1884 11

)
ORTHODOXA ROVIANA
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
Anal al Y111-lea, No.
NOEMVRIE.
TABELA MATERIEL
PAIS.
I Candice. Santa 809
II ITO Shorn le. 830
III Faeultatea de Teo . . . . 851
IV Dogma deserts pareederea Dube lel
V Inspeclia protopresviterlaln jade-
ale/ Baena . . . . . . . . . 887
VI /late de 892
VII Ennatienl Bisericenci tablonr1 sta
tintice ale Eta Eplecopll de Ram-
nice Noel Severin . . . . . . 901
T3T_TOT_TIR,Srla
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Principatele-Unite No.34
1884_
Ii
'NNrinNNN
t
II,
DonntInne . . . . . . .
4111,
311?)
s'Z9 6
Ve-ve,a94-NTL
a
c)
/2/
www.dacoromanica.ro

ANUL BIJCITRETT, NOEMVRIE 1884. No. U.
BISERICA ORTHODOXA ROIANA
META PERIODICA EQLESIASTICA
APARE 0 DATA PE LUNA
Predioa Cuvantul"
II. Tim. IV. 2.
DIN 1STORIA BISERICET ROMANILOR
METROPOLIA UNGRO-VLACHIET.
CONDICA SANTA
(Urmare, Ve41 No. 10, anal T1U-lea, pag. 713).
X.XXV.
f
IlerK
0."
CCP TA
, r,s- N
AE serNu Ilk ErIKONIE AI AA iam
,-, cs- ,(pZeZ1111K S pZMA AE 4 1 AAlliZeAT- El1K0 : HE "-
T9' KZ 61-1°K011V47 liAckervi KOspE Ag (I)07 AA VA
7g116'10111'1, CAg KA4411ClI AVra IleAlillAZI UM CA
C1406 W14 Ali 'OnAPKLA AIIA3TA Cite ANACH i 'rill KA
1'
CZ NV (1)1E AIlAcTZ CI) TZ 61-13K0111E Al ezmNIIKVAg,
+XII.' tfE fleTOr : Am AA (SU I1EAO° I1E 'ANIirk cite
'114AW AP rrEeiri : K? CCPAITV W11 KV ROA fie+
,, t4
..,11NZ 4AT/iAtillAVIIIIIMAT/SA141) W14 All z e 1 E CAAE
liii
"I9
-f ci
AOMNVAV14 mociro 'ici ocTA AN 6ACAV 1i0E-
74
BO 9 iNOMNV LIZeZPI eVIVIZNE14.114. KA CZ 121)AKZ CO-
KOTrCAZ 41 no KA'pE Ckg AATVrf uni AP A(j)AA
, , a I, .7.
BeItNNI1)Wge A KA CZ pi I KIlliEgNHCHT09143 'AID-
Nu in 7 ,,, 7,,, s , N., I
LIN 11 CI) TES E 11K0111 N. LEIN AM NZ 6VCE Ell 4 6E-
i
cop
.... I
crkinika TE Nuiponomu, KAVE 914 CTrElliE Nq-
1" 7 ' *,> a
KWMERE C(1) 411A0 W14 CAZ8N1414A0r WIl 4TOIVIA
^ I
ROCTLIFIAn AIN 4'nzpir 11114 gAiNA. .+ITXii lief
Biserica Ortodocsa Romina 1
VIII.
www.dacoromanica.ro

810 CONDICA SANTA
, `N.
'Orl?NtEmq
, ,
ifv°
r
A .0,1144 41/2E AA Gar°. a iNoriark
. e 7, . .
A
f 1
rip t, xorstitiKg KV norm lwaca1) . T-9E11AM net Kw
MaKapli npoTocir rEA$F. KA'tE CAe IlitZTA 'A d)I1 MA
cp.- AP r.%.
iNe Cp0A0 AA AMA TX Cd)
i
Tx 'En Icon' E. A9E" Trh'aTra -
,;
TA Air CA cKe H 1116MfAc AOP 4:TiN 'PIA TX IS 0 NiSIIKZ.
7%"4'
All Ai .5 I 71 it,qr-K7215 1705).
= t Fost al Solid Meto die.
= t Fost al Andrianupolel Climent.
=t Al Pogonianiel Eutimie.
NOTE:
162 Actul acesta este scris pre pagina intaia a Nei 28-a.
.
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 811
156 Scriserea actului este cea rondg, a seculului al XVIII-lea cu
asverlituri, pre care le conservam in reproducerea actului.
164 Actul alegerel lui Antim are o particularitate, pre carea o no_
tam Evict Adecg el nu represintg din cei frei candidair care anume a
fost ales ; find -ca propositiunea, care s'att aratat a fi maT de fo-
los la acesta sfant4 Episcopie" deoi este puss en stop de a deter-
mina pre ales, ea Inge nu aratg, pre care anume fl preferg alegetorii.
166 Antim, alesul Episcopiei de Romnic dupe calerisirea lul Ila-
rion, este de nationalitate caucasian, care se vede, cg, venise din co-
pira'rie In Tera Muntenesca, oi atata s'a identificat cu Tera ¢i Biserica
Ungro-Valachiel, el more, cum vom vedea, pentru interesele Terei
adoptive. Antim atat el singur, cat oi contimpuranir laT, II tituleza
tot-de-una cu titlul de niverenula, pentru aT arata originea lnT natalg,
gi nu se pote afirma, cg, el era venit In Ter& romanescg din mongs-
tirea Atonulu!, Ivirul, cad actele lui posteri6re dovedesc acesta.
166 Antim facea partea din pleiada bgrbatilor, carii au tost instru-
ivi la ocela Mitropolitulul Stefan of apoi sub conducerea Mitropolitu-
lui Teodosie, cu reposatul Mitrofan al Buzeulut of apoi cu dascalul
Damaskin, acum succesor al lui Mitrofan, cultivari sciinta romanesca
dela fmele secululu! al XVII-lea. Dace Mitrofan se distingea prin
cultura slava a tiIpului, Tar dascAlul Damaskin represents cultura
grecal Antim era omul, care pre 161ga limbele clasice, dispunea pi
de un spirit, of pete kiar gi cunoscinte artistice. El la Snegov, unde era
Egumen al mongstirei, lucra arta tipografieT cu atat facilitate, ea era
considerat, ca tipograful eel mai de frunte. Ducendu-se la Itomnic In
calitate de Episcop, arta tipografiel a lost nedeslipita de dtnsul of a-
jungend Mitropolit el nu s'a Injosit a se ocupa cu arta, carea IT faces
cunoscute tesaurele sele. Tot sat-feat se vede, ca el era gi un
sculptor eminent, of 1n.cg traditiunea arata of icone, eoite din penelul
de pictor a1 lnT Antim. In genere, alesul Episcopiei de Ronnie era
omul genial a1 timpului of de aceia el a trebuit sa more nu de merte
naturalg, .
157 .Antim, radicat la trepta de Episcop al Romnicului In anul
1705,Martie 16, a'remas aid pens la anul 1708 Ianuarie 28, cand a
lost trecut la trepta de Mitropolit al Ungro- Valachiel, i anume du-
pe Mitropolitulul Teodosie. (Pomelnicul S -tet Mitrop. a Un-
gro-Valachiei)
XXXVI.
illr.Q11, Kg Alla& Azs Aii GethfiTil
FiliKKgAg. lig rgpfi Alt iniriager.
yr ,
're AMH5Eti, 11ZOTEAE A TO
el
mortea
AS'Hd368
..>
/
-
.11.(44)
minter
21Alrl 'err-
ISOM. d /I
www.dacoromanica.ro

812 CONDICA SANTA
tligrdpeti, tpaglit'OpoP 991-0AVii.Wil 'AA 11ZMZ%.11.V.
AS611 tiZ5grilke IrrgErAqOp Wit NESZ.5VitiA0e. L1111
.1Tia or'NVrt A OAWN q IC xic C)110" Ag Al/tiO),
osrtiT rixckVT tNEAI lizeHTEAE, HZCKSiTh MAN NA-
MITE AE To4ii diiiik ilVMNNZ e 6 i fl Atinill NZ,
,e,MtliV 'AMliZpAT AMA AM-KO AtViiNta yr, NZC-
idit taiig Ng 140- ; ga %HAI 9E t A CTE v W clAitu,z
KV ZeNTEAE) Ken KA(AAE TO141 CST- cpIKS'irE.
t ,,
iriat
1 ,,
!NIA' ni NON WAMENIHI Wit 11ET9 i? A NOFAC-
.-N
C
noropir "4"
ANfrp2 Mk Ttcno, Cote 9EpKg(ni, WN CA'
4 W11W
et I 2, .
vreWKA IV AA 6X-VA Clitrk) AN" map Al CpE-
, ,sioa tt, Wil CA" WMENItrg Wit CAg ciZCTI4r1111 Ill Tri
NOK CVnir IINAAT AEN flowr, UM A" fIZTHNIPIT,
WI-I CAg 4 [-pork% , WN e ,itil FAT A TVA ,cil
011% CKpNKTVOI. IIIK CA" CUNT 4 91910911, Wit
WARE till+ KE11,1"A 1.120 TEAVA. 11114 rap BA SENN
,
KV CAatil, CS :KVINE4E nor 9E11 131 11 Wit 119E 90 m0e10
; Kf;&,41 411ZeZ4rE -NV ApE C4npW14T6. 11114
AXV CCYTk ANINVA itsk BI alp (1)ZKZT00-0A, KA-
tEAE AE AA flzeKNTEAE 11V9FttV : lEAA vIE 411()EVNZ
1189NNTEAE UM Ole (1)110' 1-11CTE 4KNNAT LUK
iC AZglit KApAi rpinir 11911 nprin. $vtpti OyNA
CCIPTZ CZ609 tploACKZ W14 Arlo ToA,VNZ CECT4IIKZ.
NIZPTVOICZCKk Oyf 60TEZ. +TO; epir;IA
TEMP. ilipErprk .isiexprt MOP wiAor 11111 Bit-mo
ISTEKVAVK siE BA CZ (pi E, DAMN Nb.
Confesiunea traditiunei biserieeesi, rostith de eatre
$
i
I! 6
4
,,
Kq
Aa
11ZKA-
71
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 213
Antim la chirotonia sa de Episcop al ROmpiculuX
nu diferh intru nimic de confesiunile de mg nainte;
qi de aceia noY representam aid num/LT partea de1a
sfe'rqit :
AVniz 7A9,1oritt ;KZ M; MI5ITVrICICKZ WN AE
Kill TO IYVAP3 ;9E (ClaNie ti`ittrA AA ooy-
row-snavitii, nzLiCia NECKHNZ irfg1% I, -7
irrovrz Jytvv.
'yo ei6-4,144,2,
f`027L" AirtcgArcit ti 4.744.0mic,
.30
iYt'll "2Mb' I 1)61134,0ot 104tig
Ler (4144C lg. A:Kik y
168 Aceste doe acte aunt striae pre pagina adoa a faiei 28 din con-
dica Banta.
1" Litera scrierei este cea rondo cu prea pu ma asverlituri, incat
se poate dice ca aceste doe acte represintit cu plenitudine caligrafia
seculului al XVIII-lea.
900 Simbolul credintei din faIa noastra, este a doa traductiune in
limba romanesca a acestei piesa din literatura cregting gi tot-o-data se
pale considera gi ca cea din urma versiune in limba noastrA. Acest
simbol diferA, cum vedem, de alui Teodosie, a el se apropie forte
mult de originalul grec gi cauta a da in forme sintetice mai tate ec-
spresiunile de asemenea feat din limba grata gi in sfirgit aprope este
identic cu cel usitat de Romani pea asta-sli. Dacit am voi sa nottra
aid gi diferintele, apol aceste nu Bunt multe; gi anume : vorba ome-
nit", asta-sli este data prin forma analiticg, facut om", gi acesta pate
din causa skimbKrei sensului acestel vorbe, apol ecspresiunea unul
nascut de la parintele nascut" asta-sli o avem unul nascut, carele
din Tatal s'ati nascut". De asemenea Antim intrebuintaza mai la tot
pasul prepositiunea de la" in loc de,, din", ceia ce nu represinta esen-
ca, din, ci numai originea gi inceputul, de uncle plea, ceva.
161 In documentele Episcopiei de RAmnic Antim Iguraza, gi ba
persona, ce a inmultit averea acestuist.locag. Aga 11. Osim adauga,nd
ri
,ca AE
inctoci:
kftris,
tt,
Il
+
tt_h ar,
An.
Iny or
Is,
www.dacoromanica.ro

814 CONDICA SANTA.
mogiile Episcopiei fn cftmpul Bujorenilor;a1 ROmnicului gi la Micha-
egti (Cond. Doc. Ep. ROmnic pag. 55 gi 444).
XXXVII.
AL gptmE 'IL Ai AA npt vii""ra 'efrHOJAiw1 R*157.910; 'efrHILifir KY'
`L.
AANIACHH L6 MST': A4 opt L4r TA efriS Oa E A piAANNH8A811) OE Tpi Ka
LZ H9 pamaie 412"141,4 ggE.To"Ny AO LliA0pa 'IL Las A.A;L" 1AH4t 14 X1"-
VAATIr WN HO 1104L, apt AOMHHITHAHri A1141"Eli LIA1 ,A,OMHZAHlui
Eir atp2a.HOrrpit 111) KOLTA ,,H gomoA 4 ytipzH PBMZH114.111. K4 1Z .AHZ
rAIOMOTtAZ opt nape '4' santre) u m A' A.AA ID spa ISptAisii HA LZ 4111
gogEprituuTtipto 'auttirg EctigTo Inn 641,914z 4961 6 " EliPHKA
u
Itk,TfH pgmoni H 01( LZ '1116 ETtipe intimEns £4, tone WH LAZAHIP"
AO 3 um 4To- ma Kg 'anosTonn 4:napett" ICIOLTA! AN FUN eAlt...;Te
HpE 111)0HreMEHH v AWAILL" 41 AA AA25'crt.ipt 117"yEcur% A 50g8t, 110
A
HrtiMItift rwetitte, 44 AA 04I5H. TpEHAt 141 AAHlwit
ckAl AA NOALAHAssapt (48 'apaii 24 414 Mari 41 41040 AA 2A4ALTZ TZ La
H01111 APE elACTA AHC48 £HPH HHSMEA1 4116 4ACTZ HO
,A,HKZ
u
finpit Ao
2
tut /5Cii. (7216-1708).
aie rtpp f
= f Fost al Solid Avcsentie.
t Al Sevastiel Neat.
t Al Pogonianiel Eutimie.
= t D amaskin Episcop Romni culla
161 Acest act este scris pre pagina Intaia a foiel 30. Pals este
alba gi de sigur, ca ea a fost destinata, pentru ase scrie pre- dinsa ac
p
Aa ISO!
(pia : KB
o'prI
)
4
'enisonti.
4-`
MH
,
:thy A KY?
s'
t.
AHK2
r4,0 92e
=---
=--
cf>
c,400
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 815
tele stramutarei lui Antim la Mitropolia Ungro-Valachiei, dupa, mortea
Mitropolitul Teodosie, carea s'a petrecut in anul 1708 Ianuarie 27. Du-
pre cum se constata din Epitafia, gi al stramutarei luT Damaskin de-
la Buzeil la Romnic. cti*, epitaiiul, mentionat mai sus, care este copi-
at de pre petra mormentala, a Metropolitulul Teodosie, gi care petra
asta-sli este ageslata in forma, monumentala la altarul catedralel S -tel
Mitropolil a Ungro-Valachiei de catre I. P. S. Mitropolit al Ungro-
Valachiet, D. D. Calinic Miclescu 15 in anu11875.
nnnot4T49 4. .40mH9 npt COHLINTHA mirrponon7 Up glEcom;e11, Alde
15 di i : ren n5 Al 5HAP AI AA nyr, .4E 1AHH f Hiliti; t4iAl. 4i 5HASA1 npt
AnmHHATSAIA ACUMNI, 'Ici) Ii0CTAHAHn6 ROMA. nk.rroppinAh Tipme A8H
2C7 ANN AA LUN a ni3HH, WH ca9 47rpon7 'seism 1708 :
1" ScrisOrea acestul act este cea ronda cu prea putine asverlituri,
pre care le representam In reproducerea mtg.
1" Documentele Episcopiei de Romnie ni-1 presinta pre Damaskin,
gi ca pre omul, care s'a ingrijit de limpeclirea mogiilor Episcopiei, in-
multirea averet gi mai ales rescumpararea skitulut Trojan. Aga in po-
melnecul Episcopiei se dice. 'Pomelnecul luY Paine, proe-
gumenul, care cu voiaphrintelui kir Damaskin Epis-
copul at re'scumphrat via de la Trojan cu locurile,
care ad fost venduth de Antim Episcopul luY Teodo-
sie logof6tul Olanescu.,
196 Damaskin a stat pre tronul Episcopiei Remnicului dela 1708
Aprilie 14 One la 1726, and scaunul acestel Episcopit a fost ocupat
de Inokentie, dupa, mOrtea lug Damaskin. D. Lesviodacs in catalogul
Mitropolitilor Ungro-Valachiei gi a Episcopilor de Remnic incurca
datele chronologice, pretinclend, ca, Antim a devenit Metropolit al
Ungro-Valachiei la 1709, Tar Damaskin Episcop al Remniculut la
17-10. Aceste afirmatiuni se opun documentelor, gi monumentelor
istorice.
1" In privinta activitatei literare, Episcopul Damaskin se pote
considera ca persona, ce a rupt cu trecutul nostru istoric gi a introdus
prin Biserict serviciul divin in limba rominesca. Deck' Mitropolitul
Teodosie considera limba romanesca- prosta gi saraca" gi el se temea
ae a traduce tecsturile dogmatice in limba romanesca, Episcopul
Damaskin, avend de superior pre genialul Antim al Ungro-Valachie;
gasesce destule ecspresiunl gi limba romanesca in mana lug devine
capabila, de a representa tote ideile religiunei crestine ; cultura hit
cea intinsa in limb ele great, latina, gi slavona, a tacut acesta. i in arl ever.
El intaiti se pune pre traducerea Antologiulul gi tiparindul, face, ca
www.dacoromanica.ro

