1891 12

PT /9i
.7;
f a000toacoxeg0000000
c#.y
osonscococorocoax,",-.
Is=y- /GA
ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XIV-lea, No. 12.
1/I_A.1=Zr_=_
TABLA MATERIILOR.
I. Despre Post din punct de vedere
moral §i canonic . . . , . .
II. BisericaOrtodoxa in lupta cu Pro-
testantig7., --,) 869
III. Privire isto asupra Bis. armene 885
IV. Dreptul Bisericesc 900
V. Memoriii , . . 914
VI. Istorioal Seminariului de ilusI 926
VII. Copie 934
VIII. Done tiuni 937
IX. Statistics general . . 940
X. Tab (a materielor pe anul XIV-lea 941
853
BUCURETI.
Cecgai cg;;;elece,Jec>
34. str. Fri#cipdt.:, 34.
1 8 9 1.
RAS
41441L,Akz:
iff7:
I
1%6
Fag.
,
.
0
4
qi
efitopailia
:AttItt).1t "'AP Wk."- Jref/ j0.1& t.
Ae.;feKt
-/' I ,-(' TAN Is to
R
-----
'kW
. .
1,11 1
7. IS".
Aftisize
re;
1.*00raUtt:
41
3,3
. . . .
p
. . . . .
. . . . .
. . . . . . . .
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORT0170XA ROMANA.
DESPRE POST 1)
MN PUNCT DE VEDERE MORAL BSI CANONIC.
In Biserica mistra crestimi Ortodox4 exist, de, la inte-
meerea el prin Iisus Christos, qile anumite si peridde deter-
minate inaintea unor serbatori Imp6riitesti, in care crestinii
aunt obligati a se abstinea de la petreceri zgornot6Se, des-
fatart publice si mancari in abunden0, de arnuri $i grasimi,
In scop de a's1 sublima mintea $i a o prepara spre cugetilrY
ceresti si acte de piositate. Sf. Scripture, cuprinde mai multe
texe prin care ni se impune none crestinilor de a ne departa
de voe $i a ne infrana cu totul de imbmbare. Potul dar este
o prescriptiunea evangelica prin care Crestinismul pretinde
de la credinciosi viata curata, abstinenta, petrecere in umi-
lintet §i dedare la cugetitrl sufletesti, pentru inaltarea si ra-
dicarea omului sufletesc mai presus de cel trupesc. Crestinis-
mul in genere prescrie si in acest scop neincetat indeamnii
prin inv6taturi si sfatuiri spirituale pe crestini a fi steepen'
pe patimile lor, a predomina asupra pornirilor sensuale ale
1) Cuventul post este de origina slavon, la Romani s'a conser-
vat ins, §i cuvdntul latin Jejunium=_---ajun, ajunare, dar IA intre-
buintaza numai pentru unele clile ce preced o serbatore mare, din
acele (Ilse Imperate0 sau in Mina until evenement mare. Cuventul
G-recesc N-riars,:x.-jejunium-ajunare -post, se deriva dupe lexicograful
Suidas din particula privative vil qi yerbul 6otheiv, Raica a nu
manna, a se absinea de la mancare. (Consulth, Calendarium Ma-
nuale utriusque Ecclesiae Orientalis et Occidentalis, autore Nico-
ho 'Nines, pg. 56). Spicer in volamul II, la pag. 400 dice ca
Grecia ar deriva cuventul Ni TEll i din vt privativ cii spot din
aziooji.oct qi ar insemna : fara vigurositate, fara tarie.
www.dacoromanica.ro

854 DEEPRE POST
corpului spre a se putea desvolta in el puterile sufletesti
morale si asa a -se ridica peste vista pur ani-
pentru a duce o vista; spiritualti, morala, in care constii
menirea sa si care in Crestinism §i chiama mantztirea-su-
fiptalu. Pentrn ca omul patit mai cu Ulric resista do-
rintilor si poftelor trupesti si prin acesta a se ina4a mai en
siguranVL la viata-sufleteseti, tote religiunile ce an existat au
impus ca prescriptiune religiosa postul. Crestinismul mai
mult de cat veehele religil pagane, a impus cu asprime
postul la stiute dile si serbatori insemnate, tocmai pentru
a inlesni credindosilor set calea spre mantuirea on perfee-
tionarea sufletului. Tata ce cetim in Sfanta Scriptura des-
pre post, and Iisus Christos iii ineepe inalta sa misiune de
Mantuitor al neamului omenese:,_ postind patru-
deeY de clile si patru-Sled de noptt, apol a flangnclit".
(Mat. 2. v. 4). Dupe acest tip ati urmat tote marl! legisla-
latori ai religiunilor, prepartindu-se pentru eugetari mai
inalte, spre s6versirea faptelor marl, prin post. Modul cum
trebue sa-1 pastram ni-1 grata lariisT Iisus Christos : Cand
postiti nu fiti ca jatarnieif posomoratt, carit ist ntanjesc fetele
for ca sa se arate Omenilor postind, amin clic voue cd -',st tau
plata loss. Jar to postind tinge capul tou ,si jata ta, ca set
nu to artX,l 6menilor cd postestl, Petrinteluf tau eel intr as-
cuns, si Parintele tea cel see vede intr'ascuns va da tie la
aratare". (Mat. C. 6. vers. 16 et.). Asa se cuvine Crestini-
nilor se aparti fatii cu altii cand postese: veseli, linistitl la
tap, gi imbunatatiti cu sufietul ; pentru cii, postind fie care
din not facem acesta spre folosul nostru moral si sufletese. Lin
exemplu de rugticiunea i postul adeverat, precum si de cel
desert si fals it gitsim in Evangelistul Luca (Cap. 18. v. 10).
Dof Orneta s'ali suit in Bisericd set se roge, unul Fariseit
,si altul Vame,s. Farisettl stand se rtwa in sine asa : Dumne-,
cieule itt multamesc cd nu stint ca cei-l-alit Omni, ripitor,
nedrept, destranat, sau si ca acest Vame,s. Postesc de done
otl pe septamana, dau cleduktlof din tote cafe castig. Jar
mesul, stand de departe, nu cuteza nick ochit set-t radice
malii,
sa
V(
religidseli
www.dacoromanica.ro

L1,1 PUN( T DE VEDERE MORAL 51 CANONIC 855
spre coin, ci')31 batea pleptal sic. clicend: Dumnerienle &
4nilostiv mie pcicatosului".
Postul dar trebue sit fie insotit de cainta, zdrobire de
inima, recnnosterea gresalelor, in fine o marturisire indi-
viduala inaintea Jul D-r,lett, eerend mila si indurarea Litt
asupra nostril, si implorand en caldura si persistenta de a
Di ajuta spre a deveni mat bunt de cat suntem. Reeunds-
terea grefralelor +Astra min not insi-ne este un progres
mare moral ; abstinerea de a mat ctdea in pacatele fap-
tuite este pentru not pornirea pe calea perfectiunet Evan-
gelice.
SA ne ferim dar crestinilor de a ne fali en rugactunele si
postirile mistre, spre a nu fi elasificate ca ale Fariseultn, ci
in modestie si liniste sufletOsca, in infranare de bun& voe si
hi fapte de miloativire sa fie s6verlit postul nostru ; cam asa
este erestineste. Fiind-ca natura omenOsea, imbinbata prin
mancarl si beuturi prea imbelsugate, prin petrecert nemasu-
rate lumesti devine in neputinta de a concepe ceva mat inalt,
de aceta numaa este in stare a forma o cugetare morala, a se
ridica la lumea ideala a sufletultn, Tar acesta prin experienta
lilnicil, ni se dovedeste. Aput fiind-ca natura omeneasca eon-
sista, din dotal elementP, asa eft clack s'ar desvolta numaa tru-
pul en poftele Jul sensuale, s'ar neglija a dotla parte, si tocmai
cea mat esentiala a personalitatei nOstresufletul, omul prin
acesta nu s'ar ajunge scopul sM ; pentru acest cuvent Ores-
tinismul pune frau desvoltarei si- cultivarei unilaterale a
personalitatei oraului, it opreste a merge spre decadere si.
abrutisare, prin care 'si scurteaza viata din causa abusulm.
Din contra se observa ca omul moderat si modest, cum-
patat in maueare si abstinent de la placers este capabil de
ides inalte, de cugetari religi6se, de o viata ideala, de fapte
morale. Prin post si rugaciune omul se sublimeaza si a-
junge a duce chiar pe pament o viatit suflet4sca si mo-
rala, egalisand cu societatile ingeresti, pe cand din contra
prin imbuibare Ili satisfacerea poftelor nerationate, omul a-
junge a se pune singur in sfera animalilor, si Vita activita-
www.dacoromanica.ro

856 DESPRE POST
tea sa se resfrange invfixte atunes numal in a'si satisface pa-
siunele egoistice si nu se mas ingrijeste de cat de sine. Este
dar superior omul sufletesc, fatA, de eel trupesc. Lucrui -A-
costa se probeaza dar prin minte si ni se confirms,
de experienta. Doctorul Foissac in opera sa intitulata : La
Longivite humaine ou l'art de conserver la sante, la pa-
gina 496 ast-fel sfatueste pe sefli de lanai 2).
17
Alun0 din masi tota mancarea escitanth ; clesvolteazA
sobrietatea ma! mutt de cat imbusbarea, proscrie paturile de-
puf si nu intrebuinta 'de cAt saltele de p6r sac de substage
vegetale". Prin aceste regule dietetics autorul indeamna la
abstinentit, la sobrietate, la temperanta sensurilor, la mo-
deratieprin urmare la post.
Iar la pagiva 559 tot acest actor se exprima
Prin moderatie cu deosebire in placers, prin invingerea
patimilor sale omul se duvine sa se nevotasca de a cAstiga,
sa ajungit o fericita betranet. Data corpul prin bdlele
sale are dreptul de a intrista sufletul, slice Fontenel, sufle-
tul la randul set' iii exercita de aseminea dreptul sell asu-
pra corpulul ". On-ce patima violenta aduce o lovire con-
stitutiel celel mai temperate seurtezit vista.... l'atimele-
violente, intristarile marl nu se vindeca prin medicamente.
Dar un medic prudent, un prieten intdept inspirat de un
interes bine-voitor, va cauta maI intaiu a indeparta nutri-
torul care le intretine, si va face': it se iveasea imprejurarl
2) Bannir de la nuriture tout mets exitant ; developper la so-
briete plut6t que la gourmandise ; proscrir les lits de plumes et
n'employer que des matelas de crin ou de substances vegetales ; re-
gler lee heues de sommeil entre huit et dix....
2) C'est la moderation dans ces desirs principalement, et la vic-
toire sur ses passions, que l'homme doit s'efforcer cl'acquerir
vent parvenir it une heureuse vieillesse. Si le corps, par ses.--ma-
ladies, a le droit d'affliger Fame, dit Fontenelle, Paine k son tour,
exerce bien le meme droit sur le corps". Toute passion violente
porte un elm a la constitution in mieux trempee et abrege la
vie Les passions violentes, les grands chagrins ne se guerissent
pas, par des medicaments ; mais un medecin prudent, un sage ami,
s'inspirant d'uu tendre interet, cherche d'abord eloigner l'aliment
qui les entretient, et a faire nitre des circonstances qui opposent
distraction it la tristesse.
$i
3)
s'il
It
lti
si qi
0'1
www.dacoromanica.ro

DIN PUNCT DE VEDERE MORAL F.,1 CANONIC 857
care opun diAractia contra intristarei...." Cumpatarea in
tote este muma sanetateT si inceputul virtutii. Grecil vecht
avealti urmittdrea regula dietetic flab p.itpov apt7T-OV. Tot
ce este cumpatat este luerul eel ma! bun.
Un alt autor, Dr. Debreyne in opera sa: Physiologie
Catholique et Fhilosofique, la pagina 297 dice: ').
Nu este nurnal deosebirea climatelor care face sa se
schimbe sensibilitatea si moravurile popdrelor, dupe cum
se dice de ordinar, dupe Ipocrkt si -Montesquieu, ci ma! cu
sama regimul alimentar este care produce modificarile mo-
ralulul natiunelor. Asa pop6rele care se abstin cu totul de
came, precum o mare parte dintre locuitorii terilor calde, mat
ales in Asia si in special in India, sunt in genere insemnati
prin dulceata moravurilor for si a caracterulu!. Din contra
deprinderea de a trai cu came si a imulti sangele dal" mo-
ravurilor un caracter cam selbatec, pentru a nu dice de o
asprime feroce. Doctorul Virey adauge : Soeoteste cine-va,
dice acelast autor, ca daca Neron ar fi putut fi condemnat,
in un ospiciu de alienati, la o dieta cu totul vegatala, du-
pre cum sunt in Statele Unite 6menir cu deprindert rele,
n'ar fi putut pierde din violenta patimilor lui, si ca n'ar fi
devenit in urma 'Ate tot atat de delicat si sensibil dupre
cum ail fost Pitagorienii, dulcil bramani a! Indiel, deveniti
cet ma! umarn dintre Omem?" Prin urmare remane probat
4) Ce n'est pas seulement la difference -des climats qui fait chan-
ger la sensibilite, et les inoeurs des peuple,, comme on le dit toujour,
d'apres Hippocrate et Montesquieu, mats c'est surtout le regime
alimentaire qui amene ces modifications du morale des nations.
Ainsi les peuple qui s'abstinnent absolument de chair, comme une
grande partie des habitants, de pays chauds, surtont de l'Asi,., et
notamment des bratnes de l'Inde sont generalement remarquables
par leur douseur de moeurs et de caractaire. Au contraire. lktbi-
tilde de vivre de chair et de repantre le sang donne an moeurs
un caractaire d'apres souvaga, pour ne pas dire de durete feroce.
Dr. Virry adauge : Pense-t-on, ajoute le meme auteur, 'clue si
Neron eut pu e6re condamne dans un hospice d'alienes, it une
diete toute vegetale, comma de mauvait sujets le sont aux Etats-
Unit, it n'eut pas perdu de is violence de ses passions; gull n'eut
pas ete rendu par In suite pent-etre ausi delicat et ausi senssible
que le furent les Pythagoricens, les dour brames de Nude, de-
Venus les plus humains des homnes ?
www.dacoromanica.ro

