitrunclere, invdiatii no$tri av tezo].vat aceasth
chestiuue in mod sigul-.
LOCUIN].ELH ROM'NILOR.Asa dar, iN SCc. XI PO-
porul romarl locuia in trordul Dundrii $i nu numai in munti
in ciLri s'ar fi ad[postit, ci in munti, tn v[i si in cdrnpii pAni
Ia Dunirre, ba trecea si Dun[rea ('fatu). Cu bAta pdsto-
l:eascr-r si cu plugul, Rom1nii s'au p[strat peste toatir Dacia
r) ln jrrr,.rlr','rr'r, un, i Irrinlstili (( r'tamtrnitur se sptlnc (78U) r'a lalrii au ;tjttns
r,rinI la nrrrrrtll,. .t,,s, rrnrle cilugdrii i-au er,'ltinat.
'""e;-;;;;- in',i .,,'rrLrtl ronrd"ne$ti ntt'nele dintr'o inscripliune greccrsci, pu'i
." .-^""t" t,.irrrrului- ( uno,cuI sub ntttttelo de .tezaurul .ttilar dintre 7U]-l(]-D ii
'".it-in-S,in-Mi.i.-irr5 t l',,runtal): Bulla soapan (l3oilir jupnn) ii Butaul soapan
iRr,r ii'rl jrtl':irt).
51

20. di'tre Tisa, Nistru .si Dun[_re, iar centrul romanismurui a
f
osj ta.rq, -
ca.e poarri nu*eiet nitio;;i^ ;Ji,;* H"iiia"#lialteritoriul in care nationalitailea ioindiii .ti pirtrut niu'i i"nijpactd,tot tirnpul evului mediu, teriioriul i6"i;;;'.il;;"#aellentiam')".
ROMANII IN PENINSULA IIALCANICA. hr suclul
]1.na1ii
existau Romani pr.tuUi,i.ni.*.a o apI intirrsl. Te_
salra.se numla .,Vlahia Mato,, Epirul ..Tara VIalrilor.. Erolia
,,Vlahia-tVlicb.". In Moesia e.u o Vliili;'uli;,'#;'i; D;;;:s-e4,*in lracia. In Serbia gisim piim.l. nume'proprii:-Vii-
dul D_ragul, Stauul, Neagul,
"u* si n.iiticulaie Seiil;, Eil=",
cur, Rsn. Nu toti nromAiii er.enip,iitori'rnii erau agricultori.
I :Sj^r1g
ri, _.d
rdusi,
^
mesresu gari. Trfliau in oris; ;r6;ii:
"ii
i
aregeau capi, cari in romAnegte insemnau .,alegi,,' cum s,air
ttumit capii satelor rroastre pA,ii acum vre-o bb cle ari;. lre
Aromdnii din l'esatia ii descric in sec. XI_a un-cio-"niiiii Li:
z.antin, cii in aprilie trimiteau oile ca sl pailri-il M;;
5fo.1ia,.pAni in septemvrie, nerdmdnAnrt i" .i;ie;t meiri-
Dn,l cel mai de seamd ?i poporului. In secolul XI s,au $i re-
voltat. contra impdratului, iondusi db sapi insenrniii,-unuf
Nuculita, altul I]orivoi.
Asem5,ndrile dintre clialectul romAu $i aromAn arati
cI. a.q existat relajiuni continui intiJ iionia"ii;il;o;ii;cej {iq, sud, rela{iuni cari nu s'au inirerupt nicioditi A.j,rnanarjte nu exclud insl deoseibiri, cici iiecare dialect s,a
desvoltat in medii deosebite.
IMPERIUL ITOMANO-BULCAR. ArornAnii s'au' 1i4i-
.eat-la insemnitate istorici spre sfArsitul sec. Xi, raiiu_
lAndu-se contra st[p0 n i rii b j
za n t i ue s i'ieiiantfln,i
-
iii,rir.,i,ia
cu Bulgarii iruperiul lui Simeon.
