1890 02

.X.CsAltic
B bRI
friiiMraz
0 I
A
r
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUI, AL XIV-lea, No. 2.
TABLA MATERIILOR.
I. Decisiunea Sf. Sinod
II. Facultatea de Teologie . . .
Memoriii de starea bisericilor §i a
parohiilor orthodoxe din jud. Baal 100
II IV. Autocefalia Bisericel Romane §i ces-
tiunea Bisericel Grece§ti de la Su-
lina 121
BUCURqTI.
effiraflazda Wayal cAciter,Jel:
34. Sir. Frinci,onteit- Unite, 34.
8 9 0.
N,y4R. ocoot0000toacoo
77,
.47-711
"1!
Int
47K-4
1,000110104($4
----,,-------- ,---j-t---.....-_----- -----
tt.---".1401/'."-1
"stic-41340Mxiftwo,Ctsif.grits 01 aric:Wilifi
j L i. _
t I.;
1 , , . (k tlx t'j
...
n
pn U I
A
A L
4
1
,
Fag.
77
,
(i
'1
k
I
ets
Ot: +
FYY
0,0004'01r
--'---'10
0 i e r 1 0
0'
0 k g. 48*
,-5-
`::".2,---.= : -..:,--,--_;.-5-....------1_.,,,..
I
rot..1-onnru-m-vou37!.4.
09VOUlolt/ :Z.:
tie,
i 79j'
"..??'?
t4
Is
I
11
-4.4gtte'
.
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.
E
DECISIUNEA
Santului Sinod al Sante nOstre Biserici autocefale
drept marit6re de resarit.
Privitore la iconele, architectura, pictura s'i ornamen-
tatiunea bisericilor din tote Cara, cum are se se ni'-
meze pe viitor.
Santa n6stra Biserica drept marit6re de r6sarit,
gelOsa de invetatura DumnecleesculuT sea fondator,
cum si de traditiunile si asezemintele sale, a lucrat
in tot chipul la intarirea sentimentuluY religios prin-
tre popdre si la mantuirea sufietelor lor,
Dorind a tine pironita vederea si simtul fiilor set
asupra DumnecleireT si Santilor, ea a deschis arte-
lor frumose portile sale, si a transmis posterithteT
icana vie a tuturor persdnelor SAnte, cart Bunt in
adoratiune si veneratiune la poparele crestine.
Sub-semnatiT,
Considerhnd pictura bizantinA si impreunh cu den-
sa si pe cel- l -alte arte fruna6se, ca fiind singurele in-
tru a representa cu splend6re, magnificenta si cu-
www.dacoromanica.ro

II DECISIUNE
viosie persdnele cele mart si Sante ale religiund cre-
stine, si a intretine in popor adeveratul sentiment
religios ;
Avend in vedere ch, artele frum6se bizantine au
fort introduce in Biserica ndstra Romans inch din
cele dinthiti timpud ale aparitiund for i prin acesta,
deprinderea poporului nostru cu ele si aproprierea
for de tetra artistit i artisanit nostri romant ;
Veq.end cu durere gdna tacita ce se da acestor
arte spre a le scdte de prin biserici, si a le inlocui
cu altele nuot i necunoscute poporului nostru ;
Veclend marea afluenth de tot felul de icdne stre-
Me, cart au inundat Ora din tdte partile ;
ITeclend eh prin unele biserici se fac zugrAveli
se intrebuinteza, architecture, iar prin casele roma-
nilor crestini sh introd,uc ic6ne, cart cunt departe de
a inlatisa dupa cum se cade imaginea Dumnecleird
chipurile Santilor din vechea phzita de Duna-
necleti Biserica a Romanilor ;
Veclend eh ornamentatiunea bisericet in genere
ce se introduce de cat-va timp, este lipsith aprdpe
si de cerintele artistice si de cele liturgice ale ritu-
alului nostru, si prin urmare departe de a ajuta ge-
niul cultural al poporulut roman intru desvoltarea
sentirnentulut seu religion i national;
Si dara, temendu-ne ca nu cum-va prin introdu-
cere de noun arte in Biserica si prin casele crestini-
lor sh se struncine dreapta credinth in popor si in
el insult;
Santul Sinod is dispositiunile urmatdre :
1. Prea SantitiT Episcopt eparhiott sa suprave-
gbeze cu dinadinsul in jurisdictiunea lor, ca pictura
§i
Qi
si
www.dacoromanica.ro

DECISIUNE III
architectura si ornamentatiunea, care se va intro-
duce de acum inainte, fie prin bisericele cele vechT
'fie prin cele nouT sail reinoitesa fie conform stilu-
luT bizantin deja in us Biserica ndstra Romans auto-
cefala drept maritore de resarit.
2. SA punA indatorire preotilor si epitropilor tu-
turor bisericilor ea inainte de a se coiitracta zugra-
virea und bisericT sa se presinte la aprobarea prea-
labila a ChiriarchieT tablourile ce au a se introduce
in biserica, cu modelurile for de zugravela.
AceiasT regulA se va urma si in ceea-ce priveste
arhitectura si ornamentatiune bisericelor.
3. Sd oblige pe preotT a nu primi in biserich spre
sAntire, de cit numaT icdne earl cunt aprobate si
recomandate de Chiriarhie sad elite din atelierele
pictorilor nostri romAnT cunoseutT si probatT cel pu-
'tin de doff sad treT ChiriarchT aT tereT.
'cone le cele nes'antite dupa ritualul santel ndstre
Biserici se vor scate cu incetul de prin casele cres-
tinilor prin influenta moralA a preotilor si in locul
for sA li se recomande cele autorisate de Chririarhie.
4. SA cera autoritatilor judetelor ca sa indatoreze
pe primarT a respects si eT din partele dispositiunile
de maT sus si a nu ingAdui vinclarea de icdne si ob-
jecte nacre in cuprinsul administratiuneT lor, renah-
ind ca aceste objecte crestine sa li se procure nu-
maT prin biserica parochialA.
5. Prescurile se vor fabrica de femeT crestine pi-
Zse sail numal de crestinT.
6. Abaterea de la dispositiunea a doua de mai
;sus, va atrage pentru PreotT caterisirea si pentru E-
www.dacoromanica.ro

IV DECISIUNE
pitropY distituirea qi darea for in judecata,spre a des
pagubi parochia de suma cheltuitA cu pictura, ar-
chitecture qi ornamenfatiunea contraria dispositiu-
nilor Bisericet nostre Romane autocefale drept ma-
ritdre de resarit.
7. Biserica a caret pictura, architecture qi orna-
mentatiune s'a facut contra acestor dispositiuni este
i rernane incbisa.
8. Abaterea de la dispositiunea a treia se va pe
depsi intai cu oprire pe fret lunt, al doilea cu oprirea
pe un an, qi al treilea en caterisirea.
1889 Noembrie 22.
(Sernnati) : I. P. S. Josh Mitropolit Primat.
P. S. Episcop
77 7' 7)
Ghenadie at Bomniculuf.
Inocentie Buzeu.
77 77 77
Silvestro al flusilor.
77 77 77
Ghenadie al Arge,solui.
77 7/ 7) Parthenie at Donare de-jos.
77 77
.Arhiereu leremia Glilarenu.
17 77 17
Valerian Romnicenu.
17 77 77
Calistrat Berladau.
77 17 17
lnn.ocentie M. Ploepteno.
77 77 17
Gerasinz Pite,stau.
71 )7
Dositeiit Botwanenu.
S,-"rectrT%'-s
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLOGIE.
Senatul in sedinta din 21 Martie 1890 a facut un act
de mare dreptate, votAnd apr6pe in unanimitate proiectul de
lege pentru recunosterea Faculta,tei de Teologie, care in-
fiintata Inca din anul 1884, astepta cu nerabdare sg, fie gi
ea reeunoscuta prin o lege, care OA acorde drepturile si
datoriele de care se bucura, cele-l-alte surorl ale sale de
la Universitatea de Bucuresti. De la redeschiderea sa 1884
si pana Facultatea a continuat dandu-si rodele sale,
asa ea astit-41, pe Tanga ea, poseda, personalul didactic,
compus din barbati erudite, ce poseda titlurt academice
superiare dintre earii, unii facut renumiti prin ope-
rilor Tor, Tar altit prin desertatiuni conferinti publice,
Facultatea se p6te mandri ai cu aceia, di mai tote profe-
soriT de religiune de pe la gimnaziele de curand infiintate,
precum i unii protoierei de judete sunt absolventi aT Fa-
culta,tei de teologie, patru licentiate in teologie si In en-
rand mai multi altii carii sunt In stadiul esamenilor de
licenta. Studentii acestel facultati in numer de 72 sunt top.'
absolventi ai seminarielor de gradul II, earli pe Tanga cu-
nostintele teologice se inavutesc cu alte stiinti urmand
cursuri si de la alte Facultati, Era dar timpul ca i ae4st5,
institutiune asa de necesara statului nostru Bisericei sa
fie intemeiata pe niste base solide, caci mare este menirea
acestei Facultati ea trebue a alina suferintele sufletefli, a
salt
asta-di,
si
¢i
1i
ai
;
www.dacoromanica.ro

78 FACULTATEA DE TEOLOGIE
inalta svfletul, cu un cuvent, a da educatia religi6sa-mo-
rala poporulut roman, precum a qis Majestatea Sa Regele,
.cu ocasia aniversarii a 25 de la inflintarea. Universitato
din Bucurestt. Cu ocasia discutiei proiectului de lege in
Senat, banca prelatilor a fost la inaltimea rnisiunel sale.
I. P. S. Mitropolit Primat in zelul sett invapaet de a ve-
dea trecuta mat curand acesta lege, a bine-voit a fi ca
raportator si a o sustinea cu total puterea. On6re Episco-
patulut roman, care ca in tote cestiunile insemnate, care
privesc inbunatatirea morala si materiala a elerulul, a fost
si acum de acord pentru ca acesta institutie sa fie recu-
noscuta prin lege. Deplin incredintat ca Onor. Guvern va
veni si in Camera en proiectul, chiar in sesiunea acesta,
si ca vom avea fericirea a anunta cat mai curand sane-
tionarea acestei reproducem dupe Monitorul Oficial"
desbaterile Senatultu, can au avut loc, cu ocasia votarei
acestut protect de lege :
D. vice-prqedinte, 1. lanov : Malt Prea Santia Sa Mi-
tropolitul-Primat are cuventul.
1. P. S. S. Alitropolitul-Primat : I) -le pres,;edinte si D-lor
Senator', avem deja pregatit raportul relativ la legea pen-
tru recun6sterea faeultate" de teologie ca facend parte din
universitatea din BueurestI. Acesta lege nu este alcatuita
de cat din un singur articol, si fiind-ca pe septemana vii-
tore noi, Episcopii Mitropolitii nu o sa putem fi
cad' fie-care trebue WA, fim la datoriile n6stre bisericesci,
v'as" ruga sa bine-void a consirnti sa se puny la ordinea
asigur eh' nu va tine de cat cate-va minute des-
baterea acesta' protect.
Voci: Da, da.
D. G. Filipescu: Dupe votarea creditului.
D. Al. Marghiloman, ministru al lucrarilor publice : Me
asociez la propunerea I. P. S S. Mitropolitul-Primat.
D. G. Illorzescu: Cer cuventul asupra proiectului de
lege.
--Se pune la vot propunerea I. P. S. S. Mitropolitu-
lui-Primat si se primeste.
D. vice-prelsedinte, I. lanov : Avem la ordinea clilei an-
legs,
aid",
4ilet, si v6
ii
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLOGIE 79
tein votarea creditului de 830,000 lei, cerut de D. minis-
tru lucrarilor publice, asupra caruia votul a remas nul in
sedinta trecuta procedam dar la vot eel earl primes le-
gea, vor pune bilk albk la urna alba eel earl sunt con-
tra, vor pune bilk negr% la urniti albs.
Se procede la vot prin bile.
D. vice-presedinte, 1. lanov : Resultatul votulul:
Votanti 60
Bile albe 54
Bile negre 6
Prin urmare, proiectul este admix
Acum, dati-mi voe sk Intreb pe onor. P. Fleva, data
interpelarea D-sale, adresatk D-lui ministru de luerarI pu-
blice, bine-voeste a o lasa in urma votarel prolectuluI fa-
enithtel de teologie.
D. N. Fleva: Daeil este ea s'o desvolt n'am
nicl o dificultate de facut.
D. vice-pre,sedinte, I. lanov: Data consimtiti D-v6striti,
fiind-ca, aveti prectidere.
D. ministru al lucrarilor publice, Al. Marykiloman: En
nu pot de cat sk fin la dispositiunea D-v6stra ; prin
mare, consimt ca sk o desvoltati dupe prolect, on end
vett voi D-v6strk.
D. N. Fleva: N'am nimic de c;lis, mai ales cat I. P. S. S.
Mitropolitul Primat a cerut acestk preckdere de eat diserk
en plec la Craiova si, prin urmare, rog pe D. ministru sk
consimat, data se amana de astk-qI, sk se punk interpe-
larea mea in altk qi, septemana viit6re. Asta-qi sunt la
dispositia D-v6strk pink la 5 ore.
D. ministru al lucrarilor publice, Al. Alargltilonzan:
en sunt la dispositiunea D-v6stra, on cat de lunga va fi
sedinta
D. vice-preisedinte: Va sa click, dupe prolect va veni la
rand interpelarea.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, raportor, da citire
nrmatoruluil raport si protect de lege :
Domnilor Senato21,
Proiectul de lege, relativ la recunosterea Facultktei de teologie
ca Amend parte din Universitatea din Bucuresti, cu aceleasi drep-
turl §i prerogative ca si cele-l-alte facultkti prevedute prin artico-
;
;
asta-41", en
ur-
;
www.dacoromanica.ro

