1901 09

sGF
BISERIC A
ORTHODOIA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastiga_
A ---
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI ABTOCEFALE ORTODOXE
BOMBE.
7
ANUL AL XXV -Iea, No. 9.
=C24,MBRIB_
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Betleemul. 809
2 Bibliografia greca. ..... . . 821
3 Istoricul cercetarilor asupra Simbolulul
apostolic. 843
4 Crestinismul folosele aduse de el o-
menirei 864
5 0 mica escursiune asupra numerulul car-
tilor canonice al V. Testament. . . . 881
6 Cate-va notice asupra arhitecturel cre§-
tine. 890
7 Cronica Bisericesca, 899
8 Dare de sepal. 918
9 Biserice§t1. 924
10 DonatiunT 925
II
BUCUREVTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERIOETI
1901..
in
iCAL/
.
.
SECTIA. JSTU
7- 79j
7,*%
gi
. . . . . . .
. . . . .
. .....
www.dacoromanica.ro

ANUL XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No.
BETLEEMUL.
'Me ora§ele §i locurile Palestine!, amintite in cartile sfiate
§i ma! ales In istoria evangelic& sunt importante §i de fo-
los pentru not cretini1 a le cunNte sat a §ti macar ceva des-
pre ele, cad tote se conlega cu fapte §i Intamplari din vieta
Domnulul nostru Iisus Christos Si a sfintilor se! Apostoll.
Sunt ins& intre acestea unele cart au o deosebita impor-
tant& Si stet in cea ma! strInsa legatura cu vieta Mantui-
torului. In numerul acestora avem: Betleemul, Nazare-
tul §i Ierusalimul.
Aceste trei orw fiind strins legate cu istoria evangelic&
§i cu cele mai mar! intamplari din vieta pamintesca a Man -
tuitorulu!, sunt, putem dice, locurile sacre, locurile cart me-
rit& o deosebita atentiune din partea credincio§ilor, cad nu-
mele for sta in cea mai stens& legatura cu tot ce credin-
clo§ii ad mai stump din intAmplarile vietel Domnulul.
Betleemul este locul uncle Domnul se na§te. Nazaretul,
este locul and el trae§te §i 41 petrece tot timpul vietel sale,
pans in momentul and Incepe predica mantuirel, adic& vieta
9.
www.dacoromanica.ro

810 BETLEEMUL
sa mesianica. Iar Ierusalimul, cetatea ce sfinta, centrul vie-
tel religiOse si morale a monoteismului Iudaic, pentru nol
cre§tinii, este locul cel sacru i scump, cad aci, In el, s'a
sevirOt marele mister at mantuireI intreg genulul uman. Aci
pe monticulul Golgota, Fiul §i Cuvintul lul Dumnecleti, su-
fera mOrtea pre truce, spre a expia pacatul lul Adam, im-
pacand pre om cu Dumnecleti, readucedu'l Tara0 la Dum-
necleti, a'L cun6§te prin sfinta invetatura descoperita de Cel
cracificat §i a putea face voea sa cea sfinta, cuprinsa in
acest evangelid.
Cate treile aceste orw cuprind traditiunl insemnate, sacre
§i scumpe cre§tinilor. Betleemul se 1ega cu Inceputul vie
tei Mantuitorului, cad Fiul lul Dumnecleti se naste in acest
oral. Prin nWerea sa 11 inalta in fata lumel qi 1 cinste§te
facendu-1 pentru credinclosiI sei un loc insemnat §i vred-
nic de admiratiune. II face scump §i sacru pentru credin-
c1o§1 crqtinii, vrednic de a fi cunoscut; cad in el se in-
cepe realisarea Tainel celel din veac ascunsa §i de Ingerl
ne§tiuta, mantuirea 6menilor. Ca.nd dar ast-fel este Bet-
leemul, cum sa nu se intereseze crestinii de locul uncle
Domnul s'a nascut?
Nazaretul la rindul sell, este locul de origin& al sfintel fa-
milil; este locul unde Domnul .I-a petrecut cel 30 and al
vietel sale, adica tot timpul vietel sale, pana a inceput a
predica Evangeliul seil. Cate traditiuni dar nu se lega cu
acest loc, unde Domnul 'I-a petrecut apr6pe intrega sa
vieta? Cum sa nu presinte interes pentru not creOnil acel
lod care s'a Invrednicit a primi §i a da adapostire timp de
30 and Fiul lul Dumnedefi, pogorit din ceruri pentru a ne
mantui ?
Dar data Betleemul §i Nazaretul coprind traditiunl pre-
tiOse, scumpe .7i sacre pentru nol creOnil, unul ca loc al
na§terel Domnulul, lar cel-l-alt ca loc at copilariel §i vietel
sale, Ierusalimul nu le cedeza intru nimic prin importanta
www.dacoromanica.ro

BETLEEMUL 811
si insemnatate, cad el este locul unde Mantuitorul a se-
virsit mantuirea Omenilor.
In Ierusalim Domnul venea in fie care an ca copil cu
parinW set, dup& obicelul iudeilor; tar In eel trey din urma
ant al vietet. saIe, timp care coprinde activitatea sa me-
sianica, el venea aci regulat cu sfintil set Apostoll pentru
a serbAtori Paste le. Aci in ultimul an 'st avea central ac-
tivitatel sale. Aci, In acest oras in ultimile sale Mile 10 face
intrarea sa triumfala ca Mesia, si ast-fel este intampinat si
primit de popor, si mergend in templu, i se canta imne de
laudb. ca Fiulut si trimisulut lul Dunanelet. Aci institue sftnta
Euharistie si aci se desfasura vinderea, judecata si condam-
narea sa la mOrte Aci, pe muntele Golgota, sufera. mOrtea
pre truce. Aci se sevirseste si stralucita sa inviere din morti,
a treia cii de la ingroparea sa. §i tot Ierusalimul este lo-
cul, care are pan& in cliva de asta-di In sinul seu mo-
mentul datator de vieta din care Domnul a tnviat din
mortt.
cat de insemnate, scumpe si sacre trebue sa ne fie none
crestinilor aceste locurt! Cat interes trebue sa ne presinte,
cand stim ca in ele s'a sev1rsit cele mat marl Intamplart
si and cund-Sem ca de ele este legata intrega vieta pamtn-
tesca. a Domnulut.
Chlar aceste putine cuvinte ce am spus sumaric despre
ele, invedereza indestul cat de important& si necesar& ne
este cundsterea for mat de aprOpe, data nu pentru alt ceva,
cel putin pentru a satisface o dorinta pidsa, care fOrte mult
contribue a edifica moralminte pe credinclost.
Pentru acesta in precliva nasterei Domnulul, vom da aci
dre cart notice istorice 0 geografice despre Betleem, locul
unde s'a nascut Domnul, tin endu-ne de amintirile si des-
crierile biblice facute despre acest oral si de relatarile pa-
rintilor si scriitorilor insemnatt ce ail amintit despre el.
Betleemul numit si Eirata este unul din cele mat vechl
www.dacoromanica.ro

812 BETLEEMUL
ora§e, cad 40 urea origins pang la timpurile patriarchale.
Despre el se face mentiune in cartea Facere11) §i d'aci ve-
dem amintindu.se si in cele-l-alte scrieri ale Vechiulul Tes-
tament 9). Betleemul se ilustreza mal intalt prin mOrtea lui
David, cad acest mare imperat se na§te in acest ora§ pe
la finele secolulul al XII sad primil anI al secolulul al XI
inainte de Iisus Christos 8); Si aci, in imprejurimile Betlee-
rnuluI, 40 petrece anil copitariel §i al tineretei ca pastor,
de unde in urrna, se urea in mod glorios pe scaunul regal
§i domnete teocratic asupra intregului Israil mai bine ca
40 anI.
Betleemul insa devine obiectul preocuparei generale In
Iudeea de la secolul al VII inainte de Iisus Christos, adica
din timpurile profetulul Miheea. Acest Profet intre eele-l-alte
profetil ale sale cu privire la Messia, are una in care pre-
lice local unde se va na§te §i afirma. ca Manthitorul, ma-
rele povetuitor al lul Israil i al intreg genulul uman se va
nate in Betleem. Cuvintele profetulul Miheea sunt urma-
tdrele : qi to Betleeme casa Jul Efrata, imputinat
1) Comp. Genesa XXXV, 19, XLVIII, 7. Se pare el vechinl name
al acestul (Hato ar fi Post Efrata precum resulti din locul Genesei citat
mai sus. Se mai numeqte Betleemul _Wei (comp. Judee. XVII, 7 9;
XIX, 1, 2, 18; Ruth. I, 1, 2. I Sam. XVII, 12) ea fiind sitnat in tri-
bul lul Iuda cii spre deosebire de un alt oraq en acelaq name situat in
tribill lul Zabnlon (comp. Iosna XIX, 15). Etimologioeqte este compus
din cuvintele ebraice bet =easa qi lehem = palne, aga in cat insemns
easa piling. La seriitori nu arare on Ora qi numele de orafal safi
cetatea Jul David, pentru cuvintul ea acest rege s'a nfisent aoi Ili aci
loeniat in deosebi eel ice se trageati din el (comp. Ruth. I, 1, 2; I Sam.
I 12).
2) Comp. Jud. XVII, 7, 9; XIX, 1, 2, 18; Ruth I, 1, 2 etc.
3) Anul nagtereI regelni David nn se fotie en precisiune, preenm d'a-
semenea an se citie esact aid timpul dud el a domnit. Se 'tie cii, s'a
nasent in Betleemul Indei si awl() a eresent, a eopilarit toi ql-a petre-
cut primil ani al vietei sale. Diva aceea ca s'a flout rege in Impre-
jurarI cu totul exeeptionale urmand lui Saul gi fiind al doilea rege dnpa,
infiiatarea regatulnI in Israil. Apol, ea a domnit glorios 40 ani, qi acesti
40 ani cad dupe tots probabilitatea intre anil 1055-1015 inainte de
liens Christos.
www.dacoromanica.ro

BILTLERMUL 813
esti a fi Intru mills Iudei, dintru tine va leqi mie
ca set fie ea petenie (peva Niter) lul Israil, qi leqirile
Jul din inceput, din Vilele veaculu19.
De la acesta epoca Messia cel asteptat, conform profe-
tiilor se stia ca se va paste in Betleemul Iudel, in acel loc
unde s'a nascut si Regele David, din neamul carula urma
a fi si El.
Nasterea darn a regelul David si asteptarea poporulul Is-
railtean ca. Messia se va naste in Betleem, faceat impor-
tant si insemnat acest mic oras, care de altmintrelea nu
avea nici o importanta, nici prin positiunea sa, nici prin
numerul locuitorilor, nici prin avutifle sat pro lusele sale
deosebite.
Dar bit& insemnatatea, in deosebi, 1-o da profetia lul Mi-
heea, a adica na§terea lui Messia va avea loc aci.
Iconomia dumnecleosca insufla profetulul ideea ca Messia,
urmand a se trage din neamul imperatesc al lab David, se
va naste in acela§ loc unde s'a nascut si acest strabun al
set, bar profetul a intrupat ideea si a comunicat-o Iudeilor
prin cuvintele cc am aratat mal sus, fericind acest mic si ne-
insemnat oras pentru marea onore ca se va invrednici a
primi in sinul set pe asteptatul poporulul si al neamurilor,
pre cel preclis din veac. D'aci tOtaa insemnatatea si impor-
tanta Betleemulul.
Na§terea supra naturala a Mantuitorului nostru in Bet-
leemul ludel, o istorisesc Evangelistil Matel si Luca in mo-
dul urmator.
Mathel dice; «Ear nasterea bib Iisus Christos asa at fost:
«ca fiind logodita muma lul Maria cu Iosif, mal inainte de
«a se lua el, s'aii aflat avend in pantece din Duchul Stint.
«Iar Iosif barbatul el, fiind drept si nevrind M., o vadesca
«pre ea, at vrut pe ascuns O. o lase. §i cugetand el acesta,
1) Miheea V, 2.
www.dacoromanica.ro

814 BETLEEMUL
(eat& ingerul Domnulul prin vis s'ati aratat lul clicend: lo-
(sife, fiul lul David, nu to teme a lua pre Maria muerea
eta, ca ce s'a nascut intrInsa din Duchul &int este. *i va
tface flu, vel chema numele lul Iisus, ca acesta va man-
(tui pre norodul sal de pacatele lor. lar acestea tote
(facut ca sa se plinesca ce s'au clis de la Domnul prin
(profetul ce data Fecidra in pantece va lua §i va
(nasce fid. §i vor chema numele lul Emmanuel, ce
cuit cu nol Dumnecled. i sculandu-se losif din, somn, ati
elacut precum au poruncit ingerul Domnulul, §i a luat pre
(muerea sa. i nu ad cunoscut pre ea, pana ce au nas-
cut pre fiul sed, cel intald nascut, §i au chemat numele
«lui lisus).
lara dad. s'a nascut Iisus in Betleemul ludeil 1).
Iar Evangelistul Luca, istorisind marea minune a Intru-
parel Fiulul §i Cuvintulul lul Dumnecied
alt fost in qilele acele, porunca de la Cesar
(August sa se scrie WO. lumea. Acesta scrisdre intaia s'ad
4facut domnind in Siria Kirined. §i mergead tot' sa se aerie,
(fie carele in cetatea sa. i s'all suit si losif din Galilea,
(din cetatea Nazaret la ludea, In cetatea lai David, care
(sa chema Betleem (pentru ca era el din casa Si din se-
(mintia lul David) sa se scrie cu Mariam cea logodita lul
(muere, fiind grea. i au fost cand erad el acolo, s'-ad
(umplut Odle ca sa nasca ea. i ad nascut pre fiul seu
(eel intaid nascut, §i Fat infapt pre el §i culcat in
desle, pentru ca nu avea el loc la gazda.
qi pastor' era intru acesta lature petrecend, si pazind
(strap de nepte In prejurul turmei lor. i lata, ingerul Dom-
(nului au statut inaintea lor §i slava Domnulul au strelu-
«ea imprejurul lor, Infrico§at cu frica mare. *i le-au
41;lis lor ingerul: Nu ye temeil, ca lata vestesc voile bucu-
1) Mathel I, 18 24, II, 1.
i
s'ati tai-
dice:
s'au
-
dice:
<Bi egital
rail
pi
www.dacoromanica.ro

