1898 06

3E a ME E- -a .
L. o-751 , t..,
E KLQ a ESEH ETE EIN
..1,
i,..
....... .A.. .,...
V
.,
BA- CA
,...., A
ORTHODOXA ROIVIANA
Revista Periodica Eclesiastica.
A -. '.
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
ANUL AL XXII-lea, No. 6.
....*,
,-
:
r 1
rcd
Pi,
1
1
4
,
OA
4
4.41,
7i-Z.
i
SEP ri= 1./1B1R.T_
-3 MIA M M Ml-.54, .',...f, MMMiAMMMMM§Ar.:
4
,84
"tit
:Oa
I
-4
rItiz
-'r
'''r0
:4
''
"''
.,f,
4E)
Sal
:
.
Itt.:
Fi
TABELA MATERIILOR ,:4E.
:
A.,,:.
v4t
Q4"
),1
i:..
25-
:,.:!-,'
C.-14-.
121i.
P.
.0.4v
120..
,C9 I r.
4,-
-,-04.
<1
17-434"t
k;41E
Pag.
i 1 Viata si scrierile lul Teodoret 481b
2 Andre! Saguna 497
3 Ulfila Viata si doctrina sa 506
4 Istoria Bisericesca a lul Teodoret . . . 518to
5 Pecatul Original 545
Iv 6 Massillon 556
7 Tes1 de licentA ...... . . . . 566
-.- Copieopie dupe ordinul Sf. Mitropolil catre P. C
Protoereg al plbise1 de sus din Capitals. . 580
9 Rap. P. C. Prot. al plaseI de jos din Capitals0
7,. catre Sf.
dupe ord.
Mitropolie 583
J 10 Copie Sf. MitropoliT catre P. C. Pro -h.
,
toeree al plasil de jos din Capitals . . . 587
0
11 DonatiunT °.,
z),
589
:. -2,1 'f.j:
OggliVFNIR ;-Z4 13,rfl'''1'
.
1
BUCUREg
7 IPO-L1TOORAFIA CAR,TILOR-p RICEVI
11-A "
..,...,Atof, ,,i ; , ?I."
.,,_
iiSaros
,18 9 8
'; -.+
.4.7,,,, 4 6 ii,
itnavot-2 . 11 i 4 7.
Eff3 EIE !IN NM M- *.@FT107
5LE .e:
'4
771
8
R.
4.
1
Z
I
I
1
1
1
i
'1,,
. . . . . . . .
. . . .
. . . . ....
, . . .
,
..
Ix_
www.dacoromanica.ro

ANUL XXII BSERICA ORTODOZA ROMANA No. 6.
VIATA $E SCRIERILE LUI TEODORET.
,...........
Studiul Istoriel BisericetI este absolut indispensabil oil-
c5.rul cleric. De la inceputul creOnismului ati existat In
Biserica cre§tina barbatl cultI, call intelegnd importanta
istoriel creOnismului ne-au lasat monumente neperitOrer
din care no! §i pana asta-41 cuna§tem evolutiunile pline
de suferintl, persecutil, arbitrarietatl, expulzari, exilari §i
confiscari ce le-at tndurat mai multi secull cre§tinii. Cu-
no0inta acestor faze, prin care ail trecut viata cre§tinilor
sint Matra unghlulara pe care-I cladita Institutia CreOinis-
muluicredinta tare §i nestramutata In Invetatura Dom -
nulul §i Dumnecleulul creOinilor, Iisus Christos. Cu cat
studiaza cine-va mal amanunt §i mat profund evenemintele
produse In viata de secull a cre§tinismulul, cu atat se In-
tare§te maT mult In adev6rul sigur §i necomb.tut, ca Re-
ligia cre§tina nu este o invetatura omenesca, ci Dumnecle-
6sca; nu este un sistem religios inventat spre a apasa §i
incatu§a omenirea, sclavind'o la picibrele unor tirani, ci
din contra este a institatie bine-fb.c4tOre omenireT, procla-
mand principil en total opuse sistemulul vechltt de tiranie,
ca egalitatea intre Omen!, libertatea conOintel individulul,
Infratirea omenirei prin adev6rurile universale cuprinse In
www.dacoromanica.ro

482 VIATA sI SCRIERILE
Sfintele Evangelil, cultivarea si educarea intelectuala si mo-
rale. a °mutat prin inaltele precepte ale morale! crestine.
Numal pane. unde a strabatut latirea crestinismului, nu-
mai pane. acolo intalnim civilisatie adeverata, culture. se-
riOsa, viata demna omenesca, viata socials morale., guver-
naminte, legislatiuni si institutiuni vrednice de om ca fiinta
cugetatore si capabila de progres. Restul omenirel, deli in
majoritate, traeste Inca tot in sfera barbarieT, a arbitrarului,
a puterel, violenteT, apropiindu-se maT mult de viata ani-
mals, de cat de cea a unel fiinti menite a se tot desavirsi
merett, pane. se. ajunga la acel grad de fericire, numindu-se
fii si clironom al lul Dumnedeii. Acest adever real ni-1 in-
fatisaza in Wta plinitudinea lstoria Bisericel luT Christos.
Dreptii, cuviosii, martini! si sfin i1, stint dovade. pipaita. Chiar
dace, ar lua in considerare cine-va numal acest fapt: cum
adics crestinismul s'a propagat, respandit si latit cu atata
repejune, tocmal la popOrele cele mai culte, cum a desfi-
intat treptat sclavia dintre crestini, cum a desfiintat religil
vechi, deprinderi si obiceiuri de seculi, ce nu se potriviall
cu demnitatea omului, cum a distrus si resturnat instituta
sociale ce tineati omenirea legate. si supusa vointel unuia,
cum a abrogat cu timpul privilegiile si pretinsele drepturi
de singe din clasele omenirei; dad, chic, ar lua cine-va in
consideratie numal aceste bunuri si foliose reale ce a
adus crestinismul omenirei, ori cat ar fi de fanatic si pre-
venit or! predominat de idea, contrary crestinismului, va
trebui cu necesitate a recunOste, ca crestinismul nu este
opera omenesca, ca char prefacerile aduse in viata pop&
relor ce l'a imbratosat, sint un fapt neesplicat fate. cu ac-
tiunea si inriurirea celor-l-alte religiuni asupra vietei ome-
nestT. Suntern dar, mai clan vorbind, in fata until miracul.
Singura mintea omenesca nu putea produce ori concepe
asemenea adeveruri inalte ce cuprinde crestinismul, simple
si pricepute de toil; Tar forts fisica, brutalitatea_orT puterea
armata, nu puteati aduse aceste reforme atat de bine-face-
tOre omulul.
Pane. la Christos a fost si civilisatie, dupe felul ei in
amenire, si capacitati legislative, filosofice, teologice si cu.
tote acestea omenirea zacea in cea mai cumplita barbarie,
la capriciul celul ma! tare si mai dibacill in a stapani pe
www.dacoromanica.ro

LUI TEODORET 483
altil. Acest resultat ni'l da ca fapt positiv istoria omenirel
pia. la Christos. Cum prin cre§tinism numal s'all adus
atatea Imbunatatiri pana arum in 19 secule? Si cate ne
va mai aduce In viitor ? Pentru ca cre§tinismul este un
4svor nesecat, este un sOre ce nu apune, este o putere ce
perpetuu mi§ca. pe om spre Inaintare §i desavir§ire. RA-
mane dar constatat, ca numal prin cretinism a ajuns ome-
nirea a se mantui de starea pacatOsa in care &Ala de ye-
curl, ca numal cu cre§tinismul si prin crestinism omenirea
pOte aspira la un viitor Inca si mai fericit, de cat cel obtinut
pana In present. Nu g'a 1nsusit Inca omenirea pe deplin
crestinismul, on mai stiintific exprimandu-ne, nu s'ad a-
plicat de cre§tinl Inca de cat parti din Invetatura dumne-
deescit a Jul Christos. Acesta-1 faptul real probat de secull,
cA cre§tinismul are menirea on scopul de a mantui pe
deplin omenirea de tote lipsurile materiale §i morale de
care sufere. Nu este dar un miracul Cre§tinismul ? Incerce-se
necredinciosit a proba contrariul! Faptele petrecute all trecut
In domeniul positivitatel, gi prin urmare on -ce sfortare de
argumentare ar fi o copilarie, ar fi a tAgadui ceea ce a fost
.i este. CreOnismul dar este un miracul, considerat In
efectele sale salutare ce a adus omenirel.
Studiul istoriel Bisericel lul Christos este dar de o im-
portanla forte mare, atat pentru orI-ce cre§tin, dar ma! ales
pentru clericI, menitl a-1 desfawra si In viitor folOsele ce
.Sint predestinate a se realisa asupra omenirel de cre§tinism.
_ Barbatil biserice§tI, cariI s'ail ocupat cu espunerea vietel
-cre§tine, se numesc istorici biserice0. Cel intal istoric bi-
sericesc, care ne-a lasat date si fapte de o mare valOre
-chlar la inceputul CreOinismului este Sf. Apostol Luca, In
'cartea sa (Faptele Apostolilor). Dup. el, locul de onOre '1
ocupa Eusebiti Pamfil, care ne-a descris dupe, monumente
-§i acte positive de la Inceput viata si peripetiile Crestina-
Mid pana la Invingerea lul Liciniil (324) de Sf. Marele
Constantin. Posteritatea cu dreptul i-a dat numirea de (PA-
rinte al Istoriel Bisericestb. Acosta Insemnata opera este
deja tradusa si tiparita de catre Inalt Prea Santitul Metro-
polit at Ungro-Vlahiei §i Primat al Romaniel D. D. Iosif
Gheorghian. Irian Prea Santia Sa In dorul si dragostea ce
are de a se cultiva ci instrui cat mat mult i mai sa-
www.dacoromanica.ro

484 VIATA SC.RIERILE
natos In princlpiile Ottedoxismului, clerul roman, din tine-
re(ele hale Si pana In present s'a ocupat si a ociipa metal
chi imbagatirea litetaturel bisericest natiohale, tradutend
Si imprithatid CCU spesele sale opere tie val6re pentru clerul
)tiostru. Tot tnalt Prea Sfintia Sa 'ne-a maT dat de curind
la luinina In traducere ROMatia si pe istoricul Sozomen,
titre a kris Istoritt Biseticesta de la 323 pang la 439.
ASupra ainbelor scrierl istorice, traduse si imprimate de
cltre malt Ptea Sfintia Sa, 151. profesor Garbovitenu a Mut
bate 6 dare de setna, deacriind viata atitorilor si cupric sul
"it artilor istbrice aceasta revista.
Gasind si ett th tibliOteea Facilitate' nestre de Teologie
tin manuscript euptingend traducerea In romaneste a isto-
`ricillul biseiicesc Teodotet, Episcop al Cyrulul, care -I o con-
Iintiare a, istotie1 lul Eusehiii si cupri'nde un secul Intreg
Si tine' anT, adica tle uncle a tncetat Eusebilt 325 si fpana
la 429, in'arn tothrit publica spre a avea la thdamana
Tubitorul tie istorice complecte, isverele originate -ale
belor chic' Semite de la Ificeputul Crestinismulul. Acest Manu-
tctipt este Venn in biblidteca Facilitate' nestre din biblioteca
TostuluT Senfinar de Husl, cu ocasia desfiintareY adeluT semi-
nariu, trecend tas acea biblioteett la Facultatea de Teologie
In'tpreuna tit cea de la geininariul din Buzeil, desfiintat si
testa cu apiiearea legel cleruluI si a Seminariilor. In bi-
blibteca de 'Iasi a fost depus acest manuscript, Impreunk
M allele, de catre fostul Episcop at Husilor, Meletie Istrate,
fbst Athidiacon al neultatuluT model de pastorie spirituall
Veniamin Costache, Metropolitul Moldovel (1801-1842).
Metropolitul Veniatnin hevoit de catre Domnul Mihal Sturdza
a, dithisiona, s'a retras pehttu rebtul vietel la Monastirea
Slating In 1842. De la acest timp si paha la 1846 anul
Mottel sale, acest renumit si mare Metropolit al MoldoveT,
cldsi In tot decursul pastoriei sale n'a Incetat de a scrie,
traduce imprima car(' folositere de sijfiet pentru turnia
sa, ajtitand si Pe alp multi si cu debt i bu fapta la ti-
ipatirl de carp de tOt felul, n'a Meat deprinderea sa de a
se ocilpa. nelncetat tartea si dupe te dimisionat. }te-
tras In difiguratate, Attgtin, ts1 petrecea restul vieteT tra-
dueend bpere de ale Sf. Parintl tlasicl to luminarea cleruiiii.
Intre alte 'finite traducer', ee -se pastrez1 In biblioteta Fa-
yR1
1n
Stadii
si
a to
lel
Cu
www.dacoromanica.ro

LIIT TEODORET 485
cultatet, aip dal i peste acest manuscript, si flind-ca malt
Prea Sflntitul Metropolit al Ungro-Vlahiel i Primat al Ioma.-
niel Dr D. Iosif clheorghian Inpepuse imprimarea, istoriculul
Eusebi4, am socotit i ett ca este bine si de folos pentru
der ita genere, Ta>j mat ales pentru tinerit nostri studentl,
teologi, de a le pune la dispositie si nest/ scriere a lull
TeodoretIstoria Bisericesca in V ce.rti ort duct cuvinte
cum se numeste de alp, cu stop de a se continua flrul
istoriel Bisericestl, dupe isvOrele vecht originate ce ni s'a ti
pgstrat. Mat posed si un alt manuscript tut In romaneste
intitulat: Carte numftg Istorie Bisericesca, acum
Mtn" a de Dumnecletz bine-cuvintata; Domnie 1.0
_Ricolae M. V. si Mtru arhipastoria Pr. Mitrop. al
Ungro- Vlahiei Chir Grigorie, scOsg din elineqte de
mine nevrednicul lifaca,rie Ieromonah, arhimandriA
al Sf. Mitropolil din Buclzreqti, in SI; Mitropolie,
Ja anul 1787. Mal 25).
Am preterit a imprima traducerea fitcuta de meritosul
Metropolit Veniamin Costache, atat pentru a este maT noun,
cat §i pentru ca acesta truda ostenela literara a, acelul
mare prelat, este ultima sa lucrare. Metropolitul Veniamin
betran i intristat in sufletul sett nobil de modul nedemp,
i pot slice barbar, cu care a fost indepartat de la turma
sa lubita, ducendu-se In Monastirea Slatina, a Imbracat
mind schima schivniciel, lAse.ndu-se de buna-voe t ab-
tinendu-se de la oft-ce servicil Ierarhice, s'a pus ca Egumen
Monastirei Slatina pe lubitul sett ucenic Arhidiaconul Me-
letie Istrate, Tar el s'a prostit, cum se lice In limba mona-
chalk de buns voe, supuuenclu-se ascultaret uceniculul sett.
Cana Metropolitul Ven.min a tradus pe Teodoret era deja
sphivnic. Multe paginl din manuscript sint scrise de Insast
Juana luT, desi era acum betran, majoritatea textulul Ins
esle scris de alte mAnT. Acesta Insemna cO, Metropolitul
Veniamin dicta traducerea, Tar Tubitul sett ucenic si, acum
staret al sea' Meletie fstratescria. Cunosc scrierea i a
unuia, a altuta,. Am mat tnt6,1nit si alta maul In manta-
script, care-I de sigur a camardinerului sett, cum se uumiati
pe atunci secretaril de pe tang Metropoliti.
Pe manuscript se citeste la Inceput: S atz' fnceput alma-
scirea tomului at treijea, Ghenarie 1845.
atat
I
i
Si
?5
www.dacoromanica.ro