. .I)u,pd lVlanuel, imperiul a crazut pe rnAinile urror irnpi..
rati incapabili, car-i l-au dus la rLrind.-
lsac Anghel in 1186 scoase biruri grele in tot imperiul,
en ocazia cdsltorieri s,ale cu fata unui iege ungr,r. lriistorii
rom6ni din Balcani, cei nrai greu loviti, cdci <iarei ; i;;depe vite, au trimis Ia imp[rat pe ale,sii ior, cloi fiaii, pet,]u
si Asan ca si cearf, dreptate. Au fost'inil riLi rriitriiii. uurr
chiar pilnruit de demnitarii imp[ritesti. Oei doi fiati s:o
uneso cn I'irrlgarii, $tiu si alsrinz,a increderea prin profelii
religioase, cistigii biruinta in loviri nrici, Asan isi bune'o
coroanl, iar cAnct sunt bltuti irrtr'o lupti mai ma16, se refu-
glazi" h rrorclul llunlrii. Cu ajutoare dela eomAni si dela
Cuimani, cei doi frati se i"ibri,'iurpriiiO p"'imrjAr'aiinti;6
vale..strAmtd, prdvdlesc asgoia'tui siinci ii Uor,iuant. in.:at
impiratLrl sgape fdri coif. p'etru si Aiin se inlinieia;adl;ruare sprc rlsarit, pAnd la Nis spre apus, cuceriri ii$ii;i.Il l18e lrc cirrd Frederic Barnirosii- iieGt-i;i- &r;;;i;:Petru ii promise 40.000 Oe eutgaiiii O. Cr*u,ii, ca;X ci:cereascir 'Coustantincpo-le, dai: si-i recunoasci iittui Oe
impirrat. h-rederic a refttzat, insf imperlur niiintiri-tbt-u
cdzut pe^ste cdtiva ani. Insi si capii iiicoatei in pi,tilt, ii.iAsan a fosr ucis de o rudi a"sa, itatai aJ Eiii"ti"i i;; p;_
tru a avrrt aceca$ soartd.
rcNIl'A (Ioannitius IlgT-1207). Al treilea frate, nu_
tttit de lliz.'tini Calloia'us, s'a ariitat Lln mare inimic al
Iiizturtirrilor, curn fusese Vaiile al llulgariloi. O;p;il;;;_
lati ei sc pLirta criud cu prizonierii.-'CArul iierT-i,ii.iufacca zilc rcle imperiului, un aitul se iveste Cri"cruliiti
lV-a, carc rnfiin{eazi imperiLil latin cle rdsdrit (1204). lna-
i'te dc ,cest evenirnent, papa Inocentiu al lll-lea trimiiese
hri lonil,a scrisoare in care-i spunea cd a aflat Oe-oiisdea
Iui -romalra si-l indernna si treacd la biserica roma-ni, ci
s[ fie si clupd credintl ceeace este si dupf, neam. Ionit[ i-irdspuns c:u ovlavie, i-a cerut ins[ coroana imperi,ala. Uri
legat lrrlxrl a venit $i l-a incoronat ca rege ul iJutgaritor-si
al Vulutiltor (tZ0q).
IktLfutin impdratul latin din Constantinopole, pretindea
sii ia lrrrrvirrciile imperiului bizantin si porni cu rdsboiu. In
lupta dela Adrianopole (1205), Ionitd cAstisi victoria si
prirrsc 1rc iJalduin, care ftr arunctit la 'l'lirnova in inchisoarc
undo se zice cd. a murit ir-r chilturi groaznice. Dar nici in-
vingiitorttl li'a triit mult si a fost ucis, ca fratii sai. Un ne-
ttot dc sorl, Botilti, Iui. locul hri loni{ii pdni ce fu rdstur-
nat $i cl dc fiul lui Asan.
loAN ASAN II (tZlB t'241). A fost cel mai insemnat
elintre Asiinegti, vlteaz in rf,sboaie si priceput aclmirristra-
tor. lntr'o inscriptiune sprne cii statul lui atinge trei miri,
fiindu-i llosLlpirse ,,lrumai oragele de ldng[ J'arigrad si a-
cest orag, l)c care te tin Francii". ln -l'drnova
erau biserici,
palate, ncsustori numerogi. Era blAnd gi folerant, Bogomolii
se innrultisclri in statul lui Asan.
Lulrtclc cn ilrrltcriul latin au avut de urmare cearta cu
papa si despiir.tirca cle Roma iL bisericii bulgare. TAruova
fu ridioatii clin norr la graclul clc patriarhie. Mai mult, Asan
t.; I. Bogdrrr: Dr'.r1rrr' Ouejii Roniiri
52
53

21. trecLr cle partea imp[ratulr-ri Frederic al ll-lea, in lLrpta dintre
biseric[ si imperiu. ceeace fdcu pe papd sd ajute pe Latini
,si sd indemne pe regele Ungariei la cruciatd contra lui.
