1. CMYK
Bocsigului
VOCEA
Publicația locală a comunei Bocsig
Numărul
62Anul 2016
MARTIE
Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier
VOCEA BOCSIGULUI
PostulPaștelui(PostulMare)
2015 a început de luni, 23 feb-
ruarie, potrivit calendarului
ortodox. Postul Paștelui are
loc înaintea Învierii Mântu-
itorului nostru Iisus Hristos și
este cel mai lung și mai aspru
dintre toate cele patru posturi
importante. Postul Paştilor,
Păresimile sau Patruzecimea,
adicăpostuldinainteaÎnvierii
Domnului, este cel mai lung
şi mai aspru dintre cele patru
posturi de durată ale Bisericii
Ortodoxe; de aceea în popor
e numit, în general, Postul
Mare. El a fost orânduit de
Biserică pentru cuviincioasa
pregătire a catehumenilor
de odinioară, care urmau să
primească botezul la Paşti
şi ca un mijloc de pregătire
sufletească a credincioşilor
pentru întâmpinarea cu vred-
nicie a comemorării anuale a
PatimilorşiaÎnvieriiDomnu-
lui; totodată ne aduce aminte
de postul de patruzeci de zile
ţinut de Mântuitorul înainte
de începerea activităţii Sale
mesianice (Luca IV, 1-2) 42,
de unde i s-a dat şi denumirea
de Păresimi (de la latinescul
quadragesima) sau Patruzec-
ime.
În toată activitatea mea am consi-
derat că politica nu trebuie confun-
dată cu administrația.
Am fost ales primar prin voința
majorității cetățenilor comunei și
chiar dacă au fost și cetățeni care
au avut alte opțiuni politice, cum
este și firesc, m-am comportat me-
reu ca un primar al tuturor, fără re-
sentimente, așa cum și este normal
în orice societate care dorește să
progreseze.
Pot spune că în timpul mandatelor
mele comuna Bocsig s-a dezvoltat
constant, într-un climat de liniște și
buna înțelegere între oameni, pu-
nând pe primul loc interesul comu-
nei și al comunității locale, ceea ce
cred că se și vede prin modul cum
am administrat comuna în acești
ani, prin proiectele implementate,
existând o atmosferă bună, de co-
laborare cu Consiliul Local, apa-
ratul administrativ al Primăriei și
cetățeni. Ideea de bază a fost aceea
de a progresa ca și comunitate, iar
progresul nu poate exista decât prin
bună înțelegere, corectitudine și se-
riozitate.
Se pare însă că unora nu le place
o astfel de atmosferă, încercând să
ne tulbure liniștea comunei cu tot
felul de intoxicații, vorbe fără aco-
perire, zvonuri și minciuni, doar de
dragul propriilor interese personale
sau politice, ajungându-se până la
tot felul de născociri.
Vedem cum mulți se cred deja în
campanie electorală, vechile me-
tehne nu s-au schimbat, au apărut
trădările, au apărut dintr-o dată așa
ziși patrioți locali, indivizi care
timp de patru ani au stat ascunși,
apărând dintr-o dată acum și decla-
rându-se dornici de a contribui la
dezvoltarea comunei şi bineînţeles,
toți spun că au cele mai bune soluţii.
Culmea, prima soluție pe care o au
ne-o arată acum, dezvelindu-și ca-
racterul, începând cu bârfele, zvo-
nurile, minciunile, încercând în fel
și chip să tulbure pacea și liniștea
comunei, doar de dragul propriilor
interese și dorințe politice. Asta
este prima lor soluție pentru co-
mună! Ce pot să spun, doar atât:
rușinos!
Pentru unii, nu interesul comunei
este prioritar, nu liniștea comu-
nității, pentru astfel de persoane
contează doar propriile scopuri, iar
pentru a ajunge acolo unde doresc
se coboară cât mai jos cu putință,
recurgând chiar la denigrarea fără
ruşine a persoanelor şi a adversa-
rilor politici. Metoda nu este nouă,
dar e de prost gust. Este de aşteptat
să se repete scenarii vechi, folosi-
te și în anii trecuți de tot felul de
politicieni cu caractere îndoielnice.
Nu este exclus, să ne trezim cu scri-
sori aruncate peste porţi, în care să
fie îndrugate fel şi fel de minciuni,
“secrete tainice” descoperite abia în
ceasul al 12-lea de către“vigilenţii”
detectivi ai adversarilor. Sunt mur-
dării cu rol de a înşela buna credin-
ţă a oamenilor.
În ce mă privește, vă pot garanta
că vom aplica în continuare bunul
simţ în politică. Politica şi adminis-
traţia locală trebuie să rămână ac-
tivităţi raţionale, reglate de norme
şi valori măsurabile. La nivelul co-
munei se pot face foarte ușor com-
paraţii între ceea ce a fost şi ceea
ce este acum, iar atmosfera trebuie
să fie în continuare una frumoasă,
în care fiecare își vede de treabă în
liniște și pace.