B STU EMUL 815
(rie mare, care va fi la tot norodul, ca s'ad nascut voue
4astA-cis Mantuitor, carele este Christos Domnul in ceta-
«tea tub David . Si acesta va fi voile semn; aflaveti un prune
«inftt§at culcat in esle. Si indata§i s'att lacut impreuna cu
«Ingerul multime de Oste ceresca laudand pre Dumnecled
4ri gicend: Slava intru eel de sus lul Dumnecleti, i pre
«pamint pace intru omenb buns voire. Si ad fost data s'ati
«dus de la dan01 ingerli la ceru §i dmenif pastori ail clis
unil catre altii: Sa mergem pana la Betleem ca sa vedem
«cuvintul acesta ce s'au fault, carele Domnul ail aratat none.
«Si au venit degraba, §i all aflat pe Mariam §i pre Iosif §i
«pe pruncul culcat in esle. Si ve4end all spus -pentru cu-
«vintul ce se graise for de pruncul acesta, §i totb cel ce
«aft audit, s'au mirat de cele ce s'ad clis de pastoril catre
«dan01. Iar Mariam p6zea tOte cuvintele acestea, punendu-le
«intru inima sa.
«$i s'all tutors pastoril slavind §i laudand pre Dumne-
«Oil de tOte cele ce all audit §i all veclut, precum s'ail
4clis catre danqii} 1).
Precum se vede din cuvintele Evangelitilor, Mathel, este
dominat mai mutt de ideea d'a arata nWerea supra-na-
turala a Domnulul, §i istorisind nasterea, insists in deosebb
asupra acestui mare Mister. In cat priveqte locul naqterel.
presupunendu-1 ca deja cunoscut cititorilor set, II arata pe
de o parte pentru a confirma messianitatea lul Iisus, ra-
portand profetia lul Miheea 2); bar pe de alta pentru a trece
la un alt fapt mare §i insemnat care sta in strinsa lega-
tura_ cu naVerea Domnulub, adica inchinarea magilor din
resarituri i furia regelub Irod cand a audit despre na$erea
1) Luca II, 1-20.
2) Se vede A profetia luI Miheea, despre naqterea lul Messia in Bet-
leemul hula, era f6rte populara gi forte cunoscutii. Indeilor, in cat E-
vangelistul, o raporto, in mod indepedent fir& a se sine de textul a
literal. D'acl mica qi aparenta deosebire intre textul profeiel raportat
de Evangelist foi textul euvintelor profetulni Miheea.
www.dacoromanica.ro

816 BETLEEMUL
lul lisus, a cam% perdere urmarind-o a dat ordin se ucida
tot1 pruncil din Betleem §i din 1mprejuriml, and s'a facut
acel infrico§at macel, despre care vorbe§te Evangelistul Ma-
the! in Evangeliul WO).
Luca 'Ina istorisind na*terea este dominat de ideea ca
s'a nascut in Betleemul Iudel, 4i ca aci nascendu-se 'I'a a-
ratat de la inceput marirea sa, prin prea marirea ce I-ail
facut'o puterile cere§ll, earl aft vestit §i pastorilor din tin-
prejuriml bucuria cea mare a na§terel in! Messia, Mantui-
torn!, ca cu total bucurandu-se sal prea maresca.
Aci dar, in Betleemul ludel, in cetatea numita a lul David,
s'a nascut Domnul.
Dar Evangelistul Luca, istorisind na§terea, arata ca cu
ocasiunea acelel inscrierl sail catagrafierl generale a popu-
latiune1, la Betleem, grb.madela era aka de mare in cat sfinta
familie nu a gasit Joe de gazduit in oral. El spune ca at
fost nevoid sa remana la margenea oraplul, adapostindu-se,
ca Omen! saracI Si fara mijlOce Intr'dpe§tera, unde eras i §i
animale, §i aci implinindu-se qilele facerel, sfinta FecIOra a
nascut. Evangelistul mai adauga ca acesta a fost semnul,
dat de Inger pastorilor, pentru a cum5§te pruncul, ca,"1 vor
&I'M, in iesle, cum l'ati i gasit.
Evangelistul Mathel, pe de alts parte, istorisind ca na-
terea a avut loc la Betleem, §i aratand ca ail venit la Ieru-
salim a se 1nchina noulul nascut Messia, Domn §i Imperat,
magi! din resaritur1, spune ca regele !rod s'aft turburat forte
mutt de acesta §tire. El adaugo. ca Regele a ordonat con-
vocarea Sinedriulul pentru a afla local unde urma sa se
nasca. Messia, §i Sinedriul 1a spus ca, in Betleemul Jude!,
cacl a.a predisese profetul Miheea 2). Evangelistul arata in
1) Comp. Mathel II, 13-18,
2) Intre cuvintele raportate de Evangelist, ca raspnns dat de sinedrin
lul Trod gi textul profetiel mut Miheea, exists, preoum am aratat mai
sus o mica deosebire sat nepotrivire care a dat nagtere la forte mate
www.dacoromanica.ro

BETLEEMUL 817
urma cum Irod a hotartt sä pIardl pruncul noti nascut, §i
cum pentru a'l putea afla a ordonat uciderea tutulor nouilor
nascup din Betleem §i din tot tinutul din- prejur.
Implinindu-se ast-fel profetia lul Miheea §i Messia cel a§-
teptat nascendu-se in Betleem, acesta localitate istorica deveni
§i mal Insemnata, mal ales pentru cel ce ad credut in Iisus
Christos. Cre§tinil in deosebi Pat considerat §i II considers
ca un loc sacru §i stump §i fOrte de grabs, pe§terea care
s'a Invrednicit a primi pre CuvIntul in! Dumneded intrupat
a fost transformata In templu maret, ridicat spre a fi Si a
servi ca loc de Inchinare §i veneratiune pentru credinclo§t
Ast-fel micul §i neInsemnatul Betleem, onorat in Vechiul
Testament comp. Math. II, 6., prin na§terea lul David §i
ridicat la o deosebita Insemnatate prin cuvintele profetuluT
Miheea, devine de fapt Insemnat §i prea marit prin na§te-
rea MantuitoruluI in el.
Topografice§te. Betleemul este situat pe o colinrt Wahl
spre mieza-di de Ierusalim, departe ca 10 chilometri
Scriitoril vechi cart au vorbit despre Betleem §i descri1
positiunea sa nu sunt de acord asupra departarel acestul
ora§ de Ierusalim. Ast-fel losif Flavie pune, intre aceste
ora§e, distanta de 30 de stadil; Iustin filosoful §i martir,
36; Tar fericitul Ieronim spune, ca, de la lopi la Betleem
sunt 46 de mile 1).
disentiuni. lin4i at mere plat acolo in alt srt acme pre archiereil yi
arturaril popornlni cO. at falyifioat cuvintele profetulni; dar o ast-fel
de disentiune in sine este zadarnid, sat eel putin ea nu presinta mai
niol un interes, eind se ctie ca sensul yi fondul profqiel este Imlay on
intelesul ouvintelor raportate de Evangelist ea rbspnns al archiereilor
yi arturarilor yi dud se ;die el ideea dominant/ yi de ogpetenie a pro-
fetulni a fost s6 arate ort Messia se va nayte in Betleem, wee, ce resulti
yi din cuvintele Evangelistulni. Apol mai avendu-se In vedere cit mesa
profetie devenise forte popularl, pentru a era forte insemnat/ yi toti
se interesa de ea, se intelege de la sine el sinedriul a raportat-o dupli
sensnl el, flrl so. mai tins sem& de insuyi ouvintele propril ale profe-
tulni. (Comp. Gratins coment., la profe!iile Jul Miheea).
1) Compel% Iosif Flavie Antichit4ile Indaioe, cartes a 7 oap. 10.
Instin. filosofnl yi martir Dialogul on Indeul Trifon cap. 7. Ieronim de
soriptoribus eolesiastiois I, 7.
www.dacoromanica.ro

818 BETLEEMOL
De sigur acesta nepotrivire in acele timpurl putea sa alba
loc, cad, nu existati drumurl cari sa lege prin o tale drdpta
si practicabila aceste orase. Asta-c11 Ins& de la Ierusalim la
Betleem este una din soselele cele mai frum6se ale Pales-
tine!.
Prezicerea profetului Miheea, anunia pur si simplu nas-
terea lul Mesia in Betleem. Evangelistil narand nasterea, a-
rata ca Manttlitorul s'a nascut in Betleemul ludel, afar& din
oral, in o pestera. Locul acesta de si nu apartinea orasu-
lul, el Ins& era Jana el ca si nedespartit. Fericitul Ieronim
spune ca pestera in care s'a nascut Domnul, era situata In
partea de miaza-di a orasulul Betleem, nedespartita de oral.
Acelasl lucru it afirma si marele istoric Evsevie Pamfil.
Istorisirea evangelica despre nasterea Mantuitorulul in-
tr'o pestera, unde sfinta Familie s'a putut adaposti, and
au venit la Betleem, cad n'ati putut gasi alt unde-va un
loc de asil din causa multimil ce se gramadise in acel
oral, cu ocasiunea catagrafierel, ce se facea, este confir-
mata de toil parintiI bisericesti posteriori si in decursul tu-
tulor secolilor se confirms pang in cliva de asta-cll.
Gramadela, spun sfintil parintl, pentru a interpreta, cu-
vintele Evangelistllor, era asa de mare in cat sfinta Fami-
lie, n'a mal gasit nicl un loc de adapostire in oral, si asa
au remas la marginea oraculul, si au fost nevoiti a se a-
daposti, in o pestera, la o lalta cu animalele, §i acolo Sfinta
Feci6ra a nascut, infasind pruncul si punendu'l in lesle unde
Pad si gasit pastoril ce venisera a i se inthina.
Locul acesta era sub un deal mare, precum si asta-c11
se vede. Sfintil parintl ne dal multe descrierl amanuntite
asupra lui. El spun ca avea adincime ca de 40 piciOre si
latime ca de 12, la intrare, si cu cat mergea catre fund
se tot ingusta, cum de ordinar sunt aprOpe t6te grotile sa-
pate sub dealuri.
Fericitul Ieronim, a avut o deosebita veneratiune eatre
www.dacoromanica.ro

BETLEEMUL 819
acest loc. El a stat acolo mult limp, §i a lasat cu limbs
de mOrte sa fie inmormintat acolea Tanga locul unde tra-
ditiunea arata pan& asta-ail locul na0erep Domnulull), is-
torisWe ca imps ratul Adrian ar fi voit ca locul acesta sad
mai bine dis cele intamplate acolo, sa se ulte. El a ordonat
A. se planteze o padure §i sa se ridice un altar in onOrea
deulul Tamutz sed Adonis, ass in cat la diva serbatorirei
acestul idol ru§inos §i imoral, printre copaciT §i zidurile ri-
dicate sa se auda canturile obscene §i bocetele nenoroci-
tulul amant al Venerell).
De sigur ca fericitul Ieronim a cunoscut, sad a audit vre
o traditiune veche In acest chip, si nu este de mirare ca
imperatil romans din aceste timpurl, cart se silead prin orl
§i ce fel de mijldce sa face sa dispara orl si ce amintire
despre lisus Chrintos, sa fi facut si pe Adrian sa se fi gan-
dit la ass ceva, Wsa nimeni nicl o data n'a auzit §i n'a
cunoscut vre o ast-fel de padure §i altar In aceste locurl.
De altmintrelea, din istorie se tie ca. Adrian a fost mat
pornit asupra Iudeilor, cart i a facut multe neajunsurl
In Palestina, de cat asupra cre0inilor. Dar chiar dace 10
propusese a§a ceva, nu a adus la 1ndeplinire, cad nicl
chiar fericitul Ieronim nu aminte0e despre vre un cult sat
serbare a acestul idol pagan sad a vre unul alt zed acolo,
Inainte de timpurile sale. i dad acesta nu a putut avea
loc Inainte de timpurile sale, dupa aceea, cand ad Inceput
timpurile gloridse ale creOnismulul, nu a putut fi profanat
sad pangarit de nimen1 acest 'loc. Traditiunea este continua
§i cu trite nenorocirile ce ad mai putut tree preste locnrile
sfinte, pe locul na§tereI Domnulul maretul templu ridicat de
1), Mormintul fericitnlul Ieronim ping in Tina de astii-41 se eonservg.
In aceea biserieli care enprinde loonl naqterel Mintuitorn1n1( obi pe
aehta pesitera sf. Mamie Constantin on mums sa Elena, a ridicat nn
flumes cii mil,reV templu, care, de qi deteriorat, se oonserva Villa ast&-4.1.
1). Ieronim ep. ad. Panlinam.
www.dacoromanica.ro

820 BETLEEMEIL
Constantin §i mama sa Elena se conserva pans asta 41 sisi
este ca loc sftnt pentru adorare credinclo§ilor.
Asupra mArimel sat numerulul locuitorilor vechlulul Be-
tleem, nu avem aprOpe nicl o *tire, Did din datele biblice,
nicl de la sfintil pArintl al Bisericet
Din Biblie se tie ca era un oras mic §i neinsemnat §i
a devenit important, precum am aratat, mal Intaid prin
faptul, el In acest ora§ s'a nascut David, §i prin profetia
lul Miheea, ca ad se va naqte Mesia.
De altmintrelea §i asta41, Betleemul este mal mult un
sat de cat ora§. Asta.-41 el nu numera de cat 3000 locui-
tort In majoritatea for cre§tint cart se ocupa cu facerea
ic6nelor lucrate mai ales in sidef.
I
D.
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREACA.
Am intreprins Inca de mai mult timp adunarea
§i analisarea cartilor grece§ti, tiparite in tara §i afara
din tail, i care sunt imprimate cu ajutorul banesc
al Romani lor. Din aceste publicatiuni, in majorita-
tea lor, duper ce le daii titlul complect in grecete
§i-1 traduc §i in romane§te, am extras din pretetile i
dedicatiile lor, din continutul lor, t6te partile privi-
tOre la Istoria nOstra nationals, laica i bisericesca,
in scopul ca aceste materiale positive sa p6ta fi cu-
noscute §i intrebuintate de catre cei ce se ocupa cu
Istoria nOstra. N'am facut publicarea tuturor cartilor
Greceti chiar din tara, cand acelea nu cuprindeau
nici un interes pentru noi; fiind-ca on -cine le pOte
vedea in autoril Greci, ca Zavira, Papadopul Vretos,
Satha, Paranica etc. Scopul mei a fost de a dovedi
cat de mult ail sacrificat Romani' pentru popOrele
din Orient, de sub jugul turcesc, grece on grecizate
§i cat de tare era respandita intre Romani limber
www.dacoromanica.ro