Cruciata ilu s'a fdcut, clci au nlv[lit l'[tarii, tocmai
cAnd alte familii au condus statul, intetneiat de o familie
cAnd a murit si Asan. f)upd el a fost un timp de scdderie.
uAvAllnm rArABtLoB. nBIMELE oBcANrzATr polrncE
R0MANE$TI LA N0BDUL DUNAREI.
'I'ATARII. Ndvirlirea cclor din urmir barbari a fost
descrisd ca mai gtozav'a dccAt toate; se pare insd ci s'a-
exagerat si numdrul si cruzimea'fdtarilor'.
Mai intAiu au birtut la CrLlctt (lAngi Don) pe Ru$i, cari
erau aliati cu Curnanii (1223) gi s'au retras; apoi in 1241
au strdbdtut Rusia. Polonia, GermaLria si Unsauia. Mai
multe hoarde au jefuit Transilvania. Una trecAnd prin tara
llaoutc s'a intAlnit cu armata lil liezarutbum si l-a batut'
Alta a trecut muntii la Cara-Ulctg in tara lui Mishluv. Ast-
fel descrie in secolr"rl XIll o cronicd arabir expeditiile 'fir-
tarilor in tlrile no,astre. Unii istorici ai nostri zic cd, Ilaout :
e rAul Olt, cd Bezerenbarn e banul Basarab, ci Mishlav e
Serteslau, despre care vom vorbi. Critica mai noui pnne i:l
indoiald aceste potriveli.
DRUAIURI OOMEIICIALE LA DUNARE $I MAREA
NEAGRA. Prin tirile noastre, dup[ stabilirea imperiulur
titar erau drumuri c,omerciale, pe cari treceau mdrfurile
aduse din apus spre sud la llunire, si spre rds[rit l:t
Marea Neagr6. Aceste drumuri urmrau cursul apelor. Pc
Olt trimiteau Sasii din Sibiu mdrfurile loL, cari statio-
rrau la Slcftinu, o veche 'intdrire chiar din timpui Sla-
vilor. Apoi atingeau 'furnu-Mdgurele, vechiul Turris, uncle
.lustinian a stabilit ora$ul dc negot al Slavilor cu itnperirtl
si peste Dunf,re Nicopole. Din Brasov, Sasii trimitcau acc'
leasi m[rfuri pe drumul DAmbovitei, al Prahovei, al Telea-
jenului, sau al Buzdului si atingeau Giurgiul, cu statiune
poate la Bucuresti, sau la Cetatea de F-loci (Cetatea ldnei)
care se pare, cb. e veche si c[ exporta lAn[, sau la Br[ila ntt-
mitd asii dup[ ur-r mos Briil]i' La Bririla veneau corirbii bi-
zantine sd incarce grAne. Ducea un drunr si la Chilia, undc
se aduceau colonialele, cunoscute sub numele de marfl tit-
tirasc[.
ln Molclova drumurile rncrgcau tot pe rAuri in deosebi
pe Siret, unde nlai tdrziu erau tdrgurile insirate nAnI la
54
Chilia si pind la Cetatea Albir. Aci ir-rfluenta venea dela
din Bistrita si dela ora$ele polone.
Dintr;un'act dela inceputul secolului al XV-lea vedem
c[ se Oui.i la noi marf[ fin5.: postavuri de Louvain si de
Colonia, $epci frantuze$ti, arcuri, slgeti' Tot pe atunci. ne-
c'uiioiitbf poloni nu li se da voie sd fabrice bere in capi-
irla Motd,,vei, probabil ca s[ nu concurezc lre ltlcalnici'
'-
bin it.[ ie ducea mai ales pe$te. Celeiul este numit de
Bela al lV-tea (1247) Br[ila si Cetatea de Floci sunt numite
^ui
tatiiu. Se tluceau vite, a cdror vam[ o fixeazd' primele
inubGii aCorclate Brasovenilor. Se ducea ceard, miere si
r in.
De prin secoltll al Xlll-lea relatiunile comerciale incep
s[ fie vii cu lumeu tdtafi., si tdrile noastre se glseau pe
.ii"*rt acestei lumi, iar urmare necesari a intensit[tii
i"iiiiuniton a fost chiar intemeerea principatelor noastre.