Suntem o comunitate mică, majo-
ritatea ne cunoaştem între noi, de
aceea, trebuie să ne respectăm unii
pe alții, iar noi şi familiile noastre
vom continua să trăim aici, în co-
muna Bocsig, şi ne vom mai întâl-
ni, indiferent de opțiunile politice
ale fiecăruia. Frumos ar fi ca ni-
mănui să nu-i roşească obrazul de
ceea ce face și cum se comportă și
să înțeleagă că nu dorințele partide-
lor politice contează, ci binele co-
munei Bocsig.
Primar Ciul Ioan Florin
Politica bunului simţ trebuie să primeze!
Primar
Ciul Ioan Florin
Suntem în
Postul Paștelui
8 Martie, sărbătorită la Bocsig
Așa cum ne-a obișnuit, școala din Bocsig este o
instituție cu cadre didactice dedicate profesiei, care
an de an organizează împreună cu elevii o multitu-
dine de activități extracuriculare, un astfel de eveni-
ment fiind și spectacolul dedicat Zilei de 8 Martie.
Evenimentul s-a desfășurat la Căminul Cultural
din Bocsig, unde elevii de la școală și copiii de la
grădiniță, sub supravegherea dascălilor, au conce-
put un spectacol artistic de mare frumusețe, spec-
tacol dedicat sărbătorii de 8 martie. O idee deose-
bită, pusă în practică prin implicarea elevilor, care
au pus mult suflet în organizarea acestei manifestări
dedicate lunii Martie. >>> pag.4>>> pag.2
2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2
VOCEA BOCSIGULUI
>>> pag.1
La Biserica Ortodoxă din Răpsig
Deoarece ne apropiem de Sfânta Sărbătoare a Învierii Mântuitorului, ne-am gândit
de a pune în paginile ziarului local trăirile credincioșilor bisericilor ortodoxe din
Răpsig și Bocsig Cartier, două biserici cu comunități care trăiesc cu credință în
Dumnezeu, două comunități pe care le respectăm și ne bucurăm că acum, în Postul
Mare, am putut fi prezenți la cele două biserici pentru a lăsa o dâră de istorie despre
viața bisericească din Răpsig și Bocsig Cartier.
>>> pag. 3
Suntem în Postul Paștelui
În general, Sfinţii
Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest
post ca o instituţie de origine apostolică.
Dar, în primele trei secole durata şi felul
postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel,
după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui
Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-
driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea
Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi
Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii
o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar
până la şase săptămâni.
Înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se
postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe
când în Apus în aceeaşi vreme se postea nu-
mai patruzeci de zile.
Începând de pe la sfârşitul secolului al III-
lea înainte, postul cel mare a fost împărţit
în două perioade distincte, cu numiri difer-
ite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau
postul prepascal, care ţinea până la Du-
minica Floriilor, având o durată variabilă,
şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea
o săptămână, adică din Duminica Floriilor
până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia
în secolul al IV-lea, şi anume după uniformi-
zareadateiPaştilor,hotărâtălaSinodulIEcu-
menic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a
adoptat definitiv vechea practică, de origine
antiohiană, a postului de şapte săptămâni,
durată pe care o are şi astăzi, deşi deose-
birile dintre Bisericile locale asupra duratei şi
modului postirii au persistat şi după această
dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în
seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a
lăsatuluisecdebrânză,îngrec.=Κυριαήτης
τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-
rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe
voskresenie, adică Duminica iertării) şi pos-
tim până în seara Sâmbetei din săptămână
Patimilor, inclusiv.
Precum am văzut, ultima dintre cele şapte
săptămâni de post deplin, adică săptămână
dintre Florii şi Paşti, pe care noi o numim a
Sfintelor Patimi, nu era socotită în postul
Păresimilor, ci se socotea aparte, sub denu-
mirea de Săptămână Paştilor, a «Paştilor» în
sensul originar al cuvântului, adică Paştile
Crucii sau al suferinţei Domnului.
Denumirea de Păresimi sau Patruzecime,
care se întâlneşte prima oară în canonul 5
al Sinodului I ecumenic, era deci perfect
justificată pentru cele şase săptămâni care
rămâneau şi care constituiau în vechime
Postul cel Mare sau al Păresimilor; el se con-
sidera încheiat în Vinerea lui Lazăr (Vinerea
dinaintea Floriilor), iar Sâmbăta lui Lazăr
şi Duminica Floriilor erau socotite praznice
aparte.
Durataaceastade40dezileaPostuluiPaştilor
seîntemeiazăpeotradiţievechi-testamentară,
deatâteaoriatestatăcândevorbadecercetar-
ea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:
potopul, care trebuia să spele pământul de
păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere
7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii
manăînpustie,înaintedeaajungeînpământul
făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat
pemunte40dezilepentruaprimiLegea(Ieşire
34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a
se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte
40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea
activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2)
ş.a.m.d.
3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3
VOCEA BOCSIGULUI
Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultu-
ră (APIA) informează că din 01 martie, a început
Campania de primire a cererilor unice de plată
pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile
legislațieiînvigoare,respectândcalendarulstabi-
litșiobiectivelepropuse.