858 DESPRE POST
Cusi stiinta ea imbuibarea, abusul in mancare, netempe-
ranta stint procursorii mai intai a ferocitatei, neomeniei,
si a solbatiiciei caracterulul si in fine a mortei premature.
Nimic comun intre Mamona si D-clet, ca si intre intuneric
si lumina. Omul neabstinent nu-i apt de moralitate, de
virtute.
Din cele dise dar se confirma ca abstinenta, moderatia si
sobrietatea in viata naturals., mai ales in dietetics, se im-
pun chiar si dup6 stiinta medicala; asa es 1-mbuibarea este
causa a multor bole si a multor porniri naturale. Ss trecem
acum a trata postul si din punct de vedere canonic. Cresti-
nismul in seculul Apostolilor era f6rte condescendent fats
cu 6menii veniti din paganism la crestinism, pentru euventut
cil, nu puteati aceia rumpe de °data cu viata for din paganism.
AcOsta acomodare s'a facut in mai multe cestiuni privitore
la moravuri si datine, asa ca tocmai mai tarliti si trectat
s'a putut imprima on aplica pracsa crestina in viata. Sf.
Apostol Pavel tats ce ne spune in ac6sta cestiune : Din
causa ca, unit crestinii mai vechi tineau riguros posturile deja
introduse, se scandalisati de eel de curand veniti si carii nu
le tineau cu atata punetualitate precum aceia: Cdci until
crede ctl p&p manta tote, far cel slab maimed legume. Cel ce
mananca sa nu de/came pre eel ce nu mananca; cel ce nu
mineincd sel nu condemne pre cel ce mananca; cdcl D. deu
primit. Tic tine elstt care condemns pre servul strein?" Apoi
concbide: Cel ce mananea Domnului mananca, cats multa--
meste hit Dumneqou si eel ce nu mananca Domnului nu
mananca". (Epist. eatra Romani, cap. 14, vers. 3-6).
Daca trecem la partea practica a Crestinismului dup6 timpii,
Apostolilor, din scrieri si ean6ne constatam urmatorele dispo-
sitir: Sf. Ignatie in EpistQla catra Filipiseni Interpretand'a.
dice : 5)
Tiç iopt4c; a7,14./.'ZETE, -recracepaxocrrip urn iEou3EvaTTE,
p.tu.lo-tv -recp itepievi T114 TVri Kupivi 1coAttEi7.4, TciOcri4
if3Fdop.ci3x nopopitocc, TErpZ3a xxE Tcapaaxe(3.4)
Itiwrictv intxopnyorpitEc. rceptgo-i..1.xv. g.t tt4 x9pcxxiiv, Yr cr&pp-
TOV Vr,CTTEUELV, Tr)-%'V ivo,; o-otf3PZ-rou TO Fao-xoc, ouTOS xptarox-
-r6vo; 10-rt.
l' a
6)
xit TlfrO TO5
[Li) vlay.vovTac,,
rip
pi
v.-Eq ego
www.dacoromanica.ro

DIN PL'NCT DE VEDERE MORAL §I CANONIC 859
Nu necinstitl serbAtorile, patruqecimea nu o despretuiti)
ciici tontine imitarea cetatitniei Domnului. Si Septamana
Patimei nu o treceti cu vederea, postind Mercurea si Vi-
nerea, impfixtind seracilor prisosul. Data, tine -va ar posti
Duminica sail Sambata, afara de o Sambatit a Pascelor, a-
cesta este ucigittor de Christos". In constitutiile Apostolice
(pe care le conservii cu Inuit respect Biserica papistasil)
in cartea a V a cap. XII cetim : 6)
Piistrati 6lilele serbatorilor, cu care trebue sa conser-
vati postal patruqecimel, care cuprinde amintirea societa-
teT Domnulut si legislatiunea". Apoi in capitulul uttim
cetim 7).
Dupe septAmAna postului, tota Mercurea si Vinerea ye
poruncim sit postip §i prisosul vostru din post srt'l dati se-
racilor. Ori-ce Sambatii, afarg, de una, si on -care Dumi-
nica, seversind adunAri, bucurati-ve. Vinovat va fi de pe-
cat eel ce ar posti Duminica, fiind cliva Invierei ".
In eel mai vechitt monument legislativ in Biserica Or-
todoxli intitulat: 8W8sxo: 'ATcocrrOlcov, aflat de
Filotheiu Vrienitl, Mitropolit de Nicomidia, in Biblioteca
Sf. Motment, la paging 30, relativ la post se qice : 8)
Iar posturile v6stre sit nu fie precum la ipocrip (Fa-
cacl postesc in a doua a Sambetelor si in a cincea. Iar
voi postiti Mercurea Vinerea". ")
Ti; Titiv iopreuv -FJAZUCETE.... 1J-Ea ar; FiL7.7.-er
Ti% VTVI TE1:7. ti TECT6Ipa7.07T171;) V.V1t.1.11V TrEptixouact TO5
Kupiou ITOALTEilc 7.0.1 vsp.cOso-iac.
7) METZ ai rip ipsOpLia'X TT); ViriTEC:.:;7 Ttet'7,111 TETp181 x'i
Tcaplo-xsPip itpoo.T6TTop.sv triptv wrio-Tiustv, x' Tip TrEptacZcav
61.2.65v vlaTsiag 7rivri4tv iTaxopyrystv. }J.EvTot o-ZPPaTov,
&VEU To) EVGy X I - rrx7xV X'JFAtXX71`), tisAo;:rcs auv6aouc, ippai-
vEcOs. 'Evozoc; -Op auzpTGay la-Tat 6 Tip Kuptarip v-r10-Ti9stv,
taisav civacrtdascoc oUo v.
8) 'At as vlaTstat tcr-rworav 'Tani eat0xpt.Teov,
v-r10-TE(Joocrt -13cp astyritoct calikrcov xai 7rEURTY1. cIIIIET4 8E vr,a-
TilicraTE. TE-rioalt xai Tcapao-xspip...
9) Consulta Erma in Parabola a V. 1-3. Idem Varnava Epist.
cap. 3. Mein Climent Alex. Strom. Cuveut 7. IdemEpitanie. E-
resia 51 etc.
At37.-6. r v
rise!),
ii!lipv; (..)v.il,$)
tT
Ilzv
V. 65 p.eti
1i
n
rr,4
in
pdi
www.dacoromanica.ro

860 DE SPRE POST
In can6nele &lite nostre BisericT Inca de timpuriti s'ad
legiferat timpul tinerei postului de catra Crestini. Asa in
canonul 66 al Apostolilor se interence elericilor de a posti
Duminica i Sarnbata. Dacit s'ar afla un Cleric postind
dida Duminieel sail SAmbraa (afar, de una) sit se cateri-
sasea ; tar de ar fi laic sit se aforisasca", (adieit exludit din
societatea crestinilor). Canonul 18 din Gangra se exprimil :
77
Daca cine-va ar posti in Durninicet pentru cet o ar socoti
ca Sli ascetics, set fie anatema". Zonora in comentarea a-
cestut canon cet postal este simbolul infreinaret si al
intristaree, de aced cee ce ar posti Duminicele s'ar supuzze a-
natemei. Tar Balsamon explica gi motivul form4ret acestui
canon :... Dect (ereticiI) cee din jurul lue Eustatizt inv0tau sd
posteasca in Duminice, ca proprie pentru ascetisnz, pentru
acea-t anateinatesepte canonul". In canonul 52 din Trula
se legifera : in tote clack de posture a scintet Patru-clecinze,
afaret de Sambatd ,si Duminica ,si in clitca, Sf.. Bunee-Vestirt
sa se facet santita liturgie a celor gnat inainte santite". St.
Petru al Alexandriei in canonul 15 legtsleasa : Nu ne va
inculpct ninz,ent tinend (postind) Alercurea Vinerea, pi in
care (4lile) ni s' au, ordonat, cu drept cu,vent, dupe' traditie set
postim, pentru cet atunce s' an' facut slat de cc tra Judd de
a trada pe Domnul; tar Vinerea pentru, cet a patimit pen-
tru not. Duminica inset este (Put de veselie, pentru ca a in-
vetat in ea, in care nu ni este pernzis nice a inclina genunchiul".
Aicea se justifica pentru ce s'a introdus in Biserica postul
Mercurei Vinerei de la timpii Apostolici in, Crestinism.
Santul Tiunoteiii al Alexandriei intrebat find : dael cine-
va find bolnav gi s'ar topi mull dincausa indelungatei
bole, si s6 apropie santa Paso, data en on -ce pret trebue
sä post6sed sail sa miinance clericul acefa ce pote, on unt-
de-lemn, ort yin, pentru bola jui cea mare?" La ac6sta r6s-
puude : SA cuvine sa i se per mita, sit se impartAsaseft qi
din mancare si din 136uturit eel bolnav, cu cea ce p6te an-
porta. Cad a se impArtagi de unt-delemn, eel ce se to-
peste cu totul, este drept". Interpretatorul Balsamon dice:
dice....
pi
¢i
www.dacoromanica.ro

DIN PUNCT DE VEPERE MORAL st CANONIC 861
,,Este de notat eti, din acest canon (al 4ecelea) si din al
optulea results ca postul Patru-decimeT Pascal, consta in
inancare uscata, si abtinere de vin. (116z),1 si Pa).) 1, volu-
mul 4, nag. 337).
Iar la intrebarea : Dace, femeea ar naste spre Pasti, trebue
ss posteasca si sit nu bea vin, sail sa desleaga de post si
de a bea yin, pentru-ca a nascut" ? La acesta respunde :
Ca postul s'a ase4at pentru ca se infraneze corpul. Iar
-daca corpul este in infranare si bola, se cuvine sa se iro-
parta§asea de mancare su beutura, cum voeste si pate su-
porta". 13alsainon se exprirna astfel : Ca postul s'a hotarit
pentru infranarea corpului ; Jar data corpul este infrAnat
Si slabit de alt ceva, numai are nevoe: si de pedagogia pos-
ci mai ales are nevoe de refortificare si de indrep-
tare. Deci se cuvine, ca femeea lehusa, inspre Pasti, adeca
in postul ce se face pentru Pasha, se intrebuinteze si yin si
mancar.1". (Idem opera citata). De aicea urmeza ca postul nu
se impune si celor ce nu sunt in putinta fisica de a-1 tinea, fie
din causa b6lelor, fie din imprejurari grave, sail and este ci-
neva la drum si nu'si p6te procura mancari de post. De a-
seminea postul nu se cere cu rig6re, conform prescriptiilor
tipiculul, 6menilor cu constitutif prea slabe, mai ales and
exista, su consentimentul doctorilor ; pentru ea de s'ar impune
cu necesitate unor aseminea persone si din causa acesta li
s'ar periclita viata, prin ace to s'ar comite un pent de
mortea suicidului. Postul tindend a opri pornirile cele
aprinse spre pecate trupesti, in dilele de intristare si de
sdrobire a inimil, pentru gresalele seversite, la bolnavi si
slabanogt, la femei lehuze, la murindi si in fine la calatori,
causa de a comite pecate, nu li se impune en as-
prime postal ; ba inca li se permute, dupe prescriptiile doe,-
torilor de a's1 nutri corpul en tot cea ce voesc, spre a
nu's! periclita viata. (Consult, hotarirea Sinodului Patri_
arhal. Kay. ;LIT&F,Etg, vol. I, -pag. 186).
Postul menit fiind a margini poftele, and aceste nu
sunt, el devine nerealisabil in forma sa externa.
Trebue sa stim ca unde lipseste postul intern, adica :
tului,
lipsind
www.dacoromanica.ro

862 DESPRE POST
rand omul lasit frau Tiber tuturor inclinarilor sale spre
ren : invidiaza, insulta, calomniaza pe apr6pele seu,Lclivi-
teste, petrece in intrigi si ura contra fratilor lui, in betii,
in furt si ucideri, acolo postul material extern n'are nice
o val6re morala, ci devine un simulacru, o insulta adusii
lui Dumnefleit ! Preotii in genera trebue sit sfatueasca, sa
indernne- pe crestim ca in posturile seversite de ei sa arate
asprirnes tarie de earacter, sa nu deviese in fatarie
bigotism, ci sa le arAte ea maT intact trebue sit prem6rga
postul din launtru, abstinerea de peeatele sufletesti si en-
ratirea omului intern, apof sa, urmeze postul extern, ca
o manifestare a celui intern. Numai in aseminea impreju-
rani postul este o edificare morala, o vindecare si curatire
a oruului, o inobilare si perfectiune, un stimul spre per-
fectionare. Daca postul n'ar fi de cat o schimbara de bu-
cate, atunci s'ar reduce la o simply prescriptiune dietetics.
Dar in asemenea imprejurAri o ast-fel de stare numai post
crestinesc nu se IT:Ste numi. Crestinismul urmareste prin
post mai intact inimet curatct Duh drept a se forma in
individ, pentru a nu-i-se apune omuluT crestin patimile
trupesti la ajungerea acestei perfectiuni, ii impune postul
material extern.
SA trecem arum a consults pe Satitit Parinti in ces-
tiunea postului spre a vedea cum int6legevii ee postul si
cum it practicati :
Dupe Santii Parinti postul trebue sa fie mai intikiu intern
apoi extern, cu alte cuvinte sä preceda postul intern,
pentru a nu pares eel-extern un simulacru. Santul Ioan Chri-
sostom in omilia a treia catra Antiohieni dice : Respect
postului, care nu-T numai abtinere de mancrtri, ci mai ales-
departare de pecate". '°)
De asemenea acest sant si invecat parinte al Bisericei
nostre clice : Eti numese post, nu pe eel al multora, ci pe,
") TEA vnallex; o?Jylattecoveuroyil, caxi dy.apTri.tScuov &NM-
Xt;y"fiGL::,.
si
csi
ai
st
fi
si
fi
www.dacoromanica.ro

DIN PUNCT DE VEDERE MORAL $1 CANONIC 8.63
adeveratul post, nu numai abtinerea de mfincArt, ci si cea
de necate. ").
Irineu in Epistola eatra Victor dice: Nu este discutie
numai despre post; ci si despre felul postulni ; cast unit so-
cot ca o di numai trebue sa postdscti ; tar altit dona, altit
insa si mat multe. Unit patru-deci de ore di si nopte nu-
mara for de post. Acesta varietate asup -ra conserva-
ref postulut nu este numai din timpul nostru, si cu mule
mat inainte, de cel inainte de not etc. 12) Prin urmare nu
era pe timpul Int Irineu, determinat timpul Patru-decimet
exista insA din timpul Apostolilor, precum se expr;ma Ter-
tulian: Nos unam quadragesimam seeundum traditionem
Apostolorum, toto nobis orbe congruo, jejunawus (ad Mar -
cellam 27 si 54)". Socrat, istoric din secului al V, dice :
1,Curand posturile inainte de Pasti aunt in alt mod ti-
nute de altit. CAct unit in Roma postesc tret septamant
inainte de Pasti continue, afarA de Sinnbata i Dumimeft ;,
tar eel din Illiric si din AdtA, Grecia si cet din Alexandria
postese inainte de Past' un post de vase septamAnt, num:n-
du-1 patru-decime etc. 15). Indata insa s'a stabilit in Ori-
hotaritor timpul postulut si durata lui. Si vede ca
erati crestint emit indeplineati mat mu]t partea formals a
postulut, neglijAnci, pe cea despre cant a.sa se pro-
nunta SE. Ioan Chrisostom: Acestea le-am is nu ca s.
necinstim postul, ci ca sib -I onoram. Respect postulut, nu
celui ce-i abstinenta de mancari, ci departare de pecate.
Cad cel ce socoteste postul numat abstinere de mAncart,
acela este care-1 necinsteste. Postestt? Aratti-ml pin fap-
tele tale. Ce fapte vet (lice? Dacit vede serac milueste-1,
daell, yell pe inimic impaca -te; dacit vedi amic sporind,
nu 1 invidia ; daca velt frumuseta, intorce-tT privirea. Asa
dar sa nu posteas-ca, numai gura, ci ochiul, si
11) INTIcrreixv Mr) of tcth-c-rot Tc.7)v TrciacZy, &A/et tip
eixpt.P11 vna-csimv, ci) rip TG.r, dcno.Ti uo Gov, Odvi, rip
TO:v iti.vErn!Atm. Idem locul citat.
12) Vecli Evsevie Tat. Ecclesiastica 2. 24.
la) Veil Ist. Eccles. 5.22.
diva
realii,
gi
.r-hv
6i.-,m.)6.-roa.)
ent
si-audul,
www.dacoromanica.ro