RELATIUNILE ASANES'TILOR CU ROMANII DIN S'|ANGA
uuN,lhlii.' p.'ilinrr"i-,q'.ineitilor' tdriie noastre erau sub 9t[oAnirea
,i""*i"irfe- o- Crni^ritor.'-Ac.stiu'.io, aliati_ ai As5.nestiilor, le;au
,i;;;;"; iri luptete cu bizarutinii si cu Latinii' nu puteau dar
li"X".stii'"re stipirneascd
-
la nordul Dunirii, dar
-au . exercitat
;l;i.;;i;; iiirr,i.nil t.iisioasi si ,tr-olitic5, deoare ce Ro,T?nij . tll'
eolaboIatorii l,rr in opera dc elihcrrre' Lcgttllrlle rcllglollslc rlle-
ir;i;;;pt;";n
"cetitlte 'nutteiene, apoi ierarhia politici deila
.curter
tlrrilor trelrrria sii s,,irrilrrrc I.)nmiilililr. oricillelr romdneasca I Iamlllel
i.i'"'i,stiriii"'ii.-ut i'nai.ptlti'.1-u.J.,n pc Romini impliniird rr'n. rol
;;
-;;.;
si- in spirit-ioi"liiit."' irnsir- ic'r'mele culturale aiturncj ttu
;;;;
.;;ii.t;le,
ci c'cstirrc ii se clesvoltau .numai
prin biserici' iar
;;;t;-;i; d.' lnlUe slavl.' Asdnestii. ca si Corvitrii de rnai tdrziu'
;;;i; ufi:it-maie. ta:lente politice irnsemna'te in fol'sul unior cauze
cioi"nu .iuii-.otninisti,-1leaclca sunt revctrdicati de citre popoarelc
u"rrtrrr ceri att tttct'itt. Prilr irnitalirtrrca Asirlr:stilrrr se cxplici tlt'-
inete Ae Ion in titrrlatrrra dotn,nilor mostri. cum Drin ca se expllca
iirltieli-1tnot boierii in icrarhia denrinitar''ilor- in fine 'toatd orgarni-
iilii a" stat,- prin care noi seminim cu statele slavo-b'izantine si
ne deosebim de statele romano-germanice.
Manuel Comnert a intreprirns expeditiurnea de oare am vorlit
i6 f f'Oal'-,q
-aticai
si Ungaria'proprie
.si
Ardealul prin Munternia. ILn
*.^J*i'aiti uimi armatii, cronicatnl i;tune c[ erau .,o mare mttl-
ilil-a; Viarni ai:r plrtile dela Marezr 9a.9rl. desprc cate- se zice c.ir
ffii ;-"ii ai ue6tritiit colo'ni din lta{lia". Se zicea intr'o inscriptie
;;' ; ;;t';.,'ti,iicuti in amintirca victoriei, cL s'a cAstigat ,,cu bratul
Airsonilor", adicii a[ Latiniior dela DunIre.--'-
a; ciidcrea Constantinopolei snb Latini, regele Andrei al .ll-.lea
git.-si.'
"oi.. titiinr. noastre pe urmele cava erilor te.uto'ni- ..'Andrci
"tii;.!i
io.it oiaitt si-l iselase in tara Birs'ei (1211) ca sx apere
1;;;ilrr"i;- dc Crrnrani. Cavalerii inoeprrri sI co'nstrueasci cetdti
,i;;il;t ,{i oiase (llraiov), trec'urd
'runtii
in Munternia si -asezari
"ntorl.
iit ea*pul''r,1s, iar in Moldova incepurd crestirnarea .Cumani-
l,ji. p,irrtiit qiti'P,tpo ie promise un episcop. Li sc da voie s[ aiungd
t
55

22. pdnd la hotarelc Brodnicilor (: locuitorii vadttrilor, Romini la tre-
cdtorile rAuriillor din Moldova). CnnO irnsl voird si treaci postc
capul r,egelui sl si supuni direct papei stdpfinlirilc I'or' regele isi
ia darul"inapoi, ii goneste cu armata. spre b'irnele .lui si al mostru,
ciciare.ar fi'asteptaf si pe noi soarta Prusilor (lZZs).
