1898 04

f,--'
Ee110 --JE-01 )I EM . E-F3--E+2-J * M K
,
i4:e :Y
s...4
Re-vista Periodici Eclemastle4.
.....- --,h
r.,./f.
) v
C
it t.D
d
1
v
RA
A
IA
IA
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE. -
ANUL AL XXII-lea, No. 4.
. .
%I'.
IT.31_,I_
Si
El
.'
.1.
-ii7
NI
-1
1:'.t
-1
-4Iv
.',t4
41T,
c--
-44
itit
: 65
'ilf...1
i
:It,
";e*
.
ttti
ffeil TABELA MATERIILOR
64
4,
,43:
p K.
M'
64' .
1..
.,'...=
N,,.
PA:
`,1'
1....,
ob.
11-)b-
C? '01 i.
IX,.
04:-
0
pag.
1 Casa BisericeT 361
2 Mina Viata si doctrina sa 370
3 Conciliul de la Florenta 391
4 Causele urel crestinilor ortodoxl asupra Ar-
menilor si a credinteior religiose ale acestora. 398
o Profetiile tipice si alegorice si figurile for din
V. Testament 407
" 6 Andrei Saguna 425
7 Massillon 535
V 8 Istoria Bisericesca a luT Teodoret . . . 444
+
soma9 Dare de 457tic
10 Note relat. la caracter. vietel Pr. C. Catichitis 463
r;)
11 Rap. P. C. Prot. al chisel de sus din Capital
t, atre Sf. Mitropolie 464
Fa 12 Donatiunl 473
El
I
. ts.
1 a WWWW,FlialF1 -,-c,T: zi INc', IV cfT,WWW"P
LIQIUrE.
t 4,
, 71PO-LI 1 e6E,Ii4 .Oefemi,v, ISERICEVI
' 4
A 1 c s .1.
o,
Slifk 4,, 18 9 8,.. -4-
ite.,,,,t)
Ohl~ vI;c1 R. P
944,
'4.4, ,
*a ip 'Ar
gLI-0. . , ,civ 01.__E -0.
ORTHODOXA ROMANA
. ...... . . . .
.
4
..... . ...... "
...
it
....$ ...
R /CABAS--.
IA
t
C.
.
4Z.
..
....%
...i..
....,
7iiN.
e
A
: 4iiiiikailaE.4tMIALEkrilligi4
:
'
,
41!
a,;.
,
. 1
,
....
.0
,,,,....10.
E_BE
.
. . . . . . .
. . . . . .
3
www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BISERICA. ORTODOXA ROMANA No. 4.
CASA BISERICEI.
t I
Locurile scolare a i foss tot-d'auna preocuparea de ca-
petenie asupra chreea au fast indreptate privirile acelora
ce a1 cubit scOla, snail interesat de aventul el si au volt
a face ceva pentru ea. Toti au recunoscut ca aventul si
prosperitatea invetamintului sta in cea mai strinsa lega-
tura cu localul In care este instalata scOla. i este neta-
Wait ca desvoltarea $i aventul ce l'a luat in ultimil anl
invelamintul nostru se datoreste in mare parte marefelor
palate, pentru care s'ati cheltuit miliOne, spre a se instals
in ele scOlele nOstre. Acestea au contribuit molt, cad ate
inspirat deopotriva, pe dascall Si pe elevi, le-a dat impuls
lei I-a indemnat, Si pe unit si pe cu mai multi bung,-
vointg la rnunca. Cand vedut in scOla ca inteun a-
deverat templu al stiintei, de undd mai inainte erall In ca-
sele cele mai de rind, umede, fritunecOse, reii intrelinute
si nu arare-ori in ruin!, s'ad inspirat dire adeveraiui ideal
urmarit de stiinta i cultura.
Este adeVerat ea pentru a se putea ajunge la dotarea
,
aril
s'at.
www.dacoromanica.ro

362 CASA BISERICBI
acestor ocoll cu localurl reclamate de adeveratele nevol ale
of de cerintele pedagogice ale timpulul, Statul a fa-
cut marl sacrificil. El impus sarcini, s'ar putea dice
aprOpe mal pre sus '. de puterile. sale. data aceste sacri-
ficil, cari nu privesc de cat pe dotarea unel 04 din to-
talul ocOlelor nifistre, sunt ao, de marl, cat de marl vor fi
ele of cat de grea va sarcina inipEsa statulul pentru a
dota tote ocifilele, de la wick pana la mare cu ast-fel de
locale? Cat se cere i cat ne lipseote Inca pentru ca sa pu-
tern Inzestra fie-care ocola, de la cea de catun, pan& la
universitate of institutele el, cu localurl propril, aoa precum
le pretinde timpul i nevoile oci5lel?
. Pentru ca opera Inceputa sä fie dusa la bun sfiroit
pentru a se veni in ajutorul statulul, dar mai ales In aju-
torul comunelor, care dupe* 1ege ail In sarcina for localu-
rile de ocOla pentru Invetamintul primar urban of rural, lu-
bitorii de cultura a neamulul nostru romanesc, cugetand, pe
de o parte la nevoile cresc6nde ale 3010, Tar pe de alta
la mijlOjele pentru a face fata acestor nevol of a le satis-
face In aoa in cat ocola Inv6tamintul sa nu sufere
in desvoltarea lor, gandit a ii asigura mersul prin in-
fiintarea Case! scolelorl institufiune neprefuitii si cea
n2a1 bine-facetore pentru gala. Casa qcOlelor find
persOna morals, cu un fond banesuul de Stat of menit
a creote prin ofrande benevole ale acelora ce voesc a con-
tribui cu obolul for la luminkrea neamulul nostru, prin cul-
tura of otiinta, s'a constatat ca este de mare folos pentru
oci5la. Ea satisface multe din nevoile el, promite a fi In
viitor sprijinul oi ajutorul real al statulul of al comunelor,
pentru a le inlesni mijlOcele ca sa Inzestreze ocola romans
cu localurl of tot ce-I trebue spre a fi adeverata"oceda, fo-
car de cultura i educaliune.
Resultatele salutare pentru qcOla romans pe carele-a
dat i le da acesta frum6o6. ,yistitutiune, casa qcolelor,
scOlei
sl-a
Si
fi
si
viitor, si
s'ad
www.dacoromanica.ro

CASA BISERICE( 363
m'a %cut sa cuget §i sa reflectez serios la o case a Bi-
Bence'. Biserica nOstrA, intretinuta la inceput prin ofran-
dele benevole din partea credincio0lor, ca fruct al pieta-
tit for religiose, ajunsese a avea bunuri ei aver! insemnate.
Pretutindeni cre0inil pio0, dup6 exemplul domnilor, al bo-
_ erilor cu dare de mans §i al tuturor celor ce dispuneail,
se intreceau a ridica Biserici marete intru marirea lul
Dumnedeii §i lertarea pacatelor for 0 le inzestrad cu mo-,
0l, proprietati §i avere, pentru a se intretine d'a pururea
impreuna cu slujilorii tor, call sa se rOge pentru lertarea
p6catelor celor ce le-ati fondat §i a tuturor bine-credincio-
01or cre0ini. Ast-fel vedem pamentnl scumpel nOstre pa-
trii presarat cu biserici §i monastirl, uncle mat marete §i
mai frumOse de cat allele, t6te atestand credinta cea tare
in Dumnedeil §i marea pietate a Romanilor, mai mult de
cat a tuturor popOrelor cre0ine. Acesta credinta §i pietate
11 deosebe0e chlar §i in sinul popOrelor cre0ine ortodoxe,
Rush, Greet, Sarbi, Bulgarl etc., cad nici unul din aceste
neamurl, nu a avut §i nu are atat de multe §i marete mo-
numente religiOse in trecutul for istoric, cafe at Romani!.
Rana la secularizare manastirile §i multe biserid 10 a-
veaii averile tor; dar clerul slujitor al bisericilor. se intre-
tinea din darurile §i invoelile benevole cu credincio01 eno-
ria0: at fie-carei biserici. Cu secularizarea statul a luat asu-
pri'§i intretinerea manastirilor cu tot personalul liturghisitor
§i ob0ea ce o avea fie-care din ele, precum §i pe acele
biserici cari aveat. averile for proprii. Resful a r6mas ca
§l mai 'nainte a se intretine, atat bisericile cat §i slujito-
-rii for din ofrandele §i ajutorele benevole ale credincio0-
lor. Pe alocurea, pentru intretinerea unor biserici mai con-
tribulau si primariile. lntr'o stare mult mai rea era intre-
tinerea bisericilor rurale cu personalul tor. Aci ajunsese un
adeverat iarg nesfirvit de rnvoell intre preot 0 credincio§I.
Acestl stare de lucruri mergea, crescend, din ce in ce
www.dacoromanica.ro

364 CASA BISERICIII
mai reu. Bisericile se ruinatl, Tar slujitorii for in cea mai
desavir§ita mizerie, Top vedead §i recunqteati ca trebue
a se pune capat unel earl start de lucrurT, §i atat guver-
nele dupe time cat qi sfintul Sinod §i P. P. S. S. Chiriarchi.
eparchiop, cu totii trail Ingrijip, despre mersul i sOrta vii-
tOre a sf. nOstre biserici.
In decursul timpulul de la 1878 §i pa,na la 1893, s'au
facut o mulpme de incerclri pentru a se asigura un rost
§i o stare mai buns sfintei nOstre biserici §i slujitorilor el;
Insa tOte acele incercari nu s'at putut realiza.
In anul 1893, s'a votat de cprpurile legiuit6re s'a sanc-
tionat de M. Sa Regele o lege a clerului, care tindea sa
asigure s6rta materials a cleralul mirean. De la acesta epoca
preotil bisericilor urbane §i rurale clasati in parohi §i su-
pranumerarl, sunt salariati dupe gradul de cultura, incepend
acest salar de la 30 lei lunar, lefa supra-numerarului ru-
ral §i pana. la 200, lefa preotulul paroh de oral, licentiat
sail doctor in teologie.
Pentru intretinerea material& a bisericilor, legea a pre-
veclut 10 lei lunar pentru fie-care biserica. qi 20 pen-
tru cele urbane, lasand acesta intretinere in sarcina comu-
munelor. Jar pentru repararea, reconstruirea §i Intretinerea
proprie a bisericilor, legea. nu prevede nimic.
Pentru Ingrijirea i administrarea avutulul bisericilor, s'a
instituit. In fie-care parohie o epitropie, cu preotul paroh
In frunte. Dar aceste epitropil, in majoritatea tor. in loc
d'a ingriji ca sa inmultesca avutul material al parohiei prin
indemnurl §i apeluri la sentimentele de pietate §i religio-
sitate ale cre§tinilor, ele chiar i acolo. unde bisericile ate
avut saii ail o sums cat de mica, depusa la casa de con-
semnatiuni, sub diferite pretexte, au Intrebuintat qi intre-
buinteza tOte mijlOcele spre a scOte cheltui. Cam tot a-
cesta este i sOrta bisericilor cu aver propril de intretinere
a for §i a personalului deservent.
si
rural&
si<
www.dacoromanica.ro

CASA BISERICEI 365
Ast-fel mergend lucrurile nu suntem departe a vedea In
.curend bisericile deposedate de tot ce ad i reduse
sat la caritatea publics, sad cu totul In sarcina statulul
-a comunelor atunci de sigur ratacired din urma va fii
mai rea de cat cea d'intal.
Afars de acesta, char minima intretinere a bisericilor
Si micile salaril 'ale slujitorilor et, fixate de lege, par a fi
o sarcina impovaratOre pentru stat i in deosebi pentru co-
mune. Cele mai multe refusa a le prevedea In budgetele lor
i simt o bucurie and un preot incetezi din viata, fie ca
grin acesta o biserica i o intrega parohie remane fara preot
lar crestinil unel enorii, a unul catun sad chlar a unel co-
mune Intregi, reman fara mangaerea sufletesca si pastorul
sufletesc.
Alipirea mai multor biserici la o parohie a facut ca char
-de la insasi punerea in aplicare a legei clerulul sa se a-
duel plangeri contra acestel alcatuiri si sa se cera a se
Taitn *a alte multe noul parohil, pentru ca credinclosil sa
albs, preop la bisericile unde indeplineat din pruncie
datoriile lor) religiOse crestinestr. Dar diametral opus cu
-satisfacerea acestui sentiment nobil de pietate si religiosi-
tate, comdnele trite intr'un cor, mal ales cele urbane strig
si protestezaca ad deja prea multe parohil, prea mull preoti
Cu ce le pia' Legea aa drept licentiatilor
a se hirotonisi, timp de cincl ant de la promulgarea el, si
peste regula stability la hirotonie, adica d'a nu se astepta
patru vacante. Cand insa primariile primiat instiintare des-
pre hirotonia vre unul licentiat si deci obligatiunea de a II
servi 200 lel lunar, protestul era neintarchat si nu arare
orl multe din ele insistad pans in sfIrsit in refusul de a
plati.
Cine nu intelege cat de deunatOie este si bisericel si so-
cietatel nOstre romane prelungirea 'unel ast-fel de Situatiuni,
Land feu fotil suntem tonvinsi ca luminarea i cultura cle-
target
§i
Si
'§i
§i
.si
'1
ca n'atz
www.dacoromanica.ro

366 CASA BISERICA
ruluY, data ast5.-dl este atat de necesarl In sinul societatel
nOstre, In viitorul cel mat apropiat va; fi chiar salutar4
cad moravurile langeclesc i necredinta %sopa de cea mai
uriciOsa destrebalare, create din cli in cll. §i nu este vorba,
numai de licentiatl. Chiar hirotonia unul paroh rural, ab-
solvent al Seminariulut pare a provoca nemultumiri; cad
aduce un adaos simtitor In budgetul parohiel. De la o va-
canta budgetary sail de la, 35 lel ce se servesc lunar unul
supranumerar, pAna la 80 lel, plata unul paroh cu diploma,
este o diferenta simtitOre.
Ast-fel, Imputinarea numerulul preutilor, de §i pare a,
complace celor ce lubesc iconomiile budgetare, ea Jove§te
Insa d'a dreptul in dorinta §i simtul de pietate §i religio-
sitate al credincio§ilor; §i sub masca lubirel de iconomiit
nu arare orl se ascunde chiar §i dispretul unora care bi-
sericA; tar la adApostul acestul dispret rode§te qi se intinde-
necredinta. i slabirea bunelor moravuri; cad altmintrelea
este inexplicabilA resistenta opositiunea ce se face tine-
rilor cultl, absolventl at seminariilor §i licentiap, cart voese
a intra In cler. Jn tot casul un lucru este cert. Credincio§il
Impin§1 de simtul for de religiositate qi pietate doresc ca
la fie-care bisericA alba preotul tor,, §i biserict s5. fie
cat de multe; tar pentru intretinerea acestor biserict i a
personalulul tor, el ,nu vor sa tiny nici o sema §i nu vor
sa nimic.
Cine trebue s5. pOrte grija de Mote acestea? SA Impace-
adica dorinta piOsa §i *sacra a crestinilor, cu nevoile de care
are biserica, unde el vor sa se Inchine lul Dumnecleti
WO &lase& mAnglarea sufletesca ? A se lasa acesta sar-
cina, ca mai 'nainte In vola bunul plat al credincToOlor,
cum este Inca in uncle biserict ortodoxe i protestante-, este
imposibil. Acesta ne ar IntOrce la starea de lucrurt din
trecut §i ar duce la decadenta bisericel.
Legea clerului, precum am veclut, a impus parte din sar-
sA's1
tie
si
si
ei
www.dacoromanica.ro

