1898 03

91
PE EEZ11
BISERIcA
A
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodicg
A
SAIITULUI SIND AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
MANE.
ANUL AL XXII -Iea, No. 3.
IT NIE_
xmamiimmkem
P
"
I I
E.)
ZI
1 " I ±
TABELA MATERIILOR
1 Acte Oficiale 241
2 Viata fiitore dupe Pentateuc §i cartea lul Iov 244
3 Sistemul Filosofico-Teologic al Fer. Augustin 260
4 Ulfila Viata si doctrina sa 273
o Causele urel crestinilor ortodoxl asupra Ar-
menilor si a credinteior religiose ale acestora
Anexa I 302
6 Istoria Bisericesca a lul Teodoret 306
7 Traducerile in limba Romani 823
3338 T- t_na. intrupgreI
J Cronica Bis. Ortodoxg, Romans 346
10 DonatiunT 351
4574. 5'7
q :7
.F.C2.1471q21.5.:
-.T
0AlR,T1LOR71PO-LITOGR,4F1,4° BISERICEpV

EclesiasticA. ,
_
I
`41 puRE1t-
4
Pag.
J
NE C.%K,
NI
IN
1
1
1
1
*
:1-,,
*.
1
I
I
I
I
1. . . . . . . . . . .
. . . . .
. . .
..... . . . . .
. . . .
. . . . . . . .....
0
S#® w..
Iii Ns
El- .
-4, 4 4
4-'4X 6Tti,Z,-c,
Nan' MIECIMMIIMUMMT-1www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BISERICA ORTODOXA ROVIAITA No. 3.
ACTE OFICIALE.
Biserica Ortodoxit de Serbia incunosciinteza Ca-
noniceste conform datinilor bisericir Oitodoxe, c.
incetand din viatrt Mitropolitul Michail a fost ales
confo-rm canonelor si constituSer aceler Orr de cole-
giul electoral ca Archiepiscop al BelgraduluI qi
tropolit al Serbia I. P. S. S. Inocentiti.
Tata in original textul epistoler irenice alaturr cu
traducerea romtmesca:
Bailie Bileoitoupeoesengenno.
Bory je prow 6flao jta 5 osor
memo noon Ce6li mitorosamyzaor
Bailor Iepapxa Cpnerte IIpasocaa-
Elle lApne, 6,1ameBoynoitojeuor Ap-
xuenllenoua ECOITHACHOr H Mffrpo-
mama Cp6llje Mumma.
Rpm nocTojeTam lipougeRma
OTagavroene EBB )1 mon o ApR-
BOHM mamma, 1136opn Ca6op, y
lash Pres Sfinfite,
Lui Dumnecleu pignut sa
cheme la sine pe marele §i
mult meritosul ierarch al Elise-
ricei ortodoxe al Serbiei, repau-
satul Intru feriOreArchiepiscop
al Belgraduluii Mitropolit al
Serbie Michail, in a 5-a di a
lune! curente.
Conform randuelilor in yi-
p:5re ale Bisericei n6stre natio-
nale i Legilor n6stre, privitOre
I-a
Mi-
www.dacoromanica.ro

242 ACTE OFICIALE
CB0j0j CeAHHHH oir 15 CHOP meow,
Home Hp Husain CHeTor Arca, ma-
bpao je H Herm Bentrauemo roe-
Hopp H Rpm Cp6Hje Azerreamp I,
6aaroHodeo je rBpAIITYI RIMY' emep-
HOCT sa Aputermexona Beorpaxerror
H MuTponolurra Cp6uje.
HsseurTa Bohm Bame &came-
OeBellITeHeTBO, 0 HeHHHHHAHON ry-
burry, ItOjH je smell° Cpnerty Hpa-
Hoe.ffarmy Aping empTy Hesa6opaH-
JeHor Apuermertona MHTporrourra
Mama, a o eTyrtamy flame emep-
HoeTH Ha xaTeApy Apxuenuexona
Beorpagexor H MorpouozurTa Cp6Hje,
bpaTexu ,y XpireTy NOAHNO Bame
BlleoxollpeoesemTeeeTso, xa CBeTIIM
mommama CHojum HomoraeTe Ham
'vex UpecToaom mocpx[ror Bora
Ira Haury cagy mar), mum y (Ise-
TOM Ilyxy II IIITO 7 Hama ocapema,
AR OH NHOPOMMOCTIEBH 110 CB0j0j
6.1IBTOCTH HOIlylni, Te Winne emepHe
BIOJIHTBe a xe .ama y BpTorpaAy ro .-
nowt), 11113BOjte 13021111 6NarOCZOB 6JIH-
TOBep110111 H XIMOTOZy6HBard rocuo-
xapy II Elm), Cp6uje AaexearrApi I
H cHemy epnexom upaHoczasHom. Ha-
poxy. Hexa 611 ee, Ha °Rd Halm,
y Cpuexoj Hpasoemanuoj Itpxim Ha
Hex Ben mita° map y gyxy CBeTe
esaureaexe Ham, Nalco 611 y Tax-
la organisarea Bisericel nOstre,
Colegiul electoral, in sedinta sa
de la 15 ale acestei luni, dupe
ce a ridicat rugAciuni cAtre Sf.
Spirit, a ales pe smerita nOstra
persOna, si Majestatea Sa Re-
gele Alexandru I, Augustul nos-
tru Suveran, a bine-voit sA ne
intaresca ca Arhiepiscop al Bel-
gradului si Mitropolit al Serbia
Aducend 'la cunostinta Malt
Prea Sfintiei VOstre perderea
nereparabila, incercatA de cAtre
Biserica orthodoxy a Serbiel,
prin m6rtea neultatului Archie-
piscop si Mitropolit Michael si
comunicandu-Ve despre alege-
rea smeritel nOstre pers6ne in
scaunul de Archiepiscop al Bel-
gradului si Mitropolit al Serbiei,
rugam pe halt Prea Sfintia
VOstra. ca frate intru Christos,
sa veniti intru ajutorul nostru
cu rugaclunile sfinte ale Inalt
Prea Sfintiel VOstre inaintea
scaunului lui Dumneded eel
milostiv, ca El, mull indura-
torul, dupe a Sa bunAvoire sa
se indure a infari, prin Sfintul
Spirit slabele nOstre puteri, call
ne lipsesc, pentru ca smeritele
nOstr.: rugAcluni si fapte in
ogorul Domnulul sa WA aduce
bine-cuvintarea Dumnedeescl
asupra Majestatei Sale Alexan-
dru I, Regele Serbiel, Suveran
al nostru, de Christos iubitor,
si asupra intregului popor serb
orthodox. Pacea, dupe spiritul
invAtemintelor sfintelor Evan-
www.dacoromanica.ro

ACTS OFICIALE 243
BON 11 8aR01111TOM CHDROiCTBy CpucBa
IlpaBocnalma Alma, y xpilm.raBooj
Bajeglim ca MINH BacezemBom
npaBocaaBBom upicsont, Ilacmpen-
110.111111ROM XplICTON ellaCHTC.11641, CB.
AnocToauma, Bacezencum H &Nee-
inint Ca 6opinia ilponoBeAane CB. gorme,
Apt Belle manse H lipouce cBarika
Eesapymnio xpamma, cBe y caaBy
Tp1111110CT8CHOP Bora ii Ha criaceBe
BepHBX.
28 0e6pyapa 1898 reptile.
y BeorpaAy..,
A. E. Bp. 448.
Berner BacoacerpeoesemTeamaa
kru y Xpacxy 6paT
1,Cmapeaa mammon:ex
Apsaenacaon deorpaAciat
tbirrponoarrr Cp6Hje,
RHOKEHTHJE.
ghelil, fie pururea pazita In
sinul Bisericel Ortodoxe Serbe,
pentru ca, traind tntr'o unire
cre§finesca §i pace cuvenita,
Biserica Orthodox& Serb& sa
pa& tot-d'auna pazi neatinse
slintele dogme, wdArninte §i
r&nduelI, date noue prin In-
v6tatura Prea Inaltulul nostru
Archipastor, Mantuitorul Chris-
tos, transmisa prin Sfintil A-
postoli §i sinOdele ecumenice
§i locale, ci sl fie In unire Cu
Intrega Biseric& Ortodox& ecu-
menica., totul Intro gloria Prea
Sfintel TrehnI §i pentru man-
tuirea credinclocilor.
Belgrad, 23 Februarie anal 1898.
A. E. No. 448.
Al halt Prea Sfintiei Vostre
intro Christos frate
smerit ruge.tor
Archiepiscop al Belgradului
Alitropolit al Serbiei
(ss) INNOCENT.
(Locul sigiliulut Archiepiscopiel Belgra-
gradulul ei Mitropoliel Serbiel).
.
www.dacoromanica.ro

DUPEVIM FIITOARE PENTATEUC SI CARTEA LUI IR
.--.-.........
.,
Exceptand cele din urma opt versete al DeuteronomiuluI,
cars se pot considera ca inceputul cartel lul Iisus Navi,
Pentateucul este in totul §i sub Mote punctele de privire,
opera lul Moisi. Cele cincl cartI din carI se compune for-
meza un Intreg armonic, in care tote legile sunt apzate,
nu atat dupe ordinea materiel, ci ma! mult in mod istoric
§i chronologic cu causele si faptele, ce le-ati provocat, cart
sunt strins legate de ele.
Or! -ce critica drepta examinand Pentateucul constata, a
el este nu numal maI vechiii, de cat infiintarea regatulu!
lul Israil, institutiune; pe care o preInchipuqte Si aria nu
'i este favorabila, dar el insu§I, in cat priveste primele Ca-
pitole a le Genesei, se refera la documente §i traditiunl
maI vechi, cart all existat in Israil, inainte de cucerirea
pameritulul fa'gaduinte-, de catre acest popor:
Pentateucul, care reguleza de ma! 'nainte intr'un mod
minunat proprietatea, a§a cum ea a fost organisata, sta.-
bilita §i recunoscuta de Ebrel, dupe- trecerea Iordanulul,
n'a putut sa fie facuta in timpurI cu totul tarclil pentru un
popor ca cel Ebreesc, care stapanea acest pament, In con-
www.dacoromanica.ro

VIATA FIITORE DUPE PENTATEUC BSI CARTER LUI IOV 245
cu totul deosebite. De asemenea §i tate legile co-
prinse inteinsul, pe de o parte complicate, Tar pe de alta
minutiOse §i destinate a deosebi pe poporul Ebrett de bite
popOrele vecine §i a-i imprima un caracter trainic §i dis-
tinctly, au trebuit sa fie aplicate de la inceput §i n'a putut
fi alt-fel, cad ele erail explicate §i determinate in t6te a-
manuntele prin Sf. Scriptura.
Pe de alta parte Pentateucul cu privire la viata lul losif
ci la §ederea Israiltenilor in Egipt, ne da fOrte multe des -
crieri amanuntite asupra moravurilor §i starer pamentu-
Egiptenilor, cart sunt in cel mai perfect acord, cu tate
descoperirile cele mai nor ale Archeologiel Egiptene, aka in
cat in acesta potrivire exacta trebue a recumiste, ca auto-
Tul acestor descrieri, a trebuit sa vietuiasca mult timp intre
Egipteni.
De asemenea se constata, ca Pentateucul a fost scris,
pre cand Ebreil se aflail in pustie, inainte de a trece Ior-
clanut. De cine dar in ast-fel de imprejurari ar fi putut fi
el scris, dad. nu de Moisi ? In adever, el e§ind din Egipt,
uncle a fost crescut ca un fit al regelul §i initiat in tOte
ctiintele preotilor, Moisi nu putea fi lipsit, nits de abilitate,
mid de tot ce era indispensabil, pentru alcatuirea acestei
scrieri ; §i este pe deplin demonstrat ca, in timpurile e§ireI
Ebreilor din Egipt, el posedail deja alfabetul semitic, adus
for de sigur din Egipt, de cel 12 fit al lui Iacob. Sunt dar
Cite probabilitatile, ca Pentateucul este o scriere a lul Moisi,
precum acesta reese i din tate marturiile istorice, atat a
le Ebreilor, cat i altor popOre ale anticitatel.
Redactarea diferitelor parci ale Pentateuculul, cbiar in
insu§1 cuprinsul acestel scrieri, este atfibuita expres lul
Moisi. Pretutindent el este recunoscut de autor al acestel
scrierl ci acest fapt '1 confirms in urma cartea lui Iosua,
a Judecatorilor, a Regilor, intrega traditiune a Ebreilor §i
tOte cartile for same posteriOre, de la cele mai vechi, pang.
clitiunt
tut
www.dacoromanica.ro

246 FI1TORII DUPE
la cele mai not presupun Pentateucul, se folosesc de el §j
'1 atribuesc marelui legiuitor Moisi.
Putem dar asupra cestiunei privit6re pe viata fiit6re
ne referim la Pentateuc, ca la scrierea Vechiului Testament
investita cu cea mai mare autoritate, atat dupe insemna-
tatea autorului et, cat si dupe marturia posteritatel §i a
traditiunei unanime a Ebreilor, cu credinta ca ea ne arata.
adeverata invetatura a Iudeilor, din timpurile cele mai vechi,
relativ de cestiune qi atunci chiar §i cel ce nu recunosc-
autoritatea lui Moisi, pot et in0§1 sa judece cat de gre0ti
sunt in parerile lor, sustinend ca Moisi nu da, nici o no-
tiune ip legea sa despre viata fiit6re §i ca Ebreii abia dupe
captivitate aainceput a avea o notiune §i a crede In viata
fiit6re.
Cand Moisi interVice Iudeilor politeismul si le ordona a
se inchina unul singur Dumnecleil, el le spune be
arata i argumentul pentru care trebue ca el sa prefere
cultul monoteistic politeismului pagan §i idololatru. El le
spune, ca acest Dumnedeu, protectorul lor, este singurul
Dumnecleil etern, i a tot Vuternic; creatorul cerului §i al
pamentului. C. nu este alt Dumnedeti, afara de dinsul,
ca, des neamurilor nu sunt de cat demoni neputincio0 ina-
intea lui.
Ast-fel s'a explicat Moisi asupra cultului qeilor mincing.
S'a explicat el asemenea asupra credintelor poporului pri-
vitOre la morn ? In Deuteronomiu el opre§te a'.1 chema
(evocarile). Dad. Moisi ar fi creclut, ca mortis nu mai sunt
nimic, avea cea mai nemerita ocasiune d'a o spune. Dar
el n'o Vice nici aci, nici In all& parte 1). Cu alta ocasiune
amintind obiceiul Ebreilor d'a invoca spiritele celor
obicelii care In timpurile lui Saul i Isaia era Mile res-
pandit, Moisi ne da a tntelege ca acest obiceig era deja-
1) Comp. Dent. XVIII,. 11 vecp in Lev. XDI, 31; XX 36.
VIATA
sa
§i
§i
morn,.
www.dacoromanica.ro