864 DESYRE POST
picidrele, manele, si tote membrele corpului nostru. Si
posteaseA rnanere, -curate fiind de ripire avaritie, sit pos-
leasca piciarele, depArtandu-se de drumul ce duce la pri-
vilegtt sa posteasca ochiT, instruindu-se de a null
arunca privirea, de be la frumusete, niel a se curiosita
de frumusett streine.... SA posteasea aqui, eAci postul au-
cittlin este de a nu primi pt ihAniri. Sa posteaseA si gura
de vorbe rusin6se calomnii; cAeT ce folos, and ne-am
infrana de. paserT gi pesci, dar museAm pe fratit nostri
sfgsiem? Cel ce calomniazA, a mancat- carne din frate, a
muscat din corpul aprapelui Pentru acest curent Sf.
Apostol Pavel a strigat, Dacg unul pe altul ve
museati ci ye sfasieti, vedeti sa, nu fiti ingliititi de erttrA,
alit ". (Sf. Joan Chrisostom omilia a 3. ic; 'AvF)ptolvOac). Res-
pectiv de eel ce nu postesc sub diferite pretexte, tot acest
sant pArinte i Dana' al Bisericel se exprima asa: Dec'
eel ce se icapgrtAseste de placere si nu p6te posti,
manifeste milostenia lui cat mai iunbelsugat, prin rugAemnI
neintrerupte, tag, o dorintA persistentit la ascul-
tarea santelor cut inte. In acestg, imprejurare b6la corpului
nu ne este impedicare. Impace-se cu alunge
din sufletu] sell tota, aducerea aminte de reit Dacg, voecte
sa indeplineascg, acestea, a aretat adev6ratul post si pe care
principalminte fl pretinde de la noi Mfintuitorul". '4) Declar
oa, nu se p6te cine-va setura, ca eel Insetat de izv6rele
reel, de sublimul ideilor acestui Sf. Parinte privit6re la post
si cum trebue sa postim.
Iar Santul Vasile in omilia intAitt despre post, pagina
331 qice: Nu numai in abstinenta de bucate sg, socoteste
bunatatea postulul; eAel postul adeverat este linstrein area
de role. Des legA t6tA legAtura nedreptAtii, iarta, ura, catrtE
apr6peleriartA4 hit nedreptAtile, nu postitl invrajbindu-ve
i vrAirnAsindu-ve. Nu mAnanci came? ear mantmel pe
fratele tein Te abtii de yin? dar nu to infranezi de in-
'4) Vegi euve'ntal 10 la Genesa.
si
si
qic6nd:
sa -s1
i-aimicii,
si
uelegluite,
¢i
8i
§i sa'si
si
www.dacoromanica.ro

DIN PUNCT DE VEDERE, MORAL $! CANONIC 865.
suite. A§tepti sara, ca sa mrtnancl ? day ill petrea cliva in
judecai. 15)
De asemenea in Omi lia a doua la pagina 340 (lice 1--
deveratul post este instreinarea de r6ii, abstinerea
depaptarea de manie, fugirea de patina!, de vorbire de reit,
de minciunl, de jurgment fats. Lipsa acestora este in a
clever post. In aceste deci consta, bunatatea postulul ".
In fine in a opta Otnilie in Exaimer dice: ,,Ce fobs este
a posti cu trupul, §i apoi umplea sufletul cu mit de
reutatf, '7).
De acetav ilele este §i Isidor Pelusiotul in epistola 403 :
Nimic nu rescumparam prin post aNtinAndu-ne de man-
cart; C-And nu postim cu t6te sensurile cad cel ce sa
Fuptii trebue sa, se abtie de tote". '8) De aceea cu drept
cuvent Santul Atanasie in discursul seu de Virginitare dice :
Nu eel ce poste§te de bucate ar fi singurul care a se-
versa ceva, ci eel ce sa abtine de to tot ]ucrul r6u, ace-
luea, i se socoteste postul". 19) Iar Cull al Alexandriel in
Oyatiunea pashala, intata sa pronuntl ast-fel : Acesta este
en adeverat chipul postirei, in aceste consta. manifestarea
5) 1141 iv -9 dc-o:ozi p6yri TOJV Cpwpc&-rcov, T6 77); tno--
dcya.136v NTIO-TE.t1 ydcp ciATIO* it Turd xxxoisi «no-
- Ctx.i7c, &pier Tel) Tch-riatcp
p.)) xpio-Ecc ixi v.dcxocc Tqa--
icrOtEc; Te.) dc8EXpOv. dVO'J
&grtipsty ec,ccuivEtg Lc; 1.1-E-
-NO it; ;C7.1.0'7417.
'1"o-rpicoac..;, iy%*.E.1.7 y)Wcr.
x.oc-cocAlcItc-c, cl)Et.201.147
40010.11;, TOO-NC;
:
litubeT,
16)
a -cl
1.7.
06)8scruov Tqv
"kniAiIIIIVY., icr,
;
Optoo.
dli,' dot-
www.dacoromanica.ro

866 DESPRE POST
lucrurilor bune: nu-ti nutri mintea en place!! desfrAnate,
alungii de la tine stimulul destrtmarei; fugi de societatea
celor stricat.". =°)
rfeodor Balsamon intrebat fiind asupra posturilor exis-
tente in Biserica nostra respunde eu de amaruntul, tratand
originea, timpul deslegarile ce se pot da de Biserica
pain confesort in timpul posturilor. 2')
Anastasie Sinaitul, Patriarhul Antiohiei desvolta istori-
ec ste inceputul celor tree posturi de tAte 40 de ;Tile. Fiind-
csa pe timpul seal chiar multi dintre crestint si cleric.' nu
Cu rig6re de eat postul numit eel Mare al siintelor
patical, se pronunta en tnulta asprime, mai ales asupra
clerieilor. Tata o pericopit din tratatul see : Dar fiind-ca
uritorul de frunios si inselatorul Diavolul, care maI inainte
calcand porunea despre post data In paradis intaiu
om, si inselandu-1 en mancarea din lemnul oprit si pre-
dfindu-1 mortil, nu inceteaza pan& asta-,11 strefacend Nem-
rile lui Dumnecleti si cele aseclate de El pentru mantuirea
nemului nostru ; tar acum inselat si atras si pe unit dintr'ai
nostri, nu numat dintre ignorap si neeArturan; dar
Inca si din ace! ce se falese in stiinta inaltitsprinel
sprijinindu-se adica pe cea mat inaltrt inttlepctune:
cop!, die, Maropoliti, preott si diacont s;
chiar si dintre monaht p6te, la earl! .1-)`
eari inva n ftira a se rosi
-Apostoli si &nth Parinti
eel ce se numeste Mare,
care unit 11 numesc
o vom expune-o re
Apostoli PO4--
din
si
tineati
cell.'
aft
D-deii,
nw
laid,
pi'pl
0-
www.dacoromanica.ro

DIN PUNCT DE VtDERE MORAL Si CAN( NEC 867
a unor monahi, calif postesc aceste doul, posturi amin-
tite"... De aicea is motiv Anastasie Sinaitul dovede4te
cu Sfanta Scripture, praxa Bisericei can6ne, existenta
acestor tree posturi in Biserica, Ina', din cea mat adancit
vechime. 22)
De asemenea este de mare val6re scrierea lul Anas-
tasie, Episeopul Cesariei Palestinet, prin care aprtra, postul
Siintei-MArit precum si a Schimbarei la rata. ") In fine
Teodor Balsamon, Patriarhul Antiohiel scrie o encielica pas-
torala cgtrzi Antioheni prin care li dovedelte folosele su-
ilete§ti trupesti ce trag din tinerea posturilor. Tata ce de-
clara insult : Ca en multe cercetart facend despre acestea
m'am convins cit nu se desleag6, cestiune din can6ne. Dupe
ce enumera t6te can6nele sin6delor ce trateazt despre post
si anume: Can. C6 al Apostolilor, can. 19 din Gangra, 49,
50 qi 51 din Laodicia, can. 29, 52, 55 $i 56 a Sinodului din
Trula, in care se vorbeste numal de postul Patru 4ecimei
si in care dice: Ca nu este permis in acest post lief
nunti a se face, §i nici nu se da deslegare la oil-
ce alt lucru de petrecere inveselitare; apoi face en amti.-
runtul istoricul posturilor in Biserica Ortodoxa". ")
lath acute gi posturile existente in Biserica nostra, care-s
-patru, dupe vechia traditie:
Postul cel Mare, care consta din 7 septamani §i in
care nu-i permis de Biserica, fare justificare canonied a se
manta carne sari frupt alb sau pelte, de aceia se $i nu-
me§te Post-Sec, (F,ylisoplyiv); 2) Postul Adormirel Name-
idrei de Ddeu, cu care-i unit §i postul Schimbitrel la Fats,
adica 7 dile inainte de Schimbarea la Fatg, si 7 inainte de
serbatOrea Adormirei. Ast1-41 aceste dotla posturi s'ail con-
topit in unul. Postul acesta incepe la 1 August si tine pana,
la 15 exclusiv. Acest post se tine cu aceimi rig6re ea tai
al Patru-(lecimei ; 3) Postul Nasterei Domnului (CrAcTu-
nului), care se incepe de la 15 Noemvrie si merge pans
") Ve(ll Il6Tari Pi),),T1, Vol. IV, pag. '580-584.
3s) Idem opul citat pag. 585-589.
24) Vedl opul citat vol. IV, pag. 565-579.
§i
nice
1)-
si
¢i
¢i
si
www.dacoromanica.ro

868 DESPRE POST DIN PUNCT DE VEDERE MORAL $I CANONIC
la 25 Decemvrie exclusiv. Acest post este mai putin rigu-
ro,, se mAnancA peste, etc. atarit de Mercury si VinerT. Acest
post s'a numit si aI Sf. Fi lip in unele loeuri; 4) Postul SE
Apostoll Petru si Pavel, care se incepe Lunt dupe inta,ta
septamana a Rusalielor si tine panic la 29 Iuliii. Acest post
este eel mat putin riguros, ba in unele localitati apr6pe
nu se tine. Afara de aceste patru posture Biserica nostril,
Ortodox6, mar conserva cu multi religioAltate si respect.
1) Dina Sf. Cruel, si 2) Taerea Capulut Sf. Ioan Botezetorul.
Cat despre cele ilourt pogturi numite ajunuri la not la
Romani obsery urmitt6rele : In vechime se cerea imperios
de la crestinii de curand intrati dintre pagan! in smul Bi-
sericet, ca railcar ate o di, inainte de Nasterea Domnulul
si Botezul Domnulul sit posteasca. De alt-fel nu s'ar int6-
lege pentru ce se numesc ajunuri, Dupe be s'ail stabilit cu
timpul durata posturilor, clilele dinspre ditia serbat6rei Im-
pel-Mesh a continuat a se numi ajun. Acest euvent mat
dovedeste ea not Romanil am luat acest terrain direct din
limba stremosasca latina, unde se nunaeste Jejunium, in
epoca sand Inca nu erau hotarite definitiv r osturile. Cu-
vantul post ce de ordinar it intrebuintam spre a exprima
ajunarea este de origine slava §i primit in epoca influintei
slavone la Romani. Alt-fel nu se explica existenta acestor
dour', cuvinte in limba nostril ajun si post. ")
Din -causa bigotismulu! §i a ignorantet in poporul ne-
cult, prin urmare si in poporul nostru, may intimpintim si
she postufi afara de cele impuse de Biserica, ca Lunea
pentru vindecarea de och!, ca dile, cand voeste sa §tie o
tenara data, sa va marita si cand precede o di de post ina-
inte de a'st cerea aorta, Ica postul 4is al Crucel, ca postul
Filipelor etc. Acestea trebuesc combatute din popor, pen-
tru ca stint resturl din vechiul pilganism. In Rusia se per-
mite a se manta peste atat in postul Mare cat Si a Ador-
mire!, la not nu exista Inca aseminea deprindere salt obicetu.
C. Erbiceana.
I) Consults: §i opera Caleudarium Manuale utriusque Ecclesiae
Orientalis et Occidentalis, Nicolao Nilles.
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA.
IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
IN SPECIAL CU CALITINISMUL
IN VEACUL XVII-lea
CELE DOUR SINOADE DIN MOLDOVA CONTRA CALVINILOR
DE
EPISCOPUL MELCHISEDEC
Membru al Academia' Romane.
etlinta din 17 (29) Martie 1890.
((Trmare, ve4 anal al XIV-lea, No. 9, pag. 702).
Cuprznsul forma catichisulta calvinesc.
Mitropolitul Varlaam ne spune, c6, catichisul calvinesc
era tiparit romaneste intr'o crixtulie, adia, intr'o brociurit
mica. In introducerea catichismului calvinesc din 1656 se
spune, cit acel catichis consta din vre-o 40 de glave, sail
capitole ; cel putin autorul amintecte de glava 36-a, in ap6-
rarea 1111.
Dogmele calvinice cuprinse in acel catichism se atingeati :
1. De Sf, Scriptura, pre carea Calvinii, ca qi top protes-
tantil, o priveati de unicul conductor al credincei lor, qi prin
Biserica Ortodox Romias. 2.
fi
al
www.dacoromanica.ro