CASA. BISERICEY 367
..cibile pentru ingrijirea bisericilor §i a personalulul deser-
-vent, primariilor, parte statulul, dar aceste sarcinl devin
din chi in 07ii mat grele §i are sA ajunga timpul and, atat
tprimAriile cat §i Statul, data nu se vor afla in neputinta
de a le satisface, cu grew vor putea sine biserica i pe
-servitoril el la inaltimea, pe care o reclama. timpul §i ce-
Tintele sociale, cad nevoile bisericei vor fi marl.
Nu este dar bine, ca din vreme cel In drept si se gan-
.dOsca la viitorui bisericei spre a'l asigura un rost bine
determinat, care sa o indrumeze pe o cale de adeverata
,prop4ire in viitor
Nu trebue sA se cugete serios a asigura Bisericel un
sprijinitor, care sA fie in acelal timp §i un ajutator at
-statulul i al comunelor, urmand ca §I acestea O. alba cea
mal de aprOpe ingrijire pentru bunul mers al bisericei ?
c6la 'l a gasit un ast-fel de sprijinitor ,si ajutator
in frum6sa institutiune, casa falelor. Nu ar fi bine Ore
ca. §i Biserica s621 afle in o case a bisericei?
Pietatea credincloOlor i a clerulut ar face ca in cel mal
-stud timp Casa Bisericei sa fie, nu numal reazAmul i spri-
jinul bisericei pentru tOte nevoile de care suferA, dar i
-tesaurul nesecat din care sa se WA satisface tOte aceste
nevol.
ca.tt din cre0inil piol pentru mangaIerea sufletesca nu ar
{la cu incredere i cu cea mal Mara multumire, Case' Bi-
sericel, adica pentru Biserica, tOte agonisirile ostenelilor for
'din aceste, viata vremelnid? Ideea, ca Biserica este singura
mijlocitOre pentru lertarea pecatelor, singura care face prin
rugaclunele el pre Dumnecleil a se indura §i a lerta pe cel
ce au gre0t §1 au pecatuit in acestA, "fume, face chiar §i pe
,cea impetriti la anima §i chiar pe cel necredincio0, sa'0 afle
ma,ngAlerea sufletesca in Biserica i sa afierosesca el WA
munca §i tOth ostenela lor. Exemplu ne pOte servi trecutul
istorid al sfintel n6stre BisericI, care ajunsese a -fi mo0e-
www.dacoromanica.ro

368 CASA BISERICE1
mitorul sigur i universal al tuturor celor ce volat a se
imp ,ca cu Dumneclet macar In ultimele momente ale vietel,
tor; fie ca pe langa acestia, toil cel ce lubeati podOba caset
Domnulul, se ingrijiati pentru buna el intretinere ci Imfru-
musetare, asigurandu-I mijlOcele de intretinere prin conoa-
crarea averilor tor, Daca asta-dl ab. lipsit sail mat bi,ne
clis s'aii rant aceste esemple de pietate religiOsa) causa
este pe de o parte, ca a lipsit ci. Indemnul din partea Bi-
sericel, nu ca el este torte slab tar al doilea ca nu exists.
o casa, In care top Isa vada sprijinul real ci protectoyul
etern al Bisericel, o Casa a Bisericel.
Dar in afara de pietatea §i buna vointsa a crectinilor d'a
veni in ajutorul Bisericel, ate din averile clericilori avert
considerabile, cart puteau sa servesca ci A. ajute fOrte mult
Biserica ci acezamintele ei. nu s'aii risipit in zadar ci jara.
nici un rost ? deci aceste avert. au fost facute in Biserica.
ci. din Biserica. Casa Domnulul, a lost privata de ele, ci
acesta, avem convingerea,, numal din causa ca nu exists.
o Casa, a Bisericel, la care sa fiepironite Mite privirile,
inima ci sufletul ci al credinciocilor ci al Servitorilor al-
tarulul.
Data o ast-fel, de casa ar fi existat, de sigur toll acWi
clericl ar fi afierosit, el cu cea mat mare bucurie ci mut-
tumire sufietesca, tote ficonomiile yield for acute In Bise-
rick cad ctiall el ca numal, ast-fel se va eterniza numele tor.
Cat de inlesnita nu ar fi lost Biserica In multele ci de
multe felurl nevol ale sale prin. acele afierosirl, ci ce pu-
ternic sprijinitor al et nu. ar fi fost Casa Bisericel in Urn-
purile cele grele, prin care a trecut ci trece Biserica? Casa
Bisericel- ar fi dispus de sume enorme, ci totul ar fi pervit
Bisericel, ucurandu-se ast-fel Orte mult sarcina Statul4 ci
a Comunelor.
Este timpul ci de Interes vital pentru Biserica ca cu un
teas mat 'nainte sa se infiinteze Casa Bisericel, care ar
www.dacoromanica.ro

CASA BISERICET 369
fi singurul sprijin si aftzta tor al el la tote nevoile. In
ea se va concentra pietatea creOinilor qi privirile clericilor,
i in scurt timp, ma! ales cu concursul Statulul §i al Pri-
inariilor, va ajunge a fi institutianea cea mat salutara ca
}grin ea sä se ajute Biserica In mod real, spre a fi i ea
ace! factor puternic moral, care sa.contribue la propA§irea
i prosperitatea nOstrl, aka dup6 cum pretindem s, fie Bi-
serica §i dupe cum o reclania aceste timpurl de necredinta
i langeclire a moravurilor.
In unul din numerile viitOre tom arata cum trebue a
fi i a se organiza Casa Bisericel spre a fi cu adeverat de
folos Bisericel.
D.
www.dacoromanica.ro

ULFILA
VIATA SI DOCTRINA SA.
(Urmare, V&A Biserica Ortodoxi Romani No. 3).
1) Nichita Senatorul Roman, ce a suferit In a doua per-
secutie. Tata. ce ne spune despre el Martirologiul latin. S.
Nicetae Episcopi, qui feral et barbaras gentes Evangelii prae-
dicatione mites redidit ac mansuetas. Apol adauga: Fuit.
Dacorum Episcopus: Eum diversum arbitratur Baronius, a
s. Niceta martyre, anno salutis 360, inter Gothes Danubii
accolas (Dacos videlicet) martyrium passo 1). Tar In alt. loc
spune tot acest Martirologiu: «Eodem die s. Nicetae Gothi,
qui ab Athanarico ob Catholicam fidem iussus est in igne.
comburi 2).
In Martirologiul grecesc ni s'a1 pAstrat urmatOrele date
asupra martirulul St. Nichita: Acesta s'a arAtat din nea-
mul cel mal stralucit al Gotilor, ce se MIA dincolo de flu-
viul Dullard, pe timpal lut Constantin cel mare 330. A.
1) Pag. 228. idem pag. 7 opul citat.
2) Pag. 368 opul citat.
www.dacoromanica.ro

ULFILA VIATA V DOCTRINA SA 371
Invetat legea crWinesca din copilarie de la Macarie, Ar-
iliereul locului acelula, §i fiind-ca el a fost nobil i educat
Teligios pentru aceea a Invetat §i pe altil de neamul sell
ca sa creada '§i aceia *i sa tralasca religios §i virtuos, dupe
cum vietuia i el religios §i virtuos, facendu-se predicator
-vi invetator al adeverului la top. Dar ffind-ca necredincio-
-sul Athanarih, Guvernatorul §i cel Intel a Orli' neamului
Gotic (cad era divizat acesta in cloud parti), fiind-ca acesta
a fost invins prea ruOnos de Fritigern guvernatorut celel-
1 -alte parti a Gotilor, cu ajutorul §i alianta dumneclee§til
crud, §1 a armatelor Romanilor; de aceea, dupe ce cu tim-
put s'a reabilitat §i s'a imputernicit s'a aruncat necredin-
-ciosul cu mare furie asupre pio§ilor cretins, §i i -at schin-
giuit cu pedepse varvare qi nesuferite. Nu numal el insu§i
-a facut acesta, dar a poruncit i celor de sub el ca O.
imiteze mania §i ferocitatea lui asupra cre§tinilor. Decl find-
-cg. martirul Nichita a lui Christos, tumult% tot mereil in-
wetatura Evangeliel §i predica credinta lui Christos tot mal
Inuit, de aceea este prins fail de veste de Gotil de acolo,
'uncle predica §1 este cu violenta rdpit de et Apol este si-
lit sa abjure numele lui Christos, §i pentru ca nu s'a su-
-pus, de aceea '1 s'au sfarimat tote membrele corpului sell
0prit prin acesta pedepsa, el mai mult predica pe Chris-
tos, de aceea a lost aruncat asupra until foc, §i age ade-
Teratul luptator pentru Christos Nichita q'a luat cununa
neve§tejita a martirului1).
2). Martirul Mercurie. Martifologiul latin ne spune nu-
mai local martirizarel lui: «Cesariae in Capadocia passio
-s. Merctirii militis, qui custodientis se angeli patrocinio et
barbaros vintit et Decii saevitiam superavit, multis que ac-
ins tormentorum trophaeis, martirio coronatus, migravit ad
celuni 2). Baronie pane data suferintel lui la 254, far cel
1) Nth. ATiopeiTn; V. I. pag. 100 of 101.
1) Pag. 332_ Opera aka* idem pag. 290).
www.dacoromanica.ro

372 IILFILA
grecesc la 255. Pgrintele seti. 'Gordian era un scit roma-
nizat, fiul sell Mercuric in puterea drepturilor parintelui sell
a intrat In una din legiunile Romane, ce erau in Dacia
Tralana cu numele MartensilorAl 2F-tic:ion, §i a ajuns Co-
mandant'Apxecrplamo:;. Cu tote aceste onorurt Mercuric-
find din casa parintescl cretin 41 profesa credinta In as-
cuns. Cancl Decie a decretat o persecutie asupra, cre§tini-
lor, dovedindu-se ce. comandantul Mercurie este creOn si
el intrebat find n'a tIgAduit, atunci Imperatul a ordonat a-I
supune ma rtirizaret Legat de patru stalpi este scrijelat cu_
cutite pe corp, apol Intins peste un foe l'a stins cu stn -
gele scurs din ranile lul. Dupa acea transportat In Cesaria.
Capadociel i se tale capul pentru ca era cetacean roman 1).
3). S. Sava StratilatulETpaTaarissupranumit Gotul,.
martirizat In Dacia Tratana de cltre Athanarih, la 370. Viata.
acestul renumit martir, am descris'o alta-dati in scrierea
mea IMitropolia Moloovel*, et. El a suferit martiriul In a
doua persecutia a lui Athanarih, a fost prins §i dus inain-
tea Guvernatorulul ca unul ce ti'a voit a renunta la crq-
tinism, dar veclendu-1 simplu, grac, l'a eliberat In acea ork
creclendu-1 ca nu pdte fi ofensiv. Cand Ina, a voit sa se
duca la preotul Sansala O. serbeze Paste le, cad el urma
cu predica cre§tinismului, Athanarih l'a prins in acel sat
l'a supus la schingluiri, pe care le-a suferit cu barbatie,
a fost In urma Inecat In rlul Museti, (Buzeii) Moucretioy, le-
g'andu-i manile si pictOrele si de gat un lemn grett 2). Mai
sunt 0 alti, martin cunoseuti din Dacia Tratana, dar cre-
lend ce, eel enumerati ne procurg un argument' suficient
in cestiune, nu-i mai inOrAm alcea, apol dupe documen-
tele istoricilor numerul sf, martiri din Dacia in timpul a-
cestor doue persecutil decretate de Athanarih, II preaupun
imens, pe care numal Dumneclett singur II §tie,
1) Vedl Ist. Mitrop. Moldovel Introducerea. pag. XV.
2) V&A Mitrop. Mold. Introducerea pag: %Vit..,
www.dacoromanica.ro

VIATA V DOCTRINA SA 373
4). Sfintul Theotim din Tomi. Acta Sanctorum, vol. 11
pag. 753, lath ce ne spune §i despre Tomi §i despre a-
cest sf1nt:
«Tomi urbs antiqua est Mysiae inferioris, in ea Ponti Euxini
ora, quae Scytia Pontica fuit appelata, ohm Ovidii poetae
exilio et carminibus celebrata; at post susceptam Christi
fidem sede Mitropolitana Scythia e autocephala, et praecla-
ris aliquod episcopis et Martyribus magis nobilitata. Inter
Martyres dedimus die secunda Ianuarii Santi Argeum, Nar-
cissum et Marcellinum, et die tertia hujus mensis Aprilis
s. s. Evagrium, Benignum et ex commilitones ibidem no-
minatos, alios alibi daturi. Inter episcopos celebravimus XXV
Ianuarii S. Bretannionein, et hoc die XX Aprilis colimus S.
Theothimum, quem tabulae martyrologii Romani referunt
his urbis: Thomis in Scyti I S. Theotimi Episcopi, quem,
ob insignem ejus sanctitate it atque miracuia etiam infide-
les barbari veneratf sunt2,.
Sfintul Theotim a fost Episcop la TomiConstanta, pe
la Inceputul secolulul al V se intitula Thomensis, adicl al
Tomei, era fOrte inv6tat, in cat a a Prins curiositatea §i a.
barbarilor Huni de pe malurile Dunarei i a convertit pe
multi dintre Ri la tredinta creOni. Pe Mg& cuno0intele
cre0inismului era versat §i fn filosofia pagans vir in phi-
losophia enutritus,apoI iti mai dau §i epitetul de Dumne-
cleul Romanilorab Humis Deus Romanorum dictusPrin
predica sa a imblO.nclit mutt moravurile acestuT barbar po-
por, care adese navallati peste Duntire intre Sciti on Gott
Sf. Theotim ducea o viata fOrte abstinenta, aspra in totul,
ca cel mai mare ascet §1 a§a terminat viata dedat
studiilor. Baronie In Analele sale 11 pune la 402, ne spune
dupe sf. IOn Chrisostom, c6, a luat parte la Sinodul din
Constantinopol: Floruit temporibus Arcadii Imperatoris, in-
terfuitque Synodo Constantinopolitanae stetique pro loani
Chrysostomo, in qusa actum de abolendi operibus Origenis
s'ati
si
www.dacoromanica.ro