486 VIATA yRI SCR1ERILE
Iar la sfarsit gasesc nota urmatOre: Sigrqitul Biserice-
stel IstoriL
Din acestea result1 ca Metropolitul Veniamin a terminat
acesta traducere cu putine luny inaintea mortet sale. Fie-
dar tuturor representantilor Bisericel lul Christos acest ne-
intrecut soldat al sea pilda de munca, harnicie, onestitate,
milostenie, blandete i lubire de tail, nedepunend arma din
many, aparand cu tarie i cu sacrificiul sea Biserica lul
Dumnedeti pana s'a dat trupul sea pamintulul, lar sufletul
In manile lul Dumnedeti!
Traducerea Metropolitulul Veniamin este strict literal*
sacrificand chiar pe alocurea geniul Umbel nOstre, lar acesta
numat pentru a fi exacta cu originalul. Frasele slut lungt,
adese grey de inteles, traducend din scurt structura sin-
taxulul grec. Asa traducea el in tot-deuna, pentru ca in
departarea de la text o socotla ca o deviare de la ideia
Ortodoxa a autorului. Limba este populara, intrebuintaza
cuvinte vechl, dar intalnim neologisme, apot provincialism&
stilt la fie-care pas. In_ imprimarea acestel traducer' nu-mi
am permis a corija ceva, spre a putea fi imprimatul oglinda
fidela a lucraret sale. Abla pe id colea am indreptat unele
numirl propril, am explicat unele cuvinte elite asta-c11 din
Intrebuintare si am lamurit cate-va locurl obscure. Am avut
in tot-deuna sub ochi textul original al 11.11 Teodoret. Cleo-
Scoptrou inicrx67cou KUpou xai Exip Iou crxolaatixori ixxXlcriacrrewt)
Earopia, ixAoyal ciirb T6110 Latoptiov Otloatopyiou xat 008Wpou,
editia greco-latina critics a lui Henricus Valesius, impri-
math. In Moguntia la 1679.
Dupe acestea, acum ne mai remane sa descriem pe scurt
lul Teodoret, autorul scrierel, care-I plina de peripetil,
precum i insemnatatea istoriet ce ne-a lasat acest erudit
What al Bisericel.
Nu al/Astern exact anul nasteril sale, dar stim ca este
Anliohian si probabil nascut la 383 dupe Christos. Fabri-
cius sustine ca ar fi nascut la 393. Macedonia Ascetul
spune ca a fost nascut i numit Teodoret in urma rugaclu--
net parintilor caril n'aveati 'copil. 0E086proc insemni
1) Bibliotheca Grace. vol. VII, pag. 430.
i
viata
')
sei,
www.dacoromanica.ro

MEI TEODORET 487
daruit de Dumnecleu, de aceea a i fost menit a servi lul
Dumnecleti tOt& viata sa. Din tineretele sale a fost instruit
in cultura timpului intrat curind In Monastirea
Euprepia aprOpe de Antiohia. Ast-fel consacrandu-se lul
Dumnecleti. n'a Ie0t 'din monastire pan& la etatea de 30
de ani, cand a fost lector Si hirotonit Diacon. Aci in Mo-
nastirea Euprepia s'a dedat cu totul studiilor teologice §i
cu predilectie citia scrierile Sf. loan Hrisostom, din care
adlpandu-se deveni un emul al set in oratorie. Fama
despre el curind s'a respandit in acele marginl, In cat
venlau din departarl cretins spre a'l asculta §i admira.
Studiul principal frig cttrula s'a afierosit a fost interpreta-
rea Sf. Scripturi a Vechiului §i Noulul Testament. Directia
sa in explicarea Sf. Scripturi era cu totul opus& scOlel A-
lexandrine, placendu-I inal mult interpretarea real& §i literal&
a scripture, de cat cea mistica, §i in acesta privint& a imitat
§i chiar pete intrecut §i pe Sf. loan Chrisostom. Reputatia sa
deja era mare, de aceea Alexandru Episcopul Antiohiel l'a
hirotonit Diacon §i l'a indatorit a predica in public. Ince-
Mud din viatl episcopul din Cyrucetate la Eufratul Siriel
a fost ales §i hirotonit episcop al el de catre Teodot al
Antiohie. Acest fapt avu loc la 423, dupe cum Bustin Ba-
ronius Tillemont §i a pastorit in episcopatul set 25 de
ani. In tot timpul episcopatuluI sell era preocupat cu corn-
baterea multelor eresii ce bantuiati pe atunci Orientul
cu convertirea for la Ortodoydsm-. Iata cum descrie el insue
activitatea sa pastoral& dire Leon Papa Romei, in Epis-
tola 113: «Divina mihi succurrente gratia supra mille ani-
mas a Marcionis morbo liberavi, multasque alias, quae
Arii et Eunomii partibus adhaeserant ad Christum Dominum
perduxi. Et octingentarum ecclesiarum pastor Constitutus
sum (tot enim Cyrus habet parochias) in quibus lolium
nullum relictus est, sed omnibus Haereticorum erroribus
grex noster ereptus est. Novit qui omnia videt, quod Lapi-
des a nefandis Haereticis in me conjectas exceperim, quam
multis in urbibus Orientis certamina mihi subeunda fuerint
adversus Gentiles, adversus Iudaeos, adversus omnes Hae-
reticorum errores*.
Din causa imprejurarilor a avut a suferi multe loviturl
de la eretici, schismaticl §i de la cei puternici al dilei, pan&
tOta,
§i
§i
s'a
www.dacoromanica.ro

488 VIATA I SCRIERILE
ce In fine prin calomniI a fost si condemnat ca eretic in
Sinodul din Efes de la 431. In contra tuturor calomniilor
i atacurilor nedrepte a trebuit sa se lupte si sa se apere.
In epistola 84 adresata catre Leon papa Roma lata cum
se apara aratand ce a facut si pentru Biserica si pentru
societate si cum s'a purtat ca pastor. «Episcopatu tot annis
gesto non domum aquisivi, non agrum, non obolum, non,
sepulcrum, sed sponte paupertatem am plexus sum, et ea
quae a parentibus acceperam, post illorum mortem statim
distribui ut sciunt omnes qui habitant in oriente apol
spunend si ce a facut pentru poporul sea adauga: Publi-
cas porticus e reditibus ecclesiasticis erexi, pontes duos ma-
ximos extruxi, balneorum oommunium curam gessi, cumque
ex alluente fluvio aquam in urbem nostram deferri inve-
nirem, aquaeductum parari curavi, et urbem aqua carentem
aquis replevi. Voind vrajmasii sel a'l pierde cu orl-ce pre
11 calomniaza ca e om intrigant, Invra' jbitor si turburator,
la care acuzarl %ta ce respunde catre Consulul Nonumin,
epistola 81: «Annos viginte quinque ita vixi, ut neque in
jus vocatus sim a quoquam, neque ipse quemquam accu-
saverim. Totidem annis nullus religiosissimorum clericorum,
quibus praeeram, tribunalia frequentavit. Non obolum, non
vestem a quoquam sumsi; ne unicum quidem panem aut
ovum ullus domesticorum meorum accepit unquam. Prae-
ter panniculos quibus amictus sum, nihil possidere volui.
Lucrul ce a zguduit turburat linistea din viata lui Teo-
doret a fost amestecul sea precipitat In Nestorianism. Teo-
doret nu era eretic, dar ca carturar profu,nd trebula vrend
nevrend a fi atras lute() partida. Iata ce se intimpla. Nes-
torie Patriarhul Constantinopolulul, nascoci eresia, ca Nas-
cet6rea de Dumnecleti nu se cuvine sa, se Mica, ast-tel, ci
numal nascet6re de Christos, nu eeotimo.:, ci XpEarorOx04. A-
cuzat de clerul Constantinopolitan ca's1 respandeste eresia
sa prin aderentil sel, a voit a se prefaca spunend ca din
er6re s'ar fi exprimat ast-fel presbiterul Anastasie, ucenicul
sett, dar lucrul nu este de Ingrijit. Cu tote acestea eresia
se desvolta si este combatuta cu mutt succes de Ciril al
AlexandrieI In Sinodul din Efes 431, cand este condemnat
si Nestorie, depus si exilat la o monastire din Egipetul de
sus, unde more la 440. In controversa asupra acestel ere-
ai
www.dacoromanica.ro

TEODORET 489,
'sit a fort amestecat si Teodoret, aparand doctrina scOla
Antidhiene. Indemnat de Idn Episcopul Antiohiel, r6spunde
du! Ciril al Alexandria. la cele 12 capitole si mal serie si
alte cinci carp in contra Sinodulul din Efes, unde fusese
.condemnat si el in absents. Presupus ca particlan al lul Nes-
torie n'a putut a se reabilita in Ortodoxism de cat la Si-
nodul din Halcedon tinut in 451. °data cu hotarirea data
:Efes in contra lu! Nestorie, partidul opus eretic se aduni.
si el si dati un vot orl hotarire in contra doctrine! lul Ci-
ri1 Itsa locc0E1AccrEcnre Tit alpenx4 wpdao.tx lwreeivroc =pi Ku-
Ono° Toy 'AleEccv8pelacc-0 atl condemnat capitulile eretice
,expuse de Ciril al Alexandrie! 1). Este curios de aceea si
notez spre stiinta, a in acesta hotarire a ereticilor v.6d subscris
si pe Teodoret-0EoSthpro; K.Upou apol pe do! Episcop! din
Dacia Aureliana, pe Iacob din Dorostol (Silistra de asta-41)
si pe Fritila al Iracliel CIimogo; Awpoo-.-67,ou si Opracc; tlipx-
xXEiac MirrporcoXitiO. Votul dat de anatematisire in Sinodul
din Efes, in care sunt enum6ratl tot! ca din partida lul
Nestorie si cel ce au refuzat de a veni si subscrie in ho-
tarire contra lul Nestorie este tot in opera citata, la pa-
gina 548 si intre care-I si Teodoret: 'OeTtVE4 ix.. Till; boal-
crixo-nxii; xotvwvicc; p.18s;,.ixv ex0VTEc 43etav (1); iE tx6Oev-rixc
Sept T6 36vacreal Tivcc; iv aka; dvat xaOlpv.I.ivou;,
isporcinwv ts.iv TI Neo-copiou >tat 'cc( KiXecrriou cppowiri.xrx Ircipe-
pdp.Evot CrapiaTaTCC &TCE8EiXOTICTI2V, Lx TO5 lArl i) io-Oote !LEO' iltutiv
Nso-copiou accragificpicraoixt. 05; TIVMC, 36w.ccrt xoevw &Tic( aim-
8o; nIcai; [Lb imano-ixorewri; xotvwvia; Alotpiou; ircOrcre, ncicrav
8E a5-cctv Evinemv ispatocip- neptae, 8i2 7ly 7l3dvcoro pXiirCELV
zetqadY 'Mac
Dupe ce se expune catalogul celor anatematisitl, apol se
,conchide: «Carl! in guvernare sfintita bisericdsca neavend,
nicl o partasie, pentru di pot unit din el sa fie caterisiti,
cu deosebire cel ce s'ati dovedit ca respandesc cugetarile
lul Nestoriu si ale lu! Celestin pe fata, pentru ca n'ail ye-
nit sa voteze cu nol contra lul Nestorie. Pe acestia cu ho-
tartre obstesca S-tul Sinod facut streinl de WO, impar-
tasirea bisericesca, ridicandu-le for WO, lucrarea sfintita,
1) Vet trov Espeav sulawv SatpasosiTti ooXXoTh Vol. L pag. 504
LDt
.1a
-4
ra
Is-
pstiair
A
www.dacoromanica.ro

490 VIATA SCRIERILE
prin care puteaU a vatama on folosi pe uni5. Combaterea
i resturnarea celor 12 capitole ale lul Ciril contra lul Nes-
torie stint expuse in opera citat& de la pagina 571-
585. Aceste acte ail pus in presupunere ce. Teodoret ar fi
Nestorian ; de asemenea si participarea sa la intrunirea a
parte a nestorienilor prin care ail caterisit lucrarile i ho-
lerIrea Sinodulul Efesan. Eresia Nestorian& sub fasa Evti-
hiana curtnd luand marl proportiunl, Imperatul a fost ne-
voit a convoca Sinodul din Halcedon spre a se da o ho-
te.rire, atat contra Evtihienilor cat si a aplana cestiunea
Nestoriana, fiind-ca mull dintre episcopil presupusl nesto-
rieni eraii Indepartati de la comuniunea bisericesca. Dupe
convocarea Sinodulul, in prima sesiune chiar s'a ridicat ces-
tiunea dace. cel declarati caterisiti, dintre Episcopi, la Si-
nodul din Efes, pot participa ca membri In sedintele Sino-
dulul Halcedonen. Cestiunea privia direct pe Teodoret. Toil;
Episcopit Egipteni .Si multi din Asia si Occident erau con-
tra lul Teodoret. Partida Nestoriana se compunea din Epis-
copii Palestine, Pontulul si cati-va din Tracia. Lucrurile
fiind atat de agitate Guvernul Imperial a luat masurl ener-
gice de a nu se intimpla scandale. Teodoret pbte c& n'ar
fi venit nici acum la Sinodul din Halcedon cum n'a fost
nici la cel din Efes, daca n'avea sprijinul curtel Imperiale,
n'ar fi fost anume chemat de Imperat n'ar fi cautat a se.
reabilita In situatia sa, dand deja declaratie Papel ca -i or-
todox; In urma acesteea Papa '1 primise 4n comunicare. Cu.
tote acestea In intala sedinte. majoritatea Sinodulul a voit_
a'l exclude pe Teodoret din numeral membrilor si numal
dupe mult tumult, strigate i racnite de o parte si de alta
a putut fi suferit In Sinod prin influenta representantilor-
lmperatestl, caril cautei a pacifica lucrurile.
In sedinta Ins& a VIll-a a Sinodulul se pane pe fate. ces-
tiunea lui Teodoret ca sa declare in mijlocul Sinodulul ver-
bal, pe lan& confesiunea data Inscris, daca anatematiseste
pe Nestorie, alt-fel trebula se. fie din nod declarat eretic-
si caterisit. Pentru Insemnatatea faptulul si pentru cunos-
tinta celor bisericestl, spre a se convinge de adeverul, ca
fOrte grew se reabilita In vechime un cleric caclut In pre-
supus numai de eresie, cu atat mai mult and ar fi fost do-
vedit de simoniac, ierosil sail de alte abusurl, orl-ce reabili-
%reel
91
ei
www.dacoromanica.ro