80 FACULTATRA DF TI O1.OGIE
lul 249 din actuala lege a instructiunei publice, adus in delibera-
rea Senate. lui cu Mesagiul regal No. 831 de la 12 Martie 1890 de
D. ministru al Cultelor §i Instructiunei publice, sectiunile D-vostra
luandu-1 in cercetare, patru din ole '1-a admis in unanimitate §i
anume: sectiunile I, III, IV §i V, far sectiunea a II -a'1 -a admis cu
un amendament, prin care propune suprimarea art. 2 din prolectul
guvernului, qi au numit delegatI:
Sectiunea I pe P. S. Episcopul de Hu§1 ;
11 P. S. Episcopul Romnic ;
III D. P. Pont;
IV sub-scrisul, qi
11 V P. S. Episcopul de Roman, earl intrunindu-se In
clilele de 17 qi 20 Martie 1890, s'au conslituit sub prqedinta sub-
semnatului i au admis in unanimitate sus gisul protect de lege,
cu suprimarea art. 2 propus de sectiunea II, pe considerantele ur-
matore :
Av8nd in vedere ca prin acest protect de lege se complecteza Erni-
versitatea on tote facultatile ce trebue se, cuprinda o universitate ;
Avend in vedere ca prin prolectul de fate, se indepline§te §i ce-
rintele articoluluI 2, aliniatul III din Iegea organica a Santului
Sind, promulgate, la 19 Decembre 1872, care prevede ca, dupe tre-
eerea a 20 ant de la promulgarea acelei legi, mitropolitil §i epis-
copil noul ale§1 trebue se, fie licentiate sail doctori in teologie de la
o facultate de teologie ortodoxa ;
Considerand ca de la 1884, de cand s'a infintat facultatea de
teologie, a fost destul de bine frecuentata, aka ca in anul acesta
all obtinut cati-va absolventi diploma de licentiate in teologie;
Considerand el facultatea de Teologie de §i infiintata, dar nu a
fost prevequti in lege, ast-fel ca existenta sa nu era o institutie
regulate,;
Avilnd in vedere ca comitetul delegatilor a admis suprimarea art.
2 din legea propusa de guvern, la care suprimare a consimtit §i.
D. ministru al Cultelor §i Instructiunei publice, de ore-ce era ne-
complect redactat, §i apol in art. 1 se prevede ca are acelea§1 drop-
turl ca qi facultatile preve4ute in art. 249 din legea instructiunel
publice.
Pentru aceste motive, comitetul delegatilor a admis proiectul de
lege on un singur articol, adica art. 1 din legea propusa de gu-
vern, §i vo roga, prin sub-semnatul, se, bine-voiti a vota §1 D-vos-
tra prolectul de lege urmator.
Raportor, IOSIF MITROPOLIT PRIMAT.
II Ida
www.dacoromanica.ro

FArTrT.TATA Dv TEnr ()GDP 81
Proiectul Guvernulul.
Art. I. Pe langa cele patrol fa-
cultati prevequte prin art. 249
din legea instructiunel publice,
se recunogte ca facend parte din
universitatea din Bucure§ti §i fa-
tultatea de Teologie, avend ace-
lea§i drepturi si prerogative ca
si cele-l-alte facultiti.
Art. II. Acosta facultate val
cuprinde: stiintele exegetice, is-
torice, sistematice qi practice re-
lative la teologie.
Ministru Cultelor si instr. publice,
TH. ROSETTI.
odincarile comitetului delegatilor
Art. I. Pe tang& cele patru fa-
cultati prevequte prin art. 249
din legea instructiunel publice, se
recunO§te ca fIcend parte din uni-
versitatea din Bucure§ti §i facul-
tatea de Teologie, avend aceleasi
drepturi §i prerogative ca §i cele-
l-alte facultati.
Suprimat,
Raportor,
IOSIF MITROPOLIT PRIMAT.
D. vice-prqedinte. I. lanov : Discutiunea generals este
deschisA.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat are cuventul.
1. P. S. S. Mitropolitul Primat, raportor : D-tor Sena-
tori, cer indulgenta D-v6stre ca sa bine-voiti pernnte
-a mai adaoga cite -va cuvinte in favdrea acestui project
de lege, pe Tanga cele ce avuseiii on6rea a ye spune prin
raport.
D-tor, nu exista in lumea cresting, un stat uncle sa nu
fie o facultate de teologie, fie ea orthodoxa, fie ea etero-
doxa, si acesta pentru cuventul ca ea are menirea de a
lumina pe cler. Chiar dupe origins, cuventului teologia,
care vine de la 0E6c; Si A6yo4, este ea stiinta care Invata
dogmele si preceptele religi6se.
Acosta necesitate a fost de mult sinitita in tote Wile,
ma in cat facultati de teologie exista in Grecia, Rusia,
Bucovina, Transilvania, si in tote pArtile, pentru cuven-
tul ce avuseiti on6re a ye spune : necesitatea acestei §tiinte.
Cu mahnire si durere o spun, de mai multi ani
se plange societatea romana de lipsa de credinta, de in-
josorarea sentimentului religios in t6ra roman4sca. Si pen-
tru ce acesta ? Fiind-ca nu avem un cler luminat, si pen-
tru ca un popor sa fie Dios, credinclos, trebue sa fi lu-
minat. De tine insa sa fie luminat daca nu de cler ? Si
daca clerul este neluminat, atunci se pote dice ca orb pe
orb conducend, pot sa cads in gr6pa.
a'nit
D-lor,
www.dacoromanica.ro

82 FACULTATEA DE TEOLOGIVI
Nu voiu, D-lor, sa desvolt acesth, test, adica, necesita-
tea imperi6s6, care se impune Ajar prin forta lucrurilor la
not in ter?1,; cad to' stiti ca nu avem un cler lurninat,
si pang, and nu vom avea un cler Juminat nu vom a-
yea nici societate pi6sa, si credinci6sa i D-v6stre mai s,titi.
f6rte bine cA, nu pote exista un popor fart', religiune. (A.-
probile, aplause).
Permiteti-mi, D-lor, sa aduc un mic exemplu. p6te
este deplasat, dar imi voia permite aduc la attliml D-
vostre.
Francia, in timpul terarei, a cautat sa se debaraseze de
Dumnecleu ; stiti consecintele nenorocite ce au urmat a-
supra intregei ter' ; gi cand s'au calmat spiritele, atunci
a venit un mare geniii si a cjis : am imptticat Francia en
phnentul, sa o cu cerul, F,4i a facut pace 4, in-
tre biserick' intre Stat.
La no' acestit necesitate era de mutt simtitA ; tote gu-
vernele, de un timp inc6ce, s'at preocupat de acesta ces-
tiune, si la anal 1860, guvernul de atunci, mi se pare D.
Cogillniceanu, a infiintat facultatea de Teologie la Iasi,
dar a infiintat'o prin lege budgetar5...
D. G. Aletrzescu Statutul care a infiintat universitatea
din Iasi.
1. P. S. S. illitropolitul Primat: Asa este; dar mi se
pare ca D. Cog nicenu a fost atunci la govern si a in-
fiintat facultatea de Teologie, care n'a avut insa de cat o
duratil forte mica. un an sail un an si jurnetate ; s'au in-
vocat multe motive pentru cilderea sari incetarea sa, ca
nu sunt auditori, ca nu sunt profeson ; dar adeve'rata eausa
a fost ca, nu era intemeiatA prin lege.
A trecut dupe aceea cat-va timp si guvernul ianisi pre-
ocupat de necesitatea inaperi6sa care se impune tore' n6s-
tre si Bisericei nostre, flint de care nu putem avea, nici
religie, nici evlavie in popor, a reinfiintafo la 1881-82,
insa pe aceleas1 base subrede. adica prin lege budgetarh,
asa cä si acestil facultate a avut ac.east sortit ca gi cea
d'antein sor'a a ei: a murit mai inainte de a se putea forma.
In fine, la 1884 s'a infiintat din noti. Multumita lui
Dumneclett, atunci s'au gasit elemente mai viul, mai pu-
ternice, atat intro profesori cat 5i intre auditors, si de a-
tunci a functionat cu mare succes Ora astit-cli, in cat in-
tr'un interval mai putin de cinci an' a dat deja rode forte
;
eir
i
elrl
impacam si
:
www.dacoromanica.ro

FACULTA L EA DE TF 0 LCGIE 83
bune. Avem 'Ana acum mai multi licentiate de la acesta
facilitate, earl' ail tratat cu sucees tese care nu atins
pana acum multe din personele competinte si din pers6-
nele juridice.
Afara de ac4sta mai e un argument puternic pentru vo-
tarea proiectului de lege. Dupe legea organica a Bisericei
nostre, se prevede ca dupe trecere de 20 ani de la infiin-
tarea el', nu se va mai putea recruta in clerul inalt de cat
persone earl vor poseda stiinte teologice. Nu ne mai re-
mane de cat un an sari d.uoi ani de Bile si acea restric-
tiune a lege' are sit se pun& in lucrare, si not, neavend
facultatea de Teologie care sa ne dea acele persone, vom
rernanea laras,4 in starea de 'Ana acum.
D-lor, nu voesc sa desvolt mai milk ac4sta test. En
sunt convins ca D-vostra, earl sunteti buni crestini si do-
ritori de inflorirea Bisericei, de propasirea clerului si de
ridicarea lui la inaltimea de sacerdotiu, patrunsi de acest
mare adever, veti bine-voi a vota acest protect de lege. Si
atunci yeti bine-merita de la Biseria, si Biserica ye va
bine-cuvaita (Aplause prelungite).
1). G. Marzescu : D-lor Senatori, sunt pentru o facul-
tate de Teologie ; sunt ca Ora nostra sa fie inzestrata cu
o facilitate de Teologie orthodoxy de resarit. Dar mai ina-
inte de a'rni depune bila mea alba in favorea acestui pro-
tect de lege, me ered dator sa.cer 6re-cari liimurin de la
banca ministerial si sa fac chiar un apel calduros la sim-
timintele piose de care e insufletit junele ministru care a-
sista la desbaterile acestui protect de lege.
Guvernul actual a depus un protect de lege prin care
se modifica mai multe articole din legea instructiunei pit-
blice actualmente in vigore.
Acest protect de lege a fost desbatut de catre Senat in
sectiuni ; sectiunile au ales delegate si comitetul delegati-
lor, dupe ce a discutat acest protect F,;i la arnendat,
depus raportul, si asta-qi acest protect de lege este la or-
dinea qilei a Senatului. Dacrt s'a arnanat discutarea si vo-
tarea acestui protect de lege, principala causa este ca mi-
niF,;tril find ocupati cu budgetul, ne lipseste timpul ma-
terial ca discutrtm acum, inainte de serbrttorile Pas-
celor.
Acest protect de lege, care modifica actuala lege de ins-
tructiune publica, tontine dispositiuni privitore atat pe
seminaril cat si pe tacultatea de Teologie.
lean
'st-a
sal
www.dacoromanica.ro

84 FACU TATFA DP TEOT °GTE
Tata ce citesc in acest protect de lege, la art. 249:
Sant cinci specil de facultati: de Teologie, de Filosofie
,si Liter e, de Drept, de Medicina fi de $tiinte".
yqi intr'un alt articol, art. 250, avem enumerate §tiintele
cart all sa se predea in acesta facultate de Teologie.
Din minutul ce avem acest nog protect de lege a.upra
instructiunei, protect de lege care organiseza kti semina-
riile, ye mArturisesc ca, nu inteleg causa pentru care a
mat venit §i acest protect isolat, care tontine numai un
singur articol relativ la infiintarea facultatea de Teologie.
Retras'a guvernul proieetul de lege prin care se modi-
flea actuala lege a instructiunei publice? CAci din minutul
ce nu'l-a retras, nu inteleg ce cauta acest nog protect nu-
mai relativ la facultatea de Teologie? Prin singur faptul
acesta de un protect special pentru facultatea de Teologie,
par'ca ne-ar da a intelege ca guvernul 3 Fq-a retras proiec-
tul prin care se modifica actuala lege asupra instructiu-
nei publice.
D-lor, proiectul de lege care ni se presinta kii care con-
fine numai un singur articol ',,,u are o forte mare impor-
tanta. Acest articol, presupune resolvate o multime de ces-
tiuni grave, earl se lega cu legea instructiunei publice.
Tata ce ne dice art. 1 din protect :
Art. 1. Pe laga cele patru facultaft preaclute prin
art. 249 din legea instructiund publice, se recundote ca M-
aud parte din Universitatea din Bucure§ti oi facultatea de
Teologie, avend acelea,st drepturi oi prerogative ca § i cele-
l-alte fa cultatl " .
Attila tot.
Dar, D-lor, ye intreb : acesta facultate de Teologie, care
a functionat pans acum in virtutea unui vot pur budgetar,
a avut profesori .,;;i are profesori F4 i asta-cli. Cum §i dupe
care regula ag fost numiti ace§ti profesort? Ce grade a-
cademice posed denO? Baetilor car! urmeza la facultatea
de Teologie ce cunostinta li se cer pentru ca sA, urmeze
cursurile de la facultate? Li se cere gradul de bacalaureat ?
Cum, D-lor ? D-vestre prin acest protect de lege con-
sacrati o stare de lucrun ; mat mult de cat atka, data
nisAe drepturi acestei facultati de Teologie, fora ca sa stip
cum a functionat ea, din eine se compune, tine a contro-
lat'o, tine a &cut programele invetaturilor din facultate?
Fac aceste intrebari pentru cä, cand e vorba de progra-
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLGIE 85
mele colelor eclesiastice, banca prelatilor se scola qi ime-
diat reclama cii, nu pote avea amestec ministrul fn progra-
mele scolilor eclesiastice. 'Ali aduc aminte, si cer s'a' fiu
desmintit de catre banca prelatilor, 'mi aduc aminte sub
ministerul pare-mi-se, al D-lui Dimitrie A. Sturdza, cand
s'a agitat cestiunea oganisaei seminariilor, episcopal de
Arges, care presida consiliul general de instructiune pu-
blica, s'a opus si a dis : nu consiliul general de instruc-
tiune publicA are s'a facA, programele seminarilor, si a in-
vocat chiar o dispositiune din legea sinodalk art. 26, care
dice ca seminariile vor fi pendinte de episcopi mitro-
politi, dupe o lege specialA care se va confectiona de ca-
tre Corpurile legiuitore. Acea lege nu s'a confectionat nici
'Ana astk-d(, gi, dupe mine, ered ca bine a facut deosebi-
tele guverne ca n'au presentat un asemenea profect.
In prolectul de lege presentat de guvern gi modificat de
comitetul delegatilor, la articolele privitore pe seminarii,
privitore pe facultatea de Teologie, citesc dispositiuni forte
ciudate, gi intelegeti prea bine ca eu sunt, ca rnandatar al
dator sa intreb : earl sunt vederile guvernului in a-
costa privintA? Nu voesc ca cuceririle bine-fac'etbre ale
societatei moderne s'a, fie, nu die anihilate, dar nici maca
contestate in societatea nostra.
D. raportor Vasile Alexandrescu Ureclria ne declara in
raportul sea urmAtorele : 0 ultimo informatiune sunt da-
tor a aduce D-vostre, D-lor senatori', aceea cct gurernul a
primit apr6pe tote modificatiunile introduse de comitetul de-
legatilor D-v-6stre. Voiu avea onorea de a semnala atentiu-
D-v6stre la tinip until saudoue articole, un (Tie pride
gu vernu 1 ',I-a tient reserve lap cu modificatiunile in-
troduse de comitetul delegatilor".
Me cred in drept de a intreba asta-di pe guvern : car
sunt acele reserve? Pentru ca Iota ce ved eu in protectul
acesta asupra instructiunei publice...
D. ministru al lucrarilor publice: Cand vom discuta
legea.
D. G. All'irzescu: Cand vom discuta legea.?.. Dar eu nu
vreau sa'ml puneti chlusul in guru cand se va discuta le-
gea si arni (;iicep: acl votat un protect de lege prin care
at' treat facultatea de Teologie voitt ce votez
ce cred asta-di.
Comitetul delegatilor a modificat multe din dispositiu
F,;i
Orel,
na
sa stia
§i
; eu
astil-dt
www.dacoromanica.ro