PENTATEUC BSI CARTEA LUI rov 247
Inca din timpul sed forte cunoscut §i prin urmare de a-
tuncl Ebreilor, notiunea despre nemurirea sufletulul, nu le
era cu des&vir§ire streina. Moisi dar condamnand evoca-
iiunea mortilor, ca o practica culpabila, far& a lice, c& era
o practic& nerationala, cld se adresa la fiinte nimicite, el
lasA a se presupune ca Insu§I credea in existenta sufletelor
-dupe mOrte..
Dar In Pentateuc sunt alte aratari mai precise relativ de
acesta credinta. Dupe expresiunile lul Moisi, ca §i dupe a-
celea ale lul David §i ale Ecclesiastului, viata omulul pe
lament este ca o caleturie In tar& streina. Pentru Moisi,
a muri este a se reintOrce la parintil set, este a se reuni
cu poporul sed 1). Cu alte cuvinte, patria omulul, dupe, Moisi,
-este afar& de acesta viata. Care ins& este acesta patrie,
care, este acest loc de reunire §i unde, aceia cart erad se-
parati, se regasesc Indata dupe mOrte?
Moisi dpi acestui loc numele de eo1 2), intrebuintat tot-
d'auna far& articol in textul Ebred. Este prin urmare un
sume propriu de loc Acest ,Steol sad iad pare a fi situat
in profunditatile sad cele mai dedesubt ale pimentului; cad
Moisi mania lui Dumneded p.trunde pg.n5. In adan-
-cul Jul §eol, §i ne arata o prapastie deschilendu-se supt
pail nelegluitilor Core, Datan §i Abiron, earl sunt Inghititi
de §eol sat' Iad Inca de vii 8).
Este adeverat, ca maY tarliu, In stil figurat, cuvintul §eol
-a fost Intrebuintat cate ode& de autoril sfintl spre a de-
semna generic mOrtea sat mormintul. Dar sensul acestui
-cuvInt nu este tot ast-fel In Pentateuc, and el arat5. lo-
cul, unde mortii se reunesc cu stramosii lor. Despre Abraam.
se dice c& s'a reunit cu poporul sea, adic& mort la adand
betranete, In urn* este Ingropat in tara Canaan. Tatal see
1) Genesa XV, 15. XXV. 8, 17 etc.
2) Dent. XXXII, 22. Septuaginta traduce acest cuvint on 'ASTs=rad.
8) Dent. XXXII. 22; Numeri XVI. 30-33.
dice:
www.dacoromanica.ro

248 VIATA FIITORE DUPE
Tara muri la Haran, aprOpe de Eufrat. Stramo0 set att
trait i s'ati inmormintat in Chaldea. Mormintul nu este a.a
dar locul de reunire. Iacob crede, ca fiul. sett Iosif a fost
sflOat de o fiara selbatica. In durerea sa nemangalata, el
Vice: me voitt pogori oftand in §eol, cu fiul melt Iosif. Seol,
unde gel va regasi pre Iosif nu este aqa dar mormintul.
Iacob in Egipt Vice fiilor sel: .voitt sa me reunesc cu po-
porul met', adica el va muri. In urma se ocupa de mor-
mintul sett §i ordona d'a aduce corpul sett in mormintul
luI Abraam, al SareT, al lul Isac §i RebeceT. Dupe ce a
terminat sä vorbesca, el se reuni cu poporul adica
muri, §i patru-lecl de Vile mai tarlit, losif merge §i '1
ingrOpa In Cara Canaan. indeplinind ast-fel ultima sa vointa.
El a fost a§a dar reunit cu poporul sett, mult timp fnainte
ca corpul sett sä fie transportat din Egipt, la mormintul
parintilor
Aaron §i Moisi condamnati a nu intra in pamentul fag-
duintel. mor, unul pe muntele Hor, altul pe muntele Nebo,
corpurile for reman in tail streina; cu tote acestea, dupe
expresiunile biblieT, el suet roan* cu poporul lor. A§a
dar, acesta reunire nu se savirOa in mormint.
Care este, dupe Moisi, sOrta mortilor in ? Este a--
ceea§1 pentru toti ? Nu, WI indoiala. Despre Core, Datan
i Abiron ni se spune chi at' fost tnghi ilT In Seol unde-
strabate mania lul Dumnelett, pe de alto. parte vedem, ca
in ceei ce prive§te pe sfintil patriarch!, expresiunile lul
Moisi, relative la locul de reunire, n'ait nimic trist, nici
nenorocit; dirt contra, pentru din§ii este locul unde dupe
drumul ostenitor, pe care omul percurge pe acest pament
strein, se odihne§te. Na este dar pentru ceT drepti, nici lo-
cul de suferinta, nicT asilul spaimantator al nimicirel. Moisi
prin aceste expresiuni ne spune clar, ca sOrta celor bunl
§i a celor reT este deosebita dupe mOrte i ca a celor
este preferabila yield pamente§ti.
sell,
se!.
bunt,
www.dacoromanica.ro

PENTATEIId st CARTEA LIM by 249
Locurile cele mat Insemnate wade Moisi vorbeste despre
acesta sunt:
In Deutoronomiu Moisi opreste Ebreilor semnele du-
refit si desperaril exagerate, care insotia InmormIntarile la
:alte popOre si arata i motivul acestel oprirl, qicendu-le:
"I Vol suntett fill lut Iehova, Dumnedeul vostru). In acestea
coil-tine pare ca aude pre sf. apostol Paul, care (lice: «Nu
voesc si nu sit! vol pentru cel ce ate adormit, (cel ce alt
:murit), ca sä. nu ve Intristati, ca i eel ee nadejde.
Ad este locul d'a se aminti cuvintele D -luI Iisus Christos
.adresate saduceilor:
(N'ati citit vol ceea ce tnsust Dumneded v'a dis:
«Ell sent Dumnedeul tut Isaac si Dumnedeul lul Iacob 2)*.
Asa dar el nu este Dumnedeul mortilor, ci al viilor; cad
dupe cartea genesel, Dumneleu n'a hotarit pre om la mOrte,
ci ea este urmarea pedepsel pecatulut lul Adam. El este
Dumnedeul sf. patriarch Enoh, care prin o deosebita fa-
vOre MIA a incerca mOrtea pamentesca, fu ridicat vitt
catre Dumnedea, dupe cum mat tarditl profetul Ilie. Dar
el este asemenea Dumnedeul tut Abraam, Isaac si Iacob,
'cart dupe ce all suferit sOrta comunA mortilor, Wept& in
repaosul eol, momentul d'a se Infatisa tnaintea tut Dum-
neded..
In cartea Nurneril, Balaam, inspirat de Dumnedett vede
piopasirea presenti fiitOre a poporulul Ebrett, atunci cre-
dinclos. Care este oblectul principal al dorintet acestul ,strein
.devenit, pentru un moment, Ma vota tut, profetul adeve-
ratulut. Dumnedell? Este yip* lung., fericitA pactnica,
care este adesea, dar mu tot-d'auna resplata, anticipate a
dreptilor pe pament? Acesta dorinta era pOte In cugetarea
s fu fare indotala ast-fel, cad cuvintele sale fur& in-
terpretitte de ace! din Ebrel, cad nu se ocupall de cat de
1) Dent. XIV, 1 fi urmfit.
Exod. III, 6; IV, 5 etc.
Watt
§i
§i
§i
§i
)
www.dacoromanica.ro

250 VIATA FIITORE b1313g
bunurile lumei ace§tia. Dar cu adeverat, aceasta nu este
fAra o intentiune a providenteI, cad pentru a arAta ceea
ce este demn de dorit in sOrta parnentescs a celor dreptl,
Balaam nu vorbe0e de cat. de mOrtea (El dice cu in-
credere : sufletul meti sa mOrg. cu mOrtea celor drepti, stlr-
0tul meu va fi asemenea ca al lor. at/ singura dorintg.r
care sub inspiratiunea divink Balaam exprimA pentru din-
sul. Fara IndoIala pentru istoricul sacru. §i pentru cei ce
§tiati a intelege aceste cuvinte inspirate insemnati, ca sOrta
dreptulul, dupe mOrte, se deosibete de acelul nedrept. Dar
sa lasam pe apostolul neamurilor a justifica dorinta ara-
tatg. de Balaam §i repetata de legislatorul Ebreilor: 4POte,
Vice Moisi, sufletul meu sä mOra cu m6rtea dreptilor, stir -
itul mai este asemenea cu al lor. Cad, sf. apostol Paul
Vice, no! §tim ca dacg. acestA casa pamentescA ce locuim
se va descompune avem o alta, pe care Dumnecleti ne-o
reservA in cerurl. Acesta explicare a textulul lul Moisi este
cea mal Ilmurita, cea mal simplk cea ma! naturalk sau
spre a Vice mal bine, este singura adeveratA. Ast-fel se
explica tot-d'auna V. Testament prin cel Nou.
Iacob, pe patul seti de mOrte, inspirat de Duranedeu,
vede in viitor sOrta celor 12 flu §i a celor 12 triburl ale
lui Israil. Aducendull aminte de promisiunea dupe care in-
semintia sa vor fi bine-cuvintate t6te natiunile de pre pg.-
ment, atuncl cufundate in idolatrie, el saluta cu entusiasm
posteritatea lul luda, care 'va 'Astra sceptrul, simbolul pu-
terel judiciare, §i va 'Astra legile sale, pang. la epoca, In
care va veni acela apartine sceptrul §i care va
reuni tote natiunile. Aci este o vestire a 1111 Mesia, man-
tuitorul. neamulul omenesc, 0 nu numaI mantuitorul Israe
litilor. Dupe ce a trecut In revista pre fiil Liel 0 al Rachelel,
Iacob ajunge la fiil ce a avut din femeile sclave: cel dintAlti-
pe care it chiama este Dan, Si it predice ca Dan va avea.
judecAtoril sel asemenea cu al triburilor celor mal nobile,
lor:
caruia
www.dacoromanica.ro

PENTATEIIC ySI CARTEA LTTI IOV 261
'dupe origina lor materna; el numeste pe luptatoril tribuluI
lul -Dan,. Iuptatorl plinl de putere si Indrasnell, dar si de
viclesug si perfidie 1). El se opreste, spre a's1 rezema din
nal speranta sa, pe o speranta mal buns si ma! tralnica.
Nu o mal afla nicf de cum in tribul lul Dan, nici In pute-
Tea fisica a lul Samson, In care el spera. El dice: )D6mne,
mantuirea ce astept este aceea, care vine de la tine). In
urma el continua predicerile sale asupra celor-1-alti fil din
femeile sclave. Cuvintele citate nu sunt Vise din intamplare,
-si fat% o adanca gandire. Iacob va muri, el o stie, el a
-a precTis'o si astepta mantuirea, care va veni de la Dum-
necletl. Interpretarea acestor cuvinte misteri6se ale patriar-
chulul se pare ca se gasesce In Evangeliii. Aceea ce Iisus
Christos a dis despre Abraam, ar fi putut dice de Jacob:
.Abraam a dorit O. vada cliva mea, el a vedut'o si a lost
plin de bucurie. Apol, de temere ca Iudeil A. nu vada In-
tr'insul un Mesia curat uman, a carul misiune nu va privi
de cat lucrurl ale acestel vied, Mantuitorul Christos adaoga:
gInainte ca Avraam sa fie nIscut, Cu sunt). Aceste doue
texte a le Evangeliulul, apropiate de acel at Genesel, es-
plica sperantele nemuritOre a le lul Iacob si prin urmare
ci pe acelea ale lul Moisi, care n'ar fi descris ast-fel aceste
sperante, dad. nu le ar fi Impartasit. Sf. Paul dice, vorbind
de sfintiI Patriarch!: 4E1 ail murit toll in credinta, far& sa
Trimesca fagaduintele, ci numai vedendu-le de departe, le
salutau si marturislad ca el mg strain! si caletorl pe pa-
ment. Cel ce vorbesc ast-fel, continua apostolul, fac bine
-sa vada, ca eI cauta patria lor. Asa dar, dad. el aveati. in
-suflet partea de unde au esit, el ar fi avut timpul d'a se
4ntOrce acolo. Dar eI dorlall o patrie mal bunk patria ce-
rescl. Pentru aceea Dumnecleu nu se rusina d'a se numi
Dumnecleul lor; cad el le a pregatit o cetate. Chiar facend
1) Comp. Genesa XLIX, 16-17.
www.dacoromanica.ro

252 VIATA MORE DUPE
abstractiune de sfinta autoritate a Apostolulul, orl tine nu
pOte, de cat sii recunOsd, dreptatea judeatel sale. -
Din textele Peutateuculul cu privire la viata viitOre, tre-
bue a recunO§te d. nu trite sunt dare, chiar §i cele mai
putin dare sari invederate ail importanta lor. Fara Indoia15,
Saduceil §i multimea le pot repeta, MI. a le tntelege. Dart
on cum s'ar lua lucrul, expresiunile obiclnuite ale unel limbI,
pot Inceta d'a fi intelese in lnsemnarea lor primitivti, §i
pot chiar supravietui credintelor ce ele coprind; dar pentru
critic', carl §tiii O. scruteze sensul cuvintelor, aceste ex-
presiunl sunt martorl nemuritorl al vechilor credinte, carl
ati determinat formatiunea lor. Un popor, care vorbia des-
pre mortl, in termenl amintitl extra.§1 dupe cum am feclut
din. Pentateuc, era un popor la care credinta despre o alts
viala era comunA, cunoscuth. §i profesati de toil mal inaint
de epoca lul Moisi.
Dar sl vedem credinta §i speranta Ebreilor in viata vii-
tOre dupe cartea. lul boy, in care este de netagduit c se
ved urmele multor credinte din timpurile patriarchilor.
Dad acesta carte este traducerea ebraica a unel dill
arabe sail idumee, compusl pOte de insu§l Iov, sari o opera,
a lui Moisi alcatuita dupe traditiunile arabe sat idumeene,
este grew dad, nu cu neputinta a respunde. Un lucru Ins&
pare cert: acesta carte, in care nu se gasesce hid o urma
a legil- lul Moisi §i nicl o amintire despre poporul Ebret,
nu pOte avea o originA curat ebraica; dar ca ea Ora si-
giliul Imet Inalte anticitatI §i ca este mai anteriOra capti-
vitatil babilonice, constata chiar cea mal superficiala exa-
minare a coprinsulul el. .Subiectul principal al acestel dill
scrisa in versurl este Job, un bogat pios, drept §i temetor
de Dumnecleil din pamentul Hus, In Idumeea. Dupe tradi-
tiunea sitiaca, Iob se tragea din Abraam, in a cincea ge-
neratiune prin Esau. Char textul poemel suposa, a eve-
nimentele descrise se ridice. la 0 epece., uncle idelatria nix
www.dacoromanica.ro