Andrei contitrul opera cavalcrilor, irnfiirntl un episc'opat in
tinutul Putnei, Rorninii insl rnu voiau sd stea irn ttegitg![ 9u ..eoi'S-
iopull catolic, deaceea pa.pa atAta zelnl regelui oorntra ,,Walatilor" oari
p.ime.c tainelc dela niste oretirnsi episoopi de rit grecesc si cari dis-
Dretuesc biserica ro'marni. Mai mlrlt, papa se teme ci. Sasii si Sccttii
s'ar contopi cu Romdnii intr'rrn sinrEnr popor si ar trece [n biscric:r
groceascS.
La granita despre RLrlgaria. A.ndrei a inliintat un ha,nat. o c[pi- -
tiinie la Sevcrin. al cirui teritoriu se intindea in Oilternia si in Banat.'"
Prirrul han din 1233 coinciclc ctt inccrcarea neizbutitl a Unguriloi
de a cuprirnde Vidinul, dcsi Andrei a adiusat la titlurile salle si pe
cel dc rege al Cumarniei.
- Astfel stXpdnirea u,ngureascl sc cobora in tiriile noastre dola
munte spre cAmpie, pritr pitru'ndcrca Sa$ilor si a Sequilor, pri'n autori-
iatea militari a banului de Severin. Resele inc'uraia colomizarea qer-
mand in no,ile tinuturi. Pe tn Con'rad l-a impodobdt qt tiClnl de
cornte si-i Dermite,a si se intinzir cAt va, Dtttca ne Olt. la sud de tiul
Lotru. A si interneiat Conrad trn castel (l'othtrrt,ur) care i'nsI m'a
avut norocul Hermarn-stadtului. Tot Conrad se crede si1 n Infsrlsi:rt
ne Arges castelul. ale cdrui ruirni sunt cunoscute sub ,nltmcle dcr
Cetatea lui 7'enes.
Ded,esubtu( tuturor acestor poftc Si pretentiuni, poporul nostru
isi ducea mai departe vieala sa obisin,rri'ti de vea.curi. asotrltincl cle
onezii Si 116gvnzii q{i. crr rt"ih'rlirrnilo lor traditionalc
PREFACERII.E ADUSE DE NAVAI-IREA TATARII-OR. CA
o viiielie curirtitoarc a trecut nivllir,ea Titarilo,r peste torte rcestc
castele, episcooate. comitate... Nomazii barbrari, Cum.anii. Pecenegii.
cari ma,i rdmlseseri ne la noi au tost mlturati. casteilele de s.anit5
r'lc Secuil,or au fost atse mAnhstririle Sasilor arse si dirAmate. Resele
Re[a al IV-lea s,e zicea cd a pierdut in luptX 200.000 de oam'emi. ceeace
treburie rccl,us. ca mrrl'te ce ni se raporteaz5 despre Tdtari Ah'ii scir-
nAt.rd cu vierf,i. Bcl:r fugi la Adriaticl di,n cetate in cetatc. pdrnl cc
Tit.arii sn telrrsorl
DIPLOMA LUI BELA IV (247). Rccelc nngur, o1n irtreprin-
ziior si priceout, ca sd nnero regatnl corntra unei lroi nX.,'iliri tifare.
qs irrfcersc 1a c11gs1uil ietllui si,r si adrrsc alf ordin clc ciil,rqirri arma.ti,
ordirui loanililor. cari nu mai aveau rost iu Patlestina. Printr'un act
vesiit L: dimia toatd tara Seve'irnului (tcrr:a de Zcvrirno) cu mrrn+i.
ctr tot ce se tine de ea. imn.eurnl cu chimezatele (cnm chenezaiibus)
lrri lo,an 5i Farcas n6ni Ia Olt- ereent","i insl tar:r chirnczatrrlrri lui
l,itottoi 1) voevodului, pe care le lasX Valahilor. r:a si mai inainte.
Mai dd cavaleriloltoatd CumaLn,i,a, afari de tara lui Senesilau (terra
Soneslai) voevodul Valahilor, cirora le-o lasi cum au finut-o gi mai
inainte.
Resele ii ohligi si anero teqatrrl cr:rfra niqAflil61, g6nfr2 Sul-
sarilo,r, contra shismatticilor. Oblica si pc Romdni sd stea in aiutorul
cavalerilor cu arlnalnentul lor,. ral cavalcrtL sd ajutc Rorn6rrr'ifior'
ljemne de ate'tie ,*,,i''?lrriuLle* regeiui in ac,rdarea vetriturilor:
o?',fi!rJj. i"'li ltiitgittl'iiliJit-bi iumot"r"' din cauza ce crau
i:ni:,.*,illr#*'inl#i1$attitUti"i"li'#'1if &",il?i
t('rr.te. pc ciiri Iesele ti't;;i;"tt ie' iudeclta, cavalerilor' in caz de
coudarnnrtu capitala si
'ie""Ja'ii'"epiur iiJ
"p"t
tu iudecata' resala'
' "'""*bi,,"',i".-iJ,;-dipiJ,;;;*;6i.