'86 FACULTATFA DE TEOLOGIE
nile prolectuluI de lege presentat de guvern ; asa comite-
tul delegatilor nu imparte seminariile in dou6 Clue : in
gimnasiile clericale seminaril de pradul al doilea, pu.se
sub controlul S -tulul Sinod si sub directiunea Mitropolitulta
respectiv, conform art. 26 din legea pentru institztirea Sino-
dului, lar gimnasiile clericale stag sub administratiunea ,si
inspectiunea unad coinitet compus, la fie-care eparhie, din
ministrul instructinnet pu "lice ,si episcopul eparhiot.
Pe cand legea instrucOunei publice asta-qI in vig6re,
la art. 226, dice:
In.spectinnea superiorct a seminariilor este a ministerulut
instructiunei publice si cultelor. Mitropolitul ,si episcopit
an inspectiune speciald sub autoritatea ministerulu ".
Modificarile comitetului delegatilor pun Ore-cum pe mi-
snister sub autoritatea S-tului Sinod. Si en tot respectul
care '1-am pentru banca prelaOlor, nu void vota nicl o-
data un asemenea protect de lege...
D. L. Paciurea : Este alta cestiune acesta.
D. G. Marzescu: Fiji bunt, D-le Paciurea, ave0 rab-
dare, cael cestiunea este forte grava.
Ell void sa am lamuriri in acesta privinta ; nu pot vota
en ochil
D. L. Paciurea: La legea instructiunel.
D. G. Marzescu: Sit me iertql ; cand creezl o facultate
de Teologie, .160 ce drepturi ii da legea instructiunei ?
'I da dreptul sa, dea grade academice; gi asa fiind, intreb :
din ce personal ail sa. fie recrutap profesorii de la facul-
tatea de Teologie ? Cand se aduce o lege de organisare,
trebue sa spuni lucrul acesta, Tar nu sa to marginesti a
declara intr'un singur articol: dart facultdtet acestea drep-
turile prerogativele tutulor celor-lalte racultati.
Profesoril de la facultatea de Drept, spre exemplu, cand
-este o catedra vacanta, still cum se recrutOza? Merg can-
didatii concurenti la facultatea de Drept din Bucurestl de
'dalI concurs la tacultatea de Drept din Iasi, Iar eel de la
Iasi clan concurs inaintea faculatel din BucurestI. El bine,
acesta fiind sistemul legei actuale, cum are sa se recruteze
personalul faculta.tei de Teologie de la BucurestI, cand
n'avem o alta facultate de Teologie la Iaf,4I? Din tine se
va compune juriul examinator? Nimic, dar absolut nimic
din tote acestea nu prevedei in legea actuala.
El bine, D-lor, Hunt eel d'anteill care m6 pun alaturl cu
,si in
si
inchisl.
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE 'FE OLC Gig 87
malt Prea Santitul Mitropolit Primat si cu intrega banca
a prelatilor, pentru ca sa inzestram tem acesta cu o fa-
cultate de Teologie, pentru ca cu timpul sa facem in a-
dever ca clerul inalt Ea fie compus numal din teologl ca
Vasile cel mare, ea Chrisostom, ca Grigorie si SfintiI marl
parintI carl prin elocinta si faptele lor, nu lic ca ad mi--
cat inima omulul intorcendu-1 de la cultul materiel care
caracteriseza religiunile societatilor antice, dar ail contri-
buit ca invetatura lul Iisus Christos sa fie admirata pe
t6ta suprafata globulin. pamentesc !
Dar sa, ne marginim a dice numal ca infiintam o facul-
tate de Teologie, pe care o asimilam en t6te cele-1 alte
facultatI, fara ca sa mat dicem nimic alta, cream o insti-
tutiune necomplecta, lasam niste lacune pe cart arbitrariul
puterei executive nu le va putea umple. i ca sa ye con-
vingetI cat de mult temeia am in observatiunile mele, ye
yob). intreba: Profesoril earl sunt asta-di la facultatea de
Teologie, ce sunt el si ce denumire sa be dam? Sunt el
profesori cu titlul provisoriu? Sunt el cu titlul definitiv?
D-v6stre votand acesta lege, stip' ce drepturi le-ati dat?
Le-ati: dat dreptul sa fie alaturl cu not profesorit celor-
l-alte facultatI.
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, raportor: Nu este asa ;
au sa fie supusI examenulul si juriulul.
D. G Marzescu: Rog pe Inaltul Prelat, presedinte at
Sinodulul, sa bine-voiasca sä fie putin calm si ingaduitor,
fiind-ca sunt insufletit de un simtiment de adeverata pie-
tate cresting, .cand vorbesc asupra acestui protect de lege.
T6te aceste cestiuni privit6re pe profesori, pe conditiu-
nile de admisibilitate la cursurile acestet facultatl, le la-
sati sa, r6mana, in aer, in vent, si nu voesc, cand votez
acest protect de lege, sa se ;lie& ca votez implicitamente
pe profesorit earl functioneet asta (-,b: la acesta facultate,
ca densil alt sa functioneze si mai departe. V'asI intreba
pe D-v6stre, Corp legluitor, maturul Senat, voeste el ca
sá incredinteze instructiunea publica pe mana de 6menI
carl n'ail fort puss( la nici o proba!! tiiiu ca sunt la fa-
cultatea de Teologie profesori carl sunt capabili ; p6te ca
top sit fie capabill; dar ea, Stat, mai anteitt de tote trebue
sa'mi deschid bine °chit in manile cut incredintez instruc-
tiunea publicit.
In prolectul de lege prin care se modifica legea ac-
www.dacoromanica.ro

88 FACCLTATFA DE TEOI OGIE
tualii, a instructiunei publice, D. raportor lath, ce ne spune:
77
Profesorilor ce junctioneza la fa,ultatea de Teologie, in
II momentul promulgarei legel de fata li se recunoste titlul
provisoriu. Pe viitor, numirea protesorilor la facultatea,
77
de Teologie se va face conform dispositiunilor mat departe
preveclute in acesta lege".
i tot in acest protect modificator legel instructiunei pu-
blice, in art. 211, se 4ice ca, facultatea de Teologie va
77
cuprinde cutare si cutare materie, etc", in tocmai dupe
cum legea actuala in fiinta preserie materiile cue ail sA, se
invete in fie-care facultate. Tata, in adever, ce ;lice actuala
lege:
Art. 249: Suet patru specil de facultati, adica : de Fi-
losofie si Litere, de Drept, de Medicinct ,si de Stiinte Fisice,.
77
Matematice si Naturale.
In articolil urrnatori 251. 254, 258, etc., se enumerg,
F;tiintele ce au s5, se predea in fie-care facultate ; si la art.
287 citim : Consiliul fie -cares facultate formeza programul
general al studiiler ,si impartirea pe Ole ,si ore, delibereza
asupra _programa detailate ce fie-care profesor vt fi dator
77 a face asupra cursulut seu Programa generalti ,si progra-
,lmele detailate se nor presenta pe .fie-care an mat inainte de
7, inceperea cursurilor, la examenul consiliulza permanent.
Ele find aprobate de ministru, decanul facultate le va
publica ,si afige in facultate".
Ian, o inteleptii, dispositiune in art. 287.
Apoi, D-lor, en me tern cä, precum la seminare Sinodul
se opune ca ministerul instructiunei publice, consultand
Sinodul nu ciic se, nu'l consulte Sinodul se opune ca
ministerul, dupe ce prpfesorii respective formeza programa,
sa o aprope el, ministerul ; me tern ca, dupe ce vets vota
facultatea acesta de Teologie, cand va, fi sä se formeze
programa stiintelor cart se vor preda in facultatea de Teo-
logie, Sinodul s'a nu sara si sh qica: acesta este treba
n6strA, ; not voim o facultate de Teologie orthodox6, ; si
fiind-ca not, dupe canone, suntem strejaril religiunei stra-
bune, noe ne incumbe dreptul sA, facern acea programa.
Ell am on6re sA, ye declar de pe acum ca, nu votez o fa-
cultate de Teologie in care Sinodul se, fi suveran arbitru
al stiintelor cart se vor inveta in acea facultate.
Pentru asemenea cuvinte, cer amanarea discutiunei aces-
tul protect de lege, care se va discuta odata cu proiectul
,,
www.dacoromanica.ro

de lege al instructiunet publice. Prin urmare, propun pur
si simplu o cestiune de amanare.
P. S. S. Episcopul de R6innic ,si Noul-Severin: Dom-
nule presedinte, D-lor Senators, am luat cuventul in a-
cesta cestiune ca episcop, dar mat mutt ca fost profesor si
decan al facultrqet de Teologie. Sunt in mesura a cun6ste
acesta facultate de aprope si ast-fel voila indraani a aduce
tote lamuririle ce doreste onor. D. Marzescu.
Luand acesta sarcinii, de a da explicatiunile trebuit6re
D-lut senator MArzescu, me cred dator ca mat anthiu sa't
mulOmesc pentru sentimentele ce a desfasurat in raport
cu prima si cea mai Insemnata parte a imbunAtatirei sor-
ter clerulut nostru. rim Cu totii, a spus'o si I. P. S. S.
Mitropolitul Priruat, n'am nevoe sa sta'ruesc mai mult, ca
imbunatatirea sortet clerulut in tam romanescii consista
din done elemente: I-iu. imbunatatirea sortei morale, si
al II-lea, imbunatatirea sortet materiale. Acosta facultate de
Teologie, cum si Seminariile in urma, aunt menite a a-
duce imbunatatirea sortet morale a clerului, de a'l face
vrednic de societatea n6stra si de lumea intrega. i data,
se mat gasesc pete negre in civilisatia nOstra, indrasnesc
sa o qic ca ele se mat zaresc in Biserica, si aceste pete
trebuesc cu orii mai inainte inlaturate. De aceea, unind
vocea mea cu a D-lut MArzescu, ve rog sa votatt acest
protect de lege.
Acum voirt infra in partea argumentative a causes[ mele.
Void da D-lut Marzescu tote explicaOunile dorite, si yeti
vedea ca nu este lot de amanare in votarea acestui pro-
tect de lege : ci, din contra, trebue sa ne silim cu totit, ca
facultatea de Teologie s'a primesca si la not fiinta sa le-
gala si sa ajunga o institutiune de Stat, dupe cunt aunt
si cele-l-alte facultap.
D-lor Senators, cu totir suntem din Ora acesta, si tots,
ram mult sati mai putin, avem experienta si cum*em mo-
dul cum an votha la not legile organice. ,In materia ins-
trucOunei, tend ne darn bine socot61a, stim ca s'ati pro-
pus atatea protecte de lege pentru organisarea invettimen-
tulut public, si tote aceste protecte de lege s'aii tot ama-
nat si tar s'arl amanat. Tot asemenea s'a intemplat si cu
acest protect de lege, recomandat de D-v6stra, D-le Mftr-
zescu, si de aorta caruia voiV sa legatt si facultatea de Teo -
logie.
Biseric Orthodox Romini.
2.
4:
www.dacoromanica.ro

90 FACULTAA EA DE TEOLCGIE
D-Ie Marzescu, D-lor Senator!, n'ati lust D-vostre mai
dilele trecute hotarirea ca acest project de lege al inv'eta-
mentulu! din tarn de la no sa se amane? Si pentru cat?
Pentru un timp nehotarit. Liceele, cele-l-alte facultati
chiar seminariile pot sa sufere amanarea, pot s'o mat duca
cum dice romanul nostrudar iertati-me, facultatea nos-
tril, de Teologie nu mat pate suferi amanarea, si 'Ma pen-
tru ce: Clerul nostru, 6menii nostri de stiinta teologica
au simtit trebuinta une! facultati de mult, si nu au pu-
tut sa remana indiferentt fata cu nevoile terel nastre.
SA ve spun ell ce a facut fie-care din no! pentru acestA
iustitutiune, menita, cum clicea Majestatea Sa Regele nos-
tru intio adunare solemnii, de a vindeca suferintele su-
sufietest! ale omulul.
La 1882, D-lor Senator!, un limner de profesori, si a-
nume un puma' de sapte profesori, s'a adresat la L P. S. S.
Mitropolitul Primat dupe vreml ci '1-a rugat sa mijloc4scA
pe langa onor. guvern de pe atunci, ca sa ne dea voe sa
facem cursor! gratuite de facultate Teologica pq langa uni-
versitatea din Bkieuresta. Nimenu! nu '! -a trecut prin gaud,
nici mie ca cleric nu'mi-a venit prin minte ca sa facem
din facultatea nasal de teologie o institutiune deosebita
de cele-l-alte facultati.
Tata, D -]e Marzescu, o dovada contemporanit ca Clerul
nostru a fost tot-d6 -una alaturea cu societatea, nu cauta
sd tritiasca si sit lucreze aparte, cum stiti ca, se face in
alte unde se lasa invetamentul comun, se lasa socie-
tatea, intr4ga Clerul lucreza si se isoleza cat pate. Din
contra, not cu acOsta facultate am rugat pe ministrul dupe
vreml ca sa ne dea voe sa infiintam facultatea de Teolo-
gie in palatul universitate! din Bucuresti, ci cu indatori-
rea pentru student! de a a5culta mai multe eursuri de la
facultatea de Litere.
Mai mult, D-le Marzescu si D-lor Senators, fiind-ca
eft facusem putina, instructiune pe aiurea si am veclut cum
pe acolo se face instructiunea clericala, pe care am ur-
mat'o si en, 'ml am dis me voit supune exemplului acelor
state, cart in adever nu voesc sa faca din preot de cat un
adeverat membru al societatei; cu alte cuvinte, am eredut
de trebuinta ca in invetamentul nostru clerical sa intre ci
o parte din instructiunea laica. De aceea, In tot timpul
de la infiintarea facultatel de Teologie la 1882, precum ci
si
teri,
:
si
gi
www.dacoromanica.ro

de la reinfiintarea el in 1884, studentii facultatea n6stre
de Teologie ail urmat si o parte din cursurile de la facul-
tatea de Litere, ca cursurile de Filosofie, de Istorie, Li-
teratura, limbs, si altele. Iata, D-lor Senators, o garantie
vedita ca clericit nostri nu tind nisi odata la ultramonta-
nismul de care se teme D. Marzescu.
Sit yin acum, D-lor, la a doua parte a cestiunel, la a
doua fasa, a facultmtei n6stre de Teologie. Acesta se in-
cepe cu anul 1884. Atunci, in adever, veclend Cara sacri-
ficiile a sapte membri din corpul didactic, clerics k3i laici,
'si-au olis: acesti 6meni trebuesc resplatitl, ei care bra de
arginti lucrat ; $i in adever, de la acesta data facultatea
nostra de Teologie a intrat in lege, dar intr'o lege din
cele mai schimbatore ee sunt intr'un Stat constitutional,
voesc sa, (1.ic in legea budgetara ; si de atunci profesorii
all primit niste diurne ce se data $i pana asta-qi. Dar stip
asta-Is care este positia ministrului instructiunei publice,
ciind e vorba de facultatea de Teologie? Acum, ca tot-
(16-una, ministrul instructiunei e amenintat de catre unit,
earl in adever pot avea priviri mai drepte asupra lucru-
rilor. Ei clic la tot pasul ca, facultatea nostra de Teologie
nu mai p6te remanea in acesta stare mat moult fara lege,
nos nu acordam creditul cerut; si in acest moment in Ca-
mera, facultatea, este amenintata de a fi §tersa din bud-
getul Statului, pentru euventul ea nu are o lege de recu-
nostere.
D. Marzeseu ne-a maT spus sa stam pe loc, si a adaos
lath episcopatul ce a facut cu cestiunea seminariilor din
proiectul de lege al instructiunei. Episcopatul, D-le Mar-
zescu, pana acum n'a facut nimic in cestiunea seminarii-
lor. Ceea ce vedeti in acel project de lege este lucrare
a comitetului delegatilor. Acum eu ye" voiu spune ceea-ce
a facut episcopatul cu facultatea de Teologie, si acesta o
ifac pentru ca sa ye asigur pe D vdstre de tendintele cle-
rului nostru si s6, v6 arat ca facultatea nostra de Teologie
s'a conformat si pana acum cu legea pentru cele-l-alte fa-
cultati, si ea function6za in conformitate cu dorintele D-
v6stre.
D-le Marzeseu, se vede ca D-v6stra, nu cunosteti ca, fa-
cultatea ndstra de Teologie are un regulament facut in a-
nul 1888. In acest regulament e determinat programul ce-
rut de D-v6stra ; sunt enumerate studiile cu impartirea for
www.dacoromanica.ro