Lin TEODORET 491_
tare era imposibill, pentru acest cuvint &A In traducere tOtn_
discutia ce a avut loc In Sinod cu ocasia reabilitnreI Epis-
copulul de Cir Teodoret.
qedinfa a VIII-a a S-tului Sinod din .Halcedon.
«Sub Consulatul stApanulul nostru Marcian, Augustul etern,
si acelul ce se va artita, Inainte de sapte a Calendelor lul No-
embrie, conform ordinulul prea divinului si prea piosulut
nostru stn.pan, intrunindu-ne In Halcedon In prea sffnta bi-
sena a sfintel martini Euthimia, In presenta prea mn.retu-
lul si prea gloriosulul General dintre Consull si Patricia A-
natolie si a prea nobilulul si prea gloriosulul Eparh a sfin-
titelor pretoril Paladie, si a prea nobilulul si prea gloriosulul
magistru a divinelor officil Vingomala, fata find §i Pascha-
sin si Luchinsiii, prea piosil episcopi §i Bonifatie, prea pio-
sul, presviter, locotenentiI prea sfintulul Episcop al Romel
celel mai vechI Leon, si Anatolie prea piosul Arhiepiscop
al Constantinopolului, celuT cu nume mare, al Romel Noun.,
i Maxim prea piosul Episcop al Antiohiel Siriel si Iuve-
nalie prea piosul episcop al Ierusalimului si Quintil prea,
piosul Episcop al Iracliel Macedoniel, tinend locul si a sfin-
tulul Episcop al Tesaloniculul Anastasie, si Talasie prea
piosul Episcop al Cesariel Capadokiel §i §tefan prea pio-
sul Episcop al EfesuluT si a celor-l-altI prea 04 Episcopi
amintiti. De asemenea restul sftntulul si ecumeniculul Sinods
adunat In Halcedon, dupa porunca prea divinuluI si prea
piosului nostru stapan. §i aseclandu-se cu top In fats can-
gelelor (grilelor) prea stIntulul jertfelnic, prea pio0I episcopi
as strigat: Teodoret acum va anatematisi (pe Nestorie).
Teodoret prea piosul Episcop Inaintand la mijloc a clis: am,
dat cererl (rugamin(I) si prea divinulul si prea piosulul Im-
perat si am dat libel (marturisirea de credin(n.) si prea sfin-
titilor episcopi, celor ce tin locul, prea piosulul Arhiepis-
cop Leon, si data sunteti de Were sn. se citesca In pre-
senta vOstra si yeti pricepe cum cuget. Prea piosil Episcopi
as strigat: Nu voim sn, se citesca nimic. Anatematise0e
acum pe Nestorie. Teodoret prea piosul episcop a clis: Eit
din harul lul Dumnecleii §i de entre ortodoxi am fost edu-
cat, si ortodox m'am instruit si ortodox am predicat, si nu,
www.dacoromanica.ro

492 VIATA st SCRIERILE
numai pe Nestorie si Evtihie ci si, pe tot omul ce nu cur
geta drept it incunjur si'l socot strein. i pe cand vorbia
el, prea piosil episcopi au strigat: Pronunta pe fall ana-
tema lul Nestorie si tnvetaturilor lul, anatema lul Nestorie
si celor ce-1 lubesc pre el. Teo ioret, prea piosul Episcop
a dis: In numele adeverulut nu spun de cat ceea ce still
§i este placut lul Dumnecjeit Mal intatti ye votil convinge
ca nici de oral (episcopat) me ingrijesc, nicl taut °Libre,
cad n'am venit pentru acesta, ci pentru ca am fost ca.-
lomniat am venit O. ye informez ca sunt ortodox si ca a-
natematisesc si pe Nestorie si pe Evtihie si pe tot omul
ce dice ca sunt dot Fit, si pe cand vorbia el, prea piosil
episcopi ail strigat: pronunta pe fata: Anatema Iiii Nesto-
rie si celor ce cugeta cele ale lul. Teodoret, prea piosul a
dis: eti, dad. nu expun cum cred, nu vorbesc, cred dar;
si vorbind el, prea piosil episcopi ail strigat, acesta-I ere-
tic, acesta-1 Nestorian, s6, se dea afara ereticul. Teodoret,
prea piosul episcop a dis: Anatema lul Nestorie vi celul ce
nu dice ca sfinta fectOra Maria este Nasceteore de Dumne-
deti (Chordx0c) si divide pe unul nascut Fitt in done. Iar
el am subscris si in hotarirea Sinodulut vi In epistola prea
piosului Arhiepiscop Leon, si asa cuget. i dupe Vote aces-
tea sa fiti salvat. Prea piosil representanp al Imperatulul
au dis: Ma indelala asupra prea lubitulul de Dumnedefi.
Teodoret s'a resolvat, cad si pe Nestorie In fata nOstra l'a
anatematisat si de dire Iubitorul de Dumnedeil si prea sfin-
tul Arhiepiscop Leon al Romel vechi a fost primit (in co-
municare) si hotarirea credintel cea data de piositatea vOs-
tra a primit'o en placere si pe langa acestea Inca si in
epistola amintita a prea piosuluI Arhiepiscop Leon a sub-
scris. Ramane dar sa se dea votul de catre teofilia vOstra
ast-fel, in cat sa 'sl recapete si biserica dupe cum a gasit
cu drept si prea piosul Arhiepiscop Leon. Top prea piosil
episcopi aft strigat: Teodoret este vrednic de scaun, Biseri-
cel ortodoxill, Biserica sa 's1 rela pe pastor, Biserica .sa 's1
recastige pe dascalul ortodox. Teodoret este demn de scau-
nul sett. Mull ant Arhiepiscopului Leon, dupe Dumnedeil
a judecat Leon. Poporul sa 'sl redobandesca pe cel orto-
dox, vrednic de scaun, Biserica se va reda Episcopulul Teo-
4Ioret.
www.dacoromanica.ro

LUI TEODORET 493
Paschasin tai Luchinsiu prea phylit episcopl i Bonifatie
prea cucernicul presviter, Inca §i Iulian prea piosul epis-
cop al cetatel Co, tinend locul §i tronulul apostolic ati
Pe -prea sfintul i prea respectatul episcop Teodoret l'a pri
mit §i prea fericitul a Wei Biserica Leon Episcopul cetatel
Romer lara0 la comuniune, aca precum marturisesc epis
tolele trimise de el la smerenia no:5stra. Decl daci credinta
universals, dupe cum se fagaduqte o a trimis i catre a-
ziiintitul EpiScop fu un libel aparte subscris §i sme-
reniel nOste a aratat Inca ea a dat si alt libel, §i fiind-ca
pe Nestorie §i Evtihie nu numal Inscris, ci §i In presenta
1ntregulut Sinod cu propria sa gut% 1-a anatematisat, cu a-
cesta judecata prea sfintul i prea respectatul Sinod, Inca
§i smerenia nOstra a hotarit a i se reda lut propria-1 Bi-
serica.
Anatolie, prea piosul episcop al Constantinopolulul a
Prea piosul Episcop Teodoret in totul s'a dovedit ortodox,
i prin aceea ca a anatematisat pre Nestorie §i Eutihie. Cu
dreptul dar ill va relua episcopia sa. Maxim prea piosul
Episcop al Antiohiel a clis: De demult §i din Inceput l'amo
cunoscut ortodox pe prea lubitorul de Dumnecleit episcop
Teodoret, ascultand invetAturile lul 4despre stints. Biserica.
Cu mult mal mult l'am primit acum pe cuvio0a sa, ana
tematisand pe Nestorie i Evtihie qi cugetand conform ho-
third data de catre acest stint Sinod. De aceea votez qi
eti ca sa fie el episcop obicinuit al cetatel Cyrulul,.
Restul §edintei trateza declaratiile altor episcopl presu-
pu0 Nestorian) orl Evtihienl 1).
Dupe acesta reabilitare Teodoret s'a reintors la Biserica,
sa pe care a condus'o to 'nun strguinta, pace §i blandeta
Oita la sftr0tul vietel sale.
Teodoret era om literat, cult in puterea cuvintulul, filo-
log §i limbist. De la el ne -au remas un insemnat numer-
de scrierl de o valOre mare, _care-1 fac numele neperitor
In secoll! Scrierile sale sunt seriOse, profunde §i pline de
-eruditie. Aiel Ivom enumera tote scrierile sale pe sourt, o-
Ve41 toiv Ispeiv leavto1v6v fisTea utt Scopt.Xaardcl ooLloyil tom. 11.
pag-. 167 ;4.168.
dis:
fericit
gi
dis::
1)
www.dacoromanica.ro

494 VIATA ySI SCRIERILE
prindu-ne mai mult asupra Istoriel sale Biserice§tI, care
pentru prima data se editezi §i in limba Romans.
Iata scrierile sale:
I). Interpretari In -eel XVI profetl. Opera de mare valOre,
pentru ca. Teodoret se ocupa In special de sensul literal
al profetilor i numal ce result& din text aceea recunNte
ca avend valOre.
II). -Comentaril In cele XIV Epistole ale S -tulul Apostol
Pavel.. Toti comentatoril posteriori ail trebuit sa'l consulte
in scrierile lor, ca unul ce-I neIntrecut in explicarea tex-
tulul.
III). Istoria religiOsa. (1)E169.e0.1 icrropia, acrxyrty.li TcoAttifax.
Descrie viata monahala, luand de model cate-va nume.
Atat Epistolele sf. Apostol Pavel, comentate de Teodoret
cat §i istoria ascetilor sunt traduse romane§te de Mitropo-
litul Veniamin §1 exists in biblioteca Inslitutulul Teologic.
IV). `Epavricr* noMq.oppo;scriere in contra Evtihienilor.
Cartea este de cuprins dogmatic.
V). Patru car I asupra fa4it6tilor eretice§ti. In acesta scri-
ere istorise§te doctrina fal§a a ereticilor, pans la el, de la
inceputul creOinismului.
VI), bete cuvinte despre Providenta, de o valOre nein-
trecuta.
VII). Un numer mare de 147 de Epistole de valOre is-
toricb..
VIII). I se atribue tot Jul i combaterea anatematismelor
lui Ciril al lerusalimulul.
IX). A mai scris Teodoret cestiuni in Pentateuc, or! In
cele V dill ale lui Moisi, cestiuni In cartea Regilor, §i in
general cestiuni Etc Tx dnopcc Ti14 ypIpt, adeca asupra
locurilor nedumerite ale sf. Scripturl. Prin aceste lucrari a
resolvit o sums de intrebarl fOrte ingenios, §i In care se
strevede capacitatea §i aprofundarea sa in textele i sen-
sul sf. Scripturl.
X. Istoria Bisericesca In cinci carp, numite de unit Cinci
-Cuvinte, continuand pe Eusebiu 325-429. Tot pentru acest
timp avem i a1I scriitorl biserire;11; a§a este Filostorg a-
rian §i Eunomian, Insa care a descris faptele i doctrina
acestor eresil aparandu-le contra ortodoxilor, de la 300
425 sail pans la mOrtea lul Onorie, In XII carp. De ase-
.9.Lia4
www.dacoromanica.ro

LD1 TEODORET 495
-.......
menea si Socrat tot cam pentru acest timp scrie Istoria. Bi-
sericesca, aparand ins& doctrina Novatianilor, de la 380 -
448, In VI carp. Top acesti istorici sunt contimporani eve-
nimentelor, dar nu top au fost inspirati de a relate fap-
ele obiectiv si impartial, SI nu uitam nici pe Sozomen
-care a scris si el Istoria secolulul acestula de la 323-439,
In IX carp. Sozomen este superior in aprecierile faptelor
si mal corect si de cat Socrat si mal ales Filostorg. El era
avocat de prof3siune si in orele, sale libere a scris si isto-
ria Bisericesca a timpului set. Dar s§. revenim la Teodo-
ret. Istoria sa este scrisa In o limba eleganta, ale* pen-
tru care cu dreptul i se adscriil aceleasi laude ca si lul
Eusebiti Pamfil. El dupe cum ne spune la inceput, 10 face
inceputul istoriel sale de unde a lasat Eusebiti si o con-
tinua tot asa de cu pricepere si ortodox ca si pre eceso-
rul sea. Merge cu descrierea faptelor, dupe date sigure ca
unul ce a participat la ele. Teodoret a avut ca emulatorl
in scrierea istoriel bisericesti a acestui restimp cu deose-
bire pe Socrat si Sozomen, dar II Intrece 0 ca forma si
-ca fond. Ca forma are o dictiune mal frum6s5., o frasit mal
alesa, un stil demn dupe cum l'a apreciat si Fotie in bi-
blioteca sa BL61013-iperi vi.; 4 3orriou. (XXXI). Nu putem a nu
releva, ca cu ochil sel patrundetorl pricepand lucrurile, dar
neputand 0, le ( escrie faptele in realitate, are adese refu-
giu la metafore, spre a nu supara personal pe cine-va. Ca
fond este superior celor-l-alti, pentru ca era om bisericesc,
crescut, instruit In biserica si prin urmare avea aptitudinea
cefuta de a scrie adeverul numai. Find episcop cunostea
de apr6pe cele ce se petreceail la Curtea Bisantina, si a-
yea de conducetor in aprecierea faptelor pe Eusebiu, care
n'a scris de cat condus oblectiv de monumente si docu-
mente, de aceea-1 vedem si pe Teodoret ca introduce In
istoria sa acte oficiale Intregi, precum si epistole de ale
Omenilor din Biserica, cars jucaa un rol Insemnat in a-
cel secol. Nu trebue sá tagaduim ca Teodoret, esit din sc6la
Antiohena simpatisa cu Nestorill si de aceea se gasesc si
expresiuni vagi In istoria sa ce ar parea ca apara intru
cat-va doctrina nestoriana, dar sunt fOrte cu dibacie puse.
Acesta Insemna cg. Teodoret 1ndurand violentele partidelor
in luptl, simpatisa cu Nestorie, care a primit aspra pri-
www.dacoromanica.ro

496 VIATA §I SCRIERILE LIEt TEODORET
-gonira ba i mOrte In exil din partea partidel ortodoxe opusg,..
Dad cite§te cine-va In original pe Teodoret vede cu uqu-
Tint& §i apreciaza curind valOrea lucrarei sale. El terming.
istoria sa cu sfirqitul impergtiel lui Teodosie. Aqa dar Teo-
doret a fost un bArbat bisericesc de valOre, a indurat multe-
in viatg, pana §i calomnia de eresie, a 'lost adesea tentat
de imprejurari, dar ca om cult 0 prudent, q 'a spus con-
ivingerile public §i s'a terminat viata in pace. Scrierile sale
ce sunt citite §i confiultate pang in present, sunt dovada
tea mai sigura despre meritele sale In Biserica Cre§tina
'OrtodoxA.
C. E.
www.dacoromanica.ro

ANDREIU AGUNA.
Vec IT Biserica Ortodoxii. Boman an. XXII No. 4.
Spre a ne da mar bine s6ma de insemnatatea persona-
Efate celel marl a lul aguna, trebue sa ne aruncam o
privire cat se pOte de scurta asupra imprejurarilor, cart ad
dat nascere starii durerose in care se afla biserica romans
de confesiune greco-orientala la venirea ca Vicar a acestul
barbat. *i numal dupe ce vom cunOsce acesta stare, atunci
ne- vom putea convinge ca tot ce s'a facut temeinic in
biserica greco-orientala a fratilor notri de peste ramp e
legat de numele lui §aguna.
1V.
Poporul roman §i biserica lui din partile Transilvaniei,
Banatulul §i ale Ungariel a fost tot-d'auna supus la cele
mat grele incercarI. Rama' uimit, and to gandescl, cum a
putut el sail apere existenta sa i a bisericil sale cu tote
Biserica Ortodoxl Routing. 2.
www.dacoromanica.ro