PENTATSUC BSI CARTEA LUI IOV 253
devenise Inca dominants in Idumeea, cad Dumnedeul lul_
by §i at celor:l-alti convorbitori al seI este acela0, cu Dum-
nedeul lul Abram; este Dumnedeul unit, a-tot-puternic,
creatorul cerulul §i al pamentulul. 0 analisi scurta dar cre-
dinciOsa §i cate-va citatiunl vor fi de ajuns spre a arata,
ideea care domina Intreg coprinsul acestel 041, precum ci
pentru a inlatura Ore -cart interpretarl greite.
by traia fericit §i credinclos lul Dumnedeil. Satan ispi-
titorul, cutezand a se strecura In mijlocul ingerilor lul Dum-
neda., sustine in fata lul Iehova, ca credinta lul by este
interesata §i ca, dad. el va deveni nefericit, se va revolta
contra celul A-tot-puternic. Dumnedeu permite Satanel de
a priva pe by de tOte bunurile §i de toil copiil set by
privat de bite, cade la pament §i dice: gol am ecit din si-
nul mamei mele; gol me voiu pogori acolo. Iehova mi -a
dat, Iehova mi -a luat; cum I-a placut lui Iehova, ast-fel
s'a intamplat; fie numele lul Iehova bine-cuvintat. Satan
prime0e Inca invoirea d'a lovi pe boy In corpul seu. Aco-
perit cu totul de o plaga. necurata, ajuns sa stea pe gunble,
by respunde femeel sale, care ride de pietatea sa: «Tu
al vorbit ca o femee nesimtitOre: data nol am primit din
main. lul Iehova cele bune, nu suntein datorl a suporta
semenea cele rele? In fine, dupe lungl suferinte, in fata a
trel amid al sel, cart prang de apte chile §i tac stand a-
prope de dinsul, by ridica glasul spre a blestema diva na§-
teril sale 0 spre a chema mOrtea cu tOta dorinta de a
pune hotar relelor sale. Atuncl cel trel amid al sill, Elifas,
Baldad §i Sofar, convinI ca dreptatea divina se exercita
in acesta viata In intregul el i fara nicl o IndoIala, laft
cuvintul, unul dupe altul, spre a -i infati0t, ca relele sale
trebue sa fie o pedepsa meritata in raport cu gre§alele sale
ascunse. El '1 indemila a se umili 0 a se cal 0 In acesta
conditiune, el 'I fagaduesc IntOrcerea favOrel divine. Iov a-
pAr4 contra !or navinovgia sa, i atunc! a t! actisa de or-
a:
www.dacoromanica.ro

254 VIATA FIITORE
goliu sr nepocainp. Cu totul de acord cu din§il asupra
a- tot- puterniciel, Intelepciunel, dreptatil bunatatii lul Dum-
neleA, el nu §tie cum sa concilieze aceste atribute divine,
cu disproportiunea ce vede tntre gre§alele sale §i suterintele
ce Indura. El trece in revista cu o durerOsa turburare si
spaima, miseriile nature umane §i ale sale, carl Intrec pe
bite cele-l-alte. El semnaleza cu amaraclune nenorocirile,
Carl intristeza pe drept §i propa§irea, de care se bucura
cel rel, in timpul vietil §i pana la .mOrte, care a§tepta In
mod egal §i pe unit §i pe altil, §i nu i se Vice, de cat ca
justitia lul Dumneleil este indestulata prin nenorocirea pos-
teritatil celul reu si prin fericirea posteritatii celul drept.
by respunde aratand caracterul ilusoriu al acestel retribu-
aplicat la alp, de cat acelora carl meritat i ve-
nind pe and ace§tia nu mal sunt acolo, spre a-1 simti.
Necunoscend motivul acestor rele incurabile, pe care Dum-
neclea i le-a trimes, el nu vede alt sfir*it de cat mOrtea,
pe care o chiama cu o intristare ca §i desperata.
Cu tote acestea din acest suflet turburat, se strecOra un
stright de speranta, nu pentru acesta viata, ci pentru o
alta viata, pe care putin cate putin chiar excesul dureril
o face sa se stravada. «Dumnelea me va omori, Vice el,
gn'am alta sperantA. El bine, '1 vole vorbi si volez a-
«pdra causa mea inaintea Acolo va fi mantui-
,rea mea, cad mincluna nu se va arata In fats sa
Dupe by mortil se vor arata inaintea lul DumneVell, cu
suvenirul vietil for trecute, despre care all O. 'I dea soco-
tell. Numal chi lov nu merge pana a 'e Vice, ca acesta
alta viata, care urmeza dupe descompunerea corpurilor sa
fie deja inceputul recompense celul drept §i o compensare
IndestulatOre a miseriilor sale pamente0. Spre a i se da
cu desaviqire deplina speranta va trebui sa o a§tepte dupe
1) by XIII 15-16,
DUPE-
i
tiunl,
luL
1 -ad
www.dacoromanica.ro

PENTATEUC SI CARTEA LUI KW 255
Inviere. Cu putin mai tarclin, cugetarea sa Inca indoinsa,
la cu Mite acestea o form& mai hottrita.: «and omul este
mort, Mai Tevine el la viata? Asa dar void nadejdui in Mite
cilele muncel mele, pan& cand va veni schimbarea mea.
Tu DOmne me vet chema si void respunde. Vet perde
tu tot lucrul mainilor tale? Apol nadejdea triumfl si la
tonul certitudinei: g c& rescumparatorul men este Tin
si c& la sfirsitql timpurilor el va sta d'asupra tarinei; si
dupe ce pielea mea va fi distrusti. de carnea mea, void ve-
dea pre Dumneden; 1 volt vedea favorabil mie; ochil met
it vor vedea si nu altul de cat mine 1)}, Acest din urma,
loc este hotaritor. Ort tine trebue a recuntsce ca aci este
exprimat& sub forma cea mai express, pe d'oparte existenta
identitatil personale dincolo de acesta viata, lar pe de alta
parte inviereg, corpurilor la sfirsitul timpurilor.
Cu tote acestea inainte de a continua analisa nOstra, sa
ne oprim spre a respunde la doue dificultati. Cea d'intal
este acesta: calre Inceputul plangerilor lui boy, sunt locurl
unde se pare a nega nemurirea sufletului. Iat&-le: «Ochil
tel vor fi asupra mea si nu void trial fiA, «Acum me voila..
intOrce in pament si dad. tu me map, nu volt mai fix,.
DA-mi putin& odihna si sa me int&resc putin, in-
nainte d'a me duce, in pamentul intunerecului si in um-
bra mortil spre a nu, me mai IntOrce. Cand omul s'a, po-
gorit In §eol, nu se mai ridia; nu se mai IntOrce In casa
sa si locul unde era, nu'l mai cuntsce. Respunsul se pare
usor. In cele d'intal doue_ texte, expresiunile a n mad fi
se aplica la omul corporal si veclut si stmt intrebuintate
Inc& si In acelas sens de toil cei carl cred In ne-
murirea sufletului. In cele din urma doue texte Iov vor-
beste dupe usul comun si experienta clilnica: in starea pre-
sent& a lucrurilor, mortil nu se mai intorc a relua locul,
1) Iob XIX, 25-27 comp. qi XIV, 21; XXI, 21.
ett 11
asta-dl,
lase -me
www.dacoromanica.ro

266 VIATA VIITORIC DUPE
ce as ocupat pe pament. Adaogam, ca dogma invieril nu
consta nici de cum a crede, ca la sfir§itul timpurilor fie-
care moat va veni pe pament spre a ocupa aeelast loc
a relua in posesiune casa sa si tot ce a avut pe acest pa-
ment. by putea §i avea tot dreptul de a nega acesta in-
Omen-, fad. ca acesta sa atace sate sa micsoreze credinta
sa in Livierea viitdre. Ceea ce este adeverat, este acesta,
ca by in aceste locurl, preocupat de viata presents, nu
pare a cugeta la cea-l-alts viata, nicl spre a o nega, nicl
spre a o confirma.
In alt loc loy vice, ca mortit adormitt in mormint, nu vor
mat e§i din somnul lor, cat vor exista cerurile. Ss ne in-
chipuim, cs imprumutand aceste cuvinte ale lul boy, autorul
sacru n'a voit a-I mal atribui cugetarea invierel. Acesta
cugetare nu va apartine mal putin evident autorulul cartel,
cad el o arata, cu titlul de speranti in chiar versetele ur-
matOre §i putin mal departe cu titlul de certitudine chiar.
Ea este insuflata WI by prin apropierea nevinovatiet sale
§i a nenorocirilor sale, cu notiunea dreptateI §i a bunatatel
lul Dumnedeu. Dar, de alts parte, cea-ce lov Deg in locul
citat, este numal invierea inainte de sfir§itul lumet, inainte
de reinoirea cerulul §i a pamentulul, reinoire vestita ase-
menea de profetul lsaia. Ceea ce se pete remarca cu drept
cuvint, este ca in cartea tut boy, acest om de bine, !lacer-
cat in mod a§a de crud, a Intarcliat a§a de mult limp a
inalta cugetarea sa catre perantele vietel viitdre vi ca. el
insists,' se pare, Mile putin asupra el. Autorul cartel tia,
ca mal tots contimporanil set, ca §i acela al lul boy, era&
putin familiarisatl cu aceste -sperante sublime §i minunate
vi el insu0 avea temerea, fara indotala, spre a le invedera
prea mult la un popor inclinat la superstitiunile chemarel
-spiritelor §i la cultul mortilor.
A doua dificultate este: Cum boy; dupe ce a exprimat
speranta in a§teptarea unel viete fericite, uncle va vedea
§i"
§I
www.dacoromanica.ro

PENTATEUC I CARTEL LUI IOV 257
,pre Dumnecletl, se pare a continua cu spaima sa fata, de
sprimile Providentel in contra sa? Aci Inca respunsul se
pare usor. loy se convinge, ca viata cste o incercare, dar
el, nu Inte lege pentru ce incercarea sa este a§a de aspra.
El marturisesce ca a pecatuit, dar nu crede ca a meritat
asemenea intristari §i suferinte. El nu cunNte pretul su-
ferintelor; el nu primise marea lectiune a cruces; el nu
auclise aceste cuvinte: «Fericitl cel ce plang, ca acela se vor
mangala. Nu trebue dar a'l cere cun6§terea unel Inveta-
turi, reservata Evangeliel. Dar se va dice: Pentru ce, in
la& urmarea convorbirei, by nu mal vorbe§te de cea-l-alts
viata, daca el credea cu adeverat Inteinsa ? Analisa
tolelor urmatOre va fi cel mai potrivit respuns.
Cei trel convorbitorl al lul boy, n'ati luat in deosebita
b6gare de sema la ceea ce el a qis cu privire la sperantele
sale relativ de nemurire. El staruesc a cauta judecatile lul
Dumnedea, in mod exclusiv In acesta viata, §i a nu
vedea In by de cat un vinovat pedepsit §i nu un drept
Incercat. by respunclendu-le nu le mai vorbe§te de cea -1-
alth. -viata, pe care el n'o inteleg, dar el le dovede§te, ca
dreptatea lul Dumneclet nu se impline§te tot-d'auna pe pa-
tent. Cu Mite acestea el este in deplina intelegere cu din si
asupra ingrijirel, cA Provide* pedepse§te pe cel 1.61 al
acestel vied; El este in §i mai bun acord ca din§ii spre
a recunO§te a tot puternicia §i intelepclunea nemarginita
a Jul Dumneclea. Dar descriind prosperitatea din trecut §i
relele sale presente, pe cars le credo fArA vindecare In
asta, viata, el starue§te a apAra contra ior nevinovatia sa
vorbita de r6ti, face apel la, dreptatea divina, acusatoril sel
talc inaintea
Atunci un note convorbitor, Eliu, vine d'a apara contra
Jul by, ceea ce by nu atacase Oka, intelepclunea, a tot
puternicia §i dreptatea lui Dumneclell. Dar cu tote acestea
el nu vine, ca convorbitoril precedent, d'a acusa pe loy
Biserica Ortodoxa Bernina. 2.
capi,
lul.
www.dacoromanica.ro

258 VIATA FIITORE EIJI)t
de greqell marl, ce el n'a savIr§it. El it imputl numaf
o mica deertaciune si orgoliti. Nimeni nu este nevino-
vat inaintea lul Dumnecleti; tot omul are gre§eli de expiat
§i Dumnecleti Incerca pe aceea pe earl II iube§te, spre a
le da ocasiunea a deveni mal bunt; ast-fel este tesa lull
Eliu; ea nu coprinde nimic, ce nu este adeverat, dar ea
este neIndestulltOre, dacO nu este complectata prin fag-
duintele vietel fiitOre.
In fine se arath. Dumnedetl: el InlOturg orgoliul lul boy,
aratandu-I ate planuri §i lucruri ale Creatorulul a-tot
puternic sunt mal presus de slabele nOstre cugetarl. loy se
umile§te §i tace, dupe ce a rugat pe Dumnecleti spre al
lumina. Umilinta lipsea virtutel sale, care ese ast-fel mal
perfecta din incercarea ridicata de satana. Dumnelell da
lul by sanatatea §i o prosperitate §i fericire mal mare ca
aceea ce perduse, In acesta deslegare a cestiunel ne§tiinta
multimel §i orbirea saduceilor all -putut vedea confirmarea
gre§itel for opiniuni, dupe care judecatile lul Dumnecled se
Implinese tot-d'auna qi chiar In acesta viata. Autorul sacra
n'a voit sal silesca a vedea un adever, despre care el nu
er' vrednicl. Dar el a arAtat cugetarea sa in mod tildes-
tulator, pentru tot sufletul drept, Inteligent si bine dispus.
In fine by rOge. pre Dumnecleti, spre a'l lumina. Dar, Dum-
necleil cuI da dreptate? LW Elifaz, Baldad §i luI Sofar, cart
all vorbit in tocmaai ca saduceil §i ca cel mai de rand?
Nu; Dumnecleii blamezti. In mod expres cuvintele tor; el
le impune un sacrifichl expiator §i declara, ca nu'l va
Iertaf de cat prin mijlocirea dreptulul, pe care el 'I all von-
bit de MA, pentru ca el it vedeall nefericit. «C5.ci, le lice,
vol n'atl vorbit bine de mine, ca servitorul me' boy) 1).
Care este asa dar, dreptatea §i adeverul asupra Providentel
divine, dreptatea ce a Post dis6. si recunoscuta de by §1
1) Iob. XLII, 7.
www.dacoromanica.ro

PENTATEUC §I CARTER LUI IOV 259
care n'a fost visa de nict unul din eel-I-alp convorbitorl ?
Acest adever este a dreptatea lul Dumnedeti nu este sati-
sfacuta de Intamplarile acestel vieti §i ca trebue a astepta
o alta viata. Acesta este adeverul ce reese din cartea lul
boy. Credinta despre o viata viitOre aci se glseste aratata
intr'un mic num& de locurl dar ea este presupus5. de In-
tregul el coprins. Ea 'ma nu se afla pe intaiul plan. Spre
a o afla si cum5ste trebue a esamina de aprOpe si cu aten-
liune intreg coprinsul scrierel. Ada In cat am putea dice,
a ea In cartea Jul Iob §i In Pentateuc, scapa acelora, cart
ail voit §i voesc sa abuseze; ea scapa §i acelora, cart nu.
voesc a nu o vedea in aceste cartt.
Pentru a termina, putem adaoga a notiunile asupra vietel
viitare sunt acelea0 in cartea lui boy, ca §i In cele cinci
carp ale lui Moisi, dar ca In cartea MI by ele sunt mat
precise, In ceea ce prive§te invierea. In fine pentru Iob
qeo/u/ este d'asemenea o prapastie, ale caret adancimi sunt
nestrabatute, cu exceptiune pentru singur Dumnedet. El
.este un loc de grOza, unde Refaimi, adica gigantil, tipurl
ale impietatet, tremura inaintea lilt Dumnedea. Dar este
asemenea un loc de reunire pentru top eel 'vi!, §i un asil,
unde by voi ca Dumnecleii sal ascunda, pans in viva cand
-el '§i va aduce aminte de dinsul. Acesta este dupe made,
cad by 'ql promite d'a putea sa apere causa sa inaintea
IP Dumnedeil §i ca el se a§tepta cu incredere a'l gasi
bine-voitor. El spera, ca la sfar§itul timpurilor, corpul sea
va invia §i cu ochil set va vedea pe Rescumperatorul sea.
Acest Rescumperator este Dumnedea; i pentru- ca. by In-
viat it 'va vedea cu corpul sea, it va vedea cu ochil set,
acesta va fi un Dumnegeti vedut, un Dumnedea intrupat,
ceea ce duce la credinta in lisus Christos,
C.
www.dacoromanica.ro