Astfelînperioada01martie-16mai,lacentrele
judeţene/locale ale APIA se depun fără penalizări
cererileunicedeplată.
Cererileunicedeplatăpotfidepuseșidupădata
de 16 mai 2016, în termen de 25 de zile calenda-
ristice,cuoreducerede1%pentrufiecarezilucră-
toareasumelorlacarefermierularfiavutdreptul,
dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până
ladatade16mai,potrivitprevederilorart.13alin.
(1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014
din11martie2014.
Solicitările depuse după data de 10 iunie 2016
numaisuntadmiselacalcul,iarbeneficiaruluinu
iseacordăniciunfeldeplatăsaudesprijin.
ȘiînCampania2016,completareadeclaraţieide
suprafaţă se realizează electronic folosind aplica-
ţiaIPAOnline.
Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în
IPA Online se face numai în centrele APIA, în pre-
zenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea
cererii,dupăverificareaacesteiașiamesajelordin
controlul parcelelor digitizate, precum și corec-
tarea eventualelor probleme semnalate de către
sistemulinformatic.
Cererile unice de plată se depun la centrele
județene APIA în cazul fermierilor care solicită o
suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol și
lacentrelelocaleîncazulfermierilorcaresolicităo
suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren
agricol.
Fermieriivordepuneosingurăcerere,chiardacă
deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau
judeţe.
Pentru a utiliza timpul pe care APIA l-a rezervat
pentruprimireacererii,estenecesarcafermieriisă
seprezinteladatașioralacaresuntprogramați.
Materialele de informare referitoare la Campa-
nia de primire a cererilor unice de plată pentru
anul 2016 sunt disponibile pe site-ul APIA: www.
apia.org.ro.
Practica aceasta a fost
adoptată de Biserică încă dinainte de sec.
IV, ca timp de pregătire a catehumenilor
pentru botez, adică pentru re-naşterea sau
înnoirea spirituală. În creştinismul primar
postul quadragesimal prepascal era deci
de fapt postul catehumenilor; din sec. IV
înainte, caracterul catehumenal al quadra-
gesimei cedează din ce în ce mai mult ce-
lui penitenţial; sub influenţa puternică a
monahismului, întreaga Biserică creştină
devine penitentă. Dar sensul iniţial al pos-
tului rămâne acelaşi: urcuşul spre eshatolo-
gie. Căci toate patruzecimile - atât cele din
tradiţia universală, cât şi cele din tradiţia
biblică aVechiului şi a Noului Legământ - nu
sunt decât perioade pregătitoare către «un
cernouşiunpământnou»,etapeactivecătre
regenerarea omului şi înnoirea universală,
anticipată şi chezăşuită de învierea lui Hris-
tos, serbată la Paşti.
Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi
mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele
patruposturideduratăaleBisericiiOrtodoxe.
În sec. IV, de ex., canonul 50 al Sinodului din
Laodiceea, osândind obiceiul unora de a într-
erupe ajunarea în Joia dinaintea Paştilor, dis-
pune să se ţină post aspru (mâncare uscată)
în toată Patruzecimea. Cam în aceeaşi vreme,
Constituţiile Apostolice (cartea V, cap. 18)
recomandă să se postească, în săptămâna
ultimă, astfel: «În zilele Paştilor postiţi în-
cepând din ziua a doua (luni) până vineri şi
sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine
şi sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de
carne abţineţi-vă în aceste zile, căci sunt zile
de întristare, nu de sărbătoare; iar vineri şi
sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă,
negustând nimic până la cântatul cocoşului
din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze
în şir aceste două zile, să păzească cel puţin
sâmbăta, căci zice undeva Domnul, vorbind
despre Sine: Când se va lua de la ei Mirele vor
postiînzileleacelea».Însec.VII,canonul56al
Sinoduluitrulan(692)interzice,subpedeapsa
caterisiriişiexcomunicării,consumareahranei
provenite de la animale (carne, ouă, brânză),
în timpul Păresimilor, osândind astfel direct
obiceiul armenilor şi al apusenilor de a mânca
lapte,ouăşibrânzăînsâmbeteleşiduminicile
acestui post. La începutul secolului IX, Can.
48 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, patri-
arhul Constantinopolului şi Regulile Sfântului
TeodorStuditulnelasăsăînţelegemcămona-
hii, în tot postul Paştilor, nu mâncau decât o
singură dată pe zi (seara), îngăduindu-se nu-
maicelorcelucrau(fizic)săgustepuţinăpâine
şilaCeasulIXdinzi.
În general, deci, în vechime postul
Păresimilor era mult mai aspru decât cum se
ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică
abţinere completă de la orice mâncare şi
băutură până la. Ceasul IX din zi (spre seară),
afară de sâmbete şi duminici, care erau ex-
ceptate de la ajunare.
La Biserica Ortodoxă din RăpsigSuntem în Postul Paștelui
În atenția fermierilor
Vă informăm că se eliberează adeverințele necesare pentru depunerea cer-
erilor pentru subvenție de la APIA.