-.i
Rbmdnii traiau in mici tatr-
$oare. cu capi, cu ot#'f,i,iit'ilirlt*a'-iu proprietari' cu mori' cu
"'*"tli',1*'f,-nfitlft' *otooVA. Roma'ii cari au aiutat, pc-^M,*l:l
i'' A;);ii.1;;ni"oitiusii iro'iicaiut' ca .9r?T din cei de pe lansa
nliue, un AromAni oin'i'Tt'i'nt"urui'lti
'"i Moldcv:L erau-.Romanii cari
au prins pe prinflil rogui" i"n'
'Gut1tl3t
9.uT si RomAnii despre cart
scrie papa 1234) ca oiiG fi ei pe.Sec}l si.pe Sasi Acestia locutatt
prin Pubna. cci de mai in'ainte, prin Cimpulungul Bucovinci' i'ncat
ar ii tlrcrrpta sprra lui^ Cuni*iit'ca in Vranceu' i'n Cutttttulung' rtl
'l'ic,heciu au existat t.,odiiti'iffire-de'"iii de onezi) mai vechi decat
irrtcnteicrca nr,,,.tuuo',,T"ffiri'"tii'
titigir':c"rr'ii ar ii Brodnicii citati
rle Arrdreiu si oe pap".'ri';;;;;tt iin inalu'le rusesti' citail aldturi
cLr Cutnanii. Erau locuit.iri ftt ulttrui'ie depe. Plut si .Nistru' au trecrlt
liii,i"r.l.si'tli','.i-n"*Anii tle azi' A'nalele rusesti ne spun ca rrr
t22J .tu iost pe purt.u"ttt,iuilitrrl"InuiZiu"ea acestor'a a pus hotar
:1ffitti"'il"[o':"ri-a*'i6st'ffi'bi;;' ;;-st uu ne pierdem irn cdmpia
,uu.ot*innutungenii
ar. Ii confeclerqliurnea de .cnezi clela hotarele Ga_-
litici cunoscutd si sub d;G;; dd6-h"Gii' c'ari s'au intirns pani
i""ii,';:";;;'irio.-S"u'JitJn'ittit--t;".' Iuptat contra Rusitror' ca ali'ati
; i;;i-dddi; al il-ilea in sec. XIll'
PRINCIPA'I'E SI-AVE. S'lovenii din. tarile noastre aveau capc-
to,,ii i,i''.lit"11"u"ruii,i *i;.iiri'Uitaniini,'aat printi.ctt-state detcr-
iiiiirt"",,i,i,".iirtut ri nli]r.iittu o tiiploml din llJ4 datl tle
'rI
prr,lt
;:i'ffdill;I,'i-iiii' r,"te"i!t. ;;Att;'if"r sr plrteascr vam[ la imporj
;ffi;';;'i;t'ir,iJ. tr..,,.ii"ii i"-ate-1"1te or..Lie..... iur la expurr uurnai
'i,l"iiiri.i,'i"hrii"td.rltii. ,{;,il^'ii''di;ib*i e-ials;i' si invitatii nu tirl
seamei dc ca r).
MIJNI'ENIA INAINTE DE IN'IEMEIEREA DOMNItsI'
'
Invl-
,iu,'""':l:,itrritoii ro't
"TtittE 'pttt
in-v!caQ trbisrliiti De care rt ducertt
trrile noastre, Bulgaria'ii'U"g#ii. 'fetarii sau retras in Rusia-' undc
lii-ri,t.ri".'i.,r-hrt,ii il,jiu-"i
-.1.
;-f. iar din cand in cdild isi aducearr
lii'r,iiii,^,ii,"i,a'itriiii. t;;;id"f#t'se'tuinure p]rea mult irnceputunile
statelor.
I,oauitii se pare ce au stat ofiiqr- i.n Barnatrrl Severinulu'i' psntru
.ur" 1;i"'i-'ia;-[;pd i"ir.
