1884 09

ORTHODOXA ROMANAI
REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
tg)
;16 6) Ira
Anal al VIII -lea, No. 9.
SEPTEMVRIE.
TABELA MATERIEL
pagina
I. Condica Santa 625
II. Misteriul Penitentei 643
Ill, Mitrofiolitul Grigorie ramblac 671
IV. Sciinta si Religiuned . . . 683
V. 21.-olite Istorice 668
VI. Suntarele Sedinfelor Slur Sinod 771
JE3T_TOT_TIR,Srla
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI
Strada Prinoipatele-Unite No.34,
18,84_
6 GIIr al I (e, Li) (C,
11111111
F3e3
"asmolswieummlassaumar
41e
a
g
9fyftf r_z
it
.
. . . . . . .
61 1(6 01 f 61 Ira 61 (a
1
46
.
I I
a 7
Dq ValliaM 0 ..3,,E3 , .4....q_
-- ;-6L.9 f,
1.-" 4.11 n v
ra
-5t9
tv,
LI
61:410
Z41JEV-Sit
-4,AA
.
Hj111,11
www.dacoromanica.ro

AWL VIII. BUCHRESTI, SEPTEMVRIE 1884. No. 9.
BISERICA ORTHODOXA
REYISTA PERIODICA ECLESIASTICA
APARE- 0 DATA PE LUNA
Predict'', Hui/enter'
IL Jim. IV...
DIN 1STORIA BISERICEI ROMANILOR
METROPOLIA UTGRO-VLACHIET.
CONDICA SANTA
(Urmare, Vet No. 6, anal YIII-lea, pag. 393).
XIX.
..I. W It. I
naps
..3
ME.
R. 1.1.13
W
amponoana -734. ,
At-AL lEptme 'IE A Xi Ep Ev ipa RANT! EEptme AA A
AyAY CHYME 1E04E6E1) El CA
y
C417. WH uvula, wn mnponowa- A
y ..--
pama lIZA9"
"a -,._,.
Ti,
crzna 1:-. 3.; ,,, v P,
novrps
5?..
AZZ
SP, ..,
KZ, WH 02. AZ WH A E A XlEpE , cmEpinira All ,ViEllY
. rr. 4. ,04 li.
,pipeV'
xirpema 44111 scup° a i A ALUZ54 A ept
V
, Mille HHCHpt WH cnztENTra
,AYEACE..
1,../a
Hilttp11
.
a
r,, 1
ZOE
;X .,p .. c,
AN41 AHOAO, Ad 4 xlEpt AO IlfAS IH CZ atpaz CZ CZ
R-
cTpzre.
.57. .1?- :-. II,
anoio,4 Ent-pima co tom; um 4E ,1:YHt5E +HEIHHH4 whl 4Tpv
.,,,.tA.o,
noTAAH
-..., -..
WH CAINE,. HA ca antra npe sie *ma on apt en 4 Tpilt Bina HIE-
EtAA aanponoaTE ASEH,Et TZ -AAE Ev 41 MA AE HAN 'rE CcupitasT. npE rA-
Ea. El fETOptHY npE rpHropI3.
E.
s H
HEN npE ELSE 811, WAM AAE AE p amp
erpE ppi
Toodosie.
ROVIANA
s'
.-A. s. .-..
4
...o
Wad.
= Vladica
www.dacoromanica.ro

626 CONEACA SANTA
NGTE:
=-- Al Nisei Ghermau,
is/ = Post al Sofia Af-
Pra: eseatie.
100). Acest act este scris pre pagina adoa a foie a 20-a, @i tot de
scriitorul actulul precedent; adecX Cu lain% rondA§i tot euasve'rliturl,
pre care noT le-am conservat.
107 -4-ctut alegerei Metropolitului TransilvanieT, Sava, este con -
firmat, cum vedem, de subsemnhturile numai tide alegetorT, lipsind
subsemn aura Driste, gi avend subsemniitura Metro-
politulur Teodosie. care trebuea sä eonfirme alegerea, ea ceia ce se-
facuse in eatedrala MetropolieT sele.
101.) Actul este fOre. data. Noi fuse presupunem cu D. A, T. Lau-
rian, ca Ioasaf a murit pre la 1684 gi tot in acest an a fost ales §i
Sava, care in §frul Metropolitilor Trausilvanie trebue sä fie supra-
numit al III lea. (Docum. istorice. Viena 1850. pag. 135).
XX.
1S8 Aidt Ax Ag9d8e FliAgii dA GIVTIIAIHTFOL
nalia fl fFA:nagrig l rastm eviir
Urma'a simbolul credintd ce1 usitat. adecX al
HetropolituluT Teodosie, precum $i confesiunea tra-
ditiund bisericesd, semina cu cele de mg sus, din
care noT reproducem aid partea final, numaT pentru
particularitatea scrieret
A.Tr. 44.HZ /416401AZ7sTgpFlItHZ 111H AE ISZTE lUMtif ape
S^*
4p9814 a4iTal erposiu)(1? CZ AE 52,3Na HE CKHS&T Totrra
OM Mt.
/
egfriu
rr
e
GAGA
411i
... 64tElt Cote-
i,iN
t II/T-4
1ta P
-7562:41
Merropolituha
www.dacoromanica.ro

CONDitA SANTA 621
p-) 14).
IN-15/%A 6 t)?7:4 k
r's.".
A414 InTion
-4E5--
eki b )n17iY 4.1 b 1-1 44-1
de---" titA t./7-
rn yarn 4 4 VA 1S t/CA
NOTE:
108). Atit aimb dui credinta cat gi confesiunea trad4iunel bisericegd
nut sense pre pagina intaia a foie! a 21 a.
104). Litera scris*ei este identica, cu cea din actul precedent'
adecA rondg eu asve'rlituril dupa cum se p6te vedea gi din parte re-
produsi.
XXI.
ig 'rime 91 ZxTeparrt ilipe fp; MA Al 111111Ti grams AA NIWIllerIGAIta
* 7` ."C411,11115
.
RIAIII6)
?.
psman AitAYA11, AHYME 6;RA. H CA tun mtipolionia 11
Z. 4".
CTZfla ,
...%. i...., ;.
A viper
,
Gmepatit A
4-9.
Ai z Z4, -savraz eta AE MI A I Hoerpz At
.... ...
MHpOROAr H
,' irIfit ,
+4,.., V'
mai rpm,' amen A4 &MI5& XI
t
+ p V KNEE Nitelipt 111N
N
cozier's a
....
41".
iipcot
rn
AA
. II i'Z' P
'WO
g S.
amino' Al &ROA° I ROI axt Elmo° .111 IA A4IAA
174 )5 S SA
4KYHYHAaH CZ Ca vrins rz Rettptima CO' Iwo Al Kamp WH
K 0 vt ikAir Wit CA1HA, 14A Cl anirs opt %It mH A apt lit
41..
y mese' 11111tila M111101104 1.--1.641Ho:s. 44 TI dAl 41 MA Al Hail I
Coos:II.. up lie Ara, ay HNIH npe HrSMEHY nA LUNN At AA KOTpO'ItHH
AailaRA RPO/r /Milt& npe, 'mimetic% Hata' Al 4A ETA Tri1v14Z LHH
LAI At pmiep go' es& Alh6 ;
Vladica Teodosie.
Aa 0:
17 0)
,
1101
fIr011 11411; on
1. -----.4
I+
7-- "A 'fir?.
CABS a2
(
=
www.dacoromanica.ro

628 CONDICA SANTX
NOTE :
lop . Actul acesta este scris pre paginaadoa afoiel a 21 cu o scrigre
rondg cu asverlitim §i putine code ; adeca cu scrisorea proprie epo-
eel de Iransitiune de Ia scris6rea codatg la cea rondg.
100). Actul, cum vedem, porta numaT subsemngturg, bletzopolitulur
Teodosie, lipsind din condica titntg ata-_,subsemngtura Int Afcsentie,
Post al Sofier, alai Gberman al. Nisei, §i ce esttiF molt,
lipsesce subsemnaturg hit Daniil al Ardelulni. cunoscutT fiindu-ne cei
dol MetropolitT, cariT all luat parte Ia .41egerea 1uT Varlaam, noT despre
Daniil credem, ca acesta trebue s t fi fost vre unul din EpiscopiT Ar-
deluluk care venise in Teri); de frica persecutiunilor calvine, ecserci-
tate de principil Gheorghie I i al IL lea 'Racoti, sett, pentru mi-
lostenie, ca Sava §i Iorest In Moldova, spre a aduna ajut6re pentru
resta,urare-a metropoliel de Transilvania, eel ruinate de Tatar]: (Do-
cum. istorice. A. T. Laurin 1850 Viena pag. 130-135).
107). Duia mortea lui Sava al III-lea, care pare cg s'3 petrecut
pre la anul 1687, se alege Varlaam, maul din clench inferiori at Bi-
sericeT de Transilvania anul aleg6reT luT Varlaam cu o pgreret
fiind a nicT actul alegereT nu are datg §i noT nu scim cu siguramtg
anul alegereT lul din alte documents.
XXII.
DupA actul alegereT in Condica Banta urrnezh
bolul credintd si dupes acesta confesiunea traditi-
bisericesd, din care noT reproducempArtile ce
urnaezit.
KM MU ft ag X EINB68 GeTfi Miff 0
110,1i6 it e.1,t4ZSAg K4 TgPif illli 46711 K1.
. A'rkcTt 4HZ MA MZ eplitZ KZ Wit J1,0 KITE TOMtAE ;PE Ell;'"
'N m,cz rt.
tlf TA A 1.../ VPOISAAXI
r,1N
; CZ AE nap AZ NE CHM so, +pa Toii.2
XI A Mt.
gi mar ca
und
1111; /1118 PrIgif ft
,,
411
^n
g ink"
slin
www.dacoromanica.ro

CoNDT CA SANTA. 629
r
(-4:--711(q, 1,0 ,Z frtzta 71212
ti/Z?rb);1n7F917-4C°4 .q! CC 04
F
-)/
34/YOK 13ere j YR? 06=
triot et, lel (ye 4,
NOTE:
108). Aceste dog acte stint perise pre pagins,Intgia a foie a 22 a, cu
scrisore seining actulta precedent.
XXIII.
-1*
n+.
1LA/415?
/6.- ??.. I 2, , , ;1.
AE. MIAMI NE AE iosirrova 6 nacnno Eh If g pnruipig
O f .
MAN 116.11 TE K9 U91IHHZ gptme WO ,11,4 It At wstpe AeTaxpt I WH paman A
DR. li .-1 .74 "..... 0
HUH? 111111/111
).N
Li nsont hi ASH Of cw anz WH 412C Al f pHs. 4 CCORWTH
%
n
$z
..
AA611ZPA
,e 9. T"
Ca tia CTt eme?..Tz yin nom c + s ptmg MSTZ Ems°, 11111 A
"37 ' -111.- T r".1, ,t
gpth
CI'
HON LiaA, 6. HOE ,,,,,e 'it CA 44:13AA ex( ct 4,ass canto-Itea Ka HA
el 1.
tIOATpZ,HO HOPI HA WpH op' nlpi A ,Aiy, a 416.16Z ain't AA ElltrX1.4% Ell..
,.f N
f
4511641111 11.111 AMHZ -4,1111Z segtpmsa mill-woe' En, Rapt ,in rrtqle la-
rA.
o
C4 1411Au
%
4.'r cum&
IN..
404 HAO
P "
11.101TIF4,111MEAL MN CAZ/11110401' UM UM cAi-
re. 2 -eZ
4ors
g
e
I.
no
) jr. 8 dz.?' N*
HAS Ha CZ 4arcas coo, npv 10EHTWPIO At .I1,4115I Li ligt01104
rr ....i'
gipcon
v 7`
"latrines)
sr
un
17` fi ,1
A
v P 7' :
tuitirpotpan. 40114t npg opt Kest Lugs 1 epomonl.
,.Tpfli At
y , . ,ruitn4). et RE opt WM1 41Cfl ILLZ/Etill Anpg VItIN C6.8
iN. A... p.
MZ 78141
r... esr
1 i
.1
Jiw AMR
.4.` 7777 7
cspn AMATZ 4 co A
s
CA
- ,, .T.
tun HLKZAH Kg MZPHAE Atli. .-- flt1:"E 07901 A 10 e IR
G
DA7L-,
-ci/t ccf-{/ cA) mn 4 a 41/22
's.)
/4/_...4--)
... CI,
.3,
'.,.. cX
.
,
fl
A.
J
4 /P
www.dacoromanica.ro

630 CONDTCA SANTA
= Vli Idiea Teodosie.
NOTE:
= t Fast al Britt-
trel Gherasim.
-= f Fost al Lof-
tel
100). Actul este scris pre pagina adoa afoiel a 22 a. Litera actuluT
este cea rotunda, de undo lipsesc cu desevergire codele ; gi acesta
pentru cuventul, ca serierea codatg, carea din punctul de privire
caligrafic represiuM cultura epocel lul Mater Basarab, face locu seri.
ere ronde, egite din influinta grecismulul asupra culture romauesa-
110). Grigorie, Episcopal BuzeuluT, ales fiind in anu11669 Aprilie 4,
Amalie fn scaunul acestel episcopiT pe-nela 1691 Iunie 10; adeca
administrea acesta episcopie doe-slee gi doT de anT lunT doe)" gi a-
te-va slile, and igT da obgtescul stergit.
111). Mitrofan, alesul Episcopiet de Buzeii din acest act, este fostul
Episcop de Hugi, dupre cum WI marturisesce gi actul. Mitrofan s'a
urcat la trepta episcopie de Hug! la anul 1683 gi a remas aid p6ne" la
1686, and, din causa a era partisanul politic al Metropolitului Dosi-
teT, a trebuit BA se retrage" in Valachia la Domnul erban Cantacusin,
gi ast-felia sa sape de urgia Domnuluf Moldovel C. Cantimir, care ne-
cesi base gi pre Metropolitul Dosite ase retrage cu Sobieski in Polonia.
ry
loakim.
www.dacoromanica.ro

F.OND1CA SANTA 681
Mitrofan, hind In retragere la Tergovigtea de Ia 1686 l'a facut pre
ggtirile pentru Inceperea tipgrireT Bibliel de TOrgovistea gide la 1681
a inceput tipgrirea, carea s'a continuat gi find el Episcop al Buzeulut ;
adecti One la anul 1699. (Urinal.. part. II, pag. 37-38; Chron. Ep. This
pag. 145-147).
112). Mitrofan, feslend la Torgovigtea cinci anT, tree anT i-a con:,
sacral Ia tipgrirea Bibliei, s'a ales Episcop de Buzgu la 1691 Tunie 10,
gi a remits 4u acestg calitate, continuand tipgrirea pea IA
mortea sa, carea spa petrecut la 1703 Ontomvrie 3 slile ; cu alte cuvintel
el a ocupat tronul acestei Episcopil anT 12 gi lunT patru, and t foci
Inlocuit de Damaskin dupe, mortea luT Mitrofan.
113). Condica santg dupe actul alegereT cuprinde nisi shnholul ore-
dintei gi nicT confesiunta traditiunei bisericesci; gi acesta pentru cu-
ventul, ca Metropolit a fost numaT alesul EpiscopieT de BuzsA nu e.
chirotonisitul pentru acestg episcopie.
XXIV.
IN
HailAll Home Mil tsi'eeptv7 Kept Ipa 4 Al 16 1tMi Ail MN I p1.....r..
..... ... , .... .13 9 V P .... . ^.
7.p ASAVAY 4 tilaMt 14,466 H ca CUM WM al lages, USN MN I ponssil.ta a' 117.04
2,40 -11. v v a
cmepten a
as
noal pa
%.
SZAgSZ ti)ZP Al rrzns'1% UM a I a XI epe , ass" Al 441
...
nit
,. ,p, psrile's& awel mwroonoan, a atuesa a XI ape 4optil ISHItti"kiiiimpt am cnz
ctnIA timeAd." 'peps'
2.
At AKona;.7 41101 IXIPIraNst 4tA01. Its Ca ailiaa
1.
v.. 4
cTpz rs
el
MI CSI ca 4:. gilt pima co (MAO
r MN 41 kiiHpi 4i1i9i1tir Mil s,
1115 ;IIITTOAII IaTtike UM CANA HA Ci Tatra tipE 4s. 411 tik 4rI spits' 1
410, Ksgirflittal MsTp110Ala "111.1 4'1 618 I' 11 MA Al "A"
Goal a npe llaity pi; fp.moliaxv AI Al i
:
A wit rEffiAl'd A.pri ire ail-
,
V
....
ilainagrl 117,41/66 17Mttill Uri : afir Aa"..Tpetripft 40 nee Ct,u).4:
Cr''7 ?I? Aorsni (7201-1693,
jee-J) 7rIet' Wif
A
= f Iletropolitn1 Fond Afesentie.
V ?4,113
t Fost al Us-
tel Ghenadio.
Bibliel,
s
11 C:21
..POr gickB
r 4
re
),14
www.dacoromanica.ro