870 BISER1CA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
urmare lepadau traditinnile si asedemintele S-tilor Parinti,
adieu nu tineati s4mti, de imprejurarile istorice, cum s'a des-
voltat si aplicat religiunea lui Christos in ndmul omenesc
in curgerea v4curilor trecute. Pe langa aceea et ail scos
din Scripture mai multe car', care erau trecute acolo ea
necanonice, on apocrife, si ifisati inteiegerea Scripture la
priceperea fie-cartia, fara nisi o norma conduc6tore.
2. De eredinta si de faptele cele bune.Calvinii afir-
mau, ca omul nu 'Ate prin puterea sa sevarsi fapte bune,
ca sa se manttna,ca, ci se mantueste numai prin credinta
in Christos, carea tot. ea produce apot si fapte bune, asa ea,
omulut nu-t remane nice un merit.
3. Despre predestinatie.Calvinii dogmatisesc, ca Dum-
nedeu a predestinat pre unit 6meni spre mantuire,. Tar pre
altii spre oshndire; de aceea unit aunt drepti, Tar altil pe-
catosi, nepocaiti.
4. Despre impAcarea onienirei cu Dumneged prin pati-
mile si mot-tea Fiulut lut Dumnec,let.Calvinit afirmail ca
ac4stA rescump6rare se insuseste omului fara vota si stiinta
lui, ci numai prin meritele agonisite pentru omenire de
list's Christos; ea Iisus Christos ()data pentru tot-d4una si
pentru t6ta, omenirea, din trecut, present si viitor, s'a adus
pre sine jertfa. Prin urmare jertfa Mielului lust Dumnedeti
ce se face pe altarele erestinestt nu este aceiasi ce s'a fa-
cut la G-olgota, ci este numai o amintire istorica; de ase-
menea pAnea si vinul, cu earele se conaunica crestinit la
cina Donanulm, adieu in Taina Eucharistiei, nu este ade-
verat trupul si sangele hit Christos, ci numai niste semne
in chip nit6re.
b. Despre Biserica.Calvinh nu cred in Biserica, ca
ortodoxii, ci invatfi ca adev6rata Biserica a Int Christos
este aceea, in carea se propovedueste cuventul hit Duna-
nedeu din S-ta Scripture, si se severseste Taina Botezulut
si a eine Donn:Lula De aceea et lepada tote cele-l-alte Tal-
ne: Mir-ungerea dupe Botez, Pocainta, Preotia, Nunta, Ele-
osfinfrea sail Maslul, ca netrebuit6re la tuttntuirea omulut.
www.dacoromanica.ro

13ISERICA ORTODOXA TN LL'PTA CU PROTESTANTISMUL 871
De aid a urmat la et desfiintarea Ierarchiei Bisericestt, a
Monachismulut, a posturilor.
6. Despre pi.lcatele omenestt.Calvinit afirmati, ea tote
pe catele omenesti se curata prin botez, si ca omul nu se
pate indrepta prin faptele legit, pe care nu le pate 56%761.0.
7. Despre einstirea si inchinarea sfintilor, a nuistelor si
a icanelor lor.Calvinit afirmait, ca nu este trebuinta de
mijlocirea si rugaciunea sfintilor la mantuirea amenilor;
cad nu este dat alt mijiocitor intre Pumnedett 6meni
-de eat Iisus Christos; ea icanele sfintilor si mastele for 1),
nu sent de cat idololatria introdusa in crestinittate ; ca ele,
precum crucea, n'ar putea servi la alta de cat ca o po-
Wad a Bisericelor si amintirea de patime)e Donmului.
Anticatichisul sinodal al terarchilor romans era o corn-
batere a tuturor acestor eresit calvinice, basata pe S-ta
Scriptura pe asezarnintele Sinddelor ecumenice si ale
S-tiror Parinti at Bisericet ortodoxe. El era preces de o
precuvintare, sau, cum o numeste polemistul calvin, pre-
dislovie in protiva eateehismusuluT nostru" (calvinesc). A-
cesta prefata tracta in genere despre ratacirile calvine si
cu multa, asprivae ti invinovatia, pe temeiul Sfintet Scrip-
turt si al invetaturilor Bisericet, ca au lepadat dogmele or-
todoxe, d. ex. despre monachism, despre posture, etc., care
erau atat de pretuite la ortodox' in genere si la, Romani
in special. Asupra tonulut aspru al prefetel se jelueste
polemistul calvin, ea au lost tractatl Calvinit de cram Si-
nod, fan, dragostea erestin6sca si fara stiinta SeriptureT",
adica cum o talcuese Calvinit (p. 3, 4).
Venind in special la dogmele ortodoxe, contrare doctri-
nelor calvine, Sinodul traetaza:
1. Despre S-ta Scriptura si afirmil, ea ea nu este singurul
isvor al adeveratei teologii erestine ; ci pe Tanga ea este si
1) Cu aeestg orasie aperatorul catichismului caIvinese huleq-te
mO§tele S-tee Paraschivei, care se stramutase de la Coustantino-
pole in Ia§l, numindu-le chip de lemn", §i ca ar fi fost aduse
in tern, ea sg, string% haul !" en ele (pag. [6 .
ai
ai
ai
www.dacoromanica.ro

872 BISER1rA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
traditiunea cu asezamintele Sin6delor si ale S-tilor Parinti;
ca Biserica ortodoxa ma, de mult respect, S-ta Scriptura, ca
nici n'a adaos, niel n'a scA4ut ceva din ea; cA Scriptura
trebue a se intelege asa cum ate esplicat'o S-iii Parinti at
BisericeT.
2. Despre credinta si faptele cele bune Sinodul afirmA,
ca amendouA sunt necesare spre mantuire. CA cunostinta
de Dumnedell conga in credinta, nadejde si in dragostea
catrA Dumneqeil §i apropele. Spre dovada citha cuvin-
tele Apostolului Pavel despre credinta, nadejde si drago-
ste si cuvintele Apostolului Iacov, din care se vede, ca,
-credinta MIA fapte bune este morta (p. 7, 9); combate
doctrina calvina a numai credinta mantueste, Tar nu fap-
tele, precum si cuvintele din rugacTunea calvin6sca ; Ori
de vreati, ori de nu vreati, D6mne, mantueste-me"; afirmA
ca omul are putere de a Impfini vola luT Dumneleil §i daca
nu o face acesta, nu o face din lenevire.
3. Despre predestinatie, Sinodul afirmA ca omul are vole
libera de a face bine, on 1.01; ca mantuirea omului nu pro-
vine nurnaT de la vointa absoluta a luT Dumne4etl, ei si de
la vointa onaulul; ca dovada cit6za cuvintele EvangelieT,
ale Apostolului Pavel si ale lui Iacov, care tote aratit ea
omit! p6te face bine si este dator si el a cootribui la man-
tuirea sa, pe langa ajutorul ce-T da credinta in Mantuitorul
Christos (p. 13); ea pecatul nu vine de la Dumne4eu, ci de
la pofta cea rea inascuta, In om carea in sine nu este p6-
cat de morte, ci la cei botezati este numal ca o fascil stInsa,
carea p6te Ins din nebagare de sema a se aprinde; ca
pofta a3eea se stinge prin botez; ca p6catul are trel grade:
gandul, pofta si fapta; ca cele dintalu nu stint p6nate de
mdrte, ci numaT fapta este pecat de m6rte (p. 14). Aduce
cuvintele Scriptures, care aratA, ca mantuirea omulul nu
este lucru usor, carea s'ar face numaT prin credinta, ci prin
multe ostenelt si nevointe (Rom. 8, 18); ca ostenelele si su-
Warne acestea sunt tiinporale, Tar slava ce le va urma va
B. vecinica ; ca Apostolul Pavel (Filip. II, 12) neind4mna,
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA 111 LUPTA CU PROTESTANTESMUL 873
cu hick si cu cutremnur stt lucrilm mantuirea Spre
devada ck vointa omulul este partask la mantuirea sa, Si-
nodul aduce cuvintele din rugadunea Domnulul: art
none gresalele n6stre, precum si not lertam gresitilor nos-
tri", si eonchide: Iertarea greselelor apropelui depinde de
la vointa nostra (p. 17). Mal aduce cuvintele Evange-
liel: ,,tot pornul, carele nu face p6me bune se taie si in
foe se arunca", care cuvinte lartisr arata, ca omul p6te si
este dater sit fact fapte bune (p. 18).
4. Despre impacarea cu Dumneclett rescump6rarea
ornenire! prin patimile si m6rtea Domnulul nostru limas
Christos, Sinodul afirmit ca spre mantuire nu ajunge nu-
mai credinta in MAntuiterul lume!, ci se cere si viatk con-
cu invetatura lul, ceea ce omul pOte si trebue sA
fack ; aduce esemple din S-ta Scripturk de 6meni, car! de
bunk vela for s'ati inters la Christos si pocait de fap-
tele cele rele, d. e. Zacheti vamesul s. a. (p. 19); eit omul
singur, fara credinta in Christos nu se pate mantui, precum
Christos singur, fart vointa omulu!, nu-1 pate mantui.
Amendo! acestia, Christos gi omul, sunt factoril mantuirei.
Sinodul afirrna ck jertfa cea fart de sange a Mielulul
Dumneqeu, carea se aduce pe altarele Bisericelor este o
repetire a jertfel de la Golgota, cu tate consecintele el pri-
vitare la mantuirea lumet, prin tate generatiunile.
5-6. Despre Biserick.Sinodul afirma ca credinta or-
todoxilor in Biserica se interneez4 pe inaltele e! calitap,
de Banta, catolick (sobornic4sca) si apostolica, si esplica
pentru ce i s'ati dat aceste epitete. Aici vorbeste de Bise-
rica ca de depositara mijlocelor duchovnicest!, stabilite de
Christos si de Apostoll pentru mantuirea 6menilor, intre
care sunt cele septe tame, si le aperli contra hulelor calvi-
DWI; de asemenea apera castitatea sari feeloria, numind'o
superiark cksatoriet; despre posturile stabilite de Biserica,
pe care Calvinil be reaping, ca unele ce n'ar fi legluite in
S-ta Scripture'', si ar fi numal nascocin omenesti. La afir-
marea Calvinilor, ck tOte pecatele se 'arta prin Botez, Si-
nostril.
forma
slat
lui
si
www.dacoromanica.ro

874 EISER1CA ORTODOX tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
nodu] it intrAft: de care plicate ne-a mantuit Christos, de
-cele seversite inainte de Botez, sail de cele fa cute dupe Bo-
tez? Apoi afirmft credinta Bisericel ortodoxe, ea prin botez
se eurateste numai p6eatui sttamosese (p. 25). Iar la afir-
marea Calvinilor, ca omul spre mantuire n'ar avea trebu-
inta de fapte bune, ci numai de eredintft, pentru care si
eitdzft et din Scripturft eft, nimeni nu se mantueste prin
faptele legit", Sinodul a esplicat, eti acest be priveste pc
ceremoniele legei vechi, pre care le-a desfiintat Domnul
lisus Christos, afart de cele clece porunci. Sinodul amin-
teste Calvinilor despre trebuinta fa.plelor bune la judecata
cea de apoi, unde Mantuitortil are sa cerceteze pe cresting
nu despre credinta tor, ci despre faptele cele bune, mat
ales despre milostenie (p. 26).
7. Despre cinstirea si inchinarea santilor si a ic6nelor.
Sinodul esplicl porunca 2-a, in puterea eitreia Calvinit
combat pe santI iconele for; arata, dui prin avea porunca
nu se opreste nici-de-cum cinstirea santilor si a icanelor,
care prin santire presinta chipul lui Dumnecleu ; ca ie6nele
nu stint Molt, cum be numesc Calvinii, c ie cre tinil orto-
doxi nu cinstesc vopselele si lemnele ca priganh, ci pe S-tit
lui Dumnedet ce se represinta prin ic6ne ; asemenea ap6ra
Sinodul cinstirea S-tilor i chemarea for In ajutor prin rn-
gaciune (p. 30). Despre cinstea ce daft ortodoxit sante'
Cruel, Sinodul spune, eft ea provine de aeolo, caci pe ea
a'a versat sangele rescumperuttorului omenirei Domuultn
nostru Iisus Christos. De aceea la Ortodoxi erucea nu este
privitft, ca la Calvini, numai ca un semn de aducere aminte
de patimile Domnului, ci este stimath i cinstitt ca o arma
-tare si neinvinsa a credinici nostre.
Acestea aunt, in scurt, notiunile ce am putut estrage
din replica calvinescii Sinodului romanesc, asupra catichi-
aului calvinesc qi asupra criticei facute luT la Sinodul al
2-lea din Moldova. Ele ne aratA, compunaorul salt
compunetorif anticatichismului, sail respunsului ierarchilor
Romani la catichisul calvinesc, ail fort dmeni adanc versati
cri.
si
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 875
in teologia ortodoxa. Acest fel de 6ment atunci in Romania
erati: Logofetul Udriste Nasturel, pe care Mitropolitul
Varlaam it numeste ,,slovesnic (invetat) harnic la tota
clestothicia si intelegerea, drept pravoslavnic crestin, iubi-
tor de invetatura si socotitor credintei celei drepteL; si
Dascalul Sofronie, egumenul de la Trei- Ierarhi, carele a
participat la Sinodul din Iasi. cu Meletie Sirig, si cunostea
in fond. doctrinele calvinesti si departarea for de la adeve-
rata credinta ortodoxa '). Unul dintre acestia, sau si a-
mendoi impreuna, an putut fi alcatuitorit anticatichismului,
pe care apol cercetilndu-1, corigandu-1 si aprobandu-1 Si-
nodul ierarchilor, fu tiparit in Iasi la tipografia donmes-
ea, pieces de predislovia Mitropolitultu Varlaam, adre-
Bata tuturor ortodoxilor crestint roman]. Predislovia a-
cesta se vede ca a fost iscalita de Mitropolitul Var la-
am la Mitropolia din Suceva. De aid a urmat gresala
lui incai, carele slice, ca catechismal acesta s'ar fi tipttrit
la Suceva. La Suceva nice -odatii n'a existat tipografie in
vechime. Mitropolitii. Moldovel traiati atunci o mare parte
a anului, mat ales vera, la Suceva, vechia resedinta ruitro-
politana, unde aveati locuinte stabile si gospodaria, si ye-
niaii la last mat mult iarna pentru trebuintele Statulm si
ale lor ; in Iasi aveati gasde provisoril pe la mithastirt ; asa
pe Mitropolitul Varlaam it gasim gasduit la Manastirea
Tref Ierarhilor. Ac6sta nestabilitate de locuinta, a Mitropo-
litilor s'a continuat piin4 la domnia lui Antonie Closet
-(1676-1679), and s-a facut locuintg, stabilit pentru Mi-
tropoliti la Biserica Domnesca a S-tulut" Nicolae din Iasi,
unde s'a stabilit Mitropolia; apot sub Duca Voda (1679
1684) s'a stramutat Mitropolia unde este asta-6,1.i.
Mitropolitul Varlaam, adresand lucrarea Sinodului Ro-
1) Sathas, in biografia lui Meletie Sirig, spune ca acesta, In unul
1645, fiind persecutat de Partenie cel tiner, Patriarchul Constan-
tinopolei, s'a refugiat in Moldova. Daca acesta este adeverat, a-
poi rata un eminent teolog, eonluceator la compunerea anticati-
chismuluf aprobat de Sinodul al 2-lea din Moldova qi dirigiat
contra doctrinelor calvine.
www.dacoromanica.ro