498 ANDREICT §AGUNA
apAsarile si WA de legile ce faptuit asupra lui. Ti se
umple sufletul de jale si de mill pentru nenorocirile si du-
rerile acestui popor! Tainele Provedintel tnsl nimeni nu le
pOte patrunde! Poporul acesta roman s'a luptat i lupta
lui in parte a avut succes si el nadajduesce ca succes de-
p1M va avea, cad nasuintele lui sfinte sunt!
In Transilvania i o parte a Ungariel se introduce re-
forma religiose devenind Unguril parte calvini, parte uni-
tar!, 'far Sasil luterani. De la Romani Intrega Aristocratic
devine calvina prin acesta perde nationalitatea.
Confesiunile reformate sunt recunoscute prin legi allturi
de confesiunea Catolica cauta de aid inainte tote mij-
lOcele pentru nimicirea bisericil greco-ortodoxe, care% apar-
tinea poporul roman. i acesta pArea cu atat mai usor de
indeplinit cu cat sprijinul acestui popor, aristocratia, de-
venise cOda de topor in mainele vrAjmasilor seculars! In
timpul lui qtelan Bathori, care a urmat in Transilvania
lui loan Zapolya (1571) s'a legiferat urmatdrele: « Col
de Secta BomAnilor sau Grecilor numal pe vreme
sa, se sufere in patrie pAna la buns-vointa princi-
pilor si regnicolarilor,. Iar in legile tAril numite Consti-
tutiuni aprobate in art.. I titlul VIII se spume Inca: cDesi
natiunea romans in patrie nu s'a numerat nici
intre staturl, nici religiunea for intre religiunile
recepte, totusi pentru folosul tarii, pAna se vor suferi
sA. se OA oficiile bisericesci de acestea: a) SA cerl de
la principe ast-fel de episcop, pe care '1 vor afla preo(il
romans de apt dupe placul for i pt acela, pe care princi-
pele '1 va afla bun sl-1 Intaresca cu c.;nditiunea se fie cre-
dinclos domnitorulul etc. etc.,) Biserica romanesca impreuna
cu episcopul for e pus sub jurisdictiunea superintendentului
sal episcopulul Calvin. Acest episcop se intittila episcopul
Maghiarilor si al Romanilor. Biserica romans era prin acesta
cu totul umilita! Dar nu numal atat: S'a oprit taranulul
i
i
Wad
si
www.dacoromanica.ro

ANDRE1U §AGUNA 499
roman sail dea copiil la scOla; s'a impus preotilor romanl
sa platesca dart, 4eciml si alte taxe nu numal principilor,
ci si domnilor feudali; preatil romanl nu puteati tine si-
wide de cat sub controlul episcopuy calvin, pe care tre-
buIail sa-1 aduca la sinod cu scaun.
In asemenea imprejurarl multi roman', neputend suferi
persecutiunile all primit Calvinismul si prin acesta at In-
multit numerul Maghiarilor. Biserica romana s'ar a nimicit
Inca cu desaVirsire, data capeteniile bisericesci n'ar fi stat
la locul do onOre ca niste bunt si adeveratl strejarl. Acestl
pastor' sufletesci at mers pans acolo In cat all suferit orl
si ce de cat sail 1 arasesca turma si legea stramosesca!
Amintesc pre doui marl mitropoliti al Romanilor In contra
carora s'a Indreptat tOta ura Calvinilor. Acestia sunt Ilie
Ioreste §i Sava Brancovicl.
Ilie Ioreste, preot calugar a venit din Cara romanesca In
anul 1638 cu scrisbre de recotnandatie catre principele
Transilvaniel din partea lul Matelil, Domnul Munteniel. Prin-
cipe al Transilvaniei se afla G. Racoti I, care a propus qi
sinodul preotilor-romanl a ales ca Mitropolit de Alba Iulia 1).
pe Ioreste. Cum a primit tolagul archipastoresc noul Mitro-
polit s'a devotat cu totul turmel sale. Mal cu sema lucra
el pentru apararea legit stramosescl, atat de mult amenin-
tata din partea Calvinilor. Asa el a Inla.turat din serviciul
bisericil Catechismul numit calvinesc si tiparit in 1642
de catre Racoti spre a. raspandi In mijlocul Romanilor noua
Invetatura. Faptul acesta cum si Indemnurile ce le facea
el poporului de a null schimba legea, qi din contra de a
persista in ea a infuriat pe Racoti si pe totI preotil calvini.
Acestia ail iscodit fel de fel de neadeverurI In contra lul
asa In cat Ail adus lucrurile a un sinod Intrunit in Alba
Iulia In anul 1643 si compus din Romani l'ail condamnat
1) In Alba Inlia, safl Belgrad se afla seannul Mitropoliel romdne.
www.dacoromanica.ro

500 ANDRElt §AGUNA
cu scriterea din. scaunul. mitropolitan si cu luarea preotiel
§1 1'4 dat chiar autoritatilor bisericescl sa -1 urmarescA maI
departs pentru, faptele lull Ioreste Ins& nu era del cat vie-
tima convingerilor lul religiOse I El a luptat ca ma adeverat
servitor al bisericil sale!
Acelasl sinod alege ca mitropolit at Romanilor pe Simion
§tefan, un What Invetat, dar bine placat principelul Ra-
cati si preotilor calvinl, Acest noir mitropolit a fost con-
firmat de ca.tre Racoti -cu conditiune de a avea numal a-
tata jurisdictiune bisericesca, cat 'I va permite episcopal
calvin, ea sa. Introduc& catechismal calvinesc in biserica,
a nu impedice pe preotl sail mirenI de a priori calvinis-
mul si a data s'ar ivi vre-o netntelegere dogmatic& sail
de disciplina. in stnul sinodulul O. apeleze la superinten-
dentul calvin ca la ultima instants. Prin. urmare, calvinil
'0 gasisera. omul si lucrail pentru ajungerea. scopulul lul
in tOta linistea. Timp de opt ani a pastorit el turma sa si
dupe el a urmat ca mitropolit Daniil. Acesta n'a putut
ins& sa, lupte pang. In sfarsit contra volniciilor calvinesci
si a trebuit sa-sI parasesca turma trecend in Cara roma-
nes& Dupe el si anume In anul 1656 e ales ca mitro-
polit Sava Brancovial, marele mitropolit martir al bise-
ricH ortodoxe romane de peste muntl.
Acest mitropolit a lucrat timp de 24 de ani cat a pas-
torit, neincetat si fare preget pentru binele turmel sale,
pentru Inflorirea mitropoliel si pentru usurarea clerulul celul
mult urgisit. In anul 1658 Tamil .i Tamil au intrat in
Ardeal si all ars si distrus tot ce le a stat In tale. In
deosebl Alba-Iulia a fost distrusa aprOpe cu des&virsire si
sOrta acesta a impartasit'o qi biserica si resedinta mitro-
politana. Poporul si clerul roman era In culmea desna.daj-.
duirel! Cu tote acestea Sava 'I incuragla, 'I ma.ngaia sil
indemna la rabdare. El Impreun& cu un frate al sea anume
George all plecat In Romania si In_ Rusia Si all adunat
www.dacoromanica.ro

A NDREI6 sAGUNA 501
multi bttni cu care in urma a reedificat biseric9, rese-
dinta mitropolitana.. Sava era un barbat forte invelat si
inzestrat cu multe calitati superiOre. Pentru aceea princi-
pele Transilvaniel Apafi, l'a trimis in misiuni diplomatice la
Domnil Munteniei si Moldovel. Prin inaltele sale calitEl
morale si intelectuale a putut Sava sa capete din partea
lui Apafi mai multe legi ocrotitOre pentru demi roman. El
facea tot ce era omenesce posibil ca sä Intaresa pe popor
ii pe der in legea stramosesca; tot ce era posibil pentru
stOterea poporulul si a clertilui de sub sthpanirea nenoro-
cirilor si intarirea lui /n credinta de tin viitor mai bun!
Dusmamil nu -1 putea lerta insa acest devotament pentru
biserica si pentru popor; nu-I putea lerta consciinta perfecta
despre Inalta lui chemarc si de aceea i s'a pus in cale de
sdrobi cu mijlOcele cele mai !morale. Acest dusman ne-
Impacat al seii si prin acesta si al bisericil si poporului
set, era superintendentul calvin Mich&Yl Tofeu. Prin in-
trigi putu sa castige in parte pe principe, care convoca un
sinod, compus din preoti si mireni in 6 Iuliit 1619 spre
a cere socotell till Sava despre intrega avere a mitropoliel
si a sa proprie. Mitropolitul pune la dispositia sinodului
intrega avere bisericesa. Ura si dusmania calvinesca cresce
insa si mai mult mult, asa ca principele convOcl din nou
un mare sinod In 2 Iuliu. 1680. Sinodul acesta era compus
din 98 preoti si mireni si era pus sub presedentia until
bre-care maghiar Petra Alvinczi. Acusarea, a sustinuro
superintendentul Calvin Tofeu. Restiltatul a fost, ca Sava
e despolat de intrega lui avere si aruncat in fnchisOre. Sava
era bolnav prapadit! Cu tote acestea din ordinul lui Apafi
e supus in temnita la cele mai ingrozitOre chinuri! E ()chit,
e batut! i ce I-ar fi pant lui Apafi?! Nu era el Ore un
conducetor devotat al bisericil Valache, nebb.gata. In soma
si despretuita? Prin minune, George, fratele rnitropolitului
scapa in Cara romanOsca si ad staruesce pe lang6. domnul
i
a-1
www.dacoromanica.ro

502 ANDREItT. sAGUNA
erban Cantacuzino, ca Intervina in favdrea biserici)
romane ortodoxe de pecte muntl, cum si a fratelui sOti
Sava, cel mutt persecutat. erban Cantacuzino Interyinft 4ef
indata catre Constantin Brancovenul plenipotentiarul fi la.
Constantinopol, ca sa mijlocesca pe law& curatoril maghiarl,i
earl se aflati in capitals imperiulul turcesc. Se yecie ea a-
cesti soil maghiarI din Transilvania aveati in gand de
tntervenj pentru biserica ortodox& romana i pentru .con-4
ducetorul el Sava, cad reese acesta destd de lamurit din
scrisOrea ce- au adresat lul Brancovenul. Reproduc acesta-
scrisOre, cad are deosebita el ialpprtan4a.Ilustrisimul
domn Constantin Brancovenul, plenipotentiar al lul erban
Cantacuzino a t cerut de la not, ca religia for dup6
bicelul de mal inainte sa esercitia liber, lar mitropo-
litul Sava, care este arestat prin guvernul tiranic al lul
Apafi, sa se restabilesa in scaunuj s6a cu restituirea cinstel
de mat inainte. Si fii,nd-A. e cuvine, ca cererea drepta sa.
se incuviinteze si a Jul ,pumneded este de a stapani asupra
-sufietelor si 43A lad& Omenilor ca sufletele sa le jmpedice.
sad sh le asupresca.. Cine va putea trece hotarele parinti-
lor ? Fula. tiranica turbura religiile, mintea senina pacinica.
be reintregeste. Pentru aceea, not mal jos subscrisil curator'
al pacil obstescl si al iubitel patriei Transilvaniei dam de
sure tutulor, carora se cuvine, ca dad, ne va ajuta Dum-,
precum speram ca sa ajungem la scopul dorit, vom
lucra, ca religia ortodox& sail romana sa capete libertatea
sa dup6 legile patriel si dad va maI avea vre-o apasare
vom face cu Sara sa i se dea libertatea -de mal inainte si
ca. Mitropolitul sad Vladica Sava O. alba autoritatea cea
vechq cu deplina restaurare a cinstel si ca-I vom partini,
asupra aparatorilor ilegitiml, atat in religie, cal si in eser-
citiul liber si In ceremonil) 1).
1) Istoria bis. ort. de Andre! aguna, t. II, p; 107-108.
sa
a
obi-
alba.
neqed
'el
www.dacoromanica.ro

ANDRKIlti ,§AGIINA 503
Dup4 unit scriitori Apafi ar fi cedat intervenirilor lui Ser-
-ban i ar fi eliberat pe Sava din inchisOre §i acesta numal
de Mina sa nuli p6r4a tronul, cad scia prea bine ca §erban
are multa trecere la porta. Dup6 alti scriitori ILIA Apafi
n'ar fi cedat Intru nimic qi ca ar fi torturat pe Sava in
cel mai Ingrozitor chip. Punea de-'l scotea In fie-care Vineri
din temnita §i'l batea cu tolege §i mai In urma ar fi pus
'4 i se tale capul la'Jaci In comitatul Turdel. Adeverul e,
-ch. Sava a fost eliberat din InchisOre, dar 136tran find i
-slabit trupesce din causa chinurilor, §1-a dat In scurt timp
-obOescul sfar§it.
Ast-fel §'a stins 'vrednicul pastor al bisericei ortodoxe
Tomane de peste munti, Sava Brancovicih! §i cu t6te ca
i se 'punea Inainte tote maririle lumii ace 0a, numal salt
parasescr turma i credinta stramo§asca, el luand pilda de
la martini tel credinte a preferat mai bine sa cacla
luptand, de cat sa renege credinta, pe care jurase la lua-
Tea cadet pastoresci! Sava Brancoviciti a murit ca un mar-
fir pentru credinta poporului sea!
Intr'un interval destul de scurt ocupa de aid Inainte scau-
mul mitropolitan roman mai multi mitropoliti care mai de
care mai slabi. Lipsia taria convingerilor, lipsea energia
-vointel! Intre acestea situatiunea politica se schimba cu to-
tal. Intre Casa de Habsburg §i Intre imperiul turcesc se
nascd resbolii. Principele Transilvaniel Apafi ajuta pe turd
find-ca i se dedese asigurare In scris ca, la tron '1 va urma
fiul sea. Imperatul Austriei Leopold lese insa biruitor, a§a
-ca Tansilvania e scapata de Turd §i devine sub protectiu-
-nea Austriel. Dieta din Fagara§ jura In 1 Iulie 1688 cre-
dinta easel de Habsburg §i recunOsce pe Imperatul austriac
-ta mo§tenitor al tronulul Ungariel. Racoti more In 15 A-
1prilie 1690 §i cu el se stinge §i cel din urma principe na-
tional maghiar,
Amintirea acestor date istorice presinta deosebitul inte-
'
www.dacoromanica.ro