632 CONDICA SANTA
NOTE:
114). Actul acesta este scris pre pagina adoa a foiei 22 a; Tar litera
actuluT este iar cea rond6 codatii. De unde urmezg, a caligrafia e-
oceT Mate Basarab Ina nu era cu totul prasita., ci fn lupta cu
cea curat ronda..
119. Actul alegereT Metropolitul Teofil al Transilvaniel este subsem-
nat, cum vedem, numal de cgtr6 doT -archiere grecT, §i alegerea s'ar
considera necanonicI, deca, am presupune, luat parte §i Me
tropolitul tereT_Teodosie.Lucrul fns trebue sKse A petrecut ast-felili)
a la alegerea, fAcuta, In catedrala MetropolieT de Bucure§tT, trebue
sit' fi participat §i Metropolitul Teodosiei dar n'a subsemnat actul.
114.) Metropolitul Teofil este ales, cum am ve4ut, la 1693 Septemvrie
18 §i conduce administraiunea Biserice! TransilvanieT pens la 1698
Ianuarie 22, and, find acum mort, este inrocuit prin Atanasiei
XXV.
Dupa actul alegerel lui Teofil, in condica shnta ur-
m.4z6, Simbolul credintd qi confesiunea tradiciund
bisericesd. Mind ea actele ait o cuprindere identic6,
cu cele de mai sus, noY reproducem aid partea finals
a confesiund tradiOonale bisericesd cu declaratiu,
rile lui Teofil:
Hx kleGAIF AliiHd8Ti ITA.gii ad GelchilTd
Z1HTF0110/11-5 S KvreitIgAg (III 1111141i40P11,2,li-hel:
YHT8FCIIIII .s.e cg) Kg maim t115 41-hriAge..
Mkiz /ACT 4KX MAN MiTql4HCECK7 WN
r 21
AE PKZTE TOMTAI APE CU_ H V2 IE C 11 A A ovrew-
m
CKN 6Acx AE nz5icKa HE +Tels iroaTz
enex
lul
cit
105 hlHAfl Jg
c
BAA)C11/-12
Nirk
n'a
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 633
te.'N
K.'3114ziGrY 01:
7 I farr.
4,gra;af)-1;(vja7?-0119, yipP`
f_po,zd- inf/14
,t.frpa-g7blayfer
117) Aceste dog acte sent striae -pre pagina intaia a foie:I a 23 a.
Litera este cea drepta imitatia tiparuluf, seraina eu tertia biseric4seit.
118.) Inca de pre timpul Metropolitului Ungro-Valachiei Stefan gi
sub principii Gheorghie I gi a II-lea Racoti, Biserica Transilvaniet
a fort bantuita de catre Luteraniilgi mai ales Calvinii Transilvaniel.
Persecutiunile administrative de sub principii Transilvaniei cu
naiuni unguregti ii adusese pre Romani in cea mai mare desperare;
iar supunerea Transilvaniei Imperatorului Leopold al Austriei daduse
un avant forte mare papalilor din imp eriu. Primatul Ungariei Leopold
Colonici gi re_presentantul lui lesuitul Paul Barani se puse pre lucru
gi pre tote chile cautati a convinge pre Romani, ca este mai avanta-
jos ase uni cu Biserica papala. De aici doi curenti polities Intre Ro-
manic din Transilvania. Unii fgi puneti mantuirea fn imperatorul Au-
striei gi in unirea en Biserica papala, iar al ii eredeti, ca este mai ne-
merit a Amanea pre Mug o resistentit pasiva gi ast-feliii in rabdare
sa-gi conserve religiunea strabuna. In luna lui Fevruarie 1697 par-
tida romanesca austriaca convinge pre Metropolitul Teofil, ca sa in-
truniasea sinodul eparchial in Alba-Iulia gi sa arate membrilor avanta-
jele unirei eu Biserica papala. i in adever, ca aid se in doe gedinte,
actele acestor gedinte not le reproducem dupre D. A. T. Laurian (Do-
cum. istorice a Romanilor Odin Transilva&a Viena. 1850, pag 136
143).
Yti 11 e
7))1/
4
"1 /Si
G1-
Melt.
www.dacoromanica.ro

634 CONDICA sANTX
edinift intAia
Mitropolitul referegte pe largit persecutiunile bisericiT romanegti
supt Domnii Calvin; cum s'ati. silitu EreticiT prin utile lor, ca sit
infecteze religiunea bisericii Romanegti cu eresia lor cea pestifera,
numera artile cele pline de eresiT, tipAtite in limba romiinescit cu
scopli ca sit tragA pe nesimtite pe Romani In partea lor; apoi cum
comandat gi s'a impus clerului roman, ca sit publics In biserici
gi BA invete poplul, ca, iconele lint numaT nigte ornamente ale biseri-
cilor gi ale caselortz, gi ca omenii nu slut aiatori a observa ajunul
Mercurea gi Vinerea gi celelalte ajunuri ale anuluT, ba s'a comandat
Romanilor sit mance earns Mercurea gi Vinerea, gi pentru acesta
ordinat visittitorl eretici, °aril sit intre In easels toturor Romanilor
gi sit visiteze (lea ei gatese bucate cu came in zilele oprite de Bi-
serial din care causa ferbea ,macru intr'un vas, care'lii asedn.dea
cand antra visitatorii, gi in altul came, care arata lor. Apol arata
cu. cats amenintArT, lingugiri gi mAiestril se silia, ca sit induce pe Ro-
mani sit imbrAtigeze unirea cu dogmatele cele perverse ale eresiel lor,
pi de aceea da prerogative mai marl Preotilor Romani gialtor dmeni,
carii imbrAtiga gi chute, sit punA In lucrare acea invetAtura dup'aceea
preferia pe Predicatoril ereticT Episcopilor Romani, gi Episcopului
da putere supreme peste Mitropolitul gi Clem]. Roman,
gi el nisi o ordine gi nici o dispositiune a Mitropolitului in avea pu-
tere gi tarie inainte de ce se aproba gi se intaria de Episcopul Cal-
vinesc ca de un oraclu; gi in ate alte moduli se kinuia gi se cAsnia
Romanic ceT tail in credintA, mai ales personele bisericgti, ba Inca, se
gi bAtea, precum s'a intimplat cu Mitropolitul Sava II. Acesta ge-
4end o data la masa PrincipeluT Apafi in Blag, Calivinil ca snit petit
.acusa gi casni, au cumparat pe o femee prostituita, ca sit adua un ca el
infagat In lee de un copil aprope de merte, bapteze ; Mitropolitul
simtind ingelaciunea lor, se scat de pe scaun, se duse la femee, gi desta-
eu scutecele, vAclu &Oki gi se intorse la masa, gi Vale o ridiche, din care
mina, el, (cad era Vinerl), gi o dede caneluT, can.ele o mirosa, ginu vru
sit o mance, Mitropolitul lua o Meath; de came din blidul ; din care man-
ca principele gi sectaril sec, gi o dede caneluT, care o Imbuca cupoftl ; a-
tunci Mitropolitul re'spunse : DecA ar fi de legea meal ar manta din bu-
catele mele, gi bapteza ; dar find ca nu face aceastanu e de le-
gea mea, bapteze a§a darit, aceia, cu earl dinpreuna, mama tot
aceleagi bticate, a se numerA cu dreptul intro at lor. Principele luAnd
cause din aeestea, comandA sit bate cu toiegepe Mitropolit, dup'aceea
'hi dede salti despreotescA In tOrgulti Vinti, gi taco sa!lil bath in
cel mai erunt mod, piny dat sufietul. Dug' ingreuia gi pe celalalt
der cu sarcini, servicie, zile de clacit, tribute) vami gi alte greutati,
s'ati
lila
;
Calvinescti if
salti
salti
s'a
eu l'aga
c'e
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 635
-ca pe nigte terani omagi. Iarn, acum de and a pincut Area-bunulut
D-zeti sit restituOscn acestn tarn. a Transilvaniet gavernului Angus-
tisimel case Austriace, domnilor set propriT gi ereditar4 a incetatti
persecufunea Bisericit 7omane in cea mar mare parte, gi an se
mar cere nimica spre pacea doritrt, de cat sit se tracteze gi sit se
consulteze despre unirea credinteicu biserica Romano-Catolica, dupn
dorinta cea gratiosn a Augustimulul Imperator Leopold, ce domnegte
fe-rice, §i eu mat multe allele asemine Indemrtn Mitropolitulpe Cler,
espuse starea de maiinainte a Biserich, ri art folosul gi binelei care
ar result& din unirea ()feria, de Imperator, §i cu acestea se inchein
gedinta din acea zi.
edinta a Bona.
A doa zi s'ati adunat Mitropolitul gi ceilalti din Cler gi au In-
.
ceput a, se ponsulta despre modul de a se um,
t gl In spetie s'ati consul-
tat despre Rit, ca nu cum-va sit se skimbe cu incetul Ritul, sett
gi ase 'substituesen al bisericil latine, apot ca calendariulut
vechili pa nu se substituesca cel not, ci pang candu ceilaltt neunitt
de ritul grecesc lo terile cases- Austriace vor ramanea In usul calen-
dariulul celul vekiti, sa remiie gi unitit. Mail de acestea unitii sit
petit aveajn tote locurile Biierict de ritul lor, gi ca nu cum-va, unde
sint putiui Romani unitt gi n'ati Preop sit fie a priimi misteriela
dela Preotil latini, ci sa pots ckTerna pe Preotul de ritul der; fn
judectip sit nu purcezn dupn dreptul canonic al Latinilorti, ci dupa
dreptul canonic al Latindorri, 'ci dupit canonele gi diseiplina bisericei
grecegci; la mai mutt de catil la cele patru punte, sa, nu fie censtrthA
B serica Rornanescn supt nici un pretest. Tot felul de drepturt
gi de libertatT sa dea Bisericilor gi persOnelor bisericegcT de ritul
grecesc ca gi bisericilor gi personelor bisericegi de ritul latin ; gi
Romanii sit se nu mat socotesen de suferiti, et ca flit priimi T aT patriot.
toupn ce au desbatut bine acestea, au tngaduit ca vor primi uni-
rea, darn supt acestn dekiaraciune :
1. Biserica Romanesca sit tie pentru tot da una cele patru punte,
care coprind snta unire, iarb," la mat multe an nu se constrIngn supt
nici un pretest. Cele patru punte, care coprind unirea slut cele
urrnktore : 1. Ponteficete Roman este capul vIzut al toter bis( rick
cretin din lume; 2. Panea azin4 e materie destuln pentru misteriul
euchanstiel; 3. Mara de cer, scaunul fericitilor, gi de iad, prins6-
rea condemnatilor, mat este unu al treilea lot, in care se in stifle-
tele cele ne eurafde §i se eurall ; 4. Spiritul sant, a treia persona in
Trinitate, purcede dela Tatal gi de la
2. Dreptul canonic, care se nuinegto in limba Romfinescn Pravila,
D:ciplina
-snit!
se.
Fiiul.
www.dacoromanica.ro

636 CONDICA SANTA
1.
sh ramanh III putere, afar de cele ce Be aflh contrare santeg unirT, gi
duph dinsa sh se purcezh in judecali.
3. Pers6nele, care se aflh, in sews iu biserieese, PreofT, dreghtoril
bisericegd, precum Diaconii, CantoriT,Dascalii giPafasclesiaril; sa se
bucure de aceleagi drepturT, privilegie, scutirT gi liberal; de care se.
bucurh Preop Romano-Catolid de ritul latin, duph shntele- can6,
ne gi duph, statutele Regilorri Ungarid.
4. Romani). laid unill cu. biserica Romans, priiraesch gi 'sh se
inainteze la tote dregatoriile, ca gi 6meniT de celelalte na iun1 gi reli-
giunT priimite in patrie, fin for sh se priimesch la sc6lele latine
catolice gi la fundaciunile scolastice faro distingere.
5. Sit se ingrijesch pentru subsistinta ouvenith a Mitropolitulul Bi.
sericil Romane. Cu acestea se fad gedinta acestei zile.
edinta a treia
In acesth gedinth se othri ca actele gedintei din ziva din urnah sh se
trimith, Augustisimulul Imperator Leopold, i EminentisimuluT Ar-
chiepiscop Prunateld Ungariei de Colonic).. Dull'aceea se luarit la
desbatere causele de cashtorie gi de judecath. i in fine se inkeih
Sinodul.
Actul care se trimise la locurile numite, se formulh in modal acesta :
Ndi Teofil din gratia lug D-zeil Episcop Bisericei Romanegcl din.
Transilvania gi din parlile Ungariercele unite cu dinsa, gi cu tot Clerul
aceleiagi Biserid, facem cunoscut prin acesta tuturor eelor ce se cu-
vine, a find nog Sinod general in luna trecuth a lug Februariti in
Alta-Julia, am othrit eu glas unanim , ca voim sa no intercem
in sin.ul santei matri bisericiT Romano-Catolice, gi sa ne reunim cu
&um, priimind, nfArturisind gi crezind tote cele ce priimegce, mar-
turisegte gi crede aceea. i maY virtos marturisim acele patru punte,
in care ne am desbinat panh acum :
1. Recun6gtem cs Ponteficele Roman este -capul vhzut al toteT
Fsericil cregtine din lume,
2. Karturisiffi ea afarh, de cer y scaunul fericitilor,, gi de iad
prins&rea condemnatilor, mai este. gi al treilea loc, $n care se in
sufletele cele necuralite inch, gi se curAtI.
3. Credemti a phnea azimh este materie destulh pentru cina Do-
mnulul gi a misteriuluT Liturgies.
4. Credem ca Spiritul sant, a treia persona. in Trinitati) pureed&
dela Tatal gi dela Fiul, gi primim, marturisim gi credem tote cele-
lalte, care le priimegte, le marturisegte gi le crede Banta Mate, Bise-
rica Roman o-Catolica.
Dara, cerem dela Maiestatea Imperials gi Regala cele nrnaht6re :
sane
,
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA 037
1. Ca Preotif Dregatorif bisericepe de ritul grecese sa, se bucure
de tote acele. privilegie pi dreptur; de care se bucura nu numal Pre
oliT Romano- Catolici, cT piAriauiT, Luterallir pi Calvin).
2. Ca- 1i le -dare sat, unde se afla Preot ses aiba-Biserica easa
parochiala, ca preotul sa nu fie silit a pedealn cash 86a pe lee strain.
3. Ca Preop: sa depinza pi se dispunit de Episcopti, iara nu de laid,
-ea pin& acum.
Nei, zic, prenumip Teofil Episcopul, pi tot Clerul cerem cu
acostea dela Maiestatea Imperial Regal, pi ne Indatoram
la puntele maT sus pomenite, Inaintea PdrinteluT Paul Barani, Paroch
Romano-Catolice din AlbaJulia. Spre a careia eredinia, pi
Inta.rire am subscris cu mitn.a u6stra 0i am int-alit cu signal nostru
cel Episcopal pi cu al universitaiit Clerului. Data. fn Alba-kHz'. In 21
Martin 1697.
XXVI.
14%.
nuoritnAE NAME 9E nerk c4) TA t
(
AE AA re
g
A pZ/VJA
--, 1
EilKaFlo 11Z.17. AE 11'41/4 it.; I-1AZ-
A I.
UCKalsATWpIEfra to.clu i1/24pa Why 4)EpHsINTV Hie
...
GsfE4>a" Ka CZ NV (FE oiiira cop TZ EFIKOrlti A
f am NNK75A,Iiii te tkE IIRCTO(40- AM 611 506 sitA0r IEE
S' 50?an CA a (ANX K_ citims UM K Asl.- iit A.07 el iff q
np4 AVMHHATVAVH LIM 414i14ATVAVN Al Serfil
GAM AAINIV MOTO!? IL litvCira6+1 Escapes COE-
BO tN0Mlici ppa rgaiX1411.11r1 'Ka CZ 1 3AKZ COli-
/
Ka P1
0,
KULPIAAZ CS it 11 E AV airy' Una it14)AtiL P P, .
W6pa
n,
5pliill, Ka CZ (rE 101519 mitten? aililfikl
. S.- ,, , ,,
AiktI, NZ
,e1 - 11
ElINKtviliff 111ff MKE EH 4 GICifeHKA MH-
1! n
Te0110ACEN Foli 91.4TrkTE NVMEAE Cf.pliliA0' QM
CAZ5114144 Lull .ill'O'Ma Kid alii";Aiii 4 nzeAt.4 IOC
re A An tiM AEe' di la IlfE Eri5MEN1S ,AE AA
TIINANA [i i I 4,ANACi. li ,64:41A+ rip ErVMENi
,t Aa FAatiatia KH 011-Efa. 11111 A TeiNArli IV' E
pi
,
u milinta
L.+
41Ti
Moorish
www.dacoromanica.ro