374 ULFILA
fuitque- de ea re ejus sententia, ne Origenis scripta tolle-
rentur quae esse sincerae fidel probaretur.... El a fost ala-
turea cu Sf. IOn Chrisostom de a nu condemna tOte ope-
rile Jul Origen, pentru ca. nu tOte sunt infectate de erorl,
apol sa, nu se arate Sinodul mar aspru fata de un mort
ca Origen si care a lucrat atata pentru Biserica.
Epifanie sta.rula cu partida lui sa, condamne pe Origen
cu on -ce pret, la care acuzare Theotim Episcopul Scitiel
it respunde ast-fel lul Epifanie: t Ego Epiphani, neque ho-
minem jam olim mortuum contumelia °Tiger() volo; neque
facinus tam nefandum aggredi audeo4 eos condemnem
libros, quos majores nostri neutiquam condemnarint, prae-
sertim cum multam doctrinam malam in illis conprehen-
sam inteligam. ltaque quodam libro Origenis allato, cum
legit, scripturaeque interpretationes fidei Ecclesiae congruen-
tes, quae in eo continebantur ostendit. Deinde adjunxit haec
verbs: Qui ista contumeliis afficiunt, illi eas res contume-
liis imprudentes afficiunt, de quibus libri ipsi conscripti
sunt), Numal din aceste cuvinte se pOte constata cat de
invetat era Theotim al Tomei, cuno§tea perfect pe Origen
§i operile lul si nu era pornit la un §i invrajbiri, ci fOrte
larg in vederi si condescendent fall de peajunsurile firel
omene§ll.
5). Sf. Martir Elefterie.
Acesta era din Roma de loc §i a fost nascut din paring
bogati §i insemnag, parintele WI a lost in trel rindurl con-
sul: Tptcr6Turrov Yap cdtcori TaV =Tip, Tavgcreat (pub. Conver-
tit la cretinism Inca, din casa parintesca a fost hirotonit
de Papa Anacclet Diacon, preot §i apol Episcop pentru Ili-
ria. Aici printre locuitoril ffiriel a predicat cuvtntul lul Dum-
neled la finele secolulul intal si inceputul secolulul al. II.
A fost trimes in contra lul un 6re-care Felix spre a-1 prinde
dar Elefterie cu puterea cuvintului si cu minuni converte§te
pe Felix la crectinism; In urma, este prins §i dus Ja Roma.
ut
www.dacoromanica.ro

ViATA DOCTR1NA SA 375
dimpreune. cu Felix §i este martirizat, under la sfir§it a fost
decapitat, ca unul ce era cetacean Roman 1).
Acum daft puma' In traducere romanesca §i Epistola Bi-
sericil din Gotia (Dacia Traiana) Ogre Biserica din Cesaria
Capadociel, din care se vede if murit §i suferintele marti-
rulul Sava supranumit Gotul §i existenta unel Biserici or-
ganisata pe atuncl in Romania nOstra de asta-d1. Textul
grecesc este luat dupe Acta Sanctorum luna April vol. II.
pag. 2 in anexa.
Epistola Bisericel Gotice trimise. Bisericel din Cesaria Ca-
padociel, despre starea Bisericel din Dacia Tralana §i su-
ferintele martirulul sf. Sava supranumit Gotul 2).
«Biserica lul Dumnedeil cea petrecetOre in Gotia, Bisericel
IuY Dumneded celel petrecetOre in Capadocia a tuturor bise-
ricilor celor apdate pe aloo rea ca sf. Biserici Universale,
mila, pacea §i dragostea de II Dumnedea parintele Domnu-
nostru Iisus Christos se. tse lnmultesca.
1) Dicerea fericitulul Pavel §i acum cu putere se dove-
de§te: 6, in fie-care popor cel ce se teme de Dumnedeu
§i lucreze. dreptatea, este primit de el. Pentru ca. s'a In-
credintat acesta §i in faptele bune ale fericitulul Sava, care
este martir a lul Dumnedeil i mantuitorulul nostru Iisus
Christos. Cad acesta Got fiind de neam §i petrecend in
Gotta, in mijlocul unul neam viclean vi destramat s'a ara-
tat ca un luminator In lume, imitand pe sfinti ci petrecend
cu el In cele dupe Christos fapte bum'. Cad nu allele. s'a
Mut Inca de §apte anY find zelos, ci bunt cinstirl cel In
mantuitorul §i Domnul nostru Iisus Christos, Iubind atata
fapta buns desevirqita, ca sa ajunge, In barbatia deplina
la cunocterea Fiulul lul Dumnedeti. celor ce Iubea
1) Veil Acta Sanctornm. Vol 11 in Apendice, pag. 10. Viata luI este
scrisX in greceste de Simi= Metafrast.
2) Acta Sanctormn Vol. XI in apen dice. pag, 2. eel extras din ma-
nusoriptul Vatican in 1660.
$I
lul
Fund-ea
www.dacoromanica.ro

376 ULFILA
pe Dumnecleil tOte se lucreza in bine, a ajuns Ta res-
plata chemArii de sus, ceea ce din inimA doria, apoi lup-
tandu-se fatt§ contra protivnicului Si devenind mai presus
tiq relete din via s'a facut cAtre top Impacluitor4
2). Pentru amintirea i intarirea credincloglor, dupe tre-
cetea, lul spre Domnul n'a ingAduit noue sa fim in ultare,
ci sa scriem luptele lul. A fost drept In credinta, evlavios,
gata ,spre Wta ascultarea cea intru dreptate, bland, sim'plu
la cuvtnt, dar nu la cuno§tinia, vorbind pentru adever, as-
tupand gurile idolatrilor nu mandrindu-se, ci purtandu-se
cum se cuvine celor umiliti linistit Qi nu prespuitor in cu-
vInt. spre tot lucrul bun forte serios, cAnta,nd in Bise-
acesta forte placut, ingrijindu -se nu de banl, nicl
de proprietatl, ci numai de cele spre trebuinta, nebeutor
de yin, Infrinat in tOte, necunoscend femee, abstinendu-se
postia dilnic, insistand In rugaciunl fara Ingamfare, §i su-
punend pe 1)4 la buna dispositie, facend cele ale datoriel
lul Bi nu umbla cu mintea spre cele ce nu-I erat de folos,
§i In genere aven o credinta nepatatl, lucratOre prin dra-,
goste, In cat el nici °data nu se Indola ca este fa(a tot-
d'auna de Domnul.
3). Nu o data ci mal adese on inainte de all da sfir-
Bitul §'a aratat In credinta fapta cea Mina. Cacl mal Intai
and au inceput -eel mal marl din GO sa, se mite asu-"
pra crestinilor, constringendul pe acela BA manance cele
jertfite idolilor, s'a parut unora din etnicil din acel sat (lo-
calitate), undo petrecea Sava, ca berbecl tnejertfiti idolilor,
In loc de carnurl jertfite idolilor BA pregatesa Bi BA ma-
nance creStinit cele ce li se cuvin lor, in public In fata
persecutatorilor, cu stop ca pe unil sa -1 pazesca ne'ntinati
lar pe persecutatorl sa-1 Ceea ce cunoscend fericitul
Sava, nu numai el n'a mancat din bucatele propuse, dar
Inca Inaintand In mijlocul for a protestat la toil clicend:
Dad. tine -va va manta dirt cArninile acele, acela nu p6te
li
$i
rica,
Made.
www.dacoromanica.ro

VIATA. V DOCTRINA SA 377
sa fie cresting §i a pprit pe toll sa lau cad& In cursa dia-
volulul. Decl din causa. acesta cel ce au manevrat ast-fel,
de hnelaclunel,'atii alungat din sat, apo1 dupa cata-va vreme
Ingaduit. a se reintOrce. Dupe aceea pornindu-se lar41
ispita (persecutia) dupe. obicelul. Gotilor, unit dintre paganl
din satul aminti( proaduc'end sacrificil idolilor, trebulail sa
jure persecutatorulul ca nu este.nici un cre§tin In satul, bor.
Jar Sava presentandu-se public lar41 §i mergend in mij-
locul adunarii, a dis: Pentru mine nimenl se. nu jure, cad
ell sprit crqtin. Atuncl Bind fate. persecutatorul k4u jurat,
satenil ascuncilend pe at tor, ca nu este int satul for cre-
tin afara de unul. Ascultand Guvernatorul fail de legea, a
poruncit sä-1 aduce. de fate. pe Sava. Cand acela s'a pre-
sentat a Intrebat pe cel presentl, dace. ar avea el vre o
greutate orl insemnatate la el, lar et ail respuns ca nu-1
nimic mal malt, de cat cestiunea pentru, care a fost che-
mat, despretuindu-1 atunci cel fare. -de-lege a dis: ca un ast-
fel nu pOte nici se. folosesca nicl sa vatame Intru ceva,
§i dicend acestea a poruncit se.-1 dea afara.
4). Apol pornindu-se persecutie mare de catre cel ce pa-
catulau In Gotia asupra Bisericel Sul Dumneleil, cand, se
apropia sftnta ci a PWelor,, a voit se. se duce. alt oral
la Guthican presviterul ca se. sevir§asca serbatOrea. Pornind
el, tpe cale a veclut un barbat Ore-care, prea maret §i fru-
mos la fate, §i 1-a is lul: intOrce -te §i to du la Sansala
presviterul; lar Sava 1-a respuns dicendu-I: Sanzala s'a dus
de acase., cad Sansala fugise din causa persecutieI §i pe-
trecea In Panonia (Bulgaria cu Rumelia de aste.-41), atunci
insa 'pentru diva sfintelor Pa01 a fost venit de curand la
casa sa, dar fiind-ca Sava nu despre reintOrcerea sa,
a respuns acelea, celul ce l'a vegut §i se Jupta ca sa piece
la Guthican presviterul, nevoind el a se supune ordinulul,
de o data pe cand era cale bun& In acea vreme a 14clut
ca, cade multime de zapada pe suprafata pamentulul, in
Biserica Ortodoxil, Rornini 2.
stia
I-at
in
www.dacoromanica.ro

378 ULFLIA
cat astupat calea, §i nu putea sa treca. Atunci a inte
les ca este vola lui Dumnedeil acesta impiedicare, ordonan-
du-1 de a nu inainta mai departe, ci sa se intOrca. catre
msviterul Sansala. Si bine-cuvIntand pe Domnul s'a rein-
tors i privind pe Sansala s'a bucurat §i a povestit Jul
la all mai mulp vedenia sa pe care a veduro in tale. Si
ad sevtr§it qiva Pa elor Impreuna. Iar in nOptea de Marti
dupe serbatOre, iata din tagma necredinclo§ilor, Atharide
fiul lui Rothested Regiprului cu o multime de talhari ne-
legiuip a navalit In acel sat, §i afla.nd pe presviteri In casa
Jul dormind a ordonat sa-1 lege, de asemenea §i pe Sava,
gol rapindu-1 din a0ernut l'a Infa§urat cu legaturi. Pe pres --
viter l'a dus in trasura, lar pe Sava gol cum s'a nascut,
l'a dus pre el printre val padurOse, pe care de curand
fost aprins, alungandu'l §i lovindu'l cu ciomege §i cu
fringhii, purtandu-se barbar §i nemilos asupra slujitorului
lui Dumneded.
5). Dar salbaticia vrAjma§ilor a tnfraneo rabdarea i cre-
dints, celui drept. Cad facendu-se dicea falindu-se in
Domnul celor ce-1 persecutau; nu prin pamenturi arse, prin
ascutipri de stand batandu-me s6 me manap gol §i descult,
priviti dack m'au vatamat, §i data pe trupul mefl am va.-
natal i rane dintre cele ce mi-ail facut. Privind ca nimic
nu se vede pe trupul seu, din cafe le Meuse faro milk
scotend osia trasurel .71 punend'o pe umeril lui, Intinsera
manile Jul pana la marginile osiei, de asemenea §i pic16-
rele intindendu-i-le de cea-l-alts -osie legat i arun-u
candu-1 In sfIr§it sub rote, adica sa cads intins pe pament
pana la partea cea mai Inaintata a noptil nu s'att sfiit
a-1 schinglui. 'Deci obosind gazii, apropiindu-se o femee 1-a
deslegat, care a veglat tOta noptea, pentru ca sa prepare
mancari celor din casa. lar el deslegat a remas pe loc, fad
teams cu femeea, ce'§I cauta de trebile Sale. Facandu-se
clink audind acesta necredinclosul Atharide a poruncit sa.-1
lege manile §i sa-1 spandure de grinda caset
§i
§i
le-ad
le-au
§i
oiutt,
www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTRINA SA 379
6).- i nu dupa, mult all venit cel trimi§I de Atharide,
aducend mancari jertfite idolilor §i at glis ratre presviterul
Sava: Atharide a poruncit ca sa ve aducem acestea ca sa
je mancati qi sa ve scapail din mOrte sufietele vOstre. A-
tunci Presbiterul a Tespuns flicend.. Acestea not nu le man-
cam, cacl nu ne este invoit ci rugatl pe Atharide ca sa
ordone ca sa ne restignesca sati in on -ce chip altul sa ne
ucida. Iar Sava a clis, cine este cel ce a. trimis acestea?
Iar elt au clis, stapanul Atharide. Atunci Sava a clis:, Un sin-
gur stapan este Dumnecleti in ceruri, lar Atharide este un om
nereligios qi blestemat, §i acestea sunt necurate §i spurcate,
mancart de perclare, dupre cum §i eel ce le-a trimis Atharide.
INcend acestea Sava, unul din Ail Jul Atharide aprinclan-
du-se de manic i luand o macIuca a aiuncat'o in pieptul
sfintulul, aruncand-o cu partea scutita ca cel de fata sa so-
OM ca zdrobit prin lovitura aruncata va muri lndata. lar el
prin dorinta religiOsa invingend suferinta vrajma§ilor a clis
gadelui: Acura to socotl ca m'al ranit cu macIuca, sa. §til
-acesta, ca intru atata nu m'al lovit, In cat socot ca cu un
fir de Yana de capra m'al lovit, §i ca dovada de cele Elise
-cu fapta I -a aratat, cacl nicl n'a strigat, nicI a suspinat de
durere §i nici de cum urma ciq rang pe corpul lul nu s'a
veclut.
7). Atuncl (Atharide cunoscend Mote acestea,( a ordonat
A.) ucida, Decl slugile celul lara de lege lasand legat pe
presviterul Sansala, a apucat pe Sava, i 'au dus sa-1 In-
_nece in raul numit Museum (Movcriov). Iar fericitul amin-
tindu-§1 porunca Domnulul, §i lubind pe aprOpele ca pe
sine Insu§1, a cps: Ce a gre§ic presbiterul ca. nu este ucis
Impreuna cu mine? lar el ..-atii respuns: ca nu este treaba
to sa dispui despre acestea. Acestea clicend el a strigat In
veselia sfintului spirit i a clis: Bine-cuvintat qtI DOmne,
i bine-cuvintat este numele tell Iisuse is veci, amin, pen-
tru ca. Atharide §'ail ca§unat siql pierdere cu mOrte vecinica,
www.dacoromanica.ro