816 CONDICA SANTA
prin Bisericile romanescT ewe ante serviciul serbatorilor Imparatesci
gi ale IsTascetorei de `Dumneslea In limbo. romanesca. Traduce Penti-
costarul, cu care pune pre romanesce serviciile Invierei gi ale serba-
torilor cinci-PcimeT pene la Dmninica tuturor santilor gi In fine face,
ca i serviciile paresimilor se resune romanesce, dupe, ce a tradus gi
Triodul, dar care s'a tiparit la 1731 Julie, (vacleise prefetele de la a.
ceste carp). Tot Dascalul Damaskin gi in calitate tot de Episcop a
tradus gi Octoichul cel mic, pre care l'a complectat Archimandritul
Ghenadie, Egumenul de la Cozia. Damaskin In calitatea sa iumai
de dascal a facut carte din barbatil, ce art contribuit la tiparirea Bi-
bile; cunoscuta la na cu numele de aluT erban (1688). 4i In fine la
1704 Damaskin traduce_ de pre elinesce gi tiphregte la Buzeli Aposto-
lul dupre Bib lia luT erban. (ye& prefata acesteT carp).
167 In local lui Damaskin la Episcopia de Buzel s'a ales, dupre
cum se vede din acest act, gi anume la 1708 Aprilie In 14, egumenul
monastirel ArgeguluT, Ioasaf. Ioasaf continua a administra Eparchia de
Buzeil One la 1717 Octomvrie 1, and dupre ecspresiunea actuluT
cgl-a plata obstOsca datorie,. NoT pe'n6 acum nu avem nieT o cunos-
cintA despre activitatea Jul Ioasaf, fiind ca nu pomenesc de dinsul
documentele, cunoscute de noT.
XX.XVITi.
I GIVIGifil" Kg ilii7%4 a dg A dHE.8 6)? WILK! T dS Tfl
CHIGKO1116 'fiEgalsga Kg fgeil
ANINF3EV TATS" A TO 141H-^
, 1
T091-0" (palcz,rovo' sifelOAVA) WH AA mime erV4101,
B.Z4qTEAOP TVTVedr WH HELiZZVTIAOIC. 111H
.-s
r " , 7/ v-
ANIN)5'
..." el 7."-.
IC
TA-- -' ,ri r 8
AMHEAE.4. Tpti OyHW: A C) (PI I-0 AV
71
oyror. HZCKW) KAciEltE traTz," CAS H'ACKc MAN
HAH TI 6F TO1.411 firktliA5 dVIVIHNZ Ai,1417 AVNIHHZ)
,bM1-4E6EV AMKZel MI" 6m HE5iV /AMBZIA HZC
Kg, he 14(C? (1)ZKg3 4EAA `if rc1CTE tNE Cs, 4:1:11 H" 10 KV
"
Tr AT 2:71 Hen" KA efAE VOATE ma bZKW. HAVAE
HE"Tri HO =MINI N, WH HE"Teti A moacirez ma"-
7/ 7/ "
/fit 4.-briax&fil);
KQEY ..t."req o;t6r
,
pi
'
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 817
Fr-VI-PE CAS noraez .,(NH4 4iflor, tut; CIO? 4:T.0q-
m% i1/2E AA il,,XV: CIIHT11, WU (NH" A/lAprA 4:1)E90pAl
Wii re (Inlet? /WM. II IN ON e ZCT Kr Mill b Ile TO?
NON cVnT1' fgAT Oyu" urn AV nzrrnmti,
;CA
a
A
, 1
tsbnxWU 4.rpnv, UJH 4 111 IA A TVA 3ii
CKplifiTp1-1. WU CAA da AA '941-001, Wil WA
(V tvk toiert'rrra gra frzAgli. Iiin I
/
ApZ 'BA ItZ BIDE
2/.0 z 7/ ,,,, ' , 1
KzerA,KVtAA SZ Cab UCV(VtlE BI 11 WH AU" 41 11, A
')
1 2/ 4
NIS
7/
411zpzu,i E A pE apx'"uwi. LIN 4 AX? otritn.
ti,AINVAk (V 111 AU,Z 4:0ZKVI Oen 4
c;
KA pEAE (,,,W TATZA
nV944km, %AA ME 4:11etVtiz fig TATZ", UM KV
41 to^ A ACTT 4 1411N. , UM fCAZEUI 9 "KApEAE a'7 rezn
, i
.4 ptifDO" firrill; WH oyt4a CONY", CZ6OPNWIACKZ
Wil A'llOCTOArliCKZ 6ECri:piiKZ. NIZirTVNICiCKb Oy GO
I a , ,,,. ,
it' f A% 'r irgraerk flIKA TrEAO, AlpEUTZ 4 6110
MOr4HAOP Wil 61 rau,A EirtKVAVII ME KA CZ VE, ;Au :
,
Avnz AtIAcsrA 6410 um 091HAAiCKI. Wil %am
3 C(1)N TE czEoma, KApE VI AiNVNA, WU CV (I)ZKV
ia TpV 4TZpli9r4 TOM+AEAkti 49111141pH. iVIZI-
0
TboliCE
,, 7/
Kb KV CS;;IMETV, Kti IINIIMA, CZ CV(1)1r, WII
i ... ,
KANOANE
.4,'
CZ na Ai Kb KZTE 1 Wil KZTE TO ?
M.kAE
1 1
A 4E14
,-,.
,4,8
C'h A+AA
,_,., .-
Aa 4. frxoi Cp 414 imp 1411 91 ATV-
- , to,
91 AA AtirkAE Z CZ6OA9Z. 11114 'FOATE al)41 TEAS
? c
TWAVKAE,
) ,
+BZU,ZTVel H,U111 KZTE iO3nz 601A TE
5.- y v
1 apx
.
BpiNUI CA' 4(NpEnTA 0 C1 14I n nzoitittn.
IV Kli TE Cik" WINO E I-1 : /VillZ6qMZ WI-1 ;V, UM
a- 7/ ,
T °ATE lairf AB 1191 11M11 1 14 1191 HNIECKE. 11111 Ea. 111(1 ta9Z
,
11OHT6
/ '/.--. / %
/
7, , .$ 11
i
7,
www.dacoromanica.ro

818 CONDICA SANTA
..f KS M; migiipticinch CS 11x5inch W11 wort EE
s .
Tottirz
, 7/ f
MT AlCr5911`11/11. 11114 +Tor seTEMA SIElp 11
cz. 1
rztvaikCZ Ng AC &1I A HICKAel MiKpViai 4:npo-
TH1111 4 Tp Min . /II KV TOTti CZ VPME56 Wit
CZ MS Mlle .411iZEIZTqellA0i tlEAOir afill AM Ile+
citp, ,ui,wrzim4 M1 1 CTZI1Z W 61014TOP A TORTS LIA
.x v
eit oypwsnaxi EH all PIT90110MTCCF Hy.'" AH03.71"
UM Ntz cpzrzhViock 106
,Mil TT 101 tNeArOCTik Am-
NEyttICKZ) wit KV (1:19141CA AV AMNEEV. fleE,CCP
"
K161SZTIM KANOAHE WH ../113Z4ZTi;c1)14 CZ Fli KI1 TX.
TOA9T
r,TZer MS, Kt 1J MN CZ AS Op MZI1A Mrk WII
Kg KZfir BA 4,1)N ngwriteA CS MS riz5icKh Kgett
6E TOA E eZgTZ414AI Hipierfrwri, Wit KIIKATVNE.
Aq1-1Z AtITECTrt 47KZ M; NIZrTgelICECK Is WH 6E KZTE
TOM' Ill APE CKAVN§ AtlErTA l'A 0i79WBAA'y'llii)
. ' 1 '' fM
CZ Al nzE CI{ k HICK"! 6A 4 T9 0 Toagrz inAP xia MT.
Ai )1114.
lwacov
d epv
NOTE:
Aitsf
fa 61
0 4% 414
10,44 rIc pact itio
2 2eA.4. Ail RO Cf
tih
Al CM h n10411: "I'
168 .Amandog aceste acte cunt scrise pre pagina a doua dela f6ia 30.
269 Scrisorea actelor este cea ronda, cu prea patine asverlituri, pre
care not le conservam to reproducerea actului.
170 AcOsta este a treia versiune a Simbolului credinIei din Biserica
Ungro-Valachiei §i el este in total identic cu cel intrebuintat
In cat acum voind sa stabilim fasele traducerei simbolului credintei
r
4
..A4 .1 1
A4 true%
astit-P.
Atzt,
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 819
din Biserica Ungro-Valachiel, slicem : Mitropolitul Stefan inainte de
1668 a facut prima incercare de a traduce Simbolul credintei fn Ro-
manesce, farh, de a avea curajul, ca sh-1 rostiasch fn. Biserica. Teodo-
sie, alegendu-se Mitropolit, (1668) a rostit fn Biserica Simbolul cre-
dinte, dupre o traductiune analitich a ecspresiunilor grecesa Antim
alegendu-se Episcop la Itilmnic, (1705) a tradus §i rostit acest sim-
bol dupre o versiune §i mai apropiath, de tecstul grecesc. In fine la
1708, Ioasaf, alegendu-se Episcop la Buz61, a rostit simbolul credin-
te dupre versiunea intrebuintath asth-sli. in Biserica romfinesch, care
versiune se datoresce lui Antim, sci mai ales Dascalulul Damaskin
Each istoria simboluluT credix4el din Biserica Ungro-ValachieT.
XXXIX
AE splime ME neTt C(1) TA Ern Koni E AE AA E.W.
081
.Zs, A PIMA $130Z6' tNE AA EN A6FSZpA n to". ma-
"
TH .15- AA p ciarma piropi E 0411440;2 KV'
rwcAIi)b. KA CZ NW 4)2.1e A4ACTZ C4:1) ITZ 11";;KOI11 E A
E.g;ZqAq itzin ,E nzoro'cao, AM AA 1SOE 4E1%0 4E A-
144 t CAS A OA AKrEpiii) KW C1144 WI KV liCiOR nevi
AVAAHHA 4c, 11A14 WE1 411i1111TVAVA AaZpIEN CARE ,180.Sivi.
FNAVA HSTpq FIHKOAAE AAEaatifpg Bona t1_110M-
Hci pqMZHililli. RA CZ 1)AKZ COKOTCZ C3K1
npE KApF A9 aAri:rr LL111 Al A TAA wsp: liprtplira., KA
CZ (FE KHISEIPHIICHTOr A14114.141er111.1C0f1IIii. WH A6ii
liZrikSCE EN 4:61CrEpliKA MITe0110ACErb KAipik 411CTC.
1.[1E liqMEAt CCOLAHAWI: CAZ1311411A0r WN 4!TeMA K$1
e
wiiMpA14
r
A rIA1 N ROTA AN WM IgAillA. Ag
neE Girrilm" IlipomoNax, a AOHArk npE fipmrA
NOMONAX. t TpEHATK nee Elil!tMElig ii)E AA kI'NN-
HOACA KVP RANI HA. KApEAE CAa apzfram A (j)14 MA iV
E
1.1ZeIrl
4ITZ'151
nV
www.dacoromanica.ro

820 CONDICA SANTA.
c- im
c4) 'FZ4:1)0A0 AA VIA TZ Ent4KoniE. Ap" e A91 TA All
?.
TromairzCaa C1(911 tigAlfAE AWP KO
iti7: A rYGKE (7225-1717).
t Al Ungro-ValachieT Mitrofan.
= t Fost al Adrianupolel Climent.
= t Al Drister Dosota
= Al 111rnovel Serallm.
:41.00
171 Actul este sops pre pagina int'aia a fbiei a 32, -a.
172 Scrierea actului este cea rontig cu prea putine asverlituril pre
care npi le pAstam fn reproducerea actulul.
w
A7Q/
d Vezy4§1
?INK.
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 821
178 Daniil, Care se alege la Buzeii, a fost cglug6r gi apoi egumen
la monastirea Anin6sa din Judetul Muscel. Dania a fost discipul din
calugArie a monachului Teodosie, clitoral monIstirer Anin6sa, gi de
la acesta a invetat a fi on dor pentru Biserich. gi infrumusetat on vir-
tuti clericals, dupre cum vom vedea mai jos.
Alegerea lul Daniil in Episcopia de Buzeii, gi mai pre urm4 la Mi-
tropolia Ungro-Valachiei, se datoresce numai meritelor lulpersonale;
cats acum se incepuse in Muntenia, g6na contra elementuluf romanesc
gi din Bisericit.
174 Insugi genialul Antim, Mitropolitul Ungro-Valachiei, nu mai este
pre tronul acestei Metropolis, gi de aceia actul alegerei lul Daniil este
sut-semnat de Mitrofan, care, cu ajutorul lui Nicolas Mavtucordat,
precum gi a Grecilor, ce se incuibase fn tots Tera, istutesce a des-
trona gi kiar a caterisirpre renumitul Antim. Indata, vom Medea gi vi-
nele lui Antim Metropolitul, reproducend in tOta, intinderea actul ca-
terisirei.
XL.
,x.ffiliffs Kas Atli A fi Ag 4.6"-86B68 Gen- vpierh
G411.-rh nix Oilfe A sasBIgAx ICS TZFil MS 411 ri as
UrmezA apoi Simbolul eredinteY i confesiunea tra-
ditiuneY bisericeseT, care, find intocmaY cu cele de
mai sus, not reproducem aicY partea finalA din con-
fesiune, cu confirmarea lui Daniil.
NH TOTS [7. cro;NM I 5' CZ ma na?.,;asaleaTipmaco."- 4e/to."' Keine am:rx.
npt c4, torrana MtEB cTana" WH snpnaTOpto moiononeri a TOVI't laps
pBMZNGLKZ
ir
nairpocrs"Kelpi w" nnp ito : WN ma coaraAle n" aa KB
Apirortt AiiHt5tratia, wit Ka 414 sa s;&nliflE5E43, flpi 14 TIM HANO:itill L1111
";
iaZI4tTfillH CZ nA Hr Mgt?. TaToSpt Tema Hart MH tt Az npa MZHA Mi.
Bh; s9 nailer& a& 4 nart pA LZ Mt na Kart? AE 1 oiTE
ISHIISi HI. A8 AsliC Fa, ;HZ Ms M;° -rapHLicHz, wet' ds,e 112TI
.;
4. TimThiinE ;pE Lndetit siraipOil001° ES HHICK SAna5E'cna TORTE
EnApXIA Mt
412,1144 ettiouve.04,42sfatwa7,
LI" °,11
9-0-1:0 C-rvecorritL
clitioi7142f ttrAvile/Ativ
zAz-D-ret, 64-At,
rtd.xH
. Kg Wt;
.ti
MH Tt,
paurrilitint.
titArinTE WH
'It At
ly
/: °)
pzyn-
cA, et$Zu
www.dacoromanica.ro