'fu''i'i"ii-ii--etllc'ii' Un masister Lattrentius
inv,irtre pt Btrlglrri si tiiitat.
-ut"
i" ru t)u' umele de Severin' trnii
ili;;i:iii''p'{' i-;'i;stt'i;;';;"dt.ii'i'paratuiui ro$Ln' altii cn numelc
rrnr:i scnrintii strovene, d"i; A;in; i'nsh delq numele trntri inde (cnez)'
Ljrlrrl dirr ltarri ,.Miked" era de origine romoneasca'
l)c sub ,,r,rinte, sprJ iniarit, ierau ouezii Ioratt si Farcas -Boate
ltrin vilrt,u,;ol. nu-e-piupilu ."f vreurrui lude corrrtele conrad stim
'"e-si '"ii*ii"i*e ,,n c:r.ieil. t'ot"t, si poate castellll de pe Arger'
r) Dupi d-l lorga. trrnrrt de I. Bogdan. Alt l-itovoi in 14O?, doi in crrrnicarii hi-
zantini, -asemlnrt Roriv,,i, Rarlirroi. Alti invlla!i lau cetit I-vtuon (Onciul) Lityan
Lvte;rn, Lvrtior, (Roe.l,.r),!
50
t) Dilrlrima lt;lrlirleanii' Ion ltrtgrlatr'
57

23. h#.-
i(urnclc i-ot.riui, u'nii istorici au ceutat si-l derive ,rcia o locaiitate
r',ornarrrd, poalc si derive insii del:r vreun lotr,u, fiur vcstirt.
Mai irlpol'tant cste voevoclLrl Iritovoi, despre care vorn vorbi.
. Mai snry rishrit se agczascrl Sasi in CAmpuluns, unde se gdscsc
mult tinrp. Pe sub mu,,te, tocrnai spre edrnnric, satcle rornhnesii
veineau, in atingcre cu ep,iscopatul catolic de pe Miloov
Voevod cunoscut in Mu,ntenia Stim ci era Se,neslau, a circi
agezare trebu;ie si fi fost in oragul rornAnesc, carc poarti.,numele-cLc
resedirrrtii clomneasc:j, Cr_rrtca dc Argcs.
- -Bisericile
rornarresti trebuie sri fi iost <le lemn, cu11 s11lit la rnurate,pAnir
in zilele noastre. Episcopie Rourdnii n'au avut, cici episoopi ;;;;"il;irn cetdti si noi n'avcam cctirti. Aveam ep,iscopi O. iu.e iioi.iiii"pljca in biserica primitivir si cr la lrlalrdczi, Ei hi'oioueau pre,,ii, lu.
ei insisi primiau da.ul dela episcopiire recurnoscute or,ii Violn,"ou,
rosr!or, Vicina. cci mai
'rulti
trebuic sii ii. fost slavi, circi limda eil"
vechia slavorri. ilr scr.iercfl cra cirilicl.
RoMANil DIN TRANSTLVANTA $l poltTtcA DE CAT0L|C|ZABE
A REGILOR ANGEVINI.
PAnir iu secolul al XVIII-lca, vcchirnea Rorndnilor iu
A-rdeal nu se punea iu cliscutiunc. 'l'oti inviitatii prinliaii
afirmarea cronicarului Nestor ci UngrLrii au gdsit pe Ro-
mAni. cdnd s'au agezat in Panonia, afirmare primitd de
toate cronicile ungure$ti si mai ales de cel tnai vechilt cro-
nicar ungnr, notarttl anoninl. aI regelui Bela.
Numai in urma desvoltlrii national,e. numai dupd ce
RomAnii .au inceput sd cearl egalizare pojitici cu Urigurii,
s'au ivit invdtati, cari au contestat vechimea poporuluT no-
stru in nordul Dunirii, si au vrut se arate ch hoi suntem
!r! popor a$ezat mai tdrziu in statul politic intemeiat de
Unguri, c[ suntem un popor tolerat, cX n'avem dreptul de
egalitate cu ei.
. Insf,, in tot timpul r'egalitdtii nuguregti, Ardealul avea
in regat pozitie privilegiatd, cu un cap propriu, numit voe-
vod. Numai ArdealLrl avea in Ungaria voevod, iar acest
nume este traducerea in slavo,nc$te a titlului duce. Lhtgurii
au pestrat acest titlu pe care l-au gdsit la cdpeteniile RomA-
ttilor. Ei au ldsat locuiorilor si alte drepturi. clci tara er-a
intinsd, iar numdrul Ungurilor era mic, incdt au venit si
strdini de s'au asezat in diferite regiulli.