822 BIBLIOGRAF1A GRECA
greca, mai ales in patura mai inalta sociald Aceste
publicatiuni ail fost tote §i in manile Romanilor §i
s'aii folosit cultivendu-O mintea i imbogatindu-§i
cunotintele. MaterMlul extras are o mare vabire §i
pentru istoria generala a cultures la Romani in sec.
al XVII, XVIII i parte din al XIX. Multe din a-
ceste carps le-am gasit in fosta Biblioteca a Statulul,
alipita astach la Biblioteca Academies Romane, apoi
la Academie i o parte din ele sint proprietatea mea.
Sper ca acesta publicatie va interesa cu deosebire
pe cititoril Revistei ( Biserica Ortodoxa) , pentru ca
mai tote sint de cuprins religios, polemic .§i moral.
Publicarea o fac cronologic, cat e posibii, spre
a se putea surprinde mai bine micarea culturala. din
seculii trecuti.
Primiti ye rog, lubiti cititori, cu dragoste cre§tina
aceste mici ostenele ale mele, ce le am depus in
(Vele libere, pentru desgroparea materialelor invechite,
privitore Ia Istoria Tare! Nostre, §i fits sanato0.
Din Dositeit despre tiparul grecesc In Iasi.
'Ev ITEL XLAIOCrtili gotxoatocruii 6yao7ixoaTili dvte4 etc rviatov xai
ESOrcE; Tan piv Mol3a6ok Tonov Exonac, toys Si Daqvac 06,
xae6p.E6a rip) xapSigcv. '0 Si .9164 6 Tibv xali6v dpxily6c, xai TS-
Aettot*, pipet tr.tv BA &Xov swat tepoiA6vaxov Todvop.ot Dirrrpopecvn,
xat SiSO[LEV atrriii iEax6ata roma xai xorracrxeuecEst linov xcctv6v.
Kai Si SiSop.ev alrriii eivaldp.a-ca xai xaptia xal T6 PiaeGIV TO5
NEXT2p(011 xaTa Tilc &NO-14 tai liana Itif.LICO1J.019 xai. nap' AniSa
TWROUTCC% 6 xat StEveep.u.p.Ev TOT; Mkt el8WPO8O*04. ''CIPOYI 8i
lip.iv TIuxi, t6 Tcp&ma xai iv 'ASpavdnolei eOpeax6p.evoc TcP xt-
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GrulcA 823
Itoom Tcji itaxocrtocrcii 6y8oivoatcji TpiTcp fret lottatgaccp.Ev xapTia
et4 nacrtov xc 186xccp.ev tcj TUTccp xca tb TO Eup.ec4v ()sacra lo-
Arts PEGEov, Tr) 4avTec bctcrToXtic xai tc Ao(occc (30e6d8a1).
«In anul una mie vase sute opt-rjeci find in Iasi si v6-
ca Moldovenii au tipar, iar Grecil nu, ne ardea la
inima. lar Dumnedeti con lucetorul celor buni vi savirsitorui
ne adusa un Vlah leromonah cu numele Mitrofan vi 1-am
dat vase sate de lei si pregateste un tipar not. i 1-am dat
lui de cheltulala si hartie si cartea lul Nectarie asupra in-
cepetoriei Papei 1-0 trimitern vi peste nadejde (asteptare) se
tipareste, pe care o am impartit tuturora in in dar. Ni s'a
parut noua placut lucrul si aflandu ne in Adrianopol la anul
una mie vase sute opt-deci si trel, am trimis hartie la Iasi
si am dat la tipar si cartea lui Simeon al Tessalonicului,
scriind epistole vi lul Duca Voda). In acesta pericopa ni se
da data positiva a infiintarei tipograflei grecesti la Romani.
lata cea intalii carte grecesca tiparita in Moldova, la Mo-
nastirea Cetatuia.
I) Ton p.axaptanicrou xcci crocpcosecTou flatpacpxoy TT); lily talc met
ecTEcq lam; IEpouacclip., Kuptou NexTapiou, icpbc Tag npoo-xop.gcr-
OEicrac Bisystc xaTa Tia IspocroX6p.occ, cbpaT6pcov, 8ick itpou ton
ccOTGiv Matcrtopo4 'rapt Ttc dcpx c To5 II &TCa 'Avrippricnc.
TumoOsicra- vuv icpc7)Tov I.v Ti) cregacriAicp IlaTptapxtxt xai 'Au0ev-
Ttxtj p.ovij Tiav Icyiwv ivagwv ;cal irporcoxopurticav 'ArcocrTawv,
xcaoupin TteTaToiiia, xaxa To 1682 (TN TO csamilptov.
IouAtcp, iv fcacricp trl, Molaa6ta;.
«A prea fericitului si prea inteleptului Patriarch a mare'
si sfintel cetati a Ierusalimului, Domnul Nectarie, la propo-
zitiunele propuse contra iratorilor din Ierusalim de catra
Petru Magistrul lor, despre primatul Papei, Combatere.
Tiparita acum intaia Ora in respectata Patriarchicesca si
1) Dositeitt Patriarchal II-spt r(By Iv `IsponoX6v.o4 Ilasptapxsocav-
uov. Cart. XII. capit. XII, paging 1237.
dend,
lv
iv
IJrlvl
rij
www.dacoromanica.ro

824 BIBLIOGRAFIA GRECA
Domnesca Monastire a Sfintilor slavitl i Intal corifel al A-
postolilor, ce se numete Cetatula, la anul 1682 al mantui-
rel, in luna Iu lia, In la§ul Moldovel*.
Dupa acest titlu al cartel urmezi cate-va poesil §i peri-
cope din sf. Parinp far% val6re pentru Romani; lar in pre-
fala catra cetitorl se cetete:
(kr no! ca §i acesta carte a lui sa se respandesca pre-
tutindened In lume, prin harul lul Christos, am publicat'o
prin tipar (pe care din noa ram alcatuit) spre marirea lul
Dumnegea i Intrebuintarea nOstra a credinctoOlor, pentru ca
formarea tiparulul este dintre bunurile cele mal marl a ne-
muluI nostru. Nol insa ceea ce datoream am facut. SA dam
multarnire lul Dumnedet celul ce lucreza tote prin top, Cu
a carul ajutor Si altele, netiparite pan& acum, din ale pa-
rintilor, carp de ale n6stre §i despre marturisirea credintel
n6stre ortodox& §i despre orl ce schisma i erezie de acum
inainte se vor tipari*. Apol urmeza dedicatia:
gPrea stralucitulul, prea blagocistivulul §i prea maritulul
Domn §i Egemon, Domnulul Domn I6n Duca Voevod a WA
Moldovlahia §i prea maretulul locotiitor a tOta Ucraina Si
acelor din jurul el mantuire de la Dumneclea.
Mind ca Filip Regele Macedonenilor invingea §i ill facea
tot mal mare stapanirea sa, se intrista Alexandru, clicend ca
parintele sea are sa cuceresca tot, lar rale nu'ml va rema-
nea nici un lucru ca sa me disting. Ambitia lui insa nu era
potrivita, cad era despre lucrurl de§arte, care inainte de
ale obtinea se duc §i inainte de ale organiza dispar. Iar
cugeta,rea, to cea, Malta .1111 numal guvernamintal
in Dumneeiz' a ieribitului qi parurea pomenitulul
pa,rintelui () MU' Vasilie Voevod 11 vel clironomisi
legal spre mat bine, nerivnind nimica in total ace-
laia; ci indeplinind poranca evangelica, servind bine
'ft/ cu band, vointa si dararilor sullete,Fti ale aceltzia,
immul(ind cele ale n6stre (cad cele sailetegt1 pre-
www.dacoromanica.ro

B.BLIOGRAFIA GRECA 825.
date se immulcesc, si merea adaugandu-se devin
nenumerate si imbelsugate), dintre care si numal
acestea ajung sere un bun name de-apururea: a-
cela find lubitor de Dumneclea cu ingrijire ,si buna
voin(a adunand Sinod local In Iasi, a la cut sa taxa,
scandalele ivite atunci in Basta mica asupra cre-
dincel apostolice si suprinVend calomniile Calvinilor
prin numitele capitule ale lul Ciril, le-a in2prastiat.
Jar to ca Elisei bland de la Dumnecleu indoite chipurl de
teosevie si impodobit cu bine-facerea si intelepciune, lup-
and, apol ca si Ilie invapa eat de zel al ambitiona,t
la sa, virsirea tiparului grecesc, indreptand nu nu-
mal pe Ortodoxil Bug); si Ilia numal scapand de
calomnia, parriala Biserica; ci on carui Ortodox,
ca o lumina a credinrel evangelice si ale sfintelor
tradip Apostolicegti si ale parincilor, opunendu-le
scrierile ,7i contra ori-carel schisme si eresil, le-al
procurat arma nelnvinsa. Acesta-i dovada sincera
a Ortodoxiel tale, acesta-1 capitulul virtucilor tale,
si ara tarea in adever bine-voitore a lul Dumnecleer
catrii tine. i in viata presents vet fi fi pazit de tot pro-
tivnicul pana la batranete adancl, far in. cea viitOre vei els-
tiga fericirea Cerului.
Dositela, Cu mila lul Dumnecled Patriarh a sfinte1 Cetati
Ierusalimul si rugator al stralucirei VOstre,.
Dupa dedicatie urmeza viata Patriarhulul Nectarie, in care
sunt urmatOrele locurf ce ne intereseza:
'Mind de 50 de ani, a fost de doue si de trei on la
Vasilie Voevodul Moldovlahiei pentru intaleptia lui Ioanichie
al Alexandria care oprea pe Sinaiti a liturgisi in o casa
de rugaclune ce o aveail in Egipt Apoi la 1664 m'am dus
in Moldovlahia pe timpul lul loan Eustratie Dabija Voevod
si am asezat monastirile Sftntulul Mormint de acolo si fiind
daruit indeajuns a aflat ingrijire mare din partea tuturor
Biserica Orthodox& Romani 2
www.dacoromanica.ro

826 BIBLIOGRAFIA GRtCA
si primire si din partea marelui Vistier Boerul Duca, care
a fost apoi Domn acolo si care cu maretie domneste si a-
cum Apoi la Martie venind in Ungrovlahia, pe timpul lui
Grigorie Voevod, unde sail nimica sal) putin luand ajutor, apoi
de la acela trecend Dungrea si umbland prin oraselele dinpre-
jur pentru mils, a ajuns in Decembrie la Tarnova... )
La sfirsitul cartel se dice: '.Erumai Tcapci TOO iv tepoy.ovi-
xoq 11+11TpopivougS'a tiparit de cel intre ieromonahl
Mitrofan. Acesta-I vestitul Mitrofon lost Episcop de Husi
si Bo zeta.
Cartea este folio, litera fOrte framOsa cicero si cuprinde
255 de pagini.
Acesta-1 intaia carte imprimata. la Cetatuia, in Moldova, in
limba greca.
II) cIOCOpil TILY xccrsi T11)1) 'Ouyxpoactxlacv TEXEOVVSWVI apxop.irti
atc6 SERATc&vou poE663x p.ixpt cci6ptill Pos663oc, Tor) IVECTTa.M06
tiouxoc. flotneetcra Tcapci Tor:, iv 'Apxtepan ilxvteporatrou MYrcpo-
nafTou MupEWv, Kupfou Mrchiou TO ix floymcalc. Kai acpeepw-
Oficra tc.ii iv3oEotcfccp ''Apxov-a loAvvl vi.1 Kcapyrtij. 'Ev `EvenTiert
papa N. P. 1683 in Oct.
«Istoria celor savirlite in Ungrovlahia, inceputa de la Ser-
ban Voevod pang la Gavriil Voevod a Ducelui present. Lu-
cratg de catra cel intre Arhierel, Preasfintitul Metropolit al
Mirelor, Domnul Mateiu, din Pogoniana si afierosita prea
gloriosului Boer loan Catrigi. In Venetia de N. G. 1683,
In Octobrie P .
Acestg scriere este tradusa si in romaneste de catra,
Maxim, Directorul Gimnasiului Sf. Sava din Bucuresti, la
1863 si imprimata in Tesaurul de Monumente istorice de
A. Papiu Ilarion vol. I, pag. 327-384 inclusiv.
III) Av3pm.voteilt; TOO e6cm6eatiTOU Xxi civapstolicrou Mexaill p0E-
Oct. "Ert 3i xcti Tat 6cra aruviglcrav et4 ra)v 'OuTxpoaocyjav cin6
T6v xcapav 67tou ?cpircetkv 6 Eeppvivoc pot668cq, fox; rccatil Mo-
y(dot poe663x. "Eli 8a neptixec xal tote notpayyelicq .9:464 toy 'AV-
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA. 827
lactv8pov `1-1Itegrt PoE668a xact EtC, 61ouc Tok 8ecc36xoucriic Anev-
Ticg xcai aptvo; TtEpl ri6 K WVO-CCL V T(VOUTCOIEW4. CEVETITICrt, =pm
N. I'. 1683.
«Bravurile prea piosulul si prea bravului Mihail Voevod.
Inca si cate s'a intamplat in Ungrovlahia din timpul de
cand a Domnit Serban Voevod pana la Gavriil Movila Voe-
vod. Mai cuprinde Inca si sfaturile catre Alexan iru Iliac
Voevod $i la lop urrnatoril domniei si plangerea despre Con-
stantinopol. In Venetia, la N. Gh. 1683*.
Ambele scrieri slut in Octavo, si s'ar'i imprimat Intaia
data in tipografia lui Niculae Glichi, care s'a pus numai
initialele la inceputul cartilor.
Traducerea in romaneste si a acestel carti este facuta tot
de Maxim si imprimat larasi in Tesaurul de Monumente a
lui A. Papua Ilarian pag. 279-326 inclusiv vol. I.
IV) 'Ax,oXouOict Toiv &T(cov Es.aptoptav Espyiou Baxxou. 'EtureWri
L rictolcp r44 MoA3166; napcc 9EOCptaEQTdTOU inICTX67COU Xouaioul
Kupiou AlviTpocplvoug, iv tree 1685.
«Serviciul sfintilor martini Sergia si Vach. S'a tiparit in
Iasul Moldovel de catra prea lubitorul de Dumneded Episcop
al Husilor, Domnul Mitrofan, in anal 1685).
Formatul 4°, cuprinde 22 pagini.
Estragem din prefata acestel carti, dupa Emile Legrand
Biliotheque greque, v. II, pag. 425, urmatOrele:
Cunosc'end fOrte acurat acest adever deosebitor din-
tre stares lumesca si Evangelica, prea Maretul, cu mila lui
Dumnecleil, prea Inaltatul si prea piosul Domn si Egemon
a tOta Ungrovlahia, Domnul Domn loan erban Voevod
Cantacuzin, ca urmas a celor vechl de Dumneclet incoro-
nap imperati, a preferat mai ales partea cea buna, si a voit
a se presenta cu intalepciune solomonica si spre continuarea
prea mareta a vestitulul sett neam, stralucita, impodobita
si urmata cu multe si variate virtutl, pe care timpul le va
www.dacoromanica.ro

arata pana la marginile pamintulul, prejudecand (Tcpoxplvvicra)
sa alba onOrea acelel Domnil, despre care dicerea profetica
striga: «Pe mine fOrte cinstit prietinil tel, Dum-
neded fOrte a imputernicit stapanirea !or), dar si acum a in-
demnat' o ne'ncetat pentru glidirea casel de raga' cluni
(Biserica) adica, a cid dit Stralucirea sa in Para sa din
ternelie o monastire domnesca prea frumOsa, in
localitatea, Cotrocenl, impreuna cu tote a0zerile
sale si a color ce contribuesc la imfrumusetarea
templulul si acelor trebuit6re pentru chivernisirea
monahilor, in cinstea Adormirel Nascet6rel de Dum-
neck& La aceeagi monastire a sa a regulat Stra, lu-
cirea sa sa se pra,znulasca sfinpi Serghie si Vach
in Vim% for cu praznuire stralucita, cu ospere sj cu
primirea color ce von veni la serbatorea for, pentru
ca fn time de nevoe a algal scapare la Dumnecleil,
puternicul Mantuitor, apol la neintinata si neapa-
rata trebuitore in ruglclunl, la Ngscet6rea de bum-
necletz qi al treilea la maril martin' Serghie si Vach,
find-ca gliva fugel Jul a lost clizza sfiritilor, Octom-
brie 7. Acosta, preach,' este scrisa in Iasi la 1685".
V)11 rpotpii, 37-1ActSi1. TccAmtig xxi Nict4 8coceipcnc Coma.
Divina Scriptura, nempe Veteris ac Novi Testamenti omnia.
A viro doctissimo et liquarum peritissimo deligenter re-
cognita et muftis in locis emendata, variisque lectionibus ex
diversorum Exemplarium Collectione decerptis et ad He-
braicam veritatem inverti Testamento revocatis aucta et
illu strata.
aat p.iV triptat TUITCOOEICTGE XII vuv 7rpCZYTOV ix8o0eicrat. `EveriT1-
at, irEpcx Ntxololou r)wxEi. 1685.
Prefata de la acesta opera fiind prea insemnata o traduc
tdta luata din Emile Legrand pag. 440, opul citat.
malt
si
1i
,
.46x
www.dacoromanica.ro