876 BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
manilor ortodoxi, slice ca el nu s'a temut ea cartulia acea
calvinesca ar fi putut sgudui credinta for cea dr4pta si
tare: Nu ca, &Slit sa pota ei clad inima rostra, ce-T
radecinata pe temelia cea buna si tare a Bisericel
mistre pravoslavnice, cat cuget si socotesc, sand el cu a-
ceste minciunT si amagituri cared si ispitesc in tot chipul
sa, p6ta afla pe nistine prostan si nestiitor sa-1 sparie cu
marturia S-tei Scripturi, care fara de tale le-ail pus si rai
talcuesc, spre a for peire. Pentru aceea am socotit, ca am
o datorie mare, sit fac respuns si sa ark strambatura si
talcul eel reit al lor, ce talcuesc rat si strambeza Scriptura
Santa. Si acesta nu ca, d6ra prepuiii ceva Intim fapturile
cele pravoslavnice ale crestinatatii n6stre, ca §tits forte
bine si aunt adeverit, cum credinta vostra ce art apucat
dintaiu si din inceput, nisi until din vof cartile cele ere-
ticesti si Invetatura for in nurner nu le socotiti, ci numai
pentru sit aret intunerecul si neintelegerea for ce ati intru
Scriptura Saata, carea o talcuesc pe voia si pe volnicia
for ". Cu aceste cuvinte se sfarseste fragmentul din prefata
Mitropolitului Varlaam la anticatihismul seu contra Cal-
vinilor. Si not Inca suntem sdici a ispravi cu calvinismul si
-cu istoria luf din Wile Romane si sa trecem iarasi pe te-
rimul mare al ortodoxiel, spre a urmari mai departe
certele calvinesti cu ortodoxia orientala.
V
Am veut in urma ca in certele bisericesti ale ortodoxi-
lor cu protestantii si papistii a lust o parte activa si di-
plomatia streina a State lor protestante si papiste prin re-
presentanth for la Constantinopole, persecutand pe Patriar-
chii ortodoxi si protegiand pe aceea, saris li se parean a fi
favorabili tendintelor for protestante sari papiste. Cu tim-
pul insd acesti diplomats, veqend ca t6te machinatiunile for
cunt zadarnice si nu servesc de cat ca ortodoxia tot mal
tare sit se accentueze contra si a unora si a altora dintre
in-
taritA si
eel
www.dacoromanica.ro

BTSFRICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTSMUL 877
partidele dusmane, eT, acestia retras cu Incetul de pe
-t6remul certelor religiose, fie-carele din eT s'a mitrginit
in aperarea, intereselor for politice, Wand ca teologii
misionaril sri, se lupte intre ei pentru dogme. Cu tote a-
cestea diplomatia streina s'a silit prin representantii set a
avea tot-deuna, pe cat se va putea, Patriarchs favorabili
intereselor politice, pe care le representa fie-care ambasa-
dor, chiar lucrand unul contra altuia. Si acesta provenea
de acolo, ca, Patriarchii din Constantinopole nu erati numai
seft bisericest, ci dupre legile otomane, eran tot-odata
ca sefl national] aT tuturor locuitorilor ortodox' din imperia,
on-cares nationalitati ar fi apartinut acestia. Prin urmare
puteati fi i unelte pentru interesele lumesti i politice ale
-ambasadorilor streini. Interesele aceste streine fiind opuse
intre sine. fie-care ambasador, dupre influenta politica mai
mare sati mai mica, se silia a avea un Patriarch favorabil
intereselor sale politice, $i de aid luptele nesfrusite pentru
alegerile la Patriarchie, destituirile i nestabilitatea in scan-
nul Patriarchal, carea se continua pana asta-dl. Fie -care
ambasador, mai ales aT Staturilor celor man si puternice,
voeste sa Obit un Patriarch favorabil intereselor politice ce
represinta, chiar pe contul si in detrimental intereselor po-
litice ale celor-l-alti.
Intre acestea teologii si misionarii papist si protestantl
continuau disputele for din trecut, afirmand fie-carele ca
dogniele for ar fi conforme cu ale Bisericei lesaritului.
Mal ales protestantil din Franca, in luptele Ion cu teologii
papist din Port-Royal, afinnati ca doctrina for este con-
forma cu a Bisericei r6siirituluf, afirmau acesta pe te-
meiul confesiunei law Kiril Lucaris, de si ae4sta fusese ana-
ternatisata de Biserica ortodoxa de cite -va on sinodieeste;
ba Inca din non s'ati adresat Is Patriarchul Dionisie (1661
1665), imtrebandu-1 despre 6re-care dogme: despre nu-
mend Tatnelor, despre Eucharistic, despre deosebirea
prerogativele Episcopilor in raport cu presbiterii, si despre
alte obiecte insemnat6re, rugat pe Patriarchul sa be
si
ii
si an
s'ait
si
ei
si
www.dacoromanica.ro

878 BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL
comunice opinia si r6spunsurile sale 1). Tot atunci si pa-
pistil all naznit la Patriarchul, dar en amagire.
In anul 1671. un monach papist Lazar, sub pretextul
visitarei S-telor Locuri, s'a dus la resarit si a rugat pre-
Paisie Patriarchul de Alexandria sa trimeta in Franta o
confesiune (marturi-ire) inseris din partea sa, spre repu-
nerea reformatilor, tarsi ail respandit acolo confesiunea for
sub name de orientala, incredintandu-1 c6 eei-l-alts Patri-
archs au trimes fie-carele din partea sa. Ins Nectarie, Pa-
triarchul Ierusalimului, instiintat despre ac6sta de Paisie,
a dat pe Lazar de minciuna, si ineunostiintand pre Paisie,
ca nimeni nu a dat, nisi n'a trimes in Franta vre-o con-
fesiune, l'a rugat si pe el a nu da nits de la sine; diet
Papistii, dice el, yin la nol sa cera confesiune nu din sin-
ceritate, ci cu fatarie, ca apoi sa prihanesca tate ale ndstre.
A trebuit deo, ca din partea a Vita Biserica si Inaintea
a tota lumea crestina sa se respinga paruta confesiune a
lui Kiril si s6, se espue dogrnele ortodoxe, spre a se Inla-
tura on -ce ocasie de clevetire asupra Bisericei resaritene,
atat din partea papistilor, cat si a retormatilor. Acesta a
facufo Dositein, eruditul si zelosul Patriarch al Ierusa-
limului.
Dositeiti s'a suit pe scaunul Terusalirnultrt la anul 1669,
dupre voia b6tranului Nectarie, al caruia fusese eel mai de
aprope ucenic si conostenitor. Lui Dositeiti remasese in cli-
ronomie o grea sarcina de datoril cc se tot grArnadise prin
procesele ierarchilor Ierusalimului cu Franca (papistii) pen-
tru S-tele Locuri, pe care acestia tindeau a le acapara._
Pentru aceea Dositeiti a lost shit curend a Intreprinde Ca-
16torie dupe mila prin Bulgaria, Valachia si Moldova. In
timpul acestei cal6torif, instiintandu-se deam6nuntul despre
clevetirile radicate asupra Bisericel Or:entale, si adunau-
trebuitore despre Kiril Lucaris, dupe intarce-
rea la Ierusalim, sfatuindu-se mai int'aiu §i cu eel-I-alp Pa-
.Responsio ad Calvinorum errores.In actin conciliorum, spud
Harduinum. t. XI.
sterile
www.dacoromanica.ro

BiSFR1CA. ORTODOXA t*I LIIPTA CU PROTFSTANTISVIUL 879
triarcht, kl-a propus a face tin Sinod, prin carele sib se sax-
s4sca o data', pentru tot-d6una cu fantoma calvinismului
atat a lu" Kiril Lucaris, cat si a tat), Biserica ortodoxit
orientala.
La santirea templului din Vithleern, pe care-I reinnoise
oitodoxii, s'a adunat acolo o multime de popor din felurite
ter! si diferite confesiuni veniti la S-tele Locuri '). Dositeiu,
folosindu-se de aasta ocasie, a tinut aim Sinodul numit de
Ierusalirn" in respectul santeniei eetAtel §i a scam-mini Pa-
triarchal 2). Sinodul s'a Inceput la 16 Nlartie, sub presedinta
lui Dositeiu, in asistenta Mitropolitilor, Episcopilor st a alto'
tagme clericale din Palestina, Siria, Grecia si din alte tem.
Dionisie, Patriarchul de Constantinopole, a trimes lot Dositeiu
o epistola sinodala cu espunerea socotintelor ortodoxe, sail
repunert la intrebarile reformatilor, subacrise, pe lamp el,
Inca de trei proini patriarch" Constantinopolitani, de E-
piscopi si de cler. Obiectul de capetenie al acestui Sinod
a fost de a radica clevetirea pus& de reformat" asupia Bi-
sericei re'saritene, pe teraeiul Marturisirei publicate sub
numele lid Kiril Lucaris, ca ea ar avPa aeelast eredintit
eu Calvini", a apera char pe Lucaris, si a stabili pentru
tot-d6una si temeinie dogmele ce despart ortodoxia de cal-
vinism. Decisiunile dogmatice ale ac stuff Sinod aunt de
mare val6re pentru ortodoxie ; pentru acoa nou Irebue sa
ne ocupam ma' ame'runt en ele si sa le descriem, pe cat
se pole, in Intregimea lor. Incepem mai intam eu discursul
adresat de Dositeiu clernlui si tuturor ortodoxilor din t6ta
lumea, in carele espune luptele ortodoxiei en calvinismul,
alArA ortodoxia si pe Kiril, si espune dogmele ortodoxe,
prin care Biserica orientald, se deosebeste de secta calvina
fli in genere de sectele protestante 3).
Tuturor Episcopilor ortodox' caril aunt pretutindenea
pe pAment li pe mare, fratii si conliturgisitorii nostri intru
a) Monuments authentiques.... par Aymon, p. 266.
2) Historia con vertationis de traussubstantiatione. Kieshngii. p. 311
3) Acest discurs il reproducem dupre Aymon. p. 263.
www.dacoromanica.ro

-880 BISERICA ORTODOXA fINT LUPTA CU PROTESTANTISMUL
Santul Duch, §i in genere tuturor evsevio§ilor si ortodoxi-
lor cre§tini fiilor no§tri prin dragoste, sa se bucure in
Domnul.
77
In.teleptul Eclesiast se esprima., ca este timp de a tacea
§i este timp de a vorbi. El ne arata prin aceste cuvinte,
ca sunt stiute timpuri convenabile, pentru a face fie-care
lucru la vremea sa; ca §i cand ar fi gis. trebue a tacea
cand nu este absolut necesar a vorbi ; dar cand necesitatea
cere, vorbiti. Inteadever este f6rte evident, ca cine-va p6te
tacea cand nu este intrebat de nimene, §i ca tine -va face
forte ran a nu respunde despre lucrurile de care el este
bine informata, and sunt omen' cart ii fac despre acele
6re-care intrebAri folosit6re §i necesare. Dar daca aceste
intrebari se sting chiar despre Dumnecled si despre cele
ce se rapOrta la atributele sale §i la religie, cum s'ar pu-
tea desvinovati acela, carele prin o vederata, necucernicie
ar voi mat bine a pazi tacerea de cat a respunde dupre
datoria sa intr'un timp w, de convenabil?
Not tot-deuna am urmat aceste doua maxime, pre cat
ne-a fost posibil, cand am pozit tacerea, i cand am vor-
bit, conform cuvintulut ce dice: va regula cuvintele sale
cu judecata. Retinerea nastra tiebue sit fie cu atat mat
mare, ca. Dunmedeti ne arata, ca, este bine une -ort a pAzi
tileerea; tact el dice: Tad lsraile ascultet. El nu pre -
serie numai tacerea, dar voe§te de asemenea ca cine-va sa
asculte pe cei ce vorbesc despre lucruri folosit6re, F,si tot-
°data porunce§te a nu tacea deapururea, ci a radica gla-
sul ; cad nol cetim ca. P1 forte adeseort a dis prorocului
Ezechiil : fiul omului, vorbe,ste cases lul lsrail, si 7arao i-a
poruncit: in acea cli vet deschide gura ta, vet' vorbi nu
vcl mat pazi tacerea.
Not cetim, ea Moisi, ternendu-se de a fi trimes la Fa-
raon din causa dificultatei ce avea de a grai, fiind gangav,
Dumnedett i-a dis : Mowe deschide gura ta,
to voiu inveta ce set (lid. Aceste esemple ce not urmam,
multe altele asemenea ce sunt in Scripture, ne arata ca
timpul de a tacea este cand nimene nu ne intraa, sail nu
ne obliga a vorbi ; dar and not suntem siliti prin 6re-
cart intrebari, sau provocati la §tiute ocasiuni, not r6s-
pundem indatA. §i mai ales cand se atinge de credinta,
pentru ca datoria nostra, consta, intru a lucra din tote pu-
terile nostre spre a da satisfdcere celor ce cer espunerea
articolelor credincei n6stre.
twig
si
pi eV
ei
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PTOTESTANTISMUL 881
Dar sand sunt eretici ca ace ce se silesc a stabili re-
putatiunea lor surpand pe a altuia prin neadeverurile lor,
atribuindu-ne nou6 Ere -care necucernicii sail 6re care
dogroe gresite: atunci not intreprindem a be respunde eu
mai mare curagiti dupre esemplul zelului celui mare, de
carele Elie a fost insufletit intru o asemenea ocasiune ; a-
tune! noi ne miack" de sentimente asa de vii ca acele ale
Jul Ieremia, si dieem ea si (Mitsui: Maruntaele mele sunt
mipate strabatute de durere, inima mea este turburata in
launtrul ; eft 'nu pot tacea, pentru ca am auclit sum-
tul trambitet si strigatul resbotuluI. Caci un vuet venind
din Francia, mai mare si mai strein de cat acel al tram-
bitelor, s'a respandit acum pang in pitrtile acestea, spre a
ne apgimanta, si o! de ar fi dat Durnnedeu ca noi sa nu-1
fi audit nici-odata, pentru ca Calvinistic din acea Cara an
socotit din r6utate, faro nisi un temeiu, sa impute Ante],
nOstre apostolice Biserici, adica Grecilor oriental!, eresu-
rile for in privirea lucrurilor Dumneqeesti si a lui Dum-
nedeu insult. ToV ace! ce ail cetit operele d-lui Claud
ministru de Charenton, KlalAito Upriiyirt TOZ:, iV KV.pEVTOVi%7
stiti forte bine ea, acesti Calvinist! nu se multftmesc de a
no atribui sentimentele lor cele gresite, prin discursurile
lor, dar ni le impute Inca si prin scrierile lor. Pentru a-
ceea noi am intreprins acesta apologie Cu atata mai cu
mare ard6re, cu cat intre altele vedem ca el nu atiu ceea
ce die. nisi ceea ce afirmg, ai ca -n'ail nici o consideratiune
critra acela in presenta carora et insira aceste falsitath
Noi deci, fiord adunati prin charul lul Dumnedeti pen-
tru tarnosirea SAntel Biserict de la Betleem, locul nasterei
dupe corp a Mantuitorului si Dumnedeului nostru Iisus
Christos, cares cu ajutoriul lui Dumneddi s'a rezidit in
aceste miserabile timpuri de persecutiune, si carea din non
a'a infrumusetat si dat adeveratilor fit al Bisericei catolice,
calif stint r6spanditi peste tot pamentul; aflandu-se im-
preuna cu not mai multi ieret, cleric! si alp creatim, ve-
nip spre inchinare de la marginele pamentului, noi am
eredut ca datorim a spune in scurt cugetarea n6stra des-
pre luerurile in care a'a acusat Biserica apostolica, mama
n6stra nutritore, spre a face vederata la tats lumea cre-
dinta pre cares Domnul nostru o a lasat prin traditia, pre
carea Apostolii ati predicat'o, pre carea Santis. Pfirinti all
pazit'o; si pentru ca impostura adversarilor sa fie recunos-
gi
si
www.dacoromanica.ro