880 ULFILA
Iar pe mine me trimite ca sa fill tot-d'auna in viata, c&
ast-fel a bine-voit intru servil se! Domnul Dumnegleul nos-
tru. ySi pe WA calea ducendu-1 multumea lul Dumneded,
socotind nedeajunse suferintele timpulul de acum fat& de
marirea viit6re ce s'a descoperit sfintilor. Iar and a ajuns
la malul riulul, cel ce'l pazIau ati. glis Intre dln§il: Veniti
O. eliberam pe acest nevinovat, ad de unde va §ti acesta
Atharide? Iar fericitul Sava a respuns catre et: ce vorbitt
lucrurl de§arte §i nu ye Indeplinitl cea ce vi s'a poruncit?
Eti ved, ceea ce vol nu puteti §ti, lath. In fata mea stall
de fata intru marire cel ce au venit O. me primesa. Atuncl
II arunca pre el In app,, care multamla Si lauda pre Dum-
neck& (cad pana la sfir§it 1-a slujit lul spiritul), Si arun-
candu-1 §i legandu-I un lemn de grumaz l'a tras la fund
§i ast-fel sftr§indu-se prin lemn §i apa, §1-a gasit neintinat
semnul mantuirel, find de trei-gleci §i opt de ant. S'a stir-
§it In gliva a cincea a Sambeter de dupe Pa§t1, care este
inaintea intae( a indictionulul Aprilie, pe timpul lul Valen-
tinian §i Valente Augustil, pe cand er' consul! Modest §i
Arinthett
8). ApoI scotendu-1 din apa ucigatoril, 1'a& lasat neingro-
pat §i s'ati dus; dar nicl cable nici alts care-va fiat% in ge-
nere nu l'a atins, ci de malnile fratilor s'a ridicat §i s'a In-
gropat rama§itele, ceea ce lunius Soranus, prea stralucitul
Duce al Scitiel, cinstind pre Domnul, trimitend Omen! cre-
dincIo§1 1-a transportat din pamentul barbar in cel al Ro-
manilor §i harazindu-1 patriel lul dar de cinste, §i fruct glo-
rios al credintel §i l'a trimis in Capadocia la vol cinstito-
Tit de Dumneded prin vola presbiterulul, iconomisind Dum-
neck& cele spre bucurie fratilor celor ce patimesc pentru
el §i se tern de el. Dec! sevir§ind rugtictuni In iliva In care
luptittorul §'a luat cununa in adunare sufletesca, amintiti-ve
§i de fratil din departare (din Dacia Traiana), ca In WM.
Biserica Universals -§i apostolica ski Sex savir§asa bucurie
www.dacoromanica.ro

VIATA sI DOCTRINA SA 381
laudand pre Domnul cel ce face alegere dintre servii Bel.
Spunep inchinacluni tuturor sfintilor6, voue si celor impreuna
cu vol inchinaciuni. Iar celul ce 'Ate ca sa ne introduce.
pe nol pe toti in harul sett si ia dar in imperatia ceruri-
lor, marire, cinste, putere si maretie impreuna Fiului sets
unul nascut si sfintulul Spirit, in vecil vecilor Amin 1)",.
Pentru a se lamuri si mai bine, ca. Biserica Gate. din
Dacia Traiana. era cunoscuta in lumea tOta crestina si se
interesau de ea atat autoritatea Bisericesci. din Roma, sub
a carela jurisdictie cadea pans la Sinodul din Halcedon, cat
si mal ales Biserica Cesariel Capadociei, ce era pe atunci
condusa orl pastorita de catre Sf. Mamie Vasilie, unul din
Corifeil Bisericel Ortodoxe, de aceea am adunat, resfoind
WM. opera Bolandistilo4intitulata Acta Sanctorum, numele
tuturor martirilor, de pe malul drept al Dunarei spre a nu
mai remanea nici urma de Indoiala, na crestenismul pe a-
ceste locurl este fOrte vechlti. Inainte insa de a insira acest
catalog al martirilor dam publicitalei si epistolele marelui Va-
silie privitOre la martirul St. Sava. De sigur ca acest interes II
purta acesta Biserica fate. de Biserica din Dacia Traiana pen-
tru cuvintul justificat ca multi dintre crestinil din Dacia erati
oxiginari din Asia si in special din Capadocia, adusi in Da-
cia de catre Gotl in timpul navalirel for in Asia, dupe cum
ne. spun Istoricil contemporani Bisericestl 3).
Epistolele Sf. Marelui Vasilie Arhiepiscopul Cesarief Capa-
dociel catre Ascholiu Episcopul Tesaloniciei 3).
I). De cata bucurie ne-a umplut scrisorile Sfinteniei tale,
not n'am putea cu usuratate ca sa ve aratam, pentru a e slab
1) Acesti epistoll a mid fort tradusa i publicat/ Biserica Orto-
doxa de Prea Sf, Timus, actualminte Episcop de Arges, in anal 1890
pag. 817-825 on tote acestea, am socotit s'o public din non, tradu-
cend'o din Acta Sanctorum, pentru ca cititorul se. aIba la indemini tote
actele date referitore la acestit epoca grupate.
$) Velli pericopele Istoricil Bisericesti de 11a inceputul acestul
ratat.
3) Migne vol. IV din operele M. Vasilie, pag. 637-638).
in
si
din,
www.dacoromanica.ro

382 IILFILA
-vivintul fat& de fapta. Insup se cuvine inchipuestl,
incheind din frumuseta celor trimise. Cad ce cuprind scri
sorile? Nu lubirea cea catre Domnul? Nu -minunea privi-
4Ore la martini descriind asa de evident modul luptel, in
-eat nl-al pus none sub ochi faptele Nu cinstea dispu-
nerea catre insine? Nu tot ceea ce ar vice cine-va
-dintre cele mai frumOseR In cat cand am luat In- mans
scrisOrea si am cetit'o de mai multe orY si am vedut ha-
rut sfintulul ferbend din ea, ne-ati facut sa ne socotim pe
timpurile vechl, cand infloreau Bisericile lul Dumneded,
-sprijinindu-se in credinta, unite In dragoste, dupre cum in-
tr'un corp exist& o .singura armonie a. deosebitelor membre.
-Cand Bunt aratati pe de oparte persecutatoriY, Yar pe de
alta persecutatil. Cad resboite popOreie mai multi s'att facut,
i sangele martirilor, udand Biserica, a hranit pe mai multi
-bine-cinstitori, pentru ca cu zelul celor de mai 'nainte se
opuneaa luptelor cel mai din urma. Pe atunci -noi crestinil
eram in pace intre noi, acea pace pe care ne o a lasat
Domnul nostru, de care acum nici urma nu ne-a mai remas
acea, atat de nemilos am alungat'o dintre not Dar cu
.tOte aceste sufletele nOstre au revenit la acea veche feri-
cire, hind -ca ne-a sosit scrisorl din pament departat, Info-
rite cu frumuseta, lubirei, ne-a adult naue martir dintre
barbaril de dincolo de Dunarea, predicandu-se prin el cu-
ratenia credintel ce se marturiseste acolo. Cue ar putea
Ba povestesca veselia sufletelor nOstre intru aceste? Cine
-ar putea afla o putere de cuvint care pa pita sa ne ves-
tesca Iamurit dispositia nOstra cea din ascunsul inimel? Cand
am privit pe luptator (martini -Sf. Sava) am fericit pe in-
vetatorul sea, care de la dreptul judecator va priori si el
cununa dreptatei, intarind pe multi In lupta penira buna-
credinta.
Fund ca ne-al amintit noue si despre acel fericit barbat
laudand patria nOstra, ca ea ar fi dat seminjele
sa-ti
P §i
not
§i
_Evtihie,
www.dacoromanica.ro

VIATA V DOCTRINA SA 38a
bunel-credinte, ne al bucurat cu amintirile celor vechl, ne-
at intristat insa. cu dovada celor v6clute. Cad nimene dintre
not nu se as6mana. In virtute cu Evtihie, caril Tutu atata
ne abstinem ca sa Imblanlim pe barbarl cu puterea Spiri-
tulut si cu lucrarea harurilor din partea sa, In cat si pe
cel ce sunt imblancliil cu multimea pacatelor nOstre Il.sal-
batacim. Cad sa ne atribuim noue si pacatelor nOstre causa.
respandirel Intru atata a puterel ereticilor. Cad mat nici o,
parte a lumel n'a fost scutita de focul ereziet Iar istori-,
sirele tale, opunerile atletice, corpurile sfasiate pentru buns.
credinta, mania barbarica dispreinita de cel cu inima ne-
infranta, feluritele turmentari ale persecutatorilor, improti-
virile Intru tOte ale luptatorilor, la lemn, la apa, sunt ins-
trurnentele desavirsitOre ale martirilor. Dar ale nOstre cate ?-
A perit lubirea, se surpa inv6tatura Parintilor, naufragil
dese fata de credit*. Tac gurele celor bine-credinclosl.
GlOtele din casele de rugaclunl alungati in campil, inalia
manile catre Stapanul din cerurt Intristarile sunt felurite,
lar martiriti (mucenicie) nicairl, pentru ca. cel ce ne fac-
noue reti ail aceeasl numire ca si not (adica sunt crestinl
dar ereticl alien! etc.), Pentru acestea to rOgit-te lul Dum-
necleil si primeste pe toil luptatorit bray! al lul Christos la..
rugaclune pentru Biserici; ca, data mat reman inca an! de
la zidirea lumel si nu merg tOte pe o tale contrara, recon-a
ciliand Dumnecleil Bisericile sale, sa le recheme la pacea,
cea veche,..4
Alta epistola tot a Marelul Vasilie cttre Ascholius, Epis-
copul Tesaloniculul, prin care spune ca a primit de l&
Soranus, ruda pa si Guvernatorul Scytiel ,Micl (Dobrogea)
corpul unul poll Incoronat martir, adica a Sf Sava Gotul 1).
II). «Dumnecleti cel dint a Indeplinit vechea ndstra rug-
dune, invrednicindu-ne de a avea scrisorile a adeveratel tale:
1) Migne vol. 4 din operile M. Vasilie, pag. 638 etc.
www.dacoromanica.ro

384 7IILFILA
teosevii. Cad 6eea ce este forte mare, si de cea mai tnserh-
nat ca sa te iTed i sa te privesc si eg, me buchr
de harurile spiritulul din tine. Dar find ca si departarea
loculul ne-o tidica, si imprejurgrile ce ne pe fie-care din
not; tar adoua vrednicg, de dorit ca sg se nutresca sufletul
cu lubirea in Christos prin continue scrisori. Ceea ce ni s'a
intamplat si noun acum, cand am luat In mani epistola
piositatel tale. DA mai mult de cat indoit am devenit cu
primirea celor trimis6. Cad era in adever, cg si sufletul
vada, ca printr'o oglindl manifestarea cuvintelor.
Apoi si mai multg bucurie ne -a1 produs, nu numai pentru
ca to a ti ast-fel, precum te represinta marturia tuturor,
dar ce. §i virtutile tale shit mandria patriel nOstre. Cad
precum o ramurg dre-care 'vigitrOsa wind din o ref:lacing
puternicg, al umplut marginile de fructe sPirituale. In cat
cu drept cuvint patria 'Astra se veseleste de propriile sale
vlastari. cand al parcurs luptele pentru credintg, ai marit
pre Dumneleti, auclind de buna clironomie a pgrintilor pai-
trata in tine. Cate slut virtutile tale §i cele presente
0 al onorat aducendu4 martir not ce s'a luptat in me-
giesitul vostru pament barbar, dupre cunt un cultivator re-
cunoscetor trimitend celor ce -i dati semi*, primitiile din
fructei In adever, daruri euviinciOse unui atlet al lui Christos;
martir al adeverulul, care de curand a primit cununa drep-
tatei, pe care I'am si prima_ bucurandu-ne si am ingrit pre
Dumnecleti, care va plini in trite popOrele sale de acum Evan-
geliul Christosului sed. ROgg. apol ca amintesca si de
nol cel ce te iubesc pre tine in ruggclunile cu sta-
ruinta sa se rOge pentru sufletele nOstre Domnului; pentrit
ca sa ne invrednicim ca sA incepem cand-va a servi
lui DumnedeA, dupe calea poruncilor lui, pe 'tare ni le-a
dat none spre mantuire)
vrednicie
in
teu sa
i
si
sa'St
lor, si
si nol,
www.dacoromanica.ro

VIATA DOCTRINA SA 385
Sfin(it marziri existents I Acta, Sactorum.
Cercetarile martirilor din Daciile TraTana. §i Aureliana,
facuta dupe IMartirologiul Roman, din 1661 ,publicat la
Paris de catre Augustin Lubin, m'ad manat, vrencl nevrend
a scruta WA opera volumin6sa a Bclanoi§tilor, intitulata
Acta Snctorum. In ea am aflat un num'ec mug mat mare
de martini, din ambele Dacii yi Imprejurimele lor, de cat
in martirologiul Grec lui Aghioritul i cel Roman amintit
mai sus.
Fiind-ca cercetarile amarunte asupra fie-carui martir ar
fi lost prea estinse tratatul ce mi-am propus a face a-,
supra lui Ulfila ar fi trecut peste marginele scopului pro-
pus, de aceea m'am multalnit a da pentru acum numai un
catalog complect a tuturor acestor martini, indicand volumul
§i pagina, de unde on ce iubitor de cercetare a vechimei
Cre§tinisinului la Romani, p6te cu uprinta satisface
dorinta i a bonstata adeverul. Multi din martini din Acta
Sanctorum slut citati anterior din Martirologiul Roman a
lui Augustin Lubin §i din cel Grecesc a lui ,Nicodim Aghio-
ritul. In Acta Sanctorum Ins& este seria or lista complecth
a tuturor martirilet* cre§tini, a caror DUITIQ ni s'a pastrat,
i dintre carii marea majoritate 01.ta numiri latine.
Iata. §i acesta lista In grupe, a§a cum sint Insirati In a-
cesta opera:
(lanua rie).
1) Evantus §i Hermentis in Rhaetia, dupe martirologiul
F. Augustin, citat in Act Sanctorum, vol. I, pag. 21.
2) Sfintii martini din Sirmi6, Maximianus Acutionis, Ti-
motheus, Herissus, Artaxus, Vitus, Acutus, Tobias, Eugenda
In martirologiul F. Augustin Acta Sanctorum, pag. 80 vol. I.
3) Sfintul martir Anastasius In Sirmi6, In Panonia. Act.
Sanct. pag. 324 In martirologiul F. Ieronim.
Nichita Episcopul Dacilor. Despre el vorbe0e Paulin
a
4)
www.dacoromanica.ro

386 ULFILA
de No lla Epistola 10 adi severum, apoi laudtL in poesie fap-
tele Jut Nichita martirul, Acta Sanctorum, pag. 365-368,
vol. I.
5) Anastasius, Iucundus, Ratitis, Petrus, Florus, Titus,
Florianus, Tatia. F. Ieronim in martirologiu. Acta Sanct.
Tag. 470.
6) Manuelis, Georgius, Petrus, Leonis Episcopi, Paradus,
presbiterul, Ioannis, t eonis tribunt, [Gabrielus, Sionius, si
-alp 378 martini sub Crum regele Bulgarilor a suferit, pe
la Inceputul secolulul al IX-lea. Act. Sanct. pag. 54, vol. III.
7) Bretannionis Episcopul Tomitan in Scytia. Viata sa
in Sozomen I. 6, cap. 20. Act. Sanct. pag, 235, vol. III.
(Februarig
8) SirQnus sive Sinerius pe la 302. Act. Sancti pag. 369.
tom. III.
9) Sinerefis, Antigonus, Rutilus, Libius, Rogat, martin In
Panonia, tot pe la 302, Act. S. pag. 372, v. III.
(Martie).
10) Ephremus, Basileus, Eugenius, AgathadOrus, Elpidius
Aeterius Capitonis martin In Hersonezul din Taurida pe la
Inceputul seC IV. Act. S. pag. 638, vol. I.
11) Dandus, Eunica sive Leunica, aut Leununcula, Se-
cundus, Nestoris, Secundus, Serrus aut Sergio, Occatus sive
-Optatus si Dauda in Tracia martini pe la inceputul. secol.
IV. Act. S. pag. 643, vol. 1.
12) Irineus Episcop $i martin In Sirmiul din Panonia, pe
timpul lut Deoclipan. Act. S.L pag. 55, tom. HI.
13) Montanus Presbiter, Maxima Sotrasi si alp 40 mar-
tint in Sirmiul din Panonia, In martirolog. lig Ieronim, pag,
-614, vol. III, Act. Sanct.
14) Martini de la 370, Batussius et Verca presbytert cu
dot fit s.i fiTce Arpila, Arbela, COnstantis, Hagna, Rhya,
..tEgathrace, Hescous, Syla, Sigetza, Suerila, Suimpla, Ther-
www.dacoromanica.ro