Pentru depunerea cererilor pentru obținerea subvențiilor pe suprafață, la
APIA trebuie să vă prezentați cu adeverința de la Primărie, copie după
buletin (C,I), extras de cont bancar, 1 dosar cu șină.
Primăria Comunei Bocsig
>>> pag. 2
>>> pag. 6
4. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 4
8 Martie, sărbătorită la Bocsig
Spectacolul a fost conceput ca o serbare a bu-
curiei și a cinstirii Mamei, ca ființa cea mai iubită, fiecare clasă
dorind să pună în scenă reprezentații cât mai frumoase, care
să placă celor din sală, părinți, bunici, prieteni, care au venit în
număr mare să asiste la acest eveniment organizat impecabil
de către școala din Bocsig.
Au existat momente de poezie, dans și cântec, cu toate având
ca tematică semnificația zilei de 8 Martie, zi de mare sărbătoare.
De o mare frumusețe a fost ideea de a îmbrăca elevii și copiii
în straie populare, ceea ce a dat o notă aparte serbării, aplauzele
curgând necontenit din sală. Nu a lipsit nici ansamblul nos-
tru drag, care a adus o suită de dansuri populare tradiționale,
făcând ca spectacolul să fie unul de mare frumusețe artistică.
Așadar, toți cei prezenți la spectacol s-au putut bucura de
un program artistic amplu, cu momente distincte, concepute
de așa manieră încăt să avem la Bocsig o serbare plăcută,
antrenantă, o serbare a bucuriei și voiei bune.
Închidem prezentarea noastră lăsându-vă în compania câ-
torva imagini de la eveniment, nu înainte de a felicita elevii
pentru această frumoasă inițiativă, care sperăm că va continua
și la anul, cel puțin la fel de frumos cum a fost spectacolul or-
ganizat luna trecută.
>>> pag.1
>>> pag.6
5. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUIpag. 5
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile
După datinile străvechi, moștenite
și îndătinate, fiecare sat din care e al-
cătuit Bocsigul a avut administrația
lui proprie.
Satele au făcut parte din proprie-
tatea moșierilor din cele mai vechi
timpuri. Satul Bocsig a aparținut fa-
miliei nobile Beche Grigore din care
s-a tras voievodul Luca de la 1199.
La 1387, între satele aparținătoare de
proprietatea familiei Losonozy este
amintit și Bocsigul sub denumirea
Bankoszeg, iar Contratăul sub denu-
mirea de Konterato.
Potrivit legilor uzuale, fiecare sat
era condus de un jude ajutat de mai
mulți jurați, aceștia fiind organele de
conducere ale satului și de legătură
cu autoritațile domeniului.
Aceste organe administrative aveau
o atribuție mult mai largă. Judele
asistat de jurați era organul care pen-
tru diferite delicte făceau judecată și
aplicau pedepsele îndătinate. Între
mijloacele de pedeapsă aplicate se
afla și scaunul de judecată, un fel de
jug în care cel condamnat era băgat
și i se aplicau pedepse corporale, mai
ales bătaia.
La înființarea actualei comune, prin
contopirea celor patru sate, se nu-
mea Comunitatea Bocsig, iar Sigilul
de alamă confecționat în 1838 purta
titlul Helyseg Petsetie Bokseg 1838
adică, Pecetea comunității Bocsig
1838.
Notariatul aparținea comunei
Mînerău. Sigilul aplicat avea urmă-
toarea inscripție: Mpnyoro jegy-
zoi Allas, iar pe sigilul notariatului
Bocsig din 1911 era scris: Bokszeg
Kozseg adica comuna Bocsig.În
1855, deci la 31 de ani de la așezarea
actual[ a comunei, aceasta avea cinci
ulițe. Totalul populației era de 1464
de suflete la 273 numere de casă. În
deceniile următoare, comuna luă o
mare dezvoltare. În aceste timpuri au
emigrat multe familii din Pil de unde
a venit familia Serban și altele, Fami-
liile Tucudenilor etc, chiar familii de
țărani săraci unguri care s-au așezat
pe moșiile moșierilor menționați
în matricole. Populația era de
naționalitate română. Pe la sălașuri
în afara comunei erau și familii de
naționalitate slovacă. Acestea cu
timpul s-au asimilat cu românii prin
căsătorie și prin religie. După cum
rezultă tot din registrele matriculare
și registrul circularelor de la Mînerău
și Bocisg, moșierii unguri pe locul
unde a fost așezat satul Contratău au
adus coloniști slovaci maghiarizați
pe care i-au așezat începând de la sa-
tul Mocrea, pe sub poala viilor, peste
Șilindia până la hotarul Iercoșenilor.
Aceștia au cumpărat pământul de la
moșieri cu un preț mai redus, iar unii
dintre ei cu timpul au ajuns chiaburi.
Despre un astfel de colonist maghia-
rizat cu numele Szegi se povestește că
neavând bani să-și facă casă de locu-
it, s-a așezat pe locul numit Pipirigar
și a locuit într-o scorbură de stejar
secular timp de trei ani, cu soția și 3
copii. În scorbura stejarului a făcut o
ușă și un geam.