504 ANDREU) VAGUNA
res, fiind-ca ne putem da mal bine sema de desfasurarea
unor evenimente si mai durerOse in mijlocul poporulul ro'-
man tlin aceste park!!
V.
Mal bine de un veac credinta ortocioxi a poporului ro-
man a fost supusa la grele Incercari. Numai 6 minune-
Dumnegeesch a fost ca poporul roman n'a Imbratisat cal-
vinismul. Tot ce a fost cu putinth in lumea acesta s'a in-
trebuintat fats de acest popor, lipsit de on si ce drepturl
si considerat ca un fel de paria intre popOrele conlocui-
t6re, numal vi numai WO lepede credinta str5.mosasca si
sa primesca pe cea calvinesca! S'a facut Incercari pe cale-
pacinica de a se respandi Invetatura reformats prin tradu-
cerl in limba romans! S'att intrebuintat tot solul de pro-
misiuni si momell! S'all Intrebuintat t6te mijlOcele de care
dispunea despotica si neumana putere de stat. Se stia des-
tul de bine, ca Romani! perdendu-si odata credinta, is vor
perde in curind si limba si moravurile nationale. Existents&.
Romanilor ca natiune depindea de pastrarea credintel stra-
mosesti.
TOte sbuciumarile calvinilor ail fost ins& In mare parte
zadarnice, cad marea masa a poporului a stat ca o stanca
de granit la locul de onOre, ascultatOre glasului conducetoru-
lor sel firesci. Sciut este, ca acolo unde turma sta strins
unita imprejurul pastorului, dusmanul nu 'Ate reusi cu unel-
tirile sale si nu's1 pOte indeplini intentiunile! Epoca acesta
de sbuciumare din viata poporulul de peste munti e cea
mai vrednica de studiat, cad aci se pOte vedea ce insem-
neza caracter, energie de vointa, devotament, lubire de neam
si de credintai E o epoch plina de invetaturl inaltatOre si
mantuitOre!
°data cu incetarea stapanirii nationale unguresti si cu
www.dacoromanica.ro

ANDRIllit §AGUNA 505
trecerea Transilvaniel sub stApamirea Case! de Habsburg o
noun. era pare ca se deschide pentru poporul §i biserica ro-
mAnA. Sperante Ins& zadarnice, cid la intervenirea mitro-
politulu! Varlaam la locurile inalte, ca sA aduca. pace §i
wurare clerulu! §i credincio§ilor roman! s'a respuns, ca. Im-
peratul Leopold a jurat sA sustina nWirbite principiile con-
stitutiel Transilvaniel. Constitutia acesta Ina In principiile
el se opunea or! the! desvoltArl a bisericil §i a vied! po-
litice a poporulul romanesc. Motivele acestea er' numal
pretexte. Imperatul Leopold era proteptorul catolicismulul.
In locul propagandel calvinescI incepe cu ma! mull/ diba.-
cie §i cu mat mare succes propaganda romano-cato-
lia cu consimtimintal qi cu bine-voitorul .concurs al pu-
teril stapanitOre.
Vom urmAri in num6rul viitor §i acesta. noun fast, a si-
tuatiunil biserice5c1 §1 politice a poporulul roman.
G. ..
.(Va urma).
www.dacoromanica.ro

ULFILA
viATA. I DOCTRILA. SA.
(Urmare, Vecli Biserica Ortodoxii Romani;. No. 4).
CAte-va cuvinte asupra traducerei Bib liel de
Traducerea sf. Scripturl este fart contraqicere monumen-
tul cel maI pretios al activitatel misionare a lul Ulfila. Ea
dateza de sigur din epoca de cand Gotii lut Fritigern se
convertira la crestinism. Pans la acesta data popOrele ger-
manice n'aveati literature: literile runice (ast-fel se numea
limba popOrelor nordice, ca a Suedilor, Danezilor, Tartari-
lor etc.) cat de Indepartata ar fi vechimea ce li s'ar da,
erati cel molt niste semne ieroglifice, destinate a exprima
sentiments religiOse. Ulfila este cel intal darula i se pOte
recunOste gloria de a fi facut din limba germana o limba
scrisa. El n'a inventat tote semnele sistemulul sal de scri-
ere, ci multe le-a imprumutat din cea greca, din cea la-
tina si pOte unele din alfabetul runic. Exista o mare ase-
manare mat ales Intre alfabetul Gotic si cel Grec. Sint cam
dou6-spre-dece caractere, care li sent comune. Daca Ulfila
s'a servit mat putin la formarea alfabetulul sets de literile-
runice, de cat de literile romane si grece, acesta se explicat
Ulfila:
www.dacoromanica.ro

ULFILA VIATA SI DOCTRINA SA 507
prin faptul ca cele intaid erau combinate cu elemente pa-
gane, mat ales cu formule de magic, fermecAtorie, In§Ala-
torie etc.
Parerea D-lui Grimm (Waitz. p. 52) a alfabetul Gotic n'ar
fi inventat de Ulfila, Si a ar fi din o data mat veche, este
-contrara socotintel tuturor scriitorilor Biserice§ti 1). Faptul
O. caracterul Gotic cuprinde, pe Mug caracterile grece §i
!aline, caractere runice de care Ulfila s'ar fi putut dispensa,
pentru ca alfabetul grec §i latin cuprind semnele corespun-
cletOre caracterilor runice, l'a facut pe invetatul Grimm O.
.creda, a Ulfila n'ar fi fost autorul acestel inventiunl. Dar
not vom insemna cA. Ulfila, fac'end imprumutarl din alfa-
betul runic, a ales caracterile acele ce exprimail ni§te §tiute
-sonuri particulare ale limbei Gotice. Cu tOte acestea not
nu voim sa afirmam, ca Ulfila ar fi inventat realminte sia-
temul sea de a scrie. De parte sintem de acestA parere;
cad caracterile grece §i latine, pe care le-a Introdus In al-
fabetul sell, existati cu mult inainte de el. Ci pentru a
el a nascocit uncle semne not §i ca el a §tiut se formuleze
atat de admirabil alfabetul sett la limba acelul popor, el
pole fi considerat intr'un sens Ore-care ca inventor al al-
fabetulur Gotic 2).
SA vedem acum care shit cartile biblice pe care le a
tradus.
Dupe marturia lul Filostorg 3), Ulfila ar fi tradus tOte car-
-tile Bibliel, esceptAnd cartile Regilor; ceel, (lice el, episco-
pul nu voia, ca cartile ce le destina la civilisatia poporulul
sell, sA se WA inturna In contra vederelor sale. Decl, a-
dauge Filostorg, aceste card cuprindeall istorisirl de resbOe,
-§i natiunele Gotice gAsind mat ales un gust In manuarea
1) Ve41 pericopile din istoricii BisericeqtY cita1 ma! sus.
2) Esbergii Ulphilas Gothorum. episcopus. § 12, pag. 35,36 rill 37.
8) Ve41 pericopa din Filostorg publicatii, idem apendicele °kVA deja
vitate a lul Waitz, pag. 59.
www.dacoromanica.ro

508 ULFILA
armelor, a avut nevol mai mult de un frail, care se opresc..
aventul sett razboitor, de cat de un imbolditor, care l'ar
escita la lupte.
Descdperirile moderne au Intarit pe deplin istorisirea lui
Filostorg. Ce codici ni pastrat? Iata-le : Pe fang Codex
argenteus cuprinclend cele patru Evangelil, gasit mai
multe fragmente din epistolele pauliene §i OM din cartile
Vechiului Testament, adica Esdra §i Neemia. Multe frag-
mente descoperite in clilele nOstre probeza Ca Ulfila a tre-
buit sa fi tradus tdta Biblia. Cu tote aceste se gasesc invetail
(intre altil Angelo Mai i, Castigliane) carii au pretins
traducerea Bibliel In limba Goa nu trebue Insu§ita de cat
in o slabs parte lui Ulfila, ca succesoril set, pang, acum
necunoscuti, au complectat mai tarclid lucrarea sa. i ill
sprijinesc parerea for pe diferinte de expresiuni ce ni le
presinta deosebitele fragmente. Dar aceste diferinte provin
probabil din corectiile ce s'au facut In urma, in Italia, pen-
tru a inlocui cuvintele Gotice a vechel traducers, prin altele
ajunse mai in intrebuintare, sau unele expresiuni prin al-
tele mai comforme cu sensul contextului. Evangeliul Sf.
Luca ne presinta cel mai mare num& de deosebiri de
fapt, el ne rechiama la versiunea latina, pe and cele-l-alte
Evangelil ne duc direct la originalul Grec, de care Ulfila
s'a servit cu preferinta In traducerea sa. Exist in Sf. Luca
forme mai multe, expresiuni care nu se intalnesc, sau cel
putin fOrte rar in cei-I-alti Evangeli§ti; in staqit tntimpi-
nm pe care corectorii §i copipi le au adaugat
dintre care unele s'ati strecurat in text 1). Epistolile pau-
liene mai ales ati, suferit numertise corectiuni,; ele au fost
obiectul de studii cu total particulare din partea Gotilor
din Italia *i Spania.
I) Dintre fragmentele ce ni au remas din lucrarea iul
1) AmAmmte mai precise asupra acestni pima se gigue.
ducerea ogrtei lni Massmann: 1J1filas.
ca.
glose si
in 'intro-
s'ad
s'ad
www.dacoromanica.ro

VIATA §1 DOCTRINA SA 509
Ulfi la, vom cita in locul intalti: Codex argenteus, care sa
ridica 'Yana la secolul al 'v -lea sail eel putin la intaia ja-
matate a celul al VI-lea. El cuprinde cele patru Evangelil
in ordinea urmatOre: IVIateiu, loan, Luca, Marcu, Arnold
Mercator a lost acel ce a aflat acest codice in o monastire
a Benedictinilor la Werden, pe marginele ora§ului Ruhr;
el a decopiat cate-va fol.
De mult timp acest codice se afla la Werden: nu se §tie
in ce mod rad in tare epoca a ajuns In acest ora§. Este
probabil 1) ca. acesta valorOsa copie a traducerel Sf. Scrip-
torl sa fi fost depusa In Monastirea Werden, in epoca cand
calugarif acestel monastirl intreprinsera sub directiunea lul
Lindger, convertirea tribulul Saxon. Este de asemenea pro-
babil, ca Lindger In timpul petrecerel sale In Italia (de la
728-785) se fi gasit ocasiunea de a'0 procura copia, tra-
ducerel Gotice, care dupe doue-clecl de anl devine proprie-
tatea monastirel Werden, Dupe o alta presupunere (idem)
Codex argenteus ar fi venit din fundul Spaniel tocmal la
Werden Si ca s'ar fi aflat printre cele done -cleci volume de
Evangelil, pe care Childebert le jafui la cucerirea Narbonel
In 631 2).
Orl-cum ar fi, codicile descoperit de ArnOld Mercator in
seculul al XV-lea a fost curand publicat in maI multe edi(il.
Antoine Morillon, bibliotecarul cardinalulul Granvella In
Flandra, a primit din partea WI Mercator o copie a ma-
nuscriptulul. Fratele luI Antoine Morillon, Maximilian, 11
comunica invetatulul medic §i folosof Goropius Becanus de
Hilvavenbeck In Flandra, care in originele sale Antverpiane
(1569) a publicat rugacIunea Domnesca 0 alte Ore-care
bucatl. Mal digit]. ceva, Bonaventura Vukanius, nascut la
1) Vecli Massmann, Ulfilas. Einleintung. Herknnft der Gothischen
Handschriften, s. 56.
2) 1701 opera lui Waltz.
www.dacoromanica.ro

510 ULFILA
Brugge in 153.8, mai apoi rector al scOlei din Anvers si
in sfarsit In 1578, profesor la Leyden, unde muri In vrista
de 77 de ani, publicat in 1597 un mic tratat fOrte erudit:
Commentarialus de litteris et lingua Getarum sive Gothorum.
Bonaventura Vulcanius atribue acest tratat unul alt anonim,
care ar fi consultat un codice fOrte vechiU, numit Codex
argenteus. Manuscriptul Commentarialulul al lul Vulcanius,
care se afla Inca pana asta-di In biblioteca din Leyden, ca-
prinde observatiunit care se ridica pans la 1568, si se ci-
teste numele celebrului Richard Strein de Schwarzenau,
consilierul lui Rudolf al II-lea. Acest Invetat Strein citeza
In Apologia sa Evangeliile Gotice. Deci Richard Strein fiind
deja mort In 1600, apologia sa trebue sa fi fost scrisa,
inainte de seculul al XVII-lea, si prin urmare Evangeliile
Gotice de care vorbeste Strein, trebuea sä fi fost cunoscute
la Praga Inainte de seculul al XVII-lea, si nu numal pe
timpul resboiulul de 30 de ani; cad dupe o socotinta sta-
bilita prin Jean de Ihre, codex argenteus ar fi fost salvat
si transportat la Praga prin calugarii Monastirei Werden pe
timpul resboiulul de 30 de ant
In 1602 si 1603 a aparut marea lucrare a lui Ianus
Gruter: Inscriptiones antiquae totius orbis romani, in care
sint citatil din Codex -argenteus, adica din Mateiii 6, 7-16
(oratiunea domndsca) si Marcu 1, 1-18. Gruter dice ex-
plicit ca aceste locurl 1-ati lost comunicate de catrk prie-
tenul sea Mihael Mercator, fiul, pe care el le-a copiat de
pe hartiele tatalui sea Arnold. Gruter a adaugit un mic
comentar asupra caracterilor si sonurilor Gotice, care se-
mana prea mult cu acel din Vulcanius; ceea ce probeza
ca Vulcanius, trebuea de asemenea sa fi consultat manus-
criptul lui Arnold Mercator.
La 1648 la cucerirea Pragel, codicile a lost ridicat din
tesaurul imperial de catra Sfedi comandati ,de generalul Koe-
nigsmark, si trimis ca dar reginel Cristiana din Suedia. In
www.dacoromanica.ro

VIATA BSI DOCTR1NA SA 511
timpul acestei calatoril, unele fol de la tnceput qi de la
sfarsit se rupsera s'ati pierdut.
In 1655 inv6tatul Issaac Vossius a adus codicile in Olanda.
Acolo, cancelarul comte al Gardiei l'a cumparat pentru
400 sari 600 de talanti suedezi §i l'a facut present in 1669
universitatei de Upsal, unde se afla §i
II) Codex Carolinus. Acest Codice este un rescript pe care
l'a descoperit Knittel in 1756, in biblioteca Walfenbtittel;
el cuprinde fragmente din epistola catra Romani, cu o ve-
che traducere latina 1). Acest Codice apartinea mai Intaill
monastirei Wiesembourg, de uncle a fost transportat la
Wolfenbtittel in 1678.-
III) Codices Ambrosiani, In numer de cinci. Aceste sint
palempsiste in pergament, care provin din M-tirea Bobbio
In Liguria, de unde au fost aduse la Milan; acolo au fost
descoperite de Angelo Mai In 1817 Si au fost publicate prin
Castiglione 2). Probabil acestea datezl din epoca and Gotil
domneati. in Italia, adica de la 492-553. Codicele A este
cel mai important; el cuprinde Omiliile lut Grigorie cel mare
la Ezechiil, printre care se gasesc fragmente din epistola
catra Romani, din cele done catra Corinteni, din epistola
catra Galateni, din cea catra Efesieni, cats. Filipeni, catra
Coloseni, la cele done catra Tessaloniceni, la cele done ca-
tra. Timoteiti, la cea a 'MI Tit §i Filimon. Codicile B cu-
prinde comentariile lui Ieronim la Isaia, in care se afla Inca
fragmente din epistolile pauliene. Al treilea Codice numit
Codex Ambrosianus, se compune numai din patru foi
cuprinde o traducere latina, a Evanghelilor cu fragmente din
traducerea Gotica a Evangeliel Sf. Matelil, si chiar frag-
1) Knittel a publicat aceste fragments in 1763 sub titlul de: til-
philae versionem goth. nonnnlorum capitorum ep. Pauli ad Romans e
litura cujusdam ms. rescripti etc.
2) Krafft die Kirchengeschichte der Germanischen Voelker. Ester
Theil, erste Abtheilung s. 258.
§i
asta-di.
§i
www.dacoromanica.ro