VIATA DOCTRINA SA 387
ma, Phi 1ga, Anna, Alladus, Baridis, Moicus, Mamyca, Vircus,
Animaedis, pag. 617, tom. III, martin In persecutia Gotilor.
15) Marcodanis, Philotus, Lydia, Theoprepius, Cronidis-
Amphilochius martin! In Illiric sub Adrian, pag. 684, vol.
III, Acta S.
16) Martirul Alexandru in Panonia. Sub Maximian a fost_
decapitat, pag. 687, v9), III.
(Aprilie).
17) Agathemerus martin In Mysia, dupe Ieronim, pag_
243 vol. I. idem In acela0 timp apostolic, Casineus At-
tempsianus, pag. 24',
18) Martiril In Scytia minor. on Dobrogea, Evagrius, Bo-
nignus, Christus sive Chiristo, Arestus, Sinnidia, Rufus, Pa-
tricius, Zosimus. Seculul al IV, pag. 244, tom I. r
19) Martini In Sirmiu, Rufina, Moderata, Romana, Se
cundus i all §apte, apoi Florentinus, Geminianus §i Saturus
In Martirologiul lu! Ieronim, pag. 534, vol. I.
20) Martirele yirgine cinci la numer, a canon nume nu,
s'a pAstrat, in Martirologiul lul Ieronim, pag. 817 v. I.
21) Gaianus martir din Dacia Ripensa, diacon, amintit.
de Ieronim in Martirologiu, pag. 854, tom. I.
22) Martirul Cirillus din Misia inferiOra, oraul Axiopol,
Ieronim In Martirologiu, pag. 419, vol, III.
23) Martini! Maximus, Quintilianus §i Dada, ail suferit
martirul In Dorostol, Misia inferiOrg sub Maximian §i Deo-
clitian, fost tradap consulilor Tauricit. qi Gabl. Mar-
tirologiul Grec nume§te §i localitatea suferintel for iv .65
x.Wpcc Tyi COVic,cIn localitatea 02dvia (?) pag. 126, vol. II.
24) S. Theotimus Episcopul Tomer In Scytia, reputat
prin viata §i invetatura sa, pag. 753, vol. II.
(Maki).
25) Florianus principi officii, martir Impreuna cu altif,
a suferit sub Dioclitian In Noricul Ripens, pag. 466, v. I.
SI
s'ati
www.dacoromanica.ro

388 ULFILA
26) Quirillus, Quindeus -sail Gindeus i Zenone In Axio-
pol, Ieronim in martirologiu, pag. 361, tom. II.
27) Dionius, Accisi, Crispionius tot in Axiopol, In Misia
inferiOrb., la -Ieronim in Martirologiu, pag. 555, vol. II.
28) Montanus sau Montanianus martir in Sirmiti in Pa-
ncinia, Ieronim pag. 623, tom. II.
29) Timotheus §i 7 virgins in Sirmiti din Panonia, Ie-
ronim, pag. 454, vol. III.
30) Heraclius, Paulus, Minereus, Aquilinus, Victoris Ar-
tenius, Calcorus martin In Noviodun sell Nivedum, la gurile
Dal-IA.1.0, in Martirologiul lul Ieronim, in Misia inferiOra, la
DunArea, pag. 27, vol. W.
31) Pasicrat, sail Policrat, Valention i alti doi saii trei
in Misia, vol. VI, pag. 22.
32) Martirul Julius in Dorostor in Misia inferi6r1 tot in
sec. IV, pag. 654, vol. VI.
33) Helia, tucianus, Zoticus, Martialis, Victorius, Marina
i Servulus, martin in Tomi. pag. 672, vol. VI.
(Iun is).
34) Martini din Noviodun;Dinocus, Zoticus, Attalus, Eu-
ticus Caniasus, Quirinus, Iulia, Saturnina Galdunus, Ninnita,
Fortunionis ,,i alti 25, apoi Cirinus Ebustus, Rusticus, Sil-
vius, Ieronim, pag. 369, vol. I.
35) Marcus §i Julius martin in Dorostor In Misia infe-
riOra, Ieronim, pag. 56, vol. IL
36) Hesychius martir in poro$tor in Misia, pag. 526
vol. III.
37) Taulus, Cyriacus, Paula Feliciana, Thoma, Felicis,
Emilius martin in Scytia la Tomis, pag. 7, vol. V.
(Julie).
38) Stratoris, Theodatus, Merona, Marina sail Marinus,
Rodofia, Magrinus; Secundinus, Thomus sail Theonus §i
Sodera sail Sodepha, martin in Tomis din Scytia, pag.,
223, vol II.
www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTRINA SA 389
39) Epictetus presbyter §i Ascionis monahul, martin In
Scitia minor sub Deoclitian, pag. 538, vol, II.
40) Ostratus sail Sostratus, Spirus, Eraclius, Eperentius
§i Cecilia martini in Sirmium, Ieronim, pag. 578, tom. II.
41) Zenonis, Mimia, Vitalis, Rufinus, Evangelius, Vrisius
§i Agnitus In Ieronim, pag. 689, vol. II.
42) Marcianus, Domnus, Diomedis Ioannis, Sisennus Au-
relianus qi all 38 din Ieronim, martin Tomitani adica din
Tomi, pag. 31, vol. III.
43) Acrippinus, Secundus, Maximus, Fortunatus §i Mar-
tialis leronimus, martin In Sirmiii, pag. 28, vol. VI.
44) Secunda, Donata, Bassus Maximus, Paulus, Marinus
Iustus In Mesia la Dorostor, pag. 360, vol. VI.
45) Aemilianus martirul idem, pag. 373, v. VI.
(August).
46) Hirineus, Eraclus i Dassius in Ieronim martini In
Axiopolis, pag. 72, vol. 11.
47) rlorus, Laurus, Proculus, Maximus §i altif in Illiric
sub Liciniu martirisafl, pag. 520, tom. III.
48) Silvanus abinus i Pantherius martini In Tracia sub
Deoclitian, pag. 389, vol. IV.
49) Basilla virgina, martir6, iniPanonia inferiOrg. In Sirmii.1,
pag. 515, vol. VI.
(Septembrie).
50) Aethalus si Ammuntis martini in Tracia, find Gu-
vernator Rabnus, vol. I. pag. 358.
51) Martirif, Macrobius, Gordianus, Zoticus, Lucianus He-
lius, Valerianus, Seleucus §i multi altif la Tomis in Ponto
sub Maxim Egemonul, pag. 55, tom. IV.
52) Martira Melitina a suferit in Marcianopol din Mysia
sub Antonin Imperatul i Antioh Guvernatorul, vol. V.
pag. 29.
53) Theodotus, Asclepiodotis all suterit la Adrianopol in
Tracia, pe timpul lilt Maximian, pag. 30, vol. V.
www.dacoromanica.ro

390 ULFILA VIATA §I DOCTRINA SA
54) Martirii Eulicus sail Eutichius, Plautus, Eracliu Placid
Ambutus, Tracia, all suferit in Tracia, din Martirologiul lul.
Ieronim, pag. 125, vol. VIII.
(Octombrie).
55) Martiril Priscus, Crescentis, Evagrius, Faustinus, Mar-
tians, Iannuarius, Marcialisi Alexander Eupratus, Eutropius,
Pigra, Gothia sad Gotia, Saturnina sail Saturninus, Speis aut,
Speus, Castus, Primus, Donatus, Passicus vet Pafficus, Pro -
pus martirisati in Mesia imferiOrg., in Martirologiile Romane
§i Ieronim, pag. 30, vol. I.
66) Dassius in Misia inferiOrA, la Axiopol, Mug Dorostol
on Silistra de adi a suferit sub Diocletian §i Maxim, pag..
411, tom. II.
57) Hermis i Taxius, martini in Axiopol din Scytia infe-
ridrA, Dobrogea, pag. 345, vol. VIII.
58) Fillip Episcopul Heracliei, Sevevus presbyter §i Hermis
Diaconul pe timpul lu! Deoclitian, in Tracia la Adrianopol,.
pag. 502, vole. VIII.
(Va urma).
C. E.
c_rit,,IW.-, .44
www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLORENTA
Veep Biserica Ortodoxl Roman/ an. XXII No. 2.
Starea, Bisericil occidentale si a cola] orientale
dupe unirea de la Florenca.
In timpul cared o parte din clericil occidental!, §i anume
cel mai insemnat!, discutat la Florenta Impreuna cu re-
presentantilAisericil orientale, cea-l-alts parte se afiati a-
dung! la Basel, continuand -mat depute cu atitudinea for
-ostila lap. de Papa. In edinta a 31 a Conciliulul de la
Basel, 24 lanuarie 1438, se pronuntase suspendarea con-
tra Pape! §i prin acesta schisma se declarase In Wta
puterea in Biserica occidental& Principil Europe! erat des-
0441 In dour : unil partisan! at Papil, altil al conci-
liulul de la Basel; tot! Insa cloth& pacea In Biserica i
de' aceea starulati pentru Impacare, Nicl o mijlocire nu a
lost posibill qi clericil adunat! la Basel incepura procesul
contra Papil. In qedinta 34, 25 lunie 1439, s'a hotarlt de-
punerea lu! Eugen din demnitatea ce o ocupa. La acesta
edinta Insemnata mutt! dintre episcopi nu ail avut curajul
sa la parte. Ada dintre Ispanioli nu a luat parte nic1 unul,
dintre Italien! numal unul singur; lar In general ail fost de
lata la vot 20 prelati, din care numal Opte episcopi. Nu-
flier& cel mare era format de preot! t doctor! din car! at
fost de fat& peste 300. Cardinalul de Arles, unul dintre ce!
ma! aprigl inamicl a! Papil, lass sa fie aduse o multime
www.dacoromanica.ro

392 CONC. DE LA FLORENTA
de reliquil cu care ocupa scaunele cele Ole ale episcopilor
absentl. Hotararea conciliulul este urmatOrea: «Sfintul Sinod,
judeeand ca tribunal, declara prin acesta a sa sentinta de-
finitivA, a Gabriel, numit ma! inainte Eugen IV, IncApa-
tanat pe fatg, este neascultator ordinelor Bisericil universale,
persists In rebeliune, despretue§te §i insulta sfintele canOne
sinodale, ;urbura pacea unitatea j3isericil lul Dumnecleft
§i o contrarieazg, e un simonist, sperjur, schismatic, eretic
hcapatanat, e nedemn de tOte titlurile, onorurile §i func-
tiunile, de aceea se pronunta Sfintul Sinod ca el e privat
ipso jure de demnitatea de Papa §i de pontificatul roman
0 it depune din acestea, 1).
Sentinta acesta a produs o impresiune protunda In In-
trega lume occidentals §i contra el proteatara o mare parte
dintre principi, atat laid cat §i cleric!. Acesta a lost si mo-
tivul pentru care Papa se grabla ca sa se-, to mine °data.
cu conciliul de la Florenta si sa, ajunga cat mal curand la
resultatul dorit. El vole, sA probeze intregil lumi crestine
ca activitatea sa a fost mal spornica §i ma! Insemnata pen-
tru binele general al, cre§tinismulul, de cat a clericilor a-
dunati la Basel. i de aceea, indati dupa ce se efectua
unirea, el trimese copil, dupe actul de unire, la bite cur-
tile europene ; !ar conciliulul de la Basel II respunse prin
aceea ca pronunta anatema asupra lul. Potentatilor Europe!
pe langa ca le facu cunoscut unirea cu Biserica Orientals,
tot in acela§1 timp le arata §i situatia trista in care se afla
imperiul de Orient si ceru ca el cat mai nelntarcliat sa
Irimeta ajutorul necesar.
Pe langa anatema, pe care lo pronunta Papa contra celor
adunatl la Basel, el it declara de ere tic!, compare, adunarea
for cu conciliul talharesc de 1a Efes si anula tOte hotaririle
hate de ace§tia. Cu t6te acestea ei nu se marginira numal
Hefele. Coneiliengeschichte VII, pag. 779.)
si
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 393
aid, ci continuara. mai departe pe drumul pe care apnea-
-sera.',La cedinta 37 din 24 Octombre 1439 ,se agita din
nou cestiunea alegeril houluI Papa ci se Incepura preps,
rativele yelativ la acesta. -Dupe ce se tinu ci cedinta 38,
In 30 Octombre 1439, persOnele determinate de a alege pe
noul papa furs conduse In conclava 1).
Alegerea caclu asupra ducelui Amadeti de Savoiea, care
Sn qiva de 5 Noembre capata 26 de voturl din 32, ci prin
urmare done treimi dupe cum se hotarise. Acesta alegere
fu Intarita In cedinta 39 din 17 Noembre 1439, Iar in cc-
dinta a 40 din 26 Fevruarie 1440 se aduse la cunoctinta
.tuturor ca ducele Amadell de, Savoia a primi,t demnitatea
de papa ci va purta numele de Felix V.
In timpul acesta Eugen IV jntrase Yii tratative cu Armenil,
i acectia trimesesera patru delegali la Florenta. Acectia
sosisera chlar inainte de plecarea Grecilor de aid. Discu-
tiunile privitOre to unirea for cu Biserica latina au fost fOrte
scurte, i is 22 Noembre 1439 acesta unire se ci efectua 2).
1) Ca conclava fusese ales de astit data un fost local de bal, care
era forte nessanittos si neinaldit, din care cans& multi dintre clericl se
bolnavir6 fie de reumatism fie de gutnrait. Niel manold aparte nn li
se permitea, si sand ArhidiaconuluI de Cracovia i se puse in vedere,
oa fatii, de Cardinalul de Arles, preoedintele conciliulul, -tot ass se
procedez6, acesta respunse: El e frances, eti aunt polon; pentru el e
postal Angtos, pentru mine e marte; el nu are nici stomas, aprope
nu e om". Eefele Conciliengeschichte VII, 785,
Couditiunile pe rasa carora s'a efectuat unirea eraii urmatorele:
1) El admit P imb o 1 ul niceno- constantinopolitan impreun& en adaosulFi-
lioque si se oblig& a-1 recite, ast-fel Duminicile qi s'arbgtorile la litur-
gie. 2) El xecunosc si definitiunea dogmatic& a oonciliulul al patrulea
ecumenic de la Chalcedon cuprivire la .oele doug naturl in liens Chris-
tos. 3) Reounoso hotarirea conciliuld al qeselea ecumenic an privirola
oele don& volute In liana Christos. 4) El se declari dispnqi si onorese
pe papa Leon eel mare oa pe adev6ratu1 lavetator al credintel orto-
doxe, lar conailinl de la (alcedon sal recnnOso& ca pe al patrulea
ieonmenic, precum qi se respecte ca qi ce1-1-altl_credinciosi tote conciliile
tinute sub antoritatea papala. 5) Recnnosc Invet&tnra latin& despre cele
sapte saoramente. 6) Admit simbolul atanasian, precum 7) obiodurile
Biserica OrtodoxiC Romina. B.
qi
2)
qi
91.
www.dacoromanica.ro