În ultimele două decenii ale seco-
lului al 19-lea, întețindu-se politica
de maghiarizare forțată, moșierul
Eles care a cumpărat domeniul mar-
chizului francez Sessvolle, pe locul
numit Jugărele, a adus și a asezat
coloniști unguri, care și-au ridicat
case din pământ bătut. Colonizarea
lor a fost un spun în ochii bocsiga-
nilor. Aceștia, la sfatul și conducerea
vrednicului au cumpărat tot hotarul
în care cădea și această așezare de
coloniști unguri. După întabularea
pământului, coloniștii au fost somași
să părăsească casele. Aceștia nevrând
să le părăsească, au fost alungați de
către locuitorii comunei, casele sur-
pate și distruse, iar aceștia au plecat
salvându-și abia vitele și copii. Cazul
a ajuns să fie discutat în Parlamentul
de la Budapesta dar deputatul Ko-
niszeg din Sebiș i-a apărat.
Data mutării notariatului de la
Mînerău la Bocsig nu se poate stabili
cu exactitate, arhiva comunei fiind
distrusă. Probabil că în anul 1893,
notariatul a fost mutat în Bocsig.
În 1895 pe registrele de stare civilă,
semnează probabil primul notar din
Bocsig cu Bund Aurel. Pare să fi fost
român. De la el se află donate la fos-
ta biserică greco-catolică un potir și
linguriță care poartă inscripția: do-
nat de Bund Aurel. În 1894 scria de
nume, adică secretar era Stattinger
Ioszef, iar în 1896 în aceiași funcție
figura Lang Mihaly iar la 2 iunie 1901
Bund Aurel.
Ceea ce este demn de remarcat cu
privire la mulțimea de secretari și
scrietori de nume este faptul că prin
aceștia statul maghiar a înfăptuit
opera de maghiarizare, începând cu
numele și prenumele celor care erau
înregistrați în registrele stării civile,
care toate erau transcrise cu nume
maghiare. La fel, obligativitatea de a
vorbi numai ungurește și a redacta
orice act numai în limba maghiară.
Pentru a forța maghiarizarea s-a
înființat o școală maghiară de stat
la care în anul școlar 1912/1914
erau înscriși 28 de elevi români, 10
fete li 18 băieți. Școala maghiară a
funcționat cu patru clase primare.
Pentru a potența activitatea de ma-
ghiarizare a notariatului în 1900 s-a
edificat o parte din actualul local al
primăriei, având intrarea din stradă,
iar mai târziu s-a edificat și o altă ari-
pă a localului actual, mărind numă-
rul de funcționari.
Ceea ce este demn de remarcat în
legătură cu notariatul din Bocsig este
faptul că în anul 1914 înainte de în-
ceperea întâiului război mondial, la
acest notariat a funcționat Lucian
Bologa eroul principal din Pădurea
Spânzuraților de Liviu Rebreanu, ca
notar practicant. Din acest an datea-
ză o scrisoare a acestuia către sora sa
în care-i comunică că a fost invitat
și el să participe la o nuntă în Țara
Zărandului. Îi cere sfatul dacă este de
părere să participe sau nu la nuntă.
Scrisoarea a fost publicată în presa
românească prin 1972.
În comună, alături de notariat exista
și un post de jandarmi. Prin concur-
sul jandarmilor și notariat își exercita
statul maghiar politica de maghiari-
zare.
Administrația Comunală
Mă bucur că și în acest an spec-
tacolul dedicat sărbătorii zilei
de 8 Martie a fost unul care a
plăcut, un spectacol pregătit
impecabil de către elevii școlii
din Bocsig, coordonați de cad-
rele didactice. 8 Martie este o zi
specială, care mereu ne aduce
aminte că niciodată nu trebuie
să uităm să ne preţuim ce avem
mai scump pe lume: mama, pri-
etena, soţia, bunica sau fiica.
Evenimentul de la Bocsig a fost
dedicat femeii, ca izvor de bu-
curie pentru fiecare dintre noi!
Sunt convins că tuturor le-a plă-
cut ce au pregătit elevii pregătit
pentru sărbătoarea de 8 martie
din acest an, programul artistic
conceput cu această ocazie fiind
unul deosebit, care a implicat
multă muncă atât din partea
copiilor, dar și din partea profe-
sorilor care i-au îndrumat.
Felicit cadrele didactice pen-
tru că se implică în organizarea
anuală a acestei activități de-
dicate primăverii, felicit elevii
pentru că au muncit mult să
pregătească toate momentele
spectacolului, dar doresc să feli-
cit și părinții, fiindcă eu cred că
și ei i-au ajutat pe elevi. Ediția
din acest an a serbării de 8 Mar-
tie i a fost foarte frumoasă și
sper ca această tradiție a școlii
să continue și la anul.