882 P1SERICA ORTODOXA I I UPTA CU PROTFSTANTISMUL
cuta intr'un mod mai lurninat de cat sorele, cum se cuvine,
de si un prey mare numer din predecesorii nostri ad recu-
noscut deja, si este vederat do la sine, ca acesti adversari
lad forma monstru6sa de tap si de cerb totodata. Dec!,
de si se pare cA, not repetim adeseori aeelasi lucru,
vorbind de mai multe ort de acelasi lucru, nu ne propu-
nem alt scop de cat de a da cu mijlocul acesta o perfecta,
cimostint t de tote cele ce qicem celor ce se aplica la acesta
cetire.
17
Trebue dee! a sti, ca eapit acestor eretici atribuese ra-
tacirile for Biserice! Orientale, in ceea ce se atinge de Duni-
necled si de lucrurile Dumnecieesti, de si ei nu Bunt igno-
rant! de doctrina acesteT Biserici; dar et o aeusi anume
3pre a amagi pre cei ignoranti. Cad dupe ce ei despartiti
sad desbinati de la comuniunea Apusenilor, i apoi an re-
nuntat la 1-60, Biserica catolica si ridicat contra eT,
trebue a se socoti eretici, Itti a se pune in rangul principa-
lilor eresiarchi, fiind-ca eT, prin un esces de mbire de sine,
nu numai au introdus dogme Dona si ridicule (data insa
se pot numi dogme aceste fabule), dar Inca pentru aceea
ca ei nu ad nici o comunicare cu Biserica catolica.
Este forte vederat, ca acesti Omen! (ealvinistii) stint in-
format! de tot ceea ce invata Biserica Orientulul, en tote
ca, el se fatarnicesc a nu sti. Et stiu acesta mai intam din
S-tele Scripturi ale ei, pe car!. ei se glorifica a le intdege
mai bine de cat on-care altii, apoi din scrierile s-tilor teo-
log! a! Bisericei catoliee.
Nos qicem ca acesti calomniatori stiti forte bine S-ta
Scriptura i doctrina parintilor, precum si a tuturor succe-
sorilor acestora, si credinta 'Astra cea ortodoxa. Cad Bise-
rica resaritului nu are alta cugetare alta doctrina, de
cat euventul 1w Dumneqeu, creclut drept (op cc7);), evse-
vios esplicat de Santis parinti traditiunile ce aii hisat A-
postolii prin cuvent pe care acetast parintt con-
servat pang is nos. Dar aceea tinendu-se tare
atasati de cele ce cred eT, stint surd[ ca ereticii nu -$T
schimba cugetarea. Temendu-ne ca nu ne va ajunge tim-
pul data am raporta locurile Scripture! ci ale vechilor
parinti despre acest subject, vom pasi la scopul no-,tru,
declarand cele ce s'au intemplat la noi in privinta acestor
dispute.
77
Cinci-c,leci de an! trecend de la Luther, Martin Grusin
§ i ea
nail
le-ad
§i
Qi
si
si
si
ei
(calvistitil),
www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 883
si alts eruditt luterani din Germania de la Tiibingen an
triwes niste articole de ale credintei ]or la eel ce &Amnia
atunci Biserica apostolicti a Constantinopole, spre a vedea
ce qiceati el', de aveati acele cugetari ca si Biserica Ori-
entului. Purure pomenitul acela le-a scris de tree on si a
compus discursuri, mai bine tractate dogmatice con-
tra lor, in care repunea tote eresurile for intiun mod or-
todox si teologic, inveta despre tote socotintele ce s'ait
conservat in Biserica Orientulni de la un timp immemo-
rabil ; la care aceta insa nu all intors luarea aminte, Ca
unit ce renuntase la evsevie.
Inainte de acest Domn Ieremia (Patriarchal), iereul
Ioan Natanail Iconomul de Constantinopole, in a sa Es-
punere a liturgies ", si dupe densul Gavriil Sever, Arhie-
piscopul Grecilor de la Venetia, in micul sell tractat des-
pre cele Opte Misterii, all relatat f6rte linnurit socotintele
Bisericei Resaritului.
77
nu numal aceia, ci Inca mai multi alth au scris des-
pre acelasi subiect de cat-va timp, precum vom areta la
timpul euvenit.
77
Fiind deci ca adversarii nostri still tote acestea si fi-
ind-dt cea mai mare parte din cartile acestea aunt impri-
mate la densii, and yin apoi a ne acusa este vederat
ac6sta nu pentru ea nu still credinta nostra, ci prin o
mare nerusinare se sii guesc spre a surprinde pre cei mai
ne atribue lucrun ce nu convin la not
Dar for p6te bine dice, ceea ce este si adeveiat, ca
adeverul este simplu, pe cand minciuna este cu totul din
contra. Pentru aceea acesti 61:nem, indoindu-se mult ca
ceea ce ei au inventat dupre placere nu se basa de cat pe
un fundament ren. an recurs la. altit intreprindere f6rte pH-
mejdiasa si de asemenea reit fundata. Cur pentru a nu fi
biruiti de catre tot ce este crestin in Europa, si a nu fi con-
demnati ca impostors publics de catre crestinii din Orient,
es opun pe Kiri] Lucaris, nascut in Creta, Patriarch de
Constantinopole, in urma Cu patru-qect de ani, ca cum ar
fi edat o specie de Confesiune in 18 capitole si 4 intrebari,
in numele Biserice! de Orient, care arata ca ac6sta Bise-
rica, are aceleasi cugetari ca densii. Dar si acesta mai mare
nascocire este tot asa de lesne a se distruge si tot asa de
slaba ca si cele-l-alte, precum se va demonstra en ajutorul
lui Dumnedeti.
sail
ca
-fac
simpli,
Si! -
li-re
www.dacoromanica.ro

884 BISFRICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTAN iISMUL
II Intaiu ca nici °data Biserica de Res6rit n'a cunoscut
pe Kiril ast-fel precum adversaril nostri spun ea ar fi fost
el, si nici odatii, n'a cunoscut aceste eapitole ca opera a sa.
Al doilea, ca chiar suposand ea ele ar fi ale lui. el le-a
dat cu totul pe ascuns, fara ca sa alba vre-o cunostinta de
dens9le cine-va dintre r6sariteni, si en atat mat putin Bi-
serica Catolica.
Al treilea, ca Confesiunea lui Kiril nu este confesiunea
Bisericei Orientului.
Al patrulea, eft, este imposibil Siti fi avuut cunostinta
de acesta, Confesiune, sail. ca §tiind'o este absolut impo-
sibil ca et sa fi fost cresting.
Ai cincilea, ea Orientalii tot-d6una aid avut atata or6re
de aceste Capitole, heat Kiril adese-ori s'a v6-,lut protes-
tand contra, si invetand contrariul in Biserica, §i ca numaT
pentru ca el n'a stria contra acestor Capitole a fost lovit
cu escomunicare si anateina in doua Sin6de f6rte nu-
mer6se.
AI seselea, in fine se vor espune in scurt cugetArile Bi-
sericel Orientale despre propunerile cuprinse in acele Ca-
pitole, adica acele din Confesiunea de credinta a Patriar-
ehului Kiril Lucaris.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICEI ARMENE,
1). Introducers.
Pcporul armen, de si pare cel inai vechiu din lume, este
un popor cu viitor, c.ci nu-t lipseste vigarea trebuinciasa
pentru a trai. Armenit sunt cel dintaiu popor, care a pri-
mit c.estinismul ca religie de start. De multe on sa pro-
vacit teologit la institutiele for religiose spre a se dovedi
antichitatea si numeral misterelor. De si positiunea geogra-
flea a acestul popor face ca cea mat mare parte din ar-
men! s se ocupe cu pastoria, totust nu lipsesc si de aceta
carit se ocupa cu industria si comerciul. In relatiune cu
alte popare se disting prin oneatitate si tendinta de asimilare.
Leta ce-t deosebeste nu este alta-ceva de cat credintele
for religiose si cultul, pe care I nsiantin cu rig6re astfel
precum l'au pistrat Inca din timpurile cele mat vecht. La
not in Romania colonia arm6na este de prin secolul al trel-
spre-qecelea si se afla in documentele cele mat vecht pe
care le poseditm, se pare 0, din timpul invasiunet mongo-
lilor, calif aft pustiit st tara lor.
in Suceva au o manastire in partea sud-vestica a orasu-
lut, care pare a fi forte veche, tar intr'un document din anul
1669 se dice c4, av6u un soltuz acolo, ceia ce ne denotes
ca ay.eau administratie municipal t. separata ; tar in Boto-
sam, Iasi t3i Roman sunt mat numerost, avendu-si bisericile
unde-st esereitdzit in liniste cultul stremosesc. Impre-
juririle istorice au facut se fie in totul izolati, si pate cit
1) Vecli Hajdett, JAoria tileranlei reiigi6.e, Bucurep, 1868,
pig. 63.
ifiserica OrtodoxX RominI,
3.
9
si
lor,
www.dacoromanica.ro

886 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICEI ARMENE
acesta sit fie causa pentru care n'att putut Iua parte la
luptele religiose si a4t-tel sa remae in urrna cu desvoltarea
stabilirea dogmelor. Flind sub Perri si in lupta continua
en imperiul bizantin ei as luat parte numal la cele trei
sin6de ecumenice, fiind-ca ati combatut condemnat pre
Nestorie ati ca LIt in monofizitism. De mitlte s'att in-
cercat a se uni_ eu l3iserica resarit6na, dar aceste incercari
nu izbutira. Mai dibaci all Post Romanocatolicit, caci et all
reusit a trage in partea for o parte dintre armeni, carit
s'ati lepadat de monofizitism si se desting prin eultura lor.
Armenii de la not din Cara se bucura de tote drepturile
civile si de aceta am credut, ca ass face un serviciti ceti-
torilor Revistei nostre, data i -am face cunoscuct mai de
apr6pe cu poporul acesta, facend un mic istoric despre et
Inca din timpurile cele mai vechi, iruprejurarile prin care
ati trecut el $i starea actuala a Bisericei Armene.
2). Notiuni geografice asupra Armenia
Spre a ne da sama de fasele istorice, prin care airecut
poporul arrn6n, este bine a arunca o privire asupra posi-
tiunei geografice a acestet natium.
Armenia este o Cara asiatica, care in vechime pana
prin evul de mijloc a stat cat -va timp neatArnatfi, avendu-ii
regil set Asta-di se afla impartiti ca i Polonit intre
861: ru8I, turd §i pet*.
Numerul locuitorilor se pare ca nu trece peste 2 milione
jumetate yi anurne : 1 milion in Armenia, 100,000 in Per-
sia, 400,000 in Turcia si la vr'o jumetate milion In Rusia,
unde se afla Inca din timpul lul Petru cel mare. Iar in
India,. Africa si Europa aunt respanditi in mai multe orase
i ocupandu-se cu comerciul i agricultura.
Armenia NI are limitele sale intre Asia mica, despre apus,
marea Caspica la r6shrit, Caucazul la Nord $i riurile Aras
Murad la sud; fortneza ca un fel de insula prin inAl-
tirnele sale, care all avut din timpurile cele mat vechi ca
popor pre armeni. Muntil se se rklica pana la a inaltime
de 5200 m., formand un fel de terasa de la and spre word,
uncle se afla cetAtile Bajezid, Erzerum, Cars, Ahalzich
Erivan, renumite prin luptele dintre rusi §i turd in ultimul
resbel din 1877. Muntele eel ma! Inalt, este Araratul mare
en ,515 rnetriy micul Ararat cu 4180 si Alages cu 4180
§i
§i §i
ye-
dull
§i si
ort
pi
pi
www.dacoromanica.ro

PRIV RE ISTOR1CA. ASUPRA BISERICET ARMENE 887
metre inaltime. Acesta lava frum6sa, avend mai multe
lanturi de muntY, ce contin in sine porfir, bazalt yi trahit
-etc., se afla intre 37-42 gr. 1. n. si 31-47 gr. 1. ost.
Partea principals, ce s6 intinde spre apus, pana, la Eufrat, se
numeste Armenia mare si se itnparte in 15 provincii. Ott
paitea acesta s'a unit in decursul timpurilor sub regii cei
dintai Armenia mien, care dupe Aiferite cuceriri s'a schim-
bat si margenile de mai multe ori, intinpndu-se liana in
Asia mich. l'rin positiunea sa, tara acesta era centrul lu-
mei veclii si se atninteste in cap. 2 al Faceref, ca locul a-
cesta a -fost ales de D-dell spre a purse prima preche de
-6meni, caci dupe cum ne descrie Biblia, acolo era Farad-1-
ml si de acolo s'a respandit 6nienii in tote partile
-dupe esirea lui N e din corabie, care in urma potopului,
-se opri pe muntele Ararat. De si tara este munt6sa, cu tote
acestea, find udata de Aar' man ca Eufratul si Tigris,
care izvoresc de acolo si se varsa spre sud in golful arabic,
iar spre nord de (lay si Aras, precut') si alte riulete, face
ca tara sa fie forte productiva. Nu este lipsita nici de la-
curt, avend cu deosebire lacul Urmia. si Van. Numirele lo-
curilor ne amintesc de timpurile Noachice, asa Erivan
descoperire, -unde Noe vegu iarasi pamentul; Nachidsevan
cea intaia descalicare; Agori, adeca: el planta vie etc., de
aseminea obiceiul din Indgijgean torte vechiii de a stropi
cu si a da drumul porumbeilor in ;Etta Aratarei
Domnului.
3). Numirea terer.
Numele ce s'a dat Wei acestia este-de mai multe feliuri.
Locuitoril ei se numesc pre sine Haiastan, de la Haic, sire-
bunul lor, fiul luT Torgom, nepotul lul Iafet (Fite. 10, 3).
La G-reci, Sirieni, Romani si in genere la popOrele apusene,
ea se numeste Armenia. De unde s'a dat numirea ac6,ta
terei, nu se p6te sti en siguranta. Traditiunea armena de-
rive numirea acesta de la regele Aram, care navali cu ar-
mele sale nu numal catra and in contra Asirienilor, ci si
catra apus in contra Capadocielor si Lidienilor; si cucerind
el locurile acestea supusil s'aii numit arameT, nume care s'a
generalisat asupra tuturor locuitorilor Ve'rei. De si mai rar se
intampla ca o tart, sa-si schimbe numirea dupe cuceritorul
eT, tuft-ill' in cazul de fats nu p6te fi vorba de acesta, eAci
lama,
;
aptt
www.dacoromanica.ro