394 coist. DE LA FLORENTA
Aceste succese ale sale papa Eugen IV le Incorona in giva
de 18 Decembre 1439 and facu 17 cardinall intre cart
erat atat Visarion cat si Isidor.
Conciliul de la Basel pierduse mull din influenta ce o
avusese in Europa, cu deosebire de la alegerea noulul Papa.
Acest motiv precum si declaratiunea for ca on cine e a-
deverat crestin trebue sa se supue in totul hotgririlor unul
conciliti general, indepartase de la simpatiile celor
mal insemnati dintre principi. Asa s'a intamplat cu Carol
VII regele Franciei, Ducele Britaniel, care pang, acum fu-
sese un puternic protector al conciliului de la Basel, Regele
Castiliel si altii. Regele Friedrich III §i principil germani cau-
tara sa se arate mai diplomatl. El linos dou6 congrese la
Mainz si Francfurt unde venira atat delegatil Papil cat si al
concifiului. *i unit si ce1-1-alti furs ascultati si respunsul
congresului a fost ca el doresc pacea in Biserica si propu-
sera chiemarea unul nou conciliti general; Cu bite acestea
se vedea ca si principil Germani inclinai acum tot mal
mal mult catre Eugen IV.
In acest timp Papa se hotarise sa stramute conciliul de
la Florenta la Roma 1) si in 26 Aprilie 1441 anunta acesta
in o sedinta oficiala; cu tote acestea conciliul ,a mai Minas
Inca in Florenta pang, in Mai 1442, To aid in Florenta
se inchele unirea cu Iacobitil xnonofisiti din Egipt, Libia si
Etiopia. Acestia provocatl de Papa prin un trimis al sett,
Latinilor de a celebra anun %area Maria la 2t) Martie, nascerea hit loan
Botezittorul la 24 Lithe, nascerea lul Christos la 25 Decembre, tgerea
imprejur la 1 Ianuarie, Epifania la 6 Iananrie i presentarea Yn templu
la 2 Fevruarie. Hefele TA 789.
1) Dap6 plecarea Grecilor, Conciliul de la Florenta a mal dontinuat
Inc& a lucra 0:n6 la 26 Aprilie 1442, deal apr6pe trel ani. *Una dintre
scriitoril occidental) pretind c6, acest concilit dupti plecarea Grecilor
trebue s5. fie considerat tot ca concilit ecumenic hotartrile lul hate
ca atari, altil Insg din contra, intre earl se pote enumiSra gi flefele,
410 ofi ecumenicitatea conciliului a incetat odath en plecarea Grecilor.
dined
¢i
si
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 395
gninoritul P. Albert, trimesera §i e delegatl gi primira unirea
-cu Biserica Jatink La I Fevruarie 1442 ,se inchie acesta
-unire in biserica S. Maria Novella din Florenta. Aceste suc-
-cese ale Papel nu, at1 fost de lungs, duratA, cAcl unirea efec-
tuata gat cu Armenii, cat §i cu Iacobi ii n'a linut mult
timp §i a remas pentru Latinl numal ca o amintire placuta.
Alesul conciliulul de la Basel? papa Felix V, nu remase
xnulta vreme ca sa conduca acest concilits Om bogat dar
fOrte avar, *lend ca onOrea ce i se acordase II aduce
mai multA paguba de cat ca§tig se hotart sa se retraga
.din Easel §i iqi stabili re§edinta In Lousanne catre sfar9itul
anului 1442. Conciliul de la Basel tinu ultima §edintit ge-
nerall, sat a patru-cleci §i cincea la 16 Mai 1443, cand
deciserl ca dupe trey anY de clile sa se Vila un not con-
cilit general la Lyon, ins/ pani la deschiderea acestul con-
sA continue a rema,ne cel de la Basel. Putin die putin
conciliul de la Basel pierdea din insemnatatea ce o avea,
§i aprOpe top. principiY it parasisera, §i multi din el reche-
marA inapoi pe clericii din statele lor. Motivul era, ca Eugen
IV prin politica sa intelepta reqise sa rec4tige lar5.0 vaza
de odiniOrA. In timpul acesta el parasise Florenta §i se sta-
bilise in Roma, la 28 Septembre 1443, §i ca motiv aducea
.demnitatea §1 lin4tea acelui Joc, abondenta de tot ceea ce
avea nevoe, Insa adeveratele motive erat turburAriIe care
Incepusera sa se ivesca in provinciile papale, tratativele
.dintre conciliul de la Basel §i renumitul condotier Francisc
Sforza, care fagAduise a va cUceri statul papal §i va lua
prisonier pe Papa, precum §i pacea pe care o inchiasera
florentinil cu ducele Milanulul, cel maY aprig du man al lul
Eugen IV, far& ca acesta sa fie copsultat.
Regele impreuna ctt principil germanY remasera molts
vreme neutrY pans in anul 1446, -cind !ft urma stAruinte-
lor abilulul ban Carvajal, regele trecu pe partea lui Eugen
IV, iar acesta Ii fagAdui corona imperials §i alte beneficif
Wesel.
cilitt
www.dacoromanica.ro

396 CONC. DE LA btORENTA
COticiliul de Ia Flora*, transportat atum in Lateran,
6ntinua a lucra de acum Inainte. Papa cliemase la unire
pe tote ISopOrele sohismatice din Orient: Bosniaci, Mesopo
tani, Chaldeeni §1 Maroviti, dar nici acest6. unire nu a fost
ale lunA duiata.
La 23 Fevruarie 1447 1ncet6, din vigil. papa Eugen IV.
Trebue sal i.ecun6scem meritul O. '0 a dat tote
store realisarea uniril In Biseria Spre ridicarea aut&itatil
papale, A primit Multe lovituri puternice mai 6u deosebire din
paitea cbnciultilul de la Basel, la sfir0t totu0 a r6mas
triumfator. Aeneas S rlvitrs dice, a in timpul tontificatului
Eugen atat fericirea cat §i nenorocirea au avut locin-
tr'un grad forte mare §i s'at tinut fn echilib'ru. FO.ra indo-
Ia1a cg. fericirea ar fi intrecut nenorocirea dace Eugen ar
fi s6iut sä lie ilial bine masura in tOte. In ce privesce ca-
racteristica lui Aeneas Sylvius se exprim5. ast -fel: Altr
cordis fuit. Sed nullum in eo magis vitium fuit, nisi
quia, sine mensura erat, et non quod potuit, sed'
quod voluit aggressus Est 1)-
1) Epitafnl int Engen IV In S. Salvatore in Lauro din Roma e lur-
ingtorul:
Urbs Venetum dedit ortum quid Roma tirbis
Et Orbis fora det optanti caelica fregna Deus.
Memorise
Eugenii 1111
Summi atque optimi Pontificis
His in pace gravis in bellis pro Christi
Ecolesia impiger
In injuriis patiens Religiosorum amator ac in
Eruditos viros Inunificus
Concilii Basileensis insolentiam
Adversus Pontificiam Romanam Potestatem.
Concilio Florentine -calebrato refrenavit ac fregit
n quo
Ioannes Palaeologus Graeoiae Imperator,
Romanum oaput agnosoens
Ei of pedibus se thnitasque internas et remotas
Nationes humill substravit.
Gregorovius. Die G-rabmiler der romischen
Piipste p. 94. Frommann. Kritische Beitage, pag. 23-
silintele
in's&
lul
pi
www.dacoromanica.ro

CONC. DE IA FLORENTA 397
Conciliul de la Basel ajunsese In timpul din urma si. nu
mai albs nicl -o autoritate. In 20 Mlle 1447 regele Frideric
III ordOna consiliului si primarulul din Basel ca sa ridice
-siguranta garantata papa acum membrilor conciliului si se.'i
silesca a parasi orasul; cu -We acestea ei remasera Inca
aid pans In Iunie 1448, and *lend a viga for se afla
In pericol se hotari sa parasasca orasul. De aid plecara
la Lousanne unde se afla si papa al for Felix V. Putin timp
dupe acesta Felix V declare. a renunta la tiara papalA) Tar
papa Nicolae V prin o hula data ins 18 Ianuarie 1449 ri-
dica afurisania ce o aruncase asupra lui si asupra celor-l-
alti membri al, conciliului. La 7 Aprilie 1449 iscali actul
de renuntare si primi de la papa Nicolae titlul de episcop
cardinal de Sabina.
Astgel se sfarsesce acesta schism, insemnate. din Bise-
rica occidentals, care sdruncinase din temelil autoritatea
papal& si era aprOpe sa o ingrOpe pentru tot-deuna.
In numerul. viitor void arAta situatia Bisericel orientate
dupe unirea de la Florenta si efectele pe care le-a avut unirea.
(V-a urma).
If. P.
www.dacoromanica.ro

CAUSELE UREI CREPILOR ORTODOCg
ASITRA.
ARMOR Sj A CROMER RELIGIOASE ALE ACESTORL
A N E X A/II.
Povestire despre eresul armenesc.
CAP. 107.
Cand a fost Sinodul al septelea, Armenil au venit la
Sinod. §i asa le-ad grit for Crestinii: Vol deja sintetl es-
comunicatY de la nol. §i eY lards' asa Ne ducem
la Halepa si cerem lege noua pentru not §i Halepa asa
le-a dis: Ail venit ca sa ye Inchinati lul Mohamet? Ve
dam pament mult si apa, unde sa ye asedatl. §i Armenil
asa ad gait intru sine: lath. nol mult ne-am inchinat Crucil
si NascetOrel de Dumnecled. lar acum, Halepa, astepta-ne
venivemtrey Mile, gandindu-ne vom la tine. §i venind
asa au. clis: Nu putem a ne departa de credinta parintilor
nostri. Ace la asa dis: Eu n'am umblat dupg. vol. Fund
ca atl venit MOO ca sa luatI In ris pre cine-va, ei void
porunci si ye ucida. Atl luat In ris pre marele Mahomet.
Iar el Vola lui Dumnedet si a ta. Atunci Halepa.
au
le-a
au clis:
dis:
laraal,
www.dacoromanica.ro

CADS. UREI CREST. ORT. ASUPRA ARMENILOR 399
a§a le-a dis : Daca voip sa fip vii, atuncI luati 8 fapte ale
mele: Cea Intal. fapta este, ca in fie-care truce sa batep
cite un piron, §i de cite on ye veil inchina sa nu saru,-
tap crucea, ci pironul sa sarutap. 2-a fapta O. umble popa
vostru purtaud basma la gat ca §i qeiciI nqtri. 3-a, and
voe§te popa vostru A slujasca (liturgic) sa nu manance in
acea di came de port. 4-a, and vreli A ucidep un boil
sail un miel, ucidei -i in biserica, §i luand inima §i fran-
gend'o In patru 041, puneti-le In coliva vOstra §i dap Ome-
nilor, 5-a, cand popa vostru cite§te Evangelia, sa nu o
citescIt spre resarit, ci spre meza di. 6-a, and popa vostru
va muri. taindu-1 Imprejur sal punep In mormint, dupre
legea nOstra sa'J punep In mormint; nu'l punett a§a ca
pre cel-l-altl, ci it punep pe un scaun cu fata spre meta -di,
lar evangelic o punep pe genunchiul lul. 8-a fapta a for :
Nu se Inching. Sfintel NascetOrel de Dumnedeti, §i nu cins-
tesc nici unul din praznicele el. Aceste sint blestematele
fapte ale lul Halepa, ce se sevirsesc la armeni. CacI ar-
menil cu besurmenil (musulmanil) suet besurmani, cu Ta-
tariITatari, cu CrestinilCrestint Iar eresul §i nebunia
armenilor acesta este: postesc In Duminica Vamesulul §i
a Fariseukii. Pentru acesta precum am luat cuvint de la
sfintil parinp si din dumnedee§tile carp, Infruntand eresul
§i nebunia lor, fiind a numesc el Duminica Vamesulul §i
Fariseulul In limba lor,- a lul arp u P. DecI aril a fost la
el Dascal, si urpcanele, ucenicul lul, canele se trimitea
de dinsul la ucenicil sel, scriind credit*, §i eresul sell in
epistolie, o lega la gatul uceniculul sail canelul, §i acela
alerga prin ora§e si prin sate ostenindu-se si sevir§ind po-
runcile dascalulul sea. Dar trecend destul ant, si canele
fiind mancat de lup, mare scarba si suparare avu Dascalul
sea Arti pentru ucenicul sea canele Uri, §i a propoveduit
ucenicilor sel post, si el insul a postit acea septamana,
pentru ucenicul sell canele Urti. Iar noue ni s'a predat de
sfintil parinp, ca O. nu postim septamana lul Urti, ca a
nu ne aflam postind cu ereticil.
Iar al doile eres armenesc este acesta, precum am audit
de la David armenul: Ca a fost la armeni dascal o femee,
cu numele Sin. Spre amagirea for acea femee atka s'a
inaltat prin fapta cea buna, In cat a ajuns a fi si patriarh,
www.dacoromanica.ro

400 CAUS. URRI CRE§TINILOR ORT.
,1,
pentru -mares ei curatenie. Dar nu i permis a fi intru
sfintenie Tana la fine, pentru ca sa nu socotesca Omenil
cs si la eretici se 'Ate face ceva eminent. Ce nu este tare
§i forte, nu pOte dura pang. la sfar§it, ci se arata a fi pu-
tred si spurcat, precum a fost si acest Sin; fiind -ea ei
Insii spun. Fu 1ntre dinsil arta, pe cand unit marlau si
laudab. pre Sin, si unul dintre din§il de o credinta cu el si
rudenie cu ei cjicand: Ce vorbitl vol despre Sin cuvtnt
mare si de lauds? ea este una din femeele cele simple.
Si acestia maniindu-se pe el si amenintandu-1 cu mOrte. Iar
el tare denuntand pre Sin si neputinta el cea femeesca, a
cerut la un termin de vreme, ca sa demasce pre
Sin si neputinta el cea femeesca, depuind si zalog. i s'a
dus omul acela la Dascalul Sin, slujind'o si supuindu-se
el, p5.ng ce amagind'o avu cu ea. Carea zamislind de la
dinsul §i cadend fn neputinta nasceret, si sosind praznicul
Invierel, Omenil si triburile adunandu-se la dinsul si terend
de la el blagoslovenie si slujba. Iar el a refusat (dicend)
ca nu p6te din pricina b61ei. Tar ei au4ind acestea s'ail
scarbit, si s'ati impraOiat fie-carele pe la caselelor. Iar Sin
a nascut copil. Atunci omul, carele o amagise a fugit de
la dinsa rapind si copilul. Acesta, fapta nu s'a putut
ci a fost cunoscuta In tots Sara armenesca. i s'ati trimis
gonad, ca sa prinda pre omul cel ee Inselase pre Sin; lar
acela a fugit si a scapat din manele lor, si ducendu-se In
tara grecesca a -sedut acolo si a scris carp, vedind eresul
lot, batjocurl si derider! pentru Sin si faptele ei cele spur -.
cater
Despre impartasirea for asa se vorbeste:Aducerea apel
se face dupe medul noptils tainuindu-se de-to(i, ca nu cum-
va sa simta cine-va, nicl cane sa nu latre, nici mata, nici
vaca, nicl calul sa necheze, nici pOrta, nici usa In curte
strains sa nu scartie, nici sOrec, nicl viabie, nici om, nici
cane sa nu Intalnesca, nici s5. tusesca, nici sa nu suere,
nici pestele In api sa nu se incaldesca; atunci ss scOta
apa, si chiar de ar fi ajuns cu apa la portile sale, daca.,
s'ar misca ceva din, cele pomenite si "va simti, sa verse a-
cea apa, si Iarasi sa dibuesca caute in ascuns) all& apa
pana la ivirea luminel, i In multe nopI, ca s& dibuesca.
si sa dobandesca ast-fel de apa. Apol sa nu caute vas cu-,
s'a
(lima
(sä
www.dacoromanica.ro

