1887 04

--45-4,57.Po5 45 45 4.74,s-
0000000004060011
ftg;4
ft
MITAOPOL, A
REV. PERIODICA ECLESIASTICA
ANUL al XI-lea
@EMOVAMig
W,PuS7v1.YoWuq,5
.s.s^ast.psoasts^4s'
Eag-7-aimim
icecom2EgREIgEmzEBEEIRII
11:11115-1:.3
MedltatA dupe user tamed
BUCURE
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
34. Sir. Princilsatele- Unite, 34.
I 8 8 7.
rCi
4
4
-*
/111i'
mff-0-9-0EIM
4A?05 tus ?I.'S' .45 7I.,C?,,5?05
STOR 1.E
de H. L Minsecv
IMO.. WI.
1117110POL.
NOLO S.,
No. 4.
4.
17011.9j
A A an A A k AAP
gggar.r-ag ap__--aiglg-ognaeo-aahmFaserda
,
"11K*St St 1gSnl s^,' 1' az
1
4
1.1.j VA.!, 1j-! VA-114V NJ NJ-
-6c
MC6GgI
Woo°
tig314),''c
,i4,0 0 0 O c,1
4.
ORTHODOXA
e.56' It9
6)
JULIE.
9
0
K6)1-'S-1115V
9
A
° FaEUSF5 -- -r4-,
c5),grrA 6,
5 I
I
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA
SIL_,VESTRU
Cu mila lui Dumile4eti Smerit Episcop al pazitei de
Dumuedeti Eparhii a Ilusi lor,
Tuturor iubitilor Mel flu in Domnul, day 59i pace de
la Domnul nostru lisus Christos, iar dela Sznereitia
NOstra dorin,t de tot binele sufletesc trupesc, pre-
CUM arhieresca bizze-cuvgntare.
Iubitilor,,
Domnul nostru Iisus Christos, interne-
ind santa sa biserica pe pament,
zidi biserica mea si portile iadului
nu o vor birui" (Mat. XVI, 18). Biserica
nu sc, invia ge si nice ca se 'Dote invinge,
intr 1 cat capul ei este Ch istos, intru
cat Christos este vita si noi-membrii ei
niladitele intru cat prin acesta nernijlo-
cita, nec,;sard, neprecurmata si tainica
legatura sucul vitei dela tulpind se its-
pandeste prin tote ramurile
Scopul infiintarei b'sericei pre pament
§4
59i
.1.-.......-. -..--,
1. clis:
Void
,
I.
www.dacoromanica.ro

300 CARTE PASTORAT A
nu este decat folosul nostru pamentesc
si ceresc, present si viitor, nu este decat
perfectionarea" sail deseversirea nostra
a crestinilor, cari suntem membril el.
Spre ajungerea acestui scop, ne afirma
santul Apostol Pavel in versul 11 din
cap. IV catre Efeseni, Christos a dat
pre unit apostoli, pre altii profeti . . . .,
71
iar pre altii pastor! si dascal!, pang ce
77
vom ajunge tot! la unirea credintei si a
cunoscintei Fiului lul Dumnec,let, intru
barbat deseversit, la mesura verstei phi-
,'nirel lul Christos."
Insemnatatea acestel chiemari o arata
insusi Iisus Christos cand slice ucenicilor
se! : Cel ce ye ascuIta pre voi pre mine
',me asculta, si cela ce se lepada de vol.
de mine se lepada" (L. X, 16).
Dar pre cat insemnatatea chlemarei de
pastor si invetator este de mare, tot pre
atata este de mare si responsabilitatea
pentru ea, inaintea lut Dumnecled si a
omenilor, pentru care si dice Domnul
prin gura profetilor Ieremia si Iezechiil:
Val pastorilor cari perd si risipesc oile
mele ;" si iara."si : Tata et asupra pasto-
rilor si voiti cere oile mele din manile for."
In viderea acestei marl responsabill-
tati, Di Smeritul, care, dupre vointa lui
Dumnecleil, manifestata prin votul ma-
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 301
relui Co legit electoral dela 10 Decembre,
anul expirat, am primit sarcina de pri-
mul pAstor sufletesc al D-Wstre, nu
preget a ye adresa povatuirile mele pa-
rintesti, sfatuindu-ve si indemnandu-ve
cu tota dragostea a le pune si in prac-
tica.
Iubitilor Met fii in Domnul,
Multe si felurite sunt virtutile pe care
Domnul nostru Iisus Christos si santa
nostra biserica ortodoxa intemeiata de
El, ni le recomanda tuturor a le practica,
spre a putea ajunge scopul pentru care
suntem creati si regenerati grin Iisus Chri-
stos , adica, perfectionarea nostra in bine
din tote punctele de privire. Cu tote a-
cestea, pentru asta data Me marginesc
a atrage luarea D-VOstre aminte , nu-
mai asupra acelia dintre ele, care misca,
destepta, inradacineza si apropriaza si pe
tote cele-lafte , adica, asupra dragostei
catre Dumnecleti si intre noi, precum si
asupra marelui interes sufletesc si chiar
national pe care-1 avem--de a pastra ne-
atinsa santa nostra religiune ortodoxa si
bunele obiceiuri stramosesci, strans le-
gate de ea si de Cara nostra.
Staruinta Mea, iubitilor, ca sa se inra-
dacineze in D-Vostre dragostea cresti-
Da, este cu atata mai mare, cu cat sunt
www.dacoromanica.ro

302 CARTE PASTORALA
pe deplin convins ca, numai prin prac-
ticarea el se uneste ceriul cu pamentul
Dumnedeirea cu omenirea , se mdresc si
se imputernicesc staturile , se inmultesc
si se cimentezd societdtile de tot feliul
pentru binele public si privatsi se in-
taresc legaturile de familie, care este basa
saii piatra fundamentals a on si care"
societal' si natiuni.
Asa, dacd cercetam mobilul pogorirei
Fiu]ui lui Dumnedeii pe pdment si a in-
truparel lui, pentru a ne libera din scld-
via pecatului , ne convingem pe deplin
ca n'a fost altul deck dragostea lui
Dumnecled cdtra omenire. Asa a iubit
Dumnecleti lumea cat si pre Fiul seii cel
unul nascut 1-a dat, ca toti cel ce vor
/7 crede intr'ensul sa nu piara, ci viata
vecinica sa alba" (Ion XVI. 3). Dumne-
cleii bogat find intru mild, pentru multa
sa dragoste, cu care ne-a iubit ne-a
inviat intru Christos, ca sa arate in ye-
curile cele viitore marea bogdtie a ha-
rului see (Efes. II. 4, 5, 7). In urmd,
dragostea catre Iisus Christos a facut
pe santii Apostoli Ws lea crucea si sd-1.
urmeze , dragostea catra El a facut si
pre toti Santii placuti ai lui a-'si sacri-
fica pang si viata pdmentescd pentru a
se uni cu El in ceriuri , dragostea catre
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALE; 303
Dumnecle -0, catre sine si apropele, precum si
tote principiile de echitate cuprinse in
santa Evanghelie, at facut si fac pe re-
presintantil natiunilor marl a recunosce
drepturile celor mai midi si a le libera
din sclaviile cele dupd timp. Dragostea
catre Dumneclet si iubirea de patrie a
tocit si toceste sabiile cele de aman-
doue partite ascutite, care sfasie interi-
orul natiunilor, si ast-fel s'aii intarit si
se intaresc in launtru si afara. Dragostea
catre Dumnecleil, dare sine si catre apro-
pele a facut si face sä se unesca intre
sine multime de indivicli si chiar popore
mai midi, casi not de esemplu, si ast-
fel sa formeze societati si state mai marl
si mai midi, care aii de scop sa inbund-
tatesca sorta apropelui, procurand natiu-
nilor prosperitatea si fericirea tor. Dra-
gostea reciproca in familie a intarit §-i
intaresce diferitele elemente ce compun
societatile in parte si natiunile in genere.
Dragostea este caracteristica crestir dn."-
tel si puterea atractiva, ce une§te pang
si polurile opuse , pentru care si Dorn-
nul nostru Iisus Christos pune ca semn
deosebitor al urmatorilor lui dragostea",
clicend : Intru aceasta vor cunosce tot'
cd sunteti ucenici al me', de yeti avea
dragoste intru voi" (Ion XIII, 35).
www.dacoromanica.ro

ZO4 CARTE Pt STORALA
Dragostea ate dar, ca sa exprim
a§a, 4einerttu1 mat puteraie care con-
tribue la plantarea, inc4rea, resarirea
crescerea si cultivarea a tot feliul de vir-
tuti si acesta pentru cuventul Ica, dupre
cum inva-ta santul ApostoT Pavel: ea in-
delung rabda, 5e milostivesce, nu pis-
muesce, xm se sumccesce, nu se trufesce,
nu se pOrta cu necuviinta, nu cauta
sale, nu se intarita, nu gandesce ttul,
nu se bucura de nedreptate, ci se bu-
"'curd de adever ; tote le sufere, tOte ie
rabda, tote le crecle, la tOte na'dejde are,
dragostea nici odiniOra' nu cade" (1,
Cor. XIII, 1-8).
0 data ,cu acestea, iubiOlor, nu peril
din videre a ve atrage atentiunea si a.
supra netagaduitului adever, ea santa
nostra religiune cresting ortodoxa a fost
predicata si cu bucurie primita de locui-
torii xerei nOstre, 'inca din cele ant'dj
curl ale cre§tinismului. Strabunii nostri
apropriindu-s'o au sus#nufp si au pas-
trafo GU multi rigOre, putere si santenie,
marturisind si tinend in totd4una
vMtura santei biserLci neschimbat4, du-
pre cum a fost hotarfta.' de san0 Apo-
santele SinOde ecurnenice si de sanOt
si maril dascali at ortodoxiel. Stramosii
nostri de la prinirea religiunel erestine
cel
.ale
ye'
in,
me
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 30.5
si pana asta-di, cu tote mull* incercari
si stAruinti, din diferite timpuri, ale pro-
pagatorilor de alte rituri crestine, totde-
una au marturisit si tinut simbolul cre-
dintei asa cum a lost el exit din disba-
terile santilor Parinti, si stabilit o data
pentru totdeuna la sinodul antel §i al
,,doilea" ecumenic, rostind in tote bise-
ricele, precum si sara si dimineta, intre
altele: cred si intru Duhul Sant, Dom-
nul de viata fa.' cetorul, carele din Tatal
purcede, vela ce impreuna cu Tatal si
_cu Fiul este inchinat si slavit, carele a
graft prin proroct . Ei totdeuna au
fost botezati in numele Tatalui si al Fiului
si al Santului Duh, prin fret' cufunclari
in apa botezului , totdeuna s'at uns cu
santul si Marele Mir indata dupd botez;
totdeuna s'ati impartasit cu santul Trup
si Sange al Domnului nostru. Iisus Chri-
stos de o data, marl si mid, preoti si
mireni, totdeuna au marturisit de uni-
cul cap al santei nostre biserici cre-
stine pe pament, ca si in ceriti, pe Dom-
mil nostru Iisus Christos , nerecunoscend.
alta autoritate mai inalta in biserica, dupd
El, de cat cea a sinodelor ecumenice §i
locale respective.
Cu acesta santa si drepta crediata fi-
ind neintrerupt 'Waring' strabunii 110-
www.dacoromanica.ro

306 CARTE PA.STORALA.
stri s'aii pastrat limba si nationalitatea,
pe basele caria, Romania nu de mult,
s'a radicat la rangul de Regat, si face
asta-c,11 parte iategranta din concertul Pu-
terilor Europene. Acesta ferma credinta
a tor, prin on si cat de grele impreju-
rani si peripetii at fost siliti sa treed,
ne-a scapat de contopirea cu alte natiuni,
si tot acesta va forma buchetul si va in-
tali si sustinea corona Romaniel.
Obicefurile religiose si nationale, strans
legate cu invetatura sante! nostre bise-
rici ortodoxe, pe care strabunii nostri le-
all a vut si tinut, de aseminea au contri-
buit la pastrarea adeveratel credinte si
a nationalitatei nostre.
Insufietiti-ve deci, iubitilor, de dragostea
cresting si tineti drepta credinta stramo-
sesca ! Pastrati in totcleuna dragostea catre
Dumneclell si intre D-Vostre ! Lucrati totul
miscati si condu§1 de ea! Aveti-o in vedere
in tote intreprinderile D-Vostre ; cad asa
yeti plini legea lui Christos, care dice :
Porunca noud dat voue, ca sa ye iubiti
unul pre altul, precum si eii v'am iubit
pre voi" (Ion XIII, 34). Paziti acesta po-
runca si vett remanea intru dragostea
Lul,veti fi amicil Lui. De veti pazi
poruncile melt, vett remanea intru dra-
gostea mea. Vol amicii mel sunteti, de
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 307
yeti face tote cate poruncesc voue,' in-
vata.' Mantuitorul (Ion IX. 10, 14).
Acestea le-at practicat si predicat tu-
turor si santii Apostoli, invetand: Iubi-
tilor, sa ne iubim unul pre altul, cad'
dragostea dela Dumnecleii este : si tot cel
ce iubeste din Dumnecleti este nascut si cu-
nosce pre Dumneclet, cad Dumnedeti dra-
goste este ... si cel ce petrece intru dra-
goste intru Dumnecleii petrece si Dumne-
cleii intrudensul. De va dice cineva ca.
iubesce pe Dumnedeti, jar pe fratele
set uresce, mincinos este; cad cel ce
nu iubesce pe fratele seti pre carele
1-a vedut, pre Dumnecleti pre carele nu
1-a veclut, cum 'Dote sa -1 iubesca? Si
acesta porunca avem de la Densul, ca
cel ce iubesce pre Dumnecleti sa iu-
besca si pre fratele seii (1 Ion IV,
7-21). Nimanui cu nimica sa nu fit' da-
tort, fard numai cu a iubi unul pre altul;
cad cel ce iubesce pre altul legea a
plinit (Rom. XIII, 8).
Odata cu acestea, trebue sa cunosceti,
ca dragostea este una din calitatile cre-
stinului, fara de care multe altele, nAtnal
putin bune si sante, isi perd insemnata-
tea si valorea lor. Proba la acesta este
invetatura santului Apostol Pavel din an-
teia sa Epistold catre Corinteni, in care
www.dacoromanica.ro

aos CARTE PASTORALA
dice: De asi grai in limbi ominesci si
77
ingeresci, iar dragoste nu am, facut-m'am
arama sunatore si chimbal resunator ,
de asi avea prorocie si asi sci tote
tainele si tota sciinta, si de asi avea
tota credinta cat sä mut si muntil, iar
dragoste n'am , nimic nu sint; si de
asi imparti tota avutia mea, si asi da
trupul met sa arcla, iar dragoste nu am,
77
nici un folos nu -m' este" (ull, 1-4).
Tot ast-fel aii invetat si santii Parinti
ai bisericei. Asa de exemplu, santul Ion
Chrisostom invata ca, inceputul si sfar-
situl tuturor virtutilor este dragostea. Ea
este si tulpind si conditiune neaparata
77
a tuturor virtutilor, adica este corona
virtutei."
. Toti, D-Vostre, iubitilor, can format'
diferitele clase ale societatei din Epar-
hia incredintata supravegherel religiose-
morale a Smereniei Mele, amintiti-ve si
puneti in practica totdeuna datoria, de
a iubi pre Dumnedeii, pre sine si apro-
pele. Fie-care dintre D-Vostra, dupre po-
sitiunea ce ocupa in societate, sa se feresca
a nu deconsidera , nici a nedreptati pre
altul in relatiunile reciproce , ci totdeuna
sä dea fie-caruia ceea ce este cu dreptul
si cuviincios. Urmati, ve rog, neabatut
urmatOrele in qtaturi ale santului Apo-
www.dacoromanica.ro