92 FACUI TATEA DE TEOLOGlE
pe catedre. Este adeverat ca lipseate ceva, juriul pentru
alegerea profesorilor. Acesta insa, D-lor, nu presinta nici
o greuiate pentru votarea acestut proiect de lege. Regu-
lamentul pe care it are asta-d' facultatea de Teologie, tre-
buesce acomodat la legea ce ye mom a o vota. Votata o-
data legea si fiind ea sanctionata, atunci se vor prevedea
t6te elementele trebuinciase tune' organisatiuni complete a
facultat'...t. Atunci se vor prevedea deosebitele categoric ale
profesorilor, se va stabili, fie-ca profesorit actual' vor fi
re-unoscutt sati vor fi supuo la un concurs. Acesta este
un lucru al viitorului, asupra cAruia nici etc, nici D. Mar-
zescu nu putem anticipa. De aceea rog ai pe D. Marzescu
sa nu ma' startuasca in opiniunea D-sale, ai sa lase a se
vota acest proiect de lege. Facultatea, de Teologie a exis-
tat de atata ani, ci not voim sa, existe si in viitor, pentru
folosul ai nu pentru pericolul societatet n6stre. Si asigu-
rarea ce ye dati o fac in numele I. I. P. P S. S. Mitropo-
litii si a fratilor episcopi. Apoi o spun inaintea Senatului
ci a t6rei intregl, cis nici-odata episcopatul nostru va in-
clina entre ultramontanism... Nos suntem romans ai clerici
ortodoxi, ai chiar principiile fundamentale ale Bisericei
n6stre ne obliga de a merge tot-de-una cu societatea ai a
fi tot-de-una in densa.
Iata deo ai un act curent, pentru care ye rog sa nu
ridicatt greutati in contra acestui proiect de lege.
D. Marzescu a mat cis ca acest proiect de lege nu este
complet.
Dar 84 citim Inca oda ta articolul I din proiectul pro-
pus ai sal nompailim cu articolul 249 din legea organica
a instructiunei, confectionata in anal 1864.
Dupe cum am observat, pe D. Marzescu '1-a scandali-
sat cuvintele din proiect : drepturile ,si prerogativele facul-
tatet n6stre. Dar v'o spun ell ca ac4sta se intelege de la
sine. Ca acele drepturi al prerogative au a fi conforme le-
gel organice a instructiunei publice din 1864. Si fiind-ca
dupe acesta lege a instructiunef publice la universitati ro-
lul principal in formarea juriilor, precum ai in alte ma-
terii, '1 are ministrul, se intelege cal va avea $i la faculta-
tea de Teologie. Dar larasi am ferma convictiune c5, nici
un ministru, si nici D-ta, D-le Marzescu, nu vei avea a-
cea desconsiderare pentru Sinodul SAntet n6stre Biserici,
ca sá nu'l consults la timp, in privinta profesorilor, sail a
altor rnaterif privit6re la facultate.
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TFOLOGIE 93
D. G. Mdrzescul Aretati'mi legea actual& dac& dice aka?
P. S. S. Episcop de Bomnic: Apoi, D-le Marzescu, pAna
acute nu avem lege organic& pentru facultatea de Teo-
logie. Avem numai lege budgetarti. Noi acum ye rugam sa
primiti recun6sterea facultatei mistre de Teologie langa
cele-l-alte facultitti.
Nol cerem pentru facultatea de Teologie o fiintare le-
gala, dupe cum at i cele-l-alts facultiitt §i pentru linis-
tirea D-vostre din present, ye mai aduc aminte cá acesta
facultate va fi legata de legea organics de care giceti, crt
sunt legate cele patru facult41 existente recunoscute.
Prin urmare, greutatile cad au fost ridicate de D. Mar-
zescu sunt InlAturate din momentul ce nol legam faculta-
tea de Teologie de cele-l-alte facultati, cu tot& increde-
rea admiteti, si larAsi ye rog, admiteti prolectul de lege
propus. (Aplause).
D. Al. Marghiloman, ministru de lucrarf publice: D-lor
Senator!, onor. D. Marzescii a ridicat cate-va critice In con-
tra legei §i a cerut amanarea el, pentru motive pe earl le
pot recapitula in modul urmator : legea acesta face
o dub% intrebuintare cu legea instructiund publice ; al
11-lea, ca este incomplecta, pentru ca nu indirqi, nice o
norms asupra organisAreI definitive ce trebue srt se dea
facultatel ; al III-lea, legea acesta este amenint&tore pentru
societatea cad ea nu desleaga inriurirea ce inveta-
mentul religios ar voi sa aiba asupra invetamentuluI laic,
si nu opreste impietarile ce S-tul Sinod este acusat ca me-
dita In contra societatei civile...
I. P. S. S. Mitropolitul Primat: Nici odata nu se va
intempla acesta.
D. Al. Marghiloman, ministru de lucretri publice: Cred
i eti ca nu se va intempla, Inalt Prea Sfinte, si de aceea,
in putine cuvinte, voiu resturna lungile observatiuul ale
onor. D. Marzescu.
Oare, D -nil mei, este vorba in momentul de fats de a
se da o solutiune definitive asupra cestiunel puss de onor.
D. Marzescu? Nu. Este vorba in momentul de fats de a
se enuncia numai un principiii, de a se da flint& legal&
unel scole care exist& de fapt, de a se pune pe trepta ce
'1 se cuvine un invetament teologic existent : pe viitor fa-
cultatea de Teologie va fi nu numai tolerator, dar legal-
mente recunoscuta.
§i
civila,
91
www.dacoromanica.ro

Acesta este, D-lor, exclusiv menirea legel care vi se pre-
sinte asta-ql ; nu se cere de cat recunasterea facultaiel de
Teologie, remanend ca organisatiunea el definitive, se se
face prin legea instructiunei publice.
S'a pus intrebarea : pentru ce atata pripe, si nu astep-
tam legea instructiunel publice care este inaintea mostre,
§i In care se vorbeste de acesta facultate ?
D-lor. o lege a instructiunel publice este una din le-
gile earl, prin natura lor, cunt mai dificile de facut, cart
suseita mai multe controverse si car' pasioneza pe 6ment
de obiceiii eel mai putin infierbantati la lupte.
Dace urmariti cele petrecute in Corpurile legiuitore de
eatl-va ani In cote, veti vedea cate legi de instructiune
publice adus In Corpurile legiuit6re si cate s'au vo-
tat ? Niel una!
Ce s'a facut cu legea D-lui Sturdza? Unde este legea
D-lui Maiorescu? Ca se nn vorbesc de cat de acesta din
urme, reeditata de D. Rosetti, nu aunt Ere doi ani de child
ea 'si astepta rendul si tine stie cat va mai trece One la
deseversirea el ?
Atunci intreb: este bine se, Warn o cestiune principals,
care ne preocupa pe tog, mai mult timp in suspensiune?
Pe and not facem legi, so:51a se desvolta ; pe fie-care
an intro si lea studenti in teologie avem. 6re dreptul se
mai amanam regularea sorteI lor ?
Si observati, D-lor, ca in momentul de fate viata n6s-
tre intelectuala se desvolta cu o rare, energie si In ordi-
nea stiintifica, si In ordinea literary. A venit timpul se ne
gandim serios si la ordinea de ides morale sail religiose
si, in primul rend, se consolidam edificiul religion, purifi-
cand si inaltand invetementul
Ei bine, cum voiti sa facem acesta, dace nu asiguram
existenta personalului didactic si nu dem un titlu oficial
elevilor formats de acesta?
Cum voiti acesta facultate se se intemeieze, cand din-
tr'ensa esind elevi cu diploma, diploma aceea nu ar fi pH-
mita de societatea eivila ?
Tot asemenea cu personalul el didactic. Pote el remane
la discretiunea budgetului si expus a dispare dupe capri-
ciul budgetar al unei singure Camere ?
Vedeti, prin urmare ce este necesar se punem tote di-
ligenta pentru ca sa consacram existenta definitive a fa-
cultatei de Teologie.
earl
www.dacoromanica.ro

Detaliurile functionarei se vor regula prin legea de in-
structiune deja examinata de sectiunile D-v6stre.
De altminteri, data prin ipotesa all impartasi aprehen-
siunile D-lui Marzescu, Inca a§1 pune ravna cea mai mare
pentru a vota legea de fata. A41 avem o §c61A de Teo lo-
gie separata de invetamentul general Ili de sine statat6re ;
acesta c61A, cere sa intre in colegiul universitar qi eti laic
aF# hesita un moment ?
Bine-voiti a vedea ca proiectul propune ca pe langa
17
cele patru facultati ale Universitatel din Bucure§ti sa se
17
infiinteze o a cincea, pentru Teologie".
Prin urmare, nu este vorba de o institutiune ultra-mon-
tana, fara amestec cu societatea civila, ci de o facultate
facend parte din invetamentul public al Statulul.
Nu am nevoe, D-lor Senatori, sa repet ca aceste reserve
le-am facut numal pentru a demonstra conclusiunea gre-
OM la care ajunge, cu densele, D. Marzescu. eller.' dad.
este in Europa un Stat care sä fi fost ferit de imixtiu-
nea clerului in afacerile seculare ale societatel, de sigur
acel Stat este Romania ; nicaleri nu yeti gasi un acord mai
perfect intre der §i civili, acord de traditiune vechia in
Cara la not (Aplause).
Ce remfine acum, D-nil mei, din obiectiunile puse de
onor. D. Marzescu ? Nu votez, slice D-st, acesta lege, cad
a§i vota vent ; nu Sill la ce me angagez ; nu cunosc pro-
gramul .i nu §tiA cum se va face recrutarea invetatorilor.
Asupra organisarel ne-am explicat; ea este de intregul
reservata legel generale care, in art. 249 din proiectul gu-
vernulul, confine tote dispositiunile necesare. Acosta a fost
chiar formal consacrat prin proiectul de fata, ast-fel cum
Tail intocmit delegatii ; proiectul primitiv continea un art.
2, care specifica materiile de predat in facultate. Comite-
tul delegatilor, de acord cu ministrul, ail suprimat acest
articol, pentru a lasa cestiunea intrega cand se va presenta.
Asupra recrutarei personalului, tot asemenea legea ge-
nerala se va rosti : nu este vorba ail' de a crea profesori,
nici de a le consacra drepturi pe carl nu le-ar avea.
In momentul de fata, suntem intr'o stare de lucrurl
care a mal fost la not in trecut.
Stiff cA, not am inceput prin o §c615, de rnedicina care
se asemana cu un invetament mal mult privat de cat
public.
www.dacoromanica.ro

Acea qe61a de medicina, a produs treptat personaJul me-
dical practie qi de invetAment. and s'ail veclut r6dele pe
earl le-a dat, a venit legea care a ridicat acea le6la in
facultate. Tot ma se urmeza cii. ast541. S'a format o §c6la
inalta, de invetament biserieeso ; acesta 1c61a de Teologie,
umila qi supusa tuturor vieisitudinilor la inceput, pe urma
recunoscuta ei regulamentata prin decretul regal din 1888,
ajungend sa, dea rode tot ma de bune ca ei le6la de me-
dicine odini6ra, este .nevoe sa, o ridick'm §i pe densa la
rangul de facultate. Cu alte cuvinte, sa trecem in drept
o stare de fapt preeara.
Rog dar pe onor. Senat sa bine-voiasea a nu se popri
de obiectiunile acute de D. Marzeseu §i sa, aprobe pro-
lectul de lege care s'a adus in desbaterile D-v6stre. (A-
plause).
Voci: Inchiderea discutiunei.
D. G. Marzescu: Cer sa puneti mai anteiu cestiunea de
amanare.
Se pune la vot amanarea qi se respinge.
Se pune la vot luarea in consideratie a proiectulul
vi se prime§te.
Se cite§te art. 1 din proiect.
D. G. Marzescu: Am un amendament, prin care cer sa
se insereze In art. 1 ca facultatea de Teologie sa fie su-
pusa la acelea,q indatorirt".
D. vice-prefedinte, I. Ianov : Principele G-r. Sturdza are
euventul.
D. Gr. M. Sturdza : i eti am cam acelmi amendament,
dar '1 propun la urma articolului.
D-lor Senator!, clerul roman are dreptul la t6te simpa-
tiile n6stre, fiind-ca este un cler national care nu's! is, ins-
piratiunile din streinetate si din tara §i pentru binele Wei ;
prin urmare, nu avem nic! un fel de indoiala asupra in-
tentiunilor sale. Dar pentru a impaca, observatiunile drepte
earl le-a facut D. Marzeseu, trebue sa clicem in lege el
acesta facultate va fi supusa la acelemi indatoriri ca ei cele-
1-alte faeultati pentru ca in adever profesoril trebue sa aiba,
grade academice ei elevil sa fie bacalaureati, am facut dar
un amendament care resolve ac6sta cestiune.
Iata amendamentul meti :
Propun sa, se adaoge la finele art. 1 cuvintele : Isi fiind
supusa la aceleag indatorirf" .
www.dacoromanica.ro