AROMA ARMENILOR 401
rat, ci orl-care s'ar Intampla acela sa tOrne acea apa, si
sa amestice in ea faina cu unt, si cocend azima, le di
armenilor Acesta se chlama la dinsil Impartb.sire. Iar cand
se duc unde-va said vin, sau ara, sate li. se intamplb. A, fie
unde-va intre crestiniI pravoslavnici, el blestema credinta
for si se boteza de popil nostri, Jar in alts tarn, Land il
infrunteza tine -var el Iarits1 se boteza, si de trey ors, si de
patru ors. Credinta for la sobor o blestema, dar iii ascuns
se tin de dredinta for cea rea.
De se va Inttmpla unlit trestin, sa merga pe tale cu un
armen, crestinul sa nu bea dintr'un pahar cu armenul. Iar
dad. a beat armenul apa din paharul crestinului, atuncl
crestinul sa, arunce- acel pahar, fiind el nu se pelte curs i
cu rugaclune.
Iar cand un crestin trece pe tang& biserica for (armenilor),
si el vor fi cantand, sa's1 astupe urechile si sa, fuga, ca
nu cum-va intre in urechl glasul acela. De cum-va va
intra glaSul acela In urechl, 'sa primesca
Dadt vre-un armen ar intra in biserica .nOstrai sa nu se
elute in'presenta lul, pans ce el va esi afara.
In presenta armenulul nici sa manance, nici sa bea.
nu'l clic& nici bursa diminet5., nici n6pte buns. InsusI ve4e-
tor a fost un stint barbat, calagar anume Sergie prietin aL
-lul Gherman, cum armenii suet vrajmas1 al lul Dumnecleti,
cum batjocuresc pre crestinl si is pangaresc, stropesc cu
apa ce trece prin el (urina) legumele si le dat in blid, cres-
tinilor 1).
ANEXA III.
tin episod din istoria religi6s1 a Armenilor din MoldOya.
Domnul Doctor in medicina N. Calenderu, In anul pre-
sent 189t, cu ocasiunea visitel ce 1-am facut, mi-a lucre-
dintat un manuscript in cloud exemplare, unul in limba ar-
men5., altul in cea francesa, carele coprinde traducerea cela
eintal; ySi m'a poftit ca sa. le dati din partea sa Academiel
Romane, ca documente istorice ale Romaniei.
1) Acest capitol in manuscriptul P. S. lifelchisedek este gi ou textul
Slavon, care nu s'a putut reproduce din causa lipsel de caractere slavone.
epitimie.
SA
sttl
www.dacoromanica.ro

402 CAUS. UREI CREST. ORT.
Aceste manuscrise Domnul Dr. Calenderu le-a ctipatat de
la 'monastirea arrnenesca. a Mekitaristilor din Venetia, prin
un prieten al sell D-rul P. Jacques Jssaverden, carele a si.
facut traducerea francez6. a manuscriptulul. armenesc.
Reproducem mat intal scris6rea D-rulul Issaverden cltre
D-rul Calenderu, i apol manuscriptul In traducerea romans.
dupre cea francesa a Doctorulul Venetian.
1. Scris6rea D-rului Jssaverden catre D. Calenderu:
«Venetia. St. Lazare, 6 Octombrie 1885.
D-le Doctor! 'Am placeie a v6 adresa prin posta copia
manuscriptulul, ce aIi dorit sa. avett El coprinde povesti,
rea unel prigoniri religiOse, ce att suferit Armenil locuitori
in Valachia de la principile domnitor Stefan.
Eft nu still la ce v'.ar folosi ac6sta ; cu tote acestea cred
a este interesanta pentru eel ce se ocupg. cu istoria an-
lid. «V6 rog sa presentatl respectele mele, tuturor
acelora, carii se aflaii in compania vOsta, and aft vizitat
S-tul 'Lazar
De aid se vede, c6. D. Doctor Calenderu cu oeasia
ce a -Meat Monastirei Mekitaristilor, s'a informat de
manuscriptul armenesc din biblioteca monastirel, si a pof-
fit pre Doctorul Jssaverden de a -i trimite o copie de pe
originalul armenesc si o traducere in limba francezA, ceea
ce s'a §i realisat.
2. Traducerea in limba romans a manuscriptului arme-
nesc dupre traducerea franceza. a Doctorulul Issaverden.
Manuscriptul este intitulat:.
«TAnguire despre Armenil din Valachia, compusa
(ln versurl) de diaconal Minas de Tokate (Asia).
Tanguirea este adresata:
«Mirenilor bisericosilpr* Armenl:
«Ingenunchlati vol toti, ascultati acests povestire vred-,
nick de tanguit, pre care eu vi-o fac suspinand si plan-
gend:
Duminia, 16 August, in cliva Adormirel, in anul arme-
nesc o mie, o nenorocire a lovit de ngprasnl pe pacinicil
i cinstitii Armeni din Valachia, pe and el sevirslati o li-
turgie solemn6. In pompOsa for bisericl.
vi-
sited
Si
§i
www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMSNILOR 403,
Este adeverat, ca cel mai varvarl regi al, epocel antice-
n'at sevir§it atatea reutati, pre ate principele domnitor Ste -
fan, carele era de religiune greca de credinta din Chalce-
don a facia natiunil armene din acesta tara.
Era, clic, diva adormirel, cand acest inrb.utatit principe
al Romani lor (avluchap) a sosit cu suita sa Yn Orapl Su-
unde a adunat pre top Episcopil §i preatil natiunil
sale, care de malt Limp pastrat ura contra religiunil grigo-
riene.
El al tinut un sfat §i a i lotarit a s6vir§i tOte actele-
vrajmap0 contra Teligiunil ce nol profesam.
Principele, calare, n'a intarcjiat a face intrarea sa in bi-
serica nOstrai -s'a suit pe altar, a luat s-tut potir, l'a arun-
cat la pament i l'a sfaramat sub piclOrele sale. El ni-a
ranit adanc inima, facendu-ne sa vedem varsandu-se §i
calcandu-se sftntul mir de la Ecimiazin.
El in fine at rapit §i al. depus In vistierie sfintele carp,
crucile, icOnele cele marl, vestmintele preote§ti, precum §i
tOte cele-l-alte oblecte sfinte §i pretiOse ale case! lui Dum-
ne4eti, care fa cu total bo§tiureta, §i uOle el inchise is
pecetluite. Cat despre Episcopl §i preop, gT aft fost intem-
nitap cu mainile legate.
A doua di, dupre un ordin inrattatit al principelul, bi-
serica fu bombardata §i ruinat5..
Prin aceste durerOse evenimente,, Armenil au trebuit
parasesca caminele, fugind unit in codri, altil pe campil,
pe unde el al Tatacit tntr'o stare vrednica de mils.
Nenorocirea vai! a despartit pre parinp de fiil lot.; In
diva -urmatOre principele a poruncit sa se sfa0e §i O. se
aria Inaintea Jul cartile n6stre cele sfinte, ce ere' depuse
la vistierie. La acesta au asistat mai top romanii din Su-
ceva, invital Inadins.
Principele Stefan 1§I batea joc de religia armenilor, §i
tot-d'auna o critica. El a poruncit a se incendia §i a se
darlma de istov biserica §i monastirea Armenilor din Su-
ceva §i a ordonat, ca mobilele cele sfintite din Biserica
nOstra sa se transporte in Biserica Roma.nilor, cad, vise
Armenil nu sunt vrednicl ca Romani! -sa-I bucure.
Stefan a poruncit sa se cautet sa se aduca inaintea,
nenorocitil parinti, mume §i copil,, caril de grOza, se
ceva,
el,
salt
www.dacoromanica.ro

.404 CAUS. UREI CREST. ORT.
acieseprin codri si pe alurea. Dupe ce le-a legat
supus la cele mal grozave ersecutiunl, In pre-
senta sa, le-a Armenilor! Ce religie este aceea ce vol
profesatl? Vol suntetl afara de tete cele-l-alte natiuni; pri-
mill religiunea Romani lor, ca sa ye daft mariri,
Acestia au respuns; Nol suntem bunl crestinl botezatl.
acesta improtivire ordinulni princiar, principele II a-
menintaf ca pre totl acel, ce se von Improtivi de a primi
religiunea grecesca it va baga si-I va arde In pestera...ce
era zidite, pe malul pariului ce trece prin mijlocul orasu-
lul Suceva, si care avea numal o intrare.
De o camdata tote opintirile acestuI blestemat principe
al -Romanilor au e.mas neroditOre, fiind-ca i mirenI si bi-
sericosl, femel si fete ati preferat sa fie jertfe, de cat sa
se vada convertitl,
Dar Voevodul le-a clis: Eli cunt domnitor; ye voIt schin-
glui cumplit, ye volt% talc malnele, ye void scOte ochil,
totusi am sa ye botez.,1
In adever, mandrul si crudul principe ,n'a pierdut un
singur minut pentru a pune In lucrare meschinelQ sale ca-
pricil: barbele l peril episcopului si ale preotilor fury rase
si puse pe grumazi; barbatil, femeile i copal furl
peste sera, persecutati, -In fine i -a desbracat pe top, a po-
runcit boteze, i cu sila sä primesca credinta. roma-
nesca.
Tot odata preotil romanl att intrat prin tete casele ar-
menilor pentru a stropi cu aghiasma halnele, mobilele $i
luneltele de cuhne ale Armenilor.
Cine ded crede sa fi velut sari audit In lume aceste
lucruri vrednice de jelit care s'ail intamplat in acesta tara
natiunit armene?
Dumnecjeule mare! al mile, de starea nestra cea desna-
-aajdttital Mantueste-ne din malnile acestor prigonitorl.
Nemultumit cu tete faptele sale cele varvare, voevodul
a declarat de aseminea, ca el nu voeste sa. Mal fie pe te-
ritorul lul nicl un singur Armen; ca barbatl femel toil
sa fie botezatl intre In religiunea grecilor, prin ur-
mare el a sloboclit ordine aspre la orasele Principale pre-
-cum:- Botosanil, Vaslul, Roman, s. a. ca se, se ares-
teze capeteniile (armene) ale acestor comunitatl, sa se
chida bisericile i sa se sequestreze sfintele mobile.
dis:
La
si
lanturile
si
si s&
Iasi!,
in-
nile, si I -all
sh-1.
www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARMENILOR 405:
Inainte de a se pune in lucrare acesta poruncl, Voevo --
dul fu rugat, ca BA revina de la hotArIrea sa; (Aar in de,
§ert, cad bisericile au fost distruse, sfintitele mobile rapite
§i cartile arse-.
Inca un act grozav fu sdvir0t asupra preotulul bisericel
din Suceva, o persOna cinstita. in purtarea sa, pacific §i
ospitalier. Principele a propus acestuia sa. intre. In credinta
greca, lar in casul contrar el va 1 crud persecutat i osin-
dit la anOrte.
Acest preot curagios §i statornic, numit Baciadur, s'a Im-
potrivit respunclend: ell nu pot nici de cum sa neg reli-
giunea mea grigoriana; eti, Oise el, am Orbit Sara mea
natala, am emigrat aid nu pentru alt-ceva de cat pentru
a conserva religiunea mea.
In urma acestul refuz categoric crudul principe dupa ce
a poruncit a'l lega manile §i piclOrele, a'l smulge barbs i
perul, In fine a'l scOte ochil, i -a repetit: lepada-te de re-
ligia ta, altmin1erea to -voill decapita, i copiil 01 vor fi
ar§I. Iridata a dat ordin calailor sa se duca sa tale pre
copiil preotulul, sa. puns foc la casa preotulul §i numal de-
cat s1-1 boteze.
- Cand dial s'at infatiqat la domiciliul acestul nenorocit,
copiil lul cel nevinovatI, cu lacrimile In ochi s'ad aruncat
la piclOrele tataluI for §i l'at i. rugat qicend: o tats! fa. vola
principelul, daca nu voestl ca fill tel sa fie jertfele crucli-
clime' unul mizerabil I Vecil ace01 calM I el nu sunt venitl
aid, de cat pentru a face sa. luc6sca sabiele for cu sin-
gele nostru.
Preotut adanc atins de aceste cuvinte i in sentimentele-
sale parinte01, 'I-a fost mild. de saracil se copil, qi In con-
tra inimei sale s'a lasat a se boteza, §i a§a a infra In re-
ligia rxnanescil. (Olach).
Armenilor! atI putea vol sa nu plangell §i sa nu suspi-
nail Infato§indu-v6 aceste nenorocid ce au Incercat coreli-
gionaril voOri in acesta mica Cara valachl?
TOte Oilele cele marl: Craclunul, Boboteza, Duminica sill-
parilor, Pa0ele, InAltarea, Schimbarea la fati, T,Nua regilor,
Adormirea, CincT-4ecimia, toll sfintii, Na§terea s-tel FeclOre,
Infatoprea s-tel Feclore, §. a., *. a., au fost nimicite, cad
bisericile nOstte ail fost 'recluse In ,cenn§a, preotil au fost
www.dacoromanica.ro

-406 CAUL UREI CREST. ORT. ASUPRA ARMENILOR
smul0 din functiunile for §i poporul s'a impra0iat prin alte
tari, in cat crap Si surori., parinti i mame Wail plerdut din
vedere, vaT! 4
0 principe blestemat, frate al satanel! Dupa ce aT sevir-
Ot atatea reutati, te mai crecji Inca fericit In .mijlocul, ma-
Tire tale? FiT incredintat ca judecata providentei nu va in-
tarclia indelung spre a te pedepsi de faptele tale cele r6ii
voitOre 1).,
(13rmeza sfirgitn1).
1) Istor. Born. Xenopol. t. TEL 13. 52 m. d. anul 1551-52. cel ar-
-menesc-1000, era email& este mai mica de oat cea cregtinaso5, on 651
de ant Aga anal nostru 1891, la armed este 1340.
Domnul perseoutori este qtefan al 1711-lea feciorul lul Petra Ramis.
www.dacoromanica.ro