EIBLIOGRAFIA GRACA 829
Pre lard la Bib lie.
(prea luminatului, prea gloriosulut si prea crestinului E-
gemon, Domnul Domn loan erban Cantacuzin, Voevod a
WO. Ungrovlahia, Craiova si a celorl-alte, Neculal Glichi
682:1.8.6vtac Stecyzosa petreci in fericire.
Cele bune, prea renumite D6mne, negligiate ajung la ruins
Cu timpul si se &A uttarei. Cad timpul, rasarind si cele
necunoscute (dupa tragedil) si ascunclend cele ve4ute, ni-
mic in nici o parte nu le-at pastrat neschimbate, ci prin
nature unele sa intuneca. (ip.aupotiv), lar allele cu totul se
prabusesc in nestiut. lar de n'ar fi cineva care sa intrerumpa
acest mers al timpului, de demult ar fi lipsit cele bune de
la Oment. Acesta ce alt ar fi, denu retnoirea celor invechite,
asezandu-le cu puterea timpului, si nelasand cele ce odata
exist& sa se perda usor, ci sa remae in tOte vecurile suc-
cesiv, ca din ele sa se folosescii si stramosil si sa. nu se
priveze si urmasii. Acesta si et, prea marite de Dumneclet
si prea inaltate Domn, cunoscend, m'am intristat nu puffin
si in cat-va am putut sa aduc lucrurilor un ajutor 6recare,
pentru ca clilnic multe sint cele ce s'ati facut si s'at stricat.
Decl se cuvine, am socotit, dace nu la tOte, cel putin la
cele mai de nevoe, Mal posibil se le yin in ajutor. i
dar *lend dumnecleesca in adever si Sfintita Scripture ti-
parita greceste nu odata sat de doue oil, ci de multe ori,
in timp ce si gralul grecesc inflorea si la multi la cet din
resarit si din apus renastea; tar acum (fugi strta) acesta
pretuindu-se de putina onOre de catre unit, si cad stnt prea
pulint la numer, can gusty din ea si din nenorocire negli-
jata si ne mat retnoindu -se nici de cum prin alte retipari-
tur1,- ci primejdie fiind ca in scurf invechindu-se se nu a-
junga cum-va (ceea ce sa feresca Dumneclet) la o nimicire
desavirsita, ca o raritate mare, precum si alte (dill) ail
petit de ale Elosofilor si teologilor; pe de o parte alegend
www.dacoromanica.ro

pe cea mat buns dintre tete cele tiparite de demult pans
acum, nu m'am lenevit a o reedita cu tiparul meti.
Am tntalnit fOrte multe greutatl la acesta intreprindere a
mea, mat ales mire tote si cheltulala de ban!, pentru
trebuea o mare suma, plus nesiguranta vietel. Cad a tre-
buit se, cheltuesc mal dol ant pentru a-6sta, ci nu cum-va
Incepand clidirea turnulul sa'ml vie de odata mOrtea si
se remana lucrul neterminat! Dar acesta nu ml-a Infrant
de loc dorinta mea spre bine; chemend pe Dumnecleu In-
tr'ajutor la lucru, l'am ii Inceput i cu ajutorul sea n'am
fost privat de ceea ce doream. Multamita. Jul Dumnecleu
cel ce ajuta la bunele intreprinderi. Pe mine (data trebue
se, spun adeverul) nu alt ceva m'a miscat fOrte si m'a lu-
pins la acesta, de cum am cps, multe sint motivele, de
cat ca acesta," lucrare se sa vlmaste In clilele de
Dumneclet1 cinstite! vostre Egemonil. Hind -ca,
cAstigat de la vol mil de bunurl nu numal Mysia
si Panonia, dar si tdta Grecia, am alergat cu
tdtii disposicia prea chldurdsa ca si acest bar sa-1
adscriti bUnaNtilor tale, ca si pe cele- l -alte, Area
marite de Dumnecleil si prea stralucite. Trebuea, prea
marece Egemon, se, dedic cul-va acesta carte.
di nu socot ce nu s'ar cuveni altula de cat stralucireI tale,
pentru ca esti participatorul Impartitorul mat ales a bu-
nurilor din ea celor mat mull.
Cad curand si la acesta Intala temelie, clic a cuvintelor
Dumnecleestelor scripturl, vedem o genealogie admirabila a
protoparintilor demna de mil tle laude. Iar data cine-va
s'ar tndrepta atentiunea asupra genealogiel tale, cum cine-va
inchiclendu-s1 ochil i inchiclendu-se buzele, nu s'ar spalmanta
de sirul cel mal frumos, odrasla imperatesca Si Imfrumu-
setat cu mil de: podObe de tot felul? i nimen1 nu me
'Ate acuza ca mintesc. Cad tot! cunosc prea nobila case,
a renumitilor Cantacuzinl cate bunatatl ate respandit si cel
si eu
and
gi
pi,
a
pi
pi
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GatcA 831
luta' §i cei mai de pe urma, §i se vorbe§te pana la mar-
ginile lumel despre el, adica de nobleta Si de fama admi-
rabila a lor. Ce insa s'a intamplat dupa. aceea? Nu un
Cataclism ? i semi* cea veche a neamului lul Noe, dupa
explicarile dumneclee§t1, q'a conservat in chivot in timpii
mai de pe urma. Tot asemenea §i pe timpul luminarel tale
tot a§a se considers, salva,ridu-se in tine, ca intr'un
cumin prea bun caracterile divine, nestramutate,
ale vestitulul vechiu neam al Grecilor, si pe cAnd
allele sal) fnegrit, neamul teu insa, vestit a re'ma,s
si va remanea in vecie mai presus de furtune, de
a,tacurile si ispitile cei se opun. Apol pe Avraam
cum II volfi trece cu vederea §i impreuna cu el pre .prea
lubitorul de Dumnecleti fericitui tsa parinte, pe cel cu su-
fletu! in adever avramian? Care cu dreptul (dupa cum alta
data §i Avraam) a audit de la Dumnecied, conducetorul a
tote, cu totul bine: gE§I din pamintul tau §i din semintia
to §i vin'o In pamintul volt arata. dar cedend cu
supunere chemarel Dumnedee§t1 parasa§te acea mare cetate,
§'a ajuns la pamintul in care singur acum stapane§ti, nu
in afara in adever de Pronia dumnecleesca, iar a,cesta,
ca din acela sa reman'a, stdpa,n si bra nitor si ingri-
jitor prea bun, fiul prea vestit a aceluia, to insup
clic, Domnul Loan qerban Cantacuzin Voevod. De
aueea pe tine cu dreptul team recunoscut si nu-
mit gi Moisi si Iisus, conducOnd si a,dministrAnd
nu un popor cu cerbice tare, ca cel iudaic, ci cre-
stin, blAnd si supus Domnului la fugal Dumneclebsc,
popor Rant si preotie impera tesca. Ce dar? Nal
suferit ca profetimperatul David de necreclut de
la cel ce se improtiveau vrajmaqeqte cu indaral-
nicie la ceea ce era bun? apol de a tra Pronia di-
vma, nu numal te-al salvat intreg, dar Ma, al sta-
pa,nit si pe cel ce to vrajmezqueat) si al ridicat
cell
www.dacoromanica.ro

832 BIBLIuGRAFIA GRECA
rusinea dintre flii Jul Is. trail. De aceea teal si in-
vrednicit de catra, Dumnedeil de darurile si barurile
cele mal marl, merg6nd din glorie in glorie. Jar pe
Solomon, pe care l'al imitat to virtutl, marturiseste drep-
tatea de la inceput i adeveratatea Stralucirel tale, cel su-
prabondente, intre cele dintala. In cat este vreme a (lice cu
Scriptura, adeverul din pamint a rasarit i dreptatea din
ceruri a privit, ca odiniOra In timpurile la Solomon. Dar
acela a didit templu Domnulul a tot Stapanitor,
Jar to al trecut cu vederea acesta? Rid de cum.
Al invins de Dumnedeil marite si in acesta in parte
pe Solomon si l'al intrecut, dupes cum tort spun sz
nimeni 1211 se improtiveste. S' a cla. dit propoveduitor
infocat a unel asemenea intrecerl renumitul, mare
si dumnedeesc templu a pururea, laudatel IVA scetOre1
de Dumnedeu si Jul Serghiu si V adz, acoperitorilor
tel si apar'dtorl, Tanga Bucuresti, didit din ternelie
si ridicat la cel mal malt grad al artel, cu invoirea
si ajutorul Jul Dumnedeii, Jar cu cheltuiala ta re-
gard, si marera. Las scum de a povesti lacasurile
dumnedeesti si sflnfite din deosebite localitarl si
sate, ce nu slnt pucine la numer, pe care le-al
inalfat prin zel dumnedeesc, neeconomisind nimic
de loc. Fiind ca fie-care in ce'sl complace in acelea-si
onorAndu-se se veseleste, dupes proverb. De a,ceea,
si etz' am volt a cinsti Mazrepia ta prin acesta a
mea dedicafie. _Tar a to veseli pentru dedicare este
acurata socotinIa, ca prin tine sfintele Scripturl s'atz
explicat tradus din limba greed in limba
Mysilor si a Dacopeonilor, care grata lubirea ta
ciitre sfin(itele si dumnedeestele carp si evidenta
se face dorinfa cea Area inferbantaa In cat si cu
acesta al Intrecut si pe confratele Plotomed ce a stapanit
in Egipet. Cad i acela traducend sfintita Scriptura., o
§i
aasi
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 833
asezat in propria sa Biblioteca. Jar to prea, intalepte si
de Dumnecleil respectate Cap, afierosesti cartlle in
dar la sfintiteie Biserici. Tie dar, prea renumite
eroU", cor6na Domnitorilor din vecuri, lti dedic a-
cesta, carte, numita V echiul si Noul Testament. De
aceea, de trei si de multe ori fericite si bine cuvintate, nu
to abstinea, inprotivindu-te, a primi acest dar al met, avend
in vedere dorinta ardenta respectuosa ce o am catre tine in
parte, si nu la obstimea darului.
Sa traesti fericit, Lauda Grecilor, Gloria Bizan-
raki, dorul Cantacuzinilor si Stapa,nitorul a Ma
In Venetia".
VI) To p.axaphou MEIETt01) EUpty01J, 8C8OCCTXEXOU TE xai Itporrecrui
yaw Til% &v KWVCTTIvttvoTc6AEt toxylcA14 'ExxXnata4. KOCTa To-)10
KccAgtvixeiv npaAaicov xxi.IpconiaEwv KupilAou tou A.uxtipmc 'Av-
Ttppiiotc.
Kai Aocratiou Elarpteepxou elepocroX4mov lyxetplaeov xvra Tfic
Kalgevtx-FK ppevo) «664.
Tundivra 8tet 821C6Crtic xai trarpon* to 1xXotp.Tcpozerrou, EUCTE-
6EaTtZTOU XCti yalTIVOTICTOU 0.?)OillTOU xxt ilye 6voS rc6ccr-n4 05yxpo-
61axiac, Kupiou, Kupiou eIcavvou Kcovcrtavrivou Mrcaerapipma
poe663%. 'EntpiXEiq 6:. xat 8LopeWact or AOTIOndITOU NOTCIpCOU
r4c Ilryaric 'ExxlyiaEag Kupiou Mavouill Maxpt Tor, IE
vivwv. 'Ev .63 rcEptcpiwcp TrOAEL Mnouxoupto-r9 T714 Otrptpoglaxiac.
'Ev &Et Crearripicp 1690, xaTa tailOCt EETCTif./.6pLOV.
(A fericitulul Aleletie Sirig, dascalul si Protisinghelul Bi-
sericei marl din Constantinopol asupra capitulilor Calvinesti
si a intrebarilor lul Ciril Lucaris, Combatere. *i a lui Do-
soteit Patriarhul lerusalimelor, manual inprotiva gresalelor
Calvinice.
Tiparite cu cheltulala si cu indemnul prea strelucitului,
prea piosului si prea luminatului Domn si Egemon a tOt5.
Ungrovlahia, Domnul Domn loan Constantin Basaraba Voe-
Mysia.
1.,e,
www.dacoromanica.ro

vod, prin ingrijirea si corectarea prea invetatului Notar a
mare! Biserici Chir Mihail Macri din loanina. In renumitul
oral Bucurestii Ungrovlahiel. In anal mantuirel 1690, in
luna Septembriei.
Pe contra pagina este marca terei fOrte frumos lucrata,
corbul cu Crucea in clot. Dedesuptul stemel sint in gre-
ceste versurile urmatOre: «Din Ungrovlahia singur acest
Constantin este, care conduce franele acestia, acum cu fe-
ricire. Ramura prea renumita fiind, din parinte Basaraba,
tar dupa mama din Imperatit Cantacuzini. Caracterisaza visul
sufletulul lubitorilor de dragoste, pentru ca este simbolul
piositatel, a Patriarhulul lerusalimului celui sinter !obit de
Dumnedek cu numele Dositeli1).
Cartea este in folio si cuprinde pe langa scrierea tut Sirig
si Expunerea c redintei de la Sinodul din lerusalim, scrisa
de Dositeiu Patriarhul lerusalimulut. In acesta lucrare ni
s'a pAstrat practicalele Sinodulul din Iasi sub Varlaam Mi-
tropolitul Moldovel si Domnitorul Vasilie Lupu, cum si o
epistold din partea Sinodulul din last cdtra Domn, prin
care-1 multameste de ospitalitatea ce a avut acolo, de in-
teresul ce pane pentru apararea Ortodoxiel, declarandu-1 de
aparator si protector at Ortodoxiel. lata acesta Epistola:
«Prea strelucitului si prea marelui Duce, iubitorulul de
Dumnedeti Domn si Egemon a WA Moldovlahia, Domnului
Domn Joan Vasilie Voevod, mantuire de la Dumnedeti. .
Tie cl -a lost dat, cu adeyerat Duce prea mange,
a resp6,ndi prin tipar si aceste scrisori Sinodice,
find ca. (le (' a oferit Domnul semnul de a fi spri-
jinitorul Bisericel Sale, si bray nimicitor al eresiilor.
Pe tine numal, dintre top Egemonil parnintului,
alegendu-te ca bine pla cut Lui, cal altuia i s'ar
ca dea a proscrie si stigmatiza opiniile false, data
nu in adeyer mince! tale geniale, cel lubitOre de
Dumnecieu ? Carea veciend Bisericile lui Christos
www.dacoromanica.ro