D. vice-presedinte: Bine-voiti depune la biuroit spre
a se pronunta comitetul delegatilor asupra lui.
D. G. Mdrzescu: D-lor, ambele amendamente all ace-
leasi idea si de aceea retrag pe al med.
vice-presedinte: Atunci rernane amendamentul princi-
pelui Sturdza.
Se consulta comitetul. delegatilor.
1. P. 8. S. Mitropolitul Primat, raportor : D-lor, co-
mitetul delegatilor deliberind asupra arnendamentului pro-
pus de principele Gr. Sturdzafiind-ca D. Mebrzescu '1-a
retras pe al D-sale fiind identic cu al Principeluiin una-
nimitate comitetul '1-a primit. (Aplause).
Se pune la vot amendamentul principelui Sturdza si
se primeste de Senat.
D. G. Marzescu: Cer cuventul pentru a propune un al
2 articol la acest proiect de lege.
D. vice-presedinte: Dati-m1 voe ; pun mai ant6id art. 1
la vot amendat.
Se pune la vot art. 1 cu amendamentul si se primeste.
D. G. Marzescu: Propun la acesta lege un al doilea
articol.
D -]or, fiind-ca facultatea ac6sta de Teologie este o ins-
titutie noun si n'are o institutiune similara in Iasi, precum
are cele-l-alte facultati, asa facultatea de Medicina din Bu-
curesti are o facultate similara in Iasi, facultatea ne Drept,
cea de Filosofie, cea de tiinte, t6te ad facultati similare
in Iasi ; facultatea de Teologie nu are facultate similara in
Iasi; de aceea ed cer ca, conform legel actuale asupra ins-
tructiunei publice, care ne spune in art. 260 ea: fie-care
fa cu lta te .se va organisa prin regulamente speciale, date in
forma regulamentelor de administratie publicd", cer, clic,
ca in ac6sta, lege sit se punk art. 2, conceput in urmatorui
mod : Acestet facultate se va organisa prin un regulament
special dat in forma regulamentelor de administrarie pu-
blics".
D. ministru al lucrdrilor publice, Al. Marghiloman: Care
facultate ?
D. G. Marzescu: Facultatea de Teologie.
P. 8. S. Episcopul de Romnic: Cer cuventul.
D. G. Marzescu: Inteleg chiar facultatea acesta de Teo-
logie.
D. vice-presedinte: Bine-voiti de dap in scris propune-
rea D-v6stra.
D.
www.dacoromanica.ro

D. G. Itiarzescu: V'o dat indata,; dar trebue sit dad o
mica explicatiune D -lul ministru.
D. ministru al lucrdrilor publice: Am creclut et cerf
infiintarea unel facultap de Teologie $i la Iasi.
D. G. Marzescu: Dupe legea actuala, nu exists in Iasi
facultate de Teologie; prin urmare, dispositiunile art. 260
nu se raportii la facultatea de Teologie.
Una din cele mat marl greutati de care are srt se is-
besa facultatea de Teologie, stit1 care are sa fie? Ascul-
tap, ea ami dap dreptate: personalul didactic al celor-
1-alte facultatl din Bucuresti se recrutdzA dintre pers6nele
acelea earl tree concursul la faculty file din lac precum $i
membril facultatilor din Iasi se recrutezit din pers6nele earl
tree concursul la facultatea din Bucuresti. InfiintAnd facul-
tatea de Teologie in Bucuresti si ea neavend o similara
in Iasi, intreb : cum $i in ce mod are srt se recruteze per-
sonalul didactic de la facultatea de Teologie? Ian, pen-
tru ce cer sA se punt in lege un articol 2, conceput intoc-
mai ea si art. 260 din legea instructiunei publice. Cer, o
repet, st se punt un mil art. 2, conceput in urmatorul mod:
17
.Acestet facultate se va organisa printr' un regulament
special dat in forma regulamentelor de administratiepublicet".
i tits de ce insist a se pune acest al doilea articol?
Pentru cä Sinodul pretinde ct prin legea sinodala, art. 26,
sunt abrogate dispositiunile si supremul control al guver-
nulul in ce priveste scolele eclesiastice.
Tin) Ci in f6rte mult casa se stie ca ministerul are su-
prema piveghiare si ultimul soil cuvent in materie de ins-
tructiune
D. prim-ministru, general G. illanu: D-lor, amendamen-
tul Marzescu este imposibil de primit, cad nu va
face de cat sti adua, o incurcaturA fart margins. D-sa s'a
agatat de un cas special, $i in vederea acestul cas special
vrea sa introdua un un articol in legea de fats. Ce ar
resulta? Ar resulta din acdsta a, am confirma o idee care
n'a intrat in mintea acelora cari au conceput acesta lege,
ea facultatea de Teologie nu intrit in legea instructiunei
publice all in vigOre ; pe and nos clicem, din contra, et
acestit facultate este supusA legel existente de instructiune
D-sa voesc sr) introdua, un articol a arm dispositiune
este all prcvequth, in legea instructiunel, aceea de a face
un regulament pentru acea facultate...
D-IuT
publica.
publica.
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE ThOLOGIE
D. G. eirzescu : 'L considerag de prisos?
D. prim-ministru, general G. Manu : Nu numai de pri-
sos, dar chiar i periculos; cad prin adsta D-v6stra sc6-
teti facultatea de Teologie din legea instructiunei publice,
pe cand ideea n6stra este a o supune la tote regulele le-
ge actuale a instructiune' publice.
D. vice-presedinte, 1. lanov: Ali au1it, D-lor, amenda-
mentul Marzescu, ca art. 2 non la acest proTect.
Consult Senatul, sunt cinsT domni senators cars sustin a-
cest amendament? Nefiind duct D-ni senator' se inlatura.
Voci: Inchiderea discutiunei.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldova ,si Suceva : D-lor Se-
natori, am cerut cuventul putine am de clis in urma
celor qise de onor. preopinenti, de D-nii miniqtrf qi dupe
banca prelatilor.
Voci: S'a inchis discutiunea.
D. vice-prepdinte, 1. lanov : I. I. S. S. Mitropolitul Mol-
dovei are cuventul.
1. P. S. S. Mitropolitul Moldova Suceva : Cu inn-
nire ved cele ce se petrec acum cu ocasia vottireT acestei
legs, care este de cea ma' mare importanta pentru instruc-
tiunea clerului. Cu totii stim care este s6rta clerului in
Romania, cu totii, de mult timp, repetam ca trebue im-
bunatatita aorta clerului, cea morala cea materials.
representantii clerului, am cerut inert de acum vre-o-
10 anT in urma imbunatatirea sortei materiale a clerului
in genere. AT vine BA se corn imbunatatirea sortei mo-
rale prin instructiune, vedem cu parere de red ca se
pune bete in rote din partea unora. Prin urmare, cred
nimeni nu va fi contra acestei leg' si vom vota-o cu to0.
Dar, din nefericire, Vanii acum nu s'a facut nimic.
Atunci ne-am cis ca dupe adsta vom veni cu cerere
la Corpurile legiuitore pentru imbunatatirea sortei morale-
a clerului.
D. vice-presedinte, I. lanov: Se pune la vot legea
total cu bile.
D-nii senator" proced la vot.
D. vice-pre,sedinte: D-lor, resultatul votului este:
Votanti . . . . 68
Bile albe 67
Bile negre 1
Senatul a primit proiectul de lege. (Aplause).
4:Do=41a4c
99,
si
,si
$i
si $i
Noi,
$i
ca,
$i
in,
www.dacoromanica.ro

MEMORIU
De starea bisericelor si a parohiilor orthodoxe din Judetul
Inca de la venirea mea ca Protolereti al judetului Bacat,
am avut intentiunea a face un schematism de bisericele
si parohiile orthodoxe din cuprinsul judetului, inei din
lips& de timp ream putut sg,'mi indeplinesc acdst& datorie
pant acum.
In anul 1885, am fdcut pe scurt schematismul bise-
ricelor i al parohiilor papiste; in anii urmatorT, cu oca-
sia inspectiilor, am adunat tote notitile relative la bise-
ricele orthodoxe si le am insirat in schematismul de Papa,
aretAnd Inc 6, numerul parohienilor de la fie-care biserica,
preotul de parohie si gradul lui de culture.
In sperania ca acesta lucrare va putea fi de vr'un fo-
los bisericei in genere, eu fAra, a mat intinde vorba asupra
insemnatittei unui asemenea schematism, crici on -cine o
p6te pricepe, voiti intra de odaia in materie, incepend cu
orasul Bacitti si dupe densul tote comunele din judet, es-
ceptandu-se cinci comuni compuse numal din unguri.
Oraul Baca&
In cuprinsul orasuluT aunt 6 biserici orthodoxe si anume :
1). Sf. Ierarh .Nicolat (catedrala) in centrul orasulut.
Biserica acOsta este de zidiu, frum6sa, dar neglijata, in anil
din urmit. In anul 1888, Primitria respective a dispus a
www.dacoromanica.ro

MEMORIO DE STAREA BISERIC. SI A PAROH. ORT. DIN J. SACO 101
se acoperi din noil cu tab15, facendu-i-se i mieT repara-
thmi pe dinafara. Sper ca Onor. Primarie va dispune a
se repara $i pe dinlauntru.
Asupra fundarei ei nu se gaseste nits o inscriptie nits
=car vr'un veleat, ci numal pe clopotul eel mare e tre-
cut anul 1848. De altminterea se stie ea pre la anul 1840
Prototereul Ienache Petrovici cu Pavel Christea, ambii de-
cedaV, all proiectat facerea acestei biserici, Si nu cu putin
struncin au terminat'o de abea la anul 1848, cand s'a
santit. Mij16cele de constructiane s'ati dat de credinciosi,
dupe cererea ce li se facea de initiators.
Langa paretele de m&la-di al altarulut, ()data cu bise-
rica se facuse o vestmentarie, insa la anul 1871, reposatul
Panainte Ianoli a facut cu propriele sale mij16ce cele tre-
buit6re si a transformat acea vestrnentarie in paraclis, unde
se oficiaza Banta Liturghie in c,lile ordinare.
Preoti la acesta biserica sunt: Gheorghie Crivet (sub-
protoiereu) seminarist de gradul al II-le, si Ioan Scarlat
(curs catihetic).
Din veniturile biserice, pe langa care da Primaria o
subventie, se mai intretine Inca un diacon, dot cantareti, un
canonarh tai dos paraclisiarhi.
2). Adormirea Mace Domnului (Precista) intretinuta
de Stat, situata la marginea de miaga-di a oracului. Bise-
rica acesta este facuta la anul 1491 de catre Alexandru
fiul lui Stefan cel Mare, dupe cuai arata inscriptia in limbs
slavona, de pe paretele pridvorului.
Reproduc acea inscriptie din opera Prea Santitului E-
piscop Melchisedek : Notiti istorice tli archeologice" (pa-
gina 128).
Cu vointa Tatalui si cu conlucrarea Fiului, si cu se-
', versirea SAntului Duh. Evseviosul iubitoriul de Chris-
51
tos Ioan Alexandru Voevoda, fiul lui Stefan Voevoda,
77
Domnitorul Moldovei, a zidit acest Templu in numele
77
Adormirei prea Curate Nascet6rei de Dumnecleu pu-
37
rurea Feciarei Mariei, s'a seversit in anul 7099, luna
17
Ghenarie 1". (1491).
si
$i
$i
si
si
$i
www.dacoromanica.ro

102 MEMORO
I. Ceti rpo6i CITB0pa a maul nawr, illuxatt inoTtift 1) HOCTe.11Hlata
Rutrutrt, CBOCII MapiaM. nptACTalillCA BI AHn 6aarojtTunaro Bacudia
imam, RI aIT Zupx Aliij.
H. 'wan A.iteaumn, Bono Jo, CHI Cr& Dana Boenomt a) r nAim sem
Modgauctioif ylipacn clft rpo67) , upegcra-
MICA RI BtlIHMII w6mTemt RI ZITO "594 Adeca :
L Acest morment (II) faciz si infrumuseta jupanul Mihat
Ciuteaci postelnicul jupa,nesef sale Maria. A r6posat in Vele
evlaviosului Vasilie voevod, in anul 7144 (1636). Luna Mai.
II. loan Alexandra voevod, fiul lui Stefan voevod, domn
nl teril Moldovei infrumuseta, acest morment
care s'a stramutat la vecInicele lacasuri in anul
7130 (1622) luna....
Preoti servitor! la ac6sta biserica sunt: Gh. Atanasiu
Ingrijitor si I. Enea, (ambii seminarist! de gradul I). Pe
langa acestia Statul ma! plateste inca do! cantareci si un
paraclisiarh.
3). Nagerea Scintului loan Botezatorul, in centrul ora-
Biserica acesta e de zid in stare buns, si de vr'o
cati-va an! ingrijita ma! bine.
De asupra upf la antret a avut inscriptia sepata pe F4-
tra, Snse cu facerea pridvorului s'a astupat mat tot, si cat
a mai remas este nediscifrabila. Pe pomelnicul Ctitorilor
se citeste : Pomelnicul Ctitorilor biseric.ei din Bacatt, unde
este hramul Nasterea Santulu! loan Botezatorul, 1813
August 29, care s'a facut in dilele Prea Santie! Sale Ki-
17
riu Kir Gherasim, Episcop RomanuluO. Ce s'a facut?
Biserica sau pomelnicul ? De si este greiii a respunde, eu
cred totust eft mesa data se raporta la fundarea bisericei,
efieT aparena nu o arata a fi ma! veche.
1). Numele familiel pare el ar fi thoTto., adicl fiul lui Ciutea.
AcestI familie mai esistl Inca si astI-4I la Buhl, qi r6posatil for
sunt inmormentag la ac6sta Biserica.
2). Stefan 'romp, Voevod, a domnit a doua ora, intro anal 1621-23.
.1,3,Fm.a.
ume.
3ulut.
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICELOR SI A PAROH. ORT. DIN JUD. BACAU 103
Preotf servitor! sunt: C. Suteseu (curs catihetic) si P.
Bocescu (Seminarist gradul I), pe Tanga care maT suet dot
cantfireti §i un paraclisiarh.
4). Santa Imperaft, in partea de apus a orasuluf si in
apropiere de gait.
Ac4st6 biserica este de zid, in stare bunit, facuta in anul
1845 de Manoil Crupenschi si Antohi Barzu, ambi! decedatl.
Veleat nu esista, nicf inscripcie si nici pomelnicul etitori-
lor nu spune nimic, ci numai dupe arititarea Preotului.
Preotul liturgisitor se numeste Gh. Popovief (fara curs).
5). .Bona -Vestire, in partea de resarit a orasuluf. Biserica
actualii este de zid, in stare bunii, facuta intre atilt 1879-81,
far in anul 1882 s'a santit. Mijhicele de constructie s'ati
dat de piosii crestinT §i de comuna. Mai 'nainte era o bi-
serica pr6sta in forma un.f case, facuta de D6mna Soltana
Sandu Sturza, al efirea portret se pastr4da in biserica a-
tarnat de pa'rete.
Preotul de aice e Gh. Vasian (curs catihetic). §i.
6). Santa Treime de la cimitirul orasuluf, in partea despre
medti.-di. Biserica acesta s'a inceput a se construi ineit din
anul 1875 si de abea in anul 1886 s'a terminat si s'a san-
kit. Comuna Bacaif e fundat6rea et.
Parohiile in urba Bacati nefiind regulate inteun mod
definitiv, insemn aid nuna6rul total at contribuabililor or-
thodoxi, care se riclicit la 650.
Plasa Bistrita de sits.
Plecand din Baertii spre Moinesti, la departare de patru
chilometri, intri in :
Comuna Marginen, compusii, din 92 contribuabilf or-
thodox!. La marginea satuluf despre resarit se gitiseste bi-
serica de parohie, de lemn, prosta, facuta mai inainte de
anul 1749. Ac6sta se probezA din pomelnicul Ctitorilor
care se esprimil asa : Aeest pomelnic este facut de mine
Constantin Roset, ()data cu catapetesma la biserica mea,
de pe mosia mea Margineni, of inutul Bacaului, in dom-
www.dacoromanica.ro