Primar Ciul Ioan Florin
8 Martie, sărbătorită la Bocsig
Primar
Ciul Ioan Florin
>>> pag.8
6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6
VOCEA BOCSIGULUI
8 Martie, sărbătorită la Bocsig
Sala căminului cultural a fost plină de cei veniți la spectacol,
așa că, putem afirma că Bocsigul este o localitate dinamică, în care fiecare
moment frumos, fiecare eveniment organizat se bucură de spectatori, se bu-
cură de o primire caldă din partea oamenilor. Asta înseamnă căavem o co-
munitate cu deschidere față de sărbători, o comunitate care știe să prețuiască
momentele frumoase ale vieții, participând la toate manifestările cultural-
artistice organizate în Bocsig, Se vede acest lucru și din imaginile surprinse,
care ne arată că Bocsigul știe să trăiască frumos!
>>> pag. 4
7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7
VOCEA BOCSIGULUI
La Biserica Ortodoxă din Bocsig Cartier
Suntem în Postul Paștelui
Conform tradiţiei
stabilite cu timpul în Biserică, în cur-
sul Postului Mare se posteşte astfel: în
primele două zile (luni şi marţi din
săptămâna primă) se recomandă, pen-
tru cei ce pot să ţină, post complet sau
(pentru cei mai slabi) ajunare până
spre seară, când se poate mânca puţină
pâine şi bea apă; la fel în primele trei
zile (luni, marţi şi miercuri) şi ul-
timele două zile (vinerea şi sâmbăta)
din Săptămâna Patimilor. Miercuri se
ajunează până seara (odinioară până
după săvârşirea Liturghiei Darurilor
mai înainte sfinţite), când se mănâncă
pâine şi legume fierte fără untdelemn.
În tot restul postului, în primele cinci
zile din săptămână (luni-vineri inclu-
siv) se mănâncă uscat o singură dată
pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica
de două ori pe zi, legume fierte cu un-
tdelemn şi puţin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin şi
untdelemn (în orice zi a săptămânii
ar cădea), la următoarele sărbători
fără ţinere (însemnate în calendar cu
cruce neagră): Aflarea capului Sfân-
tului Ioan Botezătorul (24 februarie),
Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia
Canonului celui mare, înainte-serbar-
ea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi
26 martie), precum şi în ziua Sfântului
Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi
în Joia Patimilor. La praznicul Bunei-
vestiri (25 martie) şi în Duminica Flo-
riilor se dezleagă şi la peşte (când însă
Bunavestire cade în primele patru zile
din Săptămâna Patimilor, se dezleagă
numai la untdelemn şi vin, iar când
cade în vinerea sau sâmbăta acestei
săptămâni, se dezleagă numai la vin).
Din cele mai vechi timpuri, postul
Păresimilor a fost ţinut cu multă rigu-
rozitate (de altfel, până astăzi, postul
acesta este încă cel mai mult respec-
tat în creştinătatea ortodoxă). Precum
am văzut, Canonul 69 apostolic osân-
dea cu caterisirea pe slujitorii Bisericii
şi cu excomunicarea (afurisirea) pe
credincioşii laici care n-ar fi respectat
postul de miercuri şi de vineri şi pe cel
al Păresimilor, neadmiţând excepţii
decât în cazuri de boală.
>>> pag.3
Întrucât primăvara se apropie cu
pași repezi, vegetaţia uscată rezul-
tată din salubrizare și alte activităţi
gospodărești nu va întârzia să apa-
ră. Arderea acestor deșeuri vegetale
constituie o activitate cu risc ridicat
de producere a incendiilor. Pentru a
preveni producerea unor evenimen-
te ce pun în pericol viaţa, sănătatea
și bunurile persoanelor vă aducem la
cunoștinţă următoarele măsuri care
trebuie sa le aveţi în vedere la arde-
rea vegetaţiei uscate:
• Utilizarea focului deschis în lo-
curi cu pericol de incendiu și pe
timp de vânt este interzisă;
• Arderea resturilor vegetale, gu-
noaielor, deșeurilor și a altor mate-
riale combustibile se face în locuri
special amenajate ori pe terenuri
pregătite, cu luarea măsurilor ce se
impun pentru împiedicarea propa-
gării focului la vecinătăţi, asigurân-
du-se supravegherea permanentă a
arderii, precum și stingerea jarului
după terminarea activităţii;
• Utilizarea focului deschis nu se
admite la distanţe mai mici de 40
m faţă de locurile cu pericol de ex-
plozie: gaze și lichide combustibile,
vapori inflamabili, explozivi etc.,
respectiv 10 m faţă de materiale sau
substanţe combustibile: lemn, hâr-
tie, textile, carton asfaltat, bitum,
ulei etc., fără a fi supravegheat și asi-
gurat prin măsuri corespunzătoare ;
• Arderea vegetaţiei uscate se exe-
cută numai pe baza permisului de
lucru cu foc acordat in urma întoc-
mirii documentaţiei prealabile de
către Garda de Mediu.
• Trebuie acordată o atenţie sporită
și coșurilor de fum care, după lunga
utilizare în perioada iernii ar putea fi
pline cu funingine ce se poate aprin-
de.
Încălcarea prevederilor cu privire
la focul deschis, susmenţionate pre-
cum și nesesizarea acestor încălcări
autorităţilor abilitate, atrage după
sine răspunderea contravenţională
sau penală, după caz, în conformita-
te cu actele normative în vigoare.