638 CONDICA SANTA
rgNIffig ,tNE M EPICTeilga Iliii liAAp1011. KAtE Cg
2
q
l
ilegfrA Mari (,E IYA.A0 A,pi AA AllaTX 1511HKOME
ilkt En A %lira AH re CFC911 NqMEAE Aff .+IortelaTz
ficit&,HKz:
N A..;
10 lit A ,Aca (7201 1695).
t Vlfithea Teodosifi.
Metropolit fost al SofieI Afcsentie.
Avief'71/4
',--9---;#
=-- t Fost al Dristei Glienadie.
NOTE:
119 Acest act este scris pre pagina adna a foieT a 23-a. Litera scri-
erei este cea rondit mare numal cu asverliturT gi fore de code.
120 . Episcopal Stefan s'a suit pe tronul EpiscopieT de R6mnic la
1673 Ianuarie 15 gi a administrat acestit Eparchie Oa la 1693 Iu-
nie 18; adeca anT 20 gi cinci luni,
121). Episcopul Stefan, care in d. cumentele EpiscopieT se itu,
mesce Archiepiscoput Ramnicului gi al NouluT Severin, in amintirea
vekei titulaturi, se ocupa de etscigarea prin donatil gi cumparritore a
:Tai multor 'Thew/ din ora.gul 116mnic; din care formezti, curtea gi gra-
' ., c,.. .-s:e.' 0
/7c-- /1-1,:,.1.4: 514 eij pg.-4v=frog
=
:0
t
1-7z
ole
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA. 639
dinile de ast.WI ale Episcopiel. In genere Episcopal Stefan este re-
presentat de documente, ca an inmultitor al avereT Episcopiel pi un
bun ingrijitor al eT. (Cond. Docum. Ep. Bamnie, In genere gispe-
cialminte feia 43-52).
128%) La 1680 Stefan eonstruesce clopotnita Episcopie at kiliele el,
dupre cum atesta inscripti.unea. ce se pgstreza gi Otte astAsIT in basa
el: tharrZ 'worm At ngal pi ozfurreta 48H TEMEAIE HS iroaTz Nurd-
Ana WH 515055146 fispircrini Kip G i ItistiN, anftusoni amteraii C$, art g-
nHciioniii,.fl 511MAt KIIHRean Hpf4HH4.08 (gters) iszsA sr OLT HapiallA A
rthnop 4EAA A4OOO111103H (718$) cep pens rwpfput Aommta tiorrp9 Imcgc
XplILTOt ,1eAX11 (1680) mya JOH 455 20 UM COY SEHOT WH KHAlHAIE Ai
nEeTpa.'(115 map/minima G'1 ELAN MONIX.
128). Tot la anal 1680 se afla la Remnic, Metropolitul Teodosie,
care venise din Man'astirea Tismena, local ecsilittluT, pi Wis. la Co
zia, metania sa. AfIndu-se aid pi In apropiere de oralul Romnic, .Et
piscepul Stefan se pdrta cu Metropolitul nedreptalitfn modulcel mai
prietenesc, pi IT fnI.snia In calitate de adeveritor cumpkea de lo-
curT, pentru a Isargi mopia Cetque't de WO Minnie, pre care ape!
zidesee Biserica din verful delului gi pre carea Biserica maT in wing
a frtcut'o metoc al Metropolie! Ungro- Valachiel. (Docum. Ep. Ram.
foie 42).
124). Episcopal Ilarion, suindu-se pre tronul Episcopiel deli:Omni;
a administrat acestg Episcopie Ode la anal 1705 lima Martie 16 Mile.
De uncle resultii ca el a administrat Eparchia mil 12 pi lunT nob, du-
pA care este caterisit.
122) Documentele Episcopiel -represintrt pre Ilarion, ca pre un
continuator al inmultirel avereT Episcopiel, dar nu in mgsura lel Ste.'
fan. El inmultesce maT ales viile Episcopie gi intretine chotarele veld
ale mogiilor.
128`.) Pre Ilarion nu-1 Intalnim in documente titulandu-se Archie-
iiscop ; dar in documental din Condica Episcopiel, formulate in a-
iu117861 §i anume la. pagina 442 Episcopia se numesce din 'Omni-
;al de sus." Acesta, dupre opiniunea nestriii prin opositie a unul
Ramnie de jos ; adeca al Severinulu!, uncle in vekime se afla rege-
'140 Episcopalri.
DAm aid din actele chirotonid, adech simbolul
credintd qi confesiunea traditiund bisericesel, numal
isaliturile Jul Ilarion cu partea finale', a confesiunel.
diiii-6.fig Mild fl il 8 4.1118368 Plagli Ail Geiii dnigm
ine fi eimilfigag Ka; rgefi Ark (birlAaita,
www.dacoromanica.ro

640 CONDICA SANTA
AVHZ ik'tirkCirE .44KZ M.; AnziIrVoicalcz, WH AE
IMTE trMitAE 41 CKAVN* oyrtw-
- 4
fiAAVEH CZ AE 11Z5ECKZ HE Mir GLI +Tr TWA TS
EflAP 01 NA.
)2 I/
)1 Aafic.5 4VAfitil
rj
f rtra ti T1 ft"
A Or/pit113 P4 ;
-4*o
2 141 lift Ainia74114
1
a cMantit d 5 112/01 nr (73;z9_,
121 Ambele acte se aft' scrise pre paging int is a foieT 24-a din
condica Anti. Litera serierei este cea rondg cu pufine asverlittirl.
XXVII.
IleGal 141fieBeX. F3 A.Z71.411 Ge6*Tif /IMMO-
no lie d GdfliTig KaSrgeil 411r1Aailig.
, "43
opt
c
4TeS
. i°vile
,,A,Pittit3t
8 iN 'I'
TATS, naptot wins Too're. sips/445 04 4i-
.;.
pio
n.- A
wit namaTa....
Aellz ti,tetTa chtp? WH npirimetss um ThlIE IIIITI C. TI CZKOdpb 414-
9
LA
s 111
clang
70 ..
Tptt
;4.
0141 114,9HA 1.1114 CA nt icrapitpt TOISMtAIA0 npiqmniqm:
meTepHttemb KO c84)A114 KS 14HMA CZ C84e 111H CZ na5itts KITE KA-,
V g y er. , ,
HO6HE WH 142TE 7_041"SA/ A ,I,Tapn VIII1 C. HUM nzpn lifl III CAB 644 A 4-
t- sz. /Ta It AA kiiAl WTTE cznocipz, tun Toers c4)4NrfAS 70MtAI WM 40:85145-
it ,r :".
taritpii itz14 Asnz Entail spemn co, 4:Aps 17 At C. On lisp iiii Al
KITE CAS A EnzA; E VklIZAAMZ 11.111 fri, W11 TO4TE KZTE A KlaM47 Er npij-
micliz mil 18 W11 M'
1
4.145 MA 6:1 spnctsnk CS nz3scnk 11111 nA'lt Efttpn-
Imli: UM 4Tpt TOATS spint 0104 MiAt CS Ni TMEEK6 Iten.pa 11;
-c, 1 1% us r,
TENHIK411E othipept 4:110TpHSZ HH ,prpft nit. K8 Tore CS OINT EMI CZ MS
, ,
4.niqvti3pnno°
, 1,`
`UAW
, g iN
not EStil Ass apt c4) WI Sna mit vrinz um snpau-
;'TO 4 TOATS 40144 0yrpo-en41E4 Zponosi; Iii ICAcoAOcis. tun ma tarz-es-
Atiosh Ke All TI Kti Ape rorrt kiinpintisz tun nit (Wino a iim.rt5i8 aptrs 1 % 1.
TS A1ZCC4) TtAI itanoottE WH 4szuzlapn CS ILICKZ 145K5 TZ110apt nipt
An CS AS npe MS HA Mt IllifK8 ISIT7 54 '014 nst'spA CS MS nz5sInz K$-
sit sitliCTA A
v y
I (/
Tr to
C:717Tir
Kg AffirlA AZ
d 1
.4N
'
www.dacoromanica.ro

CONDICA SANTA. GdA
nape At rovrt pz67zuuni NI,A,EinTE WH cpHHAiNE. loT 0I' El A 4I4? Ma
As
CHanNS
'A
I%2A OpHEictm WH A( naTI '10M1:01 ;pi AHI TA oyp
aCZ nz5Ernz pirtzgsvr 4rp6 TOATZ XI Al Mi.
riZa 4 gd4fe
dY/) ri G y ice te.e etz
128). Aceste doe acts stint serise pre pagina a doa a foiel 24-a. LE-
tcra scriereT este cea rondg eu putine asverlituri.
128). Din Condica Santa, lipsesce actul alegerel lui Neofit; gi a-
cesta pentru cusentul, ca el este ales pentru o eparchie streing de
Metropolia Ungro-Valachief; adecg se presupune, ca Neofit a fost
ales de Wee patriarchul Calinic, fn a ertruia jurisdictiune cadet), Me.
tropoliea Sevastiet Degi este regulate gi conform can6nelor, ca alege-
rea unuT archierett stise face fn Metropolia sett Patriarchia, de undo
depinde Eparchia, pentru care se alege, totugT acestit regulg nu s'a
piizit tot-de una. InsugT Condica nostril sttntg atestg, ca s'art &cut
mai multe alegerT de archiere; a cgrora EparchiT nu cgdert In juris-
dictiunea Metropoliel Ungro-ValachieT, gi ea tote aceste se facea ale-
geea fn Mitropolia Ungro-Valachiel.
XXVIII.
P f /1.5'
unicoolopmAA aptme 41 a,xtipes Rapt I pd. Ma As HAN TA spirat A&
AiAAATI &Name .Q,(41.1. Ca CZEEZ17.Wri WH 26Timonlit a pzika
p
Fp!.
OS
4inegzAilisz (pzp Az c I znz LIJH E CAAEpANIA "HOApZ asz AN
?wet ;It 7,
rpHMe 'ClitiOng 0 0(1115A pope, 4:Tpn ISHBE17%Nlaipt WN tiitilA A-
YEA011 Hp tai m a'econ.O1 47 aile 41 co 40a CZ
, iN
CZ c-rpz rz Litc-hputia quzo um Al A,Au51 4:menant WH ;TO
f".
HOLTA ANN
.74.
Obi 11 Wit pgAilla, KA cz Intrz opt `HA 4E a OE +Tpg
IcHntnlitiAlf e4E'17A."4:41N 4AE ea 4r MA AA NAIrTI BAEMF
A
GjAplagi op' fiAauticii ifpomouaxti AE A,A (F41. WH A"
g
EIAANTTI GOSH,
2
Biserica Qrtodoxa B0710714
Mt
At t na
C044 1141 0714 /fraZ. ,,,i
/IVO -,- ' a.
1
aa
I .1f ''I
( 1)---41 '
i f a nz z IL
1-, / ..---E2
4 /1-/Gi 144 : ......
siege,
,
a ft
agai
, p
opt.A. dr,J7
Ucti
'IZKOKIP.
d
www.dacoromanica.ro

642 CONDICA SANTA.
DE Arupo coati tEpOMOHTS WM Es HEWN GEEL1Til nE Aiwtit41" I INEpomonfa-7
' a ;WH A A AE Tpavi Tpt ape ilAAH;EiE etpomonli At A liP
r es ate" nAles (7206-1698).
Fost al Andrianopold Climent.
Q
99
if Fost al Sofia Afesentie.
if Sevastiel Neofit.
NOTE:
189. Actul alegerel lui Atanasie este scris pre pagina a doa a foleT
a 24 a. Litera scriereT este cea rondiT, cu asverliturT.
181). Mortea cea timpurie a Metropolitulul Teofil al TransilvanieT,
precum gi a predecesorilor MI nu pote sa nu fie- suspect In Tran-
silvania pre la finele secululuT al XVII-lea Romani' ere"' merul dis-
cordiel intre Catolia gi CalvinT, gi de la luptele acestor doe partide
atarna sorta gi kiar vieta prelatilor Transilvaniet Pe'n6 la 1680, data
adereT TransilvanieT sub casa habsburgicit, Romani' avert a lupta gi
a indura tote neajunsurile, venite din parteo. Calvinilor UngurT ; dela
acestg data fug gi maT special de la anul 1687 RomAnilor li presta gi
lupta eu Catolicii. Metropolitul Teofil, inclinand, cum am vcslut, ca.-
tr6 catolicism, a trebuit sa -gT platiasce'pasul eutezantei Bele cu viola,
pre carea i-a radicat'o de sigur facend loc la tronul Metro-
polieT de Transilvan'a lui Atanasie.
(Va tulna) Archim. Genadie Eniteenn.
.4. ...,Z
At
= if
3.
6,8
c__.
--,-
= Al
Calvinii,
aul(sy4e,
www.dacoromanica.ro

Misteriul Peniter4ei.(9
(Urmaro v. No. 7 anal al VIII -lea pag 474).
Partea veqluta a misteriulul Penitenfel, lucrarile a
neveclute intinderea lor. Epitimiele, origina intrc-
buinlarea for in biserica. Insemnetatea Epitimielor.
Astfeliti, cand cre9tinul se cAesce cu inima curat4
qi zdrobita de pecatele sale, cu hotkire termg, a 'sT in-
drepta viata, cu credinfa, vie in Iisus Christos
tuitoriul nostru §i plin de speranth. in El, vine la pAs-
toriul bisericeT si's1 mkturisesce farA-delegile inain-
tea luT ; servitoriul luT D-q.ei-iiTprimesce marturisirea
- §i in numele DomnuluT Iisus deslega lash% i eart6 tote
pecatele acelul ce in adever se aesce. Prin urmare :
I. Partea vecluta a misteriuluT PenitentiT consth.
din aceste doue acte esentiale : 1) mkturisirea pe-
catelor facute de creqtinul ce se chesce inaintea pre-
utuluT, qi 2 deslegarea pecatelor pronuntata de
preut dupe ce a ascultat mkturisirea. 'Acosta des-
legare dupe regula Bisericel Ortodoxe o esprim'a
preutul cu cuvintele urnakdre : Domnul §i
nostru Iisus Christos cu harul §i cu indurkile iubi-
reT sale de emeni, sa te ierte pre tine fiTule de tote
pecatele tale ; i eu nevrednicul preut, cu puterea
ce mi s'a dat, te iert i te desleg de tote pecatele
tale, in numele TafaluT qi al FiTului qi al santulul
Spirit. Amin. "
1) NB. AcestA continuare e tradusA din limba francea de Or. Ar-
h.diacon Gherasim Timu§ri.
Man-
ci
www.dacoromanica.ro