512 ULFJLA
mente care lipsesc is mare parte In Codex Argenteus.
IV) Codicele se compune din trel fol, cuprinclend un co-
mentar latin asupra cartilor Regilor; Intre acoste extracte
din Plaut, Seneca si din cartile lul Esdra si Neemia, estrase
din traducerea lul Ulfi la,- si
V) Codicele care cuprinde fragmentele until Codice Gotic
la Evangelia tut Joan si care se numeste Skeireins. 9. Co-
dicile Skeireins ce se compunea la Inceput cel putin din
100 fol, n'are acum de cat 8. Trel dintre ele se afla in
biblioteca din Vatican, si cincl in cea din Milan. Trite a-
ceste opt provenead din celebra Monastire Bobbio, de langa
Trebia. Aceste stnt ca Codice palempsiste, dar fol Intrerumpte,
care nu presinta nicl o continuare. Manuscriptul din Milan
cuprinde in latineste actele Conciliulul din Halcedon. De-
numirea de Skeireins insemna comentar. In acest comentar
la Sf. Joan sint 041 care stnt complectate prin locurile
paralele din Matetu si, Marcu, ceea ce a facut pe Loebe a
crede 2), ca Skeireins este nu un comentariii la loan, ci
o armonie a Evangeliilor. Dupe cercetttrile acute de Mass-
mann 8)., autorul Skeireins a consultat probabil un comen-
tariii asupra tut loan, de un Ore-care Teodosie, Episcop de
Irac lia, in Tracia. Teodosie era in adev6r un arian zelos,
care era In capul unul partid si juca un rol tnsemnat in
certa contra lul Atanasie. Pe langa acest comentariii., auto-
rul Skeirins a, trebuit se consulte. Inca si alte scrierl, Intre
actele cartes lul Ammonius.
Care este acum autorul Skeireins? Daca aasta lucrare
1) Vedi Massmann, Auslegung des Evangelii Iohannis in Goth. Spra-
ehe. Muenchen, 1834. Apol Ulfilas al set, Einleit s. 49.
2) Breitraege znr textberiehtigung and Erklaerung der Skeireins von
Dr. Iul Loebe. Altenburg 1839, p. 2. Opera eitate. de Krafft in Kir-
ehengeschichte der germanisehen Woelker, p. 349.
3) Massmann Ulfilas Einleintung s. 49.
www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 513
-este o polemics cu adversaril doctrine! ariene, se pate sa
se cugete la Ulfila. De altmintrelea Auxentia ne spune, 1) ca
Invetatorul sea a compus deosebite tratate §i comentari! In
limba gotica, greca i latina, nu este dar neprobabil ca el
s5. fie autorul acestul comentar asupra celor patru Evan-
gelii. Diferinta de stil In Skeireins §i traducerea bibliel nu
este un cuvint tndestulator pentru a refusa lu! Ulfila on6rea
-cle a fi autorui acestel lucrari. Doctrina ce cuprind, §i des-
pre care vom trata ma! Incolo, este absolut aceia0 cu acea
-a acestul celebru episcop al Gotilor.
Lucrarea lul Ulfila n'a avut precedent; cad dupe pare-
rea unanima a Invetatilor vechea Itala §i chiar traducerea
Sf. Ieronim nu se pot compara cu ea. Numa! Luther a putut
in nest& privire Intrece pe episcopul Got; dar data nol
n'avem In gand sa atribuim o valOre exagerata. lucrarel
principale a lul Ulfila, no! nu esitam un moment a o de-
-clam cel putin fOrte asemanata cu acea a Reformatorulu!
Luther, prin fidelitatea originalului, prin marea popularitate
ce a c4tigat'o in urma, prin meritele literare si ma! ales
prin marele servicia ce ea a adus cause! Evangeliele Fru-
museta, expresiune.a pliicuta a limbel gotice se manifests la
fie -care pagina. Intr'un cuvint, Ulfila a §fiut se lmpace abisul
dintre spiritul poporului sea. cu Crqtinismul, care trebuea
sa se ivesca la Goti ca o religiune cu totul 'strain& §i ca
forma §i ca fond. Fara Indoiala, predispositia cu totul par-
ticular& a paganismulul German '1 vine In ajutor, Intru cat
acest paganism cuprindea in sine elemente corespuncletOre
ideilor creOne. Dar daca Ulfila a conservat multe expre-
Siuni pagane, dandu-le o insemnare cu totul deosebita de
sensul for primitiv, el s'a veclut nevoit de a inventa un
mum& de termini cu totul nol pentru a expune ideile cre--
tine de care paganismul n'avea nici o presimtire. Traduce-
1) Waitz. Veber das Leben and die Lehre des Ulfila, s. 1.9.
Biserica Ortodoxi B omina. B.
www.dacoromanica.ro

514 ULFILA
rea lul Ulfila ca si cea a lul Luther a fort o lucrare gigan-
tick si ne place sa credem ca, episcopul Got, ca si Luther-
s'af,t primit cu abundenta fructele muncii lor, ht care fArd.
Indolala el s'ati sacrificat.cea mat mare parte din viata lor.
Simply, si populara este scumpa nOstra Bib lie Germany,- ea
devine curand bunul obstesc al Gotilor retrasera de la
sterilile discutil teologice. la isvOrele vii ale credintel. Prin
atractlunea imcomparabila a fora- el sale, ea escita la acestl
barbari o nobila emulatie pentru luerarile spirituale cu totul
necunoscute lor pAna atunci. Acesta nu-I o simply conjec-
turd., spunerea 'Astra se sprijind pe marturia unul con-
temporan al apostolului Gotiior, a fericitulul leronim, 1) care-
vorbeste deja cu marl laude despre stiinta Teologica a
Wizigottlor. Traducerea Bibliet In limba Gota este dar mo-
numentul cel mat frumos, pe care Ulfila Insult st l'a ridicat
in amintirea sa. El a supravietuit vicisitudinelor timpului
si sperm el va supra-vietui Inca si mat multe secule 2).
Doctrina, Jul Ulfila.
Crestinismul se respandi curand in Dacia Traiana, pro-
babil chlar prin colonistil din peninsula Balcanica, si mat
ales prin cel luati In Cohorteie aduse din Asia mica. Dar-
Biserica organisata nu intalnim de cat pe timpul navalirel
Gotilor In Dacia TraIana, dupe cum am vedut deja, gratie-
acelor clericl pe caril Gotil in invaziile lor asupra provin-
ciilor romane, adus cu el ca selavi. Prin urmare mul-
tamita lor, o erestinatate barbara se forma la nordul Duna-
rel. -Dintre totl clericil ce all luat parte la fundarea acestet
Bisericl nol, unul singur ni-I cunoscut pe nume, acesta-1
1) D. Hieronym. tom. II, pag. 626. Epistola ad Suniam et Fratelam,.
opera citath de Revilont, pag. 25.
2). V&A 171fila, sa vie et sa doctrine par Charles Knauer pag. 33-43._
11i -I
I-aa
www.dacoromanica.ro

VIATA I DOCTRINA SA 515
Evtihie, care se grabi a pune In relatie mica Biserica for-
mats prin Ingrijirile sale, eu fratil sel din Capadocia. Dupe
el Intatul nume lasat ultarel e acel al Episcopulul Teofil,
-care a asistat la Conciliul din Nicea §i a subscris celebrul
-simbol. Cu t6te aceste n'ar trebui s5. admitem ca comuni-
taile ale Gotiei, care s'ar fi format pans la epoca
lul Constantin, sä fi avut deja socotintI bine determinate
asupra raportulul Intre Tatal §i Filul §i ca ar fi profesat
public doctrina crqtina desvoltata de Atanasie, dupe ce ar
fi lepadat cea a lui Arius. Nu emu In stare Got% abea le§ig
din paganism sa se ridice la acele conceptiunl Inalte teolo-
gice sa participe la acele discutii subtile §i dificile despre
'Trinitate §i raporturile Intre persOne. La lnceput Gotil au
recunoscut numal pe Dumnecleul cre§tinilor, care manifesta
puterea sa prin faptele clericilor sel; cat despre acele ces-
tiuni, care agitati lumea cre§tina mal mult de un secul §i
care'§I gasira InsfarOt solutia for In Sinodul de la Nicea, a-
ceste mat nu interesau spiritul barbarilor. Istoricil ortodoxI
intre altii Socrat §i Sozomen, pretind, dar p6te cu nedreptul,
ca Gotil s'ar fi declarat pentru credinta din Nicea, deja de
pe timpul lui Constantin. Din contra, istoricul arian Filos-
torg, merge prea departe spunend ca deja din timpul lul
Constantin, Gotil se declarara pentru Arienism. Ce1 intaI
IstoricI Ortodoxi, ni istorisesc, ca comunitatile cre§tine dintre
.GotI au recunoscut credinta niceana, din timpul lui Con-
stantin §i adauga, ca pe la Inceputul jumatatel a dpua a
secululul al IV-lea Ulfila, care in calitatea sa de episcop
lucra In mijlocul lor, a renuntat la credinta din Nicea §i s'a
declarat pentru Arienism. Dupe Socrat, Ulfiia s'ar fi schm-
bat convingerile sale in Conciliul din Constantinopol de la
.360, lar conversiunea Gotilor lul Fritigern ar fi avut loc
1) Massmann las, Einleintung s. 14. Waitz ITeber das ,Leben and
die Lehre des Ulfila. Apendice, pag. 60.
cre§tine
$i
www.dacoromanica.ro

516 ULFILA
la data cand Valens a trimis ajutorurl acestui din urmar
ce. era pe atunci In lupta cu Athanarih. Cat despre Sozo-
men 1) ni spune ea Ulfila a asistat la Sinodul din Constan-
tinopol intr'un chip nesocotit, dar ca de is acest timp el
remasa Inca in relatil cu Episcopil si clericil Nicieni, si mal
tarliii. la 375, and se duce la Constantinopol, de a cere
ospitalitate de la Valens, el imbratosa credinta ariana a
imperatului. Teodoret (idem) din contra dice"ca Gotil cerend
ajutor la Valens, episcopul arian Eudoxiii il sfatui pe imperat.
de a nu respunde la rugaclunele lor, de cat cu conditia de
a primi. credinta lilt Arie. Cel mat inseninati dintre el refu-
zara, dar Ulfila care se bucura atunci de cea mal mare
considerare la GO, a lost sedus de Eudoxill si castigat la
doctrina sa prin darurl. De atunci el convinsera pe poporul
seil ca controversa intre ortodoxi si arieni nu este de cat
o certa de cuvinte si ca In fond nu exista deosebirl in doe-
trina lor. Teodoret pune convertirea lul Ulfila la arienism
la aceeasi epoca ca si Sozomen. Dar dupe ,cum acest din
urma a confundat faptele istorice, not nu putem sa dam
credinta istorisirei lnl, mai ales and el pretinde, ca Ulfila
s'a lasat inselat la arienism prin motive de o curatenfe
morala mai mult de cat discutabila, o alegatie dismin(ita.
prin tot aceea ce not cunOstem despre viata acestul mare
om. El se mai Insala Inca, facend sa intervina patriarhul
de Constantinopol Eudoxiti, ce era deja mort in 370, adica
eu cincl an1 inainte de trecerea Dunarel de catra. ,Gott,
pentru a cere ajutor de la Valens. In sfarsit cand el a-
dauge ca controversele In cestiunea arienismulul nu era
de_ cat_certe de cuvinte si, ca. in fond nu existau deosebirl
intre doctrina ariana si doctrina ortodoxa, el se pune In
contraclicere formals cu tabloul urmator, (Waitz p. 19) pe
ci.re Auxentius, ucenicul credinclos ni-1 face asupra earac-
1) Waitz Ueber das Leben and die Lehre des Ulfila, Apendioe, p. 62
www.dacoromanica.ro

VIATA cI DOCTRINA SA 51T
terulul invetatorului sea: «Nobil rival al apostolilor, ne-
spune el, ci vrednic urma. c al martirilor, el era inimicul
declarat al ereticilor, pe care's califica de cant c1 lupi ra-
pact Respingend cu energie on -ce relatie culpabila cu et,
condemna la on -ce ocasie doctrina for perniciasa, c1 pin
de harul i de intelepclunea Mantuitoriului sea, ardea de
dorul pentru causa divinulul sea invetator. Nu exista, licea.
el, de cat o singura Biserica a Dumnecleulut celui Viii,
coldna basa adeverului (0-Tao; wx118paiwv.a. -rt.;
o singura fectOra, o singura logodnica, o singura regina, o
singura vita de vie, o singura cask, un singur templu, o.
adunare a cre§tinilor; tpt restul nu-1 de cat o adunare
diavolului). (Vedi Waltz p. 19).
(Va urma)..
C.R.
a.
ankix:),
www.dacoromanica.ro

Ale Fericitului Teodoret Episcopal Cirulul
CINCI CUVINTE
DES PRE ISTORIA BISERICEASCA
(IIrmare. Vogt Bis. Ortodoxit RomanA, No. 4),
CAP. XXI.
Despre Marchel Episcopul Apamter, fi despre capiitile idoleftt cele
de dinsul stricate.
Cel intal insa dintre cel-l-altt arhierei Marchel cel intru
-bite vrednic, legea acesta de arms - tntrebuintand'o, capi§-
tile cetatei cei lui Incredintate, indraznela cea catre Durn-
necleti xnai mult Intrebuintand'o, de cat tnultele maim. Care
eti §i acesta prea vrednica de pomenire fiind o von] po-
vesti. S'ad savtrsit Ioan Episcopul Apamiilor, de carele §i
mat inainte am pomenit. S'at hirotonisit Insa In local ace-
luta Dumnegeescul Marchel, infocat cu duhul dupre leglui-
rea Apostolulul. Au venit insg. in Apamaea rasaritulut Ipar-
hul. Dot Voevocp impreuna cu sine Wand de cet cate preste
o mie. i dar multimea norodulul pentru temerea osta§i-
lor s'att lini§tit. Capi§tea lul Die dar, prea mare fiind, i
cu mult me§te§ug impodobita, s'ati ispitit a o strica. Ins&
afland'o fOrte intariti §i statornica zidire, au socotit ca va
fi cu neputintl Omenilor a deslega alcatuirea petrilor. Ca
era fOrte marl i potrivita una cu alta impreung., Inca §i
cu fier §i cu plumb legate. Acesta necugetare a Iparhulul
veclend'o Dumne4eescul Marche], pre 1parh adica Pau sfa-
www.dacoromanica.ro