CARTE PAST OP AI A 309
stol Petru, care dice : Feriti-ve de des-
franarile ce se ostesc asupra sufietu-
ltd. Pre tot' cinstiti, fratia iubiti, de
Dumnedeti ye temeti , pre Imperatul
cinstiti. Fit' cu tacit intr'un gand,mi-
lostivi, iubitori de frati, induratori, blanc'
si umiliti. ; nu resplatiti reti pentru reit
sail ocard pentru ocard ; ci mai bine este
facend cele bune a patimi de cat facend
cele rele. Cel ce voesce sa iubesca viata
si sa vacla dile bune, sa-si opresca limba
sa de la ref' si buzele sale, ca sa nu
graiasca viclesug, sa se departeze de la
77
ret si sa faca bine ; sa caute pacea si
sa o urmeze pre ea. Pentru ca ochii
Domnului sunt spre cell drepti, si ure-
chile lui spre rugaciunea lore (1 Petru
II, 11, 17 ; III, 10-13).
Pe langa.' aceste invetaturi ale santu-
lui Apostol Petru, pastratl, paziti si ti-
nett', iubitilot, credinta si obiceiurile cele
bune ale stramosilor nostri ; iubiti po-
doba case' Domnului sail a santei bise-
ri', fiti curagiosl in nenorociri, marini-
mosi, drepti, induratori si umiliti in fe-
riciff; iubiti -ve tara si o ajutati, care
cu luminile D-Vostre , care cu ave-
rea, care cu bratele, inteun cuvent, fie
care cu aceia ce-1 sta prin putinta. Ast-
fel at urmat strabunil nostri, si Dumne-
www.dacoromanica.ro

310 CARTE PAS"! ORALA
deli le-a ajutat a ne pastra limba, na-
tionalitatea, intr'un cuvent Cara, in mijlo-
cul atator si atator eventualitati ce s'aii
petrecut in ea. Credinta paziti, in-
vata santul Apostol Pavel, stab si
tined traditiunile pe care le-ati invetat
ori prin cuvent, on prin cartea nostra
(2 Tes. II, 15).
piceti impreund cu Psalinistul David :
Spre tine, Domne, at nadaiduit parintil
nostri, nadajduit-aii. si 1-al isbavit pre
densii. Catra tine at strigat si s'aii man-
tuit , spre tine at nadajduit §i nu s'ati.
rusinat (Ps. XXI, 4, 5); tot spre Tine,
Domne, nadajduim si noi, tot Tie ne ru-
gam si noi, si credem ca ne vom isbavi
de tot rail, ne vom mantui si nici °data
nu vom fi rusinati.
Iubiti Servitors al Altarulul,
Espunend in cele precedente invetatura
despre dragostea ce trebue sd domnesca
intre tots cresting in genere, si cu di;o-
sibire nitre cucerniciile vostie, can du-
ple positinne si chemare datoriti si sin-
guff a o propaga , espunend de asemenea
invetatura relativa la pastrarea dreptel
credinte si a bunelor obiceiuri, pazite si
pastrate de strabunil nostri, care nnmai
putin datoliii a le mantine si inradacina
cu tot devotamentul in sufletele credin-
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALI 311
ciosilor ce ye sint incredintati, adresaz
acum cuventul Meu catre cucerniciile vó-
stre in special.
frumosa si mare este misiunea
preotului, dar precum on si care alt lu-
cru bun si folositor reclama multe oste-
nell, si in seversirea lui se intimpind
multe greutati, tot asa si in implinirea ei
cu toata demnitatea. Cu tote acestea cand
preotul este convins si patruns de san-
tenia misiunel si a adeverurilor cuprinse
in santa nostra religiune, pe care el da-
toreste a le propaga, si chiar le propaga
pastoritilor sei, atuncl tote se usureza si
se inving.
Preotul trebue sa corespunda si sa re-
presinte in totul numele ce-1 porta de
mergetor inainte."
Dar pentru a face acesta, trebue sa-si
aproprieze spiritul invetaturilor sante' E-
vanghelii, propagat de Domnul no stru Iisus
Christos, de santii Apostoli si de toti
santii Parinti si dascall ai santei nostre
biserici ortodoxe : adica, mai anteiii el in-
susi sa creda si sa fie in totul convins de
ade eritatea invetatt rilor cuprinse in santa
Scriptura si a santilo Parinti ai santei
biserici ortodoxe , pentru ca numai asa
invetatura adresata de el poporului va
influenta si se va inradacina in inima si
Nobila,
www.dacoromanica.ro

312 CARTE 'ASTORALA
eredul Mi. Cand preotul va inveta fitting
de forma, sat/ de datorie, chiar daca at
avea arta vorbirel, ca santul Ton Chri-
sostorn, Cicerone si alti oratory mart, in-
velatura KA va fi seca si Iipsita de inffuenta
moraia asupra auditorilor. In aseminea
caz, el nu va aucli de la auditor' de
cat cuvintele: frumos si bine vorbeste,
bun orator, si atata tot. Pe cand daca
el va vorbi din convingere, chiar daca
nu va fi asa de eloquent si nu va intre-
buinta multe figuri ritorice, invetatura
lui va fi bine simtita si apropriata de au-
ditor'. Cand preotul sever§esce sant&
misterii si tote rugaciunile ce le face
pentru credineiosi numai pentru cuvan-
tul ca este dator a le face acestea, numai
ca un actor pe scend, pentru aisi putea capa-
ta recornpensa, atunci en drept euvent se
pote dice ca este un speculator de cele
sante, este, dupre cum dice Domnulnostru
Ems- Christos, fur si talhar. Si in ase
minea caz de mit de ori ar fi fost ma' bine
s'a nu -fir fi luat asupra-si aseminea sar-
cina. Este mare nenorocire si pentru sine si
pentru pop or, cand cine-va pri-vesce la
preotie mum" ca /a o meserieca la
urr mi}loc de train, si in acest scop o si
primesce.
AdeveruI este ea si preotul, ca om,
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORAI A 313
are nevoe de mijloce pentru existents dar
aceste vin de la sine, cand el, dupre inve-
tatura Domnulul nostru Iisus Christos,
cauta mat anteiii imperatia lui Dumnecleti
si dreptatea lui. Cautati mai anteiti im-
peratia lui Dumnedeti si dreptatea lui,
si tote cele-lalte se vor adauge voue
(Mat. VI, 33). Vrednic este lucratorul
de plata sa" (L. X, 7).
Niminea nu nega ca o mare parte din-
tre preotii dela not sunt lipsiti sitraesc
grew cu tote acestea preotul patruns de
misiunea sa, preotul care are credinta si dra-
goste catre Dumnecleil si apropele preo-
tul bland, pacinic, cuviincios, cucernic sail
plin de evlavie, nice o data nu este des-
pretuit si lipsit de cele necesare; ci din con-
tra, totdeuna este respectat si ajutat in
nevoile sale, pans si de cei de alta re-
ligie. Mai teller am fost si am si inba-
tranit si n'am veclut pe dreptul parasit,
nici semanta lui cerend pane " ( Ps.
XXXVI, 25), invata Profet-Imperatul
David. Nu va omori Domnul cu fome
sufletul dreptului," dice Solomon (Pilde
X. 3). Fitt dar, iubiti preoti, plin de cre-
dinta, nadejde si dragoste catre Durrine-
clef]. si apropele ; proarate-se in tinuta si
exteriorul cucerniciei vostre simti mintele
launtrice, isbucnite din marea credinta
Biserica Ortodoxl Rominit. 2
;
;
;
www.dacoromanica.ro

314 CARTE PASTORALA
§i dragostea catre Dumneclet, sail cu
alte cuvinte, aveti cuviosia si evlavia na-
turala, rugati-ve lui Dumneclet, si atunci
ye vett con vinge din insusi realitatea lu-
crului de invetatura Domnului nostru
Iisus Christos si a Profet-Imperatului
David, amintite mai sus.
Vedeti, iubiti preoti, ca not traim in-
tr'un timp de grele incercari." Idei de ate-
ism, de nihilism, de socialism, de mate-
rialism, de necredinta in Dumnecleti, de
indiferenta religiOsa si catra santa nostra
biserica ortodoxa, se respandesc cu mare
imbelsugare printre crestini , ba Inca si
incercari de atragerea credincioOlor or-
todoxi la alte riturl, representantil carora
tind undite maestrite si nascocesc ides,
ca civilisatia si progresul din Cara ro-
manesca s'ar datori luminilor lor. Mai
sunt Inca unit can din necunoscinta prin-
cipiilor sante' nostre bisericl ortodoxe
nationale," o confunda cu tendintele si
unele fapte ale bisericilor de alt rit.
In fata acestora, ye sfatuesc si ye rog
chiar sa fiti la post, si la inaltimea mi-
siunel de preot , si marindu-ve in tot
timpul capitalul cunoscintelor prin nein-
cetata citire a sante! Scripture, a scrieri-
lor santilor Parinti at bisericel ortodoxe,
a diferitelor calif si jurnale bisericesci,
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 315
prin care se esplica santa Scriptura si se
desvolta principiile sante' nostre biserici
ortodoxe, sa aparati si sa paziti turmele
ce ye sunt incredintate de on -ce molip-
sire si contagiare de natura ideilor de
mai sus. Fits strejari demni ai religiosi-
tatei si moralului crestin ortodox : Res-
,' cumparati timpul, ca ailele rele sunt ,
stati asupra cu timp si fara timp, mus-
trati, certati, inden-rnati cu tad blandetea
cu indelunga rabdare si invetatura,
ne indemna santul Apostol Pavel in a
doua Epistold catra Timoteiii (IV, 2-4).
Tot o data, iubitilor, feriti-ye si insi-ve de
a nu fi cum-ya prinsi in mrejele si un-
ditele cele fine ale acelorasi pecate, sail
si ale altora, de care predominati find
DU numai ca n'ati fi la inaltimea si
demnitatea misiunei, si nu numai ca nu
at' inradacina credinta si moralitatea in
popor, ci Inca le-ati compromite. Vedeti,
iubitilor, ca sarcina si misiunea de preot
pe care ati imbratisaeo, precum am a-
mintit si mai sus, pe cat este de inalta
si frumosa, tot pe atata este de grea si
anevoiosa. , si cere de la cucerniciile vó-
stre o mare prudenta, circumspectiune, lu-
are aminte si chiar esemple, caci nu este
destul numai a inveta si a vorbi frumos
altora, ci trebue si singuri a face aceea
www.dacoromanica.ro

316 CARTE PASTORALA
ce invetati pe altii : caci numal cel ce
va face si invata, acela mare se va chiema
77
intru imperatia cerurilor" (Mat. V, 19).
Feriti-ve intre altele si pe cucerniciile
vostre, si pe pastoritii ce ye sunt incre-
dintati, de patima betiel, care v'ar putea
compromite demnitatea si ar zadarnici
munca poporanului; cad' este bine cunos-
cut, ca patima betiei °mord si degradeza
de-o-potriva pe mare si pe mic, pe bogat
si serac, pe invetat si neinvetat.
Amintiti-ve, iubitilor, in totdeuna cu-
vintele Domnulul nostru Iisus Christos :
Asa sa lumineze lumina vostra inain-
tea omenilor, ca veclend faptele vostre
cele bune, sa prea-mareasca pre Thal
vostre cel din ceriuri (Mat. 6, VI, 16).
Feriti-ve de a nu ye arnesteca in a-
facer' ce nu sunt potrivite cu chtema-
rea cucerniciel vostre, si care dati oca-
siuni la certe si chiar la uri neimpacate.
Amintiti-ve ca santa nostra muma
Biserica, pe baza invetaturilor Fundato-
rulul el, in totdeuna a predicat si pre-
dic,a pacea, si cucerniciile vostre, ca ser-
vitors al altarulul, la fie care serviciti
Dumnecleesc o vestiti poporulul clicend:
Pace tuturor;" si dar ca ast-fel de vesti-
tori al pace', trebue a o pazi si insi-ve,
atat intre sine-ve si farniliele proprii, cat
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALA 317
si intre pastoritii ce -' aveti sub ingrijire;
Cad vai de cel ce se sminteste, dar
ma' vai de acela prin care vine smin-
teala" (Mat. XVIII, 7).
In societate, dupre imprejtirari, adese
on sunt parer' deosebite si neintelegeri;
cucerniciile vostre insa, fiind predicatorii
pace' si al dragostel crestine, purtati in
totdeuna stindardul pace', fill' impaciui-
tort §i propagatori, al infratirei si al u-
nirei spiritelor cu dreptul si adeverul, pen-
tru care nu putina plata veti lua de la
Mantuitorul, care invata: ,Fericiti face-
torii de pace ca aceia fit' lui Dumnecleii
se vor chiema (Mat. V, 9).
Voind a indrepta pe unul sail pe al-
tul in vre o idee nesalutaria, sail de vre
o fapta nelegala, fie cuventul cucerniciei
vOstre plin de dulceta, de umilinta si
blandete; cad: pe deoparte, Domnul este
cu ca. umiliti la inima, iar pe de alta
respunsul bland intorce mania, dice So-
lomon, pe cand cuventul aspru o aprinde.
Faguri de miere sunt cuvintele bune, si
dulceta for tamaduesce sufletele (Pil.
XV, 1; XVI, 26).
Fie, iubitii me' flu in Domnul, ca a-
ceste seminte luate din granarul sant,
adica din santa Scriptura si invetatura
sante' nostre biserici ortodoxe, si sama-
www.dacoromanica.ro