822 CONDICA SANTA
176 Aceste doe acte flint scrise pre pagina a doa a foie 32.
176 Scris Orea este cea rondA cu putine asverlituri, pre care le re-
produces fn tipArirea bucAtel de mai sus.
XLI.
T'0 I ION TWE KA0AIPE'-
LEH TOT'AN0I'MOr.
ItEPEMI'AE 'EAE'9 0E0 I
'APXIEHI'EliPHOE
ITANTINOrHO'AESZE , N E'AE
PeSI'MHE KA'I O'IKOTMENI-
ROE HATPIA'PXHI.
eTb Tic zocmccalcc; xxt acv soy-
offac iTxXvia Vat+ gait xcaszby xat
xaverwap.bov nape( TE ,asq) xat acv-
.6.037sor..c, we icoXX6)v tivcottaXtbv xat
lotaTaavacitav rapa(vcov. To To rap
so)ack icoUetxt.; 'ray 0.stfwv xat iiv-
15pwlsevwv covevipaiev vpiritaTa,
cotto 19.1ricbv xaTeartias cbv
TOY. Too To xaTax&Ovcov vbv 6,5pco-
irov xat iroXX(tv drai9.6.1v ,cor
cacvanta 2TOXXCXX&C dcYzszt7a7E.
'Avalw xat Secvec zap& TO-w 0.eicov
vdtuoy Tor; 67rwc stzon To5to za-
zokpAixoac ispoTdvvrat Tck ilCCXEL-
pot. Kat zac Seem.; oE biroaceizac
caEc gpoolxotioacc xaauro'OecXXov-
Tat. 'ExaoToc xat rip ix Tay talon,
gprwy 77 a0eCtalaSTGCC, ataxev-
Oloszat, xa0eicfriptv 6 &YOCYT(FIITO;
k67007 ()Nast, Ttv acklOstav gxwv,
xat otasp.E.C4 TWO; aXX1c zept 'Lob-
TOO Seap.evo; lfaroSsiisca;. xat
110MapeCOVTaL p,hv oE xaXcBc, xat 66-
vix.rcoc, xat 15eapiacco; irokmecoo6-
1Levot, xataxpivovTac 8' gFraXtv, xat
62se xatipav e6xapc'oc liTovtac,9xat
xaTa8txdCovvat gvawciac_ cps-
pailevoL, 619.av xac siric Scpxcapamilc
COPIE DE PRE CATERI-
SIREA LUI ANTIM
IEREMIA, CU" MILA LuI
D-pEU ARCMEPISCOP AL
CONSTANTINUPOLET, RO-
MET NOW. *I PATRIARCH
ECUMENIC.
Vina revolutiunei §i a re'scOlei
este forte rea gi condemnatn de
gi de omen, ca eausii, a
multor neregularitati §i a disor-
dine!. CAci ea a turburat de multe
ori multe institutil divine §iuma-
ne ; ea a facutti din aceia, ce este
nemuritorti, muritort. Acosta a
fAcut pre om demn de infern, §i
celor aflatorT In multe bunt:rap,
le-a facut cele contrare In tot fe-
liul. Pentru care celor, ce intr'un
mod ore -care IndrIznesc (a face)
acesta, li se present de legile di-
vine grele pedepse; §i revolutio-
narii se supunt la suferintele me-
ritate. Minded, fie-care din no!)
dupre propriile fapte,-seti se laude
set se ru§inezA, conform cu natu-
ra euventuluT celuf fartj contra-
ce are prin sine adeve.-
nil §i nu are nevo!e de nici o do-
vada. De aceia ace! ce se portA,
bine, In ordine §i conform cu
voia D-cleti, se lauds; se hu-
leseu de asemenea, se supunti
desaprobtirei §i se pedepsesc ce!
ce se portA In sena contrariti.
ICON-
c1t4iya-
iv oixsc,
t to
of
ll Bleu
9
ie
diefue,
lot
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 823
upic xat giac ecno6X10-ipat Sei,
xat p.axpay atax6vriv icae(wc Aa-
6sEv %at cdv xp/p.aTicsawra pl-
TporoXlvtp 06yypaeXarfac xavoetv-
OLp.ov, (co; xercsywoop.evac, xat aa-
Tavtxecc p.sOoSsiac 866a6p.s-
tool) Thy 15e6pytcrrov. Kai 'cat ply ecXXa
evconlp.a,ra xat cpa6Xa a6co5 gpya,
Td to; arp,a8ii acarliXXEciOat,
xat Oa' elvra Scipopa xaxoupyl-
p.a,ca p,vripxsaa.ac, CinciSona OXwc
apxtepauxt iicayieVq ati)p,sv
xavi Td napb. T Se v alsocrca-
ata, xat awcapaCac error) 15E0CM-
ye; gyxX7ip.a et; p.icsov irpoticako-
lay, (Lc cporoic xat lcdTec8-tpov. 'A-
nocneccic yap xat girt6ouXoc
xpaTatecc eacstldac it,obrixatacyrac
6 cattlpLoc, 7rpoosin6oaXs6cov %at
btxceprpoTetty., xat 641Xotaztp
a6.0.6wrg Kap?cp Kapty 'Iwavv-g Nc-
xoXicp 'AX4b8pon 6os668c, ccia-tic
06yypo6Xaxiac, 6cep cvs6p.au
yagrtitio xat nspwcoNuo ri7;
p.wcptortycoc. '07coays rizoaTeAtx1
icmcv 62vaxetv xat incovicssa-
a.ac iseccrg ieooaeq Szspexo6cq. 0-
,00 xat gictpipst. X6yooaa, 6 avOca-
Tap.svoc ge0013(Cf, T T01.5 Osoo
Tar?) acvOiartptev. 06x art -fey igoll-
aCa stilt nap& Oso5. EuvolynatToi-
?Dv cinocnoXtxtv awroXtv Os:av
atvar., (co; zap& Oso5 atec ,cou &zoo-
Taw) ScaTarroplyv, xat Teo) bay-
xaLoTagow iaTty 6/raixav ijp.acc, %at
EacothrcsoOat 67CEMO6CSTI War
aCa oic xpaTatexc 6acn.XECac, %at
prjSty tp.etc StairpievcsoOat, 6 Ta6ro
antioav av Eire, xat izapiaxov ,c6n
zoktuxitiv, irXijv viw sic T5. 31.11,cepolo
agac avrjxdyTwv. Alva); 86 6 asap-
itccoc xaxoetv,81p.o;, e6 p.Ovov Tip
bcpsaop.byri abirsiOsEav xat biso'ca-
Pentru care es trebue sä se de-
pune din cinstea gi vrednicia ar-
chierescg gl sa primiasei dupre
euviintA mare rugine, cagi eel de
acum feul-Antim, fostul metro_
polit al Ungre-Vlachiel,
a intreprinsti megteguguri desa-
probate gi satanicesci, urgisitul
de D-slel. §i intre alte neoritn-
dueli gi fapte rele ale lui, se in-
culpa adeeg, ca mag gi ca parti-
cipator la multe alte crime, gi
pentru present sfintem de parere
81 fie departat de trepta archie-
resca. lax culpa lui cea impie a
revolutiund gi a re-scolei o punem
inainte, ca ceia ce este affitata" gi
evidentL S'a &cut deci scelera-
tul revoltant gi conspirator in con-
tra puternice imparts ii, conspi-
rand gi in contra prea lumina-
tului gi prea inKltatului Demni-
tor, D. D. ban Nicolae Alecsan-
dru Voevod al toter Ungre Vla-
chiel, fiiul eel prea iubit gi mult
dorit al modesties nOstre. Pen-
tru care este porunca aposteliel,
ca sä, asculte gi di se supun'd la
tote stapania, ce demnesce. De
aceia ea (porunca) gi stabilesce,
clicend ; cell ce se rescoli in con-
tra se opune poruncel
hit D-slew. Cad nu este stapanie,
faxa numat de la D-cle11. Urmeza
deci, ca porunca Apostolica este
diving, ca ceia ce a tostu perun-
cifa de prin Aposto14 gi
pentru nos este forte necesar, ca
sa ascultrtm gi sa ne supunem
stapaniei supreme a puternicelim-
pb,"atii, gi sä nu facem nimic din
cele, ce ar fi contrare acegtia gi
ne placute politicei, afar4 de cele
ij6-11
p.iyov
Trfi
'rep
iv
fiind-ca
stapanieT,
Dilett
Tilc
rt-
4p5v
kvsoXip
06 8m--
sty
sp
www.dacoromanica.ro

824 CONDICA SANTA
o6x icoeXaeev, 2cXX& %at alma-
Taaiav %al civTapa(av nee 6fritic
T-71; xparacac 6acuXeCac Cl7COYSVOMIS-
9Wc ip.SX6T1CISY, inC600X0c ispoaiTt
vv6itsvoc xat To5 zporifyirs8 ivTo6
61)1XotiaTO0, %Ca LX8D6C66CIT6T011
a6,8.61C00 xat EcatayeeaToo .tlystt6voc
nek0071; 061-rpo6Accxiac, %al cd.nbq
iaothv xaTixptTov, 6n6acx6v Ts xat
me6Ouvov T xavovExt xaaatpiat.
nerarpts. TooTow xapcv TpacpovTec
birocpatv6p.se.a auvoatx6)c µEra Taiv
cspt Espurremov dcpxtepicov, xat
inrspTep.wv, ,c619 gv &req.) ICYSUIJATI a-
ver-trio ..1.1.6.no EtSeAciiiv, xat auXXeL-
Toopyciiv, Iva 6 StaktrpOstc Oiripo-
6Xaxeac xaxocivOcp.oc, d.); 'cocoa-
Teertic, xat &v.reftprtic, xat aioouaos
Tn-c xpaTacec; gaacXeCac, xat Tot
birtlxtiteccou a606vTou zialc 06T-
Tpo6kaxiac, xatstvcotavoc TS xat
a6ToxaTixpEToc, xat bird Tolv laeow
xaxourritiv, xat IcToirticietTow 'Easy-
ixdptsvoc , wv gvexa xat Tfic
Tpon6Xstoc gul)(3.01, %at 6aaatxt
IrpooTarri geriveTo incOacxoc, xat 6-
ics6Onvoc, xxavytnigvoc ern 7r6tcilc
apxcepatociric iveireiac, xat Tate-co;,
Rat irptivwp.ivo; Ts Ostac xipc-
Toc, xat IXITTWTOC tot; dtpxtepauxot
xaTaX6Tou, xat gaTspiathvociravTbc
ixxklcuacsTcxou" staotrintaToc, xat
i!oyaltivoc %at ciz6XX1Toc, xat pE-
p,axpcap. voc tic pnTpoitaXsoK 06T-
Tpo6XaVac, xat TCOY St csoavtivoy
a6Tfic 'arigToxoc, &Setav
Now lepxtepaTtxtv ivaol5tivat OTO-
ktv, %at elpxtepaTtxby ixTEXicat 6-
ro6prigia, wt xa,Olinip.6voc xat 'a-
v(Epos, ecYOEFLoc p.ovaxac ?In `TS xat
Xey6p.evoc, xat Z.KI.Stonciiv -moptC6--
lievac, xat irsiSsk ToXplcrci aop.cpo
piaat stinei), aoXXEcToup-moat,
ce apartin respectuluinostru. El-
se acest urgisitti de D-clew, reul-
Antim, nu numal ca, n'a pgzitti
credinIa gi supunerea datoratit,
dar a meditat cu precugetare re-
volutiune gi resc616, in contra pu-
terniceiimparAtii, facendu-se cul-
pabil gi in contra sus numituluT
prea inaltatului gi prea plosului
Domnitor gi amabiluluT carmuitor
al tote): Ungro-VlachieT, gi
cut el singer demn de judeca-
th, culpabil gi vinovat de cateri-
sirea canonicA. Pentru aceste
scriind, am arXtatti sinodicesce cu
prea sentitii archierel de pre Mu-
g. no gi cu prea onorabiliT gi
prea iubiff in santul Spiritti fra-
iT gi coliturgisitorT, ca reul-
Antim, numit al Ungro-Vlachiel,
cel ce a fostil recunoscut de re-
volutionar, resculator gi culpa-
bil in contra puterniceiimpArittiT
gi a prea tnalatuluT Domnitor al
totei Ungro-Vlachiei, gi de sine
judecat gi inculpat prin propriile
sele reutAtl gi culpe, pentru care
s'a scosti din metropolie gi s'a
facut justitiabil gi culpabil de or-
dinul impe:rAtesc, sa fie deci de-
partat de teat lucrarea gi ordinea
archieresca gi desbracat de cha-
rul divin gi scos din catalogal
archieresc gi lipsit de tot venitul
bisericesc gi sit fie scos, perdut
gi depgrtat de metropolia Ungro-
Vlachiel gi fill de participare la
veniturile ei, ne avend nici o in-
voire a se imbrkca cu pod6ba ar-
chierescit gi a efectua vre un ser-
viciti archieresc, ca cel ce este
caterisitgi desfiiniat, remauend gi
licendu-se monachul Antim gi
Tip
lLli-
rtiSeldav
PA-
iia,
ij
www.dacoromanica.ro

CONDTCA SANTA
we 'aerspeac Tcp.tilacct, Tip rips-
a6tor.) 'ccanotaailvac, siiXo-gav,
timotAv Ira abro5 sexafivect, el-
ad8 gpa hokatacrcuichv icoM), oXe-
yov cc6r(1) So bac, 'sv 6ipst expysiac,
%at itVrcoo koopLap.O. Olirco ysvea-
Oo E& Eurocpiosa.); : aquas 'sv 1171%4
Airroixscoo. IY8tIVC. ar17C.
t eCO KDC(XOD AUtYTCOC.
t 'Ap.ccaskc LiEoviyotol.
t '0 'Apvtic Nsarycoc.
t `0 Iictov Noc6841,o;.
t '0 Kakivq86vo; K.wvaTecyctoc.
t '0 140601; Kbp.AXoc.
t '0 cl>tkmourcasts; KsaVvvxoc.
ro flporicov* esah),frro;.
t e0 Nmectx; Cspiatv,o;.
t CO elx6vt,m Xptercdpopo;.
t M.Tck/vIc Nocdarw,o.
find recunoscut, ca unul din par -
ticularT, i sfi nu indrtizniasce ni-
mene a fi hi relatiunt cu
seu a coliturgisi, sea a'l °nor& ca
pre unit archierefi, seu a't shruta
!Mina lul, seu a prili de la den.
sul bine-cuventare Qi sanire, seu
da vre un venit bisericesc
mare sou midi, sub greutatea 04
prireT si a afurisirel neschimbit-
ci6sn. Asa srt fie, conform chotit-
Orel. 1716 In }una August. In-
dictionul 1X.
Aesentie al Kizieulur.
Dionisie at Amasiet
t Neofit at Arta.
t Nicodirn. al Dereulut.
t Constantie at Chalkedonitlur
t Kira at Brunt
Calinie at Filipupolet.
t Teoelit at Prieoniet
t Giterasem Nikeer.
t Christofor at %coned.
Nicoclim at Mawr.
,(1
4AA cifj4.4, Pei a
vo)ef
4. 0 oy 1). .401,f 14
+ o 14.4.40. I/14,0er
pyw
re4
0 ok$Vo/s443.
ce
o (2177-1.r/r
s erica Ortodocsa Itotuana. 2
i)
xat
i)
'0
densul,
a't
t
at
At
.71.;:iccft:vr.r46:111:
0.-Tffer- ing;
94C011.41
A
ex,
eu.
826
fj
I)
t
t
www.dacoromanica.ro