644 MISTERIUL PENITENTE1
II. Lucrarile nev6c).ute ale misteriului peniten-
fel suet : 1) nemijlocita iertare a pgcateloi §i justi-
ficare (Ion XX, 23, confr. Luc. XVIII, 13, 14 ; Ez.,
XVIII, 21 ; Joel, II, 31), §i dupa aceea 2) impaca-
rea cu D-c,leti. (Luc. XV, 17 24 ; confr. Rom. V,
1, 2 ; II Cor. V, 19) ; 3) eliberare de pedepsele e-
terne pentru p6cate §i speranta in mantuirea eterna
(Luc. XIX, 7-9; XXIII, 42, 43), ldeia despre aceste
lucreiri pe cari le-am 'ink:Unit de moa multe on in cita-
tele aduse din stmti parinti, lamurit esprima aceia§i,
St. Vasilie eel mare clice: Cel ce s'a intinat ca vre-
an p6cat, cu tote ca perde curatia sa in present, to-
tu0 nu este lipsit de speranta de a se curati o data prin.
penitents 1)". Data descoperim p6catul prin mar-
turisire facem din el o frestie uscata, "bun& numai de
ars in focul cluatitoriti." 2). Dupe siintul Chrisostom:
Parintii trupesci nu pot fi de nisi un ajutorti fii-
lor for sand acestia insulta vre-o persona ilustra §i
puternica ; dar preutii impaca pre fiiI for spirituals
nu cu cei marl sau ca regii, ci cu D-4.e .1. pe care l'a
milniat" 8). AT p6catuit, intra in biserica §i qterge
pecatul tea. De cate-ori cacti in piata, te scoli ; ast-
feliii, de cate oil vel' pecatui, cftescete ; nu despera;
data mai pecatuesci °data, mai fa penitents, pentru
ca nu prin nebagare de sepia, sa perch cu totul spe-
ranta bunurilor fagaduite. AT ajuns la adAnci batri-
nete §i ai pecatuit, intra (in biserica) §i te caesce ;
aid este locu de vindecare er nu tribunal ; aid nu
se pedepsesce nimene ci se da iertare de pecate 4)".
1). Coment. la Is. c. XIV, 20 : Oper. s-tor par. VI : 397.
2). Ibid. c. IX, 18: ibid. 326.
8). Despre preutie III, 5 p.
4). Omil. despre penitenia III, n. 11 vol. II din omiliele catre pop
Antiochian.
www.dacoromanica.ro

MISTERTUL PENITENre 645
In fine St. Leon papa, dice : Asa de mare
este indurarea buniitateT divine chtre slhbiciunile o-
mcneseT, eh nu numaT prin charul BotezuluT, ci si
prin vindecarea PenitenteT se restabilesce speranta
vietiT eterne, si acei carii pazit darul renasce-
rei pot se obtie iertarea pecatelor Tor, condamndn-
du-se pre sine, cu tote ch, dupe institutiunea charu-
luT dumnedeesc pot sh merite fav6rea acesta de sus
numai prin mijlocirea prentilor... Este decT forte fo-
lositor si chiar necesariu ca pdcatele sh, ni se ierte
prin rugaciunea preutului inainte de momentul mor-
tei n6stre 1)".
cat despre insemnetatea si puterea lucrh-
rilor nev6dute ale charuluT in misteriul de care ne
ocuphm, trebue de insemnat ch, se intind preste
tote farAdelegile oraenescY, si picT urea nu 'Ate fi er-
tath 6menilor data nu se vor chi cu sinceritate si nu
o vor mArturisi cu credinta in Domnul Iisus si cu spe-
ranch in meritele sale. N'am venit sh chTem pre ceT
dreptT, ci pre ceT p6catosT la pochinta". (Mat. IX, 13 ;
XVIII, 11). Parintele vostru care este in
cerurl, nu voesce ca vre until din ace59ti mice sa
(XVIII, 1 4) a clis Mantuitoriul si Cu. t6ch mhrimea
grepleT ApostoluluY Petru, i-a iertat'o, dad a vedut
sinceritatea chinteT sale. Domnul indelung rabdh
peiitru noT", nexrend (invqa dcaseminea St. Apos-
to]) se pearh cineva ; ci top'. sh vie la pochinth. (II
Par. III, 9). Data pecatuesce cineva- avem de mzj-
locitor catre Parintele pre Iisus Christos eel drept ;
;si acesta este cure re de pecatele nOstre, fi nu numal
de ale nOstre, ci ,n a Oa lumea". (I Ion. II, 1, 2).
1). Epist. LXXXV, cap. 3, ed. Cacc.
ast-feliti
Ast-feliti
perdu
:
nail
www.dacoromanica.ro

646 MISTERIUL PEN1TENTEf
Dacet ne marturisim pecatele nostre, credincios este
drept ca slt ne ierte pecatele 59i set ne curateascei de
totlt nedreptate" (I, 9) ; qi este sciut ca, santul Petru
-a chiemat la penitentA chiar pre acei dintre Lida
r6stignise pre adeveratul Mesia (Fapt. II, 28, 37,
38) ; gi maT tare iu chema pre Simon Magul, eel
Antaid dintre top ereticiT (Act. VTTT, 22) ; 4rA, Santul
Pavel dadu deslegare chiar ilnui amestecAtoriti de
sange ce se calse, dupd ce l'a supus maT uneL
escomunicatiunT temporare (II Cor. II, 7). DecX, data
in cuventul dumnedeesc se face amintire de blas-
feinia contra spirituluT sant, care nu se va ierta oa-
menilor, (Mat. XII, 31), qi de p6catul de mdrte
despre care este oprit a cere iertare (1 Ion. V, 16),
trebue a sci ca prin eel d'antaiti se intelege o im-
protivire indgratnica contra adevaruluY invederat a
lui D-det. 1), o necredinta complecth 2) qinechinta
Or prin eel de al doilea, o opunere incapAtanatti,
contra piekateY i verithcei i o stare ferma in nein-
draptare 4). Prin urmare, qi inteun efts i in altul, se
presupune numaY o imposibilitate morals a ier-
tareT p6catelor, imposibilitate din partea a insuqT
1). OA-tine va vorbi in contra FiTului omului, se va ierta lui ; era,
de va grai cine -vj improtiva Spiritului Sant, nu se va ierta fui nici in
lumea acesta nici in lumea cealalta". Pentru Pentru ca Spiritul
Sant ve este cunoscut, ere voi nu ve ruginati a nega un adever est
dent. Cad, dace, slicer( ca nu me cunoseeti, sciti negregit ce a alunga
demoniT gi a vindecaboalele este lucrarea Spiritului Sant. Astelia ca
nu numat pe mine me insultap-ci gi pre Spiritul Sant. De aceia pe-
depsa vestry precum aid aga gi acolo, este neinfatura,te. (Chrisost. la
Mat. holm %LI, t. II p. 217 in (trad. rasa).
2). Atanasie cel mare in Mat. XII 31, 32 (Galland, v. 185).
3). August, Epist. CLXXXV ad.. Bonif. n. 49.
4). Sin. 5-lea ecum. can. 5.
anta%
Si
Ca-
ri1
ce?
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENITENTE1 647
pdchtosilor, era nu din partea charuluT. Si chiar
catele acestea se iarth de chtre acelor caxii
s'ati fAcut vinovati de ele, de indath, ce se chesce cu
sinceritate. Cad, dice st. Chrisostom, vorbind de
blasfemia in contra Spiritului Sant, si gresala aces-
ta a 'ost iertath acelor ce se chirg. Multi din aceT ce
blasfemarh improtiva Spiritului Sant, crequa apoT,
iertat" 1). De asemenea sancii
rind din sinodul al VII ecumenic vorbesciii despre
posibilitatea iertarei p6catelor de m6rte. Este pdcat
de mOrte, cand cine-va gresind persisth in neindrep-
tare, si inch si mai amar atunci, cand sa rescola cu
indaratnicie in contra piefatei si verithtei, preferind
ase supune luT Mamona maT mult de cat luT Dumne-
4.eti si chland asez6mintele si legile sale. In niece
asemenea individe Downul lisus m4 mai este, intru cat
nu se smeresca si nu se indrepta de p6catele lor.
Trebue sa se apropie mai mult de cu
zdrobire de inima sa 'T c6ra lasarea si iertarea pe'ca-
telor, si sa nu se laude intru nedreptate cad apr6-
p e este Domnul de ceT smeriti cu inima " , (Ps. XXXIII,
18) (Can. 5.)
Santa biserica ortodoxh a exprimat lhmurit cre-
dinta, sa in posibilitatea ierthreituturorpbcatelor prin
misteriul Penitentei, cand maT anthill a condamnat pre
Montanistii, cari afirmab. ca ea n'ar avea puterea de a
deslega prin Penitents Ere care plicate grele, pre-
cum : idololatria, uciderea de om, necurhtia trup6sch;
apoT a condamnat pe Novatieni, carii 't contestarh
aceiasi putere, mai Anteid pentru apostasie in timp
1). La Mat. homil. XLI, t. IL
D-lei
s'a pa-
D-ded, i
pt-
gi totul li
www.dacoromanica.ro

648 MISTERIUL PENITENTEI
de persecutiune, apoY pentru tote pecatele de morte 1),
si chiar pentru pecatele ordinare 2) ; in fine &and
la sinod ari stabilit can6ne in puterea chrora deli
pecatosiY se supun pentru pecatele for deosebitelor
epitimiT, eke °data forte grele ; lime dupe implini-
rea cuvenith a epitimielor, negresit sh invrednicesc
de deslegarea pecatelor lor orY Cat de marl at fi
ele 9.
1. Sub numele de epitimiT (i7rET6Eu2) Se intelege ca-
nonul (1I Con II 6), pe care preutul, ca- un medic
spiritual, '1 pune, dupe regulamentele- bisericestY,
unor creqtinY ce se chesc spre vindecare de bade for
_morale (VI Ecum. c. 102). Asa sunt, (le exemplu, fe-
lurile cele maT cunoscute de epitimiT : ajunarea par-
ticularh ce se adauge la o ajunare push asupra tuturor
credincioqilor, indp,torirea de ,a asista in tote q.ilele,
la serviciele bisericescT, rughciunea a cash, unity cu
un numer hothrit de metaniT, milostenia, caletoria
la locurile shnte, indephrtarea de imphrthsire pentru
un timp maT indelungat sari maT scurt (Mart. ort. par,
1, resp. 113). Epitimiele nu se punti asupra tuturor;
ei numaT asupra unora dintre crestinii ce se chescti,
anume acelora chrora din causa greuthtd §-i a natureT
pecatelor for sau a caracterului chintd lor, aceste re-
medii spiritnale se aplich pentru vindecarea 1or de-
shversith. (St. Grig. Nisis can. 5).
2. Dreptul de a pune epitimie asupra unora din
cci ce se chesc, qi de &I lega intru cat va pentru un
1). Sozon. H. E.; I 10; IV, 28; VII, 25; Epiph. Haer, LIX, 1.
2) Evlog_ al Alex., adv. Novat, lib. IV. (Apud. Phot. Bibliot. cod
CCLXXX, p. 886).
3). VeP tabla anexatb; la cartea Canonelor, la cuventul Epitimi,
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENITENTET 649
timp ore care cu oprirl, s'a dat Bisericei de
ciitre insu§A Domnul nostru ()data cu acela -al ier-
Vire pkatelor : c teI Domnul clise Apostolilor sel,
prin urmare i urmaqilor Ior, nu numal Tot ce
ve cleslega pre pdingnt va fi deslegat in cerurt," ci
inert i , tot ce veft lega pre panant va fi legat 59i in ee-
ruri," (Mat. XVIII. 18), Nu numai, Cdrora le yeti
ierta pe'catele, iertate vor fi," ci tot- ()data cdrora le
yeti Linea vor fi tinute (Ion,- XX, 23). Santii Apos-
toll se folosira in adev6r de dreptul acesta. A§a san-
tul Pavel, auclind vorbindu-se d.e un amestecator de
singe priutre creitinii din Corint qi dorinda'X vinde-
carea, a supus pe eel nelegiut celel mai aspre epitemil
poruncind sl '1 departeze de la BisericA, ca s5, fie
Dat Satand spre pedepsirea trupulul sett', pentru ca
sufletul lu'l sd se nantuesca (1 Cor. V4 1-5); §i apoi
cand epitimia produsA lucrarea mantuit6re, §i vino-
vatul se c6,i, el l'a iertat qi a poruncit Corintenilor al
admitc ear4i in adunarea credincio§ilor (II Cor.
II, 6-8).
3. Santa biserica dupe moltenirea de la stiff. A-
postolf, intrebuintara epitemiele chiar de la incepu-
esistentii sale. Acesta se vede:
a) din marturiele santului Irineu, Tertulian, Cypri-
an 1) §i constitutiunile apostoliee 2) ; b) Din randuiala
penitentei publice ce a esistat in biserica veche. Dupes
acesta, randuOld era imp6rtiti in patru clase,
dintre care fiecare sta sub o deosebita epitimie: in class
plangatorilor, earl n'aveaii dreptul a asista la oficiul di-
1). Irin. adv-. Haer, 1, 13, n. 5 1 III, 4; Ted. de Poenit. c. 6, 7, 10,
ii ; Cypr. Epist. LII.
2). Const. Apost. II, 16, 18, 41.
tul
wr,
si,
aitoriY
www.dacoromanica.ro

650 MISTERIUL PENITENTET
yin, ci sthteail prosternag in curtea bisericeT qi cereau
culacrimY tuturor celor ce intrat in biserica, sa r6ge pe
pentru denqiY; in clasa ascultdtorilor, chrora era
permis a intra in vestibulul (pridvorul) bisericeT qi
a asculta cuventul precum i cuventarile
pe timpul liturgieT catechumenilor iu clasa celor
ce'ys pleca genuchile cariT intraa in biserica, chiar Ye-
maneau ceva mai mult la servicit, dar obicinuit sta-
teat in genuchT la mile templuld, qi in fine in
clasa celor ce stair impreund cu credincioqii , tot
timpul liturgieT, dar fara s6, path. lua parte la &luta
comunicare cu santele taine 1). a] Dia numerosele
can6ne sinodale qi ale santilor parinti: privit6re la
deosebitele felurT de epitimiY, la caracterele, gradele,
schimbArile lor, etc. etc.
De qi prin natura lor, epithniele sunt nisce pedep-
se, totuqT dupe insematate sunt nisce pedepse co-
rectionale, vindecht6re, phrintesd (1-m8El%), aseminea
cu acele de care vorbesce Apostolul : pre carele
Domnul iubesce '1 certa (Tcatga6u) (Hebr. XII, 6), qi in
alt loc, de la Domnul ne certdm ca nu cu lumea sZt ne
osandim (I Cor. XI, 32). Dar de loc nu sunt, cum
invatA biserica romans, pedepse ( Twopia) propriu-
clise, pe care pechtosul ce se c6esce ar avea sA, le
indure timporal cu scopul de a satisface pentru pk-
catele sale, dreptatea diving atacata ; 2) in scurt
sunt remedif contra pecatelor, era nu resplatirT sail
satisfaceri oferite dreptateT eterne pentru pecate
Veli sin 1 Ecum. can. 11, 12 §i urni.
2) Conc. trident. ses. XIV, cap, 8.
B) Iereinia patriarchul Constantinopolei, respunslend teologilor pro-
testa* in numele bisericei de resarit, scrise Intre altele §iurmgtorele:
In privinia pedepselor fixate cle can6ne (xom* Excoonoaccc),
D- .et
luT
8).
D-det,
;
;
.)
www.dacoromanica.ro

MICTFRITT, PFNITENTF1, 651
I. Ca dovadg, a socofinteT d'Anteiti, care determinit
adevdratul inteles al epitimielor vorn cita
1. Pe sAntul Apostol pedepsi aspru pe a-
mestecAtoriul de same din Corint, precum am v64lut,
ti4i hotAri singur pedePsa cu numele de epitimie ;
ordonit ca omul acela sa fie indephrtat de la biserich,
sa fie escomunicat, dat satane spre chinuirea
Pentru ce? Pentru ca stffletul set se men-
Itasca" (I Cor. 1-5). Si apoL de indata ce a au-
1it ca epitimie produse celuT pechtos tristeta,
cainta, de indath i-a ridicat'o, (II Cor. Ir, D. Prin
urmare apostolul puAe epitimia nu spre a pedepsi qi
a satisface ast-fel dreptatea divinh, ci spre a indrepta
&11 suprima doctoria de indath ce produs efectul
set, ca nu cumva intrcbuintarea mai departe, ca
deprisos, sa vaterne pre cel bolnav in be 'T.fie
de folos ,.ca nu cumva set se perdu until ca acesta de
prea multlt mdhnire. (II 7) (').
2. Candnele shntelor sindde ecumenice qi locale
precum §i ale santilor phrinti. Si aid vedem Cu. cea
pe care vol le respingeT cu totul, socotim : Daca a,ceste pedepse se
pun de ierurgisitoriT bisericei ca rernediT destinate a vindeca pe cine-
va de mandrie, de pofte, de necumpetare sail desfranare, de invidie gi
urn, de lens sail alto ore care viciT maT marl, apoi ele sunt forte
folositore gi conlucra mult In lucrul IndreptareT, asupra cold! ce se ea-
esce. Pentru acesta gi sanpl parinIT au prescris ca sa le pue esupra,
acelor ce se Intorc gi sa caesc. Dar data ele se Intrebuintezrt, numai
pentru interesul material al celor ce le pun gi nu en stop adeverat foIosi-
tor de suflet; data se aplica alt-fel de cat cum au prescris ale IntrebuinIa
gi Insugr Parinth le-au intrebuintat la Inceput numai pentrg vindeca-
rea de pecat, casul acesta gi-nsi le respingem, atuncY gi not le re-
cundscem de nefolosit6re gi necinstite, gi afirmam ca nisce aseminea
trebue negregit sa le despretuim" (Acta Theol. Wirt. of patriarh.
Hieremim, respons. patriarclue 1, c. 12, p. 89, Wirtemb. fn XI r T.
1842, I. 243 244) 1584.
3) Vecla st. Chrisost. Espl. testulul horn. IV, II cor, p. 107 108
Most. 1843.
Pavel..E1
'I
ssi tru-
puluL
acesta
p'a
sa
;
V
el
In
www.dacoromanica.ro