SISTEMI, FILOSOFICO-TEOLOGIC FER1CITIIIIi AUGUSTIN.
(V&A Biserica Ortodox5, Romkna No. 9 an. XXI).
Dupe ce am aratat in articolul precedent felul cum cu-
geta Augustin despre Dumnecleil si care Stint atributele 1111
Dumnecleti; dupe ce am vedut parerile 1ul cu privire la
relatiunea in care se afia Dumnedea fal& de timp si Spatiii,
trecem mat departe la vederile luf Augustin asupra Trinitatil.
Dogma Trinitatii fusese deja de mal 'nainte stability de
parintil bisericescl. Acestia sustinuserA si documentaserl
egalitatea In demnitate si In substanta a Trinitatil divine.
Nu acesta urmaresce ins& de' asta data Augustin, ci el vo-
esce sy probeze cum, nate trele persOnele, constituesc una
si adeverata Dumnecjeire, si pe fang& acesta caut& ca prin
analogil s& lamuresc& relatiunea dintre persOnele Trinitatii,
ca ast-fel sa pbta fi intelesa de orl-cine.
Augustin arata, ca si ce1-1-alp paring bisericescl,s ca Dum-
nedeirea e compus6. din Teal, Fiul si Sf. Spirit, si cate
trele persOnele au aceeasi substana. Privite in sine si dupe
substanta for fie-care din cele trel persOne sunt egale intre
dinsele. Decsebirea exist& nume to rr eledintre
AL
'Itturti!e
www.dacoromanica.ro

SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL tERICIT. AUGUSTIN 261
i nici de cum cAtre esenta divinA, act acesta este una
§i aceea§1; §i de aceea Trinitatea e sototita ca nese
parata §i neschimbata. In relatiunile for ca persOne, Tat Al
nu este Fiul, nici Fiul Tani §i a§a mat departe. Ca Dum
necleil Ina. Fiul este totul ca si Teal, Sf. Spirit asemenea
totul ca §i Fiul. Ast-fel Dumneleirea fiind o substanta §i
trey persOne, activitatea Dumnecleesca este una i nesepa-
rata, Insa In a§a mod ca fie -caret persOne II este stability
activitatea sa proprie. In InvetAtura sa nu se afla nici o
urma de subordonatianism, cad Dumnedeti este pentru
Augustin Insu0 Trinitatea Si tot aka i fie-care din cele-l-
alte pers6ne divine numal In sensul ca 'Arta In sine ne-
separat pe cele-l-alte dou6 pers6ne In deplinatatea substantel
§i puteril lor. Trinitatea este un singur Dumnegea, prin
care, si in care este totul. Ast-fel este Taal, Fiul §i Sf.
Spirit §i fie-care din el este Dumneglea 0 cu totil Impreuna
shit un Dumnedeti §i fie-care In parte poseda substanta
intrega i cu totil impreuna sunt o substanta 1).
PersOnele Trinitatit nu se deosebesc Intre dinsele In ce
privesce ,esenta, Si prin urmare nu se deosibesc nicl can-
titativ nicl calitativ. Cantitativ nu se deosibesc pentru ca
veritas, a TatAlut §i bonitas a Tatalut nu sunt mat marl,
ca veritas §i bonitas ale Fiulul. Adeverul sail bunatatea
celor trey persOne impreuna nu e mat mare de 'cat a &let
pers6ne. 0 Impartire a substantel divine asemenea nu e
posibila, a§a ca aceeal substanta O. fie Impartita In me--
sura deosebitA asupra diferitelor persOne. Esenta nu p6te
fi impartita. NicY calitativ nu pOte sa existe vre-o deosebire-
Intre persOnele Dumnecleirit, act o persona nu pOte sy po-
sede atribute, pe care cea-l-altA hu le pOte poseda; esenta.
i atributile sunt una i aceea§1 §i atributile nu pot sa fie
separate de esenta. Dad. exista vre o deosebire, acesta nu
:-.) Ilifuer. Die Piiilosopiiie tier X;i0ALEAIVIZt61) pag. 2 64.
www.dacoromanica.ro

262 MST. FILOS.- TEOLOGIC
consta de cat in raporturile dintre dinsele. Ceea ce este
Insa comun cator trele persOne este a fi persOng. 1), deo-
sebirea e a fi persOna In diferite moduri. Cand not in-
trebam departe prin ce se caracteriseza o persona, res-
punsul nu pOte fi altul, de cat prin functiuni §i activi-
tate. In adev6r, este comun celor trel persOne a fi in ac-
tivitate §i a avea functiuni, insa prin ceea -ce se deosibesc,
stint diferitele functiuni, pe care le are fie-care persOna in
relatiune cu cele-l-alte doll& In acesta privinta Augustin se
exprima ast-fel : PersOnele Sf. Treimi nu se deosebesc prin
esenta, ci prin functiuni §i cu numele de Tatal, Fiul i Sf.
Spirit nu se determine substantg diving, ci relatiunea celor
trei persOne intre dinsele 2). Cele trei persOne In divinitate
nu fac mai mult ca una, cad pentru Dumnegeil nu exista
deosebire de marime; ele 8.4 aceea§1 val6re in activitatea
for in lume i se deosebesc, cum s'a aratat mai sus, nu-
mai in raporturile loL dintre dinsele, unul se chiama Teal
In raport cu Fiul, Fiul in raport cu Tatal i Sf. Spirit in
raport cu puterea spirituals, de la care ese suflarea spi-
rituals 8).
Cu modul acesta de argumentare, Augustin cauta sa nu
r6mang. nicl o urma de dualism intre substanta diving. Si
-cele trel persOne, §i sfarama cu desavir0re Sabelianismul,
cad el pure in discutiune in Dumnedeu relatiunea dintre
-substantg. §i modus. La creaturl este imposibil -ca genii sa
se realiseze intr'un individ §i acesta este tocmal particu-
laritatea divinitatii, ca aid genul, substanta diving., in fie-
care persOng a divinitatit este realisat pe deplin §i intreg.
Pentru ca sa face mai. perceptibil cu mintea omenesca
raportul absolut al Trinitatil in unitatea substantei divine,
1) Trin. VII, 6.
2) Dorner. Augustinu.s pag. 7.
8) De Trin. VII, 11; VIII, 1. Ep. 238, 14.
www.dacoromanica.ro

AL FERICITULUT AUGUSTIN 263-
Augustin se servesce de diferite analogil. El descrie func-
tiunile care numai se deosibesc persOnele prin care-
ele stair Intre dinsele in relatiunea necesarA, formAnd ast-fel
un cerc strins pe acestea le descrie dupe invetatura Bisericil
catolice. Augustin, ca §i Gregoriu de Nissa, in trite objecte-
le presupune o urma. a Trinitatii, cad fie-care opera trebue
sa corespunclA autorului §i sa arate o urma a fiintel sale.
Divinitatea se manifest& In creatiune prin urmare lumea
creatl trebue s& Ode in sine chipul lui Dumneclell,
Trinitatil. Modal pe care it IntrebuintezA Augustin de a arata
Trinitatea in diferitele creaturl e presentat sub acesta forma,
c& in general este; cA este In o calitate deosebita; ca §i In
general §i In particular prin existenta sa §i calitatea sa antra
in legAtura existentelor. A fi in general, in particular §i in
raport cu cele-l-alte existence, acesta este un reflex al Trinita-
01. A fi in general acesta este pentru Augustin primul prin
cipi celor-l-alte done, ca §i substanta lucrurilor; a fi
in particular insA, prin care on ce object este acesta sail
aceea, acesta da fie-caruia forma sa, §i in fine concordarea
particularulul cu generalul, din care este format totul, cores-
punde iubirii, in care e unit la un loc Sf. Spirit, Tata §i Fiul.,
Acesta intiparire a TrinitAtil, Augustin o' gasesce nu nu-,
mai in creatiunile inferiOre, ci in cele spirituale i in-
telectuale. Convins fiind ca 8ufletul e superior corpului, ca
omul launtric e superior celui din afara §i ca, cu cat o-
creatura e mai superiOri, cu atat se manifest& in ea mai
mult divinitatea, de aceea el calla aid, in treatiunea spi-
rituals §i Intelectuall, urmele TrinitAtil. El gasesce aid Tri-
nitatea In existenta spirituluI, in puterea sa de a cundsce
sail in inteligenta §i viata sa, sail in lubire. Asa dar dupe-
parerea lui Augustin cele trel puteri ale spiritului omenesc
sunt: memoria, inteligenta, vointa sail lubirea. Cate trele
acestea In spiritul creat se deosibesc intru cat-va intre din-
sele, pe cat& vreme in substanta divan& sunt mult mai unite.
si
chipul-
base
si
prin ei
www.dacoromanica.ro

-264 SIST. FILOS.-TEOLOGIC
'Cad, trebue sa recundscem, c. cunoscinta, pe care Dum-
necjeti. o are de sine insu§1, e deplina egall in totul
spiritulul se4, §i tot aka §i lubirea sa pe ambele, cunos-
cinta i spiritul, le impresOra, unindu-le Impreuna in o
unitate deplina.
Augustin in speculatiunea sa, cautand de a stabili Intl-
'parirea Trinitatil in creaturl, pldca de la omul extern §i
§i acesta posed. o 'wail a Trinitatil. In adever el
nu este chipul lul Dumnecleil in un grad a§a de Shalt ca
-omul intern, ins5. asemenea, nu in zadar se chema el om,
Intru cat are o asemenare cu cel intern. Omul extern po-
seda chipul lul Dumnegeu numal prin mijlocirea celul in-
tern, intru cat acesta se reflecteza in el. Aid se arata
perceptiunea corporall, care tontine trey momente: sub-
jectul perceptiunel sau corpul, felul cum Sl percepem sate
perceptiunea insa0 i vointa prin care° nol ne hotaram la
acesta. trebue remarcat5.-o deosebire substantial.: sub-
jectul perceptiunel este un corp sensual, Tar perceptiunea
un act spiritual §i corporal in acela0 timp, intru cat se
executa prin tin organ corporal, ochlul, i momentul al
treilea, intentiunea, care este un act curat spiritual §i in
acesta trinitare tine, a§a cticend, locul peraftei Spiritulul.
Acpste trel momente diferite formeza o unitate, de unde
reese un no4 chip al mi§cariI trinitare, §i acesta atunci
cand representatiunea formats, care remane in memorie,
e rechemata lara§1 i e privita cu simtul intern.
Forma, corpulul pe care fl vedem, dice Augustin, i forma
.care remane de la acesta in perceptiunea nOstra, devine
una, aka ca nol nu le mal putem deosebi. In perceptiunea
nostra, cand ea este indreptat5. asupra until object, la nas-
-cere indati chipul corpulul privit. La acesta vine ca al
treilea determinatiunea de sine a sufletulul, earl dirig6za
mintea asupra subjectulul perceptiunel §i unesce impreuna
pe acesta cu representatia dobandita 1).
1) Bi5hringer Kirehengeschicate in Biographien IIT, pag. 638-639.
dice ca
Mai
yi
www.dacoromanica.ro

.AL FERICITULUT AUGUSTIN 265,
Acesta unitate este reale intru cat ea remene si atunci
and corpul, care a produs linpresiunea sensuala, nu mat
este de fat.a. Reme.ne un chip in aducerea aminte a sufle-
tului, si vointa p6te se. dirigeze cugetarea interne., asa ca:,
aceeasi perceptiune se. se formeze in interior, care se for-
mase mai inainte prin subjectul exterior. i ast-fel se for-
mers acea trinitate din aducerea aminte a perceptiunel
interne si din vointa, care le unesce pe amandoue. In a--
cesta treime 'nu exist& nici o substance. diferita. Ceea ce
este pentru cugetarea corporals un corp in spatiti, acesta
este pentru cugetarea interne. chipul In memorie. Ast-fel
procesul de la exterior e transportat in interior, numai a
unitatea numal consta din trey momente substantiale di-
ferite, ci din una si aceeasi substanta, pentru ce. t6te a-
cestea au loc in interior in un singur suflet 1).
De aceea, and nol voim se. recun6scem ceva, trebue ca .
acesta se. fie conservat si presinte in comOra spirituluT, in
memorie, in care se afla tot ce poseda spiritul. Chipul unuY
object, care este In memorie, trebue sa fie unit cu trite-
lectu, ast-fel, a prin acest chip sa se formeze puterea de
cunoscinta. Cand acest chip este primit in puterea de cu-
noscinta, si intelectul prin admiterea lul a castigat o forma
Ore -care, prin acesta s'a format asa numitul verbum in-
ternum. Din memorie ins& chipul nu trece de la sine in-
susi in inteligenta, ci prin mijlocirea vointel, care lucreza
de o data atel asupra chipului din memorie, cat si asupra
inteligentei 2). Vointa, dupe cum am vequt si mai sus,
Augustin socotesce a serve. ca legaturk intre 'done membre
ale vietei intelectuale separate intre dinsele. Ea unesce exis-
tenta cu consciinta sat contemplatia, atat in lucrurile sen-
suale cat si in cele spirituale, si face prin acesta se. iase..
1) De trinit. XI. 2, 2; XI, 3, 6; XV, 3, 5,
2) Darner. Augustin pag. 9.
www.dacoromanica.ro

.266 51ST. FILOS.-TEOLOGIC
Ia lumina adeverul i erOrea In cugetarea nOstra. Acesta
-este legatura Tatalui sad a existentei cu Fiul sad cunoscinta 1).
Acesta legatura se arata in mod dublu in sufletul nostru,
.caci no! sad unim perceptiunea sensuala cu objectul sed
sensual, sad chipul remas in memorie, ca object al cuge-
tarii nOstre, cu cunoscinta nestra. In primul cas, objectul
sensual devine tatal perceptiunel sensuale, Tar in al doilea,
memoria tatal cugetaril, si to ambele aceste casuri vointa
unesce impreuna objectul i perceptiunea, chipul din me-
morie cugetarea, cad ea recunOsce, cs ambele apartin
impreuna, sad stabilesce, ca perceptiunea corespunde ob-
jectului sensual si cugetarea chipului memories ast-fel
acorda consimtimintul sed perceptiunei or! cugetaril. Aid
avem not asa dar o trinitate dubla, a lucrurilor sensuale,
a perceptiunei si a asentimentulul, a chipului sensual, a
,cugetaril si a asentimentului vointel nOstre. Cea din urma
-combinatie, dupe parerea lui Augustin, este expresiunea mai
- complecth. a Trinitatil divine; insa, nits de cum cea mai
inalta st- mai deplina. Cad deli apartine in totul vietil
totusl e legata de impresiunea sensuala, de Ore-ce
memoria prinde si conserva numal perceptiunea externa. si
prin acesta formeza cugetarea spirituals 2).
Daca trecem acum de la ceea ce este exterior si sensual,
la omul intern, la ratiune, acolo aflarn o trinitate mai inalta,
care este adeveratul chip al lul Dumnegeti in om. Drumul,
pe care mergend, ajungem in adever Ia cunOscerea Trini-
tatil, este ratiunea, care se ocupa nu cu ceea ce este tem-
poral. ci . cu ceea ce este etern. Ratiunea trece peste chi-
-purile memorieT, car! Ora in sine o asemenare Cu ceea
ce este corporal. Memoria se inalta la consciinta eternita-
cugetarea la intelepciune, lubirea la sfintenie 3).
2) De trinit. XI, 10, 16.
2) Ritter. Geschichte der Christliehen Philosophie II, 302 -3.
3) De trinit. XV, 5, 7.
i
$i
su-
fletul .i,
4iI,
www.dacoromanica.ro