826 CoNDIcA SANTA
NOTE:
177 Actul acesta este scris pre intrega foie 33 a condicei.
ScrisOrea actuluT este cea ronda greca, cu putino asverlituri.
179 Actul acesta este o copie de pre un act autentic, care a fost ht-
crat fn Patrial chia de Constantinupol gi care trebue sa fi fost tramis
aici in original, dar nu se vede a fi cunoscut 6menilor, ce s'att ocupat
cu documentele istorice, de cat numal in acesta copie. El este un act
dupre tote formele sinodale, cad este sub-semnat de 11 Mitropolitt
gi edat in numele Patriarchulul Ieremia.
180 Prin acest act se invinovetesce Antim a a &cut complot
contra imperatiel turcescl gi a Domnitorului Nicolai Alecsa,ndru Ma-
vrucordat. Adeverata culpa a lui Autim a fost, ca el a protestat, in
unire.cu Can;acuzinescii, contra regimului fanariot, introdus de Port
in Muntenia gi in special contra domnirel eel tiranice a ha Mavru-
cordat. Acesta se dovedesce gi dintr'o nota, ce se afla scrisa in con-
dica santa gi wade scritorul cauta a justifica venirea la Metropolia
Ungro-Valachiei a Metropolitului de Nisa, Mitrofan, Despre aceste
mai jos, dar noT sä skitam mecitele Mitropolitului Antim gi sfergitul lut
cel martiric.
181 Antim s'a suit pre tronul Mitropoliel Ungro-Valachiei la 1705
Martie 16 gi a administrat acesta Eparchie pea la 1716 tuna August,
sand fiind caterisit de dare Patriarchie, a fost pornit la Constanti-
nupol, spre a fi ecsilat la muntele Sinai, dar din ordinal luT Nicolai
Mavrucordat a fost inecat in Dunarea (atop. TIC nikat Accalac. Fo-
tino. 1818 T. II pag. 311-312). Aici observant, ca Fotino pune u-
ciderea luT Antim- in adoa domnie a lul N. Mavrucordat gi anume
dupa anul 1719, gi pentru acesta se aka in anachronism.
181 In privinta meritelor lul Antim spunem, -ca acest prelat a fost
nedeslipit de tipografie. La Snegov a avut tipografie, asemenea la
R8mnic gi apoi la Mitropolia Ungro-Valachiei gi se vede, ca pentru
talentele lul cele marl in deosebite megteguguri gi mai ales in arta
tipografiel a fost inculpat de Patriarchie ca mag. Tipariturile gi lucra-
rile lui Antim dela Snegov, Romnic, Torgovigtea ti Bucuregti find
destule gi prin urmare cunoscute cetitorilor nostri, noT dam aici un
catalog de nisce enciclice, care sent forte rarl dela 1714, gi pre care
no le datoram bunel vointe a parintelui Archimandrit Teofilact, fostul
staxit al na8nastirei Caldarugenilor : 1) saarri q,E nop87ia Ad TOATZ slATA
EILEplimiciia: a) Sase slujasce sarindar pentru lw. Stefan Cantacuzin ;
b) Sase serbeze prin tote Bisericile Vole de 27 Dekemvrie gi 2 August,
adeca ale st. Stefan; c) obligatiunea de a merge candidaiT do preutie
la Arehiereil timp de un any uncle art Invete ale preutiei; d) Interdic
178
www.dacoromanica.ro

CO.NDICa SANTA 827
tiunea preutilor, de a depune juriminte ; e) Amerintarea preutilor
fure parochie, de a fi pugi la bir ; f) Preutil sA se lase de babe; g)
Interdietiunea de ehirotonie a preuPor fdrA juramentitl atemilor,
cu care se probeze nevoia de- preat; 11) Preutil al nu aibA arcirne;
i) Preutit sA null skimbe parochiile, kire autorisatiunea Archiereulut ;
j) Obligatiunea, ca preup sg, Inv* dogmele credintei dupre neartu-
lia tipAritA de Gheorghie Radovici la Torgovigtea 1710; k) Models de
diatA gi de foitele de zestre. 2) Kon ET i niterpa Jii saga, a p spstpsreittss
patru spre slece la numer. Pre longs aceste encilioe, care se deforest
activitAtei administrative a lul Antim, el acum ithutise a'gT face dis-
cipult in Banta timpului gi in arta tipografiei, pi Gheorghie Radovici
era discipulul luf Antim In arta tipograficA de is Torgoviste, lax ie-
romonacbul Filote Sfetogoretul era discipul tot al lu't Antim dar nu-
mai In sciinta acelei localitaf, at s'ar putea slice, a Antim era un
adevkrat revolutionar contra elementuluf strain, ce inundase Tera,
°Ad el umpluse Tera cu omenl, calif cu culture for romficescA ati con-
tinuat pens la inceputul secuiuki curent a Linea pept, and mai debit
gi alts-orimaT pronuntat streinismului . . . .
au DupA ce Metropolitul Antim a terminat cu construirea gi infru
muse area mongstirel Antimukit care 11 porta' gi pane ast1i-41 numele,
el la 1713 a Inceput construirea unei alts-monAstkrf a tuturor Santilor,
supra- numita gipene" ast1-51I Biserica cu santii; seA mai drept, Biwa-
, rioa cu Sevilele. Aeest gust al Mitropolitulul Antim, de a zugrAvi
Bisericele pre dinafarrt ou fatelepp, seA intelepte de ale lumei 'mike,
gi kTar cu profeti, caril in In maul ate an rulou cu o sentIntl mo-
rals, sett o profetie din St. Scripture, a vekiulul Testament, relativA la
Mantuitorul, este mai yekiii de al anul 1713; el a zugrAvit tot In s-
eed mod §i paraclisul Episcopiel de Romnic, Inca de and era Episcop
al acestel Eparchil. Mitropolitul Antim, terminAnd construirea Bide-
ricer cu semi la 1716, gi alipina pre longA dinsa mai multe institute
de bine-facere, ca: Inv'eture de copil, mAritig de fete, Ingropare de
streinT etc., ingrijesce, Ca fundatiunile Bele srt fie confirmate de Dom-
nitoril Tore!. i anume : Is ineepetul anuluY 1716 (a) luna Octomyrie
14 obtine de Is Damniterul Stefan Cantaeuzin un cltrisoy, prin care
eau{ a confirma privilegiile acesteY fuudatiunt; (Archly, Mitrop.
Ungr-VaL Docum. No. 25); de asemenea la 24 Martie acelag an ea-
patA un alt document de la Nicolas Mayrucordat, ucigetorul lul Antim,
prin care ise confircan acele0 privilegii pentru numita mongstire
(Ye OT Archly. Mitre. Ungre-Valaehiei Docum. No. 23). Nol fiteurend
(4Pre la 1716 anulincepea tot on luna Septemvrie, c,eia ce dovedeece ilia tar-
nicia rioter antics romilnescri calcularea minor cu Iona Tanuarie s'a tntrodus de
Greer gi anume stand, and influenfa for a devenit mar pronuntatg. Vom face .tang
la loyal reap ctiv pre ectitoril no tri amp a acestur oveni ant.
www.dacoromanica.ro

88 CONDICA SANTA
vom pone pre cetitoriT notitri In positiune de a cun6sce capitulele cu
privilegiile .11iitropolitulut Antim, acordate BisericeY tuturor santilor,
i despre care traetezg documentele de maY sus.
LXTI.
u'EV in 0 f as XaTa Zen-
tip.Cptov i1ieti.ovE66avzo; Tot; 6-
111)%07.1CTG i EUCTE6ECTTjCTOU CCUNV-
TOU xup(ou xupiou IoAvvou Nixo-
Mot) 'AXEVoSpou Gocaaa, 6
apxicpciTthon clvaip.ov
xoc9mtpicr9 cruvo8txri xaTuTcc6111-
xmi TiXeov TOg ap6vou Tfj
Irr)Tporc6Xeoc Tl1y e6yypo5Amximc
ad)crail oaa xat
pia? ck T6 mivziov Opt; &ire, Got-
cratzii.; 6pyilc xaTc3ixao-al, &01
Tac crucrxedacracr.o-ac m6Tcp XOCTa
Tor) i,yep.oveinvTo4 NtxoXiou 6oe-
66;a iriteoua4, xal aaax TCO-
XETLX iyaXin.r.aTa. MeTeriari Se.
ck aUT6v TOV iyid.rrarov .9p6vov
1,-;14 frrirporc6Xecoc ooyypo6laxim4
vop.-fv.w...; xaL xavovixolc Se Ex-
8tho-Eco; ircappxtx* 6 navecp6-
talov p.-ntpoTroXi-rrs vUotrriv x()-
pto4 ii.-popav*, Gimcrack papal
Nexa.aou 6oc568a. -I9v yep licru-
xCur TcoXhoi) xp6vou Tyi
aElly.ov.ix. p ov Tor kiou Lacy-
you TO5 6417CTLCrr0i70 iviip ponpe-
7cis xxi Tfp.toc 7ToXiq ppcvbc
xai xai sal a3ra xaX6i4
7iercAcup.ivoc xcii T6 ciyyAix6v
crxijp.ct & clarcaCtiv 6 vUxwv ly-
7.0oracr&v.svo; x d Ttp.i,C724 eG
itep-a4 dAXoc &' ivaptrou ata-
701r71;).
cIn anul 1716, in ltma Sep-
temvrie, hind Domnitor prea
ina4atul, prea piosul Domni-
torit D. D. Ioan Nicola! Alec-
sandru voevod, s'a supus ca-
terisireT sinodale Antim, eel
ce a fostt. pent acum archi-
ereti qi s'a scowl. difinitiv din
tronul mitropoliel Ungro-
Vlachiei. Nu numaT atata, dar
s'a condamnat de ciitt% ma-
nia imperittescA la ecsild in
muntele Sinaei, pentru com-
ploturile luT in contra Domni-
torului NicolaT voevod till pen-
tru alte culpe politice. Iar
la acest prea sant trop al
mitropoliei Ungro- Vlachiel
s'a strilmutat in mod legal
qi canonicesce cu ecdosul pa-
triarchies malt prea Sancitul
mitropolit al NiseT, D. Mi-
trofan, silit fiind de catr6
Nicolae voevodul. Ctiei tle
mult timp se Oa la linis-
cire in respectabila monAstire
a s. loan Botezatorul, bitir-
bat venerabil si onorabil In
purtare intelept qi ecsperi-
mentat , bine-inv6tat in cele
sante si imbritci§and schi-
ma ingerdsca din frageda e-
tate i onorat maT mult de
cat alttd pentru purtarea tea
virtu6sO.
rri-
ln,XM.5T,X,
0?) Tap,
iv
!ripe
.arl,
go-
ix iv
Orris;,
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 829
NOTE:
184 Acosta not este serial pre pagina intaia, a foiel 34 din condica
Banta.
185 Iiitera scrierei este identicrt cu cea a actulu! precedent §i kiar
scrisa fie aceiagii mama.
186 Nota ne spune, ca Mitrofan, inlocuitorul luT Antim, este un
barbat virtuos, ca el Ulla in retragere la Biserica st. Than BotezAtorul
§i ca a foot silit de Wee Nicolai Mavrucordat, ca sa primiascit Beau-
nul Mitropoliei Ungro-Yalachiet *i ncl nu ni se pare ptobabila acesta
afirmaliune a logofetului cu nota de mai sus ; caei Mitrofan ocupa
tronul Mitropoliei Ungro-Valachiei numaT IAA la incejeurtul anuluT
1720, dupg care pare a se fi retras la mongstiroa Sinaia din Romania,
unde pre la 1723 devine Egumenul acestel m8nastiri, pre care o o-
cupa One pre la 17311 luna Mai (Sinaia. Eniteenu. Bucure§ti. 1881
pag. 90-92).
(va ulna).
Archim. Genadie En1teenu.
www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA LITERATUREI BISERICESCI A ROMANILOR
UN SBORNIC
Istoria Te-deumurilor in Biserica cretitinl §i specialminte
in cea romans.
Nu se pOte afirma, cs literatura romandsca incepe cu
prima jumetate a secululul al XVII-lea ; adeca cu epocha
luT Mate! Basarab si Vasilie Lupul. Admitend acesta opi-
niune, ar trebui sa dicem, ca poporele occidentale nu ati
literatura proprie in evul Tar Romani! inceput
literatura for de ()data si ea este lipsita de orl-ce continui-
tate istorica. Nu s'ar putea ecsplica, plecand pre o ase-
mene cale gresita, nicT unul din produsele literature! nos-
tre scrise posteriore si fie-care productiune literary de as-
ar deveni un produs, fie el privit din punctul de pri-
vire al forme sell al continutului, independent "si liber de
trecutul luT. Acesta lege nu este conforms cu formarea li-
teratureT unutpopor, precum si nici cu cultura §i videa luT
in genere. Produsele culture! omenesci stint inlantuite
unul de altul si conditionate Mar cu trecutul lor; Tar lite-
ratura romandsca, scrisa in limba romans, are de prede-
cesor si kiar ca conditiune de ecsistenta, mat in forma, cat
Mar si in continut, pre long geniul limber si al culture
romanesci curate, literatura slava, scrisa de catre Ro-
mani in 'Vera for si sub influinta circumstarilor din video
romandsca. Eca cuvintele, ce ne fac sä privim la tote mo-
numentele literare, scrise de catre Roman! in limbele sla-
vone, ca la nisce productiuni tot ale literature! romanesci,
dar numai scrise in alts limba, dupre cum si Francesul,
buns -ors, seu Germanul trebue sa considere tote produc-
tiunile, scrise in limba latina, dar numai lucrate acasX
meditl,
ta-c,IT
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 831
densul si de amend sel, ca pre nisce productiunl si plese
ale literature) proprie.
Sbornicul (a), ce ni propunem a analiza aid, este un
produs nl literature! romanesd, scrisa in limba slava, si
tot-o-data o piesa din literatura Bisericei Romani lor. Ca
ast-felhl, sbornicul de dinaintea nostril porta asupra sa sem-
nele distinctive ale uneT piese literare, care are trasurile
comune ale productiunilor literare din Biserica ortodocsa,
dar nu este cu totul lipsit nid de influintele eterogene. A-
ceste elemente, coaglomerate asupra uvula si a aceluTasT
manuscript, ni ca noT sa facem prealabil istoricul
docsologiilor din Biserica p-ecd ortodocset, sa skitam istoria
Te-deumurilor din Biserica papa1d, si apoT, inarmati de a-
ceste cunoscinte, sa sOunem analiset sbornicul, ce posedam,
facend in mod special si istoricul Te-deumuritor din Bi-
serica remand.
I.
Te-deamarile in Biserica ortodoesa. Biserica antica n'a avut
Te-deumurile de asta-ciT. Numirea de Te-deum, care este
imprumutata dela Biserica papala, si ecsista numal in Bi-
serica romans, (b) dateza si aid acesta numire tibia ctela
1879, cand St. Sinod al Bisericei n6stre a compus si fic-
sat pentru usul Bisericilor romane cartea intitulata eTede
umu;ile la diferite ocasiuni din viata publics si particulars
a crestinilor orthodox!.,
Biserica greca antica a cunoscut numal cantarile, care
(a). Cuvantul c.6opansa ineemn6za adnuatura qi el se aplicit la stele manus-
cript° 1366 dull', care co! in diverse inv6taturi sett cantiri, intrebuintate in Bise-
sCil la instruirea crectinilor. Sbornicul din cestiunedeste o adonaturil do can-
tar! bisericesci intrebuintate 1a s6rbitori qi diverse ocasinni din vieta crestinilor
dintre Romani.
(b). In Biserica vekie romaneed, ne ecsistand speta de rugiiciuni, cunoscn-ii
astri-o en nnmele de Te-deum, n'a eceistat Wei o nnmire specialii qi curet roma-
reseal, ce ar fi representat o carte de un continut, ea acesta. cand in Bi-
serica rominesert Te-dencninge, ca rugiteiuni la diferite ocasinni din vieta eresti-
uilor, au devenit necesare, a trebuit ea se glisiasc6 qi o nnmire prop ie pentru a-
edstii carte ; qi pentru ,noT Rominii numirea cea mai proprie qi mai conformal eu
directiunea nostril culturala de ast6.-41, an putea sa,fie alts, de cab cea de Te-deum
aded rngaciune de laudii. cat 6 D-tfeti.
lel,
Astir -4T,
impun,
www.dacoromanica.ro