perturbate din causa Capita lilor -de curand ivite,
cu cuprins Calvinic, pretind6nd a .fl ale nOstre, sub
titlu : Ma rturisirea Orientaia a credincel crestine.
Nu to -ai lenevit de loc, ci facend t6te chipurile, nu to -a.
lasat de ostenela pana a nu chienik pe locotiitorul Preasfi
i apostoliculul tron Ecumenic §i pe Intregul Sf. Sinod de
pe langa el, cum §i din Rosia pe representantiI Bisericel
de acolo; §i asa cu ace§tia al sfa§iat t6te dogmele false,
admitend §i Intarind prin carp publice dogmele curate ale
Bisericel Orientale; §i ast-fel descoperind veninul cel ascuns
In acele capitule catra top flit Ortodoxi al Crqtinilor. al
ordonat a se face cunoscut in public socotinta ce o are
despre aceste dogme Biserica nOstra cea mare a lui Christos.
Pentru ca asa sa pot cun6§te oile Domnulul de pretutin
denea, de care mancari trebue a se feri §i spre ce pasunt
sigure a se apropia. De aceea multamind lul Dumnedea de
cele economisite nouil prin tine de El, 'L rugam din tot
sufletul de 41 darui viata presents, indelungata §i pacinica,
intrumusetand cu harul sed tronul Egemoniel pana la sfaqit,
*i a to permuta in viata viit6re de la tele paminte§ti la
Imperatia Ceresca,.
(Urmeza subsemnaturile membrilor Sinodulul).
Acest doct teolog, a carui viata i -o descrie in introducere
Patriarhul Dositeiii, a stat mult timp in Iasi. El a scris acesta
carte mai Inlaid in limba veche grecesca, 'apoi a tradus'o in
cea vulgara. In ea combate tote eresiile §i alunecarile de la or-
todoxism, atat a be Catolicilor cat §i mai ales ale Calvinilor,
combatanci punct cu punct scrierea data sub nurnele 1W Lu-
caris, imprimata in Apus sub titlu: Marturisirea Bisericel
1Vesaritulul. Motivul imprimarei acestel carp nil descrie
ast-fel Dositeiu Patriarhul Ierusalimulul:
4Sa. se §tie ca pe la 1670, anul mantuirel, Consulul
din Constantinopol al Franciel a cerut de la unit Arhierel
§i chiar de la Patriachi socotinta Bisericel Resaritulul Inscris
www.dacoromanica.ro

despre cele pr:vitOre la credinta si dat multi si chiar
si sfintitul Sinod din Constantinopol, cand am compus si
nol un manual combatand aiurarile Calvinice, pe care a-
flandu-le, veti cunOste causa pentru care cautati ast-fel de
scrierl Galil. Apol venind in anil mantuirei 1680 in Vlaho-
bogdania, ne -au rugat pe nol Ortodoxii din Ardeal ca sa le
dam cate-va scrierl pentru ca sa OW. sa respunda Calvinilor,
cart 11 suparaii tOrte malt. asa aflandu-ne in imprejurare
de a-1 ajuta, multamita lui Durnnedea, am gasit presenta
carte a reposatulul Sirig, cum am spus mai inainte, si ce-
tand-o de multe ori, am gasit-o indeajunsa la taa intreba-
rea unor ast-fel de eretici. Mai intalu pentru ca. este Or-
todox& si in totul conform& cu Biserica Resaritului. Al doilea
pentru ca respunde la tote cele de nevoe si cu cuvint bi-
sericesc spulbera oil ce propositie eretica si o sfarama ca
pe o tesetura de paenjen. Al treilea, ca reposatul acela
scriiod-o la inceput in greca veche, o a prefacut insusi in
limba vorbitbre si pOte ori-ce crestin sa aiba dill ea mare
ajutor si mai ales multi nobill din Vlahobogdania,. care eli-
nizaza (vorbesc greceste) cele mai adese oil in limba, o
vor traduce unor in limba valaca, in cat sa devina de folds
obstesc in tOta Biserica. Am alalurat pe langa ea si ma-
nualul nostru inteun singur volum. §i voind s'o punem
sub tipar in noua nOstra tipografie, n'am putul din destra-
balarile vremel si din saracia nOstra. Intre acestea Mirele
Bisericel, cel Unul nascut Fill a lui Dumnedeti, ingrijind de
poporul seh, a bine-voit de a domnit prea strelucitul, prea
piosul si prea inaltatul Domn a WO. Ungrovlahia, Domnul
Domn Ioan Constantin Basarab Voevod., atat de mare fiind,
si de neam crestin si cu educatia religios, cum si de o pur-
tare virtue's& si mai ales rivnitor al tredintei Ortodoxe. In-
data ce 1-am amintit de acesta, ca representant a lui Chri-
stos, a primit cu bucurie cerirea si a hotarit 0, se imprime
cartea cu cheltuela Strelucirel sale si sa se imparla Orto-
doxilor in dar, din partea InAltimei Sale....,
1-au
§i
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRACA 837
Acest Meletie Sirig a mai adus §i alte servicil neamului
nostru Iata ce ne spune despre el tot Dositeiti Patriarhul
in viata sa:
....4A scris presenta carte asupra capitulilor lui Ciril
(Lucaris) §i a intrebarilor Si Omi lit la tote Duminicile de
preste an. trei tomuri la diferite texte ale Sf, Scripturi
vieti de martin la multi martini din timpul sett. Apol §i
numita marturisire Ortodoxa, pe care ail scris'o Ru01 §i
Petru at Chievului, acesta a indreptat-o, dupa indemnul Si-
noiului din la§1. A tradus §i interpretarea lui Origen la
Epistola cAtra Romani din limba latina in cea greca. i a
Jul loan Cantacuzin Imperatul cea contra etnicului. Apol
qi Institute le lui fustian, si prescurtarea de lee a
inaperarilor Leon qi Constantin le-a tradus din limba
veche greca In cea vulgara prin indemnul Jul Va-
sine
Acest cult barbat invetasa i romane§te cat a stat in
Moldova Si presupun ca pe langa materialul de drept civil
ce ne-a lasat, nu putin l'a ajutat §i pe Eustratie Logofetul
la alcatuirea codicelui lui Vasilie Lupu, cum la scrierea data
pe numele lui Eustratie: Cele sapte tame. Cartea este in folio.
VII) '1E-rxetp2tov xati TOlj crxio-v.ccr,q .r5iv IlantcrriLv.
Euvueiv p.iv rcapec Tor) cropon&Tou tEpop.ovIcxou 1VIa iLo. toi5 nE-
AOTCOV YTICTiOU. NOV ai tuitwOEV gla TC(300-C&its.ceroc, TOrl 61:116E0C&SOU,
laatmrporCcrou xaI rOvrivo-cirou AlAiv-rou xxl 'llysp.Ovo; n'erri;
ObTxpo64axiot4 Kupiou K6ptou sIwav,,,ou Kwvcrutvrivou Mnacrexpatmcx
poE66s% tot Mnpaptogivou. 'Ev mi.A.E.vrexti tuno1p7p4 tj iv
Bouxoupecrricp. 'Ev Ines awropicp 1690, xxric 'Alva 'Iavou4ptov
tn quarto.
(Manual in contra schismel Papista§ilor.
Compus de prea inteleptul leromonach Peloponisianul.
Tiparit acum prin porunca prea piosului, prea strelucitului
§i prea luminatului Domn §i Egemon a tOta Ungrovlahia
Voevod......).
Tij
Si
pi
pi
www.dacoromanica.ro

Domnul Domn loan Constantin Basarab Voevod Brancovenu,
in tipografia domnesca din Bucuresti, in anul ma,ntuiret 1690.
in luna lui Ianuarie).
Din causa ca multi dintre papistasl aruncail epitete des-
placute ortodoxilor, s'a imprimat acesta care, spre a le
putea respunde, In Intro lucere se citeste:
<De areea si acesta carticica a reposatului Maxim multi
as voit s'o impedice ca sa se tiparesca, pentru ca spune
pe fats curat a leverul. A predominat insa adeverul si a
bine-voit Dumnecleil sa se tiparesca spre amintirea celor in-
telepti spre invetatura intarirea tuturor Ortodoxilop ...1).
VIII) Bcccradou MaxE8Ovoc, aCiroxpciropoc To.y.akov, xecpila ta na-
paevEtcxst LEiixCVTI at, npbc ToV actor, OIOV AEOVOCC SOV CTOOV xal
ozotoxpktopoc 0464 `Polaiwv, Ixona TaUrriv r4v axpoo-te x.E31.
Baal) etoc PaollEk Toy.lEcov, Morn TcenoOrip.ivy
crup.gaaaEi.
inerponij To5 Exlap.mpot6crou, `11.11otatou xat v.ertlo-
7CpElTETTdTOU PAIJOEVTOU xxi ellyEt160104 Traerry;136yxpoelaxiac, Kup(ou
Kupiou 'Iwiyvou KuovoravTlvou Mrcaccrapap.Tca f3oE6O3a, vtiv Tcpt7,-rov
Eic cinl.ylv TCov Pcop.aicov y)6.o.o-av, orov napapao-rock p.envix-
Oricrav papa Xpuclo0ou EEpoptovecou Tor, Ilelonovv4crEou xat 'Ap-
xli.R.avSpetou tor, avaitou xat Sur n0=05 T&pou Tor; Norapec, xat
it unalcrav Saitlevrits xai xeXcient aiSet4 T-44 abToti `TtiniIOrriTot-,
xai Scopec;screc tor, aerror) ScalripOivro4 Xpucriveou.
'Ev r Traptpiip.q.) Tan 1117couxouiarr1 T-44 Ouixpoaaxiac, iv tut
aorrnpiw 1691. xata ts.fiva 'Oxt6p.gptov, Trap& 'AvO(ptou `IEpotkov&xou.
<Ale lui Vasilie Macedon, autocratorul Romeilor, capitule
sfatuitOre case -cleci si sass, ctitra fiul sati Leon inteleptul
si de asemenea autocrator al Romeilor, care au acest a-
crostih: Vasilie in Christos Impertitn1 Romeilor catra Leon
prea iubitului fitl si conimperat.
1) VOA Bibliografia RoinheseA veche de I. Bianu gi N. Hodoq, Fas-
eiculul 1II, pag. 297.
Yi
XpEcrril vj
Oicti xxi
Av
sf
is
'ATtva
www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRACA 839
Care prin indemnul prea str6lucitului prea inaltatului .5i
prea maritului Domn si Egemon a Oa Ungrovlahia, Domnul
Domn loan Constantin Basarab Voevod, acum intaid in
limba apla a Romeilor, adica, peritrastic sad tradus de Hri-
sant Ieromonahul Peloponisianul, §i Arhimandrit. al Prea-
sfintului §i stapanescului Mormint Notara §i s'ad tiparit §i
cu cheltuiala 0 cu porunca larag a InAltimei Sale §i cu
corectarea acelui amintit Hrisant.
In renumitul oras Bucure0ii Ungrovlahiel, in anul man-
tuirel 1691, in luna tut Octobrie. De Antim Ieromonahul.
Pe contra pagina este sterna tarel corbul, iar sub sterna.
In grece§te stihurile urmatOre: «Catra prea strelucitul, prea
piosul 0 prea lnaltatul Domn §i Egemon a IAA' UngroVLhia
Domnul loan Constantin Basarab Voevod.
Ast-fel a fost Constantin Basarb renumit §i admirat intre
toil Domnitorii pans la marginile pamintului, 0 Parinte al
Cerulul radica-1 mai presus de tots §i-1 fa fericit si renumit,_
Hrisant Ieromonahul. In Grece0e sint aceste stihuri. : Tao;
t TcCortwv Kowerrawavoc poegOactc, gEoxg t7p.6vcov, .56cp.6o; Ind-
xpa yi-%. cii Tc&Tep 64tilgov ilEy Oneipoxe cpiptcacc Tclormv 616tov
ocutbv &yotc, xoci Tcepl rev6p.evov.
Dupa scars urmeza textul care-I imprimat pe done co-
16ne, de0 caitea este in 4°. Pe o coldna este imprimat
textul vechidDATivix6v, grec vechid, lar pe cea-l-alts co -
'Orli xotvOvlimba Vorbitdre. Cartea Wta consta din 96 de
foi, §i obsery ca traducerea facuta din textul grec vechid
in limba apla este fOrte exact si inteo limba curata si ele-
ganta. Se intelege de la sine ca ep a trebuit facuta, pen-
tru ca era menita de a fi citita de fiii Domnitorilor §i de
boeril terel, cars vorbeau si scriead Mite corect §i cult limba
gr6ca vorbitdre pe acele timpuri, fiind ca aicl la nol in
mare parte s'ati faurit limba culla vorbit6re asta-di de greci.
Daca mai tinem sema §i de traduc6tor., care-I vestitul Patriarh
al Ierusalimului Hrisant Notara §i care a fost om fOrte erudit §i
www.dacoromanica.ro

genial. El s'a facut studiile in greceste mal intaiii la Do-
sitela Patriarhul lerusalimului, iarasi om invetat si acela, apoi
a fost trimis in Patavia si in urma la Paris, unde a invetat
stiintele si s'a perfectionat in Astronomie si matematicl,
ascultand pe cei mal eruditi barbati ai Europe). A Incetat
din viata la 1731. Acest Prelat erudit, pe cand era Inca
diacon, venit din streinatate, a fost profesor la fiii lui Con-
stantin Brancovenu. De aici se explica pentru ce a fost
indatorit de Domnitor ca se traduca acesta carte politica,
plina de invetaminte prudente pentru Guvernamint si pen-
tru modal purtarei Sefului Statului fats, de supusi. Constantin
Brancovenu facea educatia copiilor sel in scopul de a fi
bunt Domnitorl si Omen' patriot!, nu stia sernaanul ca atat
el cat si fiii lui se vor stinge de sabia turcesca, suferiO
martirul ! Cine voeste sa cunosca mai mult despre ac4st
Chrisant se consulte scrierile nol, editate de curand de Dl.
Emile Legrand, apoi pe Satha, Papadopol si TAX-rim& 2.1a-
Tpov de Zavira.
Pentru intala &A am cunoscut acesta carte rara impri-
rnata in Bucuresti la 1691. Ea este proprietatea Academiel
si e catalogata la No 489/21.
Aceste sfatuii sint de o mare insemnatate .pentru on -ce
Guvernator de popOre si care socot c'ai.1 fost mult citite
de tots Omenil nostri de guvernamint din seculil trecuti. Se
pare a fi o editie proprie pentru Romani' ce eratt in afa-
cerile de spat, on guvernail Cara.
Pe ultima pa gina citesc in greceste o notita, dar fOrte
gresit scrisa, ceea ce de nota ca-I pusa de un roman
nu prea carturar, o traduc numal in romaneste: (1719.
piva Sambata a venit prea fericitul (Patriarh), April 25.
41719 April 26 in diva de Duminica a venit si Domnul
Nicolae Voda; pentru ca si Patriarhul si Domnul amandol
86 venit din Constantinopol, si unul a venit Sambata, lar altul
Duminica, si s'a facut mare bucurie si veselie in BucureslI).
www.dacoromanica.ro