104 MEMORIU
77
nia al treilea a lin Constantin Mavrocordat V.V., la let
77
725 7 ". De aicea se vede c la anul 1749 s'a facut nu-
mai catapetesma de catra proprietarul Constantin Roset,
iar biserica esista deja.
In fundul bisericel se gase§te o petra mormental4 de
marmura, cu inscripcia grecesca sapata fulauntru, $i in mij-
loc Msarcile ambilor t6rii Moldova §i Muntenia, in relief. E
inmormentata aici Domna lin' Matheiti Ghica V.V., care
alternativ a Domnit in ambile Reproducem aid a-
cesta inscriptie, cu traducerea el, facutit de D. G. Erbi-
cenu, profesor de limba elina. Ea sunk, asa:
KE'TOEI .1:111AP'ArAA.E MOAYABCIN,
A'ONINEIE, WAMAPTIE. nvIrrirrol: TE MATOAION,
roNor. TEAO-rmnin, TKIK/AAON
XPONOAOPIK'ON.
-MEM EDI"' A MBEI, 'ESMNTPIKO'TPI'OIKTP'A.
'01kTOBP'101' : I'A.
Marca Marca
Moldova Muntenia'
Bourul Corbul J
TA(1)0E AFEETAKEN M'OPOE,
'EfrONOIE A IIYIN "AMA,
MAPIAN ETU, A'r rmiroPioN,
TO-1" M'EN EriNETNON, OITATPA A"F.MMANOTITA.,
'E 'EFKON, AIKATEIYINIIN PONOrx, T-12NAE.
ATTE: K'Z.
Inscriptia este scrisa in limba veche elena in versuri
trimetre iambice, al atria sens este acesta
l'ame'ntul Moldavilor ascunde corpul Smaragdei Ddmnei
sotia Principeht Matheit ce fu fit al luT Grigorie din
Gbicule§ti.
IIronologia. (Este Inca un trimetru iambic).
N'EAIEIBIAMBEI, 'ESIVINTPIK
so. 5. 4 5. 10. 2. 10. x. 40. 2. 5. xo. 5. 6o. 40. 50.300400. x0.20.4 0.100. xo. 70.20 20.3 0.20o. I
care adunate fac: 1776, Octombre 11.
Or!.
AvIA
111)11rOPIOT.
ITVAFITEI,.0"n:
VINTA)TE,
IIP'OTIETI-1
ArIT:
(
FIKIANE
gi
O'TPIO'IETPA.
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICILOR $I A PAROH. ORT. DIN JUD. BACAt 105
Mormentul nneste pre ngscutii, ce i-a despfirtit mortea,
copii impreung, cu dol nepoti: pre Maria mai ant6iti, iar
apoi pe Grigorie acaruia ea fu sotie, -iar fiica lut Emanuil ;
pre Elena, Ecaterina fif a! acestora".
1795, August 26.
N.B. Se observg, mai multe erori ortografice provenite
negresit de la sepdtori, Ca : MatOiliov, 4)Evtao-Te, Ocro5piou, etc.
Din acestrt inscriptie se vede cg, la anul 1776 in mor-
mentul din Biserica comune! Marginen! s'a inmormentat
a:Spina Smaragda sotia lui Matheiti Ghica, carele a domnit
mai ant6iti in Muntenia la 1752, Tar in anul urnator 1753
s'a stritmutat la Domnia Moldovei, made domni pang, la
1756. In acelasf mortnent mai tiirditi pang, la anul 1795
s'ati mai ingropat: Maria nora mentionatei D6mne, fika
a unul Emanoil; Tar apoi biirbatul el Grigorie fill, precum
se vede din inscriptie, al lul Matheiti Ghica si a Domno
Smaragda. Tot aid aunt inmormentate si dou6 nep6te a
le Dornnei Smaragdei, fiice ale mentionatilor Grigorie si
Maria.
Preotul acestei comuni este I6n Grosulescu (Sem. gr. I).
De la Margineni mergend inainte, distant ca de 6 chi-
lometri, se gaseste:
Comuna Luncani. Biserica aceste! comuni este de lemn
bung,. Mi s'a spus crt aid odiniorg ar fi esistat Schit de
calugari, dar cand anume s'a desfiintat nimeni nu stie.
Observand pomelnicul ctitorilor am vOut in§irate mai
multe nume de Ieromonahi si Monah! ; de altmintrelea nici un
veleat nicAire. Cred insg, ca Biserica acesta trebue sa fie
mai bine de 100 anT.
Populatia comunei insume0 cifra. de 173 contribuabili
orthodox!, Tar preot slujitor este C. Crivet (Sem. gr. I).
Departe de Luncani ca la 2 chilometri, intri in:
Comuna Slobozia LuncanY, compusa din cate-va midi
cotune cu o singura bisericg, in satul Podi,s. Biserica a-
cesta e de lemn tencuitrt, facutg, la anul 1845 de popo-
Biscric Orilkodoai Romani. 3.
www.dacoromanica.ro

106 mEmosit
rent. De asupra iminelor din fundul Bisericei se citesc a-
ceste cuvinte St se stie de cand facut si sanOt Bi-
n serica cu hramul Santul Ierarh Nicolai din Luncani, co-
tuna Podis, la anul 1845".
Preot de parohie e tot acel din cotuuna Luncani, 'far
parohienT are sub ascultarea sa 123 contribuabili orthodoxi.
De la Bacati mergend spre nord, pe valea Bistritei, se
intind mat multe comuni ; cea inta,i este :
Comuna Fontanelele. Satul cu asemenea nume este chiar
in cdsta orasului Bacit1, cu o popula,tie de 52 contribua-
bill. Biserica este de zid, buna, cladita de peste 120 ant
de proprietarul mosieicred, cad poporeuil nu ar fi fost
in stare sa faca asemenea biserica. Nu am gasit nici un
veleat. Pe un clopot insa am cetit: Cu cheltueala Dumi-
sale Vasile Ruset Hat. 7274" (1766). Se pate ca chiar a-
ckta persona se fie ctitorul adverat al bisericei. Parohul
de aid este batranul preot Ilie Telimak (fara curs). Un
alt sat numat Sili,stea, compus din 12 contribuabili are o
biserica de lemn, prosta, frith veleat, si care dupe spune-
rea poporenilor se crede a fi de apr6pe 100 anY.
Spre nord de la Fontanele, distanta de 2 chilometri se
afth, satul Hamdus, resedintacomunei Fontanelele, cu 108
contribuabili orthodox'. Biserica de aict este de zid, in
stare burnt, facuta la anul 1850 de cittra proprietarul
Printul Emil Vitegstein, despre care probka inscriptia
de la curpanul aseclat dinaintea catapetesuaei. La fronto-
nul bisericei a fost inscriptia detailata,, dar cu timpul s'a
sters, asa ca, asta-ti nu se pate ceti mat nict un cuvent.
Preotul acestel parohii este Al. Tabacariti (Sem. gr. I).
Apr6pe de Hamems, ca la trei chilometri se incepe :
Comuna GarleM, cu resedinta in satul Racila. Numele
satului ar fi venind de acolo, ca parade ce curg prin sat
sunt abondente in rad. Biserica din acest sat este de zid,
buna, facuta in anul 1868, dupe cum arata veleatul scris
pe paretele dinafara.
Populatia orthodoxy de aici se ridica la cifra de 49 con-
sail
mo-
siet,
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISFRTCELOR $1 A PAROH. ORT. DIN JUD. BACA.I1 107
tribuabili, earl ail de paroh pe preotul Chiril Climescu
fitra curs).
Cam in dreptul Racilei, pe malul Bistritei, este satul
Getrlent, cu o populatie de 48 contribuabili.
Biserica parohieT este prefAcuta in anul 1876 in locul
altea de nuele, ffira veleat.
Apr6pe de podul de pe Bistrita, soseaua Bacau-Peatra,
este satul LespeO, cu o populatie de 37 contrib. orthodoxi.
Biserica satului e de lemn, veche de peste 100 ant, insii
prela,cuta, s'antit4 in anul 1886.
Parohul acestor doue sate este Ion Ghervescu (Sem. gr. I).
Trecend podul Bistritei in partea drepta,, lang5, Tergul
Buhus, este:
Comuna Racova. Satul Racova are o populatie de 165
contribuabili, in care intrei, si populatia satelor HalmacT6ea
ski Gura-Viet.
Biserica satuluT este de lemn, fatutit la anul 1844, dupe
spunerea preotului, dar veleat n'am gitsit nichire.
Parohul satuluT Racova este Ioan Marcu (fart curs).
In c6stele TergusoruluT Buhus este satul Lerfcana, cu
o populatie de 61 contribuabili. Biserica de parohie este
de lemn, bunisorg. De-asupra uses la intrare se citeste a-
cestii inscriptie: Acest sant ions s'a facut prin silinta si
Postenela SantieT Sale Iconomului Nicolas cu a-
jutor de la Epitropie o mie de lei, i poporanif acestel bi-
71
sericT alti miluitori cat 1-ail lasat inima, ins& fitei, con-
,/ CEA, ; s'a inceput la anul 1848 Maiti 23, si s'a isprAvit la
anul 1850 Noembre 8, si zugravii Diaconal Lupu
Mihail fiul inituntru paretii sunt tapisati cu mu-
sama, pe cart aunt zugriivitT santii cu 6re-care artd, de
unde se conchide ca zugravul Diac. Lupu avea cunostinta
de meseria sa. La fundul bisericeT, inauntru, este tumor-
mentat Iconomul Nicolai Buculeiti ; o platrit cu inscriptie
este asezatit pe morment.
Preotul de servidu se numeste I6n Vartolas (bra curs).
In dreptul scomunet Racova, pe partea drepta a Bis-
tritei este.:
Buculeiti, ski
ski
ski
sets.
ei
www.dacoromanica.ro

108 mEmolut
Comuna Buda, cu o populatie de 214 contribuabili or-
thodox!. Biserica acestei -comuni este de lemn, prosta, dui
rata de mai bine de 100 ani. Pe ic6na hramului Santa lui
Dimitrie se gaseste trecut anul 1819, dar creel ca la a-
cesta data s'a prefacut catapetesma, caci biserica arata a
fi mai veche. Actualminte acestk biserica este inchisk, Tar
poporenii sunt pe tale de a cladi alta din noit
Preotul de aice se numeste D. Sion (fark curs).
Mergend spre nord de la comuna Buda, departare ca
de tree chilometri, tot pe aceeasi lature a Bistritei, intri in:
Comuna Biagegi. Biserica de parohie este de zid, bunk,
tusk cam neglijata, fAcuta in anul 1842 de CaminarTul An-
gheli Vali, posesorul movie! pe atunci. De asupra user a-
far& se mai pot ceti Inca urmat6rele cuvinte : Acesta bi-
17
serick ce s'a zidit din talpa inzestrata cu tote pod6-
)7 bele et. s'att facet cu grea cheltuell a Dumnialui pose-
sor mosiei Blagesti. Caminarik Angheli Vali.
1842 August 21.
La frontonul pridvorulul este zugravita CuviOsa Paras-
cheva, patronul bisericel, Tar pe de lkturi scris : C. Pa-
', rascheva din orasul Ipivat, patria ctitorilor bisericei".
Biserica acesta are un stil curat grecesc. Acoperementul
el este mai molt plan si cu done cupole la fa0 ; inlauntru
patru randuri de strane, done pe langk pkrep si done prin
mijloc de-alungul pan5, aprope de catapetesmk. Pe pare-
tele din drepta aunt zugraviti ctitorii, CaminarTul Angheli
cu sotia sa, tinend biserica pe man! si mai multi fii si fete
aretand spre biserica.
Mosia Blkgesti este proprietatea Santului Spiridon din
Iasi. Cu vr'o 20 de ani in urn:a Epitropia ingrija de bi-
serica cu tote cele necesare precum: card, vestminte, etc.
ba Inca intretinea si un personal bisericesc din tree preoti,
un diacon, doi cantkrepl si un paraclisiarh, cu cate 600
lei vechi de preot si diacon, Tar cleric! mai pu-
in ceva. Asta-cil insa onorab. Epitropie a Ospitalelor San-
tului Spiridon retras orT -ce ingrijire de la biserica si
co-lalti
si
'st-a
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICILOR SI A PAROH. ORT. DIN JUD. BACAll 109
personalulul Preotl Hunt treT si anume : I. Bocescu (Sem.
gr. I), V. Felimon si D. Grosulescu (fara curs), Tar pa-
rohieni all sub ascultarea for 300 contribuabili orthodoxy.
Cu apropiere de Blagelti se incepe :
Comuna Valea lul Ion, compusa din doua sate cu done
biseriet, si anume:
1). Valea lug Ion cu o populatie de 260 contribuabilT.
Biserica parohiei e de lemn, pr6sta, durata cu 60 de ant
in urma, caci de si pe pomelnic se vede trecut veleatul
de 1789, dar acesta data se raporta la o alto biserica dina-
intea acesteea. Pe o strand am gasit sapat anul 1825 cred
ea de atunci este durata biserica.
Preatit N. Capra si I6n Sion. (ambit fara curs), Bunt pa-
rohi in adsta cotuna.
2). Tirdent, cu o populatie de 94 contribuabili ortho-
doxi. Biserica este de lemn, bunk facuta la anal 1850 de
poporani, dupa spunerea dascalulul Ion Bejan, dar veleat
n'am gasit nicaire.
Preotul de parohie se numeate Gh. Mocanu (fara curs).
In dreptul Buhusului, partea de resarit, Tanga soseaua
Bactiti-Roman, se gaseste :
Comuna Berefli, cu o nopulatie in total de 339 con-
tribuabili orthodoxy si cu trey bi,erici si anume : 1) Bi-
serica San it Voevodi de zid, bunk, cladita la anul 1858,
dupa cum arata urmatdrea inscriptie de la usa antretului:
77
Ac6stA sf. Biserica si dupe cum se vede, cu hramul sf.
77
Voevo4f, a sf. Imparati, s'atl zidit en cheltueala si os-
71
teneala Dumisale Hog. Constantin Cabin, spre a sa ved-
77
nica pomenire. 1857 Augusta.
2). Biserica Nicokd din satul Climestt, de lemn, pros-
tit, durata de poporeni cu 70 any in urma, fara veleat.
Preotul acestor doue biserict este Manoil Movileanu (filo.
curs).
3). Biserica Adormirea Mecei Domnulul, facuta de va-
latuci si santita, in anul 1881, inaintea acesteea era o alta
biserica de lemn, carea din imprejurrtri necnnoscute a ars
in anul 1877.
el.
www.dacoromanica.ro