832 UN SBORNIC
aid se numesc docsologiT, si care se refers la D-c,leu si se
proaduc de catre ingerT si 6meni. Asa Goar in Eucholo-
giul, set ritualul BisericeT grecet se ecsprima : (84oXoyia
hymnus angelicus est= docsologia este o cantare Inger&
sca,. ApoT : Est quoque 800loyia Tpt-.62,4 iep.voc=docsolo-
gia este o cantare triadica (adresata TreimeT) (a). Marele
Vasilie, privind la docsologie, ca la o cantare proprie in-
gerilor, dice
'Annoy; i...piov 805,caoyelv Chbw iGlorificarea Jul D-4 et este
TCfi.Cryi T:n 071)7.Ttiff Tii1V i7T0'Jp2VMV hrcru al ingerilor; tota ostea
ceresca (are) un singur
t°"J" Or' 64" 4v"it'v cru, a proaduceglorie creato-
VT) XtitTant. ruluT, (b).
Pachimer, vorbind asupra loculuT din Dionisie Areopagi-
tul despre ierarchia ceresca, se ecsprima
O'ip*X.VElc CapOCT:iy TON) (Multimea oqtilor cere§t1
yesoYi.Nytx igooMizt. glorifica pre cel nascut, (c).
Cu modul acesta, noT vedem, ca in Biserica ortodocsa doc-
sologia este un imn, proadus lug Died de tetra s. ingert
Filostorg ni istorisesce, ca Flavian at AntiochieT dice
TDvijaoc ptovx-ev cruvIripxv-
Ta, 7cpC6Tov 4v goitio-xt, 86;x
xxi vici) xxi dericp nvglArri
(Aduaindu-se- multime de
monachi, maT intaiu strigau:
Marire Tatalui qi Fiiului qi
s. Spirit., (d).
S. Chrisostom, nu numal recunOsce, ca docsologia este un
imn, proadus lul D-deft §i de catre omen!, dar merge pea
la a specifica feliurile docsologiilor omenesci, qi le vede
Mar Si in pietatea crestina, and se ecsprima`.
Mo St-40.014w; TOT/A sic ply, (Doe &Cult feliurile docsolo-
8ta Si, 6 8L, : unul, adeca, prin cuvin-
te, Tar altul cu privirea, si cel
/*or; xal Tpita; SE lAtTa TOOTWV al treilea dupa aceste (este
Stag(ou xxi 1pywv.
cel ce se manifesteza) -prin
vieta si fapte, (e).
(a). ECx0A07(iiii Alva rituale Graecorum lac. Goar 1647 pag. 58.
(b). Basilius in Peal. A XVIII.
(c). Dionysius Arepagita uap. IV, de ccelesti Hierarchia num. IV.
(d). Ph lostorgua hint. Eccles. Lib. III, tm. Xi I, pag. 47.
(e). Chrysostomus in Peal. XXVII%
tu-
b
:
raps;
o
I
vpi
If
OITA-mix dupe; I
I
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 833
Tot Goar ni mai spune, cg sub nume de docsologie in
Biserica greed se intelege serviciul, set rugaciunealdimine-
tei Byyro /Iv. Si el fundeza afirmarea sa pe Climent
si Atanasie, cand acest din urma se ecsprl..na :
rip64 16') Opapov 8E TOv tlaX-
/1totesO AE1ETE'
r o. 1
o
(40U-tcpbc apapio). i3tlIALICTE cE
i3txpativ.a. 8i. EUXoyd-ct
74VTOC Tx Epyx TO5 xupiou TOv
xoptov. ,66,x iv 154)icraot4
XIXI i7ti 1714 eip.iprn, iv etv.apdynot4
08axix, Up.voti p.Ev t7E,
7rpoaxuvoi5p.iv at x.
D imineta licett acest psalm:
D-deule, D-deul met, catre
tine manec; insetat'a de tine
sufletul met , in dimineti.
Bine-cuventati tote lucrurile
Domnulul pre Domnul. Ma-
rire intru cea( de sus lul
Ddet si pre pament pace,
intre Omeni bung invoire.
Laudgmu-te, pre tine bine
to cuventam si tie ne in-
kingm etc,. (a).
Yn sensul, cg docsologia in Biserica greca represintg o
cantare specials, ce se pune la finele rugaciunel de dimi-
neta (utranea), vedem acesta si din tipicul S. Sava, usitat
si in Biserica nOstrg, unde se dice :
mEra 8E T6 inrepeuXorripLivri t5-
7ripx.et; 8oF,Acryix
Dupa cela ce esti maT cin-
stita , (se pune) docsologia
cea mare, (b).
Apol in euchologiul grec citim
`0 8t&y.ovo; 1u86e-rat et; .ro6; tDiaconuI se imbracg la u-
Opapok, xxa'o64 +Wet= trene atuncT, cand se canta
gaEaXayix. docsologia cea mare,. (c)
Kiar la Florenta psaltii greet at cantat acesta docsologie,
d-upre cum ni relateza Suicer, pre basa actelor sinodale :
ram eonov xxi of igli-rEpot
VcX-rxt Triv v.ey4c*kriv SooAoyia.v
Apol at cantat si psaltii
nostr.i docsologia cea mare,.
Din tote aceste results, ea in Biserica greca antica ecsista
credinta si apol usul, crt docsologia se cants de ingeri fi de
onzenf, ca act de mulpintire apoi docsologia in
(a). Goar too. cit.
(b). Typicum. Sable cap. IL
(c). Euch logium. pag. I.
to
_
[1.6v
cri ii
,.poxil you
064i,
Eaori-.1-
viv as,
pxyarl.
:
(le-
Taxi
la Dlleii i
I
I
www.dacoromanica.ro

834 UN SBORNIC
Biserica greca anticA a devenit a se numi si cantarea tot
de multumire, adresata hiY D-det si care se punea la finele
utrener, contopindu-se cu acesta.
Mai pre urma si tot in Biserica greca au inceput a se
formula serviciT Intregi, dupre analogia docsologiilor veki,
care se adresat Maicei Domnului si apoi si placutilor lul
D-det. Dar tote aceste spete de Te-deumuri, representate
prin Acatiste, canone, stichiri, trupare etc., in Biserica greca
s'ati introdus in serviciile ordinare ale Bisericei (utrenea
si vecernia) si ele tote respirati laude, adresate Maicei
Domnului, seu santilor din Biserica grecA ; adeca erat His-
ce docsologii, de acum adresate plAcutilor lul D-c,leu. Asa
despre Acatist Suicer ni spune.
("Tpvoc 6(.6:216ro5 est hym- iCantarea acatistului este un
nus sacer, qui hebdomade
quinta quadragesimx, sab-
bato in matutinis, in hono-
rem B. Virginis canitur. Si in
Triod :
nempe Sab-
bato quinque hebdomad,
T6V eCA5147TOV 111.490V ioptgop.Ev
b1repxyia4 aeoTexou.
imn sant, care se canta in o-
nOrea S. Feci6re, SambAta
dimineta din septanana a
cincea a paresimilor.,
(In ace.ita di, adeca in Sam-
!Data septemanei a cincea, ser-
bam.cantarea acatisuluT prea
sante! Feciore, (a).
Despre CanOne Zonara, studiind canonui inviereT4 alcatuit
de S. Dam askin, se ecsprima :
(Kaveip, ) yETat, Ott dyco-v.:-
vov TeTcizot,tivov exec TO EV.
v.eTpov erria (PI% cruvranoils-
WV.
Canon se dice aceia, ce,
compun8ndu-se din noel can-
tall, are o me sura chotarita
si stabilita, (b).
In Euchologiu gasim canOne de mar multe feliury, care se
adreseza luT placutilor
elczi ecpx6p.eoc T6V ZIVOVWV, Si incepem canonele invi-
T05 avurraciIptou, ataupoxv ,crra- erei, a InaltareT s. CrticT, a
aeoTOcou. MscatoareT de D-deu,.
(a). Thesaurus eceles. T. I col. 145.
(b). Baker vol. II col. 89-40.
T ainfl -Wpm,
Th.;
xxl
luT.
T171.;
Neu, si
xi sou,
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 835
mal jos,.
(Kav6veq TO5 1.1ivtaiou xai Tfx-
coSiou.,
tEst xavthv XIXTIVOSTLX6c sive
ITO:KMATITLX.'!ic,. sea
(KoLvan, TrapaxAririxt)4 614 rip
67rEeaTiav aEcirOxou,
(Est xavthv Ttipo aacollivov,
Tixa&x6c,.
icanOnele Mineelor i ale
Trio d ului,
(Este canon de nopte i de
mangaeres.
Canon de ruggdune cati-6
prea santa Nascetore de
D-cied.
Este canon al celor fore de
trupurT, al s. TreimeT., (a).
In genere Biserica greca Inca din primele secule ale Bi-
sericeT creqftne ql-a avut Te- Jeumurile sae, care aicT s'at
numit Ladoga. Docsologiile BisericeT grece se adresaci
persemelor s. Treina, .11faicet Donenulza §i fitelcurilor lack
Ele se intercalait in serviciili ordi ,nare ale Bisericez
qi respirati laude §i une-orl cererT, adresate lui D-celed di-
rect, sett prin plAcutiT lui. Si vorbind riguros, in Biserica
gr6cg, si asta-cIT kTar in Biserica de Constantinupol, nu gg-
sim Te- deumurl, adeca serviciT bisericescl speciale, care
sgse efectue separat de serviciile ordinare Si care sä se corn-
pune dintr'un Canon, Ectenii, Apostol, Evangelie si o mul-
t-anie ; cu alte cuviiite, sg confine tote elementele unuT
servicid, facut specialminte.
II
Te-demnurile din Biserica romans. Sub numirea de Te-deum
Biserica romand intelege un imn, in genere cunoscut si care
se numesce ast-felid dela primele vorbe ale imnulul. Te-
deumul din Biserica sung ast-felid :
Te Deum laudamus. Te Dominum
confitemu. ceternum Patrem
omnis terra venerator. Tibi omnes
angeli, tibi cceli et universce poten-
tates, tibi Cherubim et Seraphim
incessabili voce proclamant : Sanc-
tus, sanctus, sanctus, Dominus, De-
us Sabaoth; pleni aunt cceli et_ter-
ra majestatis glorice tuna. Te glori-
(a). Veil in Suicer ion, cit.
Pre tine, Dileule, te l'aud4m.
Pre tine, Doaffine, te mArttwisiin.
Pre tine, Parintele cel vecinic, tot
painentul te cinstesce. Pre tine top'
ingerii, pre tine cerurile §i pute-
rile universului, pre tine cheruvi-
miT §i seralimiT cu gins neintrerupt
te cants Sant, Sant, Sant, Dom-
nul Savaot, plin este cerut fi pa-
mentul de metrirea ta. Pre tine to
ci
.
Dlleii.
Te
i
www.dacoromanica.ro

836 UN SBORNIC
osus apostolorum chorus, teprophe-
tarum laudabilis numerus, te mar-
tram candidatus laudat exercitus.
Te per orbem terrarum sancta con-
tetur Ecclesia , Patrem immensce
maj es tatis,venerandum tuum verunt
et unlearn Filium, sanctum gmogue
Paracletum Spiritum. Tu Rex filo-
rice, Christe, tu Patric; sempiternus
es Filius. Tu ad liberandum sus-
cepturus hominem non horruisti vir-
ginis uterum. Tu, devicto mortis a,
culeo, aperuisti credentibus regna
ccelorum. Tu ad dexteram Dei se-
des in gloria Patric. Judex crederis
esse venturus. Te ergo qucesumus,
tuis famulis subveni, guos pretioso
sanguine redemisti. Aeterna fac cum
saltctis tuis in gloria numerart. Sal -
vum fac populum tuum, Domine,
et benedic hcereditati tuce. Et rege
foe, et extolle illbs usque in cater-
num. Per singulos dies benedicimus
te, et laudamzts nomen tuum in sce-
culum sceculi. Dignare, Domine,
die into sine peccato 'nos custodire.
Miserere nostri, Domine, miserere
nostni I Fiat misericordia tua, Do-
mine, super nos, guemadmodum spe-
ravimus in te. In te, Domine, spe-
ravi, non confundar in ceternum.
laude, chorul apostolilor, numerul
eel de onore al Profetilor gi bstea
cea alese, a martirilor. Pre tine
Banta Biserieft cea de pre fata
mentuluI to inerturisesce, P.
rinte de o merire nem'arginita, Fiiu
prea-iubitul adeve'rat qi unit, gi
sant Spirit, Mangaitor. Tu egtl
imperatul ruarirei, Christbse, tu
Ffiu etern al Parintelui, Tu pen
tru. mantuirea omului al primit a
nu fugi de pantecele FeciOrei. Tu,
sfaremand boldui mortei, aT deskis
credinciogilor imperlitia cerurilor.
Tu la drepta luY gq1i intru
marirea PerinteluT. Cel ce at a fi
judecetor viitor al eredinciogilor.
Tie ne rugAm, ca sit ajuppre
ta, pre caril I-al rescumperat
cu scump sangele fie
numerati cu santil pi intru meri-
rea eternit. Mantuesce pre popo-
rul ten, Domne, gi bine-cuvinteziL
moscenireft ta. Indrept6A-I pre
dingii gi redice,-lpentrutot-d6-una
in vest. In tote slilele te vom bkne-
cuventa gi numele tell it vom leuda
in vecii vecilor. Invrednicesce-ne
pre not, Winne, in cliva acesta
fore de pecat sane pkzini noT. Mi-
luesce-ne pre not, DOmne, tnilu-
esee-ne pre not. Fie milostivirea
ta asupra nostre, dupre cum no!
n'adajduim Intre tine. Deanne, eel
ce nadejduesce intru tine nu se
va rugina in vec.''
Origina Te- deumulul din Biserica romans este contra-
clisa de datele istorice. Unit atribuesc acest imn S. Amvro-
sie, altil cred, ca el este compus de S. Amvrosie F. Au-
gustin, cu ocasiunea botezaret cestul din urmA, pre care
imn ambit placuV at lul D-deli rat cantat in mod alterna-
tiv (a). Acest imn se prescrie Si altor persone ; pentru care
el se Si numesce hymnus S. Abundi, S. Hilaire de Poitiers
et Nicetius de Troves (b). Se scie cu precisiune cA Te-deu-
(a). Chron. apocrypha de S. Dace.
(b). Gavantus T. II, Sect. V, cap. 19. Natalie Alexander Hist. eccles. Lib. IV.
cap. 6, art. 29, Bingham. °lig. Eccles. Lib. X1V, cap. §. 9, 10.
§i
pa-
J) -Slew
ser-
vit
tau. Fa, sa
I*
www.dacoromanica.ro

SBORNTC 837
mul este un servicid vekid in Biserica romana si el este ad-
mis asta-cli si de protestanti.
Dupre tipicul Bisericei romane, self regule st. Benoit, Te-
deumul este un servicid, ce se canta la serbatorile santilor,
in tote Duminicite si in tote serbatorile, si anume dupa
noctrina a treia. Pone aid Te-deumul Bisericel romane se-
mana du docsologia BisericeT grece, dar Te-deumul are si
un caractere sceptional ; adeca se canta si atunci, and Bi-
serica are a multemi lur D-deli pentru o mare bine-facere-
In asemenea cas T'e-deumul constitue un servicid de sine
si el se alipesce dupa terminarea liturgiei ; adecA, are ca-
racterul Te-deumurilor, care se tac in Biserica nostra si cea
rusA. Pontificatul roman numera maT multe casurT, cand
Te-deumul trebue sa fie cantat ; si anume: la santirea unul
Episcop, la Incoronarea unul Rege si la consacraOunea unel
feciore (a). Apol ceremonialul roman adauga : la alegerea
unuT Papa, canonisarea unuT sant, publicarea unel pad inke-
iate, inkeierea unul tractat de alianta in favorea Bisericel. In
Bavaria Te-deumul se canta la serbatorea Regelursi a Regi-
neT ; in Franta pre longa aceste se maT canta si atuncT, cand
se efectua ungerea cu s. Mir si prima cuminicatura a Re-
gilor (b).
In Biserica romanA Te-deumul se efectua ast-felid : Ofici-
antul (Proestosul), imbracat in vestminte, iesa dinaintea al-
tarului, unde and cel putin patru faclii, si este incunjurat de
preup si de d61 lambadarT si aid intoneza imnul Te-Deum
laudamus etc. antaretii canta tot imnul cu, sed fArA, acorn-
paniamentul muziceT instrumentale. Rar se intampla, ca o-
ficiantul sa nu incepa imnul si el it canta in genunkT (c).
Deca oficiantul este un Episcop, cantaretul prim iT da to-
nul. Cand cu cantarea se ajunge la versetul : sTe ergo
(a). Pdne aid Te-deumurile din Biserica romand pitstriza earacterul sgd ye.
kid de la Augustin; &deed se.efoctuii atuncr, cand omul are a multemi rur D-coed
pentru un act ma. e ; intro care se num6rd qi consacrarea, add afierosirea
dupre esemplul s-ter recidre Maria.
(b). Actul ungerer cu s. Mir in Biserica roman se efectud en malt mar tirdid
dupii Botez Mar in etatea maturititter omulut.
(c). Cerem. rom. tita. I, p. 31.
L'N
foci& e-
.
1,1
;41
www.dacoromanica.ro