Acesta scriere deja de atunci imprimata, devenita forte
rara, nu prea este cunoscuta nicl literatilor greet. De aceea
mai nici nu se aminte§te de ea in vre-o literature grecesca.
IX) 'Axolouebt 'rt.' TE Of:A/c Mritp6c tu.aiv IlapacrxE6-ric -rt.; NE4;
xol, Tob 66iou tizTpo; ip.Cov rprioptou TOO AEXCCITOIAT01).
eiAtLCC 8E sti.0 npoeopTicov -61'; id Tiii Nxiii eicraou Tilq TrcEpcx-
yicv:, 13E0T6XOU 8t1 T6 trupti7cTEtv Itxt' cthrtjv Tip fits.ipxy xxi Tiv
LopTip TOO ciyicr.), TunweEicrat npoo-Txyii xcti 3xTroiwri co'i lacp.itpo-
TecTo..), iv3cgosito.i xxe xptsrtxvoccorZtou 'Iwivvo) Kw RI-mot( ou
MicgcrapciEmsx '130E58m raw% CV,srpo6X-xxi.x.;, 8tet TO loptar,E0-02L
Aop.-tspiiic Tiiv [Lvt.i.rpo *car; xtrr' (roc iv i TaUrri AU-
0Evretcc Myxpc6X7xiac, iv Teti IVIrouxoupEaTiy, r714 06tApoaccxicec.
1692.1[110 Tot; ilayicrtou Iv iEpop.cixot; .A.A4Lou to iE 115tpiccc.
<Slujbele si a CuviOsel make' nOstre Parascheva cea Noun
§i a Cuviosulul Parintelul nostru Grigorie Decapolitul, im-
preuna cu Inainte praznuirea PreasfinteI NascetOrel de Dum-
nedeil, a Intrarel In Biserica, pentru ca cade in acela§1 di
§i srbatOrea Sftntulut, tiparite cu porunca i cu cheltuela
prea strelucitulul, prea slavitulut *i prea cre§tinulul loan
Constantin Basaraba, Voevod a tOta Ungrovlahia, ca sa se
serbeze streluclt amintirea for anual to acesta de Dumne-
dell lubita Domnie a Ungrovlahiel, to Bucure§til Ungrovla-
hiel, 1692. De eel mai mic Intre leromonahl Antim din Ivir,.
Pe contra pagina are emblema t6rel corbul §i d'asupra
titulatura Domnesca in grece§te: loan Constantin Basarabli.
Voevod cu mila Jui Dumnedea Domn i Egemon a UM
Ungrovlahia,. Dupe acesta urmeza o dtdicatie catra Domnul
Constantin Brancovenu prin care-I lauda meritele §i arata
lnsemnatatea acestor servicil nationals. Acesta dedicatie este
scrisa de eruditul erban Cantacuzin, al II logofet.
Cartea este un quarto, 120 de fol. De la pagina 71 este
pe larg imprimata viata Sf. Grigorie Decapolitul.
MO§tele Sf Cuvielse Parascheva fiind aduse In Ia.§1 Inca,
de catra Vasilie Lupu, Si wzate in Biserica Sf. Trel Ierarhl
Biserica Ortodoxa Bernina a
az:opal:1
www.dacoromanica.ro

842 BIBLIO GRAF1A GRRCA
din lasl, de atuncl anual se serbatorea cu mare pompa
numele el la 14 Octobrie in tail Moldova $i Valahia $i
a devenit serbatOre nationals. Despre sprijinul ce punead
Romani! in mijlocirile el catra Dumnecleti, vorbeste forte
pe larg Constantin Daponte (in greceste). lar poporul de jos,
din WA tam, facea $i face un adeverat pelerinaglu in fie-care
an, sarutani cu multa evlavie sfintele el mOste, care sint
intregl. Cum de s'a imprimat in Valahia mat intalii in gre-
ceste serviclul el, de $i este compus $i scris In lasI de catra
eruditul teolog Meletie Sirig, ce a luat parte ca representant
al Patriarhulut $i la Sinodul din Iasi? Nu'ml pot explica
lucrul, de cat asa: i in Valahia ca $i in Moldova Sf. Cu-
vi6sa Parascheva era serbatorita cu acelas respect, in lasl
Insa pan& la acesta data 1692 nu era, cel putin ell nu
cunosc urme de o tipografie grecesca a Statulul. Grecil, Insa
aveaU la Cetatula Tanga lasI. In Valahia insa exista pe a-
tuncl o tipografie domnesca in greceste, condusa de Antim
Ivirenu. Acosta maI insemna ca grecitatea era mult mal res-
pandita in Valahia de cat in Moldova. Ast-fel se explica lucrul.
X) T6v-o4 Kocilaccy*, iv 43 neptizovut avypipoci ecvcovdp.cov
Tivaiv xxi Iw &vvou 'Cori Nop.opiActxot- xxi. Fecopyiou tot Kopsaaio) xxi
11{1xapiou TOO I.Epo!.Lovixoy Toti M7xpiti, xxi auviltuatc iv tij clyiqc
Ealtqc, rxrcweeic iv tret. can-twig) 1692. 'Er..rc;).-n napci Awl-
Tptcp lict3orylt iv Iltacricin* Monfiet.-xc, iv tut a-convicp 1694,
xatet iriivot (13E6pouiptov,
4Tomul Impacarel In care se cuprind scrierile anonime ale
unora, ale lul loan Nomofilaxul, ale lul Gheorghie Coresie
$i ale lul Macarie Ieromonahul Macri $i adunarea din Sf.
Sofie, tiparit In anul mantuirel 1692. S'a tiparit la Dimi_
trie Padure in Las& Moldovel, in anul mantuirel 1694, In
luna lul Februarie).
(Va 'Irma).
.1.....-. ..r...-..
C. E.
www.dacoromanica.ro

ISTORICR CERCETAREOR ARIPRA, SIMBELIII APOSTOLIC,
Legenda exprimatb. pentru prima Orb. de Rufin din Aqui-
leia, cum cb. Simbolul apostolic ar fi fost compus de A-
postoli indata dup. .primirea Sfintului Spirit, ca fie-care din
ei predea in partile lumel pe unde va predica, ca re-
gula de credinta si semn de cuni4tere a crestinilor nitre
din§ii, §i care legends, scurt timp dupa Rufin, pretinde a
§ti anumit si ce parte a luat fie-care Apostol in compune-
rea simbolului, a fo8t creduta de adeverata pans la conci-
liul din Florenta (1439). Chlar la inceputul tratativelor de
impbcare, pe cand Sinodul se afla Inca la Ferara, Marcu
Eugenic, Mitropolitul Efesului, respunse Caruinalulul Iu-
lian, (care vorbind despre Simbolul apostolic accentua ori-
gina sa apostolica): 'Nol nicl n'avezn, nici .7111 cunoq-
tern un Simbol al Apostolilor Ore (ouEv COTE
crify.(io),ov Tiov 'AnovroAcov). Cuvintele Inve(atului Mi-
tropolit de Efes nu trebue luate in to elesul ca Simbolul
apostolic n'ar fi fost absolut de loc cunoseut in Orient, ci
1) cb, Biserica orient alb., tot-deuna fidela principiului Sino-
dal, considers ca Simbol numai pe eel Niceo-Constantino-
politan, pe Mpg care eel apostolic §i eel atanasian, desi
-cunoscute, n'aveall nici o valOre simbolicb ca ne fiind sane-
tionate de sinOde, §i II) ci deli cuno§tea un Simbol numit
sal
(*Lek
&of/Ey
www.dacoromanica.ro

844 ISTORICUL CSRCETARILOR
apostolic, dar nu'l considera ca compus de Apostoli. Ne-
garea apostolicitatel Simbolulul, de catre Marcu Eugenic, ca
expresiune a credintei dominante in intrega Biserice de re-
sarit privitor la acesta cestiune, a aruncat semi* indo-
elel in inimile multora dintre occidentall Din acesta impre-
jurare lug. indemn canonicul Laurentius Valla pentru a
intreprinde o cercetme asupra originel Simbolulul apostolic.
Incurajat de succesul ce avusese In dovedirea falsitatel
legendei asa disei «Donaciuni a Jul Constantin, Valla
incerca a emite si asupra Simbolulul o opiniune care sg.'1
desbrace de gloria originel apostolice, cu care pe nedrep-
tul se Impodobise. Opiniunea WI e insg cu totul faka. Pe
baza interpretarel unui pasagiii din Decretaliimterpretare
gresita ca si conclusiunea la care ajunse si pe care pete
ca insusi n'a credut-oel sustinu Ca cel dintaid Simbol fu
compus in Sinodul I ecumenic din Niceia si ca aga, qi-
sul Simbol apostolic e numal un fel de redacciune
populara, de mai arcliii a Simbolulul N. C.
Facandu-i-se de Inquisitiune proces de eresie, sad numal
fiind amenintatcaci fapta nu se stie cu exactitateValla
renunta la opiniunea sa. Adversarul sed Poggio spune ca
el ar fi fost pedepsit, de Inquisitiune, Valla ins& istorise§te
a OM afacerea a fost numal un fel de comedie. Faptul
positiv e ca el si a retractat pgrerea emisa.
Un alt contimporan al Jul Valla, Reginald Peacock,
Episcop de Chichester, a combgtut cu mai mutt curaj le-
genda despre origina apostolic& a Simbolului. Pentru a nu
fi ars pe rug, si el a trebuit sa retracteze si cu Vote aces-
tea tot a fost condamnat la tnchisdre tntr'o monastire, unde
si muri,
Luterpentru care Simbolul acesta e un excelent re-
sumat al tnvetaturei evangelicese exprima ast-fel, tntr'o
predica, asupra Simbolulul: cMarturisirea acesta nu e fa-
ult& sad in ventat1 de nol, nici de parintil anteriori, ci pre-
cum o albina adung.. mierea din ore- cart florl frumOse §i
placute, tot ast-fel este acest Simbol resumat din scrierile
lubitilor profeti si apostoli, odic& din tag. sftnta Scripture,
fOrte pe scurt compus pentru copil si simplil crestini, In
cat cu dreptul se numeste: Simbolul sail creditn *a aposto-
lilor, cats e asa redactat di nu s'ar fi putut compune mai
www.dacoromanica.ro

ASUPRA SIMB. APOSTOLIC 845
bine si mat subtil asa de lamurit si in scurt. i s'a pAstrat
din vechime ast-fel in BisericA, asa ca sad Apostolil insist
'1-all compus, sail a discipulil acestora 1' ad redijat din vr'o
scriere sad predict; a for (Apostolilor). «Dupa alte editiunt
ale acestel predict aci mat urtnezti.: «si de acela un ast-fel
de Simbol se numeste apostolic, cad nu e cu putint& ca
tine -va, afara de Apostoli, sA fi putut compune niste ar-
ticole asa de bine nemerite si lamurite,. Cestiunea princi-
pala este asa dar pentru Luter ca Simbolul, dupa continu-
tul sea, merit& a fi numit apostolic, tar ce priveste autorul,
acesta e in fond cu totul indiferent
Cel dintaitt .care a studiat serios cestiunea originel Sim -
bolulul apostolic este Erasmus. Resultatele cercethrilor
sale sunt depuse in scrierea: I Dilucida et pia expla-
natio symbol' quod dicitur apostolorumi sau mat scurt
cunoscuta si sub titlul: 4 Syrubolum sive Catechismusi.
Ca si tot! contimporanil sel si intreg evul medhl Erasmus
atribue In mo 1 gresit Jut Ciprian, legenla Jul Rufin despre
provenienta 'apostolic& a Simbolulul. Simbolul se numeste
apostolic spre deosebire de cel Nicean, Constantinopolitan,
Atanasian, etc. si probabil e cel mat vechiii dintre tote.
Ca continut el e curat apostolic, sad mat bine qicend, bi-
blic. El cuprinde «rudimenta philosophiae coefestis). Pen-
tru a L'ovedi acesta Erasm adauga la fie-care articol inve-
tatura biblica corespuncletOre. Ca forma. Simbolul nu p6te
proveni de la Apostoli, eel putin asa cum '1 avem not si
cum era si pe vremea lul Erasm. Textul relatat de Rufin
(sail cum credea Erasm, de Ciprian) era mat scurt, de cat
cel pe care '1 avea Erasm din naintea ochilor. In vechime
Simbolul se termina cu cuvintele: «de uncle va veni sa
judece viii si mortit". Partea final& a fost adaugata mat
tarcliu. Augustin afirmase tocmai cele spuse de Erasm, re-
cunoscend ca adausul dupa cuvintele: «de unde va veni....'
e mat nod de cat partea de la inceput. Acest adaus, cum
si allele ad fost facute treptat in decursul timpulut, contra
eresiilor si in mod diferit, dupa diferitele comunitatt bise-
ricestt, saU mat corect vorbind, dupa natura eresiilor cu
care diferitele comunitatt crestine au avut de luptat. De aci
rezulta deosebirea de texte.
Pentru Calvin ca §i pentru Luter, cestiunea: data Sim-
www.dacoromanica.ro

846 1STORICUL CERCETARILOR
bolul e de origind apostolica sail nu, e indiferenta. destul
ca el dateza din cel mat vechiii timp al cre§tinatateT §i co-
respundeca cuprinspe deplin marturiilor Sfinte1Scripturi.
Gerhard 'Chan Vossius dete la lumina in Amsterdam,
la anul 1642 o none lucrare asupra Simbolulut ce ne preo-
cup.. «Disertationes tres de tribus symbolis: Apos-
tolic', Athanasiano et Constantinopolitano*, e titlul
acestet opere, in care Vossius a dat probe de intinse cu-
noOnte §i profunda pricepere a lucrurilor.
Teologi1 protestanti, cart avusesera ocasiunea sa se pro-
nunte asupra Simbolulut, se aratasera. indiferentl MIs de
origina WI apostolica, din contra cel romano-catolicl o a-
pdrasera cu caldurd. Vossius critics argumentele aparato-
rilor. El nu gdse§te nici un motiv pentru care Apostolii ar
fi trebuit sa compund un Simbol: nici ei n'aveati nevoe
de a§a. ceveca Si and fara acesta n'ar fi fost sigurl
despre adeverata invetaturanice primele comunitatt cre§-
tine. Contra traducerel gre§ite de catre Rufin, a cuvintulul
4 aUp.130,ov) prin «collatio) cu care el aduce apol in lega-
tura naratiunea despre compunerea Simbolulut de Aposloll,
Vossius stabile§te tntelesul exact Si primitiv al cuvintulut
Simbol (= tessera) §i arata ca nu exista nicl o relatare
demnd de creclut despre actiumea comuna a Apostolilor In
Orient a existat un alt Simbol, despre care Rufin vorbe§te
ca despre un Simbol propriti al Bisericet de resdrit §i sub
care nu e a se intelege cel Nicean i cu atat mat putin
cel Constantinopolitan. Acest Simbol se deosibe§te mutt de
cel apostolic. Dad. se Iasd. din Simbolul Nicean la o parte
adausele facute contra Arianismulul, se ob4cine acel Simbol
primitiv. Pe acesta la desvoltatp6teintru cat-va Ciril de
Ierusalim pentru a fi mat tarclit apr6pe lard schimbare pri-
mit de Sinodul II ecumenic, In Constantinopol (381).
Din constatarea faptulut ca in Ierusalimleganul cre§ti-
natatel a existat un alt Simbol de cat apostoliml nostru,
rezultd cu evidenta ca el nu e apostolic, cad atunci ar fi
trebuit ca BA fie mai nainte de 1.6te in Biserica din Ieru-
salim. Nict cel care exista in Ierusalim nu e apostolic, tact
atuncl nu §1-ar fi putut permite Ciril sd-1 desvolte Fara a
dove li cu ceva, Vossius emite, mai departe, parerea ca
Simbolul pe care not '1 numim apostolic: «a fost corn-
www.dacoromanica.ro