152 M1STERiUL PENITENTEY
mai mare ehiaraate : a) eh, clack inv6thtorii vechT al
bisericei priveati epitimiele ca pedepse, erati numal
ca nisce pedepse corectionale pe care le numeali
deadreptul medicamente spirituale; b) ca punend e-
t)itimiT asupra pgcato§ilor '0 propuneati nn atata spre
aY pedepsi, dupe dreptate, pre unul mai malt pre
altul maT putin , dupa mesura crimel fie ckruia
pentru neap6rata satisfacere a drepthcei divine, pen-
tru pgcate, ci intrebuintati epitimiele ca medica-
mente potrivite cu caracterul cu gradul balelor
spirituale; c) ea, scopul mic al epitemielor, inaintea
lust D- eii §i a bisericeT nu era de a oferi o satisfa-
cere ore care dreptatei divine pentru pecatele ome-
neseT, ci de a vindeca pre pgchto0 §i a auta sh-T
ferdseA pe viitor de alte pecate d) ca pentru aceia
chiar, nici nu aqteptaA eT tot-de-una ca pe'ditosul sa
implinescii tot canpnul ce i se dase i sh satisfaca
ast-fel dreptatea lui ci din contra, dach ve-
d au ca canonul acesta a avut *supra cAitorrani o
influents bine-IficAtOre, eT prescartati tiinpul peniten-
tei sati chiar o suprimati cu total ; e) ca in fine, epi-
timiele nu erart puse pentru tote pecatele, ci numaT
pentm cele tufa grele, qi grin urmare nu erati pri-
mite ca satisfacerY ale dreptittei divine; de alt-fel, pen-
tru fie care Ocat, mare sat mic s'ar cere o aseminea
In alt loc face urinKtorea observare : Dupa ce a ordonat de a dg,
pre eel pecatos Satanel, st. Paul, veclend ca s'a ktdreptat§i a devenit
mai bun, slise : Destul este unuia ea acestuia certarea aces* care I
se face de catre multi ; eat fn potriva mai malt se-i daruiti §i sg.
mingaiati Cor. II, 6-8),.. Da! ce ? nu l'ai dat &tame? Da, Tice
el; fra, nu ca sa remfie in puterea lui Satan, ci ea sa pots scapa mai
curend." (Horn. In Penit. I. n, 283; t. N n omililte catre poporul
din Antioan-a).
;
Ri
1
www.dacoromanica.ro

MISTERILTI., PE-NETENTEI 653
satisfacere, de si in diferite grade. Eat citte-va frag-
mente din canonele arnintite,
Aid aces ce ati primit de la D-cleft putere de a
lega si a cleslega, trebue sa. cercetecle natura pdcatului
sAversit si predispunerea p6cAtosulu1 de a se int6rce
si 86, intrebJintecle ast-fel remedial cuviucios r6alu1
ca s6 nu compromita mentairea bolnavalui, neobser-
vand mdsura in cutare set cutare cas. In adever,
greutateap6catulai nu este uniform4; este deosebia,
si f6rte variata si produce multe mladite vAthm'atore
din care se re'spAndesee real cu abondenta) si se in-
tinde mai departe pane, va fi oprit de puterea medi-
cala. a (VI Ecum, c. 102; confr. 1 Ecum, c. 12; Can.
5 Ancir. canon. 52 Cartag.)
Trebue deci ca acela ce profeseza arta de a vin-
deca sufletele sa incepA mai Anteitt a esamina di,po-
sitia pecatosului, a descoperi dacg, merge spre in-
dreptare sari clack prin modal vietuirei sale, clArria
1361a si cum se p6rta ; in urmit sii vap, data nu.se opune
medialui si clack cautk, a tiiia-rana sufletulul sett prin
aplicarea remedielor prescrise. In aseminea cas tre-
bue sa, se porte en el cu blandqe dup6meritele sale".
(Ibid. confr. Vas. can. 3).
Choi D-deli, ca si acela aruea i se incredintez
conducereapastorala, pune totk ingrijirea sa a aduce
6ia cea rittAcitet si a vindeca pre eel muscat de sirpe.
,Nu trebue Did al impinge pin4 in abisul &spell-
rei, laid aT lAsa frAul negligentei si inta.'e vieta Cu ne-
prisare ; ci trebue negresit Ere cum prin remediele
vigurose si aspre sari dulcl si us6re, a cornbate r6t 1
si a tinde a vindeca ulna, a cerceta fruetele pi ni-
www.dacoromanica.ro

654 MISTERIUL PaNITENTEI
tentiY i a conduce eu intelepciuue pre omul chemat
Ja invetatura ceresch" (Ibid).
Precum in tratarca corpului sciinta medicalh
'fare deck nu stop, acela de a insitnAto§a pre eel
bolnav, qi mijlocele suet diverse,. deosebirea belelor
cerend deosebirea medicamentelor, aqa in b6lele su-
fietesci, numerul i deosebirea patimilor necesit6zt
ingrijirile deosebitelor medicamente, care- conres-
puncl reuluY qi aduc vindecare. De aceia acel ce vo-
esce sit aplice un remediti convenabil la o parte Ore
care suferitore a sufletuluY trebue sa eerceteze maT
Ant/ail-1 care este partea ce suferk qi apoi numaY a o
supine tratamentulnY cuviincios, a§a ca nu curn-va
din nesciinta mijioculul medical, sh trateze o parte
pe dad bola se afla pe alta". (Greg. Nisis. can I.)
In orY ce fel de gregala trebue maY anteiii a esa-
mina care este dispositiunea penitentuld i a nu pri-
vi timpul ca indestulittor pentru vindecare (ce vin -
decare p6te veni de la timp ?), ci buna dispositinne
a aceluea care se tratezit prin penitentit (trig. Nis.
can. 8)." Pertru acei. carli indurit epitimia for en msi
multh chldurk qi a chror mod. de vietit arath- amain 0
intOreere spre bine, un intelept conductor al e-
eonomiei spirituale a Bisericei p6te prescurteze
timpul ce ai a'l petrece in clasa auditorilor qi sa
duch maY curend in acea a impreund sU ttfto-
rilor 'Ate sa le precursteze qit stagiul acest din
urmh i sa -Y admits 1 santa impart ,sire, regulitu-
du-se dupes stares penitentuld, ce trebue sa -Y o fetch
ennoseuth esperienta sa" (Can. 4.). Duph gradul
int6reereY, sa se prescurteze durata penitentii, at
eh fie care din stsgiele acestea sh, fie reduse la opt,
sit -I
'I
:
www.dacoromanica.ro

MISTER UM PENITENTEf 656
Opte, gese sad chiar cinct ant, dacd prin adancimea
cdintei sale, pechtosul anticip6z6, timpul, prin zelul
set ase indrepta iintrecepe acet caritintfun tin p
mat indelungat se curdtesc mat incet... Ast-fel, (Tacit
intorcerea este adev6ratd, sa nu se Gina in sera, nu-
m6ru1 anilor qi penitentul sa fie mai curend relate-
grat in Bisericd gi readmis la participarea santelor
misterii" (Can. 5; conf. I. ec, can. 12; st. Vas. 74.).
0 multime de pecate gi tot E oiul de rele se product
prin iritatiune ; dar pdrintii noqtri n'ad crezut ca tre-
bue sdintre in privinta acesta in multe =Muntenia
n'ad recunoscut ca tratamentul acestor plicate ar cere
multh ingrijire. Scriptura opresce nu numat rdnirea
cea mai ugord, ci gi tot felul de bttrfire s'ad defaimare
(Col. III, 8; Efes. IV, 31), qi totes lucrarea de felul
acesta ce provine din mania ; dar numat contra uci-
deret puserd o stavild, in epitimit." (Can. 5.)
Acum pre a pricepe gi mat bine cum p6t epiti-
miile sa serv6sed de remedit contra bolelor sufle-
tescY, trebue a lua in consideratie urnidt6rele :
a) Mai anteid epitimiele, ca pedepse bisericesct,
firesce eh lovescmandria Ocdtosulut, inv6tandu'1 a
recun6sce qi mat Inuit vinovatia sa inaiutea hit D-clew
gi a bisericei, redesceptand inteensul ura p6catulut
§i -dorinta de a se indrepta.
Prin urina,re epitimiile aratd cre$inilor penitenti
calea pentru activitate mat departe qi inthrirea tu-
turor sentimentelor bune gi a tuturor dispositiunilor
virtu6se de care cunt insufietitt chiar pe timpul eh-
intet Iii care trebue sa Se inceputul indreptdrei lor,
Aid trebue a ne aminti de cele patru clase de pe-
nitentt care esistad in biserica veche.
b) Apoi epitimiile se compun in mare parte din
www.dacoromanica.ro

656- MTSTERML PENITENTE!
esercitii evlaviese, maT ales indreptate in contra u-
nor pasiunT si a unor vicii ale pechtosuluT, §i con-
tribue nemijlocit ale desradacina. Asa, unuT om nc-
cumphtat, sensual, i se dh de canon abstinenja, aju-
narea ; avaruluT sari talharuluT, milostenia 1); omu-
luT risil i or si avind de plficerT lumescT, cercetarea
biscricei psi citirea cuventuluY lul rugaciunea
a cash, etc. Este destul de evident ca, cu cat fie care
din acestY p6chtosi va suterT cu dispositiT bune epi-
timia data, cu afata va scapa de vechile sale apu.-
caturT inclinhrT, si se va obieTnui cu cele contrare.
c) In fine epitimiile ca pedepse bisericesci, lovind
pre p6catosT fac ca si altif sa cugete i sh so infrico-
seze si sh se feresch de aseminea pecate ; contribue
in genere la indreptarea moravurilor intre membril
bisericeT si tot odata aparh regulele i institutiele
sale contra arbitruluT i nesupunereT fiilor seT re-
tacit/ 2).
II. Este ne drepth invetAtura bisericeT romane cum
ca epitimiile Bunt pedepse in adev6ratul inteles, de
i temporale, pe care eel ce se caesce trebue sa le
sufere, cu scopul de a aduce pentru pecatele sole un
fel de satisfacere dreptgitei dumnegeesd.
1. Invethtura acesta este in contradicere cu inve-
talura cresting despre satisfacerea drepth49T dum-
necleesci i justifi( area pecatosuluT. Cuventul luT
invath, ca Mantuitoriul nostru Iisus Christos
1)-Acel ce q'a tnsusit pe nedreptul averea altuea §i merturisesce a-
poI preutuluil vindece, reul seu prin o ocupatiune opuse patimel sale,_
adecl prin Impelrea averel sale la Arad ; cheltuind ceia ce are ca
se, se curAte de lepra rapirei(0rig. nisis. cao. 6).
Confr. Teof. Froco2ovici.
qi
D-dal
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENITENTTEI 657
a adus o singurh datA pentru to', o satisfacere de-
plinA qi intregh dreptatel divine pentru tote pecatele
n6muluT omenesc ; ea, a indurat tote suferintele la
care trebueati sa se supue totT pecAto0T pentru gre-
:laid° for (Is. LIII, 5 ; Rom. III, 25 ; Col. I, 20 ; 1
Petr. II, 24; 1 Ion II, 2), qi ea a devenit marele Ar-
chierei1 vednie care p6te de sever it s'a raantu4scA
pre ceT ce vin prin el la D-cleil, pururea tfaind, ca
sh se rage pentru den0T (FIebr. VII, 25). Ea in-
vatg, pe de alta parte, ca spre justificarea pecato-
Olor inaintea lu D-deti, adeca pentru ca pecato§ii
A V p6t6, apropria meritele rescumperatoriuluT6rne-
nilor at sg implin4sch, doue conditiunT ; maT intAiii,
penitenta §i credinta ; ,Pocaiti-vg, 5si credeft in E-
vangelie" . (Marc. I, 15; Fapt. II, 38); )Si no am cre-
clut in lists Christos, ca 84 ne 'indreptam din credinta
ba Christos (Gal, II, 16 ; Rom. VIII, 24, 25; X, 9):
Dupe aceia faptele bune, ca fructe qi mgrturiT ale
penitentiT qi credinteT for :
,Din fapte sa indreptdza omul iar nu nunna1 din
credinta." (Iac. II, 24) ; In Christos lints nici tae-
rea_imprejur pate ceva nicl netderea imprejur, ci cre-
dinta care sti lucreztt prin drag oste" (Gal. V. 6; Math.
VII, 21); Nu auditoria legit sunt drepti la Dumnecleic,
ci facetorit legit se vor 'indrepta (Rom. It, 13). Impli-
nind conditiele acestea, pate pechtosul sg, 0 aproprie-
ze meritele lui Ens, sg, faca in adever pre D-c et.
bine-voitoriii qi sa satisfach drepthteT eterne ; tutu Y,
nu in acel inteles, cii, penitenta, credinta 01 faptele
bune ar a,vea in sine inaintea lust D-ge-ii puterea u-
nei jertfe de impacare; ci numai in acel inteles, ca
indeplinind conditiele acestea, putem sA ne apropriem
Biaerica Oethodoxd Romand 8
www.dacoromanica.ro

658 MISTERIUL PENITENTEi .a
meritele r6scumpergtoriului nostru care a satisfacut
pe deplin pentru nor, dreptatea diving,. Dar a afirma
ca pgcgtoqii ce se cgesc, pe Mug% o creclinta fier-
binte §i fapte bune, neaperate orb caruea voesce sd
'sit aproprieze meritele MAntuitoriului, ar trebui had
sa sufere ped6psa, spre a satisface dreptatea diving
pentru pecatele lor, ar fi a esprima una din doue :
sari ca Mantuttorul suferit in destul pentru eel
pecator#, cg, satisfacerea ce a dat'o El pentru pecatele
lumeT nu este Inca complectg, qi cg, spre indeplinire
mai trebue qi suferintele pechtosilor ce se caesc ; sau
ca credinta i faptele bune ale omului nu sunt de
ajuns psntru ca sg, 'qi p6ta apropia meritele MAntui-
toriului.... Cu alte cuvinte, ar fi a resturna -boa in-
vetgtura creqting despre rescumpgrare qi justificare.
Dad Ion Botezetorul cerea de la pecato§ii ce se
die" r6de vrednice de pocaintg," (Mat. III, 8). 1)
nu se intelegea prin aceste fructe pedepsele suferite
spre satisfacerea dreptatea divine pentru pecatele de
mqi 'nainte, ci fapte bune spre mArturia sinceritatei
cgintei eel pecgtoqi qi care, adgoggm, in adever
pot a milostivi foi a satisface pre D-derz in intelesul
aratat mai sus. I6n Botezetorul, precum esplicg sin-
gur, indemna anume pre pecgto§ii ce se die' all
sehimba vi6ta cea corrupta, de mai 'nainte, ali tm
plini datoriele qi a lucra cu bung cuviintg, (Luc. III,
8-15). De aseminea, dad, se spune in Scripture,
cg, NineviteniT, dupe predicarea profetuluT Iona, cg-
petara de la D-deil iertarea lor prin o ajunare pu-
1) acesta, este unul din cele ce le citezA, latiniT spre Intemeie-
ma lave-VA:turd lor. Vecli de esemplu Perrone, Feier, Libermann §i
alliT in tractatele lor despre Misteriul Peniten iT, capitulele : de satis-
factione.
n'a
u
Local
www.dacoromanica.ro

mrsittRitit. PENtTF.INTTEY 859
blich qi prin lacrimT amare (III, 10) ; eh s'a po-
runcit luT Nabuchodonosar aigT rescumpera pecatele
prin milostenii (Dan. IV, 24); a, in genere milos-
tenia curAta pecatele gi isbAvesce de morte (Tob. IV,
10) 1), apoi nu se pdte nieT decum conchide din a-
cestea, csa, tote mij16cele arAtate ax fi avut 'naintca
judecittoruld etern, alt pret in sine, ca satisfacere a
drepateT sale, de cat num'al ca ele au fi servit ina-
Intea luT, qi pot sg, se servesca ca dovecli vii de c6-
inta sincerg a pecatoqilor qi de fructe ale intOrcerei
for chtre D-feu. Cum se 'Dote esprima adeverata &á-
inta a omuld dad, nu prin lacrimi, suspinurl, rugh-
ciuni, ajunsari, milostenii §i alte fapte pi6se?
insuqi confirma adeverul acesta cand cpse : Intor-
catre mine din tom ininia vdstra Cu post fipkin-
gere cu taguire. Sfagieci-ve inimile qi nu vequain-
tele §i intdrceti-ve chtre Domnul Dumnecleul vostru,
pentru cd este bun 9i indurat, tndelung rabdator
mult milostiv pare reit de reutdcl." (Joel. II, 12,
13). Ceia ce este cu deosebire placut domnului, este
adeverata taints pre care pecatosul o esprima prin
ajunari, rughciunT, milostenii 2), qi earth. atuneY
Teologil romano- catolici sa intemeiaz'a eara§1 pe tote locurile
acestea.
2) Santul Chrisostom rationeza aga : Cine mantui pre ace§t1 Nine-
vitenT? Ei supuse ranele for spirituale nue tajunarl aspre; luand sa-
cul penitentei, eT se acoperifl cu cenu§e §i varsara laerimf amare ; se
RroOernurii la pamant §i tot-o-data '61 sehimbarti vieta. Sl vedem
care din aceste remediii-ativindecat : Profetul qi a veVut
cti s'at intors de la calea for cea rea i -ia pttrut reti de reld ce zise. stile
fade& (Iona III, 10).
Profetul nu zise D clew considers ajunarea Ninivitenilor, sacul for
de penitents §i eethu§e. Eu clic acesta nu spre a resinge postul sa
mi. fie ! ci ca BA ye fat a VA abtine de tot felul de reutate ceia ce este
mat bine de cat postul". (II Corint. Omil. IV).
yt
D-deli
celi-vg
asi
ph-
D-deil
www.dacoromanica.ro