AL FERICITULUI AUGUSTIN 267
Trebue sa cautam a cunOsce Trinitatea mai intact in
spiritul nostru, cad omul fiind chipul Trinitatii divine, ni-
caeri acest chip nu este mai adequat ca acolo unde omul se
deosibesce de Mite creaturile de pe pamint, adica prin natura
sa spirituall. Cand Augustin considers spiritul ca loca§ul
unde se represinta mai bine Trinitatea, el TO presupune
spiritul tntru cat acesta e spirit adeverat, degajeat de ceea
ce e temporal §i indreptat asupra a ce e inteligibil, sat.
mai bine: spiritul .fn substanta sa. In acesta se afla chipul
creatorulut In spirit considerat ca mai sus, se afla trey
momente: ca el 40 aduce aminte de sinemernoria, scie
de sineconsciinta, se iubescelubirea, vointa. TOte acestea
nu sunt venite din afara in spirit, ci e substanta spiritu-
lui ins41, care results chiar din notiunea sa, ci Indata ce
el este, trebue sal] aduce aminte de sine, sa scie de sine
i O. se lubesca. Act sta trinitate apartine substantei spiri
tulul in sine ca spirit; ea este chiar viata spiritulul 1).
Primul moment este memoria, ea este puss in fruntea
activitatil spirituale §i dobandesce prin acesta o insemna-
tate mai mare i mai puternica de cat o are de obiceit 2)...
1) Bohringer Birchen geschichte III pg. 640.
2) Conf. X, 25. IDA, o Domne, unde te afli tu in memoria mea? Ce-
loc V-al pregittit, ce local sfint Vi-al zidit in ea? Tu al onorat memo-
ria mea ca sa te °preset in ea, Ina, a9 dori A, scut in care parte a
ace9teia te-al oprit. Gindind la tine am rescolit spatial inferior al me-
nioriei, pe care 11 posed asemenea 9i animalele, gi dupt ce nu te-am g6-
sit printre chipurile lucrurilor corporale, m'am indreptat intr'acolo uncle
conservam perceptinnile sufletulut met, 9i nici acolo nu to -am giisit. A-
tunci am trecut la insag locuinta sufletulut met, care este in memoria
mea, pentru ea sufletul iy1 aduce aminte qi de sine insugi, 9i nici aid
nu eras, a tu nu egti chipul a ceva corporal; tu nu egti impresiunea
aceea ce taltesce, not putem sa ne bucuram sat sit ne intristam, 25, do-
rim sat sä ne temem, FA ne aducem aminte sat sa uitim 9i on ce in
felul acesta; tu nu etoti sufletul met, pentru a tu eqti Domnul yi Dam-
neq.eul sufletului met. Totul se schimbi, tu insa paste tot remit ne-
schimbat. i tu m'al onorat sil, locuesci in memoria mea, de tend et te
cunosc. Ce mai Intreb et Inca, in ce loc al memories mole locuesci tu,
ca qi cum acolo ar fi loca9uri ? Tu locuesci cu sigurantrt in el pentrn
ca 'int aduc aminte de tine, qi te gasesc in el de cite on gfindesc la
tine.
www.dacoromanica.ro

268 SIST. FILOS.-TENLOGIC
Augustin il acorda cu placere acesta insemnatate, de Ore-ce
i se ofera ocasiunea sa. sfarime legatura intre ceea ce e
temporal §i ceea ce e etern. Mal intal acesta notiune e luata
in sens mal larg, intru cat se raporta §i la lucruri presente,
i apol e luita inteun sens mai profund, intru cat prin
mijlocirea el putem not sa ne representam ceea ce e mal
pre sus de simturile nOstre. Acesta ne reamintesce intru
-cat-va influenta pe care a avut'o filosofia lul Platon asu-
pra 1111 Augustin, cu 16te ca el a combatut teoria ideilor
innascute.
De la notiunea memoriel e imposibil sa nu ajunga tine -va
notiunea de timp, pentru ea aducerea aminte nu este alt-
ceva de cat presentul trecutulul In sufletul nostru. Timpul
tnsa se afla numai in suflet, lar trecutul numal in memo-
ria nOstra; el e presentul trecutulul, presentul numal in
contemplatiune, presentul presentulul, in fine viitorul nu-
mal in Weptare, presentul viitorului. T6te acestea le ma-
suram numal in suflet §i in ceea ce it este lui present. Ceea
,ce e present !ma locuesce in aducerea aminte. Tot a§a se
intampla §i cu a§teptarea. Numal pentru aceea a0eptam
not ceva, ca aceea ce a0eptam, prin aceea prin care nol
percepem, sa treca in aceea, de unde nol avem aducerea
aminte Ast-fel se intind diferitele 041 ale timpulul in
sufletul nostru, §i Cate trele aceste momente ale timpulul
sunt intre dinsele intr'o legatura constants; tote acestea in-
dica o unitate a acestor momente. NoI trebue sa recun6s-
cem a in decursul timpulul viitorul §i a§teptarea dimi-
nuaza din ce in ce, pe cand trecutul aducerea aminte
crest mereti; la sfirit totul trece in memorie §i in ea
vine presents intrep nOstra vista. Timpul va dispare §i
eternitatea se va arata ca punctul de unire intre cele trel
momente ale timpulul 3).
1) Conf. XI, 26.
2) Ritter. Geschic,hte der christlichen Philosophic III pg. 366.
la
1).
si
de=
www.dacoromanica.ro

AL FBRICITULUI AUGUSTIN 269
Cel-l-alt moment este inteligenta, cugetarea formulate in
mod concret, cuvintul in sens general, cugetarea adev6rata,
sciinta reflectata. Inteligenta are in tot-d'auna in sine ceva
din vointa §i memorie. Nimic nu pOte sa fie In inteligenta
dad. nu este, asa licend, in com6ra spiritului, dad, nu
este present in spirit si asupra carula sa nu fie indreptata
vointa. Al treilea moment este vointa sail iubirea, care
unesce In mod conscient pe cele-l-alte done. Cate trele a-
ceste momente, memoria, inteligenta §i vointa sail lubirea
sunt strins unite intre dinsele. Cine-va nu pOte sa volasca
ceva, data acesta nu se afla in .memorie si In inteligenta.
Nimic nu pOte sa fie lubit data nu este cunoscut. Ast-fel
a In Tubire se afla in tot-d'suna inteligenta §i memoria.
Asa dar cate trele aceste facultati nu sunt nici ()data se-
parate, ci in tot-d'auna impreuna. Numai prin acesta este posi-
bill o unitate a celor trel facultati, de Ore-ce fie-care are ceva
comun cu cele-l-alte done. In fie-care din aceste trel facul-
tap se kafl& continute si cele-l-alte doll& Memoria tontine
In sine inteligenta §i vointa, asa and not cugetam se afla
de fata inteligenta si vointa, deci ele nu pot sa fie de cat
in memorie. Int, lige* este o aducere aminte de sine, o re-
IntOrcere in sine, §i lubirea asemenea o cugetare si sciinta;
pentru a cine-va nu p6te sa lub6sca, ceea ce nu cunOsce.
Augustin trateza spiritul ca o _flint& intreg5., si memoria,
iriteligenta si lubirea ca diferitele moduli de existent& ale
spiritului, in care, in fie-care data, spiritul este intreg cu
tote facultatile sale, asa a deosebirea modurilor de exis-
tent& se manifest& prin predominarea a unei facultatl sail
alteea. El determine de acea memoria ca memoria proprie,
inteligenta ca inteligenta proprie, iubirea ca lubirea proprie.
Miqcarea circulatorie a acestor trel existente, legatura aces-
tora intre dinsele, care se petrece in modul descris mai sus,
formezit consciinta de sine, de Ere -ce din memoria proprie,
www.dacoromanica.ro

270 EST. FILOS.-TEOLOGIC
prin mijlocirea amorulul propriu, se graveza chipul
al inteligentei propril
Modul cum Augustin reusesce ca sa demonstre existents.
Trinitatii in omul intern, In spirit, felul de argumentare pe
care Il Intrebuinteza cu acesta ocasiune, ca sa arate rela-
tiunea dintre facultatile "spiritului, tot de acest sistem se
servesce ca sa demonstre si relatiunea dintre persenele sf.
Treimi si prin acesta sa o faca si pentru not perceptibila.
De la natura omului, de la natura organisata de Dumnecleu
a SpirituluI, trage Augustin conclusiunea asupra substantel
lul Dumnecleii. El trateza Trinitatea diving ca Intelepciune
saki memorie, basa intregel sciinte, ca Inteligenta pail ca
cuvint, care scie de sine, ca iubire sad ca vointa. In TataL
se afla primul moment, in Fiul cel de al doilea, lar in Sf.
Spirit _al treilea. Nu trebue Salsa. O. se Intelega ca si cum
fie-care persona ar avea ca atribut numai unul din mo-
mente, Teal numai Intelepciunea, Fiul numai inteligenta
si Sf. Spirit numai Iubirea, ci dupe cum memoria, ca mo-
ment trinitar al spiritulul in genere, coprinde in sine in-
teligenta si vointa si tot asa si inteligenta si vointa co-
prinde fie-care pe cele-l-alte doue momente, asa si fie-care
persOng ca Dumnecleti are in sine pe cele-l-alte, pentru ca
cate trele nu sunt alt-ceva de cat substanta simply si ne-
schimbata a Insasi esentel divine. Dupe cum insa memoria
nu este inteligenta, nicl inteligenta lubire, sail dupe cum
fie-care moment este pentru sine, tot asa si fie-care per-
sena in divinitate, nu ca Dumnecleti, ci ca persona este
pentru sine InsusI si nu este alts persona 2).
Tatal nasce pe Fiul, dupe -cum memoria nasce verbum
internum. Tatal -Msg, este esenta diving si ce alt chip va uni
el cu Inteligenta de cat pe al sell propritl, cacl El este
bunul cel mai Walt; asa dar inteligenta proprie se formeza_
1) De trinit. X, 11; XIV, 12. Dorner. Angustinus 11.
2) Boluinger Birchen Geschichte III, 641.
lui,
').
www.dacoromanica.ro

AL FERICITULUI AUGUSTIN 271.
.prin chipul lui Dumnecteu '). Intrega memorie este plina de
chipul sea, caci Dumneclea este summum bonum i eseeptiune
facend de forma memoriei, continutul aceteia nu este de
cat Dumneclea insuvi. Intregul continut al memoriel este
a§a dar In chip, i cand acest chip este Intiparit inteligentel,
tot continutul memoriel este Intiparit inteligentei, cad con-
tinutul memoriel §i al inteligentil este cu totul acelasi, este
esenta diving.. PersOnele Trinitatil nu se deosibesc prin
continut ci prin felul de a fi al esentei. Inteligenta i me-
moria Bunt unite prin vointa sail lubire, a§a ca numal
atunci se formdza in, mod del.lin consciinta de sine diving..
Continutul lubiril este asemenea intrega esenta diving
Augustin cauta sa stabilesca ca. Tatal, Fiul §i Sf. Spirit
aa, aceeai esenta ca ei sunt numal forme deosebite ale
acella§1 esente. Aceste forme deosebite sunt descrise ca
lu-nctiuni deosebite ale persOnelor; prin mersul circuit al
acestor functiuni reese consciinta de sine diving. Functiu-
nile fie -carer persOne consta aka dar In aceea, ca fie-care
In parte contribue la producerea consciintel divine. Cand
Augustin atribue Tatalui memorie proprie, .Fiului inteligenta
proprie, Spiritt,lul lubire proprie, el nu gandesce prin a-
-cesta sa deosibesca cele trel persOne, dup6 aceste trey fa-
cultati, ci sa arate ca fie-care din cele trel persOne au cate
o functiune deosebite, i c, prin raporturile intre dansele,
formeza consciinta de sine. Intrega esenta este in Tatal sub
o alts forma ca in Fiul: Unde Pater et Tilius simul una
sapientia, quia una essentia et singillatim sapientia de sa-
pientia sicut essentia de essentia uterque autem una essen-
tia 2). Deci Tatal este intrega esenta sub forma memoriei,
Fiul intrega esenta sub forma intelepciunii, Spiritul intrega
esenta sub forma lubiril. Acesta. Trinitate divina. !ma nu este
alt-ceva de cat Dumnecleti insuO. El nu are Trinitatea in
-1) De trinit. XV, 10; XV, 14-16.
2) De trinit. VII, 2. Dorner Augustin pag. 13.
rfi
www.dacoromanica.ro

272 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FERICIT. AUGUSTIN
sine ca trei determinatianl gn substanta sa, ci el este Tri-
nitatea; ea este substanta sa, §i el este acesta, adic6. unul
§i acela0 Dumnedeil. Dumnecleti Tat Al se lubesce nu numal
prin Spirit, scie de sine nu numaI prin Fiul, nid Fiul
aduce aminte de sine mal int5.16 prin Taal, ci cate trel sunt
adevemte persOne '§I aduc aminte de sine, se recunosc §i
se Iubese prin sine Insu§T. Ast-fel Augustin socotesce pe
'Dumnecleti ca Trinitate §i Trinitatea ca Dumnecleii. Desi a-
cesta Trinitate este unul si acelasI Dumnectek insl nu din
determinatiuni, ci din trel persOne; si cu tote ca sunt fret
persOne, totusl acesta Trinitate, in acea simplitate Inala a,
naturii, care este Dumnecleti, si In imposibilitatea for de
separare, este unul §i acelasl Dumnecleti 1).
Din cele arAtate pina aid se vede, c6. Augustin consi-
pe Dumneclet. ca Spirit, si ca In substanta Jul Dum-
necleil ca Spirit exist, Trinitatea. In substanta spiritului
omenesc el a arAtat si a probat ac6sta. Trinitate, dar pe
cats vreme in om a gasit ceva finit si separat, In Dum-
necleu Insa a gasit viata absolutk realitatea si unitatea;
si de aceea el a arb.tat mai inta.16 substanta luI Dumnecleu
ca trinitark Trinitatea ca absolut personalk §i aceste trel
pers6ne ca unitatea lut Dumneclet, ca pe un Dumnecleil
absolut.
M. P.
Bi3hringer. Kirehe Christi pag. 645.
der
- o-`34--4-
1)
41
www.dacoromanica.ro