888 1STORICA ASUPRN BISERICET ARMFNE
deli Aram a facut multe cucerirl, totusi fiul sell Aral le-a
perdut si. prin urmare parerea acesta nu se pote admits. In
Santa Scripture se vorbeste de multe orl despre locurile
acestea insit mat mutt in special. Asa in cap. 8 v. 4 al
Facerel se vorbeste de muntele Ararat; in 1sa. 37,38 des-
pre tara Ararat ; in Ier. 51,27 despre imWatia Ararat; cu
tote acestea, prin numirea acesta se desemna en deosebire
partea osticti a Orel sail Armenia mare, spre deosebire de
Armenia mica, care st ea primi diferite numirt ; asa: To-
gorma (in Septuaginta despre care spune Ez. 27,14,
ca se destingeatt prin negotul for in Fenicia cu cat si ea-
tart, cunoscuti f6rte bine Grecilor (Exod. 1, 149); Aschenas
(Fac. 10,3) 8i Mini, numiri prin care se intelegea partea
de dinc6ce de Eufrat. Si mat putin de crec,lut este, ceta ce
ne spune Strabo (XI, 14), ca armenil ar fi de origina din
Tesalia de la until "ApF.Evu4 (Opp.iviov Strabo IX, 5), care
iropreuna cu Iason s'ar fi dus la Colhis si ar fi intemeiat
un stat prin imprejurimele muntelut Mosul. Dm. in Arme-
nia nu se gasese urme de loc despre o desciLlicare a Elenilor
sau a Pelasgilor si ipotesa acesta s'a facut numal din causa
asemanitret numirilor.
De si nu se pate sti cu siguranta de unde derive numi-
rea acesta, cu t6te aceste cercetand-o etimologiceste se
pare ca cuventui este de origina. Sira haldaica. In adever
in t6te limbele semitice Rum sari Aram, insemn6zit 17151-
time, parte muntOse, si in genere pop6rele nordice se nu-
mean Arama spre deosebire de cele sudice numite Cana-
nitiee. Armenia find situate cu cleo-sebire in partea mun-
tom, s'a nurnit de catra poporele semitice Aram, de undo
se deriva si numirea acesta. De origina .uni et de rasa
erica, care p6te ca. s1 are numirea de la sanscr. arya, (ce
se tine de eel devotat, sari mat binecare apartine tul-
pine)), ca adiectiv demn de laude, de care se tin popdrele
ce vorbesc indo-europCna.
Istoria veche a Armeniei.
Istorca poporului acestuta, dupe traditiunea, armdmt s6
radica pang pe timpul notopului celut mare. Hale incurse
in Mesopotania, luft en puterea pre Belus (Nimrod) si se
transporttL in partea nord-ostica prin imprejurimele Araxu-
hn (un n a insemnat in partea loeulm in apropiere de Er-
.?:i6p-rop.x)
limbs
4).
PR1VIRR
www.dacoromanica.ro

PRIV.RE ISTORICA ASUPRA BISERLCEI ARMENE 889
zerum). De acolo trecu in partea nord,vestiea si intemeta
prin imprejurimele Araratului un atat pe care-1 numi en,
numele sett. Be Ins dupe mai multe lupte cu Haic ealti iti
manele aeestula ucise, ast-feliii singur downi-
tor. Dupe Haic urma fial acestuia Artnenae. Dar eel mai
inseronat principe din casa Haic a fost Aram, care &cu.
mai multe incursiunt pans prin Media *i Capadocia f$1 in-
vingend pre l3abiloneni incheta aliauta si amicitie ett Ninus.
mai omit korbeste istoria de Aras eel frumos, fiul lui
Aram care a vietuit pe timpul Semiramidet si intr'ale caret
curse a eaciut nefericitul principe. Atarnarea Armenilor de
Asirieni dura pink catra finea secolului al septelea a. Chr.
and au fost ocupata Ninivea de catra Babilonenl. Regele
de atunci Haicac II, se dice ca ar fi luat parte impreuna
cu Nabohodonosor in espeditia for in contra lerusalimulut,
ca- ar fi hint eu sine pre tudeul Sempat itnpreuna eu fa-
milia sa si l'a dus in Armenia, si ea din acesta familie se
trage renumita familie a I3agratinilor. Ac6pta stire pe care
ne-o impartaseste Moise de la Corene se confirms prin a-
cela ca in genealogif afla mai multe nume de origina
-sernitica; ea ramura, georgica a I3agratinierilor se trage
din al doilea fiu a Jut David cu femeta lui Uria si ca Abi-
se latida ca domnitorit for 1st all origina de ]a Solomon,
cu regina Sava, si mai tot popotul aeesta se deriva din
niste farnilii istraelite. Traditiunea spun mai departe, en. qi
urmasul Int Haicac Tigranes era cumnat Jut Cirus ajutan-1/4
du -1 la. ocuparea tronului Peniiet si l'a insotit in espeditia
din Lidia in contra. lut Cresus, precum ai la Babilon, si
muri in anal 520 dupe o domnie de 45 de ani. Odata cti
cucerirea Persiei de marele Alexandru, eticlu in Junta en
acesta si regele nasal Vahe, si ast-fel Armenia se prefacu
in provincie a marelui imperin Macedonen (330). Dupe
m6rtea lui Alexandru, Armenia veni sub domnia Seleuci-
dilor si rernase sub (Mash pang la Antioh eel mare. Cand
acesta fu invins de Romani, in Armenia se recunoseura eel
doi guvernatori: Artaxias si Zadriades; eel dintam inte-
mela Armenia mare, tar eel -1-alt Armenia mien. Artaxia
funds Artaxata ca capitals a Armentei man. Urnaasii set
furs invinsi de eatra regele partie Arsaches II eel mare si
en fratele acestula Valarsake I se interne% dinastia Arsa-
chizilor (150 a Chr.), care fu ilustrata en deosebire de
caul Tigranes II marele vit6z, care intinse_ limitele Ar-
remind
Si
stair,
ca
si -1
t.e
www.dacoromanica.ro

890 l'RIVIRE ISTORICA. ARIPRA BISERICET ARMENE
meniei f6rte departe, cucerind Cspadocia, Armenia mica
si char Babilonia; iar in anul 84 a Chr. doruni si asupra
Sirio. Ca ginere al regelui Mitridate din Pont, amestecan-
du-se in marele resboi al acestuia Cu Romanic, fu invins
mat intaiu de Luculus, apol (in an. .63 a Chr.) de catra
Pompetu, a trebuit sit depue la piciorele acestuia corona
sa, ca dar pe care-lpretindeaii Romanic. Umasul acestuia
Artavazdes amagind pre Crasus in espeditia sa contra Par-
tilor, a lost ucis din ordinul lui Antonin (31 a Chr.). De
atunci remase Armenia local de certa intre Romani si
Perri limp de 100 de ani si nurnai pentru eat-va timp in
urma victorielor lui Tratan (106) a lost prefacuta in pi°
vincie romana; dar in anul 259 fu anima de catra Sasa-
nidi cant ocupark tronul Persiei. In anul 286 sub.. condu-
cerea lui Tiridate al II1-lea si en ajutorul Romani lor isi
capatara independenta, dar in anul 428 recucerita de eatra
regele persesc Bahram V, dup6 detronarea lui Arthahir s'a
prefitcut in provincie a itoperatiei Sasanidilor. 0 mica parte
din Armenia veni atunci sub domnia bizantina, sub cant
as afla pe atunci si Armenia mica; cu timpul veni si ac6sta
sub domnia Sasanidilor. Dup6 cucerirea acestui imperitt
prin Arabs (632) Armenia deveni teatrul resboiului (Entre
Arabi si Bizantint avend a suferi forte mult din causa a-
chta, si fiind and sub dominatiunea Arabilor cand sub cea
a Bizantinilor pang, in anul 859, cand sub conducerea, tut
Aschod I din familia princiark a Bagraditilor, is] capatara
independenta din partea Calif h r, si Armenia mare inflori
cat va limp. Dar din causa luptelor interne si vrajmasia
poporelor vecine: a persilor, tararilor etc., car;lu in anul
1080 parte sub domnia bizantina, tar parte sub tura Sel-
giuchizi. Cati-va principi isi afirrnara din and In and in-
dependenta pans in secolul 13 cand egq.urri, sub invasinnea,
Mongolilor. In anul 1472 Armenia mare hi prefacuta in
provincie persasea de catra Usun nasal]. Sultanul Osma-
nilor Selim II cuceri Armenia in anul 1522 si o incorpork
la iroperiul sett, remaind Persilor numat partea resaritena,
lrvan.
5). Credintele religiOse.
Despre credintele religi6se ale Armenilor, nu se pate sti
mai de aprOpe; dar de bunk s4Ina, ele nu vor fi lost mirk
www.dacoromanica.ro

PRIVIRE !STOMA ASUPRA BISERICEI ARMtNE 891
deosebite de ale celor-l-alte pop6re orientale. Fiind adesea
in contact cu Persii si mult tulip sub dominatiunea tor, vor
fi adoptat credinta acestora. Prin urmare cultul lul Mi-
tras, ca cult al luminei, este comun si Armenilor. De ase-
minea lui Ararnazd (ortnuz)-si Anahit, muma intelepounei,
fiicei lui Ormuz, Jul Dir (mercur) Vahage tHeracles) si
alp lei se aduceatt jertfe impreunate cu alte obiceiuri, pe care
le aveau si alte pop6re. Fiind Armenii in lupta cu Be lus
si Semiramis, de sigur vor fi fmprumutat.si cultul popOrelor
semitice, adeca cultul Baal, Milita si Astartea. De a-
ceia in timpurile din urma ale phganatateT Armenilor se
pare ctt era un feliu de sincretism in religiunea tor, si nu-
mai ast-feliti ne putem esplica, pentiu ce uncle familii
ebreesti care se aflati acolo Inca de prin secolul al 7-lea a.
Chr. au putut fot-si conserve cultul for iehovan.
Decadenta tuoralii. a poporulu!, provenitit mai ales din
practicarea cultului zeiteT Venus - Anaitis, uncle prostitutia
se considera ca un sacrificitt placut deilor, a fa.cut ca Ar-
menit aqind de o religie mai buna, sa-si pitrasasca, credin-
tele for vechi s1 sa imbratiseze en mare graba crestinismul.
6). Primele inceputuri ale increOnarei Armenilor.
Cele intiitu urine despre increstinarea, Armenilor se ivesc
deja de pe timpul Mantuitoriului. Pe timpul acela Armenia
se afla sub domnia proprietor set principi, dintre emit era
si Abgarus supranumit Nahama (negrul), domni mai intaiu
in Nisibis apol in Edesa, fiul lut Arsam Manovat, regele
Armenilor, care avu mai multe resbaie cu Trod Antipa,
voind sa-si intinda domnia spre sud. Din causa unor certe
de la tronul Persiei se duse si el acolo, uncle se bolnavi si
dupe cum ne spune tra,ditia eonservata de Moisi dela Corene
(lib. II, c. 29) ar fi avut o conrespondenta cu Mantuitoriul.
Intorcendu-se din Persia la Edesa, trimise un om eu o
scris6re catra Domnul Christos, in care lice el, ca audind
despre minunile ce le seversa el in Judea 11 raga sa
pAnti la el si s5,-1 tanuldulascii. Domnul instircina pre A-
postolul Toma ai respunde, asigurandu-1 ca, dupe inaltarea
sa va trimite pre unul din ucenicit set. Pe cand bibliote-
cariul si zugraful Hamm, care venise impreuna cu trimisul,
se incerca sti Ta chipul Mantuitorului, Domnul lua o ma-
brama si stergendu-se se imprimtt pe ea chipul seu. (Epis-
si
tai
visa
www.dacoromanica.ro

892 PRIVIRE ISTORICA. ASUPRA BISER10ET ARMENE
tola preeum chipul remasera in Edesa nand, in anul
944; -tar mahrama veni apoi in posesiunea Genovezilor
se pastreza ined in biserica St. Vartolomed din Genua).
Dupe inaltarea Domnu lut veni la Edesa Tadeu (in limba
Siriand Adai) unul din cet septe-elect, trimis de eiltrA, A-
postolul Toma invetand pre rege si pre poporul ceticel
it botez5, fu eel intatu episcop. Apot treeu Apostolul in
Armenia, hoteza pre regele Sanatriu, pre fitca sa Iii mult
popor instala de episcop pre Zaharia. Dupe Ire! ant muri
si Abgar, care sa dice ca trimise o epistola tai Tiberiu,
rugandu-1 ca se pedeps4sca pre Pi lat, fiind-ea a indrdznit
a condemna la mOrte pre nevinovatul Christos invita
a mijloci la Senat ca sat primesa, religia crestinit, ca reli-
giune de sta. Dupe mortea Abgar, fiui sea Anane se
into:51.8e tants! la paganism deereta mhrtea martirica asu-
pra Aden, dar curhd dupe acela muri si el (40 d. Chr.).
Si Sanatrue, un nepot a ha Abgar renunta la, crestinism
si cucerind Armenia sudicd ai o parte din Mesopotamia,
uncle (la Edesa) crutrt, numai partea femetasea din familia
1111 Abgar, cu tote prornisiunele date persecuta pre cres-
tin" Tadeu, care se dusese in Capadocia, se intOrse inapoi
fu Bois de tiranul, care nu crutd nict pre fitca sa pro.
prie. Tot in timpul acela veni in Armenia §i Vartoloineu,
care aduse Cu sine chipul Ante feciore, dar -fu restignit
din ordinul lui Sanatruc. Cu &mill suferi marte martirica
apostolul Iuda, impreund cu alt! uceniet. Fiind-ca urmasit
lut Sanatruc sit purtara tot asa de red Cu crestinii, de blind
shad ea nu ail putut salt esercite pe fata, cultul for, dar
negresit in secret si cu deosebire in partite acele munt6se
semAnta crestinisraulut incolti bine si prin sPeolul al treilea
dupe cum ne spune Eusebiu (H. E. II, 1) si Sozomen (H.
E. 6, 1) si alte insemnan armene, erestinismul era in flaire
tie si Inca nu era religiune de stat.
Cu tote ca stirile ce ni le a eonservat Moisi de la Cho-
rene tai cn deosebire corespondenta Int Abgar, nu se p6te
sustinea in fata criticei istorice, totusi pare 0, 'fie ceva ade-
verat In tots, istorisirea acdsta,. ('inc va nega cit Apostolic
n'ail respandit tesaurul invet tturel creOine #i afar din Pa-
lestina? In S-ta Scripturii, sa spune ca Apoitolul Pavel a
fort in Tars, tar Apostolul Petru in Babilon qi traditia ne
spune ca, cet-l-alts apostoli ati respaudit inv6tatura cre§tinii
.cu deosebire prin Asia. S'a pant deci ea Abgar sa pri-
si
si
si
§i
lot
si-1
lut
si
lut
si
si
Qi
www.dacoromanica.ro