110 MEMOR111.
Preotul de aid e Ioan Roseiti (Sem. gr,I).
Aprdpe de Beresti spre mega -di este satul Bradul din:
Comuna ASferbesti. Aid la marginea satuluf este biserica
de parohie, de lemn, in stare bunis6ra, flicuta cu 25 de
anT in urma, fare veleat. Populatiaa satuluf este de 40
contribuabili care se cauth. de preotul din satul $erbesa,
reledinta comuneT. Biserica de aicl e de zid, in stare buna,
facuta in anul 1843, dui:16 cum arata veleatul scris pe
turnul bisericef, p'artea despre anus. Poporul de aid se
urea la 125 contribuabilf, far parohul intregef comuni este
V. Roseiti (curs catihetic).
Mergend la vale pe §esul Siretului, la departare de 1
kilometru, dal in Comuna Schinad, cornpusa din tree sate
cu tret biserici si anume :
1). Peletincit, cu o populatie de 45 contribuabili. Bise-
rica de aicr e de zid, bunt, facuta in anul 1838 de loan
Iurascu, proprietarul mosief pe acea vreme. Acesta se
vede din pomelnicul ctitorului.
2). Cdrektt, cu o populatie de 50 contribuabili ortho-
doxT. Biserica satulut e tot de zid, buna, facuta la 1843,
dup6 cum arata veleatul scris pe catapet4sma in altar.
Fundatorele eT este Ioan Greceanu, fost proprietar mosiel
pe acele timpuff;
3). SchinenI, cu o populatie orthodoxy de 45 contribua-
bill. Biserica de aid este de zid, intretinuta f6rte bine de
proprietarul mosiei, Dl. Gheorghe Exarchu. Acesta bise-
rica este cladita la anul 1848 de Hristodor Exarchu, 0-
rintele Gh. Exarchu, dup6 cum se 'Ate orienta ci-
ne-va din pomelnicul ctitorilor. Fericitul ctitor este tumor-
mentat la fundul altaruluT, afara. Pe mormentul luf este a-
sedat un monument prea, frumos, avend urmatorea ins-
criptie : Aid odihneste robul lui Dumnedeti Hristodor
Exarchu, nascut in Epira la 1 Martie 1801. Mort la Mol-
dova pe mosia sa Spineni, la 9 Octombre 1865".
Preotul intregei comuni este V. Roseiti (Sem. gr. I).
In apropiere de Schineni, partea de met-di, se incepe:
§i
D -luT
77
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICILOR PAROH. ORT. DIN JUD. BACAt 111
Comuna Sducesti, proprietatea fostului Domn al Mol-
dovei Ionita Sturza. Biserica din satul Saucesft este de
zid, mareata si solid luerata. Afara pe p6retele despre a-
pus se eiteste ac4sta inscriptie : Acest sant local este In-
,' ceput de Domn Ioan si D6rona Ecatherina Sturza, en fiii
lor, Vasile, NicolaT, G-heorghie, Alexandru, Ilena, Cons-
), tantin, anul 1825, si din nestatorcia vremilor nu s'a pu-
,,tut ispravi, dar la anul 1860, Octombre 26, a'-a seversit
cu tate cele trebuitore de Beizadea Costache Sturza, si
77
ac6sta pentru aducere aminte a vremilor viit6re".
Intrand inauntru, magnificenta acestei biserici iti im-
pute respect, niste feresti mart &Ai o lumina vie ; fara a
avea colone si despartituri, fatada intregei biserici este o
vala, asa ca rindurile de strane de pre langa perett for-
m6da done semi-cercuri ; Catapet6sma este prea frurn6sa,
Altarul spatios si luminos, santul Prestol e aseqat pe o
lespede de marmura sprijinita pe patru stalpi iarasi de
marmura ; cu un cuvent ac4sta biserica este una din cele
mai frum6se biserici a EparhieT Romanului. Dintre od6rele
bisericei, mai de pret se gaseste un Epitaf de Rossia, lu-
crat en fir de our adeverat §i Cu rnatasurl, Tar jur-imprejur
arabescuri formate din cusuturi fine cu margliritare ; are
si o inscriptie greaca pe de laud ; veleatul, de va fi, cu
greti se p6te afia, cad pe alocurea ros literile. Acest
Epitaf este pastrat intr'un dulap de sticla atarnat pe
rete la strana mica, Tar dinainte arde incontinuti o candela.
Intre cartile Bisericei sunt doue rinduri de carp gre-
cestl, cart au sa se strice fiind-ea nu se pastreda bine. 0-
piniunea mea ar fi ca EA, s6 is de aid si sa se depuna in
biblioteca Santei Episeopii spre pastrare.
Populatia acestm sat este de 186 contribuabili ortho-
dox', carT au ca pastor spiritual pe preotul Mihail Dimi-
triu (Sew. gr. I).
Spre m6qa-di de Saucesti, chiar pe malul Siretnlui este
satul Bolt, cu o populatie de 179 orthodox'. In mijlocul
satulul este biserica de zid, crapata si gata a se ruinacu totul.
51
sail
pa-
www.dacoromanica.ro

112 MEM ORIO
In privinta fundaret et, urmatOrea inscriptie pe paretele
dinafara, arata data fundarei si numele fundatorului : A-
cest sant locus s'a inceput la anul 1863, April 10, si s'a
11
seArsit tot in acest an en tote ale et cheltueli, de Bei-
', z'adea Costache Sturza, si pentru aducere aminte a vre-
77
milor viitore s'a scris ac6sta piatra. Octombre 26.
Preotul acestel enorii este Gh. Arghir (Sem. gr. I).
In dreptul Saucestilor, partea de apus se gaseste ;
Comuna Ciumast, cu re§edinta in satul Pesti situat pe
malul sting al Bistritei. Biserica de popor este de lemn,
tencuita pe ambele parti, durata In anul 1837, dupe cum
arata veleatul scris pe pArete afara.
Tot pe malul Bistrite , spre nord, este satul Ciunzalsf. Bi-
serica satului este de lemn, in stare pi-6sta, durata la a-
nul 1812, dupe cum arata pomelnicul ctitorilor.
Populatia acestor doue sate se urea in total la cifra de
196 contribuabili orthodoxi, avend de paroh pe preotul
Gla. Hoisescu (Sem. gr. I).
Tot in comuna Ciumasi mat este satul Iliesi, cu o po-
pulatie de 35 contribuabili. Biserica este de lemn, prostN,
facuta de vr'o 30 de ani, fara veleat.
Preotul servitor aid este Thoma Neica (Sem. gr. I)
care pe langa parohienii satului liesi are sub cautarea sa
satele Halmaci6ea si Gura Vail din comuna Racovu.
Trecend Siretul, in dreptul satului Holt, se gaseste :
Comuna Buhodu, cu o populatie de 241 contribuabili
orthodoxi. Biserica de aici e de lemn, in stare buna, pre-
fl cutil in anul 1883. Nu are veleat, cu tote acestea, dupe
spunerea batranilor, nu e mai veche de 60 ani.
Preotul comunef se numeste N. Ghervescu (Sem. gr. I).
Mergend de la Buhociu, pe malul sting al Siretului, in
dreptul Saucestilor este:
Comuna Pretje,sti, cu o populatie orthodoxi, din 72 con-
tribuabili. Biserica de aid este de zid, in stare buna, cla-
ditit In anul 1845 de posesorul mosiei, dupe conclitiile con-
tractului. Mosia Prajesti a fost a bisericei Raducanu din
Tergul Ocna.
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICILOR SI A PAROH. ORTH. DIN IUD. BACAU 113
Parohul respectiv se numeste Ioan Borcea (fara curs).
Langii Prajesti partea de resarit, departare ca de tret
chilometri dal in :
Comuna Bogdan4ti, compusa din done sate cu doue
biserici $i anume:
1). Bogdetnen cu o populatie orthodoxii de 80 contri-
buabili. Biserica parohiet este de lemn, prosta cu desever-
sire si nemeritabila a sa mai oficia in ea Dumneqeesca li-
turghie; nu are nici un veleat, cu t6te acestea se presu-
pune a fide aprope 100 ani.
2). Hertiona, unde este si resedinta comunei, cu o po-
pulatie de 90 contribuabili. Biserica de aici este de zid,
inceputa, in anul 1872 si terminata in anul 1886 cand s'a
si Antit. Parohul comunei se numeste V. Iordachescu
(Sem. gr. I). Spre nord-est de Herti6na se gaseste satul
Fundeni, din :
Comuna Berbicent, cu o populatie de 65 contribuabilt.
Biserica parohiei este de lemn, in stare prostg, adusa
aici din comuna Sacuen1 de 45 anT. Cu apropiere de a-
cest sat, partea nordica, este satul Berbicenii, resedinta co-
munei, care are 90 contribuabili orthodoxi. Biserica aces-
tui sat este tot de lemn, insa, tencuita pe ambele parti,
facutA, si saMitit in anul 1881.
Tot in acesta comuna mat este o biseria de zid, in
stare prostit, in satul Chiticeni, facutii de vr'o 45 de ant ;
actualminte nu se oficiaza in ea Arita liturghie, din causfi
ca este crapata in t6te partile si arnenintA a cadea.
Preotul intregei comuni este Joan Mitru (Sem. gr. I).
Spre resarit de Berbicent este resedinta :
Comuna Sacueni, unde se glsesc 136 contribuabili or-
thodoxi. Biserica parohiet e de lemn, durata la anul 1778
de catra, poporeniT el, dupe cum aratit veleatul trecut de-
asupra uses afara (7286).
Parohul respectiv se numeste Ioan Banu (Sem. gr. I).
Cam spre nord-est de Sacueni, se gaseste :
Comuna Odobefn, compusa din doue sate cu doue bi-
serici, si anume:
www.dacoromanica.ro

114 mEmoRttr
1). Odobestit cu o populatie de 168 contribuabili. Bise-
rica parohiei este de zid, in stare buna, cladita de popo-
r6ni de vr'o 46 ani, fara veleat.
Preotul servitor se numeste C. Popescu (Sem. gr. I).
2). Tisa Silvestri, cu o populatie de 60 contribuabilT.
In acest sat a fort odini6ra un schit de monahi, asedat la
marginea padurei, partea de r6sarit a satului. Acel schit
s'a desfiintat de mult,. lar din obiectele bisericei si mai cu
sama cartile mai t6te in limba slavona, le-am giisit la bise-
rica din Turluiti asvarlite in cafas; le-am si dus la Santa
Episcopie spre a se conserva in biblioteca.
Biserica poporului din Tisa Silvestri este de lemn, in
stare pr6sta, facuta, la arm) 1772 dup6 cum dovedeste ve-
leatul sapat deasupra uses afara (7280).
Preot liturgisitor este acel din Sacueni.
Cam spre snd-est de Sacueni se afla :
Comuna Maret,M, cu o populatie ce se urea la suma de
278 contribuabili. In aasta comuna este numai o singura
biserica in activitate, cad ceea-l-alts, de zid a r6mas in
pArasire, fiind-ca poporenif n'ati mij16ce de a o termina
$i santi. Biserica care functioneza, este de lemn, in stare
bunk facuta cu 75 ani in urrnA de Manolache Sturza, fra-
tele fostului Domnitor Mihail Sturza ; acgsta insA dup6 spu-
nerea dascalului, cfici nu este nici un veleat sail inscriptie.
Parohul clmunet este Ioan Stiubeiu (Sem. gr. I).
De la Maritsa mergend Inainte. spre meqa-di, la depar-
tare ca de seapte chilom. intri in satul Lunca, resedinta :
Comuna Filipea, cu o populatie de 242 orthodoxt. Bi-
serica de aid este de lemn, in stare prosta, facuta cam
de vr'o 80 de ani, earl in acest sat adusit de 30 ani din
satul Filipeni, veleat nu are nicaire.
Preot slujitor este Gh. Chirila (Sem. gr. I).
La departare de patru chilometri de Lunca se giiseste :
Satul Fruntesa, cu o populatie de 180 contribuabili.
Biserica parotilei este de lemn, in stare buna, durata in a
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICILOR $E A PAROH. ORTH. DIN JUD. BACAt 115
nul 1855, dupe cum arata veleatul sapat intr'o piatra de
la ternelie, partea de sud.
Preotul satului se numeste Teodor Davidescu (Sem. gr. I),
In dreptul acestut. sat spre resarit, se gaseste:
(,'omuna Orelegi, compusa din 3 cotune cu trei biserici
si anume :
1). Ordegii cu o populate de 87 contribuabili. Biserica
de aici e de zid, in stare bunk, cladita la anul 1785 de
catre poporenif el, dupe cum aratk pomelnicul ctitorilor.
2). Antohe,stt, unde este o populatiie de 77 orthodoxi.
Biserica care functioneza, este de lemn, in stare prostrt, ark
veleat. Poporenii de aici, rezesi fruntasi, reedifica in pre-
sent o biserick de zid, cad): cea esistenta este prosta de
tot si nu face on6re satului.
Preot liturgisitor la aceste doue sate este Lupu Sandu
(Seminarist gr. I).
3). Faghieni, unde sunt 96 contribuabili orthodoxi. Bi-
serica parohiel e de lemn tencuitk, in stare bunk, facutil,
in anul 1832, dupe cum probe4A veleatul sapat in usorul
uses de la pridvor. In altar pe ic6na Domnuluf Christos
este scris : Acestk catapetesma s'a zugrAvit de mine Sava
Zugrav, 1833".
In comuna Otelestl locuitoril sunt rezesi vechi. Mi s'a
spur de cine-va ca pi ar poseda un document in limba
slavona pe pergament de la Stefan eel Mare. in care s'ar
fi spunend, ca Stefan a gratificat pe Logofatul 001 pen-
tru serviciile aduse Orel cu o portiune de pament,
de la numele acestuf Logofat ar fi venind numirea de
Otele,sa. Am cerut acel document spre a-1 inainta P. S.
Episcop pentru traducere, locuiitorii fuse au refusat a-1 da,
de teama ca o sa li se rAp4scii. mosia. Documente de a-
cestea in jud. Bacau sunt multe, si ele asta-;11, fata de
legele Orel, nu mat sunt bune de cat pentru istoria
Preot servitor in satul Faghieni este V. Luncanu (Se-
minarist gr. 1),
Aprope de Ocelesti, ca la. 3 chilometri spre nord, intri in :
$i ca
Vera.
www.dacoromanica.ro