pus de Episcopal si clerul roman, ,fri nu intr'un timp
anumit, ci incetul cu incetul in decursul timpului,.
De ast-fel exista in seculul al IV in Roma un Simbol ye-
chit.", care s'ar fi putut considera dup& origina sa apostolic.
Noti material aduse Ia,cobus Usserius In tratatul s66,
care aparu indata dupa disertatiunile Jul Vossius §i care
pOrta titlul: 4 D e romanae ecclesiae Symbolo aposto-
lic° vetere aliisque fidei formulis turn ab occiden-
talibus turn ab orientalibus in prima catechesi et
baptismu proponi solitis diatriba, (1647). Usserius in-
cepe cu comunicarea a dou6 texte consunb.tOre ale Simbo-
lulul, unul grecesc i altul latinesc, descoperite de el in
Anglia in manuscriptul 4 Psalterium Aethelstani, §i in
«Codex Actuum Laudianus,. Descoperirea acestor texte
de Usserid e de important& decisiva in cestiunea originel
acestul Simbol, nuinal ca el nu §tiu s'o uzeze cum cerea
trebuinta. Usseria, emite parerea a aceste texte reprezinta
vechea forma a Simbolulul Roman, dar nu cauta sa argu-
menteze parerea sa, ca §i cand veritatea ci s'ar fi Inteles
de sine. El se multame§te numal a arata ca acesta forma
e identica cu acea care se gasWe la: Maxim Turoneanul,
Augustin (in scrierea: de fide et symbolo), Marcel de An-
cira (in scrisOrea catre Papa Iuliti), Petra Chrisologul §. a.
Alaturl de acesta reproduce el, pasage din alte SimbOle al
caror text se deosebe§te de acesta. Precum Oriental tot a§a
§i Occidental a avut 2 felurl de SimbOle: duo symbolorum
genera, contractius unum, fusius et explicatius alterum Usse-
rius nu s'a gandit a deduce din vechimea Simbolulul ro-
man, a el e forma muma, samburele, din care s'att des-
voltat Mite textele SimbOlelor occi 'entale. $i mal putin a
cugetat el la o forma muma a celor orientale. Acesta lipsa
totals de vederl critice §i de clasificare, a facut ca opusculul
lul Usserius sa nu alba valOre de cat pentru comunicarea
celor dou6 texte descoperite de el §i pe cart s'ar'i bazat
simbolicil seculelor urmatOre pentru a construi intrega for
teorie asupra originel Simbolulul si desvoltarei lul.
In corta sincretistica, s'a scris §i s'a discutat mult
asupra Simbolulul apostolic, total ins& s'a marginit numal
asupra intrebarel: cuprinde el in rezumat Wt& credinta, tOta.
Invetatura biblica si in special pe cea apustolica §i tOte dog-
www.dacoromanica.ro

8/8 ISTO RICUL CU{ CRTA RILOR
mele? sea e numai o schita a continutului practic al E-
vangeliel, in forma practica, neteologica, ca si Bibliea in-
sasi ? Despre origina sa aprOpe nici nu s'a amintit.
Teologii Bisericel reformate si mai cu osebire al
Bisericel episcopale din Anglia sunt aces cars o-
cupat in special cu cercetari istorice stittitifice asupra Sim-
bolului apostolic. Voetius, in disertatiunea: «de symbol°
apostolic°, (Utrecht 1636), exprima cel dintahl parerea ca
formula de .botez este baza fundamentals a Simbolului. A-
-cesta noue flee fu mai pe larg expusa si aparata. de I. H
Heicideger in (Breviarum de sfmbolo apostolic°,
(Zurich 1680). In general Reformatil cautara iza afirme ca.
Simbolul e apostolic nu ca forma, ci numal ca fond si ac-
centuara acesta cu tarie contra directiunei contraril, susti-
nuta de Catolicl. Acesta mai mult ca opositiune contra in-
.M.aturei catolice despre traditiune.
Cu lucrarea lui H. Witsius (Exercitationes in sym-
bolum quod dicitur apostolorum, (Francker 1681) se
aduce un nou moment in desfWrarea cercetarilor asupra
Simbolulul si anume interpretarea lui istorica. In acesta di-
rectiune e Inca si ac l fOrte apreciata «Exposition of the
Creed, a Episcopului de Chester I. Pearson, aparuta in-
tai4 in Londra (1659) sidupa a cincia editiune englezesce
publicata si in traducere Latina la anul 1691 de Sim. Loh.
Arnold (insa ca anonim) in Frankfurt pe Oder. Pearson
esplica fie-care cuvint in parte din Simbol, servindu-se de o
multime imensa de citate din sfinta Scripture a Vechlului
si Noului Testament si din literatura patristica, ca dicta
probantia a adeverurilor cuprinse in Simbol. Opera sa e
plina de eruditiune.
Inceputul seculului at XVIII aduse cu sine opera cea mat
cu greutate asupra istoriei Simbolului «The history of the
Apostoles creed, with critical observations on its several
articles* Londra 1702, de Cancelarul Angliel P. King.
Scrierea acesta aparu la inceput anonima. Mult mat tarcliti
s'a cunoscut numele autorului si s'a publicat sub numele
s611. Prima traducere fu una latinesca, (Leipzig 1706) dupa
care urmara multe allele si in diferite limbs.
1). Istoria Simbolulni apostolic on observaOunl -entice asupra mai
mnitor articole ale int
sail
')
www.dacoromanica.ro

ASOPRA SIMB. APOSTOLIC 849
King trateza Simbolul din punct de vedere curat istoric.
Simbolul nu trebue interpretat dupa Bib lie, ci numal dupa
Teologia autorilor sec, de acela consonanta Jul cu sfinta
Scripture nu trebue considerate ea ceva dat, indiscutabil
cum se admitea pan& atuncici trebue mai intalu doveditita.
Scopul Jul Kingcum insu§1 spuneera: «de a arata, data
va fi posibil, autorii §i interpolatoril Simbolului, timpul ca-
rula fie-care articul in parte datore§te origina sa, scopul
compunerel §i ocasiunea cu care ele ati lost cotnpuse, sen-
sul Si semnificarea ce a avut fie-care (articul) la autorul
sell*. Apostolii trebue sa fi predat unde-va catehumenilor
un Simbol, care cuprindea esenta Invetaturel evangelice §i
anume: tExistenta lui Dumnedeti, Trinitatea, insemnatalea
lui Iisus ca Mesia §i Mantuitor, ertarea pAcatelor §i invie-
rea mortilorl. Formula n'a fost in tot-deuna acela§T. De aci
ate provenit diferitele Simla Ole, car' in esenta suet unul i
acela0. Treptat, treptat, in decurgerea vremel, se amplifica
ici un articul dincolo altul, pana ce Simbolul capata forma
actuala. Ocasiunea la acesta all dat eresiile. King a reu§it
sa redea o expunere sumara a Simbolului §i exegesa lul
in a§a fel a din ele se pOte vedea cu claritate partile a-
daugate cu timpul i in contra caror eresil s'ati adaugat
ele la Simbol, cum §i legatura de tnteles dintre articule.
0 deosebita extindere a dat el tratarel articulului despre
coborirea lul Christos in lad. Capitolul scris asupra, acestul
articul, prin bogatiea de material ce tontine, a adus lul
King cel mai mare renume. Un deosebit merit al cartel Jul
King e §i lAmurirea semnificatiunei cuvintului (Simbol*, i
impreuna cu acesta descrierea rolului ce l'a jucat el to ve-
chimea cre§tinA. Simbolul cretin e o imitatiune a SimbO-
lelor pagane, sub care avem a intelege: cuvinte, diatori,
rifuri secrete §. a. Cre§tinul '1 primes la botez §i '1 servea
ca un mijloc de a fi cunoscut §i de a cunO§te pe eel-I-alp
creOni. Timpul and a fost compus Simbolul apostolic, King
nu incerca sal preciseze, el constata numal existenta Jul de
la Tertulian incOce, cela ce lase a se intclege a el ar putea
fi compus in seculul IL Dace King ar fi mers pe drumul
aratat de Vossius §i Usserius adica dad. ar fi cautat sit se
bcupe cu rezolvirea intrebarei dace nu cum-va Roma e locul
unde a fost compus Simbolul, sail data nu cum-va se pOte
www.dacoromanica.ro

850 1STORICUL CERCETARILOR
deduce din cele cate-va texte de Simbole primitivegasite
de Usseriusopera sa ar fi fost de o valOre mult mai mare.
Pentru polemica ce confine in contra Teologilor romano-
catolici, cars sustineau necontenit apostolicitatea Simbolu-
lui, a fost pretuita mai mult de cat merita «Dissertatio
historico-theologico de conditoribus symbol] apos-
tolic], tinuta de I. B. Sillig in Wittemberg la 14 Noem-
brie 1694. Nimic note nu e in acesta disertatiune. Mai veche
de cat act sta fOrte savant& e: (Exercitatio de sym-
bol° apostolic°, a lul W. E. Tentzel (1683). Dupa o-
polemica minutiOsa contra Teologilor romano-catolici §i in
special contra lul Alexander Natalis, el procedeza la o exa-
minare critics comparatiune a cator-va forme vechi de
Simla Ole, care '1 conduce la concluziunea ca vechea forma
romans descoperita de Usserius e baza Simbolului nostru
apostolic. El Imparte SimbOlele in 2 clase: orientate §i occi-
dentale. Dintre tote, cea mai mare risemenaxe cu aposto-
licul nostru o are mai sus mentionata forma romans, dee'
dar ea trebue sa -1 fie baza. Pentru timpal sau, lucrarea lui
Tentzel este flOrea Teologiel luterane.
Din seculul XVIII sunt de amintit, Ioh. G. Walch, care
in lintroductio in libros ecclesiae lutheranae sym-
bolicos, Iena 1732, pe langa o interesanta istorie a cer-
cetarilor asupra Simbolului, adauga §i o esplicatiune a
terel lul, in sensul lul King. Chr. W. Fr. Walch public&
In Gottingen 1770 (Bibli6teca syrnbolica vetus ex mo-
numentis quinque priorum saeculorum maxime col-
lecta, unde intre altele da textul critic al mai multor for-
mule de Simbol. Ioh. Ernst Im. Walch compuse i tipari in
Iena 1772: «Antiquitates symbolicae quibus symboli
apostolic] historia illustratur,. In fine: cHistoria de
usu symbolorum, potissimum Apostolici, Niceeni,
Constaniinopolitani, Atanasiani, in sacris tam vete-
rism quam recentiorum publicis, Leipzig 1772, de I. B.
Kiessling §i g Praelectiones in libros ecclesiae lathe-
ranae...., de I. A. Ernest].
La Inceputul seculului trecut, profesorul Ferdinand Del-
Mich din Bonn, sc6se din not] la iv61s teoria lul Lesing
Simbolul a existat ca regula fidei mai nainte chiar de
a fi existat vre una din cartile N. Test.; ca. scrierile N. T.
n-
cs :
ei
ei
www.dacoromanica.ro

ma cum sunt cuprinse in Canonul actual, n'au fost cu-
noscute primilor crmtinl §i ca dupa regula fidei ad fost
judecate chlar §i operile apostolice. Dupa consonanta de-
sevit*ta cu regula fidei s'ad considerat unele scrieri ca a-
postolice, din causa nedeplinel consonance cu acesta s'ad
lepadat alte scrierl, carl avead sad se presupunea ca at pew
Apostoli de autori.
Fiind-ca Delbriick accentua nu numal a Simbolul apos-
tolic e mai vechid de cat sf. Scriptura, ci §i superioritatea
lui fata de acesta, ca valdre practica §i dogmatica, teologil
K. H. Sa,ch, C. I Nitzsch §i F. Luke, luara apararea
sf. Scripturl. Cele trei scrierl pe carl ace§t1 teologi le a-
dresara lui Delbriich, at aparut In 1827 la in loc sub tit-
lul: ( Ucber das Anschen der heiligen schrift and ihr
Verhaltniss zur Glaubenregeb. Interesant este in aceste
scrieri clarificarea raportulul dintre regula fidei §i Simbol,
pe care Delbriick ca §i Lessing le confunda. Regula fi lei e
primitivamente formularea cu totul libera a contiintel crm-
tine. Abla de la Sindde formula regulei de credinta se pre-
ciseza, devine lege §i desvoltandu-se ajunge a fi considerata
ca invetatura ecumenica. Ceva cu total aparte e Simbolul.
El e marturisirea ce se facea la primirea botezulul. Con-
tinutul set Imprumutat din formula de botez, desvoltat i
amplificat in decursul vremei cu adause din regula de cre-
dinta, variat ca forma, dar egal ca fond; to diferite coma-
nitati cre§tine, a avut chiar de la inceput un caracter malt
mai hotarit §i invariabil.
Un insemnat loc in istoricul acestul Simbol §I-a ca§tigat
E. Ko liner prin temeinicia §i claritatea cu care a expus
vederile sale asupra acestel materil in: g Symbolik der
lutherischen Kirche) 1837. K011ner, deli n'aduse ceva
not In discutiune, ci opera tot cu materialul de pan'aci,
§tid. insa sa dea cestiunel o forma care exercita o insem-
nata influenta multa vreme. Simbolul a resultat din formula
de botez, pe a caret baza se puneat tritrebarl candidatilor
de botez. Marturisirea ce ace§tla dedead era numal ca o
proba ca cunosc invetaturile fundamentale ale nouel religiuni
ce primeat prin botez, In curand Ina. ea fu Indreptata §i
In contra celor-l-alte religiuni. Cu acesta se ivi §i necesi-
tatea de a fi desvoltata mai mult, cela ce trebui sa se con-
www.dacoromanica.ro