838 UN SBORt4IC
qucesimus, tuis famulis subveni quos pretioso sanguine
redemisti, toti oficiantii ingenunkie. Deca inse santele shut
ecspuse pre altar, atuncT nu se face iagenunkierea.
Culorea vestmintelor de ordinar la saversirea Te-deu-
murilor este cea albs, Tar cele-lalte.culori se intrebuinteza
numai, -cand Te-deumul se canta imediat dupa liturgie.
Dupa terminarea imnuluT de mal sus, Te-Deum lauda-
mus etc, oficiantul canta o oratiune, corespundetore sco-
pulul ceremoniel, in forma ecteniilor si multani-ilor de la
Te-deumurile nostre.
cujusmisericordiac non est
numerus et bonitatis infinitus est
thesaurus, piisimce majestati Luce
pro collatis donis gratice agimus,
Mom semper clementiam exorantes
ut, gut pelentibus postulata conce-
das, eosclem non deserens ad prce-
mia futura disponas.
D-sleule, ,care e§tt tndurare fore
margeni §i vistierie nesre'r§itA. a
launfitAtef, .facem mArirei tale eel
prea induratoare multrunire pentru
darurile primite, cerend tot-de-una
fndurarea ta, ca pre eel ce cer sa,-1
invrednicdsci de dorintele for §i
pre den§ii sa nu i lipseset de res-
plgtirea viitore.
Si respunsurile la acesta cerere sant : Domine exaude=
Da, DOmne, seU Dominus vobiscum=Domnul cu voT, set
In fine respunsurT si mai corespundetbre cu solemnitatea.
La un Te-deum, care are de scop multi mirea pentru in-
keTerea uneT pacT, sea inkeierea si mantinerea uneT aliante
in favorea 'Bisericel, se canta mai multe versete cu 1-espun-
surile tor, ca cele ce urmeza :
V. Salvos fac servos twos, Do-
mine :
R. Deus meus, sperantes in te.
V. Dissipa genies gate bella vo-
lung.
R. Ut liberentur dilectx tui et con-
fiteantur nomini tuo.
V. Concede, Domine, populo tuo
ut sit ei car unum et anima una.
R. in observations mandatorum
tuorum".
V. Mitte nobis Domine, aux-i-
lium de Sancto
R, Et de Sion tuere eos.
Vers. Mantuesce pre poporul
Domne.
Res. melt, in tine spe-
fam,
Vers. Risipesce pre nemurile.
ce votesc ve'sbelul.
Res. Ca O. se man.tutascg, pea.-
to§ii" tel §i sa se marturigasce nu-
mele
Vers. Fa, Doamne, cu poporul
ca et s'AC fie un. suflet o
Sple pazirea poruncilor tale.
Vers. Trimite not, Deanne, aju.
for din Sanctuar.
Re's. din Sionucide'i pre &i nit.
La Pasau si pre aiurea este usul a se canta cate treT
,Deus,
D-Oeul
tefi, §i
Res.
,
fat,
tea.
nml.
www.dacoromanica.ro

CTN BBORNIC 839
Oratiuni (mult-aniT) pentru Rege, Vicariul PapeT, si in fine
aratiunea, proprie ceremonieT : Deus, cujus misericordix
etc. (a):
In Biserica romang usul, de a se efectua Te-deumul ala-
turea cu orele serviciulul ordinar al Bisericel, si tot -odatL
de a forma un serviciU particular, dateza din secolul al
IX-lea. Adunarea Episcopilor din Tribur sT-a terminat lu-
crarile for printr'un Te-deum. Papa Stefan al IV, incoro-
nand la Reims pre Regele Ludovic Deboner si pre Regina
Irmingard, la intrarea for in Biserica le-a cantat Te-deum,
Tar Papa a cetit oratiunea. Asenienea s'a cantat Te-deum
la incoronarea lul Carol Plesuvul, in Met (b).
Eca Te-deumurile si in Biserica romang, si ele, cum ve-
dem, at caracterul pone la un punct al vekilor docsologiT
din Biserica green ; adeca se intercalad in glilele de serbd-
tort la serviciul de dimineg ca si docsologiile. Dar aceste
docsologiT veld, inca depre timpul luT Augustin, au inceput
a avea caracterul unor rugaclunT, care se adresag tot luT
dar de catre Bisericele fiarticulare cu scofiull in-
divzduale. Cu alte cuvinte, Te-deumurile in Biserica grecg
au pastrat tot-de-una caracterul for antic, de a fi nisce ru-
gaciunt de lauds catre D-deli, proaduse de comunitatea
intrega a creOnatacei §i pentru scopurl generate, in ore -ce
la Romani ele s'aU particularisat, efectuanduse numaT de
cate o Biserica si pentru scopurT speciale.
III.
Te-denninrile in Biserica romaal ca analisa sborilieuln I din
asthma. Biserica rusg si cea romang, avend o positiune
particularg fata cu statul, diferg si in cestiunea Te-deumu-
rilor de Biserica greca, §i cea romana, si ele se deosebesc,
cum vom vedea, si kiar intre dinsele. Biserica grecg, not
am vedut, in cestiunea Te-deumurilor a pastrat caracterul
anticitatei, unde ideia individualitAteT pmulu1se contopesce
(a). Diction encyclop. de la Theologineatholique. Vetzer. Paris 1870. T. XXIII
pag. 147-149.
(b ). Baluze, T. II, pag. 220.
D-cjeti, ii
www.dacoromanica.ro

840 UN SPORNIC
in comunitate si de acela aid Te- deumurile reman nisce
rugacTunr, proaduse de Biserica intrega si pentru scopurl
generale. Cand ideia personalitatei omulul a ineeput sa
domineze in cultura luT, si omul sa pricepa conceptiunea
crestina de flit al lul D-ciet ; adeca, cand la acest principit
a inceput sa cugete si Orientul Europe!, si sa-1 traduca in
vieta, atunci Biserica greca de Orient nu maT avea in fata
sa un Stat crestin, si imperiul Turc cu tendin tele sele de
cucerirT religiose nu T-a dat nici timpul trebuincios si nici
n'a putut sa-T ofere ocasiunea, ca Te- deumurile din ruga-
ciuni comune si contopite cu cele ordinare sa devina nisce
rugaciuni particulare, menite a avea de scop maT intait a-
firmarea prin rugaciune a natiunel si apoT kTar a individu-
RA, unde omul se pune direct rata cu D-clet si it rOga, ca
el sa-1 primiasca multemirea luT personals, set sa-T irnpli-
niasce cererea si dorinta sufletulul set. Un asemenea ca-
racter at putut sa primfasce Te-deumurile numal in Bise-
rica ruse, si cea romans, Tar in timpurile de pre urml si in
Bisericile din peninsula Balcanica, incepend cu Biserica E-
ladel, a SerbieT si maT in urrna a BulgarieT.
Nici in Biserica romans Te-deumurile nu puteu sa pri-
miasca caracterul Te-deumurilor din Bisericile Ortodocser
enumerate maT sus ; adeca sa se particulariseze pene ce
vor deveni nisce rugaciuni cu totul personale. Aid, noT am
veclut, Te-deumurile Inca din seculul al IX lea incep a se
particulariza ; ele incep a se transforma in rugaciuni, unde
capetele incoronate ale poporelor, precum si cele ale Bise-
ricilor, proaduc rugacTunT de multumire luT D-c,let pentru
actele- de bine-facere. Rugaclunile de multumire din partea
individuluT, si maT ales rugaclunile de cerere, mai special
rugacTunile pentru realisarea dorintilor supusului, caret
dupre organisatiunea socials, este pus tot-de-una in posi-
tiunea de a dori, aceste rugaclunT zicem, nu V-pot avea
locul in Biserica panla. din causa positiuneT sele, fats cu
Statul si chiar cu individul. Biserica papala este o institu-
tiune nenationala si cu atat maT putin socials. Ea se roga,
ca si Biserica ortodocsa, pentru mantuirea spirituals a cres-
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 841
tinului ; si de aid rugaciunile ordinare ale BisericeT romane
ca noctrina rugaciunea Meclului noptel, mesa=liturgia etc.
Ea -face si Te-deumurT ; dar Te-deumurile Bisericel romane
ail de scop, ca sä multumiasca lui pentru bine-fa-
cerile, reseversate numal asupra capetelor incoronate, care
capete incoronate, dupre privirile 0, nu pot representa pre
o natiune sari comunitate, ci ele, pentru ca sa se bucure
de RugacTunile BisericeT, sunt si trebue sa remand nisce
RegT catolicotattqi sei MaTestatT aposiolice ; adica, capete
incoronate nu a uneT natiunT, dar putere lumfasca, care ar
fi la ordinile si dispositiunile BisericeT, pentru latirea si res-
pandirea BisericeT. Eca cuvintele, pentru care Biserica ro-
mama a tins si nici s'a dasbracat de tendinta, ca Papa sa alba
si o putere lumesca, prin care sa 'Nita supune pre tmpe-
ratT si RegT putere sole, Tar pre societatT unor dispositiunT,
dictate tot-de-una de la Roma ; eca cuvintele iarasT, pentru
care in Biserica romana nu pot avea locul Te-deumurile
individv ale ale crestinilor, fiind-ca si clerul .parochial al a-
cestel Biserici nu este alesul parohiel si prin urmare corn-
patimitorul la nevoile eT, ci el este un tramis, se0 cel mult
un numit, tot de la Roma, care urmaresce tot nisce sco-
purl generale si propriT ale Bisericel centrale.
Biserica romand si cea rusa, fiind ortodocse, nu pot sa
nu find comt de cerirrtele nationale are popOrelor for ele
sunt datbre,- kiar a'sT pleca urechia de mama compatimi-
tore si simpatica One si la suferintele individulul. Aceste
Biserici sunt Bisericile poporelor respective, si ele in Sta-
turile, unde traesc, ne avend o positiune toleratal ca cea
ortodocsa din Orient, au trebuit sa se identifice cu intere-
sele poporelor for si sa se roge chiar si pentru realizarea
dorintelor fie-caruT individ; adeca, fecend rugaciunT co-
mune pentru mantuirea omuluT, ca fie-care Biserica cres-
tina, ea se roga in Te-deumuri §i pentru realisarea dorin-
tilor fie-caruT crestin, dupa ce cu alta ocasiune ea a proadus
rugaduni de multemire tot individuale. Acesta particulari-
zare a Te-deumurilor, resultata din principiul de discen-
tralisare al Bisericel ortodocse, a facat, ca Istoria Te-deu-
Biserica Oltodocsa Rominti
'sr
a
D-zet
www.dacoromanica.ro

842 UN SBORNIC
murilor din Biserica romand si cea rusa sa ni se presinte cu
nuance de distinctiune. Deca lusm asta -dl Te-deumurile
din ambele Bisericl §i le compardm Intre dansele, le gasim
aprOpe identice, din causa ca starea politica a Bisericel
romane din Statul Romanesd sernana aprOpe in totul cu
cea a BisericeT ruse. Biserica romand in statul romanesc
asta-cIT, avend :positiunea de Biserica dominants, ca si in
Rusia, ea se raga ca si densa, pentru Regele si Regina sa,
face Te-deumuri nationale si oferd Te- deumurl si fie-carui
roman, pentru realisarea dorintilor see. Dar trebue sa
scim si acela, ca acesta asemenare nu o putem gasi §i
Intre datenele acestor doe popore. Teranul rus se adreseza
la preotul parohiel see, rugandu-1 sa-T fats un Te-deum
pentru ajutor, sanatate, liniste sufleiesca, etc.; el merge
cu analogia, luatd de la individualisarea Te-deumurilor,
pene acolo, ca raga pre preot, ca sd-T serviascd §i o
liturgie individuals cu scopul, de a i se realisa tote dorin-
tele particulare, se intelege ca numal acele spirituale. In
ore-ce Romanul nostru de 'Vera Inca nu cunoasce usul
Te-deumurilor, fiind-a in Biserica romana Te-deumurile
in forma for de asta-d1 sunt aduse de armatele ruse pre la
Inceputul secululuT curent si. la 1828.. Te-deumurile, de-
venind nisce rugacTunT autorisate ale Bisericel romane, Inca
n'ait apucat a se vulgarize si a fi cunoscute de popor, pen-
tru ca sä le Intrebuinteze la toate trebuintele, cum le intre-
buintaza poporul rus. Romanul simplu isT realisasa dorin-
tele individuale, concentrandu-le in s6rbatOrea unui sant,
seU unindu-le cu rugaciunea comund si ordinara a Biseri-
cei, ca liturgia. El se raga pentru mortil seT cu un parastas,
unind acest parastas cu liturgia de ordinar a unel Sambete ;
face rugacluni pentru ajutor si prosperitate iadividuala, u-
nind si aceste rugaciunl cu proscomidia uneT liturgic; se raga
pentru paceasifericirea vieteT sole la cliva sa onomastics, cand
in Moldova, aducend litie, Biserica face rugaciunT particulare
la rugacTunea de sera (vecernia cea mare) §i la rugacTunea
de dimineta in docsologil, canone jar in. Muntenia face a-
ceTasT rugaciune asupra unel colive, ce se santesce dupe
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC 843
terminarea liturgiT din ziva serbatoreT; are §i poporul ro-
manesc rugacTunT deosebite de cele comune ale BisericeT
0 cu caracter curat individual, dar aceste rugaciunT nu sunt
Te-deumurile, ci un paraclis, sea acatist, adresat nu direct luT
DumnezeU, ci MaiceT DomnuluT, Tar in Arge§ cu o parte din
Muntenia s -tel Filoteia, in Bucure§tI St. Demetriu, in IV
S-tei Paraschiva, la Suceva St. Ion cel not In genere po-
porul rus intrebuinteza pentru trebuintele stile individuale
Te-deumurile, pre care le adreseza luT D-deti, S -luT Nicolae,
Antonie etc. ; Tar cel romanesc contopesce rugeiciunile stile
individuale cu cele comune ale Bisericel, face rugdciunl' se-
parate de ale Bisericei in forma de (wads& ,Ti paraclise, ri-
minencl ca Te-deumurile, cu sfietele for de rugeiciun4 de ce-
rere 4.i mnlcumire, sa se intrcbuinfeze ,Ti aceste din limpurile
cele mat nozd ca ruiticiunY,firoaa'use din parteaintregei Bi-
seri ct nationale.
Acest us al ponorului romanesc, de a'si contopi rugaciu-
nile see individuale cu cele comune ale BisericeT, sea de
a intrebuinta formele usitate de rugacTuni bisericesci, ca a-
catistul §i paraclisul, este forte vekit qi el se explica cu
contactul continut qi cu influinta kiar a Bisericel de Con-
stantinupol. NoT am veclut One acum, a Biserica greca
nu are Te-deumurT, propiu vise, §i ca. ea contopesce ru-
gaclunile individuale ale cre§tinilor cu cele comune ale Bi-
sericel qi pentru acesta are litiT, canone, docsologiT, pre
care le intercalezd in rugaciunile comune. Sbornicul, pre
care ni propunem de acum a-1 analiza, cuprinde nisce Te-
deumurT de acest felhl, seu maT propriu rugacTunT, care in
forma de canone erafl adresate luT D-clea la diferitele trio-
mente din vieta cre§tinilor dintre Romani, carii at trait i-
naintea secululul al XVII-lea. Dar, pentru ca sa devenim
mai specificT, sa studiem acest sbornic mal sistematic c
Proprietarul de astd-d1 al acestuT sbornic manuscript
este biblioteca mOnastireT Nerntului §i sbornicul se afla tre-
cut sub No, 103 in catalogul manuscriptelor slavice ale bi-
bliotecel, formulat de P. S. Melchisedec in anti!, ecspirat,
1883 Septemvrie 5-8 §i apol publicat prin Revista pentru
www.dacoromanica.ro