116 MEMORIC
Comuna GlodurL Aid este un tergusor mic compus mat
mult din evrei, numit si tergul Botez, sunt cu tote aces-
tea si 74 contribuabili orthodoxi. Biserica for e de zid,
in bunk stare, facuta la anul 1856 de proprietarul mosiel
pe acea vreme C. Botez, dupe cum aratk veleatul scris
pe bolta inauntru.
Preot de parohie este V. Titariu (Sem. gr. I).
De la tergul Botez naergend spre nord ca la 3 chilo-
mentri, intri in :
Comuna Obar,sia, compusk din douk sate cu douil, bise-
rici, si anurne :
1). Baimac cu o populatie de 139 contribuabili. Bise-
rica parohiei e de zid, in bung stare si frum6sk, facuta in
anul 1867, ark veleat.
2). Oben7ia, resedinta comunel, spre apus de Baimac,
cu 125 contribuabili orthodoxi. Biserica de aid este iarAsi
-de zid, in bunk stare, facuta la anul 1840,_ fark veleat.
Preot la intrega comunk este V. Ojog (Sem. gr. I).
PlecAnd din Backii spre Tergul-Ocna pe soseaua cklu-
Ora, la departare de 5 chilometri, este :
Comuna Calugara, compusk din 376 contribuabili or-
thodoxi. Biserica parohiei este de zid, in stare bunk, fun-
datk la anul 1786, de proprietara mosiei de atunci, A-
nastasia nume ce se vede trecut in pomel-
nicul ctitorilor, la vii; ear la morti se -ved trecute la in-
ceput : lo Mihai V.V. si Ana Domna".
Pe la anul 1809, Biserica acesta s'a prefacut de Radu
Roset si sotia sa Maria nitscutk Hrisoverghi, ale ckrora o-
seminte sunt imormentate in Biserica, partea dr4pta, unde
este si o Oath; mormentalk cu biografia reposatei. Mai
multe obiecte sunt acute de acesta persona, intre care este
un potir de argint cu discos, o Evanghelie ferecatk cu
argint, etc.
Pe langk populatia acestei comuni, Preotil respectivi Ion
Comanescu (ark curs) si Gh. Comknescu (Sem. gr. I).
ail sub ascultarea for si populatia orthodoxk din comunele
,
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BISERICILOR A PARCH. ORTH. DIN JUD. BACAU 11
Osebi ii, Marginen1 §i Luclii Calugara, in total 150 con
tribuabili.
Spre miaga-di de Calugara, la departare de patru ehi-
lometri se gase§te :
Cornuna eompus'a din dou'a sate en dou5, bi-
serici, §i anume ;
1). Dealu-Nog, cu o populatie de 71 contribuabili or-
thodoxi. Biserica de aid este de lemn tencuitA pe ambele
laturl, facuta cu vr'o 85 de ani in urmA, de poporeni
cu ajutor mai insemnat de la familia decedatulul proprie
tar Gh. Dimitriu ; fara. veleat.
Preot de servicia este C. Popescu (Sem. gr. I) §i
2). Turluiu, peste dealurile Calugarei en o populatie
orthodoxy de 75 contribuabili. Biserica satulul este de lemn,
in stare prosta, facuta in anul 1866, dupe cum arata ve-
leatul scris pe o scandurA ce se pastrezA in altar.
Preotul de aid se numeFs;te D. Popescu (Sem. gr. I).
Pe teritoriul comunei Dealu-Noti, in satul Sarata, s'a
descoperit de ati-va ani mai multe surse de ape minerale,
forte folositare bblelor reumatismatice.
Plash Bistrita de jos.
Spre mia0-4i de Baciia, la departare de 15 chilometri
se gase§te :
Conzuna Valea-Sacn, compusA mai mult din unguni gi
cu o populate orthodoxy numai de 58 contribuabili. Bi-
serica parohiei este de zid. pornita spre deteriorare, facuta
cu vr'o 65 ani in urma de Paladoea, proprietara mo§iei
pe acea vreme. Am ferma convingere cA, Alteta Sa Prin-
tesa de Sehomburg Valdemburg, nepota ferieitei etitOre
§i actuala proprietara a mo§iei, care in urma durerasei per-
deri a sotului seu s'a stabilit in Cara la mo§ia Fontanelele,
va dispune a se repare acesta biserica, dupe cum in anii
conteniti de reposatul sea sot s'a reparat acea din Ha-
meithl ; dealtminteroa biserica din Valea-Sacii se va ruina
$I
Dealu-Nog,
si
www.dacoromanica.ro

118 mr.moRit
cu desever§ire, cad poporeniI of stint puOnl la mimer gi
mai to sera&
Preotul servitor se nume§te Dim. Grosu (Sem. gr. I).
De la Valea-Saca, mergend spre la distanca ca
de 20 chilometri, intri in :
Comuna Retcetctunt. Biserica parohiei este de zid, in
stare bunk reparata radical in 1886 cu mij16ce din bud-
getul comunei §i din ofrandele enoria§ilor. Inscriptia bi-
sericeI de pe o ptatra rezemata de parete, ni arata numele
fundatorulul §i data fundareI : Pe sama ctitoresca. A-
7)
cesta sknta Biserica cu hramul santulul Ierarh Nicolal
zidit din temelie cu tota cheltulala D. Vornicului
77
Vasilie Sturza §i a sotiel sale Ecaterina nascuta Balo§,
care s'ail impodobit precum se vede spre vecinica po-
17menire. Anul 1 852 ".
Am dat fn grija preotului ca sa, aF,;eze acea piatra de-
asupra u§eI, la locul rezervat pentru inscripie.
Parohieni orthodoxy aici sunt 180 contribuabilt.
Din satul Racaclunt mergend cam spre nord-vest, ca
la 3 chilometri intri in satul Geotenft de jos, cu o popu-
la0e de 55 contribuabili. Biserica de aid: este de lemn
tencuita, facuta de poporent cu 50 de ant in urma §i pre-
facuta la 1877.
Apr6pe de acest sat este satul Gdyenl de sus, din :
Comuna Fundu-Racetctuni, uncle este o populate or-
thodoxa numai de 25 contribuabill, far restul sunt un-
gurl. Biserica de aid .este de zid, in bunk stare, facuta
la 1838 de Postelnicul D. Chirica, dupe cum se vede din
o notia scrisa pe ic6na SAntuluI Ioan Botezatorul.
Parohul acestor treI biserici este Gh. Parvu (Sem. gr. I).
In dreptul comunei RacaciunI partea stanga a Siretu-
lul, se deschid doua vat frum6se si cu pamentul fertil in
cereale, una e valea paraelor numite Racatare i alta e
valea Petreltilor, void Incepe cu acesta din urma.
Cea intaiit comuna de pe malul sting al Siretulul este :
miacia-li,
1) s'ati
www.dacoromanica.ro

DE STAREA BfsERICII OR *I A PAR0N. oRTH. DIN JLTD. PA('ATI 119
Comuna Pance,sti, compusa din doua sate cu dona bi-
anume :
1). Dieneti, cu 132 contribuabili orthodoxi. Biserica este
cam la marginea satulul, facuta de zid de poporenil el la
anul 1876, si
2). Pance" cu o populatie de 153 contribuabili. Bi-
serica de aici este lot de zid, in stare buna, facuta de
locuitori la anul 1870.
Ambele biserici nu ati. nici un veleat.
Preotul comunel este Ioan Popovici (Sem. gr. I).
De la Pancesti merend spre nord, la departare ea de
patru chilometri, intri in :
Comuna PetreM. Biserica din resedinta comunel este de
zid, in stare bunk, avend nevoe de raid reparatiuni. A-
costa Biserica se credo a fi facuta de Aga Gheorghie
Negruti, proprietarul mosiei Petresti pe la anul 1830 in
locul alteea de lemn. In ograda caselor Alesandru
Vidrasc, proprietarul mosiei Petresti, este un clopot mare
crapat, cu ac4sta inscriptie pe el : Acest clopot fa-
cut cu cheltulala Dumisale boierului Gheorghl Negruti,
biv. vel. Aga si a Cuconei Dumisale Prohira, pentru Bi-
71
serica de la Petresti, unde se praznueste hramul Prea-
1)
Cuvi6sei Paraschevei, spre vecinica for pomehire. 1836
-77Septembrie 30".
Intro obiectele Bisericei mai ingemnate sunt : 1) Un Potir
de argint daruit ,Biserioei de Petrache Sturza la anul
1826, Iunie 20. 2) Una cruce mare imbracata cu argint,
pe al careea pedestal sunt scrise urmatorele versuri : Prin
argint to -aa pus pe cruce fiule Dumne4eesc; Prin argint
77
acum pe cruce eu marirea to vestesc. Anul 1853. Nicolas
Negruti fiul lui Gheorghie Negruti". 3) 0 alta cruce
tot de argint, in al caria pedestal se pastreza S-tele Thine,
avend sense tot versurile de mai sus.
Din t6te acestea en conchid ca Biserica din Petresti este
fundata de Aga Gheorghie Negruti, cam pe la anul 1830,
adeca de indata ce a devenit proprietar mogiei. Ae4sta
salt
D-1u0
www.dacoromanica.ro

120 MEMORIt DE SFARFA BfSERIC. $1 A PARON. 012T. DIN J. BACAll
se deduce din inscriptia de pe clopot si din inscriptia de
pe cele doua cruel de argint date de N. Negruti spre per-
petuarea numelul lul si a tatalui seu G-heorghiee Negruti.
Parohieni orthodox' in satul Petresti aunt 110 contrib.
AprOpe de Petresti, partea nordica, este satul Socii, cu
o populatie de 84 contribuabill orthodox'. Biserica de po-
por este de lemn, in stare prosta, facuta sub Domnia lui
Alexandru Ipsilant. UrmatOrea inscriptie sapata in lemn
deasupra usei dovedeste acesta : S'aa facut acesta, Bise-
77
rica in qilele prea luminatulul Domnitor Alexandru
vod. Vleat 7293". (1785).
Preotul intregei comuni este V. Juncu (Sem. gr. I).
De la Petresti distantl de 5 chilometri spre nord este :
Comuna Netne,stf. In acesta comuni, sunt doua biSerici,
una in centrul satului si una la partea nordica. Biserica
din centru cu hramul S-ta Treime, este de lemn tencuita,
in stare prosta, durata cu vr'o 85 ani in urma, Para ye-
leat, lar in anul 1833 prefacuta.
Biserica cu patronul Santa Voevocli este ia-
rali de lemn, in cea mai deplorabila, stare, din care cansa
am inchis'o de apr6pe cinci ani. Asupra facerel acestei
biserici se gaseste urmatorea inscriptie deasupra usei, a-
fara, : Sa se stie de cand s'a facut adsta, Ana biserica,
in Vele a douai venirl a Moscalilor in Moldova si au
77
ernat Nemtii in Iesi, si am facut eu Enache mester, vleat
77
7 2 9 8 " . Ceea ce represinta anul m'antuirei 1790.
Poporul intregei comuni se compune din 218 contri-
buabili orthodox'', ear' se cauta la nevoile for religiose de
preotii I. Dascalescu (Sem. gr. I) si G-h, Stanciu (filra curs)..
(Va. urma).
Protoiereti TH. ATANASIU.
77
ceea-l-alta
Voe-
www.dacoromanica.ro

AUTOCEFALIA BISERICEI ROMANE
CESTIIINEA BISERICEI GRECESTI DE LA- MINA.
Sau cele cloud interpelciri adresateguvernului la Senat, de D-nii
Senator!, general. I. Em. Florescu pi D. A. Sturdza, impreunCt au
respunsol Miniptrilor.
REPLICA
P. S. PARTENIE
Episcop al Dunarel-de-jos.
(.0
,Aesbelul Russo -cure incepuse ; inaintarea nemesuratet a
armatelor Tarulut in ca'mpiile Bulgaria supusese pe Rust
la crude incercet21. Rusia atinsa in ondrea pi prestigiul et,
Tarul fu wvoit set recurget la ajutorul armatei rometnesd.
Rometnii se batura cu vitejia strebuna. Mil de voinid cet-
dura pe campul de luptet, de'r sangele for generos stint
clecise sdrta resbeluluf. Armata Sultanuluf fuse distrusa. Po-
porde peninsulei Balcanice, scapate de sub jugul Semilune
sunt chemate la libertate.
Armata rontana se intone cu aliata sa de la lupta plina
de victorie fi de consciinta !
Fratt de luptii cu aliatit for partapi la grezttatile
miseriile resbelului, Romanit aveic, precum impreuna cu ar-
matele Tarulut art luptat pe compul de bettalie, apa set
pada impreuna cu plenipotentiara Taruluf la masa pace.
Dupd invingerea Turcilor inset, Rupii uitara pe Rontard pi
cautara a dispune de interesele for fara dinpii pi fara
consulta. Mat mult Tarul stetrui in Congresul de la
Biserica Orthodox! Romani.
4.
si
si si
a' f
Inca,
El
www.dacoromanica.ro

122 AUTOC;EFALIA BISERICEI ROMANS
Berlin, set se oblige Romani, contra tuturor drepturilor, si
contra tratatulut ce d inchdase cu Rusit sa retrocedese ali-
atd sale Rusid Basarabia. Atund Congresul of Romanic
Dobrogia si fctcu pe .Romanf pazitorit gurei Amara
Acesta positiune a facut pe Roman sa priimesca din ma-
nile EUrOpei acesta provincie transdanubiana. Dobrogia
anexata ast-fel la Romania, de drept fi de fapt, face parte
integranta din teritoriul et ,si trebue sa se adiministreze duo?
legile Ord romcinestt.
Ira con formitate cu santele candne Biserica orthodoxa a
aceste provincie, fart' deosebire de nationalitate, s'a ali-
pit si ea la Biserica autocefala orthodoxa a Romania si
prin legea din anul 1881 Februarie s'a pus sub nemijlocita
juridictiune a Chiriarchi4 Dunard-de-Jos.
Conform invetatttret Mantuitorului nostru Isus Christos
si a santelor canone ale seintei nostre Biserid orthodoxe de
r6sarit,ori-ce cleric, faro de osebire de nationalitate, este dator sa
pomendsca tot-d'auna la seruirea de Dumnecteg mai intdia pe Ca-
pul statului Roman si apoi pe Chiriarchul Eparehlei respective.
Dintre t6te pop6r6le orthodoxe a,sedate pe teritortul Do-
brogei, Bulgarii ag fost cee dint6i2 carit se refusag a re-
cundsce suprematia Chiriarchid Romane asupra Bisericilor
Bulgare cuprinse in acesta provincie, der au fost adult
la supunere.
Despre Greet Cadriarchia credea cet d se supuseserafaret
sovctire si urmai conform reguld stabilite in tota Biserica
orthodoxy de r6sarit.
La 1884 ins6, protoiereul de Yulcea a facut cunoscut
Chiriarchid cet Epitropif Bisericet grece din urbea Tulcea
impunea preutilor respective, sa pomendsed la seruirea de Dum-
neqea mai intdia pe M. S. Regele Greeiei apoi pe M. S. Regele
Carol; ba de multe or Al. S. Regele Carol era letsat la
o parte.
1. P. S. Alitropolit Primat, atund Episcop al Duna-
rd-de-Jos, a ordonat preutilor sa se conforme santelor ca-
n6ne: Epitropa ins6 erg resistat abaterea de la regula
Bisericet a continuat pang in anul 1890, cand tot proto-
lereul de Tulcea denuntet Prea S. Episcop Parthenie ca pre-
utit biserice grece din Sulina refuzet a pomeni la servi-
rea de Dumnedeg Intdia pe M. S. Regele Carol §i apot
pe Al. S. Regele Grecid.
Acesta find in contra usurilor Bisericet orthodoxe de
7
qi
,si
www.dacoromanica.ro

1890 02

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (11)

Similar to 1890 02

Similar to 1890 02 (19)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (15)

1890 02