666 MISTERItJL PENTENTEI
catele numai pentru nemarginita sa bunatate chtre
pkatosii ce se these, i nici de cum in puterea drep-
thtei care n'ar putea fi satisfAcuth prin niece asemi-
nea fapte. Ore cu un pret asa de mic ar fi putut Ni-
nevitenii si Nabuchodonosor satisface pentru pgca-
tele for dreptatea nesfarsith ?
2. Opinia. acesta este in opunerei cu ideia des-
pre dreptatea diving. Data, precum creel si Latin.;
Mantuitorul nostru Tisus Christos a oferit acum drep-
tateT divine un sacrificiti in destulator, si chiar pri-
sositoriu, pentru tote pkatele lumei (Gal. III, 18
s. a), si cu tote acestea se cere, apoi dela pechtosiT
ce se chesc, nu numai sa creda in MA,ntuitorul pentru
asst apropia meritele stile (Rom. III, 25) si sh', aduch,
fructe demne de chinth, ci inch sh, sufere i pedepse,
deli temporale, pentru pkatele kr, ca sa satisfach
drepthtel eterne, in casul acesta dreptatea eternh
pedepsesce de doub on pentru acelesi pkate si pri-
mesce o indoith, satisfacere. Apoi, dach, la tribunalul
drepthtei eterne ast-fel de satisfaceri Bunt realminte
indispensabile, chiar din partea pgchtosilorce se chesc,
fara indoialh se cere acesta din partea tuturor pea.-
tosilor pentru tote pkatele, cu tote ca cu grade
deosebite duph felurimea acestor pkate si cu tote a-
cestea, d.up h' latini numal unor pkh.tosi, numal celor
mai vinovat1, dreptatea eternh impune pedepse tem-
porale de felul acesta, pe cand altora li se earth psi
catele si tot felul de pedepse prin penitenth. In fine,
inch odath dach aseminea satisfaceri sunt indispensa-
bile dreptatea divine, chiar din partea pechtosilor
ce se chest, de sigur sunt si atunci cand pgchtosii vin
pentru prima or a se cur 4T de pkatelelor in Botez,
§i
;
pe-
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PENTENTEI 661
yi cAnd doresc ase curhti a d.ouh bra In- baptisterul
Penitentit, cu tote. ca in casul acesta satisfacerile
trebue sh fie mat mart din causa vinoviitiet mat mart
a penitentilor. Par intro acestea, duph, latint, in mis-
teriul Botezulut, Dumnedet tufa pecatoqilor t6te
.p6ctaele for qi tot felul de pedepse, fdra sh cearrt
dela et nict o satisfacere; dar cere acesta, in sacra-
mentul Penitentet numat, dela pechtoqii cre§tint, in-
tru cat cunt mat vinoyatt, i tertandu-le pdcatele for qi
pedepsele eterne pentru aceste pecate, nu le earth
tot-de-una pedepsele temporale..
Alt ceva este a afirma ca pecatosul, chiar duph ce a
primit tertarea p6catelor in misteriul Penitentit, tre-
bue inch sh aduch fructe demne de poctlinth, trebue
sh se curete de t6th intinhciunea sufletului i a cor-
pului, Indrepte modul s6b. de vietuire qi in sco-
pul acesta D -c et p6te trimete qi impune p6catoqilor
deosebite pedepse, fie nemijlocit, fie prin phstorii
bisericet. Dar aceste vor fi pedepse morale, avend
in vedere folosul moral al acelora carora li se inipun.
zadar sh referh latinii spre intemeerea inv6th-
turel for la esemplele lut Adam (Intel, X, 1 Fac.
III, 10), Moisi, Aaron (Numer, XX, 11, 12, 24, Deu-
ter. XXII, 40) i, mat ales a Id David (Ii Regi, XII
13) carora li terta pecatele, dar le aplich.§1
nisce pedepse temporale. Dar de ce sh se vada, in a-
ceste pedepse fapta unut judechtor infrico§at cerend.
satisfacere la dreptatea sa-despretuita qi nu a "unlit
phrinte Indurat, carele tertand pre Blul set vinovat
'1 pedepsesce, insA numat cu scopul de a'l indrepta
i a'l fell, In viitor de aseminea greOle sat eel putin
sit 'IT
In
;
D-clet
www.dacoromanica.ro

662 niSTERIUL PENTENT Et
spte a servi de esernplu copiT aT F
Trebue sa ne amintim ca scripiura face o deose-
bire aspra intre pedepsele cu care lovesce D-slet
pre impio§T §i acele ce le trimite credincio§ilor sei,
cariY se intorc catre densul din t6ta inima ; le repre-
sinta pre unele ca efecte ale mania divine qi ale
dreptata, care cere satisfacere (Ier. XXIII, 19; Rom.
I, 18 s. a) §i pecele-l-alte ca pedepseparintescI(TcAE-
OpATa) i folositore, impuse 6menilor cu scopul de a'i
indrepta, de al opri de la rem- prin frica de pedepsa,
de aT intari in bine etc. (1 Cor. XI, 32; Helm-, XII,
6-8; 1 Petr. I 6-7, Iac. I, 12). Oil _pe ca' iu-
besc mustru cert Orxas(0),) dice insu0 Domnul
§i in data area gi scopul acestor pedepse : Sit aibT
dea zel qi pocaesce-te. (Ap. III, 19). De aceia §i
st. Ap. Pavel ca §i Solomon (Prov, indemna
pre credindo0 a nu nebaga in seina pedepsele luT
Dumnecled Fiul met nu negriji de pedepsa cu
care te indrepta D-lei, i nu te intrista cand te mus-
-VA" (Ebr. XII, 5),
3. Opinia acesta infine ester contrailicere cu in-
16tatura Bisericel vecla. Sunt o mulcine de can6ne
ale Sin6delor gi regule ale santilor parintY privit6re
la epitimiT, dar nicaferT nu se presinta acestea ca sa-
tisfacerT pentru p6cate : din contra ele nn fiosureza
7
remediTin aceste acte, precum am veclut deck ca
contra p6catulur 0. Tot aceiaT invetatura at espu-
1) Se pOte face amintiel aid de un canon formulat intr'un sinod ti-
nut in Roma in suta a treia contra Novatieudor. Trebue a privi ea
escomunicatT pre Novat §i ceT-lalp cavil imparta§ind mandria 1ui, au
aprobat socotinta sa duganKnesca §i neutnana. Ear despre fratii caril
din nenorocire au caclut trebue ai cauta. §i vindeca prin mijI6cele ce
otera Penitenla.4 (Eusebiu II. E. lib. IV, c. 43.)
celor-l-aliT
III, 2),
I
8i-8
in
www.dacoromanica.ro

MISTERIUL PEIITTENTEI 663
s'o santii parinii gi in scrierile for particulare. Spre
esemplu, unul din inv6tatorii ecumenicl, santul Ion
Chrisostom, care a tratat mult despre penitents, ob-
serva lamurit :
a) Ca D-deri earth, p6catele qi crgtinilor ce se ca-
esc, adeca pecatele gvarqite dupa, botez, fara, a-I pe-
depsi. Fiul risipitor, dice el, represinta, pe acel earl
all cadut diva, botez. Ear cum ca el represinta pre_
eel p6catV dupa botez, lath de unde sa vede : El
s6 numesce fiiu ; dar flit nimenl nu se numesce fara
botez. A locuit in casa parintesca, i s'a facut parte
din avere, dar inainte de botez nu se pete bucura de a
verea parintesca, nicisaprimesca, moscenire. T6te a-
cestea ne indica prin urmare clasa credincio§ilor... Si
&ad fiul eel rasipitor, dupa, ce s'a espatriat qi arecunos-
cut prin esperienta sa cat de trist este a fi indepartat de
casa parintesca, s'a intors la parintele sea, care de-
parte de al pedepsi catuqi de putinja prima cu bra-
tele deschise. Pentru ce ? Pentru ca era parinte qi
nu judecator, Si eta, serbari, veselil, ospete ; eta t6ta
casa plina de bucurie li veselie !... Ce vei dice ?
ore este aid' resplata viciului? Nu, nu se rdspla-
tesce aid' corruptia, omule! ci int6rcerea (a casa) ;
nu este plata pecatului, ci a caintei, nu este resplata
faptelor rele, ci acea a indreptarei, a corectarei. Si
ce este inch* mai mult, cand fiul eel mai mare s'a
sup6rat, parintele '1 liniscesce cu bunatate dicend:
In tot-de-una eti cu mine; dar acesta, wort a fost
qi a inviat, pierdut ci s'a aflat," (Luc. XV, 31, 32),
Child este vorba de a mantui pe un nenorocit ce se
pierde nu mai este timpu1 judecatei, nici a unei cer-
cetari seriose, ci al indurarei §i al iertarei. Nu este
www.dacoromanica.ro

664 MISTERIUL PENTENTEI
nick un medic care in loe de a prescrie un remediil
bolnavuluT seu, se '1 supue la o cereetare si la pe-
depsg, pentru o view neregulata. Si asa sciind ea
D-bleu nunumaY nu se intOrce de la pecatosii, ce re-
vin la el, ci primesce cu aceiasi bunatate pe
care o arata catre omul virtuos, ca departe de al
pedepsi, cauta, singur pre acei ce se ratacesc si dupa
ce a gasit sa bucura, da eT maT mult deeat de aceT
cad n'au Post in pericul; sciind, slit, tote acestea se
nu desperarn pentru pecatele n6stre si sa nu ne prea
incredem in faptele n6stre cele bune. i aiurea dice
Scriptura. Spune to fara de legile tale intaiti ea se
to indrepteg." (Is. XLIII, 26). Marturisesce pecatul
ca se fie iertat. Pentru acesta nu trebue mare oste-
nela, nictmulte cuvinte, Ind argint de cheltulf,nici
nimic de felul acesta; spune un cuvent, descopere-
T pecatul si di pecatuit'am(1).
13) Prin penitenra si condemnare de sine noY pu-
tem, daca voim, se scapam nu mime de pedepsele
eterne, ci si de cele temporale, si D-dell nu ne pe-
depsesce cu acestea de cat-numai candnuvoimse ne
cram si atuncT lucreza nurnai cu scopul de a ne
vindeca de pecat. ,, Ca de ne'amfi judecat pre nol
clice _Apostolul,nune'ant fiosandit." (1 Cor, XI, 31).
El nu dice data ne-am pedepsi pre not insine si am
suferi pentru pecatele n6stre (Et ix.cagotav iccuT06; at
ity.wpoUp.eaa), ci numai : Dach am voi se recundscem
pecatele n6stre, se ne condamnam pe not insine si
sa martirisinatara, de legile n6stre, in casul acesta
am scapa de pedepsele de aid (xv. Trio- ivroC0.9'1) si de
pedepsele viitore (Ttp.copic,c). Cad eel ce se judeca pre
. Omil. despre Peniten0 1. n. 7. 8. t. IL d;n omiliele despre statui.
inch-I
'I
in-
seine,
www.dacoromanica.ro

MI STERIUL PEN I T I.,NT,EI 665
sine, -face pre D-deti indurator in cloud privinti : qi
prin faptul ca '0 recumisce pecatele Bele, qi prin a-
cea ca devine in viitor mai putin inclinat la pecat.
Dar fiind-ca nu voim s6 facem acea ce este mai uqor
cum ar trebui s6 facem, D-deft, care nu voesce s6
ne condamne cu lumea, ci sa indura catre noi, ne
pedepsesce aid, unde pedepsa este vremelnica qi
mangaerea mai mare, caci curittirea de plicate a-
tunel e cu putinta, cand ramane o dulce speranta
caci uqureaza presentul. De aceia, voilid tot o data
se mangae pre cei slabl §i, s6 faca pre eel l'alti mai
zelo§Y, Af)ostolul dice : °and suntem judecati de
domnul ne pedepsim_ (1) El nu dice : suntem su-
puqi, pedepsel (xo?oc6p.eacc): nu dice : suntem pedepsiti
ca criminalil -(Ttv.uyoUi.teaoc); el dice : suntem pedepsiti
ca pruncii (Trz3eu6v.Eacc), cad este mai mult o .indem-
flare de cat o condemnare, mai mult un remediti de
sat o pedepsa, mai mult o corectiune de cat o bi-
ciuire [2]."
c) 'Tata datoria pastorilor sau a parintilor spiritu-
all contra in a vindeca pre pechtbqi de 'Miele for
morale prin pedepse sett alte mesuri, iar nu a-I pe-
depsi anume pentru plicate. Este oprit cregtinilor
a se folosi de violinte spre a indreptd pe pecato0.
Judecatorii lumei aceqtia desfaqura mai multa pu-
tere contra calcatorilor de lege , el / opresc de la
crime contra voel lor. Dar in Biserica se cuvine a
conduce pre pecAto§i -pe o tale mai bursa, nu. prin
constrange, ci prin convingere. i chiar legile nu
ne ati dat o aqa putere ca sa oprim pre 'Deaths
). Omil clespre-Penitentrt, II, n. 1.
2). In. 1 Cor. Omil. XXVIII, n. 2.
www.dacoromanica.ro

666 MISTERIUL PENTENTEI
sa savirqasch fapta sa cea rea, §i, chiar de ne-ar fi
dat nicY intr'un cas nu putem sa ne folosim de ea,
fiind-3h' Dumnecleu resplatesce numaT pe acel ce se
r( tine de pecat in -Loth, libertatea qi nu prin constrin-
gere. De aceia trebue mare iscusinta a aduce pre
eel slabl la couvingere, de a se supune de bunt voe
la cautarea (tratarea) preotilor, qti inch, a-I aduce a§a
ca se primesca doctoria cu recunoscinta. Cad Baca
cine-va find legat, zdrobesce lantul si fuge [ceia ce
este cu putinta orl chruia se afla in libertate] prin a-
cesta i se maresce real, Dach se despretuesce cuven-
tul, care taie ca sabia, se aduce prin nn asemenea
despret o noue rauh celui ce sufere, qi causa de vin-
decare sa preface in causa de o bola mai grea. Dar
nimenea uu pote cauta pe un bolnav cu sila §i fart
voia lui. Ce este dar de facut? Dana se trateaza cu
indulgenth acel ce ar trebui se fie supus ,unui tra-
tament riguros, de nu se curata Tana cum trebu6.,
ea se va cicatrisa in parte. Pentru acea phstoriul
trebue sa aibh rnulta prudenta i perspicacitate de a
esamina din tote pantile stares sufletului; cad dacg,
multi pecato§i vin pant la indaratnicie §i la despe-
rare pentru mantuirea lor, din causa ch nu pot su-
porta o cautare aysa de asprh, suet §i de aceia carT
nefiind pedepsiti in de ajuns pentru gre§alele lor,
merg pone a se negriji cu total, a se inrautati pe
ce merge qi a calca legea cu maT multa indrasnela.
Ast-fel, datoria preotulul, este de a nu rasa nimic
fart cercetare i a alege dupa o cercetare asprh
potrivite stares sufletelor, pentru ca succesul
se incununeze silintele sale [1]."
Despre prentie IL p. 33-36.1).
cli
mij-
bicele
www.dacoromanica.ro