318 CARTE PA. STORALA
nate de Smerenia Mea cu ocasiunea de
fata, sd cada pre pament bun si sä pro-
duca fructul cel cu mare dor asteptat.
Darul Domnului nostru Iisus Christos
§i dragostea lui Dumnecleu Thal, si ism-
partasirea Santului Duh sa." fie umbrindu-
ye si povatuindu-ve spre tot liicrul bun.
Amin.
---)WQ>&ElEro
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL
FACLT DE
limit prea SanOtul archiepiscop Mitr. Moldova si Sucevel si Exarch Plaiurilor
D. A IOSIF NANIESCU.
Cu ocasiunea santira biserica celel ma2q, Gatedrala
Nitropolia din Iast. Santirea s'a scversit in Preseara MM.
LL. Begela _Romania Carol I ,si a sotiei Sale Elisabeta
Minna si Regina, de I. P. S. Mitropolit losif Naniescu,
in cliva de 23 Aprilie, mud mantuira 1887.
(Unnare; veiII No. 3, soul XI .
In adever fratilor dela 1842 pana la 1881, child
s'ail inceput lucrarile restaurarei, este un timp
destul de indelungat si multe evenimente, cu grele
imprejurari, ati trecut peste terile Romane, inch
nu s'att putut reincepe lucrarile restaurarei ca sa se
tertnine. Ba inca in decursul acestui timp multi
din eel' iubitori de prefaced cu distrugere opinali si
indemnati pe prea Siintitil Mitropolitl, urmasii lui
Veniamin ca sa darhme acesta zidire colosala, pe
care nu se sfileall a onumi si ruina amenintatore de
a cadea singurA. Nu era insa adever in aceste
cuvinte, ci numai niste pretexte pentru ca sit da-
rame o biserica mareta, dar care, dupa imprejura-
rile timpilor, cum am cis, remasese neterminata, si
www.dacoromanica.ro

320 CUVENTUL
pentru a crtreia restaurare si terminare li se prea
ca se vor cere prea mad cheltuelf.
Lucrarea restaurarei insa si terminareT a fost re-
servata de bunul Dumneclet ca sa se facA 8,011111 in
anii mhntuireI 1880 1887, in qilel e MaTestatei Sale
bunuldi nostru Rege Carol si a sotiei Sale Eli-
sabeta Minna si Regina, Nu voiu insista a dovedi
religiositatea si credinta bunuluT nostru Rege Carol
calitate caracteristich este de top cunos-
cuta si intru tote conforma cu devisa ce insusI El
proclamat'o pentru tote lucrarile Sale, grin cu-
vintele: Nihil sine Deo. (Nimic fara Dumnedeti).
A fost destul numai sa atragem atentinnea Ma-
iestatei Sale si sa-I solicitam buns vointa pentru
restaurarea si terminarea acesteI marl' biserici, si
Maiestatea Sa a fost gata a hotari ca s'a se inde-
plinesca dorinta nu numaI a Iasenilor, dar chiar a
intregului popor roman -Moldovean. i ast-fel in
urma marelui Resboi pentru independenta nationala
din anul 1877, in anul 1880, sub guvernul ea pre-
sedinta I. C. Bratianu, s'ati si votat de Came-
rile legiuitore ale terei, creditul pentru cheltuelile
necesariT, si in acelasI an, facendu-se pregatirile
rebuinciase, in urmetorul an 1881, in qiva de 15
Aprilie, s'aii si inceput lucrarile restaurareT, cand s'a
pus si adoua peated fundainentala la pilastrii in-
ters aa, sustiiton boltilor, earii acum s'aii adaugat,
continuAndu-se cu lucrul necurmat 'Ana in anul
acesta 1887, cand s'ari si terminat tot sub acelasT
guvern cu presedinta DonmuluI I. C. Bratianu.
Tote aceste lucrarI ale restaurArT acestei Catedrale
si-a
D-lui
Din
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 321
a MitropolieT Moldova de aici din Iasi, s'a e-
executat si efectuat sub privegherea si directiu-
nea "mei Comisiuni ad-hoe, infiintata chiar in anul
1880, luna Iu liu 14 si compusa din trei membriT
dintre care doT din cele mai onorabile persdne, ce-
tateni din Iasi, sub presedinta Mitropolitului, dim-
preuna cu dot Arhiteeti, until dirigent si altul exe-
cutor al lucrarilor, ale carora nume merita si se
cuvine cu tot dreptul a ii cunoscute de top.' pentru
diligenta si ostenelile ce-§a au dat fie-care in tot
cursul lucrarilor de 7 ani, fara de Mei o recompensA
materiala cleat acea morala, multumirea consciinteT
ca fac un serviciu pentru inaltarea unuT monument
religios si national.
Acestia sunt dela inceput (din anul 1880), D-nii
Nicolae Drossu si Scarlat Pastia. Regretatul Drossu
insa inceand din vieta in anul 1884, a fost inlocuit
cu Locot-Colonel Constantin Langa, care impreunA
cu D-1 Pastia au continuat 'Ana is fine, dimpreunh
cu venerabilul Domnul AL Orescu din Bucuresti ca
Arhitect dirigent dela inceputul lucrarilor si pana
la fine si cu mine smeritul Mitropolit al Moldova' si
SuceveT losif Naniescu, devotat servitor al St. bi-
sericei wistre ortodoxe de resarit nationala romans,
prin concursul D-lor Ministil de Culte Vasile Boe-
rescu la inceputul lucrarilor si Dimitrie Al. Sturdza,
in urmA panA, la finele lucrarilor.
Dar mai presus de trite, lucrarea acesteTrestaurari
s'a continuat si realizat sub Inalta protectiune si cu
mult interes ingrijire a M. S. RegeluT nostru Carol
I -ill, carele a bine-voit a asista acum si Insusi im-
www.dacoromanica.ro

322 CUVENTUL
preunA., cu Maiestate Sa Regina Elisabeta la santirea
acestei biserici ce cu fericire se efectueza asta-di.
Acesta este pe scurt istoricul inceputului si ter-
minArei acestei not. Catedrale a Mitropoliei Mol-
dovei din Iasi, la a careia terminare si impodobire
a contribuit sl insusi M. S. bunul nostru Rege Carol
I-iu, nu numai en simtirneutul seti. religios de multi
buna-vointii, qi ingrijire cu mult iuteres moral, cum
am c;lis, dar si cu cheltuiala din partea Sa proprie
pentru impodobirea ei in mod splendid, precum
sunt chiar aceste ferestre in numer de 10, Cu. multi
maestrie lucrate la vestita fabrica din Munchen de
sticle colorate si picturate, cu felurite tablouri
religicise, care impreuna cu framOsa pictura a tab-
lourilor de peste tot interiorul bisericei si a tuturor
iconelor catapetesmei mad si mici, cum si alte done
mad asedate in tocurile for iconosate la intrare, lu-
crate tote de distinsul nostru artist-pictor G. M. Ta-
tarescu din Bucuresti, stab. intr'o perfecta si sublima
arm onie.
Acura si venerabilele oseminte ale fericitului pa-
rinte Veniainin Mittopolitul, primul fundator, aduse
dela Monastirea Slatina, dupa implinirea a 40 de
ani dela incetarea sa din viath acolo , si asedate
aici cu obicnuitile rugaciuni si ceremonie religiose,
in diva de 30 Deeembrie anul trecut 1886 in mo-
numentul inadins pregatit inauntrul bisericeT in
partea drepta, repauseza pentru eternitate in acesta
biserica, pe care el insusi a inceput'o cu o jumatate
secul inainte, dar tocrnai acum terminata definitiv, si
vocea sa santa, unity in corurile ceresti cu a ba-
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 323
trhuuluT Simeon, esclamA cu deplin6 multumire im-
preuna cu acela: Acum sloboclq'ti pe robul teu
StapanP dupa cuventul teu in pace; Tar cu psalmistul
David si cu tote fericitiT sor predecesori: Varlaam,
Gavriil Calimach, IacobiY, Putnenu siSta-
mati, si altir: Dame iubit'am bona ouviinta Casez
tale ssi local locaplui nzariva tale".
Nu me pocT opri insa si cred ca nu este de prisos
chiar in acesta ocasiune a face o aruncatura de
oche asupra cAtor-va fapte din trecut, care sunt de
domeniul istorieT, ale batrhnilor nostri in privinta
simtulm religios de care ei ail fost inspirati si con-
dusT in tote faptele lor morale si nationale, si care
trebue sa ne servesca si no6 de exemplu in tote
faptele u6stre nationale si culturale. Ace le fapte
laudabile de acesta natura pe terhmul moral si
Evangelic, ad contribuit in to timpiT la imbunata-
tirea moravurilor si la civilisatiunea poporuluT
roman, civilsatiune, c,lic, basata pe principiile mo-
raleT crestine evangelice, pe credinta in Dumneded,
pe iubirea apropelm, pe devotamentul pentru fa-
cerea de bine in tote imprejurarile vieteT si pe iu-
birea de patrie, pentru care batritnii nostril isT sacrifi-
cad si ostenelile lor, si averile lor si chiar viata lor,
dela vliidica phua la opinca, dupa cum dice vorba
romhnesca, EY inaltad bisericT si Monastiri marete,
inzestrandu-le cu averile lor pentru adjutorul si
mangaerea celor saraci si neputinciosr, si aci, in
Biserica, in Monastiri, adunatl in acelaqii spirit de
iubire evangelica si-fratie crestinesca, nu era deo-
sebire intre uni qi altii, intre cei bogatT si cei saracT,
Doaiteit,
www.dacoromanica.ro

324 CUVENTUL
intre ceT invetatT si ceT neinvetAti, cleat numaT
prin luminile sciintei si ale virtutilor crestinesti de
care uniT eras inzestratT maT mult decht altii; dar
modestia (smerenia), ascultarea, rabdarea si devo-
tamentul religios, ere' ,comune si egale tuturor.
Boerii cei bogati, Mitropolitil si EpiscopiT isT con-
siderati de cea mai sacra datorie de a intretine bi-
sericele ingenere in cea mai buna si maT frumasa
stare si inca ale imulti averile prin donatium de tot
felul si ale imbogati. Cam dintru inceputul istoriei
nemului romanesc, biserica a fost temelia societatei,
temelia existentel acestuz popor; biserica a fost 59c6la
poporulut, 5scola de morale lumina, pad de or-
dine 5si discipline, 5scola de iubire, de unire fra-
tie; pentru cc biserica nostra, este biserica nalionali,
precum si clerul nostru este national, ales si esit
din sinul natiuneT poporuluT roman; de aceia el nu
pate sa simta si sa cugete decht numai romaneste.
Sa nu uitam insa ca loatrAnii nostril, domnitorl,
episcopT si boerT, pe langa monastirile
si bisericele ce inaltau, chiar si pela mosiele for
particulare, infiintau si cite o scala pentru invO-
tatura fiilor poporului, de carte romanescasi cantari
bisericesti, cu acesta invetaturd, erati insarcinati
clericT, servitorii bisericesti, de uncle dateza si nu-
mirea de-dascdlitl bisericet" pana in cliva de asta-cli.
Ast-fel palm in c,lilele ndstre am vOclut continuandu-
se acest sistem de fapte religiose si de lucrare tra-
ditionala nationala, prin infiintare de bisericT din nod
sad restaurarea celor vechT si inzestrarea lor, precum
si infiintarea de scoli pentru invetatura de carte ro-
ysi
mitropolitr,
ti
si
www.dacoromanica.ro

CL VENTUI, 325
manesca.Asa am vequt in Vele nOstre pe fericitul
intru amintire Mitropolitul Gregorie al Ungro-V1a-
hie', prea Cuviosul in vista morala. prea invetatul
in st. ScripturT si in sciintele teologice si de multe
cartY traduc6tor si tiparitor, impreuna cu dascalul
seu Gherontie din Monastirea Neamtu, sub a caruia
Arhipastorie infiintat si seminariile, scolele
sericesti in Romania Muntena la tote episcopiile,
si care, la auul 1834, dupa intareerea sa din exilul
din Basarabia. a inceput restauratia bisericei Mi-
tropoliei din Bucuresti, si la observatiunile ce i s'au
fitcut de unit, data crede ca va trai ca sa teriinine
restaurarea, el le a respuns : 'Mi ajunge sa ii cep
lucrarea, cam cred., ca cei ce vor fi dupa mine vor
terinina'o neaparat ". Si in ade ar ca fericitul ince-
thud din viata in anul 1834 Iuniu 22, si Episcopi
terei romanesti, al Romuiculm Neofit, al BuzeuluT
Chesarie si al Arge§uhn Ilarion, remaind cite §i
tree carmuiton ai Mitropoliei, can se dicea atunci,
au terminat lucrarea bisericei illitropoliei, si in anul
1839 Aprilie, 2 as si santifo din nou.
Ast-fel am 'veut tot din paitea Roinaniel de din-
colo de Milcov pe fericitul nitru amintire Chesarie,
Episcopul de Buzeu, acel molt zelos pentru cele
Dumneqeesti si plin de virtuti Episcop, intre anii
1825 1846, reinoind acea episcopie cu totul, bi-
serica cea mare, paraclisul, case marl si niici, infi-
intand si tipografie din not', si adqughtid si edificiul
Seminariului in anul 1837, deosebit de multe bi-
serict pela mosiile si Monastirile peudinte de acea
St. Episcopie, precum: Monastirea Vintila Voda,
bi-slat'
www.dacoromanica.ro

326 CU VENTUL,
Ciolanul, Ratestif, biserica dela Phrscov, Cis lati,
GavanestiT si altele. Aseminea am vequt pe Gu-
vernul terei romitnesti Inainte de anii 1848, ince-
pend inoirea monastirilor celor mai Insemnate, pre-
cum Bistrita, Tismana, Dealu de l'angh Thrgoviste
si altele, Tar la Cozia facendu-se numai un Inceput
de restaurare, a incetat din causa evenimentelor ce
au survenit asupra terei in 1848. Am v`edut Inca
dupa anit 1850 pre venerabilul si cuviosul Episcop
al Romnicului, Calinic Cernicanul, reinoind biserica
acelei Episcopii si casele cu paraclisul i altele ase-
minea, la area episcopie si prin eparchie. Alai in
urma am vedut aseminea pe fericitul intru amintire
repausatul fost Domnitor Alexandru Ghica V. V.,
incepend in anul 1858 in timpul Caimacamiei, ree-
dificarea Alitropoliel din Bucuresti, care lucrare Insa
a remas neterminata cu incetarea Calmachrniel lui
in acelasu an.
Dar epoca restaurarei monumentelor religiose
nationale a nemului nostru romanesc, am avut feri-
circa sa o vedem insufletit6 de traditionala activitate
national, in dilele buuului nostru Rege Carol I-iu si
mai ales sub actualul Guvern al Maiestatel Sale.
Ast-fel s'a inceput si s'a terminat restaurarea celui
mai frutnos monument religios, biserica EpiscopieT
de Arges, monumentul fericttulm Domnitor Negoe
Basarab si a sotiei sale Despina Donina, zidit pela,
mail 1518, care acum de curand, in tomna anului
trecut, s'a si santit cu mare solemnitate si ceremo-
nie religiosa in presenta Malestatilor Lor Regelui
si a Reginei, a membrilor Guvernului, a multora
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 327
dintre rnembrii Corpurilor legiuitore, ai Inaltei Curti
de Casatie si alte autoritati, o multime de popor si
clericY din Mite partile terei si chiar a unora din re-
presentantii puterilor streine.
Tot asa se lucreza acum si la restaurarea bisericeT
santilor Trei lerarin, monumentul lei Vasilie Vodil
Lupu si la a santului Nicolae Domnesc, amendou6
de aim din Iasi.
Iar Catedrala Mitropoliei ndstre, care a stat o ju-
metate de secul neterminata, asta-qI splendida si ma-
reta, represinta cu demnitate Ortodoxia, resarituldi
in a doua capitala a regatului Romaniei, si arata
tuturor simtimentele religiose ale inteleptului nostru
Rege Carol va predica si vecurilor viitdre a-
ceste simtiminte de pietate si religiositate, care au
insufletit intArit pe bah/Anil si math nostri
DomnitorY din tote timpurile.
EY cu credinta in Dum-necjet au infruntat tote
celor de alte nemuri si de alte credinte, lup-
thud cu barbatie si aparandu-si tara lor, mosia str6-
mosasca, a carora credinta in DumnOeti o probez6
si o invederezA, atatea biseria si monastiri.
Pentru densil credinta in Dumnecleu ;9i respectul
religiunei, era tot una Cu tara i viata lor, 3ci biserica
era tot-dduna centre de unire si unitate nationals, cu
una singura si aceiap religie ortodoxa de 'resarit, a
careia invetatura se sileau a o pone in lucrare in tote
faptele vieta lor sociale patriotice, Nevoindu-se,
dupe cum (lice Apostolul Pavel, a pacli unirea dultutO
intru legatura pacez ; un trup 59i un Duh ; un Donin,
o credinta, un Botez ; un Dumnecleu Tatal tuturor.
si
si ati
na-
valirile
ysi
I-id,
si
www.dacoromanica.ro