ULFILA
vx.A.TA BSI DOCTRINA ail.
(Urmare. Ve0 Bis. OrtodoxA Roman, No. 2).
Ulfila putea acum lucra cu multi, speranta la conversiunea
poporului sell, stabilindu-se in Moesia, el a ales o locali-
tate forte favorabila vietei nomade, care trebuia prin ur-
mare a invita pe noii oaspeti a se stabili acolo ca Intr'o
noun, patrie. Mai mult, Imperatorul II arata lui Ulfila cele mai
_ marl onorurl. Acest fapt este intarit prin istorisirea lui Fi-
lostorg care ne spune c Valens avea obiceiul de a numi
pe Ulfila Moisi al Gotilor 1).
Activitatea misionarA a lui Ulfila, dupe Auxentiu, (Waitz
p. 20) tinu Inca 33 de any, pana la anul 388. Este de regre-
tat ca ucenicul WI nu vorbesce mai mult, ci numal in cate-va
cuvinte, de evenimentele ultime ale vietil invetatoruluf s611.
Dupe ce a pomenit ca Ulfila a lucrat Inca 33 de any in
mijlocul Gotilor, vorbesce apol de ultima sa calatorie qi de
mOrtea sa. Din fericire not avem alte marturil on dovecll
1) Heupelii dissertatio de Ulfila p. 5.
Biserica Ortodoxit Romani B.
www.dacoromanica.ro

274 .ULFILA
care complecteza istorisirea lui Auxentiu. Socrat §i Sozo-
men ne raporteza ca la 360 Ulfila a asistat la Sinodul din
Constantinopol, §i ca acolo a subsemnat confesiunea cre-
dintei ariane; cad in Simbolul din Constantinopol se pro-
nunta pentru doctrina scrise. la Arimin on Rimini, in 359,
§i au adaus un articol in care este ilis ca terminul 060-12.
trebue se. fie lepadat ca neaflandu-se In nits o parte in
Biblie, dupe cum si terminul 57c6cruccric, pentru a numi pe
Tatal, pe Fiul §i pe Sf. Spirit 1). Socrat noteza ca pans a-
tunci Ulfila era partizan al credintel Niceane, ca §i prede-
cesorul set.i. Theofil, dar ca partidul arian ktragendu-1 prin
in§elacluni la, Sinodul din Constantinopol, II determinara a
renunta la invetatura Niceana §i a imbrati§a invetatura a-
riana. (Waitz p. 40). Dupe Sozomen, Ulfila ar 11 participat
prin imprudenta la acest Sinod, si ca ar fi remas Inca in
urma in relatil cu episcopil ortodoxi, dar mai tarclid, so-
sind in Constantinopol, in scopul de a cere ospitalitate pen-
tru Go .ii persecutati de Huni, el ar fi imbratopt arianismul,
fie prin necesitate politica, fie prin convingere 2).
Intala persecutie, care a obligat pe Ulfila §i pe poporul
set a trece peste Dunare, a fost cu neputinta de a §terge
tote trasurile creOnismului din Dacia Traiana §i de pe ma-
lurile Dunaril. Existail dese §i multe relatiuni intre Gotil
din Dacia si cel de peste Dunare si intre Romani. Nenu-
merati misionari, fie ortodoxi, fie eretici Wee' bite sfer-
tarile pentru a ca§tiga noui partizani la religia cre§tina.
Ast-fel Epifanie vorbesce de un ereti^ Audaeus 8) care exer-
cita asupra spiritelor barbarilor o a.la mare influents, in
1) Massman, Ulfilas, Einleitung. s. 14).
2) (Cart. II. § 14) Socrat (ice.: ,,Tiorq zal 06Xcpikezci 6 vibv rothov
'Elms/town, sdn Tcptinov ouviasto. Tbv 7dp Iturpooasv xpdvov zip iv DIL-
zed% IrGOTCY ilaltiCSTOI iS611.00; efiOtpay, 3:: vino rdt Ouv iziazono; 61o,
vi iv Nosaicc, onvd8cp vapbv xaa' 67riTpc4s. idem Sozomen cartea a
III-a §. 24). ...----........_
2) Massman, IT1filas. Einleitung. s. 14. Waitz s. 42. Revillout cap. III.
.
www.dacoromanica.ro

VIATA DOCTRINA SA 275
cat el venire in mase cerendu-I botezul, biserica sa
deveni curind atat de numerOsa In cat el a fost nevoit de
a consacra episcopf pentru a'l ajuta In administratie; dot
din ace§tI episcopi Silvanus §i Urbanus furs atat de cele-
bri, In cat numele lor trecura la posteritate impreuna cu
a invetatorulul lor. Acest Audaeus care era, original din Me-
sopotamia, el a dat la o sama din textele scripturei sfinte
o interpretare a caror consecinla ultim& era distrugerea
cre§tinismulul. Dumnecietz, Vice& el, a la cut pe om
dupe chipul sea, deaf Dumnecleiz' care face dupe
chipul sea un corp precum si un suflet, este o flinch;
corporala ; el are prin urmare o forma materials'.
La acesta doctrina monstruOsa pe care o scotea din pro-
pria sa minte i care Rim ca omenirea sa se IntOrca. la-
r& §1 la idolatrie, adic. cu 4 secole inainte de Christos In
tote erorile antropomofismulul, Audaeus a mat adaus altele
imprumutate de la ManiheI; mal mult, el profesa In mo-
ravurile sale up rigorism exagerat, pe care discipolil s6I
11 desmintaii, se lice, prin purtarea lor secret& 1). De ase-
1) a fost dar qeful unel Bede, a crtrei caracter era un dispret
ne'intrecut pentrn on oe fel de condescendent& orl concesiune in cele
Bisericesci. De aceea el vole a se celebra Pasha °data cu Iudeii sus-
#nend ca conciliul din Niceea a schimbat practice Bisericii prin con-
descenden0 feta de Mamie Constantin, prin care a cre4ut ca '1 lingu-
,esce facend sa mat OrlattOrea Pascelor in cline nasceriI sale (Epifanie
Eres. 70. Teodoret. Eres. Fab. I. 4 cap. 10).
Find-ca Andaeus prin inve0turile sale Ica adunase in jnru-1 o mul-
time insemnata din poporul de jos, miignlindu-le purtarea lor, Episcopil
Ortodoxl it denuntarit Imptratului, care l'a exilat in Scythia, de nude
a trecut curind in -tars Gotilor, gi la moil predicind eresia sa mul-
timeI aii stabilit acolo monastirl, indemnind la patties fecioriei qi pt-
zirea regulilor monastice, lucre ce-1 continuaril pima la anul 372, sand
tots creqtiniI an fost alungatl din Gotia peste Dnnitrea din cause per -
seculiel lul Athanarih. Din spusele sf. Epifanie resnIti oa Audaeus era
deja mort in timpul persecu4iel, ler sects luI era condusI de Episco-
pit agelleti de el ci amintitl mal sus. Curtind dupe mortea gi a acestor
Episcopi audieni 377, secta audiang, a foot redusrt la un num'ar cu to-
tal neinsemnat. (Ve41 dictionnaire des H6resies, des errenres et des
Schismes, par V. de Perrodil tome Premier pag. 208-211).
§i ca
Audaeus
www.dacoromanica.ro

276 ULFILA
menea sf. Vasilie vorbesce de un 6re-care Eutihia din Ca-
padocia, pare a lucrat cu mult succes la convertirea Goti--
lor I). Ulfila din partea sa trebuea deasemenea se. caute a
castiga noul partizanl la doctrina sa, si a combate prin tote
puterile sale paganismul printre supusil lui Athanarih. Prin-
cipele Barbarilor furios de a vedea asemenea progrese ne-
incetate ale crestinismului, a decretat In anul 370 o a doua
persecutie, cu mult maT violent& de cat cea intal.
Istoricil Bisericii, mal ales Socrat si Sozomen, dab. ama-
nunte destul de precise asupra acestel a doua persecutiet 2).
Nu numal Omeuil de conditia de jos, dar Inca si persOnele
cele mai distinse ail fost predate torturilor si suferire. marti-
rul. Athanarih insusl persecuta si muncea pe crestinl ca un
adeverat Neron, dupe cum ne istorisesce Socrat. Cate odata,
ne spune el, II surprindea In somn, in locuintele lor chiar,
alts data companionil sel cutrierail oraselele triburilor, cau-
tand pe credinclosl spre a-I nevoi s& manance din carnu-
rile consacrate idolilor, far& all da multa osteneala tot-d'
auna de a-I dovedi, cici se adresa maT In tot-d'auna la de-
positiile mincinOse si gratuite ale locuitorilor tarit Cu tote
ca nicl o regula nu predomnea in aceste persecutil, adauge
Sozomen, ele se sevIrsail cu Mote aceste cu mail violente;
era o justitie putin ingrijita, $i se executaI pe loc cel acu-
zati. Adese se aduceau chipurile si simbOlele unor Dum-
nedei Germani in corturile credinclosilor, si data el refu-
sail de a se inchina la acele chipurl, Il schingluiail pane.
la mOrte, adica be aprindeail cortul lor, si el plereatt acolo cu
WA familia lor. Alta data alegea muinentul unde el se afiall
adunatl in una din Bisericile lor ambulante, care se tran-
sports In deosebite locuri, si persecutatorii puneall foe in-
data la aeest edificiu fraged. Femeile, betranil, copiii toil se
mistulaii In flacarl. .
1) Vedl Ulfila, sa vie et sa doctrine par Charles Knauer. pag. 15.
2) Waltz p, 43. Rovillout. page 29.
www.dacoromanica.ro

VIATA V DOCTRINA SA 277
FOrte interesate in acesta privire stint actele martirilor
conservate in Biserica cretin pans asta-c,1 asupra aces-
zstor martin din Tiara Gotiei 9. Ele povestesc ca un cretin
numit Sava a fost chemat prin un trimis a lul Athanarih;
-Judecatorul barbar 11 intreba ce avere avea: tVestmintul
pe care-1 port* respunse el, i l'a lasat sa se duca: un a-
semenea om nu parea primejdios. Cu tate acestea in anul
viitor, acela§ Sava a fost surprins chiar de al hi! Athana-
rih, in acela§ timp la un preot cretin Sanzala.. L'ail ridicat,
-cum l'at gasit, adica fara nicl o Imbracaminte, §i dupe ce l'aa
tacit gol preste m5.cie§1 §i spini, 1-a mortificat trupul prin
loviturl de bice qi bete. Ace§t1 calal 11 legara apol de maul
§i de piciOre de doue lemne despicate, ca catu§ile, §i '1 la-
sara ast-fel spanzurat WO. nOptea. Era a§a de rea paqit,
4n cat a fost deslegat de o femee §i ar fi putut sa scape
.daca el n'ar fi preferat a primi martirul. A doua cii, de di-
mineta, Athanarih it porunci sa manance din carnurile jert-
Ifite idolilor. (Aceste carnuri, ciise el, sunt atat de necurate
ca §i cel ce mi le trimite'. Printul barbar incerca atunci
.de a'l bate lovindu-1 cu putere §i cu arma lul. Sava trai
Inca dupe acesta lovitura §i dispretui pe calaul sea. Atha-
narih ordona atunci sa-1 arunce in Museil. Wisigotil dupe
ce rat asvirlit In acest rill, 11 itnecarl, legandu-1 o despi-
eliturl de lemn de gat. In tot timpul acestel chinuirl, Sava
care dorea martirul, escita continuu pe persecutatoril set
.de a-1 schinglui. El 41 ucisera printr'un chip ne mai audit.
Cre§tinii GO, coprin§i In acesta a doua persecutie, cau-
tail ea §i cel din intala, un azil pe teritorul Roman. eful
.barbar, Athanarih, a putut sa creda un moment a ere§ti-
nil erati exterminati in Gotia; dar acesta vijelie nu putea
-sa discarajeze pe episcopil crektinl mil credeail ca este
imposibil a lumina credintel pOte sa se stingti. In locurile
1) Vedi Istoria Mitropol. Moldovei pag. XVXXI.
www.dacoromanica.ro

278 ULFILA
pe care ea a luminat'o cu razele sale i isvorul vietil a.-
se §tergl cand-va.
CreOinil stabiliti la malurile Dunaril, n'ati remas de loc,
indiferenp de ceea ce se petrecea dinc6ce de fluvid, in Da,
cia TraIane.; el vedead in tote 'Vele ca sosesc intre el unele-
relicvil (mote) ale Bisericil Gotice, pe unit barbarl, fugarl,_
caril venead cu incredere a cere, in numele lul lisus Chris-
tos, la fratii loi din imperiu ospitalitatea, pe care In alte-
imprejure.r1 le -ax fi refusat'o ca la nisce inimici.
La acesta imprejurare Biserica din Capadocia, muma Bise--
ricil barbare, simti cl i se mi§ca interiorul sed, §i episcopul de-
Cesaria-Capadociet, sflntul Marele Vasilie, uitand pentru mo
ment ingrijirile ce-1 preocupad, a scris curand In Scitia §i a.
cerut cate-va sf. m60e de ale martirilor Wisigoti. El s'a adre--
sat Ducelul din Scitia Soranus, care s'a grelit de a-I trimite--
corpul Sf. Sava, adus deja pe teritorul Romanilor. Ascholius,
episcopul de Thesalonic, a fost inarcinat de a scrie in gre-
cesce actele martirulul Sf. Sava.
Se cuvine sa vedem cu ce sentiment de vie recunoscinta
sfintul M. Vasilie, dupe ce a primit acest dar preios, mul-
te.mesce 1111 Soranus §i WI Ascholius. (Lin martir, dice el
dire Ascholius, ne-a sosit din regiunile de dincolo de Istru.
(Dune.rea), dovada de curatenia credintei barbarilor, mus-
trare amara de ceea ce vedem aste.-cps.. «Ve .multImesc
scrie el dire Soranus de a onora pe mama vOstre., trimi-
tendu-1 corpul martirilor, caril s'ad luptat intre barbarl; Tu
al flcut ca un lucretor recunoscetor, care dere. bine-face--
torului generos, de la care a primit semintele sale, primi--
tiile (parga) seceri§ului sei.D. Cuyinte nobile §i atingetOre,
in stare a ne da o idee dara de legaturile fro.tesci care
unead atunci pe top ceI ce mexturised pe lisus Christos I
Sf. Mamie. Vasilie avea con§tiinta clara ca creOinismul
din Dacia Traiane. intre Gop a fost propagat de cre§tinil din
Orient i anume de legiOnele §i cohortele aduse de TraIan
www.dacoromanica.ro