SVSU Bocsig
SVSU Bocsig vă atenționează!
8. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 8
Bocsig, file de istorie
În tradiția loca-
lă, bătrânii mai știu încă povești
despre luptele purtate mai ales
în preajma alegerilor parlamen-
tare. Populația română în frunte
cu un copil de 11 ani, pe nume
Bucatoș Simion, înfruntând ar-
mele jandarmilor, i-au eliberat
cu forța. Până astăzi bătrânii
mai știu a cânta doina lui Vasile
Lucaci:
Cântă mierla prin păduri
Robu-i Lucaci la unguri
Pentru sfânta libertate,
De care noi n-avem parte
Nu-i robia ne-ncetată
Vine-o d-albă primăvară
Fi-va Lucaci liber iară.
Între junii și jurații care au con-
dus comuna Bocsig am putut să
reconstitui numele acesota:
În anul 1857 jude al comunei
era Cilan Gheorghe iar jurați
Cilan Ioan, Palcu Moise, notar
fiind Anyos Istvan.
În 1861 era jude Petru Ciul
iar jurați Alexandru Ardelean
și Ciul Gheorghe bâtrânul,
Pășcuțiu Moiseși Palcu Moise.
În 1863 era jude Moise Pășcuț
iar jurați Alexandru Ardelean,
Teodor Voda și Pentru Ciul.
În 1865 era jude Ciul Petru iar
jurați Alexandru Ardelean și
Vodă Teodor. Pășcuț Moise care
fusese jude, figurează ăn acest an
ca și epitrop al bisericii.
În 1868 antistia comunală era
formată din Pășcuțiu Nicolae cu
jurații Corb Ilie și Mercea Flo-
rea.
În 1869 din antistia comunală
făcea parte Marcea Florea jude,
Corb Ilie și Urs Belean jurați. Tot
atunci era epitrop Mînerău Ioan.
La 1871 din antistia comunală
făcea parte Ciul Petru jude, Ioan
Corb, Ursu Belean, Nicolae Ciul
și Ioan Mîneran- jurați.
Cel mai vrednic jude al comu-
nei pentru toate timpurile a fost
Ardelean Simion, care colabora
cu lotrii și care a scos pe un-
guri. Sub el s-a cumpărat partea
de hotar 1707 a județului, de la
Mînerău până la Sodom.
( continuare în numărul ur-
mător al ziarului)
Administrația Comunală
>>> pag. 5
Faptul că avem o administrație pre-
ocupată de progresul și moderniza-
rea comunei este un fapt recunoscut
de toată lumea prin prisma modului
corect de gândire a unei strategii lo-
cale de dezvoltare graduală, pe baza
realitățile economice ale dimensiunii
bugetului local, existând o preocupare
constantă de punere în practică a unor
proiecte viabile, utile și necesare în toa-
te localitățile comunei: Bocsig, Bocsig
Cartier, Răpsig și Mânerău.
Primarul Ciul Ioan Florin a reușit în
mandatele sale să mențină mereu un
echilibru al raportului venituri-chel-
tuieli, implementând în același timp
și proiecte de un real beneficiu pentru
progresul și viitorul comunei : lucrări
de asfaltare străzi, amenajarea de tro-
tuare,, investiții în instituțiile școlare,
teren sintetic de sport la Răpsig, cămin
cultural și dispensar pus la punct la
Bocsig, un nou cămin cultural la Bocsig
Cartier, școala mică renovată și dată în
funcțiune, alei pavate, parcuri amena-
jate, locuri de joacă pentru copii, Primă-
rie reabilitată, investiții în organizarea
de evenimente culturale, consolidarea
relațiilor de prietenie și colaborare cu
partenerii externi, noi utilaje pentru
comună, iar lista ar putea continua cu
multe alte lucruri pozitive pentru. S-a
promovat mereu un mod de adminis-
trare corect, deschis, totul într-o at-
mosferă de bună înțelegere și respect,
având astfel o comună liniștită, an de
an făcându-se noi progrese pentru mo-
dernizarea localităților Bocsig, Răpsig,
Mânerău și Bocsig Cartier
Cât privește perioada acestor ultimi
patru ani, putem spune că acest man-
dat al primarului Ciul Ioan Florin a fost
mandatul celor mai mari investiții în
asfaltarea străzilor comunei. Vorbim de
asfaltarea străzilor în Bocsig, în Răpsig,
în Bocsig Cartier, iar acum s-a trecut și
la asfaltarea unor noi străzi din Mâne-
rău, unde deja s-a făcut pregătirea fun-
damentului străzilor pentru a se turna
covorul asfaltic.
Asfaltare unor noi străzi din Mânerău
De vorbă cu viceprimarul Bătrâna Nicolae
O administrație pentru comunitate
-Cum ați caracteriza acești aproape 4
ani ce au trecut din acest mandat de vi-
ceprimar?
- Aș spune că a fost o perioadă de schim-
bări profunde pentru evoluția comunei
Bocsig, schimbări în planul modernizării
și dezvoltării localităților Bocsig, Bocsig
Cartier, Mânerău și Răpsig.