328 CUVENTUL
(EfesenY Cap. 4, vers. 3-6). _Tar Doran, Dull, este,
ci uncle este Manzi Donznulul, acolo este adeverata li-
bertate" , dice acelasi Apostol. (Corint. Capitolul 3,
vers. 17).
Chiar incercarile unora dintre streinii eterodoxi
in timpii trecuti de ase intinde si intemeia in aceste
ten romanesti ortodoxe all fost combatute si res-
pinse de batrftnil nostril' pentru ase conserva unita-
tea credinta religiose si prin acesta unitateanatiunel,
cum s'a petrecut in timpul 1ui Varlaam Mitropolitul
Moldovei, cu sinodul din Iasi., tinut in Biserica St.
Tres-lerarhi, sub Vasilie Voda Lupu Domnitorul
Moldovei si aim Mateiu Basarab V. V. Domnitorul
Romania Ungro-Vlabiet 1$i aseminea incercan de
invasiune religids6, s'au intemplat chiar si in qilele
fericitului intru amintire Parintelm Mitropolit Are-
niamin, dar acesta impreuna cu Episcopii si boeriT
terei au respins acele incercari streine si pretentiase
de propagande religidse eterodoxe CacT biserica
nostra uationala predica natiunel in tote clilele in
limba poporulul dela un capat al terei 'Dana la eel-
lalt sublimele principii ale morale,. evangelice : pa-
cea, iubirea, unirea, fratia, facerea de bine ;si tot felul
de sacrifice pentru a face bine unii altora t tturor
impreuna.
Bogatn si saracii si cu tots impreuna in biserica
invetau aceste principii d'a se iubi uni pre altii si
se intareau in credinta cu sufletul pentru a lupta in
contra nevoilor vietei si a vrajmasilor din afarA, ye-
quti si nevec,luti, ce vencall asupra terel si pismuiau
1 Papismul de Episcopul Melhisedec. Bucuresci. 1883.
1).
ysi
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 329
fericirea, progresul si prosperitatea nemului nostru
roman esc.
Biserica neince ±at striga prin gura preotilor en-
vintele santei Evangelii: Sd iubim unit pre
ca intr'un grind sd mdrturisim, 5ci precum voip sdi ye
facd voue omenii, facets 5s4 von lar aseminea".
Mai mult Inca, biserica ne invata perfectiunea
morales evangelise, ca chiar si pe vrajmasii nostri
particularT sa-i Invingem cu iubirea facendu-le bine.
in biserica auclim invetatura iubireT cu sinceri-
tatea inimei si a cuvintelor ndstre atat catre
cat si catre &nem, precum si Psalmistul
David se ruga clicend: Inima curata zideole intru
mine, Dumnetleule, Duh drept inoe5ste intru cele
dinnduntru ale mele". Tar cuvintele indoite si min-
ciuna sa le aruncam departe dela no chci acestea
pricinuesc multe si mad rele in societatea ominesca.
De aceia Mantuitorul in santa Evangelie ne invata
qicend : Fie cuventul vostru ce este a5ia, a5ia, si ce
nu, nu", despre care lipsa de sinceritate Intre
ameni, marele profet Isaia se exprima cu amara-
ciune catre poporul lni Israil, prin sublimele sale
inv6thturi, inspirate de Duhul Pant, clicend: Apro-
pie-se de mine poporul acesta cu guru sa 5si cu buzele
sale me cinsteole, far inima for departe std dela mine,
5si in zadar me cinstesc inveyind porunci omine59t1
invetaturP (Cap. 29, vers 13). Morala evangelica
precum ne invata si asta -1i, de a vorbi tot-deuna
adeverul si numai adeverul, a practica dreptatea si
a fugi de fatarnicie si inselatorie, tot asa s'a pre-
dicat cu multa tarie din cea mai adanca antichitate
Biseric4 Ortodoxa Romani 3
D -c cu
ce' -laltY
5si
www.dacoromanica.ro

3.30 CUVENTUL
in Biserica luT dupr6 cum ne arata si cuvintele
marelui profet Isaia pe care le-am citat mai sus.
Necesitatea religiunei s'a simtit. si s'a recunoscut
in toti timpii si la tote poporele lumei, fiind-ca reli-
giunea invata pe 6meni adeverata intelepciune care
incepe cu frica de aurnnecleti, dupre cum slice lute-
leptul Solomon, Ca ,Inceputul intelepciunei este
frica de Dumnecleu," §i fructele morala religiOse
sunt datat6re de viata cu iubirea de Dumnecleti si
de apropele, si aceste simtimente nu se inspira o-
mului deck de Duhul lui Dumnecleu, care, dupre
cum glasueste marele profet Isaia: este Duhul in-
telepciunei 59i al sciintd, Duhul statulta al putereT,
Duhul cunoscintet 59i at bunet credinte, Duhul temerel
de Dumnecleu" (Cap 1 1, vers 1). De aceia si Domnito-
riT nostri de demult si tote guvernele ce au urmat
precum si guvernul actual cu buuul si inteleptul
nostru Rege in frunte, au ingrijit si ingrijesc de pros-.
peritatea bisericef si de propagarea moraleT religiose
prin biserica si scola, mana in mana una cu alta.
Ast-fel ca restaurarea monumentelor religi6se si
malt tirea scalelor vor atesta tot-deuna acest ade-
ver. Si se va recuu6sce tot maT Inuit de catre eel
intelepti si bine-cugetatort necontestatul adever is-
tonic pentru um, ci biserica nostra nationala cu
religia stramoytsca ortodoxa de resarit a lost in
tote vecurile trecute nata care, ca arca lul Noe
din timpul del aviuluz universal, a salvat existenta
n6nulut romanGsc, resistand cu putere in contra fu-
ries valurilor noianuluT de gintt nabalitore cotro-
pitore din vecurile trecute si ne-a conservat moue
ysi
D-ded,
:
si
si
www.dacoromanica.ro

CUVENTUL 331
pdna asta-cli limba, istoria nationalitatea prim
unitatea credintel religiose.
SA ne lipim dar, iubitilor, inimile n6stre de ased6-
mintele religiose si de morala evangelic care se
predicts si se propagd in biserica. SA mentinem cre-
dinta in Dumnedeti impreunA cu traditiunile si obi-
ceiurile stramosesti, caci bittrhnii nostri cu acestea
ail trait, cu acestea au infruntat tote nevoile straba-
tend vecurile phna in dilele n6stre si conservhndu-
ne noue Cara, biserica nationalitatea, nedespartite
una de alta. i Dumnedeul parintilor nostri va fi
tot-deuna si cu nol, precum a Post cu eT, cad numaT
ast-fel vom pastra patrimoniul stramosesc, care este
depositul cel mai sacru pe care a ni 1-ati incredin-
tat, si pentru care eT diceat, ca: npodoba fericirea
unza 92,42n este paza legilor stramomsti".
Si nor asta-ch insufletici de aceste simtimente na-
tionale rornhnesti si cu credmta nestramutata in
Dumnedeii, sa aducem tot-deuna, ca si ei, rugaciu-
nile n6stre inaintea luT Dumnecleti, cm inima curate,
cu credinta 5si cu dragoste, fara indoiald in tot locul
aseminea si in acest stint local Dumnedeesc, care
este locul destinat pentru inchinae,hme lui
si pentru care in antichitate insusi Dumnec,leu a
promis liff Solomon la shntirea lemplului din Ie-
rusalim, 0, wend: ,, acum am ales si am salit Casa
acesta, ca sa fie numele meu intr'ensa pawl in vcc 5si
vor fi ocha met inima urea acolo in tote clilele"
(2 Paralipomen Cap. VII, vers 16). A59a, Domne fie
mila to 59i spre nol in tot-djuna, acwn pururea 591
in vecil vecilor Amin.
,sS'i
ci
11i
fi
D-ded,
si
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE, NU1IIT CHESARIE DIN CALUGARIE
Acesta, persona a jucat un rol f6rte insemnat in-
tre Romhm, mai in tot seculul trecut. Nascut la 1707
§i mort in 1789. De origina este din Insula Sco-
pela, pentru care in mai inulte scrieri ale sale a-
dauge qi locul nasterei, din insula Scopela &"4 T714 VTI'M
ExoTcaou) ParintiI lui greci ail lost nobili §i avuti.
Tatal sell a servit mutt ca interpret, dar din in-
templari nefaste a saracit §i fiul ski, Constantin,
a fost ajutat in copilaria sa de catre prieteniT pa-
rintelui sai in Constantinopol, unde au studiat cele
intaiti inceputuri de carte.
Cand era cam de 17 aui, a lost recomandat Dom-
nitorului Constantin Mavrocordat, pe cared era in
Constantinopol, qi acesta 1-a adus cu sine in Bu-
cure§ti, unde au continuat studiile sale la sc6la A-
cademia* grece de aicea. Eata cum se exprima el
despre sine, in Catalogul barbatilor din seculul al
18, la pag, 43. Acesta (Macarie Cuful Maridache)
venind in BucurWi in clilele Domnitorului Constan-
tin Voda, Domnul ineu, si invethnd in curtea Dom-
Domnul: dac ti sunt vrednic, in ora
in care predeca de pe amvon (Nlacarie) sA, scriu cea
ce iuvata. I-am fagaduit, de§i lucrul era greti, §i
-punandu-me intr'un loc de nude nu me vedea seri-
eam. i am scris ca 10 discursuri de ale lui qi T-a
I§T
nesca mi-ad cjis
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAPONTE 333
placut Domnitorului cand i ar6tat si i le-am
cetit. De si t6te cuvintele regulat i fara lipsa nu
le-am scris ; pentru ca, ackta este imposibil si la
eel mai jute scriitor. M'a surprins °data, din mul-
tele randuri, de sus din amvon, si lasand urmarea
discursului se intOrce, me priveste si dice : Mai bine
ar fi fost de ti-ar fi lipsit scriitorule scrierea. Era SA
se intemple r6ti sr m'a admonestat cu dreptate ;
dar au inteles ca o fac cu voia Domnului meth A-
asta a facut'o Domnitorul pentru spus
prescrie preclicile si sa le dedice Domnu-
lul si Macarie voit. Alta-data mi-a spus laths):
Domnul : spus sa m6 invete ritorica si ii va
plati 15 lei pe lung. Eu pentru amicitie luhnd doi
conscolari, care erau de aceasi putere ca mine, ce-
team si scrieri filosofice, m'arn dus si i-am spus cu-
ventul Domnitorului, ca au c is pentru toti trel si
salariul placut. i ni-au spus sa compunem
Ca o fila in greca veehe, cea ce vom voi fie-care, si
s'o spunem i ne am dus ; Tar el ni-a ells : lasati, du-
ceti-ve si mane sa veniti. A doua 4i ni-a spus: A
sa v6 invet retorica, dar nu v6 invat
Dupa ce Daponte a studiat at fost bat de Constantin
Mavrocordat al II secretar al seti. xa-cotxav Zzovta4
artjv xouptrjv BXaxta; .xi 8EUTE:p0; ypap.pTtx6;
'AuEv-ciac; Avend locuinta. in Curtea Valahlei si fi-
-hid al doileasecretar. (KocapiTctric -c(6v yuvaEx6iv Tom. II
pagina 400). De aicea incepe viata sa literara. Da-
ponte este unul din spiritele cele mai abundente ale
timpului seu si ni-a lasat o suma colosala de seri-
eri originale si de traduceri. Pe timpul secretariatu-
le-am
ca mr-a
sa-T clic sa
si T-au
dis
Tr,v
r Wvtac
n'at
i-am
cit
www.dacoromanica.ro

334 CONSTANTIN DATONTE
luT sett ati adunat tate datele istorice ale timpulul
despre afacerile interne si externe ale Terilor si in
special ale Valachiel sT-a compus scrierea Astxmcc(
ire/Epi,3s; Efimeridele Dacice, carte insemnata si
care decurhnd a publicat'o d-nul Lemond in Paris.
Tot din timpulsecretariatulut sett a adunat si o sums
de bane, bunicica pe atuncT. Avend o fantasia aprinsa
in tineretile sale a incercat a face poesiT erotice; am
dat peste urme de aseminea poesiT in o scriere a sa,
care-1 proprietatea Universitatei de Iasi. S'a mani-
festat acest talent al sett ii maT multe scrierT de va-
lore si care-s in poesie. Asa citez numaT : KAapE'Tc-cyl,;
-rd:),) yuvvxtrwv, Tp&Tce(1.7CVEUVATCX1'1, Tip; XEtToupyiac
etc. Oglinda femeilor, Masa spirituals, Explicarea
santeT liturgit etc. etc.
Dela densul nT-a remas in diferitele nastre bi-
blioteci mai multe autografe de ale sale. Asa Ex-
plicarea santei liturgiT este proprietatea Bibliotecei
SeminariuluT Central din Capitala ; Masa spirituals,
proprietatea MuseuluT National ; Catalogul Barbati-
lor secululuT al 18 proprietatea SeminariuluT Venia-
min din Iasi si care se afla inpastrarea mea spre al
studia. Dej am tradus acesta importanta scriere si
care pate fi clasata intre cronicele nastre, pentru
cuventul ca persanele ce le enum'era, deli majori-
tatea sunt grecY, dar ail trait in tart, si-au luat parte
la viata sociala a timpuluT lor; intra dar de dreptac-
tivitatea for in istoria terei ndstre. Stint insemnate
vietile Domnitorilor FanariotT pe care le are, ince-
pend dela Duca pang la Domnii Grigorie Ghica si
Neculal Sutu, decapitati ambiT in Constantinopol.
EF;ii yriacc;
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN DAP()NTE 335
ImT propun a-lpublica acest catalog spre a fi cunos-
cut istoricilor no§tri romans. Daponte apare nere-
gulat in viata lul, 10 cauta maT intaiu norocul in
insuratdre de doue ori§i nu -1 gaseste, it cauta in viata
monahala si erd0 nu-1 afla. NerabdAtor a sta intr'un
loc percurge marea §i uscatul, dar tot nu-0 afla teri-
cirea. Cam acesta-T §i in scrierile sale. Avend o me-
morie vasta si o fantasie aprinsd scrie cli §i napte §i
lasa dupti sine un material considerabil, dar cam farA
sistemA §i nu se sustine in tratarea unuT singur su-
biect, ci le amestecA cu altele si deviaza fOrte adese si
apoi eara0 revine. Domnitorul sell Constantin Mavro-
cordat 1-a trimis §i-'n o misiune catra Hanul Crimea',
unde a fost forte bine priimit ; dar ducendu- se in
Constantinopol ad fost, pentru presupunerI politice,
pus in inchisore de Turd si de unde s'a eliberat
prin banT, pentru cá avea o avere de 150.000 lei.
In inchisdre a scris §i cartea Oglinda femeilor".
Satul de ale lumei, lovit de imprejurarT morale,
0-ad cautat liman in monahism.
Eata ce ne spune el despre sine la pag. 44 a Is-
toriei Warbatilor Secului rd 18. Aicea in Constan-
tinopol am venit si am imbriicat hainele negre dela
el (Dionisie Ieromonalml) la 1751 in c,liva SantuluT
Dimitrie §i din Constantin m'am numit Chesarie.
MT-am schimbat straele si locul ; n'am schimbat §i
modul vietei, si s'au in.deplinit in mine proverbul ce
(lice : Lupul deli imbatrAne§te §i-0 schimba perul,
nu-0 schimba lush §i obiceiul §i capul...." Dupe ce
s'a cAlugarit mai anthill s'a dus la Scopela la o mo-
nastire a for parintasea, unde i0 avea ore-care pre-
www.dacoromanica.ro