IST. BIS. R Lin ERODORET 519
twit sa merga la cele-l-alte cetail Inainte, lar Insu§1 ruga
pre Dumnecleil sa dea lesnire stricarel. Deci au venit Ore -
cine de naprasna limineta, nici zidar fiind, Mci cloplitor
de pletre, nici alt Ore -tine me§tepg tiind, ci pletre pre
umere aducend qi lemne adunand. Acesta apropiindu-se fa,
gaduea ca cu lesnire va risipi capi§tea, 0 cerea a i se da
plata de dol me§terI. i fiind-ca acesta o fagadula a o da._
DumnecleescuL Arhiereq, o me§te§ugire cu acesta at lntre-
buiniat omul acela. Pridvor avea -de catre cate patru Os,
tele capi§tea aceea pre inallime aflandu-se potrivit cu dinsa...
Iar colOnele &ail prea marl i de o masura cu capi§tea. §i
rotunclimea fi4te-carula colOne era de 16 coil. §i firea pie-
trel era forte tare, vi nu asculta cu lesnire de uneltele
cloplitorilor de pletre pre fiite-care din aceste imprejur sco-
bindu-le acela Si lemne de maslin gramadind unele preste
allele, se muta la alts colOna. Ma Ins& pre trel colOne sco
bindu-le au dat foc lemnelor. Dar Ins& nu putea dupre fire
focul a topi lemnele, un demon negru aratandu-se, §i oprind
lucrarea foculul. i de vreme ce de multe orI acesta fa-
cend'o lucratoril, gi vedend nefolositOre me§te§ugirea, ail In-
0iiniat de acesta pre pastorul carele dormea dupe amiazi.
El dar Indata alergand in Dumnedeesca Biserica, §if porun-
cind aid a duce un vas cu apa, ail pus apa supt Dum--
necleescul jertfelnic. Iar insu0 aruncandu-se cu fruntea la
pament ruga pre lubitorul de omens stepan, a nu maI slo-
bozi mai mult Urania demonulul, ci §i neputinia WI M. o
golesca §i sa '0 arate Dumne4eesca sa putere, ca nu pri-
lej de aicea luandu-se sa se faca celor necredinclo0 maI
multa vatamare. Acestea qicendu-ie, yi cafe asemenea cu
acestea, §i puind semnul crucel de asupra ape!, ail chemat
pre Ore-carele Echiplil invrednicit slujbei diacone§tI Ingra-
dit fiind cu credinie Gi cu lima, Si I-ail poruncit sa la apa
.
0 cum mai In gra,ba sa alerge, §i cu credinia sa stropesca
§i sa se apropie de vapae. A§a dar acesta facendu-se, ail_
www.dacoromanica.ro

-.520 ISTORIA BISERICECCA
fugit demonul nesuferind stropirea ape. Iar focal apa cea
protivnicA MI ca. nil unt-de-lemn IntrebuintAnd'o, s'att apu.,
cat de lemne, §i acestea trite() clipelA le-ad topiL Iar co-
16nele de ntiprasat facendu-se -vifor Insu§1 all cAdut qi pre
cele-l-alte 12, le-all tras §i cOstele capitel unite find cu
colOnele s'arl naruit de sila acelora impreuna tragAndu-se.
Iar huetul in WA cetatea alergand, el fOrte mare all lost
pre top I-all adunat la privire. Fiind insa a au aflat i
.de fugirea demonulul q'ail tutors limbile spre cantare de
laudA Dumnedeulul tuturor. A§ai cele-l-alte capite Dum-
nedeescul acela arhierell le-au risipit, multe Inca §i alte po-
vestiri avend despre barbatul acesta forte vrednic de laudti,
-ca ci mucenicilor celor purtatorl de biruintl le scriea, §i
respunsul de la dincil primea, §i In sfir§it i Insu0 all pH
mit cunune muceniei, me opresc aceste acum a le povesti
ca nu indelungAnd stt obosesc cu povestirea pre cititorl.
Decl datre alts povestire me voltr IntOrce.
CAP. XXII.
Despre Theofil Episcopul Alexandria, gi despre cele ce s'aii Pent
acolo intru risipirea idolilor.
Pre Athanasie acel rnult vestit i minunat l'ati mqtenit
Petru, lar pe Petru Timothel, lar pe Thimothel Theoffi, bar-
bat impodobit cu intelepcIuni §i vitez cu cugetarea. Acesta
pre cetatea lul Alexandru o ail slobodit de rhtacirea ido-
lesca. C. nu numal din temelie au risipit capi§tile lor, ci
§i mqte§ugirile popilor celor ce amAgearl le-att aratat celor
ce se amagea. CA atat pre idolil cal de amnia §i pre ceI
din lemne de§arte inlauntru facendu-I el. §i spetele for li-
. pindu-le de pared, le litsa Ore-carl poll nevedup In pArep.
Apoi prin locurl ne§tiute suindu-se i Inlauntru in idoll in-
IrAnd, orl-ce vola printein§iI poruncea. i amAgindu-se ceI
-imprelestip fAcea cele poruncite. Pre ace§tia prea intelep-
tul arhiereti stricandu-I, au aratat norodulul celui amagit.
i4ar In capi§tea WI Sarapid suindu-se, care acesta, precum
www.dacoromanica.ro

A LUi TEODORET 521
clic unit preste tot pamentul, era cea mat mare $i mat fru-
mOsa, au veclut pre idol forte mare, si cu marimea ins*.
mantand pre privitor!. Iar pre langa marime avea si cu-
Vint amagitor, a de se va apropia tine -va de dinsul se
va clati pamentul si pre tott if va toprinde peire. Ci cu.
vintele acestea, adica arhiereul Domnulul socotindu4e a fi
b&rfirl de. babe , betive, si marimea acelula ca a mu! ne-
Insufletit defaimand'o, au poruncit Ore-carula ce avea topor
sa lovesca Cu osardie pre Sarapie. Iar acela lovindu-1 tot!
au racnit temendu-se de ceea ce se clicea. Iar Sarapie pri-
mind lovitura, nicT l'a durut, ca era de lemn, nicl glas au
sloboclit, fiind neinsufletit. i fiind-ca i s'ail luat capul, ail
esit, din launtru lul roT de sOred. Ca Was al corecilor era
zeul Egiptenilor. i in mid bucat.ele sfarama.ndu-1, acelea
le-a dat in foc, Tar capul prin Vita cetatea Intarea privind
eel ce i se inchinati, si slabiclunea celui ce se Inchina de
dinsil batjocorind'o. Asa dar in tOte partile pamentului si
ale mariT s'au risipit idolectile capistl.
CAP. XXIII.
Despre Flavian Episcopal Antiohie4 gi despre revolvf a ce s'aa fa-
cut de cet apusenega pen4ru Pavlin.
In Antiohia insa proedria lui Meletie celul mare o ad.
moctenit Flavian, carele Impreuna cu Diodor ail suferit mul-
tele nevointele acelea pentru mantuirea cuvintAtOrelor ol.
Ca ad voit adica Flavian sa Ia. ocarmuirea Bisericel; Tar
ceta preotilor au oprit fnprotiva 4icend ca nu trebue cel
ce nu ail primit sfatuirlle Jul Meletie, dupe sfircitul acelula
sa-1 primesca scaunul WT. Ci pre cel stralucit cu multe os-
tenelT. §i In multA vreme s'aft primejduit pentru cuvinta-
tOrele cd, se cuvine a se face pastor. §i acesta Romani-
lor si Egiptenilor le-au pricinuit indelungata ura asupra ra-
saritenilor. Ca nid cu mOrtea lul Pavlid s'ati cters ura, ci
www.dacoromanica.ro

522 ISTORIA BISERICESCA
qi dupe acela Evagrie primind scaunul acelula, ati. Temas
asupra marelul Flavian scarbitI §i mai ales ca Evagrie a-
far& de bisericesca legluire ail -lost propus, Ca singur Pau-
lin 1-an propus pre el, multe canOne tot odata cu dinsul
calcandu-le. Ca nicl In locul sea celul ce se sevirqe§te H
dad vole a hirotonisi, ci poruncesc pre toil Episcopii Epar-
hie impreuna a-I aduna. i Iara§1 far& de trel Episcopl
opresc a se face hirotonia de episcop. Dar tnsa din aceste
ticl una voind a §ti, Impartalirea cu Evagrie o Imbratop.
Tar asupra lui Flavian au pornit audurile Imparate§tl. Ca
de multe orl suparandu-se Imperatul, l'ati adus pre el la
Constantinopole, §i l-ail poruncit sa merga la Roma. Iar
Flavian, licand ca este larna, i fagaduind ca stralucind
prima-vara va plini ceea ce i se porunce§te, s'aii tutors la
Patrie, Ins& Episcopil Romel, nu numal minunatul Damas,
ci §i Sirichiul cel dupe acela, si Anastasie mo§tenitorul lul
Sirichiti, mai tare s'ail atins de imperatul, dicand ca pre
tiranil set II stria, Iar pre cel ce se sumetesc asupra le-
gilor lul Christos, II lass a tiranisi, lara0 pre el cheman-
du-1 1-ail silit sa merga la Roma. Atuncea Flavian prea in-
teleptul, Indrazneala cea vrednica de lauda Intrebuintand'o
au dis: de me prihanesc Ore-caril, o Imperate, ea credinta
mea nu ar fi drepta, orI de lie ea viata mea nu e vred-
nica de preotie, §i pre Ins4 para01 mel II voIti tntrebuinta
-de judecatorI, i hotarirea cea de din§il data o vofil suferi.
Iar data, despre scaun §i aespre proedrie me prigonesc nicl
me vole judeca, nicl cu eel ce vor a me prinde me volit
galcevi, ci me void lasa, §i de proedrie me void departa.
Dreptatea da orl-cul, voe§t1 scaunul Antiohienilor, o imp&
rate, De acesta barbatie i intelepclune a lul mirandu-se
Imperatul, I-a poruncit a se duce la patria sa, ci all pas-
tori Biserica cea incredintata. Iar vreme Indestula trecend
§i mergend la Roma Imperatul, aceleia0 prihanirl Iaravl
primindu-le de la Episcopi, ca nu stria tirania lui Flavian
www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 523-
Iar imperatul au poruncit for fetal tiranieI, dicend ca in-
suql este Flavian, i se face advocatul acelula dicend ca,
nu pot a se judeca cu imperatul, apol I-au sfatuit sa unesca
Bisericile cu o cugetare, Si O. strice galceva i prigonirea
cea nefolosit6re sa o sting. Ca i Pav lin s'ati sevirqit de
demult, qi Evagrie nu legIuit s'ati propus, i Bisericile ra-
saritului de proedria lul Flavian se sin, Inca pe law& cea
rasaritena, i WA. cea Asienesca qi cea Ponticesca, Inca §i
pe cea Thrachicesca le are imparta§indu-se §i unite §i tot Ili--
ricul Inca pre acela II tie povatuitor -al Episcopilor celor
de la resarit. Aceste sfatuirl Intelegendu-le Episcopil apusu-
lul, au fagaduit ca vor stinge ura i pre trirni01 solitart II
vor primi. Acesta afland'o Dumnedeescul Flavian, au trims-
la Roma §i pre Ore-caril din Episcopil cel vrednicl de laud6-
§i din preotil §i diaconiI Antiohiel, maI Intai Mg de cat
toil era Agapie, cel sortit a pastori cetatea VerieI cea din
Siria, carele era vestit in Mote partite pamentulni i ale 'Tia-
ra acesta impreuna pu cel-1-alt1 viind la Roma, indelun-
gata vrajba stingend'o In 17 an! ail ispravit pacea biseri-
cilor. Acesta Ina, cunoscend'o Egiptenil, lepadand §i el ura
ail inbrati§at unirea. Ocarmuea MA. atuncea pre Biserica
Romanilor Inochentie motenind pre Anastasie, barbat Im-
pod obit cu agerime de minte §i cu pricepere. Iar pre a A-
lexandrenilor Theca, de carele i mat Inainte am pomenit,
CAP. XXIV.
Despre drank lut Eughenie f i aespre biruinfa cea prin credinitt
a la Teodosze.
Ded pacea bisericilor cu acest chip o ad iconomisit prey
cr5dinclosul imperat. Mai Inainte 'ma de a se face pacea
acesta, afland imperatul seviqirea lul Valentinian §i tira-
nia lul Evghenie, at mers cu Este In Europa. In acea vreme-
Ins/ era Ore-carele Ion in Egipet, carele imbratiqase aschi-
www.dacoromanica.ro

-ticesca petrecere. Acesta fiind ImpttrtAsit de duhovnicesc dar,
celor ce'l Intrebail multe maI inainte Ie spune de cele ce
vor sa. fie. CAtre acesta au trimis -tubitorul de Christos tm-
perat, voind sa. afle de trebue a da resbotti tiranilor. iii
pentru resbotul cel mat dintAt I-att provestit biruinta
-de varsare de sange, tar despre eel al doilea au clis ca cu
multa ucidere va imperatul. Cu acesta nadejde por-
nindu -se, imperatul cu WI pre multi din cel prOtivnict puin-
du-se In resbotil. biruit, 0 pre multi din varvaril eel"
ce'l ajutA pre el 1-aU. depArtat. Iar voevoclit ostilor clicendu-I
ca Aunt putint .eel ce Impreuna se ostesc si sfAtuind a da
ere-care armistice (Incetare de krme) resholulut, ea prima-
`vara Incependu-se sA mat adune este si cu multime vor
birui pre vrajmasi, nu ail suferit sfatul prea credinctosul
Imperat, clic'end: CA nu trebue a prihani pre mAntuitorea
truce cu ata.ta neputinta, Iar chipulul lul Iraclie a-I mar-
turisi atata putere. CA Inaintea ostit acestia povatueste cru-
cea, tar Inaintea protivnicilor chipul lul Iraclie. Acestia asa
de cu credinta si remasa este putina fiind
inttistata fOrte, gland o casuta de iugaclune, In pelele mun-
telul, unde era tabara ostit, teta neptea au petrecut rugand
pre stepknul a tete. Iar pre la cantarea cocosilor, somnul
a biruit pre socotela. culcat fiind pre un asternut i s'at
pArut ca vede dot bArbatt Ore-cart cu halne albe calArt pe
cat albi, carit il poruncea sa cuteze si frica sa o lepede,
si dimineta sa se intr'armeze si sa's1 rindutasca estea to
front, ca ajutator clicea si inainte luptator s'ati trimis.
unul se numea pre sine-si Ien a fi Evangelistul, tar cel -1-
alt Filip Apostolul. AcestA vedenie vedend'o imperatul, nu
au incetat de rugactune, ci mat cu deadinsul si mat cu
osardie a urma. Acesta si un ostas Ore-carele veclend'o au
vestit strejarulut, acela InsA l'au dus pre acesta la polcov-
nic. Iar polcovnicul fait. dus la voevodul ostil. Carele pre-
puind ca vesteste Ore-ce zadarnic, au vestit imperatulut a-
fara
'birui
qicendu-se, si
$i
$i
.
1-ati
www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 525
.cestea. Iar imperatul nu pentru mine acesta le-au
veclut acesta, ca ea fagaduind biruinta am credut ci ca cu
tine -va sa me prepue pre mine ca poftind resbotti plazmu-
esc vedenie a§a aceste le-aa vestit ajutatorul imperatiet
mele, ca martor vrednic de creclare sa se faca al poves-
tire! mele., CA mie mat tntal mi-au aratat mesa vedenie
-ob§tescul stapan. Dec! lepadand frica, sA. urmam mergeto-
rilor inainte luptatort. §i 1ncepatorilor o§tiril. §i niminea cu
multimea protivnicilor sa cumpanesca biruinta; ci fie§te-ca--
rele sa socotesca puterea mergetorilor inaintea acestora ce ni
aratat. Aceste §i ostaOlor spuindu-le i cu acesta osir-
{lie pre tots umplandu-I pogorit din virful munteluL Iar
tiranul de- departe vedend pre osta§1. ca-1 vor da resboY,
Intearmat Ostea, §i o ail pus in front. Iar el pre o
movila 6re-care remaind, ail cps ca imperatul va muri
va scapa de a se ma! o§ti in viata, §i voevocplor lut au
poruncit sa-1 aduca pre el rill §i ferecat. Dec! stand legi6-
nele in rindulala, §i -mutt mat multa era multimea protiv-
nicilor §i cel ce erau impreuna cu imperatul lesne flume-
Insa incenend a slobogi sagetile §i ace§tia §i acela,
aparatoril cet ce aratat in vis imperatulut, aratat
adeverate fagaduintele. Ca o suflare de vint salnica impro-
tiva luptatorilor sufland sulitile acelora §i pavadile intorcea
pe dos, §i mazdracile i sagetile for erail netrebnice, i nic!
Intearmall nici aruncatura de sagett, nici sagetatorl putea
a atinge pre 6stea imperatulut. Inca §i un colb mat mult
asupra fetilor for sufland ii silea a-§I -1nchide genile i lu-
minile ochilor li se umplea. Iar osta§ii imperatului din vi-
lorul acela nici o vatamare primind, cu indraznela pre yr*
ma0 11 ucidea. Acestea dar veclendu-le el i Dumnecileeseul
ajutor cunoscendurl, aruncand armele, s'aii rugat sa
bandesca milostivire de la 1mperatul. §i imperatul a primit
impart4it de milostivire, insa au poruncit for cum
mat In graba sa-I aduca, pre tiranul. Iar el alergand
ail
§i
ral.
do--
ctisc
Wad
s'Eat
e'an
sail e'att
1-ail
s'ati
www.dacoromanica.ro