Notarul. foarte pe larg spune cd in tirile noastre erau
mai multe ducate: al lui ,,Gelou dux Blecorunl' in Ardeal,
allui Menimorut in Crisana si al lui Glad in Banat. Desprc
cele doui din urmd, cronicarul d5. s[ se inteleag[ cI de.
pindeau de imperiul bulgar si cf, populatia era compus:i din
Romdni si din Slavi. Desprc Gelou poveste$te cd i'a birhrt
,58
cu lJrrgrtrii collclu$i de Tult'utum, dar c[ a fost invins $i ucis
la rAul Conn$, ia, tn."uit6iii""t"i2a"o moartea domnului lor'
tle bund voie dAnd ;i;;;i; "sil* uiti domn pc Tultutum"
si i.au iurat crecli"it' l;';;-toc ce se cheama de atunci
Esculc (eskiilo-jurdmAnt)'
'-"""R";;;ii iiii tn,i dut duci' iar in tinuturile vecine cu
nrrg'u)'ii'
ju.ii'rr'ii loii nutsari. sau ascultitori de Bulgari'
.,,ii"i'ii-i".i oo*niin tutiit n""ttrc'. dupa pdrerea-unor
i;;;[i,'0.i"'c"niii ;a"a' i; tid"ttt imneriului bulgdresc'
Roesler nu prinre"#'*'atttii" itoi.aruiui' declari cd cro-
rrica anonimi csie o'iniirare de povesti-' imitatI dup[ cartea
Irri losua, c6ci si Uns,rrji';;;i;";;;ii g eD-zeu si biruesc in
roate pIr'1ile: crl irrt.''-teazi-fapte ca sI explice llume de lo-
.iiiiitT, ri.i,ia,, aiii,'5itn*B'nn'':',"d notarul nu este
cu un sccol tnni u."'ttii,, Iid"'p" r" 124{l' 'l-oate criticile de
cractitare si oe detaiil'?roiiii'aniiic._insa trebnie sa fie ade-
rirrat drutnul pc carc zict'notarul c[ atr venit Ungurii' cict
sc doveclest" .u ,esjui'i-uttttoiogice: trebuie sd fie adevS-
r.rLti mirturia c[ ui,sttii'ilcdiii aici. pe Bo*Cni:-:ltl-l!
li;;Jili; ;i;ffi ;1t;;robe'.intr^e altele pri' martuna cro-
iii.*'i,iii"i'1".'l;;: R;;;nii n'oi fi avut duci ci cnezi' dar
cnezi se numiau ti ptiiiii il'ii"tiiutjpnnl la Sirneon: n'or ti
iost supusi gutgo,ilo'-(R';J"t dovedeste cd Bulgaria nu
s'a intins la nur.l,,'l'"1''u'nliiii't:i ino"ptnotnti: itt tot cazu-l
afirmarea unni mare-demnitar ungur' cum a fost notarul'
clriar la 1240, cYa noirriiiii'.J cAteva sute de ani inainte a-
,;;'iu a;.;; btt'ti;; il Ardeal, este ut.t testimotfiu de o va-
loare neprelTll-r'o,
a$ezat.in Ardeal decat dela inceoutul
:lr 'il* I #l]J 1?l*t il '$ l;i; tiru I i'A :!"'i:f idi" :e:
irbe dc trestic' iut t"tt"i'f'-cnituti' aqa irrcAt oraselo ar-
tlclene nu s,au irrtenie.lt'dJ Uiiditi,.ci-'s'au desvoltat din
satele romAne .rnutnt-tittili' o-tjiituu intemeiat' oe 9ot^91t"1ti
sirXirri. verri[i din .p"t' btt""iitii germani veniti pe la slar$t-
tul secolului al XIlliei-uu^inltttiat orasul Sibin (dela rittl
Cilin) Cluiul si altele' ^ r ^: Trr-rr-ii qX rrrce-' -'
il, ii' r.". orur^ui">ii r r -te a au i'..orl,ll #,.#" ri,,il, ltt [E
.ur'il' iie,iiiio'. Somes, Cris,..Mures,^..
*iuiliir*ltjs?*r*'ffi il'iffit;;;;ll;";ici Pc Utrsttrii secui' ca sa
in contra Cumanilor' 59