336 CONSTAN7 IN DAPONTE
rogative ca ctitor, dar tine scie pentru ce cause a
fost cam larce voia lui expediat de acolo, de unde a
trecutl la santu munte si s'a aseVat la Monastirea
Xiropotam. Lisa calugariT de acolo fiind constransT de
mijloce si fiindu-le si monastirea in ruin si-ati pus
ochii pe el, ca om cunoscut si reputat in t6rile Ro-
mane, 1 -all induplicat si 1 -all trimis pentru eleimo-
sina in Moldo-Valahia. In scrierea sa ,,Masa spiri-
tuala " scrisa in stihuri si in forma de dialog, tinut intre
Constantin Daponte civilul si intre Chesarie Da-
ponte calugarul, is): descrie patitele sale in mai rnulte
locuri in ac4sta opera. Chiar la inceput iata ce dice.
,Z Chesarie : De unde vii frate ? Constantin: Viii din
Valahia. Ches.: Dela BucurestY ? Coast.: Fara in-
doiala. Ches.: Si unde te duel' cu ajutorul lui D-Vet?
Coast.: La Santul Munte, unde exista un munte sin-
guratic ! Ches.: Ca sa te fad' calugar? Sari sa te in-
chini si de acolo erasi s'o stergi in Valahia? Coast.:
Data va fi voia lui D-Veil, si ac4sta (void face) pe
langa altele, m'oi face si calugar cu mare bucurie.
Am o dorinta puternica, dupa ce in6 voiti inchina la
tote monastirile sa nu me intorc curend, ci sa stab.
acolo un timp ea sa citesc acolo cart]. de ale parin-
tilor, ca sa m6 satur, pentru ca-mi plat Inuit...."
Dupa ce i s'a incredintat santul lemn de calugariT
XiropotamitY prin decret patriarchala, pouf eata ce
Vice la pag. 7 : Coast De mare lucru to -all in-
vrednicit D-Nell si unde te duel acum cu el, si eine
ti 1-a dat ? Ches : Dela Monastire mi 1 -all dat si la
BucurestI me due cu ajutorul lui D-Veil, ca sa cer
www.dacoromanica.ro

milk pentru Biserica spre a o reconstrui din teme-
lie, find stricata."
Cat a umblat cu santul letnn in Cerile rotnane a
strans mai multi bans si alte obiecte , dar cea ce
este important pentru Romani sunt imobilile afiero-
site (dkruite) prin el de mai multe persone acelei Mo-
nastiri, cum si mai multe subventiuni la sc6lele din
Constantinopol si instil Patmos. Daponte era cunos-
cut si respectat pentru marea sa erudiciune, asa Ca
cerirea sa de miluire nu putea fi fara efect.
Chesarie Daponte inceteza din viaCa la 1789 in
sAntul Munte la Monast. Xiropotamul. Intre multe
acte ce am intimpinat, am cetit si un act din timpul
Mitropolitului Veniamin, prin care se dispunea ckla
Monastirea Xiropotamul sa se ceteseasi cantece ro-
rnaneste la strana mare, sa se pomenesck numele
Domnitorului si a Mitropolitului Moldaviei si sa se
tint in totul tipicul Romanese. Chiar la numirea E-
gumenului de acolo Mitropolitul sa-sl aiba cuventul
set" canonic. Acum dupa ce am dat peste aceste
acte relative la beneficiile ce Monastirea Xiropota-
mul din santul Munte a realisat prin influenca luT
Chesarie Daponte, inceleg usor cum am putut not
Romanic a ajunge la aseminea drepturi asupra M -rel
Xiropotamului. Crec,lend ca hris6vle urmatOre, pe
care le-am tradus de pe autografa insusi a lui Da-
ponte, vor presenta un interes atht pentru istoria
nostra nationals, cat si mai inspecial pentru istoria
bisericesca a Romanilor, le-am dat publicitacei cu
aceste notice asupra vietei lui Daponte. Am mai
adaus la fine si un imn ce 1-ad scris Daponte in
www.dacoromanica.ro

338 CONSTATIN DAPONTE
Iasi ocasional, cum si prefata dela Opera Hasa
spirituala," dedicata lul Constantin Dudescu Ma-
rele Vornic.
E.
Iacob cu mila ha D-cleu Archiepiscop Mi-
tropolit 310 lda-Valahiel 1758 Luna Iuliu (originalul
greceste, scris de mana lul Daponte).
Prea cuviosilor Arhimandriti, cuviosilor Egumeni
a santelor MonastirT mici si marl' ; Prea cucernicl
protoTerei, preoti si diaconl si cleruluT,
prea onorati nobih boerl eel iutaiu si al doilea, prea
cinstitT negutatorY si ca' locuitl in Eparhia smere-
niei in santul Spirit, fiii curati aT santei ca-
tolice si apostolice Bisericel Resaritului, IVIaiceT
nostre, har fie you6 dela D-deti, Tar dela noT ruga-
ciune si bine-cuyentare.
Prin acesta ye dam insciintare pentru o D-deesca
si patriarhicescrt Monastire Stavropigiaca, situata
in muntele eel cu numele de sant, ce se numeste
Xiropotamit, ce se cinsteste pe numele santilor 40 de
Martirl. Acesta Monastire din causa yechimei si a
multimeT anilor au ajuns la ultima stricare si rui-
pare ; si prea cuvioOf parinti cei din ea yedend rui-
narea cea des6v6rsita a monastirel lor, din causa
descurajarei si a intristarei for s'ari cugetat; dar ne-
putend s'o Tenoeasca s'ati gandit cu totil la ce este
de facut si n'ati gasit alt mod la redidirea si reinci-
rea sa, decat acesta. Adich : Acesta. Monastire a-
vend cinstitul si santul lemn din crucea Domnulul
si Mantuitorului Nostru Is. Christos, care s'a afiero-
04
aT
nostre,
aT
www.dacoromanica.ro

('ONSTANTIN DA P(INIE 339
sit santa Monastiri de catre fericitul si prea cre§ti-
nul Imperat al Romeilor Roman, care de qi nici
()data n'a fost scos din Monastire, acum insa din
causa mare nevol qise maT sus, totT parintii acesteT
Monastirl err o iniina, cu o cugetare §i nil suflet s'air
gandit sa secita acest sant si de mare pret odor din
Monastirea lor. Decr alegend pe eel smerit intre
Monahi, chir Chesarie (Daponte) T-au incredintat
luT acest sant odor pentru ca sa unable prin orae
§i sate pentru ajutorul §i miluirea acesteT MonastirT.
Prin urmare fiind-ca in acesta, de D-deu pazita Tara
a Moldavia dela inceput §i pana in tliva de acum,
un aseminea sant §i pretios odor n'a venit, si nicT
stremoOT §i nici moqii si nicT nascetoriT nostri nu s'a
invrednicit nici sa se inchine cinstituluT lemn §i nicT
cu ochiT sa-1 val6.
Tar acum child D-q.eesca Pronie a bine-voit a
invrednici pe Tara qi Patria nostril sa aibe cinstitul
qi d-q.eescul sant learn a CruceT eel datatore de viatA,
a domnultu ql qi MantuitoruluT nostru Is.
Christos §i pe pecdtoqif, ceT intinatT in multe
pecate ne-a aretat plirta0 acestei sante si d-cleeqtT
d'aruirT §i ne -a invrednicit cu ochiT sa-1 videm si cu
buzele nostre iecurate sa -1 saruthm. Pentru acea o
iubitT fiT puteti sa ve inchipuitT cleat liar si ddruire
D-cleesca ne-a judeeat vrednicT si cat ne-a inveselit
eel sant. Pentru ca pe acest sant qi D-C,leesc
lemn a voit Despuitorul si Ricetorul atatii creatura
sA, se crucifice qi sa -1 ude cu mult pretiosal sed
singe spre a ne rescumpara din pecat.
Pentru acea tata, zidirea se bucura qi se invese-
rfoT
D-bleu
D-ded
www.dacoromanica.ro

340 CONSTANTIN DAPONTE
le§te, Tar vrajmaqul diavol se Indeparteza §i se tome,
Catre acesta dar trebue sa cadem cu top §i sa -1 Inehi-
nam ca pe insu§i a Domnului §i D-4eului nostru,
Si spre maT multa siguranta §i lumina v6 aretam §i
acesta, ca noT o respectam forte inult §i ca intaiti in
legea misted, Ortodoxa si indeplinim santele qi
d-dee§tele misteriT a sante liturgii Tar dupa acea
cinstitul §i santul lemn pe care s'a restignit Dom-
nul nostru. Fiind-ca acest cinstit §i d-deesc lemn,
in care se conserva Inca cite -va din memorabi-
lile patimT a DomnuluT, adica o urma a cuelor, tre-
bue s'o Inchine §i s'o serute tot ortodoxul cretin
cu respect, cu mare tema.§i evlavie, inchipuindu-§i
ca §i cum s'ar apropia de insu§i Christos. Prea Inal-
tatul §i prea luminatul nostru Domn Scarlat Grigo-
rie Ghica Voevod prin buna vrerea §i cugetarea sa
s'a gandit, §i noT din partea 'Astra Inca am invred-
nicit pe mai sus distil Chesarie ca se lea ostinela
sa cutreere tdta tara cu d-deescul §i cinstitul lemn
spre santenie §i bine-cuventare, bun sporire int6te
§i pacea loculul nostru. De acea hotarim §i ordonam
tuturor celor din cler §i vou6 boerilor, negutatorilor
§i locuitorilor, v6 indemnam cu mare tema §i respect
sa pre intimpinati, preoVambracati cu felOne §i epi-
trahile, cu tamaeri qi lumini aprinse, sa primiti cin-
stitul §i santul lemn qi cu psalm). §i chatari inso-
tindu-1 'Ana in Biserica , on casa hotarita de
ospitalitate. Si cu totii cu inima sdrobitg, inchi-
nati §i serutati, Tar care ar voi sa faca aghiazma cu
cinstitul lemn are eel amintit dela noT voe qi bine-
cuventare, pentru ca sa se duca dela noT acest sant
sa-1
;
www.dacoromanica.ro

CON5TANTIN DAPONTE 341
lemn cu un ajutor si miluire drq,-care, dupa datoria
crestinescti, ce avem, fie-care dupa cat pate si are
buna-vointa si dupa cum st. Spirit il va lumina,
ante-se miluitor si ajutator disei mai sus Monastiri,
care acum din temelie se renoeste. Tar pentru mila
si daruirea ce atT voi sa aratati catre acesta Arita
Monastire, insutit vets lua plata dela Christos
care fericeste pe miluitorY, dupre cuventul Evange-
liului. Tar harul siputerea santei si cinstitei Cruel fie
spre ajutor si mantuire si sporirea caselor si a tuturor
averilor vastre miscat6re si nemiscatOre si rugaciu-
nea si mistra cu voi cu tots, amin.
Io loan Theodor Voevod cu mila lug D-cleu Domn a
tote (origivalul greceste, scris de masna
lui Daponte).
Dupa, cum sorele straluceste si-si arunca razele
intie tote stelele lucitore si prinrazele sale le vivificA
si le sporeste lumina la tote ; tot aseuminea si in tote
cele-lalte bine- facerT si virtuti cea mai mare si mai
placuta lui D-de-il este mila. Pentru ca este folosi-
tare, de suflet ruhrituitOre si primita si bine-placutit
lui si dupre sh,ntul Apostol Pavel : cu asemi-
nea jertfe se multwne5ste Mila scate suflet din
mOrte si acopere multime de pecate. Find -ca (ir
ne procura athta folds si chstig numai singura darea
de mila, cu mult mai Inuit in sfintele si d-deestele
Monastiri si celor inchisi in ele sfinti parintT, pentru
dragostea si iubirea d-deesca. Pentru ca, acestia
suet servitorii lui si efectua liturgia angelica,
Moldovlahia
bine-euventarea
D-dell,
D-qe111
www.dacoromanica.ro

342 CONSTANTIN DA, ONTE
prin intermediul carora se mareste neincetat prin ru-
gaciunT si cantarY numele eel prea marit al Dom-
nuluT. i dar fiind-ca si prea cuviosil pArintif, eel
din imperatesca si santa Monastire a XiropotamuluT,
ce se cinsteste pe numele celor 40 de Martini s'a
lipsit de milele imperatesti ce avea, si din causa im-
prejurarilor temporare aii ajuns sa cacla in datorii
forte grele si in cea mar de pe urma desperare de ne-
economisire, a alergat si la acest prea stralucit tron
al Moldavia impreuna cu prea pretiosul odor a cin-
stiter de viata datatoref CrucY, pe care s'a restignit
Domnul nostru Is. Christos. Acest vrednic de inchi-
nat si de viata datator lemn al cinstiteT Crua afie-
rosit de catre prea, crestinul Imperat Roman, s'a in-
vrednicit si Domnia nOstra cu multa reliogiositate
si zdrobire de inima sa-1 inchine, dupa, ce cu ajuto-
rul lm i s'a incredintat frilnele straluciteci
DomniT a tronulta Moldavia De acea sr inferbin-
tat' de zelul divin, aui bine-voit din tOta inima ro-
stra sa conservam bine-face,rile celor inainte de not
straluciti Domniton, pe care le-a intarit prin Hri-
save. Pentru acea acuni si Domn'a mea hotarlm si
intarirn prin al nostru Ilrisov domncsc, ca nu numaY
sa Tea mila ce hotartta de alts DomnitorT, ci incA,
ca o datorie indispensabila sa Tea mila in tot anul
en adausul de 50 ler din vain domnesca. Mica :
una suta cincr.4eci lei spre economisirea si
aj utorul prea cuviosilor parinti s, sine vecinica amiu-
tire a Domniei n6stre si a fericitilor nostri naseetori
si a Domnitorilor reposati. Pentru nestranmtarea si
conservarea nealterata a acestuY inscris al nostru
usual si
D -ieti
www.dacoromanica.ro