MTSTERIUT. PEN(TENTEI 667
(1) In fine rugitcYunea, milostenia st alte fapte
6se, puse asuprapecatosilor ca epitimit, sunt numat de
osebite cat penitentiale, deosebite mij16ce curativt
pentru vindecarea ranelor spirituale. Am clis ca
sunt numer6se si diferite cat ale penitenfi, pentru
ca mantuirea sa ne fie mai us6ra... Esti p6catos ? In-
tra in biserica ; : p6catuit'am : si vet sterge p6ca-
tul. Am adus ca esemplu chiar pe David care paca-
tui si care sterse pecatul s6u. Apoi am propus o alta
cale, adeca lacrimile pentru p6cat, si am 'lig : ce pe-
dePsa este acesta? N'at sa cheltuesci nici bani, n'ai
sa fact o calatorie lunge, nimic de acestea, trebue
r_umat sa plane pentru p6catul Dupa aceia am
af6tat -o a treia cale penitentiala, si am represintat
pre fariseul si pre vames-ul din scripture, adeca ca
eel d'inteitt, l'audaudu-se fara rusine, fu despoiat de
inchipuita sa dreptate, pe dad eel de al doilea, umi-
lindu-se, se retrase cu fructele dreptatet si fu justi-
ficat fara greutate ; el dadu cuvinte si cap6ta fapte.
Acum sa trecem si sa aetitAm o a patra cale. Care
este acea cale? Charitatea, regina virtucilor, care in-
na10, forte repede pre 6ment la cerit ; este protecto-
rea cea mai bung (1)." Dar aveti si alta cale peni-
tentiala, cale si mai us6ra, prin care puteti sa sca-
pati de 'Acta. R6gate necontenit; nu inceta cu ru-
gaciunea si cere cu caldura bunatatea divina.
nu se intdrce de la eel ce se rogA, n.ein.cetat, ci '1
iarta pdcatele si 'Timplinesce cererile (2)." autatt nu-
mat, ate mij16ce folosit6re sunt pentru vindecarea
ranelor v6stre ; intrebuincali-le unele dupa allele cp
1) Omil despre Penit. III n. 2,3. (pag..107-308.
Ibid. III n. 10. (pag. 317).
p.
fat
2/
D-dett
www.dacoromanica.ro

668 MISTERIUL PENITENTEI
statornicie; umilinta, marturisirea, sacrificiul simti-
mentelor, raultemirea pentru pedepsele ce se pun a-
supra-v6, aj utorarea saracilor, on cu argint orY cu alt-
ceva ; in fine rugaciun ea continua... Vom fi dre scusa-
bili cared, cu atatea cal care ne conduc la ceria si a-
tatea mijldce de vindecare pentru rane]ie Acute su-
fletului nostru de la Botez, sa remanem cu acele
rime (1) ?
Este adev6rat eh Ore-earn invetatorl vechl de la a-
pus ca Tertulian, Cyprian, Ambrosiesi Augustin, nu-
meati. Cate °data epitemiile satisfacerl, dar prin ace-
sta voiad el sa Mica ca epitimiile ar fi avut in ele
vre o valdre sari merit de impacare de espiare pen-
tru plicate, inaintea dreptatei divine; eft intelegeat
numal ca, ca pedepse parintesel, lucreza in p6catosi
o adeverata chinta, care imblanzesce pre Parintek
ceresc, si ca esercitii evlaviose, ofer celor ce se caesc
mijlocul si ocasiunea de a esprima si a marturisi inain-
tea lust D-cleti tot adeverul si tata profundimea ch-
inteI lor, care'l si satisface (2). Ast-fel, Tertulian vor-
1) Om. IV la II Cor. (pag. 122-123). Santul Vasile rationoze ase-
menea : Medicii, dice el, sfaluesc pe bolnavT a lua soma asupra lor gi
a nu negriji do. ceia ce le 'Ate servi spre vindecarea lor. Tot Rai gi
cuventul. Medicul sufletelor nostre, vindece sufletul..care zace de O-
W. Ia aminte de sineti, ca se capeti dupe pecatele tale mij16cele de
vindecare. Pecatul tel este mare gi greil; trebue '1 merturisesei
Thine, on lacrimi amare, cu o privighere incordate, Cu ajunare conti-
nue,. Este gregala to ug6re, gi de ertat;
2) In Intelesul acesta gi in Biserica ortodox sunt privite epitemiele
ca mijloee de a imblanzi, gi a satisface pre Dileti. Ertarea pecatelor,
scriea Ieremia patr. Constantinopolului oinsotim cu epitimii din mai
Inuit° cause. Mai intAiti ca pecetosul sg, pOte, prin mijlocul unel sufe-
rintl de bung, voe sic; sa scape de pedepsa nevoluntare, care 'I as-
eepte, pe cea-alte lume; ceeT nimic nu pOte imblanzi pre Domnul ca
o zuferinie de bung, voe. De aceia dice st. Grigorie, ca lacrimile sunt
nu
sk,
www.dacoromanica.ro

MISTERJUL PEgrrEN1'EL 669
bind despre necesitatea absolutes a mArtuxisirei, care
se practica in public in Biserica primitive qi pres-
criea Vechto§ilor diferite grade de penitentA, dice :
Satisfacerea sa na6surA cu mArturisire (in sensul a-
rgtat) ; de la mArturisire provine, cainta §i prin cAintA
D -c ell ne devine (1). Santul Cyprian in-
demna ast-felpe pecAto§Y :" SA ne intUrcem la D-cleA
din. t6tA inima, qi, esprimand cAinta ce avem de p6-
catele n6stre prin regrete sincere, sa cerem mila lull
Sufletul nostru sa se prostdrna inaintea lull;
intristarea sa '1 satisfaca (illi moestitia satisfaciat)
atit speranta EA se pue pe densul. El ne aratS sin-
gur- cum trebue sa, ne rtagAm. Acura decT" dice
domnul intorceti-ve 6ittre mine diu tdta inima, cu
ajunarT, cu lacrimi §i suspinurT; sfaqiati-v6 inimile
nu vestmintele." (Ioel. II, 12) SA ne intorcem la
D-cTeri din totes inima ; ast-fel vom imblanzi mania
lui qi sup6rarea sa cu ajunari, cu lacrinA
suspinurI, precumne invata el singur..,. Caiti-vg cum
se cade ; arAtatT intristarea sufletului vostru prin plan-
gerT §i gemite. Acolo e penitenta satisfA'cAt6re ; dar
a nimici in pgeitos acele dorinV spilimiintatare ale carnet care nasc
catul ; cae1 Beira ca, cuiti cu cuirt se scOte afarri,. At treilea scop este de
a procura sufletului ca o legaturX, un frill, care sg, '1 impeded de a se
apuca de acele §i fapte rele de care s'a curb-tit. Mat avem de scop prin
acestea a deprinde pre om cu munca §i rAbdarea, de Ore-ce virtutea
este o lucrare obositbre. Voim sa cunOscem in fine data, eel ce se eXesee
urasce pe'eatul. Ear eel ce e gata a se duce din viola, '1 dispensAm de
tote acestea §i '1 ertIm pecatele, .multgmindu-ne cu sinceritatea &din-
tel sale §i adiveritatea intoreerei." (Act. theol. Wiirt. et patriarch. Hi-
eremiae7 resp. resp, 1,c. 12).
1) nPoenitentia Deus mitigatur." (De Poenit. c. IX). Itaque exo-
mologesis prosternendi et humifificandi hdminis disciplina est, con-
versationem injungens misericordiae illicem.." (Ibid. Patrol. curs-
compl. t. I, p. 1243),
miluitoriti
)Si
pg-
D-glen.
si
D-dett
www.dacoromanica.ro

610 MISTER/It thENITENTEt
ort-tine respinge penitenta pentru p6cat'0 inchide n
iatisfa,cerei (1). De asemenea fericitul Augustin dice,
lupti shutul Ambrosie (2), ca pdatosul ce se cl,eg-
3e satisface pre D -c et pentru p6chtele sale malt k
les prin lacramile penitenpit prin oferirea unel ininii
triste ci umilite [1.
(Ts. urina ) Silvestro B. Pite§tenn.
1) De Lapsis O. 29, 32, 34. Elie superest poenitentia quae satisfa-
ciat ; qui autem poenitentiam criininis tollunt Aatisfactionis viam clau-
dunt" (In cit. Patrolog. IV pag. 489,491,492.
2) Grandi plagte alta et prolixa opus est medicina : grande seelus
grandeur habet necesariam satisfactionem...Et ideo fortius dolendum,
quo peccatum est fortius (de lapsu virgin. consecr. c. VIII, n. 37,
In cit Patrolog. XVII 378-379. Penitents sg, fie proportionarg. Nu
mai fiti cu luare aminte de voi in§ive ca sti-, aveti consciinta de stares
sanetatei sau de morbul sufletului vostru (Gmil. la cuvintele : Luati
aminte etc. Ap. ss. pag, VII).
8) Non enim sufficit'inores et melius commutare et a factis malls re-
cedere ; nisi etiam de his, quae facta aunt, satisfiat Deo per poeniten-
tiae dolorem, per humilitatis gemitum, per contriti cordis sacrificium,
cooperantibus eleymosinis (Math. V, 7.) Senn. COOL' c. 5. n. 12, In
cit. Patrolog. XXXIX p. 1549.
www.dacoromanica.ro

VIM. SF. IOAN CEL'NOO DELA SUCM
SCRISA 1N LIMA SLAVONA DE
MITROPOLITUL GRIGORIE TAMBLAC
qi tradusii de
Pre SL Sea Episcop Melchisedek.
Man s,T ptul d n care se reproduce vista of. Ion -eel Nod, a rivi. de Iamb ac
s e n sboroic (1) co iat fa 143i in M-r a Netntul de Ct e Gaya!, cum s vede
di tog mna e , c re ) odu em mai jos (fig. 1.), impreund ett ate-va rdndu Y de
a II ce utu mauoseriptului (fig. 2). Hdrtia este great. g en lustr t aye d ca
inn de fa r cii o per c e de felled (fig. 3). Leggt manuseriptuluY es e taola
de temn imbric A in le e, si pate tot asa de vechili ca slug abor icul Pe pri-
ma fd A all A de la fneeput se deosibesee semnu de maY jos de fabricA (fig. 4).
Gr. G. T.
OBE/ANTE gAlliErQ C..)41%Citar0 nerinAo [UT-
. 'K
Bra fleHENIIII ..SrfrAC.3 H.,coyivuiti;. 11013E-
CTMW moiri xoytkoCTH, flOaCTHOi
CZTlieviT Cq0B0.,.0 CiEpTTEN11 xu-
tiorrbovtiparo 6piRABI Cr tliTHAroiiMHBOTB0pRi-
paro Krra, NatiEMME rb. Haw!. 1V xc tatih611(SZ
O
EsoAEX. emor 0y&'0 61413CJA0yCli.
Fig. 2.
(1) Ve41 maY sus Catal gul mannacripte'or m-r Y Nem u Nr. 106, rag. 143.
Rev. p. Tat Arch. tri Fql.
Ira
Q f
www.dacoromanica.ro

672 MITROPOLITUL aRTGORIE TAMBLAC,
+
ecc3
LA 1----- ri
. =z _
...,
.,...
Fig. 3.
Fig. 4.
C, D
,J
O 0
cC
www.dacoromanica.ro

GRIGORIE IAMBLAC 673
iiPIHIB GfrO H CAA6Hfir0 dR911Kfi 161111/1
1111 Ed/MIT/14g MMIH.13111drOG1i GillliGfill0
844h AIIIHX0ilib, H IIFE8gHTEPOd1h, fib BEAHKOH gF-
1Lill tH0AA.011At1XIHGKOH.liddfOGdOB11 GA 6.
11.1;SH 14441 EAL1 HA ;XI Aosit, H fAKOT.I Rec, A106i5H0 11341111-
.
tliteqk w6P6511, CUT HHXMt OVE0 lAti h UTZ H npzotot HZ1-
TO*141111, awl/ liptmiekhlath muoro nptiultrat ahhuotat,a.-
111ti nosipta. HI yW npittaro aptMINE TZnifit
fit H1.161 11091:1-1 CAMS& a H 11111t 116HOLAiAOK6 aaFpa C1;
Hpi56E1 b 1113C1i5K0Aitiali111HA1, H Tio1AHMA1 TtXla HZ5ZAHAA
41: ET VH 2111 H, Aaptog447H. GAoas oyso r 5A; u.ssitiminiottir
111.1:/AHHOy AO6AirlZHHOMOr 6oi1Hor, xliay H titnAzeleamzi.
sarATia 45(6 1110. MI Et H W r atiAoy N soy° phi vo, (LK pa Nl,
LTFAAAi'ilarTHA AHISOy =1 H EAHt.to L113,40E11 i.e. Tpent5tou-
To tiro d5nit1 m4ma. rp;;At. LA;BEHL 4 SEAN'S6 hit r0411*
Otig0 1.ailCOMI, ZAH. X1.1111. BE4AMhbg ZE
MEHIA ittitam(ptA npiAtatom". HE Tismoxe, HA HHZEZXL
flAidTfAHWHXL IlpHt TiiTIA/H1.. [lam; ssaoro tnooftv.aro
ros5ea;rtatiero HZ H1C116. ;AMA npri mope cityt mtvro EAVE rp::Aa
ootinAzyritomk nAattattio T.H I Entl1HWEA6)(ht 1101ifIAA ...tosonem ez5im6
'14)Itittm nisstinis nao'issauti., tU ,ActspoAil M/111%11. H M11 0IIST5M0 64 It.s.i-
g& nptnitrii epiroy., 3PA lOre 4itcro mOsimpotA ncitlfanto. HZ HZLizomoy
Martirlul sfintuluI si slavitului martir I6n eel Nat carele s'a martirisat In Cetatea-Alba,
Scrisus'a de Grigorie Monachul presviterul la marea Mead a Moldova. (Blagoslo-
ve§te Parinte).
Post-at mulle persona, ears au vietuit dupre b ne qi precum place
Jul Dumnezert.T.Inul dintre dansele si primul este si acest present, macar ea 11'11,
artitat in urmit, dupes malty treeet a de timp. stapanul nu mime pe 1 alias -
torii eel din timpul 11-a cinstit en ennunl, dar Qi act= pe urtna, deschide
usa color ce voiese, vile art aceeasi einste e1 daruirl. Cuviutul deci de aici i cope
povestea Jul Ion vitezulni ostas al lul Chri,tos, Qi plinului de charurile Duchului.
Dar tine a fost, el, ci de uncle ? in ce chip s'a invrednicic el de ears patiznitoti-
lor si de ennunii?
Ta apezonta, a produs pre acest barbat: cetate slavita si mare, sitnata la resarit
ma* aprdpe de Asirienl, si se alnge de hotar le Armeni i eel marl'. Nu numal
atita, ei-ea este ci limas tuturor vaselor ce pintas° pe mare, pentrtt eh este mult-
gra'itii (renumitii) ci imbelsugata intru tote, find nn loe cbiar la mare, si locuito-
ril cetatiI taloa Cu negotul navigatiet Debi 16n cumparaturrt multa 'nand naviga
nokul. Dar vrajtnasul n'aputut lee e suporta fapta cea buna a Jarbatulni.
11 vedea adesea rugandu-se, postind, catr tog* en bung purtare si bine apropi-
abil, c1 milu'nd pre eel ce auferiail in corabie din cause cu °chii pl ni de
lacrimi rFi en maim intinsii, manCia pre eel suferin i, ziratad intru ine acestea
precum vet milui asa vel fi rnilnit, ci precum vei mfingaia, asa vet fi n angiiiat.
Fria acestea asupra lul pre capita ml corabiel, carele era de eresul 1 ti-
Bleerica Orthodox& Roman& 4
tidgaro. frait
retrcopt-
L ria.A0144,
HdAiMg11.16 H KZ es-
mOp-
thhiX6
qi
invWiturit
Carl
Si
tr
liptmr ;
redici
6
481440 1;
1;1011
d'intaid
www.dacoromanica.ro