852 ISTORICUL CERCETARILOR
tinue si mal departe and in tnsusi sinul Bisericel se a-
ratara invetaturl false. Marturisirea fu dar largita in mod
cu totul involuntar, nu peste tot in acelas fel, dar totusl
in consonants. Numele de Simbol '1 intalnim relativ tarcliii,
cam pe la inceputul seculului al treilea, si atunci Inca nu
la mariI teologi al timpului. Cel dintalti Simbol, in adevera-
tul inteles al cuvintulul, e cel Nicean. langa care formula
veche nu numal ca se conserve, dar Inca dobandi si o mal
mare insemnatate si numele de t Simbol Apostolic). Dace,
Simbolul si a luat inceputul si s'a desvoltat ast-fel, o in-
trebare despre forma lul primitive nu'si mai are ratiunea.
In forma in care'I avem asta-cli Simbolul s'a nascut mult
mai tarqiii. Vechea forma romans pare a fi, aluatul framan-
taturel textulul nostru, ca si al tuturor textelor apusene ale
Simbolulul. Timpul de cand p6te data acesta forma romans,
n'a format objectul preocupatiunei lul Kollner. Apostolicul
nostru e probabil o forma galica, cum se intalneste mal
intalti inter, Psaltire a lul Papa GregoriU in Bretania. Papa
Gregoriii tocmal a facut asa de mult pentru respandirea
crestinismulul in Bretania. Misionaril sel all trecut prin Ga-
lia si venind in Britania all adus si Simbolul. Mal tarcliu
el patrunse din nal in Roma sub forma galicana, cela ce
e forte usor de inteles in cauza relatiunilor vii dintre Ga-
lia si scaunul 1.apal. Evolutiunea textulul pare dar a se fi
inchelat prin seculul al VI sal) at VII.
August _Hahn in Bibliotek der Symbole and Glau-
bensregeln der apostolisch-Katholischen Kircbe)1842
Incerca a esplica Simbolul din regulele de credinta si vici-
versa, regulele de credinta din Simbol.
Cel mai mare merit in investigatiunile pentru origina, is-
toricul si desvoltarea Simbolulul apostolic, 'I are invetatul
german C. P. Caspari, fost profesor la Universitatea nor-
vegiana din Christiania. In repetite calatoril prin Rusia, An-
glia, Spania si Italia el cauta sti gasesca prin cele mai vechl
biblioteci manuscriptele diferitelor texte, in circulatiune, ale
Simbolulul si numal in lipsa acestora s'a multamit el cu
cele mal vechl editiuni tiparite, pe cari le a supus unel
critic] severe si minutiOse, care avu ca rezultat imbunata-
tirea textelor deja cunoscute si scOterea altora necunoscute
la lumina. Din operile sale, traduse in limbi germane me-
www.dacoromanica.ro

rita a fi amintite urmatOrele: « V ngedrn ckt e. u nbeacht ete
and wenig beachtete Quellen zur Geschichte des
Tautsymbols und der Glaubensregel. in 3 volume a-
parute in 1866, 1869 si 1875 «illte und new. Quellen
zur Geschichte des Taulsymbols and der Glaubens-
regel, 1879; (Martin von Bracaras Schrift de co-
rectione rusticorum iKirchenhistorische Anecdota
nebst neuen Ausgaben patristischer und kirchlich-
mittelalterlicher Scriften I: Lateinische Schriften.
Die Texte und die Anmerkungeny, ambele in 1883; si
(Bride, Abhaudlungen und Prodigten sus den zwei
letzten IahrhIlliderten des .kirchhchen Altertums
und dery Aufang des Dlittelalters., 1890
0 istorie a Simbolulul n'a scris Caspari, dar el a atins
punctele cele ma1 insemnate din acesta istorie Regula de
credinta si marturisirea de la botez sunt, pentru Caspari,
dou6 lucrur1 deosebite. Origina marturisirel de la botez se
ridica papa In timpul apostolic. Conservarea el tntr'o forma
aprOpe identica in tote Bisericile si puOnele adaose ce a
primit numal in caz de marl nevol, vorbesc convingg.tor
in favorul provenientel el directe sau indirecte de la Apos-
toll. Alt-fel nu se 'Ate esplica sfintenia cu care a fost pas-
trata in puritatea el aprOpe originala.Forma el primitive
nu se cunOste. Fireste ca trebue sa se fi nascut in Orient
Se cun6ste tnsa o ficA a el, 'Ate cea fntaiu nascuta. Acesta
e vechea forma romans, aflata de Usserius in Psalterium
Acthelstani si in Codex Actuum Laudianus. Acestel forme
dedica Caspari dour diserta0unl amanuntite In cea din-
USA argument6za ca forma marturisirel de credinta pe care
Marcel, Episcopul de Ancira o reproduce in epistola cAtre
Iuliu Episcopul Romei, nu e marturisirea Bisericel din An-
cira, ci tocmal marturisirea de la botez a Bisericel din Roma,
de care el acolo luase cunostinla si pe care o da drept a
sa, pentru a arata ca el crede la fel cu comunitatea ro-
mans,, cu insusI Ep. fuli6, inaintea caruia vola sa se spele
de invinuirile de Arianism, ci '1 se aduceail. In a doua pro-
beza identitatea textelor din Psalterium Acthelstani si Codex
Actuum Laudianus cu eel din scrisOrea lul Marcel de An-
cira Si recun6ste in traducerea latina a textulul, asa cum
se prezinta In Codex Laudianus, traducerea oficialg a Bi-
'I
www.dacoromanica.ro

85 t ISTORMUL CERCETARILOR
sericei romane. In prima disertatiune se arata si diferenta
dintre Simla (Mete orientate si occidentale. Cele dintald s'ad
desvoltat in mod mai in lependent de forma sad tipul pri-
mitiv pe can I cele de al doilea 'I as r6mas mai credin-
close. Forma primitive, a lusa din Orient la Roma, fu schim-
bata cu totul 1). Respandindu-se de aci in tot Apusul fu
considerate de origins carat romane.
Apostolicul in forma sa actuala se derive din Galia de
sud. Dace Galia are Simbolul se t% primitiv hnprumutat direct
din Asia mica, sad prin intermediul Rome!, acesta nu e
lamurit. Mai probabit e insa ca el s'a format in decursul
timpulul (in seculul al IV si al V-lea) in Galia de sad, des-
voltandu-se din forma romans si anume din cea Latina.
Catre sfirsitul seculutul al V-lea sad In seculul at VI-lea
s'a intors laras1 la Roma, sub acesta -none forma. Aci In-
talni pe cel roman si pe cel Niceo-Constantinopolitan, care
era intrebuin(at ca marturisire de credinta la primirea bo-
tezulul. Nu se stie datorita caror imprejurarl, in sec. al IX,
Simbolul Niceo-Const. fu inlocuit la botez cu cel importat
din Galia. Ast-fel acesta ocupa locul de frunte si se its-
pandi in tot Apusul, sub numele de Simbol roman, pe cand
adeveratul Simbol roman, fu dat ultarel.
Cel dintaid, care facu uz de cercetarile WI Caspari este
G. Zeschwitz in al s6d: 4 System der Katechetik)
(1862). El complect6za chiar in matte locurl si aduce inteo
unitate strinsa, datele lul Caspari. Simbolul este in forma
sa absolut conditionat de formula de botez. Corespuncl6tor
porunce! Mantuitoruluf de a boteza in numele Tatalui si al
Filulul si al Sf. Spirit, Apostolil trebtie sa fi pretins can-
didatilor de botez o marturisire a St. Treimi. Inv6tatura cres-
tina, care la 'nceput era fOrte simpla, se fixa in cate-va
cuvinte si ast-fel avem cel dintald Simbol. Cu timpul el se
1). Caspari nu se pronunt6. presto tot in acelaq fel asupre aoestul
punet ea 9i asupra altora. In vol. III din: Ungedruckte, unbeachtete
u. a. w. pag, 161 eitim nrmatfirele, earl nt armonizeza en cele de mai
sus: Dula& tote probabilitfitile trebue e.g. admitem ei Simbolul a venit
in Roma la limits dintre timpul apostolic gi postapostolio, principal-
mente In acalasI stare, cam se gaseste In Simbolul yeah) roman ( ?I)
:pi anume din Asia mid., din ceroul beanie, care trebue sg. fie loenl nay -
-terel Iii ".
www.dacoromanica.ro

ASUPRA SM. APOSTOLIC 855
desvolta in diferite directiuni. Marturisirea de la botez fu
losinca predicei cre§tine misionare. Intre Simbolul de cre-
dinta i marturisirea de botez e o diferenta pronuntata.
Sorgintea amendorura este sf. Scriptura, din care ele se
devolta cu scopuri §i in mod diferit. La inceput ele merg
alaturea, corespund apr6pe surpringetor, se deosebesc nu-
mai formal, dar cu timpul unulregula de credintase
desvolta, dup . necesitate, contra eresurilor, cel-l-altmar-
turisirea de botezremane stationar §i formand un object
al discipline) arcane se invati §i pre& numal verbal.
Vechiul Simbol roman dateza de pe la mijlocul seculu-
lui II-lea §i e simburele tuturor SimbOlelor occidentale. La
forma actuala a ajuns Simbolul apostolic in seculul al V-lea.
G. L. Hahn in prelucrarea operei tatalui sell (Bibliothek
der Symbole and Glaubensregeln) strange la un loc §i
da ast-fel posibilitatea de a folosi materialul impra§tiat in
operile lul Caspari.
Mu 1ta lumina a varsat asupra acestel cestiuni cunoscutul
istoric bisericesc Adolf Harnack I). Mal intai in articolul
4 ApOStOliSeheS Syrnbolum, din noua editiune a lucrarei:
4 Realencyclopadie der. protestantischen Teologiel.
de Herzog, 1877 (volumul I p. 565 ff.) Harnack o"era un
studii% plm de .observatiuni proprii. Colosul de material din
Caspari a adus intr'o minunata ordine Si grupare. Din exa-
minarea critics a numerOselor forme de SimbOle, occidentale,
Harnack stabile§te urmatOrele 6 puncte: 41. TOte aceste Sim-
b6le prezinta intre sine §i impreuna cu forma mai scurta (cea
veche) a Simbolului roman acela tip original in alegerea §i
aranjarea partilor constitutive. Acest tip comun lese §i mai
mult la ivela, data se compara Simb6lele occi ientale cu
cele orientate. 2. Cu cat e mai scurt un Simbol occiden-
tal cu atat se apropie mai mutt (19 cel vechill roman. 3.
Cu cat e mai noel un Simbol apusean cu atat se depar-
teza mai mult de cel scurt roman, prin adaose (nici odata
1). Harnaok e profesor la Universitatea din Berlin. Activitatea rod-
nick as a desvoltat, vederile-1 adanci qi patrumptore Ili talentul ora-
torio de care dispnne ali Mont sg. se buoure de o antoritate, de care
rar se intimpl4 s se bucure un invqat in vi60. Acest an el e Rec-
tor al Universitatel.
www.dacoromanica.ro

850 ISTORICUL CERCSTARI OR
prin otnisiuni). Aceste adaose, cu putine explicatiuni, nu
sunt de natura polemics, ci complectari si extinderi facute
pentru mat buns intelegere. 4. Extinderile din SimbOlele
apusene sunt, cu putine esceptiuni, trepte intermediare in-
tre forma roman& mai scurta si cea mai lung (textul nos-
tru de asta-cli) 5. Cu cat o Biserica se afia mai putin sub
infiuenta celei romane, cu atat mai mutt se departAza pe
incetul cu incetul Simbolul el de cel scurt roman. Simb6-
lele bisericilor galicane sunt cele mai departate, din con-
tra sunt f6rte aprOpe de forma mai lungti a acestul Simbol.
6. Dad se reduc tote SimbOlele occidentale Ia un architip,
lasandu-se Ia o parte diferentele, se obtine forma scurta a
Simbolulul roman,. Prin urmare al nosfru textus receptus
reprezinta cea din urma rasa a evolutiunei tipulul de Sim-
bol occidental. Forma scurta sati mai veche a Simbolulul
roman Isi ridica vechimea pana la inceputul primei juma-
tatt a seculului II. Cu putina siguranta se constata existenta
unel similare marturisiri de botez la Ignatiti §i alti scriitorl
mai vechi de cat seculul II. CA Simbolul vechiti roman e
adus din Orient la Roma, e a priori probabil, faptic se spri-
jina acesta afirmatiune numal pe consideratiunea ca Sim-
Miele orientate si occidentale se trag din aceiasi radacina
§i prin urmare dintr'un punct, care numal in Orient tre-
bde cautat. A admite cu Caspari ca Simbolul este esit din
cercul ioanic, adica din cercul discipolilor Evangelistului loan,
e data nu o fictiune cel putin o presupunere cu totul vaga.
Ce priveste raportul dintre Simbol si regfila fidei, acesta
din urma este expresiunea marturisirel bisericestivariabila
dup. imprejurarlin lupta pentru adeN7tr. Diferitele forme
ale regulei de credinta presupun existenta unel marturisiii
scurte si precise din care ele s'au desvoltat, tar nu con -
trariul, ca acela s'ar fi cristalizat din acestea. Marturisirea
de la botez '0 are radacina in functiunea catehetica §i mi-
sionara a Bisericei.
In erudita opera de editare a parintilor apostolici, pe care
Harnack a iritreprins-o in Colaborare cu Gebhardt si Zahn,
el a adaugat un capitol cu titlul: « Vetustissimum eccle-
siae romanae Symbolum scriptis virorum christia-
norum qui primo et alter° post Christum natum
saeculo vixerunt illustratum, in care reda mai intait
www.dacoromanica.ro

In greceste §i latineste textul roman cu 0 scurta critics, s-
pot reproduce, Incepead cu Tertulian Si pasind tnapot pank
la Ignatia, tOte bucatile din operile teologice ale sectilulut II
cart se raporta la Simbol, si in fine fie-care articul din
Simbol a parte in Mite sensurile in care a fost intrebuintat.
In «Lehrbuch der Dogmengeschichte, Harnack se
ocupa in special cu raportul dintre Simbol si regula fidei.
Aci opiniunea sa nu mat e cea de mat sus La operatiu-
nea acestel schimbart de convingere a avut o Insemnata
influenta un articul al Jul Zahn: « Glaubensregel und Taal-
bekenntnis in der alien Kirche, publicat in «zeitschrift
fiir kirchliche Wissenschaft und kirc.hliches Leben,
de sub directiunea lut Luthardt (1881 p. 302 ff ). Zahn sus -
sine ca n'ail existat mat multe regult de credinta, ci nu-
mat una singura, diferita ca forma, dar peste tot egala ca
fond, acesta e marturisirea ce se facea la primirea botezu-
tut Prin urmare regula de credintaregula fideisi Simbol
sunt una si acelast. Origina sa e din timpul dinaintea ivirel
gnosticismulul, contra caruta fu accentuat cu tarie ca re-
gula de credinta. Harnack adopt& acum parerea lul Zahn,
a regula de credinta §i Simbolul sunt identice. Numal a-
cel Simbol e insa recunoscut ca regula de credinta, care e
comentat teologic. Marturisirea de la botez In ridicarea sa
la rangul de regula de credinta, Ist conserve forma sa ver-
balk dar primi, ca inteles, un adaos teologic particular, ca-
rula i se atribui asemenl o vechime apostolica. Cu privire
la origina Simbolulul sail marturisirel de la botez, Harnack
dice: «NoT stim din practica misionara, ca deja mat nainte
de ardetOrea lupta cu gnosticismul, au existat scurte for-
mularl de credinta. $tim asement cu siguranta, ca In co-
munitatea romans s'a compus o marturisire positiva, cel
mat tarcliA la jumgatea secululul II. Putem presupune ca
si In cele-l-alte Biserici, all existat asement pe la anul 150
formule cu acela§ continut; cu t6te acestea nu e sigur ca
tOte comunitatile posedau atunci asemenea marturisirl, nict
ca acelea pe cart le posedall, aveau o forma asa de pre-
cisa ca cea romans b. Inceputul de a se ridica Simbolul la
trepta de regula de credinta pare a se fi facut In Occident,
pOte cum-va de Irina In discutiunea ce s'a Incins In 1892
Biserica Ortodoxi Romani 4
www.dacoromanica.ro

1901 09

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1901 09

Similar to 1901 09 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1901 09