Hrisov, pretindem si dela stralucitii Domnitori eel
dupes non, saes din fiii nostri, orl din alt neam, pe
tarn D-c).ett din mila luT II va voi a-I alege sa dom-
nesca pe tronul Moldaviel, sa intaresea acesta pu-
fnA mila domnesa., spre vecinica for statornicire si
amintire. i pentru ca acesta domnesca a rostra
mila, s'a fie in veci bine pAzita si pentru ca sá se trimeta
in fie-care an la sfinta Monastire, TatA cA, s'a stabi-
lit si epitrop de catre Domnia mea prin vointa si
cerirea acelor parinti monahl ca sa se ingrijasch
Preosfintitul prea onorat al nostru sfint pArinte spi-
ritual, Mitropolitul eel dupes timpurl a tereT, si nein-
cetat sA, se lupte pentru ca sa Tea acesti barn din
domnescul comert (xop.ipx0v), dupre cum s'a regulat,
in amintirea santilor 40 de Martini si sa -T trimita la
clisa Monastire.
In anul Mantuirei 1759 luna Fevruarie.
Io Ioan Teodor Voevod Domn a tata Moldova.
_roan Scarlat Grigorie Ghica Voevod cu mila 1W
D-dent Doran a Oa Ungro vlachia (origmalul in gre-
ceste, scris de mana lui Dcponte).
Deprindere veche este si forte laudabilA, cand
un demnitar insemnat sau si din on care stare so-
ciala era, ar fi facut vre un lucru maret si demn de
amintire, fie spre on6rea patriei lui, fie spre bine-
facerea nemuluT sea, sail alt ceva care-1 privea pe
sine insusi spre folosul si on6rea sa, i se ridica de
catre popor ic6ne, i se inalta statue sp,re nesfarsita
sa lauda si amintire.Fiind-ca dar siunul nscut Fill
www.dacoromanica.ro

si cuvent a luY fiind nemuritor, si ingrijin-
du-se pentru mantuirea nostra a se incorpora din
sfinta NascetOre de D-clew si pururea Feciara Maria,
neschimbat luAnd chip de om si s'aii crucificat, Chri-
stos cu mortea pre marte calcand, au inviat
a treia §i all daruit viata la tot nemul omenesc,
invinge pe diavolul cu deseversire, inimicul co-
mun al 6menilor, au trebuitsi era datOre tata lumea
Tar daca n'ar fi stiut,iria n'ar fi putut sa-Tridice sta-
tue si ic6ne spre multamire spre eterna amintire si
marire a sa. De aceea earasT insusi acest Mantuitor
al lumei si bine facetor s'au ridicat pre sine insusT
pe cruce, statua gloriei sale, semnul de mantuire
al 6menilor si triumf in contra invingereT diavolu-
luT. Pentru aceea multimea crestinilor ivalte cinsti-
ta Cruce cu mare bucurie pretutindenea ridica
tipul ei in tot locul si in bisericT si in case, si pe cal
si pe uscat si pe mare. De aceia i se inchina imph-
ratii cu sfinta Archangheli si cad inaintea el si o
glorifica. Au venit din pronia d-qeesca si aicea, Ia
al nostru Domnesc tron, in politia BucurestI acel
cinstit si de viata purtator odor al santeT Cruci,
care este ca de un cot, pe care cel intre imparati
ferieit Roman 1-au afierosit la santa si imparatesca
monastire, ce se premareste pe numele shutilor si
gloriosilor 4-0 de martin, ce sunt traitorl la sfintul
munte si se numeste Xiropotamul, dupa cum afinna
Hrisovul sell imperatesc. Lucru ce alta data n'att ye-
nit in aceste partT, in care ne-ail miluit si pe noi
d-cleesca pronie cu Domnia terel acestia, si primin-
d'o cu mare pompa si religiositate si inchinandu-
Ali
si-i
D-Slew,
D-Sled,
www.dacoromanica.ro

CONSTAN1 IN DAPONTE 345
ne eT, ca unei prea inhrit si cu totul respectat lemn
al cinstiteT CrucT, miseati de zelul D-cleesc, am voit
sa se amintesch stralucitii piosT Domnitorr ceT Ina-
inte de noT, in cat prin Hrisovul nostru acesta Dom-
nese sa hotarim o iniluire la aceste sfinte monastiri
pentru ajutorulsi economisirea celor din ea petrece-
torT parinti si in special spre amintirea neincetata a fe-
ricitilor adormitT iii Doinnul parinti ai DoninieT ndstre
si pentru amintirea n6stra. Pe langa acesta si pen-
tru multa mila si marea facere de bine, pe care, pe
cat timp au stat aicea, au aratat cu atot puternicia
sa Christos celrestignit pe ea siMantuitorul nostru
si in decomun si inparticular fie-caruia. nu nu-
maT t6ta Tara en eftinhtate si imbelsugare o au
imbogatit, cea ce dedemult nu s'ati intamplat, si
maT ales si in particular s'att respandit bine-facerea
si harul eT catre ceT ce au chemat cu credinth aju-
torul ei. Pentru ca find o inchinaciune si o laudh
atuturor crestinilor cinstita Cruce au trebuit a se arata
mantuit6re tuturor si folositare obstieT. De aceia prin
acest respectabil present Hrisov a Domniei nostre
hotarim pentru stinta Monastire a Xiropotamuldi eh-
are a lua in fie care au o suma de 500 lei de la Ca-
marasul Ocnelor. i ca sa nu se faca pentru viitor nicl
o impedecare de a se duce acesta mila la cPsa monas-
tire, hothrim Epitrop si ingrijitor pe Preasf. Sa Mitrop.
al Ungro-valahieT Filaret, si dupa platirea datoria de
aicea a PreosfintieT Sale pe care -i va alege Domnul
ca sa fie Mitropolit, ca sa se ingrijasca Preo-
sfintia sa sa iea acesta hothrith mila in fie -care an
Biserica OrtodoxA Romang. 4.
Si
D-q.eil
www.dacoromanica.ro

dela CamArasii Ocnelor,leT in num& de 500 la nuue
ale luneTluTMartie, and se prAsnueste si serbAt6rea
sfintilor 40 Martini; si prin mijlocul ameniloi vred-
nici de, credinta sa le trimita la sfinta monastire a
Xiropotamulm, ce se afla la sfintul munte si sa se
dea cu siguranta in mh,na locuitorilor de acolo pa-
rinti. Iar pentru haul sa Tea adiverinta catre Preasf.
Mitropolit, pentru ca sa fie spre siguranta sf Intel
monastirl si spre ajutorul si economisirea celor din
ea petrecetori parinti. Spre eterna amintire a n...stra
si acelor adormifi in Domnul, fericiti nascetoni al
Domniel ndstre. Pentru acea rugam si pe straluci-
tii in Christos Domm frati ai nostri, cariTdupa Limp
dupa iaoT vor fi alesT si se vor milui de D-c,leu cu
Domnia Orel acestia sa intaresca acesta miluire a
nostra si cu IIrisovul stralucirei sale, pentru ca si
milele for sa se pazesca dupa acea nestramutate si
sa fie bine primite de D-cleti. Pentru a se conserva
acesta miluire neschimba,ta in tot timpul o au luta-
rit Domma mea cu acest FIrisov, cu iscalitura n6s-
trh proprie Domnesca, in presenta prea iubitilor fil
al Domniel nostre: Alexandru Voevod, Mihail Voe-
vod, Niculal ti oevod, Grigorie Voevod, Gheorghie
Voevod si cu voia de obste si sfatul tuturor a cinsti-
tilor si credincioOlor nnati boeni al divanului nostru
Domnesc: Boerul Constantin Dudescu mare vornic,
boerul Stefan Vacarescu mare ban, boerul Constan-
tin Brancovanu mare logofat, boerul Dimitrascu
Sturza mare spatar, boerul Mihail Cantacuzin mare
vistier, boerul Manola,he mare postelnic, boerul
lNicolae Dudescu mare clucer, boerul NiculaT mare
www.dacoromanica.ro

pacharnic, boerul Nicolae Brancovenu mare comic,
boerul Sandu Bozenescu mare stolnic, boerul Tana-
chi mare Singer, boerul Ionita Gulian mare pitar,
fiind precedent boerul Constantin Br'ancovenu ma-
rele logofdt. S'aa scris presentul Hrisov in al doilea
an al domnid n6stre aicea in scaunul Capita lei Bu-
curestiT, in anii de la nasterea luT Christos 1760 in
a 20 a lund luT Fevruarie de preotul Floru, profe-
sorul de sloveneste, dela scala Domnesca, cel stove-
nese, care se afla in monastirea sfintul Gheorghe
vechi.
Subscris. la Scarlat Grigorie Ghica Voevod.
(Va urma). E.
------e"-A<Z2-0-----
www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEMIR
Familia Cantemir s'a facut cunoscuta that ales pe timpul lui
Petru; ('onstautin Cantemir fu eel dintaiu din nentul acestar
care domni in Mol lova. Sub domnia lut Petru, el era serdar 2)
0 se facu Down In 1684. Ace:2t Constantin Cantemir supranu-
mit bltranul, domni opt ant in _Moldova. Dupe mortea parintelui
seu Teodor Cantemir, care fu ucis de tatarit din Bujak, se retrase
in Polonia, uncle servi septe-spre4eee ant in armata lut Ladislau
§i Cazimir; in urma probelor de curaj ce le da In el, merita ran-
gul de Colonel, ce i se conferi de catre regele Casimir. Terminandu-
se resboiul intre Polon]. §i Svedent, se due 12 George Ghica, D-nul
Valahiet, care it onora, cu sarcina de Ceau§spataresc. Avu fericirea
a-1 parasi inainte de a se da in partea nernflor §i trecu dela un
domn la altul. Trecu la Eusta-tiu Dabija, Domnul holdover, care-i
dadu locul parineelut seu §i mat ales guvernarea codrilor Kigiceni;.
dupa aceia it multi vornic de Barlad. Domuul Duca urmand
lut Dabija, Cantemir conserva acele§1 locum: facu insemnate ser-
vicit aceAut principe, inabmind o rescola a Moldovenilor contra
lut; spre a-1 resplati fu onorat en demnitatea de mare Cluceriu, sau
colnisar pentrn provisiunile artnatet ; era &and Sultanul Mahomet
al IV impresura Camen4a, el fu nutnit Calancea, adica conduce
torul armatet moldovene§tt de ajutor. Duca fiind depus, Petri-
ceicu sucesorul sett menIinu pre Cantemir in functiunile sale; in
timpul acesta a scapt haremul sultanului, ce era sa cacla in ma-
nile Polonilor vitejia acesta it atrase mart laude din partea capului
eunuicilor, care intervenind pe langa marele vizir, i-se promise dom-
nia Moldovei. Petricelcu se dadu in partea Polnilor §i Demetru
Canta uzen, noul Donut al Moldovei, gasi in Cantemir un partizan
1; Stefan 13-lea Petriceiel, domni in anal 1613, pe t'mpul Mitropolitulul
Dosiftei, ambii fugira in Polonia, de frica Tatarilor, dupii-ce sfintira bps. St.
Onuffie de liinga biret ( Bucovina 2) Serdarul avea latigul de general in Mol-
dova si era incredi tata paza fruntarielor contra niivalirilor Cazacilor si 'ra-
ta ilor, avea de superior pe Hatman, day in rang mal nu se deosibea de Hat-
rnanul Polnie, care apiva tura contra l'olonilor.
indat t
'1
www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEMIR 349
zelos care 1 asigura si de iubirea Moldovenilor ; recunoscu deci ser-
viciele sale prin demuitatea de Serdar; si acesta sarcina it fu con-
servata de Duca, care veni de adoua Ora la tron. Duca insa iucepu
a se ingriji de Cantemir, facu sa sufere mai multe neajunsun,
din care causa fu nevoit a parasi Cara §i a-se retrage la *erban Can-
tacuzen Domnul Valahiei. Audind Insa ca Duca a fast prins de Po-
lom, s'a fntors in Moldova. Vitejia ce o areta el, si victoria in contra
Polonilor nu impedieara pe Demetriu Cantacuzen, noel Domnitor
de a luera In secret si chiar pe fata conta viete sale. Seraschierul
Soliman papa a fast rugat, ea sa-i gasesea vre un pretext de a-1 o-
mori, fagAduindu-se pentru acesta tree -flee: Bovis (?) Seraschierul
fiind om cinstit, insciinta pre Cantemir, care fugi in Valahia; nu-i
fu nici de cum grew de a convinge pre Seraschier de uedreptatea
lui Dimitrie, i intorcanduse rota noroculut, a fost stimat Intru atata,
-ea i se. incredinta domnia acusatorulut seu. Batalia de in Boian
dada un nou lustru valorit sale ; el respinse cele dintaiu sirurt ale
Polonilor, si se areta demu de favOrea portet, de care apoi se bucura
mai mult timp. Ast-fel remase el Damn al Moldovei timp de opt ant
fara tret lust gi muri in. 23 Martie 1693. El lasa dot fit, pre Antioh
si pre Dimitrie, gi done fiice, Ruxanda si Elisabeta. in timpul
domniet stile, Porta voi sa aiba pre unul din flit set ca ostatie :
Antioh, care era mai mare, fu trimis la Constantinopole cu alai sOse
tineri nobilt. Dupa tret ant Demetriu primi °Hitt ciela tatal sea
ca sa inlocuiasca pre fratele seu mai mare. El se Buse pe cand
Constantin Brancovenu era Down in Valahia; acest inimic de
morte al Cantemirestilor gasi ocasie favorabila de a discredita pre
Domuitorul Moldovei la porta; cad vedend pre tenarul Dimitrie
sosind, se sili a convinge pre marele vizir ca acesta nu era al doilea
flu al lut Cantemir; ci un alt tener destinat a-1 inlocui, cu stop de a
scOte dim manele Turcilor pre Antioh adeveratul seu fiu. Vizirul
voind sa afle adeverul, chtema pre Dimitrie : preset*, sa it facu sa
Mica Indata, ca Brancovenu era viuovat de cea mat negra calomnie.
Acest tener, dise el, este adeverat chipul batranulw Cantemir. El
facu inadever (mere nurnelui ce-1 purta ; si de Indata ce sosi la
curtea primului Ministru al Imperatiet otomane, dada semne de
ceia ca era sa fie el ()data. t in adever ea in urma se facu stimat
prin judecata i purtarea sa, urmand Sntru acesta marelor exemple
ce-i le daduse tatal seu.
Dimitrie remase la Constantinopole 'Ana in anul 1691, cand tatal
sea it chtema inapot, trimetend in locul sell pre Antioh. COt timp a
squt el acolo inveta limbs turca gi musica. Despre progresul cell
facu el In acesta sciinta, ne putem incredinta din aceia, ea el pentru
gil
www.dacoromanica.ro