În administrație, împreună cu primarul
Ciul Ioan Florin, am continuat promova-
rea unui mod de administrare transpa-
rent, orientat spre cerințele și prioritățile
comunității locale, având ca scop asigu-
rarea unei evoluții corecte a comunei din
toate punctele de vedere, de la cultură,
sport, lucrări de modernizare infrastruc-
tură, investiții în activitatea școlară ec.
Pot spune cu tăriei că în acești aproape
patru ani s-a muncit la foc continuu,
exemple putând fi multe, de la asfaltarea
străzilor, investiții în instituțiile școlare,
achiziționarea de noi utilaje la primărie,
amenajarea de zone pavate, amenajarea
unui nou teren sintetic de sport, darea în
folosință a căminului cultural din Bocsig
Cartier și lista ar putea continua.
Nu s-a precupețit nici un efort pentru a
implementa noi proiecte necesare pentru
dezvoltarea comunei, nu s-a pierdut nici
o zi fără a derula lucrări utile și impor-
tante pentru modernizarea localităților
cuprinse în aria noastră de administrare.
Astfel, s-a avut mereu în vedere promo-
varea unei strategii de dezvoltare care să
cuprindă investiții atât în Bocsig, cât și
în Răpsig, Mânerău și Bocsig Cartier.
Comuna Bocsig s-a transformat mult
în această perioadă, doar dacă socotim
investițiile în asfaltarea străzilor, se poate
vedea un progres deosebit pe linia mo-
dernizării infrastructurii.
- Cum ați descrie relația viceprimar-
primar la nivelul administrației comu-
neii?
- Este o relație de completare reciprocă,
împreună cu primarul Ciul Ioan Florin
facem o echipă unită, pentru binele co-
munei, a comunității. Rezultatele muncii
noastre se văd prin ceea ce s-a realizat în
acești ani și de fiecare dată am încercat să
găsim cele mai bune și utile soluții pen-
tru progresul comunei.
În calitate de viceprimar am urmărit
îndeaproape toate lucrările derulate în
această perioadă de când ocup funcția
mai sus amintită, am coordonat activita-
tea edil gospodărească, precum și a celor
ce beneficiază de legea 416. De aseme-
nea, pe agenda mea zilnică s-au aflat o
serie de probleme administrative, pro-
bleme de a căror rezolvare a depins pu-
nerea în executare a lucrărilor derulate
în comună. Pot afirma că în acești ultimi
patru ani, comuna Bocsig a fost un ade-
vărat șantier! S-a muncit zi de zi pentru
schimbarea comunei în bine, pentru
îmbunătățirea infrastructurii, pentru re-
abilitarea unor obiective administrative
etc, iar pe plan cultural am avut an de an
o agendă încărcată, cu multe evenimen-
te frumoase și reprezentative. Accentul
s-a pus pe programul de asfaltare străzi,
chiar în perioada următoare urmând a
se trece la turnarea covorului asfaltic pe
încă câteva străzi din Mânerău.
-Ați fost sprijiniți în aceste demersuri de
Consiliul Local?
- Răspunsul este da, am avut un Consiliu
Local care ne-a susținut în demersurile
noastre de modernizare a comunei, ma-
rea majoritate a consilierilor locali fiind
aproape de mine și de domnul primar în
tot ceea ce am întreprins ca și proiecte
implementate și strategie de dezvoltare
locală. Fără a avea un Consiliu Local care
să susțină activitatea administrativă nu
se poate face nimic, iar din acest punct
de vedere consilierii locali au înțeles că
trebuie să lase deoparte orgoliile politi-
ce și să aibă în vedere doar interesul co-
munei. Progresul se poate face doar în
unitate. Acolo unde a existat ceartă sau
orgolii politice ori personale niciodată
lucrurile nu au mers în direcția cea bună.
-Ce doriți să transmiteți cetățenilor?
-În primul rând multă sănătate și împli-
niri în ceea ce-și propun. Totodată, do-
resc să le cer scuze pentru inconfortul
creat de lucrările ample de asfaltare din
acești ani, dar au fost necesare și fac parte
din programul de dezvoltare al comunei,
beneficiile ulterioare urmând a fi cu mult
mai mari decât disconfortul de moment,
iar aceste lucrări sunt și pentru viitor,
pentru generațiile următoare.
De asemenea, le transmit că alături de
primarul Ciul Ioan Florin avem noi pro-
iecte importante pentru dezvoltarea și
progresul comunei, proiecte pe care le
vom pune în practică așa cum am făcut
și până acum, dovedind de-alungul ani-
lor că tot ceea ce s-a promis s-a și făcut și
că an de an comuna Bocsig a evoluat pe o
linie ascendentă. Câtă vreme vom fi uniți
ca și comunitate și vom lăsa pe nimeni să
ne dezbine, atunci și comuna Bocsig se
va dezvolta constant, așa cum s-a întâm-
plat și până acum.
Viceprimar
Bătrâna Nicolae
Pe ultima sută de metri!