VIATA ySI DOCTRINA SA 279
din Cesaria Capadociel i mat ales de catre sclavit luatt de
Gott in secolul al III-lea, In invasia for In Capadocia, nitre
carit sclavl ne spun istoricil biserice§tt, awl fOrte multi
creOint §i cleric], din carit IT tragea origina §i Ulfila epis-
copul, vi Sanzala §i Guthican
Acesta a doua persecutie, dupe cat se pare, a tinut mat
multi ant; cad' dupe Ieronim, fugari] veneati deja sa caute
In 370 un azil pe teritorul Roman, apol Sava n'a suferit
martirul de cat la 372 sub consulatul lul Modest §i Ari-
thea.
Martini] numero§1 ce au suferit in acesta persecutie sunt
in genere priviit de scriitoril epocei, ca martini ortodox] 2).
De aceea fericitul Augustin in cartea sa «De Civitate Dei,
XVIII, 52,, lice explicit ca era] l ortodoxt. De asemenea Am-
brosie 8) se pare ca emite aceta4 idee. Socrat 4) din contra
pretinde ca acesta persecutie a fost indreptata contra Goti-
lor convertitt prin Ulfila, prin urmare contra arienilor. Dar
trebue sa notam ca Socrat a confundat aicea mat multe
lapte: De oparte el scia ca GO! Jul Fridigern se pronun-
tase pentru Arianism, Tar pe de alta el auclira ca se vorbesce
de o persecutiune care a avut loc In acesta epoca. Pentru
a e§i din nedumerire, el Bice ca Ulfila nu s'a multamit
numa] ca sa convertesca pe supu§il lut Fritigern, dar Inca
§i pe ce] a lui Athanarih, care de atunct se pornira cu
du§manie contra cre§tinilor. Not vom insemna ca conversiu-
nea Gotilor la arianism, ordonata de Fritigern, trebue puss
call -va ant mat tarcliu; cad persecutia despre care not am vor-
bit a inceput la 370, atunct cand Athanarih de abea inchelash
pacea cu Valens. Deci, in acesta epoca Inca nu-1 vorba de o
1) "POI mai in urmii epistola Bisericii Gotice ciltre Biserica din Ce-
sareea Capadociel, pe care am tradus'o In romeleste, idem pericopele
din Sozomen Socrat etc. publicate la inceputul acestui tratat.
2) Waitz p. 44.
3) Opera, ed. Paris, 1661. folio III; pag. 26.
4) Waitz p. 44.
1).
/
.
www.dacoromanica.ro

280 ULFILA
divisiune a Goti lor in done parti dintre care una sä alb&
de cap pe Fritigern si alta pe Athanarih. Probabil a a-
cesta a avut loc mai tarcliti, putin mat lnainte de invaziu-
nea Hunilor, and o parte din GO se separara de vechiul
set sef Athanarih, pentru a se pune sub dominatiunea lui.
Fritigern, care de atunci a lost convertitg. la crestinism. De
aceea se explicit, pentru ce .crestinii, pang. atunci persecu-
tall de Athanarih, ail. autat un asil nu la Fritigern, ci la.
Romani, dincolo de Dunare. Not credem dar a martirii din
a doua persecutie erail In parte ortodoxi si In parte ere-
Ed, nu arieni, ci de alte secte, mat ales Audienl, carii ve-
clendu-se prescrisl in Imperiul Roman, trecura Dunarea pen-
tru. all gasi partizanl printre Gott Ulfila dar nu era direct
implicat in acestti a doua persecutie. Putin dupe acesta.
persecutie se ivira netntelegerl intre GO; unit se pusera sub
comandamentul lul Fritigern, altil sub acelul a lui Athana--
rih. Causa acestor neintelegerl interne este a unele triburi
izolate volati all conserva independenta for pe care do-
minatia lui Athanarih 'Area a o ameninta; ele se adult
atunci pe partea lul Fritigern, care proteja pe crestini, pe-
and Athanarih le persecuta la on -ce ocazie. Diversele is-
torisirl asupra acestel divisiuni printre Gotl nu se pot Im-
paca. Socrat (Waitz p. 41) ne spune in cestiunea Gotilor,
si el Intelege aicea pe Wisigotia el se divisare. In done-
partl, dintre care una era comandatg. de Athanarih, tar alta
de Fritigern. Acestui din urma imperatorul Valens II tri-
mise ajutor si de atunci multi din supusil set primira ere--
stinismul. Insusl Fritigern se pronunta cu recunoscinta pen-
tru credinta lui Valens care era arian, si multi Gotl ur-
mara exemplului lul. Socrat nu spune precis a Ulfila a
luat parte la acesta, lucrare de conversiune, el ne istoriseste
numal a In acesta epoca el traducea sfintele scripturI in
limbs poporuluI sat si a Ulfila converti nu numal pe Gotil_
lul Fritigern, dar Inca si o mare parte din cel a lui Athana-
www.dacoromanica.ro

VIATA DOCTRINA SA 281
trih. Aceste -succese ale cre§tinismului a t provocat o noun
persecutie care costa viata a multor martini. Socrat pune
4nvaziunea Hunilor ceva mai Urmand istorisirea lui
Sozomen ,(Waitz p. 41). Gotii nevoid de Hunt au trecut
Dunarea, §i itrimisera pe langa Valens o ambasada in frun-
tea care% se gasea Ulfi la, pentru a ruga pe tmparat de a
le ingadui sa se stabilesca In Tracia. Imperatorul consimti.
Dar putin dupe aceea o neintelegere se ivi printre Gott',
earil se dcosebira in doue partide, dintre care una avea
fn frunte pe Fritigern, §i alta pe Athanarih. Fritigern spri-
jinit pe Roman% invinse pe Athanarih §i spre recunoscinti
primi legea Imperatului. Cu tote acestea, adauga Sozomen,
-nu-% numal acest motiv care determinar. pe Gott a se pro-
munta pentru arianism, ci Ulfila care de la consiliul din
.Constantinopol era In relatil cu episcopil arieni, a trebuit,
-cand el a sosit ca ambasador la Constantinopol, sa Imbra-
-to§eze arianismul, fie pentru o necesitate politica, fie prin
convingere. Acesta results in mod obiectiv din istoricit Bi-
-serice§ti.
Asupra cestiunii de a se sci la care epocl convingerile
rreligirise ale lui Ulfila a suferit acesta schimbare, acesta ne
va ocupa mai tarcliu. Pentru moment not nu cautam de
.cat a precisa timpul cand natiunea Gotica se sepal% in done
rramuri. Asupra acestui punct avem marturisirea lui Socrat
tare presinta mai mita probabilitate.
Mai Intal el pune cu cuvint divisiunea Gotilor in doue
Tarp inainte de invaziunea ' Hunilor. In acestA privire isto-
,risirea sa este confirmata prin aceea a altor Invetati 1) intre
al it de Tillmon p. 798; Aschbach. p. 29. mai ales Zeuss
p. 412. Isidor ne raporta deasemenea acela fapt; apol §i Am-
Inian XXXI, 3. Dac . comparam istorisirea tut Sozomen cu
4 lui Socrat, not constatam cu uprinta a el avea sub ochi
'1) Waltz p. 42. nota 2.
$t
tardid.
www.dacoromanica.ro

282 ULFILA
pe cea a Jul Socrat, si ca el a alterat'o. Si in adever, el
se insala afirmand ca Athanarih trecuse deja Dunarea, cand_
s'a luat la certa cu Fritigern. Este chiar absurd de a pre-
tinde ca dincOce de Dunare el ar fi persecutat pe crestinil
din poporul seg. Apol cum sa se admits ca Ulfila stabilit
de atatea ant la sudul DunareI ar fi putut fi trimis in am-
basada la Valens de catre Gotii locuitori al tarmurilor de
dincolo de Dunare.
Nol afirmam cu Socrat ca acesta diviziune a Gotilor ire
cloud partl se facu cu putin inainte de invasiunea HunilOr,
ca Fritigern primi cu recunoscinta credit*. Imp6ratului pre-
cum si multi din supusil sei. Athanarih aprins de manie,.
a credut sa resbune persecutand pentru a trela Ora pe-
crestint
De aicea nol conchidem ca de trei orl crestinil Goti au
trecut Dunarea si au gasit ospitalitate in imperiul Roman:.
Mal intal In 355, cand chiar si Ulfila a emigrat, apol In
370 pans In 372, cand ortodoxii si sectaril aU fost per -
secutati de Athanarih, in fine la 375 cand Fritigern emigra.
Impreuna cu poporul seu, emigrare care chiar in acel an
Inca, a fost urmata de aita, ocasionata prin invasiunea Hu-
nilor, despre care nol vom vorbi acum.
Ulfila n'a putut mult timp sa lucreze la convertirea Goti-
lor de dincolo de Dunare, sub patronarea lul Fritigern; pen-
tru ca Hunil inaintara in mase din launtrul AsieT si su-
pusera pe Alani. Hermanrih, eRegele Ostrogotilor. nu le pu-
tura resista; Withimer succesorul seu, incerca de a rein.
via vechea barbatie a poporulul seu, dar fara succes; el
insusl cadu. Hunit carora li se asocia o parte din Ostro-
gotI, alungara pe WisigoI. Athanarih se retrase spre Dnistru,
dar supusil set cuprinsl. de terore se gandira a se stabili
in Tracia; pentru aceea el trimisera o ambasada la Jmpe-
rator. Acesta sperand de a gasi anal' puternici in ace§tI
fugarl, le acorda ospitalitatea. Dupe Sozomen chiar
Hertsog Real Enoyklopoedie Band. 16, s. 621.
psi
www.dacoromanica.ro

VIATA V DOCTRINA SA 283
Vila era In capul acestel ambasade, ceea ce este fOrte
cad Ulfl la trebuea naturalmente a se interesa de a-
-ce§t1 Gott pe care 'I convertise, qi putea spera d'a fi cu
1-u§uratate inteles de imperator, de a drilla credinta era.
In adever imperatul ceda cererel episcopululi
Nenumerati GotT, sub conducerea lul Alavivus §i a lul
Fritigern aii trecut dar Dun Area aqeclat in Tracia,
Dupe spusa istoricilor numerul resboinicilor se ridica la
100,000; in totul el erati cam la un milion de suflete. Li
se impartirA cele spre tral i pamenturi de cultivat. Ostro-
gotil caril cerurA de asemenea ospitalitate la Imperator, n'att
fost primitY. Athanarich amintindu-§1 purtarea sa anteriOra.
AO de Valens, trebula naturalminte a se aqtepta la un re-
fuz; de aceea el se retrase cu luptAtoril sel in muntil ne-
strabatuti, dupe ce alungasera pe Sarmatl. Ulfila la vederea
aka de numerOsa a Gotilor caril se stabilira in Tracia, ye-
4u ca i se deschise un nal camp de activitate inaintea
lul. Multi dintre ace§t1 Gobi, de §i arieni, n'aveati de cat
o cunoscinta superficial, despre cretinism qi erau WA in-
doiall alipiti la obiceiurile for pAgane. Dupe Eunapius el
. ar fi transportat cu denqil in cAruti sanctuarele for strAmo-
.§esd urmate de preotl qi preotese. Cu tote aceste, acesta
..povestire pare a fi exagerata, mal ales pentru ca. Ennapius
adaogA. ca Gotii au continuat a practica in secret obiceiu-
rile pArintilor tor, a in fond el emit Inca pagan! i ca nu-
mal in aparenta eras . cretins, cl el aveati preoti §i cAlu-
gAri pentru a putea. locui cu lini§te pe teritorul Roman.
Este necontestat cA cea mal mare parte a acestor Barbarl
erail creOinl; pAganil de printre ei formail o esceptiune.
Gotil erati abea stabili i In Tracia, tend isbucnira tur-
'burArl, dcasionate de egoismul guvernatorilor Romani', cart
le vindea cele spre tral cu preturl exorbitante. Pentru a
1) Herteog Real Eneyklopoedie Band. 16. a. 621.
po-
sibil,
§i s'ai1
,)
www.dacoromanica.ro

284 ULFLIA
se asigura de supunerea Gotifor, se Encercara de a-I Im-
pra§tia In diferitele parti ale t.aril. Dar guvernatorul Roman,.
Lupicinius, preveclend primejdia ce resulta pentru el prin.
stabilirea unui popor a§a de numeros pe teritorul s6u, cauta
a se face stepan prin viclenie asupra efllor Vizigotilor, A,-
lavivus Si Fritigern §i-I invita la un pranz In Marcianopol.
eflY escortat.I de Omeni armatl se dusera la invitatie, dar
acesta escorta trebuea sa stea afara de cetate; ea se In-
caera la lupta cu Roinanil §i sunt Invin0 §i cel dol §efl,
al Vizigotilor, §i n'ail scapat de cat tot prin viclenie. De
atuncl Vizigotil se crecjura deslegatI de orl-ce obligatiune
fats de Romany, ci un razboI, care aduse ruinarea in WO:
Cara, fu. inceput. Valens care se afla atunc! in Antiochia, ho-
tart sa conduca el singur acest resboi. Genera lil Romani
atacara pe Gott la Salice langa Dunare, inainte de ce Im-
p6ratul sa apart pe campul de razboi. 0 lupta sangerOsa
avu loc. Gotil e§ira. Inving6torl. Romanil pentru a scapa de-
Incurcatura se gandira a infunda pe Gotl In muntil Emu-
lui (Balcani), sperand ca fOmea 11 va nevoi a se preda. To-
tul parea spre r6u§ita: dar de odata Alanil Si Hunii se unirai
cu Gotil §i respinsera pe Romani. Gotil atunci 41 r6sbu-
nara devastand Cara; It nevoid, pe Generalul Frigerid a se
refugia in Iliria. Acesta reuci Insa sa bath, langa Beroe o
trupa de Taifall, comandall de Farnobius, care Insu§1 thin
in lupta. Situatia Romanilor devine Inca i mai primejdiOsA,
cand cefil Ostrogotilor, Alathe ,§i Safrax se dusera la Fri-
tigern §i-1 Investira pe el cu comanda suprema. Imperato-
nil Valens care aparuse pe campul de lupta, vola sa aduca
o hotarire difinitiva dintr'o qi Intealta. Para a Wepta aju-
torurile lul Gratian, eI se prepara de lupta ranga Adrianopol..
Fritigern care nu stationa departe de acolo, vedend pre-
parativele Imperatulul socoti sa negocieze de pace: In a-
cest stop el trimise, cum ne spune Ammian I) un preob
1) Massman, Ulfilas Einleitung s. 17. Waits p., 46 Nota 3. Hertsog;
Real-Eneyklopoedie 16 s. 621.
www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTRINA SA 285
cretin (Christiani ritus presbyter) asociat de caluggri (hu-
miles) in tabara Imperatorului pentru a-1 raga sä permit&
supu§ilor sec, pe cari barbaril II alungase din Cara lor, ca
sa vin& sa se stabilesca in Tracia, fggaduindu-1 din parte-1
de a trai de aicea inainte in o pace vecinica cu el. De alt-
fel da Imperatorului alte scrisori din partea regelui Got, in
care acela declara ca farg, va fi greu de a ho-
pe poporul sea sd primesca acesta conventie, dar ca
el spera cu t6te acestea c aspectul armelor romane nu-
mele Imperatorului is vor inspira respect i -1 va rechema
la sentimente mac pacifice. Aceste propuneri- ale lul Fritigern
par destul de verosimile, mac ales dad. presupunem ca a-
cest presbiter cretin era epikop al Gotilor, Ulfila, care In
acestg. Itmprejurare purta, in calitatea sa de episcop, titlul
de presbiter. De alt-fel Regele Gotilor, trimitend acesta am-
basada la Valens, trebuea s& cugete cu preferintg. la Ulfila,
care se bucura de o stima particularg. la Imperatul, §i care
mac inainte se puse in fruntea unel ambasade tot pentru
aceste motive. In fine, Ulfila avea un mare interes sa vady
pacea stability pentru a putea con tinua lucrarea misio-
nary pe care o intrerupsese razboiul. Apoi trebue adangit
Ulfila i al sec se pronuntase energic pentru pace, atunci
cand razboiul isbucnise. Gotil carii In intgla persecutie emi-
grasera cu episcopul lor, a refuzat chiar de a se uni cu pa-
lor carii secatueatt Tracia; unit dintre el au fost §i asa-
sinati, altii se ascunsera in muntl.
Presbiterul creOin se duse dar la Imperatul. El a fost
forte bine-primit, dupe spusa Jul Ammian 1). Cu tote acestea
Valens n'a fost satisfacut cu propunerile lul Fritigern §i be
respinse. A doua 4i 9 August 378 Valens se preparg de
luptg. Fritigern nevoi pe Imperat de a mac negocia Inca.
odata nu el. Valens se hoari a trimite o deputatie la GO;
1) Hertsog Real-Encykl. Band. 16. 8. 622.
indoial& '1
t&ri
ci
ca
trioil
'el
www.dacoromanica.ro