350 FAMILIA CANTEMIR
prima Ora introduse la turci notele de muzica precum si din mai
multe bucati compuse de el, ce se cant, gi asta-cli (1777) cu multa
phcere, si care saut admirate de cunoscetorii natiunei.
Seraschierul Daltaban impresurand Soroca in 1692, Dimitrie in-
soti pre tatal seu in tabara turcesca atrase privirl particulare
din partea Generalului Ottoman.,
In anal urmetor in 23 Martie perdu pre parintele seu. Domnitorul
acesta, aflanclu-se pe patul mute, chiema pre nobili si-i ruga de a
alege un succesor inainte de a inchide ochii. Ei alesera pre Dimitrie
ea Domn. Bucuria ce-i causa acesta noutate, fu un fel de mangaere
pentru densnl in acele momente grele ; si se hiuda ca porta nu tar
face nici decum greutatt de a confirma alegerea nobilimei. Dar ar-
gintul ..ra mai considerat la acea carte, si intrecu atat serviciele
parintelui, cat gi meritele fiulum.
Sultanul numi uu alt domnitor, gi Dimitrie fit silit a parasi
patria sa gi ase duce sa vietuiasca cu fratele seu la Constantinopole
(locuinta ordinary a feciorilor de domnt din Moldova si Valahia,
precum si a principilor depusi, ce se numeau de catre Tare] mazilt).
Cat-va timp dupa aceia urma pre turci in campania fannosa prin
batalia dela Zeuta ; el merse in calitate de voluntar, din ordinal
marelui Vizir ; dar el nu se bate, ci fugi ca gi densit cu remasitele
armatel lor, si se intorse la Constantinopole.
Aci gasi pe Branco enn mat eninat ca nite odata, si hotarat
ca sa nu crute nimic spre a ruina pre cet dot frati. Acesta ura inve-
chita careVT avea de mutt timp inceputul seu, crescu peste mesura
la viderca tut Dimitrie, pe care-1 stimau ministrit gi tota curtea.
Cact acest teller principe se ilustrase prin cunoscintele ce le poseda
in limbele persona yi araba, precum si in limba turca.
Nu putea nimene vorbi cu densul, fara sa fie castigat Indata in
partea sa; o veselie deosebita in manierele gi cuventarile sole, unite
cu un aer placut gi duke, 11 lacea placut la tota lumen alesa din capi-
tala. Din causa acesta Brancovenu 11 privea ea pe un rival de temut,
si singurul care putea sa-1 incleparteze dela curte ; de aceia prin-
cipele acesta fgt dadu tote silintele, gi arunca ban' cu manele pline
spre a putea obtine indepartarea sa. Prin diferite darun Sgt ajunse
Sutra cat-va scopul; dar biruinta sa fu pentru putin timp ; cam. Di-
mitrie fiind insciintat, se retrase la un pasa amic al seu, care 1 tinu
ascuns patru-deca de Bile, gi acesta nemultamit cu intretinerea tu-
turor omenilor sei, facu sa, se revoce sentinta indepartarei sale, sill
puse in stare de ase areta la curte iarasi on mai multa strelucire
ca tot-deuna.
Acesta era o lovitura de morte pentru Brancovenu, care incepu
gi-g'
In
www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEMIR 351
lamsi a tremura la viderea acestui favorit al noroculut ; temerile
acestea nn erau tocmat neintemeiate, pentru ca este adeverat ca,
Dimitrie dorea forte mult sa fie Domn in Valahia; si fiind nu nit de
done on In Moldova, el refusa in favOrea fratelui seu Antioh.
Dimitrie insot,i pre fratele sea in Moldova pentru prima data
and it do, lu in stapanire acest principat; atunci lua in casatorie
pre Casandra, fiica lui Serban Cantuuzen, care fusese domnitor
in Valahia; avu o fiica care i-se uascu in Moldova; fratesett putin
dui a aceia fu depus urma iarag la Constantinopole, uncle i-se
ma] naseu o fiica gi patru fii.
Pentru a treia Ora locuea el la Constantinopole. Acura insa seclu
mai mult timp. Dimitrie nu lass sa 'rem timpul in zadar ; el se sili
a cuu6ste obieeiurile si la studiul acesta care este de mare
fobs pentru viat,a, el uni o ocupalie demna de un principe;
facu un palat; dar in 1710 el parasi Constantinopole.
Petra eel mare tarul Moscovei declarase resboi Turcilor ; el se
apropia vedend cu ochii de fruntariele Moldovei, era porta a-
arunca privirile asupra lui Dimitrie, incrediuta acest principat,
care era atunci ocupat de Nicolae Mavrocordat, persona fOrte sti-
mata la curtea otomana; dar care prefera sciina si pacea glories
de a comanda in timp de resboi. Dimitrie capata acesta demnitate
prin mijlocirea Hanulut tatarilor, care in unire cu Marele Vizir,
insinua Sulianului ca nu era nimene dintre cregtin, mai capabil
spre a servi Imperiul in ocasiunea acesta,; ast-fel se facu alegerea
lut Dimtrie si porta it dada done -elect de pung de baui pentru in-
tretinerea suites sale.
Abea sosi el in Iagi, capitala Moldovei, gi primi ordin de a face
pod pesfe Dunarea pentru trecerea arrnatei turcegti. Vizirul it mai
Insciinta de triniite cat mai curand banit ce-t datorea lui precum
Mmigtri at Poqei, ca recunoseinta pentru inaltarea sa
la principat, acesta i-se pain Domnaluf ca o insults; innarea
lut era la culme gi de atunci se h.otari de a-gt resbuna de Vizirul gi
de acea Carte mercenara, folosindu-se gi de ocasia ce i-se presinta
de a sustrage Moldova de sub jugul ingrozi-tor al otomanilor.
Norocul parea ca favorisa planul seu. -Petra eel Mare trimise la
principe pe un Medic grec anume Policala, propuse alianta
in condiOunt forte avantajose. Dimitrie primi cu amendoue mknile
sperand ca pete va face fericirea poporulut seu ; dee' se stipulara:
1. Ca Moldova sa fie de arum reageclata in vechile sele margin, gi
se relate sub protectia coronet rusegt]. 2. Ca Domnul si poporul
seu sa depue juramilnt de credinta Maiestalei sale Tarului, inclata
ce armata sa ar pane piciorul in Moldova. 3. Ca Domnul de indatg
§i-1
a-1
celor-tall:
cared
Oren;
Sal
let
gig
ei
www.dacoromanica.ro

352 FAMII IA CANTEMIR
sa-Vi unesca puterile sale cu ale Tarn hit si sa, lucreze in unire cu
(Mitsui in contra turcilor. 4. Ca atat principele cat si urma01 set,
sa se bucure pentru tot-deuna de suveranitatea Moldovei, sub aus-
piciele Imperatorilor Rusiei. 5. Ca nice o alta casa sa nu se bucure
de Domnia Moldovet pang' ce nu se va stinge a lut Cantemir.
Aceste articule fura ratificate la Lusk in Polonia de catre Tarul si
sigilate cu sigillul imparatesc, in 13 A prilie 1711, si trimise Prin-
cipelui prin un om anume.
Apoi Dimitrie credu ca o datorie a sa ase intelege cu Tarul in
privinta mesurelor ce trebueau luate spre ajunge scopul, dan-
dui tote insciintarile ce depindeau de el.
Totust Dimitrie lucra mereu la podul de pe Dunarea, a carul
conducere 1-o daduse Perta; lucrul se facea cu chieltuelele Tur-
cilor ; Valahia si Moldova procura lemnariea. Depindea de densul
ca sa intardie lucrul, fara sa fie cea mai mica presupunere ea ar fi
vre o intelegere cu Rusit ; in adever el intardia pre cat putea si in-
demna necontenit pre Tar a grabi venirea, Inainte de ase termi-
ng podul cu totul. Dar nu sa dadea multa credinta insciintarilor sale;
Tarul din contra asculta mat mult limba, inselatOre alm Brancovenu
Domnul Valahiei, eared umplea de speranta ; asa ca se gandi prea
taqiu a intempina pre Trim qi ale opri trecerea Dunarei. Acest
principe sosi in Iasi abea in 11 Tunic 1711. Iudata nobilimea si po-
porul 11 cunoseura ca suveran, si Principele cu tott Ofiterit lut fa-
cura jurament de fidelitate. Este destul a spune aim ca Tarul nea-
vend provisiunt, se veclu obligat a face cu Tureit o pace desavan-
tajesa ; dar se opuse de a da pe principele Cantemir ce i-se cerea;
generositate cu atat mai mare en eat era redus, cu tOta armata
sa la cea din urma extremitate : Ministrul seu avu ordin a spune
Tarcilor ea Principele nu era in tabara sa; cu tote ca in a le-
ver in timpul tratatulut se ascunsese in caruta tarinet, fara sa
scie nimenene, afara de uu fecior care avea grije a-I aduce de
mancare.
Ast-fel principele Cantemir fu constrans de a pgrasi Moldova.
Tarul f1 dadu scrisori patentate, datate din Mogilau, antaiu August
1711, care's promiteu lut, si altor nobili Moldoveni, de a-1 de pa-
gubi de perderile ]or, dandule un asil in pamenturile sale. Prin
acelesi diplome el fu facut principe at Imperiulut Rusiei, titlu
ce trebuea sa treca ca mostenire la urmasii sei, cu titlu de alteta
serenissima, to declarat ca scutit de ort-ce jurisdictiune, si respon-
sabil numat Tarulul. Acest privilegiu se intindea si la Moldoventi
care ar voi se reunite in Rusia, et trebueau sa asculte numat de
principele Cantemir.
a-y1
www.dacoromanica.ro

FAMILIA CANTEM IR 353
Prin urmare Dimitrie insoti pre Tar §i parasi Ia§i] cu. tota fa-
milia; peste o mie de nobili Moldoveni, intre carii erau o mul-
time_ de ofiteri, renuntara Ia patria for pentru dragostea
Li se dadu ea locuinta Charcovul din Ucraina, §i acolo se
a§e4ara Principe le cu tot] aces carii se luara dupa norocul lui.
El trecu la Moscva cu famila sa in 1713. Tarul dupa cererea
sa imparti la nobilii Moldoveni, pamenturile ce i be daduse in Uc-
rama, §i-] darui in deosebi o mie de ferme ce apartineau coronet.
Acesta era un domeniu particular at Tarilor, de care se bucu-
rase din vechime, §i aceste parnenturi, atat prin situatia lor, cat
§1 pentru numbrul locuitorlor, tree de cele ma] bune venituri ale
Maiestatea sa facu Principeluf si o pensiune insem-
nata, care f-a
Dimitrie
fost platita in tot timpul vietei sale. Indata dupa
sosirea lui la Moscva, sotia sa Casan lra muri. Parerea
de reu de ase vedea pentru tot-deurta departe de patria sa, §i
smulsa din sinul famine], apoi perderea averei sale care fu luata
de Tare], facu ca se o apuce niste friguri, care din nesciinta a-
potecarului, dandui-se o doctorie prea tare 13 eausa, mortea,; a§a,
ca in cite -va dile s'a sfersit in Urea varstef sale. Ea poseda
tote calitatile frumUe ale sexulu] seu ; pe langa a frumusete
alesa, era dotata cu intelepeiune §i mare pricepere ; iubea lec-
tura fara a inlatura grija de familie §i educatia copiilor se]. Se
inmormenta la Moscva in monastirea Grecilor, ce primise multe
bine-facers de in acest Principe.
In anul urmator Dimitrie se duse la Petersburg, luand cu sine
si pe al treilea fiu al seu 5erban in etate de §epte am. Acest co-
pil avu 0m:we de a rosti in cliaa de Past] o cuventare in greceste
in presenta Tarului, care-] facu un present frumos, dadu un
ke in regimental seu.
Tarul in anul urmator intreprinsa o calatorie prin terile streine.
Dimitrie se folosi de ocasia acesta spre a s] vedea mo§iile sale,
unde remase pana in anul 1716, §i profita de timpul acesta spre a
termina Istoria otomana pe care o ineepuse in Constantinopole.
0 imprejurare intamplata in 1716 facu ca principele sa se folo-
sesea de puterea pe care 1-o daduse Tana asupra nobililor Moldo-
yen], intre earn fusese impartite satele dintre Ucraina. Acesti bo-
en adunandu-se adesea la petreceri, intr'o Ali fiind ametiti se
luara la certa, sabiile hub score, do] dintre ei fura omoriti §i
ma] multi Afacerea acesta se facu cunoscuta principelui
Dimitrie, el cit9, pre agresorY inaintea sa, si dupti, cercetarea cau-
ses, condamna pe trei la morte §i pre alp ca-V-va Ia inchisore.
Apot el modifica sentinta sa, qi schimba pedepsa cu morte in pe-
Imperiultu.
rgniti.
lud
pie
www.dacoromanica.ro