844 tIN SBORN1d
istorie etc. (a) Nu se pate sci nimic despre vekil proprie-
tarT acestul sbornic, set despre culegetorul lui; cad ma-
nuscriptul in starea de asta-c,IT nu cuprinde nicT o nota des-
pre acesta si nicT nu scit astd-c1T parintiT monastireT a
spune .ceva despre sOrta la El trebue sa fi fost proprietate
a vre -unuI monach al monastireT, dupa m6rtea caruia a
trecut in stapanirea biblioteceT.
Chetrtia sborniculuT este cea alba riglata, si care are in-
crustat un porc domestic, ca marca de fabrics. Acesta
marcd se observa pre 31 de for din manuscript, presentan-
du-se p.rcul in diferite positiuni, dupre intOrcerea chartieT,
cand ea s'a indoit in XVI pentru formarea carte, pre care
s'au scris materiile sborniculul. 1?icem, ca manuscriptul
este in XVI, cad avem in vedere marimea colei de chartie
de astd-c,IT. In manuscript insd foile sunt impArtite in grupe
de cate opt for, si acesta ne face sa presupunem, ca char-
tia la facerea carter a fost taiatd in jumetati de dole, dupa
care s'au indoit in opt, sell ca cola de atuncT era mare cat
o jumetate de asta-c11. Marca chartieT ne face sa admitem,
ca sbornicul s'a for-natal asa cum '1 aN em asta -dT in seculul
al XVII-lea si anume in prima jumetate, Tar materiile scrise
in sbornic, maT ales unele, a> o vekime mult maT mare..
La acesta conclusiune ne conduc si alte rationamente, pre
care le vom arata maT jos.
Folle sborniculul in starea de asta-cIT sunt in mtmer de
250, si el are lipsurl atat la inceput, cat si la sfartit. Lip-
surile foilor de la inceput, judecand dupa mdrimea pander,
ce servesce ca calcaid al legatureT, si dupre materia, ce
se continua, nu par a fi maT multe de opt One la
noue for, in Ore-ce la sfarsit par a lipsi mult maT multe.
Opiniunea nostra despre lipsurile de la Inceputul manu-
scriptuluT o mat fundam si pre aceia, ca aid s'a conservat
si scandura, ce servesce ca scoria de legatura a atria, si
(a) Revista pentru istorie, archeologie si filologie. Gr, G. Tocilescu, 1884 Buell-
regd. An. II. vol. I. fasc. L pag. 142.
al
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC $47
apol panza calcaiulutcartei este cusuta de acesta scaniura
si nu presinta un ogol mai mare de noe fol.
Scrisorea manuscriptului este cea drepta, imitatia tipa-
rului cu abreviatiuni la tot pasul asupra vorbelor des in-
trebuintate, ca Christos, D-det, Mantuitor etc. Ea nu are
nicT cele mai mid urme din. caligrafia cancelariilor secu-
lului al XV si al Xyl-lea, neavend nici o litera codata, dar
este o scrisore curat bisericesca, unde se imiteza semnele
drepte ale tiparulul, cu asvarlirea literilor T1 FS, M, A, 117
ut, x7 r, 47 la sfarsitul randurilor * si" (titla), ca semn de
abieviatiune. Foia a opta este scrisa de o many streina,
care cedeza primulul scriitor in caligrafie si kiar mai pre
urma, p&te la legatul cartel si acesta se vede si din struc-
tura diferita a chartiei din acesta Role. Iar tipicul cu inicia-
[ele sunt scrise cu chinoros.
Liinfa manuscriptulul este cea slavona bisericesca, intre-
buintata in cartile de serviciu, Si acesta pentru cuventul,
ca cele mai multe piese din sbornic stint copil de pre cartile
bisericesci. In partile inse, unde stichirile nu slant in totul im
prumutate din serviciile divine, sou se compun de autoru'
primitiy al sborniculuT, spre a se acomoda la diferite °cash
din viata cre§tinilor, acolo se observa particularitati limbis-
lice, propril Umbel slavice dela popOrele de sud. Asa litera
A are pronunta nechotariti, intrebuintandu-se pentru sonul
ia sea u ecsemple: npzsA (a) A HEM A (ia) sAAro A% (u) wposnt. in-
trebuintarea vorbeT despot si altora atesta iaras1, ca limba
sbornicului nu este a slavilor de nord. Genul vorbel ao5Ai61
dovede:ce acelasi lucru, Tar accentul ei atesta pre un slavist
roman, sell trait intre RoMani. Despre tote aceste particu-
laritatl vom vorbi in notele, de care vom insoti, tecstul, ce
avem a reproduce.
Locril si Timpul formularel sborniculul se pot determina
cu destala aprocsimatiune. In privinta loculuT nor afirnIm
ca sbornicul nostru este formulat in. Terile romane si kiar
in Moldova, p-Ote de catre un Moldova' slavinisator, care
facuse cultura sa prin Terile slavilor de Sud. Acesta se pro-
ben custichirile de Id foia 2[6, unde adunatorul sbornicu-
II
IV
a
a,
www.dacoromanica.ro

846 UN SBORNIC
lul cu o impacienta particulars uTta sd pune tipicul si in
limba slavica si (lice de-a-dreptul : cnpapti pyre nis";4;pRosi tiAilis
Si pre longs stichirile, adresate santilor, comuni Bisericel
ortodocse, sbornicul la fOia 220 are o stichird in onorea
SantuluT loan de la Suceva, Tar la foia 226 o altd stichird in
onorea sante! Paraskiva; adecd a santilor, care la formularea
sborniculuT erat cunoscuiT Moldovenilor, avendu-le relicviile
si proaducendu-le rugadunl speciale ; si nu putem iardsi sa
presupunem, ca sbornicul este formulat in Muntenia, set
Serbia, cad atund el trebuea sä alba stichid si in onorea San-
tuluT Sava, seq a Santel Filoteia. De asemenea in privinta
tirnpului formulareT acestul sbornic noT avem destule indi-
ciT, ca sa afirmam, ca el s'a formulat in epacha transitiund
literature! romane dela limba slavica la cea romans; adeca
pre timpul luT Vasilie Lupul, a nume dupa ce s'a adus in
Moldova relicviile Santei Paraskiva.
Materide sborniculuT sum canone si stichirl, ce se pun la
rugaciunea de dimineta a diferitelor serbatorT din Biserica
ortodocsd si la vecernie. Si impartite dupre categoric, ele-se
pot clasa in canOne si stichirl la serbatorfie imperatesd, ale
santilor si in fine in clasa de stihirT, pre care noT le consi-
derdm, ca Te-deumurT ale seculului al XVII-lea si cele prece,
dente, usitate numal in Biserica romanesca, si pre aceste a-
nume noT le reproducem aid in tecstul original, insotindu-
le de traducerea romanesca si de notele necesare :
1) Dela foia 1-21 inclusiv, sbornicul cuprinde canonul
si stichirile laudarilor dela Nascerea Jul Christos. Canonul
in starea de asta-c,IT a manuscriptuluT incepe cu cantarea In-
taia ,i noT credem, ca de aid nu lipsesct deck stichirile cel
mutt ale vicernieT.
9) Dela foia 21-41 sbornicul cuprinde canonul cu stichi-
rile lduddrilor dela Boboteza, si care se titulez6 :
1104017 IAA CTOE grolit- Canon la santa mit-
t-
RAC1411 rct H GA 11 MCA tare a DomnuluY D -c ed
timmro II x; n4i A. rijA. Itii MantuitoruluY nostru
www.dacoromanica.ro

UN SBORNIC- 847
5`.
B. leMei, TBOeEHI E KO
( 6
X
M 111 .
lisus Christos, cant. I,
glas II, irmos, producti-
une aluT Cosma.
Cantarea )[ a acestul canon se compune din trel stichirT,
apoi urmeza tot cantarea I, dar numal din alt canon, fa-
cere Taraf alul Cosma. Dupa aceste urmdza cantarea
III, IV,. V, VI, VII, VIII, si IX. In fine Marirea de la laudarT
cu troparul
5) Dela foia 41 incepe canonul la intimpinarea Domnu-
luT si se continua pent la fOia 54. Acest canon se tituleza :
' 7/
CeriTEHIE',RANO HA rA Canon la intimpina-
rea DomnuluT nostru
Iv. xa nrr 14 A. sus Christos. cant. I glas,
rit* r. pica irmos"
Dupa terminarea canonuluT, care se compune din cele
nod cantarT, urmdza Marirea dela laudari troparul
4) Dela fOia 54-67 se cuprinde canonul la Duminica
Floriilor, care se tituleza
NANO HA 14BrfrTONOC7, Canon la FloriT, cant.E
rc c%,
. A rn I, glas. IV, irmos
Acest canon nu are nici o particularitate, vrednica de
observat, dar numal la laudarT aid avem si trel stichirl cu
Marirea for si Acum gi infine termina cu troparul
5) Intre foile 67 (pag. a doa) §i 8o se Oa scris canonul
Sambetel celel marl, cu titlul urmator :
Canon,, la S-ta mareaMHO NA CTA A 11 BE-
AHKA A CAROTA Hit A. SamlAta. cant I, glas VI,
rAA .9 Ipme..) irmos"
Canonul acesta este cel cunoscut din Triodele Bisericel
nostre; la laudari este numal Marirea cu Acum si tropa-
rul
6) Dela Vila 8o incepe canonul Invierel si continua pen
la foia go si acest canon este titulat in. sbornic :
E-
tta wire
si.
A IPM.
dila
- 7.
III
dila
ast- felill;
O it
,
dila
si
dila
www.dacoromanica.ro

848 UN SBORNIC
n NO NA BSCKpN IE XliO
WAN NA MINACKII NA mism-
xa tvC a rna
Canon la invierea
Christos, a luY Than Da-
masckin monachul cant.
I, glas I. irmos.
Canonul este transcriere acel din Penticostare la lau-
dari siint si stichirile tote cu Marire si Acum si in fine tro-
parul inviereT.
7) La Inaltare, adunatorul sborniculuT pre longa.canonul
si stichirile laudarilor, care se termini cu foia III, a adaus
stichirile dela Rug-ticiunea de sera cu stichirile dela litie, care
incep la foia 91. Eca si titlul acestuT servicit :
`N.- 7/ ^*
ENE ISZEIE NI A rA
,RA H MCA NAIIIEr0 IV. Xa.
NA BO crrxpx
H
. Rughaunea de sera a
Inaltarel Doranulu-I §i
Dumne4eulu1 nostru li-
sus Christos. La ruga de
stichir. glas. VI.
8) La Duminica cea mare, care se incepe dela foia
(pag. doa), si se termini la foia 13o, sunt scrise o stichira
dela Damne strigat-am cu Marire si Acum, apol troparul
4114 canonul de doh onT cantarea I si in fine stichirile Mudd-
rilor cu Marirea for si Acum. Eca si titlul acestul servicia:
IDEA Cil hh 11 LIA Be
BE ". NA rs ISZ.;istxX. cri XpAX
camormia FAA A.
Duminica s-tell
tot-de-una cu rugaciunea
de sera. La D6mne stri-
gat-am stichir, prototipul
glass. I.
9) Dela foia 13o, (pag. a doa) incepe canonul Skimbarei
la filo, si se termini la foia 149, cu Marirea si Acum a lau-
darilor. Particularitatea canonuluT este esprimata aid kTar
prin titlul serviciuluT :
How HA cirof nerkw-
,
RAMEHIE ra 1-1 1 A 11 ClICA
Canon la s-ta Skim-
bare la filo a Domnului,
D-clew §i MantuitoruluT
-
I
MCJ
lui
,5.
L-mi
sera.
-
v
npia&L'Ip-
;
III
www.dacoromanica.ro

Inv SBORNIC 849
HAWIr0 "Iv XA . KANONA
leAiWns.1110 BA 111h,
ic-
Tpkil;(3/10:1 NA_BI . A
rAa KW.cMkl.
nostru Iisus Cliristos.
Can:511e doe. Irmose &ate
doe, Tar tropare pre XII,
cant I. glas IV, limos.
A iuTCosma.
'°) Serviciul Santa-Marie celer marl in. epe cu foia 149
si terming cu 170. Acest serviciu este cel mar avut din tote.
Pre Tonga stichirile rugaciuner de sera, adunatorul a mar
scris stichovna, cu troparul diler. Apol la canone maT multe
cantarl se repeta de caw doe orT. In tine terminA cu stichi-
rile laudarilor, avend si aceste Marire §i Acum :
"AlgaasroyerA Ei ollc-
niNi't nrforkiiA sAA94A
NAWA 64A, NA rit Bz-
EAX NZ; CX. H 1-11 no' Cl . '-
ekix rAa A . no4.
Luna lul August 15,
Adormirea prea s -te' sta.-
paneT nostre XascetoreT
de D-sleti. La DOmne stri-
gat-am punem stichirile
pe opt §i cantana stichiri
glas. I, modelul.
11). Dela foia 171 incepe serviciul Nascerei Marcel Dom.
nului si merge One la foia 194. In acest serviciu se cuprinde
Marirea si Acum dela stichirile rugacruner de sera, doe cano-
ne cu cantarea I, si stichirile cu Marirea si Acum dela laudarr:
/1/14; tinTispi a "I eat:-
6ECTBO BA9LIA
NAWA 6Lph 14 nolo p61
MApi A. NA ISt7011-1 CTX-
cs-QAX
11 NH rAA .9.
Luna luT Septernvrie
8. Nascerea prea SanteT
stgpanei ndstrc Niiscet6-
re de D-cieti qi pururea
FeciareT Maria. La rugii-
ciunea de s4rh' stichir.
Marin?. qi Acum glas. Vl.
12). In serviciul dela inaltarea s-ter Crud, care incepe la
foia 194 si se terming la 207, se cuprinde canonele cu sti-
chirile dela laudarr.
ABA.
7.7
A 'IpAoci.
flpir
CAA6%
www.dacoromanica.ro

860 UN SBORNIC
BAH; NA BOWME
N -
Ni E ITAr0 "11 MHBOTB0
... ..N
eArro Kii TA. 'Irmo no
,
B A Te0n9A TBC.,e1-1mBI .
,
T6091N1 E
v
liv
17 fa.
B' iS.WMII.1
nrC A. rAi N.
(Va arms)
Canon la tnalcarea
prea Curates qi de viac6,
facet6rd crud. Irmosele
cate doh, lar stichirile le
facem pre 12. Producti-
une a D. Cosma cant.
glas. VIII.
Archi. Genadie Enhcenn.
- .....
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLOGIE
Reinceperea cursurilor.
Cultura malt inalt6 a cleruluT roman era de mutt
siniita, ca o necesitate imperi6sh. TotT 6menii de
bine recunoscki, ca cultura seminarialA a cleruluT
roman era neindestulAtore si insusT clerul nostru se
vedea pre sine stirbit MO Cu celelalte clase ale so-
cietateT. De aceia halt Prea Santitul Mitropolit Pri-
mat a luat iniciativa si cursurile FacultateT n6stre
de teologie au fort 'incepute in mod gratuit de chted
un numer de septe pers6ne, care ail continuat aceste
cursurl de la 10 Octomvrie 1881 pea spre finele a-
nului scalar, cand aceste cursuri all incetat nu din
causa lipseT de studentT, gratie zelului si iubireT de
sciint6, a cleruluT si a tinerilor nostri seminarists, ci din
causa, ch, facultatea in cursul aceluX an nu primise
Inca o form6, legata, din partea curpurilor legiuitore ;
lucru, ce impedeca pre proferii faculateT de a Linea ec-
samenele respective, Tar pre students de a'si avea o po-
s4-iune legala in societatea nostra. Cursurile, lie, a-
le facultaM de Teologie ati incetat, far6 s'a fie pa-
rAsitA si stAruinta, de a se pune facultatea de Teolo-..
gle pre un picior de legalitate.
www.dacoromanica.ro

852 FACULTATEA DE TEOLOGIE
in adev6r. Clerul roman n'a incetat pre tote
chile a afirma necesitatea unel asemenea facultatT.
S. Sinod in sesiunea de primavarh a anuluY curent,
§edinta de la 8 Iunie, a cerut de la on. Guvern, ca sa
Yea tote dispositiunile necesare, pentru ca facultatea
de Teologie sa functioneze, ca hastitutiune de Stat,
Tar Ina lt Prea Santitul Pre§edinte a pus toed, infiu-
inta Sa, ca on. guvern sa prevaq6 prin bugetul a-
nulul curent sums, necesarh pentru un inceput al
facultate. Cind spre-clece mil left ai fost aloes tT
prin bugetul Statulul din anul curent pentru facul-
tatea de Teologie i acum silute,m in posittune a a-
firma, ca facultatea de Teologie a devenit o instituti-
une a Statulu main; cand Majestatea 8a Regele CAROL 1
se p6te felicita, eh, divisa Nail sine Deo" a devenit
o realitate f;ai cu sciinta romans; &and In alt Prea
Sdntitul Mi tropolit Primat, D. D. While Cu S. 81110D al Bi-
sericei ortodocse rorndne ved sthruintele, incoro-
nate de succesul dcrit; and §i clerul Biserica ro-
mane are o ocasiune qi maT mult ca sa esclame : Fie
numele DomnuluY. bine cuventat, de acum qi
in veac". Inch un act din partea on. Guvern si a
corpurilor legiuiterelegea organics a facilitate de
Teologie, care ar desvolta principiul din legea ac-
tuala, a Instructiunel publice, qi facultatea de Teo-
logie a Biserice romanT ajunge a fi o institutiune
in totul legalh qi fundata pentru tot-de-una. i nu
trebue sa desperam, ca tin6ra n6sted institutiune este
push, sub auspiciile Tronulul, sub patronarea Preqe-
dinteluT S. Sinod i sub ingrijirea On. Guvern al
Regatulul roman.
Dar nd sa aratam aid intrega stare de asta-4l
iqT
Si
pants
www.dacoromanica.ro