286 ULFILA
dar Romanil incepuse deja lupta. Un razboi violent se in-
cinse. Imperatul a fost :ranit de mOrte; §i Fad transportat
intr'un tort, caruia vajmapl ii dadu foc, ast-fel in cat el
peri cu suita sa In flacari. Invingerea Romanilor fu coin-
plecta. Gotii sub conducerea lul Fritigern inaintara pana
la zidurile Constantinopolului, fail a intalni resistenta. Nu-
mat cati-va cre§tint, precum episcopul de Tesalonic, Asco-
lius, indrasnira a se improtivi inamicului. Gotit insa§1, dupe
cum se spune se retrase dinaintea lui Ascolius, acest apa-
rb.tor al credintel §i al sfinteniei.
Teodosie fiind incoronat Imperator avea Ingrijire pentru
Gott §i cauta a opri mi§carea lor prin o armata discipli-
path_ Dar din nenorocire el chclu bolnav la Tesalonic §i
Fritigern putu ast-fel sa inainteze §i sa jefuiasca tarile care
pana atunci erati scapate ca Tesalia, Epirul Achaia. In-
tre aceste faptuite, Alathe §i Safrax se indreptara spre Pa-
nonia. Gratian pentru a opri jaful lor, a inceput negocieri
cu et De la acest timp, istoria nu citeza mat mult numele
lut Fritigern; la acesta epoch trebue push mOrtea sa.
Iordanes istorisesce ca supu§ii set, dupe invingerea su-
feria de Valens, au coprins Tracia §i Dacia, ca o veche
patrie a lor. Daca Teodosie, dupe bOla sa; avu inch cate-va
avantagit asupra Gotilor, data un dre-care Modares care de-
sertase din armata Gota §i se puse in servicitil Imperatu-
tulut, batu pe Gotl, aceste nu erall de cat succese de pu-
ina Noile grupuri de Gott care la inceputul
domniel lut Teodosie au fost nevoite de Hunt sa parhsesca
mantic de dincolo de Dunare, nu pot fi de cat eel at lui
Athanarich, care se luptase in armata but Fritigern. Proba-
bil dupe mOrtea lui Fritigern el se. impacluira pentru a opune
o resistenta mai energica lui Teodosie, inimicul comun. Tot!
Gotil dar se pusera sub comandamentul lui Athanarich, care
1) Krafft, die Kirchengeschichte der germanischen voelker, ester Band
erste Abtheilung, s. 231, Nota 3.
importanta.
.
ei
www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 287
MIA Indoiala la acesta epoch era castigat la crestinism. Teo-
dosie velend. puterea imposanta a Gotilor a recurs la ne-
gocieri spre a se asigura de asistenta for contra altor inimid
mal primejdiosl Inca. In acest stop el invita pe Athanarich
sä se duce. la Constantinopol. Regele Gotilor plea si intra
In Capita la Imperatesca a aria splendOre o admire.. Impe-
ratul tl Inchra de onoruri. Dar curhnd Athanarich muri la
Constantinopol chiar, In Ianuarie 381.
Dupe incheerea pacel Vizigotil intrara ca federatI in ar-
mata Romana; ei locuira Tracia Si tralra independentl, sub
comanda unor general Teodosie facu tot posibilul de a sta
In bune relatiI cu el; gratie generositatet sale el II astiga
pe toti, cu esceptia ator-va. Acesta ,alianth cu Vizigotil a
fost considerabil de profitabila pentru Teodosie, cad gratie
for, Imperatul respinsera In 386 pe OstrogolI, cars aveaU in
capul for pe Edotheus, si a In 388 el castiga o stralucita
victorie asupra usurpatorulul Maxim.
Acesta stare a lul Teodosie fate. de Gop ne permite a
ne face o idee atat de clara asupra unor date, care ne
raman asupra ultimilor ani a lul Ulfila. Teodosie lovit prin
o TAM grea care'l pus& in primejdie de mOrte, a fost bo-
tezat de episcopul Ascholius si cu ace.-Aa. ocasie el se pro-
nunta pentru doctrina Niceana. Curend dupe aceea el calla
sa lad. se. triumfe . invetatura lul Athanasie asupra celel. a
lul Arie si a stabili unitatea religiOsa pe basele credintei
din Nicea. Sosit la 380 In Constantinopol, el sili pe epis-
copul arian Dimofil, care protesteaza contra Simbolulul de
la Nicea, a parasi Biserica In care el servisa 40 de and
Partisanil Niceenl devenira ast-fel stapanii tuturor Bisericilor,
pe care be posedail Arienit In acelas timp a fost convocat
un Consiliti General prin Imperatul la anul 381. Consiliul
se Intruni, un singur arian, Macedonius a putut sa la parte
la el. Invetatura de la Nicea fu singura recunoscuta si un
not Patriarch la Constantinopol a fost numit. Intre aceste
www.dacoromanica.ro

288 ULFILA
se publica legi, care restringeau drepturile Arienilor. In Oc-
cident a fost Ambrosiu care lupta contra lor._ Consiliul de
Aquilea pe care'l preside, combatu si depuse pe epiScopii
Arieni Palladius si Secundianus.
Aceste masuri energice intrebuintate contra Arienilor pro-
dusera numerOse desordini. Imperatul intelese necesitatea
de a convoca un nal Consili4 pentru a multami §i concilia
diferitele partide. Se intelege usor ca Imperatul se gandi
la o impacare, el care avea atat1a Arieni printre supusil sei.
Consiliul se intruni la 17 Ianuarie 383. Fie-care particle. 's1
presinta confesiunea sa de credinta; dar a fost cu neputinta
a se intelege. Chiar Imperatul se pronunta pentru credinta
din Nicea.
Se We crede ca acest consiliA din Constantinopol este
acela despre care vorbeste Auxentius (Waltz p. 21) si la
care Ulfila ar' fi asistat putin inainte de mOrtea sa. Dar
pentru ca Ulfila nu mere de cat la 388 si ca Consiliul din
Constantinopol, despre care vorbim, se intruni deja la 383,
trebue a deosebi acest consiliu ultim de un altul, care tre-
buea a se intruni mai tarclia in aceiasi cetate.
Arienit veclendu-se inch. apasati in consiliul din Constan-
tinopol la 383, nu 1ncetara de a protesta si acesta cu atat
mai putin cu cat in Occident Imperatorul Valentinian pu-
blics in 386, sub instigarea mamel sale Justina ariana si
a unor numerosi Goti influents, un edict in favOrea Arienilor
si din care Maximin ne-a conserVat un extract.
In 388, Ulfila se duse pentru ultima data la Constanti-
flop()) pentru a's1 apara credinta si aderentii sei, si rugs
pe Imperat de a intruni uri noil Consiliu mai drept. Dar
partisanii Simbolului din Nicea sail Catolicil stiura a Im-
pedica intrunirea unei not adunarl, ast-fel ca Imperatul a
decretat lui Stobi din Macedonia, o lege datata din 16 Iunie
388, oprind on -ce discutie asupra cestiunelor religiose. In
acest timp, Arienil s'au lasat a fi indusi in erOre prin svo-
www.dacoromanica.ro

VIATA ySI DOCTRINA SA 289
nail false ce. se respandise pe socotela armatel imperatestl,
cg, ea ar fi fost batuta; de altmintrelea facut se creda
ca Imperatul a publicat un decret in favOrea lor, astfel in-
curajatl prin aceste false svonuri, se dedura la t6te desor-
dinile, arsera casa episcopulul ortodox Nectarie, astfel ca
Teodosie nu numal inter4ise orl-ce discutie religi6sa; ci id
retrase chiar promisiunea sa de a intruni un not Consiliu,
Arienil i Gotii au fost Inca odata condemnatl, ceea ce In-
trista intru atata pe episcopul lor, in cat el cadu bolnav
i muri chiar in acel an, la 388, probabil in luna lul Au-
gust, la vresta de 70 de ant El a fost immormintat la
Constantinopol in mijlocul unei multimi de episcopi si laid,
cariI se gramadeati In jurul mormentulul acelula, care prin
viata sa crestina si prin serviciile sale eminente aduse Bi-
sericel, a meritat nu numal omagiele lor, dar Inca si ale
urmasilor.
Martini! din Dui! ye timpul persecutiilor Gotice.
Sfintil martirisall In secOlul al III-lea pans in al V-lea, in
jurul Daciel Traiane, in Dacia Tralana si in cea Aurelian..
Data vom dovedi ca au existat martin in jurul Daciel
Tralane, in Chersonosul de asta-c11, in Transilvania si prin
cetatile de pe malul drept al Dullard, atuncl se va proba
pe deplin, ca a fost prea de timpuriu crestini in Dacia
Tralana, ca nu-1 nicl logic, nici admisibil ca fiind crestinl
in jurul Daciel Traiane sa nu fi existat Si chiar in Dacia,
apol martini! ce-1 vom cita va radica din spiritul orl-caruI
drept i nepartinitor cugetator, ca in adever Romani! din
Dada Tralana sunt fOrte vechi crestinl i ca au indurat
persecutiunl din partea popOrelor barbare ce strecurat
cu timpul pe teritorul Dade Traiane. Tata ce gasim in
(Martyrologium Romanum2., de P. R. Augustino Lubin,
editia Lutetiae Parisiorum, 1661.
1) In Chersones: Apud Chersonesum passio Sanctorum
Biserica OrtodoxI Roman/. 4.
si
sail
si
www.dacoromanica.ro

290 ULFILA
Episcoporum Basilii, Eugenii, Agathodori, Elpidii, Aetherii,
Capitonis, Efrem, Nestoris et Arcadii (pag. 59, idem pag.
227). far la pagina 228 se citeste: Ibi pariter celebri martyrio
coronatus est S. Climens Papa... In Sinaxarul grecesc, a lul
Nicodim Aghioritul, Luna Martiein 7, gasim urmAtOrele relatil
despre acest1 martini:. Pe timpul.Imperatulul Deocletian, in al
10-lea an al Imperatiel 14 la 296, Ermon Patriarhul Ierusa-
limului au trimis la diferite popOre Episcopl ca se predice
Cuvantul ui Dumnecleit. In Chersones s'aii. trimis 7 Parini, in
Eparhia Tavroschitica; tar Sf. Efrem a fost trimis in Schytia,
Sf. Vasilevs a fost la Chersones, alaturea cu Crimea, pen-
tru a predica, dar paganil princlendu-1, batut si alun-
gat din oras. Mal in urma pentru activitatea sa misionara
a fost legat ttrat de gat pe pietele publice. Sf. Efrem a
lost decapitat. Eugeniu, Agathador si Elpid a urmat lucra-
rea misionara a lul Vasilie in Chersones si au fost marti-
risatl. Mal In urma s'a trimis tot din Ierusalim la aceste
popOre Sf. Aetherie, care ve4end salbatacia acestor barbarl
s'a dus in Constantinopol la Marele Constantin in 330 si
l'a rugat sa-I alunge din Chersonez, ceea ce a si reusit.
Ducendu-se Tar la Bizant spre a multami Imperatului la
IntOrcerea sa prin Dobrogea de asta-dl, pe uscat, a lost
prins de barbari si a lost aruncat de necredincIosi In fluviul
Dunarel, la 7 a acestel luni (ikiperi arc b to eC7C(crrou4 etc
TOv 7COTOC(.1LOY AoUvot6tv verci, TIp &Tv TOI) TcapOvroq *Irk) 1)..
Acest popor barbar sunt caril pe acest timp ocupail
atat Chersonesul cat si Dacia Tralana In care se respan-
dise pans la Dunarea. In partea de peste Olt se kabilise
Gepizil. Parte din eI trecend si in Schytia mica (Dobrogea)
acolo au prins pe Aetherie la malul Dunarei, voind a trece
In Dacia Traiana a lost innecat. Acesta istorisire ne ma/
spune ca pe atunci nu erail bine determinate numirile lo-
1) Ve4i Nmatp.00 r.ilicopaCtoo, Top.. VIII, pag. 53 qi 54.
§i
Gotii,
l'aa
www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 291
calitatilor acestora din Romania de asta-41, pentru aceea
,gasim In descrierile vietilor martirilor amintite numal ge-
neric localitatile, ca unele ce awl bine stiute pe atunci,
.ca Chersonesul, Dunarea si Schytia mica.
2) Dorostorul in Misia (Dorostori in Mysia) Silistra de
asta-c11. Numele acestul oras in vechime se citeste diferit:
Dorostorus vel Dorostorum, Dorostolon aut Dorostena, quam
alio nomine Distram dictam tradit Cedrinus... In acest oras
au suferit martirul urmatoril sfinti: Dorostori in Mysia na-
talis sanctorum Martyrum Passicratis, Valentionis et aliorum
duorum simul coronatorum. 4). Tar in martirologiul lui Ni-
.codim Agioritul se istoriseste fOrte pe larg modul muceniciel
cestor doi atleti al lul Christos. AcestI martini emit soldatl
in garnisOna Romans, de la Dorostor (a7c6 AopOcr-coXov
*Motakc). Nevrend el a sacrifica peilor Roman! declaran-
du-se de crestinl au fost martirisatl unul prin ardere Pa-
sistrat, altul Valentinion prin decapitare. Pasistrat avea 20
de ani; lar Valentinion 30 an! 2). Nu stim data precisa
a martirizarei lor, cunOstem numal ca. Guvernatorul Pro -
vinciel era Aulozan (AaotIvric). Tot In acest oral ai! mai
-suferit martirul Fericitul Julie: «Dorostori in Mysia passio
Beati Iulii, qui tempore Alexandri Imperatoris cum esset
veteranus et emeritae militiae, comprehensus ab officiali-
bus, Maximo praesidi offertur : quo praesente cum idola
execratur, et Christi nomen constantissime confiteretur, Ca-
pitali sententia punitus est). 8). In martirologiul Glee a lul
N. Aghioritul nu s'a conservat de cat notita urmatOre:
6 &yew; MciptI4 'IoUlecok iv axaveccic f3Cerou crupcivevoc Teletaiutt.
Adica sf. martir lulian s'a luat sfarsitul tirit pe o gramada.
de spin!. (vol. X, pag. 83). Daca martirologiul grec nu ne
aminteste nicI locul nici timpul martirizarei Sf. Iulitt, din
I) Martyr. citat. pag. 137. idem pag. 228).
2) Opera citat6 vol. IX, pag. 83-86).
1) Martyr. citat, pag. 142. idem pag. 228.
rri..;
www.dacoromanica.ro

1898 03

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (16)

Viewers also liked

Viewers also liked (7)

Similar to 1898 03

Similar to 1898 03 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1898 03