354 FAMILIA CANITFMIR
depsa corporala, ceia ce si executat en aprobarea Tara lui.
Avesta este p6te singurul esemalu ce ne proeura istoria Rusiei, ca
tine -N a sa fi avast In numele sea putere% de vinta si de in6rte.
Tulburarile civile rechemara, pre Tar in -1.,ara la anul 1717.
Dimitrie se Buse si el la Moscva pe lang% Suveran si avu onOrea
de a fi de mai matte on cu densul, si chiar de a-1 pi imi adesea vi-
zita. El insoti pe Maiestatea sa si la Petersburg, dar las% familia
sa la Moscva din causa and iudispos4iant a fiicei sale a doua,
Smaranda, care era atavata de ftisie.
Fiind. in Petersburg, ve4u din intamplare, la una din adunarile
pe care le tiu nobilil regulat iarua, pe a treia fiiea a principelui
Traveskan, Feld-maresal al trapelor falsest', o persOna destul de
frump -,a: Dimitrie se inamora de ea si cerend-o in easatorie dela
parintele seu, obtinu cererea peste cate-1, a Bile. Inainte de casa-
torie, 's] rase barba, si lasand hainele Moldovenesti se imbarca
frantuze§te. Ceremonia facu la inceputul iernei ; Tarul onora
serbarea acesta cu presenta sa si conduse pre mire in biserica, de
unde intorcendu-se la paint i1 darui o sabie forte bogata.
Nunta. inu tree clile, Tamil asista impreuna Cu Imperatesa qi
prinvesele de singe ; tot% nobilimea din Petersburg se afla acolo.
Dupa care Principele Dimitrie fu facut consilier privat.
Atunci chema el tota familia sa it Petersburg, remaind la Moseva
numal Smaranda fiica si, aflandu-se forte greu bolaqva, unde si marl
in 4 Julie, in etate de septe-spre gece ant. Ea fu curend inlocuita
prin o alta fata pe care o avu din casatoria nova, ce se nascu la 8
Noem brie. Tarul si Tarina voira sa -1 fie ca nast si-1 dada numele
tot Smaranda.
In anal urmator Tarul pleett in Persia; Dimitrie avu ordin de a
insoti pre Malestatea sa cu Contele Tolstoi si Amiralul Apraxin.
Acesta era un triumvirat glorios in ochit stapanalui lor. Apraxin
avea conducerea afaeerilor resbomlui, cei-latt,1 dot regulau aface-
rile civile.
Dimitrie insoti pre Tar la Colomna; oral departe de Moscva ca
la none -elect de verste la confluentul Moscei si al Occe'. Acolo in-
talni familia sa care-1 urmase pe apa, se imbarca si el cu ea si cala-
tori-ast-fel pana la Astrahan, uncle sosi in 4 Iulie.
Abia parasise Colomna ca-1 si al:nava frigurile, causate din o du-
rere de reruncht ; deli frigurile nu erau asa de violente, totusi sla-
bea din ce in ce ma' malt si-1 silea a sta in pat. Acesta insa
impedeca a se ingriji de o mica imprirnerie cu caractere turcesti, de
care avea Tarul trebuinta, spre a publica in acesta limba declararea
de resboi pe care avea sa-1 faca in contra Persilor. Pro tectul acesta
s'a
Se
nu-1
www.dacoromanica.ro

FAMILIA CA? TEMIR 355
nu era zadarnicit pentru ea calatoria se facea pe apa. Asa, ca presa
se gasia in stare chiar in timpul cand sosi tarul la Astrahan. TOta
arrnata tiecu marea impreuna cu Maiestatea sa ; Dimitrie se im-
barca si el in luna lui August la Astrahan pe o fregata cu 20 de
tunuri; si sosi in Persia cu restul flotet la locul de intalnire undo
se si construi an fort sub numele de Santa-Cruce.
Dimitrie find obligat a insoti pe Tar pe uscat pana in Der-
bent, fregata sa duse equipajele cu servitorit set pana la acest
loc; dar o furtuna o arunca din nenorocire intr'un nasipisiu; si
ast-fel total fu perdut afara de aces carit emu in ea. Principele
avu 'rare parere de reu mat ales pentru cabinetul seu si memori-
ile sale, intre altele un manuscript care continea istoria Turcilor
dela falsul profa'Mahomet liana la Otoman cel dinteitt sultan al
lor ; lucrare care--1 repine multe nopti si merita o sOrta mat buna.
Ostenela calatoriet nu contribui putin a adaoge is bola Prin-
cipelut sa stie causa cu tot mestesugul medicilor; cu tote acestea
ajunse la Derbent si chiar intru until din intervalele mat bune,
cand 11 mat slabea durerile, se duse sa visiteze murul acel faimos ce
se vede pe muntele Caucas, a carat descriere o facu profesorul Bayer
in al doilea volum al actelor academies de Petersburg.
Dimitrie intorcendu-se de la Derbent descoperi in fine ca bola
sa era diabet, care-I slabise intru atata ca nu se mai putea sui pe
cal. Asteptandu-si mortea care i se parea a fi aprdpe, facu testa-
mentul seu si-1 puse in manile Tarului, pe care-1 ruga de a-1
executa si a fi tutorele fiiilor seu. Cm trot fit at set mai mart erau
atunci cu el l eel mat teller cu. princesa sotia si cu fitca sa rema-
sera la Astrahan. Tarul care mergea catre acest oral lasa pre Poli-
cala, medicul Impareteset, en Dimitrie spre a-1 cauta.
Acest principe djunse cu mare greutate la Astrahan in lima lui
August. Era asa de slab ca amicit sea nu-1 mat recunoscura. La
inceputul lut Decembre, bola inaintase asa de tare ca pe fie-ce mo-
ment astepta mortea si spre a se pregati pentru acesta din urma
calatorie, credit de dntorie a se marturisi si a primi santa cumini-
catura.
Fu visitat de admiralul Apraxin, de contele Tolstoi si Prin-
cipele Trubeskoi ,carii alergara spre lua ultimul adio. Trista
privire pentru sotia sa, copit si amicii set carat -lincunjurau ver-
sand lacrami inprejurul patului se'u! pe cand el facendu-si singur
curaj se silea de a-I mangaea, cand indemnandu-1 la unire si iu-
bire a unuia catre altul dupa mortea sa, calla recomandandu-i in
eel trei amid' at set.
Aflanclu-se in acestd stare ii, veni unuia in gand se trimeta spre
fare
_a
www.dacoromanica.ro

356 FAMILIA CANTEM'R
a consulta pe D-1 Englert medicul armatei. Venind acesta, prin
iscusinta s2, descopere bola 1uu Dimitrie, care se gasi in stare de a
merge in q.i.ua de Ctaciun in catedrala diu Astrahan. Puterile sale4
revineau pe fie-care 4i i capata de la Tar permisiunea de a se
retrage In mo§ia sa.
El pleca in luna lai Ianua.rie 1723, nu fara a suferi mult
din causa lungimei drumului, gi mai mult din causa resturilor
Wei sale, care se simpau din cand in cand; in fine ajanse cu sa-
natate in luna lui Martie. Cand se afla mai binipr se ocupa cu
regularea ataeerilor sale casnice. Se ocupa aseminea §i cu zidirea
unei biserici in onorea St. Dimitrie patronul seu. In fine in 4iva de
15 August it apnea ni§te friguri uOre, §i diabetul seu fi reveni
din nou cu o furie a§a de mare ca muri in 21 de clile ale aceliap
luau, in etare de patru cleci si none de am., §apte lam §i clam Bile.
Dela Dimitrie Cantemir, Mol lova qi Valahia n'a mai avut nici
un principe en numele acesta, nici din famila acesta; pe cand
carii au fost contimporanii lor, domnesc qi peste
aceste
Traducere din .Histoire de la Moldavie et de la Valachie par. M. C... Iaqr 1777.
Gherasim ItOnn.
G-hi-
culegtii, asta-41
<241120>
www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIVIRE
ASUP1 A
EVANGELIE1 SANTULUI AIATEIC (9
1) Despdrtirea generald.
Evangelia Antulni Mateiu se desparte in tree parts :
Inteia parte cuprinde viata lui Iisus Christos mai 'na-
inte de intrarea sa in minister, si care parte consta din
4 capitule.
A doua parte cuprinde viata, inv6tatura §i faptele Man-
tuitorului din timpul ministerului sett §i consta din 21
capitule.
Atreia parte cuprinde insug] lucrul rescumperarei : pa-
timile, mortea §i invierea Don-lulu], precum si cele petre--
cute dupa Inviere, 'Arai la inaltarea la ceriu.
2). Numirea.
UJocy-ratsv insama veste buna: Ea este istoria venire],
a invet6turel, a faptelor, a mortei si a invierei lui Iisus
din Nazaret, sail Mesia, Fin' lut DumneLjeu.
3). Scriitorui.
Evangelia numita a stintulni Mateiu s'a, scris de Ma-
teiu, nutnit §i Levi (Luca V, 27), fiul lin Alien, Gali-
lean de natie, earele a Post vame§ sau string6toriu de im-
posite.
(1) Credem de mare folos pentru eetitorii noqtri publicarea unel sena° espli-
eatiuni asupra loeurilor mai grele din Sintele Evangelii ; mai ales ea aceste-
sunt puse deja la indemana erediuciogilor, find imprimate iu mid clirticele.
www.dacoromanica.ro

358 SCUR1 A PR IVIR E
4). Timpul.
Santul Mateiti a scris Evangelia sa la anul 41 al erei
vulgare, sau al optulea dela inaltarea Mantuitorului.
5). Limba.
El a scris in limba vulgar. a Palestine!, care era e-
vraica sari siro-baldaica ; dar in curand Evangelia sa fu
tradusa in greceste, si acesta traducere asa s'a preferat
textuldi primitiv, falsificat de ereticii Ebionitl, in cat
acel text negligendu-se s'a si perd'it, r6manend numal
traducerea.
6). Locul.
SAntul Mateiti a scris Evangelia sa in Iudea si cliiar
in Ierusalim.
7). Ocasia.
Iudeil credeati ca Iisus din Nazaret era din semintia lai
David, ca era nascut din Maria si ca a facet marl si nu-
mer6se minuru, dar negan ca el ar fi Mesia ; ac4sta a
dat ocasie la scrierea EvangelieT santului Mateiti.
8). Pentru tine s'a §cris?
Acosta Evangelie fu menita mar-cu-sdrart pentru Iudeil
deveniti crestinT. si dovada la ac6sta sunt amenuntirnile
moravnrilor, sectelor, opiniilor si a geografiei, ce el cid
fora a le lamuri prin nice o esplicare, ceea ce da a in-
telege c. aces catre cant scrie le intelegeati forte bine.
9). Scopvl.
Scoptll lui este de a dovedi Iudeilor ca Iisus din Na-
zaret este Mesia, pe care-1 ast6ptrl ei si carele a fost pre-
clis de profeti. Act sta se vede din multele citari a, Ve-
chiului Testament.
www.dacoromanica.ro

ASUPRA RVANGELIFI S-TUI.11 MATF lid 359
10). Metoda.
Metoda Evangeliei santulta Mateiu este cea progmaticet,
ca una ce corespundea mat bine scopului ce propus
S. Scriitoriu.
Sub-divightnea.
Cele patru capete ale partet inteia se despart in sese
IWO mat midi : Partea inteia cuprinde genealogia lui lisus
Christos; adoua, nasterea lui ; a treia inchinarea Magi-
lor ; a patra, viata inainte-metgetm uhu ; a cincea, bote-
zul Domnulut ; a 1$6sa, postul si ispitirea in pustie.
CAPITULUL I.
Capitalul inteiti a evangelistulut Mateiu se desparte in
done prtrti : in partea inteia pitna la vers 18, se cuprinde
genealogia lui Iisus Christos, ca fits al ontului.
In partea a doua, dela vers 18 pana la capet, se des-
criu anticedentele nasterm, nasterea estraordinara, si -es-
plicarea ei dupre profetiile Vechiultu Testament.
NO T I TE
Yen 1-16. r_valt.:, Ewe, it generatiQ) origo, nativitas.
Ve0E(14 Liber de orkinibusCartea origin ilor. San, dupre altit. Gene -
alogia, catalogn1 neamulut hit lions Christos.
Genealogia Domnulut Cliristos se di de dot Evangelist, Mateiu
si Luca, earlt se par a se contraclice in espunerea acestut subject.
Acesta paruta eontraclicere vine de acolo ea Lvong.listul Mateiu,
carele a scris pentru red, n'a plant sa dca decat genealogia prin
hula barbatesca, in conformitate cu legea Mos-tiea, prin losif pa-
rutul I qrinte natural al Doninnlut pe (quid Evangelist 11 Luca,
scrii tl evangelia sa pentru un Roman, u a avut neeesitnte sn ob-
serve niinic -alta dealt faptul curet eum s'a Intemplat; si de aeeea
El da genealot;ia Marie', din carea singura s'a nascut Domnul Chris-
tos dupre trup.
Un cuvent va fi d: ajuns pentin a just'fica- genealogia entulut
Mateiu.
111.6/.0 ye-
;
sa-a
www.dacoromanica.ro

360 SCURTA PRIVIRE
Era ea lege la Ebret ea numindu-se familia unui barbat sa se
desetnne in acelau timp §i cea a soviet sale, pentru Ca in genere fe-
meile trebuia sa se marite dupl. nu om din tribul lor §i din familia.
lor (veal Nuniere 36, 8), §i mai ales cand aveau mostenin de pa-
menturt dela parintit lor. Mai mult Inca, dupre legea Iudaica, bar-
batul este mo§tenitoriul fetneet sale, §i copiii se numera, in tribul
tatalut lor ; caci deli forte rar, dar se vedea §i asemine casuri ca.
barbatul §i femeea hit sa fie din diferite triburt. A§a, Elisabeta
sotia marelui preut Zacharia era vara cu Banta Feciera, cu tote ca.
acesta apartinea tribulut lui Iuda. Un Meru nu trebue sa
politice
ni
scape din mixte Sa seie ea in timpii din urma a existentel
a Iudeilor, puterea temporala era adese ori in manile preucilor. Mai
ales Arhiereii, pentru a capita o mai mare consideratie, cauta a-
lianta cases tut David. De nice vine ca Talmudul vorbe§te adese ors
de Fete israelite insofite cu pentru ni§te aseminea
easatorit mixte nu se intimpina niei o greutate, fiind ca copiii in-
trau, preen in am clis, in familia si conditiunea parintelui lor. Nu
era insa tot a.,ya cancl un barbat din ensa but David ar fi volt sa se
casatoresca afara din familia sa ; cact nat,iunea gelosa de a pastra in
teta curatia sangele regal al Jut David, al ace stet dinastit care fa-
cea gloria ei, si aearei restabilire Iudeit o cer necontenit prin ru-
gaciunile lor ; natiunea, die, s'ar H. opus la, asemine casatorii. San-
tul Mateiu dar, pentru a da ludeilor genealogic but lisus Christos
li pune sub ochi linia pogoritore a Santulli' Iosif. Era de ajuns dar
a demonstra en acesta se pnivea ca barbat at Mariei din carea s'a
nascut Iisus ; din acesta urma fire§te ca Iisus, dupre santa sa
umanitate, sa fie fiiu al lur David, pentru ca muma sa Santa Fecidrd
era sotiea lui Iosif, care se pogora din David, prin ramura int So-
lomon; §i ea insa§t se pogora tot din David, prin ramura lui Na-
tan, dupre cum se arata la S. Evangelist Luca.
Vers. 16. Numele de Christos este green, si insemna UnS j el res-
punde numelui ebreu Mesia, nume pe care Iudeii l'au dat tot-deuna
Mantuitoriului. Iistts Christos se nume§te ast-fel pentru ca este
in adever Unsul Domnulza, hind consacrat de insasl divinitatea.
Vers. 18. Verbul green cove),Jev, dela auvipxoliat (a se aduna) in-
senina : a se invoi ski locueasca intr' o casa.
Vers. 19. Iosif logodnicul Mariet, fiind de o natura blanda, find.
bun §i f ra reutate, n'a vrut sa uzeze den dreptul ee-i da legea.
(a doa lege 22, 23 24) de a o denunta la judeeatori, spre a fi ucisa
cu petre, pentru infidelitnten ce presupunea in ea.
Vers. 25. Cuventul a cundsce se intrebuintez, in limba evreesca
spre a esprima unirea naturala a barbatulut cu femeea.
Prevplevict. i
gi
www.dacoromanica.ro

1887 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (19)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1887 04

Similar to 1887 04 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1887 04