Profqiile tipice si alegorice si figurile for din Y. Testament
......._...t.,,.
Invetatil timpurilor, din cea maT profunda anticitate si
-pina in ciiva de asta-c11, au fost si sunt de perfect acord
Intru a recunOste ca, cea intalil scriere tntrebnintata de ome-
nire, a fost cea ieroglifica, simbolica sail` alegoriea, Tar scri-
erea alfabetica a fost inventata, dupe, ce a trecut multe se-
cole de la deluv'al universal. i ca patrie a scripturet iero-
glifice si simbolice, cu totil pun Egiptul. Istoriceste este de
asemenea constatat ca., inventandu-se scrierea alfabetica,
.cea ieroglifica si, simbolica ea disparut. Egiptenil all con-
servat'o In tot timpul, cat stiintele si civilisatiunea au fost
cultivate de el.
Usul de a representa oblectele prin simbolurl, a dat nay-
tere prin insasi natura lucrurilor stilului figurat, carele de
necesitate isl are locul, cand limbile sunt Sarace In cuvinte;
cad atunci se simte nevole ca, printr'un num& fOrte mic
si restra.ns de termeni, sa se insemne si determine o mul-
time de oblecte si notiuni; Tar metatorele si aiegoriile sunt
indispeRsabile, pentru a compensa golul i lipsa de cuvinte
* termine. Acest us al vorbirel, precum si obiceTul d'a face,
-ca, intrega natura sä vorbesca, este in deosebi plAcut si lu-
www.dacoromanica.ro

408 PROFETI1LE TIPICE
bit de imaginatiunile vii §i arcletOre §i a lost tot-d'auna, pre-
cum ne afirma istoria, oblectul de predilectiune mai al tu-
tor popOrelor oriental!. In acela§ timp el este qi sufletul
poesiel §i stiut este, a poetil sunt la Mote natiunile eel d'in-
VIM scriitoic ma! ales ca. Insu§1 cuvintul pqet, dupe origins
sa greaca, insemng facetor, compozitor
Nu este deci un lucru de mirare nici surprindetor, dace
profetii V. Testament all lubit cu preferinta §i al intrebuin-
tat In vorbirile §i scrierile for stilul figurat, cad el voiati.
ca cuvintele lor, imaginile, simbolurile §i oblectele, 1a cart
se refereati in cuvintarile 1or, sa atinga §C, se. de§tepte ima-
ginatiunea Iudeilor. De alt-fel limbs intrebuintata de et it
bbligail nevoe, ea sa recurga la tot felul de metafore §i
simbolurl, cad ea nu era nici bogata, nici cultivate., ca lim-
bile grecilor i romanilor §i. avea b. acela§ timp a face
un popor, pe care trebula mi§ce, popor, care era
deprins cu Intrebuintarea simbolurilor.
La intrebarea dar, care este sensul literar3 natural §i a-
deverat al until simbol sail ieroglif, respunsul nu p6te fi
altul, de cat acela, pe care insu§I scriitorul sau autorul sim-
bolulul §i al figure! 1-a avut In yedere sau 1-a preinchipuit.
Cand Egiptenil desemnati de exempla o figura mane., cu.
un oil In guru, sensul natural s'ar putea lice literal §i a-
deverat al acestui simbol era d'a arata, ea Dumnecleil este-
crekdorul lumeI, lar nici de cum de a arata privitorilor,
un om putea sc6te din gura 9i trupul seu oua.
Isaia represinta §i preinchipue§te ingratitudinea §i necre-
dinta Iudeilor, prin imaginea unel vii cultivate. cu ingrijire,
dar care n'a produs, de cat struguri selbatici. El preclice ea
acesta vie va fi calcata in piclOre de animale §i le va servi
..de a§ternut. In aceste. profetie el voelte a spune Iudeilor,
vor fi apasati, devastatl §i Impre§tiati in tote partile prin
pop6re streine. Acesta este sensul literal §i adeverit at ima-
gine! sale profetice §i el insu§1 '1 spune; « Via Jul Dum-,
in
cu
-ca
de
sti'l
ca.
www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 409
necled al puterilor, dice profetul, este casa lul is-
_raill),, §i chiar de nu ar fi spus'o, lucrarile Inse.0 nu pu-
tea6 avea alt sens §i inteles de cat acesta.
Dumnedet, dice prin prote0 set ce. va Intuneca strele
§i luna, va face se. call stelele, va seta marea, va face
apele silt schimbe cursul lor, va stramuta muntii, va face
pamentul se. se cutremure etc., etc.; §i cu totl suntem de
acord a recunNte, ce. sensul literal si adeverat at tuturor
acestor figurl de amenintare este: void detrona principi §i
regi, void risipi §i nimici avutiile celor marl*, void ridica
armatele §i le volt pane In One., void schimba starea §i
s6rta poptrelor, "toil respindi pretutindeni grOza', pentru.
ca in stilnl vechit al Orientalilor s6rele §i Iuna sunt regil §i
regatele; stelele insemneza pe cel marl §i pe generals; ma-
rea §i apele sunt simbolul armatelor §i plmentul se la in
lqcul, locuitorilor set
In cap, 54 at profetulor lui Isaia, se vorbe§te despre
doue sotit din care una si a pastrat sotul, cea-l-alts a re-
mas vaduve. §i parasite.. and profetul predice, ce acesta
din urma va fi mal rodittre §i va avea mai multi copil,
de cat cea d'antait, cu toil suntem de acord a recunt§te
ca, dupe. intelesul real §i natural el preinchipue§te prin a-
cesta din urma biserica creOna., formate. din Mite neamu-
rile pamtntulut care ya fi mai numer6sa de cat sinagoga
Iudeilor. *i cuvintele sale nu pot avea alt sens, de cat
acesta.
Ast-fel sensul adeverat, natural §i real al tutulor acestor
profetil, este sensul alegoric sat figurat §i nici de cum cel
literal sat gramatical, cad este absurd a sus(ine, ca un
simbol sat figure. nu are un sens figurat, sat ca o alegorie
trebue luata in insemnarea gramaticala a termenilor el.
Aceta ar fi se. se sustina, ca o emblem. n'ar fi emblemi §i
') Vecli Is. a. V v. 7.
Biserica Artodoxl Rominii 4.
www.dacoromanica.ro

410 PROFETIILE TIPICE
ca o imagine sad simbol n'ar fi obiectul, pe care'! represinta
A nesocoti explicarea alegorica a profetiilor este a nesocoti
adeveratul for inteles, cad explicarea for gramaticala i li-
terara ar fi absurd& §i neadmisa. Insa§1 Ebrei le at expli-
cat tot-d'auna i In tOte timpurile ast-fel i deosebirea intre
et §i not nu consta, de cat asupra precisarel intelesulul
special; asupra caruia trebue a face aplicarea lor. i cu modul
acesta devin dare t6te imprejurarile, cu cari se conlega
profetiile, pentru a fi explicate dup& adeveratul for Inteles,
tinend semi tot-d'auna de lnsemnarea recunoscuta de tot!
a termenilor figurati, din call se compune o profetie sad
alta.
Dar nu arare on trebue a tine sera, ca nu tOte profe-
tiile sunt de acest fel. Cele mai multe din ele nu at a-
desea-ori, nici figuri, nici embleme, nici simbolurI, ba chiar
nicl alegoril. Dintre profetiile coprinse in cartile lui Moisi,
aceea a lul Adam §i a lui Abraam sunt singurile, cart tre-
buesc luate inteun sens figurat, cad sensul literal i gra-
matical, in care Iudei voesc a le lua, este ridicul §i chiar
nedemn de Dumnecled, Profetia lui Iacob, a lul Moisi, a
psalmilor 21 si 109,, cele doue marl precliceri a le Jul Isaia
(cape 7 §i 53) cele doug a be lui Danfil, precum §i acelea
a be lui Aged i Malachia, sunt in totul dare, spre a pre-
inchipui, ca lisus Christos ca Mesia, chiar dupe itnsql In-
telesul for imediat §i literar, cad a be lua In alt inteles
a nu be raporta la Mesia, precum fac Iudei, este a le sill
intelesul a be lasa fara nici un fel de explicatiuni.
Neintelegerea §i disputa, ce exist& intre crqtith §i Jude!,
asupra Intelesulu1 profetiel, coprinsa in cap. 53 at carti
profetulul Isaia, consta intru a se ti, daca acesta profeie
are un inteles alegoric sad nu. El sustin, ca in acesta pro-
fetie este vorba de poporul Iuded nu de un anume om;
i inteun cas §i intealtul este o alegorie §i fiind-ca pro-
fetul vorbqte de .un om umilit §i in dureri, avem dreptul.
§i
§i
si
www.dacoromanica.ro

DIN V. TESTAMENT 411
ai suntem intru totul justificatl a afirma, ca aci este vorba
de un om,. de Mesia 'i nu de un popor, cad cuvintele
profetulul cunt dare. Dec Iudei, explicandu-1 figurat ai a-
legoric, nu i dati adeveratul inteles.
Tot ast-fel este ai di psalmul RV, el nu se pate aplica
lul David, de cat inteun sena metaforic, pe and dupe In-
telesul s6u literal chiar, se rapOrta la MesiaIisus Christos.
Asemenea despre -persOna preinchipuita .1i denotata de
psalmul 109, despre carele se lice, ca mai nainte de
lucefar te-am nascut; c6 este preot din vec dupa rin-
duiala lui Meichisedec, nol sustinem ca aceste cuvinte nu
pot a se atribui la David, cu nici un prey ai di ele arata
fOrte vadit pe adeveratul MesiaIisus Christos, caruIa apos-
tolul aplica aceste cuvinte, in epistola sa catre Ebrel.
Asupra altor profe!ii, in privinta sensulul for figurat, sun-
tem aprOpe de perfect acord, chiar cu Iudei. Deosebirea
intre nol ai el este numal asupra aplicarel acestul sens;
ast-fel ai Iudei ai not, In cap. 54 al profetiilor lul lsaia,
emblema celot cloud femel, una sterpa ai alta roditOre, pre-
inchipuesc doue pop6re, sail doue start ale acelulaa popor.
De asemenea convenim cu el ai asupra faptulul, ca profetul
compara pe poporul lul Dumnecleti, aaa cum el era inainte
de venirea lul Mesia, cu sOrta ai starea acestul` popor, 4I
titnpurile aratard 0- dupa aratarea lul Mesia. Singura difi-
cultate este de a se ati, dad, intelesul figurat al profetiel,
s'a implinit prin Iisus Christos ai infiintarea bisericel sale,
sail trebue a aatepta pana la sfiraitul lumel, spre a ,e ye-
irifica sub a0eptatul de mil de and Mesia al Iudeilmi, In
care %pera ai pe care Inca 'I aat6pta.
In afar9it chiar In profeliite cele mai literare, se gasesc
adeaba expresiunl ai termenl metaforicl Si figurati, prin hr-
mare In alestea nu trebue a lua In sensul literal, de cat
aceea ce trebue 'bat ast-fel, adiat ace14 cuvinte cad nii
sune susoeptibile de un inteles figurat, ci din contra top
,
www.dacoromanica.ro

4J PROFRTIILE TIPICE
acei termeni, cart presupun sensul metaforic, trebuesc a se
explica ast-iel. De altminterea acesta este si explicarea cea
mat naturals drepta, In orl-ce mod de vorbire; ea se
impune chiar de bunul 13imt. In cap. 7 al profetilor tut
Isaia, dupa Intelesul. literal al profetieI, se lice cs pruncul
preclis de profet se va, paste din o fedora. Cat priveste
cele ce urmeza, ca. el adica va mama unt gi. miere etc,
fie tine intelege, cs aci este o metafora, to care profetul
voeste a arata distinsa ingrijire i educatiune, ce va avea
pruncul; and dar Iudei voesc a lua aceste cuvinte In in-
telesul for propriu, literat, fie -tine tntelege ca o ast-fel de
explicare, duce la absurd.
Chiar aceste cate-va exemple ale modulut cum Ebrei dis-
puta i voesc a explica profetiile, sunt in deajuns pentru
a tnvedera, cat sunt et de ratacitl si de rea credinta. El
se silesc a dovedi, ca Mite profetiile sunt alegorice $i ca
deosebirea intre not el, se reduce la faptul, data
adica not crestini reusim a afla mat bine cuvintele sen-
sul unel enigme, de cum et le prejudeca i le explica, dupa
a lot vointa.
Ce dar Ole ss fie mat gresit, de cat o ast-fel de expli-
care? Trebue dar a recunOste, ca cele mat multe din dis-
cutiunile crestinilor cu Iudei asupra profetfilor, consta in
aceea, ea crestinil lepada tote alegoriile iperbolice i expli-
carile foliate, pe cart Iudei se silesc din tOte puterile for
a le atribui si a le socoti, ca Intelesul cel adev6rat pit,-
fetiilor.
Dar In afar, de profetiile literare §i, cele alegorice, mat
exists i o a treia speta, profetiile asa numite tipice. Se
v6d in V. Testament prezicerl, cart par a se raporta §i a
denota direct pe David, Solomon sail alts persOnA, dal. cart
nu s'ati putut tmplini, Aid realjsa In intregul for dupa
for tutees in aceste persOne, la caxl se refers.
Pentry aceea parintil bisfficet §i explicatorit scriptweli cu
014
si
tI
deplinul
ei
el
ei
www.dacoromanica.ro

Dirr17. TESTAMENT 4f
toti ail fost qi sunt de acord a recunkte vi a sustine, II
In tOte aceste profetil, tOte acele persOne n'ail fost, de cat
tipul i preinchipuirea lul Mesia, intr'o privire 6re-care qi
el tOte acele fmprejurari, carT se conlega cu acele persOne
i earl, sail nu s'ail realisat, sail s'ail realisat intr'un mod
neeomplect, se Indeplinesc In persona Jul MesiaIisus Chris-
tos, al carul tip vi preinchipuire este, dupgAntelesul literal
persOna, la care se refers profetia 0 care In acest cas este
tipul lul Mesia. Este in destul an exemplu chiar, pentru a
Invedera, ce sunt acest gen de profetil.
SA luam pentru exemplu psalmul 71, care este conceput
in urrnatoriT termeni:
«DumneOeule judecata ta da -o Imp6ratulul 0 dreptatea ta
Ifiuluf imperatului.
«SI judece pre poporul tell Intru dreptate §i pre sAracil
«lel intro judecata.
«SA Ode muntil pace poporulul §i dealurile dreptate.
'iJudeca -va pre saracil poporulul §i va mantui pre fiil O.-
Iracilor i va smeri pre cel clevetitor.
«Si se vor teme de tine, cat vor tine sOrele i luna In
4neamul teammilor.
-*E1 se va pogori ca ploila pre lana 0 ca picaturile de pl6e
Imaruntl, ce pica pe pemint.
«Rasari-va In qilele lul dreptatea §i multimea pace, pang
«ce va fi luna.
«Si va domni de la o mare, pang, la altA mare 0 de la
«rfurf, pana la marginile fume.
«Inaintea for vor eAdea Etiopenil §i vrajmacil lul Orfila
«vor linge.
«Imp6rati1 Tarsisului qi ostrOvele darurl vor aduce; Im4,
«p6ratil Arabilor §i Sava darurt vor educe:
«Si se vor inchina inaintea but tOte imp6ratiile pantntiii-
«14 tote neamurile vor sluji lui.
4 Ca va mantui pre saracul de la cel puternic 0 pre mi-p
«plul carula nimeni nu este ajutor.
www.dacoromanica.ro

1898 04

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (9)

Similar to 1898 04

Similar to 1898 04 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1898 04