(111 bRiGottig tAmbild --a
(c.taronoiama H tia"conpnr rzinna. MHAOVMEVA MI N rtmE eZ tiOpAgAN MELIA-
HTA OAAN tTpam,amtpnxi. CTD4ho 6W tai56 1101AZ HEINE. H pMMM HpOCTI'Eptat
CTgdmpKINFI(6 oNl1ttn4 NurE7 LIA KZ tkt attpi.g, 1,40 nomiinoyinin, no-
aoiAosamt. 6.e.efun. H frso 1 LIIEN6 67iiAtW11. TMMME
az5Axtixt net; tialfitANNKA KED11.;6A10, AA1 ;pun tiupa H mnoro-
toypOaa Mt t; sepoitsea. apaa;AH ISHH; HA NNCUSM liZEU0Ai6HEEELA,
MKO NZ KM AOHE rpapz tent tiapegafEmhin HpFECTAILIA/ HME KZ licutoopoy,
KZ EimE Yorke YriapXOY rpeA4, Ulep6 onaisi.royelts mnnsa nipton oliao
1 7
OMO' ortpoy, H 'II DFMAANHOH nptaLtTe Tonnoy XpAHHTEA10. N EURAZ
r
5,3,E nlimos.11r.niE INDICES° dC11, pE4E W HrEAMUHE MMME. HMI tZ MHOM
ce I Ykiliar0 OiSO X0'1 A WTC'EACKH I H npt,annia, XpitTietitneita w rroym-
Awl ncA ZI pW, TBOEN ME Bt t nperrinwre xOTA N lipMA6tlifAA6 lit1LHHML
CZ026/111HHKE EWE H 1513METHMEILLIH AAtiWrIll MN CU; AAlqM at KAi0 EAMES
SZ AnOptlioMb naaa.;4141 1.156 t9 H. 1 MEAME EME 0' HEM6 H6EROptisopti 140-
tEEM;IAOM 60) (*HMIs IEEE 0'6AOMH XECAAOht) UTZ SU) MHOrOIACI-
Rialt MI N MHOCOIIMOHNTE1 6 N nem4mme tricipun, az. flpi6COHX6 ISEAMMMill
pA1115W WI EA rp:N6,a. [Alai matt. lif46.CTHEa4 Otia Acrid, H AoaCatio
r;1EMbIHM6 BZ NEM6 u.ApaAoaannt HM'KAKO aZETAKE. II HA Uhlti'llfiLMI.
Mt t1 t isb.inpa nitAtvfiAL , 11011rAt CZ 46C112Z KZ nemoy npe5al.rn
M'INHA NI 12:140 glptA6ETP- r A KZ eimoy r napxz. MME ciao a'Teat Ao-
gel/11,0 CAbililtqb (1. gZ E15p1;,4461H. KAM° saaro4e.c7 riao/KHE:WENC
H KM; mOrmqvm a.kp,m01/,OZAfigh glAIETZ. H NEM1440 (EM AIOEOSTM 0i114-
EiHt4t, TAJE 'la GU; :C1 Z He11.116 &tpA. 4141.611 VAL K:CAETCA,
II1X6 (PAO KZ LHOE'1 KZCOAAMtT6 6aaroTe4t NIE ME ROA; El b
1110. II' AAZCO721 nt.rwme. NI npOste Apoyrd, 11'54Eptilalli NM
XPETCALKAO LMMXOY AOC, OHNHAO A6AiME UOTAOMMtlay nptAtiia ME H 5i-
n se gi f6rte furioti si neomenos. Pricina vrajmagid rJiitlt invapaindu.se, dote. s'a
oprit In age, numita carea este Ia Vospor, ducendu-se, cleveteste pre
murenicul la eel de atunci yparch al cetatii, carele era Pere si cald plizitor al a-
ma-gird predate de Ia paring 14 si a mintit ast-fela: Este o igemone. zise el, un
ba bat, carele veui aid eu mine, ei voind a se departa de la traditiune, si a se in-
streina de credit-0 crestinesea, voiesee a trece la c edinta to si a fi prates tiadi-
tiunilor vostre, care aunt mat renumite. 111-a declarat aeesta prin mnitejnramin-
te, plutind pe mare. De aceea curend sii fact' c el cele de. cuviintii. Cael el an
puti a lauda s'a ineiircat pre sine: ca este rennmit gi eu multa avere, g Intro ni-
mica al doilea intro eel d'e.nteia nobili at cetateI Trapezuntet.
Acestea auzind, necu eruicul acela suflet, si multamit intru sine de cele graite,
ore -cunt cu bucurie sculandu-se si pregezend obielnuitul be de jndecatii, a porun-
cit sit chime Ia sine cu cinste pre muceni ul. And 'I-a stet Inainte a zis ypar-
chill care de sul: Cele despre tine. cu mu tamire le-am auzit, o alesule barbat 1 si
ca to -at' dent de cucernica gi tot-puternica n6st it credinta, qi nu cu patina dra-
goste to -at ranit de den4a ; cad asa este credinta nostril:, se atinge de eel en gem-
dire euratii, gi invapaeza, inimele for eu dragostea ea, si de. bunii curge.e vietei gi
ant ardelungatl. Deci it 1nt,4Lrant alesule al pri tenil r, ti, lepiidand, de arta (crez
dicta) clirestinescii cea vreduica de ris, traditiile silegile acelora en glee luminat
1W1111.111,
zt
HJ
hutosaini-t.
CIA
litthl*EX6 11'
'IM. 11)
MCE611. ZII"
KZIHH 6b
Cetatea-11bA,
el
041
$i
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL GR4GORIE TAMELAC 675
Kle NW 11(6 LESiTAOMI, raatOvknoxevan. npt.m. sad 14,wAualaa7t E4M6
tzzalpatpoays. Lure 60 pAAN aoynuo !MN MENAAAN TiI H A*VMN LZHNA,W-
1.11A1A2 EA61WA611.11 TECO. riponostsoi l'EAt Ncirst XOrimpa 6611H, EatTA617A-
HAULIEM N saaroaapomwrboa 6tp61, rpsAt; npvles W 41075,14011 [TANN CZ
MN H 4/11461, H EICtTAiNLUN riacialL, La tTo5lpHos upetAasa
41,f76 Htt TOMOy 44A5ZL1A66/iSTOH 56t54i, H TiNMO
OMI, 1 'inn.. 6ZCI666MLIJNM6 MpiTESI,11 0 HNEIN. H TAKO Wr ulpt 4kt-
Tim6 H EINOML Ell0A0EHWHEA EZ Ne:MHME MHO z neatata H ta6A46-
H IIIN szykssa YAIC(.0,N6 NA1A4ANWNCA WEIN° r.
BZ NE HKOME CI6 flierphIN O. NZ 5A060M It KCEP&Opti LIN NV11441E7 124.0iNNZ
M61EAZNL,IA W4H 6Z513iAl uancimotp npap.iseaws piuu.ro atm. ad'n.a,i
faA,ENH ahiAtTE nrEAL Li'pa H at44;5a tiatsm moe'ro 1)6.441 H E sptm ,E110017-
114a11Ti1ta 41 az5r7tElf HAN sITO wvattparre az Otis 44E. Aic 1 660LA SA-
MZ rna moyms NEEZ5MWr/A1 Z cporammtrara now NIA FLAME,.
TOME H mailitTzsaisima 09NM6 kZ>jpt66 NA AATl'itt, pM0/AM: npotTits.
anroApz5mociiuNO Zatyr:. ditai WHMa pt 4E AZ cal H NriMWNE Rifiirt 65-
HO 1116W MWH rich} 61 0 coTspzmiva Xa moirn. Ati HE SticArE6. N/2
NHZA AA Airra ra MOH OiM6 Cif HOFAA npiH i H MN. 0y2M1111.11-
MA% XI 164i ti1 spina NE'l HW6 C4TgHi5 OtE6 Ificierc% azwiAt. Su; ZZ
0160 CliOt'f0 6E546. E774 AOrIONNI, EZEMAZ. a 1060M. MHt sitia,oyA, Ka
ninoyst npasaimn H6,9,tE1 EA. H SI HgAWI h W I ['MOH', H NETHNNA. LI
NNIAMH SZItMH 6N ANAALIIAAH ME 44 HEZHAHMWMH TZApMH H camemoy TO
hulesce-le inaintea acesteT adnniiri a tot popoLul I; eget de ficeea to impreunii
Cu muieri qi en opit s'ad adunat, ca su to aseulte pre tine, eel ce voieael sit fit pro,
poveduitoriii at luminateT qi renumitel nostre credinte.
Deel vine, o rninunatule, eta cu not 9i cu 6inenii, ci cu prea lnminat glas pros11-
vesce sdrele eel stallueitorig 9i di cinste qi stele!, cares strglucesee inaintea qi
numai acest r htmini striilueitore adg jertfi. Si aqa to vet invrednici de cinste qi
direggtolie de is impgratul, qi eu no!, ca un frate de aprdpe, to vet indulci de tra-
iul eel pre duke tuturor 6menilor.
Pe &Ind acel peatrit de rgutate qi vielen grgia acestea, Idn, rgdicand ochii cei
intelectuall, kiema in ajutorig pre stgpanul eel ce a zit : Caul veg fi duct inain-
tea-impgratilor domnilor pentru numele men, sg nu vg thvgtag inainte ce
sit grilig qi ce sit respundeg inteacel ceas; crtei se va da voug euv exit, earns nu 'l
vor putea sta impotrivii protivnicil vostri6. Apo! qi cu °chit eeTaimtuall egutand is
muneitoriul, 191 Jedicg. mina qi cu bung indrgsnelii rgspunse :Ili as par zise, ca
vgdit mintesel igemdne ! Cad nu aunt ale mete grahuile cele despre lepgdarea de
Ch istosul men. Sg nu fie! Dar nieT sg dea Domnul meu Iisus Christos, ca sii'ml
vie vre-odatil acesta in minte. Ngscocifi sunt acestea ale vriijmusulul adevgrulul,
ale SataneT, tatitlut tg . CgeT intritnd el intim tine, ca tntr'un vas vrednie de necinste
qi prin tine vorbind mie, ngdgjduesce a mg trage la peire, qi a mg sill sit mg depgr-
tez de adevgr tul Dumnezerz, ereatoriul, impreunit iu tote fiipturile cele vezuts 9i
nevgzute, qi al insusi acelui sore, pre care tu, fiind euprins de negura In elitainnil,
tl einstese% ea pre Dumnezeii, adueend ca un fiat de minte cinstea con dumne-
zeeseg. fgpturei. Mal vertos to tnsucl cunosednd de is mine taint adevgrulul, le-
pgdii rogu -te, negura necucerniciei, carea a infaqurat sufietul tea, qi invrednicel-
SZ5Aelt H
rail
(A.IZ
I Y Xt Ha
TA
lu!,
'
cis mai
tin-
B
www.dacoromanica.ro

dle MItit()POLITLIL GittOORfg TAMJILAd
MO7 tAiitioy (7.5AP14t. eroME TI$1* npiI.UTH TZMOI ¶DApa *HMk.. 46..
TicHH rPHO Cd? EiiM 46 [7 6 6$5ocemHt npHHOCA THApH. nests ELva WT
Mini HUI "Rik,' 16144E1E0 0NIR1Ate6) tOTA0Mii MOAA TA HAALMALIIMA TXotti
$
MZrAM 11146r11.0., 14 Lat'r CNZ 61$1TH En0A0614A. misis auto LIRA
s:c-Taanaro aptiictila 3;qt/on. A HE Ca LIE HiIlLpOyH ESMTHAo [AV, a 'ix-
StUAA6-116 1A0V*67A 1111/1ETAft AE110 CDT EZ5AeEtW6ro. tortit$HarOME Chtili6C1134
Vigil. I: El nriltpil bin ANL. Ez5A:lnit0 HERO oy60 la311110
EACOREEtsi, Eta5Atosk, paxy4 Hp N60. 1,1 tO%IH Lanpo74r77 az5znn
cur %%tip, tnb.iuta'Tnt,a. AA lit ErKAET MH oriSptyliatA 7i6E XE. L1
615tiosir;;AhAim1H cZniNb H npttAimmb. Aka. A46. /1111010%0H4:1A atitoy. Hi-
HE0O0A6M51 titrulo ninompal sa%5At 7Z30HMENHTOH SAMAA pti [TH.
G11 A 4111f0y Apz5Honnitints1M6 EAOISoellth rnAtpg H mini% nSpO.4,01iitaim6,
ANyE si6117 0 f5Mtiltnini WTI AL; flX1 Ha uiTpz pacneatemk Wr-
NEM6. H nimortd uammuist /AM:to, MnpOTHmAitiVE- 6A E'rOME OH%
Xentsclif notr6At raniColiicaznaro nepatAa. 54 iivrithrta i'ainnom6 upo-
n s4Aoytma Ionize at'pAt fA4E ME npir6tT6 ItETHHHiHtUE pitpu. AO
1C0H14A un5Aerasmai nogini 60111.1113.1Als (.01' CUMMAA IZIKAtlpH voirirsa
cimoy HEMi LAQH4 1140ptE gListuay, Harz no EptAt L70AWE, HMI Etz X4
06Ai.itifilb1H3 TAME it Zi5A111 miltOmist7E0 npiact tifitiTHnOliin'i H 625pift6
m4Hisoy EOM fiAtilotHavTinb 61$1TH HEM mosttpatial NM HECIOAi5H1$1M
153EM Ktpb1 cormiiNtigt, K2 Nana', ME LISiTAtH oicpiAna npiHTH sipt,
I
OYKpACN7 litA 3AKWH61 cfi'ittietA. np04EE An'iraa LIA AHXOrAA-
NIA Pt diliAln N MT.E ctsicpacA ItCrinzral. EstTo56pitomn tin48 nosaontim-
IA. tityiltH ii-OHO MI; saaronapOlnialM, HAEDEM iE 1 2.HMo [HMO
ME5namH /ISOM EZApoKAA nablel NM unhimu 5talitufnm.vtn H ELTZLTISOy
tatarpan4nnwmu msimemm 14140ituht. H HONE rOp4:1IircsoH EZAZp H nr6-
41,mh HM411A6, NEKIINOCAOHNHKEI 157. MNOME TI:11;1E'llitZliZEtNOM csaFZ-
11W 1411Ai11CNI. NM HC7HNNAr066 pest nponoisiAtthsb. Wm El Tp0-
$
H
$
EroHUH CPABHAkdro ME nosaintemaro. ME toT .npMpcoAnTin.rH mg it p0-
An I FAIN Hagisimoxi, EtMoOKPlH H TOMOV EAHHONOy 1100AaNMTHEA.
te-te a 11 fiirt al lumina, strlilneind mai malt de at sereleprin anrorele 1 umneze-
eseului botez ; 6l it sit nu soeotesti, ell. este Drannezeit acest lttmillittot iii, earele este
pus spre servirea dmeniler de atm Creatoriul, filed o fiinta de foe, si Great 1, in
zina a patra. Cum dee! este Dumnezeii o ereaturii? impreunii en aceste cuvinte,
redicand minele la cerig, a strigat, ca sa fie guilt de tog: ,,Sil nu fie mie sit mg 16-
pad de tine Christese, de pruintele till eel fitrii de ineeput Ai de pre siintul Duch;
Nu mg void ineh'na adrelui, an void sluji foculni, nu voiui jerta stelei cei numite
en numele patime! cut-vie! "
Aeestea griiindu-le mteenien1 en euvent indritsnet si en fats imbueurlitere,
muneitoriul adesea sebimba fats, 11.2ring de fool] eel din Irtuntru al m.tniol, si
neputend mai mult safari impotrivirea bitrbatulu!, pre al citruia Dumnezeg el il
Wise f L n 131 cal urtui popor forte nnmeros, (vezend) pe adevgratul Dumnezert
propovgduit de 'Gan, 6th pe eredinta lui numitii pre drept amrtgire, yi rtisturnat$1
pang. la sfirsit, porunei ostasilor a desbrIca de Maine pe mucenicul, si adsta
A'I1H
sz tz5Aeuit. If
I M
(AK,)
H
H
1-1111 sfipht,
N NEIWE
H
iyi
frt..
mt
striae
Tpzril
.;
bit1111fAtl
www.dacoromanica.ro

1884 09

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (10)

Similar to 1884 09

Similar to 1884 09 (8)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1884 09