PACULTATEA DE TEOLOGIE 853
a fncultatei de Teologie cu fasele, prin care ea a
trecut de la primul act al reinceperei eT.
Inca de la 27 Octomvrie ecpirat on. Guvern a
numit cu decretele ministeriale No. 12,65840 pre D.
Dr. N. Niculescu, profescu pentru studiul Encielo-
pedieT Teologice qi al Archeologiei, pre par. Archi-
mandrit Gherasim Timuq, profesor pentru limba e-
braid', i studiul EcsegeseI v. 0 a n. Testament, Tar
pre Archimandritul Ghenadie Enac6nu, pentru stu-
diul Istoriei bisericesci universale qi a Romanilor qi
cu insdrcinarea de Decan al facultdceT de' Teologie.
Prize oficia tot a On. Minister de Culte qi Instrucci-
une sub No. 12,661 cu aceiai data se pane in ve-
derea Decanului facultaceT, in lipsa de Regulament,
conditiunile de reincepere ale facultapT de Teologie.
Eca cuprinderea oficieT mentionate :
fdinisterul Cultelor i al Instructiund Public')
DIVISIUNEA SCOLELOR
No. 12,661. 27 Octomvrie .1884.
Parinte,
Avend in vedere ca D-vostra suntetT insarcinat cu Deca-
natul facultatei de Teologie, care de la 4 Noembre urnreza
a se si deschide, subscrisul grabesc a ye face cunoscut ur-
matOrele :
.
I). Studer-0T acestel facultatT vor if datorT, ca pc Tanga
studiile Teologice, care le vor urma la profesoriT respec-
tivi, numitl din not, sa audieze si la facultatea de litere,
cursurile de limba latina, limba Greca si Filosofie.
2). Spre a urma cursurile acestel facultati, ca studentT
regutitT, se va cere titlul de bacalaureat iniitere sea sciinte,
on de absolvirea unuT Seminar de VII clase.
www.dacoromanica.ro

854 FACULTATEA DE TEOLOGIE
,
3). Cursurile acestel facultatl se vor face in localul Uni-
versitateT.
4). Durata inscriptiilor va fi 'Dana la 15 Noembre viitor.
5). D-yOstra. impreuna cu cei alti profesorT al facultateT
vetT bine voi a intocmi de urgenta un regulament, care sA
precis* modal tinereT prelegerilor, a esamenilor, cum si
a discipline scolare, asemenea yeti fixa si orariul, pe care
'1 yeti inainta de urgenta MinistruluT, spre a se publica in
Monitor.
6). Teti cunosce asemenea, ca se creaza 20 burse a cite
6o leT pe lund cu incepere chiar de la 4 Noembre. Aceste
burse se vor da prin concurs, atuncl c5nd numerul aspi-
rantilor- va fi maT mare, deck cel fixat maT sus.
Acesti bursierT vor fi internatl in localul Bisericel Sf.
Gheorghe vechiU sub privegherea parintelui Timus, profe-
sor la acea facultate, care se va insarcina cu directia inter-
natuluT si pentru care insArcinare va primi o diurna de 5o
leT pe Luna.
Nutrimentul va privi direct pe bursieri, cariT vor cauta sa
mAnance in comun, fie in internat fie aiurea, insA tot-d'a-
una sub privegherea Directiune.
7). Studentii acesteT facultAtT vor purta un costum cle-
rical, care se va alege de care Ina lt Prea Santia Sea Mi-
tropolitul Primat.
Acestea Hind in resumat dispositiunile generale, luate in
astA privinta, grabesc a Ie comunica S-vostre ca Decan, cu
invitare a le impartasi de urgenta si Ina lt Prea SAntitului
Mitropolit Primat, spre a lua cunoscinta de ele si a avisa
mai cu sema impreuna cu S-yostra la alegerea costumu-
luT. Aceste dispositiuni le yeti comunica si colegilor S-vos-
tre si in deosebit Parintelui Timus, insarcinat cu Directiu-
nea Internatulut
PrimitT, ye rog, asigurarea deosebitel mele considerati uni.
p. Ministru. Gr. G. Toci len%
e'ful Divis'et Gr. Moat.
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLOGIE 855
In basa prescriptiunilor acestel oficiT Decanul a regulat
impreunii cu On. Guvern si Ina It Prea Santitul Metropolit
Primat programa solemnitAter pentru redeskiderea cursuri-
lor faculthtei de Teologie, fi de alts parte a infiintat in can-
celaria UniversitateT din Bucuresti registrul de inscriere al
studentilor faculate, care a durat One la 15 a be curenteT
inclusiv.
PROGRAMA
Penh* solemnitatearedeskiderd awrsurilor facultatet de Teologie.
Duminica 4 Noemvrie, ora 'dim di, se va oficia un tedeum
in catedrala Santee MitropoliT a Ungro- Valache!, in presen-
ta D-lor ProfesorT, a studentilor, precum si a personelor a-
sistente.
La ora 2, studentil cu D-niT Profesori vor trece in loca-
lul Universitatei din Bucuresti si anume in sala, ce se va
destina pentru tinerea cursurilor FacultateT de Teologie,
unde, in presenta Inalt Prea Sfintitulni Mitropolit Primat, a
domnulul Ministru de Culte bri Instrucgune publicd, a D-luT
Rector at Universitatd, precum si a altor persOne invi-
tate anume, se va oficia santirea apeT.
Imediat dupg terminarea actulu! religios, D. ministru va
face deskiderea solemnitatei.
Dupa aceSte Prea Cuviobcia Sa Parintele Arhimana'rit
Genadie Enacenu, Decanul Facultatei, va Linea o alocutiune.
Durninia, 4 Nosmvrie s'a f6cut redeskiderea facultittel
in presenta I. P. S. Mitropolit Primat, a P. S. S. Lor Epis-
copT de Romnic si Buzeti, a P. S. S. Lor Axchierei Valerian
Romnicenu, Silvestru Pitest4nu, a D, Alecsie Marin, Deca-
nul facultittei de sciinte si representatul D. Rector al Uni-
www.dacoromanica.ro

856 EACULTATEA DE TEOLOGIE
versitateT (bolnav), precum qi a unuT public numeros in sala
faculttitei de drept. Dupg stropirea cu aptt sAMiti, a localulul
UniversitateT qi a pers6nelor asistente, D. Director general
al Ministerulul de culte qi Instructiune, Gr. G. Tocilescu, in
numele D. Ministru Chitu (absent din BucureltT), a deskis
solemnitatea cu discursul urmiltor :
Inalt Prea Santite,
Prea Sint' t Parin 7,
Onorat Auditor,
Asta zT se pune temelia unei iustitutiunT, a careia lipsa era
de mult simtita guvern, camere legiuitore, sant Sinod, o-
piniunea publics, toti au recunoscut foloasele uneT facultatT
teologice in Romania, si, dupa multe incerca'ri, amanarT §i
WeptAri, ea devine asta-ch o realitate.
Universitatea romAna trebue sä fie in serbatore, c'dcY pe
rang cele patru fiice ale sale, maT casciga acum pre a
cincea.
Care e rolul acesteia in, contertul surorilor.sale, care 'T
este cercul activitateT si care 'T e menirea, Taca ce m'am
creclut dator, ca delegat al D-lui Ministru al cultelor si in-
structiuneT public; sä schite4 in cate-va cuvinte cu acesta
ocasiune.
Guvernul infiintand o facultate teologica in Romania a
cautat sa'T dea o organisatiune, care sa incape in cadrul unel
UniversitatT ; nu e o facultate a parte, isolata, cu totul pro-
prie §i tars Iegatura cu cele-lalte studii academice, ci, dupa
cum zisel, este o parte insag din fiinta Universitati.
Ca atare ea trebue sa corespunda la cerintele §i misiunea
uneT Universitatl.
UniversitAtile, ca institute publice, ca institute de stat, re-
presinta un interes public, o misiune a StatuluT pe langa
chemarea sciintifica independents, pe care o urmaresc in
libertate dupa o determinatiune proprie. Cum sa se com-
bine aceste doe interese : interesul sciintific si interesul Sta-
tuluT, qi cum sa se impace intre ele ?
;
www.dacoromanica.ro

FACULTAM t Ttotocrs 857
La o Universitate se invata sciinta, adica nu o sums mar
mare sat mar mica de cunostinte, ci cunbscerea desavers'ta
a obiectulul de invetAment. Daca dar sciinta, cunoscerea
complects a orT-cArui domeniu at sciintei omenesci alcatu-
eqte scopul final al invetamentului universitar, cu acesta ni
se impune de la sine si modul predarel si metoda sistema-
tica. De aci results, ca invetamentul universitar rtmane in-
tr'o legatura permanents cu cercetarea, pentru ca cercul u-
neT cunoscinte nu este nici odata inchis; pentru CA si inteo
parte qi intr'alta hotarele stall tot-d'a-una deschise, si cel
mar mic pas facut pentru acele hotare exercita o inriqrire
simtitore asupra fie-card pArV a sciinteT. De aceia s'a zis cu
drept cuvent, ca fiinta UniversitateT st4. in legatura sciinteT
cu cercetarea. Numal prin acest spirit cercetAtor dogmatis-
mul casciga puterea convicOilor, si ca dogmatism luminat
devine asociat al sciinteT.
Ca urmare a acestul caracter incontestabil invetamentu-
luT superior este libertatea in predarea sciinte acolo unde
se aspira dupa cunoscinta desaversita, trebue sa se lase spi-
rituluT cercetator deplina libertate; alt-fel este imposibil a
se atinge scopul.
De aceia acolo unde Statul deschide un templu pentru
invetamentul sciintific, orT-care ar fi scopurile, ce el urma-
reste, acestea trebue sa fie atinse prin atarT IntocmirT, care
s4 nu Impiedece nici direct nici indirect invetamentul. Alt
fel caracterul sciintific al UniversitateT dispare, si cu acesta,
insa0 fiinta UniversitateT.
Dar cu acesta nu s'a sleit tot, ce caracterisa positiunea
Universitatel in Stat. Pe laaga cea hotaritore si cu mult maT
de accentuat, cand este vorba de o tacultate teologica.
Statul, imbratisand totalitatea raporturilor omenesci in
ordinea for externs, urmaresce in fie-care institutiune de
invetament public, pe langa scopul sciintific, Inca si anume
interese mediate sail imdiate. De ati dreptul legitim, at Sta-
tului de a lua anume mesuri in organisarea institutiunilor
de cultura, pentru a se atinge si a se clobandi aceste inte-
rese imediate ale sale : adica de a lua dispositiuni, ca sa se
Biserica OrtodocsI Reath). X
www.dacoromanica.ro

858 VACULTATEA nE OGLE
dea acea educatiune mesurata sciintifica, de care are trebu-
inta Statul in scopurile sale ; jar disciplinele diferite sa se
dessiolte si sa se diriga armonic cu tote scopurile StatuluT.
Cu alte cuvinte, suns doT factor! care lucreza asupra or-
ganismulul UniversitateT ; scopul sciintific si scopul public,
care nu se esclud, el se cuprind unul intealtul, si combi-
narea ambelor alcatuesce fiinta Universitatilor.
Numal cfind amendoe interesele se afla in mod ir4elep-
teste cumpanite, institutiunea pate sä prospere qi sä pro-
duca ce'ia, ce trebue sä produca.
Aceasta fiind menirea Universitatei, tenera noastra facul-
tate teologica nu poate, de cat sa tina seama de interesul
sciintific si de interesele Bisericel, care in acelasi timp stint
si ale Statulul. De la &Ansa se asteapta o cultura sciintifica
mai inalta a preotilor; de la acest focar se asteapta ace!
prelati, care cu drept cuvent se numiat alts data sarea pa-
m& era' lumina omenilor.
Sa nu se uite insa ca valoarea UniversitateT atarna de la
valoarea profesorilor el; acestia mesura; acqtia
dad viata, ceea ce poate printeensiT poate, si de aceea gu-
vernul face apel calduros la D-voastra, D-lor prOfesori, ca
prin silinte statornice si prin devotarnent sa facet!, ca facul-
tatea, ce se in.fiinteaza asta-cp, sä 'siiea locul seu temeinic in
concertul celor-alte facultati ale UniversitateT romane. Din
partea guvernului, din partea I. P. S. S. Mitropolitulul Pri-
mat, vetT primi tot sprijinul in indeptinirea misiuneT d-voas-
tra, care este inaltarea Bisericel, pentru ca precum Bise-
rica romank a fost ancora de scapare in vremile grele ale
trecutulul nostru, tot densa va fi si pentru viitor ancora de
scapare in timpurile de scadere morala si de grele incercarT.
Sit traiased M. S. Regele !
Set Irdiascd N. S. Regina !
Set Ercialseet Romania.
..
boor
data'I
www.dacoromanica.ro

FACULTATEA DE TEOLOGIE 859
Apoi, Decanul facult4ef de Teologie a rostit alocutiUnea,
ce urnaezii:
Ynalit Prea Santite Stapine!
Prea
Domnule Director 1
Onorati adunareI
Nu trecutul istoric al until Stat justifieg,eesistenta uneiFacultati de
Teologie, ci necesitatea ei fats cu Statul gi importanta acestei Facu-
ltap: fn cultura nemului omenese.
i In adever. Statul tinde, sa dea cultura cea mat Inalta tu-
turor claselor societatei; gi ore drept ar fi, ca numal clerul sa nu se
niveleze fn culturg, en celelalte Glaze ale societgel? i cand ne este
vorba despre clerul ortodocs gi In special despre eel romanesc, apoi,
scim cu toti; ca trecutul cleruluinestru nu presinta o singura path In
raporturile luf cu Statul, gi mai ales cu societatea romanesca. Din
contra, cand el se bucura de o cultura mai Inalta, fl gasim tot-de-una
In fruntea sciintei romanesci; gi and imprejurarile istorice facuse,
ca cultura In Tera romanesca sa fie streina, gi rara, atunci acest cler
ortodocs gi romanesc conduce economia domestics a Romtuailor ; do-
vada trecutul nu aga departat al nfonastirilor nostre. i nu se p6te
afirma, ca clerul romanesc a avut In societatea nestra o purtare lau-
dahlia pentru cuventul, a el a fost lipsit de o cultura, mai fnalta ; sett,
ca fnsug societatea nestra in trecutul ei a avut One acum numat o
cultura religiesa, gi prin urmare proprie clerului. Clerul romanesc,
cleat In cultivarea sa va remanea Ortodoes, cum gi trebue sa remane,
nu pete sg, nu fie necesar Statului gi societatea; gi la acesta 11 obliga
preceptele gi constituirea Bisericei ortodocse. Are Statul necesitati po-
litice, clerul cult al Bisericei romanesci dispune de facultatea gi datoria
fl obliga, ca, ducand cu sine In Kina p. es. sen in Iaponia mantuirpa cre-
o presinte acestor pop6re fn formele culture? romanesc?.
Tar* pentru necesitatile, sociale ale Statului clerul lumesc este cel
mai propriti, ca sa-i ugureze sarcenele, luerand asupra void gi inten-
funei cetatenului gi cu modul acesta Imputinend actele, ce cad In
sarcina justitiei gi a, administratiunei. Voia mai adauga ore, ca nu-
mai un cler cult va sci sa Invete pre omens preceptul moralei cregtine,-
de a face bine celor, ce ne fac reit? Eca rolul clerului cult gi ortodocs
dintr'un Stat ; gi el nu va putea nici odata, sa'gi implinesca acest rol
curat social, deca nu va avea la indemana o facultate de teologie, ca-
rea sa-1 prepare gi sa-i ofere mijlecele sciintifice pentru misiunea lui.
Se afirma, ca obiectivitatea este caracterul distinctiv al sciintei
naoderne gi demunstratiunea instrumentul ei de convingere. De alts,
Until Dor!
asta-sli
gting, 86 ySi
www.dacoromanica.ro

1884 11

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1884 11

Similar to 1884 11 (8)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 11