PRIV1RE 1STORICA ASUPRA B1SERICET AkviENE 893
m6sca, crestinismul, tar urmasit seT din diferite imprejurari
-sa-1 persecute p.ana la inceputul secolulut al patrulea cand
lar6§i crestinismul deveni religie de stat.
7). IncrWinarea Armenilor.
Intemeierea ereltinismulul in Armenia ca religie de- stat
coincide cu timpul cand Sasani'jii inlocuira, pre Arsaciqi.
Romani! invingend pre Parti si daramandu-le cetatile prin-
cipals Ctesifon si Seleucia, Asaeqii au fog uriti chiar de
supusit for Partii si Persil. Chad Arsacidul Artaban al
IV-le, Itiptiindu-se cu Imperatul ('aracala si Macrinus de-
veni prisonier 4ornan, Ardsir Babegan, fiul lut Sasan sa
pe tronul persesc (226 d. Chr.). Sloe a restabili dom-
nia veche a Persiei, reorganise el _en putere ertnlime nu
numai armata si statul ci si obiceturile si religiunea statului
s611. Dogma zoroastrica formulate intiun sinod de magi si
presedat de Ardsir era singura lege a statulul sett 4,,1 tot'
acer, earl' nu s'ar fi supus el, trebtna st tr6eA prin foe §i
prin sabie, aau sa renunta la eredintele for eretice. Impre,
juraret acestia se datoreste ma' mult latirea crestinismulut
printre ArmenT, carit. preferati acesta religie bung, in loon!
celei irnpuse de Sasaci4i. Principit din dinastia Arsacililor
fiind bannitt de catra, furiosul Ardsir, sit refugiara la -ruda
for Cosrov, care domnea in Armenia. Et furl -bine pri-
miti de okra acesta; dar until dintre et intelegendu cu
trada pre bine facetorul sett Cosrov ucise. Ast-
fel Armenia veni in manele liu Ardsir. De si Anag fu bine
resplatit pentru fapta acesta totusi el nu putu st stea Inuit
in patria sa, find privit de tots ea un tradator. Doi urmast
at nefericitului rege trebuira spele pats, ce era asupra
dinastiel acestia; acestia fiira Dertad si Kricor, ambil ar-
sac*, carii devenira apot 441 sub numele de St. Tiridat
si St. G-rigorie Luminatortul. Dertad, fiul lut Cosroe, ine4
din pruncie a fort luat de un credincibs al case Ardavazt
Mandaguni si pus in sigurantii pe teritoriul Roman, fluid
crescut la curtea cersarilor. Ajungend la maturitate sa
lnpta el ImprennA cu Imperatul Carus in contra Sasanidului
Varanas II si in urma unei Vietorit la care contribui.mult
si vitejia liu Mandagunis, cttstiga tronul pitrintelul
In anul 287, al treitea a lin Deoclitian, a lost proclamat
de catra acest iniperat ca rege al Armeniet si domni, apot
urea
si
se
Ardsir,
sett.
earl
at
www.dacoromanica.ro

894 PRIVIRE ISTORICA. ASCPRA BISERICEI ARMENE
sub numele de Dertad II 56 de an!. La inceputul domniei
sale a lost nelinistit de lupta lui Galeriu in contra lux
Narses, fiul lui,Baranes II, care ocupase Armenia i in-
vinse pe Galeriu, dar in curand Deoelitian, care se afla a-
tune! in Egipet, adunand o armata putenica, o impati
in doug §i invinse pre Narses ; castigand Inca cinci provin-
cii, domni in pace de anul 297, de cand si Iberia fu
recunoscuta ca provincie Romani.
8). Saritul Grigorie Iluminatorul.
Pe sand Detrad crescuse la carte in zgomotul armelor,
del -1 alt principe, fiul lui Anag, fu nascut in ora§ul Artaza,
numit santa cetate, cad aci a predicat mai intaiu
a fost menit Inca din copilarie spre lucrurr marl. Mama
sa temendu-se de persecutor! a fug-it impeuna cu copilul
la Cesaria Capadociei, unde tura bine priuni(r de catre cres-
tinul Eutaliu, de ffica acestuia Sofia si ginerile sett Bur-
dar, hotarindu-se de a da pruncului educatie cestin4sca.
Episoopul Firmilian, prietenul Itu_Origen primi pre tenerul
Grigorie la catehumenat si in urma botezandu-1 II facu mem-
bru al religinnei crestine. Cesarea, dupe cum se p6te-
constata geogaficeste era situate in mijlocul Asiei midi si
servea atunei ca centru al respandirer invetaturef crestine
in tote partite. Pe timpul copilaie! lul Chirco vietuea
renumitul exeget ski tradueeror Simacus si rudenia sa in-
vetata luliana. Firmilian care lua parte mai la tote certele
religi6se se facuse renumit cu deosebire In eerta pentru
botezul eeticilor §1 era bine vOut de tot!, pastrandu-si
scaunul pang, la mOrte. Origen pe timpul persecutielor sale
flerlu mai mutt timp aici, unde lucra la exaplele sale ; Tar
Gregorie Taurnaturgul un adoato al lui Origen, asculta
aid prelegerile sale catehetice, puindu-le apor si in practica
pang ce fn alts ca episcop in Neocezarea Pontulm. Sub
ast-fel de impejuriti era cu neputinta ca junele Gregorie
se nu profite de ocazie ski se nu primesca o educatie demnk de
chemarea ss. Devenind in fl6rea vrastei se casetori en G
tenerfk erestina Maria, din care casetorie avu el do!
Dar cu tote ca lubea pe femela sa si pre copiii set forte
mult, dupe ce se rugara impreuna se hotarira a se des -
pri tot-d6una, spre a urma vocatiunel sale, pentru
care ardea sufletul serf. Juna Marie se retrase lute° ma-
Tadea,
pentru
si
fa.
www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORYCA ASUPRA BISERICEI ARMENE 895-
nastire unde'si crescu $i pre pruncul eel mai uric, tar
Grigorie fiind chtentat de o voce interne, se decise de buna
vote a se espune exilului, spre a pntea mai bine respandi
inveteturile evangeliei, voind prin acesta a sterge pata care se
afla asupra families sale din canna Dino' ulut tatalui sett. Fiind
ea pe atunci patria sa se afla intr'un limp de grea cum-
Om servind ca teatru a) resbottflui dintre pet* si roman!,
se hotari el a inveta despre cruse mai infant in Pont. Spre
a fi bine inteles de popor se servea el mat ales de semnul
sante! Cruel. Ori unde predica sa afla putina credit-10, tre
butalA sa to s to Crnce ca semn de deosebire. De act nu
Emma] eel din nou eonvertiti, ci chita insusi Chircor sa de-
clare., cu tot zelul in contra tuturor acelora, emit adorati
puterile naturel sub diferite forme, ()flat- Ai In contra ace-
-lora, carii ar fi creclut ca setnnul acela pre care-I propove-
duia el ar avea vre-o putere rnagica. De prin anal 297,
°data, cu incheterea pecei incepu neobositul misionar a face
cuceriri mart chiar in patria sa. Uncle se, arata el, dispa-
reail ca prin minune templele lul Ormuz, a Int Mihir, Ana-
hidei si in genere vorbind religia hit Zoroastru. Cu t6te
acestea i se opunea cultul magilor, fiind-ca era protejat de
autoritate. Evangelistul fu mult limp persecutat de magi,
emit vedeati ca prin nova religie Isi pierd din ce in ce mai
mult influinta in pope si mutt limp fu Omit in inchisore-
(dupe cum (lice traditia, intr'o gropa cu serpi); 'fine uee-
nicii lui afland it scdsera de acolo si astfel incepu iarasi
apostolatul sett si cu ma! mare caldure.
Agatanghel, ') istoricul regelm Tiridat, (lice a D-feu voi
ca acest rege sa faca o vonatore in imprejurimele Eriva-
nulul uncle sr. Intaini cu Gregorie, care-I predica despre
Christos, despre mantuirea linnet', etc. Dar fiul tut Cosroe,
crescut mat Inuit la curtea Romano, deli nu era cu totul
strein de cele ce -! vestea Grigorie, sA, aratti, Ore -cum in-
diferent si Inc e. nu deplin convins de cele ce i se spunea..
Dar indata dupe acela printr'o vedenie se convinsa el
ca acesta este vointa lut Dumne(Ieti si nn i se pate im-
potrivi. 0 cruse stralueitOre cu raze prea liunin6se s'a po-
gorit din ceriu Ei se infipse pe muntele Ararat de unde
lumina sa straluci asupra Almeniel intregi. Din momentul
1) SPle,cti Seriptores, Agatangelus, Agathangeli historia Arme
niae. Venetii St. Lazar 1284 (1835).
www.dacoromanica.ro

89-6 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA DISERICEt ARM NE
acela Tiridat deveni crestin, si fu botezat de crktrO. Santul
Grigorie impreuri, en tots curtenii set, poporul intreg primi
religia crestimi, tar Grigorie primi numele de Lusavorici"
(Luminatortul).
Dupe eum sit ',Tune in inseinnarile cronologice, acesta
se focu intre anii 300-303 aa erei crestine.
Din cele dise p na actin] reese lamurit e t crestinismuI
a pittruns in Armenia mai inainte de a se respandi in alte
Evangelisarea Armenilor s'a litcut prin predica
ciant si de acela poporul intreg intenn timp forte scurt si
dupe o mica opositie a parsisrauluI a venit la inchinarea
lul Christos si s'au pus in serviciul Cruces, Sf, gasesc urine
si de o improtivire a elementelor religiose etnice. Treeenct
Tiridate la cretinism, Grigorie a adus in tarsi o multime
de preoti crestint greet si sirieni ; de aci o rescolit a locui-
torilor din districful Daron ; Tiridates puse sabia in servi-
ciul Crucet, dar trebui sa, cada el insult find otravit de
magi. Intre acestea Gregorie etsstiga o positiune indepen-
dentrt in afacerile spirituale si chtar in cele lurnesti o ast-
fel de autoritate, ca starea acesta clerulut din Armenia
nu se pote asemana Cu starea clerului de nicairi, mai ales
la ineeputul secolului al patrulea. Este de observat rezerva
tut Gregorie in latirea crestinismulut, mai departe peste
margenile Armeniet si positiunea sa fata cu organizarea
Bisericei din timpul lui Constantin eel mare in Iniperiul
Roman. Gregorie remase in ambele privirt arm6n. Cand
santa Nunia converti in Iberia pre principele Miranus si
eti densul li tara sa, it sfatui a sfariima ehipul lut Ormuz
gi in locus a mine Crncea, dar nu se amestecit in organi-
sarea Bisericei sale. Tot aseminea si in timpul Marelui
Constantin and acesta it invita a lua parte la Sinodul I.
ecumenic impreund cu regele seti, el nu se duse singur, ei
trimise pre flub sat Aristace ca represintant din partea
Armenilor.
Moisi de Chorene esplica acesta rezerva, a but Gregorie,
clieend ca nu s'a dus de temfi, ca sa nu i se faca acolo
onoruri prea mart. In adever c1 nici unul dintre Terarhit
diferitelor biseriel nu avea meritele sale, ca sa fi convertit
un popor intreg la erestinism. Mai propabil este et Grigorie
a preferat sz rernAe in patria sa intr'un timp de agitatiune,
,cand sa ocupa cu consolidarea si organisarea Bisericei sale;
si apoi in Conciliu se aflau balbati emiDenti si bine ver-
prin-
a
www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTOR1CA ASUPRA BISERICP1 ARMENE 891
mitt in speculatiunele teologice, ea: Atanasie, Marcel tfi
Eusebiu, carii jucarfi un rol forte insemnat acolo. Vocea
acelor dot principi arsacizi in conciliu ar fi fost p6te nebrt-
gata in semii, mai ales eft, in acesta lupta intelectuala sa
cerea o mare forta dialeetica de care et nu prea despunea..
Et convertisera poporul mai mult prin autoritatea for de
cat prin puterea convingerei; gi in fine p6te, ca datorind
*i until *i altttl Romanilor recuno§tintrt pentru serviciele a-
duse patties for sa terneait sit nu li se impue 6re-care sit-
prematie on pt erogative ale Bisericei grece*ti asupra eelet
armene. Dar o slabire eat de mica, a autorita(el stir Grigorie
ar fi fost forte periculOsa atunci eand cre*tinismul abett
prinsese radacini in Armenia. Aristace aduse en sine anti-
colele credintet care se formulary in Sinod fora indatrt
primite, §iyera *i natural, mai ales- es poporul acesla nu
de mult convertit era eonvins despre fiinta supranaturala
duanneqeesca a Mantuitorulni no tin. De aseminea tai
episcorii de prin prejur Iacob din Nisibis, Eutaliu din
Edesa, Ion din Persis, Leontie d n Georgia favorisau eon-
templarea supranaturala a stir D deu ceia ce convenea mai
bine asiatilor de cat a mai rationa asupra unor lucruri
nepetrunsa de mintea omenesca. Armenii Inca din timpul
ltii Gregorie an fost eel mai inverlimata contrail at Aria-
aiilor. Nu prectint facea Atanasie, cautand a-I convinge
prin argumente-viintifice, el Fasara speculatiunea la o parte,
cela ee nieT nu se potrivea eu un popor munten cum craw
Armenii, i piiveau pie Christos mai mult empiric, a*a
precum sa*i arrttase ea flail lut Dumnelen, eel restignit,
care necontenit face minuni prin Crucea sa. Poporul ne-
fiind Inca destul de cult spre a pricepe insetnnatatea mis-
tica a acestut semn al cre*tinismului preutinua nefiind
destul de forte spre a esplica invetaturile Mantuitorului
nostru in t6ta intinderea lor, poporul se multamea de-ocam-
dart cu formele esterne ale cultulul >7i puterea rninunilor.
Acgsta cu atat mai mult cu cat nice nu puteau ceti S-ta
Scriptura in limba Ion, nefiind inventate inert literilc ar-
mene cartile neavendu-le traduse sa folosan unit
de cele siriace tar altii de cele grece*ti.
De altmintrelea nu lipsan *i aid 6meni, eat-il sa se ocupe
cu *tiinta. Cultura greca patrunsese aid odatit cu cre*ti-
nismul, i rennmele eel mare al qe6lelor din Cesarea, Efes,
Antioltia, precum i Constantinopole care atunci incepuse
.ante
Qi
si
of
www.dacoromanica.ro

1891 12

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (13)

Similar to 1891 12

Similar to 1891 12 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1891 12