526 1STORIA BISERICESCA
suit pe movila, unde sedend acela nu stia cele ce s'aft fa-
cut. Iar el vedendu-1 pre acela aburicl, si cu suflare yes-
tind sila, au propus ca sunt vestitorl de biruinta, In-
treba de ail adus si pre Teodosie ferecat precum li s'au
poruncit. Iar el an clis nu pre acela 11 aducem 4ie, ci pre
tine to vom duce catre acela. Ca acesta purtatorul de grija
al totulul o afl poruncit. Acesta clicendu-le fait ridicat de
pre scaun, i legaturile punendu-le asupra'i, ferecat dus
si Fat adus robit pre cel ce cu putin mai inainte se falea.
Iar imperatul I-au adus aminte de cele ce au gresit asupra.
lul Valentinian, si de nelegluita tiranie, $i de resbOele cele
ce facea Improtiva legluitei imperatil. Ail batjocorit Inca si
chipul lul Eraclie, si zadarnica obraznicie care pentru acela
se facea. atuncea au dat hotarlrea cea legluita a pedepsel
cel asupra lul. Acest fel era Teodosie si in vreme de pace,
si In rezboln, pururea Dumnecleescul ajutor cerendu-1, fir
tot-d'auna dobandindul.
CAP. XXV.
Despre avirfirea inStratuluY Theodosie.
Dupe biruinta acesta insa bolnavindu-se, au Impartit fli--
lor, i celul mai mare adick dat pre a sa ocarmuirei
iar celul mai liner dat schiptrurile Europel. Insa
sfatuit si pre acesta si pre acela Sa pazesck buna cinstire
de Dumne4eu deplinita. Ca prin acesta, au clis, si pace se
pazeste, rezboiul se strange, i protivnicil se intorc In
fuga, si se ridica triamve (semne) de biruinta i biruinta
se cinsteste. Acela dar acestea sfltuind pre flu s6vir-
§it, lamb, pururea pomenith. lasand, Iar moqtenitorii Imp&
facut mostenitori si al bunel cinstiri de Dum-
necleti.
tail
I-au
1 -ail I-au_
s'au
rigid,
ci II
Ji
sail
www.dacoromanica.ro

A LTA TEODORET 527
CAP. XXVII
Desire impZirttfia tut Unorze §i desire Tilemah monahul.
CA Onorie, cel ce k prima tinp6rAtia Europil, at stricat
-duelurile cele ce din vecht se facea in Roma, un prilej ca
acesta luand. Era Ore-carele monah Tilemah aschiticesca
viata Imbrato§and. Acesta de la rasarit viind, §i pentru pri-
cina acesta la Roma hjungend, urata priveNte aceea se-
-vir§indu-se, au intrat §1 InSql In stadie §i pogorindu -se
se ispitea a opri de la arme pre cel ce le Intrebuinta unul
asupra altula. Iar privitoril varsArel de sange maniindu-se
ci primind betia demonului celui ce se bucura de sangi-
rile acelea, au ucis pre purtatorul de grije al Wel, acesta
afland'o minunatul tinp6rat, pre Filemah l'ati inpreuna nu-
merat cu purtatorit de biruinte mucenicl lar privelitea a-
ceea rea o ail oprit.
CAP. XXVII.
Despre tuna cinstire de Dumne4eU a Jut Arcadie imperatulta fi
despre hirotonia tut Lin Hrisostom.
In Constandino-cetate Insl, Nectarie sevtrOndu-se, carele
pastorea Biserica aceea, Afeadie cel ce a luat sOrta indrep-
tare' tmperAtiel, in§tiintandu-se de Mil marele luminAtor al
luniei ca s'ail ales In ceta preotilor in. Antiohia, Fait adus
*i Episcopilor celor ce se adunasera impreuna le-au chizA§-
luit pre acesta sa -1 proaduca Dumnecleescului dar, §i al
arate pastor al cetatel acel marl. i acesta singurA e in-
-destul a arata sirguinta Imperatulul cea despre cele Dum-
neclee0. Intru acea vreme, al Antiohiel intalul povetuitor
se afla DumneOeescul Flavian, lar al Laodichiel Elpidie, tm-
preuna locuitori aflandu-se al marelui Meletie, §i petrece-
rea acelula Intru sine-0 Inchipuind'o mat mult, de cat In-
chipuirile pecetilor in cera. Acesta dar pre marele Pelaghie
www.dacoromanica.ro

mostenit. Iar pre Dumnedeescul Marchel, Agaplt cel
prea lAudat, de carele am spus el au Incuviintat In lup-
cele aschiticestl In vremea ereticesculul vifor. Iar al
selevchiel cel catre Tavru Maxim, Impreuna nevoitor cu.
I6n cel prea Mudd, Theodor al Mompsuestiel. lntru aman-
doue find stralucit InvetAtor. Ca strAlucea i ca intelep-
cIunea i cu viata. Dumnedeescul Acachie IndreptAnd Ve-
riea, lar Leantie pastorea pre neamul Galatenilor cu multe
felurl de fapta bunit strAlucindu-se.
CAP. XXVIII.
Despre indrItznela cea dupre Dumneylett a Episcoputut acestuta.
Mare le Lou ins, primind bisericestile haturI, nedreptAtile
cele ce se faceau de catre unit. cu Indraznela le mustra
pre Imperatut si pre imp6ratesa it sfatuea cele potrivite
pe preo1 iI ruga sl vietuesca dupre legile cele asedate. Iar
pre cel ce cuteza aceste a le aka, II oprea de a intra In-
tru cele sfinte, licend ca nu trebue, cinstea preoplor a o
dobandi, lar viata adev6ratilor preott a nu o rivni. i a-
cestg. purtare de grija o avea, nu numal pentru cetatea a-
ceea,. ci pentru tOtA Thrachia, Iar acesta se Impartea in
vase ocarmuirI si pentru tag Asia si acesta se ocarmuea
de un-spre-piece stepanitort Inca si Ora Ponticesca cu aceste
legl o Impodobea, ca acesta avea povetuitorl de un nu-
mer cu acela.
CAP. XXIX.
Despre idoleftile capiftt cele din Finichia pain acesta
Afland Ins& ca. Finichia Inca se Indaceste catre drAces-
tile slujbe, au adunat aschitenl Infocatl cu. Dumnedeesca
rivna, i cu 1egY Imp6rAtes1 pre el inarmAndu-1, 1-ati trimis
asupra idolestilor capisti. Tar banil cei ce se da. mesterilor
Pau
tarile
i
risipite.
li
ei
www.dacoromanica.ro

A LUI TEODORET 529
celor cc stricall capWile §i slujitorilor acelora, ne luandu-1
din Imperate§tile vistieril cheltula, ci induplica, pre femeile
cele cu multa avutie i impodobite cu credit* a-I da a-
cestea cu imbelpgare aratandu-le blagoslovenie ceea ce o-
drasle§te din darea acesta. Deci capiOile cele remase ale
demonilor cu chipul acesta din temelie le-ati risipit.
CAP. XXX.
Despre Biserica Gotilor.
Veclend insa §i pe schithicescul norod vanat de navodul
Arienesc, din protiva. au .me§tepgit §i acesta, i au aflat
chip de vinare ca prezviteri i diaconi, de o limba cu acela
§i cel ce citeati DumnecleeOle cuvinte (adica cited) propuind
le-au impartit §i acestora o biserica, §i prin acestea pre
multi din cel rataciti 1-au vinat. Ca §i insu§i de multe on
mergend acolo le vorbea, talmacitori Intrebuintand pre Ore-
carele ce §tiati amandoue limbile i pre cel ce qtiail a dice
11 facea a lucra acesta. Dec1 aceste inlauntru in cetate petre-
cea facendu-le, §i pre multi din cei amagiti It vana §i ade-
verul apostole§tilor propoveduiri 41 arata.
CAP. XXXI.
Despre providencia ce s'ait Peat de acesta da Schist', gi despre rivna
c a improtiva Marchion4tilor.
Afland insa ca .ere -carif din nomazil caril locuiail pre
Fang Dunarea insateza de mantuire, dar se lipsesc de cel
ce le-ar produce adaparea, au cautat Omeni rivnitori de a-
postolesca lubire de ostenela, i pre ace§tia 1-ail pus asu-
pra acelora. EU Insa m'am norocit §i scrisorl de dinsul
scrise catre Leontie Episcopul Anghirei a vedea, prin care-
11 arata §i prefacerea Schithilor §i it ruga sal trimita bar-
bap iscusiti spre pdvetuirea acestora. Ci in Cara nestra in-
§tiintandu-se ca Ore-care sate s'ail molipsit de bola lui Mar-
Biserica Ortodoxl Bernina. 4.
www.dacoromanica.ro

530 ISTORIA BISERICESCA.
chion, ail scris celula ce pastorea intru acea vreme §i in-
demnand'o ski. isgonesca 1361a, §i ajutor dandu-I pre cel din
1mpefate§tile legi. Deci purtare de grije cea pentru bisericl
cum o -.yea In suflet, dupre Dumnedeescul apostol, sunt
ludestule §i aceste a o arata.
Se p6te Inca §i de alurea a cun6§te indraznela lui.
CAP. XXXII.
Despre cererea lut Gaina, gi 4icerea improtivtt a lut ldn Episcopal
Ore-carele Gaina, schit &dica cu neamul, Iar varvar cu
socotinta, §i tiranicesca insa cugetare intrebuintand, era In-
tru acea vreme povetaitorl de o0, i pre multi din cel de
o cugetare cu dinsul avendu-I ascultatorI, purtand Irma im-
preuna cu ace§tia §i calarimea §i pedestrimea o§til Roma-
nilor. Se infricopra dar de dtnsul nu numal tots cel-1-alt1
ci i insul Imperatul, prepuind tirania ceea ce se cugeta
de el. Acesta de lipsa lui Arie Impart4indu-se, ail vestit
1mpera tulul sa-1 dea una din Dumnedee§tile bisericl. Impe-
ratul Insa ati clis sa socotesca, §i 1-a fagaduit cal va odihni,
§i chiemand pre Dumnedescul IOn, i cererea I-a spus, i
de silnicie I-all adus aminte, cam Insemnandu-1 §i tirania
ce o cugeta, 0'1 raga cu darea sa. Infraneze mania varva-
rulul. Iar vitezul acela barbat au dis: -0, Imperate, nu fa-
gadui pude ca acestea, nici porunci a se da cele elute cal-
nilor. Ca nn void suferi, cel ce teologisesc pre cuvintul lui
Dumnedeil *i 11 lauds a se scOte (lin. vre-o biserica, §i a
da Dumnedeesca Biserica celor ce 11 hulesc pre acesta. i
A. nu to temi de varvarul acela, o imperate, ci pre aman-
doi chlemandu-I, §i pre mine §i pre acela, to cu lini§te as-
cultl cele ce se vor dice, lar eti voIll farina limba acelula,
i -1 voIti induplica nici cum a cere ceea ce e de folos a i
se da. Acestea audindu-le Imperatul, s'ail bucurat i a doua
tai pre amandol 1-all chemat. §i e1 cerea fagaduinta. Iar
www.dacoromanica.ro

A Lill TEODORET 531
marele I6n, grata din protiva dicend, nu este slobod Imp&
ratului a cuteza asupra celor Dumnedeestl mal ales alegend
a fi bine cinstitor! de Dumnedeu. Iar acela dicend di si
el trebue a avea o cas5, de rugaciune, i-ati dis marele 16n:
UM Dumnedeesca casa se deschide tie, si nimenea te opreste
voind a te ruga. ci eil, a dis Gaina, sunt de alts secta, si
Impreuna cu aceia caril sa alba o Dumnedeesca casa, si
Mlle cu dreptate cel, mult te ostenesti nevoind sa suferim pen-
tru Roman!. Dar a -!, dice, resplatirl mat marl de cat oste-
nelile. Ca voevod asupra ostiI esti, si de ipaticesca podOba
te-al tnvrednicit, si se cuvine tie a socoti ce era! mai In-
nainte si ce te-al facut acum. i ce era saracia cea de mai
tnainte, si ce avutia cea de fata. i ce fel de imbracaminte
lntrebuintai mal tnainte de a trece Dunarea, si ce fel acum
esti Imbracat. Dec! socoteste a putine it sunt ostenelile,
si prea marl darurile, si nu fil necunoscetor pentru cel ce
to -au cinstit. Acest fel de cuvinte intrebuintand dascalul
lumel ai inchis gura lul Gaina, si rail silit a urma tacere.
Vreme insa trecend, s'ati descoperit acela tirania ceea ce
de demult o cugeta, si 6stea in Thrachi adunand'o, jefuira
si prada cele mai multe. Acestea aflandu -le s'ati inspalman-
tat tot!, si stepanitoril, si supusii, si nici a se pune cine-
va In rinduiala de ostire cu acela vola, nici socotea a soli
fara frica. Ca fieste-carele prepunea varvara Jul socotinta.
CAP. XXXIII.
Despre solia acestala dare Gaina.
Atuncea tot! cei aflati inspaimantati fiind ail remas, ad
induplecat pre marele acesta vitez ,sa fad. solirea. Iar a-
cesta nici pre starea Improtiva ceea, ce se facea socotind'o
nici pre osebirea ceea ce din aceea ndraslea, cu osardie
att alergat in Thrachia. s'i. afland acela pre solitorul si adu-
cendu-st aminte de indraznela ceea ce s'ati facut pentru
www.dacoromanica.ro

1898 06

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (11)

Viewers also liked

Viewers also liked (8)

Similar to 1898 06

Similar to 1898 06 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1898 06